ziar,'-.. v- in tie p .e p d e riţ

A* UI, III NR. 395 MARŢI

7 MAI 1991 4 PAGINI 3 I.EÎ

PUNCTUL NOSÎMI DE «©EREîn seara zilei de vineri, 3 mai a.c.,

Televiziunea Română a adus la cunoştinţa telespectatorilor o cu­prinzătoare peliculă despre lu­crările linei aşa-rise „sesiuni şti-’

JnţUice“ privind maghiarii, din, Transilvania, care a. avut loc 1» Egcr (Ungaria) In silele de 13—14 aprilie a.c. ■ ,

Şi cu această ocazia s-a evi­denţiat cît se poate do clar cam­pania do internaţionalizare a aşa-zisel probleme a maghiari­lor din Transilvania. Dirijată d® la Budapesta ţi Viena. acoastă propagandă, bazată pe dezinfor­mare şi fals, încearcă să pâtrun-

. dă spre certurile d» decizie din Europa Occidcntală şi America i e Nord, în scopul izolării Ro-, mâniei po plan politic şi econo­mic şl pentru fca în Sinal, cel puţin, să so obţină o decizie pri­vind autonomia Transilvaniei. Totodată, se invocă o ireală po­litică de deznaţionalizare a ma­ghiarilor din Transilvania, în contextul în care legile , ţării noastre asigură fără discrimina­re acccsul la învăţătură al tu­turor cetăţenilor, în propria lim­bă. Reţeaua de şcoli primare şi , licee este o dovadă în acest sens. în judeţul Cluj există un număr de 332 clase maghiare. • L a , Universitatea „Babcş-Boîyai’' sînt predate 145' materii; în lim­ba maghiară şi există un na măr do 1350 studenţi maghiari.

Această diversiune are ca scop ■ ■abatere -̂- atenţiei

ce de la discriminarea practicată do ungurii din jadeţclo Harghi-’ ta şi Covasria faţă do intelectu­alii români, pe caro i-au obligat să-şi părăsească locurile do raon*

1 că, după evenimentele din de­cembrie ’89, ca şi faţă de clasele' cu predare îh limbă română, pe ‘ care le-au desfiinţat. Mai mult,' Po teritoriul celor două Judeţe

î s-a < luat arbitrar.- măsura " intro- duccrii obligatorii ->’a- învăţării limbii maghiaro în toate casele , do copii, indiforerit 'de originea- etnică.a copiilor...'w-.. e.-: ..într-adevăr, există o deznaiţio--:

; nalizaro feroce >. a ’ minorităţilor,' ‘ naţionale, dar riii în România, ci

'• >n Ungaria. Din 539.000 români (în '1320), statisticile maghiaro, mai. consemnează vreo 10.000, — i- 12.033 (în prezent), pe teritoriul'

' Ungariei., ' ' ■-'■-■i'r ■Astăzi devine i tot mâi clar. că,-

destabilizarea îrivăţăsnîntului în ţara. noastră, coordonată de • Sora — PaUaivy —D em ehy, repre2in-„

< tă o componentă a scenariului de subminare a autorităţii rbmâ-'

: ncjtt în Transilvania. Din păca­te, - chiar oraşul; nostru — . sub incompetenţa şi 'atitudinea; -̂du­plicitară "a „doiannlul îărŞ ■ -pţhe-L;

•'iari**̂ '—* a : cules “'roadeî&'âicştei'ft diversiuni. . ■ : '

• UNIUNEA ’ ' - „VATRA .ROMANEASCA*1 -

Filiala Cluj Comitetul Director. ,J.

•(Continuare-îsv pag^a^-Hî-a)?;

E C O U ( i N T j R Z I A T )

L A V I Z I T A P R E S E O f W IE L U I M i l I M DPrivită difispra Ungaria,recen­

ta vizită a preşedintelui Mitte- rrand în "România pare a avea un efect, dacă nu catastrofal pentru politica acestei ţări de izolare a României 1 in context european, cel puţin inhibitoriu. Ziarul britanic «The Guardian" comentează în le lu l următor: „Domnul Mittcrrand s-a decis în mod clar să sprijine Rom ânia..; Această decizie are implicaţii se­rioase pentru Ungaria". După ca face un scurt istoric al relaţiilor dintre cele două ţări, puternic marcate de existenţa Unei minori- '

tăţi maghiare In România, ziarul remarcă faptul că „războiul ver­bal dintre cele două ţări a con­tinuat, în parte, deoarece Un­

garia a refuzat să abandoneze principiul potrivit căruia . are datoria de a-i apăra ps etnicii. • unguri din alte. ţări şi, în par­te, diri,cauză că Budapesta: a presupus că influenţa sa politică în problemele -internaţionale va spori în -mod constant, (s.n.) . . .

jVaier '•CHÎOKSÂNU

(Continuare tn pag. a Ul-a)

■ IM ZIARUL NOSTRU DE MlINE: "© PREMISA U N U I „S IM P O ZIO N ŞTIINŢIFIC*® „NECLINTIT CA GRANITUL M UNŢILO R SĂI"

î S 1 # 1' - l 5

W B m m

:II

zumî n t o a r c e r e a p o e j t a l u U n c e i â ^ ^i-a*

•Acestea au fost cuvintelor ros- ■ tito'-de -poetul IlOria Bădescu la deschiderea recitalului de poezie din Piaţa Teatrului■. Naţional în • . ziua da simbătă, cînd s-a desfă-. ^urat, îri faţa stat'uii lui Lucian Blaga, un adevărat festival al poeziei. Deci ziua de 4 mai, 1331 va rămîne în memoria urbei ca : una dintre sfintele,zile prin caro , memoţia marelui poet a fost re­adusă la matcă, patrimoniu al ; puterii .- noastre de. a fi, semn- al dăinuirii. Pentru că dacă ne-am uitat; Valorile, regalul-, poetic în- < ceput la ora . 10,30 dovedeşte că Societatca Lucian Blaga ' există

V ÎNTÎLNIRE. La Palatul Co- . troceni, preşedintele Ion Iliescu. a avut o întîlnire, ieri, cu dele-, gaţia partidelor din Convenţia pentru democraţie. „Remanierea' nesemnificativă a' guvernului*, precum şi „greşelile politice* ala executivului au fost problemele abordate la începutul discuţiilor do către domnii Radu Cîmpea- nu, preşedintele P.N.L., şi Ser­giu Cunescu, preşedintele P.S.D. Din delegaţia Convenţiei au mai' făcut parte domnii Corneliu Co»' posu şi Ion Diaconescu (P.N.Ţ- c.d.), Constantin Avramescu (P.S.Q.), Domokos Geza şl Szocs Geza (U.D.M.R,), I. V. Săndules- s cu şi Nae BedrOs (P.NX.), Adrian Pantazescu şi Otto Weber -(Par­tidul Eeologist Român).

‘ • . j" ' ; - •<—• PARLAMENTAR Ai Şedinţa

de ieri a Senatului a debutat cu : comemorarea a 100 de ani de la moartea cunoscutului om .politio' român I.C. Brătianu, personalita­tea marelui om de stat fiind e* vocată de domnii Dumitru Căli- man (P.N.L.), Gheorghe Dumi- trasctr şi. Mihai Iacobescu (ambii :

F.S.N.). Âu continuat apoi, - în spirit «prinsr ş ico n tra d ic to r iu ,

j ‘ dezbaterile asupra propunerii le- 1 gislative privirid siguranţa na- :

ţională'ă României. - •.

.© DIALOG. In localitatea No?. ; vo-Ogarevo, de lingă Moscova, a : început ieri dialogul dintre pre­

şed in ţii Mihail Gorbaciov şi . Francois Mitterrand. - Concomi- '

tent se desfăşoară şi dialogul mi- niştrilor de- externe Alexandr

: Bessmertnîh- şi Roland Dumas. „i

® • EXTEKNARF. Sîmbătâ tre- ■ cută, preşedintele Statelor Unite, George Bush, a fost internat ia spitalul naval din Bothesda-Ma-; ryland în Urma unor turbururi de. ritm cardiac. Ieri în jurul orgi 13 GMT, preşedintele Gi'orgţf Bush: ş-a.'externat. . ; - i,

© DEC12IE. Conducerea, colec­tivă a Iugoslaviei a d-ecis să au­

torizeze arrnata să intervină-pen~ tru a preveni; i eventualele. acte de violenţă? ce âr puţea : izbucni din cauza tensiunilor inter-Kîtni-;

Baky Imcri (Vugoslaviâ), Ion Is- trate. Andrea Genovese (Fran­ţa),' Marius Bodochi, Fiorin’ Zam- fircscu. Ncgoiţă Trimio, Dan Da- maschinj Ion Cristofor, Gheorghe Pir ja, Virgil Mihaiu, Mariana Bo- jan, lîoria Bădescu- (în numele poeţilor basarabeni — „Rugăciu­ne peritru Basarabia*) Grete Tart-

ca o fiinţă în Fiinţa neamului î ier, Vasile Igna, Domîriique Da-

’ leviziunea din Cluj a asigurat prezentarea. Âu recitat poeţi şiactori: Teohar Mihadaş, Nicolae». _ , , ,Prclipecana, Aurei Rău, Ion Co- I re. -Roiul armata -,eşte-de:.ţampo^ cora, Adrian Popescu,, Alexandru || Jn,,re sîrhi şi croaţi,; drept'-pen- Muşina; Scott Hdrtzcr (S.U.A.), I tru care în Croaţia a fost trimis. Ileana Negru, Pcfro Bucşa, Bazii | un maro ̂ număr da tancun şive- Gruia, Doina Cetea, Virgil Bulat, « hictue bJndate.

