la muncă! noi de noi. - bcu cluj

of 8 /8
A m il IV S i b i i u , Duminecă, 8/20 Septemvrie 1396- Nr. 37 t 4 ;-:S w !W î. i y pi Preţul abonamentului: P* cd an ..................................... 2 tt. (4 coroane). Pe o jumătate de an . . . 1 fl. (2 coroane). Pentru Bomânia 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia1*, soc. pe acţiuni, Sibiin. Apare in fiecare Duminecă INSERATE se primesc in biroul administraţiunii (strada Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14. Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr.; şi timbru de 30 cr. La muncă! Drepturile ce ni-s’au răpit numai aşa le vom pută recâştiga, dacă vom lupta cu tărie pentru ele. Laptele noastre împotriva celor, cari astăzi ne asupresc, fără milă şi fără drept, numai aşa vor av6 şi sfîrşit bun , dacă Ic vom purta cu toţii împreună, ear’ nu risipiţi, rfisleţi, fiecare după-cum 11 taie capul. în unire stă puterea! Despre adevfirul acesta ne putem foarte biue încredinţa, dacă vom arunca o privire asupra Ungurilor. Ei, de când s’a început tămbftlăul millenur, caută a se treta Înaintea străinilor, cari ti cercetează, cât se poate de uniţi, de strinşi la daltă, pentru-ca «fi le câştige iubirea, cinstea, cu un cuU*nt pentru a-’i face ca Eti pună preţ pe ei. De fapt, nu sflnt ei tocmai aşa de cniţi, şi ei poartă luptă între ei, unii pentru a ajunge la cârma ţerii, la oala statu- lui, alţii pentru a nu scăpa bucătum din gură. Dar’ apoi, când e vorba de asupri- rea noastră, atunci Ungurii toţi sânt una, fiecare in parte şi cu toţii împreuna, lucră anul într’un fel, altul într’altul, unul pe o cale, altul pe altă cale, pentru una şi ic^eaşi ţintă, pentru a ne amări vieaţa, ptntni a ne desbrâca de limba strămo- fascâ şi de drepturile ce biată le mai itetn. Aşa înţeleg ei unirea şi astfel s& folosesc de ea! Ei bine, în faţa acestui lucru, cu cât mai vîrtos nu trebue ca şi noi s6 fim strîus uniţi? Au nu e ticăloşie, ca atunci, când cu toţii suntem asupriţi, unul sfi tragem într’o parte, altul într’alta, anii sfi lucrăm şi s6 muncim, alţii sfi stee d’arasna, privind cu mânile încruci- şate pe piept, la lupta ce o purtăm ? Nu, aceasta nu e frumos, şi nu numai că nu e frumos, dar’ e şi păgubitor totodată. Duşmanul o singură dorinţă are : se ne nedreptăţească. Noi încă trebue sfi avem o singură dorinţă: SC nu-’l lăsăm. Aceasta sfi fie cea din- tâiu dorinţă şi datorinţă a noastră, şi pentru ajungerea acestei dorinţe trebue sfi ne desbrăcăm de patimile omeneşti, trebue sfi sfîrşim odată cu găleevilc şi certele cele fără dc sfîrşit, care în vre- mea din urmă cu atAta patimă s’au pur- tat şi care ne-a minat Sndfirfit carul na - ţional aşa de mult. Români, fruntaşi şi ţcratii, dar’ mai ales voi fruntaşilor, uniţi-vâ în cuget şi în simţiri, pentru-ca cu toţii împreuttâ sfi neteziţi calea pe care are sfi meargă mult obiditul nostru popor! Strîogevfi-’ţi rlndurile, spuntţi-vfc cuvântul vostru, cuvfint care va fi bineprimit de popor. Păşiţi înainte, cu bărbăţie , şi poporul va fi la spinarea voastră şi vâ va urma chiar şi in mormânt, dacă trebuinţa aşa va aduce cu sine! Noi de noi. Fruntaşi de ai Ungurilor, cum sflnt de pildă sfisniul Bartha şi fiiul „sfântului dela Torino“, Kossuth Ferenz, au înce- put în timpul din urmă o luptă strajnică împotriva austriacilor. Ei voesc, ca cu ori-ce preţ sfi tacă din Uogaria o ţeară cu totului totul ncaternătoare de Au- stria, la ceea-ce, fireşte, găsesc de aceia, cari Be împotrivesc, nu numai în ţerile austriace, ci şi îu ţerile de sub stăpânirea ungurească. în nficazul lor cel mare, că nu-’şi pot vedfi odată visul cu ochii, kos3uth- iştii ce ’şi-ati zis într’o bunădimineaţă: Hai sfi nu mai cumpfirăm nimic dela Austriacii cei cu fabrici multe; aşa apoi li vom sfirăcl, şi mai ştii, poate cu vremea li vom putfi Îndupleca, ca sâ sc plccc şi ci înaintea planului nostru de a rupe Ungaria de cătră Austria. întrebări a e: Oare ajunge-’şi-vor scopul? Nu, rfispundem noi şi cu atât mai vfirtos nu, căci înainte de asta cu vre-o fiO de ani tot în felul acesta au lucrat, dar’ scopul, spre cea mai mare amărlciune a lor, tiu 'şi-'l-au ajuns. Şi nu ’şi-’l-au ajuns, pentru-că plugarii nici atunci, dar’ nici acum nu-’şi vor da banii pe marfă de-a Ungurilor, Fau de-a fraţilor lor Jidani, care sflnt cu mult mai scumpe. Ei lucră aşadar’ din rfisputeri, ca sfi împedece vinderea in Ungaria a mărfii austriace şi ei nu înţeleg, că prin lucra- tqzvjl t Moţul, Lr'.z. Vidra, Timişcara... fltaeă Mcţul \a eâmfie, L~*urr.d rrreuri fi ciubere^ suflet flirt dc duiefte: Şt mergrnd... un bun tevarif; eicina 'i-s'abate ’tt cal* Şi cu drag ti inst'ţcfte: sus la deal ţi jcs la vale. V » târziu fe o f-ciană, estenit , adearme ’ udată ţi i-iuază de-alui ţeară, de alui ţeară ’ndefărtată; Şi ntr'c ciiţă mii de visuri înainte ’is’adună ft când murgul lângă alnsul faşte, faste 'n voe bună. C. cată-si mifcâ frum a.~ E l din senin de loc tresare Şt frizesie 'n giur de sine fi frivef te ’n drfîrtare : >ece murgul lângă dinsul; zrrile, ea se ivesc Şi Ineaietă cu murgu la drum , iute, că pcm /sc! Şi U duc, se duc fe eale, urmăriţi de-al terii dc *, Clei el crede, eă fe lume nu e ţeară ia a Ier; Ci irul jfar’că-'i sfune ceia fi el fat'că-’l înţelege... £*.zuHrea cea de ţeară fentru el e sfântă lege! Cr-c l5:zî M eiul acasă, de-asa acrul :l r:unceste?... A +i:zt ccţh la vatră fi-o femeie cc-’l i;.fşie... Şi ie nas<.î, de mâncare; vre-o ccaje dc mălaiu; h*î*er\ur de casă, codrul, codrul dulce ca un raiu /... Şi cu Jtfurgu, eu grea marfă, el hicungiură o ţeară, e tristă astă vieaţă, ah, e tristă :i c.mară. 4*z~a-*i lungă, ţeara-’i lată; drumul este lung şi greu, credinţa lui e mare şi-’i ajută Lum?:ezru. Iosif Stanca. Despre Avram Ianeu. Amintirile unui cioban bătrân. I. Eram cam de 12 ani, când mă luă tata cu sine la un tirg, la Beiuş. Ajunşi aci, cel dintâiu lucru li fu se-’mi cumpere o pălărie; să mă dacă la pretinul seu acasă, la baciu Mihaiu, la care găzduia pe vremea aceea şi Iancu; apoi sS-’şi vadă de tîrg. îndatâ-ce am ajuns Ia prietenul seu, nana Vuţa me chiamă la sine şi îmi umplu pălăria cea nouă cu nişte mere frumoase, de-’ţi fugeau ochii după ele. într’aceasta hop şi Ianccţu dela şcoală! Abia întră în casă şi mă şi zări cu merele. Nu-’i ajunse timp nici se-’şi lepede cărţile de subsuoară până-ce şi sări Ia mine şi-’mi apucă merul cel mai frumos ce’-l aveam. Eu sării earăşi la el; şi o luptă crân- cenă se încinse între roi. B.^dea Mihaiu şi nana Vuţa, ne lăsară se r.e luptăm iu pace, fiind şi dtî o mesură şi se vadă ţi care e mai vite-' în cele din urmă tot Iancuţu învin?e. Bidea Mihaiu văzfind aceasta, îi zise zimbind : „Iancuţule, mare viteaz o să ese din tine“! II. Pe timpul răşmiriţii soseşte un preot român în Beiuş. Era Iancu! Văzându-ne adunaţi pe mai mulţi Români Ia un Ioc pe piaţă, să grăbeşte cătră noi şi întreabă: — Nu ştiţi unde Iocueşte d! Veş? — Ba ştim! — respunserăm. Şi unul dintre noi îl conduse până acolo... — Ştiţi cine-’i popa acela? S’adresă cătră noi o Unguroaică. — Cine se fie?... cutare popă sărac! fu respunsul nostru. — Sărac, sărac, îl cunosc eu câtu-’i de sărac !... în curând auzim numai vestea, că nişte domni de unguri umblă după Iancu ge-’I prindă. Puteau se tot umble, că Iancu atunci era departe. Din ciasal acela — zice ciobanul — nu mai avui noro:irea de a-’l mai ved£. Iosif Stanca.

