NICOLAE IORGA

ISTORIA

relatiilor romine

antologie

editura

SEMNE

, tl

on

rl

www.dacoromanica.ro

INSPECFORATUL PENTRU CULTURA AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

NICOLAE IORGA

ISTORIA RELATIILOR

ROMANEAntologie, editie ingripta i note

de

Florin ROTARU

Traducere de: Anca VERJINSCHI

0 0"

Editura SEMNEBUCURESTI

1995

www.dacoromanica.ro

Coperta de: MIRCEA DUMITRESCU

Acest volum a fost publicat in cadrul programului cultural:

BUCURE§TI, CAPITALA CULTURALA EUROPEANA

www.dacoromanica.ro

ARGUMENT EDITORIAL

in ciuda locului nemuritor din cuprinsul patrimoniului cultural national,opera savantului Nicolae Iorga este prea putin cunoscuta contemporanilor nostri.Cu astfel de rapiri, editori remarcabili au avut taria sa se confrunte in ultimajumatate de veac, republicind o parte din lucrarile marelui istoric. Totusi,majoritatea acestor scrieri a ramas p'ina de curind sub consemnul interdictiei: secret.Asadar, In mod logic, imperativul zilelor noastre it reprezinta regasirea acestorlumini ascunse atita amar de vreme.

Inevitabil, Romania de astazi a preluat si traumele cenzurii staliniste,manifest al desconsiderdrii asiate a omului socotit un simplu detaliu. Efecteleacestui atentat la memoria poporului roman sInt, in mod irefutabil, adevaratelepericole care ameninta efectiv viitorul tarn. Poate de aceea, nici nu prea shitamintite astazi si in mod voluntaro-diversionist se fac trimiteri la monstrii"industrializarii sau planificarii abolite. Negresit, necunoasterea adevarului istoric,din opera. lui Iorga si din 'intreg panteonul cultural romanesc nu doare si nuinseamna un pericol, reprezinta o benigna infirmitate intelectuala. in schimb,erorile de situard si entuziasmele incomode ale diletantilor datorate necunoasteriisint excluse in momentele istorice insemnate, altfel asemenea infirmitati devinprimejdioase pentru viitorul neamului. Asadar, rostul de-a restaura adevarul istoriceste primordial si trebuie urgent asumat de catre institutiile culturale de rangnational: Academia Romana, Ministerul Culturii, Arhivele Nationale si altele.Daca dorim ca popor sd aratam omenirii vointa si capacitatea noastra de-a organizasi de-a apara un stat romanesc, atunci regasirea fiintei istorice a neamului, aconditiei umane ceea ce ne da libertatea hotafirii propriului viitor fall a fi staginitide complexe de inferioritate, de prejudecati sau refulari, toate acestea devinprioritati indubitabile ale etapei istorice acutale.

Programele: BUCURESTI, CAPITALA CULTURALA EUROPEANA,precum si BUCUREFTI, CAPITALA LATINITATH ORIENTALS, isi propunredefinirea Statutului cultural al Capitalei tuturor romanilor, isi asuma acestedeziderate, dar numai In relatia cu romanii din vecinatatea statului nostru si numaiin conditiile financiare disponibile, asa incit se ()fell mai degraba semnale editorialesi nu productii de carte indestulatoare.

Dupa aceste distinctii principiale, trecem la o scurta prezentare a antologieide fats care, dupa aproape optzeci de ani, ofera cititorului pentru prima datarepublicarea acestor lucrari tiparite de N. Iorga in 1917 precum si prima fortraducere In limba romana: Histoire des relations ruso-roumaines, Editions duJournal "Neamul Romanesc", Iassy, 1917; Histoire des relations anglo-roumaines,

www.dacoromanica.ro

Imprimeris Progresul", Iassy, 1917; Histoire des relations entre la France et lesroumaines, Edition du Journal Neamul Romanesc", Iassy, 1917. N. Iorga apublicat aceste carti In volume independente, dar erau legate Intre ele printr-o temacomunA: istoria relatiilor romane. TrecuserA doi ani de la Inceperea rAzboiului §iRomania, dupa o stare de neutralitate, a intrat in anul 1916 in marea horn a mortiialaturi de Antanta. Cunowerea legaturilor mai vechi, chiar multiseculare, dintrealiali era un deziderat al acelor timpuri. Si-au asumat aceastA responsabilitateAcademia Romand, obligindu-se sA suporte cheltuielile tiparului §i difuzareagratuita a lucrArilor, precum §i un ilustru membru al ei, savantul Nicolae Iorga cares-a angajat sA scrie aceste lucrAri. Evenimentele militare nefaste, apoi refugiulprecipitat la Ia§i, au amInat realizarea acestor proiecte culturale. Totu§i, chiar Inconditiile grele ale refugiului §i in atmosfera dezolanta a unui ora§ suprapopulat,rAtAcit §i mizer, Inghetat de o iarnA hafnA §i bIntuit de tifos exantematic, it Intilnimpe Iorga, In prima lunA a anului 1917, Impartind brownie pe la misiunilediplomatice §i militare straine din Iasi, precum §i prin tran§ee.

Chid Iorga a inceput sA scrie aceste studii, istoriografia romans se afla lainceputuri In toate cele trei directii ale relatiilor descrise de autor. Chiar legaturileruso-romane, mai apropiate §i mai delicate, nu cunoscusera lucrAri notabile in afaradocumentelor publicate de I.C. Filitti §i a articolelor dedicate de tinarul slavist deatunci, Silviu Dragomir, raporturilor dintre romanii ortodoc§i din Transilvania §iimperiul rus. Cu toate acestea, este uimitor sA constati, astAzi, cum judecAtile devaloare emise de Iorga cu atitea decenii in urmA, sllnt nedepa§ite de §tiinta istoricacontemporanA. In schimb, de§i apreciate de man personalitati straine, rareoriintilne§ti mentionarea acestor studii ale lui Iorga. Uimitoare, in special, este tacereadin perioada interbelica, pentru ca regimul comunist le-a interzis, §i to Intrebi dadnu cumva autorul a deranjat prea multe personaje importante, fie romane saustraine. Constatarile facute de Iorga au dezvaluit multe mecanisme ascunse folositein vechime, dar reluate periodic tot timpul in istorie ca pe o metoda deja verificata,iar unele concluzii slut fArA echivoc, mai ales atunci and demonstreaza cudocumente ca in Romania niciodata nu au existat unele curente de mass filo-rusesau filo-austriace, ci au existat grupari politice filo-ruse sau filo-austriace, create inCara noastra de acele mad puteri, fie speculind dorinta sincera de emancipare aneamului nostru pe care o ImpArtA§ea multi flint* roman, fie prin metode §imijloace mai puffin ortodoxe. Totu§i, dupa al doilea razboi mondial, a aparut inexilul romanesc o voce care s-a referit la aceste studii ale lui Iorga, Indeosebi larelatiile ruso-romane. Autorul, N.S. Govora, rAstalmAce§te sau pentru ca nuIntelege scrisul marelui istoric, el dezlAntuie un atac furibund impotriva lui Iorga,considerind ca n-a fost un mare patriot §i un nationalist invederat, ba dimpotriva aurmArit sA perturbe vigilenta romanilor: istoricii no§tri, ca Iorga de exemplu,scriau ca ru§ii niciodata nu au urmArit cu tenacitate sa ocupe Constantinopolul. [...]Nu, desigur cA nu, din moment ce Nicolae Iorga a scris, probabil cu grija de a linlctipe valahi, o carte IntreagA, in care pe sute de pagini se chinuie§te sa demonstrezeca nu a existat testamentul lui Petru cel Mare [...], scopul tiparirii acestei carti, a fosttocmai acela de a adormi grijile valahilor no§tri (N.S. Govora, Relafiile romiino7ruse, Editura Carpati, Traiano, Popesco, Madrid, 1981, vol. II., p. 147). Pareincredibil §i, totu§i, intr-o tarn cu veche tradilie democrats se mai poate faptui

II

www.dacoromanica.ro

sacrilegiul rasturnArii ierarhiei de valori, tot a§a cum, dupA 1989, Intr-o RomaniedebusolatA, mii de eseu" §i evici" savIr§esc acelegi terifiante monstruozitAti,lAsindu-ne o legitimA oroare fats de fanatici §i de profanii veleitari.

Prezenta traducere a urmArit o redare cit mai fidelA a sensului frazelorautorului §i a mijloacelor sale stilistice specifice, in centrul atentiei fiindu-nemodelul oferit de excelenta traducere fAcutA de Maria Ho lban unei alte lucrAriscrisA de Iorga: Istoria vigil bizantine. Pentru a fi cit mai aproape de formelelexicale specifice lui Nicolae Iorga s-a incercat, in mAsura posibilului, sA sefoloseascA acei termeni §i acele expresii care reprezintA caracteristicile limbiiliterare romane Intrebuintata de autor In scrierile sale.

Note le de trimitere ale autorului au fost verificate aproape in totalitatea lor,rareori intimplindu-se O. nu gAsim sursa citatA. in continuarea acestor note,transferate din subsolul paginii la sfir§itul fiecArui capitol, au fost trecute notele deeditor marcate in text prin paranteze drepte [ 1.

Se cuvine sA ne exprimam recuno§tinta pentru Intregul sprijin intelectual i

pentru sustinerea acestor programe culturale ce ne-au fost acordate cu generozitatede cAtre scriitorii Mihai Ungheanu i Mircea Micu. De asemenea, vrem sAmultumim §i sA amintim totodatA marele efort depus cu adevArat profesionalism decAtre Editura SEMNE, fAcInd posibilA aparitia acestei cArti.

Florin ROTARU

III

www.dacoromanica.ro

ISTORIA RELATIILORDINTRE

FRANTA SI ROMAA NI

.0**0.row

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Domnul N. Iorga sau Iorga este un moldovean nascut la Botosani, la 5 iunie1871. Doctor al UniversitAtii din Iasi, el este profesor de istorie la Universitatea dinBucuresti, membru al Academiei Romane, deputat In Parlamentul regatului. Aajuns de anal- In pozitii inalte prin munca, stiinta si talentul sau. Pentru noi,francezii, este interesant de stiut ca in Fillip a venit pentru termina anii deucenicie stiintifica si ca este diplomat al Scolii noastre practice de Inalte Studii(Sorbonne). insarcinat cu misiuni in strainatate pentru a stringe documente privindistoria OM sale, a Intreprins lungi si fructuoase explorari in arhivele si bibliotecileeuropene, mai ales in cele ale Frantei, Ita liei, Austriei si Germaniei. Numeroaselecopii Mute aid au alimentat vastele culegeri care, sub patronajul AcademieiRomane, apar sub numele Hurmuzaki §i au furnizat materialul unor publicatiiconsiderabile precum Acte fragmente privind istoria romanilor, adunate indepozitele de manuscrise ale Occidentului (3 volume) si Note si extrase pentru aservi istoria Cruciadelor din secolul al XV-lea (5 volume, 1899-1915).

Dar dl Iorga nu este doar un cititor, un neobosit copist; e un istoric. Curios saafle detaliul faptelor, el tie si sa arate cum se Inlantuiesc acestea si degaja cauzelecare le determine. A dovedit-o atit in imprejurari exceptionale In care a fost Intr-unfel, purtatorul de cuvint al t.arii sale in fats lumii stiintifice cit si in conferinta tinutain fata delegatilor Universitatilor straine veniti sä is parte la jubileul Universitatiide la Iasi, in 1911 (Elemente originale ale vechii civilizatii romilnesti) sau in celedour comunicari citite la al treilea congres international de istorie (Londra, 1913)asupra Bazelor necesare unei noi istorii a evului mediu §i Supravietuirea bizantinain Wile romane. A scris carti a caror grosime dovedeste o lectura imensa, dar caresint cu totul altceva decIt niste culegeri de texte: Philippe de Meziere (1327-1406)§i Cruciadele in secolul al XIV-lea, teza prezentata la Scoala de Inalte Studii(fascicolu1110 in biblioteca scolii, 1896) asupra vietii si scrierilor unui senior picardcare nu inceta sa lupte atit cu sabia cit si cu pana Impotriva dusmanilor crestinatatii;o voluminoasa Istorie a literaturii romane in secolele XVIII si XIX; o Istorie aimperiului otoman (5 volume, 1908-1913) pe care a fost nevoit sa o publice,resemnat, in germana si in Germania, nereusind a o edita nici Ia el, nici Ia noi; oIstorie a romanilor din Transilvania fi Ungaria (2 volume, 1915-1916) publicata deasta data in francezA si la Bucuresti. Si nu vom vorbi nici despre manualele deistorie universals sau de istorie a Romaniei redactate pentru elevii scolilorsecundare, nici. despre numeroasele articole, critici si altele, publicate fie inBuletinul Sectiei istorice a Academiei Romane fondat in 1912, fie in BuletinulInstitutului pentru Studiul Europei sud-orientale, printre directorii caruia se

5

91

www.dacoromanica.ro

numara Incepind cu 1914, nici despre culegerile stiintifice destinate strainatatiiprecum ale noastre Revue critique d'histoire et de litterature §i Revue historique.Nu ar fi loc pentru a intocini o bibliografie completa a operelor dlui Iorga; celeamintite ajung de altfel, pentru a marca locul eminent pe care 11 ocupa in lumeaeruditiei istorice.

