10. fpat imunopat cav orale - scurt

8/19/2019 10. Fpat Imunopat Cav Orale - Scurt

http://slidepdf.com/reader/full/10-fpat-imunopat-cav-orale-scurt 1/4

ELEMENTE DE FIZIOPATOLOGIE ŞI IMUNOPATOLOGIE A ŢESUTURILOR BUCODENTARE

Manifestările rale as!iate infe!"iei #I$ %i SIDA

SIDA (sindromul imunodepresiei dobândite), descris pentru prima dată în 1981, reprezintă formatardiă !i finală a infec"iei cu irusul #I$ (irusul imunodeficien"ei umane)% &elulele "intă pentru#I$ apar"in sistemului imunitar ' &D*, monocitele, +, celulele dendritice foliculare-an-lionare, celulele micro-liale din creier, celulele an-er.ans din piele% &ele mai afectate sunt &D*%Infec"ia #I$ parcur-e mai multe etape succesie, cu durată ariabilă !i cu simptomatolo-ie

polimorfă ' primoinfec"ia, perioada asimptomatică, formele simptomatice minore !i SIDA%

SIDA reprezintă faza finală a infec"iei #I$, caracterizată prin apari"ia infec"iilor oportuniste !i aneoplaziilor, datorate unei imunodepresii celulare profunde caracterizată prin numărul &D*

sub /00mmc% 2eoplaziile obseate în SIDA sunt ' sarcomul 3aposi cutaneomucos sau isceral,limfoamele mali-ne non.od-4iniene, boala #od-4in !i cancerele ano-enitale%

2u e5istă o leziune orală specifică infec"iei #I$% oate manifestările orale asociate infec"iei #I$au fost constatate !i în cazul altor afec"iuni care determină deficit imun%eziunile orale apar cel mai frecent atunci când numărul de limfocite &D* scade sub *00 milimetru cub% De obicei leziunile orale se asociază cu manifestări cutanate%

eziunile orale întâlnite la pacientul cu infec"ie #I$ sunt clasificate astfel'1% +anifestări infec"ioase' infec"ii irale, infec"ii bacteriene, infec"ii fun-ice/% Afec"iuni neoplazice6% Alte tipuri de leziuni

Manifestări infecţioase

&andidoza orală&andidoza orală este, de cele mai multe ori, primul semn al infec"iei #I$% Apro5imati 907dintre pacien"ii seropozitii prezintă la un moment candidoză orală% Apari"ia la un tânăr a uneicandidoze bucale în absen"a unei cauze faorizante (5erostomie, antibiticoterapie, corticoterapie)obli-ă la efectuarea serolo-iei #I$%

eucoplazia păroasă a limbii ()eucoplazia păroasă orală a limbii a fost descrisă prima dată în anul 198*% oate afecta !i persoanele care nu sunt infectate cu #I$, e5% pacien i cu .emopatii mali-ne%ț

este cauzată de infec"ia cu irusul pstein :arr, un .erpesirus ubicuitar care afecteazăapro5imati 907 din popula"ia -lobului% Similar celorlalte .erpesirusuri, pstein :arrdetermină o infec"ie cronică latentă%a e5amenul clinic leziunile sunt unilaterale sau bilaterale, dispuse pe suprafa"ă dorsală sauentrală a limbii sau pe mucoasa ;u-ală% se caracterizează prin apari"ia unor stria"iuni albe,erticale, paralele, de dimensiuni ariabile (mm sau cm), nedeta!abile, nere-ulate, localizate maiales la nielul mar-inilor laterale ale limbii, bilateral% este de obicei asimptomatică% <nii

pacien"i pot acuza' durere u!oară, alterarea -ustului, parestezie% Disconfortul este mai de-rabă

estetic decât func"ional%

1



Infec"ia cu .erpes simple5$irusul .erpes simple5 este un irus AD2 care prezintă două subtipuri' #S$ =1 !i #S$=/% &elmai frecent leziunile orale sunt cauzate de #S$=1% Infec"ia primară se produce de re-ulă încopilărie !i determină -in-iostomatita .erpetică primară caracterizată prin erup"ie eziculară

care ulterior deine ulceratiă localizată la nielul mucoasei bucale precum !i la ;onc"iuneacutanato=mucoasă%De obicei la imunocompeten i reactiarea infec"iei cu #S$ la nielul caită"ii orale se manifestăț

prin apari"ia unor ezicule pe mucoasa c.eratinizată' -in-ie, palatul dur !i fa"a dorsală a limbii%$eziculele au tendin"a la confluare !i se transformă în ulcera"ii cu mar-ini nere-ulate%a pacientul cu infec"ie #I$, infec"ia .erpetică afectează !i mucoasa ne4eratinizată' fa"a entralăa limbii, plan!eul bucal, mucoasa ;u-ală, mucoasa labială !i palatul moale% >eactiările sunt maifrecente% eziunile .erpetice se pot e5tinde inclusi pe ami-dale !i esofa-% &omparati cu

persoanele imunocompetente, infec"ia .erpetică la pacientul seropoziti #I$ este mai a-resiă,difuză !i prelun-ită% eziunile se pot suprainfecta !i nu au tendin"a de indecare%