Author: others

Post on 06-Nov-2021

0 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

A m i l I V Sib i iu , Duminec, 8/20 Septemvrie 1396- Nr. 37
t 4
p i
Preul abonamentului: P* cd a n ..................................... 2 tt. (4 coroane). Pe o jumtate de an . . . 1 fl. (2 coroane).
Pentru Bomânia 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia1*, soc. pe aciuni, Sibiin.
Apare in fiecare Duminec INSERATE
se primesc in b i r o u l a d m i n i s t r a i u n i i (strada Poplcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.
Un ir garmond prima dat 7 cr., a doua oar 6 cr. a treia oar 5 cr.; i timbru de 30 cr.
La munc! Drepturile ce ni-s’au r p it numai
aa le vom put recâtiga , dac vom lup ta cu trie pentru ele.
Laptele noastre împotriva celor, cari astzi ne asupresc, fr mil i fr drept, numai aa vor av6 i sfîrit bun ,
dac Ic vom pu rta cu toii împreun, ear’ nu risipii, rfislei, fiecare dup-cum 11 taie capul.
în unire st p u te rea !
Despre adevfirul acesta ne putem foarte biue încredina, dac vom arunca o privire asupra U ngurilor. Ei, de când s’a început tmbftlul millenur, caut a se treta Înaintea strinilor, cari ti cerceteaz, cât se poate de unii, de s tr in i la d a l t , pentru-ca «fi le câtige iubirea, cinstea, cu un cuU*nt pentru a-’i face ca Eti pun p re pe ei.
De fapt, nu sflnt ei tocmai aa de cnii, i ei poart lupt între ei, unii pentru a ajunge la cârma erii, la oala statu­ lui, alii pentru a nu scpa buctum din gur.
Dar’ apoi, când e vorba de asupri­ rea noastr, atunci Ungurii toi sânt una, fiecare in parte i cu toii împreuna, lucr anul în tr’un fel, altul în tr’altul, unul pe o cale, altul pe alt cale, pentru una i ic^eai int, pentru a ne a m ri vieaa, ptntni a ne desbrâca de limba strmo- fascâ i de drepturile ce biat le mai itetn.
A a îneleg ei unirea i astfel s& folosesc de e a ! Ei bine, în faa acestui lucru, cu cât mai vîrtos nu trebue ca i noi s6 fim strîus unii? Au nu e ticloie, ca atunci, când cu to ii suntem a su p r ii, unul sfi tragem într’o parte, altul într’alta, anii sfi lucrm i s6 muncim, alii sfi stee d’arasna, privind cu mânile încruci­ ate pe piept, la lupta ce o purtm ?
Nu, aceasta nu e frumos, i nu numai c nu e frumos, dar’ e i pgu bitor totodat.
Dumanul o singur dorin are : se ne nedrepteasc. Noi înc trebue sfi avem o singur dorin: SC nu-’l lsm. Aceasta sfi fie cea din­ tâiu dorin i datorin a noastr, i pentru ajungerea acestei dorine trebue sfi ne desbrcm de patimile omeneti, trebue sfi sfîrim odat cu gleevilc i certele cele f r dc s fîr it, care în vre­ mea din urm cu atAta patim s’au pur­ tat i care ne-a minat Sndfirfit carul na­ ional aa de mult.
Români, f r u n ta i i cra tii, dar’ mai ales voi fruntailor, u n ii-vâ în cuget i în sim iri, pentru-ca cu to ii îm preu ttâ sfi netezii calea pe care are sfi mearg mult obiditul nostru popor! Strîogevfi-’i rlndurile, spunti-vfc cuvântul vostru, cuvfint care va fi bineprim it de popor. P ii înainte, cu brbie , i p o p o ru l va f i la sp in area voastr i vâ va urm a ch iar i in m orm ânt, dac trebuina aa va aduce cu sin e!
Noi de noi. Fruntai de ai Ungurilor, cum sflnt
de pild sfisniul Bartha i fiiul „sfântului dela Torino“, Kossuth Ferenz, au înce­ put în timpul din urm o lupt strajnic împotriva austriacilor. Ei voesc, ca cu ori-ce pre sfi tac din Uogaria o ear cu totului totul ncaterntoare de Au­ stria, la ceea-ce, firete, c gsesc de aceia, cari Be împotrivesc, nu numai în erile austriace, ci i îu erile de sub stpânirea ungureasc.
în nficazul lor cel mare, c nu-’i pot vedfi odat visul cu ochii, kos3uth-
itii ce ’i-ati zis într’o bundiminea: Hai sfi nu mai cumpfirm nim ic dela Austriacii cei cu fabrici multe; aa apoi li vom sfircl, i mai tii, poate cu vremea li vom putfi Îndupleca, ca sâ sc plccc i ci înaintea planului nostru de a rupe Ungaria de ctr Austria.
întrebri a e : Oare ajunge-’i-vor scopul? N u, rfispundem noi i cu atât mai vfirtos nu, cci înainte de asta cu vre-o fiO de ani tot în felul acesta au lucrat, dar’ scopul, spre cea mai mare amrlciune a lor, tiu 'i-'l-au a ju n s. i nu ’i-’l-au ajuns, pentru-c plugarii nici atunci, dar’ nici acum nu-’i vor da banii pe marf de-a Ungurilor, Fau de-a frailor lor Jidani, care sflnt cu m u lt mai scumpe.
Ei lucr aadar’ din rfisputeri, ca sfi împedece vinderea in Ungaria a mrfii austriace i ei nu îneleg, c prin lucra-
tqzvjl t
Moul, Lr'.z. V idra , T im icara... f l ta e M c u l \a eâm fie, L~*urr.d rr re u r i f i ciubere^ suflet fl ir t dc du iefte: t mergrnd... un bun tevarif; eicina 'i-s'abate ’tt cal* i cu drag t i inst'cfte: sus la deal i jc s la vale.
V » tâ rz iu f e o f-cian, estenit, adearm e ’ udat i i- iu a z de-alui ear, de a lu i ear ’n d e f r ta t ; i n tr 'c c ii m ii de v isu r i îna in te ’i s ’adun f t când m u rg u l lâng a ln su l fa te , fa s te 'n voe bun.
C. c a t - s i mifcâ f r u m a .~ E l d in senin de loc tresare t fr iz e sie 'n g iu r de sine f i f r i v e f te ’n d r f îr ta r e : >ece m u r g u l lâng d insu l; zrrile, ea se ivesc i Ineaiet — cu m urgu la d ru m , iute, c p c m /s c !
i U duc, se duc f e eale, u rm r ii de-al te r ii dc*, Clei el crede, e f e lum e n u e ear ia a Ier; Ci i r u l j fa r ’c-'i s fu n e ceia f i el fa t 'c - ’l înelege... £*.zuH rea cea de ear fe n tru e l e s fâ n t lege!
Cr-c l5 :z î M e iu l acas, de-asa a cru l :l r:unceste?... A +i:zt cc h la vatr fi-o fem e ie cc-’l i ; .f ie ... i ie nas<.î, de mâncare; vre-o ccaje dc m la iu ; h * î*er\ur de cas, codrul, codrul dulce ca un ra iu /... i cu Jtfurgu, eu grea m a r f , e l h icungiur o ear,
e trist ast viea, ah, e tris t : i c.mar. 4*z~a-*i lung, eara-’i la t ; d ru m u l este lu n g i greu,
credina lu i e mare i- ’i a ju t Lum ?:ezru. I o s i f Stanca.
Despre Avram Ianeu. A m i n t i r i l e u n u i c i o b a n b t r â n .
I .
Eram cam de 12 ani, când m lu tata cu sine la un tirg, la Beiu. Ajuni aci, cel dintâiu lucru li fu se-’mi cumpere o plrie; s m dac la pretinul seu acas, la baciu Mihaiu, la care gzduia pe vremea aceea i Iancu; apoi sS-’i vad de tîrg. îndatâ-ce am ajuns Ia prietenul seu, nana Vua me chiam la sine i îmi umplu plria cea nou cu nite mere frumoase, de-’i fugeau ochii dup ele. într’aceasta hop i Ianccu dela coal!
Abia într în cas i m i zri cu merele. Nu-’i ajunse timp nici se-’i lepede crile de subsuoar pân-ce i sri Ia mine i-’mi apuc merul cel mai frumos ce’-l aveam.
Eu srii eari la el; i o lupt crân­ cen se încinse între roi. B.^dea Mihaiu i nana Vua, ne lsar se r.e luptm iu pace, fiind i dtî o mesur i se vad i care e mai vite-' în cele din urm tot Iancuu învin?e.
B idea Mihaiu vzfind aceasta, îi zise zimbind : „Iancuule, mare viteaz o s ese din tine“ !
II. Pe timpul rmiriii sosete un preot
român în Beiu. Era Iancu! Vzându-ne adunai pe mai muli Români Ia un Ioc pe pia, s grbete ctr noi i întreab:
— Nu tii unde Iocuete d! Ve? — Ba tim! — respunserm. i unul
dintre noi îl conduse pân acolo... — tii cine-’i popa acela? S’adres ctr
noi o Unguroaic. — Cine se fie?... cutare pop srac!
fu respunsul nostru. — Srac, srac, îl cunosc eu câtu-’i de
srac !... în curând auzim numai vestea, c nite
domni de unguri umbl dup Iancu ge-’I prind. Puteau se tot umble, c Iancu atunci era departe.
