PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An IV, nr. 38, septembrie 2011, 16 pagini

Motto: “Nu fi îng\duitor cu cel c\ruia i se arat\îng\duin]\, decât dac\ se c\ie[te” - Publilius Syrus

Pagina 4

Pagina 6Pagina 3

A[teptat\ de foarte mult timp [i de mai toat\ popula]ia,aceasta investi]ie î[i face loc, încet dar sigur, în peisajulurbei noastre. În toate studiile f\cute în ultimii trei ani,canalizarea, dup\ capitolul drumuri, ocupa un loc pepodium în dorin]ele cet\]enilor din R\cari. O investi]ie pecât de costisitoare, pe atât de a[teptat\.

Pentru început, valoarea investi]iei aprobate estede opt milioane RON [i va cuprinde sta]ia de epurare,gospod\ria de ap\ [i re]eaua de ap\ [i canal (obligato-riu în paralel), de circa 7 km. Lungimea, la prima vedere, nu pare a fi mare. Dar esteun început. Valorile mari sunt "consumate" de sta]ia deepurare [i gospod\ria de ap\. Ne afl\m în stadiul deachizi]ie a lucr\rilor de proiectare, finan]area ob]inân-du-se pe baza studiului de fezabilitate, dup\ careurmeaz\ achizi]ia propriu-zis\ a constructorului.

Teoretic, dac\ totul decurge normal, în prim\var\ne apuc\m de treab\ [i cu ajutorul bunului Dumnezeu [ial unui constructor serios, pân\ în toamn\ va fifunc]ional\ întreaga investi]ie. Dup\ acest pas va fi un"fleac", o eventual\ extindere; un nou modul la sta]ia deepurare [i valoarea cea mare a investi]iei se va reg\si înkilometri de re]ea. S\ fim s\n\to[i [i s\ ajungem acolo[i împreun\ vom reu[i s\ avem întreaga infrastructur\ decare are nevoie localitatea noastr\. Chiar dac\ valoareainvesti]iei este substan]ial\, chiar dac\ este de mult timpa[teptat\, chiar daca mai ales pentru locuitorii de la"blocuri" extrem de util\, vor exista mai multe p\reri: de

la: "ce ne trebuie nou\ canalizare, eu de atâ]ia ani mergîn gr\din\... mai bine f\cea altceva", continuând cu "dece pe strada X [i nu pe strada Y, ce interese au existat?"[i nu în ultimul rând, "vai, ce de bani se cheltuie pentrucanalizare; mai bine ne d\dea zah\r [i ulei sau chiarceva de "gât" (a nu se în]elege faringosept) de banii \ia".Poate nu v\ vine s\ crede]i, dragii mei cititori, daracestea sunt doar o parte din reac]iile "anormale", întâl-nite în via]a de zi cu zi a unui primar.

Dar m\ consider un om normal, care tr\ie[te [itinde spre normalitate, a[a c\, voi încerca s\ gândesc [iîn continuare pentru binele majorit\]ii.

De unde pot izvorâ atâtea idei pline de nonsens?O mic\ parte din dezinformare, dar o mare parte dinr\utate, uneori alimentat\ pe deplin.

Dac\ pân\ în urm\ cu trei ani "preten]iile" eraureduse, obi[nui]i cu ideea c\ atât se poate, ast\zi neconfrunt\m cu urm\toarea situa]ie: "de ce nu a f\cut lamine pe strad\ prima dat\ [i a f\cut la cel\lalt, de ces-a f\cut în localitatea vecin\ [i nu într-a noastr\, de ces-a asfaltat peste câmp, între dou\ localit\]i, când puteafoarte bine s\ asfalteze la mine la poart\, prima dat\ [idup\ aceea... nu m\ mai intereseaz\." De ce-uri care aur\spuns, dar care vor consuma energie; De ce-uri par]ialîn]elese, dup\ 50 de ani de comunism [i al]i aproape 20de nep\sare.

(urmare ^n pagina 2)

Paginile 12-13

Pagina 7 Pagina 9

2 De interes cet\]enesc septembrie 2011

Oare nu conteaz\ c\ la capi-tolul "valoare a ivesti]iilor" amcrescut de la unu (s\ nu zicemde la zero), de la 1 euro la 15milioane euro, în numai 3 ani,iar la capitolul drumuri, de la 1kilometru la patru ani, la 50 de

kilometri (40 deja executa]i) la patru ani;oare raportul 1 la 50 nu spune nimic?!

Sunt de p\rere c\ spune [ispune multe. Dar trebuie s\ ai ochi s\vezi, s\ vezi realitatea (chiar [i realitateatv, care a început s\ schimbe macazul) [inu r\utatea uneori inoculat\, alteorigenetic\. N-a împ\r]it nimeni localitateaîn PDL-i[ti sau PSD-i[ti, în frumo[i [iurâ]i, în de[tep]i [i pro[ti; un primaradev\rat trebuie s\ fie un primar pentruto]i [i uneori criterii de ordin tehnic,legislativ [i logic, pot ierarhiza [i cronolo-giza investi]iile; [i faptul c\ s-a urnitc\ru]a din loc, ar trebui s\ ne bucure [inu s\ ne întristeze. Nu m\ a[tept camicile parcuri create la nivelul localit\]iis\ aduc\ mul]umire unanim\. Este sufi-cient s\ le v\d pline de copii, chiar [i laacest moment, când nu sunt terminate[i s\ se umple sufletul de satisfac]ie.Bucuria micu]ilor [i nu m\ îndoiesc c\ [ia p\rin]ilor, face s\ r\mân\ f\r\ ecouexpresia "parc ne trebuia, de parc aveamnevoie?!". Chiar! A spus cineva asta? Eun-am auzit sau dac\ am auzit, am [iuitat. M\ gândesc ce va fi în prim\var\:Înconjura]i de verdea]\, ciorchine petobogan [i alergând de colo-colo, cani[te albinu]e! Un vis. Poate pentru uniiun vis urât. Dar pentru mine, un visminunat.

Cum po]i rosti: "ce ne trebuieliceu [i sala de sport?", dar ai preten]iaca tineretul s\ reprezinte viitorul ]\rii.Poate c\ d\m prea mult\ aten]ie acestor

r\ut\]i. Dar nu po]i r\mâne indiferentcând le auzi.

Poate, [i \sta e scopul: s\-]i dis-trag\ aten]ia de la lucruri mai importante[i s\ te pierzi în am\nunte de sens. O s\încerc s\ stau mai departe de ele, înm\sura în care pot [i s\ consum energiapentru urm\toarele proiecte, pentru c\cine nu a participat la un proiect, fie el [ide strângere a gunoaielor, nu [tie [i nuîn]elege de cât\ energie ai nevoie.

Chiar dac\ îmi propusesem s\nu le mai dau atâta importan]\ acestor"neîn]elegeri", ar mai trebui l\murit unaspect [i indirect, r\spuns la o întrebaresau afirma]ie: "p\i da, o fi f\cut, da' aîndatorat localitatea [i s\ vezi acum taxe[i impozite m\rite s\ achite datoriile!"Nimic mai fals. Toate aceste investi]iis-au f\cut [i se vor face din surse atrase[i cu o cofinan]are cuprins\ între 2 [i20%. Ceva trebuie s\ punem [i noi, c\deh, a[a stau lucrurile corect, într-unparteneriat. Dar s\ faci un liceu, o [coal\[i s\ pui numai 2%, s\ faci drumurilepeste câmp [i s\ nu pui nimic (aicicofinan]area = 0), s\ faci canalizare [is\ contribui doar cu 10%, s\ asfaltezidrumul la Ghimpa]i sau la Colacu [i s\nu pui nimic... parc\ e ceva!

"Da' ce, a f\cut cu banii lui?!"Am tr\it s-o v\d [i p-asta [i poate o s\mai auzim "perle" de genul acesta.

"De rupi din codru o r\murea,Ce-i pas\ codrului de ea?" spune poetul.

Dar nou\ ne pas\ [i de un fir de iarb\distrus, din parcurile ce tocmai au"r\s\rit" pe str\zile noastre. Fi]i al\turi denoi în grija pentru tot ce se realizeaz\.Împreun\ suntem o for]\!

{i pentru c\ suntem în preajmaunei mari s\rb\tori, Sfântul Andrei,Ocrotitorul României, s\ ur\m tuturor cepoart\ acest nume, un sincer [i c\ldurosLa mul]i ani!

SFÂNTUL APOSTOL ANDREI "Am aflat pe Mesia, Care se t\lm\ce[teHristos" (Ioan 1-41) Sf. Apostol Andrei a fost din Betsaida,or\[el pe malul lacului Ghenizaret, fiul luiIona, din Galileea, [i fratele lui Petru,primul dintre ucenicii Domnului Hristos.Înainte de a fi Apostol al Domnului,Sfântul Andrei a fost ucenic al SfântuluiIoan Botez\torul. Dar, dac\ a auzit, adoua zi dup\ Botezul lui Iisus în Iordan,pe dasc\lul sau Ioan, ar\tând cu degetulc\tre Iisus [i zicând: "Iat\ Mielul luiDumnezeu, Cel ce ridic\ p\catul lumii"(Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, l\sându-lpe Ioan, a urmat dup\ Hristos, zicândfratelui s\u Petru: "Am g\sit pe Mesia,care se tâlcuie[te Hristos" (Ioan, 1, 41).{i astfel, l-a tras [i pe Petru spredragostea lui Hristos. Drept aceea,Sfântului Andrei i se mai spune [iApostolul cel dintâi chemat al Domnului.{i se afl\ în Scriptur\ [i alte multeînv\]\turi despre dânsul.Din zilele acelea, ca [i ceilal]i Apostoli,Sfântul Andrei a urmat Mântuitorului,

înso]indu-l pe drumurile ]\riiSfinte, ad\pându-se din izvorulnesecat al dumnezeie[tilordescoperiri pe care le aduceaMântuitorul. A fost martorfaptelor minunate s\vâr[ite deDomnul, s-a împ\rt\[it din

cuvântul dumnezeiesc, d\t\tor de via]\,al credin]ei celei noi întemeiat\ deHristos, [i, mai presus de toate, a v\zutPatimile Domnului, a plâns moartea Luipentru noi [i s-a înt\rit în credin]\, înziua Învierii.La rândul ei, Tradi]ia Bisericii ne spunec\, dup\ În\l]area Domnului la cer [idup\ Cincizecime, Apostolii au tras lasor]i [i au mers în toat\ lumea, pentrupropov\duire. Atunci, acestui întâichemat, i-a c\zut sor]ul s\ mearg\ înBitinia, Bizan]ia, Tracia [i Macedonia, cu]inuturile din jurul Marii Negre, pân\ laDun\re [i Sci]ia (adic\ Dobrogea noas-tr\) [i pân\ în Crimeia. Îns\, a umblat înaceste locuri nu în grab\, ci, în fiecare,z\bovind [i r\bdând multe Împotriviri [inevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul luiHristos. S-a întors la urm\ din nou înBizan]ia, hirotonind acolo episcop peStahie [i, str\b\tând celelalte ]\ri, aajuns la ]inutul Peloponezului, unde pemul]i i-a tras de la idoli la Hristos. Tot dinTradi]ie, mai [tim c\ Sfântul Andrei aavut [i un sfâr[it de mucenic, fiind r\stig-nit, la Patras, lâng\ Corint, cu capul înjos, pe o cruce în form\ de X, c\reia is-a spus "Crucea Sfântului Andrei".Dumnezeului nostru slav\!

