-r—r•£<u

i .

r Ambasadorul S.U.A., în vizită la ClujAmbasadorul S.U.A. Ia Bucureşti, Excelenţa Sa, domnul Alfred Moses, se va afla

mîine în Cluj-Napoca. Domnia sa, după o primire la prefectul judeţului, vâ susţine o conferinţă cu tema "Statele Unite ale Americii şi Europa" în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai, începînd cu ora 12. Programul diplomatului american mai include o întîlnire cu liderii opoziţiei din oraş, urmată de o conferinţă de presă.

La Cîmpia Wursii - acţiuni de protest ale met a lurgreştilor♦ Agenda/2♦ Roza vuiturilor /3♦ Viaţa politică/4♦ Artă - cultură/S♦ Administraţia localâ/6♦ Publicitate/7-11♦ Sport/l 2♦ Femeia/13♦ Practica fmanciarâ/14♦ Evcniment/15♦ Ultima oră/l 6

ANUL VII NR. 1598 ISSIM 1220-3203

MIERCURI 21 FEBRUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI

Vremea va fi caldă şi în general închisă. Cer mai mult acoperit Pe alocuri va ploua. La munte va ninge. Vîntul va sufla slab la moderat cu intensificări izolate' din SV. Temperatura minimă -3 şi 0 grade C, temperatura maximă 4-6 grade C. Ieri la Cluj-Napoca’la ora 14 se înregistrau 5 grade C iar presiunea atmosferică era de 725 mm Hg în scădere. (Meteorolog Ioan Giurgiu)

Intre generalul JPiorica şi generalul Pitulescu

VALER CHIOREANU

O iricîte speculaţii se fac şi se vor face pe marginea cazului Pitulescu, cîteva lucruri sînt clare - ca nişte repere în

jurul cărora plutesc norii de incertitudini. înainte de orice, trebuie spus că este pentru prima dată cînd alegătorul obişnuit poate să-şi dea seama cît de întinsă este corupţia la nivelurile sociale, economice şi politice în România. Pînă acum s-â scris despre cazuri izolate, Parlamentul a alcătuit cîteva comisii care au cercetat aspecte ale corupţiei, politicieni au denunţat lăcomia parlamentarilor şi a unor persoane publice. Abia acum însă, în urma dezvăluirilor'generalului Titulescu, românii îşi formează o imagine a ansamblului relaţiilor dintre grupurile mafiote şi politicieni, dintre corupători şi cei care sîntCOTUpţi. - ' . . ‘ \ '

în al doilea rînd, generalul Pitulescu nu s-a limitat la a denunţa corupţia în general, ci a numit cazuri concrete de persoane arestate iar apoi eliberate de instanţele de judecată. Oricît l-ar condamna cineva pe şeful poliţiei române, trebuie constatat că el apelează la argumente de necombătut. Din cele zece cazuri de mafioţi arestaţi de poliţie, şase au fost soluţionate la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti de aşa manieră îneît cei învinuiţi au fost puşi în libertate. Inclusiv cu ajutorul unor certificate eliberate dc medicii legişti. Încît nu este nevoie de altceva decît să se cerceteze ce s-a întîmplat cu cele şase cazuri numite la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti pentru a se afla adevărul sau măcar o parte din el. în acest context învinuirea de imixtiune şi atentat la independenţa justiţiei adusă generalului Titulescu nu are nici o relevanţă.

Mai departe. Ministrul Chiuzbaian nu poate persista în afirmaţia că poliţia nu l-a avertizat în scris despre ceea ce ea numea nereguli petrecute în instanţele, de judecată. Datele concrete, oferite inclusiv publicului, infirmă declaraţiile ministrului ju stiţie i. Iar dacă ministrul în cauză a primit sesizarea poliţiei şi nu a întreprins nimic pen tru a verifica autenticitatea faptelor incriminate, înseamnă că n-a dorit s-o facă.

în acest caz se pune întrebarea de ce nu a întreprins nimic ministrul Qhiuzbaian pentru a afla adevărul. Probabil, a intervenit cineva sau ! ceva şi l-a convins că e mai bine să tacă. Iar aceşti cineva nu pot fi decît persoane sus-puse, care dispun de “argumentele” necesare unui

REGIONALA DE CĂI FERATE CLUJ ANUNŢĂ

i \ . î i urma unor lucrări care se efectuează la linie 7între staţiile PRAHOVA şi BRAZI în perioada

26.02.1996 şi 02.03.1996 inclusiv, se anulează următoarele trenuri:

IC 930 şi IC 931 CLUJ - BUCUREŞTI si retur ?i trenul 462 şi 461 SATU MARE - BUCUREŞTI şi retur.

Rugăm publicul călător care se deplasează în relaţia Bucuroşii să folosească celelalte trenuri dig mersul trenurilor. '

Nicu Rusu, fost director general al Filialei Transilvania a Băncii Româneşti:’ *

“ D o m n u l R a d u C î m p e a n u

a u i t a t d e t o r t u l c u s a g e a t ă ”

Continuăm, astăzi, publicarea punctului de vedere al domnului Nicu Rusu, fost director general al Filialei Transilvania a Băncii Româneşti:

“C o n sid e r că de la . sfîrşitul anului 1993 au început presiuni asupra organelor de control, prin care se cerea arestarea mea. în ianuarie 1994'am fost arestat şi cercetat

„ p en tru nerespectarea reg im u lu i arm elo r şi muniţiilor. Am stat închis şapte luni de zile. Deşi nu recunosc vina care mi s-a adus (aveam la dispoziţie opt zile pentru înregistrarea noii arme de vînătoare), nu doresc să insist, acum, asupra aces­tui aspect. Arestarea mea cred câ a fost determinată de persoane din conduce-

rea băncii, pretextul fiind arma. De fapt, refuzul , eliberării pe cauţiune şi prelungirea mandatului de- a restare au fost motivate de “cercetările d c la B anca Românească”.

v 'A ctualul d irector al su cu rsa le i c lu jene a. B ăn c ii R om âneşti, dl Ciovărnache, a efectuat un control bancar în care

. şi-a declinat calitatea falsă de expert contabil.

După ce, în noiembrie 1993, am încetat orice activitate la filială, m-am dus la B ucureşti la dl Radu Cîmpeanu pentru

a-i exp lica v situaţia.' Domnia sa a spus că a fost dezinformat şi mi-a prom is că va rezolva, am iab il, problem a. A urmat o a doua expertiză, făcută de trim isu l din B ucu reşti a l B .R .i 'd l Ionescu.^ Acesta a staî, la s fîrş itu l an u lu i 1994, două săptămîni la Cluj. Am discutat opt zile cu dinsul, i-am explicat cum stau lucrurile, a plecat de sărbători la Bucureşti, cu prom isiunea că va reven i să înche ie expertiza. N-a mai venitMaria SÂNGEORZANcontinaure în pag. a 16-a

A c a d . F A N U Ş N I A G U ,

directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, despre

Conform opiniei consilierilor C.D.R.

P rim aru l Gh. dezinform ează p rin om isiune

Sub titlul “Consilierii opoziţiei du respins cinci proiecte de hotărîri ale Primăriei C lujene”, dom nul Gh. Funar încearcă obţinerea de capital electoral, dezinform înd cu dezinvoltură şi rea credinţă opinia publică. în concepţia sa, consilierii ar trebui să f ie alin iaţi şi, ca p evrem u riled e tristă amintire, să zică “D a ” ori de cîte ori dînsul propu n e ceva. Să vedem acum cum stau lucrurile cu respingerea celor cinci proiecte de hotărîre de către consilierii opoziţiei, p e care prim arul are grijă să-i nominalizeze, intenţionînd, în fe lu l acesta, să influenţeze electoratul în sensul dorit de dînsul.

l.Nu a fost aprobat planul urbanistic zonal pentru “Calea Turzii -B ună: Ziua”. Da, n-ârn votat pentru aprobarea lui, deoarece un asemenea vot ar fi acoperit ileg a lită ţile făcute de ex ecu tivu l Prim ăriei. T erenurile respective, pentru care Primăria a e libera t autorizaţii de constru ire ilegale, se află în extravilan, unde este interzisă prin lege constru irea-de locuinţe. Şi atunci, domnule Funar; ce-ar fi să lămuriţi populaţia Clujului asupra următoarelor probleme:

a) De ce aţi eliberat autorizaţii de construire în extravilan, încâlcind grav legile ţării, de care faceţi atîta caz, pe terenuri care fac parte din circuitul agricol? ,

b) Ce in te re se 'av e ţi rela tiv la construirea de vile în zona' “Calea Turzii - Bună Ziua”?

c) Cine va plăti taxele necesare (uriaşe) pentru scoaterea din circuitul agricol a acestor terenuri? .

în p lus , trebu ie să dezvăluim cititorilor comunicatului tendenţios al domnului Gh. Fuilar că strădania

dînsului de a extinde intravilanul are ca substrat dorinţa de'a-i pricopsi pe cei care-şi constru iesc v ile în respectiva zonă, : aşa numită “rezidenţială”. în sensul că, în cazul

: intrării acestei zone în intravilan, instalaţiile de apă, canalizare, curent electric, drumuri etc. se vor efectua din banii contribuabililor clujeni. Vedeţi dvs. unde bate dl Funar şi cu ce vrea să-şi facă capital electoral pe

'spatele cetăţenilor oraşului?!Faţă de cele semnalate mai sus,

credem că este necesar ca Prefectura judeţului Cluj să-şi precizeze poziţia, iar Parchetul de pe lîngă Judecătoria M unicip iu lu i C luj-Napoca să se autosesizeze.

2. Ne-am opus redactării şi editării “Cărţii albe a administraţiei locale a •municipiului CIuj-Napoda”. Da, ne-am opus şi ne vom opune pentru că nu

. cunoaştem încă bugetul pe anul 1996 şi pentru că suma de 25 de milioane C o nsilierii m unicipali CDR

C luj-N apoca continuare în pag, â 4-a

V

Un text devastatorNedic Lemnaru: - Domnule Fănuş

Neagu, după cîte ştiu, cunoaşteţi textul satirei “Marea năpîrlire” de Vasile Rebreanu. Dorel Vişan l-a regizat pe scena Naţionalului clujean sub formă de cabaret politic. Textul şi spectacolul sînt pe punctul de a stîrni mari valuri. Furtună de gradul zero. Se fac presiuni chiar de a f i interzis, invocîndu-se motivul că un cabaret nu ar avea ce căuta pe scena unui Naţional. Care este. părerea dumneavoastră şi în calitate de director al primei scene a Ţării, cum este Teatrul Naţional din Bucureşti? Cu toate acestea, spectacolul se joacă cu casa închisă. Iar domnul Ion Raţiu se spune că a trimis o telegra­mă de felicitare autorului pentru că a fost prototipul unui personaj.

Fănuş Neagu: - Se joacă cu casa închisă fiindcă textul lui V asile Rcbreanu este un text devastator.

iEste o operaţie pc cord deschis. Fără anestezie! Este primul document literarde după ’89! Nu s-a scris nimic nici la noi şi nici în ţările foste socialiste despre ce a urmat, despre> această aşa-zisă tranziţie. Că stîrneşte Furtună, e normal. Mă mir că nu e fluierată. Să nu uităm că O scrisoare pierdută a fost huiduită,

fluierată, fiindcă cei din sală se vedeau răstigniţi prin rîş pe scenă. Datoria oricărui teatru naţional este de a pomova literatura dramatică naţională, clasică, dar mai ales contemporană. Fapt ce s-a uitat mai ales în ultimii şase Ani! Am înţeles că Dorel Vişan a recurs la formula de cabaret, formă pentru a pune o surdină

virulenţei satirice a textului. Vreu să-ţi spun că atît la Cluj cît şi la Bucureşti textul lui Vasile circulă tras la xerox în medii din cele mai diverse.

N.L.: - Literatură “samizdat” în “democraţie”. Literatură subterană...

F.N.: - Trăim într-o lume anormală, domnule! Nu te miră nimic... Revenind la cabaret! N-am auzit câ acpst gen de spectacol este incompatibil cu scena unui Naţional. Cîte cabarete celebre, unele devenite filme celebre, nu s-au jucat pe Broadway - care c loja regală a Americii, şi cîte nu au luat Oscatul?! Ultimul Oscar fiind atribuit, după cîte ştiu, cabaretului Linia cercului. Dar la Londra - ţara liii Vilmoş Şekspir - cum zice un personaj din Marea Năpîrlire - nu s-a jucat celebrul Her, la Paris la fel? Dorel Vişan putea să facă un cabarct, putea să facă şi balet satiric! îţi spun părerea mea: Vasile Rebreanu şi Dorel Visan este egal cu un Regal!

N ed ic LEM N A R Ucontinuare în pag. a 5-a

A G E N D A miercuri, 21 februarie 1996

♦ 1941 - Ordonanţa guvernului m aghiar n r.1440/1941 anu la , în Transilvania de Nord-Est, ocupată de Ungaria horlhysfâ prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921, Se anulau, în acelaşi timp, şi toate achiziţiile, fâcule de români în perioada 1918-1940.

♦ 1961 - S-a născut Constantin L ăcătuşu , sp o r tiv rom ân de performanţă, primul român care a escaladat munţii Himalaya.

♦ 1836 - S-a născut compozitorul francez Leo Delibes (m. 16.01.1891).

♦ 1866 S-a născut medicul şi bacteriologul germ an August von Wassermann (m.16.03.1925).

♦ 1937 - S-a'născut Harald al V- lea, regele Norvegiei.

♦ 1924 - S-a născut Robert Gabriel M ugabe, p re şed in te le R epub lic ii Zimbabwe.

♦ 1916 - La Verdun (Franţa) a început cea mai distrugătoare bătălie

' din primul război mondial, soldată cu aproximativ un milion de victime. S-a încheiat prin respingerea definitivă de către armata franceză a atacurilor germane.

,

•PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMÂRIA CLUJ -NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90'■PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 , •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10iPOUŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76POLIŢIA DEJ: 21-21-21 POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMPIA TURZH: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38

•POLIŢIA GHERLA: 24^14-14 POMPIERII: 981 - ,APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA: 11-24-71

SALVAREA: 961 :•SALVAREA CFR: 19-85-91 .

INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991

•INFORMAŢII: 931 DERAIA, ffiNIE: 921 O R AU aCTĂ:958

•REGIA AUTONOMA DE TERM0FICARE DISPECERAT: 19-87.-48- ' - REGIA AUTONOMA DE APĂ CANAL . DISPECERAT: 19-63-02

•S.C. "SALPREST" S.A. DISPECERAT: 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 mt. 132 . :

•DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT " 433424 0

•REGISTRUL AUTOROMÂN: 19-21-00

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995- 30 martie 1996

Plecări din Quj-Napoca - 9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30

- . de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca - 13,15Plecări din Bucureşti - 11,40Tariful: 54.700 Iei TELEFOANE: 43-25-24;.43-26-69 - pentru externe

S I g u r s e W u t o

( I I lT I to N S P O M fC M 1#PLECĂRI D IN CLU J-N A PO C A

principalele direcţii trenuri iccelerite, rapide si inlcrdly

• BAIA MARE,SATU M ARE(prin Dej):15,Q5•BISTRITA: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55,9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA- 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploiesti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00,12^8; 21,14;•ORADEA 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin O radea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 ‘• INFORMAŢI i GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

. 19-24-7S (internaţional)

CURSE INTERJUDBŢENE d in A u togara II

•Quj-Napoca - Sibiu: 5,45 (**).■ Quj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. •Quj-Napoca - Baia Mare-, 6,30 (**);

17.00.• Quj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. .• Quj-Napoca-Zalău:6,30(*); 13; 15; 19. •Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40.• Quj-Napoca - Jibou-, 7,00; 14,CO (prin

Gîrbou); 16,30 (prin Hida). ;•Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30,

16.00. ’ . •Quj-Napoca - Aiud: 12,00. •Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. •Quj-Napoca-Brad: 16,00. •Cluj-Napoca-Grnpeui: 13,15. •Quj-Napoca - Reghin: 16,30. •Quj-Napoca -Timăveni: 15,15. •Cluj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca ^Dej: 13,30 (prin Modu). •Cluj-Napoca r Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Quj-Napoca - Turda 5,30, 6,30, 6,50,

7,20,8,15; 9,30; 10,30,11,30,12,30,13,20, 14,00; 14,30,15,00; 15,30;16,00,17,00; 18,00,18,30; 19,00,20,00,21,00,22^0.

(*) nu circulă sîm bătă şi dum inică; (**) nu circulă dum inică.

Cursele judeţene pleacă _________ din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara II :

• Quj-Napoca - Budapesta, cu plecate din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 .şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

U N / P L U S

R a d i oMiercuri, 21 februarie

5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05 Agenda zilei; 5.10 M eteo; S.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct; S.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea em isiei; 14.30 Ovcrdose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii “Invitaţi în studio"; 17.05 ... “Invitafi în studio”; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest llits; 22.05 Greatest llits; 23.05 Music by night. Program Informativ BBC Londra: 6.00;-14.00; 18.00; 21.00. Ştiri Uniplus Radio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00. /

A R adioSonic^ FM 6 » , 7MH*

Miercuri, 21 februarie 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Mircea Titar); 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară; 11,00-13,00 Black Magic Hours (Daniel Boroş tean); 13,00-14.00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Vasile Truţa); 14,00-15,00 Cîntă ceteraş pe strune (muzică populară) (Călin Stăncscu); 15,00-16,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-18,00 Ce trebuie să ştim... ca să nu greşim (emisiune informativă) (Cozmin Guşă); 18,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Georgeta Todoruţ); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii); 20,00-22.00 Emisiune în limba maghiară; 22,00-23,00 Disco Top Sonic (Călin Stăncscu); 23,00-24,00 Sonic Rap (Dj. Bananas); 0,00-6,00 Nonstop dancing.

&Mariurisesmn,botesMspreiertarea pacatelor"

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Timotei; Sf. Eustaţie, Episcopul Antiohiei; (Harţi - Dezlegare la lapte,

'b rînză , ouă); Calendarul greco catolic: Ss. Timotei, sih. (s VIII); Eusta'ţiu, arhiep. (+338). Harţi lacticine, zi aliturgică; Calendarul romano-catolic: Miercurea cenuşii (post şi abstinenţă); Sf. Petru Damiani, ep. înv. al Bisericii.

• Mîine: Calendarul ortodox: A flarea m oaştelor Sf.Mc. din Evghenia; Cuv. Atanasie, Talasie şi Irineu; Calendarul greco-calolic: Descoperirea moaştelor ss m din Eugenion, cartier în Constanlinopol; Calendarul romano-catolic: Catedra Sfîntuîui Apostol Petru; Sf.Margareta din Cortona, penitentă.

B I B L I O T E C I

■ B.C.U. "L u c ian B laga" (strada Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8 -13 ,45 ; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.

Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joî: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărâşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- v ineri: 8 -19 ,45 ; sîm bătă: 9-13,45; dum inica- închis.■ B ib lio te c a A cad em ie i (strada

K ogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12 .45; 14 -18.45; duminică: închis

■ B ib lio te c a G e rm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. -B- B ib lio te c a A m erican ă (strada

Universităţii 7 - 9). O rar luni - vineri 12 - 16 :

■ Biblioteca Britanică (strada-Avram Iancu 11). Orar: lusji, miercuri: 14 -1 9 ; marţi, jo i; vineri: § -v i 4; sîmbătă şi duminică: închis ■B Biblioteca "Ile ltai" (strada Clinicilor

18). O rar zilnic 10 -18 ; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis■ B ib lio teca C lubu lu i S tudenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 20. .■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l

F rancez (strada Kogălniceanu 12-14). O rar luni, marţi, miercuri, jci: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G e rm a n ” H e rm a n n O b e rth ” : (str. Memorandumuluil8). O rar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ B ib lio teca "V a le riu B o loga" ■ a

Universităţii de . Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); O rar luni-vmeri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de A rtă (Raţa Unirii 30). O rar zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ M uzeul Naţional de A rtă, Secţia

"Donaţii" (strada IC . Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis■ M uzeu l N a ţio n a l de Is to r ie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. .

* Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis

■ M uzeul m em oria l “E m il Isac* (strada Emil Isac 23). O rar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.' ■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminici între orele 10- 14. ■

M ierturi, 21 februarie• P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: "Sania Barbara”; 10,05 M oda pe m erid ian e ; 10,35 V id eo case ta m uzica lă ; 10,50 V ideolexicon; 11,50 Film serial: "Iubiri amăgitoare” ; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR C lu j-N apoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv;16.55 A ceşti pătim aşi m inunaţi!; 17,10 Ecleziast '96- 17,55 Telediscul m uzicii populare; 18,25 D esene an im ate; 18,55 T im pul E uropei; 19,25 Film serial: "Fata şi băieţii” ;19.55 M area p riv a tiz a re ; 20 ,0 0 Actualităţi; 20,50 Film serial: ”Jal- na”; 21,45 Universuri paralele; 22,25 Totul despre muzică; 22,55 Actua­lităţi; 23,10 Confluenţe; 23,40 Film serial: ”Post scriptum: Te iubesc”*, 0,35 Întîlnirea de la miezul nopţii.

P rogram ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Itinerar turistic; 11,30 Desene animate; 12,00 Film artistic: "Ameţeala” , 14,05 Film serial: "Fraţii”; 14,55 Gong!; 15,25 D e lingua la tina ; 15,55 D esene animate; 16,20 Film serial: "Inimă să lbatică” ; 17,05 Zodia B alanţe i; 17,45 F ilm se ria l: " Iu b ir i am ăg ito are” ; 18,30 E m isiu n e în limba maghiară; 20,00 Pro memoria; 20,30 O rizonturi cu lturale; 21 ,00 TVM. Mesager; 21,30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara” ; 22,45 Un secol de cinema; 0,20 Jazz-fan.

PRO TV:7,00 Bună dimineaţa!; 8,30 Film

serial: "Capcana timpului” (r); 9,15 Sport la m inut; 9,30 Film serial:

Paradise Bcach” (r); 10,00 Film serial: "Spitalul de urgenţă” (r); 11,00 Fiim serial: "Secrete de familie” (r);

11,45 Baschet NBA; 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Film serial: "Oameni în toată firea” (r); 13,30 Fotbal:, Bundesliga; 15,00 T alkshow : ”D e ş te a p tă - te ro m ân e!” (r); 16 ,30 F ilm se ria l: "Paradise Beach” ; 17,00 Film serial: "M .A .S.H .” (r); 17,30 Film serial:

1

"C ap can a t im p u lu i” ; 18,15 S po rt extrem; 18,45 Sport Ia minut; 19,00 Film serial: "Oam eni în toată firea”; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic; "E lix iru l d ragoste i” ; 21,50 Ştirile PRO TV; 22,00 Film serial: "M .A .S .H .” 2 2 ,3 0 F ilm se ria l: "Robocop”; 23,30 Poveşti adevărate; 0,00 Ştirile PRO TV; 0,05 Sport la minut; 0,30 Fotbal: rezum at Anglia; 1,25 Fotbal: rezum at Spania.

Joi, 22 februarie P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 TVM .

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial; “ Santa B arbara” ; 10,05 Limbi străine: germană - italiană; 11,05 Film serial: "Iubiri am ăgitoare” ; 12,40 Desene animate; 13,10 - J001 audiţii; 13,45 Actualităţi; 13,55 Campionatele m ondiale de schi alpin; 15,00 TVR C luj-N apoca; 15,40 T rad iţii; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cum vorbim; 16,35 Lă orizont - economia de.piaţă; 17,25 Desene animate; 17,50 Viaţa partidelor parlam entare; 18,15 Tragerile Super Loto 5/40 şi Excepţională Expres; 18,25 Milenium; 19,10 Film serial: “Tînărul Indiana Jones”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: “N ord şi Sud” ; 21,45 R e fle c ţii ru tie re ; 2 2 ,0 0 S tud iou l economic; 22,40 Om agiu unui mare interpret a) folclorului românesc: Marin C h isă r ; 23 ,00 S im p o zio n ; 23 ,50 Actualităţi; 0,05 Film serial: "Poldark” .

P ro g ra m u l 2: 7,00 La prima oră; 9 ,2 0 M u z ica p e n tru to ţi; 10,05 D im ensiuni sociale; 11,30 Desene a n im a te ; 12 ,00 Varietăţi in te rn a ţio n a le ; 12,45 Curcubeu; 13^45 R itm u ri m u z ica le ; 14,00 Actualităţi; 14,10 Reportaj '96; 15,00 L im bi străine: germ ană - italiană;15.55 D esene animate; 16,20 Film serial: “ Inimă sălbatică”; 17,00 Ceaiul de la ora 5;.19,00 Emisiune în limba germ ană; 20 ,00 C ultu ja în lume;20.30 Enigma; 21,00 TVM. Mesager,21.30 Film oteca de aur; 22,05 Film artistic: “Pacifista” ; 23,25 Studioul şlagărelor, 23,55 Bătălii aeriene; 0,45 Ritmuri muzicale.

PR O TV : '7,00 Bună dim ineaţa!; 8,30 Film

serial: “Capcana timpului” (r); 9,15 Ş tiri sp o r tiv e ; 9 ,3 0 F ilm serial: “P aradise B each” (r); 10,00 Film artistic: “Elixirul dragostei” (r); 12,00 Box profesionist; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun... (r); 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Film serial: “Oameni în toată firea” (r); 13,30 Film serial: “ R o b o c o p ” ( r ) ; . 14 ,30 Poveşti a d e v ă ra te ( r) ; 15 ,00 Fotbal: B undesliga Top G ol; 15,30 Film serial: “Beverly Hills” (r); 16,30 Film serial: “Paradise Beach”; 17,00 Film serial: “M .A.S.H .” (r); 17,30 Film serial: “C apcana tim pului” ; 18,15 Baschet: NBA Action; 18,45 Sport la minut; 19,00 Film serial: “Oameni în toată firea” ; 19,30 Ştirile PRO TV;19.55 D oar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic: ”Fărâ. protocol”; 21,50 Ştirile PRO -TV ; 22,00 Film serial: “M.A.S.H.” ; 22,30 Film serial: “Cracker” ; 23,30 Talkshow: Rătăciţi în tranziţie; 0,05 Sport la minut; 0,30 Box p ro fe s io n is t ; 1 ,30 Fotbal: Bundesliga Top Gol.

P r o g r a m u l^ te l c v i z i u n i ] o r p r i n - c a b l i i

PORTALEXPORT - IMPORT 8.R.L.

M iercuri, 21 feb ruarie 1996 PORTAL 17.45 B u le tin in fo rm a tiv ; 8 ,00

C artoon N etW ork; 9 ,3 0 A l .- Divertisment matinal - serial - muzică; 11,25 F ilm .- Totul pentru victorie - PR 07; 13,05 Buletin informativ; 13,20 A l - R.eportaje - serial - m uzică; 15,15 Serial - Robinsouii - C 5 ; '15,45 Casa Castagna - C5; 17,0t) Cartoon NetWork; 18,30 A l - Observator - Ştiri; 19,30. B u le tin in fo rm ativ ; 19,45 A l - Documentar - serial - muzică; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Semipreţios- RTL; 23,15 Echipajul - VOX.

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 A l -

Film; 11,30 A l - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l - Film; 13,30 A l- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 P rogram T ele 7 abc - documentare, desene anim ate , post m eridian, reportaje, film , telejurnal,

. s e r ia le , m u zică ; 21 ,15 B u le tin informativ;; 21,30 Fiim - Personalitate d u b lă - IT A L IA I; 2 3 ,3 0 F ury ITALIA 1. 1

SX.TV CABLU sjI

M iercuri, 21 feb ru a rie 199610,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10 Întîia

z i; 18,05 R e v an şa ; 19,00 Ş tiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,10 P re lu a re In te rs a t (5 ). C e n te n a r Roentgen - documentar; 20,40 Presu­pus vinovat; 22,15 Crimele FBI - ului.

M iercuri, 21 feb ru a rie 19968,15 Seriale - RT4; 14,45 Seriale -

RT4şi C5; 16,00 Cheiul - RT4; 18,15 Iartă - mă - show - RT4; 19,25 Bill Cosby show - PR 07 (TAFF PR 07); 21,00 Paradisul crimei - PR 07; 23,00 Dulci păcate - sexy - magazin - PR 07; 23,50 Beverly Hills vamp - PR 07.

P r o g r a m u l

R a d i o C l u jM iercuri, 21 fe b ru a rie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Anca Băltan). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Historia, m agistra vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodea. .10,30 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului studiourilor teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music shop - selecţia Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc miercuri: m odera to r C ristina P înzaru . 13,00 R a d io ju rn a l. 13,15 M ic ro fo n u l

ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064 / 187266. Astăzi vă răspunde Mihai Miclăuş. 18,00 Radio Fax, la microfon Ioana Kanya. 19,00 Radiojur­nal. 19,15 La dispoziţia dumneavoastră, redactor Ana Huţanu. 20,00 Muzică uşoară la cerere , p rez in tă M ihaela Dîmbeanu.-21,50 Buletin de ştiri.

16 - 22 februarieR E PU B L IC A - M o a r te

in s tan tan e e - SUA - premieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19). Simbâtâ f i duminică spectacolele încep la ora 11,30. * V ICTO R IA -Lum ea apelor

- SUA (11 ; 13,30; 16; 18,30) * MÂRĂŞTI - sala A - F u ria - SUA (1 3 ; 15; 17; 19) - sa la B - în f ru n ta re a - India - (13,30; 15,30; 17,30) * ARTA - în tim p ce tu do rm eai - premieră - SUA (11; 13;

15; 17; 19) * FAVORIT - Sechestraţi îa tre n - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Asasini - SUA - p rem ie ră ; T IN E R E T U L U I - L ab irin tu l m orţii - SUA - premieră.

D E J: ARTA - A vinajh - India - premieră; Babe, cel mai cu ra jo s porc d in lum e - SUA - premieră.

C ÎM P IA T U R Z II: M U N CITO ­RESC - Fiica Iul D ’A rtagnan - Franţa - premieră; Războiul iub irii - India.

G H E R L A : PA C E A D em o la to ru l - SUA; Salvafi-1 pe W illy d in nou - SUA - prem ieră; Ultim a bă tă lie .- SUA.

FA R M A C IIF a rm a c ii cu se rv ic iu

p erm a n e n t: F a rm acia"Corafarm”, str. Ion M eşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda i e noapte. Farmacia nr. 2. "Perla”, str. Gh. Doja nr. 37, telefon 1948-54 , orar 20-8

S .C . D en ta l ROVA-SOCOLOVCalea Moţilor 106 , ap .5 .

Tratamente stomatologice complexe:

> terapie>protetică (ceramică]> chirurgie (rezecţii, implanta) .

P rogram ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-1S

sîmbătă 9>14 Pentru studen ţi, pensionari, şomeri, reducere 2 0 % .'

M iercu ri, 21 feb ru a rie 1996 TV C10,15 Secretul succesu lu i meu -

RTL; 12,30 Top G un - P R 07; RT4:15.00 V aleria şi Massimiliano; 16,00 Cheful; 18,15 Un chip, două femei; 19,10 Ţ iganca; 20 ,00 Forţa iubirii; 1TA1: 21,00 Prinţul d in Bel Air; 21,30 Personalitate dublă; 23,30 Protagoniştii - RT4; 2,00 închiderea programului.

T V C + . - A n ten a l: 10,00 M edalion; 10,20

M o z art; 12 ,00 A vanprem ieră e lec to ra lă ; 12,30 M odel Academy; 13,05 Afrodisiace vizuale; 13,35 Dance Club; 14,00 Lumina călăuzitoare; 14,50 Medicul familiei; 14,55 Viaţa în trei; 15,25 E diţie specială; 15,55 Model Academy; TELE 7 ABC: 16,30 Linia întîi; 17,25 Paradis; 18,20 Dance Club;19 .00 T e le ju rn a l; A n ten a l: 19,35 Capcana periculoasă; 20,30 Observator, 21,35 Nopţile Decameronului.

