Nr. 121. Anni LXXIV. / / ) / Braşov, Sâmbătă !n 4 (17) Iunie 1911.

Apare In fiecare zi de lucru.im ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 7î an 12 cor.,

|p ll, an 6 cor. Pentru Rom&nia şi streinâtate pe an 40 franci, pe Va a 20 franci., pe 7« an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,Tipograf ia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe Vi an 10 cor., pe ljt an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

D3 T Ü N E A D E L A L U G O J.Aderenţii partidului naţional ro­

ii din comitatul Caraş-Severin şi mitatele învecinate, întruniţi la Lu- j în adunare poporală la 2 (15) Iu­te 1911:

constată că sistemul de guver- ent, inaugurat în Ungaria, la 1867,

isţiue şi astăzi acea politică de dis- gere, care bazându-se pe exclusi- mul de rassă şi de clasăm încătu- ă forţele adevărate ale acestei şi în special face imposibilă va-

iditarea politică, desvoltarea econo- ică şi culturală a poporului;

constată cu durere, că ocârmui- ţării desconsideră nu numai drep-

rile inalienabile ale poporului ro- ân, ci nesocoteşte chiar şi cele mai

elementare îndreptăţiri ale Jimbei şi Obiceiurilor poporului român;

protestează cu toată hotărârea împotriva acestor stări de lucruri şi pretind respectarea intereselor de e-

îţă naţională ale poporului ro­din Ungaria, pretind ocrotirea

dreselor economice ale ţărănimei române şi reclamă să i-se recunoască poporului român cuvânt în ocârmui-

ţării, în proporţiunea jertfelor de ge şi de avere, pe care le aduce

intru susţinerea ţării şi mărirea mo- hiei;cer introducerea fără amânare a

fragiului universal, egal, direct se- it, fără restricţii, şi cu votare în mune, precum şi o arondare dreaptă cercurilor electorale, ţinându-se mă de relaţiile de naţionalitate ale

pulaţiunei ţării, ca fiecărui popor ţară să-i fie dată posibilitatea a

mite în dietă deputaţi în raport cu mărul său;

protestează împotriva tendenţei a amâna şi lua dela ordinea zi- această reformă, fără de care este neputinţă înstăpânirea unui regim

imocratic, singurul care răspunde ităzi exigenţelor unei desvoltări fi- şti şi sănătoase a ţerii în plină nsonanţă cu interesele de viaţă a poarelor, cari împreună constitue ara;

reclamă deplina garantare a li rtăţilor publice, asigurarea eficace liberului exerciţiu al drepturilor tăţeneşti şi eliminarea radicală a turor acelor practice neconstituţio- e şi nelegale, cari înstăpânindu-se cursul vremii în Ungaria, au otrft-

it toate fântânile vieţii publice; iar relativ la aşa zisele iniţiative

împăciuire naţională, ivite din di- ite părţi în timpul din urmă, iau

[id satisfacţie act, că se află deja baţi de stat, cari recunosc, că

estiunea de naţionalităţi este as­ii chestiunea de cea mai vitală portanţă a Ungariei şi că dela fe-

ei soluţiune depinde viitorul iogariei, regretă însă, că pănăacum ici un fapt de guvernament nu a ivedit, că întru adevăr am fi ajuns

în evoluţiunea politică a ţerii la acel mult dorit punct de întoarcere, când prin fapte incontestabile să se dee dovadă, că ocârmuitorii ţerii sunt pă­trunşi de adevărul, că nu pe temeiul forţărei unei supremaţii artificiale, saturate de nenorocitul spirit al ex­clusivului de rassă, ci numai şi nu­mai în spiritul sincerei păci, a depli­nei egalităţi de drept a popoarelor, cari constitue ţeara şi a adevăratei libertăţi naţionale, bazate pe drept şi dreptate, pe respect reciproc de drept şi pe încredere reciprocă, se poate înfăptui justa şi mulţumitoarea, şi prin urmare: singur posibila soluţie fericită a chestiunei de naţionalităţi din Ungaria ;

în fine îşi exprimă aderenţa la programul partidului naţional ro­mân şi în lupta pentru ducerea la isbândă a programului acestui partid îşi depun deplina încredere în co­mitetul central al partidului naţio­nal român.

Momente.

Adunarea dela Lugoj. Depeşa cores­pondentului nostru din Lugoj, publicată eri, ne-a vestit, că marea adunare popo­rală a avut un succes desăvârşit, ceea-ce se vede din numărul impozant al partici­panţilor, la 3000 de oameni şi din numărul vorbitorilor, lamura bărbaţilor noştri politi- ciani, 10 la număr. Aceşti iluştri cuvântă­tori au lămurit din toate punctele de ve­dere situaţia generală şi situaţia noastră politică, cum şi chestiunea sufragiului uni­versal, lucruri cari au format principalele agende ale meetingului.

La adunare au fost de faţă şi câţiva fraţi de-ai noştri din regat, precum d-nii L St. Paulian şi St. JSanu, prof. în Turnu- Severin, Şţal, stenograful camerei deputa­ţilor din Bucureşti şi alţii. Şi până a pu­blica un raport mai detaiat despre decur­sul adunării, dăm azi la loc de frunte moţiunea primită cu unanimitate şi cu mare însufleţire de adunare.

M. Sa şl moştenitorul tronului. Ziarul»Linzer Tagespost«, care este de obicei bine informat despre lucrurile dela cur­tea din Iscbl, scrie, că M. Sa monarhul voeşte, ca vara aceasta să o consacre cer­cului intim familiar şi să nu fie conturbat de agendele de stat sau politice.

De aceea în decursul verii toate a- gendele de stat le va provedea moştenito­rul tronului, care va merge de mai multe ori la Iscbl, ca să fie în atingere cu M. Sa.

Această ştire se confirmă şi din Konopist, de unde se anunţă, că deşi moş­tenitorul tronului petrece cu familia sa în Konopist, el o preluat girarea celor mai multe chestii, cari aparţin sferei de acti­vitate a domnitorului, pe cari moştenito­rul le rezoalvă în înţelegere cu M. Sa.

fm ) Intr-o zi un băiat de Sas intră într-o prăvălie românească şi cere o cutie de chibrite. Vânzătoru român — iarăşi un băiat — îi dă chibrite cu firma „Emke“ . Băiatul de sas îşi aruncă odată ochii peste cu tie şi strâmbă nemulţămit din nas apoi cu o privire repede, ciudată mă soară din creştet până în tălpi pe vânzător şi ’ntr-un glas înăbuşit î apostrofează: „Sie sind ein U...“ ? Vânzătorul uluit — un isteţ negusto- raş de altfel — pricepu aluzia şi răs­punse apăsat, dar biruit: „Nein, ich bin ein Române!'' Puiul de sas î învălui încăodată într-o privire a- proape dispreţuitoare şi plecă ducând de sigur cu el o slabă ideie despre negustorii români şi poate şi ciuda tul gând, ca în veci să nu mai cum pere chibrite dela Români.

După depărtarea Sasului, negus- toraşul voind poate să-şi uşureze pu­ţin sufletul şi să scape de sub apă­sarea prea grea a vorbelor, cu care-1 mustrase puiul de sas, făcu următoa­rea observare: „Cumpărătorii români nu se burzulesc niciodată, când le dau chibrite d’astea“ .

