Aseară, Ia încheierea concursului de interpretare pianistică din cadrul celei de a VH-a ediţii a Festivalului MOZART - organizat de Societatea Română Mozart, Filarmonica de Stat “Transilvania”, Academia de Muzică “Gh. Dima” şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj - a avut loc, •

f ţ i i - i « m i c c < % n r f i [ *

în Sala Studio a Academiei de Muzică, milioane lei) - Nicoleta ION, elevă lafestivitatea de decernare a premiilor, „Liceul de Muzică “Sigismund Toduţă”urmată de Gala laureaţilor. Juriul, al din Ciuj-Napoca; Premiul II (încărui preşedinte a fost pianistul britanic valoare de 1,5 milioane lei) - CzumbilDavid Ward, a acordat următoarele : Bernadette, studentă lâ Academia depremii: Premiul I (în valoare dc ■ 2 Muzică “Gh. Dima” din Ciuj-Napoca;

• r e

. Premiul III (în valoare de 1 milion lei) - Rainer Sorin Cioinaru, student la Facultatea de Muzică a Universităţii ‘Transilvania” din Braşov. Premiul Covent Garden, (echivalentul sumei, de 1,5 milioane lei) pentru cel mai

tînăr finalist-al concursului de interpretare pianistică, oferit cu generozitate de juristul londonez, dr. James J. Busuttil, ă revenit elevei Irina Stănescu, în vîrstă de 15 ani, de lă Liceul de Muzică “G. Enescu” din Bucureşti.

M . B O C U

p e d a lă•j abonamente

ADEVĂRULS * ; ,JRETUL r a m i n e

i 13 .000’j l l • lei/lună

K J

zksr mdepmdmtANUL IX NR. 2147 ISSN 1220-3203

LUNI8 DECEMBRIE 1997 12 PAGINI 600 LEI

TEOVremea va fi frumoasă, dar

rece, cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între l şi 4 grade C. Dimineaţa pe alocuri se va semnala ceaţă şi chiciură. Ieri la ora 14, la Ciuj-Napoca se înregistrau 2 grade, iar presiunea atmosferică era de 726 mmHg staţionară/ M eteorolog de serviciu, Narcis MAIER.

în pag ina a 1 2 -a: harta priv ind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

celei d e a t r e ia c ă iVALER C H IO R E A N U

Majoritatea liderilor partidelor mici cred că au găsit soluţia ieşirii din anonimat declarînd poziţia de centru a formaţiunii pe care o conduc. Logica este

simplă. PDSR, care s-a aflat Ia putere pînă în noiembrie 1596, se situa pc poziţii de stînga, încercînd să reformeze riaţa politică şi economică din România, dar ,ferindu-se să,ii măsuri radicale şi căzînd de multe ori într-un popUlism tare n-a fost apreciat ca atare de cei ce beneficiau de îvantajcle lui. Oarecum paradoxal, măsurile populiste, exploatate din punct de vedere politic magistral de adversarii din partidele de dreapta, au sfirşit prin a-i îndepărta pe cei cărora ele se adresau, apropiindu-i de formaţiile care au cîştigat alegerile din toamna anului trecut şi care, uitîndu-şi; promisiunile, au încercat şi încearcă în continuare o reformă

măsuri draconice, cu efect negativ în viaţa majorităţii «îrşitoare a celor cu ajutorul cărora au ajuns la putere, [itr-iin singur an de zile nivelul de trai al românilor a scăzut iramatic, dar şi popularitatea cîştigătorilor alegerilor, din noiembrie trecut.între aceste două extreme - a populismului însoţit de igiarea reformei promovat de vechea Putere, şi reforma

btică, cu efecte negative în planul economic şi al vieţii de ' acu zi a românilor, administrată de actualii guvernanţi - barcă să se situeze, împreună cu foarte multe formaţiuni

nte, Alianţa pentru România, care a marcat la sfîrşitul aptâmînii trecute, prin prima sa Convenţie Naţională, intrarea (ţ scena politică a României. în mod oficial, pentru că şi fui acum ApR a fost prezentă în viaţa publică prin acţiunile pilamentarilor săi (racolaţi din PDSR) şi prin declara ţiile Merilor care au reţinut atenţia - cu toate că majoritatea ^Morilor continuă, probabil, să ignore noua formaţiune (tică, chiar dacă ea a dezlănţuit la apariţie, în iunie, aproape Sscandal, mediatizat cu adevărată plăcere (ca orice noutate)* ziare, posturi de radio şi televiziune. A atras atenţia întîi ktoate faptul că un grup de politicieni de frunte din PDSR •plecat din fostul partid de guvemămînt după ce au încercat* Preia conducerea acestuia, precum şi împrejurarea că graţiile lor păreau altceva decît ce se spusese pînă atunci. Wuie subliniat că nici un politician nu avusese ideea să tone, simplu, că în România trebuie creată bogăţia care i să fie folosită pentru ridicarea nivelului de trai al

Cînd II făcea “incompetent” pe Virgil Petrescu, rectorul II.B.B. bănuia că-i va lua loculf «Andrei Marga nu va modifica, fleocamdatây ceea ce a criticat în vremea fostului ministru • ]

T T

Cu patru luni în urmă, Andrei Marga a fost înştiinţatcâ va deveni ministru---- - - • - - — ■> •■--£* :

A ceastă prezicere nu i-a facut-o vreo ghicitoare, ci tocmai" prem ierul V ictor Ciorbea. Se pare că dl Marga a

primit asigurări serioase, cu 4 luni în urmă, că v a , deveni ministru al Educaţiei Naţionale, acesta putînd fi unul dintre motivele pentru care rectorul U.B.B. nu s-a temut niciodată să îşi ridice glasul împotriva fostului titular, Virgil Petrescu. într-una dintre luările sale de poziţie, Andrei Marga a arătat că V irgil Petrescu este un incompetent, fară viziune de . ansam blu în chestiunea învăţămîntului românesc, şi fară capacitatea de sinteză necesară înţelegerii unui fenomen precum

. multiculturalismul Universităţii clujene. ' • _ '

Sîm bătă, în 'ca d ru l unei conferinţe de presă, Andrei Marga a recunoscut că nu a fost surprins de num irea sa la

Ministerul Educaţiei Naţionale. Astfel, în ziua numirii, Andrei Marga nu a făcut altceva decît să răspundă apelului telefonic al premierului .Ciorbea şi să ia prim a cursă aeriană spre Bucureşti. în acest context, poate că inclusiv activitatea ministrului Petrescu ar trebui reconsiderată.

C a re es te p re ţu l

p o s tu lu i d e m in is tru ?

Andrei Marga evită subiectul foarte posibilei sale aderări la PNŢCD. Deocamdată spune doar că va fi loial programului de guvernare, coaliţiei, CDR şi..., în primul rînd, PNŢCD. El

D a n B R IE

continuare în pagina a 12-a

continuare în pagina a 12-a

carc voiau sa scape

Fostul director al SRI, Virgil Măgurcanu, a declarat, la Tîrgu Jiu, într-o conferinţă de presă, că fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu nu trebuia împuşcat.

Măgureanu crede că în decembrie 1989, persoane interesate au dorit să scape cît mai repede de Ceauşescu. El regretă acum că a făcut parte din

-.juriul care l-a condamnat pe dictator la moarte şi că nu s-a putut împotrivi, acestei sentinţe.Fostul şef al SRI a mai spus că împuşcarea lui Nicolae Ceauşescu în acea zi de Crăciun este un păcat pe care românii îl vor plăti într-un timp îndelungat.

Comisia de politică externă din Senal cere preşedintelui Constantinescu să comunice

rezultatele anchetei in cazul Severin

1 Liberalii acordă i trei luni actualului guvernI Senatorul PNL Liviu Paşca | crede că, pînă în martie - 1998,

actualul guvern va fi complet schimbat, iar premierul Ciorbea înlocuit din funcţie. Paşca a vorbit, într-o conferinţă de presă la Baia Mare, despre “o nouă remaniere: guvernam entală completă”, care îl va viza şi pe

I premierul Ciorbea. Deputatul | PNL Decebal Traian Remeş a

declarat că formula remanierii• guvernam entale aleasă deI premierul Victor Ciorbea este | una “hibridă”. Remeş consideră | că primul ministru a greşit prin■ faptul că a cooptat pentru trei1 posturi de miniştri persoaneI neangajate po litic. Remeş | susţine că PNL a sim ţit j remanierea guvernamentală ca . pe o umilire şi că liberalii sîntI sceptici cu privire la succesul | actualei echipe guvernamentale. | Senatorul Liviu Titus Paşca aI mai declarat că PNL acoidâ o

perioadă de trei luni în careI actualul guvern va trebui Să facă | dovadă că suspiciunile liberalilor | sînt nefondate.

I

Comisia de politică externă din Senat va. solicita, săptămînă viitoare, preşedintelui Constantinescu, să comunice rezultatele anchetei serviciilor specializate care au cercetat informaţiile furnizate de Adrian Severin privind spionii din fruntea unor publicaţii şi partide, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Comisiei, senatorul PDSR Gheorghi Prisecaru.

Prisecaru a adăugat că Severin jiu va fi reaudiat la comisie, atît' timp cît serviciile specializate nu au formulat concluziile.

în opinia lui, ministrul de Externe, Adrian Severin nu a fost remaniat, deoarece “este omul preşedintelui”, iar remanierea a urmărit, potrivit lu i Prisecaru, promovarea “oam enilor lui Constantinescu”.

Preşedintele Emil Constantinescu a anunţat, pe 14 octombrie, că SRI şi SIE vor prezenta, în termen de două luni, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), un raport privind veridicitatea acuzaţiilor aduse de Adrian Severin, privind apartenenţa unor lideri de partide şi directori de ziare la servicii de informaţii străine.

Ascăzut preţul benzinei

eu 1 5 0 ; leiPreţul cu am ănuntul al

benzinei Premium scade de la 2.900 lei litrul la 2.750 lei litrul, încep înd . de s îm tă tă , 6 decembrie, ora 0 ,0 0 , au declarat surse guvernamentale.'Litrul de benzină Premium. fară plumb va

I costa 2.650 lei (preţ vechi - | 2.800 lei), cel de benzină regular | 2.450 lei (preţ vechi 2.600 lei), . iar cel de benzină normală 2.150■ lei (preţ vechi 2.300 lei). PreţulI motorinei auto 2.400 lei litrul, | nu se modifică.

U n i u n e a J u d e f e a n â ~

a P e n s i o n a r i l o r C l u j

' ' f o p â r t i f f u n o r m e m b r i a i s â i

1 2 m i l i o a n e l e i

J unei festivităţi organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, ^Pensionarilor a împărţit 12 milioane de lei la 400 dintre

•W 1'ni cele mai mici venituri. După-ce corul seminarului teologic [«scopiei Ortodoxe Române a susţinut un scurt program de s-a trecut Ia înmînarea ajutorului băncsc. Ccle 12 milioane Aţinute din sponsorizări şi donaţii, o parte din bani avînd

^ jitia din cutiile milei de ia Catedrala Ortodoxă. Alţi 80 de ^rivor primi în 10 dcccmbrie cîteva conscrve, fiindcă aceste , Jidane au bcneficiat de micul ajutor băncsc odată cu Pastele 5'lai>- Concomitent cu acţiunea de la Ciuj-Napoca, în toate

to judeţ s-au împărţit pensionarilor aproximativ 28 dc •,? H Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Cluj cumulează

membri. A. M.

FIECARE Din gm ACTOR PE SCEHH LCIMII(* Sau frumuseţea nestatornică a amintirilor mărunte ■)Seară de clopot închipuit

peste o lume de umbre. La UNIVERS “T” redactori ai cuvintelor bine ^ ry^ R A N Ş /y , cineva. Detaliile se studiourilor de radio teritoriale potriv ite , ei au caută şi seşi locale opintesc sâ aducă între chemat d e p â r t ă r i l e « j S ^ ^ ^ ţ % ^ ^ % , în tregesc . Iar pereţii reali, lumea de dincolo şi-au adunat f o r ţ e l e s i n t e z a serii o de noi a sunetului, împodobind de pe întreg cuprins f f rea lizează cu- cu imagine adevărată nevăzute al ţării, s-au f f j [ [ f f a noscutul om deşi, desigur, nesperate destine. Ce conectat la radio, dl Cornelse întîm plă în cabinele de realiza M Udrea:emisie? Cc spaime răvăşesc spectacol î m p r e u n ă ^ ^ ^ S ^ f e ^ l ^ p ^ ^ - D in partea gîndul că ascultătorul nu poate cu Antena Satelor, s tu d io u lu i Cluj“vedea” cclc rostite şi rostuite Antena Bucureştilor. participă cei caredc partenerul dc dialog? Pentru Radio Craiova, I a s i , ^ ^ 3 î ^ | 3 ^ ^ au trudit la toate cele că oamenii de radio nu uită Tîrgu Mureş. Timişoara şi patru ediţii respectiv Ancaniciodată că asemenea î n t r c l j ^ S a w ^ M ’ Mureşan, Fiorin Pruteanuccr răspunsuri, fie şi /K m ^ lB U d lT O % i t ă prin detaliul Dan Izvoreanu, Cornel Udrea pentru a sluji la I ^ M T R ^ u ^ t c ^ o t lume, spunea Bogdan Roşea, Ela Tîmpeanu

\C L U j . Na p o c a

apoi M a riu s M erca de la muzical şi o întreagă echipă tehnică condusă de ing. şef adjunct Mircea Pogăceanu. O altă participaţie a studioului clujean se referă la F lorin S ăsă rm a n , b inecunoscut cantautor, după cum tot în echipa noastră este şi Horică Chintoan (de-acum adevărată vedetă) şi corul Vip Junior, ca să nu mai vorbim de tinerii actori ai Naţionalului, reuniţi în G rupul Metastazic Paranoia, cu care ascultătorii noştri sc vor

R a d u VIDA

continuare în pagina a 12-a

2) luni, 8 decembrie 1997 A G E N D AADEVĂRU£d e Cluj

• A z i: Calendarul ortodox : C u v .P a t a p i e ş i S o f r o n ie ; C alendaru l g reco -ca to lic : S f .P a t a p iu , c u v . ( s .V I I ) . P reserbarea C onceperii.Fecioarei M a r ia ; C alendaru l rom ano- catolic: N e p rih ă n ita Z ăm islire ;

S f .L e o n a rd ş i fe r.C oris tan tin .• M îin e : Calendarul ortodox:

Z ă m is lire a S f .F e c io a re d e c ă tre S f .A n a ; C a len d a ru l g reco - c a to lic : S f .A n a c o n c e p e p e N ă s c ă t o a r e a ,d e D u m n e z e u ; C alen daru l rom ano-catolic: S f.V a le ria , fc .m .

li felicităm ne toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

©^TELEFOANEPREFECTURA.C0NSIUULJUDE1EAN:19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PR1MÂR1ADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIATURDA: 31-31-60 •

• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 P0UT1A CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27 POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76POLITIA DEJ: 21-21-21 POLITIATURDA: 31-21-21 - POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIA GHERLA: 24-14-14 • POMPIERII: 981 PROTECUA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70,int 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 "SALVAREA CFR: 19-85-91 . . INTERNATIONAL: 971- INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931DERANJAMENTE: 921 • ' ■ ORA EXACTĂ: 958 RA TERMOF1CARE: 19-8744 SCMONTENAYSA: 41-51-71 .

• R.A APĂ CANAL: 19-63-02 S.C."SALPREST'S. A: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRAIC- PORT REZIDUURI: 11-10-12 ini. 132SC PRIVAL: 1743-86 DISTOIBUn A GAZELOR NATURALE: - 1NTERVENTU GAZE 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi 43-38-10, Informaţii:. 43-3&- 11; Hală inspecţii: '43-38-08.

■ AEROPORT: 956 GARA CIuj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - intemaponal 19-24-75; intem-43-20-01; -Turda - 31-17-62; Dej - 21 -20-22

S : : g u r s e ® O T o

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra II:

• CIuj-Napoca- Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbăfă la ora 11,00. : ,• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

I N F O R M A Ţ I I Autogara I: 14-24-26 . Autogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj\ a o lirn jt «iuii m lvm i'ihi despre*- serviciile d t n iu k n l .i s o m ln .- kj'.islatic,

- I oii.nniljk'fl I iik p o n aprin Centrul de Informare Comunitară, str. Mihai I Kojţâlniccnnu nr. 7, Ici. 19.56.20. Program: luni-joi orele 9,00- 16,00, vineri orele 9,00-14,00,

qjJRSE ERIEIVrT A K O M : d in Îl» nov .-2 9 m artie

lu n i-v in c r i Cluj ’ B u t Buc.-> Cluj

7,30 8,30 9,00 10,0016.30 17,30 18,00 19,00

sîmbătă-duniinică13.30 14,30 15,00 16,00P re ţ b ilet: pentru cetăţeni rom âni

si s tră in i- 200.000 lei-----ItLEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externe •D A C A I R : d e lu n i p în ă v in e r i Bucureşti C iuj -> Bucureşti

9,00 10,00 - 10,30 11,30 d e lu n i p în ă v in e r i

16,35 17,35-18,10 19,10 S ir .H o rc a n r . l

II.T .: 1 i-60- 10, 13-21-îC ,111 VAX- P-69-26

P O L I C L I N I C A F Ă R Ă P L A T Ă

" F A M I L I A S F Î N T Ă "8-12 decembrie

Medicină generală. Dr.M.Suciu - 11 (12-14), dr.S.Loga -12 (14-16), dr.L. Rasa - 8 (16-17), dr.C.Ioviţă -10 (13-14), dr.R. Cotârlâ -1 0 (10-12), dr.V. Xâtaru - 8 (12-14), dr.C.Nistor - 10(12-14), dr.I. Boilă- 8,9,11,12 (10- 12); T ra tam en t hom eopat. Dr.L. Barbăalbă - 10, 12 (10-12); Interne. Dr.F, Gherman - 8 ,10 (10-12),’dr.A. Iancu-9(11,30-13), dr.Gh.Uza- 8(13- 15), dr.C. Vlad -10 (14-16), dr.D. Pîrv -8(15-16), dr.Cs. Szakacs-10(15-17); Reumatologie. Dr.I. Alb - 9 (12-14); Ginecologie. Dr.C. F odor-9 ,11 (10- 12); Chirurgie. Dr.C. Cosina - 9, 11 (10-12); Ped iatrie . Dr.R. Mitea - 9 (13-15), dr.M. Fritea-9 (14-16), dr.L. Toma - 11 (10-12); D erm atologie. Dr.H. Radu -11 (12-14), dr.S.Bârlea - 10(15-17); Ecograf.Dr.I.Ghileăn-12 (11-13); Psihiatrie. Dr.I. Bădescu -10 (13,30-15,30), dr.L .G lodan-10(12- 14), dr.C .Ş tefan - 11 (14-16); O rtopedie. Dr.Z. Popa - 8 (11-12); O.R.L. Dr.C. Rădulescu - 8 (12-14); Neurologie. Dr.C.Trandafirescu -10 (15-17); Psihologie. Psih.L.BoiIă-9 (15,30-17); C h iru rg ie estetică şi reparatorie. Dr.XMugea - 9,11 (16- 20).