POLICLINICAINTERSERVISAN

str. J’.ibimIj nr.5. w rl (îhtetţh-ju

IN TE R N E • CARDIOLOGIE N EU R O LO G IE • PSIHIATRIE

ENDOCRINOLOGIE •. REUM ATOLOGIE*

ECOGRAITE • ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE •

C H IR U R G IE • ORTOPEDIE O .R .L • OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE • ONCOLOGIE PED IA TRIE ‘ UROLOGIE

ACUPUNCTURA LABORATOR

(Biochim ie - Bacteriologic Im unologie > Paraaitologie

Teste SIDA)ZILNIC, inchah DUMINICA orele 7-21Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare, consultaţii Ia tel , 41.41.63 >

ALIANŢA ANTMCIDLI F E L IN E

c Sufletul nostru la —, dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii

41 41 63Z i ln ic în tre o re le 20-24._

miercuri, 21 februarie 1996 R O Z A 1U N T U R I L O Ra d e v ă r u l <c 3 o O E b .b b 1

"ÎN BOSNIA SE REPETĂ ISTORIA CIPRULUI"

C168 Ceasa')

Pacea impusă în Bosnia nil corespundc realităţilor politice şi intereselor fundamentale ale părţilor implicate în conflict, se afirmă într-un studiu elaborat de fundaţia americană "Heritage" şi intitulat "Semne de întrebare legate de planul de pace din Bosnia". Acordul de pace de la

. Dayton constituie un moment de cotitură în conflictul din fosta Iugoslavie, dar el ridică şi unele întrebări lăsate fără răspuns, relevă documentul. Una dintre ele este cît timp va putea exista statul bosniac creat artificial? Acordul prevede ca Bosnia-Herţegovina să fie un singur stat, alcătuit din Federaţia musulmano-croată şi Republica Sîrbă. Dar se poate oare crea o naţiune monolit într-un astfel de stat? Acordul de la D ayton nu solu ţionează probleme fundamentale privind suveranitatea şi autodeterminarea etnică în Bosnia-Herţegovina. Acordul propune o împărţire a puterii în cadrul guvernului central bosniac. Cum ar putea fi viabil acest guvern, avînd în vedere raporturile existente între croaţii bosniaci şi Croaţia, pe de-o parle, şi sîrbii bosniaci şi Serbia, pe de altă parte?

în opinia unor diplom aţi suedezi, Acordul de pace din Bosnia conţine multe contradicţii ce ar putea constitui sursa unor viitoare conflicte interetnicc şi oferi, pretext pentru posibile intervenţii din partea Serbiei şi Croaţiei. Istoria arată că astfel de acorduri cum este cel privitid Bosnia au eşuat. în 1964, în Cipru, mediatorii internaţionali au realizat un acord identic cu cel de la Dayton între ciprioţii turci şi greci. Acest “acord” a fost rodul unei fantezii diplomatice, întrucît între cele două comunităţi nu a existat niciodată dorinţa de împăcare şi de colaborare. în1974, Turcia invadează insula,

punînd astfel capăt păcii efemere impuse, care nu a fost niciodată

‘•sprijinită de localnici. Drept rezultat, “C|iştile albastre” stau aici de 30 de ani.

Planul de pace se bazează pe ideea că Federaţia musulmano- croată este o comunitate politică solidă, care în timp va deveni mai omogenă, constituind astfel o contrapondere la Republica Sîrbă. înainte ca aceată federaţie să fie proclamată, croaţii şi m usulm anii s-au confrun ta t într-un război bru tal pentru unele oraşe, cum este de exem plu M ostar. Deci problemele teritoriale se menţin. şi ele trebuie soluţionate cu prioritate. *

Dar Acordul de la Dayton este sprijinit oare de către cei ce trăiesc în Bosnia-Herţegovina? se întreabă autorul studiului. Fapt este că atît timp cît Slobodan Miloşevici a negociat planul în num ele lid e rilo r sîrb ilo r bosniaci, aceasta nici pe departe nu garantează susţinerea lui de către localnici. L ideru l lor, Rado'van Kâradjici, a insistat pen tru o nouă abordare a punctclor din acord referitoare la oraşul Saraievo. El avertizase chiar că din cauza unor clauze din planul de pace Saraievo poate deveni un nou Beirut.

Printre problemele pe care Acordul de la Dayton le-a lăsat în suspensie figurează şi cea ; p riv ind co rido ru l din ju ru l oraşului Brciko. Soarta lui va fi hotărîtă prin arbitraj de către o comisie alcătuită din musulmani, sîrbi şi europeni. Nu au fost însă precizate conţinutul, caracterul şi metodele acestui arbitraj. Nu este limpede nici cum vor putea cele trei armate beligerante să se integreze într-o singură forţă militară pusă în slujba politicii externe a guvernului central, nici cum vor fi deferiţi justiţiei cei suspectaţi de crime de război.

LA CLUBUL DE POLITICĂ EXTERNĂ AL FIDESZ, EPISCOPUL LÂSZLO TOKES A ABORDAT PROBLEMA RECONCILIERII ROMÂNO-UNGARE

(De la corespondentul Rompres la Budapesta, Sorin Petrescu)

Preşedintele de onoare al UDMR a afirmat că este întru-totul de acordcu “memorandumul în cinci puncte > cultural al. Ambasadei Ungariei la

Maghiarii de Peste Hotare, Entz Geza, fostul preşedinte al Oficiului pentru Maghiarii de Peste Hotare, Borsi Bela Kalman, fost ataşat

. al FIDESZ care, printre altele, cere garan ţii in s titu ţiona le pentru reconciliere” . în a doua parte a conferinţei de presă, Orban Viktor a declarat că “FIDESZ - Partidul Civic Ungar sprijină propunerea lui Lâszlo Tokes cu privire la consensul celor şase partide parlamentare în problema autonomiei. înainte d e : întîlnirea de la Clubul de Politică Externă al FIDESZ - la care.au participat, între alţii, Szocs Geza, fost senator UDMR, Torzsok Erika, vicepreşedinte al Oficiului pentru

Bucureşti - episcopul reformat Lâszlo Tokes, preşedinte de onoare al UDMR, - a acordat o declaraţie corespondentului de presă Rompres la Budapesta: “înainte de această m anifestare de la club, a fost organizată o conferinţă de presă în care mi-am exprimat acordul de păreri cu FIDESZ în d iferite probleme privind relaţiile româno- ungare, mai ales reconcilierea româno-ungară, respectiv tratatul.de bază româno-ungar. Este foarte interesant că memorandumul; dat

publicităţii nu demult de FIDESZ şi . înaintat guvernului ungar; conţine m ulte elem ente com une cu Revendicările UDMR, respectiv cu propunerea mea p riv in d reconcilierea româno-ungară. De exemplu, atît eu cît şi FIDESZ sîntem în acord deplin privind modelul sud-tirolez, modelul de reconciliere italiano-austriac, care este esen ţa p ropunerii m ele . alternative pentru . reconcilierea româno-ungară. Un alt punct comun este că noi propunem de mai mulţi ani ca UDMR, rep rezen tan ta legitimă a maghiarimii din România, să fie inclusă în p rocesu l de împăciuire româno-ungar, ceea ce în prezent nu s-a realizat. La fel,

FIDESZ susţine că nu ar fi semnate documenele de reconciliere Iară consim ţăm întul UDMR. Părerea noastră este că fără noi nu este posibilă nici o înţelegere asupra noastră. Consimţămîntul UDMR este deci o condiţie fundamentală.

M -aţi în treba t cum a prim it preşedintele Goncz propunerea mea pentru reconcilierea româno-ungară.

'Pot să vă răspund că a făcut-o în termeni politicoşi, dar a lăsat fără' răspuns intervenţia mea în legătură cu reconcilierea. Din acest punct de vedere Preşedinţia română a fost cu mult mai pozitivă şi chiar dacă: părerea, reacţia Preşedinţiei române au fost negative, aceasta a dat totuşi un răspuns”.

AFGANISTAN

T A L I B A N I I Î N G R I J O R E A Z Ă D I N C E Î N C E M A I M U L T Ă L U M E

(AFP)

T aliban iij care controlează jumătate din sudul Afganistanului, au început să-şi piardă din capitalul' de simpatie din cauza supunerii lor oarbe unei logici esenţialmente religioase în detrimentul oricărui compromis politic. “Talibanii sînt. un fel de Frankenstein” , creatura care scapă . de sub controlul crea to ru lu i său , a afirm at un diplomat occidental.

Cînd a apărut mişcarea, în vara lui 1994, au fost lansate teorii potrivit cărora talibanii,, proveniţi: din şcolile coranice pakistaneze, sînt o creaţie compozită a Pakistanului, carc i-ar sprijini militar, a Arabici Sauditc, care i-ar finanţa, şi toate acestea cu binecuvîntarea SUA: Doi ani mai tîrziu se multiplică însă informaţiile potrivit cărora relaţiile dintre Pakistan şi talibani sînt pe cale de a deveni mai puţin strînse,

I N A S I A C E N T R A L A , F O S T A S O V I E T I C A

P R E D O M I N Ă C O N D U C Ă T O R I I A U T O R I T A R I

(Reuter)

TURKMENISTANUL, un stat întins pe o zonă deşertică bogată în gaze naturale, avînd o populaţie de 4,3 milioane de locuitori, este condus din 1985 de Saparmurat Niazov. Acesta a permis dezvoltarea unui cult al personalităţii, în timp ce economia nereformată a fost distrusă de hiperinflaţie. Mulţi locuitori supravieţuiesc cu ajutorul cupoanelor alimentare emise de stat. Niazov, care a adoptat titlul de “Turkmenbashi” . (şefu lturkmenilor), a cîştigat alegerile din 1992, în care nu a avut nici un contracandidat,-şi.' şi-a prelungit mandatul pînă în 2002 printr-un referendum. Mass-mcdia controlate destat au relatat despre apeluri ale opiniei publice că el să fie făcut preşedinte pe Viata. în Ţurkmenistan «istă un singur partid politic, bazat pe foştii comunişti. El a obţinut toate cc|ef,.i5Q, ■ dc- m andate parlamentare în scrutinul din

. Joicmbric 1994, ta r ă s â existe *ţpnenţi. ■ .

UZBEKISTANUL este statul cu , cca mai numeroasă populaţie din Asia Centrală, avînd 22 milioano.de locuitori. Liderul Islam Karimov a fost ales în 1990 şi a susţinui tentativa de lovitură dc stat a Mnscrvatorilor de la Moscova din

• El a f°st ales preşedinte al

Uzbekistanului independent cu 86 la sută din voturi la sfîrşitul anului! 1991. Mandatul său a fost prelungit pînă în anul 2000 cu sprijin aproape unanim , exprim at în tr-un referendum în luna martie anul trecut; Karimov guvernează cu o mînă forte o' ţară cu rivalităţi de clan şi etnice latente si în care

de ocazie pentru a ţine referendumul anu l trecu t, cu scopul de a-şi prelungi mandatul pînă în 2001 şi de a adopta o nouă Constituţie care îi dă puteri ample ca şef al unei republici prezidenţiale.

Alegerile parlamentare din luna decem brie au. readus pe scenapolitică un organism bicameral, în

guvernul a încercat să înăbuşe în , care dom ină partidele faşă o renaştere a islamismului. / proguvernamentale. Parlamentul nu Uzbekistanul are un parlament ce poate iniţia acte normative şi riscă se în truneşte sporadic, ales la să fie dizolvat dacă ar adopta o sfîrşitul anului 1994 şi care nu este moţiune de neîncredere în guveri). altceva decît un organ formal. Sînt TADJIKI STANUL, un stat

, admise numai partidele oficiale; dar ' muntos cu 5f7 milioane de locuitori, democraţii (foştii comunişti) sînt cei aflat la graniţa cu Afganistanul, estemai puternici'. Partidele şi mişcările de' opoziţie au fost interzise.

KAZAHSTANUL, o ţară întinsă, aflată la graniţa cu Rusia, avîrid bogate zăcăminte de petrol şi o popu la ţie de 17 m ilioane :de

' locuitori, este condusă din 1989 de. Nursultan Nazarbaev, de asemenea un fost membru al Biroului Politic sovietic. Viaţa politică din perioada de după obţinerea independenţei

cel mai turbulent dintre statele Asiei centralei Războiul civil de şase luni’ din 1992 lTa adus la putere pe preşedintele Imomali Rabmonov. Fost preşedinte al unei cooperative agricole, Rahmonov a fost reales la sfîrşitul lui 1994. Se pare că el şi-a consolidat puterea după ce o recentă revoltă a doi comandanţi de armată a dus la demisia unui număr de înalte oficialităţi, despre care,

s-a caracterizat prin repetate crize aceştia spuneau că deţin prea multă *“ putere. ..

Tadjikistanul are un parlament ce sc în truneşte sporad ic şi funcţionează în baza unei Constituţii adoptate prin referendum la sfîrşitul anului 1994, dar po litica este dominată mai mult de legăturile dintre clanuri decît dc partidele

în relaţiile cu parlamentul.. Parlam entul un icam eral din tim pul epocii sov ie tice s-a autodizolvat la sfîrşitul anului 1993, iar alegerile parlamentare din martie

1994 au fost anulate un an mai tîrziu, după ce un tribunal lc-a declarat ilegale. Nazarbaev a profitat

în timp se SUA ar privi tot mai ne încrezătoare ac ţiun ile“studenţilor”.

“Nu se poate discuta în mod raţional cu astfel de oameni, sînt limitaţi şi prea pătimaşi” , declara Agenţiei France Presse Niaz Naik, fost secretar de stat pakistanez. ~ Faptul că Pakistanul a exercitat în zadar presiuni asupra .talibanilor pentru a obţine eliberarea a şapte ruşi reţinuţi de “studenţi” din august 1995, după ce avionul acestora încărcat cu arme fusese interceptat asupra regiunii Kandhar (sudul Afganistanului), i-a surprins şi i-a dezamăgit pe pakistanezi. Absenţa oricărei reprezentări substanţiale a talibanilor la discuţiile cu opoziţia afgană, organizate începînd de săptâmîna trecută la. Islamabad, în vederea elaborării unei strategii comune împotriva regimului de la Kabul, nu poate decît să accentueze temerile pakistanezilor.

Postul de radio al talibanilor

difuzează zilnic de la Kandhar, cartelul mişcării, apeluri la luptă împotriva Răului şi Satanei, a cărei în truch ipare este în opinia “studenţilor” preşedintele afgan Burhanuddin Rabbani, pe care au jurat că-îl vor alunga din Kabul.

SUA, care la un moment dat au sperat că ascensiunea talibanilor ac încetini traficul cu droguri, au fost la rîndul lor dezamăgite. Cultura opium ului - A fganistanul fiind principalul producător mondial - este în continuare înfloritoare.

Iranul, care de la început a privit cu neîncredere consolidarea puterii talibanilor, nu a accceptat niciodată capturarea de către “studenţi” a : provinciei Herat (vest) în septembrie1995 şi instalarea la frontiera sa de est a unei mişcări fanatice antişiite. Potrivi unor informaţii publicate recent în presa pakistaneză, forţe- afgane ostile talibanilor şi susţinute de Iran sînt pe cale de a pregăti un atac asupra provinciei Herat.

po litice . A rip ile islam ică şi democrată ale opoziţiei exilate sînt, în prezent, scoase în afara legii, dar continuă să fie implicate în tr-u n : proces de pace sub egida ONU menit a le reintegra în politica tării.

KÂRGÂZSTANUL, c u ' o popu la ţie de 4 ,4 m ilioane de locuitori, este considerat în Occident drept cel mai progresist dintre statele Asiei Centrale. Preşedintele Askar Akaev, fost fizician, conduce ţara din 1990, după ce guvernanţii comunişti au eşuat în încercarea de a înăbuşi gravele'tulburări , etnice dintre uzbeci şi kirghizi.

El a fost ales prin vot popular Îel" 1991 fară a avea contracandidat şi a cîştigat un nou mandat în luna decembrie anul trecut'cu peste 70 Ia su tă din vo turi, avînd doi contracandidaţi din vechea elită' com unistă. A kaev a recurs la referendumuri pentru a promova o serie de măsuri importante; unul, dintre acestea, cel dc la sfîrşitul anului 1994,' avea d rep t scop- justificarea retroactivă a deciziei sale de dizolvare a parlamentului din cpoca sovictică. In Kârgâzstan au fost o rganizate alegeri multipartite pentru un parlament bicameral în februarie 1995. Deşi deputaţii din opoziţie sînt combativi, parlamentul este în cea mai marc parte loial lui Akaev.

ISRAEL:

INTEGRAREA EVREILOR ETIOPIENI iNTÎMPINĂ DIFICULTĂTI

("Frankfurter Allgemeine Zeitung")

Falaşii sînt evreii din Etiopia. La sfîrşitul lui mai 1991 peste’14.000 de evrei din Etiopia au aterizat la Tel Aviv. Au fost luate toate măsurile pentru ca acesto ra să li se asigure o integrare mai bună în societatea

. israeliană decît evreilo r din Yemen, aduşi aici în perioada

• 1949-1951. 'Încercînd să-i integreze forţat

în “chibuţuri”, Israelul şi-a creat p rob lem e pe care nu le-a rezolvat în totalitate nici pînă astăzi. Integrarea falaşilor, cu mijloace mai blînde, a generat totuşi şi ea unele greutăţi, după- cum au doved it recen te le dem onstraţii de stradă. Noii veniţi au făcut să crească riscul de contaminare cu virusul HIV; dintre cei 1500 de israelieni seropozitivi, peste 500 sînt falaşi şi nimeni , nu ştie cînd au fost contaminaţi, deoarece în 1991, la intrarea în ţară, nu Ii s-a făcut

. examenul tncdicaL Interdicţia de ; a folosi sînge etiopian'există de

nouă ani, cînd pericolul nu-1 reprezenta atît SIDA cît hepatita. La sf îrş itu l lui ian u a rie , Cotidianul “Maariv” a dezvăluit câ bănci de sînge colectează şi

> sînge etiopian, dc teama unui scandal. La iiumai o zi după demonstraţiile violente soldate cu 60 de răn iţi, m in is tru l israelian al sănătăţii, Sneh, a recom andat în g h e ţa rea

stocurilor. Directorul unei bănci de sînge s-a declarat “gata să distrugă sîngele, pentru a nu leza com unitatea e tiop iană şi în ace laşi timp pentru a feri populaţia de infecţii”.

De fapt, pînă în ziua de azi falaşii n-au încetat să lupte pentru recunoaşterea drepturilor lor religioase, în condiţiile în care israelienii ortodocşi nu acceptă decît propriile standarde (rod al unei educaţii solide şi al unei tradiţii îndelungate), potrivit cărora falaşii nu sînt decît în parte evrei.

Orientalist» neagă teza potrivit căreia ebraica' ar fi pătruns în Africa, la începutul secolului al

. Vl-lea prin intermediul învăţaţilor evrei, ceea ce înseamnă că falaşii sînt convertiţi. Ei au fost atestaţi pentru prima oară documentar în cronica regelui Amda Zion (1313- 1344), iar de atunci toţi monarhii au încercat să-i prigonească pe locuitorii semiautonomi ai aşa-numituhii “Beta Israel” (al doilea Israel). în secolul al XV-lca şi-au pierdut pămîntul

, şi d rep tu rile , regele Yeshak decre tînd că “cei ce se vor converti la creştinism vor avea

. dreptul de a moşteni pămîntul ' părinţilor lor” . Falaşii au devenit

o populaţie nomadă de exilaţi.> D in această epocă datează

primele lor contacte cu evreii orientali, cînd rabinul David ibn ab Zimra îşi dă acordul pentru căsătoria unui egiptean cu o etiopiancă.

â S T O r * - ___________________ V I A Ţ A P O L I T I C Ă miercuri, 2 1 februarie 1996

Titulescu si "sălbaticiiUna dintre cele mai nobile şi

mai demne opţiuni şi atitudini ale României contemporane, care a dat coloană vertebrală unei na(iuni reunite în graniţele ei fireşti după 1918, a fost înscrierea ţării în rîndul marilor puteri democratice ale Europei. Prietenia româno-franceză a luat amploare şi, după Marea Unire nobila Franţă a sprijinit sub diferite aspecte sora sa de gintă latină- România. Parisul era încă, şi după primul război mondial,o capitală politică,'ştiinţifică şi artistică a Europei democratice şi libere. România a fost, de

, asemenea, prietena şi aliata Angliei pe tărîmul prefacerilor democratice ale Europei de după prima mare conflagraţie mondială. Eram prie ten i' cu Belgia, Cehoslovacia, Iugo­slavia, Polonia şi a lte ţări democratice, dar şi 'cu Statele Unite ale Americii - o putere de . importanţă decisivă în concernul statelor pentru care democraţia era simbolul suprem al existenţei lor.

Pe acest'tărîm al valorilor democraţiei şi păcii europene, se afirma, începînd cu 1920, un mare diplomat şi om politic român- Nicolae Titulescu (1882- 1941), membru al Academiei Române, fost profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti; preşedinte . al Academiei Diplomatice Internaţionale, unul dintre cei mai mari diplomaţi europeni din perioada interbelică. A fost delegat permanent al României la Liga Naţiunilor (1920-1936) ministru . de externe al României (1927- 1928 şi 1932-1936) şi preşedinte al Ligii N aţiunilor (1930 si 1931). ; ’ ;

Dar ordinea şi civilizaţia democratică a Europei interbelice începea să fie tot mai tulburată de ciuma brună din Occident (fascismul se afirma tot mai violent în ţări ca Ungaria, Italia, Germania, Austria) şi de

ciuma roşie de la Răsărit, care am eninţau cu întronarea to talitarism elor şi distrugerea dem ocraţiei şi a c iv ilizaţiei. (Cunoaştem din păcate şi epilogul acestor drame, milioane de oameni ucişi, civilizaţii îngenunchiate, valori distruse; iar în ceea ce

priveşte România: sălbăticiile ciumci brune ungare de la Ip şi Trăsnea, trădarea ţării de către marile puteri şi înglobarea ei pînă în 1989 în sfera de dictat a ciumei roşii de Ia Răsărit, scoaterea forţată a ţă rii din ansamblul marii dem ocraţii europene pe care şi ea a clădit-o prin Titulescu'şi prin alţi oameni politici români în perioada interbelică).

în faţa valurilo r to t mai am eninţătoare ale celor două pericole pentru dem ocraţie, România s-a postat cu toată forţa ei diplomatică pe terenul valorilor pe care le-a apărat pînă cînd dictatul ciumei roşii, apoi a celei brune i-a sfîşial teritoriul.'

Cît de mult era România implicată în păstrarea democraţiei europene

se poate vedea din episodul pe care-1 num im :. Titulescu şi' “să lba tic ii”. în 1936, Italia fascistă, nesocotind cele mai elementare, principii ale Ligii N aţiun ilo r, atacă A bisinia (Etiopia) pe care o invadează, acesta fiind cel mai flagrant act de agresiune al unui stat contra altui stat suveran şi independent. Marele om politic român, adînc rănit de această nesocotire a p rinc ip iilo r ce trebuiau să guverneze în relaţiile dintre state, conform Chartei Ligii Naţiunilor, a cerut să fie daţi afară ziariştii italieni din sediul S ocie tă ţii N aţiunilor cu faim oasele - devenite - c u v in te :”C hassez-m oi ces barbares” ( Goniţi pe aceşti să lb a tic i/ barbari). Z iariştii italieni tot mai protestau contra sancţiunilor impuse Italiei de Societatea Naţiunilor pentru că a invadat Abisinia.

Fireşte, datorită uriaşei sale audiente în lumea politică şi diplomatică a Europei acelor ani,- da to rită personalită ţii sale copleşitoare, cuvintele spuse la mînie de Titulescu au avut o rezonanţă extraordinară pînă şi în sufletul celor mai de jos mase populare italiene, astfel că odată- mult mai tîrziu după scena de . la G eneva - nişte ingineri agronom i rom âni, vizitînd lucrările agricole din regiunea Compagna Venezziana, au auzit de la un ţăran sim plu la despărţire: “vedeţi că nu sîntem aşa de barbari cum crede domnul Titulescu”. De fapt Titulescu a şi declarat că el nu a confundat poporu l ita lian cu fasciştii deoarece întotdeauna a stimat şi iubit poporul frate latin italian.

“Labuntur ani” (trecut-au anii) cum ar zice Eminescu. România nu trebuie “să intre în Europa”, România trebuie să-şi reia locul de altădată ,în rîndul marilor democraţii ale lumii.

V asile LECHINTAN

De patru ani, Societatea C ultural-Patriotică "Avram Iancur din România trage semnale de alarm ă privind depopularea Munţilor Apuseni. Sub orice regim sau guvern, Ţara M oţilor a fost neg lija tă , standardul de viaţă al locuitorilor săi fiind mult sub n ivelu l celorlalte zone ale ţării.

Este unanim recunoscut specificul deosebit, importanţa etno-folclorică, geologică, biologică, istorică şi strategică aacestor munţi, ---- ------------:-----dar nimeni nu s-a gîndit la | protejarea lor şi mai ales la factorul uman ce-i populează.

De cîtva timp a apărut o rază dc speranţă, căci alţi oameni dc su fle t au început să g î n d e a s c ă modalităţile de r i d i c a r e economică şi socială a acestei zone.Fiecare judeţ ce gestioneazăo parte a M unţilor Apuseni a elaborat ample proiecte pentru zona montană ce-i aparţine.

Judeţul Alba, deţinînd cea mai mare po lţiune d in M unţii Apuseni, se situează pe primul loc ca şi contribuţie şi efort, prefectul Ioan Rus fiind deosebit de/dinam ic. Pe locul doi ca interes, efort şi dinamică se situează judeţul Cluj datorită vicepreşedintelui Consiliului judeţean, ing. Petru Litan, care a coordonat şi executat studii deosebit de ample şi valoroase pentru amintita zonă.

Lucrările elaborate de cele

c iîy v A .S E

M I Ş C Ă

cinci judeţe pot rămîne eforturi teoretice de analiză, fără obiect practic, dacă Guvernul nu se implică

t » . .~T~l- î * i

K

£

Suzana Coman-Bosica: "Im agine din Răcătău"

şi nu reuneşte cele cinci strădanii şi printr-o finanţare eşalonată nu-i dă viaţă.

Zonele montane reprezintă o problem ă foarte "p ipă ită” de Comunitatea Europeană, care a în ţe les im portanţa lor pentru societatea umană. Iată că în ultimele luni, semnale ţoţ mai evidente sosesc de la Guvern şi Preşedinţie. Mesajele Societăţii "Avram Iancu” sînt receptate pozitiv.

în luna ianuarie 1996, Guvernul României a împuternicit Ministerul Lucrărilor Publice să patroneze studiile, proiectele şi propunerile celor cinci ju d e ţe , precum şi

lucrările p ractice ce se vor desfăşura în Munţii Apuseni.

La Alba Iulia, în 16 februariea .c ., a avu t lo c prima consfătuire iniţiată de Guvern şi condusă de ministrul L ucrărilo r P ub lice ,, domnul

'M a rin Cristea. Au participat p re fec ţi, p reşed in ţi şi v icep reşed in ţi de Consilii judeţene, directori generali din minister şi prefecturi, specialişti. . Societatea Cultural-Patriotică "A vram Ian cu ” sa lu tă un

început bun şi promiţător! G u v e r n u l , aşa criticat cum este el, a în ţeles, mai m ult decît parlamentarii, că moţii n-au nevoie de d r e p t u r i l e avute înainte de 1940, nu doresc o întoarcere cu56 de ani în urm ă, ei do resc o ega liza re a vieţii cu cea a locuitorilor din celelalte zone ale ţării.

Că este greu şi de durată, ştim, Ţara Moţilor fiind o zonă mult rămasă în urma celorlalte zone ale ţării.

Ceea ce nu s-a făcut niciodată în România, de către nici un guvern - dezvoltarea zonelor montane - pare că se va realiza în curînd, prima abordată fiind zona Munţilor Apuseni.

Cu doza de reţinere specifică moţilor, noi urăm sănătate şi viaţă lungă tuturor celor ce se implică în această CRUCIADĂ!Societatea "Avram Iancu'

Prim-vicepresedinte, Ioan HERl’NEANU

Eduard-VIclor Gugui a prim it v o iu l d e în c r e d e r ePreşedintele , Partidului

Mişcarea E cologistă din România (MER), Eduard-Victor Gugui i s-a acordat votul de încredere din partea Congresului Extraordinar a l . partidului, desfăşurat în zilele de 17-18 februarie 1996 la Buşteni, se- arată într-un comunicat remis Rompres..

Congresul a apreciat ca nestatutară suspendarea sa de către Consiliul Naţional din 27 ianuarie 1996 şi l-a însărcina^

cu reorganizarea partidului De asemenea, congresul a

mandatat o comisie de mediere pentru a purta discuţii cu "cei care se autointitulează "noua conducere MER”. M andatul comisiei este de a aduce MER la starea de norm alitate anterioară datei de 27 ianuarie 1996, precizează comunicatul. Totodată, C ongresulE xtraordinar a reconfirm at alianţa MER la Blocul Unităţii Naţionale. . (Rompres)

Conform opiniei consilierilor C.D.R.

P rim a ru l Gh. Funar d e z in fo rm e a ză p rin o m is iu n eurmare din pag. 1

cerută pentru această acţiune ar putea fi destinată altor priorităţi. Prin editarea “Cărţii albe” dl. Gh. Funar vrea să profite şi să-şi facă, to t pe banii contribuabililor, propagandă electorală.

3. Este supărat, nevoie mare,' dl. Gh. FunâT că n-am votat a tribuirea unui sediu pentru Fundaţi*' culturală “Alexandru Vaida-Voevod” . Nu că n-am votat atribuirea unui sediu: n-am votat sediul pe care dl. Funar vrea să-l atribuie, anume o locuinţă “ so rd idă” (după expresia domnului Mircea Vaida-Voevod) de pe B-dul Eroilor, în timp ce parterul fostei case a marelui om politic interbelic, din Piaţa Ştefan cel Mare, se pregăteşte pentru sed iu l PUNR. De ce nu se

restituie fostul restaurant “Opera”,■ căci de acest local este vorba, pentru. sediul Fundaţiei amintite, precum şi pentru un muzeu m em orial “Alexandru Vaida-Voevod”, cum ar fi normal?! Sau interesele PUNR- ului sînt mai presus decît cinstirea memoriei lui Al. Vaida-Voevod? Spuneţi adevărul, domnule Gh. Funar, nu încercaţi să induceţi lumea în eroare cu gîndul de a arunca o lumină nefavorabilă asupra PNŢCD- ului şi asupra celorlalţi consilieri ai opoziţiei.^

4. în ce priveşte construirea altor staţui în Cluj-Napoca, am votat şi vom vota împotrivă, considerînd că, în acest an, în care se prevede un buget de austeritate, iar veniturile Consiliului local se estimează a fi cu 10% mai mici decît anul trecut, priorităţile municipiului sînt altele: drumuri, spitale, învăţămînt, cultură.

Conform articolului 89 din Legea 69/1991 a Administraţiei publice locale, “nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată de Consiliul local fără existenţa surselor de finanţare”.

Şi apoi cum să votăm pentru începerea construirii altor statui, cîtă vreme ex istă în oraş 3 statui (monumente, cum îi place domnului Funar) neterminate: “Crucea de pe Cetăţuie” , Monumentul “Glorie O staşului Rom ân”din spatele Catedralei Ortodoxe şi “Avram Iancu”.

A cţiunile prim arului privind ju riza rea şi am plasarea statuii Mareşal Ion Antonescu, făcută fară. acordul Consiliului local sînt ilegale.