Scena asta mi-a adus aminte de alt pui de Sas, care-şi făcea anul prim de drept în Debreţin. Nu voiu uita niciodată, cum acesta îmi spu nea totdeauna pe un ton pornit din cine ştie ce convingere adâncă: „Mai bine îţi dau o ţigară, decât o chi- brită“ . Bietul sas în Debreţin nu gă­sea chibrite nemţeşti şi fiecare chi­brit strein, pe care era silit să-l a- prindâ îi trezea în inimă o nespusă nemulţămire ş-ar fi aprins cu el mai bucuros un oraş decât să-şi aprindă o ţigară. II văd parcă şi-acum cum cerşea dela unul şi altul foc şi nu se în voia odată cu capul, ca să i-se dea chibrită pentru a-şi aprinde ţigara.

Şi tot scena din prăvălia cu mi­cul negustoraş şi cu nemulţămitul pui de sas mi a reamintit şi o altă vir- tuositate de soiul acesta. Mă vedeam în temniţa Seghedinului în societatea multor fraţi de suferinţe. Mi-aduceam aminte de republica ce-o formau în­temniţaţii, unde aceştia erau mai li­beri decât înafară de zidurile temni- ţii. Acolo „agitatorii“ trăiau o viaţă mai independentă decât în lumea cu ordinaţiuni ministeriale răsuflate cu duch liberatoric. In strâmtul sălaşu­lui înzăbrelat de pe ţărmurul Tisei agitatorii fumau în dragă voe ca toţi

buc părea că se înalţă mai voios printre zăbrele, iar pe urma lui alu­necau mai cu dinadinsul grelele su­ferinţe, cari apăsau sufletele noastre ahtiate după libertate.

Toate aceste constatări şi adu­ceri aminte mi ’ndreaptă ochii invo­luntar spre gospodăria neamului meu. Cercetez, să aflu ş-aici revolta Sasu­lui din prăvălia Românului, caut un tip asemenea studentului din Debre­ţin, alerg să găsesc cei ochi ai cută- rui Slovac întemniţat care făcea ri­sipă cu chibrite slovăceşti. Dar truda mi-se pare zadarnică. Vorba negusto- raşului: „Cumpărătorii români nu se burzulesc niciodată, când le dau chi­brite d-astea“ . Ce adevăr straniu s-a­scunde în aceste vorbe sburate de pe buza naivului negustoraş. Ce do­vadă ucigătoare de nepăsare şi de inconştienţiozitate. Cum justifică ace­ste vorbe indolenţa unui neam, care nu înţelege cele mai elementare con­diţii a conservării de sine.

Căci să nu fim de loc optimişti. Să cercetăm numai obiectiv întru cât sunt sprijiniţi meseriaşii şi comer­cianţii noştri ? In cutare oraş de pildă avem doi-trei croitori, doi-trei mă- sari, doi-trei bărbieri români şi totuşi ai noştri trec grăbiţi pe lângă ei şi nimeresc la vecinul străin. Bine în­ţeles nu poate fi vorba de nici-o mustrare de conştiinţă, de nici o bur­zuluiala, ci mai curând de-o desăvâr­şită dormitare a conştiinţei.

In chipul acesta însă nu vom cuteza de a mai vorbi de cine ştie ce ideale. Nu vom mai putea susţine, că virtutea omului constă în prima linie în cunoaşterea şi aprecierea eu- lui său însu-şi. Nu vom mai afirma, că tăria unui neam ca şi vitalitatea aceluia îşi are rădăcinile în respectul efectiv pe care-1 are şi trebue să-I aibă faţă de sine, ci încrucişându-ne mânile vom urmări cu inima îndure­rată un nesfârşit pahod de oameni, cari condamnaţi prin sineînşi-şi, gră­besc spre locul de perzare.

O astfel de situaţie însă nici decât nu ne poate mândri. Ceva din revolta acelui copil de Sas trebue să cuprindă şi pe capii familiilor noas­tre, ceva din acel orgoliu de rassă înăscut în puiul de Sas, ceva din a- ceastă putere devenită instinct a Sa­sului trebue să se înrădăcineze şi în sufletul nostru. Şi să nu ne sfiim a imita şi pe celălalt Sas, care în De- areţin nu-şi da banul pe chibrite străine. Să înţelegem odată această

Turcii de pe malul Bosforului, dar virtute, la care mulţi de-ai noştri i-ar nici unul nu-şi aprindea ciubucul cu zice nepăsători ca tot-deauna „o a-chibrite de-ale procurorului, ci cu de cele fabricate de mâni slovăceşti în Turdczszt-mârton. Se făcea o risipă cum mai rar cu aceste chibrite, căci în fiecare chibrit simţeam cum tră- eşte un suflet înfrăţit cu noi, înto­vărăşit cu suferinţele noastre. Strân­geam cu drag printre degete fiecare chibrit slovac şi ’n flacăra, care ţâş­nea din el ni-se părea, că răsare cu mândrie o scânteie din sufletul mun­citor al slovacului. Şi fumul din ciu-

pucătură curioasă“ să înţelegem, că acel Sas era cu mult mai în clar cu ce avea să facă, căci el îşi iubea atât de mult ş’atât de adevărat neamul, încât ştia mai mult decât noi să în­ţeleagă, că un chibrit cumpărat dela strein e o pornire nedemnă spre a distruge tăria şi integritatea neamu­lui său.

O astfel de purtare să nu ne pară deci nici decât un capriciu, ci mai vârtos o desăvârşită înţelegere

Pagina 2.

a unei adevărate chemări, ce trebuie să şi-o împlinească fiul unui neam, a cărui fiinţare depinde numai şi nu­mai dela tăria puterilor proprii.

Şi să nu ni-e pară curioasă nici risipa, de chibrite, ce-o făceau „agi­tatorii“ în temniţa Seghedinului. Căci în fie-care flacără, ce ţâşnia din chi­britul aprins, se adăuga o nouă pu­tere la tăria colectivă şi vivacitatea poporului slovac. In acea risipă de chibrite se făcea cea mai credincioasă juruinţă, că martirii slovaci vor trăi şi vor muri pentru neamul slovac.

In chipul acesta ar trebui să lu­crăm şi noi. Să sprijinim ca îndem­naţi de cel mai adânc instinct de conservare pe comercianţii şi mese­riaşii noştri. Să-i căutăm ori când şi în ori-ce loc, aproape şi departe pe ei şi numai pe ei. Căci ori-ce ban dat de noi lor — rămâne al nostru al tuturora, averea şi tăria lor, e averea şi tăria noastră. Şi să nu ne mai re­voltăm, când ni-s’ar părea, că negus­

torul român ni-e cere pentru artico­lul H cumpărat 2— 3 fileri mai mult decât negustorul străin, pentru-că plusul ăsta tot la averea neamului se adauge. E doar ştiut, că negus­torii români în toate timpurile au fost cei mai mari şi mai stăruitori adicţi ai neamului. Averile lor au rămas tot-deauna avere naţională, din care s’au întemeiat aşezăminte româ­neşti.