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu,

primarul ora[ului R\cari.mcaraveteanu@yahoo.com

(urm

are

din

pagin

a 1

)

Promovarea proiectului "Reabilitare modern-izare [i extindere Liceul Teoretic "Ion Ghica",ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a "a fostdemarata în perioada ianuarie - martie 2009,perioada când autoritatea local\ a procedatla întocmirea primelor cereri de finan]are pen-tru accesarea fondurilor structurale, solicit\ricare pentru ora[ul R\cari reprezent\ un pio-nierat.Dup\ promovarea procedurilor de achizi]ie afost selectat\ firma de consultan]\ pentruîntocmirea [i promovarea cererii de finan]are,consultantul selectat fiind SC MOB V|D SRLTârgovi[te, societate care împreun\ cureprezentan]ii autorit\]ii locale au întocmit [ipromovat cererea de finan]are în luna aprilie2009.Din acest moment se [tia c\ am pornit pe undrum de la care nu ne putem abate chiar [iprin respectarea ultimului semn depunctua]ie din proiect, fapt ce a condus c\dup\ mai mult de un an de la datapromov\rii, perioada în care au fost efectuateevalu\rii privind eligibilitatea administrativ\,tehnic\ [i financiar\, în data de 03.06.2010s\ fie semnat contractul de finan]are.Începând cu data de 03.06.2010 a fostdemarata perioada de implementare aproiectului pentru obiectivul "Reabilitare mod-

ernizare [i extindere Liceul Teoretic “IonGhica”, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a,perioada pe care f\r\ modestie o putem numiperioada "la foc continuu", ]inând seama defaptul c\ acest proiect s-a desf\[urat în para-lel cu alte 6 astfel de proiecte pe diferitesurse de finan]are, fiecare cu importan]a [i regulilesale.Implementarea acestui proiect a fost asigu-rat\ de c\tre echipa de proiect format\ din:1. Dr. ing. MARIUS-FLORIN CARAVE}EANU -PRIMARUL ora[ului R|CARI 2. Jr. ENE OCTAVIANA - MANAGER DEPROIECT - SECRETARUL ora[ului R\cari 3. Ing. MANU MARIAN - ASISTENT MANAGERDE PROIECT- Director tehnic4. Ec. PETCU ANDREEA LUMINI}A- RESPON-SABIL ECONOMIC - Inspector 5. Jr. ENE MIHAI - RESPONSABIL CU COMU-NICAREA - inspector 6. Tehn. ALEXANDRU ALEXANDRU- RESPON-SABIL TEHNIC - teh urbanism7. Ing. LUCA MIHAI - RESPONSABIL TEHNIC-INSPECTOR 8. Ec. MITRESCU CRISTINA - MARIANA-RESPONSABIL ACHIZI}II - inspector9. Ins. DUMITRU RUBEN - SECRETAR -inspector A[a cum ar\tam mai sus, acest proiect areprezentat un pionierat, deoarece pân\ înanul 2009 [i continuat în anul de succes almarilor proiecte - 2010- autoritatea local\ nua promovat nici un proiect cu finan]are euro-pean\.Pionierat, deoarece toate etapele acestuiproiect, începând cu promovarea cererii definan]are, promovarea procedurilor deachizi]ie, evaluarea ofertelor, care... de ce s\nu spunem au fost de ordinul a mii de pagini,sus]inerea contesta]iilor depuse [i de foartemulte ori reluarea întregii proceduri deachizi]ie, datorit\ unor operatori economici...

de profesie ''contestatari''... toate acestea aufost un pionierat pentru fiecare membru alechipei de proiect.Dup\ parcurgerea tuturor acestor etapegreoaie, pentru care nu pot fi prev\zute întimp perioade exacte de realizare, a fostselectat constructorul acestui edificiu, SCGLOBAL VISION SRL Bucure[ti, constructorcare a dat dovad\ de perseveren]\, profe-sionalism toate acestea conducând laîncadrarea în graficul de timp acordatinvesti]iei, efectuarea unor lucr\ri de calitatecu respectarea obliga]iilor asumate prin ofer-ta depus\ [i conform contractului de execu]ie.O sus]inere deosebit\ în activitatea de imple-mentare a fost primit\ din partea proiectantu-lui general prin reprezentantul s\u arh. CucuCornelius care, printr-o strâns\ colaborare cuautoritatea local\ [i executant au reu[it s\aduc\ ast\zi în fa]a dumneavoastr\ acest edi-ficiu de cultur\ [i educa]ie, edificiu pe care-ld\ruim genera]iilor viitoare pentru a se bucu-ra de condi]ii dintre cele mai bune din jude] [inu numai.Finalizarea acestui proiect, a fost posibil\numai dup\ desf\[urarea unei activit\]i alc\rui volum de munc\ nu- l putem cuantificaîn ore, un volum de munc\, care a putut fidesf\[urat într-o perioad\ în care activit\]ilezilnice impuneau în mod obligatoriuîndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciureie[ite din fi[a postului pentru fiecare înparte, dar care nu ne permitea s\ amân\msau s\ l\s\m pe mâine o etap\ de proiectnefinalizata, o amânare care ne-ar fi pututcosta respingerea proiectului [i mai târziusistarea finan]\rii.Ceea ce este foarte, important este faptul c\rezultatele activit\]ii desf\[urate în perioada2009-2011, au fost datorate în principal unei"zile de lucru "de 12-14 ore de munc\, într-unan de criz\, [i ce este mai important pentru

autoritatea local\ este faptul c\ imple-mentarea a fost realizat\ cu for]e proprii, f\r\costuri, în exclusivitate de c\tre echipa de proiect.To]i am desf\[urat aceast\ activitate dindorin]a de a realiza lucruri m\re]e într-un loc,care în scurt timp va c\p\ta aerul unui micor\[el european, [i de ce s\ nu spun... pen-tru a demonstra c\ ora[ul R\cari, este înstare s\ acceseze fonduri europene, prinimplicarea exclusiv\ a primarului [i a echipeide proiect.Putem spune c\ în jude]ul Dâmbovi]a, ne

situ\m printre localit\]ile frunta[e, atât lanum\rul de proiecte promovate, cât [i la val-oarea acestora.F\când o retrospectiv\ a acestei activit\]i,privim peste um\r [i vedem lucruri pe care înurm\ cu câ]iva ani, le puteam vedea doar într-un vis, un vis ce p\rea de neîndeplinit, dinmai multe considerente printre care enu-mer\m: reticen]a la nou, plafonarea la activ-it\]i de rutin\ [i niciodat\ la accesarea unoractivit\]i noi în domeniul proiectelor, pro-gramelor, perfec]ion\rii [i dot\rii informatice,lipsa solicit\rilor de acest fel la nivel jude]ean[i de ce nu [i parlamentar.

Pentru noi, aceast\ echip\ format\ dinoameni inimo[i cu curaj [i idei m\re]e, putemspune c\ în anul 2011, Mo[ Cr\ciun v\ fi dar-nic, va a[eza sub poalele bradului ce senume[te ORA{UL R|CARI, daruri ce vord\inui peste ani, daruri de care se vor bucuracopiii [i nepo]ii no[trii, iar undeva în "carteade istorie a ora[ului R\cari "va fi men]ionat\[i aceast\ echip\ care a reu[it s\ realizezeaceste daruri!! Nu ne r\mâne decât s\ ur\m celor care vorp\[i pragul acestui edificiu, celor care vor daeduca]ie urm\toarelor genera]ii, precum [ilocuitorilor ora\ului R\cari..."S\-l folosi]i s\n\to[i elevi, dasc\li [i cet\]eniai ora[ului R\cari!!!"

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com

± ±

±±

3De interes cet\]enescseptembrie 2011

~n data de 30.09.2011, laorele 14:00, a avut loc [edin]aordinar\ a Consiliului localR\cari. Proiectele de hot\râriau fost analizate mai ^ntâi ^ncomisiile de specialitate. La[edin]\ au participat to]i con-silierii locali [i delega]ii s\te[ti.Supus\ la vot, ordinea de zi afost aprobat\ ^n unanimitate.Se trece la desf\[urarealucr\rilor propriu-zise.

1. Proiect de hotarâre privindînchirierea suprafe]ei de 2 mppentru amplasarea unui rack(dulap) pentru echipamentede telecomunica]ii.Având în vedere adresa nr.9303/26.09.2011, înaintat\de SC PROINET TELECOMUNI-CA}II LINK SRL Bucure[ti,privind atribuirea în regim deînchiriere a unui spa]iu însuprafa]\ de 2 mp pentruamplasarea unui dulap (rack)cu echipamente de telecomu-nica]ii, se supune aten]ieiprezentul proiect de hot\râre.Solicitantul este o societate dedistribu]ie a serviciilor de tele-comunica]ii, care la nivelullocalit\]ii furnizeaz\ servicii deinternet.}inând cont c\ serviciile pecare le presteaz\ la aceast\dat\ în ora[ul R\cari necesit\montarea unor echipamentede telecomunica]ie într-unpunct fix, precum [i solicitareade a asigura un spa]iu în caresa aiba acces permanent, sepropune amplasarea acestuiechipament în cl\direa poli]ieilocale, loca]ie care poate s\asigure atât accesul, cât [isecuritatea aparaturii mon-tate.Supus la vot proiectul dehot\râre, a fost aprobat înunanimitate.2. Proiect de hot\râre privindînchirierea suprafe]ei de 8 mppentru amenajare teras\ dec\tre SC VERADYM SRLGhergani, str. Ion Ghica nr.184, jude]ul Dâmbovi]a.

În urma cererii înregistrat\ lanr. 5785/10.06.2011, formu-lat\ de Florea Gheorghe,domiciliat în localitateaGhergani, str. Ion Ghica nr.184, jude]ul Dâmbovi]a, încare solicit\ închiriereasuprafe]ei de 8 mp din dome-niul public, aflat\ în fa]a mag-azinului SC VERADYM SRL.Luând în discu]ie cererea, seface propunerea formulat\ desus numitul, se poart\ discu]iiprivind amplasarea respectiveiterase pe domeniul publicocupând locul de trecere apietonilor, ceea ce contravinelegilor în vigoare.Supus la vot, proiectul a fostrespins cu 11 voturi împotriv\[i 3 ab]ineri.

3. Proiect de hot\râre privindmodificarea OrganigrameiConsiliului local al ora[uluiR\cari.Problema administra]iei destat ca form\ cea mai com-plex\ a statului, în cadrul sis-temului politico-social trebuies\ r\spund\ contextuluigeneral [i ca atare ini]ierea [icontinuarea reformei adminis-tra]iei este menit\ s\ conduc\la adoptarea acesteia, latransform\rile economice -sociale produse în România.Pornind de la principalelefunc]ii ale administra]ieipublice de planificare pe ter-men scurt, mediu [i lung adezvolt\rii economico - socialea unit\]ilor administrative -teritoriale de organizare a pro-cesului de executare a legilor,de coordonare a activit\]ilorlocale de control, etc, adminis-tra]ia local\ trebuie s\ îmbraceo form\ prin care autoritatealocal\ prin reprezentan]ii s\i,s\ fie cât mai aproape decet\]ean.Integrarea României înUniunea European\ implic\,pe lâng\ realizarea obliga]iilorce decurg din acest proces [iparticiparea în mod direct la