C onsilierii PNŢCD au votat execuţia şi amplasarea bustului lui Al. V aida-V oevod, datorită asigurărilor date de către domnul

Mircea Vaida-Voevod că dispune de resursele financiare necesare şi în contextul realizării unui ansamblu memorialistic: Casa cu p laca com em orativă, sediul Fundaţiei culturale cu Muzeul memorial şi bustul lui Al. Vaida- Voevod, amplasat vis-a-vis de acestea. '

5. Nu putem să nu constatăm ca rac te ru l propagandistic .şi dem agogic a l finalului com unicatu lu i domnului Gh. Funar, în care lasă impresia că avizul dat de Consiliul local pentru mansardarea blocurilor/ P+1E - P+4E (ca locuinţe pen irit tineri) ar fi o chestiune nouă, valabilă doar de la 1 martie 1996, cînd acesta este valabil de 3 ani, proiectele de mansardare' fiind deja executate de către Institutul de proiectare Cluj. »

Acordarea dreptului de vot englezoaicelor

Cînd s-a discutat în Parlamentul englez legea cu privire la acordarea dreptului de vot al femeilor, un.ul dintre parlamentari, vorbind în favoarea acestei prevederi jlc legii în cauză, a afirmat între altele amuzat:

- ”Da, să aibă şi femeile drept de vot, asemănător bărbaţilor, întrucît între femei şi bărbaţi nu este decît o mică deosebire”.

La aceasta, o voce din sală răspunde:- "Trăiască mica deosebire!"(Auzită in 1956 deja prof. Ioan Micu, fost director al gimnaziului din

Abrud, cu ocazia semicentenarului acestei şcoli - de Ioan Felea.)

Cleric candidat la CotroceniP rin c a n d id a tu ra sa la

P reşedinţia R om âniei, dom nul Nuju Anghclina speră să aducă în politica româ-ncască imaginea creştină a conducătorului cu frica lui D um nezeu, care şlie bine porunca dată de Hristos la Cina cea de Taină şi anume că ”Cine vrea să fie p rim u l în tre voi, trebuie să le fie tuturor slugă”, sc specifică într-un comunicat

prim it Ia redacţiei prin fax, di» pa rtea C om ite tu lu i de sprijio electoral al d-Iui Nuţu. în fexul, carc poartă antetul firmei şi Unu” S.R.L., se mai arată ca diaconul Nuţu Anghelina nu fa<* parte din clerul activ al Biscric» O rtodoxe, aşa îneît nu înţaJc* recom andările Sinodului privi®* abţinerea clericilor de a candid în alegeri.

miercuri, 21 februarie 1996 A R T Ă - C U L T U R Ăa d e v ă r u l d e C lu j ___

A cad. F A N U Şdirectorul Te a tru lu i N a ţio n a l d in B u cu re şti, despre

(urmare din pag,1)

Domnule, cînd spui Vasile Rebreanu şi Dorel Vişan ai spus celcngcr! Ei sînt Ia ora actuală - şi ăsta-î adevărul- deţinătorii-'triumfali ai Centurii cu diamante, ai Curajului civic! Ar trebui să li se decerneze, în ijiatcric de teatru, Premiul de excelenţă! Pe năpîrliţi nu cabaretul îi deranjează!

N.L.: - Şi nici Teatrul. de revistă...

Doi tipi înjură spectacolul şi pe Vasile Rebreanu. .

, F.N.: - Âştia habar n-au ce a însemnat Teatrul, “Cărăbuş” sau Alhambra. Şi apoi nu-i teatru de revistă. Şi mai ales cabaret politic. Âştia-s nişte guşaţi, se sufocă mai ales că sînt băgaţi cu nasul în propria ţor murdărie sau scîrnăvie. Iar ăştia care semnează textele astea două sînt nişte lătrăi, ciumaţi, vidanjori de presă, mercenari fără nume, nu ştii dacă sînt nume sau proverb ori pseudonime, ori Ismail şi Turnaritu. N-am auzit de ei! Nu;*le pronunţ numele fiindcă i-aş face...celebri. Ăştia vor să fie remarcaţi. Să iasă în faţă. Ies ca păduchele pe frunte! Aflu acum că ăsta cu nume de stradă de vechituri, de Taica Lazăr, scria, în ziarul guvernamental, în perioada Comunistă, reportaje despre stahanovişti, iar despre celălalt că umbla cu o taşcă slinoasă ca şi el, că a rîvnit la funcţia de ginerică a Regelui Cioabă, că şi-a însuşit prin rapt un ziăr pestilenţial, în care îl înjura pe Petre Roman, şi că acum este sluga judeţeană a lui Petre Roman! Cineva ar trebui să decupeze înjurăturile imunde din Atlasul respectiv şi să i le trimită lui Petrică să vadă ce oameni are în teritoriu! Asta năpîrlire! Ăştia - care înainte îi lingeau tălpile lui Vasile - acum îl acuză, că a scris atunci o piesă despre birocraţia în C.A.P., pe care pedeseristul Dorel Vişan i-a reluat-o ca să se vadă ce “curajos” a fost Vasile Rebreanu. Dragă Nedic, ăştia nu numai,că sînt guşaţi, că sînt nişte greşeli ale lui Dumnezeu, anomalii ale naturii, dar

ăştia nc cred pe noi tîmpiţi! Ne insultă inteligenţa! Să o luăm

..sistematic. Şi rog să nu se taie nimic din ce voi spune, decît să se taie mai bine să nu se publice! Vorba lui Miron Costin; “Eu o sâ dau samă de toate ale mele de care s c r iu ” , cuvînta c ro n ica ru l în Predoslovia sa celebră. Deci voi spune răspicat nişte lucruri neştiute, sau foarte puţin ştiute; despre Vasile Rebreanu. Fapte dc care el nu a făcut niciodată caz. Fiindcă Vasile Rebreanu nu şi-a fo rţa t niciodată destinu l şi nici g lo ria ! V asile Rebreanu e un singuratic timid. Dar

' e şi un ţăran, un ţăran năsăudean şi după...năsăudean să nu dai cu bolovan; ştii cum le-ar zice ăstora carc-1 lovesc sub centură pe Vasile, cum le-ar zice Marin Preda?

N.L.: - Bă, beliţilor!

în 1956 studentul V asile Rebreanu a fost arestat

F.N.: - Eu le zic guşaţi şi beliţi. Şi acum rog Să se reţină ceea ce nu s-a ştiut încă: în 1956, toamna, Vasile Rebreanu, student în ultimul an de studii la Facultatea de filologie din Bucureşti, a fost arestat! Aţi auzit bine guşaţilor?!

N.L.: - Se aude, beliţilor?!F.N.: începuse Revoluţia din

U ngaria, iar studenţim ea din Bucureşti începuse s ă : fiarbă! Se zvonise că Vasile a fost împuşcat în Pădurea Băneasa! Şi datorită acestui fapt, mişcarea studenţilor bucureşteni creştea. Nu-1 putea slava nimeni. Cum pe ceilalţi studenţi arestaţi nu i-a putut salva nimeni.- Un singur om îl putea salva pe Vasile Rebreanu - în cazul în care nu fusese împuşcat şi acest lucru trebuia dovedit prin eliberarea Iui. La insistenţele unor studenţi s-au : dus Ia Gheorghe Gheorghiu Dej.'- Mihai Novicov, care ne era profesor şi traducător oficial de limba rusă a lui Dej, George M acovescu şi, im aginează-ţi, C am il P etrescu , care-1 iubea pe Vasile (Vasile ne adusese în amfiteatrul Odobescu şi pe Şadoveanu, pe Bacovia, pe Gala Galaction, pe Cezar Petrescu, pe

Zaharia.Stâncii, pe Eftimiu şi mulţi a lţii, p rin tre care şi pe Camil Petrescu, care ţinea la Vasile). Aşa că după cîteva săptăm îni dc închisoare, anchete şi tot tacîmul, Vasile a fost eliberat din porunca lui Dej. A şefului statului. Dar la şedinţa care s-a ţinut pe Universitate

Barbilian - la ale cărui cursuri de matematică mergeam numai pentru a-1 vedea (Facultatea de Matematică fiind în prelungirea celei de Filologie)-, iar marele Tudor Vianu exclama olimpian subliniindu-i lui Ton Barbu: - Vasile e lină în lînă! Inţelegînd prin aceasta că tînănil nu are nim ic...sintetic, artificial în el...Cînd spun toate acestea parcă vorbesc de vremi de dincolo-de vreme, cînd Dumnezeu cu Sfîntul Petru rătăceau desculţi şi bătrîni prin satele de români.. Apropo'de sate. Satul lui Vasile, Floreşti, are, 120 ' dc fumuri. în acel sat a venit într- un sfîrşit de vară să-l vadă pe Vasile şi pe badea Ştefan,-tatăl lui, cine. altcineva decît Tudor Vianu şi D oamna D oam nelor lite re lo r române, profesoara noastră Zoe

e un eveniment. De <100 de ori ce să mai spunem? Dar, ca o piesă să se joace de patru sute de ori într-o sală de o mie de locuri - ea devine categoric clasică! Vasile Rebreanu să fie autorul numai a acestei piese- cu titlu poznaş - Un om muşcat de oaie - sau şi mai absurd - Sutiene pentru călugări - şi ar fi de ajuns ca să intre definitiv pe poarta mare

.a literatu riir Aţi p riceput voi, aceştia,- mercenari de duzină?! Şi:

'încă ceva, micuţilor guşaţi, to ţi' spectatorii ,-; unii >u fost şi de 18; ori, ştiau că acolo nu se fac pregătiri şi nu şe caută turm ă de protocol, pentru că se : aşteap tă , v iz ita televiziunii! Ci se aşteaptă a ltă v iz ită ! Ă sta era secre tu l lui,

.Polichincle! Oficiali şi spectatori au lăsat-o, dar numai la Cluj - era;

* - ' \ V - '

a venit însuşi primul secretar al C.C. al U.T.C., care nu era altul-', decît Nicolae CeauşesCu, care a spus, printre altele, că tovarăşul Rebreanu; nu-i chiar spion şi că nu-i vînduţ în întregime dolarului!...Despre acest fapt tragic din biografia lui Vasile a scris aluziv Nichita Stănescu. şi eu dc două ori. în anul trecut, în două numere din revista Familia, a scris "şi Paul Goma. Nici înainte şi nici după ’89 Vasile nu a amintit nimic despre accst episod din viaţa sa. înainte avea motive să-l facă uitat.' Ei bine, acum putea să-şi facă dosar de..."dizident”. -Spun toate acestea şi ce va urma, fiindcă, ca de obicei, giişa{ii umblă nu la a demonstra lipsa de valoare a satirei “M area năpîrlire” , ci.la biografia lui Vasile Rebreanu. Apropo’de biografia lui Vasile Rebreanu, pe care aceşti fanatici iubitori de rău i-o înfierează . cu mînie proletară - vreau să mai adaug ceva despre studentul Vasile Rebreanu: nu numai că Vasile ne-a adus, în veri de neuitat, pe marii scriitori mai sus amintiţi, dar pot să-ţi spun că domnul Tudor Vianu, după cursul de Universală, mergea cu V asile la C apşa , unde se în tîlneau cu profesoru l Dan

D um itrescu B uşulenga! La ce s tu d en t merge. P rofesoru l d in B ucureşti: tocmai - la margine de Nord, sub’ M unţii Ţ ibleşului?! Avînd de mers şi cu trenul personal, şi cu căruţa lui badea Ştefan?! Acolo, în livezile cu nîErc la care -Vasile se gîndea cît a fost-în- Americă - în care veneau noaptea urşii şi furau, sub lună, merele şi

iodaiă ţu eî, copii!. Ăsta era colegul nostru' Vasile, prieten cu Labiş şi frate cu Nichita Stănescu - împreună rătăcind şi recitind noaptea prin gangurile Bucureştilor.' De fapt, în 1962, el cu Nichita aveau să ia premiul Uniunii Scriitorilor, unul pentru proză, celălalt pentru poezie.

, “Un om muşcat de oaie” s-a jucat dc 400 dc ori

N .L.: - Se poartă, e la modă mafia dosarelor. - ,

FJV.: - La fel procedează guşaţiiăştia doi cu pedeseristu l D orelVişan, care i-ar fi reluat pentru a 400-a oară o piesă devenită celebră şi clasică a lui Vasile Rebreanu. Cînd spun clasică, spun adevăr. Cînd ţi se joacă, într-o sală de 1.000 de locuri, o piesă de 20 de ori, toată lum ea, de la autor la actori, e fericită; cînd se joacă de 50 de ori

o conspiraţie ciudată la carc s-au prins toţi, numai guşaţii rîdeau de mama focului: de “curajul” de a ataca birocraţia' c.a.p.-urilor!! Bai, neruşinaţi şi terfelitori!

“Călăul cel bun” a fost . tradus în vreo 20 de limbi

- N.L.: - Chiar că-ţi vine să dai foc la puşcărie ş i' la' casa de nebuni... ' ■' ; y .' :

F.N.: - E nevoie şi de satira lui Vasile. Dar ducem lipsă de un Ţepeşl Ştii ce fac troglodiţii ăştia stalinişti Dar stalinişti. După metoda lui S talin. A dică ei nu vin şă denwnstreze, spre pildă, că Muma Pădurii, d in; p iesa lui V asile Rebreanu e în realitate, Muma lui Ştefan cel Mare, Ileana Cosînzeana, Ecaterina Teodoroiu!-Nu, ei spun, spre pildă, că Vasile a scris o carte numită “ Călăul cel bun” în care ataca pe nu ştiu cine! Adică sînt atît de nărozi îneît au draci şi aud vedenii! Păi, domnule, “Călăul cel b u n ” este o capodoperă! Ca rafinament aminteşte de “C raii de curtea veche” de “Micul P rin ţ” deo Carte de rugăciuni. E basmul rom ânesc! E o carte în care

Omenirea aşteaptă un miracol. Iar• acest miracol sînt Caii Bătrînului jockeu! Puritatea, setea planetei de tandreţe. Omul, un fes alb, un copil, de fapt chiar Copilăria e trimisă să aducă Planetei caii care vin la p chemare magică şi umplu marile oraşe, zgîrîie-norii, întreg Pămîntul cu prezenţa lor binecuvîntatâ. Este o'carte-simfonie. O carte a speranţei,despre ea s-a scris enorm, i s-au

- găsit peste o sută de “părin ţi”• literari; de la Aristofan la Vintilă Petru. Dar nimeni n-a spus, pînă la slinosul ăsta. stalinist, că ea atacă nu ştiu Ce elitist. Dacă-i dc .atacat, atunci îţi spun eu ce atacă! “Călăul cel b u n ” ' este prim a carte subversivă scrisă după Război! într-o. vreme cînd divinele cabaline

; erau, prin ucaz, considerate animale reacţionare şi erau decim ate şi

- făcute conserve, vii tu şi scrii o carte în care , în loc sâ e log iezi abom inabilul dezastru , slăveşti

, obiectu l crimei, aduci Planetei tocmai caii. Se va recunoaşte odată

- adevărul: Vasile a umplut nu doar Pămîntul de cai, a umplut literatura rom ână de cai! De lâ el a început!Şi apoi trebuie spus că această carte unică a fost tradusă în vreo 20 de limbi ale Pămîntului! Şi terfelitorii ăştia" neruşinaţi vin şi jiusţin că în ea e. vorba de un atac la nu ştiu cc ' nemernic din Cluj-Napoca! Bicisnici şi cretini pot să mai fie! Guşaţi! înţelegi de ce sint stalinişti cu adevărat? Cînd spun că sînt stalinişti , nu fac o metaforă, că tot sînt acdzat de. ..metafore. Deci aceşti hingheri de serviciu - de care îţi ju r că n-am auzit - aceşti ciumeţi cu suflet pitic, în loc să demonstreze deci că Muma Pădurii nu e Muma Pădurii, că ea, deşi cu nume străin, nu e alta decît Muma lui Ştefan cel Mare, Ecaterina Teodbroiu etc...,îi reproşează lui Vasile Rebreanu că a scris o carte_

' în carc ataca un fripturist, dar uită- să spună că acea carte -"Călăul cel buri” - e; scrisă în clipa astrală a autorului şi că această carte a cunoscut gloria universală. Am totuşi o mirare. Cum le-a scăpat

. acestor papistaşi plinF de urdori - le-aş zice fiară apocaliptică, dar aia măcar e de temut, ăştia sînt, e

' adevărat, din alt regn, al tîrîtoarelor, dâr acţiunea Tor e lovită, vai, de nulitate mă mir, deci, cum nu le- a trecut prin minte să-l acuze pe Vasile că această carte, pe care Dumnezeu i-a deseîntat-o şoptit la ureche, o carte a hergheliilor din tabunuri, nu este în fond un gest de

,obedienţă şi omagiu a lui Dinu Patriciu şi a P.L. -93, care are drept

' siglă un cal! îţi spun eu că sînt nişte orbeţi stalinişti. Guşaţi! (va urma)

( Q m ni xB§©S ) Prof. univ: dr. Gheorghe BENGA:

(Urmare din numind nostru de mărfi, 20 februarie)

Rezultatele cercetărilor efectuate în cooperare internaţională au fost publicate în reviste de largă circulaţie şi tot ca urmare a acestor colaborări - al căror promotor a fost

-şSi este domnul prof.dr. Benga - p a trim o n iu l U.M.F. -‘Iu liu

Haţieganu” şi al Disciplinei de biologie moleculară s-a îmbogăţit cu aparatură medicală şi materiale de laborator de valoare (avem în vedere microscopul elec tronic Hitachi HU-11 A, ultracentrifugă de răcire de mare turaţie, termometrul electronic etc.).

Dintre contribuţiile ştiinţifice originale ale prof.dr.B enga,

“Sînt convins că sînteţi singurul cercetător de pe continentul european care aţi putea face unele progrese semnificative în acest domeniu ”

(Prof.F.A. Kummerow - Univ.Illinois Urbana-Champaign, SUA, 1971)

. oi) .cercetări a fost încheiat un program de cooperare între Universitatea Illinois din Urbana-Champaign şi Disciplina de biologie celulară din cadrul U.M.F. “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, avînd ca temă:“Efectul compoziţiei în acizi graşi ‘asupra funcţiei membranelor , program finanţat printr-un grant de la National Science Foundation (SUA), între anii 1984-87. Sînt ccrcetări care prezintă importanţă pentru înţelegerea mecanismelor moleculare de producere a leziunilor ateromatoasc, ca şi pentru elaborarea de măsuri profilactice şi curative în ateroscleroză); Efecteleclorpromizinci asupra membraselor biologice; Stadii asupra mecanismelor moleculare ale transportului apei prin membranele biologice (eritrocite, liposomi). în ultimii ani, prof.dr.Benga a realizat, cu caracter prioritar pe plan

omologate pe plan naţional şi internaţional, care au la bază cercetarea proprie, cu caracter fundamental avansat, într-un domeniu modern al biologiei - biologia moleculari a membranelor- pot fi amintite: Caracterizarea compoziţiei moleculare ţ i a particularităţilor structurale şi funcţionale ale m em braselor subcelnlare hepatice umane - temă al cărei caracter prioritar este recurnacut prin recenzarea lucrărilor prof..<r. Benga în “N utrition Rev»;-s” din SUA,'precum şi prin citare 'utorului de către laureatul prem. .vl Nobel, Peter Mitchell; C a ra c - iz a r e a interacţinnilor moleculare dintre proteine şi lipide în sisteme model şi pe membrane naturale prin rezonanţi electronici de spin (RES) cn markeri specifici; Interacţiuni moleculare lipide • lipide în membrane. (Pe baza acestei

internaţional, un program de investigare a permeabilităţii pentru apă a membranei eritrocitare de la diferite specii, cu importanţă deosebită pentru înţelegerea mecanismelor moleculare ale perm eabilităţii pentru apă â membranelor, avînd în vedere izolarea, recent, a unor proteine ce conţin canale pentru apă. Cercetările fundamentale ale prof.dr.Benga privind mecanismul.molecular al transportului apei prin membrane prezintă iarăşi importanţă cu totul aparte deoarece aceeaşi proteină canal, ca şi în eritrocite, este implicată în reabsorbţia apei în rinichi, secreţia lichidului cefalorahidian, ă umorii apoase. în plus, cercetările prof.dr.Benga au dem onstrat existenţa unei permeabilităţi reduse pentru apă a eritrocitelor la bolnavi cu epilepsie şi distrofie musculară Duchenne,

ceea ce ridică problema unui defect de.m em brană în aceste boli. Lucrările publicate pe această temă au suscitat interesul a foarte mulţi cercetători din întreaga lume. ;

Din convorH.ea avută cu domnul prof.univ.dr. Gheorghe Benga am desprins dorinţa domniei sale de a dezvolta la Cluj-Napoca aplicaţiile tehnicilor moderne de diagnostic bazat pe ADN în patologia umană şi în bolile genetice, în'special. Astfel, prin utilizarea unor tehnologii noi şi avînd propuneri concrete de colaborare pe plan internaţional în acest dom eniu/ laboratorul pe care îl conduce este inclus în ceea ce se cheam ă “Acţiunea concertată a Comunităţii Europene pentru coordonarea cercetării şi terapiei Gbrozei chistice a pancreasul ni” (una dintre cele mai frecvente şi mai grave bo li genetice).

Este de la sine înţeles că noile metode presupun laboratoare special amenajate, dotare cu aparatură perform antă şi form area unui personal cu o pregătire specifică de înalţă calitate - obiective care vor fi realizate treptat. în ultimii 3 ani, disciplina a obţinut un grant din partea M inisterului .C erce tă rii şi

-Tehnologiei, în cadrul programului de Biotehnologie, in iţiat de Academia Română (în primul rînd, de către regretatul academician Nicolae Simionescu, fost preşedinte al Societăţii Naţionale de Biologie Celulară şi director al Institutului de Biologie şi Patologie Celulară din Bucureşti, care îi poartă numele), prin care s-a reuşit achiziţionarea cîtorva dintre aparatele absolut necesare introducerii noilor tehnologii de cercetare. Cît priveşte spaţiul (această eternă problemă!), am reţinut speranţa prof.dr. Benga ca U.M.F. să atribuie spaţiul promis, ce urmează să se concretizeze în clădirea nouă aflată în construcţie pe amplasamentul din str. Pasteur nr.6. Pentru pregătirea personalului care va lucra în aceste laborafoare ale viitorului, interlocutorul nostru contează pe posibilitatea formării în străinătate a acestuia. Vastitatea temei ne obligă să încheiem aici, cu promisiunea de a reveni asupra altor aspecte ale cercetării din domeniul biologiei moleculare, căreia domnul prof.univ.dr. Gheorghe Benga i s-a dedicat cu o tenacitate ce vizează

■ sănătatea, viaţa însăşi.

M ic h a e la BO CU

_____________A D M IN I S T R A Ţ IA L O C A L Ă miercuri, 21 februarie <996 ( ţ ]

Şedinţa Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca

I S T O R I A v o t a t ă n o m i n a l

Este- deja cunoscută preferinţa domnului primar Gheorghe Funar pentru votul nominal, modalitate folosită mai ales pentru “problemele delicate”,cînd argumentul domniei sale că opinia publică va afla cu exactitate cinc doreşte prosperitatea urbei şi cine nu, poate să tragă în cumpănă. ,

Şedinţa Consiliului local din 15 februarie a.c., a “bătut recordul” în ceea ce priveşte numărul de proiccte dc hotărîri la adoptarea sau respingerea cărora s-a folosit votul nominal.

Au fost discutate trei proiecte de hotărîri privind amplasarea a trei busturi în municipiul Cluj- Napoca: al mareşalului Ion Antonescu, al ilustrului diplomat Nicolae Titulescu şi al omului politic Al. Vaida Voevod. După ce s-a afirmat în mai multe luări de cuvînt că mareşalul'Antonescu este o personalitate controversată, discuţiile s-au orientat înspre celelalte două propuneri. In mod neaşteptat, nu s-a aprobat proiectul de hotărîre privind aprobarea studiului de fezabilitate al statuii Iui Nicolae Titulescu şi alocarea sumei necesare pentru amenajarea scuarului unde ar urma să fie amplasată. S-a ridicat la un moment dat problema banilor: în condiţiile unui buget de austeritate nu ne putem permite să ridicăm monumehte..Domnii consilieri Boros Janoş şi I.Vida Simitfau argumentat că nu se cunoaşte bugetul pc acest an, şi în consecinţă, este prematură antrenarea unor cheltuieli de acest fel. Aşa este, nu se cunoaşte-bugetul, dar în mod

cert va fi tot unul de austeritate şi Iară un efort acceptat, niciodată nu sc vor găsi bani pentru monumente şi statui. Domnul consilier Vida a nuanţat argumentul domniei sale, spunînd că ne aflăm în an electoral şi nil ar fi oportună o asmenea întreprindere. Tot referitor la bani, domnul consilier Bogdan Cerghizan îşi punea întrebarea dacă este moral să fie cheltuiţi banii viitorului consiliu.

Deşi a fost jenant să ne preţuim istoria în milioane lei, în cele din urmă s-a constatat că nu este vorba de a irosi bani: bustul lui Titulescu este oferit gratuit Primăriei de către realizatorul lui, sculptorul Alexandru Deacu-Ialomiţa. Din păcate, precizarea nu a găsit ecou şi numărul de voturi a fost insuficient. Pentru bustul Iui Alexandru Vaida Voevod nu este nevoie de nici o cheltuială, întrucît Fundaţia “Al.Vaida Voevod” se îngrijeşte de tot ceea ce presupune amplasarea bustului. Este nevoie doar de un metru pătrat de teren pentru soclul statuii. Greu, dar s-a obţinut!

Nu zic că pentru spitale nu e nevoie de bani, că străzile arată aşa cum arată, că în şcoli nu s-ar mai putea investi. Dar dacă putem rezolva ceva din toate astea gu milioanele,cerute în şedinţa amintită, atunci cred că nu stăm chiar aşa de rău.

Oricum, rămîne jenant şi amar să asculţi- momente de istorie adevărată încercînd să devină argumente şi nereuşind.

!§ M l» ilţM lg M § a ........ ........ . r~': *

Este v re m e a statuilor..., . .dar si a g ro p ilo r !Foto: I. PETCU i

Locatarii blocurilor gherlene plătesc

ca si cum s-ar sufoca de... căldură!?

, în timp ce atmosfera tensională <i i n 'Primăriei oraşului Gherla, s-a aplanat prin demisia prim arului, nemulţumirile locuitorilor urbei în privinţa asigurării agentului termic continuă. Cel mai afectat este cartierul “între ape”, linde şi. Ia începutul acestei săptămîni populaţia a răbdat mult frig. Temperatura de ieşire a agentului termic de la centrala SC “Sortilemn” SA era doar de 70 grade Celsius, ajungînd la punctele termice la 40 de grade. Temperatura din cele peste 1400 de apartamente din cel mai. mare cartier al localităţii de pe Someş a fost însă mult mai mică. Practic, aceasta nu depăşea luni dimineaţa 10-12 grade, suficientă penlru ai determina pe ghcrlcni.să stea pe...afară cît mai mult timp. Deşi, căldura şi apa caldă sînt livrate ia un nivel mai mul', simbolic, celăţcnii oraşului. Gherla plătesc în continuare, ca şi cum s-ar sufoca de...căldură în case.

Directorul SC “Sortilemn” SA, ing. Rusu Dan ne-a spus la inceputul acestei săptămîni, că presiunea gazului metan este dc 10 ori mai mică, decît ar trebui să fie, aşa îneît ca/anele să funcţioneze la capacitate. T ot de la domnia sa am aliat o realitate cruntă, dar adevărată carc a fosl “dezbătură" pc larg şi la ultima şedinţă a Consiliului local: încă nu există un contract încheiat pentru furnizarea agentului termic populaţiei între RAGCL Gherla şi SC “Sorlilcmn”SA! Credem, că orice comentariu este dc prisos...

Oare, cîtă apă va mai curge pc Someş, pînă cînd sc va rezolva şi această problemă?

SZEKELY Csaba

r c u s s s i i• Executivul Primăriei Cluj-

NapocaT in tenţiona editarea “Cărţii albe a administraţiei locale a m unicipiului Cluj- Napoca în perioada 1992-1996”, un volum sinteză cu ceea ce s-a realizat în aceşti patru ani pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. ale populaţie i şi

schimbarea aspectului municipiului. Consiliul local nu a aprobat:însă, în şed in ţa din 15 februarie a .c ., alocarea sumei de 25 milioane lei din rezerva bugetară a anului 1996 pentru alcă tu irea si ed itarea volumului.

• în atenţia municipalităţii, în vederea realizării proiectelor de sistematizare prevăzute în planul de proiectare pentru anul 1996, stă a tacaţea p ro iec te lo r !deţ prim ă

urgenţă - planuri urbanistice zonale; Făget (28 milioane lei), Cetăţuie- Iloia (30 milioane lei), str' Uzinei Electrice-Moţilor (26 milioane lei), zona Someşul Mic- str. Căii Ferate -s tr .H o rea (22 m ilioane lei), strObscrvatorului -Calea Turzii (28 milioane lei)-şi planuri urbanistice de detaliu: Piaţa Mihai Viteazul (15 milioane lei) şi Piaţa Unirii (concurs de idei); întocmirea planurilor este necesară îri. vederea asigurării

cadrului urbanistic pentru viitoarele investiţii publice şi private din aceste zone, precum şi pentru rezolvarea problemelor edilitar- gospodăreşti, de c ircu la ţie şi amenajări externe.

• Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat proiectul de , hotărîre p riv ind m ansardarea - blocurilor P+2, P+4, avînd în vedere necesarul mare de locuinţe şi costul rid icat al investiţie i pentru

construcţii noi, pe lîngă aceasta, . a c o p e r i re a ' . • cn / . 1 şarpantă■ îmbunătăţeşte- protecţia termică

şi hidrofugă a ultimului- nivel. E ta jă rile -m ansardări pot fi

.re a liz a te pentru , tineri cu ! contribuţia acestora şi acordul

Consiliului local. De menţionat că au prioritate cei care locuiesc în imobilul respectiv. Hotărîrea este’ valabilă începînd cu data de 1 martie 1996. . . „ '

nI

I1

II

II

II

H o t ă r î r e a G u v e r n u l u i n r . 3 2 / 1 9 9 6A rtl. Pînă la 30 septembrie 1996,

la asigurarea obligatorie de răspund­ere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehi­cule se aplică nivelul primelor de asigurare şi limita maximă a despă­gubirilor de asigurare aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1994 aprobată prin Legea nr.89/1994.

Art.2. Pînă la 30 septembrie 1996, asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule se practică de către societăţile de asigurare autorizate, potrivit legii, să practice asigurări prin efectul legii.

Art.3. Dovada existenţei asigurării

obligatorii de răspundere civilă, pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, în cazul controalelor efectuate de către ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, în conformitate cu prevederile art.M şi 65 din Legea nr.136/1995, o constituie tichetul de asigurare sau ch itan ţa de plată e liberată de administraţia financiară.

Art.4. Ministerul Finanţelor, prin oficiul de supraveghere a activităţii de asigurare şi. reasigurare, va emite norme tehnice în aplicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule.

Noua Lege privind asigurările şi

reasigurările a intrat în vigoare la 1 februarie 1996. Prin lege, contractele de asigurare pentru răspundere c iv ilă pentru autovehicule sînt obligatorii. Numai că in lege era prevăzut ca nivelul primelor de asigurare, termenele de plată, limita maximă a despăgubirilor vor fi stabilite de Guvern, iar -Guvernul nu a emis

- normele pînă la data de 29 ianuarie, cînd mai erau două zile pînă la intrarea în vigoare a legii. Din normele stabilite reiese că pînă la data de 30 septembrie prima de asigurare pentru persoanele fizice va fi tot de 15.000 lei, iar pentru persoanele juridice de 35.000 lei.

Sem inar naţional U|\IALîn zilele de 9 şi 10 februarie, Ia

Braşov s-a desfăşurat al treilea Seminar N aţional al Uniunii Asociaţiilor de Locatari, cu sprijinul Uniunii Internaţionale a Locatarilor (IUT) şi al Uniunii Europene.

Au fost prezenţi la lucrările seminarului reprezentanţi ai filialelor UNAL diri peste 40 dc localităţi. Referatele prezentate dc secretarul general al Uniunii Internaţionale, domnul Nic Nilsson au constituit adevărate' lecţii de democraţie în domeniu."UNAL - spunea Adrian Costa, preşedintele uniunii şi-a întărit poziţia în viaţa societăţii pentru că vorbim în numele intereselor şi drepturilor asociaţiilor dc locatari, chiar dacă acestea în totalitate înţeleg sau nu rolul UNAL, dar beneficiază dc eforturile pc care le faccm.