Publicist si savant fecund, dl. Iorga este de altminteri, un infocat patriot. hiiubeste tara pentru bogatia pamintului, pentru originalitatea artei sale religioasechiar profane, pentru varietatea literaturii ei atit de necunoscute Frantei; o iubestepentru nefericirea ei. t i iubeste poporul harnic cinstit, mai ales neamul puternical taranilor care string recolte atit de bogate si care dau armatei atitia bravi soldati.Istoria ne arata acest popor impartit in mai multe ramuri separate de fluvii munti,dar care slnt constiente de originea for comuna si care doresc sa se uneasca intr-unmare Stat dunarean. Vorbeste cu entuziasm despre actul creator care in 1859 apecetluit unirea Moldovei si a Valahiei pastreaza Frantei un viu sentiment derecunostinta pentru contributia esentiala adusa de aceasta latind sord mai mare anoii Romani. Precum toti patriotii romani, doreste ca la acest nucleu sa vins sa sealature $i ceilal ;i romani supusi Inca jugului strain, mai ales cei care Indurapersecutiile austriacilor $i ale maghiarilor. Razboiul mondial izbucnit In 1914 Iiaparu ca un un prilej unic pentru a-i elibera in sfirsit pe acesti frati oprimati si adesavirsi unitatea romaneasca. In octombrie 1915 stria: Nu am foviiit nici o clipsde a recunoafte fi de a sluji cauza cea adeviiratd. Sint unul dintre acei inapoialicare Ina mai cred ca pe lume mai exists i altceva dee& dreptul fold. InRomania noi ne-am hotdrit... Prime le incercari il lovira cu cruzime in interesele luipersonale, dar nu i-au clatinat nici convingerile nici sperantele. S-a gindit mai Intlila popor: Taranul nostru a fost admirat in felul in care $i -a aparat pamintul natal;cu toate durele Incercari pe care a fost nevoit sa be suporte, nu a degenerat"(scrisoare din 20 octombrie 1916). Chiar dupa cucerirea Valahiei de catre austro-germani ajutati ca pe timpuri de halali, de bulgari $i de turci, el nu si-a pierdutnadejdea: Noi nu sintem nici descurajati, nici umiliti. Nu ne simlim nefericiti deliam pierdut totul, mai ales cei mai saraci dintre noi, caci nemtii nu-si fac nici unscrupul in a ne lua totul sau in a distruge totul. Nu regretam nimic din ceea ce amfacut; sintem constienti ca nu am precupe %it nimic pentru a lupta, In chiar clipa cudse preconiza o revigorare morals, lenta, dar sigura. Nu ne amagim cu sperantedesarte; ne vom Indura soarta, adica ii vom Invinge. Aceasta este o opera de reluat$i nu o opera de parasit. Suferinta ne va face mai puternici pentru repriza de mime."(scrisoare din 18 decembrie 1916). In acelasi timp, de la tribuna Camereideputatilor Iorga spunea: Am intrat in rdzboi cu hotdrirea de a dobindi intregulnostru drept. Pentru aceasta fi pentru nimic in plus. Dacli, in timpul acestuirdzboi, am dovedit inch o data ca pe atitea alte cimpuri de &Vale ca sufletulomenesc ramnine mereu superior mijloacelor furnizate de hazard noi am scris uncapitol nu numai in istoria rikboaielor, dar fi in dezvoltarea umane.In acest discurs, el reinvia cele mai man figuri ale istoriei romane: pe Mihai Viteazuleroul caruia i-am calcat pe urine in victorie fi in suferintli... Am suferit ca el fipoate de mime ii vom pedepsi ca fi el pe acei care acoperii cu uzurparea for unteritoriu romanesc; pe $tefan cel Mare at carui stindard a fost de curind gasit desoldatii gerkeralului Sarrail intr-o minastire bulgara de pe Muntele Athos (vezi

6

$i

moralitlijii

www.dacoromanica.ro

Illustration din 28 iulie 1917). La 27 aprilie 1917, dl Iorga prezenta la TeatrulNational din Iasi o drama despre Stefan cel Mare; familia regala a asistat laspectacol si a fost un eveniment literar care a Mut sä bata inimile tuturorromanilor.

Asteptind ora recuceririi", dl Iorga lupta cu pana cu atita inflacarare sicredinta precum ostenii cu armele lor. Poate ca niciodata activitatea sa nu a fostmai roditoare ca atunci cind se afla exilat in propria-i tart De sub degetele sale deistoric si de tiparitor se succed brosuri de propaganda menite a face Romaniacunoscuta tarilor Antantei si pe aceste natiuni, Romaniei: Relatiile romanilor cualiatii, scurt rezumat de 46 de pagini; Drepturile nationale s i politice ale romanilorIn Dobrogea in care prezinta consideratii politice din care diplomatii vor trebui säse inspire cind va fi vorba de a pune conditfile de pace; Istoria relagilor dintreFranta si Romania, pe care o veti citi mai departe si in care, in doua sute de pagini,a condensat o masa considerabill de fapte atestate prin documente adunate unulcite unul, din biblioteci si arhive. In acest din urma opuscul, vor putea fi urmaritecu interes crescind raporturile dintre doua popoare despartite prin man intinderi siimperii dusmane, dar unite prin comunitatea de limba si de interese din antichitateagalilor pins in zilelele noastre. Aceasta lucrare a fost mai into oferita gratuit decatre autor, ofiterilor misiunilor fraceze ca un omagiu de recunostinta", iar acumva putea fi citita sub o noun infatisare, cu credinta ca, larg raspindita, sä contribuiela stringerea legaturilor dintre not si Romania, legaturi in care inima are tot atitaputere cit si raliunea.

Charles Bemont

7

www.dacoromanica.ro

CUANT INAINTE

Aceasta carticica a fost Inceputa in momentul In care pentru Romania sepunea atat problema grava a destinului ei viitor, dist §i a datoriilor ei fata de justitie,civilizatie i umanitate. Citeva capitole au aparut In Independenta Romiin'd. Restuleste inedit.

Academia Romano a luat hotarirea de a publica aceasta contributie istoricape care Romania o datora Intr-adevar, mai ales la aceasta ora a luptei comune, soreisale mai mari §i nobilei protectoare a maretelor ei Inceputuri. Cartea ar fi aparut laBucure§ti daca evenimentele n-ar fi hotarlt altfel. La Ia§i, la ora retragerii §i apregatirilor febrile pentru revaqa, ea se arata In umilul vqmInt al nefericiriinoastre.

Scopul autorului, fost elev al §colilor Frantei, este de a face doar cunoscutpublicului francez a politica actuala a Romaniei nu este o improvizatie, nici uncapriciu, ca ea raspunde unor vechi tradi ;ii §i urmeaza calea aratata de dezvoltareaistorica.

Nicolae IorgaIa§i, 13 decembrie 1916

8www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

PRIMELE RELATII DIN TIMPUL ANTICHITATIIBSI EVULUI MEDIU

Pentru a gAsi primal contact intre neamul francez neamul romanesc,inrudite prin comuna lor descendents lating, trebuie sA ne intoarcem la epoca foarteindepartata cind galii, in larga lor expansiune cuceritoare, trecurg riurile din nordulPeninsulei Balcanice pentru a ajunge ping la sanctuarele vechii Grecii. inainte saudupg acel mare eveniment al migratiei popoarelor, elemente cu singe galic seasezarg in vecinatatea dacilor.

Si Inca mai tirziu, amestecul de singe a putut sg se producd in vremea cindRoma era stgping atit pe Loire cit $i pe Dungre, elemente militare de origine dacicafiind folosite in legiunile din Galia sau, invers, elemente galice in cele din Dacia.Dar acesta este un mit cu caracter general apartinind circulatiei interioare apopoarelor, in largile cadre geografice ale Imperiului si nu un fenomen caracteristicrelatiilor dintre stramosii francezilor cei ai romanilor.

Totusi, cu mult timp inainte de intemeierea dire anul 1300, a PrincipatuluiValahiei catre anal 1360, a Principatului Moldovei, cu mult inainte de aparitia, Insecolul al XIII-lea, a primelor voievodate romanesti, cruciadele purtarg in Orientacea cavalerie francezg care, infaptuind vointa diving, gesta Dei per Francos,intemeie Regatul Ierusalimului, Imperial latin al Constantinopolului si numeroasefiefuri militare. Pe atunci, neamul romanilor incepea sA aiba un rol in Balcani. Ynmod cert a ajutat la restaurarea Statului bulgar distrus de bizantini. Valahii din Pindluptarg multi ani cu bravura caracteristica neamului lor, impotriva legiunilorimpAratului Vasile ucigaful de bulgari sub drapelul printului caruia i se spuneaTarul Samuil. Ei au fost primii cu care luara contact cruciatii care, la sfirsitulsecolului al VII-lea traversarg Peninsula BalcanicA; apoi trupele lui Ludovic alVII-lea, regele Frantei, urmind drumul strAbAtut de armata gennang a regeluiConrad, au avut de-a face in codrii bulgarilor ce se intindeau peste cea mai mareparte a actualei regiuni sIrbe precum in defileele Balcanilor Pindului, cu nomazivalahi, cu pAstori cAlguze apartinind aceleiasi natii, in sfirsit, cu soldatiiimparatului bizantin, mai ales arcasi recruta ;i din Marea Valahie tessaliang, ;inutal pastorilor razboinicilor.

La sfirsitul secolului at XII-lea, cind predica inflAcgratA a lui Folques deNeuilly provocA acea noun cruciada menita a-i da tronul Constantinopoluluicontelui Baudouin de Flandra, vasal al regelui Frantei, valahii din Pind ridicargcurind steagul revoltei impotriva jignirilor aduse cgpeteniilor lor. Trei frati, Petru

9

si

9i

1i

1i

1i

1i

www.dacoromanica.ro

zis si Cazaca-Alba intrucit purta costumul traditional din bland de oaie al pAstorilorvalahi, Asan Joan, luara conducerea acestei miscAri care reusi sA respingA pestetot incercarile de represiune poruncite de Bizant. Chiar dacA Statul intemeiat prinvaloarea si triumful for a primit numele de Imperiu al bulgarilor ei se simteauvalahi; numele purtat de sefii acelui Stat, precum acela de Bon la, urmasul lui loan,arAtau in mod evident originea romans. Ei intretinura relatfile cele mai strInse cuceilalli romani, cei de pe malul sting al Dunarii care alcAtuiau o stralucitoarecavalerie si care erau numiti cumani datorita stapinirii turanilor care le apAsaneamul. Cronicarul francez al celei de-a treia Cruciade, Geoffroy de Villehardouin,vorbeste adeseori despre conflictele care avura loc intre cruciati, reprezentanti aicredintei apusene acei regi ai Bulgariei, acei imporati ai revoltei care intelegeausA reprezinte neclintita ortodoxie a Rasaritului traditiile imperiale ale noii Rome.Villehardouin nu se insala niciodata in privinta adevAratului caracter national alelementelor pe care cavalerii francezi le intilnira in cimpille Traciei inimprejurimile macedonene ale Salonicului. La fel $i continuatorul sail, Henri deValanciennes, el deosebeste bulgarul le Bougre care nu era osteanul caracteristic alarmatei Asenizilor, de cumanul de pe malul sting sting al Dunarii, mereu pe cal,fluturmd in batAlii flacAra verde a lancei sale si de blacul balcanic, valahul din Pind,autorul rascoalei aparatorul noii coroane. De altfel, aceeasi nota se regaseste $i lacontemporanul lui Villehardouin, preotul german Ansbert, care descrie expeditialui Frederic Barba -Rorie pentru a se incredinta cA valahul era un tip in mod netcaracterizat. Cmd Villehardouin numeste noul stat regatul Blachiei fi Bugriei eldAdea prea bine seama de caracterul acestui imperiu in care bulgarul reprezentatraditia politica clasa urbanA, in timp ce tot ceea ce era pastor sau ostean deprofesie apartinea neamului romanesc al Blahilor.

La mai putin de o jumAtate de veac dupa Intemeierea, in 1204, a aceluivremelnic imperiu latin al Constantinopolului, marele val al invaziei tAtare seintinse asupra cimpiilor Europei orientale trecind de Carpati,ilimpinse pe regeleUngariei invinse pinA pe malurile MArii Adriatice, pentru a se retrage apoi si a seaseza in stepa ruseascA si in regiunile danubiene devenite de atunci tinta stapiniriisale. Reprezentantii ideii de cruciada ii considerau pe Mari drept posibili aliatiimpotriva Sarazinilor si a turcomanilor, profanatori ai Sfintului Mormintstapinitori ai Locurilor Sfinte. Timp de zeci de ani Occidentul s-a amAgit cu ideeaca Hanul ar putea deveni credinciosul auxiliar al unei not cruciade aceastaaliantA ar putea fi chiar pecetluitA prin convertirea la crestinism a redutabiluluiimparat mongol. Dominicanii franciscanii, fideli osteni ai Bisericii romane,insArcinati special sa converteascA Oriental la credinta catolica, obtinusera mai demult o misiune pe lInga acesti tatari susceptibili de a-si parasi credintele religioase.Printre acesti calugari cersetori si vagabonzi, insufletiti de o rivnA noun, majoritateaapartinea neamului latin si multi erau francezi. lata de ce in naivele povestiri aleunor dominicani Nicolas Ascelin sau Jean du Plan-Carpin, ale unui Rubriquis, ceera de fapt flamand de origine, pe numele sau Ruysbroeck, se gasesc cel putin dateasupra tArii locuite de roman asupra amestecului politic din care acestia fAceauparte, dad nu $i despre romanii Acest Rubriquis vorbeste despre Valahia luiAsan in numele careia s-a crezut ca se afla o aluzie la un Stat roman Intemeiat pemalul sting al DunArii, dar mentionarea Salonicului (Solun al slavilor) in

10

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

ca

§i

§i

si

gi

ingiii.

www.dacoromanica.ro

vecinatatea acestuia dovede§te ca e vorba doar de acea mare Tessa lie, rezervorulbalcanic de unde s-au raspindit valahii.

Chiar denumirea de Stat valah, intemeiat, a§a cum am spus-o mai sus, lainceputul secolului al XIV-lea, prin unirea grupurilor politice de origine populara,care se gaseau de mult timp risipite in Valahia actuala, se intilne§te pentru primaoars In operele lui Philippe de M6ziere 1 acel fervent propovaduitor al cruciadei,acel, cavaler picard care din frageda tinerete a fost amestecat in treburile Orientului,acel cancelar al Ciprului care avea cuno*tinte directe §i personale asupra Siriei §iEgiptului. Yn minastirea pariziana a celestinilor, a redactat opere menite a trezispiritul de ofensiva cre§tina in Occidental sfi§iat de certuri, datoria de a-i invinge pepagini §i de a elibera Locurile Sfinte. El nu uita nici un popor, nici un Stat care arfi fost capabil sä sustina noua cruciada §i de aceea, in doua fmduri, in Gindulbatrinului pelerin mai intii §i apoi in Cavaleria Pasiunii scrisa-in vremea infringeriisuferite de cre§tini, la Nicopole (1396), el mentioneaza dubla Abblachie. Eldovede§te prin asta la fel de buna cunoa§tere a existentei principatului valah cita noii forme politice moldave situate la nordul teritoriului roman de pe malul stingal Dunarii. Aflase numele celui de-al doilea dintre marii prinfi valahi de Argqpe care-1 nume§te Alexandra de Balgerat, forma corupta a cuvintului Basarab.Alexandra, fiul lui Basarab a reu§it sä mentina in pofida Ungariei, independentanationals pe care un mare efort militar a facut-o sä triumfe in 1380 sub domniatatalui sau.