® TENTATIVA. în noaptoa d e ! sîmbătă. spre duminică, pe auto­strada Belgrad — Zagreb, au fost trase focuri de armă asupra au­tomobilului în care se afla vicer preşedintei» Iugoslaviei, , croatul Stipe Mesici. ^

URECHL într-un interviu,românesc şi că noi, ardelenii, nu guet (Franţa*), Dorei Vişan. aj» d-profeurorul- îedjK d germ an ;^© ; ne-am uitat pasul spre .eternita- î vâzut pentru prima oară un mi- i î 31! ,r >îtaW- a aezvaUut,te. Dună deounerea unei coroana tiriff cu adevărat eficient! O m ul- I faptul ca Stasi, poliţia■ secreta

ţime de oameni adunaţi într-o | ? ° erînaa*»l s.pionapiaţă pentru a asculta poezie. Nu I j? î ? -j £5®ştiu dacă spiritul va triumfa în e - ^ n - 4̂* în Germania occidenta-raţa barbariei, dar regalul poetic a oprit chiar sunetul unui eli­copter militar ce tocmai survola jj „zona*

te.. După depunerea unei coroana de flori lat statuia poetului, re­citalul, desfăşurat: „cu uşile în­chise* - (pentru fcă -se 'stătea pe scaune într-o sfintă piaţă şi po­liţia a oprit^circulaţia -pentru ca poezia să «triumfe!) a -fost des­chis de poetul francez G6rard Bayo. Toata i-textele citite de po­eţii ’ farneszi au fost ( recitate în traducere de- actorul Petre Bă- cioiu. Florin Zaharc-scu de la-Te-

lâ, constituind «una din urechile cele mai mari diri lume1*. ' _ ’ !

Dorin SERGIIIE

(Continuare în pag. HI)

D E C IZ IA . N r . 9 4 4din 39 aprilie 1991

•.Primăria municipiului @luj- Napoca, analizlnd condiţiile ne­corespunzătoare în care se des­făşoară comerţul stradal pe raza municipiului, Ciuj-Napoca, cons- tatînd modul defectuos de orga­nizare a afişajului, reţinînd îm­prejurarea că activităţile de mai stis Impietează direct asupra bu­nei gospodăriri şi - asigurării cu­răţeniei localităţii; văzînd preve­derile Legii nr. 4'1931, Legii nr. 10/1982, Legii nr. 12'IDOO, Hotă- rlrii Guvernului României nr. î09'19gi, precum şi ate Legii nr. 32'19S0 privind stabilirea şi sanc­ţionarea contravenţiilor. în te­meiul avizului Prefecturii jude­ţului Gluj. Potrivit dispoziţiuni-

. lor art. 9 din Logea nr. 5̂ 1930, privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comu­

nelor pînă la organizarea de a- legcri locale, ].■;

. . DECIDE: 1

•Art. 1 — Operaţiunile de. co­merţ pe ri za municipiului @iuj- Napoca ec pot efectua numai în. temeiul şi . In limitele, autoriza­ţiilor emise dc organele compe­tente şi tn locurile, de vînzare stabilite în autorizaţii sau de către Primăria municipiului. . , -

Art. 2. —, Vînzarea produselor agroalimcntare se poată face nu­mai în pieţele organizate to a*, cest scop , i ,,

Art. 3. — Schimbul valutar iri- tre cetăţeni se poate efectua nu- ' mai în interiorul halei a’groali- mentarc diri Piaţa Mărăşti, în spaţiul amenajat In acest sens.

Art. 4. —■ Afişajul s<î va face în locurile- amenajata. Activita­tea de afişaj pe teritoriul muni­cipiului se exercită de către Re­gia autonomă a domeniului pu- blie^ciuj-Nâpoca, cu sediul în Piaţa Mărăşti nr.; 23, precum şi do alte persoane fizicc sau ju-

: ridice âiltoriiate:1 Taxa de afişaj este de 25 leitap'zi şl - se achită amintitei "regii autonome,

A rt 5.:.— Nerespcctarea preve­derilor de ( '.mai sus ’.constituio contravenţia <— dacă fapta ' nu prezintă pericolul social-- al unei infracţiuni — şi se sancţionează cu ' amendă între 5.000 lei şl 10.000 JeL . • .

Ărt.' 6 , — Slnt' supuse ’ confis­cării >a) lucrurile produse prin contravenţie; b) lucrurile , care constituie.', obiectul contravenţiei; c> lucrurilc dobîndite prin co­miterea contravenţiei.

A rt 7, .— “Fondurile obţinută în condiţiile art 5 şt prin valo­rificarea Jţjutrarilotas^confiscalc

prevăzue la a rt 6 se fac venit la bilgetul Primăriei municipiu­lui Gluj-Napoca. .., Art. 8 — Contravenţiile de mai

. sus se constată şi s« sancţionea-■ zâ da , pritnar, împuterniciţii a-■ cestuia, precum şi de ofiţerii şi

subofiţerii de poliţie.Amenzile se aplică persoanelor

fizice şi juridice.împotriva procesului verbal.de

- constatare . a contravenţiei . se ! poate face pîîngere In termen de

15 zile de la data comunicării acestuia. Piîngerea se depune, du­pă caz, la Primăria sau la Poli­ţia municipiului — Instituţii ca­re o vor trimite, spre soluţiona­re, judecătoriei gluJ-Napoca.

Art. 9. — Prezenta decizie in- >tră în vigoare la data de 6 mal 1991, dată la care încetează a- plicabilitatea Deciziei nr. 224 din 24 aprilie 1900.

Primar,Ing. Mihai TALI’ EANU

Secretar.Ti! 115 JU0E

• TORTURA. în pofida unor afirmaţii oficiale recente, în Ku­weit continuă tortura^ principa­lelor victime fiind palestinienii şl ne-kuweitienii „bănuiţi că i-ar fi ajutat pe irakieni în timpul

li războiului* — relatează ziarul | britanic „The independent".,

® APRECIERE. U.R.S.S. nu mai prezintă „nici un pericol do

| agresiune* contra „oricui ar fi“' — a apreciat duminică preşedin­

tele Cehoslovaciei, Vaclav Ha- vel, într-un interviu acordat- te­leviziunii austriece, adăugind- că ţara sa pregăteşte în prezent tra* tate, bilaterale cu Uniunea So­vietică, . Germania, Polonia şi Wngaria, ce vor comporta şi Hc»;

| lemente do securitate*.| • BANDIŢI.’ Pe o autostradă S din centrul Italiei, patru bandiţi I înarmaţi, au atacat ieri im fur*I) gon blindat care transporta aur.{1 Aflaţi la bordul unui automo- | bil tip BMW şi dindu-se drept ) poliţişti,' bandiţii după oprirea : furgonuiui au făcut uz de arme,( făcîndu-i inofensivi pe însoţita-, | rii transportului, sustrăgînd can- | titatea de 200 kg aur, după caro j! au dispărut. Un însoţitor al fur­

gonuiui a fost rănit

ADEVĂRUL DE.CLUJ' PAGINA 2

SPORT4Divizia „A “ de fotbal

OPT VICTORI! ALE GAZDELOR, O REMIZĂ

PENTRU OASPEJIA lipsit doar un minut ca e-

tapa a XXVI-a să se încheie cu succesul net al gazdelor, dar pi- teştenii au reuşit să zmulgă un punct la Ploieşti « Derbiul eta­pei, Steaua—Dinamo, a revenit primei echipe o La Oradea, in derbyul codaşelor, au cîştigat gazdele • Rezultatele etapei, cla­samentul, etapa viitoare.

• Progresul — Farul 2—1 (2—l). Rezultat stabilit în prima repri­za. Au marcat: Drăgoi (min. 13, din penalty, şi min. 26), respectiv

. Cămui (min. 33).• Universitatea Craiova '— Ra­

pid 3—1 (1—0). ln Bănie, succes al gazdelor, care au punctat prin Săndoi (min., 2), Pigulea (min. 63) şi Olaru (min. 66). In penul­timul minut, Paveliuc a înscris golul de onoare pentru giuleşteni.

• Steaua — Dinamo 1—0 (0—0). Derbyul etapei, transmis pe mi­cul ecran.Unicul gol a fost în­scris de fundaşul-extremă D. Pe­trescu (min. 55). Ca şi ln par­tida de cupă de la Craiova, di- namovişlii au temporizat -mult, au ̂ contraatacat şi a u .;. ratat 'ocazii clare.

• F.C. Braşov <— Gloria 2—1 <1—0). Succes la limită al bra­şovenilor, care au înscris prin Mandoca (in min. 39 şi 71). In acelaşi minut cu golul victoriei gazdelor a, înscris pentru bistri- ţeni Roman.

• F.C Bihor — „U" 3—1 (1—1). Clujenii au deschis Scorul prin Gherman (min. 15), crădenii1 au

. egalat prin Tătnaş (min. 35) iar după pauză au mai marcat două' goluri prin O. Lazăr (min. 62) şi din nou Tărnaş (min. 67).

• Corvinul — „Poli" 1—0 (0—0). Unicul gol l-a înscris Hanganu (min. 76).

• Sportul Studcnţesc 1— • F.C Bacău 3—1 (2—1). Două goluri rapide marcate de Stanici (min. HO) şi D. Dumitrescu (m ia 12), băcăuanii înscriu şi ei prin Ho- dină (min. 14) apoi... „pauză" lungă pînă cu 7 minute înainte de final cînd studenţii din Capi­tală majorează scorul prin Lu- caci.■ • Petrolul — F.C. Argeş 1—1 (1—0). Ploieştenii reuşesc des­chiderea scorului prin Greaca (min. 16), apoi' joc steril. Din min. 52 piteştenii joacă în 10 oa­meni, Ursu primind cartonaş ro­şu. Şi cînd toţi credeau „înche­iate conturile", în min. 89 ex- clujeanul Suciu reuşeşte golul e- galizator.

• F.C. Inter — Jiul 3—2 (3—0). Caz tipic de automulţumire sau... m ai, ştii? Dezlănţuiţi, sibienii în­scriu în primele 45 de minute trei goluri prin Jurcă (min.8) şi Vâsîi (min. 40 şi 44). După pauză gazdele nu mai insistă şi oaspe­ţii înscriu de două ori prin M ‘- litaru (min. 60) şi Bîcu (min. 88, din penalty). ,

toivizifl C de fotbal, seria aX l-a ELECTROMETAL - C.F.R, CLUJ-NAPOCA 0 -7 (0-^2)

’ CLASAMENTUL

1, „U“ Cv.2, Steaua3, Dinamo

«Poli*5. F.C. Ag.

26 17 26 14 26 12 26 13 26 10

6,7.

■8.9.

10.

Corvinul 26 1325 13 1 11Inter

F.C. Bv. 26 11 5Petrolul 26 11 5

Farul 26 9 8 ai. S. Stud. 26 8 1012. Rapid 26 10 513. Gloria 26 10 514. Progresul 26 10 5

F.C. Bc. 25 8 5 Jiul 26 7 4 F.C. Bh. 26 4 7 15 „U“ 26 3 6 17

15.16.17.18.