Apelul adresat Parlamentului şi Guvernului României aprobai şi dat publicităţii dc către Adunarea generală UNAL, în trun ită la Bucureşti în noiembrie anul trecut, a dus la blocarea în Senat a

p ro iectu lu i Legii locuin ţei, introducerea pe ordinea de zi a

. proiectului Legii locatarilor elaborat de UNAL, participarea rep rezen tan ţilo r UNAL la negocie rile G uvern-patronat- sindicate atunci cînd se discută probleme din sfera asociaţiilor de locatari. în scopul apărării intereselor, UNAL a stabilit legături cu mari ccnlralc sindicale, cu Asociaţia profesională şi patronală a gospodăriei comunale (organizaţie carc reuneşte şi apără interesele regiilor autonome).

In cadrul centrului de asistentă pentru organizaţiincguvcrnamentalc, UNAL participă la grupul de lucru carc pregăteşte perfecţionarea legislaţiei privitoare la organizaţiile ncguvcrnamentalc."

Reuniunea dc la Braşov, carc în a doua sa parte s-a constituit în A dunarea generală UNAL a sub lin ia t vidul legislativ care generează derută în funcţionarea asociaţiilor dc locatari -, dezordine, conflictc şi fraude carc au ajuns la

zeci de milioane (Alexandria, Turnu Măgurele). -

Adunarea a aprobat noul Statut UNAL, a ratificat intervenţiile B iroului executiv naţional la Guvern, direcţionarea activităţii

. viitoare a filialelor din ţară, legătura cu companii străine a căror activitate este legată de problemele asociaţiilor dc locatari (măsurarea energici termice, salubrizare etc.).

Vasile CR ISTEA , • Filiala UN AL,

C lu j-N apoca

0 NECESARA REPARAŢIEIMORALĂ

Locuitorii străzii R epublicii, imediat ce au luat cunoştinţă de faptul că a fost schimbată denumirea străzii în Gh. Bilaşcu, au alcătuit un memoriu care a fost semnat de către rep rezen tan ţii tu tu ror in s titu ţiilo r şi m ajoritatea locuitorilor străzii, memoriu ce a fost depus la Primăria municipiului.

Am primit asigurări că se va, reveni la hotărîre, în sensul că va rămîne denumirea de “Republicii”, dar pînă în prezent nu s-a rezolvat nimic. Am dori să ştim cărora dintre consilierii municipali sau judeţeni nu le convine denum irea “Republicii” şi dc ce.

Pe această stradă sînt situate mai multe instituţii şi unităţi cum ar fi IEIA, Centrul dc Calcul, Facultatea de Drept, Spitalul CFR, Grădina Botanică “Alexandru Borza”. Aceste unităţi sc ştie că sc află pe strada Rcpublicii din Cluj-Napoca..

De ce nu s-a putut da denumirea de Gh. Bilaşcu altei străzi carc nu

Întîlnire a ecologiştilor clujeniMiercuri,.21 februarie 1996,

începînd cu ora 16, la Casa de Cultură Studenţească, în sala 22 (etaj 2) Va avea loc întîlnirea ecologiştilor, membri şi sim patizanţi al M işcării Ecologiste, din municipiul Cluj- Napoca.

În tîln irea îşi propun să dezbată următoarele teme.1?. , Iul pădurii în asigurarea cchi1 * ;ului ecologic (p rezen tare ing. Romulus Gheţic şi ing. Ioan Tăut) şi întîlnire cu pădurea (prezentare cu diapozitive -Iosif Vichmann).

are o asemenea importanţă istorică sau cu ltu ra lă , cum ar fi sU . Ceahlăului, str. Cireşilor sau uner" străzi din altă zonă'a oraşului?

în foarte multe oraşe există străzi şi chiar bulevarde cu denumirea “Republicii”. De ce la noi există unii conducători şi diferiţi cetăţeni a tît de înverşunaţi îm potriva denumirii de Republică?

Rugăm pe cei în drept să revină la hotărîre.

N ico lac RO M A N

N o tă : Decizia nr.408/28 septembrie 1990 a Prefecturii Cluj, prevede la poziţia 22 din anexa 1 schimbarea denumirii s trăz ii R epublicii în “Gh. BilaşcjJ^. ConformR egulam entului privind schimbarea şi atribuirea dc denumiri de străzi, memoriul cu pricina, însoţit dc referatul serviciului de specialitate din Prim ărie, ar trebuie să fie d iscu ta t (şi susţinut) în Consiliul local al municipiului C lu j-N apoca, propunerea înaintată Comisiei judeţene, D elegaţia permanentă a Consiliului judeţean urmînd a hotărî dacă e cazul emiterii unei deciz ii pentru revenirea Ia vcchea denumire.

'Z ')

Pagină realizată de Flavia SERGHIE

(V) miercuri, 21 februarie 1996 PUBLICITATE Pmcrram* 1AJemvJNJ?RI »-’* riogram. siMnArA 9 -1 4 .ADEVĂRULd e C lu j

■*

E S P E R O V A C O N D U C E A U T O M A T . . I M L U I V I E A E L U 2 C O S _ O 1 f

, *

W l .\

Cu transmisia automată a automobilului Espero, "A CONDUCE" a devenit acum "A TE L Ă S A CONDUS"!Lăsaţi-vă conduşi de Espero Automatic! ;fa ţă de o cutie de viteze matiuală, transmisia automată cu 4 viteze oferă mai multe facilităţi:• Schim barea vitezelor se face automat. Un creier electronic selectează momentul optim pentru - schim barea vitezelor şi reduce instantaneu turaţia motorului pentru a asigura o schimbare1!ină a treptelor d e viteză.•C om andă opţională pentru 3 moduri: "Economic/Sarcină/lamă".Se poate selecta şi'schimbarea manuală a vitezelor. Deci. optând pentru cutia automată de viteze,aţi ales 2 transmisii într-una singură! ' . 1A legeţi luxul Autom atic! , :

. 1*V

C U T I E D E V I T E Z E A U T O M A T Ă :

V iz ita ţ i a c u m c e l m a i a p r o p ia t d is t r ib u ito r a u to r iz a t !Cluj II I.A.T.S A. - Cluj Napoca, Str Dorobanţilor nr. 120 Tel: 064/41.07.88/41.07.64 Fax: 064/41.07.65/41.07.69 Cluj Feleac - Cluj Napoca, Calea Turzii nr. 213 Tel: 064/43.84.41/ Tel intervenţie: 950 Fax: 064/43.84.42/43.84.44

(760296)

C o n s i l i u l l o c a l a l m u n ic ip iu lu i C lu j - N a p o c ao r g a n i z e a z ă î n d a t a d e 6 . 0 3 . 1 9 9 6 , o r a 9 ° ° c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i :

SERVICIUL STARE CFVTI A- referent -1 post Condiţii: - studii medii. .

SERVICIUL JURIDIC CONTENCTOS- consilier juridic - 1 post Condiţii: - studii superioare juridice/

SERVICIUL SALARIZARE-PERSONAL- şef serviciu - 1 postCondiţii: - studii superioare economice cu 8 ani vechime

în specilitate; 1 ’ ■ -- inspector -1 post ’ Condiţii: - studii medii economice cu o vechime de 5

ani în specialitate.

D IR EC ŢIA SE C R E T A R IA T . RELATTI EXTERNE. MA*SS-MEDIA

- inspector specialitate - 1 postCondiţii: - studii superioare Facultatea de Istorie;- inspector specialitate - 2 posturiCondiţii: - studii superioare, absolventă a Facultăţii de

Filologie, cunoscătoare a 2 limbi străine - engleză, germană.

SERVICIUL SPAŢII VERZI- şef serviciu -1 postCondiţii: - inginer agronom - specialitatea horticultura

cu 2 ani vechime în specialitate;- inspector specialitate -1 p o s t 'Condiţii: - inginer agronom - specialitatea horticultura.

SERVICIUL ADMINISTRARE PATRIM ONIU- inspector specialitate - 1 post •

Condiţii: - inginer specialitatea construcţii cu 3 ani vechime în specialitate;

- inspector - / postCondiţii: - studii medii - specialitatea topograf - cartograf.

SERVICIUL EVIDENTĂ IMOBILE- inspector specialitate - 5 posturiCondiţii: - inginer specialitatea construcţii civile şi

industriale cu o vechime de 3 ani în specialitate;- inspector specialitate - 2 posturiCondiţii: - inginer specialitatea agronomie sau îmbunătăţiri

funciare cu o vechime de 3 ani în specialitate;: - inspector specialitate - 1 post >Condiţii: - economist cu studii economice superioare şi o

vechime de 3 ani în specialitate;- inspector - 1 postCondiţii: - studii medii economice cu o vechime de 3 ani

în specialitate;- jurist - 7 postCondiţii: - studii superioare juridice.

SERVICIUL CORP CONTROL PRIMAR- inspector specialitate - 1 postCondiţii: - inginer specialitatea construcţii civile şi

industriale. .

SERVICIUL CONTROL URRANISM ÎN TERITORIU

- şef serviciu -1 postCondiţii: - inginer specialitatea construcţii civile şi

industriale cu o vechime de 5 ani în specialitate;- inspector specialitate -1 post ' ,Condiţii: - inginer specialitatea construcţii civile şi

industriale cu o vechime de 5 ani în specialitate.

SERVICIUL AUTORIZĂRI CONSTRUCŢII- secretar-dactilograf - 1 postCondiţii: - studii medii.

BIROU CONTROL FINANCIAR INTERN- şef birou - 1 postCondiţii: - studii superioare economice cu o vechime

de 10 ani în specialitate; - *- inspector specialitate - 2 posturiCondiţii: - studii superioare economice cu o vechime în

specialitate de 5 ani. '

SERVICIUL TEHNIC. SĂNĂTATE. ÎNVĂŢĂMÎNT

- inspector specialitate - 1 postCondiţii: - inginer specialitatea construcţii civile şi

industriale.

Cei interesaţi vor depune dosarul la Servickil Salarizare -Personal pînă la data de 4.03.1996. ,

Dosarul va cuprinde: .- cerere de înscriere la concurs;- copie după actul de studii;- adeverinţă medicală;- declaraţie scrisă din care să rezulte că nu a

suferit condamnări şi nu este în cercetare penală;- curriculum vitae; ,- recomandare de la ultimul loc de muncă.

Informaţii suplim entare la te lefon1 9 6 0 3 0 in t.104 . (100274)

A D E V A R U L d e P U B L I C I T A T E Program L U N I - V I N E R I 8 - 1 6

S Î M B Ă T Ă 9 - 1 4 .m i e r c u r i , 2 I f e b r u a r i e 1 9 9 6

' 3 , r î . ; ! »vinde en-gros şi en-detail

• Acuarele: 12 culori, Pictor, Armony .• Agrafe birou: RTC, INKO, China• Caiete: 4B file. arc spiral, studenţeşti• Caiete specialitate: biologie, geografie tip I, II, III.• Capsatoare: Loco, China, Great W all .• Carioca: 6 culori, 12 culori, 2 4 culori• Cerneală: Student 3 0 ml, HERO, INKO• Creioane colorate: mici-B culori, mijlocii, mari - 12 culori• Creioane: China, standard, cu fibră pic• Hîrtie imprimantă: A 3 1 ex, standard A3 2 ex autocopiativă• Hîrtie imprimantă: A4 1 ex Super W hite, A4 2 ex Blanco• Hîrtie: ambalaj colorată, glasată A3. creponată• Hîrtie xerox: RANK XEROX EXCEL, Nopa Fix A4 şi A3• Indigo: violet A4 şi A3, carbon A4• Lipici hîrtie: Brend, Cosmos, Pescăruş .• Mine pix: X-10, X-13. Germany• Mine speciale: Parker, RTC, Corrina• Mine ceramice: albastre, roşii, negre• Pixuri: Parker, RTC, Corrina şi ceramice• Radiere: Rabbit. Factis. Friendship• Scotch: ambalaj, mic. Tartan• Plicuri: corespondenţă, mijlocii, 0 4• Role: casă; telex, fax •• Sfoară: albă relon, cînepă• Tuşiere: Loco. Horse ,• Tuş ştampilă: violet, albastru, roşu.

Goldpaper Prod S.R.L.produce şi vinde din stoc la preţuri fără concurenţă

1 .Dosare cu şină2. Dosare încopciat3. Dosare plic4. Dosar simplu ‘5. ChitanţierB. Note de recepţie7. Registru de casă8 . Dispoziţie plată casă9. Dispoziţie plată bancă

10. Dispoziţie de livrare11. Dispoziţie CAS12. Condică de prezenţă13. Fişă de magazie cartonată14. Fişă cont analitic pt op. diverse15. Fişă cont valori materiale16. Foaie colectivă de prezenţă17. Lista avans chenzinal 1B. Registru unic de control19. Note contabile A42 0 . Note contabile A5

• 21 . Foi parcurs marfă înseriate22. Foi parcurs persoane23 . Hîrtie scris 1 0 0 coli24 . Hîrtie scris 1 0 0 0 coli25 . Monetar26 . Registre cartonate '

A d r e s a :S t r . S o b a r i l o r n r . 2 C l u j - N a p o c a

T e le f o n 4 3 3 1 2 2

180 lei/buc. 2 1 0 lei/buc. 2 0 0 lei/buc.

1 135 lei/buc.4 3 5 lei/buc.

2 6 0 0 lei/bloc 2 6 0 0 lei/bloc

7 0 0 lei/bloc 9 5 0 lei/bloc

1 3 0 0 lei/bloc 1 3 0 0 lei/bloc

8 0 0 lei/buc.39 lei/buc:

. 4 5 lei/buc. 4 5 le i/b u c .,

.2 6 0 0 lei/bloc 2 6 0 0 lei/bloc 2B 00 lei/buc. 2 6 0 0 lei/buc. 1 2 0 0 lei/buc. 2 9 0 0 lei/bloc

:2 6 0 0 lei/bloc . 1 4 0 0 lei/bloc

1 2 5 0 0 le i/top .7 0 0 lei/bloc 3 2 0 0 lei/buc.

(2 4 0 6 8 4 ,5 )

SC TRANSURB SA Dejvinde prin licita ţie publică în da ta de 4,11

ş i18 m artie o ră 8,00 un autobuz UDA 117 şi alte mijloace fixe. «.

Informaţii la sediul unitătii str.Bistriţei nr.63, telefon 211053.

(7 6 0298h

SC P.S.A. - C.U.G. SA Cluj-Napocacu sediul în B-dul Muncii nr.18

o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e p u b l i c ă î n d a t a d e

4 . 0 3 . 1 9 9 6 , o r a 1 4 , 0 0 - l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i

p e n t r u î n c h i r i e r e a u n u i s p a ţ i u p r o d u c t i v , c u o

s u p r a f a ţ ă t o t a l ă d e 4 3 2 m 2.

Inform aţii la telefon 415239.(241650)

SG SERMGROMEG CLI9I SAstr. Tineretului 59

n u m a i p î n ă l a 1 5 m a r t i e a . c . s e m a i p o t

c u m p ă r a t r a c t o a r e l a p r e ţ u r i n e m a j o r a t e . A v e m ,

î n s t o c a t î t t r a c t o a r e n o i c î t s i t r a c t o a r ei .r e c o n d i ţ i o n a t e , l a p r e ţ u r i a c c e s i b i l e . ;

I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n :§ . .

1 4 6 5 4 8 ; 1 4 2 7 4 8 . (240686)

SC CARBOCHIM SA Cluj-Napoca

angajează prin transfer sau oficiulforţei de muncă - un mecanic auto cu o vechime în meserie de 10 ani (categoria a 6-a).

Informaţii suplim entare la telefon 437037 interior 122.

(240683)

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare?

I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !

DIRECT- LINE INOXvă oferă o gamă variată de:

• semifabricate din inox: -table (normale şi lustruite)

-ţevi (sudate şi trase) -bare (rotunde, pătrate

şi hexagonale) -platbenzi şi profile

• electrozi pentru inox

»produse finite din inox: -fitinguri şi armături

• scule abrazive -discuri abrazive(pentru curăţat şi debitat) r

-rolă şi tambur cu j lamelă abrazivă

mukyawrr

SC ELMET SA Clug-Napo<astr.Fabriciinr.il 8

angajează:• E C Q N O M IS T s a u IN G I N E R p e n t r u a c t i v i t a t e a

d e M a r k e t i n g , c u e x p e r i e n ţ ă î n d o m e n i u

• IN G I N E R C H I M IS T c u e x p e r i e n ţ ă î n d o m e n i u ,

a c o p e r i r i g a lv a n i c e . -

R e la ţii s u p lim e n ta re la l te le fo n 1 4 1 0 2 7 /16 3 . ■

SC T C H H O flM G S flCluj-Napoca

Str.Fabricii de chibrituri nr.511în data de 5 martie 1996, ora 8,00

organizează CONCURS pentru ocuparea unui post de TRADUCĂTOR de limba engleză.

De preferinţă să aibă cunoştinţe de operare pe calculator.

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

1 3 2 4 8 8 i n t . 1 6 4 . (241647)

COMUNICAŢIINAŢIONALE

MOBILE £

© N T R n w n R

COMISIOANE FOARTE TENTANTE l!lTRIMITEŢI CURRICULUM VITAE LA : OP!SCP71V

PAGERE MOTOROLA-cu plata integrala dar ţi cu picta în rate sau chirii < leasing )

A C U M sU N ' f RAG ERAG U^N U M A l|2 5 iU S D ! i

ADEVĂRUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

S p i t a l u l C F R C l u jangajează prin Contract Prestări Servicii Consilier

juridic II. în conformitate cil Legea 83/1995, art.2, lit.”c”.^

Relaţii suplimentare la telefon 198278 - | sef birou resurse umane-salarizare. 3

^ Interbrands ^ Marketing

y & Distributionu n i c d i s t r i b u i t o r p e n t r u

p r o d u s e l e

M a r s I n c .Angajează în condiţii de salarizare

deosebite: .1. CASH COLLECTOR- studii medii (liceul);- cunoştinţe operare PC;- vîrsta 22-28 ani; -- carnetul de conducere poate fi un

avantaj.2 .AGENŢI COMERCIALI- studii medii;-vîrsta 20-35 ani;-permisul de conducere cat. B, Cpoate

fi un avantaj;* posesor auto.

Telefonaţi acum la 185.833.’ ' (241639,40)

m M i e r c u r i , M W — H » m t P U B L IC IT A T E P r o g r a m ; . •'f l g g f c ă 0 ^

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a :

% Oraşele în ra re serviciul | Telem obil este operaţional f

O O raşele în care serviciu I | Telem obil va fi operaţional „ în curând 5

Telemobil P-ţa Ştefan cel Mare. Nr. 3-5

tel/fox: 19 78 05 / tel. mobil: 018623092

M A T R I M O N I A L E

• Tînăr 32 ani caut prietenă inteligentă cu situaţie materială deosebită. Tel. 17-23-54. (003423)'

• Studii superioare, şatenă, 35 ani, 1,. 75 m, nu am fost căsătorită, doresc să cunosc un om bun, respectuos şi gospodar, fizic plăcut pentru căsătorie. CP. 1067 OP. 1 (0034 60)

V Î N Z Ă R I

> C U M P Ă R Ă R I

AGENŢIE IMOBILIARAintermediem vînzări- cumpărări S t r . A r i e ş u l u i r i r . 3 2 / 1 .

T e l. 15-20-44.(240676;

xxCumpăr teren pentruconstrucţii, garsonieră şi

Lapartament. Tei. 142-907.

SCEAKRCHEXIHSRLîn calitate de

DISTRIBUITOR UNIC al Fabricii SIL VA Reghin

O v in d e E N G R O S BERE SILVA ş i REGUN. Căutăm distribuitoriîn judeţ.

Tel/fax 064-187026(240673)

i SC EÂKEOM EXIM SRL■cusediul în Cluj,

Calea Baciului 81-83, te l/fax 064-187026

O v i n d e E N G R O S c o n s e r v e M A R C O N S B a i a M a r e ş i a p ă m in e r a lă B U C O V I N A .

(240672)

apartamente-case, terenuri prinPRIMORDIAL ăl

str.Braşav nr.44, UL 147897, areU 10-17 .

• CUMPĂR APARTAMENT 1 CAMERĂl SAU GARSONIERA ; VAND 2 CAMERE CU SUPRAFAŢA DE 52 MP TEL 4320321

. VÂND TEREN CONSTRUCŢII; CUMPAH APARTAMENT IN ZONA BUNA TEL. 432401

a g e n ţ ie im o b i l i a r a 1 064 .1 3 0 2 7 3

Vânzări, cu m p â râ ri, închirieri CU m VÂ PUTElI ÎMPLINI VISULB U I L P I N G G R O U p l

AGENŢIE IMOBILIARACASA DE AMANETO fe rim îm p ru m u tu r i .

Str.Piteşti n r. 16 teL 196288. luni-vineri: 10-17. (24H49)

FIJsădeămâneFsI| Str.Paul Chinezul nr.4 ^ |I ‘ (paralel cu str. 1 Mai) I

| OFERIM ÎMPRUMUTURI |■ CtdeaTurziinr.il ■ ZILNIC 10-17. •

S o c ie ta te C o m erc ia lăcaută

^SPAŢIUtfe închiriat pentru birouri cu suprafaţa minimă dc 70 mp., în zona ccntrală.

Telefon 1 9 5 4 9 8 .(240687) .

AGENŢIE IMOBILIARAV în z ă r i . c u m p â r â r i .

s c h i m b u r i . î n c h i r i e r i la c o lo m a i a v a n t a j o a s e j

p r e t u r i . ;T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 , !

o r e l e 3 - 2 2 .

'• Vînd autodubă de 5 tone. Avantajos. TeL 19-27-91 SC Hore SRL. (002728)

• SC Triect SRL, Calea Turzii 200 organizează licitaţie la sediul firmei în zilele de l, 8 şi 15 martie pentru \ vînzarea următoarelor bunuri: autoturism Dacia Break 1310/89, motoretă MOFA-MF2 Tel 43-81-25, 43-81- 26.(586976)

• Vînd birou xerox echipat (computer, telefon/fax,copiatoare, mobilier, seif). Tel 15- 17-41, 15-16-40 (587041)

• SC Romsuc SRL producător lavete bumbac, vinde din stoc şi la comandă, la preţ de producător. Tel. 18-30-16 orele 7- 11 şi 16-22. (573733)

• Vindem mese biliard. Tel. 14-18-88 (585866)

• Vindem ieftin televizoare color folosite şi antene satelit diferite tipuri. Magazinul Intcrsat, str. Donath nr. 51 tel. 18-55-50 orele 9-18. (003387)

• Vînd vitrină frigorifica italiană, inox 1, 30x1, 00 m stare perfectă. TeL 43-04-91 orele 10- 14. (000100)

In c A l z j r c • c u m a t i z a f o î~ a p A c a l d A

@ © N flD R îIiIE R M ICT E H N IC A S ! T E H N O L O G I E D E V Â F IF

REPREZENTANTA FIRMELOR GERMANE:încălzitoare electrice Aparate de climatizare Boilere electrice, pe gaz, cu serpentină si cu pompă de căldură Cazane de perete si stative pe gaz, combustibil lichid si energie electrică [nstâtatii <te încălzire prin Celule Sobre Automatizări pentru cazane încălzitoare electrice

ST1EBEL ELTRQN7»»*mZU*WOI*fGHLM

&

H X P .R Q 1 h e r mSTIEBBL ELTRON

------ ---------- ----- • Sisteme de tncălzire centrala cu calorifereC y f * U ă 9 m O i £ > compacte si tevi cBn polietilenă

• Sisteme de încălzire prin pardoseală

Arzătoare de gaz Injeotoare de combustibil fiohid Iniectoare combinate: aaz sau lichid Cazane pe gaz, lichid sau combinate: gaz si ScbidBoilere cu serpentină racordabSe la cazane de încălzire

Uvrtre pmmpti • Execuţie la chele * Garante s i service post-garantfe

Reprezentanta naţională: R0-3400, Cluj-Napoca Str. Baba Novac 32

Tel/Fax: 0040/64-197578, 0040/64-198795 (760295)

PRINŢw w nan iH tH

O f E K A A O M

DX2/66 - 7 7 2 $ D X 4/100 - 804 $ D X 4 /1 2 0 -8 3 0 $

7 î f ă x : 4 3 2 6 8 0 : ' b 3 7 S 2 3

S o c i e t a t e C o m e r c i a l ă

PE ACŢIUNI,o fe r ă p o s ib il ita te a

p e r s o a n e lo r fiz ice s ă in v e s te a s c ă p e .b a z ă d e

C O N TR A C T ÎN A FAC ER I

SIGURESe oferă 1 0 % pe lună la investiţiile de minim 5 mii.

lei şi 12 % pe lună la investiţiile de minimIO m il^

r lei §Relaţii la sediul de pcS str. Mureşului nr.14, § sau la tel. 4 1 4 5 2 1 ; ^

• vAno GARSONIERA Şl cumpăr APARTAMENT 2-3 CAMERE TEL. 137001. CUMPĂR CASA SAU TEREN; VÂND (SCHIMB) APARTAMENT TEL. 432401

• Vindem haine ieftine din import str. Eroilor nr. 41 orele 9- 17.(002933)

• Vînd autocamion-3, 5 tone. Informaţii tel. 13-63-41 sau 13-44- 79 (003293)

• Vînd sifonărie + tuburi C02. Tel. 065/41-28-04. (003301) '

• Vînd SRL, 2 baruri. Tel. 43- 84-12. (003302)

• Cedez spaţiu com ercial amenajat magazin, depozit 300 mp. Telefon 17-56-06. (003337)

• Vînd SRL 300 DM. Tel. 17- 35-24. (003353)

• Cum păr apartam ent 2-4 camere Zorilor. Tel. 11-84-93 ; 41- 46-03.(003433)

• Vînd casă; Tel. 11-84-93; 41- 46-03 (003434) ; -

• Cedăm convenabil firmă în reg istra tă ap rilie 1994," fără activitate. Informaţii telefon 16-24- 34 între orele 20-22. (003394)

• Vînd cuptor electric de ars porţelan. Tei. 18-29-66 orele 8-16 şi 18-91-75 orele 16-22. (003399)

. • Vînd maşină lipit pungi, maşină de îngheţată pentru laborator, m aşină de patiserie pentru făcut tulnice. Tel. 13-36-68 după ora 20 (003405) .;

• V înd b ru tă rie cu toate utilitătile. Informaţii tel. 19-69-84. (003432) ,

• Vînd şnur pentru mărtisoare 75 lei/buc. Tel. 43-77-15. (003435)

• Cumpăr utilaj pentru executat burlane. Tel. 12-30-71. (003448)

• Vînd haine import la" 7500 lei/kg pe alese. Str. Clinicilor nr. 9A (573542) •

• Vînd apartament 3 camere cu SRL. Str. Teleorman nr. 67 ap. 21, parter (573592)

• Vînd a jara t de îngheţată rapidă, două braţe, nemţesc, nou, 6. 000 DM. Tei. 059/16-50-47. (573628)

• V înd casă 320 mp cu mansardă. Actualmente restaurant. Str. Bucureşti nr. 77. Tel. 13-67-70 (573659)

• V înd sem inţe de roşii olandeze, în cutie metalică 05 kg. Ţel. 15-73-24 (573671)

• Vînd magazin cu activitate, zona - M ărăşti-în tre Lacuri. Informaţii str. Oltului nr. 84 bl. S12 ap. 8, după ora 16. (573681)

• V înd incubator.C îm pia Turzii, str Liviu Rebreanu nr. 15 (573731)

“ • Vînd dozator bere. Informaţii la tel. 16-76-44. Urgent. (573738)

• Cumpăr sau închiriez presă h idrau lică 15-25 TF pentru vulcanizat. Tel. 13-62-91. (573739)

• Cumpăr casete bere. Tel. 16- 00-23 (573772)

• Cumpăr teren pentru construcţii zonă ccntrală. TeL 19- 65-97. (003341)

(003419)

• Vînd apartament 2 camere 25. 000 DM. TeL 15-04-63; 41-38- 46 seara (573529)

« Vînd apartam ent .excepţional parter înalt, Mărăşti str. Jiului nr. 4 ap. 15. Vizibil zilnic ora 17-19 (573543)

■ ; De vînzare teren pentru 'construcţii pe “Bună Ziua”. TeL 1828-35 orele 18-20. (573746)

• Vînd grădină în Gheorgheni 600 mp. Tel 14-57- 78. (573663)

• Cumpăr teren arabil şes 2000 mp lîngă Cluj. Ofer pînă la 1500 lei mp. Tel. 15-42-45. (003188)

• Vînd 2150 mp teren pc str. Fagului nr. 45(“Bună Ziua”). Tel. 41 -43-89 în tre orele 20-23.

. • Vînd apartament 3 camere, garaj. Tel. 14-89-33. (002914)

• Vînd apartament 3 camere în cartier G ruia, str. Gruia nr. 58. Informaţii.tel. 19-08-83. (003053)

• Vînd avantajos cameră pe litoral 300 m de la plajă. Tel. 43- 05-37 (003064) -

• Cumpăr urgent 3-4 camere în Mănăştur. Tel. 16-67-15. (003150)

• Vînd sau schimb apartament 2 camere în Mănăştur cu Mărăşti. Tel. 41-23-60. (003170)

• V înd garson ieră str. Muncitorilor nr. 10 ap. 29 orele 16- 19. (003195)

.* V înd apartam ent două camere, parter. Tel. 41-12-03 după ora 16. (003210) .

• Vînd apartament 2 camere B- dul Muncii nr. 101 bl. A l et. 2 ap. 32 sc. 1 (003215)

• Vînd garsonieră str. Bucegi nr. 14 bl. -TI ap. 8 M ănăştur. (003219)

• Vînd garsonieră confort 1 finisată str. Ciobanului. Tel. 41-20- 25 (003232)

• Cumpăr urgent apartament 3 cam ere M ărăşti. Tel. 18-77-20. (003249)

• Vînd 2 case ambele în aceiaşi curte pe str. Vasile Lupu. Tel. 12- 78-96.(003263)

• Vînd apartament 4 camere cu îmbunătăţiri Mănăştur. Tel. 17-52- 08 (003275)

• V înd apartam ent două camcre mobilat. Tel. 13-83-04 orele 17-19. (003330)

• Vînd casă. Tel. 19-93-23. (003352)

• C um păr apartam en t 2 camcre. Telefon 17-26-39 după ora 18. (003354)

• C um păr garson ieră sau apartament 1 cameră. Telefon 17- 26-39 după ora 18. (003355)

• V înd apartam en t două camere si selector cereale. Tel. 17- 08-91.(003361)

• Vînd sau schimb apartament

4 camere 83 mp. Tel. 17-53-05. (003363) .