Să înţelegem şi elementarul ade­văr, că sprijinul nostru consecvent îi va alipi tot mai mult de noi şi că prin acest sprijin vom creia astfel de negustori şi meseriaşi, cari îşi vor putea da mai uşor seamă de modul cum va trebui să-şi conformeze pur­tarea pentru a ne mulţămi. Stăruitori fiind în acest sprijin vom înfiinţa astfel o clasă de mijloc, cu care ori când ne vom putea mândri. Prin sprijinul nostru cei mai puţini isteţi se vor apropia de desăvârşire, cei lacomi vor deveni mai cruţători, cei pătimaşi şi grobi vor deveni mai prevenitori şi mai afabili.

Să ne facem deci cu toţii aceas­tă datorie elementară. Instituţii cul­turale, internate şi toate aşezămin- tele noastre publice ca şi conducă­tori şi oameni de rând fie cel puţin în vremile de acum pătrunşi de ade­vărul, că numai noi prin noi ne pu­tem ridica şi întări. Numai sprijinul nostru reciproc e chezăşia, care va asigura mai stăruitor conservarea fiinţei noastre. Şi aceasta o putem face cu atât mai uşor, cu cât ştim,

în împlinirea acestei datorinţe nu iie poate împedeca nimeni. Căci în

FOILETONUL »GAZ. TRANS.« -

Cântec.Vor trece ani şi-o să se stingă In noapte ultimul regret,Şi n’o să-ţi mai aduci aminte C’ai cunoscut un trist poet.

Iar eu plecat pe cărţi vreodată Gândind poate ia viaţa mea,Voiu încerca vre-o elegie Nemai putându-te uita.

A. Cotruş.

Pipe sau lulele în anticitate.Subt acest titlu Henry Durând pu­

blică în «Revue scientifique» o cronică nostimă cât se poate.

Ese în privinţa aceasta dreptatea bietului Cezar Boliac, pe care Al. Odo- bescu l-a zeflemisit aşa de mult în scri­erea sa «Fumuri arheologice din lulele preistorice». In adevăr bietul Boliac găsise la Cetatea Sculieni, lângă Vodastra, jud. Romanaţi, printre alte olării, idoli de lut, etc. şi o lulea sau pipă. Din «Dacia înainte de Romani» de Gr. Tocilescu ve­dem c’a găsit Boliac mai multe lulele, negre, galbene şi albe. Până şi d-oul C.

GAZ BT A T R A N S I L V A N I E I Nr. 121.—1911

cazul acesta libertatea noastră nu poate fi stânjenită de veleităţi poli­tice, de cari [unii şi alţii poate se tem.

Gâlltra. Discuţia asupra budgetului de culte încă nu e terminată, dar se crede că va lua sfârşit în câteva zile. Mai este apoi de discutat budgetul de justiţie, a- propriaţia ş. a. începând cu azi, camera şi-a prelungit timpul de şedinţe cu 1 oară, aşa că şedinţele durează în flecare zi până Ia 3 oare.

Ministrul plenipotenţiar al nostrn la Bucureşti, prinţul Fiiratenberg, numit de curând, a fost primit în audienţă de re­gele Caro), prezentându-şi hârtiile de în­credinţare.

Miniştrii tripiicei. Din Ischi se anunţă, că miniştrii de externe ai statelor d in 'tri­pla alianţă, vor avea afirmative o întâl­nire în vara aceasta în Ischi sau în Salz- burg. In vederea acestei întâlniri s’au ini­ţiat tratative între cei trei m iniştri: Aehrenthal, San-Giuliano şi Kiderlen- Wâchter.

cele din urmă s-ar putea trece peste a- ceastă înfrângere, căci ideea creştln-so- cială este invincibilă. Se eere insă ca frun­taşii partidului să aibă curajul de a-1 re­organiza.

Broşură asupra sufragiului universal.Zilele acestea a apărut o broşară de scri­itorul politic, Dr. Kalmár Antal, care se ocupă cu sufragiul universal. Kalmár e aderent al sufragiului universal radical, dar cu restricţiunea censului de inteligenţă şi naţional.

După Kalmár ar fi să aibă vot elec­toral toţi cetăţenii, cari au împlinit 24 de ani ai etăţii şi

1. ştiu scrie şi ce ti; acesta e cenzul de inteligenţă şi 2. cari nu ştiu scrie şi ceti, dar ştiu ungureşte; acesta e eenzul naţional. Prin aceasta s’ar asigura aşanu- mita supremaţie maghiară. Conform pro­iectului lui Kalmár, numărul total al ale­gătorilor ar fi de 3 milioane şi o sută de mii. Kalmár se ocupă şi cu noua împăr­ţire a cercurilor electorale.

Rezultatul alegerilor legislative din Austria- După ştirile mai nouă sosite din Austria, se cunosc până acum rezultatele din 449 cercuri.

Au fost aleşi 68 creştini-sociali, 44 socialişti, 47 membri ai Uniunei ger­mane, 55 cehi, 15 poloni, 5 ruteni din Bu­covina, 26 slavi dela sud, 17 italieni, 5 români, un pangermao, 1 zionist şi 2 de­putaţi afară din partid. Mai sunt 136 de balotagii. Socialiştii au pierdut 8 mandate; liberalii germani au câştigat 7 mandate dela creştini-sociali; sunt balotagii între socialişti şi membri uniunei germane pen­tru 40 de scaune; între creştini-sociali şi uniunea germană pentru 18 scaune ; între creştini sociali şi socialişti pentru 19 sca­une ; între cehi şi socialişti pentru 37 scaune şi între socialişti şi italieni pentru 4 scaune.

Înregistrând rezultatul cam nefavo­rabil al creştinilor sociali ziarul >Reichs- posU scrie, că dezastrul electoral al creş­tinilor sociali se atribue neglijenţei presei partidului, dar mai ales atacurilor şi ca­lomniilor redactorului creştin-social, Ver- gani, îndreptate în potriva partidului şi fruntaşilor creştini-sociali. Aceste atacuri şi calomnii au găsit un ecou puternic în întrunirile publice. »Aceasta este opera şi succesul lui Vergani«, scrie ziarul citat. »Pressa evree poate să triumfe«.

De altă parte red. Vergani scrie în organul său »Deutsches VolksblatU că lu­crurile nu se puteau petrece altfel, dacă partidul creştin-social a ajuns în aseme­nea mâni după moartea lui Lueger. In

0 parentare. Cetim în »Tel. Rom.«, in congregaţia din urmă a comitatului Sibiiu a fost parentat cu cuvinte foarte elogioase decedatul ministru de comunica- ţiune, Eieronymi Kărolys a cărui memo­rie s’a propus să fie eternizată şi în pro­cesul verbal al adunării municipale. In numele Românilor a declarat d-IDr. Liviu de Lemdny, că ei nu participă la acest act, de oare-ce pe ei îi leagă triste suve- niri de activitatea decedatului, care ca mi­nistru de interne a desfiinţat partidul na­ţional român şi a sistat funcţionarea co­mitetului acestuia. Românii nu au alte cu­vinte faţă de decedatul decât c ă : >apa trece, pietrile rămân*.

nesfârşite aplauze au răsplătit pe d-n» Bacaloglu, ale cărei succese din timpul din urmă se răsfrâng cu atât mai mult &• supra întregei Românimi cu cât prin sinteza d-sale cât şi prin cele o sută di proecţii de toată frumuseţea, a contribuit la cunoaşterea şi aprecierea neamuluHj mânesc. Ziarele din Florenţa au înregis­trat această conferinţă cu cuvinte de mari laude.

