K.EO A.CŢIUNTEA.,j jw is t r to i si TiDamat

uov. piaţa mar« nr. #0 î -LEFON Nr. 828.? STWorl nerrancnt* nu «a

pnmeso/'•a&iM.Tripte nu «• tttn x ii

Î n f l o r a1e mo prim»». 1» AdmlnlatrsţimiK

Bra|i. şi 1» urmăioareiia 8IP0URI do ANUNŢURI:

JLsi Visn* la M. Dukos Nuc hf. Sv.i. Ausenrold & Smario Lac* Eer, Hainrioh Sohalsk. A. O* • solii: jSAcfaf.. y_nîon Orpelik. la Budapesta la A V Golber- fer, Kkstain Bemat. Iuliu Le* opjid (VH Krss^bet-korut

Preţul Ineerţlunllor: o serie gturmond pe o eoioană K bani pontera o publicare. Publicări «tai doso după tarifă ei lrvo tt i. — RKOLAMB r* radina 8-a o serie 20 bani.

U L L X X I I ITelefon: Ir . 226.

gAZEŢA apare în iiaoanr j

Ito ia iia ti le itn Ausík-Um « îPe un an 34 o m ., d~> &i«a It,

13 cor., pe trai luni 8 cot N-rlI ds Dumlnecu 4 por -

Patri România şl süsifát-*Pe un an 40 i.ranci, pe ■»*

Inn! 20 fr., pe rrvi inni K tl-rll de Ouralnaoa 8 fr. as te

Se prentuneiă la toat *> eiile poştale lin întru şi <a afară si la d-au ooieetorl

Abonamentul isutn BraşovAdmlnlstraţlunea, Piaţa aw;v

Sârgul Inului Nr. 30. etugu.L Pe un an 20 oorM P« ?atfc luni 10 cor., pe trei Inni 3 om. Cu dusul aoaiiă : Pe un au ál cor., pe şase juei 12 coi.. pv trei luni 6 oo — Un osarc- plar 10 bani. — Atât abopy mente ta. cât ?i mseiţiun ie sunt, a se plăti nai^r*.

A

Nr. 93. Braşov. Joi 39 Aprilie (12 Mâini 1910.

Morţi vii.(vn) Când văd, cum apar una

I dup‘i alta pe orizonul politic toate figurile dispărutului partid liberal, in­voluntar îmi vine aminte geniala un-

I velă a lui Maxim Gork< : „Satana în 'voiaj". E o asemănare oarecare. De pătrunzi în partea aceea de loc, unde

işi fac apariţia acele figuri, parcă simţi cum miroasă a mort şi te întrebi speriat : oare ce caută aceşti morţi în ch'p de vii pe ţaţa pământului? Şi dând drum cuge'îuii, te gândeşti la rolul fatal, ce-1 joacă atât de des răul în societatea omenească. Apare şi dispare, vine şi se duce, dar ră­mâne mereu, ca o piedecă blă^tărnată, ce *e pune in caiea progresului ome­nesc.

Tisza răsare de undeva, din ne­cunoscut, îşi face apariţia în cimiterul unde îşi dorm somnul de veci toţi cei ce odată ^scuitau de sceptrul lui. Intunerecul nopţii îi dă curaj. Şueră prelung peste morminte, striga pe toţi morţii pe nume şi aceştia treziţi din somnul lor, ce părea etern se ridică din morminte şi învâluiţiîu giul­giul lor învechit se înşirue tăcuţi, aiu-

"^BCâud In noapte pe urma satanii ca nişte fantome înfricoşate la vedere. Şi-n întunerecul nopţii şâşăe mereu »prinzând cu graiul lor din altâlurre fantezia bolnavă a omului. Cursui râurilor devine mai egomotos, vuetul pădurilor mai puternic, miezul nopţii mai înfricoşat, lumina lumii mai pa­lidă, graiul omului mai rar şi mai greoi. In jocul lor fatal aceşti morţi înviaţi jură perzare omenimii, singură de vina : că ei azi nu mai sunt. Şi omenimea îi visează în somnul sau, tresare la vederea lor şi mâna înţe­penită nu se poate mişca să facă cruce.

In sfârşit în fuga lor nebună, ajung In bătaia unei zări de lumină. Prin ea pătrund în vederea unui lă­caş, unde se petrece o scenă, care îi Hesgustâ şi desnădăjduiţi se întorc în

cimitir, fiecare la lăcaşul, unde reintră din nou, pentru a-şi continua somnul de veci. Iar satana şuerând apucă pe o aripă de vânt şi se opreşte departe în pustietăţi necunoscute.

E multă asemănare între cele ce povesteşte Gorki în nuvela sa şi ro­lul, ce-1 joacă creaturile reînviate ale partidului liberal maghiar de odinioară. Şi deosebirea stă numai în morala, ce o are iu vedere scriitorul rus în nuvela sa. Gorki vrea sâ ajungă o ; ţântă nobilă cu povestirea sa, pe I când liberaliştii de odinioară au un j scop întradevăr satanic.

Partidul de odinioară şi !-a ales j de unealtă pe Tisza, care apoi a trezit j rând pe rând şi a târât după sine pe I toţi mamelucii vechiului partid cu j gândul de a se pune în calea evo- j luţiunii naturale a ţării. Folosindu-se de încurcala, pe care o produce orice revoluţiune mai pronunţată, Tisza cu ai săi crede, că rezultanta acestei în­curcaţi va fi reacţiunea şi nu înain­tarea. E o credinţă seacă asti şi foarte nenorocit jocul morţilor libe- ralişti. Ei nu sunt decât intr-adevăr nişte morţi vii sau mai pe româneşte nişte arătări, cari când se vor lovi de puterea nemărginită a luminii, când vor înţelege şi vor simţi tăria înfric» şată a piogresului, a spiritului democratic, care se deslânţue asupra ţârii ca o forţă înfricoşată elemen­tară — atunci se vor grăbi să se ascundă iară în mo mintele, din care au avut nesocotinţa, c < sâ iasă Acest spirit — curentul democratic nu se j va afirma la noi cu ajutorul puterii | fizice brachiale, ci prin puterea, ce j rezultă din sine însăşi. El e în sine , o puternică lege naturală, care nu j poate li sfărâmată de Dici o opoziţie, j

Doară evoluţia societăţii omenfşti ne este martoră, că orice element, care însemnează progres, nu poate fi ! extirpat. Ba din cont’ă, cel ce încearcă ! sâ-i delăture, piere mai curând ei de- ! cât acel element Democratizarea ţârii I a devenit la noi un punct al evolu-!

ţîunii naturale şi deci în mod logic ea nu mai poate fi împedecatâ de nimenea. Chiar de s-ar întâmpla, ca Tisza sâ ia cârma din manile neho­tărâtului Khţ. en — totuş nu ne va spâria acest fapt. Pentrucă de vom tace o analiză cât de cât în sufletele oamenilor, în rostul acţiunei lor şi-n fiinţa vremilor de-acum — putem să fim absolut convinşi, că Tisza cu ai săi vor fi alungaţi dela stăpânire în scurtă vreme de spiritul atotputernic al timpului, dispărând aceşti morţi vii de pe arena publică ca nişte fantome alungate de prima geană de roşaţă.

Cetiţi numai vorbirile acestui „leu dela Geszt“, nu vi-se pare într’adevâr a fi sunetele unui prohod, pe care îl rosteşte un oare-care prelat Ia capul mormintelor tăcute? Ba parcă din fiecare vorbire răsare refrenul : „aici strigoi, aici scripcari, tu popă!..,“.

Sunt fără putere cuvintele d-lui Tisza, nu afli în ele permanenţa vi­talităţii, parcă toate sboară trist, apu­când drumul pustietăţii, ca nişte frunze veştede în vreme de toamnă. Cuvân­tul lui nu se simte de loc a fi glasul vremii, el aduce cu un glas vehiu, ră­mas înapoi, perdut în zărigânitul de arme ruginite din evul mediu Poate sâ aibă vorba iui vraja convingerii momentane, dar ca Tisza sâ devină uu Min beau de pildă — de asta şi d-1 Mangra ar râde.