Programarea bolnavilor - de luni pină vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleea Micui/, nr.3, bl. 12, ap. 12. In perioada 22-31 decembrie; policlinica va fi închisă cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

FARMACIIFA R M A C II CU S E R V IC IU

P E R M A N E N T : F arm acia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, te lefon 42 -6 5 -4 0 ; Farm acia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6 . '

GARDA DE NOAPTE: Farmacia nr. 6 “SPERANŢA”, Piaţa A.Iancu nr.5, telefon 19-64-56, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar. zilnic: 8-12,45; ÎJ,10- 20,00; simbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştnr, Mărăşti, ■Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14- 19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica ^închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9rl^,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogâlniccanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: lnnî-vîneri: 9- 16,00; simbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; simbăta, duminica închis.

■ . Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - I2-16ţ vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Bibliolcca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca “Ileltai” (strada Clinicilor 18). Orar: ziltfic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 - 19yoi 19-20.

■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural German ”Hermann O berth" (str. Memorandnmnlnil8). Orar: luni, marţi, miercuri Jo i: orele 16-20. "

* Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10-17; luni şf marţi: închis» ■ Muzeul Naţional dc Istoric a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr2l): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13- 17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Opera MaghiarăprcWntă marţi, 9 dcccm bric,,ora 18,30: Carm en. '

Luni, 8 decembrie Programul 1:12,00 TVR Info; 12,05

Secretul (r); 13,00 Avocatul poporului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 Meridianele dansului (r); 15,30 Memoria exilului românesc-(r); 16,00 Emisiune in limba maghiară; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 Arhivele româneşti (documentar); 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, Meteo, Ediţie specială, Sport; 21<15 Baywatch; 22,15 Feţele schimbării (magazin); 23,15 .Jurnalul de noapte; 23,30 Canary Wharf; 23,55 Scena; 0,25 Pop Show. Noctum.

Program ul 2: 12,00 Sunset Beach (r); 12,40 Ecranul (magazin)/r); 13,25 TVR Info;' 13,30 Club 2020 (r); 14,00 Convje|uiri'(magaziri); 15,10 Limbi străine: engleză; 15,35 Legendă vîntului din Nord; 16,00 Micaela; 16,50 Cristal;17.40 Tribuna partidelor parlamentare;17.50 TVR Info; 18,00 Hei rup! Hei rap!;18.50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 O altă putere (magazin); 19,30 Sănătate, că- i mai bună decît toate! (magazin); 20,00 Secretul (serial); 20,55 Doar o vorbă săţ- i mai spun!; 21,00 Credo; 22,00 Impact final (film SUA 1996); 23,35 Ecoturism (magazin); 0,00 Insomnii (divertisment); 0,30 TVR Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r);9.40 Teleshopping; 9,45 Lumea filmului (r); 10,15 M.A.S.H.; 10,45 Sport la minut; 11,00 Procesul etapei (r); 12,25 Jucării (p.'I/r); 12,55 Ştiri Pro TV; 13,00 Jucării ( p.II/r); 14,30 Maria (serial); 15,30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Marinar (serial); 17,00 Ştirile pro TV; 17,15 Deşteaptă-te române!; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Ştii şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile ProTV; 20,15 O ciudăţenie a ştiinţei (film, SUA 1985); 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,10 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Seinfeld (SUA 1990); 23,15 Ştirile Pro TV; Prima pagină;

23,40 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 23,45 Cinemateca Pro TV: Reţeaua (SUA 1976); 2,45 Pulsul financiar; 3,20 Teleshopping; 3,30 întreruperea programului; 5,40 Ştii şi cîştigi! (r). ' ' C

Marţi, 9 decembrie \ Program ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR CIuj-Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05

fatorSecretul (r); 13,00 Credo (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 Ediţie specială; 15,30 Eclesiast '97; 16,00 Emisiune in limba maghiară; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 în flagrant (anchetă);18.30 Interactiv Tele-joc; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 19,00 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, Meteo, Ediţie specială, Sport; 21,15 La volan (magazin); 21,35 Fotbal Cupa UEFA: Aston Vila - Steaua (meci retur); 23,35 Jurnalul de noapte; 23,50 Canary Wharf; 0,15 Universul cunoaşterii; 1,00 Refrene de neuitat.

P ro g ra m u l 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Eclesiast '97 (r); 8,55 Baywatch (r); 9,55 Scena politică (r);10.30 Efecte secundare (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfîrlează; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Scena (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Faţă în faţă cu autorul (r);14.00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine : franceză; 15,35 Prinţesa Staria (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info;18.00 Hei rup! Hei rap!; 18,50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 Dosarele istoriei; 20,00 Secretul (serial); 20,55 Doar o vorbă săţ-i m ai spun!; 21,00

Sensul trâfiziţiei; 22,00 Piese simt de compozitori români; 22,30 P s]^ (emisiune religioasă); 23,00 K Mesager; 23,30 Handbal Camp 'mondial feminin-optimi de finali. ;PR O TV: 7,00 Ora 7, J dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliuiţij

: 9,40 Teleshopping; 9,45 Seinfeld,10.15 M.A.S.H.; 10,45 SportU^ 11,00 O ciudăţenie a ştiinţei ((j^12.30 Reţeaua ( film/r); 14,301)/ (serial); 15,30 Tînăr şi neliniştit; Marimar (serial); 17,00 Ştirile17.15 Profesiunea mea -Culturi; |k Ştirile Pro TV; 18,30 Ştii şi ciştigiţi . Chestiunea zilei; 19,00 Roataic^'19.30 Ştirile Pro TV; 20,15 SpinJ; urgenţă; 21,15 De partea legii («J 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 ChessâjJ z ile i; 22,15 Familia busdy;'224-. Seinfeld (serial); 23,15 Ştirile Proî\.‘ Prima pagină; 23,40 Chestiuneinu' 23,45 Cinemateca Pro TV: Metro.■ (Franţa 1985); 2,45-Pulsul Ştirile Pro TV.

. Redacţia,nu îşi.asumă ra/t^ litatea pentru schimbările inlen ,', programele posturilor de televiiin

N i l C l Nvremurilor trecute: Celţii; 19:30 Dincolo de anul 2000; 20:00 Fascinaţia naturii: “Teritoriul crocodililor”; 21:00 Ştirile Dişcovery; 21:30 Dezastre: Submarinul nuclear; 22:00 Amazonia neîmblînzită: “Triumful apei” ; 23:00 Exploratorii: “Schelete în n isip”; 0:00 Semnat Dişcovery: “Criminaliştii”; 1:00 Aripi: “P-- 51 Mustang” ; 2:00 Călătorii la întîmplare; 2:30 Show pe şosea; 3:00 Dezastre: Submarinul nuclear, 3:30 Ştirile Dişcovery; 4:00 Program D.W.

Luni, 8 decembrie_________ 8,00 Video-1npm ruÎL text; 9,00

Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Dulce ispită -serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Safari - film documentar; 18,50 Videoclipuri; 19,00 Cînd inima aşteaptă - serial; 19,25 Rock Out The Earth- videoclipuri muzicale; 20,00 Film: Un munte de curaj (SUA ’89); 21,40 Farmacia de gardă - serial; 22,10 Odiseea- serial; 22,35 Film: Limbajul bîrtiei; 23,00 Film: Păcate ispăşite (SUA ’87); 0,40 Videoclipuri; 1,00 Electric Blue - magazin erotic.

Luni, 8 de

m P O R T A LBSaB CXPOflT-IMPORT S-R.L t

Luni, 8 decembrie9,45 Desene

animate;. 10,00 Matinal NCN;

10,20 Eliminatorii - film (r); 11,55 HEAT - magazin pentru tineret; 18,00 Desene animate; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Arte fără limită - magazin cultural; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,15 Totui despre sport - emisiune în direct; -20,15 în sprijinul legii; 20,25 Paris „lumini" - reportaj; 20,50 Bani însîngeraţi - film;21,55 Ştiri; 22,00 Partea finală a filmului.

Luni, 8 decembrie5:00 Videotext;

\ M « K S S U U 10:30 Strada Ofarc*strideK!usiiprciunie! minunată - ep. 7 - doc.rel; 11:00 Strada minunată - ep. 8 - doc.rel; 11:31 Videotext; 16:30 Febra aburului - doc ; 17:25 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzica; 21:31 Videotext; 22:00 Film: “Justiţie extremă”- acţiune; 23:30 Videotext; .0:00 Babylon Blue - erotic.

Program Dişcovery 18:00 Călătorii la întîmplare; 18:30

Show p'c şosea; 19:00 Războinici ai

R E P U B L IC A - I lc rc u le - SU A pretnicrâ (10; 12,30; 15; 17,30; 20) - tarifa

5 -1 1 d e c e m b r i e | nnte - 6 .000 k t * VICTORIA * B ubuialâ în Bronx - SUA - premiera <1 1 ; 13; 15;

17; I9)»Tflaiîi - preţ redus 11 ARTA - Teoria conspiraţiei - SUA ( I I ; ’ 13,30; 16; 18,30) - micrcuri - preţ redus * M ĂRĂŞTI - sala A; Z iua independentei - SUA (13; 15,3Q; 18) - Juni - închis; sala lî: F ortărcata - SUA (13^10; 15,45; 18) - luni * închis * FA V O R IT - V ulcanul'- SUA (11;.13; 15; 17; 19)’ joi - pret redus,

TURDA: FOX - F aţă în fată - SUA.DEJ: ARTA - A ir Forcc O ne - SUA.-

. GHERLA: PACEA - 4-7.12: Batman & Robin - SUA; 8-10.12: Crima la n r. 1600 -SU A; B ărbat» în negru - SUA,

I.uni, 8 decembrie — \ Ştiri locale: 8,10,

( L ) 12,14,15,16,17,19.6,00-10,00 “Primul

■ 7’00K ÎS îlllI .. Radiojurnal România Actualităţi. 7,30 Revista presei centrale. 9,30 “Cc mat crcdc lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute” - interviul zilei. 13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,30 "Cc tnai crcdc lumea”, r. 16,30 "Ochiul şi ure­chea", comentariu civic. 17,50 “I’lus”.r. 19,05 "CD Sport", Cătălin Berindean... 19,10 “CD Raiiar ’80” - Dan Creţa. 22,00 “Jos masca”, Octavian lacob.

 RadioSonic^ fm ea , 7 aw*

Luni, 8 decembrie Ştiri: 8,10,12,14,16,18, 20,21.

6-9 "Cafeaua de serviciu" (maxima, power playul şi calcndarul zilei, meteo,' horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cincma). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale (în direct). 16-18 McSonic (emisiune concurs cu premii McDonald's); 18-19 Rondul de scară (retrospectiva săptămînii), 19-20 "Clopote tubulare” (Marius Aciu). 20-21 Invitaţi in studio. 21-23 "Pompele lui Rareş” (Rareş Crişan). 23-1 "Muzica şi muzichia” (Ma­rius Bfâsovean). 1-6 Music Non Stop.

UNIPLUS Radio■.... 1Luni, 8 decembrie

Ştiri: 8, 9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 .Program informativ RBCx 6,00-6,30; 11 ,00-11,15; 14,00-14,30; 18,00- 18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00 “Un alt înccput”. 7,40 Cursul valutar. 6,45; 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pc

mapamond; 8,35 Revista presei locale; 8,50 Punct ochit - comentariul zilei; 9,35 Programul cinematografelor, 9,50 Agenda culturală; 10,00-11,00 “Music Non Stop”. 11,15-15,00 “La lumina zilei”. 15,05-16.00 Music By Request. 16,05-18,00 Coca - Cola Planet Live - reluare. 19,00-21.00 "Uniplus la raport” - retrospectiva' zilei. Sport pe mapamond; Retrospectiva evenimentelor săptămînii; Ştiri locale; Universitas; Evenimente naţionale şi externe; Flash cultural. 21,30-23,00 “Greatest Hits”. 23,00-02,00 “Univers rock” - realizator Scbastian Ilctea. 02,00-06.00 “VOA Express”.

Luni, 8 decembrien d f t ___ Contact ştiri:

W Ţ jfC Ţ 5,30-23,30 (din--------------oră în o ră ,,cu

cxccpţia 18,30) Buletinul dc ştiri şi rubrica "Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea", Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale).

8,00 Azi în Cluj-Napocâ (Meteo - Zona Cluj, 8:10 Revista Presei Locale, 8:20 Retrospectiva ştirilor locale ale săptămînii trecute, Recomandări TV, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră, 9:40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Scara la CIuj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Caleidoscop - realizator Florin Petrcscu. Emisiune cu caracter cultural-şţiinţific. 0,00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în misiune la Zcnica în Bosnia şi familiile acestora rămase în ţară este intermediată via-satelit dc cătrc Radio Contact România.

^ B oicTc l u j)Luni, 8 decembrie

6,00 Bună dimineaţa (vâ spune astăzi Anca Bâltan). 8,00 Emisiunea în limba

-maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studio­urilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio.Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj - redactor Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv magazin, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm să vă răspundem! Telefonul nostru 064/ 420031, rcdactor Ana Iluţanu. 13,55 Ştiri.. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - rcdactor Traian Bradca. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Serata muzicală radio I, rcdactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio II. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, rcdactor Dan Moşoiu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

ICEIBUBGIEDr.TOMA T. MUGEA

■ ♦ transplant dc par♦ îndepărtarea ridurilorfet;

şi sechelelor după acnce prin tralamct; chimic ♦ lifting facial»rinoplas

♦ chirurgia sinului ♦ varia ♦ abdominoplastie ♦ lipoaspia

♦ chirurgie plastica

UN CADOUDE SĂRBĂTORI!

STR.PASCALY NR.1, B l 4-1$

' POLICLINICA : INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5 , c a rt Ghem*»INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦S17.

UXjIE ♦ PSIHIATRIE ♦ Mffi- NOLOQE ♦ REUMATOLOGI ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGII DERMATOLOGIE ♦ CHffiffl

ORTOPIDIE ♦ O.RL#OFTALMOIIK GINECOLOGIE ♦ ONCOLOQI

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • EC0GOT Examinări Doppler - HuMpiij^::

pentra sterilitate femiiiiii _ ' LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic ImuKifî Parazitologie Determinare Rh - Tafc sarcină - Antigen HBS - Elisi Ii Examinări citologice pentru cancerului de col uterin - Investigaţi fi sterilitatea feminină şi masculini) ZILN IC , Inclusiv DUMHfl

o re le 7 - 21 Medic de gardă: orele 21-1 R e z e r v a r e , consultaţi

^ l a te L 41.41.63. A

fi1*iޮii , *

;t;S■Âcin

k-ji 2 vt■jsâ ■m i ai

pc, icij ;I0 ’ aia,] d v ica lari

jm asa a r i icjiile aia în

s.c D e n ta l R0V* ŞO CO tO V

' ' Calea M oţilor 1 0 6 Î^ 'T ra tam en te stomatolog

complexa:O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţit,^!®3

P r o g r a m ă r i l a t e l ; 43W-! Z iln ic o ra n 9 i 9

s îm b ă tă I M S

PROF. UNIV. Dr. BIIHAI ClUB*Dr.ANGEUCĂLUGĂRO

S tr . P rahovei nr. 1>(Sngâ biserica Bob)

PROGRAM OFTAI,MQlfflS L , M i , V -17-20 S - 8-12'

Tel.: 42.56.18; te W a r ţS ^

ALIANŢA ANTISUlCIDfJ

l i f e l i n e L ^S uflc tu ln o s tn ib i^dumneavoastri TdŞV d en o a p tc ,tc lc f« lj

. . 19 16 47 /Gardă dc noapte, orele 20^

Linia telefonică dc criză şi prevenţie a suicidunn ®

de LABORATORUL DE SM1'1

ML\TALA CLUJ stă la dispo t» dc luni pînă vineri, între orclc, j

Vă aşteptăm a p ^ ' 1 numărul 1 8 6 8 6 4 .___

R O Z A V Î N T U R I L O R luni, 8 decembrie 1997IELnoua STRUCTURA MiLITARA

A ALIANŢEI ATLANTICEW a atlantică a aprobat la 2 mod ilegal în 1938, pe teritoriu snaninl «

r brie, o noua structură militară a cerut instituirea unui con tro îaS im^ a b s e n t ă după 1966 asupra insulei, lucru pe care L o r i S a

„gdc majore ale NATO, nu va reveni — * - ■ * . . . a .l a ponderii insuficiente acordate,

Aflat în

refuzat Gibraltarul este o colonie britanică permanentă în uima Tratatului de la Utrecht

: - r ^ ţ ici europenilor. Aflat în din 1713, fiind situată în extremitatea de peste trei ani,proiectul de sudică a Peninsulei Iberice. Noua structură a obţinut acordul miniştrilor a NATO va oferi Spaniei un cartier

'ijai celor 16”, reuniţi în sesiune general subregional, iar Marea Britanie va •'*aă ia Bruxelles, în urma renunţării trebui să-şi desfiinţeze cartierul general de ^ Marea Britanie la rezervele sale nivel patru din Gibraltar. Numărul total al

contenciosului cu Spania asupra cartierelor generale aliate din Europa : n,!ui. în schimb, ministrul francez urmează să scadă de la 65 la 20. Concepută

Dt/'Viorrî' q afirmat’ "Nn^ii, Alain Richard, a afirmat:,JJu îjaata la decizia de aprobare a noii

ia forma sa actuală, dar nu dorim .‘■âjaiim” Faptul că Franţa va rămîne .‘ija structurii militare a NATO era jscutîncă din luna iulie. De mai mult

an, Parisul a cerut; în van, să se ijc unui european Comandamentul J al flancului sudic al NATO, dar

s-a opus, invocînd „interese 'j in Mediterana. Adoptarea noii gs integrate a NATO a fost marcată; •imb, de integrarea deplină a Spaniei, 533 a Alianţei atlantice din 1986 şi

":1 ca Franţa, se menţinuse pînă afara statelor majore aliate,

iitle Londrei privind această nouă :M legate de contenciosul său cu ■ii asupra Gibraltarului, au împiedicat i acum Madridul să-şi anunţe 1-jparea la noile comandamente militare .t*, care vor începe să funcţioneze icipiu după 1999, anul în care .;I0 va coopta trei noi membri - aia, R.Cehă şi Ungaria. Negînd faptul d vorba despre o cedare, ministrul lic al apărării, George Robertson, a larindul său, reglementarea definitivă

icndului privind Gibraltarul. Marea bis afirmase câ nu-şi va da acordul a reforma NATO decît cu condiţia ca

maritime şi akiene impuse de aia ia Gibraltar după anii ’60, să fie sate. Madridul consideră că aeroportul