construc]ia european\.Având în vedere c\ dup\ anul2008 la nivelul autorit\]iilocale au fost promovate pân\la aceast\ dat\ un num\r de10 proiecte care se afl\ îndiverse faze de analiz\ sauimplementare pentru finan]arenerambursabil\, se poate pre-ciza c\ pe lâng\ largirea volu-mului de munc\ [i extindereacompeten]elor necesareîndeplinirii în condi]ii de cali-tate a atribu]iilor de serviciu, afost creat [i un cadru deinstruire [i perfec]ionare înceea ce prive[te accesarea,promovarea [i implementareaproiectelor cu finan]arenerambursabil\.Structura organizatoric\ aaparatului de specialitate alPrimarului ora[ului R\cari, înaceast\ scurt\ perioad\ asuferit modific\ri atât canum\r maxim de posturi cât [icondi]ii de ocupare a acestora.Având în vedere dispozi]iileOUG nr. 63/2010 privind unelem\suri de reducere a cheltu-ielilor bugetare, precum [iadresele nr. 6204/2010 a leInstitu]iei PrefectuluiDâmbovi]a privind adoptareahot\rârii Consiliului local deaprobare a organigramei struc-turate conform dispozi]iilorOUG nr. 63/2010 modificat\ [icompletat\, adresa nr.5990/2010 privind num\rulmaxim de posturi la nivelulora[ului R\cari, structura per-sonalului pe capitole bugetare,este urm\toarea:- Pentru aparatul de speciali-tate al primarului - 53 posturi- Pentru eviden]a persoanei - 5posturi- Pentru poli]ia comunitar\ -10 posturi- Pentru proiecte în curs deimplementare - 8 posturiTOTAL 76 posturiPentru o mai bun\ coordonarela nivelul autorit\]ii locale atuturor serviciilor [i a aparatu-lui din subordinea primarului

este necesar\ reorganizareainstitu]iei prin înfiin]area lanivelul autorit\]ii a dou\direc]ii majore care s\ con-duc\ la îndeplinirea în modjudicios a tuturor sarcinilorreie[ite din fi[ele postului pen-tru fiecare persoana în parte,dar [i pentru realizarea unorservicii de calitate, bazatepe un management superioraliniat la cerin]ele legislativeprivind implementarea proce-durilor manageriale superioare.Fa]\ de cele de mai sus, sepropune structurarea activit\]iiaparatului de specialitate atâtdin cadrul autorit\]ii locale, cât[i din cadrul CAMS R\cari,dup\ o nou\ organizare alini-at\ la cerin]ele actuale deasigurare a managementuluide calitate din institu]iilepublice, astfel prin înfiin]areaunor direc]ii care s\ coor-doneze activitatea aparatuluide specialitate al primaruluidin anumite domenii, astfel:- DIREC}IA ECONOMIC|,CONTABILITATE, CONTROLFINANCIAR, ACHIZI}II PUBLICE,PROGRAME, INVESTIT}II, PROIECTE{I PROGRAME EUROPENE.- DIRECTIA TEHNIC|, MAN-AGEMENTUL SERVICIILORPUBLICE.

Crearea acestor direc]ii vaconcentra personalul de spe-cialitate pe domeniile deactivitate identificate în cadrulacestora, iar din punctul devedere al subordon\rii, activi-tatea va fi coordonat\ [imonitorizat\ de c\tre directoriiexecutivi.Fiecare salariat î[i desf\[oar\activitatea în cadrul institu]ieipe baza fi[ei postului, caredup\ aprobarea proiectului dehot\râre va fi modificat\ con-form organigramei [i [tatuluide func]ii.Se propune adoptareaproiectului de hot\râre privindaprobarea organigrameiaparatului de specialitate al

primarului ora[ului R\cari [i aCentrului Medico- SocialR\cari.Supus la vot, proiectul a fostaprobat cu majoritate [i dou\ab]ineri: Costache Ion [iDr\goi Nicolae.

4. Informare privind stadiulimplement\rii proiectelor lanivelul ora[ului R\cari.

Domnul primar începe prin aîn[tiin]a Consiliul Local de fap-tul c\ în anul 2011 a fostaprobat, de c\tre consiliuldirector al Administra]ieiFondului de Mediu, proiectul“Canalizare [i ap\ curent\ înR\cari, Ghergani [i Mavrodin”,spunând c\ urmeaz\ a seefectua procedura de achizi]ie[i etapele premerg\toare pen-tru a se începe lucr\rile câtmai curând posibil. În leg\tur\cu proiectele de înfiin]are deparcuri în R\cari, Ghergani [iMavrodin, primarul ora[uluisper\ c\ acestea vor aveafinalizare în toamna acestuian. Referitor la lucr\rile de laLiceul Teoretic “Ion Ghica”R\cari, acestea au fost ter-minate, în urma c\rora s-aîncheiat procesul verbal derecep]ie final\ a lucr\rilor.

5. La punctul “Diverse”, dom-nul primar aduce în aten]iaConsiliului Local, raportul Cur]iide Conturi, întocmit în urmacontrolului efectuat la Prim\riaora[ului R\cari.

Domnul Primar în[tiin]eaz\consilierii de procesul îninstan]\ intentat de c\tre PSD,împotriva Hot\rârii prin care afost validat domnul CostacheIon, subliniind c\ nu ar veniniciodat\ în fa]a ConsiliuluiLocal cu o propunere ilegal\,aceast\ idee fiind înt\rit\ [i deaprecierea instan]ei [i anume,c\ hot\rârea emis\ a fostlegal\.

Referitor la ideea de aînfiin]a Poli]ia c\lare, primarulora[ului R\cari sus]ineaceast\ idee, dar acest lucru,deocamdat\, nu este posibil,deoarece necesit\ cheltuieli înplus, dar dac\ se va consideraoportun\, în bugetul pe anul2012 se va încerca g\sireaunor solu]ii în vedereaachizi]ion\rii de cai, echipa-mente, hran\ [i cele necesarepentru buna func]ionare,apreciaz\ domnul primar.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

4 Oameni pe care ^i apreciem septembrie 2011

Inaugur\m începând cu acest num\r, o suit\ deprezent\ri de personalit\]i care ajut\ comuni-tatea din ora[ul R\cari pentru asigurarea unorcondi]ii decente, normale de trai, pentru progres[i civiliza]ie. Ne sprijinim afirma]iile pe realitateaultimilor 3 ani, pe realiz\rile care sunt dovezipalpabile ale muncii, ale efortului unit al CJDâmbovi]a, prin pre[edintele sau Florin Popescu[i primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu.În urma alegerilor din 2008, cet\]enii au decisîn favoarea unei echipe de buni gospodari iarcomunitatea din R\cari a avut numai decâ[tigat: drumuri [i str\zi asfaltate, [coli [igr\dini]e complet renovate, S\li de clas\

înc\lzite cu gaze, bisericile dotate cu instala]iide agent termic pe gaze, amenajarea unor zonepentru recreere (parcuri, stadioane cu nocturneîn majoritatea localit\]ilor, locuri de joac\, bazasportiv\ R\cari, sal\ de sport), centrul adminis-trativ Ghimpa]i, înfiin]area C.A.M.S Ghergani [ia unui num\r de 54 de locuri de munc\, la carese ad\ug\ cele nou create în domeniul comer-cial, etc. În trei ani s-a realizat tot ce s-a promisîn 2008 [i chiar mult mai mult decât atât. F\r\Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, f\r\ efortulpre[edintelui acestuia, Florin Popescu, împre-un\ cu echipa [i primarul Marius Carave]eanu,aceste lucruri n-ar fi fost posibile.

19 noiembrie 2010. Inaugurarea s\lii de sport din curtea Liceului Teoretic "IonGhica" R\cari, moment ce încununeaz\ efortul unit al pre[edintelui CJDâmbovi]a [i a echipei sale, pe de o parte [i str\dania primarului ora[ului R\cari,Marius Carave]eanu, pe de alt\ parte. Pentru c\ etapele unei astfel de lucr\risunt preten]ioase, cer efort, ambi]ie [i mai ales, dorin]a de a face ceva pentruoamenii din R\cari. Tinerii [i mai pu]in tinerii se pot bucura de acest spa]iupentru competi]ii sportive în condi]ii civilizate.

Momentul semn\rii documentelor pentru reabilitarea, extinderea [imodernizarea Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari, de c\tre Ministrul Dezvolt\riiRegionale [i Turismului, Elena Udrea [i primarul ora[ului R\cari, MariusCarave]eanu. Realizarea acestei lucr\ri de mare anvergur\ s-a f\cut sub atentasupraveghere [i participare a Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, a pre[edinteluiacestuia, Florin Popescu a c\rei preocupare pentru sprijinirea dezvolt\riiînv\]\mântului, este bine cunoscut\. Fiind un om al [colii, Profesor Universitarla Universitatea Valahia Târgovi[te, un împ\timit al matematicilor - fost membrual lotului olimpic de matematic\, iat\ de ce, intelectualul Florin Popescu puneaccent pe [coal\, pe crearea tuturor condi]iilor de studiu.

Asfaltarea drumurilor de exploatare, îmbun\t\]irea condi]iilor de deplasare a utila-jelor agricole pentru realizarea lucr\rilor pe tot parcursul anului, pentru transportulrecoltelor, toate acestea vin în sprijinul activit\]ii agricultorilor. Lucr\ri realizate pefonduri europene, asfaltarea drumurilor de exploatare ne aduc mai aproape de

condi]iile de civiliza]ie. Ceea ce noi realiz\m acum, era un fapt al realit\]ii în cele-lalte state europene, cu vechi preocup\ri în acest sens, înc\ din anii '90.

Programul de salubrizare a tuturor localit\]ilor jude]ului Dâmbovi]a, program pefonduri europene, a fost un real succes. Pentru o natur\ curat\, pentru ape mailimpezi, pentru confortul oamenilor, iat\ la ce s-a gândit pre[edintele CJDâmbovi]a, Florin Popescu, care a reu[it s\ fac\ din jude]ul Dâmbovi]a, primuljude] din ]ara care a implementat un program de salubrizare pe fonduri europene.Dotarea cu ma[ini moderne, administrarea gropilor de gunoi dup\ standarde UE,au avut ca rezultat lichidarea gunoaielor, redarea calit\]ii aerului pe care-lrespir\m, cur\]enie în general. Aceasta înseamn\ un trai civilizat la care auaderat toate prim\riile din jude]ul Dâmbovi]a.

“Nu este singurul proiect pe care harnicul primar Carave]eanu, ^mpreun\ cu domnulsenator Valentin Calcan [i echipa noastr\, ^l avem ^n implementare. La Ghergani esteo [coal\ ^n lucru, tot cu finan]are european\, este o frumuse]e liceul din R\cari, una[ez\mânt de ^nv\]\mânt de excep]ie. Totodat\, noi, cei de la consiliul jude]ean, am

asfaltat drumul dintre R\cari [i Slobozia Moar\. Am f\cut leg\tura dintre R\cari [iButimanu, astfel ^ncât cei de la Ploie[ti pot ajunge mai u[or la Centrul Renault de la

Titu, iar cei de la R\cari ajung mai u[or la Ploie[ti. Pe programul Na]ional deDezvoltare a Infrastructurii avem realizat\ leg\tura din satul Colacu [i ora[ul R\cari.

Cred c\ sunt proiecte pe care r\c\renii le a[teapt\ de foarte mult\ vreme, ca [icanalizarea pe care prim\ria o va scoate la licita]ie ^n aceast\ toamn\, un alt proiectob]inut din fonduri guvernamentale de c\tre primarul din R\cari. Cred c\ ^n ceea ce^nseamn\ infrastructur\, ^n cei trei ani de mandat, primarul Marius Carave]eanu a

f\cut mai multe lucruri decât s-au f\cut ^n ceilal]i 18 ani”. Astfel declara pre[edinteleConsiliului Jude]ean ^n timpul vizitei f\cute cu acest prilej ^n ora[ul R\cari.

5Imagini cu care ne mândrimseptembrie 2011

{tefan Gheorghe, R\cari, RepubliciiDrgeratu Adrian - R\cari Iordache Aurel - Racari

Dinc\ Camelia Simona - 8 Martie Nelepcu {tefana - Colacu Dumitrache Lucian - Iorgu Dumitrescu

Predescu Maria - Colacu }icu Marius - Mavrodin Cepoiu Viorica - Mavrodin

6 Pagina ghimp\]enilor septembrie 2011

C\minul cultural dinGhimpa]i, acum dou\ s\pt\mâni, adeschis Clubul elevilor.