Se va perde acest leu dela Geszt cu toată ceata de mameluci şi cu el se va duce şi vestitul gurmand poli­tic : Berzeviczy. Şi sfărâmat de tăria vremii va fi şi Vasiie Mangra, pro­gresistul de eri şi reacţionarul de azi, feudalul sărac de azi şi ahasverusul de mâne al neamului românesc.

Pe urma lor va creşte iarbă verde, iar iu calea luptătorilor pentru înain­tare şi dreptate se vor presăra me­reu flori ca tot atâtea fărâme din su­fletul iubitor al poporului dornic şi setos după libertate şi dreptate. Pre- menirea cea mare se face încet, dar sigur. Un sistem vechi se sfarmă,

pentru ca în locul iui s i vie altul. Asta-i legea evoluţiunii, a cărei pu­tere e absolută. Sistemul cel nou va fi poate asemenea celui burghez din apus, care s’a ridicat pe ruinele sis­temului feudal, dar va fi totuşi mai bun, decât gospodăria egoistă a oli­garhilor.

Convocarea camerei şi alegerile. Lapropunerea conziliului ministerial, M. Sa a convocat corpurile legiuitoare pe 21 Iunie c. Avizând despre aceasta autorităţile com­petente, le provoacă a face toate dispozi­ţiile necesare, ca deputaţii, ce se vor alege, să se poată prezenta pe numita zi la în­trunirea camerei şi casei magnaţilor.

Bazat pe aceasta, prim-ministrul Khuen, ca ministru de interne dispune prin ordinul Nr. 63,680/910 M. I. îndeplinirea alegerilor pentru cameră în terminul de 10 zile, a- nume din 1— 10 Iunie c.

In legătură cu aceasta, ministrul Khuen a dat, sub Nr. 63,684/1910, o cir­culară câtră comitate şi oraşe, provocând pe cei competenţi a lua măsurile de lipsă pentru susţinerea ordinei şi asigurarea a- verii şi persoanei în decursul alegerilor, ca cetăţenii alegători să-şi poată esercia liber drepturile lor consituţionele.

Român renegat. Ziarul »v iiâ g « luând notiţă despre tratarea lui Mangra la Arad cu huiduieli şi ouă clocite, scrie urmă­toarele :

»Romunîmea vede în Mangra pe vân­zătorul cauzei române, pe renegatul, care a dezarmat, pentru interese personale. Aceasta este o isterie veche. A devenit adevărat tip agitatorul naţionalist, care luptă pentru »drepturile poporului său«, până când în fine ca un leu domesticit linge oalele cu carne. Constatam cu bucu­rie, că poporul român se deşteaptă la con­ştienta de sine, deoarece aceasta însainnâ apunerea politicei demagoge, care în cele mai multe cazuii a fost un mijloc de ri­dicare al aventurierilor politici flămânzi. Ar fi bine, ca şi poporul român sâ ob­serve. că de unde răsare soarele adevăra-

KOILETONUL »GAZ. TRANS.c**//*//*//*//*. ’/+//*//*//*//*, /*//

Secretul Giginei.Schiţă de Edmondo de Amicis.

Aceasta este păţania din tinereţe a unui pictor vestit azi, al cărui cap intere­sant, acoperit cu păr cărunt, îl cunoaşte fiecine în locul său natal; ochii-i mari, al­baştri esprimă bunătate şi tristeţă, iar pe bazele lui numai arare-ori se iveşte câte Bir surâs. Când s-a petrecut istoria aceasta, pictorul era aşa, cum sunt tineui despre cari fantaznază fetele ia cetirea versurilor de amor. In ochii lui se reoglinda senină­tatea cerului, pe care l-a ştiut înfăţoşa cu atâta căldură pe pânză.

Originea aventurei a fost o scrisoare neaşteptată, care ;-a adresat-o un vechiu

’pretin şi coleg, s«riindu-i următoarele: j*v • »Iubite amice! De trei luni de zbe locuiesc în apropierea ta şi de o lună mă ţine legat de pat o reumă afurisită. Nu ai ayea voie să fumezi o ţigară lângă patul vechiului tău pretin?« ,

Scriitorul acestor şire era un suflet nobil şi fidel. Deja în şcoala de pictură a fost un admirator al geniului, care la ami­cul său se manifesta atât de timpuriu. De

un an de zile se pierduseră unul de altul, parte din întâmplare, parte din cauză, că pictorul nostru era un om strădalnic, mun­citor, al cărui spirit serios şi puritan ru găsea plăcere în petrecerile veselnice ale camarazilor. Pe scriitorul epistolei de mai sus însă, cu toata uşurătatea lui, îl iubea, deoarece în fond era băiat bun şi fidel. Din cauza aceasta îndată după primirea scrisoarei, a plecat sâ-1 cerceteze.

Intrând pe poartă şi privind la stânga în locuinţa portarului, a cărei uşe era des­chisă, s-a oprit de-odată, ca şi fermecat. La o maşină de cusut şedea o fată de o frumseţe admirabilă si î.< primul moment pictorul şi-a exprimat aproape mirarea, întrebându-se, cum de ajunge o astfel de fată în locuinţa unui portar? Faţa îi e^a palidă şi fină, asemenea unei camelii albe şi era împrejmuită cu bucle negri şi îm­podobită cu doi ochi albaştri, luminoşi, strălucitori. Capul acesta frumos era aple­cat spre masă cu o graţie seducătoare. Pictorul a stat uimit şi privea dulcea laţă a fetei, idealul întrupat, pe care l-a căutat de atâta vreme. Apoi uică şovăitor treptele.

Pe prietinul său l-a aflat convales­cent, dar tot în pat încă. De bucuria re- vederei ş în conversaţia veselă de vre-o jumătate de cias, îşi şi uitase de frumoasa fată. După aceasta îi veni în minte şi-şi

gândi să se informeze despre ea de la pretinul său. Dar l-a reţinut un simţ deo­sebit, frica, ca nu cumva vre-o observare sa­tirică sau şireată sâ întunece chipul fetei; acest presimţ fin a triumfat asupra curio- j sită ţii sale.

In ziua următoare, a venit iarăşi la , aceiaşi oră, ba venea în fiecare zi, spre marea bucurie a pretinului său. Şi de câte- ori venea şi se depărta, pe fată o afla în totdeauna şezând la maşină, de obiceiu singură, mai arare-ori în societatea unei femei bătrâne, probabil mamă-sa. De la femeia aceasta a aflat şi numele fetei, căci a auzit cum a strigat-o pe nume: Oigina. Privirea lui se întâlnea întotdeauna cu privirea acelor ochi albaştri frumoşi, cari la ivirea lui străluceau pe un moment, ca apoi îndată să se aplece îngânduraţi la muncă. In privirea ei, în care ar fi trebuit sa strălucească bucurie şi veselie tinereas­că, se reoglinda un fel de melancolie tai­nică. Aceasta nu era trecătoare, ci o me­lancolie statornică, care se părea că nu e tocmai de acum.

In privirea ei se vedea un fel de re- | signare fără speranţă, care arunca o ura- I bră pe faţa-i admirabilă. Fruntea ei albă ca crinui era sălaşul curat a nevinovăţiei şi în ochii ei nu se vedea nici urma va-

1 nităţii de cochetărie. Faţa de pictorul ea

se făcu cu timpul şi mai rezervata şi-şi întorcea faţa cu o indiferenţa forţată di­naintea privirilor lui înfocate, având în totdeauna un surâs dureros al resignării pe buzele sale purpurii.

Acest tainic tragic, care îi împresura fiinţa, ii mărea farmecul şi inima poetului de-odată se aprinse de flacăra dragostii.

Căutând un pretext, ca sări poată vorbi, scrise câteva şire amicului său, prin cari îi făcea cunoscut, că având de lucru, nu poate să-l cerceteze ca de obiceiu. In mână cu scrisoarea el întră la portar şi se opri dinaintea Giginei.

— Azi nu pot merge la prietinul meu, d-şoarâ. Fii aşa de bună şi trimiteri scrisoarea aceasta.