„Stînca” a fost construit în

în epoca războiului rece, pentru a descuraja 6 eventuală tentativă de invazie sovietică, structura militară a NATO cuprinde în prezent 18.000 de militari. Londra a cerut reducerea efectivelor militare aliate şi flezibilizarea structurilor integrate, pentru ca acestea să poată face faţă unor noi tipuri de misiuni, precum operaţiunile de menţinere a păcii. ; -

mk (AFP, Reuter)

RELAŢIILE NATO-RUSIA SUB SEMNUL DESCHIDERII- Noile relaţii dintre NATO şi

; Rusia âu primit un semn de încurajare la 3 decembrie, în urma anunţului Moscovei privind o rcducerc „spectaculoasă” ă trupelor sale

care numără în prezent 1,5 „Doresc să anunţ aici, pentrumilioane de militari, la 1,2 prima dată, că urmează sămilioane pînă la sfîrşitul anului . reducem, în mod unilateral, cu1998. în 1990, cu un an o treime numărul focoaselorînaintea dezmembrării Uniunii noastre nucleare,” afirmaseSovietice, armata număra nouă Elţîn la o conferinţă de presă

exprimat satisfacţia privind evoluţia colaborării celor două părţi. „Problema extinderii NATO spre est, pe care Moscova a denunţat-o în trecutdrept o ameninţare la adresa

desfăşurate în vecinătatea, milioane de militari.„Se vor de la Stockholm care nu anunţa securităţii sale, nu a încetat să ţărilor baltice şi a spiritului opera reduceri importante în nimic spectaculos. Este pentru ' existe”, a insistat ministrul rus, deosebit de deschis de care a special în zona Kaliningradului a treia oară în ultimele şapte ' adăugind:, J^oi continuăm sâ ne data dovadă ministrul rus al şi îri districtul militar, a l l u n i cînd preşedintele rus face apărării, Igor Sergheev, în Leningradului (acum Sankt . senzaţie pc scena diplomatica, cursul convorbirilor de la Petersburg). Flota din nord ş t DeclaraPe sale surprinzătoare

pe teme extrem de delicate precum dezarmarea nucleară, au devenit un adevărat coşmar diplomatic şi o sursă de angoasă

Bruxelles. ' Sergheev a cea din Marea Baltică vor fi deconfirmat anunţul făcut anterior asemenea reduse”, a afirmatde preşedintele rus Boris Elţîn ministrul. în legătură cu celălaltprivind o reducere cu peste 40. anunţ al lui Elţîn, de la 2la sută a unităţilor militare decembrie, privind reducereaterestre şi navale ruse din " arsenalului nuclear al Rusiei,partea de nord-vest a ţării, în ministrul apărării a precizat căvecinătatea statelor baltice, cu trebuie să şe înţeleagă căa căror eventuală aderare la ' această chestiune figurează pe

pentru consilierii săi.In cursul primei reuniuni a

Consiliului NATO - Rusia la

opunem, dar graţie Actului- fondator avem ocazia să colaborăm de pe poziţii egalei cu NATO”. ; - ■ ;

Solicitat să-şi exprime părerea în legătură cu infrastructura militară pe care;

; Alianţa Atlantică intenţionează să o desfăşoare în Polonia, R.Cehă şi Ungaria, cei trei

NATO Moscova continuă să nu fie de acord, reiterind că obiectivul Rusiei este acela de a-şi reduce efectivele armatei,

' agenda convorbirilor în cure cu Statele Unite privind tratatul de dezarmare nucleară START - . III.

nivel de miniştri, ai apărării, viitori membri ai săi, ministrulSergheev s-a arătat deosebit de rus al apărării a afirmat căfavorabil unei colaborări cu această chestiune „nu a figuratAlianţa. Solana, artizanul pe ordinea de zi, deşi-ca;Actului fondaltor al noilor interesează în cel mai înalt gradrelaţii NATO- Rusia, ;şi-a Rusia.”

s « i ( a fp) . . - - , - ..................................................... : / / : ; ........................

UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE VA TREBUI SĂ EVOLUEZEPENTRU A FACE FAŢĂ REALITĂŢII GEOPOLITICE A CONTINENTULUI

Uniunea Europei Occidentale (UEO) Sfîrşitul războiului rece, decizia ţări ale continentului european, prevede proba focului, menţine o legăturăva trebui să evolueze pentru a face faţă NATO de a admite în rîndurile sale noi îndeosebi o asistenţă automată acordată transatlantică puternică între europeni.şirealităţii geopolitice a Europei acestui, state din Europa de Est, decizia Alianţei de către toate statele membre ale UEO americani. v.sfîrşit de.secol şi a secolului următor, atlantice de a se europeniza şi .unuia dintre ele în cazul unei agresiuni înainte de organizarea acestei sesiuni,au apreciat la 1 decembrie, la Paris, divergenţele dintre europeni în ce externe. : ministrul francez al afacerilor externe,parlamentarii organizaţiei. Această priveşte organizarea securităţii lor . Dar acest cadru - care nu a fost Hubert Vedrinc, emisese ideea, la 18evoluţie a devenit necesară după marile constituie evident probleme majore niciodată supus „botezului focului”, noiembrie, că ţările fondatoare ale ;reuniuni din vara aceasta - între europeni după opinia majorităţii celor 115 ' potrivit expresiei secretarului general al organizaţiei care ar dori acest lucru să o-la Amsterdam, între aliaţii NATO la parlamentari ai Adunării UEO. „Este UEO, Jose Cutileiro (Portugalia) - şi-a poată părăsi, din cauza inconsistenţeiMadrid - care au evidenţiat dificultatea cazul fie să se procedeze la o revizuire pierdut cu atît mai mult din substanţa sa sale. Ca un ecou, Jose Cutileiro aUniunii Europene'în edificarea unei a tratatului (de la Bruxelles, prin care cu cit americanii au acceptat reproşat membrilor UEO că nu daupolitici de apărare şi de securitate - s-a creat UEO, în 1948), fie să se europenizarea i structurilor NATO. dovadă de voinţă politică pentru acomune şi prioritatea Statelor Unite în adapteze aplicarea acestui tratat la Confruntaţi cu aceleaşi-restricţii ale „consolida” organizaţia. O voinţă politicăapărarea^ continentului european, a 1 necesităţi noi, graţie uneia sau mai bugetului lor militar,,-europenii sînt ce s-ar fi putut manifesta în momentulapreciat în esenţă preşedintele Adunării multor convenţii particulare”, a declarat conştienţi că nu pot „dubla” o structură iniţierii „Operaţiunii Alba” în Albania,Parlamentare a UEO, Lluis Maria de Lluis Maria de Pmg; Acest tratat, care de apărare deja existentă, NATO, şi care, . coordonată de Italia în fruntea unui grup

' Puing; (Spania). leagă în prezent cu titluri diferite 28 de fară a fi fost nici ea confruntată c u . de ţări europene.

mw jrlillESif*

ACI

•iti

Â

i

a v a n t a j u l n r . 1 2

Luna

'Y £

€ luna c a d o u rilo r!

>1

% )n / tu n a / a u L o m ito w , CONNGX G SM e / c e h m a l p o t m d b c a d o u /.

^ e n t / t u ' a ţ e ^ i n v :

( x m e & a w ( y i o t u i t ă /

a A a n a m e n b

pentwtoatatipuul&d&aAcmamatâîn/cazuluvaiwcantwclulîncJieiat/e&t&d&iuvan şi/

u n / c w c o lin d e / a h c& m d u i / „ ‘I f l d d u g a l *în/Urnita/ stocu lu i/ disponibil/. ‘

A ceastă o fe rtă e s te valabilă pen tru orice telefon mobil vrei s ă ai.De la CONNEX GSM

X

1 /# vGsnn-

/

a c t c e v r e i t u l(114250)

4; luni, 8 decembrie 1997 A R T Ă -C U L T U R Ă â H E "

" S a f ie r i s i M o z a r t "

- C ine eşti tu , A ntonio Salieri, care ai îndrăznit să provoci rivalitate artistică cu M ozart, geniul muzicii din toate timpurile, confruntare în care Insă, pe nedrept, istoria p lăm ădită de oameni, te-a făcut ucigaşul celui care de peste 200 de ani înnobilează sufletele multora prin arta sa?; - M-am născut în Italia, la Legnano, în anul 1750 şi am cucerit prin muzica mea marii oameni ai Vienei imperiale. Ei mi-au dat toate onorurile societăţii: conducătorul Operei d in V iena şi al Capelei Imperiale din Oraşul Muzicii şi alte multe titluri! Am fost înm orm întat cu onoruri în an u l 1825 cîn tîndu-m i-se Recviemul pe care eu l-am com pus pen tru m om entul sublim ! Eu i-am dat lu i Mozart ştiinţa de carte pentru compoziţie. Am fost profesorul’ celui căruia societatea i-a aşezat osemintele în groapa comună a oraşului! 1 1

• profesorul cu artistul •- O, dar muzica ta,

Salieri, s-a dovedit a fi : “ p recep te pedagogice” , care n-au rezistat timpului. Oamenii ţi-au aşezat m uzica în g ro ap a comună a creatorilor cu titluri şi onoruri, a celor ce scriu note m uzicale, nu d in talent ci din impulsul ştiin ţe i, a m ăre ţie i persona le , aîn g îm fă rii şi a sufletelor lipsite de

haru l divin! Tu ai fost un “doctor honoris causa” al vremurilor de astăzi, din acei ca re n^au nic i un s tu d iu tipărit, dar cărora li se acordă o n o ru ri, titlu r ile nu ţi-au a ju ta t să cucereşti sufletele oamenilor, pentru că dintr-un zăcămînt steril nu poate ţîşni a u ru l s tră lu c ito r . B a .d in contră, ai fost transform at de către oameni într-un “ucigaş”. : Mozart?, a fost un geniu şi nu

-tu l-ai creat ca şi compozitor. M in ţi S alie ri! W olfgang Amadeus, la 7 ani, îşi tipărea primele 4 sonate, iar la 11 ani a compus opera “La finta semplice”, pentru ca numai peste 3 ani să-şi dirijeze opera “Mitridate”. Numai Cerul mai poate face astfel de minuni! Salieri! Ascultă acolo unde-ţi este sufletu l L itu rg h ia lu i Mozart, “Kronungsmesse”. Ai să poţi înţelege mai bine acum, în focul purificator pe care m u rd ă r ia su fle tu lu i ţ i l-a pregătit, ce este izvorul sensibil

şi curat al muzicii şi ce sînt sunetele încarceruite în dogme, sisteme, “precepte didactice” sau pur şi simplu sonorităţile ce au fost “ a p la u d a te ” conformist şi din politeţe de oameni pudraţi şi cu perucă albă. P en tru că M ozart şi astăzi ne dă, prin cristalele muzicii lui, surîsuri gingaşe, lacrimi de bucurie şi ne inspiră veşnicul sentiment de iubire care l-a ridicat pe om deasupra altor vietăţi. Mozart ne-a lăsat sensibilitatea sfinţită a muzicii sale, armoniile încărcate de armonia sferelor cereşti şi nu sonorităţi fără suflet care astăzi prin evoluţie, s-au transformat în explozii de urlete zgomotoase, suicide! Şi apoi există un fapt sigur: Mozart trăieşte şi astăzi prin muzică, tot mai strălucitor şi triumfător, iar tu, Salieri, mai stai cu onorurile tale trecătoare doar în papirusurile înnegrite de timp, care chiar păzite sucombă în tăcutele tale sonorităţi de sub cerneală...

ÎNTOTDEAUNA MAREA ARTĂ A ÎNVINS SI VA ÎNVINGE ŞI PESTE TIMPURI. IAR TU, MOZART, STAI SI NE PRIVEŞTI DIN S T R ' Â L U C I R E A LUCEAFĂRULUI CARE VA DĂINUI PE CER, ATÎTA TIMP CÎT CEL CETI-A DAT LUMINA ARTEI VA CREA UN ALT CER. ,

*** ■Primul concert al celei de a

V il-a ed iţii a Festivalului Mozart a inclus în programul său două lucrări muzicale care au

autentificat genericul acestei minunate manifestări artistice: “Salieri şi Mozart”. Dirijate de R achael W orby (S.U.A.), “Requiemul” în do minor, în primă audiţie, de Antonio Salieri, piesă vocal-simfonică structurată după canoanele timpului şi “Simfonia Jupiter” apoteoza sim fonism ului mozartian, au “readus” ■ într-o confruntare publică pe profesorul Salieri, compozitor de faimă la timpul său, dar stins peste ani în negura academismului neviabil, şi pe genialul Wolfgang Amadeus Mozart, care cu fiecare interpretare judicioasă ne apare mai luminos, mai trainic, încredinţate pentru a le face cunoscute unei orchestre, fară mulţi titulari, sim fonicul Filarmonicii “Transilvania” şi corului dirijat de Comei Groza, muzica a sunat la nivelul calităţii ansamblului. D irijoarea americană Rachael Worby a impulsionat partiturile cu multă energie, imprimind cantabilităţii un suflu artistic viu, cu o ondulaţie melodică în tendinţă romantică. Programul celei de a V il-a ediţii a Festivalului “Mozart” interesant şi atrăgător, într-o organizare impecabilă şi de mare anvergură se datorcştc preşedintelui Societăţii Române Mozart, prof. univ. dr. Francisc Lâszlo, în colaborare cu Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, 'F ila rm o n ic a “Transilvania” şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj.

Emiliu DRAGEA

în programul zilei de astăzi, 8 decembrie a.c., cea de a Vil-a ediţie a Festivalului Mozart înscrie, la ora 19,00, în Sala Studio a Academiei de Muzică dezbaterea publică cu tema: “Salieri şi Mozart, măiestrie şi geniu”, p e care organizatorul principal, Societatea Română Mozart, a conceput-o sub forma unei agora a ideilor ce alcătuiesc “marea istorie’’. Aşadar, un spectacol al spiritului, în care profesorii universitari Aurel Codoban, Horvăth Andor, Mircea Muthu ş i Pavel Puşcaş vor încerca sâ lumineze complicatele mecanisme care au

făcut din Mozart un incomparabil a l epocii. Moderatorul dezbaterii: Mihai Gherman.

Mîine seară, de la ora 19, în Sala Studio, a A cadem iei de M uzică "Gh. D im a’’, recitalul de pian susţinut de David WARD (Londra,^M area B ritan ie). P ian istu l britanic, care a prezidat şi juriul concursului de interpretare pianistică, va aduce în faţa publicu lu i clujean, p e lîngă ciclurile variaţionale aţe lui Ludwig van Beethoven -1 0 variaţiunipe o temă de Antonio Salieri, WoO 73 sau Wolfgang Amadeus Mozart - 6 variaţiuni p e o temă de Antonio Salieri,

K V 173c (180), cunoscute*ca lucrări omagiale ale lui Beethoven ş i Mozart, dedicate profesorului lor, ş i 6 miniaturi de Antonio Salieri, în primă audiţie absoluta (!), descifrate după manuscrisul original de către pianistul David WARD, la solicitarea expresă a Societăţii Române Mozart, în program ul recitalului mai figu rează : Frantisek Xaver Dusek - Sonatina în fa major; Leopold Kozeluch - Sonata în do minor şi W.A. Mozart - Fantezia ş i Sonata în do minor, KV 475, 457.

M .BO CU

i n c o n i a c t (c u v i i t o r u l . . .

Acum poti alege telefonul care ti se potriveşte cel mai bine! S I S T E C C lu j N a p o c a

Conecteaza-te la cel mai bun sistem de telefonie mobila GSM!

Str. Devei nr. 1-7 T e l. 1 9 0 .2 8 2 F a x . 1 9 3 .7 0 0

Pbti beneficia si de noul pachet CONNEX GO!

■ >

V a n z a r i in ra te s a u le a s in g

. DEALER

«5 G l o b a l N E T Escnwww.globalnet.ro

(114222)

A N G Rprezintă m ie rc u r i 10 d e ce m b rie ’îj

Şi jo i , 11 d e c e m b rie ’S?r*orele 1700 şi 2jt

la Casa Studenţilor C iuj-N apocaspectacole extraordinare de umor şi satiră soci realizate de grupul

D l V E R T I Jdin Bucureşti

Biletele se vînd zilnic la Agenţia CCS orele 12 ];

C F N U HCULTURbLi’R A N ţ A I SCLUJ-NAPOCA

CCF anunţaÎn atenţia modicilor interesaţi ;

obţinerea , Diplomă Intcrunivcrsitare Specializate (D.I.S.) pentru 1998, Cenţi Cultural Francez din Ciuj-Napoca facc următoarele precizări; pînă în 2 0 decembrie a.c. are ioc ridicarea dosarelor peni-; înscriere (sc poate face de Ia Serviciilc Culturale i\ Ambasadei Franţei sau dc la Centrul Cultural Francez k Ciuj-Napoca; m arţi, 6 ianuarie 1998 - data limită j depunere a dosarelor (la Serviciile Culturale ale A n te * Franţei); joi, 5 martie 1998 - probele scrise» la Bucunş (locul va fi precizat la începutul anului .1998). Examc?J pentru atestatul de competenţă lingvistică sc poate susţii 1 la Centrul Cultural Francez din Ciuj-Napoca, cu însera- j prealabilă, pentru a sc putea asigura buna organizare, îalc i decembrie 1997, examenele de atestare mai sînt program;; m zilele de 17,18 şi 19, între orele 15-17. Tarif: i(M ; Ici. Informaţii suplimentare la secretariatul Centrului Culte. Francez, str. IJ.C. Brătianu nr, 22, telefon 19-85-51 sau 15- 38-54, între orele 9-18.

i lTRANSILVANIA

B U SIN E SS CENTERC A T R A IM N G & C O N S U L T IN G DEPARTM Bi

Curs intensiv de lim ba englezi pentru oam eni de afaceri

"Centrul de Afaceri Transilvania, îa colaborare cu Ccnti dc Limbi modeme ACCESS organizează Cursul inttusii/i de limba engleză pentru oameni de afaceri. Obiectbii cursului îl constituie doWndirea de cunoştinţe de Iii; engleză şi formarea de deprinderi neccsare oamenilor» afaceri din orice domeniu în susţinerea- de prezenţii negocieri, întîlniri de afaceri, încheieri d c , contracte c parteneri extemi.Conţinutul cursului vizează: elemente vocabular (general şi de specialitate); elemente de grama# expresii specifice unor funcţii ale limbii; sclcctarca registru1: adecvat (formal/informai). Pot participa manageri ai firm transilvane cu nivel intermediar de cunoaştere a limbii engl® Durata cursului; 10 zile (în a doua jumătate a lunii februar 1998). Cursul se va desfăşura într-o staţiune montană, spî organizatorii în condiţii deosebite de cazare şi masă. Pen' detalii suplimentare, cei interesaţi pot contacta Departament1 CATraining & Consulting al CÂT, str, Eisenstein nr. !• Ciuj-Napoca, telefon: 064/ 43-33-95, fax: 064/ 43-33-9*.

s4 ct£ v£ tă £ £ in ^{M ăA eittC atecf. todxi

Mîine, 9 dcccmbric a.c,, la ora 16,30, expunerea: Cluj»' în imagini. Prezintă cu diapozitive: Petre Iambor.