«La Nazioae», cel mai vechiu şi im portant ziar florenţian, caracterizând a ceasta conferinţă ca o lucrare bogată in fond şi elegantă în formă, numeşte Ro mânia o insulă romană intr’o mare de rase şi limbi străine; iar «il Marzocco» relevează în conferinţa d-nei Bacaloglu dragostea intensă pentru neamul nostru şi patriotismul luminat, prin care compa trioata noastră îşi atrage îndoite sim< patii.

ilustrul preşedinte al societăţii Leo- nardo da Vinci, a adresat d-nei Elew Bacaloglu în urma acestei conferinţe şi e scrisoare oficială în numele societăţii. Dii această scrisoare măgulitoare pentru în­tregul neam, suntem în măsură de a re­produce câte*va rânduri privitoare la toţi Românii:

«România îşi îndreaptă gândul către Roma ca la pairia-mumâ ; Roma şi Italie, îşi aduce aminte de România cu căldură! şi afecţie. A auzi vorbindu-se de Români» din gură românească cu elegantă sobrie­tate de cuvinte şi cu siguranţă de doc­trină, a fost pentru noi un eveniment nu de mică importanţă.

Stimată doamnă, puteţi duce cu d-voastră expresiunea sufletelor noastr» recunoscătoare».

Conferenţa unei românce despre România.

Pe la sfârşitul lui Maiu, d-na Elena Bacaloglu a ţinut la Florenţa în sala «Leonardo da Vinci» conferinţa d-sale a- supra României, ilustrată cu proecţiuni.

Această conferinţă, care avusese deja mare succes la «Collegio Romano» la Roma, a fost anunţată cu entusiazm şi aşteptată cu nerăbdare de membrii soci­etăţii LeoDardo, care, precum se ştie, e compusă din elita intelectuală şi aristo­cratică a Florenţii. La această conferinţă, pe lângă un public numeros şi distins, printre care se afla şi un român, d-nul Sihleanu, profesor universitar, au azistat şi câteva ilustraţii italiene ca preşedintele Pio Rr-yna, ilustrul filolog, Scipio Sighale, sociologul vestit cunoscut şi la noi, Or- vieto, directorul importantei reviste «Mar­zocco». Felice Tocco, profesor de fllosofie la şcoala de studii superioare, Guido Mazzoni, senator, etc.

Conferinţa a avut deplin succes şi

Externe.Ameliorarea situaţiei în Albania.

Poarta a publicat un comunicat in care se descrie situaţia pe teritoriul \ vrătirei, unde operaţiunile militare au fost terminate. Mai pe urmă se comunică ho­tărârile luate în consiliul de miniştri şi care au fost sacţionate printr’o badea, care dă malisorilor un termen de zece zile ca să se supună şi să remită armele lor. Actele de răzvrătire nu vor fi urmă rite şi se vor aplica câte-va măsuri de licitudine spre a asigura mai bine trai al maiisoiiior.

Comandantul sef al operaţiunilor \» Albania a primit ordinul de a răspândi hotărârile consiliului de miniştri printre populaţie şi de a adăoga că după terme­nul acordat măsurile de represiune vor fi reluate.

*

Proclamarea grevei generale în Olanda,Uniunea marinarilor a hotărât în mod

unanim proclamarea gravei generale pen­tru toate societăţile de navigaţie.

Criza guvernului francez.Agenţia Havas desminte ştirea des­

pre demisionarea cabinetului Monis. Cu toate aceste criza e iminentă. Cauzele re tragerei guvernului ar fi următoarele: Primul ministru Monis, care se află încă în pat h

iMoisil în «Buletinul comis, monumentelor istorice» (Anul III Nr. 3, fasc. II), Iulie— Sept. 1910, în «Privire asupra antichită­ţilor preistorice ale României», după ce înşiră ce a găsit la Cetatea Sculiană, pune trei puncte şi apoi «... o lulea foarte cu­rioasă» (pag. 120).

Henry Durând însă zice, că învăţaţii greşesc încbipuindu-şi că Europenii s’au învăţat a fuma de la Pieile roşii din America, deci că înainte de 1493 nu poate fi vorba de lulele şi cu atât mai puţin pe vremea Romanilor sau a Dacilor ba la Sculienii Vodastrei romănăţene.

Francezii au început a fuma tutun după-ce Jean Nikot (1559) a adus din Portugalia petunul sau burueana reginei, adică tutunul.

E adevărat, că tutun nu fumau în- nainte, dar pipe erau.

Mai mult de cât atâta, se ştie acuma, că in Asia răsăriteană Chinezii şi alte po­poare cunoşteau chiar tutunul mult în- nainte de 1493. încă din veacul al Xl-lea, un împărat din dinastia Yuen a regle­mentat întrebuinţarea tutunului.

Henry Durând primeşte părerea unor învăţaţi, că America şi Asia au fost le­gate în vremurile preistorice şi că tutu­nul s-ar fi răspândit din Mongolia în America.

. Noi suntem de altă părere. Credem mai ourând, că Chinezii descoperind Ame­

rica, precum se ştie, cu mult innainte de Columb, vor fi adus tutunul, precum mai târziu peste multe sute de ani l-au adus şi europenii.

Dacă e bice dovedit, că’n veacul al Xl-lea tutunul era in China, asta înseam­nă că descoperiseră America înainte de acea vreme.

Dar lăsând la o parte pe Chinezi nu încape vorbă că şi locuitorii Europei au avut pipe şi că fumau, deşi nu tutun, dar alte burueue ameţitoare, pe cari le soco­teau de leac sau farmece şi, de la o vre­me, simţeau chiar plăcere.

întrebuinţarea pipei este deci mai veche de cât a tutunului şi obiceiul de a fuma fel de fel de frunze, seminţi etc., e mult mai răspândit: tutunul e numai una din buruenele, a) căror fum are în­suşiri ameţitoare sau cari aţâţă, cel puţin de-ocamdată. Milioane de Asiatici şi de Africani fumează coajă de răchită, rădă­cini de felurite plante, bureţi otrăvitori, papură, cânepă, opiu, mătase de la ciocă- lăii de porumb, foi de ceaiu, de nuc, de trandafir, de livenţică, etc.

Prin urmare, nu este lucru absurd a crede, că popoarele vechi fumau şi aveau pipe, fără a cunoaşte tutunul.

De altfel, Durând are grijă a ne înşira un pomelnic lung de pipele ce s’au găsit şi se păstrează în felurite muzee.

Aşa, în 1844, abatele Cochet a des­coperit, la Neuville-du-Rollet (Seine-inféri­eure), morminte galo-romane, în cari, pe lângă arme, bani şi alte lucruri, se aflau câte-va cioburi de pipă de lut. Iu 1846 a găsit pipe la Portollette (Abbeville). In 1856 a găsit un ciubuc de pământ alb in ruinele palatului lui Carol chelul. Colling- wood Bruce spune că pri’ntre alte remăşiţe neîndoielnic din epoca romană, s’au găsit o mulţime de pipe. Chiar ei însuşi a cules multe în săpăturile ce-a tăcut la Pierre-̂ Bridge (Northumberland) şi în Londra, la poalele zidurilor Turnului. Terninck a gă­sit pipe la Beaumont, lângă Arras ; Feret într’un tumulus, lângă Dieppe ; Rever, in mini romane la Courseul, în Britania. VVa- chter (in Haonoversches Magasin), Kefer- stein (în Reicherches celtiques) vorbesc de pipe negre de lut aflate în Germania, în morminte barbare şi în ruine romane

Bonnstetten (tn Recueil d’antiquités suisses) arată că s’au descoperit pipe în morminte romane la Morges, laSaint-Piix (lângă Lausanne) şi la Burwein, în eanto* nul Grisonilor. Pipe de fier a aflat la Au- gst (în cantonul Bâle) Quiquerez şiHuno- la-Toul şi la Châlons sur Marne.