Când Gigina văzu pe pictor, făcu o mişcare, ca şi când s’ar teme că, el observă ceva, ce ea ar voi sa tăinuiască. Pictorul eşind zise :

— Scuză pentru necorectitate, că am intrat lără a-mi cere permisiune...

Fata roşi şi nu răspunse.— Scuză... repetă el cu gingăşie.Fata dădu din cap în semn de apro­

bare şi un scris se ivi pe buzele ei, dar ochii ei strălucitori numai decât se întu­necară, privi în jur şi părea, că aşteaptă cu nerăbdare depărtarea pictorului.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 93 —1910.

tei democraţii. Căci este fără îndoială fap­tul, că numai un renegat român poate părăsi principiul sufragiului universal fără restricţiuni şi poate deveni — ca Man- gra — satelit al lui Tisza«.

In adevăr, am fost până acum prea îngăduitori şi iertători faţă de renegaţii noştri de tot soiui

Khuen în audienţă. Conform unei in­formaţii semioficioase, Maiestatea Sa ,va primi în audienţă pe prim-ministrul Khuen, mâne, în 12 1. c. în castelul regal din Buda. Audienţa stă in legătură cu situaţia poli­tică.

Alegerile parlamentare din Franţa, iatărezultatele alegerilor de balotaj în 225 co­legii. Au fost aleşi 20 republicani, 104 ra­dicali şi radicali-socialişti, 13 socialişti in­dependenţi, 47 socialişti unificaţi, 28 pro­gresişti, 4 naţionalişti şi 9 conservatori. Lipsesc rezultatele din 4 colegii.

Republicanii au câştigat 11 scaune şi au pierdut 12; radicalii şi radicalii socia­lişti au câştigat 29 şi au pierdut 42 : so­cialiştii independenţi au câştigat cinci şi au pierdut 11 ; socialiştii unificaţi au câş­tigat 29 şi au pierdut 9 ; progresiştii au câştigat 18 şi au pierdut 9; naţionaliştii au câştigat 3 şi au pierdut 5 ; conservatorii au câştigat 4 şi au pierdut 9.

Sinoadele bisericei ortodoxe.Sinodul archidiecezan.

— Raport special —

Şedinţa 11.

Ţinută Marţi, în 10 Maiu n. a. c. S-a ţinut la orele 10 a. m. Prezident: I. P. S. arhiepiscopul loan Meţianu. Notar al şe­dinţei : Vanilie Duma.

După cetirea procesului verbal al şe­dinţei prime, prin notarul Mateiu Voileanu, se acoardă concediu deputaţilor : loan ca­valer de Puşcariu, David Almăşan, Vasilie Voina, Dr. Enea Papiu şi loan Lăpădat.

La ordinea zilei urmează raportul co- misiunei verificătoare prin referentul Dr. Dumitru Ştefan, referează actele alegeri-

- lor de deputaţi sinodali devenite vacante în 1909 ; la propunerea comisiunei, sino­dul declară de verificaţi pe următorii de­putaţi : Zevedeiu Murăşan, loan Popovici şi Constantin Dimian din cler, Dr Nicolae Vecerdea şi Dr. Nerva Oncu, mireni.

Urmează raportul comisiunei organi­zatoare. S-a constituit astfel: prezident Parteniu Cosma, referent Dr. Liviu de Le- mdny. In numele comisiunei propune ra­portorul, ca raportul conzistoriului archi­diecezan ca conzistoriu plenar să fie con­siderat de cetit şi să se primească în ge­neral de bază la discuţiunea specială. Se primeşte şi se întră în discuţiune.

La punctul 1., în care se face amin­tire despre trecerea din această viaţă a fericitului asesor ordinar în senatul bise­ricesc Moise Lazar şi asesorului onorar în acelaşi senat Bartolomeiu Baiulescu — si­nodul dă expresiune condolenţei sale prin ridicare, iar ştirea despre alegerea aseso­

La trei zile acesta veni de nou, earăşi cu pretextul unei scrisori. Apropiindu-se de uşe, auzi un glas plăcut, armonios, eare cânta un cântec jalnic. La apropierea lui cântecul încetă. El dădu Giginei scrisoarea şi după o mică tăcere întrebă;

— Al d-tale a fost glasul acela plă­cut, care l-am auzit adineaori?

Fata îşi plecă ochii şi nu răspunse. A urmat earăşi tăcere, ear’ apoi zise pic­torul :

— D-ta lucrezi prea mult, d-ră. Şezi necontenit la maşină, nu te-am văzut să pausezi de loc. Mi-e milă de d-ta.

In fine grăi şi Gigina, fără a privi la bărbatul, ce-i sta înainte:

— Da, lucrez, pentru-câ trebue să o fac, şi lucrez bucuros.

— Dar sănătatea asemenea e de lipsă şi d-ta ai nevoe de odihnă. Trebue să faci preumblări. Nu te-am văzut decât şezând. Nu te atrag razele de soare?

La cuvintele aceste tinăra fată a fost cuprinsă de o vădită iiitaţie şi faţa i-se mişca convulsiv, ca şi când ar fi fost pă­trunsă de un pumnal.

— Te-am vătămat cu ceva? — în­trebă spăriat pictorul.

— Nu — răspunse tinăra fată cu gingăşie. — Din eontră, îţi mulţumesc.

rului Dr. M iron E. Gristea de episcop al diecezei Caransebeşului, precum şi renun­ţarea asesorului onorar în senatul epitro- pesc, se iau la cunoştinţă şi se dispune îndeplinirea acestor posturi, prin alegere încă în decursul sesiunei actuale a sino­dului. Celelalte puncte ale raportului des­pre numărul esibitelor întrate la conzis­toriu în decursul anului 1909, la număr de 16 00; desnre rezolvarea lor parte pe cale prezidială, parte în cele 150 şedinţe, cari s-au ţinut ; despre sinoadele protopopeşti întrunite în terminul normal din luna Fe­bruarie ; despre paşii făcuţi în scopul pri­mirii unei dotaţiuni corespunzătoare, în senzul art. de lege XX 1848, care prevede dotaţiunea bisericilor din patrie; despre edificarea unei şcoale centrale corespun­zătoare din Sibiiu-Cetate, pe teritoriul li­ber din grădina fondului catedralei din Strada Şaguna; despre clădirile ce de pre­zent se fac pe locul liber din grădina Flora ; despre şcoala economică a semina- riului arbidiecezan tot în condiţiunile din anii premergători ; despre cestiunea zidirii unui nou edificiu pentru gimnaziul din Brad, care a ajuns ia stadiul, că s-a desig­nat deja locui, pe care sa se ridice noul edificiu, planul şi preliminariul de spese surt deja în lucrare şi zidirea se va în­cepe în timpul cel mai scurt — la propu­nerea comisiunei, sinodul le ia cu aprobare la cunoştinţă.

La ordinea zilei urmează raportul comisiunei bisericeşti, care prin referen­tul ei Sergia Mede mu, raportează asupra raportului conzistoriului arhidiecezan ca senat bisericesc, care, la propunerea comi­siunei, fiind tipărit, se primeşte de cetit, şi se ia ca bază la desbaterea specială.

Partea primă a raportului, care es- pune în general activitatea senatului bise­ricesc în decursul anului trecut şi partea a doua, care în mai multe puncte arată: starea clerului şi a poporaţiunei noastre din arhidieceză ; starea seminariuîui An- dreian, secţiunea teologică în anul şcolar 1908—1909 ; raportează despre ţinerea exa­menelor de cuaiificaţiune preoţească ; des­pre sfinţirile de biserici; oespre ajutoarele votate între marginile budgetului; despre procese matrimonial şi disciplinare şi des­pre întregirea venitelor preoţeşti — la propunerea comisiunei — sinodul le ia cu aprobare la cunoştinţă, inzistând numai de a se executa conciuzul sinodului archi­diecezan din 1909, referitor la uniforma clericilor in ceea ce priveşte îmbrăcămintea.

Aceiaşi comisie prin acelaş raportdr referează asupra clasificării parochiilor şi reguiarea cualiflcaţiunei candidaţilor de preoţi.