Membrii fondatori, audecis s\ înfiin]eze cercuri care s\le pun\ în valoare aptitudinile, înfunc]ie de acestea, alegându-seresponsabilii.* Cercul de dansuri: Gavril\Claudia;* Cercul de teatru: Leanca Adela;* Cercul de crea]ie literar\:Apostolache Lidia;

* Cercul de muzic\: SterianLoredana;* Cercul de divertisment: DumitruFlorica;* Cercul de promovare a talentelor:Apetroaei Claris;* Cercul de tradi]ii locale: {tirbuMirela;

Corul "Voci divine" aînceput s\ repete pentrus\rb\torile de sfâr[it de an. ~ncurând, [i pensionarii vor aveaclubul lor.

Inaugurare - CLUBUL ELEVILOR O VIA}| ~NCHINAT| BISERICIIOmul sfin]e[te locul

Duminic\, 16 octombrie 2011, enoria[ii ghimp\]eni au s\rb\torit-o pe cea mai evlavioas\dintre ei: Mircea Elisabeta, care, cu dou\ zile mai înainte, a împlinit 90 de ani. Parohulbisericii, Nicolae Mihai, împreun\ cu so]ia, au avut ini]iativa s\rb\toririi enoria[ei, într-unmod de neuitat: i-au d\ruit un buchet de flori [i i-au preg\tit un tort special. Credincio[iiprezen]i la slujba de duminic\, i-au cântat tradi]ionalul "La mul]i ani!" De mic\, crescut\de p\rin]i cu fric\ de Dumnezeu, Mircea Elisabeta a r\mas v\duv\ în floarea vârstei. Dinacel moment, via]a sa a fost dedicat\ Bisericii [i copiilor. Este mândr\ de cei doi fii, acumpensionari, dup\ ce unul a lucrat în avia]ia civil\, cel\lalt în domeniul bancar. Biserica i-afost în suflet de când se [tie, credin]a i-a în\l]at sufletul, mai ales c\, ^ntre casa ei [il\ca[ul de cult, se afl\ un gard, care, iluzoriu, pentru ea, desparte Lumea de aici de ceade Dincolo. Comunitatea ghimp\]ean\ îi dore[te din inimile toate: Zile senine, cu s\n\tate!

Parlamentul Ghimpa]iului, pân\ la fineleanului, la solicitarea parlamentarilor PSD, PNL [i PC,va dezbate propunerea acestora de a se organiza unreferendum în Ghimpa]i.Parlamentarii opozi]iei vor ca ghimp\]enii, cu dreptde vot, s\ se pronun]e asupra unei chestiuni de ogravitate extrem\, care nu mai poate s\ fie amâ-nat\:- CINE este de vin\ c\, dup\ asfaltarea drumuluicomunal R\cari - Butimanu, în Ghimpa]i, pe str.Slt.Barbu Petre Marian, cet\]enii nu mai pot s\

calce în gropi, nici m\car noaptea?Variante propuse pentru r\spuns:1. Primarul ora[ului R\cari;2. Pre[edintele ConsiliuluiJudetean Dâmbovi]a;3. Amândoi.

Dezbaterile se anun]\furtunoase, mai ales c\, întretimp, în localitate, a mai fostasfaltat\ o strad\�

Pe o vreme dulce, precumstrugurii toamnei, a sosit ZIUAGHIMP|}ENILOR, din timp anun]at\. Laorele 12 [i jum\tate, trecut de fix, elevaLeanca Adela a primit autorit\]ile locale

cu urarea: "Oameni buni, oameni desoi, bine a]i venit la noi! Gusta]i pâine[i cu sare, be]i din vin c\-i s\rb\toare!E, doamnelor [i domnilor, ZIUAGHIMP|}ENILOR!" Pe când primarulora[ului R\cari a gustat din pâineacalda [i din plosca cu vin, în înaltulcerului albastru, [i-au luat zborul 6porumbei, simbolizând c\ evenimentul aavu loc în ziua a [asea a s\pt\mânii.

Apoi, peplatoulC\minuluicultural,au fostvizitate [iadmirate,diverseexpozi]ii:columbofi-la, de flori,de pro-duse agri-cole, decostume [i

covoare populare. Organizatoriiexpozi]iilor: prof.T\nase Mugurel, înv.{tefan Cristina, fermierul MirceaValentin, localnicele T\nase Vasilica [iStoica Alexandra. Un interes aparte astârnit expozi]ia elevei Apetroaei Claris,de desene [i icoane pe sticl\.Deschiderea oficial\ a evenimentului

s-a facut cu intonarea Imnului Na]ional,cântat de membre ale Clubului eleviloral C\minul cultural din Ghimpa]i. Eleva{tefan Mara a rostit poezia "AICI" dedi-cat\ locului h\r\zit de Dumnezeu cu detoate: GHIMPA}I .~n numele comunit\]ii în s\rbatoare,Mircea Gheorghe a mul]umit tuturorpentru prezen]\ [i a detaliat programul.Apostolache Lidia, reprezentând Clubulelevilor, a enumerat câteva dinrealiz\rile locale înf\ptuite de primarulora[ului R\cari, iar preotul paroh,Nicolae Mihai a evocat tradi]ia ortodox\a enoria[ilor, precum [i schimbarea lafa]\, în bine, a l\ca[ului de cult, submandatul aceluia[i edil. Invitat s\ vor-beasc\ asisten]ei, dl.MariusCarave]eanu, primarul ora[ului R\cari, a]inut s\ precizeze c\ oamenii locului auun loc special în inima sa. Programulartistic, conceput [i realizat de comuni-tatea locala, a fost prezentat de elevaApostolache Lidia. Dansurile populare,dansul modern [i dansul oriental, toatejucate cu foc de membre ale Clubuluielevilor, au fost r\spl\tite cu generoaseaplauze. Apreciat a fost [i recitalul demuzic\ popular\ sus]inut de elevaSterian Loredana. Surpriza evenimentu-lui a fost un fragment din piesa "Onoapte furtunoasa", de I.L.Caragiale. ~npielea personajelor masculine, au fost�eleve. Spectatorii, mu]i la început, auaplaudat la scen\ deschis\ presta]iatinerelor actri]e amatoare. Merit\ s\ lemen]ion\m: Apetroaei Claris, în rolulZoei Trahanache, Sterian Loredana -Zaharia Trahanache, Apostolache Lidia -{tefan Tip\tescu, Dumitru Florica - NaeCa]avencu, Badea Florentina - Farfuridi,Gavril\ Claudia - Agami]\ Dandanache,{tirbu Mirela - Ghi]\ Pristanda [iLeanca Adela - Cet\]eanul turmentat.A urmat momentul cel mai a[teptat:Miss Ghimpa]i 2011. Pe podiumulimprovizat, concurentele s-au întrecut înpatru probe: ]inut\ la alegere, ]inut\sport, ]inut\ de sear\ [i testul de

inteligen]\. ~ntre probele concursului,cei prezen]i, au avut bucuria [i privi-legiul de a asculta un recital deexcep]ie: muzic\ u[oar\ interpretat\ deStoica Eliza, elev\ la Liceul de muzic\"George Enescu" din Bucure[ti.Juriul concursului "Miss Ghimpa]i 2011"a stabilit urm\toarea ierarhie:- Miss Ghimpa]i 2011 [i Premiul I:Gavril\ Claudia;- Premiul al II-lea: Vasile Alexandra;- Premiul al III-lea: Dumitru Florica;- Diplom\ de popularitate: ApetroaeiClaris;- Diplom\ de participare: SterianLoredana. Au mai primit diplome inter-pretele dansurilor, precum [i compo-nen]ii echipei de fotbal "Spic de grâu".

~n calitatea sa de coordonator al pro-gramului de s\rb\torire a evenimentu-lui, Mircea Gheorghe a adus mul]umirispeciale: primarului ora[ului R\cari, dl.Marius Carave]eanu, f\r\ de care ZIUAGHIMP|}ENILOR ar fi fost o zi oarecare,membrelor Clubului elevilor al C\minuluicultural din Ghimpa]i, f\r\ de care pro-gramul artistic ar fi lipsit cu des\vâr[ire,

domni[oarei Stoica Eliza, f\r\ de careevenimentul ar fi fost lipsit de culoare,domnilor B\dica Doru [i MirceaValentin, f\r\ de care proiectul nu ar fiputut s\ fie pus în practic\ [i comu-nit\]ii ghimp\]ene, f\r\ de care, zilele [inop]ile sale ar fi [terse. {i primarulora[ului R\cari a dorit s\ aduc\mul]umiri atât celor care au contribuitla reu[ita programului artistic, cât [icelor prezen]i, ca spectatori.ZIUA GHIMP|}ENILOR a continuat cu unmeci de fotbal disputat între echipe dinGhimpa]i [i Colacu, încheiat cu victoriaoaspe]ilor. Scor: 1 - 2. Pe înserate, în incinta C\minului cul-tural, cântecul, jocul [i voia bun\ aufost la ele acasa: cântecul popular, prinvocea solistei Violeta Toma, acompa-niat\ la org\ de Sandu de la Con]e[ti.Jocul, prin horele, sârbele în care s-auprins localnicii. {i primarul ora[uluiR\cari, a fost invitat la joc deghimp\]eni. Voia bun\ a fost dat\ [i dedegust\rile de ]uica [i de vin. {i pe cera fost cântec [i joc. {i pe cer a fostpetrecere mare! ~ndemnate de lun\,care a cântat "Hai s\ d\m mâna cumâna", stelele s-au prins în hor\ cuLuceaf\rul. P.S. Din p\cate, evenimentul a fostumbrit de unul de-al nostru: B\dic\Vasile. Acesta l-a apostrofat�politic peprimar, la ie[irea acestuia din c\minulcultural.

PAGINA GHIMP|}EANULUIGândit\ [i realizat\ de Clubul elevilor

din cadrul c\minului culturalGhimpa]i:

Apetroaei ClarisApostolache LidiaDumitru FloricaGavril\ ClaudiaLeanca Adela

Sterian Loredana{tirbu MirelaCoordonator:

prof. Mircea Gheorghe

7septembrie 2011 Bursa zvonurilor

Sl\birea disciplinei ^n rândurile PSD s-a v\zutde curând, prin gestul "canibalesc" de lichidare a membrilorîntre ei, sub pretextul lipsei de subordonare. La nivel na]ional,sacrificarea lui Geoan\, omul care a ob]inut aproapejum\tate din voturile pentru pre[edin]ie, arat\ disper-area "colegilor" de partid. Crin Antonescu a r\masbuimac la aflarea mân\riilor care se fac în partidul"frate". Eroziunea PSD nu se datoreaz\ oamenilor dinpartid, fie ei [i reprezentan]i de seam\, ci perisabilit\]ii sale ca grupare politic\, cu o ideologiesocial-democrat\, r\mas\ în urm\.

USL nu se mai potrive[te vremurilor noastre.C\ci, cine accept\ s\ cedeze de bun\ voie din avutuls\u, pentru a d\rui semenilor...[i mai ales pe vremuride criz\, vremuri când se strânge cureaua. PSD-ul eun partid care nu se mai pliaz\ pe momentele decriz\. PSD-ul a câ[tigat mereu pe baza teorieiprotec]ioniste: pomeni electorale, ajutoare sociale detot felul, crearea iluziei la simpatizan]i c\ sunt b\ga]iîn seamã [i "conduc" societatea. PSD-ul ca partid nu

poate s\ se mai armonizeze cu realitatea. Socialdemocra]ia se potrive[te mai bine cu o societate aabunden]ei, de unde cei mari iau pentru ei cât pot,iar celorlal]i le mai arunc\ câte un oscior.

Dincolo de aceste reflec]ii, privind realitateade la noi, putem afirma c\ num\rul simpatizan]ilorUSL s-a mic[orat, pentru c\ [i-au dat seama c\ par-tidul t\tuc, care poart\ grij\ tuturor, e cam s\rac [inu mai poate împ\r]i decât ceea ce are: s\r\cia!