In Olanda, d-rul Westeroff a făcut mai multe descoperiri de acest fel.

Aceste descoperiri şi altele de acest fel pe cari Durand nu le mai înşiră, dar cari se află Într’un articol ai lui Gustave

j

Nr. 121— 1911 G A Z ES T A TH A Na I h V A MI S 1. Pagina 3.[ accidentului de la lssy Ies Moullneaux

[«to stare să conducă afacerile. Acest fi-a ispirat ideea demisiei. La toate

se mai adaugă şi intrigele unuia membrii cabinetului, cât şi diâcud-

i ce le creiază chestiunea Marocului, jl din urmă au fost date la lumini convenţii secrete, pe cari le-a îa- Delcasse pe când era ministru de

ie. Guvernul de atunci n’a avut cu- despre aceste convenţii şi e lesne

in ce situaţie dificilă se află ac- ministru de externe, de când au

;date la lumină aceste convenţii.U hotărârea primului ministru a con-

uit şi faptul că în chestia vierilor din upagne guvernul nu are majoritatea lat.in consiliul de miniştrii ţinut alalta-

i miniştrii n’au putut aduce nici ohotă- Miniştrii în chestia delimitării zonei le din Champagne nu sunt de acord

[primul ministru Monis, şi pretind a- sâ renunţe la acel proect.

ŞTIRI .— 3 Iunie v.

Cabaretul ligei regnicolare de copii va ţinea, după cum am anunţat, Sâm-

in 12 Iunie st. n. în hala de concerte [iraajează sub protectoratul doamnei iese Mikes Zsigmond soţia comitelui ru suprem, care este presidenta ace- I despărţământ. Deoarece chiar în ora- |nostru se dau copiilor săraci fârădeo-

de naţionalitate ajutoare de bani, reuniunile femeilor din loc şi-au dat

arsul lor la acest Cabaret, care pro- a fi cât se poate de variat. Şi Reu­

nea femeilor române contribue la acea- Iserată de binefacere cu un punct de ară, la care a binevoit să-şi dea con­sul său d-1 Dr. Emil Zacharia. lncepu- I la 8 oare seara.

0 rectificare. In numărul de eri am gistrat ştirea, că din prilejui Ieşti vi­

lii încheierii anului la şcoalele noastre nare se vor preda învăţătorilor noştri cuţi la penzie diplome de recunoştinţă i partea corpului didactic. Precum aflăm

aceste diplome s-au predat deja d-lor învăţători penzionaţi printr-o

jgtie a corpului didactic, prin urmare unctul amintit din programul festi-

ţi de Duminecă.

Pflblicaţiune. Din fundaţiunea Contra- oiralului baron Bernhardt Wiillersdorf- lir sunt a se împărţi în anul 1911

joi ajutoare de câte 140 coroane pe ta soldaţilor de marină, cari în decur- I serviciului lor activ la marină şi au

vre’o scădere şi din cauza aceasta i fost dimişi din serviciul activ fără să

drept de a pretinde vre’o provisiune.I Îndreptăţiţi se fac deci atenţi şi se yoacă a şi subşterne rugările lor pro­bate cu documentele corespunzătoare [comanda ces. şi reg. pentru întregirea

ilui de marină din Triest până ia 1 1911. Condiţiunele concursului se pot până la terminul de sus în fiecare

lela 8—12 ore a. m. în despărţământul gistratului orăşenesc pentru afacerile are.

(Rev.encicl. 1897 p. 276), le-au făcut eni pricepuţi în asemenea daraveri şi

|e cu putinţă să se crează că s’au pă- cu toţii.

E adevărat Virgil, Homer, Sofocle, n nu pomenesc nicăeri obiceiul fuma­şi. Durand zice că nici Racine, nici Bos­

niei Boileau, nici Fénelon, etc., nu mese de fumat. Dar Herodot (cartea

T4 şi cartea 1.202), apoiStrabon şiPom- lius Mela vorbesc de unele fumuri de ute cari îmbată. Plinius (Hisfc. nat. IVI cap. V I) spune că, după Apoliodor, barii trăgeau în piept printr’o trestie de rădăcină de Tussilago şi de alte

ute ca leac de tuse, etc., şi ca dătător patere.

La Roma s’a aflat in 1845 o pipă de uz, care este ia Louvre (în Paris) Sn tcţia Campana.

In vârsta de mijloc textele cari vor- de pipe sânt numeroase. Fumul de

Niţică se pomeneşte ca leac, etc.

Prin urmare, iată că se prea poate, i chiar nu ’ncape îndoeală că Cezar Bo­

ltea avut dreptate să spue c’a aflat pipe lane sau dace şi Al. Odobescu reuşi cale la zeflemisit. Atâta numai că din

ie pipe nu s’a fumat tutun, ci alte bu- eni sfinte sau de leac* V. JV.

Director a! gtmiazîRtal din Balaş înlocul regretatului Vasile Dumbravă a fost numit profesorul Vasile Ştefânicâ.

Vremi firele. Din toate părţile ţării ae semnalează mari fortuni şi o scădere simţitoare a temperaturei. La noi în Bra­şov cade de eri o ploaie rece şi e frig ca în ajunul ernii. Eri noapte a bântuit o grozavă furtună dealungul litoralului mă­rii adriatice. Valurile mării au inundat la Triest părţile de jos ale oraşului şi au ajuns până în Piazza Grande. Număroase vapoare din portul Triestului au suferit mari stricăciuni. Un vapor mai mare s’a scufundat, echipagiul a fost însă salvat. Căpitanul unui vas cu pânze a fost ucis de catargul vasului. O barcă grecească a perit în valuri împreună cu 12 oameni ce se aflau pe ea. Despre soartea unei alte bărci, pe care se aflau 40 pescari, nu se ştie nimic. Probabil, că s’a scufundat. Până eri seara valurile au aruncat 20 ca­davre la mal.

Permutare. Cetim în foaia oficială că ministrul de culte a permutat pe învăţă­toarea dela şcoala de stat din Almaşui- mare Maria Lupan la şcoala primară a statului din Braşov.

Logodna arhiducelui Karl Frantz. otelegramă din Viareggio anunţă, că în vila Delle Pianore, a avut loc alaltăieri logodna arhiducelui Karl Frantz viitorul moştenitor austro-ungar cu principesa Zita diu familia Burbon din Parma.

Ziarişti români la serbările de înco­ronare engleze. D-nii Const. Bacalbaşa şi Gh. Ranetti, delegaţi de »Sindicatul ziariş­tilor« să ia parte la serbările încoronării Regelui George al Angliei, au plecat eri prin Predeal la Londra.