A s o c m e v e p m e m m f a io- q m i

IA Q 0

La Gherla au avut loc festivităţile prilejuite de înnunar* titlului dc Cetăţean de Onoare domnului Franz Stuis;’- primarul orăşelului Forcheim (Germania), A fost o adevăr»- sărbătoare a prieteniei dintre locuitorii celor două urbt

. colaborare cc durează dc peste 5 ani. Iată, că zilele trcc1 s-a scris o nouă filă a relaţiilor prieteneşti stabilite între edil celor două oraşe. La iniţiativa unor cadre didactico dc ţ Liceul Teoretic “Petru Maior” (liceu cc va sărbători la !• dcccmbrie centenarul) s-a înfiinţat Asociaţia de prieten* “Ghetla-Forchcim”. Este o organizaţie nonguvcmamentali bazată numai şi numai pe relaţii dtf colaborare. După ci# nc-a dcciarat prof. Teodor Pop, profesor la liccul mai p amintit, Asociaţia dc prietenie “Ghcrla-Forchcim”estc fon»- în prezent din 25 dc membri, majoritatea dintre ci fi® membrii delegaţiei care acum doi ani a cfcctuat o vizita e* prietenie în localitatea din Bavaria. Sc preconizează adînciK) relaţiilor dc colaborare dintre edilii celor două oraşe, pnnKi; contacte fiind semnalate în domeniul culturii şi sport® Astfel, în curînd, o grupare sportivă din Gherla va cfcclua t turneu în Germania, iar formaţiile artistice ale tineretului b* urbea dc pc Someş sc vor deplasa la Forchcim. ^

( Rubrică realizată de M. BOCU) . ,

' a d E V A R u b -3 e _ C | u | ___

PUBLICITATE; CLU1-NAFOCA: luni-vincri 8-16; sîmbătă 9-14; td/fax 19-73-04; ,SlIlJRI,3 )A C |iA 'iU H l)A !,

luni-vineri 8-16; tel/Tax 31-43-23; SUBRIDAeyiAUFJ; luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75. luni, 8 decembrie 1997 (5

Importator SKODA pentru România C O M P E X I T T R A D I N G Cliţ| Napoca

C a le a F lo r e ş t i n r . 4 2 , t e l . : 0 6 4 - 4 2 6 6 1 9 :0\foSawa®en Group

FELICIA.LX.. 9.400 DM(Ptat rara tea»)

FELICIA LX ..14.278 DM(Piet cu toate taxele inclusei

M o n d o

Isiiw Urlu Shop Manager&Shop Asslstant

Wewant: ■>* mnimuni colege tftgnt uiBtaiIsaleiejţerierice »goodEngisiicotnmand 3;

is an advantage 1 Rage up Io 30 yeats |

Weoffer:^ attr active salary package.includlnfl

pertormance relaled bonus ' in house trahing

■> oppoiluniy ta deveb|> your caieer in a V very chalenging environmenl

Adie tduard Rădiiuctt CV 4 Photo, Iha CV «houkl ba «dltod on

computer m typed,«tnl by fu « pmt to Ma abdreti behnr:

MontoClu|., 22 D«csmbrlt A*. no 135.

' BoM ptarne: 9M 66 32 32 Tal/Fie DM 4191 St

E D I T U R A P A R T I C U L A R AAngajează ............

corectorC e r in ţe : .

- absolvent (student) al Facultăţii de Litere- foarte bună cufioastere a limbii române •

Persoanele interesate sîn t rugate să se prezinte

marţi, 9 decembrie, ora 12,la sediul firm ei - str.Mureşului nr.l 4

cu un Curriculum Vitae, în vederea susţinerii unei probe.

im m mCum părând minim , 3 produse veţi prim i cadou un s ip u n D IA L antibacterian (142 gr) în valoare d e 1 2 . 0 0 0 I e iANTIREUMATICCod nr. 5271

POLAR ICE - crem ă-gel analgezică, produs deosebit de p e r fo rm a n t c o n tra reum atism ului pe bază de camfor şi mentol, înlătură

durerile reumatice, intramusculare; acţionează eficient asupra sistemului m uscular osos ş i încheieturi, se foloseşte şi în cazuri de crampe şi răceli musculare.

VAPORIZING RUB - Cod nr. 5270 - decongestionant nazal f i contratusei, pe bază de mentol, camfor şiuleideeucalipt.Se foloseşte pentru decongestionarea căilor nazale şi înlăturarea tusei datorate răcelilor puternice,'pentru combaterea sinuzitei. Acţionează eficientei asupra sistemului muscular, înlăturând durerile. •' - 'PETROLEUM JELLY - Cod nr. S077 -produs de referinţa al înaltei tehnologii americane, cremă pură cu extract natural de petrol, ajută Ia vindecarea pielii foarte degradate, în speciala bătăturilor; revigoreazăşi ajută la o bună circulaţie periferică. g Efect dezinflamatoriu , |

"T(Completaţi cu litere de tipar ;i citeţ Cuponul de Comandă. Se acccpti şi copii xerox. . •Trimiteţi-fprin posta, menţionând cât mai exact adresa dvs. (Localitatea, cod pojtal - 'telefonul dvs. pentru confirmarea comenzii), numSru] de bucăţi ;i codul produselor; pe I ■adresa A&A AMERO Co.,CJV 149 O.P.22, Bucureşti. Ifcu m ad e plată + taxele pojta ^ ş ^ d e ^ m b ^ re ^ ^ n ^ chitatc la ridicarea coletului |

I I

| Pentru btformafil sau solicitări urgent* tel: 01/ 312.08.54., Doresc s& cumpăr: PR ET/LEI 1 Nr.Buc.... ......POLAR ICE , ,255 gr. (cod 5271)--------- -- 5X600lei| Nr.Buc.__J Nr.Buc .

t.. PETROLEUM IELL.Y

113 gr. (cod 5270).____ ......226 gr. (cod 5077)

53.600 W j33.600 Ici i

1

........ «f...—.....

1

Z Z I I i

I î • n « « . - n o T D U D I I ^ I T A T C CLUI-NAIOCA^ luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACJTA TURDA: A D E V Ă R U L( 6 J l u n i f O d e c e m b r i e î y y / r U D L l L I t lu n i-v in e r i 8-16; t c l / f i « 3 1 - 4 3 - 2 3 ;S U H R H ) A C T I A D r J : lu n i - v in e r i8-16; t c l f u x 2 H .O - 7 5 . q e C l u j

d i a l o gThe M obile P hone N eh y o rk of the Future: G S M - - '

M obil Rom p ro v id e s innovative serv ices th a t a r e sim ple to use, a f fo rd a b le , a n d a c c e ss ib le . **

If you w ish to b e involved w ith a. p ro jec t a t a n a ţio n a l level, if you thrive on ch a lle n g es a n d team w o rk , if y o u c a n p ro v e y o u a r e p ra g m a tic a n d creative,

if you a re .c o n v in c e d th a t the developm ent o f th e m o b ile p h o n e sysfem is a n im portan t s tep in the d ev e lo p m e n t o f R om an ia , join th e M ob il R om advenţure!

N O W H I R I N G F O R T E C H N I C A L D E P A R T M E N T

Excellent opportunity for jobs. If you deşire to

gain invaluable experience with a fast growingcompany working with the iatest in

telecammunications fechnology, w e would

like to hear of you. <, y t ** *• t - •* * i * x * >

Mobil Rom now hasthefollowingopening:

We want to hire the very best professionals for our new

organization. AII candidates should be reliable,

enthusiastic, dynamic, well organized/ team workers with

good computer and English language skills.

Any knowledge of French is an added bonus.

NSS O&M ENGINEER in Cluj - Ref. DT. 1040X , * i -> " , ^ > ” > e » i

- Reporting to Regional O&M Group Manager, this person wtll be

t responsible to perform O&M tasks related to Network Switching

Sub-System and NSS technical equîpment. Candidates must have

a Computer Science or Telecommunication University Degree; ,*.j

experience'in telecommunicatian field, good communication skills

. and must be residents in Cluj.

Pleasesend a CV and a cover letter indicating the

, position - Ref. No. - to Mobil Rom, Human

Resources Department, fax: 203 35 55.

We would like to mention that only the CVs w e

take into consideration will be receiving an

answer.

d ia f io g

Cluj - Ţichindeanu >

Aici am dăruit tinerilor căsătoriţi noua maşină de spălat rufe ÎNDESIT. Pentru că îrtipreună cu ÎNDESIT tot ce îşi doresc trebuie să se îndeplinească şi să dureze.

Familia ÎNDESIT - O familie făcută să dureze.

« ^ î n d e s i tF » t l t l l i D l l I Z i

Obţinui acum orica informaţie despre produsele îndesit ţ i A riston sunând la M erfonl Help Una I* ttL: 01/250.81.75, în tre orele 9-18.DISTRIBUITORI: M ED A SA , O radea, Plata Independentei 35. Tel. 059/41.22.55; PRIMEX SAL., Sfântu Gheorghe, Grigore Bâlan 6. Tel. 067/36.13.98; FLANCOINTL, Blvd. Unirii nr. 8, bl 7 A, tel.: 01/337.23.09; DIEL BUM S.R.L., Bucureşti, Fabrica de glucozâ 2-4, Imobil CO 2 P3, sector 2, Tel. 01/240.37.78; WALDMESSNER INVEST S .R .L , Bucureşti, Ş os. Pantelimon 354, ap. 268, sector 2, Tel. 01/210.89.99; ANCATRADING S.R.L., Bucureşti, Stelea Spătarul nr. 8, sector 2 , Tel. 01/312.51.89; ALTEX IMPEX S.R-U Piatra N eam ţ Ştefan cel Mare 6. Tel. 033/21.06.71; FREEDOM STAR HOLDING S.R.L., Constanta, Ainf Vlaicu 264, Complex Badea Cârlan, Tel. 041/61.71.86; NEI INDUSTRIES S.A., Str. Dimitrie Pompai nr. 5-7, Bucureşti, Tel. 01/240.73.74; STAR ELECTRONIC S.R.L., Focşani, Str. Piaţa Moldovei, Etaj 1, Tel. 037/22.79.70

IP U B L I C I T A T E

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACJ1A TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUI!REDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Icl/fai 21-6M5. luni, 8 decembrie 1 9 9 7 f 7

[unitatea Militară 0827 i Ciuj-Napoca! cu s e d i u l în m u n i c i p i u l C i u j - N a p o c a

S t r . D o r o b a n ţ i l o r n r . 2 3

T e l e f o a n e : 1 9 5 5 1 2 , 1 9 5 5 1 3

organizează

m U C IT A T IE P U B L IC A m S C H IS Â C U STR IG A R E,

în ziua de 29.12.1997, ora 8,30pentru v î n z a r e a p r i n l i c i t a ţ i e a u r m ă t o a r e l o r

mijloace d e t r a n s p o r t a u t o :• Autofurgonetă TVD 12 RZ

p r e ţ p o r n i r e 2 5 . 9 3 2 . 5 2 7 l e i

• Autofurgonetă TVD 12 RZp r e ţ p o r n i r e 2 5 . 5 1 1 . 2 4 0 l e i

0 Autocamion S R 114p r e ţ p o r n i r e 3 2 . 6 1 0 . 7 1 3 l e i

• Autocamion SR I 14p r e ţ p o r n i r e 3 3 . 7 7 0 . 7 7 8 l e i

• Autocamion SR 114p r e ţ p o r n i r e 3 3 . 8 9 9 . 6 7 4 l e i

• Autoşasiu SR 114p r e ţ p o r n i r e 2 8 . 4 3 1 . 7 8 1 l e i

Licitaţia s e ţin e la se d iu l u n ită ţii .La l i c i t a ţ i e p o t p a r t i c i p a p e r s o a n e f i z i c e s a u

jurid ice, c a r e p r e z i n t ă p î n ă l a d a t a d e 2 2 . 1 2 . 1 9 9 7 o c o p ie a c e r t i f i c a t u l u i d e î n m a t r i c u l a r e l a R e g is tru l C o m e r ţ u l u i ş i c o d u l f i s c a l p e n t r u p e rso a n e le j u r i d i c e s a u a a c t u l u i d e i d e n t i t a t e pentru p e r s o a n e l e f i z i c e . . $0374*)

SC COMINEX - N EM ETA LIFER E SA ,

- 'r... . r ;a n u n ţ ă i

O C O N C U R S p e n t r u o c u p a r e a u r m ă to a r e lo r p o s tu r i• E C O N O M I S T ( v e c h i m e m i n i m ă 5 a n i )• C O N T A B I L ( v e c h i m e m i n i m ă 3 a n i )

O L I C I T A T I E n e n t r u 'v î n z a r e a u n u i a p a r a t C a n o n ( c o r o r ) .

C o n c u r s u l ş i l i c i t a ţ i a v o r a v e a l o c î n d a t a d e 1 5 d e c c n i h r i c 1 9 9 7 , o r a 1 0 . .

Relaţii Ia telefon 13-42-88 /1 96, 109 .şi la sediu: str. Horea nr. 78..

S C C A R B O C H I M S A

o r g a n i z e a z ă C O N C U R S

l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i î n d a t a d e 2 2 . 1 2 . 1 9 9 7 , o r a 9 , p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e '

medie specialist,• d e m e d i c i n ă g e n e r a l ă .

; l a C a b i n e t u l M e d i c a l - C A R B O C H I M . C e r e r e a p e n tr u p a r t ic ip a r e a l a c o n c u r s se d e p u n e l a

s e c r e ta r i a tu l s o c ie tă ţ i i p în ă î n d a t ă d e 1 6 .1 2 .1 9 9 7 , o r a 9 .Inform aţii su p lim en tare la te lefon

(603752) 437005 , in te rio r 108. '

ne contacteziSC ELECTRO DANIELLA

IMPEX SRLCLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.23

\ Tel: 431791, Fax: 1948602 •------ - —— ..... ■ ...— __

N o i t e c o n e c t ă mOFERTĂPROMOTIONALĂperioada 2 - 3 1 d e c e m b r ie• c o n e c t a r e G R A T U I T Ă• a b o n a m e n t G R A T U I T 3 l u n i• 1 C D c u c o r u l M a d r i g a l G R A T U I T î n p a c h e t u l c u C O N N E X G O ‘

1 C D c u G y u r i P a s c u

D ealer a u to riza t

O j Y j i ' j y h ] i ] h j -

ADEVÂB1ULde Cluj —

prvTRr aciiit I mIVTFUB4I E

10% VRAJ*AED U C E R E _£ipi«rY, v r r A t f i m im lB l

(SKATI’IT s

■ i i ■-

■ii

~\

n ii

Str. Oaşului nr. 42A Ici. 433555.136822, ORAJRH-18 c H ala Agro alim entara P-la Mihai Vitea/nl etaj I

lei. 132S07. ORAR9-18 'C a lea Victoriei nr. 100 ■ (M aterna, TURDA)

te l. 433804

BILA IN RATE FARA DOBANDA^PRODUGATOR LA COMANDA

T i p o g r a f i a G a r a m o n d

angajează tinerip e n t r u l u c r ă r i t i p o g r a f i c e

ţerinte: • s t u d i i m e d i i , © s t a g i u m i l i t a r s a t i s f ă c u t , • v î r s t ă m a x i m ă 3 0 a n i .

A ş te p tă m G u r r i c u l u m V i t a e l a s e d i u l f i r m e i d e p e s t r . F a b r i c i i 9 3 - 1 0 5 , î n t r e o r e l e 9 4 6 ,

jgM p î n ă l a d a t a d e 9 . 1 2 . 1 9 9 7 . _________

BRIETACONFECŢIONEAZĂ

ECHIPAMENTE D E LUCRU ŞI PROTECŢIE

Str.Me>erillor nr.23T el:437434;437439 î

—00 . _)0 Sorar: 7 -15 s

S C N A P O L A C T S Acu sediul în Ciuj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 95-97

/ / > A N U N Ţ A f :

O rganizarea

lic itaţie i pu b lice deschise, cu strigare,pentru vînzarea următoarelor mijloace fixe:

M ijlocul fix -r Preţ de strigare1. Caroserie ARO 243 2.000.000 Iei

• 2. Ladă izotermăţip TV 1.000.000 lei3. Autoşasiu SRD 6135 10.000.000 lei '

4. Autoşasiu SRD 6135 ţ 10.000.000 lei5. Asistenţă tehnică tip TV 8.000.000 lei

Mijloacele fixe pot fi văzute după cum urmează:Poziţiile 1,2 la sediul SC NAPOLACT SA, poziţiile 3, 4 şi 5 la Fabrica

Baciu din Calea Baciului nr.2.Licitaţia va avea loc la data de 18.12.1997, ora 10, la sediul SC

NAPOLACTSA. /Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 413858, interior 14, 19. Pentru participarea la licitaţie, ofertanţii vor depune la caserie sau în

contul 402816 deschis la BA-SA Filiala Horea, taxa de participare de 50.000 lei şi garanţi a de 3% din preţul de strigare a licitaţiei pînă la data de 17.'12.1997. ’ v (577966)

SC C O M P P IL S A C lu jcu sed iu l în C iuj-N apoca, str .F abricii de

Z a h ă r n r . l 65 - te le fo n 415124 ,415126 \

A N U N Ţ Ă Iorganizarea LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE,

^strigare, pentru vînzarea deM IJL O A C E FIX E;

^Autocamion R 8135 HIAB • Autoutilitară* fk O 244D • M otocare - M ilton 3P

'Autoturism ARO 240 • Remorcă 0,4 tone). Licitaţia va avea loc la data de 11 decembrie

' 7, ora 10, la sediul SC COMPPIL SA Cluj. în caz de neadjudecare, licitaţia se va ţine în

iscare joi la ora 10.8S — -ii * suplimentare la te /e fo n ; * 0 6 4 /# ţ£ ţ2 ^

&Direcţia Silvică Cluj

o r g a n i z e a z ă U C I T A T I E

P U B L I C Ă D E S C H I S A

în data de 15 deccmbrie 1997, ora 12

p en tru valorificarea m asei lem noase pe p icior din producţia a n ijo r1997şi 1998.

P o t p a r t i c i p a a g e n ţ i i e c o n o m i c i a t e s t a ţ i p e n t r u e x p l o a t a r e a l e m n u l u i , c a r e n u a u d a t o r i i l a u n i t ă ţ i l e s i l v i c e ş i c a r e p o t f a c e d o v a d a c a p a c i t ă ţ i i d e p l a t ă .

C e r e r i l e , î n s o ţ i t e d e a n e x a l a c e r t i f i c a t u l d e a t e s t a r e c o m p l e t a t ă l a z i , s e d e p u n p î n ă c e l t î r z i u î n d a t a d e 1 2 d e c e m b r i e 1 9 9 7 , l a s e d i u l f i r m e i , s t r a d a H o r e a n r . 7 .