Prin regulamentul pentru parochii în provincia metropolitană a bisericii orto­doxe române din patrie, votat în sesiunea din toamna trecută a congresului nostru naţional-bisericesc, această cestiune, adecă clasificarea parochiilor, care va ocupa o- biectul principal din sesiunea actuală a si­nodului nostru archidiecezan — prin dis­poziţia §-lui 30 din numitul regulament s-a transpus în competenţa sinoadelor e- parchiale.

Consistoriul archidiecezan s-a şi ocu­pat cu această cestiune şi a şi prezentat sinodului un proiect cu privire la clasifi­care. Comisiunea bisericească încă a pre­zentat sinodului un proiect deosebit iu multe puncte de al consistoriului. La ces­tiunea aceasta importantă îndată au leat cuvântul deputaţii; Dr. ilarion Puşcariu,

Dr. E. Roşea, Vasile Damian, P. Cosma, Nic. Ivan şi A. Vlaicu şi observându-se că această cestiune nu se va putea rezolva în grabă, la propunerea deputatului Nico­lae Ivan, sprijinită şi de deputatul Parte­niu Cosma, s-a dispus luarea ei dela ordi­nea zilei, tipărirea ambelor propuneri şi distribuirea lor între deputaţii sinodali încă mâne dimineaţă.

La ordinea zilei urmează raportul co­misiunei financiare. Referent Demetriu Comşa. Raportul consistoriului, ca senat epitropesc, se consideră cetit şi se ia de bază la desbaterea specială. Intrându-se în desbaterea specială, raportul se ia spre ştire punct de punct.

Comisiunea organizătoare, prin rapor­torul Dr. Liviu de Lemenyi referează asu pra literelor fundaţionale ale fundaţiunei Iosif Lupu şi soţia, fost psroch în Stena. Această fundaţiune este făcută pentru aju­torarea cu stipendii a elevilor greco-orien tali români, având ceteris-paribus să fie considerate în primul rând rudeniile fun­datorului. Literile fundaţionale la propu­nerea comisiunei s-au acceptat în textul prezentat de consistor.

Şedinţa se ridică la oarele 12, anun- ţându-se şedinţa proximă pe ziua urmă­toare la oarele 10 a. m.

Raportor.*

Sinodul diecezan din Arad.

Sinodul din Arad a fost deschis Du­minecă, prin un ciscurs al P. S. Sale Epis­copului loan 1. Papp, pe care îl vom da în numărul de mâne. In şedinţa primă s-au ales comisionile şi s-au împărţit rapoartele întrate.

Luni d . a. s-a ţinut a doua şedinţă. Au raportat unii referenţi ai comisiunilor organizătoare şi bisericeşti.

In chestia despărţirii ierarhice s-a decis să se asemneze 2000 de cor. deia consistorul din Arad şi să recerce telegrafic sinodul din Caransebeş, ca să asemneze câte 200'J de coroane pe anii 1908, 1909 şi 1910.

Cu privire la clasificarea parochiilor şi a candidaţilor de preoţi se alege o co­misie, care să studieze chestia.

Campania electorală.Candidarea din Orăştie.

Din Chăştie ni-se scriu despre adu­narea de candidare a d-lui Dr. Vlad ur- mâtoaceie, pe care le dăm, ca întregire la ceh* publicate eri :

Adunarea s-a ţinut în piaţa oraşului, j sub prezidenţia directorului >Ardelenii«, I d-l loan Lâpâdatu. Piaţa era plină de j oameni, la 5000 de suflete entuziaste. Au j fost de faţa între alţii, foştii deputaţi vred- | nici ai noştri, d-nii Dr. Alihali, M aniu , | Lucociu şi St. O. Poo , apoi poetul O. J Goga, d-l Dr. t ontescu etc.

Afară de candidatul Dr. Vlad, care j a inzLtat cu deosebire asupra sufragiului universal, au vorbit d-nii Dr. Mihali, înfie-

I râr.d între altele trădarea lui Mangra, apoi Dr. Maoiu, Goga, Ştefan C. Pop şi Bontescu, stârnind cu toţii însufleţire uriaşă, şi iăeându-li-se vii ovaţii

Reuşita d-lui Dr. Vlad e pe deplin asigurată.

*

Trădarea lui Mangra.

Vicarul Mangra continuă a atrage şi a forţa şi pe alţii la trădare, ca să-şi câş­tige merite la stăpânii săi, cum se cuvine de altcum unei slugi credincioase.

Anume, Mangra a dat poruncă tutu­ror preoţilor din cercurile Beiuş şi Tiuca să voteze şi să lucreze pentru candidaţii guvernului. Prin urmare contra părintelui Dr. V. Lucaciu şi a d lui Dr. A. Lazar.

Iată isprăvile d-lui Mangra î *

De-ale candidaţilor maghiari.

Contele Andrássy nu primeşte candi­datura deia Caşovia, ceea-ce a tăcut o cu­noscut în o scrisoare deschisă, ad.esată alegătorilor săi. in această scrisoate atacă aspru partidul lui Justh.

— Zboray, candidat de-al partidului poporal a voit să şi ţie discursul de pro­gram în Csanta-vér. Dar alegătorii de alte partide l-au atacat cu pietrii şi l-au mân­jit cu ouă clocite. Candidatul s-a refugiat în casa part chiala.

Congresul partidului naţionalist democrat din România.

De Sf. Gheorghe s-a întrunit în Bucureşti primul congres al partidului naţionalist-de- mocraî, având la ordinea zilei discutarea şi alcătuirea acestui tânăr partid politic, înfiinţat de distinşii profesori şi naţiona­lişti români d-nii prof. N. larga şi A. G. Cu sa

După proclamarea preşedintelui con­gresului în persoana d-lui colonel Mladiao, s-a dat cetire numeroaselor adeziuni so­site din România, Ardeal, Ungaria şi Bu­covina. —

Primul orator a fost d-l prof. Oaza, care a spus între altele :

Adunarea noastră de astăzi nu est« un congres, ci intenţiunea noastră a fo să facem o consfătuire intimă pemrua discuta programul nostru : căci de ar fost un congres, sala aceasta ar fi Io st prea mică de a cuprinde pe toţi amicii noştri. La congresul nostru, spune d- Cuza, vor trebui să vină şi reprezentanţii ţârănimei, căci noi pentru dânşii lucrăm.

Vorb'nd despre scopul acestei întru­niri, d-l Cuza spune, că este ae a stabili definitiv bazele programului naţional de­mocrat. Arară apoi modul cum va urma discuţia asupra programului. Se va discuta mai întâi politica externă a Ho mă ni ei, ea fiind determinată de interesele noastre na­ţionale. In al doilea rând vom căuta sâ lămurim punctele esenţiale din politica noastră internă.

A luat apoi cuvântul d-l N. larga, care a spus intre altele:

Adunarea de azi este o adunare de oameni inteligenţi, plini do viaţa, munci­tori şi (io credinţă, meniţi a fi conducăto­rii mişcărei naţionaliste. Noi râvnim să întemeiam o putere politică, care sâ dea, nu să i a : Sâ dea munnâ, conştiinţa

Şi îi îndreptă o privire de recunoş- j tinţă şi simpatie, care străbătu in inima i pictorului ca o declaraţie de amor. Şi el j

i se simţea atras tot mai mult, incitat şi I | de taina, care încunjura această fiinţă.

Pictorul avea un suflet drept şi ono- j J rabil. Primul iui gând a fost să ia de ne- j vastă pe fiinţa lui iubită, fără considerare ; la deosebirea socială, care punea un părete despărţitor între dânşii. In lumea artişti- j lor se întâmplă adeseori astfei ae căsătorii, j

; cari oamenilor aşezaţi şi cu calcul le par | i a fi nişte enigme. Deocamdată nu voi să-şi j { deschidă fetei inima, dar dună ce prietinul i său s’a vindecat şi avea de gând >ă se j mute la sat, n’ar mai fi avut oeaziune de | a întră în casa aceasta şi astfel voia să se încredinţeze despre starea lucrului.