Infec"ii bacterieneDeficitul imun determinată de infec"ia #I$ faorizează apari"ia unor forme a-resie deîmbolnăire a parodon"iului mar-inal în care sunt implicate bacteriile din flora normală saprofităa caită"ii orale' -in-iite !i parodontite% Au deseori caracter ulceronecrotic !i .emora-ic, fiindrefractare la tratamentul uzual% le se manifestă clinic prin durere intensă care împiedicăalimentarea !i .idratarea paceintului% a e5amenul obiecti se obseră eritem -in-ial linear,leziuni ulceronecrotice -in-iale !i ale papilelor interdentale% tiolo-ia este de obicei

polimicrobiană%

Afecţiuni neoplazice

Sarcomul 3aposiSarcomul 3aposi (S3) reprezintă cea mai frecentă formă de neoplazie care se întâlne!te la

pacientul cu infec"ie #I$% ste considerată o tumoră mali-nă cu eolu"ie lentă% ?nainte deintroducerea medica"iei antiretroirale prealen"a sarcomului 3aposi la pacientul cu infec"ie #I$era estimată la 1@7% erapia antiretroirală a scăzută semnificati inciden"a S3%Sarcomul 3aposi este o leziune definitorie pentru SIDA% S3 se manifestă ini"ial la nielulcaită"ii orale sub forma unor macule sau papule care ulterior dein nodulare, se pot ulcera !i

prezintă tendin"ă la sân-erare% &uloarea ariază de la roz, ro!u la albastru cenu!iu% Se poate înso"ide adenopatie re-ională !i poate inada -landele saliare% De obicei leziunile orale se înso"esc deafectare cutanată concomitentă% Decesul prin sarcom 3aposi la pacientul cu infec"ie #I$ este

cauzat de insuficien a respiratorie determinată de metastazele pulmonare%ț

Manifestări rale &nt'lnite &n sin(ra)ele li)f*rliferati+e

&elulele implicate în răspunsul imun pot suferi procese de mali-nizare%Imunoproliferările reprezintă un -rup .etero-en de boli mali-ne care se încadrează în cate-oriamai lar-ă a .emopatiilor mali-ne% roliferarea necontrolată a clonelor de celule canceroase esteînso"ită de tulburări ale diferen"ierii !i de alterarea ariabilă a răspunsului imun%eziunile orale se întâlnesc frecent în sindroamele limfoproliferatie% &unoa!terea acestora

prezintă o importan"ă clinică deosebită, deoarece pot reprezenta prima formă de manifestare a bolii%

+anifestările orale sunt mai frecent întâlnite !i mai dramatice în limfoproliferarile acute fa"ă decele cronice%

/



&ele mai frecente manifestări orale întâlnite în leucemiile acute sunt'= paloarea mucoasei orale= limfadenopatia re-ională= sân-erarea -in-ială= ulcera"iile orale

= candidoza orală= .iperplazia -in-ială

Din punct de edere al mecanismul fiziopatolo-ic, leziunile orale se clasifică în'= manifestări produse de infiltratul leucemic la nielul caită"ii orale= leziuni cauzate de inazia medulară cu celule neoplazice= leziuni paraneoplazice= leziuni care apar în timpul tratamentului

Patl,ia infe!"iasă a !a+ită"ii -.!ale

a nielul caită"ii bucale !i în "esuturile ecine se pot produce o serie de procese patolo-ice, înspecial de natură infec"ioasă%

Parotiditelearotiditele sunt un -rup .etero-en de afec"iuni care interesează -landele saliare, în special

parotidele%• Dintre parotiditele irale cea mai frecentă este parotidita urliană (oreionul), care apare la

copii !i tineri, este produsă de irusul urlian ( Paramyxovirus parotidis) !i se caracterizează prin inflama"ia uni sau bilaterală a parotidelor, cu aspect clinic de tumefac"ie dureroasă, păstoasă la palpare% landele prezintă edem inflamator !i infiltrat limfo=plasmocitar abundent%

• arotiditele bacteriene apar la pacien"ii în ârstă, cu boli sistemice care scad !i apărarealocală% <n factor faorizant important este scăderea flu5ului saliar% &ei mai frecen"i a-en"ietiolo-ici sunt ' stafilococul auriu, streptococul, pneumococul, E. coli%