NOTE

1 Vezi, Nicolae lorga, Philippe de Mizares, 1896.

11

$i

$i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

FRANCEZII PE DUNAREA ROMANA.IN TIMPUL CRUCIADELOR DIN SECOLUL AL XV-LEA

De aide', cavalerii francezi apucaserA sA cunoasca aceastA Valahie cu prilejulbataliei de la Nicopole, bAtalie pierduta, dupa cum se stie, din vina lor: in loc sA laseotelitele trupe ale lui Mircea, domnitorul Valahiei, sA dea prima lovitura asupraarmatei alcatuitA din spahii indrazneti si ieniceri de neclintit care luptau subordinele lui Baiazid I, ei se aruncara cu o nechibzuitA impetuozitate in atacul asupranecredinciosilor. Mircea a fost nevoit sa asiste ca martor intristat la o infringere pecare nu o putuse impiedica. in timp ce comandantul suprem de la Nicopole,Sigismund, regele Ungariei, si el pe jumatate francez prin originea-i luxemburghezA

predecesorii sai, Carol Robert si Ludovic-cel-Mare, impotriva cArora Valahialuptase pentru a-si dobindi independenta, erau Angevini din Neapole, francezi pursinge si aplicau sistemul francez in administrarea Ungariei fugea cu o barcA spregurile Dunarii pentru a reveni prin Constantinopol si Dalmatia in capitala sa,cavalerii francezi se refugiara pe malul sting at Dun Aril unde se trezirA fatA-n MOcu niste tarani pentru care cruciada nu era nimic altceva decit un prilej de a culegeun cistig de pe urma invinsilor oricine ar fi fost ei. noissard reproduce povestiriprivind neplacuta intilnire cu acesti jefuitori rustici care ascunsera In colibevesmintele bogate ale cavalerilor imbrAcati si inarmati dupA moda lui Carol al VI-lea.

$i totusi acesti cavaleri ai cruciadei au fost nevoiti sA revina pe acestemeleaguri. Cmd Filip-cel-Bun, duce de Bourgogne, dornic sA se remarce in marealupta pentru Christos, incerca sA lege relatii cu printii crestini din Orient caretrebuiau sA-I sustina In intreprinderile sale, isi trimise ambasadorul, pe Guillebertde Lannoy, in partile Lituaniei, la ducele Witold. Acesta se opri la Kameniec-Podolski, pe Nistru, in imediata apropiere a tinuturilor Domnului moldavAlexandru-cel-Bun care conduse mai bine de treizeci de ani (1400-1432) si cAruiaMoldova ii datoreaza desAvirsirea organizarii ei militare si politice. Trimisul lilaparte la ospete solemne in compania ambasadorilor sositi din indepArtate tAri si aprintilor tatari vasali. insotit de o escortA alcatuita din saisprezece persoane, romaniin mare parte, el trecu fluviul, de la Kameniec la fortareata moldava a Hotinului ;purta misive scrise in limbile latina si in teitara. intilnirea solului bourgognon cudomnitorul Alexandra avu loc in burgul Cozial, name amintind de acela al vechiicapitale a tArii, Suceava, Socav in limba slavA. 0 noun escortA si not permise deliberA trecere i-au fost acordate spre a-si continua cAlAtoria spre Wile Sultanului

12

www.dacoromanica.ro

turc, dar aceste ;inuturi erau tulburate de moartea lui Mohamed I (1421) §i el trebuisa-0 schimbe drumul. Dupa ce a traversat locuri pustii dintr-un linut Inca prea putincolonizat de noul Stat moldav, ajunse la cel mai de seama port at tarii la MareaNeagra, Moncastro al genovezilor, Cetatea-Alba a romanilor, iar pentru tatarimai tirziu pentru turci, cuceritorii ei, Akkerman. Aici gasi genovezi, valahi §iarmeni sau hermini" care faceau negot cu Levantul. Sosirea lui Guillebert avu locin vremea cind mid de lucratori dati de Witold, se ocupau cu inaltarea vechilor ziduridatorate stapinitorilor genovezi qi cu refacerea acelui mare port, care era §i o platade desfacere pentru tinuturile ruse§ti ale Lituaniei, capabil sa reziste unui eventualatac din partea turcilor. Trebuie sa mentionam ca inainte de a ajunge la Cetatea-Alba, calatorul nostru cazu in mlinile indraznetilor haiduci care se facura stapini peavutul §i persoana sa. Notiunea de ordine publics exista totu0 in acea Moldova ainceputului de secol at XV-lea cad vinovatii au fost imediat prin0 dati pe minavictimei care putu sa dispuna de ei dupa cum i-a fost voia. Pagubitul in loc sa-ispinzure, se multumi is banii 'inapoi §i-i lass sali practice liberi meseria peseama altor calatori.

La mai putin de douazeci de ani de la calatoria lui Guillebert de Lannoy, oarmata maghiara comandata de romanul loan de Hunedoara, conducatorulregatului ungar impotriva turcilor, 10 propunea sd porneasca chiar spreConstantinopol pentru a intari amenintatul Imperiu Bizantin. Armata trebuiatransportata de o flota venetiana pe cheltuiala ducelui de Bourgogne §i a Papei.Galerele venetiene intrara intr-adevar pe gurile Dunarii (1445) pentru a-I intilni peloan de Hunedoara care scapase din dezastrul de la Varna (1444). Comandantul forera Valerand de Wauvrin, un bourgonion care, tutors in Cara sa, iii povesti ispraviledin aventura dunareana, unchiului sau, Jean, autorul unor vechi cronici a caror naivgrai picard 10 mai incanta §i acum cititorii.

Vreo cincizeci de pagini ale acestei pitore§ti povestiri shit consacrate acesteicampanii din 1445 §i de fiecare data cind este vorba despre auxiliari, sint mentionatiromanii din Valahia condu0 pe atunci de domnitorul Vlad Dracul. Se vorbe§te §idespre flub acestuia, feciorul din Valahia, iar dascalul lui, un batrin o§tean carevorbea destul de bine frantuze§te be povestea cruciatilor despre felul cum a fostpurtata sub ochii sai, in urma cu cincizeci de ani, marea batalie de la Nicopole.Armata valaha este descrisa ca fiind o trupa.indrazneata §i zgomotoasa, umplindaerul cu strigate de lupta, mai ales atunci cind marile bombarde ale cruciatilor iiilansau cu oarecare precizie ghiulelele for de piatra spre zidurile cetatilor turce§ti dela Dunare. Si-au incercat §i valahii puterile cu.aceasta artilerie putin cunoscuta §i seintimpla ca explozia unei bombarde prea Incarcate sa transforme bucuria acestoraspri soldati in dezamagire. Wauvrin u povesti cu placere unchiului sau celepetrecute sub zidurile Giurgiului care pentru el era la Georgie §i nu uita samentioneze ca fortareata, descrisa in amanuntime, era de pe vremea mareluidomnitor Mircea. Urma§ul acestuia ii vorbise despre numeroasele blocuri de sarevindute in Turcia, al caror venit a acoperit cheltuielile constructiei. Sperind saredobindeasca aceasta mo§tenire parinteasca ocupata acum de turd, el 11 asigura cd,in acest caz, femeile tarii sale ar fi fost in stare sa cucereasca cu fusul in minaimperiul otoman.

13

si

1i

www.dacoromanica.ro

Dunarea e trecuta cu simple vase romane§ti pe care cronicarul le nume§temanocques".

Dupa ce an patruns pinA la gura de varsare a Oltului In Dunare, la miculNicopole" (actualul ora§ Turnu) §i dupl ce a gteptat sosirea mult aminata, a luiloan de Hunedoara pins la un moment cu totul neprielnic operatiunilor, cruciatiirevenira pe Dunare, atingInd portul Brilago", azi Braila care, vizitata findincepind cu secolul al XIV-lea de vasele Orientului, mai ales de cele aleTrebizondului, forma principala piata comerciala a Valahiei, precum §iLycocosmul" care era Lycostome (Gura Lupului), castelul insular al Chiliei, inDelta Dunarii.

Venise vremea care marcheaza sfir§itul cruciadelor franceze. Dad Moldovamai lupta Inca pentru Cruce, daca marele ei domnitor Stefan (1457-1504) merita, ina doua jumatate a secolului al XV-lea, sa fie numit de Papa Sixtus al IV-lea atletulcre§tinatatii", atentia Frantei va fi de acum lnainte Indreptata catre marea problemsinterns a organizarii ei moderne §i se Intoarse de la Wile dunarene. PentrucI§tiga aliati impotriva turcilor, Stefan cel Mare stabili numeroase relatii cuPapalitatea, cu ora§ele comerciale ale Italiei, mai ales cu Venetia, dar §i cu Florenta§i, fsrs Indoiala, cu Genova, cu printii italieni de§i corespondenta sa cu regeleNeapolelui nu s-a 'Astra WA a mai vorbi de vecinii ssi catolici, regii Ungariei(Matei, fiul romanului Joan de Hunedoara) §i ai Poloniei. Yn acea vreme au existatdesigur §i aventurieri precum Antoine Marini din Grenoble, ministrul regeluiBoemiei Georges Podiebrand, care venira sa-i ceara lui Ludovic al IX-lea sa isparte la o mare opera comuna impotriva turcilor, dar dad acest rege, cu figura alitde noun §i nelini§titoare I§i marturisea public adeziunea la ideea Cruciadei, el nuera cItu§i de puffin inspirat de entuziasmul Inainta§ilor sal. De altfel, niciodata vreuntrimis nu i s-a adresat oficial regelui francez pentru a-i cere un cit de mic ajutor infavoarea Moldovei pe cale de a pieri. Francisc I §i contemporanul sau german,regele Maximilien I §i Papa Leon al X-lea au fost autorii unui proiect de cruciada,dar acest proiect nu avu urmari §i du§manul Casei de Austria, candidatul francez laCoroana imperials, aparatorul hotarelor Rhinului impotriva poftelor germane,avea cu totul altceva de facut cleat a se impotrivi avintului lui Soliman-Magnificulmenit sa devina aliat permanent al Frantei impotriva lui Carol Quintul.

14

a -li

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

NEGOCIATORI SI CALATORI FRANCEZIIN SECOLUL AL XVI-LEA

PRIM' PRETENDENTI ROMANI IN FRANTA

Prin catastrofa de la Nicopole sau daca doriti, prin insuccesul acesteicampanii a Dunarii pe care tocmai am schitat-o, Franfa in Orient luase sflr§it.Franta diplomatilor in cautare de aliati patrunde insa In acest Orient european lainceputul secolului al XVI-lea, prin agentii sai permanenti de la Venetia, prineinisarii sai la Constantinopol §i prin ambasadorii extraordinari care yin sä islegatura cu principii maghiari din Transilvania, pretendenti la Coroana Ungarieiconfiscate de Hasburgi, pentru a-i atrage sa lupte impreuna impotrivaimperialismului cotropitor al Casei de Austria.

Pe vremea c'ind un Ricon10 facea aparitia la mica curte maghiara a Carpatilorca mesager al aliantei, Moldova devenitA principatul roman conducator, se afla subsceptrul unui personaj deosebit de activ §i de intreprinzator, Petru, zis Rare§, fiulmarelui Stefan. El avea legaturi cu toti vecinii sai cre§tini, visind sa traga foloase depe urma certurilor dintre acqtia pentru a pune stApInire pe aceasta. Transilvanieunde avea mo§ii intinse Si care era locuita in mare parte de tarani din neamul sauromanesc gata de a-1 primi ca pe un eliberator. A fost find pe rind dumanulnempacat §i prietenul trecator al regilor Poloniei, al Voievodului Joan", regeleUngariei din familia Zapolya, §i at lui Ferdinand de Austria. Dar nu a avut legaturidirecte cu Franta, ai carei agenti urmarira cu interes vadit marirea §i decadereaacestui Petro Bogdan (Bogdan insemnInd in turd.: moldav), vayvoda sau chiar regeal indepartatei Moldove. Regele Valahiei, adeseori simply creatie §i instrumentdocil al puternicei Austrii, atragea mult mai putin atentia.

Citeodata, rapoartele reprezentantilor Frantei la Constantinopol mentio-neaza fapte ating'ind istoria Principatelor, fapte petrecute sub ochii acestor agenti.In prima jumatate a acelui secol al XVII-lea ei vazura alaiurile voievozilor nou-numiti de imparatul lor, Sultanul, nefericiti domnitori maziliti intorcindu-se laConstantinopol pentru a fi deposedati de averi, stor§i de bani §i pedepsiti pentruprosperitatea lor trecuta, razvratiti dati mortii pentru a fi rivnit sä domneasca, chiarcu titlul de vasali intr-unul dintre principate. Pe alocuri, agentii '1§i marturiseau milafate de aceste victime avind ambitii curajoase sau dreptul cel mai autentic. Iatascrie unul dintre ace§tia, in 1558 credinta ce se vede In ace§ti turci and e Ininteresul lor." Alta data, despre aceia0 turci acoperiti de singele unei proaspeteexecutii politice, el mai spune: E o natie care nu poate fi indestul mita §i blamata,

15

www.dacoromanica.ro

nu atit pentru necredinta ei fi deosebirea dintre religia ei fi a noastrii cit pentruobiceiul ei de a face mereu la fel sau fi mai rele fapte.

La cltva timp dupd asta, intimplarea apropie Franta de aceastA regiunedunAreanA. Dinastia Piastilor se stinsese de curInd in Polonia. Mostenirea acesteiaera reclamata de imperialii austrieci aflati pe cale de a-si anexa prin infiltraridinastice ca In Ungaria, Intregul Orient crestin sau cel putin tarile catolice, dar nufAra a avea incuviintarea Sfmtului Scaun. Catherina de Medicis vru sA Impiediceaceasta noun extindere a stApinirii habsburgice. Ii opuse arhiducelui chiar pemostenitorul tronului francez, pe fiul ei Henric, viitorul Henric al III-lea. Pentrua-i cistiga pe electorii poloni ea ii ademeni cu o alipire la coroana regalA, a Moldoveisau cum i se spunea in Polonia, a Valahiei.

Din luna septembrie 1572, regele Carol al IX-lea promitea printr-o scrisoareadresatA lui Jean de Monluc, episcop de Valence, agentul sAu, de a pune Valahiasub stiipinirea numitului regat (al Poloniei) precum era ea odinioard, fie pe caleabunei invoieli, fie prin fora, Polonia dobIndind cel putin dreptul de a numi aiciprincipi sau palatini, sub rezerva unui tribut traditional platit turcilor. Monlucmerse mai departe: Intr-un discurs solemn rostit la 10 aprilie a anului urmAtor, infata nobilimii polone, dadea asigurari cA viitorul rege era prea mindru pentru a serecunoaste vasal al Sultanului si pentru a-i trimite techinii Moldovei alipitAregatului sAu. Turcii foarte suparati opusera imediat cel mai Inversunat refuz: acelenegatii perpetue constatate cu mihnire de agentul regal la Constantinopol. Cu toateacestea, Henric de Franta a fost ales si printre ostenii care-1 Insoteau cind Isi fAcuintrarea fastuoasa erau Si citiva InvesmIntati si Inarmati ca valahii.