Necrolog. Adânc întristaţi aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi cunoscu­ţilor, că prea iubitul nostru frate şi unchiu Zacharia Tătar notar de tribunal în pen­siune ş-a dat nobilul său suflet, Luni 12 Iunie dimineaţa, în mânile Creatorului în etate de 70 de ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct s au aşezat spre o- dichnă vecinică Marţi 18 Iunie 1811 la oarele 3 p. m. în cimiterul bisericei gr. or. din Elisabetopole. — Jalnica familie.

România Jună pentru d-1 Iorga. Pri­mim din Viena următoarea invitare : Soc. acad. social-literară »România-Jună« are onoare a vă invita la şedinţa festivă aran­jată cu prilejul aniversării a 40-a a zilei naşterii d-lui N. Iorga, ce se va ţinea la 18 1. c. n. oara d. a. în localul socie­tăţii. Conferenţiar: d-1 loan Grămadă P.c.: lu liu Grişan, v.-preş. Eugen Bianu, secr. de esterne.

Procesul d-lui Goldiş. Mercuri s-a per- tractat în faţa tablei regeşti din Oradea-mare procesul de »agitaţie« al d-lui V. Goldiş, directorul ziarului »Românul«. Se ştie, că la denunţul unor mizerabili d-1 Goldiş a fost împrocesuat pe motiv, că în discur­sul său program ţinut în calitate de can­didat de deputat în comuna Şoimuş ar fi aţâţat pe alegătorii români contra Ungu­rilor. Tribunalul din Arad achitase pe d-nul Goldiş din lipsă de dovezi. La per­tractarea de eri a fost de faţă acusatul şi apărătorul său distinsul adv. Dr. Veliciu. După vorbirile de apărare tabla a aprobat sentinţa de achitare a forului prim.

■ ' v

Promoţiune. Din Cluj ni-se anunţă promovarea la gradul de doctor în drep­turi a d-lui Victor Chirilla absolvent al academiei comerciale din Viena şi locote­nent în rezervă. Felicitări!

Pertractarea proiectelor pentru mă­surarea dărei de venit ci. III, referitoare ia diferite grupe de meserii, se va ţinea în 20 Iunie dela poziţia 953-1052: Fa­bricanţii de mărfuri împletite, funarii, ti­pografii, librarii, legători de cărţi, negu­stori de hoare, poame, şi vânzătorii de castane. '

\D e m l i in n e . D l Dr. N. Oncu a notificat

printr-o scrisoare adresată d-lui Gheorghe Pop de Băseşti şi publicată în „Tribuna“ demisiunea sa din comitetul partidului naţional.

Monarhi In Belgrad. Din Pptersburg se anunţă, că în luna Iulie Ţarul va vi­zita capitala Sârbiei şi va lua parţe la ac­tul consacrării de sfânt a episcopului de pie memorie Iosapath. Se spune, cţă Sn ve­derea vizitei Ţarului au plecat la Belgrad mulţi poliţişti secreţi din Petersfourg şi Moscva.

După o informaţie a »Tribunei'« din Roma, regele Italiei asemenea va merge în curând la Belgrad. Tratativele î:n pri­vinţa aceasta sunt deja încheiate. '

StradB romane. La Clădirea căii fe­rate industriale dela Sând (lângă Turda) lucrătorii au desgropat mai multe strade vechi din vremea Romanilor. Pe locul ace­sta era situat odinioară înfloritorul oraş roman Potaissa, ale cărui rămăşiţe se văd şi astăzi. Stradele desgropate au o lăţime de unsprezece metri şi sunt acoperite cu peatră de var din Sând. Pe marginea stradelor se pot zări fundamentele şiruri­lor de case. S-au făcut mai multe schiţe şi fotografii de pe lucrurile descoperite.

Colectapentru busturile lui M. Eminescu şi Gh.

Bariţiu în Sibiiu.

Dr. Vasile Todor, medic, Dr. Lauren- ţiu Pop, câte 20 cor,, Dr. George David, Silvica Lazar, câte 5 cor., Petru Macaveiu 2 cor., toţi din Abrud. Interese după 52 cor. 4 cor. 32 bani. George Popoviciu, lo­cotenent, Graz, I. R. Butu, Sărăţui, Româ­nia, câte 10 cor. Pa vel Fumor, Nierău, 20 cor. George Nicolaeviciu, 10 cor. Eugen Crenian 2 cor., ambii din Reşiţa, Victor Bumbescu, 3 cor. Alexandru Crenian, 10 cor. Eugen Seleş, Gherla, 1 cor. N. N. 10 bani, X. Y., 20 bani, Szilâsy, Ana Mărgi­nean, Eugen Szilâsy, câte 1 cor., Elevii preparandiali curs III, 1 cor. Elevii prepa- randiali curs IV, 60 bani, N. N. 30 bani, N. N. 60 bani, N. N. 1 cor., Elevii prepa­randiali curs I, cor. 108. Dr. L Marciac, Alba-Iulia, George Chelariu, Braşov, loan Bidu câte 10 cor. Dr. Const. Moga, 5 cor., Dr. Glăja«", Dr. Sever de Orbonas câte 2 cor., Axente Banciu 3 cor., George Puş- cariu, protopop 30 bani, Valeriu Isaiu, Pompeiu Ciurdărean, Pompiliu Mureşan, câte 1 cor., Toma Oprea, Petru Chirteş câte 50 bani, loan Cârcu cor. 120 toţi din Beclean. »Arieşana« inst. de credit, Turda, 40 cor., I. Cimponeriu, Grigorşi Ecat. Mărie- nescu, luliu Onu, învăţător câte 5 cor. Florian Roxin, 3 cor., Eftimie Ciorogar, Nicolae Ştefanescu câte 2 cor., Dr. Const. Missiciu 20 cor., Isabela Lica 2 cor., luliu Simon, 1 cor., Andreiu Bocşa 3 cor., George Tarian, Nicolau Raţiu câte 2 cor., Teodor Muntean, Iuliana Paulescu câte 1 cor., Petru Tamacus, 2 cor., Pavel Mircu, luliu Puticiu, Constantin Vuculescu câte1 cor., toţi din Lipova. Elevele şcoalei con­duse de I. Onu, cor. 3*20, N. loan, (indes­cifrabil) 3 cor., Nicolau Ludu 40 bani, loan Gânscă 40 b., loan Ludu 60 b., N. Tintu- rea, 40bani, Dumitru Grama,40 bani, Maria Popa 1 cor. toţi din Becleen.