Cu o zi îrainte de plecarea amicului sau a venit să-şi ia adio, fiind toto lată j flrm decis, că va vorbi sincer cu Gigina,j şi astfel o va îndupleca să-şi trădeze se- j

; creţul, dacă în adevăr ar avea un secret. I Fata şedea şi acum, ca de regulă, la muncă, j la locul obicinuit, dar avea o haină nouă, J o haină violetă, împodobită cu steluţe albe, j care o prindea foarte b'ne. Se părea, că

j anume s’a împodobit, presimţind, că va fi ■ părtaşe de o declaraţie de amor.

I Pictorul începu a i vorbi în ton in­

diferent, dar apoi deveni rezolut şi grăi j serios;

— Permite-mi să-ti spun ceva dom- I nişoară, dar nu o lua în nume de râu. Nu vorbesc din o înflăcărare momentană, ci cu toată seriozitatea şi din tot sufletul meu.

Gigina se lăcd palidă şi îl privi cu nişte ochi curioşi, ca şi când ar fi presirn- ţir, că va fi copleşită de o durere. P.cto- j rul însă nu observă nimic şi continuă: j

— Permite să-ţi spun, că d-ta eşti ! frumoasă, eşti fermecătoare. Iţi mârturi- j sese, că la prietinul meu am venit numai ; ca să te pot vedea pe d ta şi inima îmi batea mai tare, de câte-ori treceam pe di­naintea acestei uşi. Eată acum, când vor­besc cu d-ta, tremur, ca un copil şi dacă aş avea ru'ezanţa, rni-ar plăcea să sărut aceste sărmane mânuţe, cari numai lucra ştiu şi aşi dori să sărut aceşti ochi, plini de bunătate şi trişti, cari rai-au robit inima.

Ochii fetei străluciră de bucurie, dar îndată faţa îi fu cuprinsă de durere. Ea întrebă încet:

— Pentru-ce mi-le-ai spus aceste?— Nu crezi doară, că vorbesc serios?

— întrebă speriat pictorul. Nu mă ţii de om onorabil?

— Ba da, da ! Dar pentru ce mi-le spui mie toate aceste? Nu mai vorbi ni­mic, nimic; nu mă face să şuier, fie-ţi miii do mine.

Ea tremura do emoţie şi îşi acoperi faţa eu ambele mâni. Pictori i o privi sur­prins câteva momente, apoi zise :

— I ‘n*tă-mă, m-ain prea pripit- Te las singură, sâ te poţi reculege... Mă voiu reîntoarce !

AgiU t de primirea curioasă a decla­raţiei sale, pictorul se repezi pe trepte în sus, firin decis, că se va informa despre fata dela amicul sau, pe care ii găsi când mari pregătiri de călătorie. Când insă zări pe amicul său, deodată se spăriii de a-şi destăinui secretui. li reţinea o îngri­jire nesigură, că poate tă audă ceva, care i-ar sdrobi în mod fatal ilusiile. Pe masă se afla o grămadă de ban note şi amicul său era ocupat cu împărţirea banilor.

— Aceştia ii dau la croitor, aceşti« sunt ai stipanului casei, aceştia se rin medicului..

Şi aşa mai departe. In urmă luă în mână o bancnotă de 10 franci şi eu o pri­vire discretă zise :

— Aceasta o a Giginei.Faţa pictorului se făcu roşie,

Nr. 93—1910. G A Z E T A T R A N f i l L V A N I £ i Pag. 3.

Îmţ de datorie. Scopul acestei adunări a desvolta programul, căci este

iai bine să ai întâi program şi aom par- D;il Numai programul dă dreptul unor aineni strânşi la olaltâ să se numească artid. No-am adunat astăzi, pentrucă avem j datorie faţă ne această ţară .şi faţă de ■

jeit neam.* \

In două şedinţe mai lungi a urmat j ipoi discutarea organizării şi a progra- nului partidului. In ce priveşte politica »Iernă a României, adunarea a acceptat punctul de vedere al d-lui I°rga, care a Scut în direcţiunea aceasta următoarele leclaraţiuni programatice :

România poate să facă o politică, tare să se razirne nu numai pe energia loastrâ. dar pe energia întregului neam tomânes-. România treime să reprezinte nietmle absolut solidare ale întregului po- por românesc. Nu putem admite alianţă) pe gratis in ceea-ce priveşte interesele luperioare ale neamului românesc. N-am {tini nici să ne impunem şi nici să ne fa- cc« iubiţi. Noi suntem absolut solitari. Sici cu Rusia şi nici cu statele balcanice Mm ştiut duce o politică sănătoasă. Ne-a rtraas numai Austro-Ungaria, cu care mai putem tace politică şi asta nu ne convine. Darin p. li ti ‘a noastră noi trebue să a- m m vedere interesele tuturor Români- or şi niciodată sa nu ne umilim.

In ce priveşte politica internă s-au acceptat următoarele puncte de program:

1) Revizuirea o >erei de împroprietă­rire dela 1864, în sensul de a se întregi împroprietărirea acolo unde s-a nat lipsă,2) Revizuirea uzurpărilor pământurilor ru­rale, dela cei ce n-au drept do a stăpâni iin pământ rural. 3) Hrănirea Cassei ru­rale prefăcută în instituţie de stat, cu ex- cendeatul budgetär, şi prin ea însă-şi cumpărarea moşiilor dela societăţile de asigurare şi instituţiile de binefacere.1) Oprirea lucrătorilor agricoli străini de i intra în ţară, atâta timp, cât sunt lu­crători româ îi disponibili. Crearea unui oficiu permanent al muncei şi organizarea lui 5) Desfiinţarea prestaţiei în bani şi iolocuirea ei priotr-o d^re proporţională.{) Desfiinţarea eapităţei (impozitului per- vml) şi aşezarea unui impozit pe venit, î) inter ii cerea străinilor (le a lua moşii In arămia. 8) Oprirea prin leg^ de a se sţab’li Evrei la sate. 9) Restabilirea lega­

le lor tradiţionde dintre biserica şi şcoala BTO4. 1.0) Desfiinţarea tutelei statului ttiipVa băncilor popu'are şi tovărăşiilor sâ- 18$i ş* constituirea lor î i confederaţii in­ii pendente. 11) Dezvoltarea cooperative- - jur rurale şi preferirea obştiilor săteşti la arendări de moşii, antreprize şi furnituri, la preţuri egale, fa{â ou oace alt furnizor străin.

priraa p&rte a chestiunei rurale fiind terminată, d-1 lorga propune — şi se ad­mite cu unanimitate — trimiterea urmă­toarei telegrame d-lui Ghzorghe Pop de năşeşti, preşedintele comitetului naţional rumân din Ardeal:

Adunarea de constituire a naţiona- liştilor-democraţi, trimite veneratului pre­şedinte a; comitetului naţionalist român ! din Ardeal şi Ungaria încredinţrea adânce! sale simpatii pentru lupta, pe care Româ­nii o duc pentru alegerile de dietă.

Preşedinţii adună ei; Colonel Mono* \ JeguN Mludian, A. lorga şi *4. C. Clisa.

* I

— A Giginti ? — întrebă el. A fetei portarului ?

— Da, aşa e ! O cunoşti doară? O jertfă mai bună nici că s-ar putea.

— Cum înţelegi aceasta? — întrebă pictorul cu glas stâns.

-- Ei da, tu nu poţi şti! Locătarii «Bei au întreprins o colectă, ea să-şi poată cumpăra sarmaua un picior artificial. Pre­ţul este o sută de franci şi mititica de ani ie zile voeşte să i aibă. Ce fel de faţă faci, te rog? Nu ai observat, că nu are decât un picior? Când era in etate de 8 ani a căzut din catul nrim şi a trebuit să i-se imputeze piciorul. Mare minune, câ a ră­mas în vieaţâ.

Un minut tăcu, apoi eontinuă:— De zece ani umblă cu cârje. E

ceva grozav ! Cu toate acestea până era »pilă, era îndestulilâ şi veselă, de când wâ s-a făcut mare, simte amar greutatea iizeriei sale.