Din ciasal acela — zice ciobanul — nu mai avui noro:irea de a-’l mai ved£.
I o s i f Stanca.
Pag. 290 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 87
rea aceasta a lor, va ven i îa ear marf
s z icem , din Anglia , care va fi i mai
scum p, m ai de departe fiind a d u s ; dar’
apoi prin faptul acesta se va m ai în ­
greuna i starea eranului, care va fi
s ilit s -’i dee creiarii pentru un gând
nebun e it d in tr’o m inte ungureasc. E i b in e, In faa struinelor U ngu­
rilor, al cror sfîrit înc n u -’l avem ,
dar’ de urm rile lor avem sfi n e temem, ce ar trebui noi s facem ?
L a noi la R om âni, dac i num ai contienta naional ar fi desvoltat i
crescut în in im ile noastre, to tu i ne-am
ajunge ia ta dorit, cci to tu i am avea
oam eni, cari din curat însufleire fa
de conaionalii lor, ar cum pra num ai
dela R om âni, cari dac ar i da, pe unele
locuri, marfa m ai scum p, apoi i noi
ne-am vm de bucatele i productele mai
scum p. L a rîndul nostru noi R om ânii trebue
s ne punem pe lucru i s întem eiem
boite, tovrii de consum, în care se
va v inde Românilor, îndeosebi marf
cum prat dela Români. A stfe l apoi vom scpa de negustorii
strini, mai a les de Jidani, cari ne su g
de ne las strini în pâmOntul nostru
de natere. Ctr aceasta trebue s se ain teasc
toate privirile ctr, aceasta trebue s se
Indrtpteze toate dorinele noastre. Se Întem eiem boite rom âneti în
prile în care s’au aezat lcustele de
Jidani i strini i apoi s nu cumprm
dela strini nici chibrite dc un crucer.
Aa apoi li prâcim pe ei i ne îm bog­
im pe noi, i ne vedem satele curite
de liftele cele spurcate.
lul artat de noi, altm intrelea ne srcim
pe zi ce m erge i atunci nu va mai fi modru ca se mai putem in pept str in ilor,
cari ne vor desbrca de limb i de obi­ ceiuri, de credin i de neam , sau apoi
ne vor goni din pm entul acesta scldat
Stoiean. B a l a d p o p o r a l .
Frunz Yerde tulipan, Om voinic era Stoiean. Când fu el copil d’an an. Fora calai din paivan. Când fu de cincîsprce ani Voia ee fie sumari. Ca s fie vântoriu Pe cum sQnt i ali ficiori. El la vânat s'a luat Trei ani de arindul a umblat, i nimica n'a vânat.
» Stoiean In urm ce fcea, Pe un colnic se ’ntoreea, Mândr nevast ved6 Cu doi copii ping ta, Unu ’n brae în fuel, Unu juca p’nn bicel, Cum îi era mai drag de el, Dar' Stoiean. ce ’mi-i f ic e i? Un peest mare lua, Pe pruncul marc-’l puca
în sângele strm oilor notri i udat cu
lacrm ile lor. R om âni! S ne aducem am inte, câ
12 A postoli, oam eni sim pli, dar’ ptruni
de sfinenia chem rii lor i însufleii de
o credin tare au fost în stare sS scim be
faa lum ii i se leasc evangelia a d e ­
vrului i a dreptii între p o p o a re; apoi
nu vom put atuuci noi uu popor tare
i de câteva m ilioane, câud vom fi în su ­
fleii de o credin necltitâ ? S nu ne uitm de datorinele ce le
avem fa de neam ul nostru i în d eoseb i
s ne îngrijim de bunstarea noastr, cci la din contr i din ce stm rin, vom ajunge i mai riu l
DIN LUM E. A u stria !
Regimentul din Viena aa numit „ Deutschmeister“ ’i-a inut iubileul de 200 de ani de fiin. De fa au fost i Archiducii Eugen i Iosif Ferdinand, generali i peste 400 de «civili». înainte dc ameazi a fost slujba dumnezeeasc, ear’ la ameazi întreg regimentul a fost osptat de ctr oraul Viena.
Italia. Se svonete, c la cununia prin-
cesei I lt 'le n a a Muntcncgrului cu mo­ tenitorul de tron al Italiei, vor fi nai: al miresei arul Mus iei, al motenitorului tronului Italiei, Wilhelm, hnpiratul Ger­ maniei. Dorina regelui Italici ar fi, ca cununia se se svireasc în bise­ rica cea marc a Sfântului Petru din Roma. La aceasta înse trebue se-’i dec învoial i Papa, cu care pân acum au trit în dumnie. Dela învoirea sau neinvoirea Papei sc vor ved sim­ mintele ce le poart acesta fa de casa domnitoare a Italici.
Anglia. Motenitorul de tron al Angliei
— prinul dc H-ales (c Vels) — care are
i pe cel mic II junghia i din gur aa gria Ctrâ nevast zicea: j,Frieâ-'i-e de puca mea, Ori du-te de strlnge lemne C avem destul vreme, C eu am in traist sare Se ne facem de mâncare*. Stoiean pcat îi facea Paloul câ ’i-I scotea Din pruncui dra';- tia i pe frigare-’i punea, Nevestei sil îi face Din pruncui ca se mnânce. Ear Stoiean, ce-’mi fcea, Mare pecat îi lua
' Cât carne rmânea, în strai, c o bga, Straia la gu ro lega, i acas c pleca, Când in sat, câ ajungea Straii Tidat-o dealega, Carnea din pruncui lua i 'n noje fâutâni bâ^a. y
A - -
i nepoi, înc i acum mai face la da­ torii, pare-c ar fi un grof de ungur. La «muritul» baron i Jidan Hirsch a fcut o datorie, care a ajuns sumulia de 40 milioane. Btrâna regin a A n­ gliei s’a hotrît, ca se plteasc datoria aceasta, i cu atât mai vîrtos, cci Ji- dnaii motenitori ai averii lui Hirsch nu mai voesc se mai atepte.
Rusia. 7and Rusiei s’a luat iari pe drum
i în sptmâna trecut a fost oaspele împratului Germaniei, în oraul Gbrlits. în Paris, tocmai acum s sfatuesc, c cum are s fie primirea. E de prisos s spunem, c Francezii vor prim i pe arul Rusiei în aa chip, încât toat lumea se se minuneze de o aa prim ire strlucit.
Serbia. Ântâiul «aghiutant» altinrului rege
al Serbiei, Alexandru, s’a însoit cu ali rufctori, ca s i- i curme vieaa; nu li-s’a sfetit, cci au fost prini în cap­ can, ear’ adjutantul a luat-o la sn­ toasa, i se zice, c ar fi fost împucai de gendarmi.
Turcia. Dup unele tiri aduse în tim pul din
urm, suma jertfelor armene, dup nu­ mrtoarea din urm, ar face 7 m ii între Armeni i acum e nelinite i i acum îi caut scut pe la casele trimiilor puterilor strine. în Creta e o nelinite, Doamne ferete, i haitele de haiduci turceti i acum bag groaz în to i i în toate. Nici chiar ostimea nu ’i-a putut supune sau alunga. Anglia a trimis o corab>e de r&shoin pentru a face rînduial. Se vorbete de alungarea Sultanului, care sau câ nu vrea, sau c nu poate s fac odat linite i pacc în erile de sub a lui oblduire.
Mult lume, c spurca. Stoiean acas pleca Ua ’nchiBâ o afla, La fereastr ae ducea, i pe mum-sa striga. i din graiu aa gria: .Micu, micua mea, Ia deschide-’mi tu u?a i îmi f ptoul tu, C am ostenit eu greu*. Maic-sa, când anzia Ua ’ndat-’i deschidea i patu, c mi-’l fcea Stoica ’n sob*) se b5ga Puca din spate lua, i în cuiu câ o punea, Când tn cuiu. «â o punia Singur se slobozea, Soba cu fum o umplea, Crez. c Stoiean n’o mai lua Ci îa pat câ se culca i nici cum na se scula.
*) S o b = O ia :e .
\
Nr. 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 291
S C R I S O R I . Colindrei m illenari. De ceea-ce ne-am temu^ nu ne-a
trecut. Milleniul unguresc pe lâng c ’i-a avut jertfele sale, cerute de nesaiul celor cari ’l-au nscocit, a mai avut i o alt parte, foarte dureroas pentru noi.
O seam de oameni — i sânt muli — s’au lsat ademenii de ctr slujbaii unguri, i s’au dus la tîrgul zdrenelor din Iudapesta.
Faptul acesta pctos al unor Ro­ mâni, nu pteaz cinstea neamului româ­ nesc. Nu, pentru-c noi cu toii tim, c *cei Români, cari au colindat pe la Pesta nu au colindat, împini de un dor firesc al inimii, ci s’au dus acolo Împini cu sula în coaste de ctr diferiii slujbai Unguri, cari prin faptul, c au dus i Români la Pesta, ateapt o pâne mai bun, o îmbuntire a traiului lor.
Noi însfi nu putem ierfa acelor Ro­ mâni amgii, cari s’au dus la Pesta, nu pentru-c* ei nu au fost destul de tari la duh, ca sfi resping cu trie învitarea ce li-s’a fâcut, de a lua parte la o sfir- bare, care pentru noi e atât de trist i atât de suprtoare.
De aceea precum în trecut aa i acum Ie vom pune numele în foaie, pen- tru-ca sfi se fereasc de ei ori-ce Ro­ mân de bine i sfi-’i încungiurc ca pe nite rtficii i sfi-’i alunge din posturile în care se afl, pentru-c s’au arfitat ne­ vrednici de ele.