57-19 38 50-20 36 37-22 32 39-33 3037-29 2830-39 2838-32 27 35-34 27 37-38 2731-28 26 35-37 26 35-33 2532-31- 25 24-36 2524-29' 21 32-53 1825-54 15 20-51 12

PROGRAMUL ETAPEI Â XXVII-A (12 mai): Dinamo — Universitatea Craiova (0—1), Fa­rul — F.C. Bihor (0—0), Rapid ~ Progresul (0—1), „U“ — F.C. Braţov (1—2), Gloria — Petrolul (0—1), F.C. Bacău — Steaua (0— 2), Jiul — Corvinul (2—3), .Poli" — Sportul Studenţesc (2—0), F. C. Argeş — F.C. Inter. (1—3). In paranteze rezultatele din tur.

Un rneci total disproporţio­nat. .. La figurat vorbind, el s-ar fi putut constitui într-un derbi, ,cel puţin local, dacă tim­pul din urmă n-ar fi adus Elec- trometalul in situaţia care se a- flă, din păcate: o echipă a ni­mănui, sau aproape a nimănui; fără un teren propriu de joc, cu o bază materială mai mult decît

, precară şi asta, fireşte, nu din vina jucătorilor; Şi e, păcat, ma­te păcat ,pentru că noi, clujenii, şi în special suporterii ceferişti­lor, n-am uitat acel meci în ca­re jucătorii antrenaţi de Dragoş Cojocaru, cu ani în urmă fost jucător al adversarei sale de sîmbătă, şi încă unul de marcă, învingeau într-un meci decisiv pe Metalurgistul Cugir şi „făcînd'* loc C.F.R.-ului în divizia B, deşi , ei erau, practic, retrogradaţi în campionatul judeţean... Dar,aşa, a fost- un meci între prima cla­sată — liderul autoritar al se­riei — şi ultima clasată, care trebuie să facă eforturi deosebi-- te pentru a-şi realiza baremul : de puncte care s-o scutească de penalizare în campionatul jude­ţean. pentru că, altfel, Electrome- talul va retrograda direct în campionatul municipal. Noi l i - dorim mult succes în tentati­va ei. ■ . „„

Scorul, urmare firească a ce­lor petrecute pe teren, ne scu­teşte de o cronică propriu zisă, aşa îneît ne vom rezuma lă cî­teva constatări: Oaspeţii, adică G.F.R.-ul, a început partida cu unsprezecele de bază, străduin- du-se, pe un teren suprasolicitat care, în foarte multe momente a făcut feste jucătorilor în con­trolarea mingii, să construiască faze spectaculoase, care să sa­tisfacă un public destul de nu- irieros. După cîteva încercări e- şuate de a deschide scorul, ei reuşesc ca^în-numai două minu­te să^modifice' tabela de marcaj, prin golgeterul- Ilie Lazăr-, în minutele 12 şi 14. Jucătorii E- lectrometalului s-au remarcat • prin trei faze mai acătării, In minutele 21, 22 şi 27, dar apăra­rea ceferiştilor le-a rezolvat cu relativă uşurinţă. '

' Partea a doua a întîlnirii a fost fără istoric, echipa lui Ma­rius Bretan mai punctînd de în­că 5 ori Sn poarta unei echipe total nepregătite fizic şi prea consolată de soarta , ei ingrată. Autorii acestora fiind C. Olariu (min. 58 şi 70), Ilie Lazăr (min.- 60), Miszti (min. 80) şi Feşnic (min. 85). ~

, Ce 'am dori să mai spunem? Dacă returul acestei serii se a-

. nunta extrem de disputat mai a- . Ies în ce priveşte promovarea-in divizia B, iată că această pro­blemă- este deja lămurită şi asta din „vina" C.F.R.-ului, care a „spart" frontul la Aiud şl care face acum, un simplu galop de sănătate, obiectivul ei fiind rea­lizat. Felicitările le vom face du­pă ultima etapă, dar e bine ca autorii acestei performanţe să aibă in vedere un lucru extrem , de important: finalul campiona­tului îi găseşte într-o deplină li­nişte şi mulţumire, nu într-o epu­izare fizică şi nervoasă cum se întîmplă într-o asemenea situa­ţie cînd promovarea se decide în-

' ultima etapă; prin urmare, ei se pot — şi este chiar obligatoriu — să-şi evalueze exact actualele posibilităţi pentru divizia B ,. se­ria iâ III-a, să-şl ia, încă de pe acum,' toate măsurile de a-i fa­ce faţă, astfel ca această promo­vare să nu fie una de ordinul statisticilor fotbalistice. Oricum, pretenţiile unor spectatori ■ din Oradea, Arad, Satu Mare, Timi­şoara, Baia Mare etc. sînt altele

' decît cele ale acelora din Sime­ria, Haţeg, Ocna Mureş...

în încheierea acestor rînduri,' două anunţuri importante:

ASTAZT, cu începere de la ora 16,15, echipa CF.R. va întîlni pe propriu] teren o selecţionată a judeţului nostru. Motivele V sînt lesne de înţeles: depistarea unor jucători tineri, talentaţi, suscep­tibili de promovare în eşaloane-' le superioare ale fotbalului clu­jean; \

MÎINE, de la ora 12, va avea lo c ' derbiul dintre echipele de juniori republicani ale C.F.R.-u­lui şi „U“, iar de la ora 14 se vor întîlni echipele similare ale:

CAŞ. CLUJ şi F.C BIHOR.Şi acum formaţiile din meciul

de sîmbătă: ELECTROMETAL: Cîmpeanu Izidor — Balint, Co­paci u, Măicăneanu, Fedor — Ol­teanu, Cîmpeanu Iosif, .Sîmboan — .Bota, Găvruş, Cîmpeanu Că­lin (Pop Ştefan,Niţiin. .73); C.F.R.: C îrlan— Feşnic, Man Dorin, Ju­can, Şimon (S. Olar, min. 74) — Miszti, Ţruşcă, C. Olariu, Piros- ka - (Dulca, min. 80), Ilie Lazăr, Matei. ,

Traian BARA

REZULTATELE COMPLETE ALE ETAPEI: Electrometal — C.F.R. .Cluj 0—7, C.F.R. Simeria

Industria Sîrmei Cîmpia Tur­zii 1—0, Retezatul , Haţeg . — C.S.U. Mecanica Sibiu 2—2, So­da Ocna Mureş.— Metalul Aiud 1—0, A-S. Paroşeni — C.U.G. Cluj 2—0, Mureşul Deva — Me­canica Alba lulia 2—1, Carpaţi Agnita — Minerul Ştiinţa Vul-

'cari .2—0, Unirea Dej — Minerul Lupeni 1—0. ,

CLASAMENTUL1. C.F.R. Cj. 23 16 4 32. M Aiud 23 12 5 63. C.U.G. Cj. 23 12 3 84. I.S.C.T. a 11 4 85. M. Vulc.23 11 3 96. Paroşeni 23 9 6 87. Un. Dej 23 11 1118. Agnita 23 10 3 109. M. Deva 23 8 6 9

10. Mec. A.I. 23 9 4 1011. C.F.R. & 23 9 4 1012. M. Lupeni 23 10 112 13: Soda 23 10 1 1214. R. Haţeg 23 7 6 1015. C.S.U. 23 7 5 1116. El-met. 23 2 4 17

61-18 36 28-17 29 28-26 27 35-19 26 33-32 25 33-27 24 32r34 23 42-45 23 32-31 22 27-33 22 31-38 22 40-30 21 27-36 21 21-34 20 25-36 19 12-51 B

ETAPA URMATOÂRE: Indus- tria ̂Sîrmei Cîmpia Turzii — E- lectrojnetal Cluj, C.F.R. Cluj — Unirea Dej, Minerul Lupeni Carpaţi Agnita, Minerul Ştiinţa Vulcan — Mureşul Deva, Meca­nica Alba lulia — C.U.G. Cluj, Metalul Aiud — Retezatul Ha-; ţeg; C.S.U. Mecanica Sibiu — C.F.R. Simeria, Sodă ’ Ocna Mu­reş — A.S. Paroşeni.

Divizia. „B" de fotbal

RADIOGRAFIA ETAPEI A X X V I-A

© SERIA I: C.S.M. Borzeşti — ' Poiana Cîmpina 1-3, Fortus Iaşi — Ceahlăul P. Neamţ 3 -1, C.S.M. Suceava — Prahova Plo­ieşti 3-1, Gloria C.F.R... Galaţi — Aripile Bacău 5-0, Unirea Foc­şani — Caii a tis Mangalia 1-0, Steaua Mizil — Olimpia R< Să­rat 1-0, Foresta Fălticeni’ — „Po!i“ Iaşi 4-0, Şiretul Paşcani— Oţelul Galaţi 1-0, Unirea Slo­bozia — Gloria Buzău 3-3. ■> Pe primele trei locuri: Oţelul 36, Gloria Buzău 33 şi Steaua Mizil 30 puncte; pe ultimele patru locuri: Poiana 23, Şiretul 21, Fortus 20 şi Prahova 19 puncte.

© SERIA A II-A : Electropu­tere Craiova — C.S.' Tîrgovişte 5-2, I.C.I.M. Braşov — Progre-' sul Şoimii Bucureşti 3-1, Chimia R. Vîlcea — I.P.A. Sibiu 4-0, Me­talurgistul Slatina — Sportul „30 Decembrie" 3-1, F.C.M. Caracal— Caraimanul Montana _ B uş-. teni 3-1, Flacăra Moreni — C.F. Drobeta T. Severin 5—1, Autobu­zul Bucureşti .— Tractorul Braşov2-1, Gaz Metan Mediaş •— Pan­durii Tg. Jiu 5-2, Mecanică Fină Bucureşti — Minerul Motru 3-0. Pe primele trei locuri: Electro-' putere 38, Chimia 35 şi C.S. Tîr­govişte 30 puncte; pe ultimele patru locuri: Minerul Motru 24, Metalurgistul 23, Pandurii 21 şi Caraimanul Montana 14 puncte.

© SERIA A III-A: C.S.M. Re­şiţa — C.F.R. Timişoara 1-1, Au*, rul Brad — Armătura Zalău 1-2, Chimica Tîrnăveni — C.I.L. SU ghet'3-1, A.S. A. Electromureş Tg. Mureş — Vulturii Lugpj 4-1, Me­talurgistul Cugir — Aris Arad3-0, U.T. Arad — Gloria Reşiţa 1-0, F.C. Maramureş Baia Mare— Olimpia Satu' Marc 3-0, Pro­gresul, Timişoara — Astra Arad 0-1, Metalul Bocşa — Unirea Al­ba lulia 4-1. Pe primele trei locuri: Electromureş 36, Olimpia 33 şi C.F.R. Timişoara 31 puncte; pe ultimele patru locuri: C.î.L. Sighet 22, Aurul 19, Vulturii 18 şi Progresul 11 puncte..