D o c u m e n t a ţ i i l e t e h n i c o - e c o n o m i c e , i n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e , l a b i r o u l F o n d f o r e s t i e r , t e l e f o n 0 6 4 / 1 3 6 4 4 5 , f a x 0 6 4 / 4 3 2 5 8 0 .

___ . _______ (60398S)

C o s m o s T r a d i n g S R L a n g a je a z ă : F U N C Ţ I O N A R Ă

p e n t r u f i l i a l a C L U J

Cerinţe:-vârsta maxim 30 ani, minim studii medii ■ persoană serioasă şi organizată■ cunoştlinţele de operare PC (Data Base

şl Windows) şi contabilitate primară sunt apreciate.

Compania oferă candidatei ideale un salariu atractiv, 'un mediu de lucru plăcut, precum şi posibilitatea îmbogăţirii cunoştiinţelor profesionale. ’

Vă rugăm trimiteţi un CV şi foto recentă pe adresa: Str. 11 iunie nr.29r sector 4, Bucureşti în maxim 5 zile de

vja anunţ. Vă rugăm menţionaţi pe plic: DP-0G..

jjT) luni, 8 decembrie 1997 P U B L I C I T A T E

M T R I B U W Nangajează

©SUPERVISORCondiţii: - e xpe rien ţă în dom en iu

- ca rne t ca t. B _ - v îrs tă m ax. 35 an i

# OPERATOR ! CALCULATOR

Condiţiiabso lven t a l L ice u lu i E conom ic■ " 11 j 111- cunoştin ţe d e o p e ra re PC- cunoştin ţe co n ta b ilita te p rim ară- v îrs tă m ax. 2 5 an i

T rim ite ti C u r r ic u lu m V ita e cu spec ifica rea postu lu i, la ad resa :

S t r . M u r e ş u lu i n r .1 4 sau la fax: 0 6 4 /4 1 4 .5 2 1 .

V I N D

• T I R R o m b a c c u r e m o r c ă 1 0 0 m 3

• a u to c a m io n R A B A , S A V I E M şi I F A L 5 0

Tel. 155407,157766.

• O fe r sp re înch irie re casă şi dependinţe str. Mărăsesti nr. 27. Tel.13-23-30 pentru firme. (595750);

• Dau în chirie garaj auto. Relaţii tel.19-97-59. (595794) '

DIVERSE

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Vînd orice model Dacia 0 km inclusiv 1307,1304, Nova. Tel. 09- 23-81-02-5; 04-86-35-55-9 Piteşti. (595722) . . .

• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92^03. (565816) ’

■ SC Bradul Argintiu vinde urgent maşină ambalat zahăr.Telefon 14-02-22 oreie 9-17. (595797)

' • C um păr acţiun i so c ie ta tea ' comercială Cartimpex SA. Tel. 13-17- 93. (595821) ,

• Vînd grădină 33 ari în Sălicea 12 km. Tel. 19-98-19. (595812)

• Vînd apartam ent două camere zonă centrală. Tel. 16-14- 01.(565924)

• Vînd casă 2 camere central singur în curte , în Cluj. Tel. 05421-24-12,,(595561)

• Vînd apartament 2 camere în Zorilor etaj I, mobilat, telefon, tv cablu, interiori, pivniţă, garaj snb bloc flnisat. Inform aţii zilnic orele 17-21 la tel. 13-78-46. (595619)

• Vînd casă 4 camcre singur în curte. Tel. 43-74-39 pînă la ora 15; 43-26-41 după ora 15. (565889)

• Vînd apartamc'nt cu 3 camere în L uduş. R e la ţii tel. 065-41-26-53(595220)

• Vînd casă mare ultracentral cu posibilităţi multiple, curte interioară. Tel. 19-55-99. (595593) ,

• Vînd 3 camere str. 21 Decembrie nr. 137 bl. M4 sc. 1 ap. 12. (595743)

• Vînd apartament 4 camcre confort I mărit, ocupabil imediat. Telefon 41-07- 04. (595783) .

• Vînd urgent apartament 2 camere• îm bunătăţit II/IV cărăm idă în ‘ Gheorgheni şi mobilă solidă. Tel. 14- r. 46-43 sau 14-04-72. (595817)■ • Vînd urgent apartament 3 camcre ’ multe îmbunătăţiri str! Horea. Tel. 13-

77-81. (595820)____________

• Cum păr urgent mărci germane preţ convenabil. Tel. ('64/34-23-42. (565966)

ÎNCHIRIERI’ • închiriez spaţiu aerobic. Tel. 094- 81-25-42. (595742)

• Dau în chirie una camcrâ mare pentru 3 fete sau 3 băieţi pc str. Fabricii nr. 123 lîngă Tâbâcâric. Tel. 01-86-23- 80-6. (595792) - '

• Angajăm agenţi imobiliari. Telefon; 19-15-61 (t)

• Angajez medic stomatolog stagiar. Tei. 15-00-52. (565993)

• Angajăm măcelari-transatori. Tel.26-52-60; 26-52-61; 26-52-62.(595758)

• Angajez muncitor necalificat. Relaţii la tel. 15-89-65. (595764)

• Eşti tînăr, dinamic, perseverent! Nu ai decît o singură şansă. Alătură- te echipei noastre de vînzări sosită în Cluj pentru tine. Sună acum, începi mîine. Telefon 064/15-92-03. (595768) '

• SC Bradul Argintiu angajează contabil, vînzător magazin mezeluri, barmană. Tel. 14-02-22 orele 9-17. (595798)

. • Căutăm femeie pentru îngrijii bolnavă Ia tară. Tel. 17-46-09. (595809) -• • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Puşcaş Vasile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de locuit şi anexe gospodăreşti, situat în comuna Baciu nr. 600. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune J a sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565985) ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Berindean Vasile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de locuit, situat în comuna Baciu nr. 150. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99 ($65986)

ADEVĂRULd e C lu j

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

DECESE COMEMORĂRI

. • Partic ipăm cu toată compasiunea la marea durere a eolegei noastre M aria Sângeorzan, la pierderea mamei drag i VICTORIAVEREŞEZAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu s-o odihnească în pace. C olectivul redacţie i "Adevărul de Cluj".

• împărtăşim durerea colegei noastre M aria Sângftorzan la trecerea în nefiin ţă a mamei iubite. Dumnezeu s-o odihnească în pace* Colegele de la contabilitate. (595808)

• întreaga noastră compasiune colegului nostru director Radu Nechita şi familiei sale în momentele de m are durere pe care le trăieşte acum, pricinuite de m oartea p rem atu ră a iub itu lu i său fra te VICTOR NECIIITA. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Colectivul RADP Turda. (342968)

• Cu inima zdrobită de durere ne luăm răm as bun de la tine, VICTORAŞ. Nu t e ‘vom u ita niciodată. Tată, mama ţi fratele Radu. (342967)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în eternitate în ziua de 5 decem brie 1997 orele 21 a scumpului nostru Gu IOACIIIM CORDOŞ în vîrstă de 48 ani. Înmormîntarea va avea loc luni8 decem brie 1997 în comuna Gilău la ora 13. Părinţii Ioan şi F lorica în veci nem îngîiaţi. (595814) '

• Cu adîncă durere anunţăm decesul soţului, fra te lu i, cumnatului drag SABĂU IOAN în vîrstă de 48 ani. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Lena, Vasile, Valentina şi Angela. (595818) '

• Profund îndurerată anunţ decesul^ soţului meu SABĂl) IOAN. Înm ormîntarea va avea loc în data de 8 decembrie 1997 orele 11 la C im itiru l cen tra l. Fie-i ţărîna uşoară. Soţia Elena. (595819) ;

• Cu durere în suflet anunţăm m oartea d -nu lu i M ICU NICOLAE din s tr . H orea. Înmormîntarea. va avea loc luni ora 15 la C im itiru l cen tra l. Familia Boldor. (595822)

• Cu lacrim i şi d u re re în suflete anunţăm încetarea din viată a iubitului nostru soţ, tată şi bunic IULIU GHERMAN în vîrstă de 67 ani. Înmormîntarea va avea loc marţi 9 decembrie la C im itiru l M ănăştu r. Fam ilia îndoliată. (595826)

• Regretăm profund trecerea în eternitate a distinsei doamne CORNELIA DUCA şi exprimăm sincere condoleanţe dom nului p ro f. d r. Sergiu Duca p en tru pierderea ireparabilă suferită. Familia Benga. (565994)

• Sîntem alături de d-na Lena Sabău în această grea încercare a vieţii. Familiâ'Dr. Pop Flaviu. (595807)

• întreaga compasiune colegei noaţtrc Lena Sabău în durerea cauzată de trecerea în nefiinţă a soţului iub it, din p a rtea colectivului sălii de operaţie Chirurgie III. (595810)

• Cu adîncă durere anunţăm trcccrca în nefiinţă d ragu lu i nostru coleg SABĂU IOAN. Din p a rtea colegilor de a te lie r. (595811)

Sincere condoleanţe familiei Buzumurgă M arcel şi fratelu i Mihăiţă la decesul tatălui drag. Asociaţia lo ca tarilo r din s tr . Răşinari nr. 1. (595813)

• Un ultim omagiu celui care a fost dragul nostru frate, unchi şi cum nat IOACIIIM CORDOŞ. Sora V ictoria şi cum natul Vlaicu,-nepoţii Mihai şi Ţuţu. Odihnească-se în pace. (595815)

• Un ultim răm as bun la despărţirea de scumpul nostru fra te şi unchi IOACIIIM CORDOŞ. Sora F lorica şi nepoata Mirela, nu te vor uită niciodată. (595816)

• Sincere condoleanţe doamnei Lena Sabău Ia decesul soţului. Dumnezeu să-l odihnească. Rezidenţii Clinicii Chirurgie III. (595824)

• Se împlinesc 8 ani de cînd a plecat d in tre noi ing. ILIE CIIIOREAN. O dihneşte-te în pace. Familia. (595625)

• Se împlinesc 6 săptămîni de la decesul doamnei BOB 'ELISABETA EMILIA mătuşă şi naşă iub ită . Un pios om agiu. Odihneşte-te în pace suflet blînd şi bun. Dr. Lăzăriciu Veronica. (595776)

* O lacrim ă şi rugăciune să înălţăm p en tru ELISABETA EMILIA BOB la parastasul de 6 săptăm îni oficiat la B iserica greco-catolică Bob m arţi 9 decembrie orele 12. Te poartă în gînd şi-n suflet surorile Irinuţa, L enuţa, M agdalena şi frate le Ştefan. (595777)

Cu d u re re în. suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunici ŢI BRE ANA de 65 de ani din U gruţiu, jud . Să la j, după o îndelungată suferinţă. Bunătatea şi blîndeţea sa 'n e -au a lin ta t în to tdeauna necazurile ia r zîm betiil e i n e - a lum inat bucuriile. Nu o^vohi u ita niciodată. Înm orm în tarea va avea loc Iuni 8 decembrie 1997 la ora 15 Ia capela cimitirului din Mănăştur. Familia îndoliată, (t)

Cu adîncă durere în suflet ne luăm rămas bun de la scumpa noastră mamă, soacră şi bunică ŢIBRE ANA. Nu te vom u ita niciodată! Fiul Vasile, nora Angela şi nepotul Fiorin.(t)

Cu inimile pline de durere ne despărţim de bu n a noastră mamă, soacră şi bunică ŢIBRE ANA. Cît vom trăi, mormîntul îţi va fi p re să ra t,c u flori şi lacrimi. Fiica Victoria cu soţul Naşu şi nepoata Alieta.(t)

Cu inim ile în d u re ra te ne despărţim de scumpa noastră mamă, soacră şi bunică ŢIBRE ANA. Chipul tău lum inos şi bunătatea ta vor rămîne veşnic în sufletele noastre. Fiica M ărioara, ginerele Vladim ir şi nepoata Paula, (t)

Dragă mamă, ai plecat d in tre noi lăsîhdu-ne singuri şi trişti. Anii de boală şi suferinţă nu ţi- au schimbat zîmbetul b lînd şi bunătatea. Ai găsit întotdeauna o vorbă bună pentru fiecare în sufletele noastre, amintirea ta va răm îne întotdeauna vie. Fiica Nicoleta. (t)

Sîntem a lă tu ri de N icoleta în m area durere p ric in u ită de p ierderea mamei dragi. Rareş Grigore şi Marta. (T) .

Sîntem alături de familia Maier în greaua încercare pricinuită de m oartea mamei dragi,-A N A ŢIBRE. Colectivul SC M ayer Pane sector Auto. (t)

în aceste clipe grele sîntem a lă tu ri de doamna M aier şi o sprijinim în durerea pricinuită de m oartea mamei sale dragi ŢIBRE ANA. C olectivul SC Mayer Pane magazin “Regina”.0 )

Ne alăturăm d u re rii doamnei M aier şi familiei sale în aceste momente grele p ric in u ite dc m oartea mamei dragi ŢIBRE ANA. Colectivul SC Mayer Pane secţia Moară, (t)

Sîntem alături dc doamna Maier şi familiatîn momentele de grea încercare prilejuite de dispariţia mamei sale dragi, ANA ŢIBRE. Colectivul SC Mayer Pane secţia Brutărie, (t)

Sîntem alături de familia Maier în greaua încercare pricinuită dc m oartea mamei d rag i ANA ŢIBRE. Colectivul SC M ayer Pane secţia Construcţii, (t)

C U L T U K A - Ş T H N p i

S ub s o m n u l iu i "V irtu s R om ana R e d iv îva " s i a ! creaţie i ştiin ţifice

ÎNTÎLNIREĂ FIILOR JUDEŢULUI BISTRITA-NĂSĂUD*

La finele săptămînii trecute s-a desfăşurat, la Casa Universitarilor din Cluj-Napoca, întîlnirea fiilor judeţului Bistriţa-Năsăud, dom iciliaţi în m unicipiul nostru. Manifestarea a debutat cu o sesiune de comunicări consacrata Zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, precum şi cu prezentarea unor aspecte cultural-ştiinţifice, specifice locurilor natale. Am reţinut dintre cele 9 comunicări prezentate: “Contribuţia ţinutului N ăsâudului şi al Bistriţei la activitatea Consiliului Dirigent” - prof. univ. dr. Ironia Marţian; “Liviu Rebreanu şi locurile natale” - prof. Valeriu Varvari; “Arm ata română - apărătoare a M arii Unirii*, col. V. Tutuia; “O casă şi o familie istorică din Poiana Ilvei. Trei năsăudeni de seamă uitaţi pe nedrept: Titm Mălai, Emil Bulbuc şi Ştefan L inul” - ec. N. Trifoii; “Aspecte ale istoriei orale referitoare la comuna Telcia, jud . B istriţa -N ăsău d în le g ă tu ră cu Războiul dt independenţa şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918” - ec. Dumitru Hieş; “Aspecte ale vieţii juridice administra­tive a Principatului oglindite în documentele bistriţene din sec. al XVlI-lea- Vasile. Lechinţan etc.

' în cadrul întîlnirii a fost lansată lucrarea “Castrul roman de la Ilişua” , avmdu-i ca autori pe p ro f univ. dr. Dumitru Protase, C. Gaia, Gh. Marineseu, precum şi numărul al doilea al Almanahului cultural-ştiinţific “VIRTUS ROMANA REDIVÎVA”, alături de alte noutăţi editoriale. La cererea tuturor participanţilor a fost întocmit uri Apel, ce va fi adresai Preşedinţiei şi Parlamentului României, pentru punerea iu libertate a patriotului , român Ilie Ilaşcu şi a grupului de com patrioţi întem niţaţi pe nedrept în Transnistria. Manifestările s-au bucurat de interes .deosebit, la ele participînd şi patru basarabeni, care ne-au rugat să nu i public numele. Întîlnirea de suflet şi masa comună au manifestarea.

V a s i l e T . T E L C E A N U

CLINICA

Marginalii la o conferinţă de presă

Clinica MEDESTET, şase luni de succese

. D ebutul C linicii M EDESTET a fes impresionant, prin organizarea la Cluj-Napoca primului Congres naţional de chirurgie estetiri

din România, 5-6 iunie 1996. Clujul fiind gazda unor somităţi în materie, profesorul Pierre Foumier (Paris), Anthony (Londra), dr. Ziya Saylan (Dusseldorf). Pînă în prezent, 1) MEDESTET au fost efectuate un număr de 467 de consultaţii (peste 200 gratuite) şi 70 de intervenţii chirurgicale. Unele îi premieră naţională absolută; transplantul de grăsime corecţia defectelor de contur, adipolifiingul facial/întindera pielii de pe. faţă folosind transplantul de grăsime, transplantul de autocolagen pentru îngroşareâ buzelor sau corecţia ridurilor fine ale feţei, creşterea voluinului sîniior prin injectare dt grăsime în spatele glandei mamare/ o tehnică foarte moderni ce permite rezolvarea problemei sîniior mici, fără implantelor de silicon. Pentru prima dată în Transilvania b MEDESTET au fost efectuate transplant de păr şi liftingul chimic/ folosind tehnica arsurilor controlate: cu acid sau tricloracetic. • • . ' - ■ .

Conferinţa de presă organizată cu prilejul celor şase activitate, competent moderată de dr. Tom a T. MUGEA,? clinică, a scos în evidenţă aspecte, deloc de neglijat “Activitatea noastră a fost direcţionată în trei direcţii distincte, toate de o importanţă vitală pentru noi. Prima a fost cea ’ investiţie, va lab ilă ,şi astăzi. Care urmăreşte alegere» materialelor celor- mai bune, a aparaturii performante, vizînd un spital modem. în al doilea rînd, deschiderea clini® şi efectuarea primelor operaţii. Căutîrid să demonstrăm ci lumea are nevoie de chirurgie estetică, că lumea trebuie sl» îndrepte cu încredere spre chirurgia estetică. în fine, a trei» direcţie este cea a mulţumirii pacienţilor, acesta este şi cel W

.important cîştig pentru noi. Dovedind că investiţiile făcuteş mutica depusă nu sînt zadarnice vNu ne-am făcut o publicitate feroce, preferind să asigurăm condiţiile optime, nu să bate® toba. Şi pot să afirm cu toată certitudinea că sîntem Ia ofl actuală cea mai modernă şi cea-mai bine dotată clinică de chirurgie estetică -din ţară • Sîntem deschişi tuturor colaborărilor, invitînd colegi din ţară să .înveţe„ sâ s( perfecţioneze alături de noi. Concurenţa ne stimulează, ea ducf oricum la creşterea actului medical, calitativ vorbind • ® Bucureşti există o ploaie de cabinete de chirurgie estetică. D* ei efectuează o chirurgie la nivel ambulator. Aceasta nu esţeş nici un caz chirurgie estetică, eventual este microchinirgic ? atît • O carte bună despre arsuri nu a mai apărut în Roma»* în ultimii 30 de ani. Anul viitor va vedea lumina tiparului o carte dedicată exclusiv arsurilor, oferind toate bazele înţelegerea şi rezolvarea fenomenului • Aniversarea unui activitate va coincide cu cel de al doilea congres naţional chirufgie estetică, pe care ni-1 dorim la fel dc bun cacc' anul trecut”.'