Aceste not relatii atraserA un amestec In treburile Moldovei care niciodatA nua dus lipsA de pretendenti. S-a hotarit sustinerea unui personaj nestatornic, polonulAlbert Laski, a carui nesfusite aventuri au avut drept teatru $i Parisul. incercareade a i se sustine pretentiile, de altfel lipsite de orice fundament, s-a izbit derezistenta de neinfrint a tArli: numita Moldova, scria agentul francez, nu vrea delocpe cineva care sii nu fie de-al ',Ira

Printre cei care figurarA un moment In suita lui Laski se afla $i un thiny culungi plete negre, cu alura placuta, Inzestat cu un mare talent pentru limbi straine,capabil O. se exprime In italiana cea mai curatA la acea vreme cind stilul concertidomnea la curtea Frantei $i sA-si Inalte talentul pinA la a scrie imnuri de mareamploare despre Divinitate: se numea Petru Dumitru $i pretindea a fi fiul luiPatrascu, Petrasque pentru francezi, cel care a fost cIndva ajutat la greu de baronulAramont, ambasadorul Frantei In Orient, $i ca urmare, sustinea a fi moctenitorulMarii Valahii. $tia sA-si istoriseasca nenorocirile Intr-un mod deosebit deinteresant $i sA puna un accent de sinceritate In revendicarea drepturilor salenaturale. Biet copil fall ajutor, zalog al tatalui sau, apoi orfan pArasit la turci, elfusese trimis de un anume pa.01 in Siria fi in Arabia fi chiar in mai multe forth'roe0 cad ti din Asia, mereu sub path puternicii, mereu neciijit fipedepsit timp de maibine de cincisprezece ani; el venea de la Damascpentru a se arunca la picioareleacestei preacreftine coroane, apArAtoare a tuturor dezmostenitilor $i sprijinullegitimitatii aflate In restriste. Interventia ambasadorului Frantei la Constantinopolar fi fost Indeajuns, spunea el, pentru a-1 ajuta sA-si biruiascA dusmanii si pentrua-1 detrona pe domnitorul Mihnea cel care i-a uzurpat mostenirea.

16

www.dacoromanica.ro

Cererea sa dateaza din anul 1579. Cu toate acestea, el nu se indrepta spreConstantinopol, prin Lyon Inainte de 1582. De aici, In februarie a anului urmator iiscrise o epistola doamnei de Germigny, sotia lui de Germolles, ambasadorul caretrebuia sa-i sustina drepturile in fata tribunalului eminamente coruptibil al MareluiStapin. Un an mai firziu, Germigny care 10 primise la Constatinopol clientulrecomandat cu acte in regula de la Venetia, de secretarul francez Berthier, asigura

afacerea prin'ului meu merge din ce in ce mai bine, pina la a putea fixa pentruluna urmatoare termenul inscaunarii. Totu§i, sub diferite pricini: sarbatorimusulmane, cadouri §i tributuri de primit etc., aceasta inscaunare suferi mai multeaminari. In van s-a intervenit pe linga sotia Sultanului care-§i dorea din Frantasulimanuri §i clini care se gudura sau pe linga unchiul" Sultanului demnitariicare fusesera convin§i in problema dificila a moftenirii legitime a Valahiei. Seajunsese la pierderea sperantei de a mai Invinge rezistenta uzurpatorului, and unnou efort Invinse once opreli§te: Petru, print de Valahia I§i facu o ie§ire solemnaprecum vechii Imparati bizantini semanInd in drumu-i our prin multimea muta deuimire §i fennecata de frumoasa-i prestantl. §i merse sa se a§eze cu prietenii luifrancezi la Bucure§ti §i Tirgovi§te. Aici porunci sä se faureasca tunuri, pregati omica armata §i ridica palate al caror gust frantuzesc va trezi mai tirziu admiratia luiBongras, savantul editor al lui Gesta Dei per Francos. In februarie 1584, Germignyse declara incintat de printul nostru care ii trimisese portretul alaturi de douablanuri de zibelina.

Totu0 treaba se termina prost. Acest domnitor cu fumuri obiceiuririsipitoare, acest personaj cochet, prieten cu strainii nu placu multora. Au fostadresate plingeri la Malta Poarta §i Mihnea §tiu sa traga foloase. Petru a fost mazilitfara ca ambasadorul Frantei, mereu lipsit de bani, ss poata dejuca lovitura. Or,Petru ce fusese impopotonat cu porecla de Cercel din cauza podoabei ce o purtadupa moda favoritilor de la curtea lui Henric al III-lea prefers sa fuga inTransilvania unde fu jefuit Intemnitat timp de doi sau trei ani Intr-o inchisoare aStatului. Scapind din castelul de la Muncaciu, nu mai indrazni sa se arate la Curteafostului sau protector, unde de altminteri, fusese sfatui sa nu se mai duca. Aparu laVenetia raspindind Inca o data faima frumusetii, luxului aventurilor sale. A fostadmirat, dar §i poftit sa plece cit mai grabnic cu putinta. La Constantinopol unde seduse In cele din urma, ultimele eforturi ale unui om fara bath, fara partida §i grasprijin diplomatic n-au fost decit o zbatere dureroasa. Turcii scapara de el faand sase scufunde vasul ce-1 ducea spre un exil Indepartat (1589).

Pilda acestui scurt triumf gasi totu§i imitatori, care au fost mai putin noroco0,dar §i mai putin nefericiti. In 1554, domnitorul Moldovei, Alexandru Lapupeanu,ginerele lui Petru Rare§, tiranul despre care vorbesc rapoartele franceze de laConstantinopol, amintea cu mindrie in fata ambasadorilor Transilvaniei, exemplulregilor Frantei, Angliei §i Poloniei care, toti cu toate ca find foarte puternici,totuyi platesc tribut Sultanului fi ii indeplinesc poruncile precum Moldova fiTara Romilneascii; mai firziu, el 10 Indruma feciorii, daca le-ar fi fost rapitamo§tenirea, atit catre regele Frantei cit §i catre cel al Angliei, al Poloniei §i dogeluiVenetiei.

Tot un mo§tenitor al Moldovei, dar dintr-alts ramura, descinzind tot din$tefan-cel Mare, se Infati.5A la Paris In 1588, cu scrisori din partea Papei: un anume

17

ca:

§i

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan, Janus pentru Srmtul-Scaun si care se semna cu litere grecesti Ilies(Elie). Henric al III-lea 11 Mar cavaler al ordinului Omni Mihail si ii dadu unsecretar, Harlay de Sancy, consilier de stat. Joan se Imbarca la Venetia Insotit nu deSancy, care nu aratase nici o grabs de a i se alatura, ci de un personaj de mai micaimportanta, Joaquin Balue. intre Limp Henric al III-lea [1] murise, si ambasadorulFrantei la Constantinopol nu -1 primi cu vadita simpatie pe protejatul unui regedefunct.

Atunci Joan Bogdan se Intoarse In Occident: 11 regasim mai Intii in Anglia,apoi la curtea lui Henric al IV-lea si in cele din urma la Geneva, In 1591; de aiciimplora Inca o data sprijinul singurului print care ar fi putut sa-i redea tronulstramosilor sal poruncind amabasadorului sau contele de Breve, sa intervina pelinga Sultan si dregatorii acestuia; fiul u ramasese In Franta, acasa. Dar toate acestecereri, ale lui si ale fiului sau nu ajutara la nimic. Dupa o lungs sedere de cersetorpe la Venetia si du/A peregrinari prin Europeintreaga, pIndind o mereu aminatacalatorie spre Constantinopol, bietul print detronat a fost nevoit sa-si sfirseascazilele intr-un han oarecare.

Trebuie sa-1 amintim in cele din urma si pe un vechi ostean, Stefan, asa-zisulflu al domnitorului Moldovei, Stefan Tamp, [2] care spre 1590, 11 slujise pe regeleFrantei in Pirinei, in asediul de la Jaca.

Dar din nou venise vremea cind francezii vizitara In interesul for sau in acelaal unei cauze superioare, aceste tari ale Dunarii, unde despre Franca se vorbea cadespre o tarn foarte Indepartata, dar a carei putere fusese odinioara respectata laConstantinopol, capitala imperiului care pretindea sa ne cuprinda.1

Calatori francezi, purtati de intimplare sau atrasi de curiozitatea unui noudrum spre Orient, traversau Principatele romane pe timpul cind printi cersetoridornici sa-si ceara mostenirea se opreau la curtea Frantei pentru a gasi sprijin. Uniidintre acesti calatori ne-au lasat descrieri care ne fac sa cunoastem bine aspectultarilor romane din a doua jumatate a secolului al XVI-lea.

Primul de la care avem niste note nu e altul decit deja mai-sus amintitulBongars. El vizita Valahia In 1585 dupa ce adunase o bogata recolta de inscriptiilatine din Transilvania. inarmat cu scrisori eliberate de Sigismund Bathory,principele acelei taxi si de anumite notabilitati sasesti, el gasi un tovaras de drumIntr -unul din ofiterii domnitorului Mihnea, Guillaume Walther clindiras fivistiernic.

Prin Bracovia azi Brasov-Kronstadt, oral de frontiers, plin de romani dedincolo de munti care veneau aici la tirgurile de vineri si gmbata, eruditul francezajunge In defileul Bran (Thorzburg pentru nemti, Torcsvar pentru unguri) undecarutele coboara cu frInghii. Ajunge la castelul atribuit de popor legendaruluiintemeietor al principatului, Negru-Voda si se opreste la Tirgoviste, fosta capitala atarii; aid bags de seams resedinta domneasca inaltata de protejatul regelui Frantei,Petru Cercel, in preajma bisericii Curtii: caste! mic, dar frumos fi magnific; i s-avorbit despre conductele de apa instalate de acesta si despre tunurile facute laporunca lui (un foarte frumos fragment al unuia din tunuri s-a pastrat la MuzeulBucurestilor). A doua zi, Bucurestii ii oferira adapost. Bongars isi prezinta scrisorilecave domnitorul in virsta de aproape douazeci si cinci de ania si Mihnea it Intreba

18

www.dacoromanica.ro

(lath nu am vrea sa -1 servim, daces nu avem deloc ceva cadouri. Curtea se mentinepe cheltuiala strainilor ale caror hartii slut examinate de negustori din Raguzacalugari franciscani; in Bath6lemy Bertrandy, din Marsilia, calatorul a gasit dealtfel, un prieten.

Cu un papport In slavona §i sub paza unui portar el pled sa gaseasca laGiurgiu, pe Dunare, carele care duceau tributul la Constantinopol, carele domnesti.Va strabate in urma for drumul catre acel Bizant ce-1 atragea prin amintirimonumente romane.

Bongars mentioneaza, in afara bogatiilor naturale ale tarii, peisajele muntilorIna lti pe care i-a strabatut §i acea cimpie intinsa ce lnconjura capitala. El a crezut cddescopera in a sa trecere un popor barbar fi greoi, supus rtizbuniirilorcare fuge la vederea a dowl sau trei persoane. in afara celor ce i-au atras atentia laTirgovi§te, el pomene§te de citeva frumoase biserici §i clteva puternice minastiriWA a uita castelul domnesc de la Bucurqti.

Aproape in aceea§i perioada, Moldova fu vizitata de un alt francez camianu-i pasa de insoisurile latine, un amator care calatorea pentru propria-i placere.Francois de Pavie, senior de Fourquevaux, fiu al unui ambasador in Spania, el Insu0ofiter al cardinalului francez, venea de pe p'dminturile turcului dupes ce traversaseSiria §i Egiptul. intovaraOt de Bioncourt §i de Montalais precum §i de un italian dinRimini, se intorcea acasa prin aceste tinuturi, minat find doar de pofta de a vedealucruri mai indepiirtate. Si resimte o deosebita placere in a be descrie.

La gurile Dunarii, asista la pescuitul sturionilor, pescuit Mit de bogat incitputeai dobIndi un pe§te pentru doi sous francezi. Din ambarcatiunea sa, calatorulvede trecind pe mal carele nomazilor tatari din Basarabia meridionala, din Bugeac,ducind, in afara elementelor unui menaj primitiv §i mori de vInt pentru a-si face

Insula $erpilor pe care o depa§esc pentru a ajunge in Mocastro, Cetatea-Alba a moldovenilor, Akkermanul turcilor, cel mai de seams port al tarii, Inaintede a fi fost ocupat de ienicerii lui Baiazid al II-lea, ii aduce aminte de povestirile luiArrien. E nevoit sä coboare In acest port al Cetatii-Albe, capat de drum pentru celeCloua galioane care-1 purtasera pe noul guvernator al orasului. Prin tinuturiledomnitorului Moldovei, care pe atunci era Petru $chiopul, unchiul lui Mihnea pelinie paterna, calatorii ajunsera in Polonia.

Vechiul port al Nistrului, intemeiat de bizantini genovezi, este descris pelarg, cu turnurile, zidul sau dublu §anturile lui, precum §i cu marile lui cartierecu case din lemn. intr-un car cu boi, vehicul clasic al tali" de pe vremea getilor luiAlexandru-cel-Mare §i a scitilor lui Darius, calatorii se indreptara catre hotarul cedespartea provincia Cirmuita direct de turd de Moldova vasala, dar autonoma.Cirezi de boi, turme de of §i de capre, o mul ;ime de cai past iarba grass a pa§unilorstepei. Se temeau de surprize nocturne din partea filharilor acestor stepe, outlaws,cazaci, grupuri de exilati §i cautatori de aventuri apartinInd tutror natiunilorInvecinate; marile focuri aprinse puteau sa le d6a de veste, dar erau nevoiti O. seapere §i de frig; cu toate acestea, dimineata s-au trezit plitrunfi ping la cgmas4 deroux si de burniffi; iar Montalais e bolnav copt. Fourquevaux se consoleaza vinIndpasari de pe numeroasele lacuri din tinutul Basarabiei §i pretinde de a fi prins chiarun vinat ran mistreti $i ur$i. Glumele servitorului italian, insotitorul calatorului din

19

$i

si

"'atria.

marimilor,

Ii1i

www.dacoromanica.ro

Rimini sint o distractie mai putin primejdioasa. Buruienile cu gust de usturoiservesc la a drege stomacul.

Tara este aproape pustie: pufini oameni, mizerabili fi siiraci, inveymintafi inpiei de oaie, cu piciorele infilfurate in piei sau mucchi fi scoarid de copac, legatedeasupra fi dedesubt cu o coardii; shit vechile opinci ale dacilor de pe Columna luiTraian, pe care poporul le mai foloseste Inca. Ei se grabira sa le ceara strainilor yinpentru bolnavi.