Ilvn-nm if, 2ti August n. 1800.
Domnule Redactor \
M priibefc a v fncc cunoscut atât d-L&le cât i lumii întregi, c învtorii con­ fesionali dela noi, cu numele Ioan Costaniin i Onisiu Sas, !n frunte cu vCndutul înv­ tor comunal cu numele Tivadar Jdnos, cu ditul de 24 a 1. c. a tiat-o ctr luda- ftsta i ei 86 vad tîrgul dc zdrene, am­ gii de inspectorul, câ pe 25 a 1. c. de uneazi vor cpta un bun „paprica*.________
Stoican aa greu zacea D e carnea din el pica, Dar’ el nimic nu zicea. Mum-8a — ia ce lucra, Dela o vreme-’l întreba* i din graiu aa gria: „D'auzi Stoico, mila mea, Spune tu la maie-ta Ce greeli, aste pcate Cuiva a’i fcut rutate, O de ce zaci tu pe moarte* ? Stoican din piept suspina i nimica nu zicea. Mum-sa. c se lua Nou popi, c-’i aducia, None popi din nou sate, Maslul mare c a face Nou popi, nou pitropi, i cu nou diecei, Ca s ajute cu ei. Când popii c ajungeau, i în culin*) s bgau
*) ccin « bncitrie.
Români buni! cari inei lâ numele vo­ stru, ve ferii de aceste suflete Blabe i ne­ cjite, i-’i alungai din mijlocul vostru ca pe nite oi rîioase, ca nu cumva se ve spurce i pe voi.
Acestea le-am scris nu din ur fa de aceti învtori, ci din iubire faade neamul meu, de care dînii se lapdâ i îl despre­ uesc. Despreueasc-’i lumea i Dumnezeu!
Un Ilvan.
Zam, 29 August 1^96. Domnule Redactor!
Stteam pe gânduri de câte-ori ceteam despre transportarea dobitoacelor cu doue picioare la milleniul din Iuda-Palestina, ce poate fi pricina acesteia. Drept rspuns ’mi-a picat în minte zicala româneasc v»tci o p­ dure nu-’i f r uscturi’1. De aceste usc­ turi sau gsit i Ia noi. Solgbirul din cer­ cul nostru Ilia a dat porunci aspre, c s mearg câi de muli la tmblu. Notarul Lai'atos cu toate c-’i Român, ’i-a dat mare silin b6 se duc câi de muli bgând fric în juzi, c acela care nu merge va fi globit cu 10 fl. Eat dobitoacele cuvânttoare, care au mers la tmbilu, din cercul notarial Zam: Ioachira Lucaci, jude, Stanis Gergely, un pr­ pdit Îngâmfat i Laia lui Oania, un copil înc cam de vr’o 16 aui, care a cerut dela „Foaia Poporului* leacuri pentru surzi, aceBtia din Zam. Din Cerbia au mers: Învtorul Mo Dumitru, un beiv cât un prepeliag, din Almel crâsnicul, un lingu de-ai domnilor, din Pogneti, Bârle Damaschin, un hbuc de jude din Micanoti i Judele Coste Nicolae. Notarul Lakatos a bgat fric groaznic în bieii oameni.
Ca s fie comedia deplin, prpditul de Lakatos 'i-a înfierat dobitoacele pe care le-a dus Ia Pesta, punGndu-lo pe piept tricolorul unguresc, pentru-ca s-’i cunoasc mai bine.
Vrivcffh itonU .
I)e pe Vnleft-Murcsulni.
Un. Domnule Redactori In 11 August st. v. a plecat la tm-
blul din Peata deputaiunea din cercul Radrui, cea mai mare parte Români. Din giu­ rul Soborinului înc au luat parte biraele, firete de sil , dui ca do cpstru i arai color din PeRta. De bun-seam, slbnogi oameni mai sQnt biraele de pe-aici, c se las s-’i duc solgbirul i notarul la artare ca
pe nite vite. Deodat cu biraele au- trimis i Jidovii i domnii de pment slujitorii lor, se înelege, toi Români, ea cu toii la olalt se fac ruine neamului lor. Câtr acetia s’a mai alturat de prin giurul acesta mai doi rtcii, cari de bunvoe s’au fâcut vite dimpreun cu soiile lor cu tot. S’ar fi crezut, c aceti doi, fiindc s in fruntai între stenii lor, se fie cevai mai înelepi, dar’ se vede acum, c numai numele e de ei. Au socotit dînii, c mergând la Pesta, cine tie ce cinste îi vor câtiga. Dar’ s’au înelat, cci în loc de cinste, urgia i batjocura neamului lor îi ur­ meaz. îi i însemn cu numele, f-’i cunoasc toat suflarea româneasc: Ilie Bîrla din Vi- neti i Isidor Dalca din Habali. Ruine le fie!
între cei rtcii, înc un rtcit. S numete tefan Berar, învtor român în Govosdia. ’l-a i stat de minune bine acestui dobitoc, purtat de nas prin Pesta ca un urs, pentru-c i seamn întru toate cu ursul pân i la minte. Apoi da, nici nu-’i bun de alta dasclul vostru, Govosdienilor, decât s fie dus i artat pe creari Jidanilor din Pesta. Trezii-ve i voi odat i punei acestui urs millenar zala pe nas.
Un R o m â n adeverat.
Forotic, 21 August n. 1893.
Domnule Redactori în nr. 32 al „Foii Poporului* din a. c.
ai publicat, tirea trist, c din cercul Ora- viei (Bnat), înc vor merge 566 de rtcii i dumani neamului nostru românesc, la mille­ niul din Budapesta.
inGndu-se Foroticul de susnumitul cerc, cu durere de inim trebue se dau publicitii, c i In satul noBtru s’au aflat de aceia, cari s’au lsat s li-se pun belciugul în nas de ctr mare-inimosul Jeva Pal, chinezul, ca s-’i poat duce ca pe nite mrhâi (vite) în menageria din Iudapesta. Nu ni-ar fi fost ru­ ine de nime, Foroticenilor, dac n’ar fi mers cu belciug la nas i legat cu sfoar i mult îneleptul i înclzitul Ia creeri, dl dascl Lazar Dbici al nostru; cci dintre oamenii de omenie nime n’a mers, afar strjenii i Blujbaii satului, cari toi Ia sîla i porun- teala chinezului au mers i din porunceal joac ci i In imal, dar’ se nu mearg Ia Pesta? Dar’ nu e mirare de dl dascl, c el numai pentru naiunea româneasc nu s’a luptat! Aa, Ia noi de trei-ori s’a inut ale-
Stoican din graiu îmi gria: „Printe sfinia ta Las’ ca-’l spun la maic-mea* Popa afar, c eia, Stoicneasa se bga Pe Stoican îl întreba, i din graiu aa gria: „Auzi, Stoico, fiiul meu, Spune-’mi tu pcatul teu, C ’i-l pot ierta i eu, Prâpdl-te-ar Dumnezeu, C opt popi au amorit, i diecii-au rguit, Num-un pop a remas i acela e ’n ncaz". Stoican capul ridica La mum-ta-’i povestia i din gur-aa zicea: „Auzi, maic, mila mea, Când eram copil sburdat, De nime n’am ascultat, i m’am fcut ventor Pe cum au fost ali ficiori, Timp de trei ani am umblat
Stoicneasa fie ducea, La popi fclii*) Ie ddea, Popii crile deschideau, i în sob s bgau. Când în sob s bgau, Fcliile se sttngeau Crile se despicau. Gurile popilor amuriau, Toi afar, c eiau. Numai unul a rmas ’ala-’i popa cel btrân E l s’a popit cam crunt, D'ala face slujb mare în toat Duminicare. Acela ’n sob a rmas, Dar’ i el tras’a ncaz, Pe Stoican îl întreba i din graiu aa gria: .Auzi, Stoico, dragul meu, Spune-’mi ce te întreb eu! Spune-’mi mii pcatul tu Se ’i-l ierte D um nezeul
Fclii — lumini de lapte.
Psg. 292 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37
gerea de membri comitatensi, fiind alei în toate trei rîndurile preoii notri, la cari ale­ geri rtcitul dascl nici-odat nu a luat parte, numai de dragul i mila babei leva, care e chinez, cci a fi pâit-o dac nu ar fi luptat cu opiniunea care îl hrnete i-’I ine domn, i aa a ezut a:as. Ruine s-’i fie de toi cari îl cunosc, ear’ noi Foroticenii întotdeauna ’l-am trimite — de poman — într’un kis- dedov unguresc, ca se scpm naia româ­ neasc de un astfel de trdtor.
Serman naie româneasc cum te bat­ jocoresc cari sflnt pui ca s te apere i se luple pentru tine! între pasrile emigr- toare la vlul din Iudapesta au emigrat i o — buh, chinezoania mic: L e n e a , care
’i-a artat i ea nasul cel de un cot cu ve­ rig cu tot i care de bdeurie i semn c a fost la Pesta i au jucat ursu, nici acuma nu ’i-a scos veriga din nas; ear ceialali câi au fost, toi s betejesc de sritura de sub ciur, i de lturile vlului mo milleneu.
Un F oro tlce tm .
Sula’n coaste. Onorate dle Redactort
Prin satele din cercul Turzii au venit porunci aspre dela cei „mai mari", c din fiecare comun s se gate i pe la Bftritul Iunei acesteia s plece la Pesta, la comedie. Ba pe aici nu ca pe aiurea, ci au scris prin porunci, c acela care nu va mergo se va pe­ depsi foarte aspru, câci dela Maiestatea Sa Implratul i dela ministru este rînduit s 80 duc din fiete-care coinunu dup-cum e do mare atâia oameni. Da, pe aici ’i-au eit din fire slbaticii din Turda, c au i înscris pe cari s se duc i înc cum, pc ales, po cei mai de frunte erani.
