suport prep cav cl ii- 18.10.2012

36
Prepararea cavitatilor de clasa a -II-a

Upload: ionut-chicinas

Post on 18-Dec-2015

320 views

Category:

Documents


24 download

DESCRIPTION

Suport Prep Cav Cl II- 18.10.2012

TRANSCRIPT

  • Prepararea cavitatilor de clasa a -II-a

  • Definitia cavitatii de clasa a II-a Particularitatile prepararii conventionale ale cavitatii de clasa II compusa Etapele de preparare conventionala ale cavitatii de clasa II Cavitatea complexa (MOD) Prepararea unei cavitati de clasa II tip caseta Cavitatea proximala conservatoare

  • Definitie Clasa a II-a

  • Clasa I vs clasa IIFara implicarea fetei proximale Cu implicarea fetei proximaleClasa IClasa II

  • Diagnosticul leziunilor carioase proximale Examen clinic

    Radiografie bitewing

  • ClasificareCavitate clasa II simpla

    Cavitate clasa II compusa

    Cavitate clasa II complexa

  • Caracteristici generale :

    cavitatea verticala :rezulta din pregatirea procesului carios

    cavitatea orizontala :rezulta din : pregatirea unui proces carios situat pe fata O realizarea unei cavitati de retentie crearea unei cai de acces

  • Peretii cavitatii de clasa a II-a f si l - peretii V si O p - peretele pulparg - peretele gingival a - peretele parapulpar= axiald peretele distal

  • Caracteristici generale :

    Cavitatea verticala:

    un perete gingival

    - latime = latimea cavitatii- 1,2 - 1,8, -2mm - orientare -orizontala - extindere - in smalt sanatos - 1-2 mm sub punctul de contact - formeaza un unghi de 900 smaltul sau cementul

  • cavitatea verticala peretii V si O - divergenti spre dintele vecin - se extind - dincolo de marginile leziunii punctul de contact cu d. vecin - spatiul dintre pereti si dintele vecin - convergenti spre ocluzal peretele parapulpar- plan - convex - in sens vestibulo-oral - in sens vertical - paralel cu axa lunga a dintelui

  • unghiurile vestibulo-gingivale sunt rotunjite

    unghiurile: -cavo-superficial de 900- interne de intalnire dintre pereti bine precizategingivo-axial = 900, pt. premolari < 900axio-pulpar (istm)= rotunjit

  • Caracteristici generale :Cavitatea orizontala :

    conturul : - 2 santuri divergente - coada de randunica, - trifoi

  • Cavitatea orizontala :

    sa fie in prelungirea cavitatii verticalesuprafata - maxim 1/2 din suprafata cavitatii verticaleadancimea - max. 2mm istmul - 1/3 din latimea maxima a cavitatii

  • Accesul la leziunedirect : cazuri rare - M1 inaintea eruptiei lui P2 - prezenta unei brese - eruptie rotata a unui dinte - eruptie accelerata a unui dinte => iesirea din planul de ocluzie - plasarea unui dinte alaturi de un dinte cu un volum coronar mai micindirect : de pe fata - ocluzala - vestibulara - orala

  • Prepararea cavitatii de clasa a -II -a 1.Deschiderea procesului cariossituatii creasta de smalt intrerupta - largirea deschideriicreasta de smalt subminata integra este necesara indepartarea

    instrumentar utilizat freza globularafreza para sau cilindrica

  • 1.Deschiderea procesului cariosMod de realizare:loc de acces : centrul crestei marginaleProtejarea dintelui vecin: - instrument manual(daltita smalt) - matrice metalica - freze fisura diamantate

  • 2. Exereza dentinei alterate= freza globularala inceput - peretii laterali V, O, G=> pereti curati peretele axial se prepara ultimul !!!=excavator

  • 3. Extensia preventivaA. Cavitatea orizontala Identica cu clasa I B. Cavitatea verticala Peretii cavitatii (vestibular, lingual, gingival)-in tesuturi sanatoaseDesfiintarea punctului de contact cu d. vecin (0.25 mm) -freza cilindrica fisura < 1 mm Peretii V si L - in dentina sanatoasa, divergenti spre dintele adiacent Peretele gingival -2 mm sub punctul de contact

  • 4. Asigurarea retentiei : in sens vertical convergenta spre ocluzal a peretilor laterali peretele gingival - usor inclinat spre peretele axial/ pe axul lung al dintelui

    in sens orizontal: - realizarea unei cavitati ocluzale de retentie Daca nu exista nici o cavitate carioasa pe suprafata ocluzala - forma cavitatii ocluzale depinde de morfologia fetei ocluzale=>se urmaresc santurile si se ocolesc cuspizii

    coada de randunica trifoi santuri divergente

  • realizarea cavitatii ocluzale de retentie

    Daca exista o cavitate carioasa sau o obturatie ocluzala- forma cavitatii depinde de intinderea procesului carios

    Regula esentiala- cavitate de retentie capabila sa urmareasca santurile si sa ocoleasca cuspizii cu pereti laterali || sau usor convergenti spre ocluzal !!!