George Taflan 1 cor. Romul Taflan 40 bani. Ionel Taflan 20 bani. Mateiu Bâr­san 2 cor. Dr. Vasile Lohan profesor 50 cor. Dimitrie Burai 10 cor. Antonie Bona 10 coroane. »Ajutorul« institut de credit, Şeica-m. 5 cor. loan Nistor, loan Ittu, And. Blatan câte 1 cor., din Şeica-mare. Mihail Ittu, Arad 2 cor. Galacteon Şagău 20 cor. Vazile Yidrighin 10 cor., din Sibiiu. loan Trif, Tăuni 4 cor. Alexandru Lebu, Sibiiu 20 cor. »Şercăiana« institut de credit 30 cor. Dr. Pompei Gherman 20 cor. Traian Stoica, Dr. Hariton Pralea, câte 5 cor. Dr. I. Decian, Dr. I. Neamţu, câte 3 cor. Va- lerie Ghircoiaş 2 cor., din Şercaia. Victor Stoica, Dumitru Frâncu, din Ticuşul-nou, loan Gligor, Veneţia-inf., Ilie Oana, Ţin- ţari, Vaier Langa, Vaier Sassebesi, din Şinca-nouă, loan Boldea, Comana-inf., P. Bărbat, Şercăiţa, Matei Folea, Mândra, I. Căpătă, Şona, Dr. C. V. Moldovan, Şercaia, N. N., câte 2 cor. K. Hann, hotel., Roza- lim Mijea, Ilie Tutui, câte 1 cor. »Riu- reana« institut de credit 30 cor. George Petrovan, Capolnoc 4 cor. Teodor Medan, Mănăştur 3 cor., I. (indescifrabil), St. Bir- lea câte 1 cor. A. Stupariu 2 cor. G. Vancu 1 cor. Dr. Traian Morcan, Câmpeni 10 cor. Victor Vlad 1 cor. Dr. Remus Fur- dui 2 cor., Dr. Nicola Andreiu 5 cor. De- metriu Pop, Augustin (indescifrabil), câte2 co r, din Câmpeni. Iosif Arieşan, Certege 5 cor. Cornel Suciu, Câmpeni 2 cor. Ni­colae Togan, Sibiiu 5 cor. Cav. Augustin Dobrean 20 cor. Elena A. Dobrean, Dum. Dobreauu, câte 5 cor. Dumitru Dobrean, Simion Reteşan, N. N., Aurel Niculescu, câte 2 cor. Petru Popoviciu 10 cor. Si­mion Onciuc 3 cor. Dumitru Goia, Tr. Pop, Lazar Boldaş, din Abrud, Nicolae Ciura, Dr. Gregoriu German, câte 2 cor. luliu Suciu 1 cor. Dr. Vasile Ciura 4 co­roane. loan David 2 cor. Ştefan Garoiu 1 coroană.

(Va urma).

B i b l i o g r a f i e .O carte bună pentru popor! Advoca­

tul din Sibiiu Dr. Dionisie Moldovan a ti­părit în America o carte sub titlul: »A d ­vocatul poporal« în Maiu 1910. Ediţia a- ceasta a trecut repede şi numitul advocat, întorB în patrie, a tipărit acum Ia W.

Krafft în Sibiiu »Advocatul poporal« în & doua ediţie revăzută şi îndreptată. (384 pag. 8°. Preţul broşurei Cor. 2.50, legat în pânză cor. 3.50). Trecerea repede a ediţiei prime, precum f i scrisorile pline de recu­noştinţă ale unor Români din America, ce se publică tatr’uu prospect sunt dovada cea mai bună, că »Advocatul poporal« e una din cărţile cele mai de lipsă pentru popor — ţărani şi Inteligenţi deopotrivă — şi că ea umple un gol mare şi demult simţit.

In adevăr, câte procese pierdute s-ar fi încunjurat, câţi bani s-ar fi cruţat î& pungile Românilor săraci, dacă ar fi avut la îndemână „Advocatul poporal«, care po- văţuieşte pe cetitor prin cărările încurcate ale paragrafilor şi-i arată că anume în care caz poate începe proces cu sorţi de isbândă. »Advocatul poporal« lămureşte la înţeles drepturile şi datorinţele cetăţenilor şi le dă sfaturi în toate treburile şi dara- verile ce-i pot veni omului înainte în vieaţă. ^

»Advocatul poporal« e o carte, care ? ar trebui să şi-o cumpere fiecare Român ştiutor şi neştiutor de carte. Gel ştiutor o va ceti însuşi, cei neştiutor să o dea copiilor sau nepoţilor să i-o cetească şi va lua din ea învăţătură însutit mai scumpă decât preţul cărţii.

îndemnăm pe tot omul să-şi cumpere aceasta carte de mare folos.

_ _ _ _ _ _ _ +■ 4

U L T I M E Ş T I R I .Viena, 16 Iunie. In urma unei

consfătuiri, care a durat câte-va ore, germanii-liberali şi creştinii-sociali au încheiat un compromis în vederea balotagiilor. Cele două partide au hotărât să lupte în contra candida­ţilor social-democraţi.

Budapesta, 16 Iunie. Consiliul de * miniştri, ţinut eri după amiazi, a hotărât să ceară o nouă îndemni- . tate. Guvernul a renunţat să aştepte . sfârşitul desbaterei budgetare.

Constantinopol, 16 Iunie. După informaţiunile publicate de Poartă, sultanul a acordat eri o amnistie ge­nerală, care se întinde nu numai la albanezi, dar şi la alte neamuri din această provincie.

Constantinopol, 16 Iunie. Minis­terul marinei a încheiat un contract cu firma Armstrony pentru construc­ţia mai multor vapoare tip Dread- nought.

Paris, 16 Iunie. Consiliul de ca­binet ţinut eri a hotărât textul de- claraţiunei ministeriale, ce se va iace la Senat cu privire la delimita- ţiuni. Deciziunile au fost luate cu unanimitatea membrilor consiliului. Consiliul a decis să depue în curând un proect de lege, având de obiedt* reintegrarea în dreptul comun, adică apărarea şi proteguirea apelaţiunilor şi represiunea lraudelor comise sub*, ori-ce alt regim, decât al delimitări- -- lor administrative.

Nizza, 16 Iunie, Pe ţărmul frari- ** cez şi pe cel italian o ploaie ş̂i o furtună teribilă a cauzat mari strieă- ^ ciuni. Cunoscuta aleie a portocalilor e cu desăvârşire distrusă.

Proprietară: -Văd. E len a D r. A u re l M u reş isnu.

Redactor resp. loan S pu derca

Wăllischhof,Stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu

arangiat conform tuturor recerinţelor mo­derne ; dietetică după sistemul lui Dr. Lăh- mann (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi electrice, băi medicinale, gim­nastică etc. etc.) 30 min. depărtare dela Viene, în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthenie, hys- terie, anemie, diabet, diathesă urică, rheu- matism, boaie de stomach şi de intestine etc.) Cure de îngrăşare şi de slăbire. Nn se primesc în stabiliment: boaie infecţioase şi boaie psychice.

Posta: Maria-Ensersdorf bei Wien.Telegrame şi telefon: Vălliachhof-

Giesshubel bei Wien.Cu prospecte şi detailuri stă la dis-

posiţie direcţiunea şi medicul şef al sta« bilimentului:

Dr. Marin« Storza.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I. Nr. 121— 1911.

' I;

S a lo n d.e corsete. Strad.a, 2v£ilb.a,el TTTeiss 3iTr- 3.

4

-m

.f. y

1

GOLDSTEINUn corset cn balene veritabile Un corset veritabil Grade-front Un corset Princess, cel mai non fason francezse pot procura, după măsură sau gata singur numai la

Ms® g. GOLDSTEIN.S a lo n de corsete. Strad.a, 2v£5Jn.ael TTT’eiss 3.

ImstituLt de asig-arare im digera.