M EDESTET oferă toată gama de intervenţii cstcMj specifice unei clinici rriodeme. Iar cele şase luni trecute dc deschiderea ei sînt tot atîtea luni de succese. .

D e m o s t e n e Ş O F R O N j

^ESuDr- S P O R T luni. 8 decembrie 1997 M

^ î T Ă n = w m K M L w f t a I r a u i R R n a p f i L

,Miru Tică Oţet, debutul cu stîngul continua • :§ rtida Steaua - Ceahlăul a fo st amţnata pentru |

livară * Ion Andone a fo st de două ori în această | Z n i la ReMa: 9 dată cu Petrolul> sîmbătă cu § tu l ci in ambele cazuri a pierdut • Scorul etapei a :g L a returului a fost reuşit de “U ” la Petroşani • f frbită 13 decembrie, în etapa a treia a returului, va |> ţrJ c u ghinion pentru Oţelul? • i:i

ItXJV. CRAIOVA - F.C. ARGEŞ 1-2. Două gafe grosolane ale Ljyfj universitarilor din Bănie, sancţionate cu promptitudine de

^nişi balanţa victoriei s-a înclinat spre F.C. Argeş. Prima dată j-jv |8 cînd a gafat nepermis Frăsineanu şi Iulian Chiriţă, pe fază, \ais; a doua oară a gafat, printr-o degajare - luft, tînărul portar

[ung (altfel excelent în intervenţii în multe momente dificile , uarta sa). Negru recepţionează balonul, centrare şi din nou Iulian vja pe fază înscrie.. Meciul putea lua o altă turnură în min. 34 ^ S. Cristescu a executat ca o cizmă un penalty, ratînd egalarea.

de adăugat că a fost un meci haotic, mai ales din punctul ; miere al prestaţiei craiovenilor, completamente debusolaţi, fără Citate. Este cea de a doua înfrîngere suferită de universitarii girai de cînd echipa a fost preluată de Tică . Oţet.IJIGL - “U” 0-4. La Petroşani, pe vechea “vale a plîngerii” ide sînt oăble: trupa “ortacilor” se îndreaptă în forţă şi fără iii spre retrogradare. Cei care au adăugat la bilanţul toamnei încă itringere au fost jucătorii lui “U” şi au facut-o bărbăteşte, fără j, administrînd “ortacilor” patru goluri prin Oncică (15), Truşcă ;. Falub (SI) şi Sandu Marcă (90). 'IF.C. NAŢIONAL - SPORTUL STUDENŢESC 2-1. în Parcul

ii “bancarii” au fost surprinşi în min. 15 de un viguros rrtac al studţnUM'şf Caraman a pUflet t Speranţele studenţilor ■a eventuală"vklone S-au nărmPaîml-yasG'xâi?) a egalat. Pentru ind si şO*uîemizâ’1 ar fi'fost bună în contextul periuriei de puncte a P ig u k a ;..n-a,.fcst de acord, înscriind cel de-al tîojlea gol al vjfiu tfT ■ \ ’ _ ■ \ - lOTfcim. - GI.ORl<\ 3-0. Scor identic ceîrn -ca care' găJătenii iştigat în tur în deplasare la Bistriţa. pg astădată W scbjr de

Galaţi. La începăt a-fî»iTi®ii>sJui Balint (12) pâinii! de" :at din Braşov pentru a fmteca fticoul Oţelului. Spj-e mal au picat celelalte două goluri înscrise de Arhire (71 ş i itl).

1GS.M. REŞIŢA - l '\R I 1. 2-1, Ai<vuri reşiţene dezlănţliitejîn ;-.îlpartideir dcfi.nl*i\u (.on-unte. im fmd pusă Ia grele ît)cerc|ri.

goluri înscrise dc'^iucur (11) ştJ>0an4 (20) promJstkâijY * scor a gazdelor. A iţtervetfitlrisă golufM - Iîoj!d<,n Ai done

^ iîş in ia ţia reşiţeană a dcv |n itm ai circumspectă. Drept urmare 1 stabilit pe tabela de marcaj în min. 26 a rămas neiehimbat 'i â jra l. _ / . • r-I F.C.M, BACĂU - PETROLUL 2-0. Pentru băcăaani'nu exista îw'antKtn hfjr.i \k ti'ncî.'D o.ir cu Halagian, câ Mihai Marian

', irupi. h.ic;,iur,i a luptat-cu, .disjseşare'pentru victorie, atăcu dineului.’ prin guluril: ciaicafe.de Scîntcie (45) şi Căpuşă

“Găzarii” s-au apărat "c ir străşnicie, dar n-au pu tu t evita Agerea. S-ar putea, totuşi, ca înfrîngeiea sâ-1 coste pe Al. Pal, cel 3 este antrenor principal de cînd Ion Andone a fost demis.'I FORESTA - CHINDIA 2-0. Teren desfundat la Suceava, o

şi surdă, tîrgoviştenii rezistînd num eroaselor, şarje ale ilarilor” pentru care singurul cuvînt de ordine era . victoria. Au tliiar momente de contra-atacuri tăioase ale oaspeţilor, pentru a succes ar fi însemnat o serioasă opţiune de evadare din zona atee a clasamentului. Pe terenul desfundat “pădurarii” s-au ®at totuşi mai bine şi pînă în final au reuşit să înscrie de două abele goluri fiind semnate de acelaşi Guriţă (42 şi 85).* RAPID - DINAMO 2-0. Ultima partidă a etapei secunde a -‘•lui, disputată duminică si transmisă pe micul ecran. ÎUSAMENTUL .

” 19 14 1 19 13 3 17 12 3

4 3 23 2 '24 44 35 2 5-6 0

Petrolul - Foresta (0-1), Chindia Rapid (2-1), “U” - Oţelul (0-3),

*• Jiul (2-0), Gloria - F.C. Naţional (0-2), Sportul Studentcsc 5 ReŞ'ţa (1-2), Farul - F.C.M. Bacău (0-1) şi Ceahlăul -

(0*2). în paranteze rezultatele din tur. Două întrebări ridică >:şil etapei cu numărul trei a returului (după care va urma '"®tata vacanţă dc iarnă): va reuşi Rapidul să-şi ia revanşa, la

pentru înfrîngerea din tur din Giuleşti? Va fi o zi cu ghinion ,• Eălâţeni, sîmbătă 13 decembrie cînd vor evolua pc stadionul ' ’oina”? . ■ ■ '

Victor MOREA

I T A L I A - I I -

Etapa cu numărul 11 în ,;şerie A” a programat două partide în devans, ambele d isputate sîmbătă. Intcmazionale a suferit un semi-eşec, dacă putem să-l numim astfel, reuşind doar un egal la Sampdoria şi complicînd astfel situaţia în topul clasamentului, mai ales pentru că Juventus a trecut pe propriul teren, greu, de Lazio Roma.

Rezultatele partidelor disputate sîmbătă:

: * Sampdoria - In tcm azionale 1-1 (M ontella 30-penalti, respectiv Ronaldo 9)

* Juventus - Lazio 2-1 (Del Pîero 15, 34-penaIti, respectiv M arcolin 25- pcnalti)

S P A N I A - 1 5

l Şi „primera division” a programat sîmbătă cîteva partide^în devans,mai exact- patru. în urma rezultatelor acestora, FG Barcelona a redevenit: lider solitar, catalanii reuşind o victorie la Zaragoza, în vreme ce Real M adrid. doar un egal la Oviedo. în celelalte două partide,'Atletico a cîştigat pe propriul teren în compania ultimei clasate, Sporting Gijon, iar Espanyol, cu Gâlcâ în teren, a învins revelaţia Mallorca, fosta echipă a aceluiaşi Gâlcă.

Rezultatele partidelor disputate sîmbătă: 1

* Zaragoza - FC Barcelona 1-2

* A tletico M adrid - Sporting Gijon 2-1

* Oviedo: - Real Madrid 1-1

* Espanyol - Mallorca 1-0

în numărul de mîine al ziarului nostru, rezultatele complete şi clasamentele celor două campionate.

C. BARA

TURUL S-A ÎNCHEIAT, COMENTARIILECONTINUA

( Mai puţin 4b două săplăfyîni C | { j " ^ î n t ă r itedcsparţaJe bolstitiul de îa^nă. rnnrfîtuiAnotimpul albîşî face tot mult simţită prezenţa priit vîntoaselc reci şi dansul fulgilor de nea care în'anumite zpne geogmflee s-au transformat în n insori abundente;"'-Dacă pe prim a scenă fotbalistică a ţăriî fotb aiul mai este în actualitate prin cele trei etape din returul competiţiei (două s-au şi desfăşurat), în eşalonul secund a fost trasă cortina peste un tur zbuciumat, protagonistele celor două serii găsindu-se la ora actuală în binemeritata vacanţă de iarnă. Prilej pentru noi să prezentăm cititorilor obişnuitele bilanţuri şi comentarii scurte despre ce a însemnat pentru echipele participante la întrecere prima jumătate a campionatului. Vom pomi serialul analizelor cu seria I, pentru început cu scurte date statistice generale după care ne vom opri, în ordinea clasamentului toamnei, asupra celor 18 protagoniste.- în tur, o productivitate destul de bună în privinţa golurilor înscrise în serie, 461 m total, revenind o medie de 27,1 goluri de etapă, respectiv 3 goluri de meci. Acestea fiind spuse să trecem la protagoniste.

1. ASTRA PLO IEŞTI. A doua trupă a “găzarilor” ploieşteni, care pur. şi simplu a uluit. Anul trecut şi-a făcut un fel de rodaj pe scena diviziei B pentru ca în actuala ediţie să atace la modul hotărît promovarea. După cum arată, bilanţul toamnei se pare că Astra are cele mai mari şanse de a. rămîne principala candidată la promovare (deşi la debutul ediţiei trupa Astrei nici nu a fost luată în seamă, opţiunile fiind îndreptate spre fosta divizionară A şi veche echipă de tradiţie F.C. Braşov şi altele cu ani de trudă în primul eşalon). Numai că din debut Astra a pornit hotărîtă la atac, beneficiind şi de o bază proprie bună (stadion cu instalaţie nocturnă, toate partidele de acasă fiind disputate la lumina reflectoarelor). Constanţa în evoluţie, puterea de luptă şi o bună pregătire fizică, respectiv un apreciabil registru tehnico-tactic, toate au rotunjit bilanţul toamnei, care realmente a surprins pe toată lumea. Concret Astra a terminat învingătoare în 14 din cele 17 partide ale turului, trei întîlniri încheindu-lc, la egalitate (nici o înfrîngere). Deci întrecerea a fost dominată cu autoritate de Astra, dovadă elocventă punctele acumulate, 45 în total. Dominarea autoritară ă întrecerii reiese şi din faptul că la adevăr echipa are un +18, care nu mai necesită comentarii. La capitolul eficacitate Astra a reuşit să înscrie 37 de goluri (locul secund în ierarhia.

în w ărilo r) . fortl\i*aconÂtuit defensiva echipei cWp

în tur a încasat dolr ? gOluri,.(de departe lcliil întîi în ierarhia apărărilor). Cele i puncte'fdr fşţă de a doua clasată, respeetiy 11 faţade echipş^consi- derată la începutul ediţiei prmeipala,favorită, F.C. Braşov, sînt argumente’ c c defermină să acordăm, în continuare, prima şansă echipei Astra de a promova în A. Dacă evenimentul promovării va avea loc, rămîne de văzut cum se vor potrivi două săbii în teaca interesului ploieştean.

. 2. F.C. ONEŞTI. Cît a putut, echipa a ţinut pasul cu liderul. Apoi, treptat, a “rămas de căruţă”. De reţinut, totuşi, locul secund ocupat în final de tur, cu o linie de, clasament remarcabilă: 38 de puncte (cu trei mai mult decît ocupanta primului loc în seria a Il-a, ASA Tg. Mureş), obţinute din 12 victorii şi 2 egaluri (3 au fost înfiîngerile). Trupa din Oneşti s-a dovedit cea mai bună la capitolul eficacitate prin cele 43 de goluri înscrise (locul întîi în clasamentul înaintărilor). Bună a fost şi defensiva care a primii doar 14 goluri (locul 3 în ierarhia apărărilor). Bilanţul, toamnei a însemnat, pentru F.C. Oneşti 38 de puncte acumulate, respectiv u n +11 la adevăr. Continuînd şi în primăvară, cu sîrguinţă, dispută pentru întîietate, diferenţa de 7 puncte faţă de Astra se poate micşora în contextul că formaţia ploieşteanâ va avea examene foarte grele “afară” şi nicidecum în... nocturnă. . -

3. F.C. BRAŞOV. S-a crezut, la startul ediţiei, că rutina şi experienţă, vechimea pe prima scenă fotbalistică a ţării sînt suficiente pentru cîştigarea seriei. Că echipa a fost cam zdruncinată după retrogradarea în B, asta a contat mai puţin pentru cei din preajma echipei. A fost adus Costel Orac drept tehnician şi s-a pornit la luptă cu cei ce-au rămas la datorie. Bilanţul toamnei i-a cam nemulţumit pe conducătorii echipei şi din anumite zvonuri se pare că antrenorul Orac este declarat vinovat principal. Şi fiindcă am vorbit de bilanţ, să vedem cum arată el: 34 de puncte din 10 victorii şi 4 egaluri (3 au fost înfrîngerile), 27 goluri date (locul 9 la eficacitate) şi 14 primite (locul 4 la apărări), de unde se vede că punctul nevralgic al echipei îl constituie atacul. La adevăr+10. Rămîne ca primăvara să decidă revenirea echipei în lupta pentru promovare, dar cu o condiţie: îmbunătăţirea atacului.

V ic to r ROMAN

=• Oţelul Galaţi ‘ Rapid Bucureşti.•'Steaua Bucureşti ‘ f.C. Naţional• F.C. Argeş Knamo Bucureşti CS.M. Reşiţa

J L’niv. Craiova ' Petrolul Ploieşti ‘ Ceahlăul P.N.; TT CIuj-Napoca ; Farul Constanţa• Gloria Bistriţa ‘ foresta Suceava : Sportul Stud.J F.C. Chindia

F.C.M. Bacău i v| Jiul Petroşani

A XX-A (13 dcccmbric) Craiova (0-4), F.C. Argeş

19 11 19 11 19 J 0 19 9 19 9 19 818 719 '6 19 6 18 6 19 5 19 5 19 4 19 3 19 2

39-1137-15 41-21 29-16 29-19 35-2727-3038-26 24-2420-1921-20 19-3028-31 15-22

12 22-30 10 20-42 10 14-25 17 12-61

43'4239373632.3029-2625222221201717156

(+16)(+12)(+15)(+10)(+6)(+2)(+3)(-1)(-4)(-2)(-5)(-8)(-3)(-10)(-13)(-13)(-12)(-21)

n u in s e a m n a

m s e a m n a

P-ţa Mihai Viteazu 9Tel: 0922 11 4 0 2 , F ax: 0 6 4 /4 3 2 3 0 8

G S M O O Ml M U N O O A T D O N n

D is t r ib u i to r au to r iz a t: E R IC S S O N , N E C , S O N Y S e rv ic e au to r iz a t: E R IC S S O N , B O S C H

D E A L E R A U T O R I Z A T

TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ

luni. 8 decembrie 1997 SPORTNI

HRUGBY D.N. ia fina/

de tur"U" Cluj p e locul 3

• 11U" 16 Februarie - Foresta Sibiu 45-25 (28-15) •

H M — I Iâ « H H — ■ir " '- * - -■ v. v

Sîmbătă, 6 decembrie, Parcul sportiv “Iuliu H aţieganu”, spectatori circa 60 • “ U” : Popean, C ilincă, Socaciu

- (Lungeanu), Ciorăscu (Tudori), Samuil, Tămaş, Tincu, Rădulescu, Flutur/cpt, Copil, Săuan, Franciuc (Stupar), Dragomir, Iacob, Maftei. Foresta: Voicu, Borş, Florea, Gh. Banciu, Badiu, Secelcanu, Troancă, Zeicu, Andrei/cpt, Despa, A. Banciu, Amariei, Păculea, Fugigi (Dumitru), Nedelcu. • arbitru loan Bâmuţi (Ciuj-Napoca); • marcatori: Iacob 2 eseuri (min. 5, 47), Popean (eseu 13), Cilincă (eseu, 21), Săuan 2 eseuri (min. 43, 77), Tincu l.p. (min. 17), Maftei 2 tr. (min. 23 şi 47), 1 .p. (min. 34) pentrâ “U”; Troancă 2 eseuri (min. 9, 75), Andrei (eseu m in.. 27), tr. (min. 9) şi 1. p. (min. 38), Seceleanu (eseu min. 54) pentru sibieni. '

“U” 16 Februarie Cluj termină turul D.N. 1997/1998 pe locul 3. Pe drept cuvînt, locul. este meritat. Şi cînd afirm acest lucru am în vedere excelenta evoluţie a clujenilor în partea a doua a turului, cu victorii

Clasament la final de tur:1. Dinamo 11 102. Steaua 11 93. “U” Cluj 11 74. Farul 11 55. Ştiinţa ' 11 56 . Lupeni 1 1 5

, 7. Timişoara 11 58 . Rapid 11 49. Foresta 11 410. REMIN 11 411. Bîrlad 11 412. Consig 11 2

preţioase la Dinamo şi Farul, cu m eciuri convingătoare sub raport tehnico-spectacular, abordate cu mentalitate de învingători.

Aşa a fost şi în meciul de - sîmbătă, 6 decembrie, dominat

de universitari “da capo al fine”. După un meci frumos, cursiv, plăcut, deschis. Cu un plus pentru sibieni în cea de a doua repriză, ceva mai echilibrată (17- 10). ' . - ; ■',;."-

Dacă întîlnirea Steaua - Rulmentul Bîrlad nu a avut parte dc brigada desemnată, acelaşi lucru s-a întîmplat şi la Ciuj- N apoca, bucureşteanul Constantin Sora-şi colegii

■judecători de margine neprezentîndu-se la teren. Condiţie în care meciul a fost condus de internaţionalul clujean loan Bâmuţi, care şi-a onorat cartea de vizită şi ecusonul. / -

Celelalte rezultate; Dinamo- Farul 56-27, "Steaua - Rulmentul Bîrlad 48-26, “U” Tim işoara - Rapid 33-15, REMIN Baia Mare - Minerul Lupeni 70-17, Ştiinfa Petroşani- Consig Giurgiu 65-5.