V rog, domnule Redactor s publicai aceasta fnc In numral viitor, ca preoi, în­ vtori, crturari de prin acele comune B detepte poporul, s nu se laso ademenii de slbaticii din Turda, cari au sdrobit casele iu­ bitului nostru preedinte Dr. Ioan Raiu, i cari In anii trecui au pedepsit aa aspru pe fostul protopop al Indolului, pentru-cu a eit Într’o srbtoare Ia pdure cu poporul do ’i-au petrecut.
S-’i aduc Românii notri aminte de acestea, apoi s se cugete la ceea-ce au de fcut. Ci o r tra-
i nimica n’am vânat, în necaz mare eram, înapoi m i întorceam, Tot mergând Ia deal la vale ’ajuugnd Ia un drum mare, La un drum mare i lat De nime ’n lume umblat, O — nevast vzui venind Cu doi copfi tot plângând Tinr i frumuea Ca roua dimineaa, în forma lu soru-mea, Cu doi pruncui dup ea, Unu 'n brae ’n fuel Unul sria p’un bicel *) Cum îi e mai drag de el. Dar’ eu maic ce luciam? Un pecat mare fceam. Pruncul mare îl pucam i p’l mic îl jnnghiam Nevestei fric fceam. D e lemne mie-’mi strîngea
*} bicel — bici.
Domnule Redactor! Mai în fiecare numr al foii noastre ce­
tim, c colo i colo cum a înelat un Jidan pe cutare; i mai cetim, c cu acetia i cu Ungurii se nu ne facem treab nici într’un chip. Dar’ n’ai ce face, c dac pstorul las turma da sinei, aceasta de sigur, c merge la ferire i se prpdete.
Cltorind mai zilele trecute prin co­ muna curat ungureasc Svdista (Turda- Szt.-Lâ8zlo, com. Turda-Arie), am bgat de seam (firete ungurete scris): „ Torda-Szt.- Lssloiak kitelszovetkezete'1 i chiar în mo­ mentul acela m întâlnesc cu un eran din comuna vecin aHfsdateu, ca re’mi-a povestit, c aceea e o banc de împrumutare, la care sflnt mai muli acionari romani de prin sa­ tele vecine, decât unguri, ear’ membri nici unul nu e de român. ’Mi-a povestit e- ranul mai departe, c Ungurii ei de ei nu au fost îo stare s înfiineze acea bm c, i aa s’au dus prin satele vecine curat româneti i au Îndemnat i laelat pe bietul popor român s 8e fac acionari Ia banc, au do­ bândit, cci mai toi cei cu stare mai bun s’au lsat ademenii. ’Mi-a povestit eranul, c preotul lor, Vasilie Facka, nici nu ’i-a psat ci înc ’i-a tndemnat ca E se împrie­ teneasc cu Ungurii; ear’ In anul 1894, când B’au pornit o ceat de erani la Cluj (pentru Memorand) Ie-a eit In cale i ’i-a ame­ ninat s nu se duc. Oare nu ne va bate Dumnezeu po noi? Zece i mai multe sate cu­ rat româneti n’su putut înfiina o banc i unul UDguresc da.
»
Domnule Redactor! Cât ine frumoasa ,Valea-IIHdnli“ tot numai de sste curat ro­ mâneti te loveti i pe aici poporul e foarte rmas îndrt. Rachiul-rom., Sclicca, Ciu- ril/a, Sihasul-ungSetitca, Micuul, Pusta- Sâncraiul, Filea-dcjos i de-sus, Siutu, H • ma, Petridul-ungdc mijloc i de sus, toate aceste Bâtue numai cu câte 60 i pân la 130 fumuri i In toate s’au vlrtt câte un Jidan cu zdrene i acuma a ajuns proprietar i domn. D. e. In comuna Hâsma un Jidan, care e acolo numai de 15— 16 ani, era nu-
’un foc mare c fcea, Eu copiii Ii tiam, i ’n frigare Ii frigeam Nevestei fric-’i fceam, De carne din ei mânca, Cu mine alturea. i ea tare s’a jurat, C bine s ’a sturat. Câta carne a rmâniat Toat Iu strai am bgat, i acas am plecat. Când în sat c m bgm, Nou fântâni c gsiam, Carne ’n ele câ bgm, Mult lume câ spurcam!* Maic-sa când auzia, Mânile la piept punea, în genunchi c cdea i din graiu aa gria: «Auzi, Stoico, fiul meu, Bat-’m i-te Dumoezeu, Câ nevasta frumuea, Aia a fost soruica ta, i copiii mitntei.
mai ca degetul i astzi e domn. în comuna Petridul-unguresc ear’ un Jidaa de vre-o câiva ani ’i-a câtigat Ia vre-o 70— 80 ju- gre de pmâut i cu edifiiile întrece i pe cei mai mari proprietari, ba chiar i pe preot, în comuna Pusta-Sancraiu alt Jidan, care ear’ are o avere frumoas, ba a cumprat moii i de prin satele vecine i înc unii erani de ai notri ti dau mân de ajutor Ia acest blstmat de Jidan de te plrete ca Feneenii (cei mai de frunte oameni de pe Valea-Hesdii).
M doare inima de atâta ticloie! Se ne ÎQtrebm i s judecm bine, c: oare cum un Jidan cu o familie însemnat poate tri cinstit latr’o comun de 5 0 —60 fumuri, i un Român din moia sa nu poate aa uor.
Nu tiu, c In mai sus Iniratele co­ mune strbtut-a „Foaia Poporului“ ori nu, dar’ totui nu a crede c nu, i m mir da domnii preoi, învtori i crturari, c pen- tru-ce nu fac ce 8’ar put.
Rspundei-’mi, domnilor preoi i înv­ tori de prin aceste comune, câ nu e aa ce am scris? Nu v temei de Dumnezeu c ve va bate, pentru-c lsai poporul In voe? ba înc ce ar face bine nu-’l lsai.
Un cletor *t abon en t cred incio» a l „I'o ii l ’o p o rn liii
Loc deschis.*) Pentru copii srtraci.
în 30 a Iunei August mai jos subscrisa, a fcut o petrecore în comuna Risinari, ca scop ca venitul curat s «e drueascâ pentru cumprarea crilor colare Ia copii srm ani. Scopul Intru câtva ’l-am ajuns, i-’l ajungeam cum so cade, dac se areta o mai mare bu­ nvoin fa do petrecerea „Tinerim ii“ i faâ de acest Bcop, ce ’l-am avut în vedere. Intratele fac 40 tl. 90 cr., cheltuelila 31 tl. 84 cr. Venit curat: 9 fl. 06 cr., cari s ’au dat destinaiunii lor.
Aducem Joci prin aceasta mulumit tu­ turor celor-ce au luat parte la petrecere, în- curagiându-ne i dându-ne spriginul bnesc.
R i n a r i , 10 Septemvrie n. 1896. .T in r r im r a r v m A n d '.
•) P*olm ctU oojmoM ta rabrio* rtdacIa m • p rio u ta rfepand«rftft.
Aceia-’s nepoii ti. Dac aceea fcut-ai, S mai zaci tu nou ani. Nou ani s-’mi zaci cu pr, i ear’ nou fr pr, P ice-’i carnea de buboas, OaBele de vermnoase! Deasupra carnea s-’i pic i dinjos se-’i putrezeasc, Se-’i creasc iarba prin coast, i erpii s se momeasc l3rba din tine s ’o pasc, S-'i rmân oasele
♦ S cânte ca nucile. PâmSntu s nu-’i primeasc, Apa s nu- i sufereascâ, Numai oaeele se ’i ugiasc, Cânii prin garduri Ie trag“. Stoica în pat rmânea, Cum maic-sa ’1 blstema Toat carnea ti pica, i din jos c putrezia, Iarba prin coaste eia, erpii rea c se momiau
Nr. 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 293
C R O N IC . Proces fe m e ilo r r o m â n e . Stpâ­
nirea ungureasc nu se mnlmete, cu osân­ dele cele multe ce Ie aduce brbailor Ro- uâai, ea împrocesueszâ chiar i femei nevi- gpaie, femei Românce, care n’au alt pcat, iecât e-'i iubesc neamul cu iubire, adevrat roaâneasc. La pîra, durere, fcut de un slugarnic „Român8 Soldya, Miklos dup nume, î'j pornit proces împotriva urmtoarelor femei foaine: Maria Neca, Ana Istratt, Gemea jy.Kitrescii, Maria Iordan Cloaje. Pa ras­ a ta I. Branea, Cornelia Neca (de 6 ani), .-!« Consta n/inescu, Mai ia Bânda i Ana Stisban. Contra lui Genica Dimitrescu i JUria Neca a încetat pîra, deoare-ce cea cistâia e în România, ear’ Cornelia Neca i fost numai de 6 ani, când zicea c ar fi peituit contra legilor. în pîra fcut slugr­ eai dîscl, Soldya Miklos, care a mai fcut diaconii de acestea i pân acum, d o do- ndi, de cea jmai groaznic prostie, cci In- rerei iuerurile cum numai un cap uchiat e !: stare a face aa ceva. La 6 Ojtomvrie i se va in6 procesul în oraul firdelegi- l:r. In vestitul Cluj Femei române: Mer- rd îcaintea curei cu jurai, cu fruntea ridi-
<i fii mândre de nevinovia voastr! •
M i ia 1le p rocese . Tribunalul din Lh-hlia vrea s fie mai unguresc decât es:e tribunalele de po pmântul unguresc. >': peste mulii vreme vor av s stee pe ea pîrlllor dela acel tribunal unsprzece 3-;=JLni, Intre care Bflnt i trei femei. Pîrli i:t urmtorii: Drnd. Virgil Todescu din ;:ciam-Cerb, G. Sima, A. Danciu, / . David fi G. Daind din Bucium-easa, amândoi prac- :aa;i la advocai, N. Biean din Bucium-
/. Naicu, din Bucium-easa, S. Darnica, i>:i trei fete : Elena, Sofia i Teresia David , late trei din Bucium-casa. Cu toii au fost it1;i pentru-câ In anul 1891 au fcut o pri- îire rposatului preot Iovu Bbu, care a stat : lin i In temni pentru o scrisoare do ali-
trimisa dlui Aurel C. Popovici. •
M o n u m e n t lu i Joan J lu n la d e Corrinul. Marelui viteaz Iiomân, Ungurii Via ridicat la pasul numit Poarta-de-fer un tic monument. Cu prilegiul acesta fipanul agitatului Hunedoarei a inut o vorbire In- ii& n ti, ludând, ca ori-ce Ungur, marile vi-
i toat iarba pteau. Remâniat-au oasele, De cântau ca nucile. Cânii din sat e’au momit i prin garduri le-au tîrlt. Stoicneasa ce fcea, i oasele le strîngea, în mrmi c Ie lega i la mormini se ducea, în pmânt le îngropa. Pmântul na le primia, i-afar le arunca, Cânii se momiaa prin sat, i le tlriau prin gard. Stoicneasa eând vedea Tare jale-o ajungea, Oasele car’ le strîngea. Ca vin roa le ada, In mrmi le lega, Ia mri e se d u cea ,, i în mri le arunca, Apele ’n prund*) se prefceau,
*} >'64p.