DIVIZIA A (etapa X X X I)

Bari — Lecce l-l ,Bologna — Fio­rentina 1-1, Genoa — Cagliari 2-2, Inter — Sampdoria 0-2, Ju- venţns j— Milan 0-3, Napoli — Cesena 1-0, Parma — Torino 0-0, Pisa — Lazio 0-1, Roma — Ata­lanta 2-1.

CLASAMENT

1..SAMP.2. Milan3. Inter4. Torino5. Genoa6. Parma7. Juventus8.' Napoli9. Roma

10. Lazio11. Atalanta12. FiOrent.13. Bari14. Cagliari15. LECCE16. PISA17. CESENA18. BOLOG.

31 19 9 31 17 9 31 16 10 31 12 11 31 12 11 31 12 11 31 12 10 31 10 13 31 10 12 31 7 18 31 10 11 31 7 14 31 8 10

5 15 5 13 7 6 5 9 4 10

3131313131

3 50-20 47 5 39-17 435 52-28 42 8 39-28 35 8 46-36 358 33-30 359 40-27 348 32-33 339 41-36 326 28-30 32

10 3f-37 3110 35-32 28 13 38-44 2611 26-42 25 13 19-42 23 18 31-55 20 17 28-51 19 17 26-52 18

DE LA CLUBUL „U"

-Pentru mult aşteptatele finale ale Campionatelor naţionale de baschet, care sînt programate luni 13 mai (ora 17,30): „U" ME­TALUL ROŞU — STEAUA BUCUREŞTI, şi marţi 14 mai (ora 18): „U“ C.S.S. VIITORUL — METALUL RM. VILCEA, bi­letele se pun în vînzare începînd de azi, ora 14, la agenţia clubu­lui de pe str. Gh. Doja. Pentru aceste jocuri toate . gratuităţile sînt suspendate. Accesul ziarişti­lor Ia masa presei se va face numai ,în/ baza legitimaţiilor de membru a Asociaţiei Presei Spor­tive.

DIVIZIA B (etapa XXXII) ;Avellino — Padova- 2-1,' Cre­

monese — Ancona .1-0, Foggia — Ascoli 2-1, Lucchese — Reggina 2-2, Messina —, Cdsenza 2-2, Mo- dena — Salerriitana 3-0, .Pescara

Reggiana 2-0, Taranto — Brescia 1-0, Udinese — Barletta 1-0, Verona — -Triestina 1-1.

CLASAMENT1. FOGGIA2.VERO.3. CREM.4. ASCOLI5. Lucchese6. Udinese* 7 -Reggiana8. Padova9. Taranto

10. Ancona <11. Messina12. Brescia13. Avellino14. Pescara15. Modena16. Salem.17. COSEN.18. TRIEST.19. REG.20. BAR.

* Echipă puncte.

32 18 7 32 13 13 32 11 14 32 10 15 32 8 19 32 13 13 32 11 11 32 10 13 32

7 6 7 756

109

9 14 9 9 13' 10 8 15 98 14 10

32 10 10 12 32 8 13 11

9 11 125 19 8 8 13 116 14 126 14 127 11 14

323232

323232323232penalizată

53-28 43 37-25 39 25-19 36 35-25 35 25-23 35 46-33 34 43-36 33 28-26 33 23-27 32 32-38 3127-37 31 22-26 3025-34 3028-26 2929-30 29 22-33 29 31-44 2926-30 2622-27 2623-35 25

cu 5

COMPEÎ!]7! o REZULTATE

® LUPTE. Divizia A la lupte greco-romane, care, după cum se ştie, se desfăşoară în acest a n într-p nouă formulă, a progra­mat una din etape în sala Ar­matei,-gazdă ospitalieră, de mulţi ani, a întrecerilor celor puternicii Un prim aspect negativ, din pă­cate semnalat şi la alte discipli­ne sportive: neprezentarea a do­uă din cele 10 echipe, mai exact C.S.M.—I.M.G.M. Bucureşti şi Crişul Oradea. întrecerile au fost dîrz disputate şi extrem de e - chilibrate, nu mai puţin de cihcî echipe luptlnd pentru întîietate- Dar iată clasamentul: 1. A.S. So- meşana Satu Mare 54 p, 2. C.S. Electromureş Tg. Mureş 53 p, 3. C.S. Dacia Piteşti 52 p, 4. A.S. ASTRA Braşov 52 p, 5. A.S. A r - ‘ mata Cluj 51 p, 6. A.S. tSimareri Baia Marc 43 p, 7. A.S. Carpaţi Sinaia 28 p, 8. A.S. Viitorul B is-, triţa 28 p. Învingătorii pe cate­gorii: 48 kg: Suciu (Electromu­reş), 52 kg: Buciag (AJ3.A. Clui), 57 kg: Jinga {A.S.A. Cluj), 62 kg: Bojan (ASTRA Braşov), 68 kg:. Anăjuţ (Dacia Piteşti), 74 kg: Vertig (Someşana), 82 kg: Me- ■ linceami (ASTRA Braşov), 90 kg: Buleaşcă (Dacia Piteşti), JOO kg: Macavci (Simared), plus 120 kg: Hegcdns (Electromureş).

© HANDBAL. Duminică, la Sala sporturilor, în cadrul ulti­mei etape â Diviziei B la hand­bal masculin, ARMATURA CLUJ şi MECANICA ORADEA au ofe­rit puţinilor spectatori prezenţi un joc plăcut, dominat categoric de .elevii lui Liviu Jurcă (fostul mar6 jucător al lui „U“), cluje­nii cîştigînd cu scorul de 35—24 (21—12). Golurile . învingătorilor . au fost realizate de: Coroian 9, Ferenţ 6, Lucian Pop 5, Vălean4, Petruş 3j Cozma 3, Vandor 2,I. Pop 2, Kerekes 1.

@ RUGBY. Pe terenul din par­cul sportiv al Universităţii, li­derul Diviziei B, echipa clujeană „U“ 16 Februarie a obţinut o no­uă 'şi categorică victorie,: cu sco­rul de 48—7 (32—3) în dauna for­maţiei MINERUL BEBBEŞÎI. Clujenii au reuşit un joc foarte bun, antrenorii remareînd întrea­ga echipă. Dar cu amănunte din viaţa acestei echipe vom reveni.

e TENIS DE MASA. In timp ce la Chiba, în Japonia, se des­făşurau . întrecerile celei de a 41-a ediţii 'a Campionatelor mondiale de tenis de masă, în Sala sporturilor au evoluat, în cadrul competiţiei „TOP 12“ , cei mai buni juniori şi junioare din ţară. Printre cei 24 s-a aflat un singur sportiv de la CS.M. Cluj, este vorba de Cosmin Lazici, pe cînd la Chiba, se pare, au con- 1 curat doi, dar ei reprezentînd.. . alte ţări. Deşi nivelul concursu­lui noi il apreciem drept modest (faţă de alţi ani), am asistat la partide viu disputate, cu cîştigă- tori decişi în. „prelungiri", dar şi cu învinşi, ’ este cazul lui Cosmin Lazici (în meciul cu Istvan Mol­dovan) care a pierdut „bronzul". Primii clasaţi: (BĂIEŢI): 1, C. Ţol (Univ. Craiova) II v, 2. A. Filimon (C.S.Ş. Constanţa) 9 v,3. I. Moldovan (Comerţul Tg. Mureş) 8 v, 4. C. lianei (C.S.M; Cluj) 7 v ; FETE: 1. G. Cojocaru - (C.S. Arad) 11 v, 2. A- Gogoriţă (Galaţi) 10 v, 3. L. Niculac (C.S.5. Constanţa) 9 v. .

.Rubrică realizată de Mircea Ion RADU

TV. CLUJ:

Miercuri: 9,00 — Actualităţi, publicitate, .anunţuri; 9,10 — DE JUVENTUTE: Pe unde trecc dru­mul spre Europa?. MINI-MAX: Top TV.

PROGRAMUL STUDIOULUI DE RADIO CLUJ

Miercuri — 6,00 — 8,00; „Bună. dimineaţa" — actualităţi şi mu­zică; 10,00 — Ambient 2000 — e- misiune de urbanistică; 10,30 — Anotimpuri muzicale; 11,00 — Chemarea pămîntului; 11,30 ~ La curţile dorului — cîntece şi jocuri populare; 12,00 — Repor­ter ‘91; 16,00 — Salonul arţelorl 16,30 — Supersound — muzică uşoară; 17,00, — O oră pentru toată lumea; 20,00 — Radiocena- clu: 20,30 — Unda preferinţelor — muzică populară preferată.

Universitatea liberă azi, ora 20; VIZITA LA OBSERVATO­RUL ASTRONOMIC. Prezintă: Paul - Blaga, asistent universitar.

Academia dc muzică „Gh. Di­ma" Cluj-Napoca, Studioul de concerte, prezintă azi, ora ' 19, CONCERT MOZART susţinut de orchestra simfonică a studenţi­lor. Dirijor: Emil Simon. Bilete­le se găsesc la Casa Studioului.

PAGINA 3.. ADEVĂRUL DE CLUJ

POETIi FRANCEZI SÂIBTAŢKTIVAIBI ^întoarcerea poetului în cetatea sa.Această primă ediţie .interna­

ţională a festivalului '„Lucian Blaga'* a • fost onorată de trei . marcanţi' reprezentanţi ai liricii contemporane franceze: Gerard Bayo,Dominiquc Daguet şi An­drea Genovese. Poeţi cu care ne-am familiarizat prin traduce­rile apărute în prestigioase reviste literare sau de cultură: „Steaua14, „Tribuna", „România literară. Din­tre cei trei, Gerard ’ Bayo ne este cel mai cunoscut, este cel mai aproape de n o i De fapt, de trei ■ ori fericită această prezenţă a lui Bfyo la Cluj. Intîi, participa­rea la prima ediţie internaţională a festivalului. AI doilea, motiv, lansarea volumului său de Poeme la Editura Dacia. In fine, G6rard Bayo a obţinut Marele Premiu al Festivalului- ■

Dar, aşa cum bine scria Horia Bădescu, „să-l ascultăm cu aten­ţie pe Gerard Bayo", să-i as­cultăm cu atenţie şi cu acelaşi interes şi pe ceilalţi doi poeţi.