Dupa zile de frig si oboseala, au ajuns totusi la Iasi, capitala acestui principatatit de bogat, aflata in nordul Basarabiei si in mijlocul tinutului care se intinde intreriul Prutului si Carpati; ea poate produce un milion de taleri pe an, din care turciiprimesc doar 60.000 plus cincizeci de tunuri fi faizeci de cai. Aceastd curte micaeste frumoasd este de parere baronul nostru care se prezintA recomandat defavoritul lui Petru, albanezul italienizat Barthelemy Bruti fi e destul de pliicut avedea grandoarea fi majestatea finutii de acest duce. Domnitorul e vAzut in piatamare, in fats palatului sau simplu, din lemn si piatrA, sub un umbrar, inconjurat deboieri, de garda ungureasca, de trei sau patru sute de slujbasi, cu iataganul alliturifi cu barda in mind. Precum Srmtul Ludovic sub stejarul de la Vincennes, cu treiveacuri in urma, bunul cirmuitor, patriarhul unui popor blind $i increzator ascultaplingerile tuturor celor venifi, faro deosebire, care la o suta de payi de el, 4ispuneau cu voce tare piisurile fi el ii trimitea cu o senting care i se p'drea maidreapta.

Fourquevaux se lass condus prin cartierele Iasiului unde intilneste taranciromance albe fi blonde §i tiganci; aceste sclave ale domnitorului, ale manastirilor,ale boierilor au imprumutat primelor coafura lor traditionala marea roatil fiicutddin fish de pinzii late de cloud degete, impletite in felul in care negufiltorii 41infer:path panglicile In drum spre Hotin pe Nistru, oral de frontiers al Moldovei,cu un mic castel din secolul al XVI-lea ale carui frumoase ruine se mai vad $i azi,calatorul intilneste taranci in carute, frumoase de nespus fi fifth megefug, cucoronife de flori pe cap, pentru a ardta ca sins Inca de mdritat ele vInd lapte,prepelife ciirora le spun pe limba for prepelissa, ouii. Acest popor recunoafteFourquevaux a fost colonizat odinioard de romani fi mai pdstreazii Inca cevadin limba lor.

NOTE

1. Pentru tot ceea ce precede sursele se afla in culegerea Hurmnzaki, Supliment la volumul I.Pentru Petru Cercel, vezi, N. lorga, Acte fi fragmente, volumul I; scrisorile acestui print $i

rapoartele lui Germigny se afla in tomul XI al culegerii Hurmuzaki. La fel si pentru loan Bogdan. Vezi,de asemenea, si memoriul nostru asupra pretendentiilor, in tomul XIX al Memoriilor AcademieiRomane.

[1] Henri al III-lea , nascut la Fontainebleau, 19.IX.1551 $i inmormintat la Saint Cloud,2.VIII.1589; a fost rege al Frantei intre anii 1574-1589. Al treilea flu al lui Henri al II-lea si al Caterineide Medicis, a purtat mai intli titlul de duce de Anjou, a devenit rege al Poloniei in 1573 iar, in anulurmator, a urmat fratelui sau Carol al IX-lea pe tronul Frantei. Dupl ce la Inceput a purtat o politicaanti-calvina, devine adeptul conceptului de unitate national& si asiguri, in 1576,protestantilor libertateacultului, in afar& de Paris, precum $i dreptul unui reprezentant in parlament. Se declanseaza 1252boiul

20

www.dacoromanica.ro

celor trei Henri (1586-1587) opunInd pe Henri al DI-lea reprezentantul loiali§tilor, Henri de Guise,conducAtorul Ligii Catolicilor 1i Henri de Navarre, conducAtorul protestantilor *i viitorul rege al Frantei,Henri al IV-lea. Regele Frantei, Henri al RI-lea avea sa fie asasinat in 1589, de catre cAlugArul JacquesCl6ment. Ultimul reprezentant al dinastiei de Valois, Henri al III-lea n-a avut copii cu Luise deLorraine.

[2] Autorul se refers la Stefan II Tomsa §i nu la Stefan Tom§a, domn al Moldovei intre anii1563-1564. Hatman fiind a condus in 1563, octombrie noiembrie, complotul Impotriva lui Despot Vodacare obligat sA se predea a fost ucis de Tom§a la 6 noiembrie. Palatinul polon Dimitrie WiszniowieckiqueazA in incercarea sa de-a prelua stapinirea Moldovei §i luat prizonier la Vercicani, a fost ucis laConstantinopol. in martie 1564, amenintat de turd §i de tAtari, Stefan Tom§a se retrage in Polonia, lasIndScaunul Domniei lui Alexandru Lapu§neanu.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

MERCENARI, CALATORI MISIONARIIN SECOLUL AL XVII-LEA

Un moldovean, $tefan Tom§a, care se batuse pentru Henric al IV-lea [1] inPirinei, iar mai arziu Domnul tarii sale tot prin drept de mo§tenire, a Intilnit, intimpul domniei de luptA contra dinastiei Movile§tilor pe care o Inlocuise, [2]aventurieri din Franca purtati prin tinuturile moldave, descrise de Fourquevaux, dindorinta de ei§tig sau din placere. IsprAvile lor, povestite prin viu grai de un lorrainCharles Joppecourt, an fost publicate de un alt francez, Baret, la Paris, in 1619, subtitlul de Scalia /stone a lucrurilor celor mai memorabile indm,olate in ultimelefromintdri din Moldova.

In introducere, aventurierul lorrain prezinta cImpiile grase ale Moldovei,udate de frumoase fintini ,ci Hurl, dealurile foarte pliicute ,ci atit de bogate in yina nu numai Moldova e indestulatii cu el ci e dus ,ci in Podolia fi alte fari a c'drorfr'dmintari de acum sint datorate lacomiei turcilor fi zglrceniei payalelor ,ci adragonului neatios. Joppecourt participA, bineinteles, la luptele dintre cele douatabere §i be poveste§te Incepind cu anul 1607. Nu era singur: vAduva lui IeremiaMovila, protejatul polonilor, tocmise pentru a sustine drepturile tinarului ei fiuAlexandru, un capitan francez al unor soldati ratacitori, Montespin care comandafaizeci de ofteni francezi inarmali cu de toate. and in 1615, tinarul pretendent I§ifacu intrarea solemnd In Ia§i, ace§tia facura parte din alai, mar§Aluind imediat dupacumnatii poloni ai lui Alexandru. Cu ei, domnitorull§i alcatui garda; ea 11 Insoticind, la putin timp dupa aceea, ie§i din ora§ pentru a merge sA Intimpine un convoide prizonieri, tarani rasculati din Basarabia, din Orhei, minati precum o tumid deof de trupele lui Wiszniewiecki, unul dintre cumnatii despre care am vorbit maiInainte. Francezii petrecurA iarna la Ia§i unde in ciuda azboalelor ,ci astriciiciunilor _acute de armata, aveai un bou pentru cincizprezece soli fiberbec bun pentru doi soli. Cind Alexandru a fost constfins sA se retraga la Hotin,compania francea era In urma lui; intr-o recunoa§tere pe Prut, la $tefane§ti ace§tisoldati de elitA au fost totu§i surprin§i de tatari §i cu toate cd erau obipuiti de a fimereu invingatori, doar cinci au putut scapa. Dar Tom§a se grabi sa-1 rAscumperepe cApitanul pe care-I Ilia in slujba sa. ha de ce Joppecourt e in masura saistoriseascA §i alte fapte ale acelei drame militare terminate cu victoria durabillA ainfluentei turce§ti. Urmarea povestirii, cuprinzlnd aventurile unei surori a luiAlexandru, sotia polonului Korecki, ajunsa prizoniera tAtarilor e un lung romanaranjat de Baret; tot el adauga suferintele unui sclav francez la Constantinopol,cApitanul Rigaut, care regise sA scape cam in aceea§i perioadA.

22

.un

www.dacoromanica.ro

Asa cum e el, acest opuscul, bine informat si adeseori foarte precis e primacarte pe care un francez a consacrat-o suferintelor romanilor. 1

Dupa catastrofa lui Petru Cercel, n-au mai fost ambasadori francezi dispusi sasustina pretentiile printilor ratacitori. Chiar daca urmasii lui Germigny ar fi doritacest lucru, lipsa perpetua de bath ii facea neputinciosi in fata unei Curti si a unordregatori care apreciau pe oricine dupa darurile pe care acela era in stare sa le faca.

Cu toate acestea s-a ivit un prilej pentru a actiona cu folos. Biserica ortodoxadin Constantinopol, decazuta cu totul, Incarcata de datorii si umilita de turci, nu

amai parea este in stare sa-si pastreze independenta confesionala. timp cereprezentantii Statelor olandeze se straduiau sa-1 determine pe Patriarhul ecumenicsa intre Intr-o alianta strinsa cu reformatii, contele de C6sy, ambasadorul luiLudovic al XIII-lea, vru sa abata spre catolicism apele statatoare ale vechii credintegrecesti. Or, domnitorii roman erau in fapt, conducatorii laid ai acestei grecitati.Era deci firesc ca ambasadorul sa se adreseze lui Alexandru, domnitorul Valahieisi vecinului sau moldovean; el trimise In aceste provincii agenti insarcinati sa intreIn legatura cu comunitAtile catolice, prea putin importate de altfel, exceptind sateleunguresti din Moldova, iar Voievozii raspunsera prin scrisori amabile, in italianaLevantului, cAtre al for amorevolissimo amicho din Constantinopol. CardinalulBandini folosi aceeasi cale pentru a patrunde cu agentii sai in PrincipateledunArene. Cind misionarul Paul Bonicio se prezentA la Iasi, In 1631, domnitorulmoldovean Moise Movila se grabi a-i scrie lui Cesy; el ii declara ca oricine arenevoie de ajutorul 01 de sprijinul sau nu se poate folosi de un intennediar mai bun.Fusese vorba de a-1 numi ca episcop al diocezei moldave de Bacau pe un protejat alCasei franceze, Della Fratta. Gournay, urmasul lui Cesy, continua O. faca buneleoficii pentru misionari; Inca mai exists scrisorile schimbate intre acest diplomat sidomnitorii romanicontemporani; el avusese si niste legaturi utile printre boieri.Asta tinu pins catre 1640; cel mai de seams dintre stapinii Valahiei acelui timp,Matei Basarab cel care domni aproape un sfert de veac (1632-1654) si care muri lavirsta unui patriarh, i1 incredinta pe Gournay, in 1635, ca i-ar primi cu bunavointape toti prelatii catolici pentru care s-ar fi recurs la protectia sa. Yn acelasi timp, el itrugs pe reprezentantul unui rege al carui prestigiu crestea in Orient, O. intesvina infavoarea lui pe linga caimacam, loctiitorul Marelui-Vizir, fapt ce ar fi fost un lucruphicut lui Dumnezeu Insu.yi. Dar atunci clnd domnitorii romani isi dstigau, isipastrau si isi redobindeau principatele vasale prin sprijinul ministrilor imparatului,ai Olandei si ai Venetiei, cum ar fi putut o interventie franceza sä duca la oschimbare de domnie pe Dunare sau sa impiedice vreuna dintre intrigile grecesticare nu incetau a se urzi in jurul puternicilor inaltei Porti?

Prelatii trimisi de ambasadorii regelui erau in mare parte franciscani italienidepinzind de Propaganda de la Roma, ei dominau Biserica latina din Valahia; oreprezentau si in Moldova deli, in aceasta tarn, seful organizatiei a fost un polon,care de aide', nici nu locuia acolo, lasInd puterea unui vicar italian ca si preotii sai.Cu toate acestea, in 1659, In vremea cind in Polonia avea loc o mare miscare detransformare politica, stirile din Wile de la Dunare interesate in acest conflictamenintator pentru regatul polon, erau transmise de agentul francez Vignacourt.

Catre mijlocul secolului al XVII-lea, negustori francezi treceau din clnd Inand prin Principate, unde nu aveau nici un loc permanent In viata absolut libera sichiar favorizata de catre Stat a comunitatilor catolice. Un anume Gaspard Caille

23

In

.

www.dacoromanica.ro

locuia la Iasi prin 1660; se aminteste despre casa pe care si-a cumparat-o aici; aveameseria de ceasornicar si i-am gasit semnatura pe reversul unui act de propnetateredactat in limba romans.

Un iezuit francez vizita in 1685 Curtea Moldovei. Se numea Paul Avril; eraInsotit de un confrate Beauvoillier $i venea din Rusia Moscovita unde parintiimisionari dusesera multi ani o mund de propovaduire care, la un moment dat, parusä ameninte ortodoxia traditionala. Treizeci de roman calareti dati de marelegeneral Al Poloniei, li escortara pe misionari prin tinutul ocupat in Moldova desoldatii lui Jan Sobieski, cruciatul de la Viena, invingatorul turcilor. PrinCimpulung, Campus Longus al romanilor, din care austriacii, dupa rapireaBucovinei, In 1775, au Mut Ingrozitoarea sintagma Kimpolung §i prin mareapadure de fag care dadu numele provinciei dobindite de pioasa imparateasa Maria-Tereza, calatorii misionari au ajuns in bogatele vai ale Orli. Iezuitul vorbeste despreMoldova ca despre una dintre cele mai frumoase 0 mai placute provincii aleEuropei In ciuda nelnfteruptelor incursiuni devastatoare ale podghiazurilor polonesi ale hoardelor tatare, care li sileau pe bietii tarani sd-fi sape locuinfe sub pamint.Cu o noua escorts, la fel de credincioasa celor doi calugari, acestia ajunsera la Iasiunde ii astepta un secretar al domnitorului Constantin Cantemir, tatal celebruluiistoric al Imperiului otoman si, ca interpret, unul din feciorii lui Miron Costin,istoricul tarii. Intr -o caleafc'd insofita de cincizeci de octeni i printr-un 1144 desoldati inarmati, se aratara In fata Hospodarului. Ridic'indu-se de pe tron batemulrazboinic le tinu strainilor aceasta cuvIntare: Dragii mei pa rinfi, de vreme ceRegele c'druia aveti cinstea de a-i aparfine fi sub a cdrui obluduire umblati sdrospInditi Evanghelia pind la capatul lumii, este uri monarh atit de desdvirfitIncit el singur are nevoie de admirafia intregului pamin4 vii cer milostivaprieteni, pentru a-mi da mingfierea de a numdra de acum inainte printre ai meiprieteni doi supufi fi doi matematicieni ai celui mai mare monarh din Univers.

Dar pentru a intelege sensul acestor cuvinte trebuie sa expunem politica luiLudovic al XIV-lea fata de Wile Dunarii.