*
*
l Je b u n ca le . Junele Ioan Praja din Slciua de-sus ne scrie, c preotul de acolo dl Vasilie Gatt a întem eiat o prvlie numai ca s scoat pe erani din ghiarele Jidanilor, cari îi belesc i li jupoaie. Fapta aceasta a dlui printe e vrednic de laud, cci a abtut pe Românii de acolo, aa încât astzi nici-uuul nu mai calc peste pra­ gul Jidanului. A i s urmam pretutindenea, sS inem Ia olalt, ajutându-ne unii pe alii i cumprând numai dela negustori români, cci numai aa vom put ajunge Ia bine!
# C o lln d r e l m l l le n a r i . Vin a ve în-
cunotiina, c la tmblul din Iudapita, s’au aliat i din prile noastre nite cinstite per­ soane, rlvnitoare la paprica, care spre înjo­ sirea lor s ’au fcut aritnii millenare. Usc­ turi sflnt, dle Redactor, In toat pdurea i se vede, c i Intre noi sQut. i numele lor îl însemnm pe rva, ca s cunoase tot Ro­ mânul pe cei-ce s’au fâcut coad la toporul strinului i s lo dee cinstea ce li-se cade. Eat-’i : Toader Iuga, primar în Ciuciu, G. Surtoa, primar Iu Plescua, apoi Pavel Cprar din Guravale, cari bo ineau Româui buni, dar’ se vede, c pohiba, pohib române. Apoi Toader Ghilea din Mgulicea, Niculae Mihua din Vidra i cinstitele birae din Dumbrava i Talagi, cari spun c n’or vzut pe „Domnu milleneu", c, ba, atunci n’o fost acas, bag- seam o fost dus lam anevr! Ce omenie Ins au cutat acolo cinstiii învtori I. Sabo (Guravale), Zaharie Neamu (Plecua), Ioan Scirbu (Dumbrava) i Simeon S :rca (Talagi)?! Frumos, frumos cinstiilor, putei fi fâloi, c voi singuri v’ai fâcut neamul de ocar! i au mai avut ceata aceasta de m illeniti Ini
Oasele In avântat ugian, Cânii din sat se momiau, i prin garduri le trgeau. Mum-sa c le strîngea, j ’n maram le lega, i pe drum c se lua, i c’un pop se ’ntâlnia, Pe popa îl tntreba. Popa din graiu îi gria: „Auzi, babo, Stoicneasa, Du-te tu la voi în sat, .i te do la un birta, i te roag tu de el,• * Se ’ngropi oasele ’n stologel, Sub padele cailului crap, C’acolo-’i locul curat, Unde tu ’l-ai blâstm atî*
F .-V ueava . I o a n l î ic f t i a n , negustor.
frânte pe ^n notar cu numele Petru Tudura, care tie face cârlige i belciuge, vezi, cum faci pe bot Ia uri — i ’i-a condus frumos prin P esta ! Gurile rele vorbesc, c au înghiit dumnealor frumoas omenie pe unde au um­ blat ; dar’ tot aa s dee D-zeu, la cine umbl dup ea. C. B., econom.
— Din Ortie ni-se împrtete tirea, c între cei 90 de meseriai, cari au tiat-o înspre Pesta sflnt i doi meseriai Români i anume Ioan Lzroi ppucar, i Aurel Onofrei, pâlrier (sau colopar cum ’i-a zia foaia din Oretie.)
* L a u n an . Mercurea trecut s’a îm ­
plinit un an de când membrii comitetului na­ ional întemniai la Va i Seghedin au sc­ pat din întunerecul temnielor la mijlocirea preabunului nostru împrat.,
V /
*
*
P ild v r e d n ic d e u r in a t. N i-se scrie urmâto ire le : Doamna Elena Barbulescu, a druit pe seama bisericii din Noustat nite frumoaso zvere la uile sf. Altar, precum i pq Iconoâtas; apoi luminri, unt do lom o, amirn. tiinâio. Buna cretin a druit i po seama bisericii din Hundrubechiu toate sculele ce sflnt de lips la slujba dumnezeeasc, pre­ cum: potir, disc, stea, linguri i suli, toata de argint adevrat i lucra'e cu mult m­ iestrie în Bucureti, de unde a sosit 8usnumita druitoare. S;uleie au costat 238 lei. ’I-so aduce i pe calea aceasta cele mai ferbini mulumite. Joan Grrcu
preot român.
*
*

C r i bu n e. în arma morii prea de timpuriu a destoinicului brbat de coal / . Popescu, crile lui didactico - pedagogice, menite pentru coala poporal i recunoscute de foarte bune, în ediiunile lor cele nou
Pag. 294 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37
au fost revidate, prelucrate cu deplin reuit i îmbogite de profesorul Dr. pan. Cu privire la preul acelora înc s’au fcut unele schimbri i anume: Ioan Popescu: Antia carte de cetire i învitur pentru coalele poporale române, revzut de Dr. Petru pan se reduce în pre dela 25 cr. la 20 cr. A doua carte de cetire i învitur pentru coa­ lele poporale române de 1. Popescu (a cincia ediiune), se reduce dela 70 cr. la 60 cr. Aceast carte se împarte in dou tomuri, un tom destinat pentru anul al II-lea, ear’ ce­ la la lt pentru anul al 111-lea event. al IV-lea. Amendou tomurile apar schimbate atât în privina formei, cât mai ales a coninutului, mai bogat în material i potrivit priceperii colarilor de diferite eti. A mai aprut ap oi: Carte de cetire II’. pentru coalele popo­ rale române, prelucrat de Dr. Petru pan. Preul 30 cr. Partea a doua din „A dotta carteB cu titlul Carte de cetire III., dup-cum ni-se împrtete se afl sub tipar. Cuno­ scând întinsele cunotine pedagogice ale rpo­ satului Ioan Popescu, i încredinai de price­ perea dlui Dr. pan, recomandm aceste cri ln bgarea de seam a prinilor i îndeosebi a învtorilor notri români. Crile se pot cumpers dela librriile W. Krafft i archidie- cesan din Sibiiu.
m Loco m o b il ele d e b e n z in in vom -
jx tv n h tn e eu lo co m o b ile le d c r ti jw r . Ziarul din Budapesta „Pester LIoyd“ in nu­ mrul seu dela 1 August 189G adusese tirea telegrafic, d l pe aria de tmblâtit a econo­ milor din Seghcdiu în urma unei schinteo eite din locomobilul de vapor a iab u n it un foc, care a distrus trei ptrâri din grflnele adunste acolo. Perderea este foarte mare, de oare-ce pe aria amintita se aflau cantiti foarte nuri de grâne.
Astfel de nenorociri, cari aduc cu sine în regal calamiti financiare însemnate, se întâmpl nu arare-ori, i mai ales In timpul îmbltitului. Cu toate mijloacele întrebuinate i pe lâng toat grija tn exerciiul locomobilelor de vapor, de a evii un ince ndiu prin echintei, pericolul de foc totui române foarte mare.
Acest pericol se delttireaz de tot, f­ când întrebuinare d« locomobilde de benzin ,O tto“, cari în timp atât dc scurt se bucur de un deosebit favor. Aceste locomobile se con- struesc de cunoscutA firm: , Langcn & Wolf* fn B u d a p e s t a , Lâzâr-utcza Nr. 1. La aceste locomobile ori i-care pericol de incendiu ce ar pute se se naEca din vre-o srhintce sau din cenua arzând este exrhis cu totul. Siguri- tatea aceasta nu o ofer ni i locomobilele de petroleu, de oare-ce i la aceste se mane­ vreaz cu flacr deschis; pe lâng aceste exist i locomobile de benzin a altor fabri­ cani, la cari locomobile se manevreaz cu flacr deschis i la cari, precum se poate Înelege de Bine, pericolul de incendiu devine înc i mai mare, decât la locomobile de pe- troleu sau de vapor.