Gerard JJayo: Este a doua oară câ-vin la Cluj. Iubesc oraşul, ţin enorm la prietenii pe care li am aici. Sînt foarte mulţumit că acest festival Blaga, atît de mult dorit la aceste dimensiuni, s-a pus pe picioare. E un lucru ab- : solut minunat Blaga e un poet pe care II citesc de mulţi ani, dintr-o foarte bună antologie şi traducere In limbă franceză. E un poet care mă impresionează mult prin gîndirea şi elevarea poetică care-1 caracterizează. E un poet de o adincă simţire şi vibraţie, un poet care trebuie ci- ! tit şi’ tradus integral pentru a fi cunoscut la adevărata lui di­mensiune. Faţă de poezia româ­nească am avut întotdeauna un sentiment egoist Cunosc poezia românească prin traducerile ce s-au făcut. Citesc ori de.cîte-ori am ocazia poezie românească, a , o lectură constantă, plăcută, o sursă a mea de alimentare spi­rituală.

Dominique Daguet: Cît priveş­te Clujul,' am fost agreabil sur­prins. Am găsit un oraş cu o arhitectură vie, autentică, şi’ va­riată, Păstrîndu-şi tradiţiile, are mari şanse, pentru viitor. Iar una din şansele viitorului este aceea ca oamenii cetăţii să se bucure de toate libertăţile de care au nevoie.

Cît despre Lucian Blaga, după o cunoaştere prealabilă a operei sale, încep să regret foarte mult că nu cunosc limba română. Sînt convins că prin traduceri repe­tate şi de calitate îl voi cunoaşte tot mai.bine, voi ajunge cu ade­vărat la esenţe. De cîtva timp încoace încep să mă interesez foarte serios de literatura care se face în România. Mulţumită lui Gerard Bayo, mulţumită lui Mihai Zaharia, am pus pS pi­cioare uri proiect de publicare a unei antologii de poezie româ­nească, unele din poeziile acestei antologii apărînd deja în Cahiers Blt'u, revista pe care o conduc

în Franţa. Cititorii francezi au putut astfel să citească, să des­copere un ansamblu de texte re- 8 marcabile, o poezie care a 'sur-- prins, care a uimit A fost un lucru pe care mi l-au semnalat mulţi cititori ai revistei. Or, acest lucru constituie şi un bun exem­plu de ce trebuie făcut ca să dispară frontierele culturale. La aceasta cpntribuie şi un festival internaţional, cum este şi „Lu­cian Blaga". Cred că este abso­lut minunat câ poate fi acum re­pus în drepturile sale, adevăratul nivel al poetului Blaga, lucru greu de realizat înainte. Mă în­torc, prin Lucian Blaga, la lite­ratura română. Noi,. francezii, cu­noaştem mai ales scriitorii care s-au integrat în literatura fran­ceză: Eugen lonesco, Mircea E- liade, Cioran, Virgil Gheorghiu. Apoi, poeţi contemporani ca Ana Blandiana, Mircea i Dinescu. Din Ana Blandiana voi şi publica un prim volum, ea fiind deja un nume cunoscut Noi trebuie să facem cunoscută la adevărata ei dimensiune literatura română în Franţa, ori In promovarea valori­lor contemporane şi tradiţionale e ceva de lucru.

Andrea Genovese: Am văzut că festivalul e onorat încă de la început de nume de marcă din ţară şi de, peste hotare, de un public numeros. Am mai consta­tat că este amplu oglindit ' în presa locală.

In ceea ce priveşte poezia lui Blaga, problema e un pic difi­cilă, aş zice eu, pentru că nici în Franţa, nici în Italia nu exis­tă traduceri ample ale liricii sa­le. Venind aici, din păcate, nu mi-am putut face rost de un vo­lum de poezie blagiană, volum ce mi-ar fi fost de mare folos. Dar gîndind opera lui Blaga în ansamblu, vedem că în Franţa şi Italia, cunoştinţele despre fi­losoful Blaga obscurizează cu­noştinţele despre poetul Blaga. Ar trebui ca poezia să treacă pe primul loc, să lumineze în în­tregime această mare personali­tate.. In Franţa, literâturk româ­nă e mai de grabă cunoscută prin scriitorii din diaspora, prin cei stabiliţi în Franţa, prin cei care scriu în limba franceză, Virgil Tănase, Bujor Nedeleovici. Acum, lucrurile sînt pe punctul de a se schimba. La Lyon exis­tă un traducător foarte .bun, Jean Louis Courriol, care tradu­ce literatura română contempo­rană. Biblioteca municipală din Lyon a organizat o săptămînă, românească, a fost publicat un fascicul cu cărţile în lim ba. ro­mână existente în bibliotecă, pu­blicul francez putîndu-şi astfel face o părere, îmbogăţi cunoştin­ţele despre literatura română contemporană. Dar în această di­recţie mai sînt mulţe de făcut Odată însâ lucrurile intrate pe făgaşul lor normal, sînt convins că vor apare şi rezultatele.

Dcmostene ŞOFRON

(urmare din pag. I)

La orele 18 Televiziunea din Cluj şi^a făcut, ca de obicei da­toria: „ACUSTICON" este de a- cum o reverberaţie a spiritului! în studioul Radioteleviziunii din Cluj, Horia Bădescu şi Gelu Câr- . Iig au prezentat un , spectacol coupe din dramaturgia lui Blaga. Spectacolul a fost regizat de Victor Ioan Frunză deJ la Tea­trul Naţional din Cluj, echipa tehnică a funcţionat sub mîna sigură a doamnei Estera Biro, scenografia aparţinînd lui Mihai Ciupc. In „Tulburarea apelor" au jucat Marius Bododii şi Anda Chirpelean. A urmat „Zamolxe" cu Dorcl Vişan şi Dorin Andone. Recitalul de actor a fost înche­iat de un „Avram Iancu" jucat de Ovidiu Iuliu Moldovan, Geor­ge Motoi, Valentin Uritescn, Tra­ian Stănescu, Marius Bodochi, Domnul Liviu , Petrcscu, preşe­

dintele Societăţii Lucian Blaga, a înnjinat trei premii- unor oameni de cultură care n-au pregetat să aducă fiinţa lui Blaga mai aproa­pe de noi. Societatea Lucian Blaga a acordat premii în va­loare de 25.000-şi 15.000 ‘lei dom­nilor Gerard Bayo (Franţa), George GanS, Bazil Gruia. Cd- rard Bayo a dat apoi autografe, pe volumul său de versuri Poeme, scos de Editura Dacia, tradus de Mihai 5T,aharia, cu o

/prefaţă de noria-Bădescu.Duminică, 5 mai în faţa a nu-,

meroase • personalităţi: scriitori, actori, membri ai administraţiei oraşului şi guvernului, pe strada Marinului nr. 16, locul unde a trăit poetul între anii 1946—1961, „loc de zidire şi locuire, locuire în fiinţă şi verb", după cum spu­nea, în cuvîntul său de deschi-' dere Petro Poantă, prefectul ju­deţului, domnul Grigore Zanc, şi domnul Dimifrie Vatamanîuc,

-profesor -universitar, au dezvelit placa comemorativă ce face din această casă un loc de peleri­naj.

In Piaţa Teatrului a urmat a- poi sfinţirea statuii lui Lucian Blaga de către un sobor de pre­oţi. înalt preasfinţitul arhiepiscop Antonio Plămădeală, mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Mara­mureşului, a ţinut, un cuvint pro­fund, prin sfinţenia rostirii, des­pre cel care a fost jertfit întru poezie. Din soborul de preoţi au făcut parte preasfinţitul Andrei, episcop de Alba lulia, preasfin­ţitul Ioan Crlşanu, episcop-vicar al Oradiei, preasfinţitul Irineu Bisfriţennul, episcop-vicar al Ar­hiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, un grup de teologi şi profesori , de Ia Institutul^ şi Seminarul Teologic din Cluj. A urmat un pelerinaj la Crucea lui Iancu din Apuseni. A fost de­pusă o coroană de flori, iar per­sonalitatea eroului a fost Oma­giată 'de actorul Ovidiu Iuliu Moldovan şi cîntăreaţa Sava Ne-

, grean-Brudaşcu.

ECOU (iT lR Z IA T ) LA VIZITA;..' (urmare din pai». I)

Vizita preşedintelui Mitterrand în România indică faptiil că Ungaria nu mal poate face ast­fel de presupuneri în deplină si-, guranţă.. . Oficialităţi ungare au recunoscut în particular că spri­jinirea României de către Fran-' ţa în cadrul C.E.E. şi al Confe­rinţei pentru Securitate şi Co­operare va reduce la zero cal­culele lor pe termen lung. Fac­torii de decizie de la Budapesta sînt convinşi în prezent că pri­mul ministru, J. Antall, va tre­bui să abandoneze în cele din ur­mă revendicările sale privind drepturi speciale de grup pen­tru minorităţile maghiare ' din alte ţări, în favoarea insistării asupra respectării drepturilor in - - dividuale.şi ale omului şi a ins­tituţiilor democratice". Ceea ce, logic, ar însemna pentru Unga­ria şi pentru U.D.M.R. renunţa­rea la una din temele favorite ale războiului psihologic purtat în România, şi în afara graniţe­lor ei, cu oficialităţi. şi asociaţii din ţara noastră. Dar este foarte greu de crezut că liderii politici ai maghiarilor vor abandona c u . uşurinţă acest cal de bătaie al politicii lor. Ziarul britanic cre­de totuşi: „Sa pare că ei au fost în cele din urmă, convinşi că înfăptuirea unei Românii stabile s şi democratice va garanta o mare parte a drepturilor minorităţilor, fără a mai agasa numeroasele ţâri occidentale care de” : mult timp se află fntr-o situaţie inco­modă din canza conccpţici Unga­riei ca privire la protecţia gru­purilor etnice. Rezultatul va fi o dispută ungaro-română mai atenuată. Nu putea' să-i fi scă­pat preşedintelui Mitterrand, conchide ziarul, faptul că .. priri

sprijinul acordat ■ României el a sporit influenţa Franţei Intr-o dispută al cărei rezultat va fi

. decisiv pentru . viitorul regiunii".Totul pare limpede pentru ga­

zetarul englez. La fel ar trebui să fie şi pentru noi, numai că în cauză este nu Anglia, ci Româ­nia, mai precis, nu România în întregul ei, ci Transilvania. Pen­tru transilvăneni, disputa cu Un­garia nu este un punct sensibil pe continent, c i ' o durere conti­nuă. Sensibilitatea lor la afir­maţiile făcute de ungurii din Ungaria şi din alte ţări ale . lu­mii, de ungurii şi românii din România, este foarte mare. Ei nu uită faptul că pastoral L. To- kes,' considerat un erou al revo­luţiei,' pare a fi un agent al Ungariei, ţară care a urmărit în­totdeauna şi urmăreşte şi acum anexarea Transilvaniei*, pastorul Tokes s-a dovedit în cele din ur­mă im duşmanca] României.por­nit în continue pelerinaje minci­noase în lume, al căror efect.; coroborat cu politica abilă dusă de Ungaria şl de emigraţia el, a fost şi; este mai mare decît voin­ţa şi posibilităţile României de a-1 contracara. Vizita preşedin­telui Mitterrand a Însemnat, du­pă cum am văzut, o loviţură dură dată acestei politici. Atît de dură îneît Ungaria se vede nevoită să-şl reorientez*» temele predilecte ale propagandei sale antiromâneşti spre alte zone de interes. Nu ne îndoim că le va găsi rapid în arsenalul politicii sale gîndită „pe termen lung“.