Gheorghe Stefan a fost primul domnitor roman [3] care a avut relatii politicecu regele al carui prestigiu raspindit asupra Intregii Europe atinsese sufletul simplual batrinului ostean Cantemir. Alungat din tara lui, Moldova, de turcii care vroiausa-1 pedepseasca pentru ca ar fi sprijinit cu arme planul principelui transilvanGheorghe Rackoczi privind Polonia, acest biet surghiunit, sortit sa nu-si mai vadaniciodata tara, crezu ca se poate Indrepta catre departata Franta. 2

intr-o scrisoare din Stettin, pe vremea aceea capitala Pomeraniei suedeze,unde gasise adapost, el se adresa la 1 ianuarie 1665, lui Ludovic al XIV-lea pentrua-si recomanda emisarul, Alexandru Jules Torquarus des Fragepani, colonel, si acere sprijin pe ling Sultan. Curtea se arata interesata de soarta domnitoruluicrestin din Rasarit, dar ea afla In curInd prin ambasadorul Frantei ca e vorba de o1ntreprindere dificild. Totusi la 28 iulie 1667, regele mai vorbea Inca in favoareaprintului Gheorghe ,Stefan de Moldova pe care-1 numea vdrul sau; It poftea peambasadorul sau safacti in avantajul numitului print toate oficiile necesare aceluiscop i dadea asigurari ca a ascultat cu bunavointa expozeul Mut de noul trimis alfugarului de la Stettin baronul spdtar, aid in fata noastrd. Baronul spatar eraNicolae Milescu, barbat de mare eruditie, care a fost mai tIrziu consultat laStockholm asupra dogmelor Bisericii orientale, de reprezentantii Frantei

24

www.dacoromanica.ro

preocupa;i de problema jansenista cind regele u scrisese: Am mita stima fiafectiune pentru persoana voastrd. A§ dori mult sii fiu in stare de-a vk putea ajutain nenorocirea voastra, it rog pe Dumnezeu sa ii punk va ia, Domnulevar al meu, sub sJinta fi mareara lui paza. La rindul sAu, ministrul Lyone adaugaepistolelor regale propria-i misiva pentru a-i multumi exilatului pentru scrisoareacu care a glisit de cuviinfii a ma rd.sphiteascd §i se -i inapoieze ale sale umilegesturi de milostenie.

Cu toate acestea, Gheorghe Stefan a fost nevoit sA moara pe pamint strAinavInd drept singura mingiiere psahnii §i Biblia traduse integral In romans de acela0Milescu. Unul dintre succesorii sai, bogatul intreprinzatorul rumelian Duca, aavut relatii continue cu ambasadorul Fran ;ei la Constantinopol care intervenipentru a-i obtine tronul Ia§ilor. Are citeva obligajii, cel putin a§a pretindea acestadin urma, de la Haye, in 1668. Un contemporan al lui Duca, Grigore Ghica, rind perind domnitor al Moldovei al Valahiei, care avusese de mind soarta luiGheorghe Stefan, soarta pe care §tiu totu§i sA o Indrepte printr-o versatileindeminare ie§ita din comun, se arata gata sA parAseascA serviciul Sultanului pentrua tr'di fi a muri in cel al acestei coroane oferindu-se sa angajeze pe cheltuialaregelui 2 000 de soldati de infanterie albaneza §i 2 000 de croati a caror experientao garanta. Dar ambasada francezA de la Constantinopol, care in mod firesc eraconsultata asupra acestor propuneri nu ignora lipsa de importantA politicA a acestorprinli, mai ales in raport cu interesele reale ale Frantei. Marchizul de Nointelspunea despre ei: sint sclavi fi nu suverani; sunt greci ridicapi prin bani care, dupdun an sau putin mai mult, cad de pe tronul for intr-o inchisoare unde vor pia ti cuvitf indesat tot ce au furat (1676). Cu toate acestea mini§trii regelui aflati inTurcia continuau, nu fArA oarecare interes personal, sA intretina relatii cu aceastastirpe greaca sau grecizata care 01:lea la Ia§i §i Bucure§ti pe succesorii domnitoriloreroi ai veacurilor XV §i XVI, astfel ca titlul de drogman al ambasadei a fost acordatchiar pe atunci, fiului domnitorului moldav Antonie Rosetti, de obigie levantinA,dar ortodox, care nu §tia nici o limbA strains §i care di utind cu un turc piatra

filosofald fu urmarit de politia imperialA.Aceste legAturi temporare §i personale create de exilati, de aventurieri, §i de

ambitio§i nu intirziarA totu0 sa face loc unei politici continue a Fran ;ei fatA dePrincipate. Dupe eliberarea Vienei atacatA de Marele-Vizir in 1683, cre§tinatateaapuseanA, mai putin Franta, paru ce trebuie sa se uneasca pentru a zdrobi putereadegenerate a acestui imbatrinit Imperiu al otomanilor. Chiar Moscova apAratoareacelei mai stricte ortodokii, urmarinduli de altfel, propriile teluri politice, consimteasa lupte alAturi de noii crucia ;i ai lui Jan Sobieski, care in ochii ru§ilor era du§manulfiresc al imparatului Leopold §i al Venetiei trezite din lunga-i lincezealA.Dimpotriva, pentru Ludovic al XIV-lea, preocupat numai de a distruge situatiaimperialA a Habsburgilor §i dominatia acestora pe Rhin, datoria de cruciada pe carefiecare o interpreta dupA drepturi §i dorinte, nu .exists. Putin ii pasa de aceastATransilvanie pe care impAratul o ocupa de fapt §i pe care o 'Astra dupA pacea de laKarlowitz din 1699; tot atit de putin it preocupau cele douA Principate pe caresoldatii sAi le traversasera fArA sA fi fost incheiat vreun acord cu prudentul domnitoral Valahiei Serban Cantacuzino §i cu urma§ul acestuia Constantin Brancoveanu.Ungurii calvini condu§i de Emeric TokOly se ridicarA impotriva patronului

25

capa"t,si sii

§i

si

pi

www.dacoromanica.ro

iezuitilor, iar Franta facu un protejat permanent din rasculatul care se intitulaserege al Ungariei. in 1689 s-a dorit sa i se dea rasculatului ungur bogata feuds aValahiei, deposedindu-1 pe Brancoveanu. Dupe doi ani de eforturi, turcii cIstigalide aurul domnitorului legitim refuzara net si definitiv sä-1 instaleze la Bucuresti peaventurierul maghiar. Ludovic al XIV-lea obtinu totusi de la turci o mare expeditiecare 11 facu pentru citeva zile, pe Moly, principe al Transilvaniei. Brancoveanu afost nevoit sä is parte la campania Impotriva Imperialilor si aliatul" sau 11despagubi jefuind aceasta Valahie de unde nu parea ca mai vrea O. piece. Se maivorbea Inca In partea francezilor, In luna mai 1690: Dace planul Transilvania,devine imposibil, ac putea oferi aceleayi sume pentru a-I stabili pe contele Molyin Moldova fi Valahia; era vorba deci, de a forma din nou vechea Dacie in folosulacelui strain! Pentru a-1 distruge pe domnitorul valah s-a recurs la toate mijloacele:boierii nemultumiti erau Incurajati se se plinga la Constantinopol; erau alimentateambitiile si resentimentele tinarului Constantin, fiul lui Duca, fostul protejat. Daratunci eind Brancoveanu, silit de imprejurari a fost nevoit sa face vreun gest deprietenie fag de Curtea de la Viena, a carei suzeranitate trufasa $i lacoma Ii eraodioasa, a fost imediat denuntat ca dusma al Sultanului.

'Moly era In mod hotarit imposibil ca domnitor roman. Totusi, tinutuldunarean trezi curind interesul Frantei $i dintr-alt punct de vedere. Dupeinfringerea definitive a turcilor, Moly nu mai era singurul care rlvnea a fi stapinin Moldova si in Valahia. Regii Poloniei, Jan Sobieski apoi urmasul sau, August deSaxa, vorbeau de fostele drepturi ale regatului asupra acestor tinuturi pe care leconsiderau simple Palatinate, supuse cindva autoritatii predecesorilor lor. Pentru aatrage Polonia de partea sa si pentru a-1 Impiedica pe Imparat sa-si atinga scopul,timp de aproape zece ani diplomatia tranceza ceru turcilor Incuviintarea pentru adezmembra Moldova. In 1693, Vizirul refuza categoric cu toate ca din 1691 poloniiocupasera Bucovina de azi si o parte a teritoriului dintre Siret si Carpati. Fare a serenunta la planul de a-1 instala pe Moly, fie si numai in Moldova (1694), se staruichiar si in aceasta directie. in acelasi an, la 21 aprilie, regele propunea sa i se cedezeCentaufii yi Hotinul, cu tara dintre Prut yi Nistru, de la Sniatyn ping la locul undePrutul se apropie mai mult de Nistru. A trebuit sa mai reduce din pretentii si parteadin 1699 a lasat Moldova intreaga; doar polonilor li s-a inapoiat cetatea Cameni ;ei,de pe Nistru, ca despagubire pentru eforturile in care $i -au risipit ultimele ramasiteale energiei rationale.

Lui Ludovic al XIV-lea nu i-a fost sortit sa dea unui strain sau sadezmembreze aceste Principate pe care, doua sute de ani mai tirziu, Napoleon alIII-lea va trebui sa le uneasca marindu-le.'

NOTE

1 alatoria lui Bongars, se afla in tomul al XIV-lea al culegerii Hurmuzaki, cea a lui Fourquevauxin N. Iorga Acte fi fragmente. Opusculul lui Baret a fost reprodus in tomul al II-lea al Tezaurului demonumente istorice publicat de Al. Papiu Ilarian (Bucure§ti 1863).

2 Actele privitoare la relatiile lui Cesy §i de Gournay cu printii romani se afli In, N. Iorga,Acte fi fragmente, tomul I. Calatoria lui Philippe Avril a fost reprodus in culegerea lui Papiu, tomulal III-lea.

26

www.dacoromanica.ro

3. Piesele privind aceste evenimente se afla in primul Supliment al tomului I al colectieiHurmuzachi in N. Iorga, Studil fi documente, XX

[1] Henri al IV-lea, nAscut la Pau, 14 XII 1553, $i mort la 14 V 1610, rege al Frantei intre anii1589-1610 si de Navarre intre anii 1572-1610. Prin mai sau Antoine de Bourbon era descendentul unuiadintre fii lui Louis al IX. El a fost instruit in spiritul calvinist de (Ate mama sa Jeanne d'Albert, reginide Navarre, devenind seful partidei protestante. Regele Carol al DC-lea, in semn de reconciliere Intrecatolici protestant, a acceptat casatoria surorii sale Marguerite de Valois (la reine Margot) cu Henride Navarre. A fost asasinat de un catolic, Ravaillac.

A lasat In urma sa patru copii din a doua casatorie cu Marie de Medicis, care a asigurat regentsin timpul minoritatii lui Ludovic al

[2] Stefan al 11-lea Tomsa, Domn al Moldovei, in perioada 18 decembrie 1611 si 15 mai 1615. Inlupta de la Cornul lui Sas, din 19 iulie 1612, Stefan Tomia Infringe oastea lui Constantin Movila inajutorul caruia lupta cumnatul sau polonez, Stefan Potokti, care sint luati prizonieri de Stefan TomsaDupa victorie, Domnul executa pe marii boieri Si le confisca moiiile. In anul 1615, in lunile septembrie-octombrie, are loc rascoala marii boierimi moldovene impotriva lui Stefan Tomia. Sprijinit de tirgoveti,Domnul a infrInt marea rascoala ringi Iasi la Fintina lui PAcurar, find executati 75 de boieri. LocuitoriiIaiilor pentru ajutorul acordat Domnului, au fost scutiti de toate darile In natura. Cu toate acestea,sfiriitul Domniei lui Stefan al 11-lea Tomia este aproape, la 21 noiembrie 1615, fiind infrint in lupta dela Tatareni de Alexandru Movila care devine astfel domn al Moldovei §i cu ajutorul nobililor poloniMihai Wisoriowiecki ii Samuel Koreki.

[3] Gheorghe Stefan, Domn al Moldovei intre anii 1653-1658. La 3 aprilie 1653, logofatulGheorghe Stefan sprijinit de corpuri de oaste din Transilvania ii Tara Romaneasca ocupa si seproclamA Domn, iar Vasile Lupu inliturat ffind din domnie se refugiazi Ia Camenita de unde face apella ajutorul cazacesc. In timpul domniei sale, Ia 17 mai 1656, s-a Incheiat primul tratat romano-rus, oIntelegere intre Gheorghe Stefan $i tarul Aleksei Mihailovici, prin care tarul recunoaite granitele peNistru ale Moldovei, precum autonomia acestui Principat roman. Parte rusa se angajeazA sa acordesprijin pentru refacerea cetatilor moldovene de la DunAre Si Marea Neagra. Solii moldoveni au juratcredinta tarului in zilele de 7 si 21 iulie 1656.

27

si

si

XIII-lea.

si

Iasii

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

DOMNITORI FANARIOTI PRIETENI FRANCEZIIN PRIMA JUMATATE

A SECOLULUI AL XVIII-LEA

La inceputul secolului al XVIII- lea influenta literati sociala a Frantei nuse intinsese Inca asupra intregii Europe $i nici nu patrunsese in clasa boiereasca acelor doua Principate care, sub imboldul ideilor renascentiste venite mai ales dinPo Ionia, dezvoltase o civilizatie nationall de o incontestabilA originalitate sideosebit de intresantA datoritA amestecului particular al elementelor occidentale$i al celor apartinInd vechii traditii bizantine. SA considerAm cazul lui DimitrieCantemir, care a avut doul domnii de scurtA duratA in Moldova (1693 si1710-1711): istoric al Imperiului Otoman, codificator al muzicii turce, autor altratatului Descriptio Moldaviae ceruta de Academia din Berlin, al cArei membruera, viitorul organizator al noii Academii din Saint-Petersburg frecventase PalatulFrantei in timpul lungii sale sederi ca ostatic al tatalui sAu la Constantinopol; avealegAturi personale cu ambasadorii care u pretuiau bogata stiintA de orientalist. Unmuzeu francez pAstreazA portretul acestui personaj, foarte tinAr incA: el poartAperucA cu lungi bucle, cravata de dantell $i sabia gentilomului francez din vremealui Ludovic al XIV-lea, dar turbanul detaliile vestimentare ale stApinilor saiturd. IatA imaginea celor douA influence care se incruciseazA atit in spiritul sau cit$i In viata %Arii sale, dar in numeroasele lui lucrari ce poarta amprente diverse nugAsim nimic care sA aminteascA de civilizatia franceza.

in prima jumAtate a secolului al XVIII-lea, relatiile dintre Principate $iFranta se limitau la cele existente Intre domnitorii greci din FanarulConstantinopolului, fosti dragomani ai Portii acei francezi pe care intImplarea

cariera ii exilaserA in Orient.Un aventurier precum contele de Bonneval, menit mai tirziu sit fie pasa

chiar mare-vizir, cere in 1729 ca turcii sA fie determinati sA -i incredinteze tributulcelor douA Principate cu care se leagA sA InfaptuiascA minuni la DunAre; el seoferea sA organizeze un corp de douA pinA la patru mii de mercenari sub propria-icomanda ca seraskier; adauga cA asemenea legAturi in Orient vor impiedicaizolarea Frantei In momentul in care printii germani, care incet-incet acaparaseratronurile Europei, vor pune mina $i pe mostenirea lui Petru-cel-Mare. La putintimp dupA aceea, refugiatul maghiar Disloway cere Frantei, un principat, un regatla DunAre, in limitele unui vast teritoriu nelocuit care s-ar fi intins intre Ungaria

tArile romane: Entre hotarele Ungariei fi ale Transilvanlei fi 'blind de

28

$I

$i

$i

$i

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

Valahia. lin 1749, un alt aventurier, Radu sau Rodolphe Cantacuzino, fiuldomnitorului $tefan al Valahiei care fusese executat de turci in 1716, se adreseazaregelui protestind cA nu depinde de nici o Carte; acest individ a cArui fantezie areo culoare puternica de sarlatanism, care se falea de a fi seful unui Ordinconstantinian si marchiz" al tuturor paminturilor care apartinusera familiei sale,MA a le mai socoti pe altele asupra carora aceastA familie nu avusese niciodatAdreptul, spera sA infAptuiasca In acest mod, ambitii care, la un moment dat, seIntinserA si asupra Serbiei si care, dupA ce 1-au fAcut sA viziteze ca solicitatordiferite medii politice din Occident, 1-nu sortit sA-si piarda vista sau cel putinlibertatea.