{i apoi, în comunitatea din R\cari, ceproiecte au USL-i[tii?

Am întrebat un tân\r acum dou\ zile, desprecâ]i liberali cunoa[te în R\cari? Mi-a r\spuns sec:doi! Cât despre cealalt\ parte a alian]ei USL, num\rulsimpatizan]ilor a sc\zut, au devenit mai pu]ing\l\gio[i, pentru c\... nu prea îi mai crede nimeni.Exist\ membri vechi ai PSD, care sunt dezam\gi]i departidul lor [i simpatizeaz\ timid cu noi...adic\ cuPDL. Realiz\rile noastre le plac, se bucur\ f\r\ s\ seafi[eze, încearc\ un sentiment de apropiere fa]\ de

edilul [ef al prim\riei [i dac\ vor, ar fi bineveni]i.Suntem o comunitate normal\, cu realiz\rile, cuneputin]ele, cu ambi]iile noastre, cu rezultatele noastre...

A[a cum este aceast\ comunitate, noi oiubim, ne place s\ tr\im în mijlocul ei [i nu amschimba locul acesta pentru nimic în lume. Câtdespre adversarii politici, îi l\s\m s\ se certe, s\-[idevoreze "colegii", s\ se autolichideze... dar e p\cats\-[i consume energia în acest fel. Via]a în cetate ebine s\ fie tumultuoas\, dar în spirit sportiv. F\r\ faulturi, f\r\ offside [i cu un arbitru impar]ial.

1. De ce drumuri deexploatare, asfaltate?Oameni buni, am maiexplicat de douã ori [i v\vom mai explica pân\când va în]elege toat\lumea despre necesitateaasfalt\rii drumurilor dintreculturi. Pentru aceste dru-muri asfaltate a fostnevoie de accesarea fon-durilor de la UE, iar �calulde dar nu se caut\ ladin]i�. Pu]intic\ r\bdare [iva veni [i rândul drumuluiMavrodin - Colacu, alstr\zii Tudor Vladimirescudin R\cari, proiecte caresunt în diferite stadii derealizare. La acesteaaducem ca argument ceeace s-a realizat pân\ acum:str\zile asfaltate dinMavrodin [i Ghergani pecare to]i le vedem [i sunto prob\ conving\toare.Urmeaz\ alte 17 str\zi întoate localit\]ile ora[ului.Atunci vom merge înpapuci [i pe Boanga [i peD\m\roaia [i pe Bisericiiîn Colacu [i pe...pân\ lanum\rul de 17 str\zi.Sunt [i acestea proiectepe fonduri europene încurs de realizare.2. A gre[i esteomene[te...totu[i a davina pe altul este [i maiomene[te.Se vorbe[te despre inac-tivitatea Poli]iei Locale,care, spune Gic\ Contra -se plimb\ cam mult [i nu-ip\ze[te...varza. Tr\im vre-muri complicate, num\rulacelora care râvnesc laavutul nostru, s-a m\rit,iar pofta de...sarmale, nule d\ pace. Oameni buni,Poli]ia nu se plimb\, ci eîn misiune: pe câmp, undeurm\resc furturile, încur]ile [colilor, unde

urm\resc disciplina copi-ilor, pe [osele undeurm\resc disciplina ruti-er\, etc. Dar vorba aceea:Ori nu-i vezi, ori te faci c\nu...A auzit el acum c\ n-areprim\ria bani [i de cen-are prim\ria bani, seîntreab\ Gic\ Contra [i c\orice b\rbat, se ceart\ cufemeia fiindc\ sunt ogr\mad\ de lucruri pentrucare nu po]i s\ faciGuvernul vinovat.El se mai ceart\ [i cu pri-etenii pe teme politice [i v\spun eu de ce:[ti]i care e num\rul dator-nicilor la impozite [i taxepân\ la 01.11.2011?Câteva sute...[i atunci,oameni buni, degeabac\utam într-un buzunargol. Cât despre datorii,despre care a auzit Gic\Contra, acestea nu au nicio leg\tur\ cu proiectele pefonduri europene, sau unaminim\. Nu avem datoriipe zeci de ani, pentru c\suntem autoritatelocal\...nu un SRLobi[nuit.Aceia dintre dumneavoas-tr\ care mai circul\noaptea, poate au obser-vat c\, dac\ vii de laBucure[ti prin T\rt\[e[ti [iBâldana e întuneric, iar laintrarea în R\cari se facelumin\ ca ziua, cu treirânduri de l\mpi pe mar-ginea str\zilor principale:Ana Ip\tescu [i Ion Ghica.Situa]ia esteasem\n\toare [i înlocalit\]ile componente,ori iluminatul public sepl\te[te din impozite [itaxe.Se spune c\ banii n-aducfericirea, o cump\r\ gataf\cut\... adic\ starea de

confort. Gic\ Contramerge pe asfalt, se plimbaseara la lumina becurilor,diminea]a î[i duce copiii la[coal\ tacticos...în clas\g\se[te condi]ii deînv\]\tur\ decente(c\ldur\, material didactic,cadre didactice binepreg\tite, o gustare, unm\r, o vorb\ bun\), ovia]\ civilizat\, adic\, nor-mal\. Dar lui nu-iplace...pentru c\, ce i-adat lui PDL-ul? Lu' Gic\Contra nu i-ar ajunge nicistelele de pe cer...pentruc\ i s-ar p\rea c\ nu facdoi bani, c\ f\r\ lun\ nuar avea rost.Oameni buni, exist\ olume mai bun\, dar estemai scump\. De aceeatrebuie s\ ne obi[nuim s\avem preten]ii în func]iede ceea ce d\m înschimb, de îndatoririlenoastre. Dar prietenul Gic\Contra, are �în]elepciunea� lui,care se pierde, h\t înainte de'89. Ce cuprinde aceast\în]elepciune?Înaintea toat\ lumea avea delucru;De[i toat\ lumea avea delucru, nimeni nu muncea;De[i nimeni nu muncea,planul se f\cea 100%;De[i planul se f\cea100%, nu puteaicump\ra nimic;De[i nu g\seai nimicde cump\rat, toat\lumea avea de toate;De[i toat\ lumea aveade toate, to]i furau;De[i to]i furau, niciodat\nu lipsea nimic;Aceasta e lumea din care vineGic\ Contra, cârcota[ul deserviciu.Nu ne mai mirãm destrambele cu care agitaspiritele.

S-a zvonit c\ din senin, Mi-a transmis chiar [i-un vecinC\ se vrea, c\ se râvne[te,Tot omul se pr\p\de[teS\ se afle cât mai grabnicCu c\]el [i cu purcel~ntr-o zon\ mai aleas\Cu [osea [-alte de seam\Zona METROPOLITAN|{i-uite a[a, zvonul se duse,Peste alte zvonuri spuseCum c\ a[a vrea poporu' S\-l lu\m cu bini[oru'Explic\m, tot explic\m{i nimic nu specul\mAdev\rul v-ar\t\m. Cine nu vrea ca s\ fie,

Urbe nou\-n geografie?Cu str\zile asfaltate, Cu becuri iluminate, Un ora[ european,Cu iz METROPOLITAN?Oameni buni, v-asigur\mC\ degeaba noi nu st\m�Tot ce-i nou este vânat{i de n-o fi cu b\nat, Vom deveni peste aniOameni METROPOLITANI.Capitala mai aproapeInstitu]ii, mall-uri, toateVin spre noi, ne ^nconjoar\Vestea vine, vine, zboar\,Dorin]a ne ^mpline[te.Mul]umim cet\]ene[te.

Despre zona metropolitan\.

Z v o n u r i [ i r e f l e c ] i i c u l e s e [ i c o m e n t a t e d e v i c e p r i m a r , Prof. E l e n a C r a i c i u.

Câteva fapte de indisciplin\ petre-cute la dou\ [coli din ora[ul nostru,m-au pus pe gânduri�Elevi care dis-trug mobilierul, care vorbesc urât,care adun\ absen]ele cu sutele [imai ales, au un comportament dis-cutabil fa]\ de profesori [i colegi.Sunt elevi pentru care [coala este unloc plictisitor, o obliga]ie. O elev\spunea: "[coala ^mi ocup\ 6-7 oredin pre]iosul timp de care dispun".De aceea, adolescen]ii caut\activit\]i mai pl\cute: b\utul uneicafele sau ceva�p\c\nele, pe laaparatele din zon\. Un alt obicei al copiilor no[tri esteescapada, adic\ plecarea pe lajum\tatea programului, ^ncercând s\scape de orele "plictisitoare". Cum ^nora[ul nostru toat\ lumea cunoa[tepe toat\ lumea, vestea merge

repede iar [coala ia m\suri. "Cândchiulesc de la o or\ nesuferit\ ^miplace s\ m\ relaxez la un bar maideparte un pic de liceu. Dat fiind c\tr\im ^ntr-un ora[ mic, m-a [i v\zut ovecin\ [i i-a dat raportu' mamei". Darnici acas\ adolescentul nu se simtebine, datorit\ unei rela]ii derizorii cup\rinti, uneori. P\rin]ii comunic\prea pu]in cu copiii lor, de aceea^nsingurarea, manifest\rile deviolen]\, comportamentul necivilizat,se ^ntâlnesc la tot pasul. ~n toat\aceast\ ecua]ie lipseste un elementde baz\: COMUNICAREA. Nici [coala,nici Poli]ia, nici biserica, niciONG-urile, nu pot face pentru unadolescent, ceea ce fac p\rin]ii, ceicu care petrece cel mai mult timp [icare sunt interesa]i, primii, ^ntr-oevolu]ie bun\ a propriului copil.

Domnul Goe [i tenta]iile moderne�

8 septembrie 2011Imagini care ne dor

Pe drumul dintre localit\]ile R\cari [i Ghimpa]i, pe la sfâr[itul lunii octombrie, am fost sesiza]i în leg\tur\ cu un comportament reprobabil.

Un animal muncit pân\ la extenuare [i-a dat duhul pe drumul care pân\ mai ieri îi eraprieten de suferin]\. Proprietarul animalului nu era prea afectat de întâmplare [i nu ne

mir\m. Pentru l\comia lui în exploatarea acestui animal, st\ m\rturie c\ru]a supradimen-sionat\ care a stors de puteri bietul animal.

Fiecare parcheaz\ cum îl taie capu'.În aceast\ situa]ie credem c\...

patrupedul "a gândit", sau [i-a l\satst\pânul cât mai aproape de trecerea

de pietoni.

Cona]ionalii no[tri au devenit"vedete" în ultima perioad\ de

timp, prin furturile de animale [iproduse agricole. Îi cunoa[te]i?!Sunt cei care-[i umplu c\ru]ele

cu produse agricole (varz\),înfruptându-se din rodul muncii

altora. Îi întreb\m acum, lavremea roadelor: ce f\cea]i ast\

var\, când oamenii plantaur\sadul [i îl udau pân\ târziu în

noapte la o temperatur\ depeste 30 grade?! Întrebarea e

retoric\, dar merit\ pus\.

Parc\ri neregulamentare (foto 1), lipsa spiritului civic (foto 2), nerespectarea semnelor de circula]ie (foto 3). Iat\ aspecte pe care ledezaprob\m, fiind o dovad\ a nep\s\rii, a bunului plac, al indiferen]ei unor semeni de-ai no[tri. E drept c\ num\rul lor a sc\zut, darnu vom avea tihn\ pân\ când astfel de aspecte vor disp\rea, dac\ nu total, m\car... semnificativ.