în sensul celor arătate mai sus, va fi foarte interesant de urmărit ce vor face acei cetă­ţeni români, dusnwni înverşunaţi ai actualei puteri din ţară. care s-au găsit (din această cauză), tn majoritatea cazurilor, alături de

propaganda antiromânească a Ungariei. Este vorba despre preşedinţi şi membri de frunte ai partidelor de opoziţie, despre dizidenţi sau falşi dizidenţi, des­pre şefi ai Alianţei Civice sau altor organizaţii ori uniuni, ca­re, în ura lor. faţă de actuala putere, n-au .reuşit să facă nici o deosebire Intre aceasta şi ţara din care fac parte-şi au umplut paginile ziarelor străine cu de­claraţii/ de multe ori mincinoase. Aceşti reprezentanţi ai opoziţiei nu s-au sfiit sâ dedare că vizita preşedintelui Mitterrand In Ro­mânia este inoportună; i-au spus acest lucru chiar oaspetelui francez la întîlnirea specială a acestuia cu ei. Ignorînd regula elementară care pretinde ca pre­şedintele u n e i: ţări mari să n « . întreprindă, în politică, acţiuni întîmplătoare. Este adevărat, dom­nul Mitterrand a iăcut, cti pri­lejul vizitei sale în. Ungaria, O declaraţie primită cu multă, re­ticenţă la noi. Dar preşedintele francez şi-a dat destul de repe-

> de seama că nu poate merge pe mîna Ungariei, o ţară care ă ajuns- să „agaseze" ţările occi­dentale cu pretenţiile sale, care

, a încurajat mişcările separatiste din Slovacia, a vîndut arme croaţilor, o. ţară care crede că poate împărţi, împreună cu Ce-

. hoslovacia şi Polonia, continen­tul în două-părţi, total deosebite,

. care vrea să transforme Transil­vania în cu totul altceva decit e -în realitate. Domnul Mitter­rand doreşte înfiinţarea unei confederaţii a statelor europene, dar nu una care să ducă la răz-; boaie civile în ţările continen­tului, la moarte şi distrugere. Gum par a crede că e posibil c e i , ce exportă în ţările vecine ura între etnii şi arme care ucid. Tn acest context repetăm întreba­rea: Ge vor face partidele politi­ce? Se a făcut Alianţa Civică,

. aţi văzut; (Vom reveni). .

PUNCTUL N0ST1U DE m m. (urmare din pag. I)

tn campania antiromânească de la Eger şi-au adus contribu­ţia şi nnil lideri ai minorităţii maghiare din Transilvania. Spe­ră ni că punctclc de vedere ex­primate acolo, cu o gravă şi no­civă încărcătură dc resentimen­te antiromâneşti, să. fie doar ale lor şi să nu reprezinte opinia ansamblului minorităţii maghia­re, cu carc populaţia'românească majoritară doreşte să trăiască in Pace şi conlucrare creatoare. Dc- serviciul pc care-1 aduc aceşti lideri nu este numai la adresa românilor, c» se răstrînge nedo- nt asupra intereselor minorită­ţ i maghiare, cît şi asupra ra­porturilor generale româno-ma- gliiare.

întrebăm şi do această dată legiuitorii noştri, unde încetează democraţia şi de-unde începe trădarea de ţară?( Şi cu accastă ocazie s-a misti­

ficat adevărul despre evenimen­tele de Ia Tg. Mureş din m ai‘90, •nventîndu-se un «genocid antl-

■ ®aghiar" Reiese cît so poate de

clar responsabilitatea in faţa is­toriei a „raportului N.S. Dumi­tru", dift carc decurg consecinţe grave, ce prejudiciază pe termen lung interesele naţiunii române.

Avem convingerea fermă că se face foarte puţin, în propaganda internă şi mai ales externă, pri­vind realităţile interne din Ro­mânia. Din păcate, prejudiciile, cu consecinţe catastrofale, • sînt şl rămîn pe termen lung.

Comunicările „ştiinţifice" de la "Egcr au „uitat” şă dezbată, cu simţ autocritic realităţile dure­roase, legate dc omorîrea bar­bară a 10.000 de români arde­leni în evenimentele anului 1848,

.ca-şi de uciderea bestială a su­te de români la Ip, Treznca şi alte localităţi transilvănene,' in timpul dictatului de la Viena (1940). Martirii noştri nu pot fi uitaţi şl aşteptăm scw c in faţa tribunalului lumii, aşa după cum au procedat germani] şi ruşii, faţă de poporul evreu şl polonez.

Pretenţiile absurde şi obrazni­ce emi^e Ia Egcr sint vehiculate de o ţară în care nu s*au res- pcctat şl nu se rcspcctă dreptu*

rile elementare ale minorităţilor din propriul teritoriu. Situaţia dezastruoasă a românilor — în curs de asimilare — este un e- xemplu grăitor; în aceeaşi stare jalnică se află şi celelalte mino­rităţi. Găzduirea la Egcr a unei astfel de manifestări „ştiinţifi- ce“ evidenţiază cît se poate de clar ipocrizia echipei guverna­mentale de la Budapesta, ln problema îmbunătăţirii relaţiilor româno - maghiare.

â in datele pe caro le avem la dispoziţie sîntem îndreptăţiţi să afirmăm că la Eger, în 13—14 a- prilie, s-a derulat doar un alt clişeu din marele scenariu care este realizat, dc foarte mulţi ani de zile, în vederea destabilizării României

în ^perioada pe care o traver­săm, cu prelungire evidentă spro viitor, componenta econo­mică a destabilizării ţării noas­tre' este un ait element căruia ungurii îi acordă o atenţie deo­sebită. Rămine’ dc văzut în ce măsură jocul politic al relor pes­te 100 de partide ale României !<j va oferi nn teren fertil şl. mal ales. pînă cind. Putem să fim, oare, liniştiţi că destabiliza­rea armnţei, a serviciului român de informaţii, a poliţiei etc. a

luat sflrşlt şi că, în fine, fie­care, va intra în atribuţiile sate?

Bineînţeles, la Eger, „Vatra Românească" a fost din nou in­criminată ca organizaţie naţio­nalistă. S-a „argumentat" cu sta­tutul falsificat al Uniunii noas­tre, carc — aşa după cum am mai precizat la timpul cuvenit— a fost răspîndit în Europa Oc­cidentală, via Budapesta şl Vie­na,■ (s-a folosit ştampila furată de agenţii udemerişti din sediul, do la Tg. Mureş). Un maghiar cinstit din Transilvania, revoltat de propaganda antiromânească a U.D.M.R.-ului, ne-a motivat „războiul psihologic" anti-Vatră dus de mass-media ungurească: „ln scenariul dc autonomie a Transilvaniei — regizat la Buda­pesta şi pus în aplicarc după de­cembrie *89 — s-au avut în ve­dere toate variantele posibile, cu excepţia apariţiei „Vetrei Româ­neşti", caro le-a încurcat socote­lile Comentariile sînt de prisos.

Sesiunea „ştiinţifică" de la E- ger se conjugă eu preocupările U.D.lVÎ.R.-istc, reflectate în emi­siunea în limba maghiarS a TVR (luni după-masa), precum şi ln numeroasele p-.jl)lt<aţii ma- ghlaro d i» ţara noastră —. toate

cu un vădit caracter iredentist, antiromânesc. Este motivul pen­tru care cerem din nou desfiin­ţarea unor astfel de focare de propagandă antiromânească! in­clusiv a mentorului lor, partidul etnic U.D.M.R.

Afirmăm cu toată răspunderea că atîta fimp cît U.D.M.R. şi alte organizaţii „culturalo" maghiare (Pro Transilvania E.IM.K.E., Bo- lyai şi altele) vor .fiinţa şl vor provoca fapte şi atitudini anti- româneşti, în ţara noastră. cu precădcre tn Transilvania, nu poate fi calm şi atmosferă de conlucrare.

Pc dc altă parte, apreciem că nici o raţiune politică, socială -şl cconomică nu Justifică, inerţia manifestată do forurile dc - con­ducere ale ţării, în faţa oricăror iniţiative şi demersuri ale «Ve­tre» Româneşti". '

Desfăşurarea diferitelor confe­rinţe, curopeno ţi (ne) ştiinţifice (Viena,' Etror, Budapesta şi nu în ultimul rînd , unele din Româ­nia), demonstrează cu prisosinţă

■justetea activităţii „Vetrei RomS- neşti", care rămîne printre puţi­nele organizaţii fidele Intereselor naţionale ale poporului român,. fără, însâ» ş5 aibă nici o preten­ţie fn exercitarea puterii.