Nicolae Mavrocordat, primul dintre fanarioti, era cunoscut la ambasadaFrantei pentru aplecarea de care a dat mereu dovadli pentru francezi. La fel caMal sau Alexandru, care primise pima la moarte o pensie, el a fost farA IndoialA,favorizat de reprezentantul regelui si a pastrat relatii cu Fonseca, medicul evreuspaniol care timp de saptesprezece ani fusese in slujba Casei franceze; prinurmare, era considerat un client politic permanent. Yi primi rind, pe rind inprincipatul sau pe seniorul de Fre'ville care-1 insotea pe Carol al XII-lea refugiatla Bender, pe ambasadorul D6salleurs, care traversa Moldova pe o iarnAingrozitoare si care, ajuns in cele din urmA la Iasi, ca intr-un port salvator, alAturasi niste cadouri la complimentele sale; asta fArA a mai pune la socoteala multimeaagentilor si a simplilor calatori. Prins de Imperiali In 1716 chiar in locuinta sa dinBucuresti, Mavrocordat se intoarse pe tron dupA Incheierea tratatului de laPassarowitz, iar Bonnac, succesorul lui Desalleurs, dAdea asigurari in 1719 a petimpul intemnitarii lui la nemti, a strins ours personalii impotriva for adaugIndca printul 1-a incredintat ch" nu ar uita nimic pentru a intliri bunele sentimenteale inaltei Port i fats de Franta. Fiul salt Constantin era considerat dreptmostenitorul acestor sentimente, in 1740, acesta se adresA cardinalului Fleurypentru a-1 felicita de a fi obtinut in aplauzele de care intreg Universal rdsuna opace onorabila pentru inalta PoartA, acea pace de la Belgrad demna de geniul ssu(1739). I se vorbi in schimb, nu numai despre sprijinul acordat de Franta pentrua cistiga o situatie princiarA, dar si despre predecesorii si rudele sale, despredragostea for pentru litere protectia pe care ei au acordat-o mereu natieinoastre in Statele lor. Pentru biblioteca i se trimise din partea regelui unexemplar al Concgtilor lui Hardouin; in 1714 soseau pe adresa lui lAzi cu cArti dela Paris. Abatele Desfontaines ii adresa o dedicatie; o publicatie pariziana ii lAudaopera legislativA, un anume Fournier se arata gata de, a-i fi corespondent literar.Chiar In nefericirea care 1-a silit sA-si vinda splendida biblioteca unicA in Orient,de unde nu lipseau lucrArile frantuzesti, el a pastrat cu demnitate traditia literarAa parintelui sAu; corespondenta purtatA cu Le Quien, cel care a scris OriensChristian us sta mArturie acestui fapt.

De citva timp, sprijinul amabasadorilor Frantei la Constantinopol era cerutde un rival al lui Mavrocordat, domnitorul Constantin Racovita, de veche spitsromaneasca, dar fanariotizat cu totul prin educatie. Corespondenta for a fostpastrata. Racovita trimite butoaie cu vin din Moldova; mere, copoi, cai si primestein schimb cadouri in stofe de lux; propune sA plaseze capital In intreprinderilefrancezilor din Orient, pentru a le smulge cupiditAtii turcesti; alcatuieste chiar

29

yt

www.dacoromanica.ro

planul unei intreprinderi franceze in Moldova pe care trebuia s-o intemeieze si s-o serveasca sfetnicul sAu occidental, un marsiliez, Jean-Baptiste Linchoult; acestadin urma, logodit cu o Sturdza, a fost un pretios si fidel auxiliar al stapinului saupe care-1 ajuta in vremuri potrivnice pia. la a se compromite gray in ochii turcilor

cu toata grabnica interventie a ambasadei ajunse pe mina calAului. Racovitaera considerat drept un print cu inima intr-adevar francezii, in care credintagreceascii nu avea decit prea putin loc.

S-a crezut la Inceput ca Grigore Ghica, vArul batrinului Mavrocordat fii sai,Scarlat Matei, aveau aceleasi sentiments; in timp ce Grigore mai era dragoman seaduceau laude zelului sau bunei sale credinte; era considerat drept un biirbatcare merits atentie 0 care este pe de-a intregul in interesul Frantei; o pensie de omie de ecu pe an ajuta acestui mare atafament. Ca domnitor, el se servi de familiaMille, Jean $i Mathieu-Georges, amindoi buni francezi; primul devenit dupa modagreceasca un Yanakaki, se amestecA cu boierimea romaneasca si se pierdu inrindurile ei. Mai tirziu, aceasta familie a Ghiculestilor a fost socotita ca infeudataintereselor nemtesti.

Aceste detalii merits a fi cu grijA aratate; in ciuda aparentelor, intereselereale, punctele de legAtura constante cu Cara insasi Inca mai erau cautate. Unsolicitator oarecare propunea in 1874 numirea unui consul; dar ministerul preferdun francez intrigant, care sub pretextul negolului putea face serviciile necesareap cum fAcu mai tirziu Linchoult. in materie de religie, italienii ocupaserA loculsi se multumeau sA cearA o \raga protectie Frantei; ideea de a stabili aici iezuitipoloni nu lasase urme in tarile romane. Daca spre 1750 un parinte Laydet estegAsit la Iasi, rapoartele agentilor francezi ne aduc la cunostinta ca nu este vorbadecit de un fiu al lui Francisc, dar neamt naturalizat Fi de inclinatie, intrigantdevotat Saxei fi cu deosebire contelui de Briihl.

Franta urma sA dobindeasca o situatie durabilA pe Dunarea romaneascA pecalea influentelor literare 1.

NOTE

1 Vezi documentele din volumul deja indicat din colectia Hurmuzaki dintr-un recent volumal dlui I.C. Filitti.

[1] I. C. Filitti a fost atasat la legatiile romfine din Paris, Roma si Constantinopol prilej cu care aconsultat o serie de fonduri documentare. N. Iorga se refer' la volumele editate de I. C. Filitti: Scrisorifranceze privitoare la relatiile Principatelor romfine cu Franta in secolul al XVHI-lea, Bucuresti,1911; $i Lettres et extraits concernant les relations des Principautes roumaines avec la France,1728-1810, Bucuresti, 1915.

30

§i,

§i

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

PRECEPTOR! SI SECRETARI FRANCEZIIN MOLDOVA $I IN VALAHIA

IN SECOLUL AL XVIH-LEAPRIMII SCRIITORI FRANCEZI

CARE TRATEAZA, DESPRE PRINCIPATE

Obiceiul de a folosi secretari francezi pentru toate relatlile cu strAinii devenigeneral la Curtea domnitorilor fanarioli din a doua jumAtate a secolului alXVIII-lea. Italiana Incetase de a mai fi limba uzualA a corespondenteifrancepentruOrient si levantinii insisi, genovezi pe jumAtate grecizati au fost nevoid saL se supunAnecesitAtii nou apArute, de a invAta frantuzeste, dacA doreau sA joace vreun rol sausA ocupe un post in diplomalia otomanA. Dar pInA cInd toatA lumea a fost in staresA alcatuiascA o scrisoare convenabila, cu o ortografie oarecare, a trebuit sA treacAceva vreme si aceasta a fost perioada secretarilor veniti din Franta, nobiliocupatie sau burghezi in cAutare de orientale aventuri. Apoi, cInd a trebuit sA fieformatA o noun generatie In stare sA corespondeze In limba internationalA a IntregiiEurope, preceptorul feciorilor de domnitori isi lncepu opera la Iasi si Bucuresti.

in vremea lui Linchoult, a lui Mille si la Roche, Insarcinati Indeosebi cuafacerile Poloniei, nu existau decIt directori ai corespondenfei straine. Lucrurile s-au schimbat dupA lungul rAzboi ruso-turc: pacea de la Kuciuk-Kainargi, din 1774inaugura regimul unor not garantii pentru autonomia traditionalA a celor douAPrincipate. Alexandru Ipsilanti, primul domnitor fanariot dupa restabilirea acestordomnii In subordine a folosit pind si un bucAtar francez, numit Maynard sauMensard, dar grija educatiei odraslelor sale a Incredintat-o unui raguzan, de limbAitalianA, Raicevich, care fusese mai Intli agentul Austriei in Principate. Acest viitorautor al unor interesante Observatii asupra Valahiei, traduse mai drziu in francezade Lejeune, citea probabil carti in aceasta limbA; franceza nu-i era necunoscutA nicipoetului roman IenAchitA VAcArescu, cu toate cA in materie de literaturAoccidentalA el a fost mai degrabA un italienizat. Pe ling Constantin Moruzzi caredobindise Moldova In 1777 ant Intilniti doi cAlugAri, Marchand si Chabert, a cAruifamilie se stabili in Principat. Italieni originari din Roma, precum Nagni cereau sAli se spunA Nagny de indata ce Indeplineau func ;ii de secretari pe lingd acesti middespoti cu aere solemne, copiate dupA cele ale impdratului bizantin. La Curteadomnitorului Nicolae Caragea s-a vorbit despre un medic francez, un biz'rbat foartepriceput in arta sa, iar rolul de preceptor al odraslelor domnesti a fost cerut de unAlbert, om cu bund pawl.

31

www.dacoromanica.ro

Fara indoiala ca aceia care an raspindit civilizatia socials modelele literarecare invadara rapid Europa intreaga n-au fost toti de stirpe franceza. Italienii,raguzanii chiar anumiti nemti au fost §i ei factori interesati dad nu §i inflacarattTotu§i, dascalul de limbs franceza era singurul preceptor pe care Orientul cretina dorit anagajeze §i sa-lintretina. Jurnalele care erau citite la Iasi §i la Bucure§tinu erau intotdeauna jumale din Franta unde regimul supraveghea indeaproapepublicatiile politice, dar erau jumale franceze care de la Leyda, de la Haye, de laAmsterdam §i Londra ajungeau in Orient, incepind cu secolul al XVIII-lea, chiar lacererea acestor domnitori care erau obligati sa aduca la cuno§tinta Portii tot ceeace se intimpla in Occident. 0 casa greceasth de la Viena, aceea a fratilor MarkidesPollio, care erau in realitate romani din Macedonia pe numele for Puliu-Puiu,furniza boierilor o intreaga biblioted de lucrari frantuze§ti remarcabile §i prinaltceva decit frivolitate descrieri apetisante de moravuri rele. intr-adevar, inbiblioteca lui Constantin Mavrocordat se aflau §i lucrari bune, catalogul acesteibiblioteci 11 avem. Aventurile cavalerului Fables erau citite de tinerele feteromance. Acestea mai erau Inca imbricate dupa moda orientala cu toate ca ofiteriiruO §i austriaci adu§i in Cara de desele ocupatii militare, le invatasera dansurileEuropei §i manierele saloanelor franceze, redate mai mult sau mai putin fidel deacqti aspri initiatori, iar casele din Transilvania §i de la Viena incepusera sa trimitastofe §i chiar rochii cu model nou. Vechi biblioteci precum aceea a lui Joan Paladidin Ia§i, cuprindeau In 1792, Suetoniu alaturi de Erasmus, volume de Racine, insplendida editie berlineza, §i Bossuet; Voltaire era citit cu lacomie §i pregatea liber-cugetatori pe Dunarea romans. Romanele lui Florian rapeau sufletele sensibile §iInaripau visele. Prin paginile de o severitate rigida §i tacticoasa ale batrinului Rollinse invata istoria veche. Si, in sfir§it, nu Ma mirare este vazut un episcop al Bisericiiortodoxe, Chesarie de RImnic, [1] vorbitorul de greaca §i de italiana, cerind firs ase teme ca-§i va pierde sufletul, Enciclopedia.

Francezii incepeau deja sa se instaleze. Se va vedea in cele ce urmeaza dacaei an inteles tot ceea ce aceasta imitatie naiva §i plina de pasiune a civilizatiei forascundea ca promisiune pentru viitor.

Printre preceptorii francezi care educasera flu de domnitor a fost unul care,pentru a se razbuna pe cei care nu-i recunoscusera §i nu-i rasplatisera serviciile, avrut sa puns in scris experienta dobindita in timpul indelungatei sale *ederi printreromani; a locuit in Moldova, la curtea acelui domnitor harnic §i modest care a fostGrigore-Alexandru Ghica (1774-1777). Acest barbat, care mai tirziu s-a numaratprintre urzitorii §i pamfletarii Revolutiei pentru a pune capat pe epfod unei vietinemultumite Si agitate, se numea e Carra. A sa Istorie a Moldovei fi a Valahiei aaparut la Iasi in 1777. Autorul se crede erudit in ceea ce prive§te istoria Si etnografiaacestor tinuturi din care de fapt, nu cunoa§te decit capitala moldava, Ia§i §i mariledrumuri care duc spre ea. Vorbqte prin urmare despre daci §i despre romani;afirma ca, daca bietii valahi au singe roman in vinele lor, eiildatoreaza unor italienimizerabili care, asemena ocna§ilor din Anti le *i din Cayenne, fusesera deportatipentru crimele for §i lasara drept mo§tenire urma§ilor viciul §i lasitatea.Informatiile geografice i-au fost date de Descriptio Moldaviae a lui DimitrieCantemir de unde imprumuta §i erorile care s'1nt §i mai accentuate de ignoranta

32

si

si

sa-I

www.dacoromanica.ro

compilatorului; tot de aici a luat si interesante detalii asupra ceremonialului urmatla inscaunarea domnitorului.

A cunoscut trecutul moldav dintr-un manuscris din nefericire incomplet. alunor cronici ale Orli in forma data la sflrsitul secolului al XVII-lea, de logofatulMiron Costin1; a cules citeva anecdote care circulau despre domnia ultimilorprincipi. Putinul pe care-1 stie asupra trecutului Valahieill datoreaza, dupa cite separe, unei lucrari de statistics Intocmita in acea vreme pentru Curtea Rusiei, deBauer, unul dintre generalii imparatesei. Cronologia nu este tratata cu mai multaseriozitate. Biografia lui Dimitrie Cantemir este dezvoltata peste masura; e unul dincazurile in care se poate constata lipsa totals a proportiei In opera lui Carra. Lu'inddrept ghid acest pamflet s-ar dobindi o ciudata idee asupra istoriei romanilor.