• Vînd casă cu 1 cameră, 407 mp teren str. Codru Drăguseanu nr. 14 Iris, 22. 000 DM. Tel. 13-69-00 (003372)

• Cumpăr apartam ent 3 camere, prefer Zorilor. Tel. 12-84- 54 seara. (003375)

. • Vînd apartament 2 camere confort I decomandate, bucătărie mărită, finisat, cu.sau fără mobilă. Str. Dunării nr. 71 ap. 23 după ora 10. (003379) r

• Vînd urgent casă particulară aproape de centrul oraşului, imediat ocupabiiă, la preţ convenabil. Tel. 19-93-10 zilnic între orele 9-19. (003385) - -

• Vînd apartam ent două camere cartierul Gheorgheni pe valută. Telefon 14-25-90. (003396)

• Vînd casă nouă cu 3 camere, garaj beci şi grădină, ieftin. Gilău str. Republicii nr. 838 (003407)

• Vînd apartament 3 camcre, cu garaj încălzit cartier Zorilor. Telefon 12-97-48. (003409)

• Vînd sau schimb apartament 4 camere confort 1 cu 3 camere+diferentă 8-10 milioane. Tel. 17-22-08 (003414)

• Cumpăr apartament 2-3 camere confort 1. Tel. 17-68-44. (003420)

• Vînd casă şiteren în zona Belis sat Poiana Horii. Tel. 25-30-. 73 după ora 17. (003429)

• Vînd 3 camere Mărăşti, str. Molnar Piuaru nr. 5 et. 4 ăp. 19 tel. 41-29-49 (vizitele după ora 17) (003443)

• Cumpăr urgent garsonieră Zorilor Tel. 12-82-17. (003449)

• Vînd 3 camere superfinisate, etaj 6, fără lift, str. Bucureşti, zona Farmec, 55 milioane. Tel. 14-17-42 14-30-94. (003457)

• Vînd casă. Floreşti str. Cloşca nr. 8. (573469)

• Vînd apartament 2 camcre confort I parter. Vizibil orele 8-12; 17-21 str. Snagov nr. 5 ap. 1 (573472)

Vînd casă cu curte în ccntru sase camcre, 364 mp. Tel. 43-06-10 (573475)

• Vînd apartament ultracentral 4 camcre confort pentru pretenţioşi. Tel. 19-60-88 (573477)

• Vînd apartament 2 camcre.. Str. Gr. Alexandrescu nr. 23 bl. E10

ap. 22, Flora. (573491)• Vînd apartament 4 camere

etaj 3 str. Mureşului nr. 46 bl. T3 ap. 7(573531) ’

5 e Ec u T i U t - P U B L IC IT A T EL U N I - V 1 N E R I 8 - 1 6 S Î M B Ă T Ă 9 - 1 4 .

miercuri, 21 februarie 1996 B l• Vînd urgent garsonieră

Mănăstur Str. Gîrbău nr. 13 bl. R2 ap. 60 (573757)

• Vînd apartament 4 camere str. Fcii de Zahăr nr. 10 bl. S14 ap. 17(573758)

• Cumpăr apartament 3 camere. Tel. 13-99-46 sau 14-04- 92. (573765)

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur. Tel. 16-13-22 (573769)

« Vînd Dacia 1310 nonă, Dacia 1310 TLX din 1989, televizor stereo color Grundig. InformaţiiS Floreşti, str. Horea nr. 53 bL HI ap. 1 (003202)

• Vînd Citroen XM, 1991, deosebit. TeL 14-42-42. (003298)

* Cumpăr Dacia 1300-1310, Oltcit. Ofer preţuri convenabile. TeL 16-72-61 ; 13-51-92 ; 16-31- 42. (003329)

• Compar Dacia 1300 san Dacia 1310 Oferte serioase. Tel 17-95-14.(586970)

• Vînd apartament 2 camere finisat mobilat, 19. 000 DM. Str.Teleorman nr. 72 ap. 60 sc. 6 et. 3 ora 18-20 (573518)

• Cumpăr garsonieră. Exclus interm ediari. Tel. 43-10-75 (573541) : .

• Cumpăr garsonieră ocupabilă 'în august. Ofer 15 milioane. Tel.21-59-35. (573617)

• Vînd apartament 2 camere confort I str. Gh. Lazăr nr. 7 bl. D3 ap. 10 et. 3, lîn gă Liceul A. Iancu, după ora 16. (573618)

• Vînd garsonieră str.Detunata. Tel 14-27-42 zilnic orele 19-22. (573632)

• Vînd sau schimb apartament 4 camere zona Pata, etaj 1, cu apartament 2 camere + diferenţă.

- Tel. 15-24-06. (573637)• Vînd apartament 2 camere

finisat zonă centrală, pivniţă, loc de parcare, posibilitate garaj. Preţ 45 milioane lei. Tel. 23-17-26 (573646)

• Vînd apartament 2 camere pe str. Mehedinţi, bl’ C8.. Tel. 17-68- 63 (573647)

• Vînd garsonieră confort,/ Mănăstur Tel. 16-53-47 orele 14-19

(573650)• Vînd apartament 3 camere

str. Jozsef Attila nr. 31 ap. 11 zona Calea Turzii. Tel. 19-08-46 după ora 17. (573651) :

, ■ • Cumpăr contract ICRAL.■ telefon 41-01-29. (573660) ;

• Vînd 3 camere etaj I Zorilor.Tel 12-11-36. (573665)

• Vînd apartament 3 camere str. Năsăud. Tel. 41-10-30 ora 18-20 (573668) ; '

’ .. Vînd garsonieră confort 3 etaj 2 Gheorgheni. Tel. 16-68-33 (573669)

• -Vînd urgent apartament 2 camere Mănăştur, str: Clăbucet nr.2 ap. 19 Preţ negociabil 29 milioane lei (573670)

• Vînd apartament 2 camere, finisat în Cîm pia Turzii, str.Retezatului nr. 10 bl. 9 ap. 17. TeL 36-89-73 (573674)

• Vînd apartament 2 camere . din BCA finisat, str. Piaţa Mărăşti

nr. 3 bl. 12 e t .1 5 (ia sensul • Vînd VW dubiţă motor 1600 giratoriu Dorobanţilor). Preţ 55 pentru piese de schimb si talon.

. milioane lei. (573677) . Telefon 14-92-59 orele 18-20.• Vînd casă şi anexe (003184)

gospodăreşti împreună cu grădină de 36 ari, în satul Aiton. Tel. 17-

• Vînd Audi 100 CD, clima, ABS, injecţie, 1987, înmatriculat, automatic, 10. 000 DM. Relaţii la telefon 24-21-54 după ora 19. (573478)

• Cumpăr Dacia urgent. TeL 16-06-61 (573504)

• Vînd autoturism marca BMW, model 520, an 1990, înmatricnalt cn nr. de Cluj, avînd o stare excepţională. TeL 41-30- 91; 018/61-21-88 san: 14-07-08 după orele 20. (573517)

• Cumpăr Oltcit TeL 16-56- 74. (573606)

• Vînd talon Mercedes. TeL 18-54-93 (573658)

* Vînd rulota italiană, remorcă ţi BMW 320 i din 1989. Tel 1849-03. (573664)

• Vînd Mercedes 380 SE înmatriculat 12 CJ, 5000 DM. TeL 14-41-78 (573703)

11-25.(573679) ' >' • Vînd apartament ultrafinisat

3' camere Floresti, gaz. Tel. 16-30-03 (573684)

• ‘ Vînd apartament 2 camere. Informaţii' pe str. Bucegi nr. 14 bl. TI ap. 6 (573693) .

• Vînd garsonieră. TeL 15-40-57 sau 19-25-77 (573696)

• Vînd 2800 mp teren în Zorilor. Tel. 12-12-14 lorele 19-21 (573697) -

• Vînd apartament 3 camere confort finisat, str. Rapsodiei nr. 7 ap. 11 Tel. 12-79-21. (573705)

• Vînd apartament 2 camere confort mărit, parter, nefinisat. Str.

Vînd Renault 9 înmatriculat an 1986, 4200 DM. Tel. 16-55-61. (003226)

• Vînd Dacia 0 km si Dacia 2 ani. TeL 18-10.-29. (003248) '

• Vînd Opel Ascona diesel şi VW Passat diesel neînmatriculabile 2200 DM fiecare. Tel. 14-57-04. (003287)

• Vînd Mercedes.D 5500 DM. Tel. 12-90-75 după ora 17. (003297) - ' _

• Vînd Dacia 1100 stare perfectă. TeL 14-06-22 orele 8-10 ; 20-22 (003307)

• Cumpăr talon VW Transporter. Tel. 17-96-28. (003321) -

Vînd două autoturisme Volvo

Bistriţa telefon 063/22-46-51.(003334)

• Vînd Mercedes 207 nerulat, an 1983, neînmatriculat. Tel. 14- 87-33 (003344)

• Vînd Dacia break 1993, preţ 10. 200. 000 lei. Tel. 16-01-92.(003345) x

• Vînd. Toyota Starlet consum Cal 220 stare perfectă înmatriculat 5%, ieftin, transcrisă. Tel. 18-97- preţ 2600 DM. Relaţii la telefon

Bucureşti nr. 68 sc. I ap. 2 după 340 -345 pentru iese de schimb ora 15. (573707)

• Vînd două apartamente în Mănăstur şi Mărăsti. Tel. 43-05-37.(573708)

• Cumpăr apartament cu 1 sau2 camere. Ofer 15-20 milioane. Tel.41-36-10 orele 15-20 (573710)

• Vînd apartament 3 camere str. Izlazului nr. 18 sc. 8 et. 8 ap.255 Mănăstur. Vizibil orele 16-20 (573717)'

• Vînd casă cu grădină în sat Voivodeni, judeţul Sălaj. Informaţii tel. 63-45-20 Zalău după ora 16 (573719)

• Vînd casă particulară 2 camere str. Clinicilor nr. 25.Telefon 17-65-52 (573740)

• Cumpăr apartament 2 camere preferabil zona Parîng. Tel. 16-71- 62 (573749)

• Cumpăr garsonieră confort 2 sau variante. Tel. 15-17-10(573752)

1500 DM, BMW 323 i 1981, preţ 1500 DM, Opel Kadett diesel 1984, preţ 1800 DM negociabile. Tel. 15-43-28 ; 31-52-24. (003402)_• • Vînd ARO 243 motor Braşov an 1983 neînmatriculat şi ARO 240 motor Cîmpulung pentru piese si talon. Tel. 12-80-00. (003406)

• Vînd Opel Kadett 1, 3 benzină cu carte identitate, adus recent în ţară. Tel. 19-87-08. (003412) ’ ..

• Vînd Opel Kadett Caravan 1, 6 benzină, înmatriculat recent, cu cutie automatică, pret 5500 DM. Tel. 19-87-08. (003413)

• Vînd M itsubishi 1985, benzină, 8500 DM negociabil. Tel.14-71-01 (003418)

• Vînd dubă Mercedes din1981. Cumpăr far dreapta Opel Kadett dubă Informaţii tel. 13-13- 75. (003422).

• Vînd Mercedes 240D cu carte de identitate, an fabricaţie1982. Relaţii tel. 25-20-42 după ora 17 (003427)

• Vînd autodubă TV 12. Tel.25-21-34 după ora 16. (003428)

• Vînd Opel Ascona 2, Oi 1987 înm atriculat. Tel. . 18-45-89. (003439) ;

• Vînd sau schimb Renault 4 papuc şi VW bus- ro tund înm atriculate, str. Traian nr. 5. (003447)

• Vînd VW Golf 1980 diesel stare impecabilă, neînmatriculat. Tel. 13-04-10. (003458),

.• Vînd Dacia 1310 TLX an de febricaţie 1988, stare foarte bună. Informaţii str. Fabrici nr. 11 ap. 28 Zilnic între orele 9-20 (573512), • Vînd Dacia 1410 din .1991 stare perfectă, preţ 8, 6 milioane. Informaţii tel. 15-Q1-64 (573526)

• Vînd Dacia break 1989, 8 milioane negociabil si BMW 323 i an 1984 4400 DM. Tel. 15-77-09.. (573561)

• Cumpăr flascuri bară pentru T albo t H orizon. Tel. 12-17-20 (573566) :

. ' V Vînd Audi 100 an 1982, înmatriculat, Ford Sierra an 1983, neînmatriculat, Audi 100 pentru ■ piese de schimb, Ford Granada pen tru p iese. Tel. 17-<02-07 (573573)

V Vînd BMW 316 1987, Golf diesel 1990, înmatriculat cu multe extrase,'4 usi, carte. Tel. 43-81-75 (5736)0)

• Vînd Ford Sierra combi, Ford Escort, BMW 528 neînmatriculate.

"Tel 41-27-63. Preturi negociabile. (573620)

• Vînd Trabant stare foarte bună. Tel. 19-95-48 seara. (573629)

• Vînd urgent şi ieftin VW Passat înmatriculat, 1700 DM 'Tel.13-93-08 (573631)

• Vînd Dacia 1310 fabricaţie 1983 stare bună. Tel. 18-71-78 după ora 9. (573634)

• Vînd Renault 18 diesel an fabricaţie 1981, înmatriculat, stare bună, pret 3500 DM negociabil. Tel15-19-76 (573642)

• Vînd dubă VW Transporter şi talon cu carte identitate. Informaţii tel. 18-91-93 după ora 12 (573649)

• Vînd 3 Dacia 1410 cu 0 km. Tel. 41-12-13 după ora 15, (573654) : '

Vînd urgent Mercedes Bot de

• Vînd Dacia 1310 stare ireproşabilă, an fabricaţie 1987. Zilnic între orele 15-20 tel. 17-41- 29 (573747) >

• Vînd Mercedes 190 D; Audi 100 CD înscrise. Tel.- 17-30-72(573753)

• Vînd Renault 21 fabricaţie1988 accidentat. TeL 13-50-12(573754)

• Cumpăr bloc motor. Dacia 1300 standard. Tel. 13-86-89 (573761)

• Vînd VW (broască) an 1975. Tel. 42-53-40 orele 19-22 (573762)

• Vînd Citroen Visa diesel an 1987 capacitate cilindrică 1757 preţ 4500 DM. Calea Dorobanţilor nr. 102 ap. 4. (573764) ’ .

• Vînd convenabil maşină de apălat rnfe Automatic şi cameră video Sony CCD V 100E. Tel. 15-00-82.(003397)

* Vînd sintetizator non Yamaha SV 55. Tel. 43-74-03. (003401)

• Vînd calculator 286 AT. Informaţii Ia tel. 16-23-74. (573721)

• Vînd videocameră Sony 8, mm m odel 1995 s ig ila tă preţ informativ 4 milioane lei. Tel. 16-05-58. (585839)

• Vînd 3 televizoare color diagonala 65 cm marca Loewe. Relaţii la tel. 17-01-32. (003149)

• Vînd PC 486 SLC tiou, în garanţie. Tel. 43-02-21‘între orele18-21. (003196)

• Vînd 4 cauciucuri 175/70 R14 si aparat mărif color. Tel 15- 68-10 (003400)

• . V înd m aşină de scris electronică nouă, Panasonic. Tel. 14-94-69 (573550)

• Vînd monitor SVGA color, ca lcu la to r 486. Tel. 19-90-76 (573569)

• 'Vînd congelator Bosch. Telefon 16-16-19. (573621)

• Vînd congelator nou, cu 5 sertare Tel. 13-72-43 (573643)

• Vînd co n g e la to r marcă germană. TeL 17-87-42 (573698)

• Vînd te lev izo r color şi mobilă Relaţii la tel. 12r70-55~ (573702)

• Vînd televizor Diamant 253,; albnegru şi schimb, vană 170 cm cu una mai mică. Tel. 19-98-34.(573734). ■ / a .

• VVînd material lemnos pentruo cabană de 10 mp cu seîndură pentru lambriuri, boiler emailat nou cu sobă (Eltim). Tel. 41-33-51 (573768)» • Vînd cazan baie urgent. Tel.17-07-79. (003350)

• Vînd cazan ţuică 130 litri nou, fîn de calitate, gunoi de grajd. Str. Valea Seacă nr. 31. (003404)

^ Vînd combină treierat John Deere masa 2, 3 m. Tel. 15-01-64. (573527)

• Cumpăr au to trac to r şi sem irem orcă fab rica ţie . Vest- europeanăTeL 31-38-35! (573633)

• Vînd urgent trusă de sudură oxiacetilenic nouă. Str. Ciocîrliei nr. 1 bl. CIO ap. 8 (573636)

• Vînd aracet de construcţii, lemn şi hîrtie. Telefon 16-07-65. (002633) . ,

telescoape si trei viteze. Tel. 13-78-60.(003384)

• V înd m obilă T ineret 4 corpuri. Tel. 17-98-97. (003390)

• Mobilă de vînzare. Str. Gr. Alexandrescu nr. 41 bl. K9 ap. 5 (003421)

• Vînd mobilă tineret Heidi şi sufragerie Bobîlna. TeL 12-31-69.(003444)

. • V înd pui pek inez şi ciobănesc german. Str. Albac nr.23, ap. 31. (587051)

• Cumpăr lemne de foc. Tel.14-94-69.(573548)

• Vînd canapea si birou. Relaţii la tel. 18-25-28 (573728)

• Vînd urgent mobilă. TeL 18- 34-30 (573742)

• Vînd garnitură canapea plus2 fotolii tapisate, stare foarte bună. Tel. 41-06-05 după ora 18 (573763)

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartament 4 camere etaj 1 cu 2 camere + garsonieră

. numai în Mănăstur. Telefon 17-65- 82.(003283)

• Schimb locuinţă 2 camere în casă ICRAL zonă foarte bună, telefon cu locuinţă în bloc de stat. TeL 19-28-79. (003328)

• Schimb garsonieră confort I Cîmpia Turzii cu sim ilar Cluj. R elaţii în C îm pia T urzii, str. Otelarilor nr. 14 bl. G40 ap. 30 (003359)

• Schimb apartament cu o cameră + diferenţă cu apartament 2-3 camere. Str. Almaşului nr. 12 bl. M5 sc. 2 ap. 23 lîngă Biserica Calvaria, (573625)

• Schimb 2 apartamente în acelaşi bloc Grigorescu cu locuinţă mai m are. Tel. 42-06-62. Variante. (573695)

■ • Schimb apartament 2 camere Gheorgheni cu cameră bucătărie casă particulară. Tel. 14-38-17(573735)

• Schimb garsonieră confort I, finisată, cu apartament 2, 3 camere confort I, nefinisat, plus diferenţă. Exclus Mănăstur. Str. Cojocnei nr.6 et. 4 bl. C13 ora 17-20. (573743)

• Schimb apartament 2 camere decomandate pe str. Clăbucet cu garsonieră + diferenţă. Tel. 15-17- 10(573751) ____________■

Î n c h i r i e r i

• Caut urgent chirie. TeL 13- 68-38. (003316)

• Ofer chirii. Caut chirii. Telefon 41-41-46. (573644)

« Dau în chirie spaţiu comercial. Str. Calea Dorobanţilor nr. 54 (003381)

87. (003360)• Vînd Ford Escort RS turbo

an 1987 omologat 6900 DM ncgociabil Calea Floreşti nr. 6 âp. 125 (003365)

• Vînd Citroen BX19 1988 la preţul vechi, urgent. Gherla tel. 24- 30-03 (003374)

• Vînd Dacia 1310 break, 1987 şi Dacia 1300, 1980 înmatriculate.

.Tel. 13-98-44. (003377)• Vînd Dacia 1410 TLX. Tel.

16-64-60 (003386)• Vînd Opel Ascona 1982, preţ

12-17-20 între orele 11-15(573675)

• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1989. Tel. 16-52-96(573676)

• Vînd Audi 80 înmatriculat pe 12 CJ, vama achitată, 2500 DM negociabil. Tel. 19-22-69 (573683)

• Vînd Opel Rekord, talon, carte, an 1978, preţ 2700 DM. Tel.12-21-59 după ora 15. (573729)

• Vînd Dacia 1310 din anul 1993 cu 31000 km la bord. Tel. 41-21-20 orele 18-21 (573736)

• Vînd pian. Informaţii tel 17- 93-07. (003272)

• Vînd canapea si două fotolii. TeL 17-01-18. (003347)

• Vînd căţea doberman urgent. TeL 14-57-38. (003351)

• Vînd birou de studiu din lemn, nou, 450. 000 lei. TeL 13-69-00 (003373) ,

• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneşti. Tel. 13-78- 60. (003382) ,

Vînd saltea Relaxa, candelabru, rucsac, bicicletă copii 7-12 ani, toate austriece. Tel. 13- 78-60. (003383)

• Vînd bicicletă de teren italiană marca Cararo cu trei

• Ofer chirie. Tel. 13-68-38. (003315). • Dăm în chirie dubă Nisa

pentru transport marfă. Tel. 18-07- 16. (003456)

• închiriez rochii de mireasă noi din import. Tel. 19-17-45 (573685) /.

• Caut de închiriat depozit en gros '200-300 mp, cu telefon. Informaţii tel. 018/62-38-04 (573687)

• închiriez două camere cu telefon pe Calea Floresti. Informaţii la telefon 41-07-08. (003223)

• închiriez o cameră mobilată într-un apartament de 4 camere plata anticipat. Tel. 17-23-54. (003424)

• Dau în chirie apartament 1 cameră, finisat, cu telefon, pe Calea Floreşti. Tel. 19-43-11. (003459)

• Ofer gazdă unei studente. Tel. 14-80-79 (573694)

• Dau în chirie garsonieră mobilată în cartierul Mănăştur, str. Parîng nr. 37 ap. 162. Relaţii zilnic după ora 12. (573730)

• Dau în chirie garsonieră

mobilată, plata anticipat. Tel [j. 38-14 (573737)

• Dau în chirie garsooieti mobilată, cu telefon. Tei. 17-8S->£t. (573767) s-

• Student grec caut apartament) de închiriat cu două camere mabifc j cartier Plopilor Vechi sau Nou str Cîmpului, zona Calvaria. Relaţii tel42-03-36. (003269)

• Tînăr medic, caut de închiria garsonieră. Tel. 17-06-35 între orele 16-18. (003331) '

• Studenţi, căutăm apartament2 camere, 180. 000 lei lunar. Tel 058/87-16-90. (003408)

• Caut să închiriez urgent apartament două camere nemobilat zona Mănăstur. TeL 17-54-83 d ora 18, (003455)

;. • Caut de închirat apartament sau garsonieră. Tel 17-65-J< (587009)

• Caut de închiriat apartament cu 2 camere mobilat, cu telefon Informaţii tel. 12-12-16 (573686)

• Caut de închiriat apartament2 camere. TeL 13-69-30 (573715)

• Caut chirie apartamente! telefon. R ela ţii, tel. 16-31-5S (573727)

• Caut chirie avantajos. Tel15-17-13 seara. (573766)

DIVERSE

• Angajăm agenţi comerciali, TeL 13-63-81 zilnic între o re\e . 16 (003008)

• Societate comercială ci profil de import- prodnse farmaceutice angajează bărtit ambiţios, . dinamic ci disponibilităţi",de deplasare; cunoaşterea unei limbi străine ai constitui un avantaj. Relaţii suplimentare str. Haţeg nr. 32 td18-29-51; 42-00-48. (003016)

• Transport marii pînă la 1 tone, preţuri avantajoase. T d 17-26-33 (003314)

• Societate comerciali angajează agenţi imobiliari, ei experienţă. Relaţii teL 18-43-44.18-76-77 între orele 12-16, zilcit (003378)

• Angajăm personal peetn sală de jocuri şi bar. TeL 13-47-45. (003389)

( • Firmă privată angajei» persoană, pentru vînzâri de produse abrazive şi scufe Cerinţe: simţ comercXa^: dinamică, dispusă la deplasări în toate zonele ţării, stadii medii' superioare, curriculum vitae. Intervin în 23. 02. 1996 ora 12. str. Cîmpeni nr. 28 birou 34 (003453).

• închideri balcoane, Incrîrî I diverse în' metal+geam simpli J termic, calitate. Tel 14-66-3 j (586975)

« SC Moara Baciu SA Clij- Napoca, anunţă concurs pc A,J I de 07. 03. 1996 pentrn ocuparea | postului de gestionar Ia depe en-gros din'Cluj-Napoca, str. A Vlaicu nr. 11, în condiţiile UPI22, de preferinţă bărbii-1 Informaţii Ia sediul societăţii, ti- Calea Badnlni Dr. 2-4, tel 1 ^ J46. (573630)

• Birou de intermedieri v»1TeL 15-51-75 int 144 între «rc* I 9-16 san 16-78-32 orele K :I | (573714)

• .Cant secrţtanlprezentabilă, cunoştinţe engleză scrisvorbit; evtRtep germani. Vîrstă maxim 2*Tel. 41-41-16 orele 17-221» celular 018623272. (573718)

• Execut jaluzele lemiAJ®cu garanţie. TeL «•«•* (573750) ___x

& miercuri, 2! februarie 1996 I . U N I - V I N i ' R I 8 - 1 6 S t M R Ă T Ă .9 - 1 4 .

• Societate comercială, angajează o' doamnă cu cunoştinţe de limbă engleză, gestiune şi cascrie. TeL 19-63-72 (573726)

şi Vlaha pentru discotccă, spaţiu comercial Vlaha. (003415)

• Ofer împrumut. TeL 18-22- 53.(573434)

• Zilnic în Germania cu Atlasib pe ruta Nurnberg-Munchen-UIm- Stuttgart-K arlsruhe-Heilbronn- Mannhei m-Frankfurt-Siegen-Koln- Dusseldo rf-Dortmund. V indem asigurări medicale, carte verde. Tel.43-34-32 P-ta Mihai Viteazu nr. 11 ap. 1 (585331)

• Firma Alcon Pharmaceuticals LTD Elveţia, specializată în produse pentru uz oftalmologie, angajează în postul de reprezentant medical pentru Ardeal, medic sau farmacist, cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca. C ondiţii: personalitate dinamică, cunoaşterea limbii engleze, carnet de conducere şi maşină personală. P en tru trimitere curriculum vitae şi relaţii suplimentare se va contacta: ALCON Pharm aceuticals LTD reprezentanţa în România, str. 13 Septembrie nr. 83 bloc 77 sc. B et.7 ap. 45 sector 5 Bucureşti telefon/ fax: (01)/410-17-42 (002979)

• Angajăm maistru constructor, zidari, zugravi, mozaicari, fierar- betonist, dulgher, instalator. Relaţii latelefon 19-80-44. (003320) ’

• Angajăm mecanic, vopsitor, '^ c h ig iu auto: Tel. 13-98-51 orele

(6-21. (003342) -• -Începînd din 20 martie, SC

Moldovan SRL^Va practica un adaos comercial de 500% (003362)

• Caut asociat cu capital. TeL 17-23-54. (003426)

• Societate com ercială angajează m anageri, co nsilie r juridic, agent comercial. Tel 19-69- 84. (003430)'

Societate com ercială , achiziţionează utilaje agricole. Tel.

19-69-84. (003431) -■ \ Âchiziţionăiu o gamă diversă

; de sticle şi borcane la adresele: str.• Gh. Dima nr. 33, str. Ion Meşter nr.

12, str. Caracal nr. 1-7, str. A. Vlaicu nr. 25 între orele 9-17. (003446)

• Executăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel 13-03-09 sau 059/15-39-93. (586182)

• Zugrăvim, montăm faianţă. Telefon 14-63-85 orele 9-17. (573466) •

• Angajez brodeze cu munca la domiciliu. Tel. 14-94-69. (573549)

■ ^ • Angajez urgent vînzătoare cu«perienţă pentru taagâzin alimentar. Tel. 16-19-93; 19-71-18 orele 7-24. (573553)

• SC Facomex angajează vînzătoare Relaţii str. Dunării nr. 55 (573562)

• Firmă canadiană, angajează urgent patru fete foarte atractive pentru dans exotic, cu posibilităţi de cîştig pînă la 600 do lari/zi Trimiteţi 2 fotografii în costum de baie pe adresa: Mrs D. Kattic 345 Sentinel Rd ap. 402 Nort York ONTM3J-1V2, Canada. (573571)

• Sc Ilpaso SRL angajează vînzătoare cu experienţă pentru magazin alimentar. Tel. 41-29-90 (573622)

, • SC Ilpaso SRL angajează vînzătoare (vînzători) pentru tonetă piaţă. Ţel. 41-29-90 (573623)

• Deţin firmă şi spaţiu r comercial vad bun. Caut asociat cu

capital. Relaţii str. Ilasdeu nr. 96 zilnic. (573648) .

,* Angajăm vînzător tonetă. Tel. 19-68-56 între orele 8, 30-18, 30

•(573706)• Firma A-Light KFT SRL din

j şfrjSaria, caut» distribuitori cn gros „ dresaţi dc tehnica dc iluminat şi

«ţii frigorifice. Informaţii la tel. 16-36-87 între orele 9-14. (573712)

• Angajăm urgent personal(băieţi) Tel. 16-44-72(573713)

• Angajez vulcanizator. Tel.14-7858 orele 16-18. (573745)

| în data de 21 m artie, rimăria Săvădisla scoate la icitaţie Căminul Cultural Săvădisla

• Dau valută împrumut. Str. 21 Decembrie nr. 129 bl. L7 sc. 5 ap. 109 (003357)

• Caut g iran t (p ro p rie ta r imobil). Ofer recompensă. TeL 17-23-54. (003425)

• Ofer împrumut. Tel. 17-29-24.(003454)

• Ofer împrumut. Zilnic 15^17 tel. 17-00-46. (573581)

• Studentă, meditez franceză, italiană si gramatică. TeL 13-67-09. (003358) '

• Meditez limbile franceză şi engleză. TeL 41-27-96 seara. (003368) •

• Profesoară, meditez limba şi literatura română. TeL 14-60-71, (003442) ■

Student p o seso r v iză Schengen îmi ofer serviciile. Tel.19-37-87 (003451) _____________

P I E R D E R I

• Pierdut autorizaţia cu nr. 14540 pe numele Veronica Boroş.0 declar nulă. (003370) .

• Pierdut chitantă fiscală nr. 882320-882350 a firmei SC.Cristal SRL Cluj. O declar nulă. (003393)

• Pierdut borsetă cu acte pe numele de Matei Aurel. Tel. 14-71-01 Recompensă. (003417)

• Pierdut portofel bleumarin. Tel. 16-18-46. (003437) -

P ierdut leg itim aţie de membru al Casei U niversitarilor1996 pe numele Mogoşan Cristina.O declar nulă. (003438).