Firma amintit mai sus, care construete locomobilele de benzin „Otto0, a disolvat în mod excelent acest problem. Aprinderea ame­ stecului de gaz i aer se face în interiorul cilindrului, prin conducerea unei schintee e l e c t r i c e , astfel încât manevrarea cu chi­ brituri, ori cu o flciâ deschis de spirt, benzin sau petroleu este exchis de tot.
Construciunea i menagiarea acestor lo­ comobile este atât de simpl, încât pentru e le nici nu se recere un îngrijitor sau mai­ nist special. Locomobilul de benzin „Otto" este foarte uor în greutate, fiind cu toate aceste foarte solid i corespunztor construit.
Din aceste cause ele sflnt foarte apte pentru mînarea de garniture întregi de îmbltit.
Spesele de exerciiu sflnt minimale, de oare-ce consumul de benzin pentru o oar i o putere nici nu s urc la 1j« chilogram benzin, mai ales de când în urma unei legi acest product a fost scutit pentru scopuri in ­ dustriale de ori-i-ce imposit, devenind de atunci mult mai ieftin decât petroleul sau crbunii.
Un alt avantagiu al acestor locomobile „Ottou este înc i momentul, c ele pot fi puse în exerciiu ori-i-eând f;ir preparare anterioar, putendu-se tot atât de lesne tot­ odat i sista exerciiul, netrebuind nici o cantitate de ap.
LuâDd în considerare deci avantagiile citate mai sus fa de locomobilele de vapor i petroleu, nu ya încp nici o îndoial, c muli economi vor întroduce în scurt timp în serviciul lor locomobilele de benzin „Otto“ ale firmei „Langen «!fc W olfu în Budapesta, fiind fabricanii gata cu plcere, a servi pe interesani cu atestate bune, dând totodat toate desluirile necesare.
Posturi de invettori. 1
La greeo-oriontali. în d ie c c s n A r a d u lu i .
Protopopiatul Bc tuului. 1. Roia, (terni 15/27 Sept.) MO 11.
bani gata încolo din diferite vt-nUe. Total 317 fl. 50 cr. 2. A'itnJcti, (& 2Q îO S tl, 15 cubcle buc-iite, fi vicii fasole, 150 porii fân, 150 fuioaie, (i st. lemne, p. curaiorat 35 fl. 3. Forat d.-s. (15/27 St-p.) U P fl. i venita diferite. Total 300 fi. 4. Mires cu fii. Talpc Teleavt, 155 fl. i ihu-rite venite. De tot 353 fl. c. l gr. 4. Babsa, (15/27 Sep.) 170 fl. i ale venite, cu totul 300 fl. 5 Pocola 188 fl. i uite venite. Dct. tot 3 !0 fl. 0. IIidieltta,\ (14/2(> S"p.) 305 fl.
Protopopiatul Raditci. 1. Slatina, (29 Sep.) 2-10 în numrar
i alte venite.
ProtoprcsbitcratuI / vmoarci. 1. Cu/e., (U ,2 fi Sep.) 112 fl. în bani
gata sji alte ven'te.
La giTco-catolici. Sn n r e h id ie e e s u .
Protopopiatul Catinci: 1. La sta. cantor-doc. din Halda cu
em olum entele: Salar 250 fl., 1 >/* jugr arâ- toriu cu venit 8 fl., veratul alor 2 vite ti 1 rlmâtor în contenit computat în 12 fl, 30 fl. din ttola eattoral, martir ; grdin. 2. La sta. canlor-doc. din Sâmboteltc. cu emo­ lumentele: Salar 180 fl., locul coalei de 6 ju- gre 1000°Q computat in 50 fl., venitele stolare cantorale computste în 25 fl., locul cantoral de 5 jugere 6 0 0 'D computat In 45 fl., cuartir i grdin.
Protopopiatul Aiudului. La sta. doc. ambulant din Grbova-de-jos
i Gârbovia cu tm olum entele: Salar 230 fl., 50 fl. venit din arenda alor dou pmânturi. 20 fl. din arânda unei grdini.
Protopopiatul Dicio-Sân-Mdrtinului. Lfi sta. cantor-doc. din Deas cu emo­
lumentele: Salar 300 fl., cuartir..
Vicariatul Fgraului} La sta. doc. din Beitnbac cu emolum.:
Salar 240 fl., 60 fl. din arenda i usufructul alor 3 grdini. — Cu terminul de 25 Sep­ temvrie s’a excris concurs la ta. doc. din ’lâgsor în protopopiatul Catinei cu emolumen-
tele : Saiar 300 fl.
Mai nou. D in prilegiul, c împratul no.
stru va merge în România, se fac ac oh cele mai mari pregtiri. La Verciorova la Bucureti, la Sinaia se fa c cele mai mree înfrumseri. împratul nostru va merge însoit de o mare suit, pn. cum i de m inistrul pentru afacerilt din afar ale împriei, dl Golu- chovski. înaintea Maiestii Sale, can va fi îmbrcat în costum de colom, român vor defila vre-o j o m ii soldai ai României. Sosirea în Bucureti va f, la 16 Octomvrie st. n. îm pratul îrar. cisc Io sif I. se va reîntoarce din Ro mânia pe la Predeal.
R Î S .
Spovada iganului. — Când te-ai spovedit, gigant? — Când aveau ep u rii coarne. — Cinstit-ai pe tatl tiu ? — Toat ziua cu ’n mdcdu. — I)ar’ pc dulce maic-Ui? — Pând ce se vdcta. — l'unit'ai de-al altuia? — I i i si. dela dumniata. — Jurat’ai pe nedreptate? — Un numai pe strhnbdtate. — Hani strini tu n’ai p u t Iii — Nu, cdci jiu ’i-arn împlinit... — Ce-ai mai greit mâi i'pu — în posturi curechiu cu carne. — L'i biserici, când a i fost — Când aveam pnpd de-a rm‘. — Multe-ai jcut, m âi iganei — Multe zu, printe Stane. — Prinde-tc, c nu-’i m ai /ace. — .\um ai lumea s t-m i den p'-f — Acum fo i da canon mare. — Numai ddm i i de gustare / — tii zice vre-o rugciune — tiu cere carne i pâtie. — Vei posti vre-o patru zile. Ca sâ capei m ântu ire! — Voi post). -'o sâptemând, Cu pâne $i cu slnin! — A l dracului eti mâi igani'. — Dar’ al cui, printe Stane:
POSTA REDACIEI. D-salc G. Am spus dc atâtea-ori, c i ir.ffî
: tri dc cununic nu publicm, fr numai daci trimit tiprite. De cc nu comandai astfel dc i o ­ turi la » 7'ijh'frii/ÎA*, care avere naionala este î ci ii facei câtig neamului ii facei câtig ? Dî mintreni, acum pentru totdeauna, o spur.crz. ^ anunuri tiprite in tipografiile Jidanilor, n :d * publicm.
D-sale Ieremia P. de H. Câ anun di- *- mintrelea ba. Anunul i aa cost puin.
Corespondentului din Armeni. Asttei de urite nu sc pun în foaie.
D-sale Ioan P rji. Da! »Cltorului« în T. m. în n-rul viitor. D-:ale P. H. R. Ne vom folosi de ccrs?Nr
den. Mulumit. D-sale Tereniu Nanu. Alii ateapt cu
nile. Ateapt deci i d-ta pân in septarolr-» ^ toare i atunci se va face ceva. ____ _
Pentru redacie i editur responsabil: Ioan Moran& P ro p rie ta r: P en tru „Tipografia" societate î*
aciun i: V. H. Drsssnandt.
Nr. 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 295
l o t e r i e . Tragerea din 12 Septemvrie n.
Budapesta: 61 76 77 79 13 Tragerea din IC Septemvrie n.
Sibiiu: 16 77 6 84 43
f i r i le din septemâna Yiitoare dnp ci. vechia. luni, O Septem vrie: Betlean-Sân-Miclfu, Drag, pjifaleu, Gârceiu, Hodo, Huedin, Lechina, Lunca, p-,imî (comit. Sibiiului), Terfalva (Ebendorf).
Hari. 10 S ep tem vrie : Monor (comitat. Bistria- Sisend), Racoul-de-jos, L'ilac.
joi, 1- Sep tem vrie: Brecu. Media. Lpuul-ro- cisesc.
nnrri, 1 3 S ep tem vr ie : imlui-Sflagiului, Hida. jâniAdtd, 14 Sep tem vrie: Hida, Jibeu, Lpu.ul-
îijsresc, Zam (comit. Hunedoarei); iu septemâna tiinte de Mihail c. n. NufaltSu (Szilgy-Nagyfalu).
Duminec. 1.1 Sep tem vrie: Almaul-raare, Sec, Kosnvobinva.
Câlindarul s6pt6mâniL U i Cilindarul Tecliiu Clind, nou Soarele
Dum. Inaint. Inl. s. Cruci, gl. 8, sft. 6. r«8. j ap.