Pictorul a ascultat de tot sdrobit lista destăinuire. Asemenea unui sotnnam- ui şi-a luat adio dela prietinul său şi a i \mt îngrozit. Interiorul său era abueiu- ! aat de sentimentele cele mai contrare, j Aşadară s-a sfârşit amorul? Si pentru-ce?] Ce a iubit el în adevăr?

Oare cele auzite n-ar fi trebuit să-i I

Duminecă după amiazi s-a ţinut în- trun'rea publică de înch dere a congresu­lui naţionaliştilor democraţi, în care s-a consacrat partidul naţionalist. După ceti­rea programului s au făcut rnari ovaţiuni d-lor Cuza şi lorga. Au fost aplaudate mai cu seamă punctele din program, privitoare la aşezarea Evreilor ia sate şi arândare* moşiilor la străini, lucruri, pentru cari partidul naţionalist propune absoluta pro- hibiţiune prin lege. A fost primit, cu mari aplauze şi punctul din program, prin care se hotăreşte scoaterea afară din armată a Evreilor şi introducerea votului universal numai pentru Români.

După mai multe discursuri, în cari s-au lămurit ţintele şi ideile noului par­tid în raport cu celelalte partide ale ţârii, congresul s-a închis în mijlocul unor ova­ţiuni însufleţire la adresa conducătorilor noului partid, căruia îi doreşte întreaga obşte românească trăinicie, pentru a se Putea afirma şi a outea lucra spre binele şi consolidarea României şi în genere a întreg neamului românesc.

ŞT SSI.— 28 Aprilie v.

Tricolor smuls de jan d a rm i. De câteva zile populaţia românească din Didosân- mărtin şi jur este în mare terbere şi re ­voltată până la estrem, pentru procedura jandarmeriei, care smulge fără de nici o cruţare dela feciori şi fete, dela tineri şi bătrâni tricolorul aplicat pe portul naţio­nal românesc. De veacuri poartă populaţia românească de aici tricolorul ca parte integrantă a portului nostru naţional, fără ca să se fi găsit vre un jandarm sau sluj­baş, care să ie iacă pedeei. Acum jandar­meria în frunte cu sublocotenentul acum denumit George Fieis, care esie un Neamţ renegat, (aşa se vede că vrea să-şi câştige merite patriotice) provocându-se la ordi- naţiune ministerială, rupe lărâ milă îri o- lorui de pe hainele Românuor. Advocatul Dr. Eoila a trimes numai decât o tele­gramă ministrului de honvezi Hazai. de următorul cuprins:

Ministerul de ho n ta ziBudapesia.

Gendarmeria din Dicmsâmnărtin, cu provocare ia ordin ministerial şi fără cru­ţare rupe de pe hainele oamenilor pangli- ceie şi alte podoabe de haine in colorile roşu, galbin, vânăt, folosite de popora- ţiunea română din timpuri imemorabile.

Din încredinţare

Dr. Romul Boita advocat.

Picio-Sânmărtin.

Suntem curioşi, ce resultat va avea acest demers ! ?

De altcum toate se espiică din iri- taţiunea grozavă a şoviniştilor de aici, vă­zând păşirea energică a Românilor la lupta electorală cu candidat naţional român.

Mangra huiduit şi aruncat cu ouăClOCitS. Desertorui Mangra a păţit o rău în Arad cu ocaziunea deschidere! sinodului eparchiai. De ce s’a temut n’a scăpat, răci opinia publică revoltată i-a făcut primirea ce se cuvine unui transfug de cea mai ruşinoasă specie. Demonstraţiuniie in con- t ra vicarului nenorocit Puii început Sâm­bătă seara în restaurantul »Crucea Albă«

mărească patima, dacă e în adevăr un su­flet bun şi nobil ?

îşi stăpâni conştiinţa şi simţea a- proape, cum i-se topeşte amorul, schitn- bându-se în o nesfârşită gingăşie şi com­pătimire. Şi totuşi îi venea un gând in­fect şi ticălos, când cobora treptele: să fugă, să nu mai vadă nici-când p1* Gigina. Dar eată, ce instinct puternic al inirnei îi făcu să intre în locuinţa portarului ? Şi deja se afla în faţa fetei, înainte de a se putea gândi ce sâ-i «puie. li părea, tăiata ceteşte din faţa lui, că e* şi ie totul. Sim­ţea, că e degiaba ori-ce scuză. Cu voee stânsă zise deci:

— Prietinul raeu pleacă mâne. Se poate, că nu te voia mai vedea timp lung. Adu-ţi aminte de mine câte-odată.. cum eu nu te voiţi uita toată vieaţa..

Dacă înţelesul acestor cuvinte ar fi lăsat pe sărmana fată în nedumerire, pu­tea să vază din mişcarea tremurătoare a buzelor, câ acesta e adio.

Ea se făcu palidă şi două lacrămi i-se rostogoliră pe obraji în jos. E ir pictorul plecă, pentru a nu mai vedea nici când această tristă faţă...

din Arad. Intrând în acest local însoţit de câţiva sateliţi de-ai săi afostprimit de pu­blicul românesc prezent cu strigăte de : Jos trădătorul! Trăiască Tisza! Éljen Man­gra Vazul! iar muzica cânta demonstrativ marşul lui Rákoczy şi Kossuth nóta. Bie­tul vicar cu întreaga-i suita s’a văzut silit să părăsească între huidueii sala.

După serviciul divin de Duminecă, care a premers desbaterei sinodului, de- inonstraţiunile s’au repeţit,. Mangra prin­zând veste de cele ce-1 aşteaptă, a ur­cat, eşind din biserică, în grabă trăsura în care şedea P. Sa Episcopul Pap.

Abia intrase trăsura în strada semi- nariului, când lumea adunată acolo isbucni în strigăte ostile la adresa lui Mangra : »Jos Mangra ! Jos trădătorul!« De-odată începură să sboare ouă în spre trăsură, spărgându-se de păreţi! ei. In faţa semi- nariului, când Mangra a coborât din trăsură, huiduielile la adresa Iui s-au înoit cu forţă elementară. Toată mulţimea ro­mânească venită de la biserică isbucni în strigăte'vijelioase : Jos trădătorul !

Ouăle sburau în jurul capetelor celor doi dignitari bisericeşti. Multe s-au spart în poarta, în pereţii seminarului, stropin- du-i pe amândoi. Palid şi tremurând, vica­rul a intrat în grabă în seminar, urmat şi de P. S. Sa episcopul, care dădu ordin ca poarta să fie închisă. Până să se execute ordinul, demonstranţii continuară cu arun­carea ouelor, dintre cari unui l-a atins pe părintele Mangra. Până să sosească poli­ţia demonstraţia se terminase.

In cursul şedinţei sinodului s-au re ­peţit huiduielile la adresa lui Mangra. După închiderea sinodului P. S. Sa a pă­răsit singur seminarul, făcându-i-se mari ovaţiuni în parcursul drumului până la reşedinţă. Mangra a rămas în edificiul se- minarial, fiind avizat de poliţie, că se pre­gătesc mari demonstraţii. De-abia după un ceas, trădătorul a părăsit pe sub as­cuns seminarul, mergând la hotel. Socie­tatea românească a boicotat toată ziua pe sateliţii lui Mangra, ocolindu-i.

Proclamarea imului rege al AnglieiGeorge V, s-a făcut aialtâeri dimineaţa cu ceremonialul obicinuit. După proclamare muzica gardei de onoare a intonat imnul naţional, pe /.are l-a acompaniat întreg publicul. Proclamarea a întâmpinat un mare entuziasm in Anglia

Aproape în toate corpurile legiuitoare ale statele» europene s-a dat espresiune condolşnţelor pentru moartea regelui E- duard. In duma rusească au pronunţat discursuri preşedintele şi ministrul isvoiski. Acest din armă a spus între altele, că regele Eduard a contribuit cu toată pu­terea persoanei sale preponderante şi con­vingătoare a depărta neînţelegerile, cari de muiţi ani existau între Rusia şi Anglia şi a stabili între eie raporturi amicale, cari sunt acum pline de con fiert ţă şi for­mează una din bazele solide ale păcii lu­mii. Corpul regeim Eduard va fi trans­portat la 17 Maiu la Westminsterhall, unde va rămâne expus trei zile ; în urmă va fi transportat la Windsor, unde va avea loc înmormântarea ia 20 Maiu. Pănă acuma şi-au anunţat participarea la înmormân­tare : împăratul Germaniei, regele Dane­marcei, regele Spaniei, archiducele Frân­ase Ferdinand, principele Ferdinand al României, principii moştenitori ai Munte- negrului, principele moştenitor al Turciei. Vor lua parte deasernenea şi reprezentanţii guvernelor statelor europene.