9Cotidianseptembrie 2011

S-a format deprinderea ca, din cândîn când, s\ mai organiz\m câte oac]iune de cur\]enie, pentru sporireafrumuse]ii naturii prin amenaj\ri cares\ fac\ spa]iul mai primitor, maicald. Recenta participare a elevilor,cadrelor didactice, personalului dinPrim\ria ora[ului R\cari la ini]iativaprimarului, la ac]iunea de plantare deflori [i arbu[ti ornamentali, aratadisponibilitate pentru cultivarea gustu-lui estetic. În diminea]a zilei de29.10.2011, în haine de lucru, cuunelte de gr\din\rit, cu chef detreab\, elevi, profesori, reprezentan]idin prim\rie, am început lucr\rile deamenajare a spa]iului verde cu:

tuf\nele, trandafiri, br\du]i, tuia,mesteceni, etc. S-a trecut apoi laeliminarea ultimilor resturi vegetaledin zona pârâului Ilfov\], curteac\p\tând un aspect frumos.Am fost obi[nui]i s\ ^ngrijim natura^nc\ de pe b\ncile [colii iar activit\]ica de exemplu: “Adopt\ un km!”,organizat\ periodic de catre Prim\riaR\cari, Cupa cur\]eniei, organizat\ deCJ Dâmbovi]a [i ac]iunea de mareamploare la nivel na]ional “Let’s do itRomânia!”, sunt tot atâtea dovezi c\tinerii, adul]ii [i mai pu]in tinerii dinora[ul R\cari, sunt iubitori aicur\]eniei, ai unei vie]i civilizate, aunei naturi s\n\toase.

Ac]iunea "O floare pentru liceul t\u!", a avut [i o component\educativ\ - formativa, prin con]inut [i finalitate. Cu to]ii [tim c\ în

perioada de acumul\ri ale cuno[tin]elor de formare adeprinderilor, elevii sunt mai receptivi la activit\]ile cu caracter

practic. Este perioada când ei caut\ modele pe care s\ le urmezeîn via]\ [i activitatea aceasta a fost una formatoare. Sfaturilesunt bune, dar mai bun\ este participarea efectiv\ pentru for-marea personalit\]ii elevilor. Este un scop bine ales de organizatori.

Aspecte de la activit\]ile din cadrul proiectului "O floare pentru liceul t\u!"

10 septembrie 2011Pagina p\rin]ilor

1. Alt\dat\ tinerii colec]ionaudiverse reviste, postere [ierau ferici]i când ie[eau lacinema cu o coleg\. Maimergeau [i pe la discotec\;Dar sportul, mi[carea, cititulunei c\r]i bune, vizionareaunui film interesant erau dis-trac]iile de baz\.Întrebare:Ce fac tinerii ast\zi?2. Valoarea timpului o percepîn func]ie de ceea ce facem,de rezultate mai bine zis. Darcum este, umplut timpul dec\tre tinerii de azi? S\ lu\mexemplul t\u!3. {coala este un loc unde-[ipetrec 6 ore zilnic (dac\ ofrecventeaz\!). Ce fac tineriidup\ orele de [coal\? Ce-ipreocupa? Cum socializeaz\?4. Credin]a ocupa un locimportant în via]a oamenilor.Oare, tinerii cred înDumnezeu? Dac\ da, cumpractic\ credin]a?5. Mul]i adolescen]i tinds\- [i dezvolte imaginea desine în baza unor aptitudinisau abilit\]i, prin compara]iecu ceilal]i.Ai un model în via]\? Dac\da, atunci arat\ cum îlurmezi?

Barbu Veronica, clasaa-XII-a - 18 ani;

În ziua de ast\zi,

tinerii citesc mai rar [i nuprea mai fac mi[care, princi-pala lor preocupare fiindinternetul. În mare parte î[ipetrec timpul pe re]elele desocializare sau vizionând emi-siuni sau articole de cancan.Mul]i adolescen]i o iau pe c\igre[ite, cu anturaje dubioase,consumând alcool, drogurisau tutun. Mersul la cinemanu mai este o preocupare decând s-au deschis o mul]imede cluburi. Pentru mine, timpul nu estegreu de umplut, deoarece omare parte o petrec la [coal\sau f\când teme [ipreg\tindu-m\ pentru ziuaurm\toare. În pu]inul timp ceîmi r\mâne, îmi place s\citesc, dar [i s\ vorbesc cuprietenii pe re]elele de

socializare, deoarece suntprea obosit\ pentru mi[careîn aer liber. Uneori mai ies cuprietenii la un suc, îns\ decele mai multe ori, internetulîmi este cel mai bun prieten.Dup\ orele de [coal\, ceipreocupa]i de aceasta, facteme sau înva]\, îns\, sunt [itineri care prefer\ s\ ias\ cuprietenii în locul temelor. Eisunt preocupa]i în general deprofilurile lor de pe re]elele desocializare, unde î[i întâlnescprietenii [i mai pu]in de ocarte bun\.Tinerii din ziua de ast\zi suntdin ce în ce mai pu]in preocu-pa]i de via]a religioas\, dinlipsa unor dovezi clare sau dincauza unor aspecte con-siderate de ei mai importante.Sunt [i tineri care merg labiseric\ [i se roag\ sau ]inpost, crezând cu adev\rat,îns\ [i al]ii care se roag\ doarpentru a primi drept r\splat\ajutor în ac]iunile lor.Eu, personal, nu am unmodel în via]\ deoarece con-sider c\ fiecare trebuie s\ î[idezvolte o personalitate pro-prie. Îns\, sunt [i tineri careî[i construiesc modele [i leurmeaz\ ac]iunile prin careau ajuns s\ fie cunoscu]i capersoane. Ei î[i pot dezvoltapasiuni boln\vicioase,ajungând s\ fie obseda]i devia]\ acelora [i s\ le urmezecu sfin]enie fiecare ac]iune,ceea ce nu este tocmai bine.Dar, pe de alt\ parte, estebine s\ te ghidezi dup\ unmodel, pentru a ajunge cine-va, îns\ nu via]a acestuiaîntocmai.

Iliescu Iulia, clasa a-XII-aUman - 17 ani

Ast\zi, de cele maimulte ori, tinerii se rezum\doar la a sta în fa]a calcula-torului [i a merge în mall-uri.Rareori mai g\sim tineri cares\ citeasc\ sau s\ fac\ sport.Un alt mod prin care tinerii î[ipetrec nop]ile, este mersul încluburi.

În mare parte, timpul meueste �umplut� de [coal\ (6

ore), apoi merg acas\,m\nânc, scriu [i apoi înv\]pentru orele ce le am în ziuaurm\toare. De obicei termintoate acestea seara, a[a c\nu mai am timp de nimic;seara m\ relaxez uitându-m\pu]in la televizor sau, staupu]in la calculator.Dac\ se întâmpl\ s\ nu am ozi a[a înc\rcat\, îi ajut pep\rin]ii mei cu ce pot [iîncerc s\ m\ relaxez, s\ îmilimpezesc gândurile.Dup\ orele de [coal\, progra-mul fiec\ruia variaz\; unii seduc acas\ [i î[i fac temele,al]ii prefer\ s\ doarm\, uniiies la plimbare cu prietenii înora[ sau î[i g\sesc refugiul încalculator. De cele mai multeori, tinerii socializeaz\ prinre]elele de socializare (face-book, netlog, messenger,etc).Tinerii, de cele mai multe ori,cred în Dumnezeu decât cuvorba. Adic\ ei spun c\ aucredin]a în Dumnezeu, dar numerg la biseric\, nu se roag\.Ei î[i aduc aminte de credin]aîn Dumnezeu doar atuncicând au nevoie de ajutorullui.Modelul meu în via]\ estebunica mea, datorit\cuno[tin]elor sale [i datorit\experien]elor pe care le-atr\it. Încerc sã îi urmez exem-plul cât pot de bine; atuncicând îmi d\ un sfat sau atun-ci când îmi explica un lucru,încerc sã urmez cât mai binetot ce îmi spune, pentru c\îmi dau seama c\ areexperien]\.

Grigora[ Laura, clasaa-X-a - 16 ani

Exist\ o mare

diferen]\ între tinerii dealt\dat\ [i tinerii din ziua deast\zi. Cel mai comun modde a petrece timpul este înfa]a calculatorului, conver-sând pe re]elele desocializare. Ca activit\]i �de noapte� mer-sul în cluburi, ie[itul cu pri-etenii sunt cele maifrecvente.Dup\ cele 6 ore petrecute la

[coal\, prima oprire esteacas\. Dup\ ce m\nânc [istau pu]in, încep lec]iile.Desigur, acestea îmi ocup\mare parte din timp. Dac\am cu ce s\ ajut prin cas\,ajut, dac\ nu, stau la calcula-tor sau m\ uit la televizor.Dup\ [coal\, tinerii au diferiteactivit\]i, cum ar fi rezolvareatemelor, relaxare la tv sau cal-culator, ie[itul cu prietenii,uneori sportul.În ultimii ani a crescut dorin]atinerilor de a socializa pere]elele de socializare, de[icunosc riscurile pe care aces-tea le implic\.Eu cred c\ fiecare om credeîn Dumnezeu, chiar dac\ une-ori nu arat\ acest lucru. Demulte ori chiar ignor\ credin]a[i apeleaz\ la ea doar când leeste greu.Pentru mine, un model de omeste persoana care încearc\s\ fac\ ceea ce este binepentru ea, reu[ind prin pro-priile sale puteri, dar care segânde[te [i la cei din jur,încercând s\ nu fac\ faptecare s\ îi r\neasc\ pe ceilal]i.De asemenea, un lucruimportant este s\ recunoasc\atunci când gre[e[te [i^ncearc\ s\ î[i reparegre[elile.Eu încerc s\ m\ încadrez înacest tipar, de[i de multe oridau gre[.

B^rc\ Constantin Ionu],clasa a-XII-a - 18 ani

Preocuparea tinerilor

de ast\zi se concentreaz\asupra unui singur lucru: cal-culatorul! Revistele, posterele,filmele, chiar [i c\r]ile suntg\site pe internet în formatelectronic. A\a c\, în ziua deazi, contactul cu un parc sauîn general cu aerul liber, estedin ce în ce mai rar. Fiind în an terminal,preg\tirea pentru examenulde bacalaureat este principalapreocupare. Îns\, atât câttimpul îmi permite, citesccâte o carte cu pl\cere saupetrec ceva timp în fa]a cal-culatorului.Dup\ [coal\ se a[eaz\ în fa]a

calculatorului. Este posibils\-i preocupe temele, îns\acest lucru nu are caractergeneral. Socializarea, în modnormal, a devenit electronic\,impersonal\.Tinerii din ziua de ast\zi fac [iimposibilul pentru a ie[i îneviden]\, a[a c\, se întâlnescnumeroase concep]ii cuprivire la credin]\ [i nunumai. Adev\rul este unicpentru fiecare în parte.În acest moment, tinerii seîndreapt\ spre anumite profil-uri, în func]ie de disciplinelede înv\]\mânt preferate. To]iau un model în via]\ [ifiecare încearc\ s\-l urmezeîn moduri diferite în func]ie decaracter [i personalitate.

Mu[at Ileana, clasaa-IX-a - 15 ani

Tinerii din ziua deast\zi î[i pierd timpul peinternet, l\sând la o parte

celelalte activit\]i precummersul la cinema sau cititulunei c\r]i, fiind mult mai u[or[i accesibil navigatul pe inter-net. A[ putea spune c\ sun-tem, genera]ia internetului.Timpul meu este �umplut�astfel: ies cu prietenii, m\plimb, ascult muzic\, dansez[i într-adev\r c\ orice adoles-cent de vârsta mea, utilizezinternetul.Tinerii, dup\ orele de [coal\deschid calculatorul [i nav-igheaz\ pe internet. Îi pre-ocup\ muzica nou ap\rut\,pozele f\cute de amicii aces-tora. Socializeaz\ cu ajutorulchat-urilor.Chiar dac\ mul]i tineri nuarat\ c\ sunt credincio[i(poate de ru[ine), ei cred înDumnezeu, bineîn]eles exist\[i excep]ii. Tinerii din ziua deast\zi se roag\ la Dumnezeudoar când au nevoie de ceva,majoritatea uitând s\ îi [imul]umeasc\.Consider cel mai bun modelîn via]\, e[ti chiar tu, dac\[tii ce vrei în via]\, unde vreis\ ajungi [i ai ambi]ie veireu[i, cel mai important e s\nu te la[i niciodat\ b\tut.