îa . ; 8 f i Nasc. Nsc. d. D. 20 Kustachie 6 65; ti 6 lei 9 f I’I \ Ioach. i Ana 21 Mateiu 5 50 (3 4
10 Mucenia Minodor» 22 Mauririu 5 57‘ 6 3 ist. 11 Cut. Teodora 23 'l’ccla 5 59 6 1 Ji 12 Muc. Antonom 24 Gerhard ti ()' G (t
13 Muc. Cornelie Sut. 25 Kloofas ti 1 5 69 SirV. 14 (f> în il S. Cruci 2t> (’iprian f» 3; 5 57
I>a „Tipografia", societate pe aciuni !n jfrih, &e Eîlâ du vCnzare:
Cea mai nou
Carte de bucate a
hucAtftrici î i i n e , franceze, germ ane i m aghiare
c m z tn d reetele celo nni bune pentru a K'ritl In modul cel mai potrivit ori-ce fel de
bucate, delicatese sau beuturi gustoase,
îi 'ir ie cu pro ncizut (dola 2 fl.) a c u m im/ia»' r u 1 j l . v. a . p iu # 10 cr. jto r to
(20 cr. recomandat.)
P r e u r i r e d u s e .
Iosif Houbischek jun., sculptor i tietor de peatr.
A telier i m agazin în
S i b i i u , Burgerg-asse Nr. 36. 0tff* Rog a fi atent Ia adres. 3JQ
l'rintr’o cumperare mare favorabil, pe care am fcut-o tnsumi In persoan In acest an, sflnt în plcuta posiie de a lifera pe ales eu 5— 10°/o mai ieftin decât ori-care alt concurent; de aceea recomand on. public din Sibiiu i giur depositul meu mare i frumos, constatator din
BSC* peste 200 diferite monumente de granit, Bienit. labrador, m annori In felurite colori i peatr tare de n6sip (In valoare de 5 fl. pan 400 tl. se atl totdeauna In deposit).
Mai departe construcii dc monumente, cripte, table comemorative, table cu inscripii i pentru firme etc., precum i lucrri de sculptur ca decoraie ornamen­ tal i figural In peatr i In inass etc. .
Apoi magazinul meu do lucrri architectoniee, constatator din vre-o 300 de tropto precum i tot felul do loopozi, otilpi do poarta, troci de pcatri la ccoourl, tocllo, ieslo do poatri, tropto cu paroan 3 fl. 60, f ir i parcan 3 fl. por metru.
Kindc toate aceste le in gata In atelierul meu (Burgorganoo Nr. 36), m5 re­ comand on. meu public cu atiU mai vîrtos, c printr’o prax do mai muli nni tn multe orae mari ale Austro-Ungariei i (iennanioi, precum i prin cercetarea primei coli germanj de petrrit — srtnt In .stare a executa ori ce comand, ear' In re privete construcia de monumente pot concura cu ori cine din or.ie mari. [2073] 2—3
Aci s6 primete i un învcel robust.
'.\v * ii V. * * /./t / .• GvîtavMctssxJj 't/'// HcmafinstoGt. "/.
- r ; / r?^!) /;;;//,• J
~ ~ ~ rr ~~ .. — . ’ J- . -—-:-~T _
Fabric de casse. Am ouorul a aduce la cunotina p. t. publicului,
c am mrit atelierul meu i am arangiat o fa b ric de casse .
Spre încredinare, c furnisez numai mrfi bun i frumoas, serveasc impregiurarea, c vând casse fabricate f-xclusiv numai de mine, i st în voea fie­ crui a sfi convinge cu prilegiul comandelor în atelier despre buntatea materialului i contieniositatea exe­ cutrii.
încredinând p. t. publicul pe deplin, c atât la c&ssele noue cât i la reparaturi i deschideri voiu face cele mai ie f tin e p r e u r i i voiu executa în cel mai contienios med toate comandele, semnez în sperana ^ unei clientele binevoitoare [950)22— g
ca distins stim ’
G r u s t a v M o e s s ,
strada Poplcii-mare Nr. 8.
Comunelor bissricfti l politice li-se acoard i piitirea In rate.
Pag. 296 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37
Publicare. Subscrisul ara onoare a aduce la cu ­
n o tin a ven. public, câ fiind denum it ca curator al cancelariei fericitului Zenobiu Doi’dan, odinioar fost advocat în F- getul-bnâean, în ziua de 10 Sep­ temvrie c. n. a anului 1896, am tra n s­ ferat toate actele dela spectata ju d ectorie regeasc , unde au fost depuse dup regi- strare , în cancelaria mea proprie.
D eci toi aceia cari ’i-au fost pus Încrederea în dînsul fiind fost în activ itate advocaial aici, sunt a \isa i, ch docum en­ te le lor ori de ce categorie, precum con­ tra cte , obligaiuui, cambii . c. 1. la m ine sfi le cerce, dispunend cu d însele dup plcere.
F g e t , 12 Septem vrie n. 1 8 9 6 .
[2os3] i—i Dionisiu Fâscuiu, advocat locuitor în Fget, ca curator.
De vendut sunt: V i t e l e dela 6 luni pân la un an i ®/4l precum i 2 vaci fttoare cel m ult in 2 Inni, toate de rasa original X * I n z g n u , la econom ia lui [209:5) 1— 3
Alexandru Lebu, în Sibiiu.
- © ©. ** CT3
3 î?>—I 1 P< O. *s ^ C 2. ** a
B CL* m CD |
o ^o ^
c p
13 «a I « 3 S ' î s> =
p C >“3
W*w ^
r i
V .1
K &I $
La „Tipografia", societate pe aciuni In Sibiiu se afl de venzare opul premiat i publicat de „Asoeiaiunea transilvan pentru literatura ro ­ mân i cultura poporului român0
POVETI DIN POPOR a d u n a t e d e
Ioan Pop-Retegeanul. A cest op, care se extinde pe 216 pagine, cu­ prinzând cele mai frumoase povesti ?i k u rm o însemnare a provincialismelor, cost n u n a i
50 cr. plus 10 cr. p r to .
F«2îru ,iipygriaa", societate pe aciuni: V. H. Dressnamît.
G p s l i s f î* ^
«Tr'V* exa*
juvelier, ^ i l > i i 1 1 , P i a a - i i i a i * e .
E x i s t d e la a n u l 1 8 5 0 ,
recom and depositu l seu bogat asortat cu recbisite b iser iceti, fcute strict dup ritul gr.-or. i gr.-catolic, (lin col mai buu
metal, aurit ori argintit. C a ta loage ilu s tr a te s6 tr im it g r a tis . !“ju M ai departe recom and m agazinul seu de "î»
juvaiere de aur si argint - t P i S ^ d e tot felul, de to t preul. T oate sftnt pro-
1 | bate ofieios. în atelierul seu renum it i vech iu î'|vjQ£jg**' j j sfi vfiud' numai lucruri solide cu preurile ! cele mai ieftine. [2078] i-g
Comando i comisiuni prin post eS ezecut în grab.
f/x
- Vj/
... - V.T«
.................-.......
/ . » ( f » «• ----
L. ; lt . v* „ *
» *
:----
2 institut de crrdit i de economii, ca societate pe aciuni In Ltigo. 2 t ' . J
. 1 1 - i Primete depuneri spre fructificare ~ .»»
: 1 \ sub u rm i’uonre lo cond iiun i:
• 1 nj Depuneri cu anun de 30 zile cu 5% ; ---
l ’J s n b » » n r- - 0 * - 0 ♦ ♦ <7 . fcute de biserici, scoale, corporatum cul­ ' *
p — *• - « * c l « turale, ori cu scop de binefacere cu (>%• —
1 , D.irea dt* venit dup interese 0 solvete institutul separat. ? . w> , -» I ti - ->V
I)np < starea caswi depuneri pflnu la r»()0 fi. v. a. se resti- A ' i luesc Indatii la prosentarea libelultii fir aluic«re. mk
f r
i1 Depuneri so pot face i ridica i prin post. *
i » - - l ' - ^ (HM7] 14— Direciunea. -Y» *.<>' y i 1 I *
r ! v - * . 0 <» * , ; -
{ ' ; . • 11 <: / V-’ - , ' ' \ * t Y • - h ' . - .... -3
• 5 r n r 11 ' fl . ' «f. 1-'-' ' i*. • .A .r.
1 -V L •>. W-. V " - . V i i ' M l V WJ-i . = = B
a = E un ee cunoscut, c toi articlii pentru îngrijirea raional a pârului, a gurii,
a dinilor, a teintului e t'\, mai departe toate spunurile medicale i cosm etice pentru toilet, precum i parfumâriile i toi articlii ce taie în ramai acesta se pot cumpena mai bine i mai avantagios numai în vânztorii (prvlii) speciale. 12 7 1* 1— 6
Acolo se poate afla depositul cel mai bogat. Nu se poate afla aci nici o marfâ rânced, aruncat sau chiar rea, pentru-cs
prin marea circulaie necontenit vin numai articlii proaspei. Cel mai ieftin isvor de cumprate acolo, pentru-c prin comanda direct din
fabricile cele mai mari i mai renumite din i afar do ear, în venzare vine numai marf eit din mâna unor oameni cu acurat*e i priceptori în aceasta.
Ori-crei întrebri în respectul acesta ’i-se va da respuns grabnic i gratu it
. Venzetoriespecial: Sibiiu, Parfumeria Meltzer, Str. Cisndiei, (Palatul Comandei de corp).
Zilnic în legtur cu posta; chiar i cele mai mrunte comisii se vor îndeplini contienios i sub discreie cât se poate de grabnic.
J 3 a n i e l M e l t z e r j i * n . ? F a b ric de m rfu ri de unB, de spun i de to ile te (înfiin at la lS4b).
S ib iiu , s t r a d a G u te r i i i n r . 25.
Teatru tipar responsabil Iosif ilarscbai-