Elevii şcoâlglor noastre comerciale,cari au iăcut instructiva lor escurs une prin Ungaria, Austria şi Germania, sub conducerea d-lor profesori I. Rricu şi Dr. St. Stinghe. au sosit în p.; ce şi sănătoşi eri dimineaţă la Braşov, aducând cu siim cele mai frumoase amintiri. Astăzi elevii şi-au reţuat ocupaţiunile lor şcolare.

Teatru românesc în Sibiiu. Duminecă seara s-a jucat in Sibiiu noua piesă a d-lui luliu En seu »După 6 ani«, iar l.-uni seara comedia »Ginerele lui Poirter«. La ambele piese şi-au dat distinsul lor concurs ac­torii români : d na Alice Sturdza şi á n i SHirdza şi Marculescu. La ambele r*pre- zentaţiun’, cari au avut un :>ucees foarte frumos, a asistat un publi ■ foarte nuinâ- ros, care a făcut mari ovaţiuni snnpati cului autor şi distinşilor artişti români. »Sieb D. Tageblatt«, apre iând piesa d lui Enescu, spune câ ea are scene admirabile, cari ţ'n publicul într e încordată aten­ţiune. Actorii şi diletanţii au primit bu­chete de flori şi cununi de lauri.

Rögeío Svodîeî la Simia. Luni seara regele bvediei a sosit incogn'to la Viena, venind dela München. Cu trenul de eri seară a plecat spre Sinaia, unde va sosi astăzi seară, spre a face o vizită suvera­nilor României. Vizita aceasta va avea ca­racterul celui mai strict, incognito. După

cum ni-se scrie din Bucureşti. Maj. Sa regele Carol se va duce la Predeal întru întâmpinarea ilustrului său oaspe.

0 pisică perdută. Se caută o pisică de Angora, cotoi alb, cu pete negre, care s-a perdut, în 5 Maiu din strada Căpita­nului Nr. 9/a. Cel ce o va găsi, va primi o remuneraţie.

Petreceri.* Armonia*, reuniunea română de lec­

tură şi cântări din Herman învită la re- prezentaţiunea muzicală-teatrală, care va avea loc Sâmbătă în 1 (14) Maiu 1910 în sala Hotelului mare din loc. Venitul curat este destinat pentru fondul Reuniunei.

Program: 1. Cântec de primăvară, cor mixt de C. Porumbescu. 2. Despre bună- înţelegere, trilog de M. Drăgan. 3. Decla- maţiune. 4. Răsunetul Ardealului, cor mixt cu solo de mezzo-sopran de I. Vidu. 5. Despre măiestrii, trilog de M. Drăgan. 6. Declamaţiune. 7. Hora Severinului, cor mixt de G. Dima. 8. Teatru : >Un leu şi un zlot« comedie intr-un act de D. R. Ro- setti (Max.)

Dela biroul electoral central al partidalai naţional primim următorulaviz telegrafic :

Până la alte dispoziţii corespon­denţele privitoare la mişcarea elec­torală să se adreseze d-lui Dr. Stofon C. Pop, advocat în Arad.

Dr. Vlad.

ULTIME ŞTIRI.Sebeşul'Săsesc, n Mai Pe lângă

candidatul partidului muncii Dr. Dar- vai, sprijinit de Saşi, o parte a Sa­şilor susţine în cercul Sebeşului şi candidatura lui Dr. Karl Grasser cu acelaşi program. Alegătorii rumâni se grupează cu însufleţire iu jurui can­didatului naţionalist Dr. Liviu de Le- menyf care va sosi în curând în cerc.

Londra, Î l Maiu. Ambele camere au depus jurământul de fidelitate în mânile noului rege, care într’o pro- clamaţiune adresată poporului englez, declară, că va continua opera defunc­tului său părinte.

Canea, 11 Mai. Agenţia „Reuter“ află, că adunarea naţională a fost deschisă în numele regelui Greciei de d. Sculidis, preşedintele provizoriu al guvernului între strigăte de „Trăiască uniunea cretanilor cu Grecia“.

Membrii mohamedani au depus o protestare in scris. Prestarea de ju­rământ s a făcut apoi în mijlocul unor noi aplauze entusiaste.

Proprietar : D r. A u re l M ureşian ti

Succesorii.

Redactor respons.: Io an Spuderoa.

VIII Kochgasse Nr. 29 — VienaC o n su lta ţ iu n i

ou celebrităţile medicale, cu specialiştii de *• > facudatea de medicină am Viena.

Telefon nr. 17085

Wailischhof,sanator u aranjat — după sistemul De Lahruann— cu roate îrirocm ri'e moderne »le therapiei iisicale r» dietetice; ’/2 oră depărtare dela Viena în regiune romantică ş sărnuoas*. P o s t a şi t e l e g r a f : M a r i a-E n z e n s d o r f bei Wien.

Cu desiuş'ri şi prospecte stă la dis- posiţie direcţiunea şi medicul a: sta­bilimentului :

Dr. Marius Sturza

Dr. E N EA Ni COLAîn K a r l s b a d *

s-a mutat în casa »Biilroth« lângă SprudeL

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 93 -1910.

Grand Hotel „SAVOY“Budapest, VIII. ló z se f-K ö ru t 16în nemijlocită apropiere de „Nemzeti színház“-

C e l m a i fru m os şi m a i m o d e rn h o te l d in cap ita lă . 120 de

o d ă i şi sa loane. în c ă lz ir e c en tra lă cu abu ri, lu m in ă electrică.

A scen so r . A p ă r e c e şi ca ld ă în to a te od ă ile . O dă i d e ia 3 c o r . )

sus. S u fra g e r ie d e p r im u l ran g. ------in

Nr. 7463— 1910.

Publicaţiunereferitoare la socotelile cassei orăşeneşti

pe anul 1909.

Socotelile despre intrările şi eşi- rile oraşului Btassó în anul 1909 pregătite de contabilitatea orăşe­nească şi revăzute de comisiunea re­prezentanţei orăşeneşti pentru exa­minarea socotelilor se află depuse în senzul §-lui 142 al Art. de L. X X II din 1888 — şi se pot ceti în loc;-Iul de oficiu al contabi ităţii oră­şeneşti dela 12 Mai— 26 Mai 1910 totdeauna în decirsul oarelor de oficiu.

Fiecare contribuabil cu dare este îndreptăţit a examina aceste soco- tele şi eventuale observări a şi le prezenta în scris la magistrat.

B ra ssó , în 4 Mai 1910.(1087 î— ). M a g i s t r a t u l o r ă ş e n s c .

Sz. 3559/1910 tkvl.

Árverési hirdetmény kivonat.A brassói kir. törvény szék mint

telekkönyvi hatóság közhírré teszi, hegy Policea János végrehajtat ónak 86 korona 32 fii. töke követ lés és jár. iránti végrh. ügyében a brassói kir. törvénxszék (a brassói kir. járás- biróf-ág) területén lévő a brassói 6125 sz. tjkvben a f 6605/2 brszámu egész ingatlanra az árverést 1440 koronában ezennel megállapított ki­kiáltási árban az árverést elrendelte as hogy a tenti megjelölt ingatlanokéz 1810 évi junius hó 9 én d. e. 9 Ó' ájákor ezen tkvi hatóság árverező szobájában (5 sz. ajtó) megtartandó nyilvános árverésen megállapított kikiáltási ár felénél kevesebb árban eladatni nem fog.