Ce gândesc copiii no[tri?!

11septembrie 2011 Restitutio

La 53 de ani de la înfiin]are, Liceul Teoretic "IonGhica" R\cari a reîntinerit prin amenaj\rile careau fost f\cute în ultimul an. Iat\, cum arat\cl\direa liceului înainte de lucr\rile demodernizare. O cl\dire standard, a[a cum serealiza în anii '60, în care am înv\]at mul]i dintrenoi [i care are o copie fidel\ în localitateaT\rt\[e[ti "Grupul [colar Agricol". Dar, standard-izarea [terge ceea ce e personalizat, ceea ceindividualizeaz\ o entitate, fie ea [i de cultur\.A[a c\, f\când apel la memorie, cele peste 40de promo]ii care s-au format aici, au dat prin val-oare lor, nota personalizata a acestui l\ca[ deînv\]\mânt.

În anul din urm\, c\ o recunoa[tere a valorii acestei institu]ii de cultur\, s-arealizat modernizarea sa. Blazonul s\u, faima sa, vor c\p\ta importan]\ înperioada viitoare. Ne bucur\m pentru contribu]ia noastr\ la crearea noilor

condi]ii de înv\]\tur\ pentru genera]iile care vin. Pentru c\ "Educa]ia înseamn\perseveren]\. Nu-i înve]i pe al]ii ceea ce vrei, nu-i înve]i ceea ce [tii, îi înve]iceea ce e[ti." VIceprimar, prof. Elena Craiciu

2011

2008

2005

2007

2006

12 Actualitatea ^n imagini septembrie 2011

Oamenii polueaz\, oamenii defri[eaz\, oamenii distrug... Pu]inisunt cei care planteaz\ un copac, adopt\ un animal de pripas,sau arunc\ hârtia la co[. Sunt o mul]ime de probleme, dar sun-

tem o mul]ime de oameni [i am putea rezolva totul dac\ amgândi la unison.

În continuare, voi arunca hârtia la co[, voi stinge becul când voi

pleca din camer\, voi merge pe jos, voi recicla hârtia [i voirespecta [i îngriji natura pentru c\, mai târziu, s\ mai putem

coexista.Tu ce vei face în continuare?

Numai pu]in de 8 parcuri vor asigura condi]ii deosebite de relaxare [i petrecerea timpului liber. Suprafa]a total\ reprezint\ 1ha. Proiectul se afl\^n derulare iar vremea are r\bdare cu noi astfel ca lucr\rile se desf\[oar\ ^n bune condi]iuni. ~n ansamblu, proiectul este finan]at de GuvernulRomâniei prin administrarea Fondului de mediu. Iat\ loca]ile parcurilor de la care v\ prezent\m aspecte: la Mavrodin la intersec]ia str\zilor{colii, IL Caragiale, Socului; ^n Ghergani: zona G\rii [i strada Unirii; ^n R\cari: Aleea Pompierilor, Monumentul Eroilor, la biblioteca or\[eneasc\.

13Actualitatea ^n imaginiseptembrie 2011

{coala “Ion Ghica”Ghergani, realizat\ prinProgramul opera]ionalRegional, o finan]are

nerambursabil\ învaloare de 8,5 milioanelei, pentru reabilitarea,

modernizarea, extinderea[i echiparea [colii. Se

afl\ în grafic cu lucr\rile[i sper\m ca cel mai

târziu în prim\vara anu-lui viitor, unitatea [colar\s\ fie pus\ la dispozi]ia

elevilor. Ace[tia vorbeneficia de condi]ii de

studiu europene.

De curând, Prim\ria ora[ului R\cari a încheiat demer-surile pentru înfiin]area [i autorizarea Cimitirului ParohialColacu, situat pe drumul Colacu Ghimpa]i. Aceasta ame-

najare vine în întâmpinarea solicit\rilor adresateautorit\]ii locale de c\tre locuitorii cartierului Colacu.Cimitirul actual este ocupat în totalitate, iar loca]ia nupermite extinderea acestuia. S-a întocmit regulamentulde func]ionare a Cimitirului Parohial Colacu care va fi

supus aprob\rii Consiliului local R\cari.

De curând au fost mobilate interioarele Liceului Teoretic “Ion Ghica”. V\prezent\m câteva aspecte: sala de festivit\]i cu o capacitate de 280 de locuripotrivit\ pentru activit\]i culturale, spectacole, [edin]e, serb\ri [colare. Al\turiaspecte din s\lile situate în corpul nou al cl\dirii: la etaj, laborator de biologie-chimie [i laborator de fizic\, fiecare având câte o anex\. Pe lâng\ cele prezen-tate în imagini, la parter mai sunt sala pentru bibliotec\, sala de lectur\, cabi-netul directorului [i grupuri sanitare cadre didactice. Totul este nou [i dornic deprimirea elevilor.

Amenaj\rile de pe râulColentina ^n cartierul

St\ne[ti privind consoli-darea malului pentru pro-tec]ia rezisten]ei drumuluiiar in zona podului se vainterveni tot cu lucr\ri de

consolidare.Deocamdat\ râul Colentina

a fost deviat din matc\pentru a permite acestelucr\ri. Urmeaz\ ca la

finalul acestei amenaj\rirâul s\-[i reia vechiul curs.

CAPITOLUL 1Prevederi generale

Art. 1. - Recep]ia con-stituie o component\ asistemului calit\]i i înconstruc]ii [i este actulprin care investitoruldeclar\ c\ accept\,preia lucrarea cu sauf\r\ rezerve [i c\

aceasta poate fi dat\ în folosin]\. Prin actul derecep]ie se certific\ faptul c\ executantul [i-aîndeplinit obliga]i i le în conformitate cuprevederile contractului [i ale documenta]iei deexecu]ie.Art. 2. - (1) În în]elesul prezentului regulament,investitorul este persoana fizic\ sau juridic\ careîncheie contractul de executare de lucr\ri deconstruc]ii, urm\re[te îndeplinirea lui [i preialucrarea.(2) Executantul este parte contractant\ carerealizeaz\ lucrarea sau reprezentantul legal alacestuia, dac\ lucrarea este realizat\ printr-oasociere.Art. 3. - Recep]ia lucr\rilor de construc]ii deorice categorie [i instala]ii aferente acestora seefectueaz\ atât la lucr\ri noi, cât [i la inter-ven]iile în timp asupra construc]iilor existente(repara]ii capitale, consolid\ri, modific\ri, mod-erniz\ri, extinderi etc.) [i se realizeaz\ în dou\etape:- Recep]ia la terminarea lucr\rilor;- Recep]ia final\ la expirarea perioadei degaran]ie.Art. 4. - Pentru lucr\rile de construc]ii [i insta-la]ii aferente acestora, indiferent de sursa definan]are, de forma de proprietate sau de desti-na]ie, recep]iile se vor organiza de c\tre ordona-torii de credite sau proprietari, care, în sensulprezentului regulament, au calitatea de investi-

tori.Art. 5. - Recep]ia se poate face prin acordul

p\r]ilor sau, în cazul când p\r]ile nu ajung la unacord pentru rezolvarea neîn]elegerilor ivite cuocazia încheierii procesului-verbal de recep]ie,ele se pot adresa instan]ei judec\tore[ti compe-tente.

CAPITOLUL 2Recep]ia la terminarea lucr\rilor

Art. 6. - Executantul trebuie s\ comunice investi-torului data termin\rii tuturor lucr\rilor prev\zuteîn contract, printr-un document scris confirmatde investitor. O copie a comunic\rii va fi trans-mis\ de executant [i reprezentantului investi-torului pe [antier.Art. 7. - (1) Comisiile de recep]ie pentru con-struc]ii [i pentru instala]iile aferente acestora sevor numi de c\tre investitor [i vor fi alc\tuite dincel pu]in 5 membri. Dintre ace[tia, obligatoriuvor face parte un reprezentant al investitorului [iun reprezentant al administra]iei publice localepe teritoriul c\reia este situat\ construc]ia, iarceilal]i vor fi speciali[ti în domeniu.(2) Pentru construc]i i le de importan]\excep]ional\, având în vedere gradul de risc subaspectul siguran]ei, destina]ia, modul de uti-lizare, complexitatea [i volumul lucr\rilor carefac obiectul recep]iei, comisiile de recep]ie vor fialc\tuite din cel pu]in 7 membri, num\rul despeciali[ti fiind de minimum 5.(21) Pentru obiectivele de investi]ii prev\zute laalin. 2, finan]ate par]ial sau total din surse alebugetului de stat, inclusiv din credite externe, [ipentru care aprobarea documenta]iilor tehnico-economice este de competen]aGuvernului, în comisiile de recepþiepentru construc]ii [i pentru insta-la]iile aferente acestora se va numiîn mod obligatoriu câte unreprezentant desemnat de ordona-

torul principal de credite bugetare, care nu aresau nu se subrog\ calit\]ii de investitor. (alineatintrodus prin art. unic pct. 1 din H.G. nr.1303/2007, în vigoare de la 31 octombrie2007)(3) Comisiile de recep]ie pentru construc]ii de

locuin]e parter, parter [i un etaj, cu în\l]imea lacorni[\ de maximum 8 metri, cu cel mult 4apartamente, cu suprafa]a desf\[urat\ de maxi-mum 150 mp, pentru anexele gospod\re[ti aleacestora, precum [i pentru construc]iile provi-zorii, vor fi alc\tuite din 2 membri: investitorulsau proprietarul [i delegatul administra]ieipublice locale.

Art. 8. - (1) Investitorul va organiza începerearecep]iei în maximum 15 zile de la notificareatermin\rii lucr\rilor [i va comunica data stabilit\.

septembrie 201114 R\spundem ^ntreb\rilor

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA SEPTEMBRIE 2011

- 62/09.09.2011 SC GDFSUEZ EN ROMANIA(VASILE VALENTIN)GHIMPATI RAC. BRANSA-MENT GAZE- 63/09.09.2011 MIHAI SNICULAE COLACU EXT LOC P- 64/14.09.2011 SC GDFSUEZ EN ROMANIA(CAMPEANU FLORICA)COLACU RAC BR GAZE- 65/14.09.2011 SC GDFSUEZ EN ROMANIA(PARCHETUL GHERGANI)

GHERGANI RAC BR GAZE- 66/14.09.2011 SC GDFSUEZ EN ROMANIA(STANGA MARIAN)RACARIRAC BR GAZE- 67/23.09.2011 CIONTO-LAC ADRIANA GHERGANIBRANSAMENT ELECTRICA- 68/23.09.2011 SC PAR-CUL INDUSTRIAL RACARISRL RACARI HALA PRODUC-TIE SI DEPOZITARE

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2011

- 103/09.09.2011SC GDF SUEZ EN ROMANIA(VASILE VALENTIN)GHIMPATI RAC BR GAZE- 104/14.09.2011SILCO GHEORGHE SI SILCOLUIZA LAURA RACARICONST LOC P+M SIIMPREJMUIRE- 105/14.09.2011SC GDF SUEZ EN ROMANIA(PARCHETUL GHERGANI)GHERGANI RAC BR GAZE- 106/14.09.2011SC GDF SUEZ EN ROMANIA(STANGA MARIAN)RACARIRAC BR GAZE