0 1 449-228 310 2 391-181 290 4 262-205 251 5 282-280 22 0 6 290-185 21 0 6 263-356 210 6 ■ 230-247 211 6 213-264 20 1 6 233-292 200 7 252-291 19 .■0 7 143-251 191 8 138-380 16

Demostene ŞOFRONF oto: E ugen O L Â R IU

BAT cumpără echipa Tyrrell

încheind cîteva luni de spcculaţii, consorţiul format din compania British - American Tobaco, echipa britanică Reynard şi antrcpenorul scoţian Craig Pollock a ajuns la o înţelegere cu Kcn Tyrrell privind cumpârarca cchipci sale dc Formula 1. Dacă interesul cumpărătorilor era evitarea depunerii garanţiilor pe carc FIA le impune echipelor nou- înfiinţatc, veteranul patron al unei mărci de legendă în FI, cîştigătoarc dc două ori (prin Jackic Stewart) a titlului mondial al piloţilor, a insistat că nu a fost nevoit să vîndă "copilul său dc suflet”, dar că nu a găsit fonduri pentru a continua sâ sc menţină în “ligă”. Noua echipă se va numi British*American Racing (BAR), va debuta în ,1999 cu monoposturi (evident) Reynard

şi, foarte probabil, îl. va avea la volan pe actualul campion mondial, Jacques Villeneuve.

Malaezia la atac...

După ce Bemie Ecclestone s- a jucat cu focul, invitînd ţările asiatice să investească în construirea de circuite, a venit şi ceasul cînd investitorii nu se mai mulţumesc cu promisiuni menite sâ şantajeze guvernele occidentale, ci îşi cer “drepturile”, Hanifah Yoong Abdulah, directorul circuitului de la Shah Alam, a dcciarat despre viitorul circuit de la Kuala Lumpur: “Acesta va fi dotat cu ccle mai noi inovaţii tehnologice în domeniul transportului şi telecomunicaţiilor. “Râspunzînd la întrebarea dacă Asia e pregătită sâ găzduiască Formula 1, cl a rcplicat: “în actualul context economic, situaţia cstc ideală. După părerea mea Asia nu numai că c pregătită, c chiar îndreptăţită sâ găzduiască curse dc Formula 1!”

C.N. etapa a 9-a (m, f)

E c h ip e le " U " C lu j p e to b o g a n .. .Pentru divizionarele A

masculine şi feminine, turul C.N. 1997-1998 s-a oprit, cel puţin pînă în ianuarie 1998, la etapa a 9-a, disputată sîm bătă, 6 decembrie. Consemnînd pentru echipele “U” Cluj înfiîngeri, care Ie trimit tot mai mult în zona locurilor retrogradante. Să parcurgem rezultatele / şi clasamentele la “finele” ' interesantului tur.

Masculin: Elcond - RIFIL 3-0. Dinamo - Explorări Baia Mare. 3-0 (12, 9, 7), Tractorul Braşov - Steaua 3-0, Rapid - “U” Craiova 2-3; Someş Dej - Tisa Sighetu Marmaţiei 3-0 (2, 7, 4), într-un meci fară probleme pentru echipa profesorului Pop, victorioasă în numai 54 de minute; “U” Bacău -”U” Conis Cluj 3-0 (6 ,12,9). Meci în care, potrivit declaraţiei prof. băcăuan Dănuţ Mîrza, “Clujul a fost ci surpriză plăcută pentrn mine. M- am gîndit că-i voi învinge uşor, dar lucrurile în teren au stat altfel. Clujenii ridicîndu-ne probleme serioase în seturile 2 şi 3 cînd au şi condus, obligîndu-ne să ne întrebuinţăm serios”.

Clasament :1. Elcond 9 9 . 0 27.0 182. Dinamo 9 8 1 25:5 17 .3. Braşov 9 8 1 24:5 174. RIFIL. 9 6 3 19:16 155. Baia Mare 8 5 3 16:12 136. Bacău 9 4 5 15:17 137. Dej 9 4 5 16:18 138. Steaua 8 4 4 14:12 129. Craiova 9 3 6 10:21 1210. Rapid 9 1 8 7:24 1011. U Conis 9 1 8 ‘6:24 1012. Tisa 9 0 9 1:27 9

Feminin: “U” Timişoara - Rapid 1-3, Rom radiatoare Braşov - Farul 3-0, “U” Bacău - UNIC Piatra Neamţ 3-0, Dinamo - Dacia Piteşti 1-3, RATB - Metal 33 Bucureşti am înatăşi...

“U” Silva Cluj - Penicilina Iaşi 1-3 (-9, 9, -8 , -14)

“U” Silva: M arica (C. Pintea), Constantinescu, Mureşan, Dumitru, Turcanu/cpt, Popescu (Vaida). Antrenori loan Bînda, Fidelia Crişan. P enic ilina: Formagiu, Covalciuc, T. Popa/cpt (Simion), Marian, > Androhovici- (Dulceanu). Antrenori Nicolae Roibescu, Aurelia Ichim • arbitrii V ictor Lazariu, Constantin Steriade (ambii din Bucureşti). Observator FRV loan Buhăţel (Dej) puncte din serviciu 5-6; servicii greşite 7- 2; greşeli tehnice 6-9; puncte din blocaje 7-9; remarcate: Marica, Dumitru (“U”), Marian, T. Popa, Covalciuc (Penicilina), durata 91, de minute (20, 24, 20, 27)., Momentul cheie al întîlnirii s- a disputat în setul IV, dominat de clujence în cea mai marc parte: 7-2, 8-4,10-5,13-12,14- 13, 14-16 după un final dram atic, neverosim il prin modul în care s-au desfăşurat “ostilităţile” m teren. Penicilina a avut şi ea parte de cîteva atu- uri . serioase: experienţa, m ajorităţii ; jucătoare lo r,- omogenitatea, o exprim are tactică precisă. Clujencele. au încercat să se impună prin tinereţe şi dorinţă de victorie, insuficiente însă, chiar dacă apărarea în linia a 2-a şi serviciul

au funcţionat bine în foarte multe momente. Un lucru e clar, o spun cu mare părere de rău,, clujencele au pierdut exclusiv pe mîna lor. Poate altul ar fi fost rezultatul final în condiţiile cîştigării setului IV, pierdut în

■ urma unor greşeli individuale şi colcctive. ■'

Clasament ‘1. Rapid . 9 9 0 27:6 182. Bacău 9 8 1 26:7 17

: 3. Dacia 9 7 2 25:10 164. Dinamo 9 5 4 18-13 14

; 5. Iaşi 8 5 3 16:10 136. UNIC 9 4 5 17:17 137. Braşov 9 3 6 ,10:18 . 128. Metal 8 3 5 13:19 119. “U” Cluj 9 2 7 . 8:23 1110. RATB 7 3 4 12:12 1011. Farul 9 1 8 9:25 1012. UTim. 9 1 8 4:26 10

Restanţele (Penicilina -RATB, RATB - M etal) şi etapele cu numerele 10 şi 11 dm tur se vor disputa în lunile ianuarie - februarie 1998. Lucru valabil şi pentru echipele masculine.

Demostene ŞOFRON F oto: E u g en O L Â R IU

I * t > r *

' t>

■ m

luptele libere au prioritate la VOIN ŢA Cluj

Chiar dacă la nivelul seniorilor încă nu s-au afirmat la campionatele naţionale, tinerii luptători de la Voinţa Cluj se fac tot mai ies cunoscuţi la competiţiile la care participă. Sportivii conduşi de antrenorul Dorin M ărănguş participă cu regularitate la concursurile organizate la nivelul copiilor şi juniorilor, reuşind de fiecare dată să culeagă laude şi mai ales, locuri onorabile. .

După terminarea sezonului de toamnă, talentaţii luptători clujeni îşi continuă pregătirile. Ei se antrenează de cinci ori pe săptămînă în sala CSS Viitorul, unde au condiţii optime de pregătire. în

prezent, sub conducerea cunoscutului tehnician clujean Dorin Hărănguş se iniţiază în tainele acestui sport 15 cădeţi şi 18 copii. Majoritatea dintre ei s-aii remarcat şi la recentele campionate judeţene de lupte libere rezervate acestei categorii de sportivi. Elevii antrenorului de la VOINŢA au participat şi Ia competiţia organizată zilele trecute ja Gherla, unde au ocupat trei locuri I.

-Avînd în vedere că’ în anii ’80 VOINŢA Cluj s-a numărat printre divizionarele A la lupte libere, înfiinţarea Centrului de copii şi juniori în colaborare cu CSS Viitorul este un pas important pe calea revigorării acestui sport în cadrul clubului micilor mcscriasi.

SZEKELY Csaba

8 decembrie• în 1956, în această y

lu a t s f ir ş it la Melbog^ întrecerile din cadrul J o t^ ‘ Olimpice de vară (cea<]{ X V I-a ediţie). încheg probelor olimpice a fo s tjJ tu rn e u lu i de fo tbal, du form aţiile U.R.S.S, Iugoslaviei.

F inala a revenit ectjp( sovietice cu scorul de 1-0,pj golul macat de Ilin în refe Il-a. ,

LASZL0-.

In divizia AIeri, 7 decembrie," în 54

sporturilor “Horia Demiai\„ d ispu ta t două interesam; întîlniri, încheiate cu urmat rezu lta te : “ U” SANEJ. R om radiatoare Braşov şi, în meci derbi, Carbotliu. Dinamo Bucureşti 65-51.

Alte amănunte în ziarului de mîine. (m.i.r.j

COMPORM BUNĂ

ALa sfîrşitul săptămînii tai arena “Electromureş”Mureş a găzduit înteţii etapei a doua a campionat! naţional pe echipe; de jinic La întrecere a participat ş d i de ju n io a re .Constructori f Gherla. Comportarea ei a fc una bună, reuşind în final di claseze pe locul patru curaR : ‘ de 2018 p.d. Pe primul Io» clasat fo rm aţia E lectrom ureş. O subiitf specia lă pen tru junioî! gherlence Eniko Lapol» Alina Galan, prima cu 40!,if doua cu 400 popice detf* Etapa a treia va avea loc ptţ de 16 decembrie la Mediaş,®5 din nou .vor fi prez®!: junioarele popicărese din

SZEKELY Csate

IN MEMORIAM.în alpinismul clujean, Hans

Gora este un nume de rezonanţă. Cu predilecţie se îndrăgostise de Cheile Turzii unde a realizat o seric de premiere. Tîrziu în toamna anului 1953 s-a dus în ehei pentru o escaladă în premieră pe un traseu recent pitonat, intitulat “Creasta colţului crăpat”. Escalada a făcut-, o împreună cu Alexandru Fiilop. Ca într-o joacă a ajuns la baza pitoanelor. “Hai sâ ne echipăm” - i-a spus lui Fulop după care a plecat cap de coardă. Primul piton - ţac carabiniera; al doilea şi iar ţac carabiniera. Totul s? desfăşura ca un ritual îndelung cunoscut. Cît a “mers”, adică s- a căţărat? Greu de precizat. Timpul parcă s-a oprit în loc fiindcă în alpinism timpul arc o altă rezonanţă.

Conccntrat asupra urcuşului, carc nici azi după 44 de ani nu sc ştie cu exactitate cît a durat, deodată cu stupoare a constatat.

; - r

| HANS GORA |că a ajuns în plin perete, iar ultimul piton rămăsese sub el. A încercat să se descaţere. Brusc priza de mînă s-a rupt, cerul s- a răsturnat, o izbitură surdă şi totul s-a întunecat şi a rămas întunecat definitiv după şase zile de comă,. în pendularea prăbuşirii se lovise cu capul de peretele stîncos şi a rămas atîmat în coardă. El nu mai avea să ştie niciodată câ Alexandru Fulop şi o altă echipă I-au desprins din atîmare, că a fost transportat la cabană apoi de urgenţă la spital dar totul în van: după şase zile Hans Gora a devenit o amintire...

... în amintirea sa, în ultima sîmbătă din noiembrie, de 44 de ani alpiniştii clujeni şi invitaţi din întreaga ţară sc rcîntîlnesc în Cheile Turzii. Aşa a fost şi în acest an, în memoria lui Hans Gora fiind depuse, la Crucc, coroane de flori.

Cu memorialul Hans Gora s- a închciat sezonul dc escaladă şi

proiectul Cheile Turzii 1997. Pentru Clubul Alpin Român încep pregătirile în vederea deschiderii sezonului de iarnă la alpinism. Mai există pe tapet o problemă majoră pentru C.A.R.: găsirea unor sponsori dispuşi sâ sprijine construirea Ia Cluj-"

- Napoca a unui panou a # de escaladă, mijloc excels^ pregătire a viitorilor alpinist organizare, în sală, a i®1 atractive întreceri sportive.^ că proiectul va trezi inttf5 sponsorilor.

Săgeata din fotografie i# zona unde a avut loc, în $ cu 44 de ani, accidentul.

Victor ROM*'

g g p f t i 1

f i .

.. \

................. ...................... w l , .

cti

' a O E V A R U * -g e d l u r

i “Cosii Cămărăşan este pentru noi ceea ce este Saddam Hussein pentru

j americani!”f • "Compact" a la n sa t 1 / a Cluj-Napoca f albumul “Pe tin e j te-am a le s" •i i a c o m p o n e n t a T c o P c t c r , f P : J C i i i c . ' i , A u r e l V a s i l c s c u , f T j v ( n c i ' j v i c i ş i F m i l L a g h i a , j 1 ' c r p a c t " a l a n s a t s î m b ă l a l a l C L j n o u l a l b u m i n t i t u l a i “ P c " i . ; ; t e - a m a l e * ” . î n x i u a

" . ' m e r g ă t o a r e l a n s ă r i i C - r a p a c t ” a c i n l a t î n " M u s i c î S î n t r - u n o o n c c j t c a r c d i n p ă c a t e n u a a v u t s u c l c & u I s c j r t a t . D c s i p r o d u c ă t o r u l

i s . j t i n c c ă p r i m u l t i r a j a l i h n i i i l u i s - a c p u i / a t l a n u m a i o s â p t ă m m ă d u p ă c c a f o s t s c o s f : p i a ţ ă , p u b l i c u l n u a g u s t a t i . p r e a m a r c e n t u z i a s m n o i l e r . v j j c t i i a l e t r u p e i . V e c h i I c - a l e " C o m p a c t u l u i ” a u ■■■[ i : i ' â f o a r t e b i n e p r i m i t e , d a r : . c > u i M e l i n s e m n a l d c a l a i i n a : i i ' n p ^ t " t r ă i e ş t e d i n a m i n t i r i .

' - - ' J t , d e o a r e c c a i c î n . T . p i ' i i c n t . t l a l e n l c m u / i e a l e d c i m p l i c .

i n c o n f e r i n ţ a d c p r e s ă ' . ' t : p . i : i a s i m b ă t â . T c o P e t e r a - s e â n o u l a l b u m e s i c r o d u l l ’.i m u n c i d c p c s l c d o i a n i . ‘ . . j i i i i î n d c a a n u l v i i t o r \ a a v e a

u n t u r n e u a n h e r s a r . o i r p a c f i n o r a ş e l e C l u j -

N a p o c a , T i m i ş o a r a , C î m p i a - T u rz i i ş i C o s t i n c ş t i b a s s - i s t u l g r u p u l u i a l a c u l , m a i î n g l u m a ® * n a i î n s e r i o s , o a c i d ă r e m a r c ă la a d r e s a I u i C o s t i C ă m ă r ă ş a n , fost c o m p o n e n t a i t r u p e i : “ C o s t i

1 f a v u t l a v r e m e a l u i u n r o l * i m p o r t a n t î n a c e a s t ă f o r m a ţ i e . A c u m î n s ă , c l e s t e p e n t r u n o i s ccea c e e s t e S a d d a m H u s s e i n « p e n tru a m e r i c a n i ! ” ,

Mihai HOSSU I

E V E N I M E N T luni, 8 decembrie 1997m

i (AFP, Reuter) sLu D etrnit

S a g a a u r u l u i c o n f i s c a t d e n a z i ş t i ( I ) ^ M ^ « r t p e n m

• ■ ■ ■ ■ • AUTO.SHOW,ivrmmiOiVALg -- ' " " - a r - — a

ai#

Elveţia s-a aflat din nou pe banca acuzaţilor, luni, în ajunul primei conferinţe . de mari proporţii asupra aurului jefuit

; dc către nazişti în timpul războiului, care va încerca să dezlege misterele din acei ani tulburi şi sâ propună, în sfîrşit, compensaţii pentru victime.

Istorici, diplomaţi, bancheri şi reprezentanţi ai? unor organizaţii evreieşti şi ale ţiganilor participă la aceastăconferinţă, organizată la

' Londra de guvernul britanic, care reuneşte pentru prima dată 41 de ţări’ foste beligerante şi neutre. ■

Va fi analizat rolul acestora din urmă în ceea ce . priveşte operaţiunile legate de jefuirea aurului şi, în special, cel al Elveţiei. Un raport acuzator al Comisiei independente de experţi şi istorici, înfiinţată de

'autorităţile elveţiene, . a ■ confirmat ceea ce au denunţat deja multe organizaţii evreieşti.

Pentru a-şi finanţa acţiunile de război, naziştii n-au jefuit doar seifurile băncilor centrale din ţările pe care le-au cucerit înainte şi în timpul războiului: ei au jefuit, de asemenea, lingouri şi bijuterii de la evreii cărora le-au furat şi dinţii de aur în lagărele de concentrare.

146 milioane de dolari la valoarea de atunci (peste un miliard de dolari, la valoarea actuală), au fost “confiscate sau furate persoanelor private” - se afirmă în raportul publicat la Berna. -

Documentul confirmă că 76 la sută din aurul furat de nazişti a ajuns în Elveţia sau a tranzitat Confederaţia. în schimbul aurului, naziştii au obţinut devizele indispensabile pentru finanţarea economiei lor şi a acţiunilor militare.

în fine, istoricii relevă că băncile private elveţiene, şi nu numai Banca Naţională a Elveţiei, au cumpărat aur nazist, în timpul celui de-al doilea război

mondial, pentru o sumă de 61 milioane dolari (valoarea de atunci), de trei ori mai mult dccît estimările preccdente.

Acest raport a fost dat publicităţii într-un moment nefavorabil pentru autorităţile elveţiene, care sc temeau să nu fie puse pe banca acuzaţilor la Londra şi n-a acceptat niciodată să renegocicze un acord semnat în 1946: ele au vărsat atunci, doar 58 milioane de dolari drept despăgubiri pentru aurul jefuit.

Activitatea istoricilor oferă, în schimb un argument suplimentar britanicilor şi americanilor. care speră sâ creeze la Londra un fond pentru despăgubirea evreilor cărora li s-a furat aurul. '

, Pînă înprezent, doar*băncile centrale din ţările jefuite au fost despăgubite, primind 332 tone de aur recuperate după război. ! Londra şi Washingtonul ar dori ca cele 5,5 milioane de tone care mai trebuie să fie distribuite să meargă, de această dată, direct la victime. Multe ţări şi-au anunţat de asemenea contribuţiile la acest fond din bugetul lor naţional.

Elveţia ar trebui să plătească “miliarde de dolari” pentru viitorul fond, a; afirmat la Londra,, Edgar Bronfman,

t | S i

preşedintele Congresului Evreiesc Mondial (CJM). “Dacă vor să închidă în mod onorabil acest dosar, vor trebui să plătească foarte scump”, a adăugat Bronfman, participant - la conferinţa de la Londra.