Árverezni szándékozók tartóz nakaz ingatlanok becsárának 10 % át készpénzben vagy az 1881 IX . t. c. 142 §-ában jelzett árfobjammal számított és a vonatkozó igaztág- űgyminiszteri rendeletekben kijelölt óvadékkéj: es értékpapírban kiküldött kezéhez letenni avagy az 1881 LX. t, ez. 170 § sa értelmében a bánat pénznek a bíróságnál elő leges elheb- jczéséről kiállított szabályszerű elis­mervényt átszolgáltatni.

B ra s só , 1919 évi április hó 26-án.

A kir. törvényszék mint tkvi ható? ág.Szőke,(1086, 1— 1/) 1. bíró.

tí-nta de argmt auátr. 4*/,, *4 25 1*6-90

flenra de corôue audrr. 4°/ 94 —Bonuri rurale uugare A O >'’ 2 < ■, 84 —Losur> oin 1860 171.75Aeţii ae-ale Baacei uug <!■* eredi: 824. -Acţ iî de-ale Baue ei aa »Cr. 4n oredu: 665 —Aeţi* dt-ale Bâuoei autsro- i nr 1783.—Na poli'euuon . UMOMărci impt-riaie germane . 117 45Lwlld 11 viata 240.82'/.2Cursul Pieţii Braşov-

Om 25 Aonl: ö i m »Bancnote rom. (Jump. 8 92 Vând. 8 98Argint roman ! ä 80 18 90Lire turcesc» ^ 21 50 21 8,)sens. tone. \ iruri • 5 * 1.00 .. 2 .( 8Eubie. fluşes 254*— 256 --apoi'-oiidun. 10.06 19 01 mi belii 11 .̂ 1 > .46

M roi 2emane “ n in.30 ., 71 .8 !

'M M M m 'M.. . ..... ■ ' ■ - . - —

^ Nu scăpaţi ocazia

Farmacia şi labora­torul cheile al Iui

HEGYESI ÂRPÂDR â p o in o k m o n u s tu r .Comitatul Sonoo-Doboka.

Farmecul, Nobleţă şi Frurn-eţea unei Doamne îl dă numai un obraz frrmos, care se capătă folosind

Crema la t in k aCrema pr-gât.Lt& de mine vindecă

cu siguranţă petele de fioat, Coşiîe, Pistrui de pe suprafaţa pielei, e libenă de ori e metal .strică ios, *'u conţipe ivali-carbonat ca cremurile public.te cu multa reclamă şi aşa nu causează dermatită, ci se lipeşte de suprafaţa pielei şi în câteva momente *e usucă i u'reşte pele*. umple faţa împruuiu- tându-i o coloare ti mă.

„Săpunul Katinka cE perfect, liber de ma* e ii stricâ-

cioase cu un maxim d conţinut de tie» e, pr< gât t cu parfum p'ăcut de roze, uu inte>ză pielea ieţei. ci o face de o curăţenie strălucirea! e, mulţu­mită compoziţiei noroi oasel

,Pudra Katinka'Fiecare damă e datoare s-î--i cruţe

şi apere p'elea feţei ! Ca efectul obţi nut cu „CREMA K ATINKA“ să poată fi păstrat, înainte de a merge ia aer liber, binevo ţi a Vă pudra faţa cât de bine.

„PUDRA K A T IN K A “ e 1 beră de orice me al nu conţine colorile a bi- toare stricăcioase ce să ailâ în fiecare pudră, ci e compusă din matei ii ino­cente, din prai d- urez Şt parfun ară cu otoiuri de roze.

Avis.C o m e r s a n t tânăr* 33 ani

din oraş, b ne situat vceşte a face cunoştinţă ca o Dmmnişoară sau Văduvă care dispune de 10— 20 mii coroane zestre.

O ferte cu posă a se adre-a la adm n istrw ţ'a G azetei sub titlu l

faSOIlt“ 995,1 - 3Ctirsul iu farsa Xiz, < ca .Oîd 26 Aprilie n. 1910.

flec ta ung. de 4%- Henta de .. ordi..,e ung. 4% lat pi. că; . ier. ung. în aur 3'..,%Irrpr. căii. fer. ung. în argint 4°/0 Bonuri rurale croate-si&vone br pr. ung. cu premii . . . .L ->h iî i pentru n g. Ti set şi Segheind 167

.Spirtul de păr Katinka“ .Cu o mulţime de decbr, ţiuni mul-

ţămitoare şi recunoştinţe pot adaveri, că după folosi ea abia de o săptămână a „SPIRTULUI DE PĂR KA ţ 1NKA“ , căderea pârului cauzată de orice mo b ce slăbeşte rădăcinile perilor încetează cu desăvârşire.

După folosi ea abia de este-va z;le a

r Crema Katinka pentru conservarea fineţe! manilor

erosiunile dispar şi ţ>*4ea mâni or de­vine net* dă şi moa'e

Înainte de întrebuinţare crema, să se spele mâţule cu „săpunul Ka­tinka“ şi apoi nsc te a se unge cu un strat subţire de cremăPreţul unui borcan de „(Vema Katinka“1 cor„ „ bucăţi de săpun Katinka 80 f.„ „ cutii de pudră Katinka I <0 c„ flacon de spirt de parKatinka 2 corn „ „ de cremă pentruconservarea fineţei mânifor I cor.

Se află în fa-ma-ia lui Hegyesy Árpád în Kápoiiiok Monoştor, conu- t tul Solnok Doi'oka ş1 U Dr Eggcr leo şi Egger I Nádor, BucLpes-a >T Váci körút 17.

Anni a de hârtie sus?r 4% 94.

■Vs

Colectură principală

„ % %de a lua parte la loteria Clasei I. ^ ^ ^

a 26-lea Loterie fle clasa r i . m . '

omp.Julius Friede & CF ila S ila

ii Nr. 36. Strada ( M i i Nr. 1.Recomanda leşuri de Clasa I a a căror tragere ya fi în

19 şi 21 la iu a. c.Vk orig. Ios, V4 îos, Y2 I o s . */ loa

50 K 3 K 6 — K . 12

C o m a n d e le se esecu tă im ed ia t,

daca se tr im ite p re ţu l lo su r ilo r , sau se tr im it cu

r a m b u r s ă . z=________:

M a n d a te p o ş ta le şi p la n u l l o ­

t e r ie i la c e r e r e stau la

d is p o z iţ ie fran co .

«7& i0i ifÜJ

ni

pitLII

Sl

i

551i i.silPfiiimp ip i

BERE-PI LSNER URQUELLrecomandată de distinse autorităţi medicale ca beutură sani­tară — se capătă da prezent esclusiv la domnul

KDSTÂY FORKERT Restaurant Redoute.Repnsentanta generala a berăriei orăşeneşti in Pilsen,

f*oa»4ÎEtw. 1849.

cu ieletiie la înştiinţare.* de sus îmi iau voie a aduce la cu­noştinţa onor. pwbbc că în 30 Aprilie voi începe cu vânzarea renumitei ft le i*e «i* 'iS sn er Us*quelfl — paharu cu 22 banişt mm - i aceasta bere mondial renumită ca cea mai bună şi săLiv.i». asâ pui ia vânzar e.

S -rvesc pe Onor. muşterii ca cele mai bane, curate şi na turaie vinuri de Ardeul. Bucătăiie *xct lentă.

Aţelând la sp’ijmul Ori public semnezCu toată stima

Gustav Forkert. Restaurant Redoute.f 99,1 3

Cij

mmm. fnSTrrr umv-tb Mss*

Fabricile unite de Parchet soc. pe acidB u d a p e s t L i p o i - k o r a î afl

Furnisează ori-ce cantitate de parchete de stejar şi de fag, aşezate sau neaşezate, în modeie delà cele mai simple până la cele mai bogate, cu preţurile cele mai ieftine.

Pentru Ardeal a se adresa la representantul nostru d!41

ln g in e u r A . H irschfeSd, T o u ts c h g a s s e 2 — 4 .

Ssb it& i — S l a g y s z s b e n . ' g j

Tipograba A Mureşiacu, Braşov.