- 107/14.09.2011SC GDF SUEZ EN ROMANIA(CAMPEANU FLORICA)COLACU RAC BR GAZE- 108/23.09.2011DINU SITA SABIESTICONST LOC P- 109/23.09.2011SC ROCA SISTEM SRLGHERGANI CONSTRUIRESTATIE CONCASARE- 110/26.09.2011S.C PROINET LINK TELECO-MUNICATII SRL RACARIINFIINTARE RETEA TELECO-MUNICATII

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

REGULAMENTDe recep]ie alucr\rilor de construc]ii [i

instala]ii aferente acestora

HOTÃRÂREA

Nr. 273 din 14 iunie

1994

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

urbanism@primariaracari.ro

Afl\m de la Serviciul de Asisten]\ social\

- Copie factura gaze naturale;(doar pentru ajutorul de gaze)- Copie B.I./C.I. a membrilorfamiliei;

- Copie certificat na[terecopii:- Copie certificat dec\s\torie;- Copie sentin]a de divor];- Copie hot\râre încredin]areminori;- Cupon pensie de între]inere;- Adeverin]a de venit;- Cupon pensie;- Cupon ajutor somaj;- Cupon aloca]ie de stat [i desus]inere familial\;- Cupon indemniza]ie cre[tere[i îngrijire copil pân\ la 2 ani;- Adeverin]\ de venit de la

Trezoreria Titu, pentru to]imembrii, care au împlinit 18ani, din cererea pentru aju-torul de înc\lzire;- Adeverin]\ de venit de labiroul agricol;- Adeverin]\ de la ServiciulImpozite [i Taxe Locale,privind bunurile mobile [iimobile,- Cu dovada achit\riiimpozitelor pe anul 2011;- Copie contract chirie;Adeverin]\ de salariu înoriginal. {ef Serviciu

Psih. Ion Tudor

Competen]a:Cererea de rectificarea actelor de starecivil\ [i a men]iunilorînscrise pe acestea,înso]it\ de acteledoveditoare, sedepune la serviciulpublic comunitar localde eviden]\ a per-soanelor sau laprim\ria unit\]iiadministrativ-teritori-ale care are înp\strare actul destare civil\ ori, dup\caz, la serviciul publiccomunitar local deeviden]a a per-soanelor sau laprim\ria de la locul

de domiciliu.Cererea sesolu]ioneaz\ în ter-men de 30 de zileprin emitereadispozi]iei, care secomunic\ solicitantu-lui în termen de 10zile de la data emi-terii. Dispozi]ia poate ficontestat\ la instan]ajudec\toreasc\ în ac\rei raz\ teritorial\î[i are sediul autori-tatea emitent\, încondi]iile legii.Rectificarea unorrubrici din actul destare civil\ presupuneîndreptarea erorii

materiale comise cuocazia înregistr\rilorde stare civil\.Rectificarea actelorde stare civil\ [i amen]iunilor înscrisepe marginea acestorase face în temeiuldispozi]iei primaruluiunit\]ii administrativ-teritoriale care are înp\strare actul destare civil\, din oficiusau la cererea per-soanei interesate, cuavizul prealabil al ser-viciului public comuni-tar jude]ean de evi-den]\ a persoanei.

Ofi]er Stare Civil\,Bucur Ancu]a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

15Diverse

Când Cristofor Hudson din Hove,Anglia, s-a c\s\torit, a promis blondeiDebora c\ va p\r\si melcii [i o va iubi peea. Pân\ atunci Hudson se ocupase cucre[terea [i dresarea melcilor de curse.El devenise renumit, c\ci la mai multe^ntreceri de melci din Anglia, el câ[tigasepremiul cu melcii lui. Ba ^[i f\cuse [i ocresc\torie de melci de curse pe care ^ivindea altor amatori. Dar so]iei nu-ipl\cea s\-l vad\ ocupându-se de melci [imereu i-a cerut s\-[i ^ndeplineasc\

promisiunea c\ se va l\sa de o a[aocupa]ie. Acum, el avea de ales ^ntremelci [i so]ie. El n-a renuntat la melci.Era robul melcilor. Dup\ patru luni dest\ruin]e zadarnice, so]ia l-a p\r\sit. El arecunoscut c\ pentru el e mult maiimportant s\ fie cu melcii decât cu so]ia.

Uneori r\mâi uimit ce nimicuri alegunii oameni. Unii aleg sticla cu b\utur\,al]ii tigara, c\r]ile de joc, sau cursele demelci.

septembrie 2011

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

R.D

1. SCHIMB|TOR. -FORMEAZ| O LINIE2. MANEVREAZ|...ACE -CIUPE{TE SUB C|MA{| 3. IMNURI BIBLICE4. FE{E! - LUAT PES|RITE5. NAIV| F|R| LIMITE! -~N REST...! ARTICOLPRESCURTAT06. ZI DE ZI (pl) - POFTIM7. SCRIE-M|.8. CUPRU - SCHIMB|RILA GAR|9. DEOSEBIT DE DEAS| -BILET DE LA CAS|10. LIPIT - ~NALT... F|R|TEXTIL|!

REZOLVARE NR. ANTERIOR; JUDE}-PIP|-U}A-ONORAT-DIMINUTIV-ELBA-LEGAT-C-ORU-NATO-ARVUNIT-AP-TEI-ARAR-O-OLTENI-ABA-REALIZATOR-IE-EMANATE

Melcii sauso]ia

{TEFAN ANDREI - RADU IOANA GABRIELA 16.09.2011SANDU DUMITRU MARCEL - MEICU LUIZA 17.09.2011

- TALP| MARIO DANIEL 06.08.2011- IVAN MARA ALEONA 10.05.2007- PANDELE DINU MARIO ANGELO CONSTANTIN17.11.2010 (act transcris)- MATEI IULIA TATIANA 23.08.2011- MICU MARIA ANTONIA 30.08.2011N

A{TE

RI

C|S|TORII

1. PLIMBAT| PE CALEAFERAT| - LOCA}IE FEROVIAR|2. MACAZ - SURPRINS...NEPL|CUT3. PUNCT TERMINAL -INSTRUMENT MUZICAL4. P|C|LIT| - VENIT...DINSPATE5. A FUGI... DUP| TREN

6. A CROI. - DUBLATE!7. TOTAL LA CASA DE BILETE -PRIVE{TE8. SCOATE PERI ALBI - E ~NPRIZ|...DAR F|R| AC}IUNE(fem. sing.)9. NESCRIS I-”X” - SCOP10. AFLAT INTRE {INE

- TUDOSACHE ALEXANDRU,MAVRODIN 66 ANI- CONSTANTIN MARIA,R|CARI 87 ANI- CRISTACHE SORIN,MAVRODIN 34 ANI- MARACINEANU ION,ST|NE{TI 49 ANI

- VASILE IOANA, R|CARI76 ANI- BALACIU VASILE, COLACU71 ANI- ALEXANDRU ILIE,MAVRODIN 85 ANI- PITULICE MARIA, R|CARI98 ANI

DEC

ESE

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

ORIZONTAL

VERTICAL

Ilie Georgian

- Dac\ vorbi]i la telefonul mobil timp de oora, num\rul bacteriilor din urechea voas-tr\ va cre[te de cel pu]in 700 de ori.- V\ gândi]i s\ juca]i la loterie? Atunci artrebui s\ [ti]i c\ exist\ mult mai multe[anse s\ muri]i ^n drum spre o reprezen-tan]\ a loteriei decât s\ ca[tiga]i marelepremiu la oricare dintre loteriile lumii.- Exist\ mai mul]i oameni care ^nva]\ limbaenglez\ ^n China decât cei care o vorbescoficial ^n Statele Unite (peste 300 demilioane).- Un singur avion Boeing 767 este formatdin nu mai pu]in de 3.100.000 de piesediferite.- Durerea are [i ea o unitate de m\sur\.Aceasta se numeste "dol" iar instrumentulmenit s\ m\soare durerea se nume[tedolorimetru.

- O g\ina poate depune, ^n medie, pân\ la19 ou\ pe an.- Chiar [i ast\zi, 90% din teritoriul StatelorUnite ale Americii este format din terenurineamenajate sau ferme.- {ti]i câte e’mail-uri se trimit zilnic ^n toat\lumea? Peste 35 de miliarde...- Un câine de un an este la fel de maturfizic ca [i o persoan\ de 15 ani.

INVITINVITA}IEA}IEMiercuri, 7 decembrie 2011,

ora 11:00, sunte]i invitat(a) la inaugu-rarea vechiului [i în acela[i timp noului

l\ca[ de cultur\ [i educa]ie,Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

“Omul nu poate deveni om decât daca este educat”. Jan Amos Comenius

M\ numesc__________________________________________________________________________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri:

la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea

dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: contact@primariaracari.roPublica]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere, Bucure[ti

ISSN: 1844-7678

Domnul e P r i m a r ,

16 Publicitate septembrie 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

CABINET STOMATOLOGIC

Dr. Valentin Cr\ciun

Telefon:0729854155

Program: luni, miercuri,vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna decembrie.

Extrac]ie dentar\ simpl\ sau cur\]area

din]ilor cost\ numai 25 lei

Psalmii 1

1. Ferice de omul care nu se ducela sfatul celor r\i, nu se opre[te pecalea celor p\c\to[i [i nu se a[az\pe scaunul celor batjocoritori!2. Ci ^[i g\se[te pl\cerea ^n LegeaDomnului, [i zi [i noapte cuget\ laLegea Lui!3. El este ca un pom s\dit lâng\ unizvor de ap\, care ^[i d\ rodul la vremealui [i ale c\rui frunze nu se ve[tejesc: tot ce ^ncepe,duce la bun sfâr[it.4. Nu tot a[a este cu cei r\i: ci ei sunt ca pleava pecare o spulber\ vântul.5. De aceea cei r\i nu pot ]ine capul sus ^n ziuajudec\]ii, nici p\c\to[ii ^n adunarea celor neprih\ni]i.6. C\ci Domnul cunoa[te calea celor neprih\ni]i, darcalea p\c\to[ilor duce la pieire. Psalmii 91

1. Cel ce st\ sub ocrotirea Celui Prea^nalt [i se odi-hne[te la umbra Celui atotputernic,2. zice despre Domnul: "El este locul meu de sc\pare[i cet\]uia mea, Dumnezeul meu ^n care ma ^ncred!"3. Da, El te scap\ de la]ul vân\torului, de cium\ [i depustiirile ei.4. El te va acoperi cu penele Lui [i te vei ascunde subaripile Lui. C\ci scut [i pav\z\ este credincio[ia Lui!5. Nu trebuie s\ te temi nici de groaza din timpulnop]ii, nici de s\geata care zboar\ ziua,6. nici de ciuma care umbl\ ^n ^ntuneric, nici de moli-ma care bântuie ziua ^n amiaza mare.7. O mie s\ cad\ al\turi de tine, [i zece mii la dreap-ta ta, dar de tine nu se va apropia.8. Doar vei privi cu ochii [i vei vedea r\spl\tirea celor r\i.9. Pentru c\ zici: "Domnul este locul meu dead\post!" [i faci din Cel Prea^nalt turnul t\u desc\pare,10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, niciourgie nu se va apropia de cortul t\u.11. C\ci El va porunci ^ngerilor S\i s\ te p\zeasc\ ^ntoate c\ile tale;12. [i ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva s\-]ilove[ti piciorul de vreo piatr\.

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari esteloca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i,botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune ladispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni,stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\,covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e

de mas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri,jupon, accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâ-muri), aranjamente florale pe supor]i de sticl\sau fier forjat, precum [i un meniu bogat care

te va surprinde pl\cut prin diversitateapreparatelor. Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ofer\ posibilitatea ca în func]ie de buget [i exi-gen]ele dumneavoastr\, s\ alege]i din gama

noastr\ de servicii, exact ceea ce ave]i nevoiepentru ca evenimentul s\ fie memorabil.Pentru detalii suna]i la numerele de telefon:

0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Marius, la num\rul de telefon:

0764.030.370