Întîlnirea c u , elveţienii promite să-fie furtunoasă. “Dosarul nu va putea fi închis definitiv la Londra”, a afirmat Thomas Borer, şeful delegaţiei elveţiene la conferinţă. “Va fi nevoie de încă 12-15 luni”, a apreciat Borer, “pentru ca guvernele implicate, precum şi comisiile de istorici care lucrează la această problemă

. să o poate dezbate”, a apreciat , el. Conferinţa nu se va opri doar la despăgubiri. Unele ţări vor trebui “să-şi facă un examen ■ de conştiinţă”, ' a avertizat lordul . Janner, preşedintele uriei fundaţii dc . cercetări asupra Holocau­stului. Toate ţările al căror rol este neclar şi care păstrează secrete în arhivele lor vor fi supuse unor puternice presiuni, pentru a deschide conturile din băncile lor, a avertizat Londra.

Vaticanul, în primul rînd, sc află în vizor. El a afirm at^ întotdeauna câ arhivele sale referitoare la cel de-al/doilea : război mondial, care au o valoare istorică, au fost ideja publicate, în pofida presiunilor

exercitate periodic dc comunitatea evreiască sau de istorici. îri timp ce ' există riscul ca la această conferinţă si-fie formulate nai cereri din partea organizaţiilor evreieşti, Vaticanul consilieră câ. arhivele sale privind cel de-al 1 doilea război mondial au fost consultate

/ şi exploatate suficient.Spre deosebire de alte

ţări , care prevăd deschiderea arhivelor naţionale, începînd de la i o dată stabilită prin lege, ; deseori o jumătate de secol, Sfintul Scaun riu-şi j va deschide arhivele decîţ ; în urma deciziei suverane j a Papei. |

KiWifOIIi

C in e a r e să n e a u d ă !

d e a u z i t

^SERVICEt lE C O M U N IC A Ţ II;=a Moţilor nr. 6 - 8 ’ 064/198546, Fax: 064/198546

Nu aduce anul ce aduce luna decem brie.

D E A L E F Î A U T O R I Z A T

NOI FACEM MAI MULT! TE LE FO N IE M O B IL Ă D IG ITALĂ G snx

Ultimul număr al publicaţiei "Show Talk -'98" publică o masă rotundă cu principalii "actori” ai apropiatului "North American International Auto Show”. Ziaristul punctează încă din titlu câ oficialii show-ului au planuri senzaţionale pentru ediţia de la începutul anului 1998, fie şi pentm a marca aşa cum se cuvine cea de a 10-a aniversare a unuia dintre cele mai mari tîrguri de maşini din lume. Spicuim şi noi cîteva opinii ale lui Pete Rosenau, preşedinte al companiei multinaţionale Rosenau- Honda-Mazda-Hyundai-Volkswagen. Harold Kuhn, proprietar şi director general la Park Motor Sales (Detroit), preşedintele DADA, domnul Russ Shelton, (Shelton-Pontiac-Buick din Rochester Hills) şi directorul executiv al NAI AS, domnul Rod Alberts.

ShowTalk: NAIAS sărbătoreşte a zecea aniversare a acestei manifestări internaţionale. Detroit-ul, însă, are preocupări în domeniul expoziţiilor auto de mai mulţi ani.

Rosenau: Aveţi dreptate, Primul Auto Show din Detroit a avut loc în 1907. După un an -a apărut şi A 3 .o o i a ţ i a Comercianţilor de automobile din oraşul Detroit De atunci DADA a -sponsorizat anual cîte un show, cu excepţia cîtorva ani din timpul primului şi celui de al doilea război mondial.

ST: Cînd a primit această expoziţie statutul internaţional? ’

Rosenau: Odată cu manifestarea din 1989, cînd s-a schimbat şi denumirea tn North American International Auto Show. Odată cu introducerea diviziunilor Toyota şi Nissan, prestigioasa organizaţie internaţională a Constructorilor de Automobile a recunoscut caracterul internaţional al manifestării. Astăzi ne mîndrim că facem parte dintre primele cinci mari tîrguri, alături de cele de ia Frankfurt, Paris, Geneva şi Tokyo.

ST: Care este evoluţia în timp a acestui show? Kuhn: Merită să

vorbim despre evoluţia DADA de cînd esterecunoscut ca o m a n i f e s t a r e internaţională. în 1989 au fost prezenţi circa 850 de jurnalişti din 60 de ţâri străine. în 1997, însă, au venit peste 4.-700 de ziarişti. Şt numărul vizitatorilor a crescut de la an la an. în 1989 - 600.000 de vizitatori, tar în 1997 aproape 726.000. Au cunoscut creşteri semnificative şi banii adunaţi din spectacolele de ajutorare a copiilor. Fondurile de caritate au evoluat de ia încasări de 350.000 ddlari (‘89) la 2,6 milioane de dolari, (în 1997).

Traducere'şi adaptare de Radu . VIDA

t ' i ii'*--*

12) luni, 8 decembrie 1997 U L T I M A O R Ă

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Cînd îl făcea “incompetent” pe Virgil Petrescu, rectorul U.B.B. bănuia că-i va lua locul

I Harta privind starea probabilă a -vremii înjudeţuli I Cluj, valabilă pentru 8.12., a.c. în jurul orei 15. . |

Şansele celei de a treia căi

u rm a re din p ag in a 1

populaţiei. O ,idee atrăgătoare, care inocula în sufletele necăjiţilor speranţa câ ar putea veni şi o vreme a lor, chiar dacă prezentul este atît de sumbru, Dar o utopie în condiţiile României de azi, de mîine şi din anul 2000, cînd ApR doreşte, cu acest slogan, să adune atîtea voturi încît nici o altă formaţiune politică sau grupare dc partid sâ nu poată guverna fără ea.

•Alegerile din 2000 vor fi cîştigate de alianţe politice

spun m ajoritatea comentatorilor, cu toate că mai multe partide au declarat deja că la începutul secolului vor cîştigă bătălia electorală şi vor fi în situaţia de a conduce România singure. O iluzie şi aceasta, ca multe altele, iar liderii ApR ştiu acest lucru şi încearcă să coaguleze în jurul lor o alianţă de centru, formată din partide mici, ignorate mereu de cei de la

. guvernare. Este vorba de un nucleu al celei de ă treia căi, propusă de multe partide, dar ncargumentatâ îndeajuns ca să convingă. Deocamdată. Teoreticienii iau însă în calcul alegerile din anul 2000 pentru câ pînă atuncLşansele lor sînt nule. Şi foarte probabil nu vor creşte într-atît încît să-i determine pe români sâ li se alăture.

Ziarul nostru fo loseşte serviciile

in form ative ale agenţiilor de presă

Rom pres şi M ediafax

u rm a re d in p ag in a 1______

declară că va aplica reforma la Ministerul Educaţiei Naţionale “în cadrul opţiunilor PNŢCD”. Ne întrebăm, totuşi, în cadrul căror opţiuni a aplicat reforma d-1 Petrescu, nu în acela al opţiunilor PNŢCD? Oricum, cel

I puţin pentru moment, Andrei Marga nu va face schimbări spectaculoase. Cele stabilite de Petrescu în legătură cu bacalaureatul şi vechiul sistem al admiterii în facultăţi - rămîn în picioare. Noul ministru se va mărgini .să facă recomandări privind modificarea celor două concursuri, sprijinindu-se, în acest sens, pe un articol din Lege interpretabil. “Nu două concursuri de anvergură unul după celălalt” - este motto-ul pe care Marga îl va aşeza pe postura de antet'al reformei în domeniu.

Rectorul U.B.B. îşi păstrează funcţia în cadrul Universităţii clujene şi nu se va muta cu familia la Bucureşti. El va fi un

“navetist”, aşa cum l-a definit Gheorghe Funar. Aşadar, Marga nu riscă nimic în cazul unui eşec la M inisterul Educaţiei Naţionale.

Se ştie că, potrivit negocierilor dintre partidele coaliţiei,

•ministerul condus acum de Andrei Marga revine PNŢCD. A apărut puţin curioasă decizia liderilor ţărănişti de a face loc unui neangajat politic într-o funcţie atît de importantă. Cu atît mai mult cu cît, de-a lungul numeroaselor reprize de negocieri, PNŢCD a arătat că ştie să îşi apere cu dîr2enie interesele, uneori chiar prin obstrucţionarea tratativelor. Problema cu “n-au avut specialişti” este discutabilă.

Probabil, aderarea lui Andrei Marga la PNŢCD nu ar mira pe nimeni. Mai ales în contextul în care explică d-1 m inistru Cabinetul Ciorbea: “Guvernul rămîne unul politic’1 - spune Andrei Marga. “îm i pun priceperea în serviciul realizării

şi promovării programului de guvernare”.

Marga nu va depăşi "linia" Guvernului în

chestiunea învăţămîntului în limbile minorităţilor

Sîmbătă, deşi a convocat la CIuj-Napoca o conferinţă de presă, Andrei Marga a refuzat să răspundă oricăror întrebări venite din partea ziariştilor. El a cerut.,, păsuire. Referindu-se în discursul său la învăţămîntul în limbile minorităţilor, d-1 ministm s-a mărginit sâ “explice” câ “vom încerca să aplicăm cu acurateţe program ul de guvernare (...), pentru o nouă soluţionare, , durabilă, a problemelor învăţămîntului în. limbile minorităţilor”. Marga a criticat doar alocările reduse din PIB pentru învăţămînt, apreciind că valoarea necesară ar fi reflectată de 6 la sută, faţă de' 2,9 - 3,5 la sută - în prezent.

Comisia de politică externă din Senat este îngrijorată de poziţia autorităţilor ungare în ce priveşte extinderea UE

Preşedintele Comisiei de po litică .externă din Senat, Gheorghi • Prisăcaru, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de poziţia autorităţilor ungare în ce priveşte începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

“în urmă cu patru săptămîni âm fost la Budapesta cu o delegaţie română, unde am avut o întîlnire cu Zoltan Gali şi am încercat să-i explicăm faptul că 1 o asemenea abordare din partea Ungariei este păguboasă, nu numai pentru România, ci şi

pentru Ungaria, mai ales că, în România, există o importantă minoritate maghiară şi că ar fi şi în, interesul lor ca startul negocierilor să fie acelaşi pentru toate ţările candidate. Din

’ păcate, văd că autorităţile ungare se menţin pe aceeaşi poziţie. O asemenea poziţie adoptată de şeful Parlamentului ungar este ' potrivnică şi prevederilor Tratatului politic de bază (n.r. dintre România şi Ungaria), care stipulează ca cele două ţări să se ajute reciproc pentru integrarea în NATO şi UE”, a spus

Prisăcaru. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat a apreciat ca “pozitivă” recom andarea Parlamentului European ca negocierile să înceapă simultan pentru toate ţările candidate şi a adăugat că ţările nordice, alături de Italia, Grecia, Spania şi Franţa, sprijină o, asemenea abordare. “Să vedem ce vor hotărî cei doi lideri europeni, Kohl şi Chirac, care s-au întîlnit, în Germania," special pentru a discuta despre Consiliul European de la Luxemburg”, a

mai spus parlam entarul sucevean.

El a apreciat că problema extinderii UE se bazează pe o

„ serie de oportunităţi politice şi mai puţin economice. Gheorghi Prisăcaru a adăugat că neincluderea României pe lista ţărilor care vor începe negocierile de aderare înseamnă că va învinge concepţia financiar-monetaristă promovată de Germania, potrivit căreia criteriile economice vor fi predom inante faţă de cele politice.

T e o d o r M e l e ş c a n u a p r e z e n t a t

C o n v e n ţ i e i N a ţ i o n a l e

a A p R o b i e c t i v u l m a x i m a l

ş i m i n i m a l a l p a r t i d u l u i. Preşedintele Comitetului de “influenţa orice coaliţie de

Iniţiativă ăl Alianţei pentru România, Teodor Meleşcanu, a declarat, sîmbătă, la deschiderea primei Convenţii Naţionale a acestui partid, că obiectivul politic maximal al ApR este de a cîştigă alegerile, iar obiectivul m inim al este de a obţine suficiente voturi pentru a

guvernare s-ar constitui . Meleşcanu a criticat, într-ifn discurs intitulat “A treia forţă”, atît coaliţia majoritară, despre care a spus că a adus, după un an de guvernare, doar- “dezolare” , cît şi PDSR, susţinînd că marea majoritate a românilor nu doreşte sâ se

I B E 3 1 9 ES E3 bw m qq EZ3 tsii ESI

discursurile înflăcărate, ci forţa economică va rezolva problema autorităţii statului român asupra propriului teritoriu.

Meleşcanu a arătat că, în schimb, ApR este o formaţiune politică fără “obsesia rădăcini­lor!’, nici a celor istorice, nici a rădăcinilor din revoluţia din

■ deccmbrie 1989, şi s-a “născut” -într-o vreme în care nici partide­le de stînga, nici cele de dreapta

m mîntoarcă la ceea ce a fost-pmâ în1996. El a afirmat că “actorii nu au reuşit să îmbunătăţeascăpolitici” care vorbesc despre viaţa oamenilor. EI a precizat,naţionalism îl concep în termeni însă, că ApR este un partid dedepăşiţi, apreciind că nu orientare social-democrată.

FIECARE DIN NOI, ACTOR PE SCENA LUMII• u rm a re d in p ag in a 1

rcîntîlni în emisiunile speciale de Crăciun şi Revelion.

Gîndul amalgamează retrospectiv spaţiile, e dregţul lui de a-şi îngădui, din cînd în cînd, poezia surprinzătoare a lipsei de ordine. Din nestatornicia amintirilor răsar, rînd pe rînd, prezentatori carc se deghizează în actori, redactori cîntăreţi, eîntăreţi adevăraţi travestiţi în povestitori, o aparentă lipsă de ordine carc, astfel, a primit, valenţele unui altfel de spectacol. Iar cuvintele frumoase au deschis spre cîntcc sufletele

umplute de bucurie, amănuntele fără legături vizibile desluşind o atmosferă de surprinzătoare unitate. Cînd noaptea vînătă a iernii a muscat din marmora caldă de la UNIVERS “T”, s-a încins balul. Nici măcar- luna n-a putut fi bănuită de false spcculaţii scenografice. Pe străzi, capotul închipuit a înccput să desfacă textura dc umbre, colegii cc dau rostirii âura măreţiei s-au retras în spatele microfoanelor. Am rămas noi, actori pe scena lumii, cadcnţîndu-ne paşii după taina cuvîntului.

Spus atunci cînd trebuie şi acolo unde trebuie!

Mircea Coşea a acuzat guvernul Ciorbea că pune In pericol entitatea naţională

I t-

i

Deputatul Mircea Coşea, membru în Comitetul de Iniţiativă al Alianţei pentru România, a declarat, sîmbătă, într-un discurs ţinut la prima Convenţie Naţională a acestui

partid, că politica economică a premierului Ciorbea a produs “efecte distrugătoare” ireversi­bile, care pun în pericol “entita­tea naţională” şi a afirmat că, în schimb, ApR îşi propune' “ salvarea naţională”, prin stoparea sărăciei populaţiei/ Coşea a susţinut că reforma nu impune “în mod fatal sacrificii”, apreciind că acestea se datorea­ză, de fapt, incompetenţei clasei politice. El a arătat că, în România, populaţia- a fost sacrificată, pentru că guvernanţii

I

au distrus sectorul privat, I odată cu disponibilizările care | au urmat restructurărilor din | sectorul de stat. Mircea Coşea . a criticat fiscalitatea “exce- ■ sivă”, creditele “aberant de . I scumpe”, precum şi “teroarea | şi abuzurile declanşate asupra scctorului privat”. El a spus că în perioada guvernului Ciorbea privatizarea a devenit “anticamera falimentului”. Liderul ApR a cerut şi rcncgocicrea acordurilor cu FMI şi Banca Mondială.

M in istru l Andrei M arg a afirmă că va modifica a c tu a la schemă j, organizare a Men

M inistru l Educaţi, Naţionale, Andrei M#» afirmă că va face schim

‘ în actuala schemă j! organizare a Min' ‘ din cauză că, în aceasta este inteiigitji M arga susţine ( organigrama, care cuprinj 295 de persoane, treimi adaptată programului 4 reformă a învăţăm" prin înlăturarea, în rînd, a termenilor n eE a confuziei care predomini -la ora şctuală. Minisini Educaţiei Naţionale afinu câ procesul de reformi. învăţămîntului trebuie si înceapă cît mai repede ţi4 ■fie cît mai cuprinzător.ij opinia lui Marga, începută urgent o reformi 1 planurilor de învăţămînt,! scopul realizării unui sisten raţionalizat şi creativ,

- e lim inarea -programeloi ac tua le care sînt pm încărcate, o reformă ii com patibilizare învăţămîntului preluarea unor aspecte ft învă ţăm în tu l românesc interbelic precum şi ind actual internaţional Anini M arga apreciază ci 1 reformă eficientă poale i rea liza tă doar printr-o susţinere financiară atît din partea dar şi a unor organism internaţionale. în acest m in is tru l Educai N aţionale se va săp tăm înă viitoare tf reprezentanţii pentru a solicita unui program de la nivelul instituţiilor (k învăţăm înt superior R om ânia. Una dinu p rio rită ţile actuali ministru este şi reorgr zarea Agenţiei “Socrates ’ care ] programele Erasmus, afirmă că, deşi u n iv e rs il i l i din Bucureşti, Cluj şi Ti® şoara fac parte din a** programe, Ministerul & caţiei trebuie sâ I pentru a remodela programe şi pentru surse de finanţare ci să facă atractive fac# româneşti în plan ţional. Ministrul I Naţionale v a ..... iile necesare pentru ci: luna septembrie, la V se desfăşoare, în pai ' '

'C onferin ţa R«’, Universităţilor Danui»*, o reuniune a premie#' ţă rile semnatare acordului CEFTA. consideră că simultan0™ celor două reuniuni 1f^ universităţilor curop posibilitatea de a c®01’ exact prevederile acot“v, CEFTA . în _ do»*** învăţămîntului şi ar descr-j

întîls: iiii

UNESCO t»

sola

perspective solide p j realizarea unui î tW european de prestip1

Meîage

Iii

^(i

'■Con

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 ; judecătoria CIuj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 . ' l 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);, VALERCHIOREANU(redactorşefadjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).

Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-maiI:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C Iu j-N apoca , str. N apoca 16Telefoane: Publicitate: tcl-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Soc

Cultural: 197.490 şi 192-507; Sport: 192.12?; Difuzare, Mica publicitate: 194° Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.Ţj>

T IP A R U L EX ECU TA T LA H B I3400 CIuj-Napoca, Str. Fabricii n r.93-105 ) V JF C U . ,

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

B g a p j

• Tipografi* <•'

2 **Î1CI>str;%c■*aliUc*al;

h 9 >!|[