'ADEVARUL.D& CLUJ PAGINţÂ*^

U N IU N E A JUDEŢEANĂ A SINDICATELOR .'. ...LIBERE CLUJ

anunţa: " - v -Se convoacă Adunarea G enera la Extraordinară

a liderilor sindicatelor afiUaîe Ia U n iunea Sindica­telor Libere din judeţul C îuj, tn d a ta de 8 mai 1991, orele. 11, la sediul uniunii din C Iu j-N apoca, B-dul Eroilor nr. 16, avînd la ordinea de zi pro­blem e organizatorice urgente. ,

Rugâm liderii sindicatelor a filia te şi liderii sindi­catelor a filia te la una din federaţiile din c a d ru l C.N.S.L.R. sâ fie prezenţi, avînd asupra tor de le ­gaţie de participare din partea sindicatului, care va râmîrie la U.S.L.J. Cluj. B IROUL OPERATIV. -

(669)

CAMERA DE COMERŢ Şi INDUSTRIE CLUJ :

\ ' anunţaSEMINAR iNTERMATIOMAL pe teraa: ÎNTREPRIN­

DEREA ROMÂNEASCĂ IM FAŢA , CO NCURENŢEI INTERNAŢIONALE, organizat în perioada 1 4 -1 7 m ai 1991, la Suceava. > '

Participa experţi O .N .U ., Departam entul Com er­ţului Exterior. ' _

Costul: 4 850 lei/persoană. O rganizatorii asigu­ră: documentaţie, transport local, cazare (incluse în cost). < ■ ; / ■ ■ . . , u :■ Reiaţii la Centrul Regional d e ’Comerţ' Internaţio- , nai, Suceava,'telefoane: 1-04-73; 1-01-48, int. 125, prefix 987.

Membrii Camerei sint invitaţi să comunice inten­ţia de participare la te!efq.ans!a 1-13-51; 1-22-14 sau. sâ ne contacteze direct !a sediu! riostru din Cluj, B-dul Eroilor nr. 2.

t „Gindirca pozitivă schimbă viaţa noastră spro bine. par­ticipaţi şi Dumneavoastră? Puterea Iui Ctiristos no ajută. Informaţii: UNIVERSELLES XEBEN E.V. „90, POSTFACH W-Wurzburg Germania”.

y j m A m

, ® Vînd, pe valută său lei, a- partament 2 camere, confort. Ca-1

, lea Floreşti. Telefon 0-89-22, (43747)

® Vlnd maşină do scris Robo- trori nouă şi înscriere Dacia iu­nie 1989. Telefon: 2-33-7S, orele

■ ÎS—20. (822) 7© Vînd autoturism Dacia 1300,

■puţin, avariat. Telefon 3-53-10, ( « 9 ) -,

3 Vînd CE,@ Dacia din ianua­rie 1935 şi antenă parabolică completă. Telefon 8-27-47. (622)

® Vindem bicicletă Ucraina, sticle, TV color Blaupunkt, ceas Doxa. Telefon 8-53-63.. (103Î)

© Vînd i covor persăn.' ‘mecanic 3,5X4,5, 15. mp şi picap stereo, cu două difuzoare, ambele în sta­re perfecţi Telefon 7-18-57, (107G)

• Vînd ţuică de prune,'nisip3 metri cubi. Str. Tipografiei’ ar,

• 20. (1075)® Vînd maşină injcctat ma­

nual, candelabru 2 braţe, moche- . tă 3-'2, set motor Mobra. Informa­

ţii str. Muncitorilor nr. 8, ap. 4.(1032) _ . j - :■ ' ■

— ® Vînd vană nouă 1,70 m, ru­ble, maşină vată zahăr,- casă. ieftin. Cluj, str. Napoca 13. (618)

® Vînd decodor film-not pen­tru recepţie prin satelit.. Telefon7-34-23. (1120)

® . Vlnd magnetofon „Rostov" nou cu boxe 2X40 W. Telefon!6-52-14. după Ora 19. (1134)

® Vînd cuptor adaptabil, gaz şi aragaz nou, reşou cu două o-

B u mchiuri,■ frigider »Pram“. Telefon8-51-26. (1119)- ® Vînd televizor color în stare excepţională. Cumpăr; forinţi şi videorecorder ~ Panasonic nou. Telefon 1-37-71; (1151) . . .

® Vînd linoleum tip parchet nou, dulap sculptat lemn tare. Telefon 5-12-13. (1154)

@ Vînd 100 litri vln roşu şi 100 litri ţuică prune. Negociabil, du­pă ora 16, telefon 8-43-61. (093)

® - Vînd robot universal Mouli­nex, 6 operaţii,, aparat de tăiat mezeluri inox, filtra cafea. Co­muna Baciu nr. 3, după ora 18.. (7.40) ■ ■

®, Vînd butelie de aragaz. I n - ■ formaţii zilnic după orele 16, te­lefon 4-20-75. (741)

® Vînd urgent sau schimb cu. Dacia, Aro pe motorină uşor a- . variat. Vînd mobilă stil. Mănăş­tur 95, bloc D 8, ap. 13. (743)

• Vind GES Dacia înscriere iulie 1300 şl noiembrie 1987. Te­lefon 4-90-31. (H7o) • .

® Vînd pene de gîscă. Str. Plo­pilor nr. 81, Bioc P 19, ap. 55. (1181) -■ © Vînd casa 2 camere, grădină 800 mp, gaz, lumină zona gării. 6000 dolari sau 850.000 lei. Tele­fon 3-65-83. (1CS3)

• Schimb cameră confort ?i 200 mp teren arabil pa Zriny~ ar. 9 (iîngă paşapoarte) cu 3 ca­mere (sau 2). Exclus Mănăştur şi Grigorescu. Telefon 5-87-33, între orele. 16—20. (1147)

® Schimb apartament 2 came­re, proprietate ILL, zonă ultra- < centrală Bucureşti, cu similar Gluj. Telefon S53'l-17-43. (1203)

• Schimb apartament 3 came­re proprietate, parter Mănăştur, cu 2 camere Mărăşti. Informaţii: telefon 5-28-36. (1212)

® O fe r una garsonieră mare, cu două in tra ţi ultracentral. Cer -2 carnete mici, confort central (zona M. Viteazul).' Telefoni 1-65-83. (1006)

• Schimb apartament cu 3 ca-, mere 'Oradea, da stai,, cu simi­lar Cluj. Telefon 3-16-57. (755-A)

• Schimb apartament două' ca-- mere, Gheorgheni, -- IGRAL, cu

3—4 camere. Telefon 5-31-37. (783) • • ■

® ASKLF.PYOS mulţumeşte I.C.S. încălţăminte, în special1 domnului director Victor Budu- şăn; pentru amabilitatea cu care ne-a găzduit în depozitul din Piaţa Cipariu, gest neegalat încă

- de nici o altă autoritate locală, (722-A)

• Caut translator pentru lim-.- ba turcă.. Telefon 5-61-G3, zilnie între- orele, 17—20., (751), - ..

& Preiau contract de închirie- re apartament doua-trei camere contra recompensă. Informaţii:B.-dul 22 Dcccmbrie nr. 133, bloc'

• M 2. se.-II,'„ap. 35. (1114)• © Cine a găsit sîmbătă seara o mingel de piele' în autobusul 46, rog să sune la telefon 1-53-65.(1033)' ■ r • •' '•.

APXCULTOBII care- vor să- se..'deplaseze în pastoral Ia- Va­lea la i. Mihai sînt invitaţi. să sa prezinte la asociaţie-- pînă. joi, 9 «nai a,c.,, pentru a achita ta r i da

•S0 lei de familie. (7S8)

.• închiriez rochii' de 'mireasă, din import. Telefon 8-10-20.(323-A)■: ® închiriez ,pe termen lung a- , partament mobilat da 2 camere, cartier Grigorescu. ' Telefon:8-98-12. (1129) ' /

® închiriez apartament 3 ca­mere, mobilat, televizor, frigi­der, telefon, pentru valută. Vînd maşină de cusut „Veronica”*, e- - lectrică. Telefon 5-33-30, între o- rele 17—21. (1175)

© Studente medicină căutăm garsonieră'apartament pentru în­chiriere. Telefon 8-36-59, - orele 13—20. (1186)

© Dau în chiria apartament2 camere, pe valută, cartier P lop i-, lor. Telefon 6-08-72. (1188) ■. •' Dâu în chirie ,pe str. Godea-

nu, apartament 2 camere, com­plet mobilat, pe valută.. Telefon4-77-56. (1219) -

r iA m b e m :

• ® Schimbăm casă particulară (2 camere, bucătărie, baie, 1300 mp grădină) şi apartament cu 4 camere bine finisat cu casă par­ticulară cu cel puţin 4 camere' Şi' grădină. Acceptăm variante. Telefon 7-92-03. (023)

• Schimb garsonieră, zona Union, cu apartament 2—3 ca-

. mere. Ofer recompensă sau nu- . mur înscriere OJVL. sub 500. Te­lefon 8-C0-55. (1033) -

• Schimb ! înscriere frigider nou, congelator cu-înscriere TV alb-negru. Telefon 5-04-88- (644)

• Schimb garsonieră mare cu una mică • central. Telefon.1 '3-25-80, după ora 18. (1117)

® Sîncean Maria pierdut con­tract de închiriere eliberat de ICRAt. Sluj. ÎI declar nul.(1143)

® Matiaş Victor pierdut legiti­maţie de serviciu. O declar nulă. (ÎISt)

# Cu nejnSrgittiU durere, re­grete ş i ' lacrimi nrsecate, nnun- făm ia c : i i r c i fulgerătoare din yla(& a scum pului nostra saţ şl t»t& MOCAN ALEXANDBU fn rlrstS da M ani. tnm orm lntarea are lo c azi, m arţi 7 m al, ora 12,00, dln c ip c l i cim itirului MUnăştur. Amtetirea ta va fl veşn ic vie în Inimile noastre. Drnnnozcu te iertc /ţ l sil-ţl od ih n cascl tn p ico suîlctul. Sofia Torifa* copiii l o i - n» ţi LorcJani. (127U)

9 C a nem ărginiţi dorere s i * despărţim d » scxtm pd ;1 iubliulnostru gtQsra şi cuam at MOCAN AliESĂNDEU., la trecerea ta o* ternitato. Dumnezeu t i te . Ierte

ş l să-ţi oaiîsaeascâ eaîîetai tSxi ban. Socrii Bom an . şl , Elarla, oum catele Tuţa şl N tli ea fam i­liile. <13745-A)

# Cu laim tle zflrcbitc âe~dăre~' ra n e despărţim de scum pul

nostru fiu ş l ' frate MOCAN A iE X A N D ilU . Părinţii M ocan Ioan şî Susana, surorile . M aria şi Rodica cu familiile. (!3:iî-E > (I37ta-B)