„T ran ssy lv an ia4*S ib iiu , s trad a t ig u ă d ie i 1—5 (în casele p ro p r ii )

a Introdus ca să satisfacă In toate privinţele dorinţele publicului asigurător, câteva tarife nonă fi g, X g, X IX g), după care s’a făcut posibilă încheierea de

i asigurare cu

40% participare la eâştig

după câte 3 ani de asigurare! Această participare la câştig nu se calculează în premiile vitoare, ci se plăteşte în numărar ceeace înseamnă o însemnată reducere a premiului. Dacă de ex. o persoană de 20 de ani încheie o asigu­rare pe K 10.C00 după tariful XIX, astfel că acest capita' după o plătire de premiu în decurs de 30 de ani, la ajungerea etăţii de 50 de ani ai persoanei asigurate să se plătească de jumătate, iar cealaltă jumătate la moartea întâm- plată mai târziu, va avea după a-est tarif să solvească un premiu anual de

K 266.40 va să zică cu totul K. 7992.

Primeşte însă în schimb după câteşi 3 ani de asigurare înapoi 40% din pre- miu, adecă în total K 106560 ca participare la câştig ! Prin urmare toate spe­sele acestei asigurări tac K 6926.40. Când însă moartea as!guratului s’ar în- imediat cele 10.000 de coroane Întregi erezilor. Atunci natural şi întreaga tâmpla mai înainte, adecă înainte de anul al 50*lea al etăţii, banca ar plăti

plătire de premii ar fi şi mai mică.Prospecte şi infoinoaţiuni asupra acestui tarii, cum şi asupra tuturor celorlalte se dau în orice timp şi cu toată provenirea prin direcţiune sau prin reprez. ei.

Reprezentanţa pentru Braşov se află la d-nul

H. Hermannstrada Porţii Nr. ol.

Âchisitori se cântă pretutindeni.

La prea înalta impnternicire Sale Ăposţ c. şi reg.

A 28 L O T E R I E de State.şi r.pentru scopuri de binefaceri militare.

L o te r ia aceasta unică In Austria legal concesionată conţine 2fl.f35 câştiguri in băn i g a ta în suma totală de 5 3 0 .0 0 0 Cor.

p rin c ipa l 200.000 coroane.Tragerea urmează irevocabil în 22 Iunie 1911. Un los costă 4 cor

Losuri se capătă la secţiile loteriilor de stat în Viena II Vordere Zollamts- Strasse 7. Colectanţi de lotsrie. Trafici, la oficiile de dare, poşte, telegraf şi căi ferate, zarafii etc. Planuri pentru cumpărători gratis.

L o su r ile se trim it franco.

1231 1 -1 0Direcţia c. r. a loteriei,

’ Secţia loterie i de stat.

Dacă voiţi a vă păstra ochii, vă rog a cerceta noul Atelier.

Institut Optic,Braşov. Strada Porţi N r 57.Orişicine să poate încredinţa în per­

soana despre serviciul real condus de oameni specialişti în aceasta branşă.

Aici să află în depozit diferite arti­cole fotografice, chirurgicale şi electrotec- nice numai la jos numitul opticar.

Alexandru SzentomosânStrada porţi 57 BRAŞOV Strada porţi 57.Roj-Zwicker apară de udătură. — Ultra- Platte sunt cele mai buni. — Elastic-Le- gătură pentru surpaţi nu supără. — Wil- helma-Legătură lunară este cea mai higie- nică.

Reparaturi se efe**tnea^a promnt şi ieftin.____

O Damăcare ţine mult la cultiva­rea pielei, cu deosebire pentru a înlătura pâln i­ile şi conserva obrazul şi teint frumos, se spală nu­mai cu

Săpun din lapte de crinmarca „Steckenpferd“ .

d e B e r g m a n n ş i Comp.Tetschen a/E.

Se află de vânzare bu­cata cu 80 b. în farmacii, droguerii şi parfumerii.

Stabilimentul de hydroterapie din Braşoiinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. ois’a deschis la I IMaiu st. n.

Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului moden şi provăzul cu aparatele de cură cele mai perfecte.

Există două secţii separate: una pentru domni şi aita pentru doamne Stabilimentul este condus de d-1 Dr. G. Baiulescu şi bolnavi

fac cura < t apă în mod sistematic şi raţional, după prescripţia me dicului diligent.

D*1 L>r. Baiulescu dă consultaţiuni în stabiliment în fiecare z dimineaţi dela oarele 7— 9 şi după amiazi dela 4— 5.

Eforia şcoalelor centrale gr. or române, Brassó.

1443,1-12 Administraţia băilor-B9SB

à * '

ürvi'XtJ.

Mare asortiment de broderii‘CC4-»■ mmm

>

Oeomac

o

IM

Broderii miraculos de ieftine 100 perîni de divangata şi în cep u te .................. â 4 cor.

2d perini de in desinate .................. > P â O c o r .100 covoare cu metru gata şi începute » 4 '— >100 Milieus gata şi începv te . . . . > 4 — >10 Wandschoner 170 c r lung stofa Aida » 5-— >

Ba'oderiile cele ■nai frum oase Hi mai ieftine se â flă n um ai la

Magazin cu tapiserie, împletituri şi mărunţişuri. Str. Vămii 29

caCD< !O

3H*

*</)rnrnmmm

SET— m

CD

Asortiment bogat de lână şi tort

Strungar de lux, M agaz in cu artieo le de galanterie,

Braşov strada Vămii Mr. 31.recomandă depositul său bogat asor­tat cu umbrele, corturi, articole de lux, tot soiul de instrumente musicale, gramophone, plache, cele mai nouă lampe de buzunar. Asortiment. bogat, de pentuliţe moderne de mână pentru dame. 13261—30,

Hotel Centralmr. 1

Renovat din nou, odăi frumoase şi său toase. Preturile dela 2 coroane în sus. Sal mare pentru nunţi, banchete, baluri, coa certe, etc. Bucătărie renumită. Restaura în Grădina Hotelului. Vinuri curate 4 Ardeal, Bere Steinbruch, Serviciu prompl Omnibus pentru gară la toate trenuii

10SEF W YH A N E K , Hotelieri

Băile minerale vindecătoare din Élőpatakau efect deosebit contra boalel or de stomac, rinichi, ud, mitră, ficat şi splina, soldintf, reumatism, constipaţie, precum şi contra boalelor, cari se desvoaltă din nervositate. Cura cu renumita apă de beüt Élőpatak, urmată după ordi- naţiunea medicală, împreună cu băi reci şi calde, masaj, gimnastica svedică, traiu dietetic dă rezultate foarte favorabile. Sezonul băilor dela 15 Main până la 15 Septemvrie. Staţiune de cale ferată Feldioura (Földvár) şi Sepsi Set- György cu comunicaţie ieftină de trăsuri. Locuinţe şi întreţinere ieftine şi elegante. Pentru sezonul prim din 15 Maiu până în 15 Iunie şi al doilea dela 20 August până în 15 Septemvrie se plăteşte numai jumătate din taxa pentru cură şi muzică. Locuinţa cu b0%, întreţinerea mult mai ieftină. Apa minerală Élőpatak ocupa primul rang între apele minerale alcaline ce con­ţine alcaloid de fUr se foloseşte şi ca doDorie de casă şi e foarte plăcută amestecată cu vin sau ca beuturd răcoritoare. In strein State precum şi în ţeară se consumă anual mai mult ca un milion de sticle. Locul de trimitere Élőpatak şi în cele mai multe oraşe şi case de comerciu en gros

La dorinţă se trimit şi prospecte franco.

. D i r e c ţ i u n e a .

TIPAR UL T IPO G R AFIM A . MUREŞIANU, BRAŞOV.