• <nele boli autoimune se înso"esc de parotidită ' boala +i4ulicz, sindromul S;o-ren,sarcoidoza, lupusul eritematos, sclerodermia, boala mi5tă de cola-en (boala S.arp)%

• <nele boli metabolice = diabetul za.arat, ciroza .epatică, obezitatea, subnutri"ia, acrome-alia= !i alcoolismul cronic pot eolua cu .ipertrofie parotidiană%

• ?n /0=607 din cazurile de infec"ie #I$ la copil apare o parotidită cronică .ipertrofică%Aceasta este uneori primul semn clinic al SIDA%

Infecţiile odontogeneInfec"iile odonto-ene sunt ' cariile dentare, pulpitele, parodontitele mar-inale, parodontiteleapicale, -in-iita, infec"iile spa"iului fascial profund% Aceste infec"ii se pot complica '• ot să metastazeze pe cale .emato-enă, cu însămân"area alelor cardiace pe fond de

alulopatie, a protezelor asculare !i articulare%• Se pot e5tinde spre re-iuni înecinate ' retrofarin-ian, spre craniu, mediastin, aparatul

respirator, producând complica"ii -rae ' tromboză de sinus caernos, tromboflebită ;u-ularăsupurată, sinuzită ma5ilară, osteomielită, abcese intracraniene%

Par(nt*atiile/ I).n-il,ia *lă!ii (entare -a!teriene

6



&el mai important factor implicat în etiolo-ia afec"iunilor parodon"iului mar-inal este placa bacteriană dentară (:D)%

:D apare prin acumularea !i aderarea fermă pe suprafa"a din"ilor a unui mare număr de bacterii!i a-re-ate bacteriene% laca bacteriană dentară formează un biofilm natural% a formarea :D

participă specii bacteriene diferite, între care sunt rela"ii comple5e de comensualism, competi"iesau anta-onism% Aceste rela"ii condi"ionează natura !i proprietă"ile :D%

Structura :D cuprinde '• :acterii (apro5imati 807)• &elule fa-ocitare, mai ales +2• rodu!i de metabolism bacterian• &elule epiteliale descuamate• roteine saliare !i serice

:acteriile din :D au efecte locale nocie prin mai mul"i factori% &ei mai importan"i sunt '• En(t0inele bacteriilor -ram ne-atie, care sunt de fapt B din peretele bacterian care se

eliberează când bacteriile sunt lizate% ndoto5inele stimulează inflama"ia locală prinactiarea complementului, a + !i au efect citoto5ic asupra fibrobla!tilor !i a epiteliului-in-ial% B stimulează produc"ia de interleu4ina = 1 !i factor de necroză tumorală = alfa(2 = alfa) de către macrofa-e% Aceste cito4ine stimulează resorb"ia osoasă% B poateactia, de asemenea, în mod direct osteoclastele !i stimulează sinteza de metaloproteinaze decătre fibroblaste !i macrofa-e, cu amplificarea procesului inflamator%

• En1i)ele -a!teriene, dintre care cele mai importante sunt' cola-enazele (distru- fibrele decola-en) !i .ialuronidaza (lizează proteine din matricea e5tracelulară), enzimele tripsin=li4e,aminopeptidaze% Aceste enzime determină distru-eri tisulare e5tinse%

• Le.!t0ina este o proteină eliberată de unele specii de bacterii a-resie care are ac"iunecitoto5ică asupra leucocitelor, prin formarea de pori în membranele acestora%

• Sti).larea eli-erării (e en1i)e (in fa,!itele atrase prin c.emotactism%• Pr(.%ii (e )eta-lis) -a!terian !. efe!t t0i! tis.lar ' acid butiric, amine, amoniac,

.idro-en sulfurat%• Pr(.%ii (e )eta-lis) -a!terian !. efe!t (e (e!al!ifiere (entară, mai ales acidul lactic

produs de S. mutans.

laca bacteriană declan!ează inflama"ia la nielul -in-iei% Deoarece :D este prezentă ubicuitarîn popula"ie, înseamnă că ma;oritatea pacien"ilor are un -rad de -in-iită% recerea de la

-in-iita cronică la procesele distructie ale parodontitei se face de obicei odată cu ârsta, în anisau decade% ro-resi se produc o serie de fenomene ' distru-erea li-amentului parodontal,resorb"ia osului aleolar, apari"ia pun-ilor parodontale, mobilitatea !i mi-rarea din"ilor, iar înfinal pierderea lor%Se admite că bacteriile din placa dentară declan!ează reac"ia inflamatorie locală, dar în eolu"iaspre inflama"ia cronică -in-ială !i spre procesele de parodontită destructiă este probabilimplicată !i apărarea imună a -azdei%

*

10. fpat imunopat cav orale - scurt

Documents