9 Sincere condoleanţe vecin i­lor noştri fam . M ocanu la m a­rea durere pricinuiţi, d o m aaiţea

v soţului drag MOCANU ALîKXANDRU. Asociaţia de loca ­tari, Bl.. K ÎS, str. M oldoveana S. (4371») i ’■9 Ca inim ile zdrobite de dure­

re, - anunţăm Încetarea din viaţii a sd im p ei noastre' soţii, mdmc»

.bunici şl’ străbunici -M A M A ' ' CUCURtrzAN, In vlrstâ de ss ani. Inm ormîntarea - va av?fi lo c m iercuri, 8 m al lâ h . Ia : ora M, d in , capela cimitirului d in Cor­doş. Soţul GSiebrghe şi cop iii cu fam iliile îndoliate. (753)

■ @ Cu adincă durere aaisraj în­cetarea l ăia ■ viaţâ J a scum pului m eu-'soţ GREOSGIîE VAÎDA, dnpâ o scartă -d ar foart® grsa suferinţă,'. !n- v irsti de - 57 ani, e - lectrîcian - la >iEiectroina®ntaj'‘ şl IREC. Inmorajintarea are loc în ,7 m al 19J1, ' ora - M ,, dla capela' nouă a cimîtiriîSui MăB&jtux. So­ţia Î.Ki’.aţa. (1Î22). © Ca dtirere ia suflet şi ochii p lini il® lacrim i &niraţ&m înceta­rea din v ia ţi a scum pului nostra

soţ, tată şi bnnie NICOLAE MOLDOVAN (CIOCAN), în vîrs- tă d c 70 de ani, din Săiicea. In - m orm lntarea va area lo c m ier­curi, 8 .m al 1931, în satul Săilcea. Sofia Maria, fiii Vasile. şi Ion cu fam iliile. (1321)

@ Cu durere in satiet aaîîaţiTn că scum pul costru tată, socru şi bunic ION MACAEIE, a Încetat dia viaţă, In ziua de 3 m ai 1333, I» virsta de 83, de a n i.‘ In veci nemtngilaţl, fiu l Vasile, nora Maria şi nepoţii Ovidiu şi Ka’u l.- (12S3-D)

% Cu inim a zdrobită de. dure­re anunţăm încetarea .din viaţă a scum pului nostru tatăv . aocTU şi bUnlc IOAN MACAB1E. Grl- gore. A n a ,1 Gabriel, G rigore şl Adrian. în v ec i îţi vom tsfla m orm intul cu laiSrimL (1283-E)

9 Cu inim a zdrobită de dure­re anunţăm - încetarea din viaţă a scum pului nostru tată,' socru Şl bunic IOAN MACABIX. Nelu, îca , Ga!>l şi Bareş. tn veci te vom plinge. (IIM-C)

O Cu nem ărginită durere bo luăm rămas bu^ de la cel care a fost un tată, socru şl bunic de înaltă nobleţe sufletească, ION MACAB1E. Fiica M ărioara, soţul îo s if şl nepoţii îosif şi ftlllial. - (1Î93-B)

Ca durere tn suflet anunţăm treccrea la eternitate, după ' O Crea suferinţă, a celui m al scum p

tată, socru şl bunic IOAN MACAR1E. Fiul Virgil, nora Mo­nica şi nepoţii Oana şl Flavlu. (UM-A)

9 Azi, 7 m ai, so îm plinesc 1 ani da cînd Iubita noastră m a­mă r.lARIA PACUBAB, dln Ţas’j , na-a părăsit pentru totdeauna. O clipă do amintire pentru sofistu l

e l m inunat. FamlUa. (US7)

Cu inim ile 2droî>ita d » dure­re anunţăm încetarea fulgerătoa­re din viaţă a scum pei noastre m am e, soacre şl bunici SUSANA RUS. înm orm huărea va avea lo c miercuri, S m al, ora tn c o - EKiaa' Feleaea. Fiicele Ana, Ilea -. -na şl Letiţia cu familiile. (121S)

@ Cu m are durere Sn siSleteT ne despărţim de scumpa noastră •. . soră , cumnată şt mătuşă SUSANA EUS. ,'Fle-l som aul lin şl amintirea blnecuvîBtatâ. Fra­ţii şl surorile Maria, Gavril şl Ana, cu ; fem iliile. (121Î-A)

® . Anonţăm taşplto!reă~ă e>E** săptăm toî d® Ia .decesul a o a r n »® 1 oroîeaoars A U SE LIa E U N E A - ‘

Farassasniî va avea lo c m iercttJr*»* m al mi, o ra », ia s>u-er*c * Eo&. fa m ilia , ( l l î i )

O S-a Izaplieiit o n an, la « i o » 1 ' de cfad ne-a p ă r ls lt s c u t » .» * * 1 nostra soţ, tată, socru ţ i f c im t ® ARTIMON SECEANU. E ă m î**® veşnic In inim ile noastre. psteusS-' Ha. (1134). # Un Bq de la decesul noastre m am e, profesoara A 0 canto EMILIA POP. O flifcn ea S " cS -se ta pace. Fam . p o p . (i221>

S Ca durere In suflet ne d e » — părţiia de tata, socru l j j t u n i ­su l nostra t u h u ţ u j u c o ş , plecat ta eternitate m uli p r e s devreme.' Nu-1 vom uita n i c i o ­dată. Fiul N ica ca fam ilia. (TST>

P Şbttem alături - do c o le g «S nostra Florin. Vancea tn. nuu —dnrera pricinuită de moartea mamei 'dragi. -Foto 8. (7gg)

9 Cel şase copii ca fa m U îilo ” se despart d e in liiia ' Iar tn.am .ii M AEIA SUCIU, văduva c itotârc— ţislol bisericesc g r e c o - c a io î ie 'â î ia ' B ele?, în iîl'ia de 7 m ai, orele !!»»■ din capela . cim itirului Central.--..;,-': d in Cluj. A d io , buna şi a e p r e ţ a - ' ita noastră m am ă, tţt span copU S. dum nitale ’ dragi. 'F a m . Ş to ţ c s » Stăvaru, Ia ta n i. N egoescu, ciiio - reaa_ şt Suciu P e tra ' care te r e a - . Să ca şi d s acolo» din ceruri, sS. ne vegheri. (778)

® Cu . profundă d iîrcre anusî^ ■; ţăm m oartea fulgerătoare a s c u m ­pei noastre masne, soacre, b io ­n ici şi slrabiaiicl IffiAMIA N ICA.» In virstă de 79 ani. L a crim ii® noastre iţi v o r uda raormîntJkl- Nn te vom ni ta niciodată s u fle t nobil şl carat. Inm ormîntarea v a avea Ioc în zîua de 8 fb »! 1591» ora 12, în sat .M iluani, ju d e ţu l Sălaj. îndurerat soţul, x o g i î î r Ioan , Oniţa şi Lenuţa c o ta m i-I ,li Ho. (734) , - r

® Cu inim a zdrobită fie d u r e - ro anunţăm - încetarea din v ia ţă , a sccm pulu i nostru soţ,- tată, f i a , .

ginere, frate şl cumnat ÎOAN -.;:'-- SOPOEAN, în vlrstă de ÎS anU înm orm întaraa va Vavea loe a25» : ;7 m al 1931, ora 15 la capela n o u â , a-Iănăştisr.. fonaîlîa IniîoH^Să. :t

0 Clipa fu lgerătoare. ' care . - a întrerupt vlafa stam pei noasSro soţii, m ame şl bunici, farm acia- ta- GE0RGETA, M Alt IA IV AN O V; născută PLATON, ă îndoliat s u ­fletele celor care o plîng. O p e - ■ trecem p e ultimul dram m lar- curi, S m ai 1991, ora 13, dia c a ­pela nouă, M Scă;tur. F am ilia Îndurerată. (1275) ' V ,

@ Cu nemărginită darer® şl Ia— , crîm i ta ochi, anunţăm pa t o ţ i ce l care a o cn n osc»t-o şl Iu b it , că Inima bună a dragei n oa stre m am e MONICA VANCEA a 'În ­cetat să m al bată după o luivg& şi grea suferinţli. O vom con d u ­ce pe uîtism l său drum tn zSeta de S ■ m ai, ora 14, din capela m a ­re a cim itirului Central. A m in ti­rea chipului eî drag ş i-b lîn d o vom păstra de-a pururi in s u fle - - tele noastre. Fiii M arius şi F lo ­rin V acceo ca fam iliile. (*87)

f» Cu ■ inimile zdrobite- de dure­re anunţăm încetarea fu lgeră­toare dln viaţă ar bunului n ostra soţ şi thtă VASILE BAICAN, d ln saţul Nădăşel. Dum nczau să-t Ierte şi să-l odihncască în pace. Soţia M ăriuca şl fiu l V lorel. (S9S) ■

9 Se Împlineşte un an de - la trecerea tn eternitate a scu m p ei' noastre MIOARA BAGIIIU. Fru­m useţea chipului, nobleţea sufle­tului Tău, caracterul ferm f> patriotismul Tău răm în veşnic Imagine şl exem plu v ia , pentru toţi cel drasl al ţăl răm aşi ta arm ă. Saţul Aurel şl Boraţlu fltţi (1278) '9 Cu Inimile zJrabita de dure­

re anunţăm Incetarc» d io vlsţS '. a Iubitului nostru TEODOR PLEŞ de 77 anL Inm ormîntarea va a*, veâ Ioc la t m al 1S>1, ora 13 ta ' satul Nearsova. în v ec i n em îa -. Giiaţl soţia Ileana, fiica Mărioa­ra, ginerele Ghiţă şl nepoatele ■ Adriana şl G abriel» eu familia. (331) ’ __ L i

COLEGIOU DE REDAGŢIEî IU* Călian (redactor fef), Dan Bobreano (redactor $eS adjunct). Vaier , GhSorcano (redactor ţel adjunct). Traian Bara (secretar genorai d« redacţie), (ra Rai, Maria Sânseorzan. Rado Vida.

REDAOTlAi « o j , itt. Kspoca t l l i rttfcCPOAOTB) l-ift-SJ (redactor «ef)i IrfM )» (re^ncto» »s» adjunct ţi secretariatul 4a ndactl*)l 1 'îM I (s*ctl>! cultora!ă)i (secţia o robi an»» (ocial-economico)) l - ( l - e ) (secţia erofcUrr.» c*tAtene$U)i t-r$-04 tsdalnlstratla eiarutuiV taica »obU- citata «* oH seşts dlnlo. tntro oreta 9—18, aonal Is administraţia, str Napoca nr. I# (la a*r*

sl diiminlca tnrhla

Tiraj23.133