• Pierdut cîine caniche pitic negru în zona Casa Tineretului. Ofer recompensă marc găsitorului Informaţii tel. 17-83-44. (003452)

; • Borza Ioan pierdut contract ICRAL cu nr. 4320/27. 09. 1973. Se declară nul. (573652)

• Pierdut carte identitate cu seria nr. A 0256890. Se declară nulă. (573691) -

• , G raffi Iohann p ierdu t chitantă garanţie vamală seria ARS 3597/G din 29. 10. 1995 eliberată dc vama Borş DT 8572/29. 10. 1995. Se declară nulă (573720)

■ Pierdut carnet de student pe numele Ciocoiu Laura. îl declar nul (573744)

• P ierdu t c îin e lup. Rccompensă mare. Str. Cîmpului nr. 69. Tel. 16-3234. (573756)

• P ierdut leg itim aţie de serviciu nr 241 şi ecuson serviciu eliberat -de DGFPCFS pe numele Cring Nicolae. Se declară nule. (573760) - - '■ '

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitei noastre marnă, bunică şi străbunică NEGREAN MARIA, în vîrstă de 82 ani. înmormîntarea va avea loc azi,21 februarie la Capela Vcche M ănăştur. Familia îndoliată. (003332) \ . ■

• Familiile Cotuţiu, Brilinschi şi Vlad, îndoliate, anunţă încetarea din viaţă a cclci care a fost NORUCA COTUŢIU, mamă, bunică şi străbunică, suflet generos, devotat familiei, om de o rară bunătate. Înmormîntarea va avea loc joi, 22 februarie 1996, ora 13, dc Ia Capela Cimitirului Central. (003356)

• Sîntem alături dc colega noastră Filimon Elena în accste momente triste pricinuitc dc moartea fratelui drag, ŞCHIOP NICOLAE. Odihnească-se în pacc. Colegele Angela şi Mariana. (573689)

O l a a j

• Fraţii, cumnaţii şi nepoţii, cu inimile zdrobite de durere anunţi încetarea din viaţă, dupăo lungă şi grea suferinţă a celui care a fost GÎRBOVAN MIHAI Funeraliile vor avea loc joi, 22 februarie ora 12 îu localitatea Jibou (003369) *

• Cu inima zdrobită de durere şi cu ochii înlăcrimaţi, anunţ încetarea din viaţă a scumpului soţ REŢE TOMA, din Berind. Înmormîntarea va avea loc miercuri 21 februarie 1996, ora 12. Soţia Maria. (573635)

• Sincere condoleanţe doamnei profesoare Rodica Cistelccan la trecerea în nefiinţă a- tatălui dînsei. Diriginta împreună cu elevii clasei ă Xll-a C Liceul Economic. (003258) :

• - Asociaţia din str. Dostoievski nr. 45 este alături de familia M arcu Octavian în trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Odihnească-se în pace. (003327)

• Sîntem alături de verişorii noştri Liviu şi Puşa în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei dragL Muri, Maia, Sorin, Cosmin. (003338)

. '« Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune verişorilor noştri Liviu şi Puşa la trista despărţire de iubita lor mamă. Cornel, Rodica, Eta.(003339) '

• Un ultim şi pios omagiu celei care a fost cumnata mea dragă FLORICĂ POP. Haritia.(003340)

• Sînt alături de prietena mea d-na Brilinschi în . marea durere pricinuită de decesul mamei sale dragi. Ioana Frăţilă. (003343)

• Sîntem alături de colegul nostru Pete Romulus, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Liuţa şi Mihai. (003346)

• Sîntem alături de dumneavoastră domnule Gheorghe Funar şi doamna Sabina în momentele grele prin care treceţi ca urmare a decesului tatălui ' doamnei Sabina, împărtăşim dnrerea pc care o încercaţi, prczentîndu-vâ sincere condoleanţe izvorite din stima pc care v-o pnrtăm. Filiala PUNR Bucureşti, vicepreşedinte general Dosa.Teodor. (003348)

■ « împărtăşim din tot sniletul durerea familiei Gheorghe Funar la decesul tatălui 'doamnei Sabina. Cu inimile îndurerate ne exprimăm întreaga compasiune pentru pirderea suferită şi transmitem şi pc această cale sincere condoleanţe. Membrii Filialei PUNR a judeţului Cluj. (003349)

• Membrii Catedrei .de Mecanica Construcţiilor sînt alături de colegul lor, şef de lucrări ing. liviu Pop, în aceste momente dureroase. (003364)'

* Sincere condoleanţe familiei prof. univ. Ioan Barbur în accste momente grele pricinuite de pierderea părinţilor săi. Rcgbina şi Ionel Creţu. (003366)

• Sîntem alături de familia prof. univ. Ioan Barbur în marca durere pricinuită de dispariţia părinţilor săi. Sincere condolcanţc. Liana şi Mihai Damian. (003367)

• Dragă Rodica, îţi împărtăşim durerea şi suntem alături dc tine la despărţirea de tatăl drag. Puşa şi Marin.(573640)

• Regretăm dispariţia distinsului academician ROŞCA ALEXANDRU. Cadrele Didactice de la Şcoala pentru Surzi nr. 1 (003371) ;

• Sîntem alături de Sanda în aceste momente fgrele. Sincere condoleanţe întregii familiL Adi şi Dorina. (003376)

• . Sîntem alături de familia doctor Mugea Toma în durerea pricinuită de pierderea mamei sale. Familiile Marc şi Mureşan. (003380)

• Sîntem alături de familia prof. univ. Eronim Şutcu în mafea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe din partea colectivului Catedrei V Medicină Veterinară. (003388)

• Un ultim omagiu din partea familiei Gădălean Mircea scumpei noastre nepoată ŞUTEU EUGENIA.-Dnmnezeu s-o ierte şi să o odihnească în pace. (003391)

• Un ultim omagiu din partea familiilor Vidican şi Zechi scumpei verişoare ŞUTEU EUGENIA. Dumnezeu s-0 ierte şi s-o odihnească în pace. (003392)

• O lacrimă veşnică în suflet,o cumplită şi nedreaptă despărţire un gînd frumos în eternitate pentru xel mai bun fra te ş i ' unchi ŞCHIOPU NICOLAE. Nc vom ruga Domnului pentru odihna ta şi nu te vom uita niciodată. Surorile Maria, Cruciţa, nepoţii Viorel şi Nicoleta cn familiile. (003403)

• Dragii noştri Puşa şi Liviu, sîntem alături dc voi în aceste clipe grele. Fam. Vancea şi Rotaru (003410)

• Membrii Catedrei de Limba Română şi Lingvistică Generală sînt alături de colega lor, prof. univ. dr. Carmen Vlad, în aceste momente, şi îşi exprimă întreaga compasiune pentru pierderea suferită. (003416)

• Rectoratul Universităţii Babes Bolyai Cluj aduce un ultim omagiu celui care a fost academician ALEXANDRU ROŞCA, prestigioasăpersonalitate ştiinţifică de rang naţional şi internaţional şi prezintă sincere condoleanţe familiei îndoliate. Prin opera şi acţiunea sa ca profesor şi lider de şcoală ştiinţifică, ALEXANDRU ROŞCA a m arcat profund evoluţia psihologiei în Universitatea clujeană şi în ţara noastră şi s-a profilat ca un moment semnificativ în cadrul ei(003445)

‘ Sîntem alături de colegul nostru Alin Ungur la trecerca în nefiinţă a bunicii dragi. Sincere condoleanţe. Colegii SC Pcrpctuum (003450)

• Sîntem alături dc doamna Victoriţa Hapa în marca durere pricinuită dc moartea tatălui drag. S inccrt condolcanţc familiei. Vecinii de bloc. (573624)

• Un ultim omagiu fratelui drag care va rămîne mereu în am intirea noastră. Fratele Şchiopu Alexandru şi soţia.(573626)

• Nu te vom uita niciodată scumpul nostru cumnat, NICU ŞCHIOPU, pentru bunătatea manifestată faţă dc noi pe tot parcursul vieţii tale. Dumnezeu să te odihnească în pacc. Petrică şi Victoriţa cu familia din Hunedoara şi Nclu cu familia din Anina. (573690)

• Sîntem alături de sora noastră Reţe M aria, acum, la dureroasa despărţire de scumpul său soţ Dumnezeu să-l odihnească în pace Cumnatele ~ Anuţa, Nastasia şi Lucica cu familiile, nepoata M aria cu M aria. (573639) -

• Sincere condoleanţe familiei Hapa Vasile, în marea :durere pricinuită de pierderea socrului şi tatălui drag. Colegii de la Servicul Aprovizionare SC IRIS.(573641)

• Sîntem alături de doamna Victoria Hapa în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul SC Asigurare de Viaţă Felix. (573661)

„ • Sincere condoleanţe domnului director vasile Man şi familiei sale în aceste momente grele pricinuite de dccesul socrului. Colectivul SC Asigurare de Viaţă Felix. (573662)

• Locatarii blocurilor A şi B din str. Pavlov îşi exprimă profundul regret la decesul distinsului academician prof. ALEXANDRU ROŞCA şi transm it sincere condoleanţe profesoarei M ariana Roşea. (573667)

Sincere condoleanţe familiei prof. Eronim Şuteu pentru pierderea mamei dragi. Familia Vesa. (573680)

• Un ultim omagiu cclei care a fost colega noastră JENI ŞUTEU. Sîntem alături de tine Corina, în aceste clipe grele. Colectivul Creaţie “C lujana” (573682)

• Cu lacrimi în ochi şi inimile zdrobite de durere nc despărţim de scumpul nostru frate, cumnat şi unchi, ŞCHIOPU NICOLAE, care pentru noi a fost ca un adevărat părin te dăruindu-ne totdeauna multă - bunătate, dragoste, povaţă şi sprijin . Dumnezeu să-i dea odihnă în somnul ccl de veci. Lenuş, Traian, Sorin şi Ovidiu Filimon. (573688)

• Sîntem alături de colegul nostru Vasile Mihalca, în marca durere pricinuită dc m oartea tatălui. Colectivul Muzeului Naţional dc Artă, Cluj. (573701)

• Sîntem alături de colegul nostru Borz David, în m area dnrere pricinuită de decesul socrului drag Colectivul atelierului Arderea III Faianţă Sancx. (573716)

. • Sîntem alături de primarul municipiului, în marea durere pricinuită dc trecerca în nefiinţă a tatălui socrn. Sindicatul Civitas din Primăria municipiului Cluj - Napoca. (573732)

• Sinccre condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegului nostru Iclcean Vladimir, la trcccrca în nefiinţă ă mamei sale dragi. Colegii dcla SCC Napoca SA (573748)

• în momentele grele ale plecării în vcşnicie a socrului său, împărtăşim durerea domnului Gheorghe Funar, prim arul municipiului Cluj-Napoca şi a întregii sale familii. Sinccre condolcanţc. Salariaţii Primăriei municipiului Cluj-Napoca(573770)

• Azi sc împlinesc 5 ani dc cînd iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic, MUREŞAN PAVEL, nc-a părăsit lăsîndu-ne în suflete un dor nestins. Pioasă aducerc aminte. Familia în veci nemîngîiată. (573759)

• Sincere condoelanţe familiei Gheorghe Funar, în momentele grele ale despărţirii de părintele drag. Familia Emil Luca.(573771)

• Cu aceeaşi nemărginită trsite ţe şi dnrere în suflet îl plîugem şi acum pe iubitul nostru fin, soj, ta tă, socru şi bunic DASCAL IOAN de la a cărui dispariţie se împlinesc azi, 21 februarie, patru ani. Să-ţi fie somnul lin, iar bunul Dumnezeu să te odihnească în pace. Mama. Ana, soţia Angela, fiii Vasile şi Duţu, nurorile M ariana şi Aurelia, nepoţii Andreea şi Sergiu. (003198) •

• Au trecut 6 săptămîni de lacrimi şi durere dc la treccrea în nefiinţă a scumpului nostru fiu, soţ, tată, socru, bunic şi frate, It. col. (r) ŢALĂ GHEORGHE. Comemorarea va avea Ioc în data de 24 februarie 1996 ora 17, la Biserica Sfîntul Dumitru, de pe str. Borhanci. Dormi în pace, suflet blînd. Familia. (003436)

. • Pios omagiu însoţit de lacrimi şi flori iubitului şi neuitatului nostru soţ, tată, bunic şi socru, profesor FILIPSKI NICOLAE, la împlinirea unui an de la plecarea Iui în eternitate. Dragă. PIMPI, Dumnezeu să te odihnească în pace şi linişte. Familia. (586832) ;

• Dureroasă aducere aminte Ia împlinirea a 10 ani dc la despărţirea de dragul nostru coL (r) CONSTANTIN STOICESCU. Familia. (573540)

• Azi, 21 februarie, sc împlinesc 5 am ni de Ia dccesul scumpului nostru soţ şi ta tă, CORNEŞTEAN IOAN. Nu te vom uita niciodată. Soţia Mimi, fiul CristL (573586)

• Un pios omagiu şi o caldă aducere aminte Ia împlinirea a trei ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ şi tată, MOLDOVAN IOAN. Soţia Anicuţa, copiii Ionuţ şi Bebe.(573627)

• Cu aceeaşi dnrere sufletească anunţ împlinirea a trei ani de cînd scumpul şi dragul meu soţ,,MIRCEA CUCU, a trecut la cele veşnice. Dragul meu, şi acum, ca şi atunci c în d 'a i plecat, durerea mea’ c -fără leac şi mă apasă tot mai greu. Rog pe Dnmnezeu să tc aibă în paza Lui şi să-ţi ocrotească sufletul. Soţia. (573638)

• EI vira soţie şi fiul Rclu, anunţă colegii, prietenii şi rndclc că azi, 21 februarie 1996, sc împlineşte un an dc lacrimi şi durere nespusă de cînd dragul nostru, POPTEAN AUREL, s-a stins neaşteptat dc repede. Nu putem uita niciodată sufletul tău bun şi generos, cît de mult ai fost Ungă noi şi mai ales lîngă fiul tău. Odihncştc-te în pace suflet ales (573711)

• Lacrimi, flori, gînduri pentru accca carc mi-a fost cca mai bnnă prietenă de o viaţă, ŞUTEU EUGENIA. Maria Szopoş(12424)

• Se împlinesc 6 săptămîni dc cînd m-a părăsit scumpul men soţ CUIBUS DAN. Amintirea şi chipul tău vor rămîne veşnic în sunetul meu. Soţia Nastasia Cuibus. (003440)

.* Un gînd înlăcrimat şi o amintire vcşnică a lăsat în urmă scumpul meu tată, socru şi bunic CUIBUS DAN. Nu te vom uita niciodată. Fiica Rodica, Ghiţă şi Călin. (003441),

A D ^ A R U L : ! T ~ _ S P O R T miercuri, 21 februarie 1996 ( n j

S E Î N G R Ă M Ă D E S C

N O R I I . . .

"U" ARDAF în formaţie completă: prof.Neculae Pop, Aurel Vlaicu, Alexandru Man, Stelian Grozav, Robert Tvardochlib, M ircea Dudaş, Iuliu Stoian, Anton Piţigoi, Gabriel Mărgineanu (rîndul de sus, de la stînga la dreapta); Daniel Togan, Viorel Oprea, Valentin Sanislav, Valentin Coste şi V ictor Agoston.

Foto: Ion PETCU

A s t ă z i , 2 1 f e b r u a r i e , Z I U A C E A M A I L U N G Ă :

##

P S G A S N I E R E S -

U " A R D A F C L U J

Parafrază unei celebre ZILE, a unei la fel de celebre cărţi nu este deloa. întîmplătoare, lată-ne ajunşi la capătul drumului. Tot mai palpitant de la o etapă la alta, dramatic înainte de finalul de astăzi, 21 februarie. Pentru că intîlnirea PSG Asnieres - “U” ARDAF ne hotărăşte soarta: a fi sau a nu fi la Atena în turneul final al Cupei Clipelor, 9-10 m artie 1996. Eveniment pe care-1 dorim şi-l aşteptăm cu nerăbdare, unic în istoria voleiului clujean. Sînt convins că ziua de miercuri, 21 februarie va rămîne ca dată de excepţie, memorabilă, etalon pentru generaţiile viitoare.

Delegaţia clujeană (un număr de 50 de persoane) a ajuns la Paris în cursul după-amiezii de marţi, 20 februarie, cazată fiind la Hotelul “Latitude”. Meciul va avea loc în sala “Coupe d’Europe des Villes”, începînd cu ora 20 (ora Franţei, 21 ora României). Atmosfera din sînul echipei este bună, lucru subliniat şi de antrenorul Neculae POP: “După jocul cu olandezii, cum se ştie, a urmat cel cu “U” Craiova. M-a bucurat victoria din campionat, faptul , că ne-am revenit după şocul olandez. Socotesc că sîntem capabili de o mobilizare pentru o victorie la Î*SG, trecînd peste amarul gust al înfrîngerii din partida de miercurea trecută. Mai avem încă probleme cu sănătatea unora dintre băieţi. Piţigoi a făcut entorsă, dar luni, la antrenament, a lucrat.

Important e ca Piţigoi să joace. Dudaş are probleme de periostită. Restul băieţilor sînt bine. După jocul cu oltenii a urmat refacerea pentru consumul fizic şi nervos. PSG Asnieres? I-am văzut cum joacă, dar nici un joc nu seamănă unul cu altul. Le-am pus băieţilor caseta, i-am studiat’ consider că am pregătit jocul aşa cum trebuia. Trebuie şă jucăm cel j>uţin->la;-nivelul prestaţiei noastre în Israel. în aceste condiţii/.victoria şi calificarea nu ne pot scăpa.

Situaţia înain tea ultjm ei etape este .destul de...tulbure: ■

4 2 16-9 10 (România)4 2 15-9 10 (Israel)4 2 14-10 10 (Spania) .4 2 12-11 10 (Olanda)3 3 12-13 9 (Slovenia)2 4 11-12 8 (Elveţia)2 4 8-14 8 (Bielorus ia)1 5 6-16 , 7 (Franţa)

Şi tot în programul ultimei etape: OK Maribor - Hapoel, Grondo - Unicaja şi Alcom Capelle - Na ie Îs. ' r •• .

Şanse? “U”ARDAF în primul rîşd. Pentru locul 2, calificator în final four, trei echipe, Hapoel, Unicaja şi Alcom. Cele mai mari şanse par a le avea olandezii, dacă ne gîndim la orgoliile rănite ale slovenilor şi bieloruşilor.

Paris, 20 februarie. Sponsorizarea deplasării ARDAF.

D em ostene SO FR O N

1. “U” ARDAF 62. Hapoel 63. Unicaja4. Alcom5. Maribor6. Nafels7. Grodno8. Asnieres

Faptul că “U” CUG a pierdut, duminică, în fieful şapjedui din Ştefan cel Mare era un fapt previzibil, mai puţin previzibil însă (şi prin asta greu suportabilă) a fost diferenţa: 19-35 (9-16) la carc studenţii au fost întrecuţi de campioni. O diferenţă cc a sporii îngrijorător “pasivul” clujean şi carc poate avea un cuvînt greu în

.calculul linal. A fost Dinamo puternică şi foarte motivată (mai ales că venea după severa înfrîngere 19-28 suferită la Craiova şi ţinea să nu piardă contactul cu podiumul), sau rcplica saptclui clujean a fost inconsistentă? “Nu inconsistenta, ci inexistentă, ne-a precizat antrenorul Emil lilicea, cel care a'însoţii formaţia la Bucureşti.. Cu excepţia lui Rocaş, care s-a zbătut întrucîtva, studenţii au fost de nerecunoscut, n-au jucat nim ic,. păreau grqggy, mi-a fost jenă dc asistenţă. Mărturisesc că pînă la ora aceasta (n.r. dialogul a avut loc luni searp) nu cunosc explicaţia -fiindcă trebuie să existe o explicaţie - întrucît mi-a fost greu să dialoghez cu jucătorii după meci”.

Pînă vom afla explicaţia, să precizăm că “U” a coborît lîngă lanternă, deşi are un joc avans (cel contînd pentru etapa viitoare, a XVIII-a) şi că pentru asigurarea, rămînerii pe prima scenă studenţii ar trebui să cîştige

toate cele 4 jocuri carc mai sînt dc disputat; dintre care două afară, cu Tractorul Braşov şi Moldosin Vaslui şi două acasă, cu Solar Bucureştj şi actuala lideră a clasamentului Fibrcx Piatra Neamţ. Cît va fi de posibil lucrul acesta vă lăsăm să apreciaţi singuri studiind clasamentul. Să mai precizăm însa că nici jocurile colatcrale nu ne sînt deloc favorabile.-Dar să nu demobilizăm, campania este, încă, în plină desfăşurare, asa că studenţii au timp să iasă din pasa neagră şi sâ dovedească că-i arde propria lor cauză. nş. dem.

C lasam en t1. I'ibrex P.Neamţ2. Steaua3. Minaur B.Mare ,4. Dinamo Bucureşti5. Dinamo Braşov6. Mureşul Arbema7. Univ.Craiova8. Moldosin Vaslui9. Univ.Bacău10.Tractorul Bv.11.”U” CUG12.Solar Bucureşti

17171717-19171717.1717

14 13 12 12 10 8 ' 6 6 ; 6 : 5 5'3

‘3.4 . .4 ;' 4 ■ 7910 11 11 10 12 15

449-405468-424-463-359'455-387419-417409-437394-407456-465387-424376-413439-477

'402-502

45.4342424!33302929292924

w . A

LA P T E L E D A IN C L O C O T !Intre 16-18 februarie^ divizionara

B feminină “U” Cluj a susţinut, la Oradea, primul turneu al turului intermediar obţinînd 3 victorii din tot atîtea m eciuri; 32-20 cu Autonova Satu Mare, 38-27 cu Videocolor Timişoara si, 33-27 cu Nenă Pasmatex Timişoara, ceea ce i-a consolidat poziţia de lider al seriei D. De precizat însă că toate adversarele întîlnite de clujence pc Criş sînt situate în partea, a Il-a a seriei, confruntările de rezistenţă ale liderului, cele cu locurile 2-3-4 (respectiv Industria Lînii Tmş., Tricolorul Arad şi Marcelini Tmş.) urmînd să se consume în cel de al doilea, turneu, cel de la Deva, programat între 1-3 martie a.c. Asta nu înseamnă însă că, la Oradea, “U”

a făcut figuraţie (mai ales că ea n-a beneficiat de Stetz,- suspendată şi Nichitcan, accidentată, ceea cc a impus u tiliza rea jucătoare lo r Oşorhcan şi Munteanu pe extreme), sau că s'-a jucat cu menajamente, dovadă numărul mare de goluri înscrise de adversare. Âccsta este de altfel şi capitolul asupra căruia am insistat în discuţia cu antrenorul Gheorghe M ărginean care a cxplicat: “faptul că portarii' noştri n-au fost în lormă şi am ratat mult, îndeosebi "pe contraatac, oferind adversarului multe mingi, a arătat scăderile în pregătirea specifică pe care n-am putut-o realiza la nivelul so lic ita t de ob iectivu l nostru, promovarea. Cauzele? Poziţiile total insuficien te detinu te la Sala

sporturilor şi mimatul foarte al jo c u r ilo r de p regă tire” . De su b lin ia t qă în p erioada premergătoare turului intermediar, “U” a participat lâ'un-singur turneu de pregătire, cel de la Deva, turnee facilitat de firma Modena (manager Petru Călian).

Ce ar mai fi de adăugat? Dacă vrem să avem handbal fem inin pe prima scenă, trebuie să strîngem rîndurile! Fiindcă, nu trebu ie sâ uităm, seria D are în componenţa nu mai puţin de 4 echipe timişorene (şi o bună vecină, Tricolorul Arad) care nu vor ezita să-şi dea mînâ pentru a deschide contracandidatei c lu jen ce lo r , Industria Lînii Timişoara, actualmente locul 2.

Nusa D E M IA N

Memorialul "F lorică M urariu"PRIMA ZI

A început ieri M em orialul “Florică Murariu”, un turneu de rugbi ce se anunţă important cel puţin prin...intenţiile pe care le are. Doar cu Sprijinul clubului

CALEIDOSCOP FOTBALISTIC• NENUM ĂRATE CO LO CV II. Se apropie cu paşi repezi returul

campionatelor noastre de fotbal, se înmulţesc colocviile, adică partidele de verificare a pregătirilor. Că aceste “colocvii" vor fi validate sau nu de “examenele” returului rămîne să aşteptăm..Din suita de rezultate înregistrate la sfîrşitul săptămînii trecute.- ne referim la cele susţinute de protagonistele Diviziei Naţionale - ne vom opri la cîteva (cele înregistrate de “U” în cadrul turneului orădean vi le-am făcut cunoscute în numărul de luni al ziarului). Victorii la zero'obţinute de Universitatea Craiova în turneul de la Timişoara: 3-0 cu “Poli” şi 5-0 cu Solunak Backa Topola (divizionară B din Iugoslavia), “Poli” - Dinamo 2-0, Dinamo - Solunak Backa Topola 3-0 (în cadrul aceluiaşi turneu). Scor net în partidaA.S.Bacău - Ceahlăul 5-1 (sau “replica lui Mircea Nedelcu în faţa fostei sale echipe); Dacia Unirea Brăila - Farul 0-2; Oţelul - Gloria Buzău 2-0; F.C.Naţional - Farul 0-1 (spre nemulţumirea armeanului Florin Halagian care şi-a ironizat, de pe margine, elevii).

• V REM E POTRIVNICĂ. Iama-şi face de cap în Germania. Etapa cu numărul 19 (a doua a returului) a programat doar patru întîlniri, restul de cinci fiind amînate. Cum şi în etapa anterioară au fost întîlniri amînate, creşte numărul reprogramărilor. Iată rezultatele înregistrate în cele patru partide desputate în etapa amintită: F.C.Koln - Fortuna Dusseldorf 0-0, Eintracht Frankfurt - FC Uerdingen 1-0, VFB Stuttgart - TSV 1860 Munchen 2-3 şi...marea surpriză, Bayem Munchen - Karlsruhe 1-4.

• PR IM ER A DIV1SION. !n numărul de ieri v-am prezentat rezultatul partidei de sîmbătă, Real Madrid - Valencia 0-0 în cadrul etapei a 27-a a primei divizii spaniole. Iată celelalte rezultate ale etapei: Real Zaragoza - Salamanca 1-1 (pentru formaţia oaspete a înscris Ovidiu Stingă în min.23,

. gazdele egalînd prin Aguado în min.45) Rayo Vallecano - Compostela 0- 1, Deportivo La Coruna - Real Sociedad 1-1 (La Sociedad n-a evoluat Gicâ Craioveanu), Ovicdo - F.C.Barcclona 1-2 (Oică Popescu a evoluat tot meciul şi încă bine, înscriind un gol... anulat şi dînd pasa decisivă la golul

victoriei; Gică Hagi, în schimb, n-a figurat nici măcar ca rezervă), Athletic Bilbao - Betis Sevilla 0-1, Celta Vigo- Santander 0-0, F.C. Sevilla - Gijon 2-0 (la oaspeţi n-a evoluat Marcel Sabou), Valladolid - Albacete'3-0, Merida - Tenerife -2-0, Espanol - Atletico .Madrid 0-2 (la gazde Florin Răducioiu a intrat în minutul 60). Ordinea în clasament după etapa ă

, 27-a: Atletico Madrid 61, F.C.Barcelona 53, Compostela 52, Valencia 49, Espanol 48, Betis 44, Real Madrid 43, Tenerife 42, Deportivo 40, Real

■ Sociedad 38, Celta Vigo 33, Bilbao 32, Zaragoza 30, Oviedo 29, Sevilla 29, Gijon 28, Santander 28, Merida 27, Albacete 27, Rayo Vallecano 25, Salamanca 24 şi Valladoid 23 de puncte.

• FRANŢA 28. Efectele iernii s-aulâcut resimţite şi în “hexagon”. Cu partidele “la zi” este actuala fruntaşă a clasamentului, Paris SlGermain, altele în -schimb au cîte una, două sau chiar trei restanţe (în acest ultim caz se situează Metz, cu numai 25 partide susţinute). Şi fiindcă anterior aminteam de fruntaşa clasamentului trebuie spus că asistăm la o vizibilă ieşire din formă, avansul luat iniţial topindu-se ca prin farmec, titlul de viitoare campioană fiind serios ameninţat de urmăritoarele Auxerre, Metz şi Monaco. Rezultatele etapei cu numărul 28 (etapă completă): Lens • Nantes 2-1, Strasbourg -Varis St. Germain 1-0, Rennes - Auxerre 2-1, Metz - Martiques 2-0, Monaco - St.Etienne 2-0, Gueugon - Guingamp 2- 2 (derbyul promovatelor, între echipa lui Dican şi cea a lui Mihali), Montpellier - Bordeaux 3-0, Cannes - Bastia 1-0, Lyon - Nice 1-0 şi le Havre - Lille 4-1. In clasament pe primele cinci locuri: P.S.G. 51, Auxerre (un joc mai puţin) 48, Metz (trei jocuri mai puţin) 47, Monaco (un joc mai puţin) 46 şi Lens 46 puncte. Pe ultimele patru locuri Cannes (un joc mai puţin) 27, St. Etienne (două jocuri mai puţin) 26, Gueugnon (un joc mai puţin) 23 şi Martigues 21 de puncte.

' • D ERBY ...” R E M IZ A ” . Etapa cu numărul 23 în campionatul Portugaliei a fost marcată de derbyul celor două concitadine ale oraşului Porto. La capătul-partidei F.C.Porto - Boâvista Porto scor 1-1. Cele două formaţii ocupă primele două locuri în clasament: F.GPorto 61 şi Boavista 48 de puncte. Pc următoarele două locuri Sporting Lisabona şi Benfica Lisabona (un alt derby al etapei, încheiat cu scorul de 0-0).

V ic to r R O M A N

“Universitatea”, dar fără aportul financiar măcar al unui sponsor, ca să nu mai vorbim de neimplicarea sub nici o formă a F.R.R., acest turneu, intrat deja în tradiţie, nu va putea depăşi acest nivel, al bunelor intenţii. '■'*

Prim a zi a tu rneulu i a consemnat rezultatele:

• “U” 16 Februarie — “U” Remin Baia Mare 29-19 (10-7)

■ • IAMT O radea - Ş ti­

inţa Petroşani 17-30 (10-18)• Forest Sibiu — “U” Timişoara

5-0 (neprezentare).Programul zilei de azi:• ora 10,30 : “U” Remin —IAMT• ora 15,00 : Forest — Ştiinţa• ora 16,30 : “U” 16 Februarie —

“U” TimişoaraVom reveni în numărul de mîine

al z ia ru lu i nostru cu cîteva consideraţii pe marginea primei zile a turneului. (C.B.

Memorialul “Nicolae Martin”

In acest anotimp al zăpezilor, identic cu cel de acum mai bine de un an, cînd inima marelui om de baschet, antrenorul emerit Nicolae Marţii- preşedintele clubului “U” a încetat să mai bată, vom asista, incredibil pentru mulţi dintre noi, care l-am iubit şi i-am fost vechi prieten, b Memorialul “Nicolae Martin”. în organizarea clubului “U” şi a Direcţia Judeţene pentru Tineret şi Sport, competiţia se va derula în Sala sporturilor “Horia Demian”, între 22 şi 24 februarie, cu participarea următoarelor formaţii: JAGODINA LEK (Serbia), Lotul reprezentativ de seniori «1 României, Carbochim şi, desigur, “U” SM Invest. Programul este următorul: joi - 22 februarie: ora 16 Jagodina Lek - România, 17,30 “U"SM Invest- Carbochim; vineri - 23 februarie ora 16 Carbochim -România, 17,30 “U* SM Invest - Jagodina Lek; sîmbătă - 24 februarie ora 12,30 Carbochim- Jagodina Lek, ora 14, 00 “U”- România. (m.i.r.)

ATLETISMLiliana Năstase a cucerit titlul de

campioană naţională la pentatlon în sală cu un total de 4498 puncte. La Chiba (Japonia) a avut loc concursul internaţional de cros din cadrul

Marelui Premiu challange primele trei locuri la capătul c p T ’ 6000 metri ai traseului fiind ocupate de româncele Iulia Negură, ElecJ F ida toV 'ş i Mariana Chirili- !• clasamentul general pe primul se situează Rose Cheruiyot (Kenia) cu 91 de puncte, urmată de E1<®J Fidatov cu 82 şi Iulia Negură ca TI puncte. < (r.V.C-l

131 miercuri, 21 februarie 1996mw ww m j f mm m m ■FEMEIA ADEVĂRUL

de Cim

U n s in d ic a t a l f e m e i lo r , p e n t r u f e m e ide vorbă cu d-na Otilia Georgeta Scrob, preşedinta federaţiei sindicale ”Asirom”

I - Cum aţi ajuns Ia ideea înfiinţării | aceflui «indicat?| - înfiinţarea lui a fost o necesitate.• Şi asta datorită situaţiei de fapt* existente, datîud încă dinainte de 1989. I Astfel, pentru a ne desfăşura munca | de agenţi de asigurare, n o i. ne-am

văzut nevoiţi să ne deplasăm zilnic, pe d is tan ţe lung i, ASIROM -ul nedecontîndu-ne abonam entele de călă torie . în ceea ce priveşte consum abilele d e -b iro u , ni le-am "sponsorizat” singuri. Apoi, condiţiile de lucru sînt de-a dreptul inumane. Mai ales după ce ne-am mutat în noua clădire de ' pe strada Clinicilor. Aici, agenţii de asigurare îşi primesc clienţii într-o sală de la subsol, în condiţii de igrasie, mucegai, Condens. 40 de agenţi de aisigurare îşi desfăşoară activitatea în 3 .asemenea săli. în asemenea condiţii. Un asigurat ne şi spunea: ”Da’ cu ce le-aţi greşit, de vă pedepsesc aşa?”. în acest timp, personalul TESA îşi desfăşoară activitatea la etaj în săli uscate, curate şi luminoase. (Şi sînt în număr egal cu agenţii de asigurare.) Toate aceste fapte ne-au făcut să ne căutăm şi să ne găsim între noi.

- Din cîte ştim, sînteţi o federaţie sindicală compusă numai din femei. Cum aţi ajuns aici?

- Poate că femeile sînt mai bătăioase.

Nu ne-am programat să fie un sindicat al femeilor, dar aşa s-a întîmplat. Iniţial am avut şi vreo cîţiva bărbaţi, dar dată fiind situaţia, adică lupta noastră continuă cu conducerea ASIROM, care nu prea vrea să ne ia în seamă, bărbaţii - membrii sindicali s-au speriat şi s-au retras.

- în ce sens duceţi lu p ta cu conducerea ASIROM?