    Realizarea cavitatii orizontale se face cu :

    prin miscari de translatie in sens orizontal.

  • Caracteristicile cavitatii de retentie :baza mare a cavitatii sa fie opusa cavitatii verticale; istmul sa fie 1/3 din latimea maxima a cavitatii (1-1,5 mm); adancimea cavitatii sa fie 1,5-2 mmsuprafata cavitatii sa fie din suprafata cavitatii verticale

  • 5. Asigurarea rezistentei

  • R dintelui:- cuspizii nesubminati,sustinuti de dentina sanatoasa sunt conservati; - cuspizii subminati, sustinuti de dentina sanatoasa - captusiti pt. a evita fractura in ax a d. - scurtarea peretilor subtiri - orientarea per. gingival si pulpar - cavitatea verticala || axul dintelui R obturatiei:Istmul rotunjitAdancimea min (C.O): 1,5 -2mm Peretele axial- 1-2 mm sub punctul de contactLatimea cavitatii M-D min.1,5 mm

  • 6. Finisarea marginilor cavitatiiFreza fisura conica diamantata cu granulatie fina

  • Prepararea modificata: acces V sau L - Preparare/ preparare slot V sau L

    daca leziunea carioasa proximala este la nivelul sau apical de jonct. smalt-cement-preparare mai conservativa- accesul V sau L freza sferica unghiul cavosuperficial 90

  • II. Prepararea cavitatilor cand procesul carios este situat pe ambele fete proximale ale aceluiasi dinte=MOD

  • Se realizeaza frecvent in cazul premolarilor

    1.Deschiderea procesului carios se realizeaza separat simultanse unesc cele 2 cavitati printr-o cavitate ocluzala

    Caracteristici: are aspect liniar-continua pe toata latimea VOaspect liniar cu respectarea desenului cuspidianlatime uniforma

  • Peretele pulpar plan si pe axul lung al dintelui adancimea cavit. orizontale- 1,5 - 2 mm Peretii axiali - plani; profunzimea axiala dimensiunea carieiParetele gingival axul lung al dintelui Peretii V si L || sau usor convergenti spre ocluzal, cu desfiintarea punctului de contactIstmurile-rotunjiteUnghiurile externe - de 90

  • III. Prepararea unei cavitati de clasa a II-a tip caseta

  • Se realizeaza cand :1. Caria e localizata pe fata proximala fara sa submineze sau sa intrerupa creasta marginala de smaltEvolutia cariei-in directie apicala fara sa cuprinda creasta marginala in acest stadiu !!!

    2. in conditiile unui acces direct in cavitate

  • 1 Accesul- prin cavitatea situata la dintele adjacent. Deschiderea-cu freza sferica cu gat lung,la viteza intermediara cu miscari de scoatere activa Concomitent-exereza dentinei alterate3. Extensia preventiva- tesuturi sanatoase4. Retentia- pereti divergenti la peretele pulpar - accentuarea unghiurilor interne ale cavitatii,cu freza con invers

  • 5. Rezistenta cavitatii-fara probleme

    Daca creasta de smalt este distrusa la prepararea acestui tip de cavitate cavitate clasa a II-a clasica !!!

  • IV.Cavitatea proximala conservatoare=redusa

  • Cavitate clasa II redusa-preparare slot-Leziunea carioasa exclusiv proximal, ocluzal conturul cavitatii limitat la creasta marginala de smaltAccesul la leziune se realizeaza cu o freza mica, incepand la nivelul crestei marginale de smaltextindere gingivala pana in procesul carios largire a cavitatii V-L ( fr. no.245)

  • Inaltimea peretelui axial: 2,5-3 mmPeretii V si L || sau usor convergenti spre ocluzalUnghiurile externe - de 90Ocluzal evitam- plasarea jonctiunii amalgam-smalt la baza unui sant sau gropite

  • Subinciziile de retentie santuri verticale in dentina in interiorul peretilor vestibular si oral utilizind freze sferice cu diametrul de 0.5 sau 0.4mm

    trebuie sa fie distincte (min 0.5mm adancime) opuse

    rolul: imbunatatirea retentiei materialului de obturatie in cavitate

    *******Laspect final dune cavit de deuxime classe qui prsente une cassette de rtention sur la surface occlusale.*****