- în primul rînd dorim o majorare a , procentelor de salarizare, pe care le primim în funcţie de primele de asigurare, care sînt foarte mici. Dar, pentru aceasta, a trebuit să ne luptăm pentru a participa la negocieri. După circa doi ani de .luptă, am reuşit să fim primiţi în negocieri, doar cu statut de observatori, şi asta în urma unei adrese scrise a d-lui secretar - de stat Brehoi Gheorghe. '

- C are sînt principalele probleme cu care vă confruntaţi în prezent? ,

- Cea mai spinoasă problemă care este pe rol în prezent este excepţia de neconstituţionalitate pe care am ridica- t-o la Curtea Constituţională, a legii sindicatelor. Noi dorim ca participarea

noastră.ca parteneri egali de negociere la contractele colective de muncă să fie legiferată expres.

In cadrul acestor negocieri vom lupta ca procentele salariale sâ crească, pentru.că în condiţiile actualef la salariile pe care le realizăm lunar, cei mai buni agenţi de asigurare pleacă la firmele concurente, în general, cu asiguraţii lor cu tot. De asemenea, voin lupta ca, pentru încheierea asigurărilor CASCO, asiguratul să fie lăsat să-şi declare m aşinile (nu cele noi, bineînţeles) la valoarea pe care aceştia o consideră, ea să nu le fie impusă, căci aşa, prin valorile stabilite strict şi care sînt foarte mari, noi pierdem foarte mulţi clienţi.

- Şi în plan personal, care a r fi cea m ai fie rb in te d o r in ţă a dumneavoastră?

- Să ne bucurăm cu toţii de sănătate, pentru a putea realiza to t ceea ce ne-am propus.

Diana C Ă IE N A R U

II

II

IIIIIII

III

II

II

II

I

IIII

I

- V , -

LIZ TAYLORDIVORŢEAZĂA OPTA OARĂ

Elizabeth Taylor, celebră atît pentru viaţa sa sentimentală, cît şi pen tru cariera cinem atografică , a cerut anularea căsătorici sale cu Larry Fortensky, m uncitorul în construcţii cu care s-a căsătorit acum patru ani, informează ROMPRES care citează AFP. Actriţa (63 de ani) invocă în cererea de divorţ existenţa unor incompatibilităţi ireductibile cu Fortensky, cu 20 de ani mai tînăr decît ea.

Presa populară vorbea de mai multe luni despre iminenta separare a cuplului. Avocatul lui Liz a precizat că procedura va fi din vina ambilor soţi, dar a refuzat să spună dacă cei doi

sjiu încheiat un acord cu ocazia /M ariajului lor - al optulea

pentru clienta sa şi al treilea pentru Fortensky. .

Ei s-au întîlnit în octombrie 1988 la o clinică din California, unde Liz se afla la o cură de dezintoxicare, după ce luase calmante pentru, a-şi uşura o durere de spate. Actriţa a fost învinsă de~ afecţiunea pentru Fortensky în anul următor, cînd acesta a vegheat la căpătîiul ei în timpul unei pneumonii, care a fost cît pe-aci să-i fie fatală. Căsătoria lor a avut loc la ranch-ul “Neverland” al lui Michael Jackson, care a condus el însuşi mireasa la altar.

Liz Taylor s-a căsătorit prima oară în 1950, cînd avea 19 ani, cu Conrad Nicholson Hilton. După separarea lor, 205 zile mai tîrziu, ea s-a căsătorit succesiv cu actorul Michael Wilding, cu producătorul de cinema Michael Todd„cu Eddie Fisher şi cu actorul Richard Burton, de care a divorţat în 1974 pentru a se recăsători cu

j \ d în anul următor si a-1 părăsi ^ n o u , în 1975. In 1976 s-a căsătorit cu John Warner, pe care l-a ajutat să intre în Senat (în 1978), dar a divorţat de accsta în 1982, declarînd că nu este făcută pentru a fi soţia unui om politic. ,

C B lîtQ DACĂ UN DIRECTOR TE INVITA LA PRINZ.Nu te aştepta la prea multe dacă un director britanic

te invită la prînz la restaurant; numai în Franţa poţi fi sigur că vei mînca bine, comentează Associated Press,, citind un sondaj efectuat de Gardner Merchant Sodexo.

Circa 82 la sută din directorii italieni dau importanţă unui dejun de afaceri, 71 la sută din cei francezi, 70 la sută din cei spanioli, dar numai 54 la sută din olandezi, 56 la sută din managerii germani şi 51 la sută dintre cci

britanici acordă importanţă unei asemenea ceremonii. Deşi 89 la siită din managerii olandezi şi 82 la sută din cei britanici obişnuiesc să ia prînzul în oraş, ei nu servesc decît un sandvici sau o gustare. Dar 74 la sută din managerii spanioli şi 66 la sută din cei francezi iau masa la restaurant şi mîncă două, respectiv trei feluri de mîncarc.

Paginărealiza tă

deM o n ic aTR IP O N

PENTRU BIBLIOTECA DUMNEAVOASTRĂ

• R. Thomas, Biblia bolilor cardiace, Editura Elit, 3500 lei.

O carte utilă pentru toţi cei ce ştiu puţin sau nu ştiu nimic despre bolile de inimă. Aflăm astfel despre factorii de risc, cauze psihologice, metode convenţionale de tratament, sau despre terapia naturistă adecvată bolilor cardiace. Se acordă a ten ţie şi îm bunătă ţirii condiţie i fiz ice , au toa ju to ră rii ş l a lege rii m edicului şi tratamentului.

• B etty K araen, T erap ia horm onală de substituţie. Da sau nu? SC Ştiinţă şi tehnică, 4900 lei.

O carte nouă care abordează fără falsă pudoare problemele endocrine ale femeii. Aflînd clar şi e fic ien t lucruri foarte ; im portante despiV echilibrul endocrin, femeile vor putea să-şi controleze activitatea, să-şi aleagă tratamentul cel mai bun sau să-şi modifice stilul de viaţă. Multe idei preconcepute sînt înlocuite cu realităţi, faptele prezentate convingînd printr-un limbaj accesibil.

• Dr. Paul Hanck, Cum să iubeşti pentru a fi iubit, E ditura Polimark, 6000 lei.

în colecţia “Psihologia vieţii cotidiene” , sentimentul este prezentat ca un element de bază în viaţa omului. De la “Iubirea şi problemele ei” la “Cel mai bun mijloc de a te face iubit” sau întinzînd “Celălalt obraz” pentru ca “Să vorbim deschis despre iubire şi căsătorie”, în căutarea “Soluţiei radicale”, am parcurs astfel toate titlurile capitolelor de carte. Fără să dea reţete, p siho logul ne ajută să ne cunoaştem , să recunoaştem, iubirea sau lipsa ei, s-o cultivăm, la noi şi la semenii noştri, să învăţăm să iubim pentru a fi iubiţi.

Iubirea este un sentim ent bivalent, care necesită reciprocitate, altfel e lipsit de sens şi valoare. Iar “unde dragoste nu e, nimic nu e” .

M arin R O SC A

CITE CEVA DESPRE CĂSNICIE

Care dintre reflecţiile pe care vi le supunem atenţiei au fost verificate de dumneavoastră?

“Căsnicia este un edificiu ce trebuie să fie reclădit zi de zi”. (Andre Maiirois)

“Viaţa de familie nu e o plăcere, ci o datorie”. (A.P.Cchov)

“Căsătoria este starea sau condiţia unei comunităţi constînd dintr-un stăpîn, o stăpînă şi 2 sclavi care fac un total de două persoane”. (Ambrose Bierce) " ,

“Familia se întemeiază pe interese pozitive încheiate între soţ şi soţie”! (Ioan Slavici).

“O familie nu e o formulă..., ci o ţesătură adîncă, făcută din cele mai tari fibre, mai fierbinţi şi mai nevăzute: din fire de sînge” (Lucian Demetrius)., “Istoria căsniciilor bune se aseamănă cu aceea a

popoarelor fericite, se scrie în două rînduri şi nu are nimic literar”. (Honore de Balzac)

“în viaţa conjugală, trei înseamnă o societate, iar doi -nici una” (Oscar Wilde)

“Nu te îndrăgosti de cel căsătorit:merge acasă şi te uită” . (Proverb turcesc)

“Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi găseşte leacul” (Vorbă românescă).

V I O L A T D E . . . N E V A S T ĂUn soţ care a fost violat de propria-i

consoartă, în două rînduri, a depus plîngere împotriva acesteia, anexînd şi certificatul medical care atestă violul, informează AFP, citată de ROMPRES. Reclamantul, în vîrstă de 50 de ani,locuitor al oraşului Nuremberg din sudul Germaniei, a declarat poliţiei că a fost violat de soţia sa, prima oară, în perioada în care se judeca procesul de divorţ dintre cei doi. Deşi se încuiase .

în dormitor, soţia sa a descoperit dublura^ cheii, a pătruns în încăpere şi l-a violat. O săptămînă mai tîrziu , aceeaşi soţie a recid ivat, iar b ărba tu l a ob ţinu t un certificat m edical care atestă violul, depunînd o plîngere împotriva ei. Chemat să dea explicaţii în faţa justiţiei în legătură cu plîngerea sa mai puţin obişnuită, “victima” adeclarat că renunţă la plîngere şi a precizat că s-a împăcat cu soţia.

P o tr iv it unui pu rtă to r de' cuv în t al tribunalului din Nuremberg “din punct de vedere juridic, atitudinea violentă a soţiei nu poate fi considerată decît drept constrîngere”. Asta pentru că “înainte de toate, violul, în Germania, nu este pasibil de urm ărire jud iciară decît în afara căsătoriei, apoi pentru că un viol, în sens' juridic, nu .poate fi aplicat decît unei femei”. -

CĂSĂTORIE PE OLD TRAFFORDConducerea clubului Manchester United caută

noi modalităţi de atragere a suporterilor săi, în afara celor tradiţionale, cum, ar fi vînzarea de tricouri şi diferite accesorii cu efigia jucătorilor- vedetă. Astfel, responsabilii lui “M.U.” au decis să se lanseze în tr-o nouă activ itate: oficierea ceremoniilor de căsătorie pe stadionul Old Trafford. Autorităţile municipale şi-au dat acordul, iar conducerea clubului se aşteaptă la un aflux de cereri pentru oficierea căsătoriilor pe ; iadion.

CANCERUL COLULUI UTERIN - REZULTAT AL UNEI VIEŢI SEXUALE Ai 1TATE?Multă vreme s-a pus problema

etiologiei reale a cancerului de col uterin. în încercarea de a-i stabili cauza, cercetătorii ău schiţat, un aşa-numit profil al femeii predispuse să dezvolte această, formă de cancer.

Se presupune că debutul foarte precoce al vieţii sexuale, în afară de lipsa - în multe cazuri - a stabilităţii emoţionale a cuplului şi ca atare a unor relaţii stabile monogame (deci în esenţă pred ispunînd la raportu ri întîmplătoare şi măi frecvent nepro tejate) favorizează îmbolnăvirile în sfera genitală la adolescenţă şi prin expunerea la acţiunea agenţilor patogeni p unei mucoase in su fic ien t maturizate, mai puţin capabilă să rez iste la acţiunea lor. S-a

determinat statisţic un risc dublu de ; a dezvolta cancer de col la femeile

care au debutu l v ieţii sexuale înaintea vîrstei de douăzeci de ani (intervenind şi factorii asocia ţi,7

■ proprii fiecărei femei în parte).La femeile cu o viaţă sexuală'

agitată, cu parteneri multipli, şi în special în cazul extrem, reprezentat de femeile care practică prostituţia, cancerul de col e mult mai frecvent întilnit şi apare Ia vîrste mai tinere. Trebuie menţionat că instabilitatea Vieţii sexuale este un factor «are poate avea o importanţă crescîndă. în viaţa femeii din societatea actuală.

S-a constatat o suprapunere destul de evidentă între “portretul-robot” al femeii predispuse să dezvolte cancerul de col u ierin şi cel corespunzător bolilor cu transmitere sexuala, suprapunere care a atras

atenţia asupra faptului că ar putea exista un factor cauzator comun. Studiile făcute pe numeroase cazuri au urmărit ca factor de certitudine pentru carcinogeneză prezenţa m odificărilor .precanceroase sau canceroase în celu lele supuse acţiunii unui anumit agent infecţios. Această legătură nu a putut fi stabilită cu precizie pentru nici una

■ dintre bolile venerice “clasice"; .atunci, odată cu dezvoltarea unor noi ipoteze, atenţia s-a îndreptat asupra virusurilor, avînd în vedere faptul că anumite virusuri sînt responsabile şi de dezvoltarea unor cancere cu alte localizări. A fost pus' în evidenţă rolul a două virusuri, a căror transmitere pe cale sexuală e dem onstrată: pap ilom a-v irusu l (agentul etiologic al condiloamelor

< acuminato) şi herpes- virusul de tip

2 (care provoacă herpesul genital, înseamnă ne?, -at dezvoltareao boală evoluînd sub formă de crize unui cancer dc 1 în viitorul mairecurente, foarte, dureroase, ce se mult sau mai . n îndepărtat, cisucced la intervale variabile, de . doar creşteri onsiderabilă aobicei pe toată durata vieţii şi pentru riscului ca ac să apară. Chiarcare încă nu există nici un tratament şi în acest ca? stă posibilitateaasigurind vindecarea definitivă), dep is tării coce şi aExistenţa unei infecţii cu unul din tratamentului ;ient. Este, fărăaceste două virusuri favorizează . îndoială, nec ■ ca în specialapariţia de leziuni precanceroase şi fem eile car i antecedentecanceroase la nivelul colului uterin, asem enea - ţii v ira le sădupă o perioadă de latenţă care beneficieze supravegherepoate fi dc dura’i variabilă. Restul medicală alebolilor cu transmitere sexuală sînt Prevenire; lor infecţii scconsidera te în p rezen t doar încadrează î; icilc extrem deindicatori ai unui grad mai ridicat , recomandai : prevenire ade contaminare sexuală şi în speţă bolilor cu ti c tc sexuală înposib ilita tea de a se fi produs general,infecţia cu unul dintre virusurile Dr. Maria > J HATEGANmenţionate. SOCIE1 £A ROMÂNĂ

Trebuie precizat că infecţia cu DE CANCERunu l d in tre aceste v irusu ri nu Str. Emil acoviţă nr. 29

.PRACTICA FINANCIARĂ miercuri, 21 februarie 1996 (14)

~ | ^ ^ | | p S P i ^ ^ l k E P » ■

privind balanţa imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare; determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1995

fn c o n fo rm ita te cu p re v e d e rile a r t nr. 28 d in L eg ea nr. 15 /1994 p riv in d am ortizarea c a p ita lu lu i im o b iliza t în ac tive co rp o ra le ş i n eco rp o ra le s i a pct. 4 6 d in N orm ele m e to d o lo g ic e de ap lic a re a L e g ii nr. 1 5 /i9 9 4 ap ro b a te p r in O rd in u l M in is tru lu i F in a n ţe lo r nr. 746/1994 , M in is te ru l F in a n ţe lo r s i C o m is ia N a ţio n a lă p e n tru S tatis tică au e lab o ra t p reze n te le tio rm e.

din exploatare sc Înmulţesc cu ponderea prezentată la lit.”a”, la care se adaugă veniturile din exploatare realizate de agentul economic înfiinţat prin divizare, în anul 1995. .

Pentru agenţii economici înfiinţaţi în anul 1995, precum şi pentru cei la care din calculul efectuat rezultă un grad de utilizare a mijloacelor fixe mai mare de 100 %, se va lua în considerare un grad de utilizare egal cu 100%. -

în situaţia în care un agent economic desfăşoară mai multe activităţi, gradul mediu de utilizare a mijloacelor fixe se determină utilizînd un coeficient mediu anual de corecţie (K) calculat pe total activitate:

1995/an de ; înfiinţare

E Ki • V i

100m care

I. Balanţa imobilizărilor necorporalc, corporale şi financiare

Toţi agenţii economici care au în patrimoniu active necorporale, corporale şi financiare au obligaţia ca anual să întocm ească “Balanţa im obilizărilor necorporale, corporale şi .financiare” conform formularului (cod 29) anexa la Bilanţul contabil pe anul 1995.. Acest formular cuprinde existentul la începutul

anului, intrările şi ieşirile în cursul anului, amortizarea înregistrată, valoarea rămasă a imobilizărilor la sfîrşitul anului, provizioanele înregistrate şi valoarea netă a imobilizărilor.' Completarea se va face în conformitate cu precizările

din “Normele metodologice privind în tocm irea,, verificarea şi'centralizarea bilanţurilor contabile ale agenţilor economici pe anul 1995”, elaborate de Ministerul. Finanţelor. • ■■

■ II. Stabilirea gradului de utilizare a mijloacelor fixe de bază deţinute de agenţii economici, necesar determinării valorii am ortizării incluse în cheltuielile de exploatare ale anului 1995.

1. în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, agenţii economici vor include în cheltuielile de exploatare a l t anului 1995, amortizarea calculată în directă corelaţie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul acestora, realizat în această perioadă.

Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se determină în funcţie de mijloacele fixe de bază care. definesc activitatea de exploatare a agenţilor economici şi prezentate în anexa nr. 1 la prezentele Norme.

2. Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se calculează astfel: .

Km 1995U(%) = — -------------- -------- K lp r

Em, an de înfiinţare

în care: v .Em, 1995 = indicatorul de eficienţă a mijloacelor

fixe de bază realizat de agenţii economici în anul 1995, : Em, an de înfiinţare = indicatorul de eficienţă a

mijloacelor fixe de bază realizat de agenţii economici în anul de înfiinţare,

K = coeficientul de corecţie prevăzut în co l 2, .4 respectiv 6 din anexa nr. 2 (după caz),

Ipr = coeficientul mediu de preţ rezultat în urma reevaluării m ijloacelor fixe în conform itate cu prevederile H.G. nr. 500/1994 =

Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de bază existente la sfîrşitul anului 1995 reevaluate

_ / conform H.G. nr. 500/1994

Valoarea medic anuală a mijloacelor fixe de bază existente la sfîrşitul anul 1993.

La agenţii cconomici care nu au cfectuat reevaluarea mijloacelor fixe conform H.G. nr. 500/1994, Ipr = 1

mijloacelor fixe, nu vor lua în calcul veniturile facturate' din vînzarea produselor respective (cont 707):

Veniturile aferente activităţii de lohn vor fi recalculate în lei pe baza preţurilor pieţei interne.

. **) Vma = V + Vmaf - Vmae, unde:

Ki = coeficientul de corecţie pentru activitatea “i”.Vi = ponderea activităţii “i” (exprimată în procente)

în valoarea totală a veniturilor din exploatare în anul 1995.

Agenţii economici care nu regăsesc coeficientul de corecţie aferent activităţii desfăşurate în. Anexa nr. 2, vor calcula coeficientul mediu anual de preţ (Ip), astfel:

Vmai sau Vmae =Vi(e) x T

. . . IpZ q !9 9 5 • p 1995

1995/an de înfiinţare

Em ;Venituri din exploatare

Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de bază existente la sfirsilul anului.**

*) Pentru anii 1990 - 1993 inclusiv, veniturile din exploatare vor fi cele evidenţiate în creditul contului 600 “Venituri din activitatea de bază” diminuat cu valoarea impozitului pc circulaţia mărfurilor evidenţiat în debitul aceluiaşi cont.

Pentru anii 1994 - 1995 inclusiv, veniturile din exploatare vor fi cele evidenţiate în creditul conturilor din grupa 70 “Venituri din vînzări produse, mărfuri, scrvicii prestate şi din alte activităţi” (701 - 708) şi din grupa 74 - “Venituri din subvenţii de exploatare” (741).

Agenţii cconomici carc pentru lucrările şi prestările executate unor clienţi încascazâ produse (sub forma plăţii în natură), pe carc Ic valorifică ulterior la terţi, în vederea determ inării gradului dc utilizare a

in care:Vma = valoarea medie anuală.a mijloacelor fixe de

bază existente la sfîrsitul anului de înfiinţare si anului 1995 •’

V = valoarea de inventar sau intrare a mijloacelor fixe de bază existente la începutul anului

Vmai = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de bază intrate în cursul anului

V mae = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de bază ieşite în cursul anului

Vi (e) = valoarea de inventar, sau de intrare a mijloacelor fixe de bază intrate sau ieşite în cursul anului de înfiinţare şi în cursul anului 1995

T = numărul de luni întregi din luna următoare celei de intrare a mijloacelor fixe de bază pînă la sfîrşitul anului de înfiinţare sau anului 1995, respectiv numărul de luni întregi din luna următoare celei de ieşire a mijloacelor fixe de bază, pînă la sfîrşitul anului de înfiinţare sau a anului 1995.

Se precizează că în Vma nu se include valoarea mijloacelor fixe aflate în conservare.

Pentru agenţii economici înfiinţaţi în perioada 1990- 1991 rezultatul obţinut prin aplicarea formulei de calcul a gradului de utilizare a mijloacelor fixe se înmulţeşte cu 1000, iar pentru agenţii economici înfiinţaţi în perioada 1992-1994 cu 100.

3. Agenţii econom ici care s-au în f iin ţa t în conformitate cii prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, în perioada 1990 - 1991 inclusiv, vor folosi pentru determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe coeficientul (K) din coloană2 la anexa nr. 2 din prezentele Norme. •

Agenţii economici înfiinţaţi, în condiţiile alineatului de mai sus, în perioada 1992 - 1993 vor folosi pentru determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe coeficientul (K) din coloana 4 la anexa nr. 2 din prezentele Norme.

Agenţii economici-înfiinţaţi, în condiţiile primului alineat, în anul 1994 vor folosi pentru determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe coeficientul (K) din coloana 6 la anexa nr. 2 din prezentele Norme.

Agenţii economici care au funcţionat, în anul de înfiinţare, mai puţin de două.luni vor calcula gradul de utilizare a mijloacelor fixe în funcţie de indicatorul de eficienţă a mijloacelor fixe de bază din anul următor.

Agenţii economici care au funcţionat, în anul de înfiinţare mai mult de două luni, dar mai puţin, dc un an, vor determina gradul de utilizare a mijloacelor fixe pe baza veniturilor din exploatare realizate, reîntregite la nivel de an în funcţie de venitul mediu lunar realizat.

Pentru agenţii economici înfiinţaţi prin divizare, gradul de utilizare a mjjloacelor fixe se va determina astfel:

a) se determină ponderea mijloacelor fixe preluate de noul agent economic în totalul mijloacelor. fixe deţinute de agentul economic supus divizării;

b) se. determină veniturile din exploatare aferente anului de raportare pentru agentul cconomic înfiinţat, prin divizare, an care corespundc cu anul de înfiinţare a agentului economic supus divizării, prin aplicarea ponderii menţionate la litere “a” asupra veniturilor totale din exploatare realizate de agentul cconomic supus divizării în anul dc înfiinţare;

c) se calculează indicatorul dc eficienţă a'mijloacelor fixe dc bază (Em) al anului dc înfiinţare prin raportarea veniturilor din exploatare determinate conform prevederilor dc la lit. “b” la valoarea medic anuală a mijloacelor fixe dc bază preluate.

Agenţii cconomici înfiinţaţi prin divizare în anul1995 vor lua în calculul indicatorului de eficicnţă a mijloacelor fixe dc bază (Em 1995), veniturile din exploatare astfel:■ - pentru perioada de dinaintea divizării veniturile

p /an de înfiinţare

- • in care;ql995 = cantităţi livrate în anul 1995 pl995 = preţuri de producţie 1995 ; - ' p/an de înfiinţare= preţuri de producţie an de

înfiinţare ; ■ , .’Pentru agenţii economici care, începînd cu anul

înfiinţării pînă în anul de raportare nu deţin în patrimoniu mijloace fixe de bază pentru celelalte mijloace fixe gradul de utilizare se consideră 100 %.

4. Agenţii economici care se încadrează în categoria de contribuabili mici, aşa cum sînt definiţi de 0,G. nr. 70/1994 vor regulariza în anul 1995 în funcţie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe calculat pentru anul 1995 în conformitate cu prevederile de la pct. 3, amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare, cea înregistrată în debitul contului în afara bilanţului 8045 “Amortizarea mijloacelor fixe aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe”, profitul impozabil, impozitul pe profit şi fondul de dezvoltare.

Agenţii economici care.se încadrează în categoria de contribuabili mari vor regulariza în funcţic dc gradul de utilizare a mijloacelor fixe realizat în anul 1995, numai amortizarea inclusă în cheltuielilor de exploatare şi cea înregistrată în debitul contului 8045, precum şi fondul de dezvoltare. '

Amortizarea astfel recalculată va fi înregistrată în cheltuielile de exploatare fără ca aceasta să conducă la înregistrarea de pierderi pe total activitate.

Diferenţa de amortizare care nu va fi acoperită în condiţiile stabilite Ia alineatul precedent va rămîne înregistrată în debilul contului 8045.' ,

Agenţii economici, care în anul 1995 înregistrează pierderi cauzate de cheltuieli de altă natură, vor înregistra în cheltuielile de exploatare amortizarea determinată în funcţie de gradul de utilizare, a mijloacelor fixe realizat în anul 1995.: Agenţii economici care au realizat în anul 1995 un

grad de utilizare a mijloacelor fixe mai mic decît cel al anului 1994 şi au efectuat investiţii din fondul de dezvoltare constituit din amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare consumînd integral acest fond, nu vor mai efectua regularizarea'amortizării. în situaţia în care fondul de dezvoltare constituit din amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare în anul 1995, a fost consumat parţial, se va efectua regularizarea amortizării la nivelul fondului de dezvoltare consumat la care se adaugă investiţiile în curs (sold cont debitor 231).

De asemenea, nu mai efectuează regularizarea amortizării pentru anul 1995 nici agenţii economici care în anul 1994 au înregistrat în contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” imobilizări corporale achiziţionate sau realizate pe cont propriu, fără surse legale acoperitoare, potrivit pct. 16 din Precizările anexă laH.G. nr. 3/1995.

5. Pentru mijloacele fixe date în locaţie de gestiune sau închiriate, determinarea gradului de utilizare a acestora aferent anului 1995 se va determina astfel:

- 5.1. La locatar sau chiriaşa) în cazul în care locatarul foloseşte numai mijloace

fixe dc bază luate în locaţie de gestiune sau închiriate Jiu calculează amortizarea pentni mijloacele fixe luate în locaţie de gestiune sau închiriate; i" ,

b) în cazul în care o parte din mijloacele fixe dc bază sînt luate în locaţic de gestiune sau închiriate, iar restul sînt proprietatea locatarului:

locatarul sau chiriaşul calculează gradul de utilizare a mijloacelor fixe în funcţie de ponderea mijloacelor fixe dc bază aflate în proprietatea sa aplicată asupra veniturilor din exploatare realizate în anul 1995, deci numai pentru cele proprii; j .

- gradul dc utilizare a mijloacelor fixe astfel rezultat va sta la baza determinării amortizării pc care locatarul sau chiriaşul, o va înregistra în cheltuielile <lc exploatare, iar restul dc amortizare aferentă gradului- de neutilizare a mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul locatarului sau chiriaşului, se va reflecta în debilul contului 8045 al locatarului sau chiriaşului;

- în situaţiile în care locatarul sau chiriaşul la dala înfiinţării sale, ca societate comercială, avea în folosinţa numai mijloace fixe de bază luate în locaţie de gestiune sau închiriate, iar în anul imediat următor dobîndeş'o. mijloace fixe de bază proprii, gradul de utilizare a > mijloacelor fixe în anul 1995 se va determina în funcţie f de anul de raportare în care acestea au fost dobîndite.

Em 1995

Em, an de dobîndire a mijloacelor fixe proprii

Pentru determ inarea veniturilor din exploatare necesare determ inării indicatorului de eficienţă a mijloacelor fixe de bază se va aplica asupra totalului veniturilor din exploatare ponderea mijloacelor fixe de bază proprii în totalul mijloacelor fixe de bază.

în cazul în care mijloacele fixe de bază proprii au fost achiziţionate în anul 1995, gradul de utilizare al alcestora este de 100% .

5.2. La locator sau închiriat o r -■ a) în cazul în care locatorul sau Inchiriatorul a dat

în locaţie de gestiune sau a închiriat o parte din mijloacele fixe de bază, iar restul au rămas în folosinţă proprie determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe aflate în patrimoniu se va face astfel:

- locatorul sau inchiriatorul calculează amortizarea mijloacelor fixe date în locaţie sau închiriate utilizînd gradul de 100 %, fără a modifica, din această cauză, nivelul locaţiei sau chiriei stabilit prin contract;

- pentru mijloacele fixe de bază proprii nedate în locaţie sau închiriate calculează gradul de utilizare a m ijloacelor fixe ,-av înd în vedere veniturile din exploatare mai puţin veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune sau chirii.

b) în cazul în care locatorul sau inchiriatorul realizează venituri din exploatare numai ca urmare a locaţiei, de gestiune sau închirierii, gradul de utilizare a mijloacelor fixe se va determina în funcţie de:

- locatorul sau inchiriatorul calculează amortizai*^! mijloacelor fixe date în locaţie sau închiriate, ulliiizizr' gradul de 100 %, fără a modifica, din această cauză, nivelul locaţiei sau chiriei stabilit prin contract:

- pentru mijloacele fixe ce nu intră în categoria celor de bază şi nu sînt date în locaţie sau închiriate, gradul de utilizare al acestora se calculează avînd în vedere veniturile din exploatare inclusiv cele din locaţie de gestiune sau chirii realizate. _ .

6. în anul 1996 determinarea amortizării ce urmează a se include în cheltuielile de exploatare se face pe baza amortizării anuale, calculată la valoarea de intrare a mijloacelor fixe corectată cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe realizat în anul 1995, iar la finele anului se va proceda la regularizarea amortizării îi funcţie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe realizat efectiv.

7. Pentru agenţii economici înfiinţaţi în anul 1995 şi care realizează în anul 1996 un indicator de efieienţă a mijloacelor fixe de bază mai mare de 10 ori faţă de indicatorul de, eficienţă realizat în anul 1995 se va proceda la majorarea de 5 ori a veniturilor realizate in anul 1995, după care se va determina noul indicator de eficientă a mijloacelor fixe de bază, aferent anului1995. . .. . v .

8. Diferenţă de amortizare rezultată ca urmare a neutilizăriî mijloacelor fixe se va evidenţia în debitul contului 8045. . .

La expirarea duratei normale de funcţionare a mijloacelor fixe, determ inata In conformitate cu prevederile H.G. nr. 266/1994 şi a Ordinului MinistnfîSâ^ Finanţelor nr. 106/1995, diferenţele de amortizare rezultate ca urmare a neutilizăriî mijloacelor fixe se vor introduce în cheltuielile .de exploatare în mod eşalonat pe o perioadă d e . maximum cinci ani, cu aprobarea Adunării G enerale a Acţionarilor sau Asociaţilor la societăţile comerciale şi Consiliului de Administraţie la regiile autonome.-

9. Pentru anul 1995 clasificarea mijloacelor Gx necesare calculării amortizării fiscale, prevăzută de O.C. nr. 70/1994 se Va face în funcţie de duratele normale de utilizare rămase, calculate în conformitate c« prevederile Normelor nr. 180200/1995 emise de Ministerul Finanţelor.

Pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu după1.1.1994 duratele normale de u t i l i z a r e sînt cele.aprobatr prin H.G. nr. 266/1994.

‘ 10. Pentru mijloacele fixe de natura obiectelor * inventar amortizarea ce urmează a se introduce n cheltuielile dc exploatare se determină în conformii cu prevederile pct. 33 din Normele metodologice^ aplicare a Legii nr. 15/1994 aprobate prin OrdiM; Ministrului Finanţelor nr. 746/1994, fără a fi corccla'j cu -gradul de utilizare a mijloacelor fixe. '

.11. Odată tu . publicarea prezentelor Normei* M o n ito ru l 'O f ic ia l a l.R o m ân ie i, îşi încetear1 aplicabilitatea Normele comune MF/CNS nr. 16!®- 2812/1994 si nr. 10474/1541/1995 si punctele 3,4, J 6 din Normele M.F. nr. 180200/1995 aprobate Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 106/1995. _

M INISTRU DE STAT, M lN jS T m ^

. Florin G eorge*?^-COM ISIA NAŢIONALĂ PENTRU STATISŢP

, PREŞEDINTE A lexandru fîadocea

. NOTĂ: Anexele nr. 1 şi 2 sînt publicate in Oficial al României, Economistul ed. special nr- .1996 şi sînt afişate Ia sediul D.G.F.P. a j u

- - C

Y

O») miercuri, 21 februarie 1996 EVENIMENT a d e v ă r u l . d e C lu i

" A s t ă z i n u a v e ţ i î n t r e b ă r i ! "

( • F r a g m e n t e d i n m o n o l o g u l c o l o n e l u l u i V i c t o r M ă r i n c a ş » j

Pentru că în ultimele zile nu au fost cuminţi şi au îndrăznit să publice ştiri pe care IJP Cluj nu si-a pus parafa, acordul, semnătura, încuviinţarea şi alte asemenea sinonime, comandantul instituţiei mai sus num ite, colonelul Victor Mărincaş, a convocat ieri mass-media la o conferinţă de presă. La sfîrşitul ei, toţi cronicarii au fost unanimi în aprecierea că apariţia meteorică. a comandantului se aseamănă cu prezenţa lui Michael. Jackson la Bucureşti: Toţi l-au vă^ut, nimeni nu i-a vorbit. De ce? Pentru că ne-ă spus că nu există întrebări! Prin urmare, nouă nu ne rămîne decît a puncta cîteva fragmente din m onologul domnului comandant.-•în cazul ofiţerilor acuzaţi de

viol asupra unei minore, procurorul militar a dat sentinţa neînceperii urmăririi penale,

constatîndu-se că faptele incriminate cctăţeanul Vasile Baciu, omul carcnu există. • susţine că a fost bătut de poliţiştii

•Tot o ştire aflată din alte surse din Dej. Victor Mărincaş, citind decît cele oficiale îl vizează pc rapoartele, susţine că numitul Vasile

Baciu a consumat alcool în barul "Carmen Silva”, consumaţie pe care nu a avut cu ce să o plătească. Mai mult, omul le-ar fi propus chelneriţelor o partidă de sex în grup! Scandalul s-a am plificat atunci cînd rău platnicul a spart o vază, în cioburile căreia s-a rănit ulterior. El este cercetat pentru ultraj împotriva bunelor maniere şi ultraj împotriva poliţiştilor şi gardienilor publici.'

•în sfîrşit; ultimul fapt pentru care colonelul Victor Mărincaş s-a a ră ta t supărat a fost publicarea în "Evenimentul Zilei” a unor ipoteze năucitoare în ceea ce priveşte moartea maiorului Marius Lorinţ. Comandantul IJP Cluj a infirmat ipotezele avansate de cotidianul bucureştean, refu- zînd, însă, aşa . cum am amintit, să răspundă întrebărilor pe care presa ar fi dorit să i le adreseze.

M ihai HO SSU

H a i I i b i ! A . M . R . 3 6 5i Dacă intenţionaţi ca astăzi sau mîine să călătoriţi cu■ trenul, mai aveţi la dispoziţie foarte puţin timp pentru a vă■ răzgîndi. Printr-o tradiţie destul de cunoscută, zilele de 19, I 20, 21 şi 22 februarie sînt rezervate de CFR tinerilor | ostaşi. E perioada cînd călătorii obişnuiţi alcătuiesc o | jalnică minoritate.| Seara zilei de luni nu a fost■ una uşoară pentru cei ce lucrează _ .la Poliţia Transporturi. Ei au I trebu it să facă faţă a tît | entuziasmului celor ce urcau în | trenuri, cît şi deznădejdei celor

Ice rămîneau pe peroane. Şi dacă proaspeţii recruţi erau prea obosiţi I de emoţii şi băutură pentru a mai

| pune prea mari probleme, cu cei

Icare rămîneau pe loc a fost ceva

O altă păcăleală informatică este g lja ţ^ ieturnărilo r de fonduri. Anul r\tecatj "piraţii” ruşi au reuşit să

spargă cu uşurinţă sistemul de transfer de fonduri al City Bank şi

; sâ deturneze 3 milioane de dolari, în Statele U nite ale Americii agresiunile electronice s-au înmulţit: furturi şi vînzări de fişiere ale clienţilor m arilor societăţi, distrugerea unor dale comerciale în

’ profitul concurenţilor şi utilizarea frauduloasă a unor.num ere ale cărţilor de c red it au zguduit

, economia. Prejudiciile suferite au fost estimate de Trezoreria Federală

i la suma de peste 100 miliarde de : dolari pe an. Senatorul american : Richard Lugar a denunţat într-o scrisoare adresată colegilor din Congres "pericolele pe care le

; prezintă industria jocurilor de noroc prin Internet, care s-ar putea solda

cu grave com plicaţii ju rid ice in ternaţionale pen tru SUA” . Documentul a relevat existenţa a aproxim ativ 200 de cazinouri virtuale în activitate, dintre care' piuite acceptă pariuri de 10 pînă la 150.000 de dolari şi care trimit în mod corect banii cîştigaţi

Poliţişti si s i i m goana după

australieni au solicitat pariuri i a meciurile de fotbal.

Warren Eugene, fondatorul lui •• "Internet - Casino", şi-a stabilit sediul computerelor de joc virtual în insula Saint-Martin, din Caraibele olandeze. Un alt mare patron, în Cuba, pentru a se eschiva de plata

criminali informaţie (¥)

de jucători prin cccuri în decurs de cîteva pre, fie pe numele şi adresa clientului, fie la o simplă căsuţă poştală. Această nouă industrie se ; deschide progresiv tuturor formelor de jocuri tradiţionale -poker, bacara, black jack, ruletă, pariuri în direct la cursele hipice. Unii japonezi au cerut chiar pariuri la întrecerile de sumo, iar marii amatori de pariuri

im pozitelor federale americane. Lanţuri de cazinouri electronice au fost înfiinţate şi în ţări din Europa, Africa şi Asia. Pariurile şi profiturile po t trece a s tfe l fără obstacol frontierele eludînd legislaţiile, care diferă de la ţară la ţară. Experţii sînt de acord asupra unei cifre: în următorii trei ani, suma de pe piaţa mondială a jocurilor de noroc ce va

reveni cazinourilor prin Internet se va cifra la 40 miliarde de dolari. Anual, desigur!

; ■ * * *Prin adaptarea realizată după

Mondorama - Ministerele Publice şi Serviciile Secrete, am încercat nu numai să vă prezentăm un m aterial in teresan t şi cutremurător. Am dorit totodată să atragem atenţia asupra necesităţii perm anente de perfecţionare a poliţiştilor, pentru a fi pregătiţi în lupta c.ontra infracţionalltăţilor, după cum s-a văzut, sofisticate. Pentru aceasta e nevoie ca la Preşedinte, Parlament, Ministerul de Interne şi con tribuab il să şe înţeleagă că e nevoie de bani. De foarte mulţi bani!

Şi neclintită voinţă de studiu.

Radu V ID A

de lucru. Lâ oprirea în gara Cluj I a accelera tu lu i Satu M are - | Bucureşti, peroanele au devenit■ neîncăpătoâre. Totuşi, nu cred să J fi urcat în tren mai mult de zece I so ldaţi. în schim b, afară se | dez lăn ţu ise iadul. Un ta ra f■ ţigănesc im proviza un dans

tradiţional pe valize de lemn. "Să curgă vinul şi să vină femeile”,

| striga un alt grup. Şi femeile au | venit într-adevâr, undeva pe la

vagonul opt. Vreo cinci băieţi formau o piramidă în vîrful căreia o creatură blondă îşi săruta prin geamul deschis iubitul. Sărutul tindea însă spre infinit astfel că de la un timp prăbuşirea improvizaţiei deveni inerentă. "Piramida” se surpă în cele din urmă, din nefericire exact peste resturile cu care un stomac mai‘ sensibil nu se putuse împăca. în

I

tabloul general al despărţirilor apărea, ici colo, cîte un călător pierdut.

Pentru a ne completa imaginea acestor nopţi de nebunii am urcat şi în cîteva garnituri de tren. Deşi din exterior se părea că cei care suferă-cel mai puţin sînt chiar cei ce pleacă, privită de pe culoare, problema căpăta alte dimensiuni. Eliberaţi de clipele despărţirii şi aşezaţi pe tradiţionalele valize de lem n, proaspeţii "b iban i” se consolau reciproc cu ajutorul sticlelor de vin sau de ţuică. Ei erau decişi să-şi petreacă cum se cuvine ultimele clipe de "liber­tate”. Intruşii nu erau admişi. Astfel că nu ne-am mirat deloc cînd în WC-ul de la capătul unui vagon am descoperit un bătrîn ce îşi amenajase acolo o adevărată

-garsonieră. Sacii îi erau aranjaţi frumos lîngă geam. Bagajele uşoare stă teau to lăn ite în chiuvetă.Un cocoş viu, dar ameţit de atîtea mirosuri, încetase de mult orice protest. Iar el, omul, dormita legănat uşor pe scaunul de WC!

Inutil a mai insista asupra altor aspecte. Reţineţi doar zilele cînd pleacă recru ţii. Luni7 m arţi, miercuri...

M ihai H O SS U

Maşină în suferinţăIeri, la .ora 8,10 minute, la intersecţia din Piaţa Unirii cu strada

Gheorghe Doja se afla o maşină în suferinţă. Chioară de un ochi, cu celălalt spînzurînd jalnic înafară, fără o aripă, cu roţile din faţă strîmbe. Şi, pe parbrizul din faţă, un om milos a lăsat un anunţ: cumpăr maşina în starea în care se află. Sunaţi Ia telefon...

S-a înduioşat de lacrimile de sticlă ale Daciei albastre...Diana C Ă IENAR U

Afenfie la clădirea gării!folclor: "De vrei să nu pici de fazan,

Stai cu ochii spre tavanl”Luni dim ineaţa, mai multe

fragmente din clădirea ce adăposteşte gara CFR Cluj s-au desprins din tavan, rănind uşor două persoane. Oamenii s-au ales mai mult cu sperietura, dar nu ştim dacă o eventuală recidivă s-ar solda cu aceleaşi efecte.

Cu o vechime considerabilă (a fost construită în 1870), clădirea gării a fost dcclarată monument istoric. Renovările efectuate de-a lungul timpului nu au afectat prea mult infrastructura. Surse din . cadrul CFR ne-au spus că o reparaţie în scurt timp este practic

im posib ilă , în tru c ît lipsesc fondurile necesare. în plus, o eventuală închidere a spaţiului pentru renovare ar periclita grav activitatea gării.

Cauza prăbuşirii de zile le trecute o constituie infiltrarea apei în tavan. Deşi zona periculoasă a fost delimitată cu o bucată de sfoară, pericolul nu a fost'încă îndepărtat: în tavan se mai pot vedea cu uşurinţă şi alte locuri îmbibate cu apă, constituind o ameninţare mută pentru toţi cei care tranzitează, zi Inie acest loc.

(M .H .)

C Z i a r u l " A d e v ă r u l ” p u b l i c ă :

Tarifele minimale pentru avocaţiîn scopul com baterii

concurenţei neloiale, Consiliul U niunii A vocaţilor a stab ilit ta rifu l ono rariilo r minime. O norariile sîn t negociabile, neexistînd un plafon maximal, însă, decanul baroului are dreptul, po triv it leg ii, să cenzureze onorariile . "D acă un c lien t consideră că a fost taxat excesiv de un avocat, acesta poate face contestaţie la decan", ne-a declarat dl ,Toma D ragom ir, decanul baroului Bucureşti. "Nu, ştiu cît va fi în vigoare această listă, întnicît Curtea Europeană a D repturilor Omului a hotărît suprimarea tarifelor minime la avoc/ţi, considerîndu-se că şi aceasta este o presiune asupra

libertăţii exercitării profesiei". D-sa a mai arătat că, în ţările Europei de Vest există alte moduri de stabilire a onorariilor. De exemplu, în Franţa, se plăteşte timpul pe care l-a afectat •avocatul pentru sirsţinerea unei cauze. în principiu, este între 500 şi 1500 de franci ora. Clientul poate avea sigu ran ţa că avocatul îi calculează exact cîte ore a muncit la dosarul respectiv; cît a stat în instan ţă , îfl arh ive, telefoane, transport. Pentru că avocatura implică foarte multe cheltuieli, pe care clientul nu le cunoaşte. Cum am mai spus, Ia noi există şi posibilitatea apărării gratuite: Şi nu numai în-penal. Dacă o persoană -are un litigiu civil şi vine la noi cu acte doved itoare că nu are

' posibilităţi materiale să plătească un avocat, o apărăm gratuit.

1. CAUZE PENALE- 100.000 lei- 150.000 lei pentru cauze cu mai

' mult de 3 inculpaţi2. CAUZE CIVILE-nepatrim oniale (cum sînt cele

care p rivesc d rep tu l la v ia ţă , sănătate, integritate corporală, la nume, la onoare, dreptul de autor, de inventator etc.), deci drepturi care nu sînt evaluabile în bani - n.n. -50.000 lei '

- p a tr im o n ia le (cînd litig iu l priveşte bani sau bunuri evaluabile în bani - n.n.)

a) pînă la 1 milion lei -1 0 la sută dar nu mai puţin de 50.000 lei; b) între un milion si 10 milioane lei -

3 la sută din valoarea litigiului;c) între 10 milioane lei şi 50 m ilioane lei - 2 la sută din valoarea litigiului; d) între 50 milioane lei şi 100 milioane lei -1,5 la sută; e) între 100 milioane lei şi. 1 miliard lei - 1 la sută; f) peste 1 miliard lei - 0,5 la sută:

3 . .C O N SU LTA ŢII JURIDICE

a) consultaţii juridice scrise -40.000 lei/ o oră;

b) consultaţii juridice - 20.000 lei/o oră.

4. Redactare acţiuni judiciare, acte juridice, memorii, cereri..:

1 /3 din onorariul datorat pentru litig iu l patrim onial(nepatrimonial) în care ar putea fi valorificat dreptul.

S o ţ u lIonMorariu

a solicitat judecătoarei să procedeze la d e s fa c e r e a c ă s ă to r ie i .

Cmd a fost întrebat, de ce a luat această hotărîre, răspunsul a provocat ilaritate: ”Nu-mi place, ro-am săturat de ea”.

Fără să mai pună în discuţie alte aspecte ale cauzei, prin sentinţa civilă nr. 6313, instanţa t-a respins acţiunca şi l-a obligat

să plătească cheltuielile de judecată. Plin de sine, aşa cum îi plăcea să fie, el a urcat scările Tribunalului şi a depus apel La termenul fixat, judecătorii i-au cerut dovezi, în baza cărora să demonstreze că între el şi soţia sa au intervenit conflicte grave, care fac imposibilă convieţuirea. ”Ce probe să aduc, domnule preşedinte, a replicat el, eu nu sînt probă, cuvintele mele n-au nici o valoare?” Fiecare cuvînt are greutatea lui, 'a apreciat preşedintele, dar nu este suficient

atît. Dumneata ai pronunţat mai multe, dar,-toate sînt sterile, fără substanţă.' Articolul 30 din Codul familiei pretinde existenţa unor neînţelegeri grave între soţi, probate punct cu punct, nu afirmaţii făcute pe ton arogant şL de pe poziţii de forţă. Soţia dumitale este o femeie serioasă, ataşată familiei, aşa au caracteri- zat-o martorii care au fost ascultaţi de judecătorie. Cum în practică infatuaţii nu acceptă nici o opinie, tribunalul l-a trimis acasă să-si reia

viaţa de familie. Este imposibil - a replicat el - şi aflînd că şi la Cluj- Napoca mai este o instanţă superioară, a introdus recurs. Secţia civilă prin decizia 204 a soluţionat nu numai chestiunile de drept invocate, ci şi starea de confuzie morală în care se găseşte reclamantul. Atît judecătoria cît şi tribunalul - se menţionează în decizie - n-au manifestat grabă, superficialitate în soluţionarea procesului. Au fost audiate persoane din mediul în carc au trăit

soţii, invederînd, în unanimitate, că neînţelegerile dintre ei au fost cauzate din vina exclusivă a reclamantului, care avea obiceiul să consume frecvent băuturi alcoolice şi să provoace scandal. Ideea nechibzuită de a nu mai trăi cu soţia i-a fost inoculată de surorile sale, care o considerau incultă şi "pocăită”. D eşi soţia a făcut demersuri insistente de a rămîne alături de familie, el a părăsit-o cu ostentaţie. Acest comportament - se subliniază în decizia Curţii - dezvăluie un grad superior de AROGANŢĂ, abordarea vieţii fără să ţină seama de vreun principiu.

Constatînd că pîrîta n-a încălcat în nici un mod prevederile art 30 din Codul familiei şi art. 617 din Codul de procedură civilă, recursul reclamantului a fost respins. Aceasta înseamnă că încă b instanţă i-a dat ordin să revină la familie şi să-şi îndeplinească obligaţiile scrise în lege. O fi pocăită soţia, dar, au trăit împreună mai bine de 30 de ani, împărţind bucuriile şi necazurile vieţii. Un lucru rămîne însă cert: fără RAŢIUNE nu se poate rezolva nimic din problemele cotidiene. ' v

J u ris t Ion G HERCIO IU

d© O iy f ' Z 62T t

ANUL VU NR. 1398 ISSN 1220-3203

MIERCURI S I FEBRUARIE 1996

16 PAGI Ni 300 LEI

U L T IM A O R Ă miercuri, 21 februarie 1996 (J6)ţ

L a C î m p i a I t i r z i i -

a c ţ i u n i d e p r o t e s t

a l e m e t a l u r g i s t i l o r

Angajaţii schimbului I dc la Combinatul Metalurgic Industria • Sîrmei Cîmpia Turzii au participat ieri, timp de două ore (10,00 - 12,00) la o acţiune de protest, în faţa Combinatului, soldată cu blocarea circulaţiei rutiere pe drumul naţional Turda- Tîrgu Mureş. Ei au solicitat alimentarea Combinatului cu energie electrică la necesarul de producţie, nu la cota de avarie şi asigurarea unui salariu de 75 la sută pentru perioadele de

întrerupere. După cum a precizat coresponden tu l Rompres dl Grigorc Pop - preşedintele filialei Cartel ALFA Cluj, la care sînt afiliate sindicatele metalurgistilor de la Cîmpia Turzii, la încheierea acţiunii s-a decis solicitarea aprobărilorlegale pentru ca jo i' între orele 13,00-14,30 să se organizeze un miting de protest la Casa de Cultură a Sindicatelor din localitate.

Em il S T A N C IU

Cancelarul Kohl a declarat că îl consideră pe Boris Elţînbun preşedinte pentru Rusia”'cel mai

Boris Elţîn este "cel mai bun preşedintei pentru Rusia” , dar Germania refuză să acorde sprijin nu lui Elţîn personal, ci Rusiei ca stat - a declarat, cancelarul Kohl, subliniind că îl cunoaşte pe liderul rus "ca pe un om absolut-de nădejde”. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat televiziunii germane ARD de cancelarul Kohl, aflat la

Moscova, într-o vizită oficială.în trebat "care va fi poziţia

Bonnului în cazul în care alegerile, prezidenţiale din R usia vor fi cîştigate de comunişti?”, cancelarul german a declarat, potrivit ITAR- TASS, că va conlucra şi cu aceştia, iară să ascundă totuşi faptul că pot apărea destul de multe probleme cu un comunist în postul de preşedinte al Rusiei. Relativ la extinderea

NATO spre Est, Helmut Kohl a afirmat .că Rusia nu poate să aibă drept de veto în problem a respectivă. Intrarea în Alianţă este o problemă exclusiv a ţărilor ce doresc să adere la NATO. T otuşi, a rem arcat Kohl, "Occidentul va lua în considerare temerile prudente ale Rusiei în sfera securităţii”.

(Rompres)

IFOR a publicat lista criminalilor de război căutaţi

Forţa multinaţională a - NATO (IFOR) a publicat un a fiş cu fotografiile şi descrierea celor-51 de bărbaţi suspectaţi de Ciime de război în Bosnia, informează agenţia France Presse. Toţi aceştia au fost acuzaţi de crime de război de către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga. (Rompres)

Nicu Rusu. fost director general al Filialei Transilvania a Băncii Româneşti:

| “Domnul Radu Cîropeaou a uitat de ! tortul cu săgeată”

(urmare din pag. 1)

Intre generalul Florică şi generalul Pitulescu

(urmare din pag. 1)

asemenea act de presiune. Dar de aici se intră în dom eniul speculaţiilor, care sînt întotdeauna riscante.‘Ceea ce nu este riscant pentru aflarea adevărului o constituie fap tele .' Acestea sînt dezvăluite limpede în rapoartele şefului poliţiei române.

Cazul generalu lu i P itulescu porneşte, ca şi cel aKgeneralului Florică, de la corupţie. Numai că, în timp ce uitatul general cu nume de femeie s-a făcut singur de minune în faţa întregii ţări neputînd susţine credibil acuzaţiile sale, generalul Pitulescu dispune de date peste care nu se poate trece, Interesant este insă faptul că Opoziţia l-a luat în braţe pe generalul Florică chiar dacă raportul său s-a dovedit hilar, iar acum ignoră'datele certe despre corupţie oferite de generalul Pitulescu. Poate pentru că acuzaţiile şefului poliţiei vizează atît Puterea, cît şi Opoziţia.

Se pune întrebarea dacă cîştigarea alegerilor din acest an de către

Opoziţie ar putea duce Ia acţiuni mai hotărîte de stîrpire a cazurilor de corupţie. Răspunsul este greu de dat, dar în găsirea lui trebuie să ţinem seama de faptul că printre partidele care favorizează corupţia sînt numite şi PD şi PL-93, care aparţin Opoziţiei. Liderii acestor partide au am eninţat că îl vor acţiona în judecată pe generalul Pitulescu, dar este greu de crezut că îş i vor duce la bun s f îrş it ameninţarea. -

Corupţia practicată de structurile m afiote se rid ică deasupra intereselor politice.

| la C luj, şi-a făcut, raportu l în■ Bucureşti, după indicaţiile d-lui■ Crăinicieanu, care-mi promisese căI “mă aranjează”. Raportul lui Ionescu | este făcu tdupă cercetările d-luii Ciovîmache, fiind trimis poliţiei.

Domnul Cîmpeanu se delimiteazăI acum de ac tiv ita tea filia le i | Transilvania, dar în domeniul bancar | nu-i ca-n politicăl Dînsul uită că, în . 1992, a fost la inaugurarea sediului ' filialei Transilvania şi a tăiat tortul | cu săgeată , f ă c u t : special- la | “Belvedere”, cu urarea “Bun venit,■ domnule preşedinte”.

în esenţă, dl Nicu Rusu pledeazăI (a făcut-o, marţi, din nou, într-o | conferin ţă de presă, pentru |'n ev in o v a t). F iliala a lucrat, în r perioada 1992-1993, în numele* băncii centrale, a sistat creditele, în | 1993, -cînd Banca N aţională a | României a solicitat acest lucru, şi■ a părăsit ringul în urma unei decizii ] lua te la B ucureşti, neavîndI posibilitatea de a demonstra, cu

Demis pentru colaborarea cu STASIO curte regională administrativă germană a anunţat luni decizia *

de demitere din funcţie a primarului localităţii Koenigstein (de pe teritoriul fostei RDG), datorită colaborării acestuia cu STASI, fosta poliţie secretă a regimului comunist est-german.

Curtea din Bautzen - după cum relatează France Presse - a apreciat că nici o persoană care a lucrat pentru serviciile STASI nu poate ocupa o funcţie comunală, inclusiv funcţia de primar. (Rompres)

acte, ceea ce a întreprins cît timp a lucrat ca reprezentant al băncii. Nu consideră că ar avea o vină penală, cel mult civilă, pentru care B.R.l-ar putea trage la răspundere. De altfel, dl Rusu a comunicat băncii, în 13 februarie, că în perioada 22 iulie - 1992 - 31 ianuarie 1996, nu

■ a primit salariu, cerind drepturi în valoare de 17.600.000 lei. în aceeaşi zi, a depus • un act pentru reglementarea statutului de acţionar, în care se spune: “Subsemnatul Nicu N. Rusu, domiciliat în Cluj-Napoca, B-dul Nicolae Titulescu nr. 35/24, vă aduc la cunoştinţă următoarea situaţie ciudată:

-prin dispoziţia nr. 103 din 15 septembrie 1992 am virat suma de

•; 4.900.000 lei cu titlul de acţiuni;; -calitatea mea de acţionar a fost recunoscută în scris de dv.;

-nu am primit nici o sumă care să reprezinte dividendele, mai mult, pe lista de dividende a acţionarilor din Cluj nu am fost trecut;

-vă atrag respectuos atenţia că nu există nici o cale legală prin care să-mi fi putut pierde calitatea de acţionar, fără voinţa şi acordul meu;

-cred câ este vorba de o greşeală, pe care doresc să binevoiţi a o îndrepta, sau de abuzul în funcţie al vreunui angaja t a l Băncii Româneşti, în care caz vă rog să-mi comunicaţi numele”.

în plus, dl Rusu, ca asociat al firmelor Quasar Agroimpex (firmă ce a susţinut, ca şi Loyalty, filiala Transilvania), a ceru t Băncii Româneşti suma de 182.620.905 lei.

Vorba si cazmaua

Zilnic dau buzna peste noi informaţii dintre cele mai şocante, izvorîte din calcul rece, cu bătaie strategică, din comoditate, din lipsă de “sursă” ori din sursă “manipulantă” sau, pur şi simplu, din interes ori din ignoranţă...

Citesc intr-un ziar că, zilele trecute, un anume inspector şcolar general (domnul Zoltan Rakosi din judeţul Covasna) a dibuit sub podeaua cabinetului său o “drăcovenie” de interceptare a convorbirilor

telefonice, asamblată din piese ' japoneze (made in Japan, deh!). Şi,

pentru a f i cit se poate de convingător, inspectorul - detectiv descrie “scula” ca fiind confecţionată din plastic (gri!), dimensiunea 10/1 cm, funcţionînd cu o baterie garantată pe cinci ani. Un electronist, măsurind bateria, a ajuns la concluzia “ştiinţifică”, demnă de toată crezarea, că “interceptorul” a fost montat sub

podea in toamnă, aproximativ în perioada în care postul telefonic al domnului inspector “contractase”o pană pe care specialiştii de la Romtelecom sosiţi la faţa locului n-au fost în Stare să o înlăture. Pînă aici toate se leagă, iscusinţa reporterului fijnd în măsură a pune p e gînduri pînă şi pe membrii cercului electroniştilor amatori, palierul grădiniţă, grupa mică.

Uimeşte “naivitatea”

presupuşilor specialişti în ’ interceptări telefonice care în epoca arhiminiaturizării au apelat la un “mastodont” măsurabil în centimetri; uimeşte apoi minunea aceea de baterie în stare a funcţiona cinci ani într-un interceptor-emiţător (daţi-i inventatorului premiul Nobel!) precum şi metoda de măsurare utilizată, pe care, probabil, nici NASA n-o deţine... Dar, verba volant ş i ... lumea crede! Ce crede lumea? Crede bunăoară, că depanatorii de la Romtelecom (probabil, români) îl “lucrează”p e . domnul inspector general Rakosi (sigur, ungur)! De aici, posibile trimiteri la Constituţie, la Consiliul Europei, că tot păşit-am în campania electorală... Iar despre “manipularea” presei n ici: pomeneală... Despre “zelul” unor ziarişti, nici atît...

• Aşa că tu, cititor obişnuit, n-ai decît să începi a-ţi demonta telefonul, a-ţi scoate duşumeaua şi a-ţi dezlipi tapetul de pe pereţi pentru a găsi locul unde “etnia adversă” ţi-a vîrît “urechea” în casă... Citind despre întîmplarea domnului Rakosi, mi-a venit în minte o relatare de presă hazlie în care un “presar” semidoct, anunţînd o conferinţă despre Saint Beuve, a scris cu seninătatea ignorantului: "... cei prezenţi vor profita, desigur, de acest prilej pentru a cunoaşte mai bine o mare sfintă, admirată de toată lumea...”.

Tentaţia g loriei e mare. Vorbele ne ajută, mai mult decît orice, să escaladăm- Ol impui. Numai că, zisa cuiva, uneori vorbele aduc a cazma, te îngroapă...

N ic o la e V E R E S

Nicolae Văcăroiu cere sprijin legislaţii pentru privatizare

PrintM in comunicat de presă trimis de purtătorul de cuvîtit al G uvernului R om âniei, prim im informaţia că luni seara, la Palatul Victoria, a avut loc o întîlnire de lucru a prem ieru lu i N icolae V ăcăroiu cu Com isia pentru privatizare din cadrul Senatului, condusă de preşedintele acesteia, senatorul Teodor Ardelean.

Au participat, de asemenea, Florin G eorgescu, m inistru de sta t, ministrul finanţelor, Petre Ninosu, m inistru pentru re la ţia cu Parlam entul, H ildegard Puwak, secretar de stat în cadrul CCSRE, Iacob Z elenco, preşed in te le Agenţiei pentru Privatizare şi Emil D im a ,' p reşed in te le Fondului Proprietăţii de Stat. Cu acest prilej, au fost analizate aspecte normative privind acordarea de facilităţi pentru agenţii economici prevăzuţi în Legea nr. 55/1995, privind accelerarea p rocesului de privatizare. în mod special au fost abordate prevederile referitoare la cedarea cu ti t lu -g ra tu it către

so c ie tă ţile com erciale care s e privatizează a unei părţi de pît 60% din Sumele cuvenite pentru pachetele de acţiuni pe cart acesta le vinde, respectivele s urmînd a fi folosite de societăţii! beneficiare pentru plata datoriilorşi retehnologizare.

Prem ierul Nicolae Văcăroiu i cerut sprijin legislativului penlm promovarea altor legi adiacente Legii 55/1995, în mod special c privind transformarea Fondurilor P rop rie tă ţii P rivate în fondNUl*, financiare de investiţii, lege necs®“ pen tru asigu rarea coerenţei ac ţiu n ilo r u lterioare încheierii actualei etape de subscriere.

M em brii C om isiei pentn privatizare din cadrul Senatului şi- au exprimat deplina. disponibilitate de a sprijini procesul de privatizau, în spiritul şi litera Legii 55/1995. inclusiv prin dinamizarea procedurii parlam entare de completare ţi perfecţionare a cadrului legal în cart se d esfăşo ară acţiunea di privatizare. (Rompres)

Căruţa ţiganilor ia calea Statelor Unite

Zece ţigani şi ţigănci dansează din buric în faţa căruţei, urmăriţi de camerele de televiziune şi de şefii lor îmbrăcaţi în costume “la patru ace” purtînd în mîini telefoane celulare. Rudi Varga, regele aurarilor din judeţul Cluj, urcă cu grijă în căruţa autentic ţigănească, veche de un secol. El o priveşte cu mîndrie şi zîmbeşte. Dacă planul ţiganilor se va îm plin i, căruţa va fi vîndută în Statele Unite la un preţ situat în jurul a 100.000 de dolari.

. Frum oasa ' sumă de bani justifică veselia cu care ţiganii au petrecut ieri,' împreună cu ziariştii în parcarea hotelului

N apoca. Căruţa a fosl achiziţionată, în Arad de către U niunea Liber-Democrată a Romilor, care vrea să o vîndă Muzeului de vehicule vechi din Pennsylvania. Odată ajunsă pe tărîm american, ea va f i iniţial expusă la Muzeul H o lo c a u s tu lu i , în amintirea celor 30.000 de ţigani omorîţi la AuschiwiK- Liderii U.L.D.R., care au viză americană valabilă zece ani, dar întîm pină greutăţi din partea autorităţilor române, vorsâ plec* cît mai curînd, ducînd la Muzeul H olocaustu lu i şi un set de costume tradiţionale ţigăneşti

C a i u s C H I O R E A N

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şei);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).. Secretar de redacţie de scrviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828, Secretariat dc rcdacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490, 192.127 şi 197.507

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "Gcorge Bariţiu" ; tel. 432502; fax: 432501.