Consideratiile lui Carra asupra st'drii de acum a Principatelor sint de outilitate mai reala. Autorul gaseste asemanari lntre natura romaneasca $i aceea aprovinciilor Bourgogne $i Champagne $i o adinca melancolie par a-i trezi padurile

lacurile care ocupa cea mai mare parte a acestor frumoase peisaje. Totusi pestetot se vac] livezi, pajisti presarate cu flori pe timpul canicularelor verii orientale.impdriirea cimpiilor a colinelor fi a munfilorli pare unica in Europa. Infali arealor, spune, e mai putin impozanta decit in Elvefia, dar mai veseld, mai blind&Inflorirea in marile pliduri solitare e de o incomparabild frumusele.

Numarul locuitorilor se ridica, spune el, la cel mult 500 000 de suflete. Oraseletirgurile, fara ziduri nu suporta comparatia cu cele mai mizerabile sate ale

Franfei fi ale Germaniei; chiar satele nu sint decit o gramada de colibe. Doarboierii locuiesc in case de piatra, in timp ce ceilalti se multumesc cu usoareconstructii din nuiele. Mobila se reduce la divanul care Inconjoara incaperea;scaunele sint o inovatie recenta. Pe mese de lemn se servesc bucate prajite in untsau grasime de oaie, dupa o reteta imprumutata de la turci. Carra regrets gustoaselefripturi cu care fusese obisnuit siestele Indelungate cu pipa in gull nu-1consoleaza. Distractiile sint rare $i de o simplitate naiva. Acest ursuz istoric nu&este pe placul sau dansul national, hora (din grecescul choros") caruia Ii face odescriere aproape burlesca fara a observa 0, de fapt, este vorba de o veche traditieelenica fara aminti de farandola sudului francez care are aceeasi origine.Costumul oriental al dansatorilor nu era atit de ridicol intregul Levant 11pastreaza de secole, fara a baga de seams acest prost gust care 11 scandalizeaza pepreceptorul odraslelor domnesti. Daca un oarecare boier a fost aspru pedepsitpentru a se fi aratat intr-un vesmint mai bogat decit cel al printului e pentru caGrigore Ghica publicase de curind niste ordonante pentru a combate aplecareaspre luxul vestimentar cerea ca toti supusii sai sa le urmeze intocmai. Cit desprebiata muzica tiganeasca ce ii stirneste risul, ea are indepartate foarterespectabile origini; secolul al XVIII-lea era totusi foarte departe de a prevedeainfluenta pe care aceasta urma sä o exercite asupra sufletului contemporan.

Carra nu cunoaste taranul roman decit prin ceea ce a observat in multime:aspectul ursuz al vechiului dac; nu-i Intelege frumoasa limba cu sonoritati latine pecare o prezinta ca pe un dialect barbar $i corupt fara vlaga §i fara gust; nu ghicesteceea ce acesta pastreaza drept amintire, obiceiuri aptitudini artistice In formelesimple la care a fost silit de o viata atit de grea. Yl invinovateste de lene uitind atuncifaptul pe care 1-a mentionat totusi, ca acest ;Aran a fost de veacuri oprimat nu numai

33

si

finar

gi

gi

gi

gi a -tigi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

de straini, dar si de de stApInii paminteni. De ce s-ar mai zbate de vreme ce stapinii11 impiedica sa dobindeascA o avere a lui si u impun o munca neplatita? Acesta este,spune el, un efect al despotismului oriental. Explicalie banala in care nu se aflaadevarata cauza, anume sistemul fiscal zdrobitor impus Principatelor de nevoilefinanciare ale unui imperiu parazit, care nu se mai hranea din razboaie si de cele aleunei societati corupte. Carra enumerA produsele Orli: pine, yin, vite, oi, cai, miere,ceara, piei, sare, lemn, salpetru, tutun, dar nu vede cA existenta pietelor dedesfacere si libertatea comertului ar duce la certa crestere a randamentului.Numarul restrins al mestesugarilor straini si paminteni e explicat la fel de usor:t.ranul avind indeminarea de a-si face tot ceea ce are nevoie, e un prost cumpara-tor 2, cit despre obiectele de lux, boierii si le aduceau din strainatate.

Criticile cele mai inversuante sint indreptate impotriva institutiilor. Carraenciclopedistul, filosoful care viseaza la libertate si care crede poate indreptatotul prin legi mai bune, nu poate intelege nimic dintr-o cirmuire de traditie si deobiceiuri avind in frunte un domnitor cu caracter patriarhal care ar fi putut fiexcelent dacA presiunea strainilor nu s-ar fi exercitat prea putemic, cum era deobicei, asupra comorii sale. S-ar crede intr-adevAr cA virtutile Romei anticeretraiau in Franta sub domnia lui Ludovic al XV-lea cu doamna de Pompadour caEgira si incoruptibilii slujitori... citind numeroasele pagini unde Carra pretinde cddescrie lumea romaneasca: judecatori venali pe care nici un Beaumarchais nu vinesa-i tintuiascA la stilpul infamiei, In fata opinei publice; boieri care fac trafic deinfluenta, fi#rA Indoiala cu totul deosebiti de seniorii integrii de la curtea de laVersailles; functionari districtuali care nu sint platiti si isi refac averea asuprindu-ipe cei pe care-i cirmuiesc de parcel ar fi fost altfel in acel Occident unde slujbelepublicele se cumparau pe bani frumosi; doamne apartinind nobilimii, incapabile säscrie sau sa citeasca deli documentele ne dau o dovada contras; ele citeau chiarromane frantuzesti, de parcel ele ar fi stiut ca Marie-Antoinette, regina Frantei sifiica a Mariei Tereza, a fost nevoita sa invete un pic de ortografie dupa casatoria sacu Ludovic al XVI-lea; in acelasi timp, printr-o contradictie cel putin ciudatA,acelasi Carra ne spune cA boierii, parintii si sotii lor, II devorau pe Voltaire.

Astfel de t.ri nu se pot astepta decit la o stapinire straina; Bunul Carra odoreste cu inflacarare. Cit despre neamul romAnesc, acesta va fi inlocuit cu coloniiimparatului sau ai regelui Prusiei. Cum el recomanda cultura orezului si a trestieide zahAr, pamintenii ar fi fost in mod firesc redusi la conditia de sclavi. Negustoriibavarezi, austriaci si unguri ar fi terminat curind cu acesti ultimi reprezentanti aiunei clase mijlocii lipsite de initiative; si incapabila de a progresa.

Aceasta era starea bietelor taxi dunarene descrisa de Carra; acesta le erahoroscopul alcatuit de el, dar asta nu numai pentru ca se faleste cu liberalismul saurevolutionar, ci pentru cA ii purta simbetele lui Grigore Ghica, fanariot cu educatiemai mult romaneasca care isi folosise domnia moldava pentru a incerca nistereforme in sensul filosofiei occidentale, patriot care a cazut victims politiciiaustriace pentru a a incercat sa impiedice rapirea Bucovinei. Carra nueconorniseste nici o acuzatie la adresa fostului sau stapin: dupa el, Ghica estecreatia regelui Prusiei, care Intr-adevAr 11 recomandase pentru a fi numit, se lasacorupt si trece zimbind peste fapte de coruptie dovedita; e un avar meschin care isiascunde argintaria si lenjeria de mass punind in fata oaspetilor pahare ciobite si

34

ca

www.dacoromanica.ro

ervete murdare; este incapabil sA dea legi §i sa-i protejeze pe arti§ti precum o facevecinul sau din Valahia, Alexandru Ipsilanti; se lauds a a fondat un gimnaziu undea chemat cei mai buni dascAli greci §i nu folose§te acolo ca profesori cleat doi sautrei ctiluguri ignoranii. Dar poate ca, pentru a fi capabil de a aprecia cuimpartialitate meritele celor pe care i-ai slujit, trebuie sA Incepi prin a nu fi ingratMIA de ei.

Acestei destul de triste figuri a famelicului Carra avem plAcerea de a-i opuneun nobil francez, destinat unei man cariere in Cara lui §i care, In urma §ederii saleca secretar domnesc In Moldova, a lasat o lucrare remarcabila prin profundaIntelepciune a subiectului, prin InAltimea ideilor §i nobila concep ;ie a ansamblului,fiind una dintre cele mai bune descrieri a Principatelor romane.

Cel care era numit abatele Hauterive datorita studiilor Mute la Oratorieni,fusese, in 1780, folosit la Constantinopol ca ata§at al ambasadei. La Inceputul anuluiurmator el accepts propunerea lui Alexandru-Ioan Mavrocordat, domnitorulMoldovei §i 11 Insoti pentru a indeplini la Ia§i delicata misie de secretar pe pingsacest barbat de o distinsA inteligenta autor al unor pouf' grece§ti destul de bineturnate.

ImbrAcat alla turca, cu un §al in jurul mijlocului, cu cizme moi in picioare §ihaina de bland pe umeri, el urmeaza drumul obi§nuit al alaiurilor domne§ti pe care-1descrie In note de cAlatorie foarte spirituale, cu adevarata valoare literarA. 0prinfesii nespus de frumoasii, sotia lui Mavrocordat, se afla Intr-o companienumeroasA §i strAlucitoare, iar secretarul nu pierde ocazia de a aminti toatemutri§oarele vioaie §i frumoase ale grecoaicelor Intilnite in drum: tinara printesaCaragea InsA§i sora noului Hospodar; blestema feregeaua ale cArei cute 11Impiedicau sa vada frumoasele doamne sau doamnele presupuse a fi frumoase dinBurgas. Treeind Dunarea la Silistra se lini§te§te in privinta ciumei §i a ravagiilor eila vederea unui zmeu InAltat de un copil; I§i petrece noaptea 'intr-un sat unde 11a§teptau un milion de purici infometaii; observA mInAstirea Slobozia, datind dinsecolul al XVII-lea, fara a-i remarca Insa arhitectura interesanta; strabate pustiuriroditoare, sate alcatuite din colibe mizerabile, care nu Sint totu§i mai umile decitcele din satele din Beauce fi din Sologne, dar care an din bel§ug tot ce ar puteahrAni un ora§; aid gustA pentru prima oars acea pine din mei fiarta, marnaliga,polenta romaneascA; prive§te un dans vesel, de nunta §i admira elegantul costum altarAncilor. Apoi, dui:A trecerea hotarului care desparte, la Foc§ani, Moldova deValahia; cu toatA oboseala pricinuitA de onorurile datorate unei persoane de rangulsau, membre a suitei stApinului, se aratA indignat Impotriva ispravnicului bArboscare crede de cuviintA a-1 primi §i haul prea neglijent. La Vaslui zarqte o tArancutacare-i pare coboritA dintr-un tablou, cu lucrul pe genunchi, ducesele noastre spuneel nu brodeazd cu o mai frumoasel mind, cu un mai frumos bra; fi cu o usurinjamai nobila, in coliba unde totul este curat §i rinduit.

Ajuns la Ia§i, crezu ca gase§te aid ni§te barbari in zdrente locuind in cuftipentru tapi vorbind o limbA Inspaimintatoare; fusese prevenit In acest sens depredecesorii sal despre care formuleaza aceasta judecata pe care ne vom limita sA oreproducem: toff acei care s-au plIns de aceastii farts au losat aici subiecte deplIngere 0 le-au purtat spre alte p'drti. Cei care spun adauga el ca duc Upset' detoate aid, nu spun totul despre ceea ce le-ar lipsi in Franfa unde mai mull de un

35

§i

si

1i

www.dacoromanica.ro

milion de francezi, la doi pasi de indestularea cu de toate, slut lipsiti de toate".Astfel, vorbea dupa trei luni petrecute in mijlocul boierilor tacuti, al femeilor cupriviri plecate in panThit care, Ma indoiala, faceau at lumea nestatornica,Indrazneata §i vorbareata care forfotea prin apartamentele din regalul Versailles.

Dupa ce 1-a citit pe Carra, secretarul francez se crede obligat, intr -o descriereredactata In acea vreme, Moldova In 1785, sa vorbeasca despre familiiledomnitoare, Mavrocordat §i Ghica, precum §i despre titlurile acordate domnitorilorfanarioti. Dar adauga note juste asupra celor ce au pricinuit marirea *i decadereaacestor barbati ambitio§i care cadeau unul dupa altul victime traditiei familiilor lor;In aceste anecdote culese direct de la sursa se afla adunate multe informatii pentruun istoric. Alaturi de bine conturatele figuri de consuli, de aventurieri §i defrumoase doamne carora le face curte In fata printesei §i putin pentru insa§iprintesa, el deseneaza, cu o mina u§oara, surizind, tipurile caracteristice societatiimoldave: marii boieri impozanti, slujba§i mindri de titlurile lor, greci lipsiti de oncesentiment al onoarei, negustori greci insinuanti §i vicleni, grosolani negustorimoldavi care falsificara marfurile ce au cautare, me§te§ugari nemti betivi icertareti, evrei aducind cu caprele de Angora, tigani de nimic §i, in sfir§it, la celedoua extremitati, prin toata aceasta adunatura de strain, poporul obipuit sä fiebiciuit §i maltratat i domnitorul care, In ciuda darniciei sale, nu gase§te un singurom credincios. Grecii, laid sau clericii, slut obiectul unei lungi §i mu§catoare satire.Opusculul se termina cu ni§te consideratii asupra vietii economice in general.Autorul insista asupra lipsei de organizare In munca i asupra inspahnin' tatoareirisipe Mute cu nepasare de un popor care Hauterive nu a remarcat acest lucrutia prea bine ca rodul muncii sale nu ar servi cleat la a-1 imbogati pe strain. Ar vrea

mult sa poata aduce Astori milanezi de felul celor visati de Carra. Dar recunoa§teca aceasta saracie era fericita i poate ca In cele din urma, fericirea e scopul acesteifragile vieti omene§ti.

Dupa ativa ani de §edere, primele idei ale secretarului domnesc seprecizasera.

In 1787, Alexandru Ipsilanti Ii urma lui Mavrocordat §i Hauterive crezu ca aredatoria de a-i supune ca unui nou protector un memoriu destul de twins asuprastarii Moldovei ce va reprezenta principala sa carte privitoare la tail.

Ea poarta amprenta unei man seriozitati qi a unei sincere simpatii pentruromani. Aceasta inteligenta patrunzatoare §i-a dat in cele din urma seama ca dintretoate popoarele care ii inconjoara fi care se mindresc cu o veche genealogie, ei girtcei care Inca mai perstreazd in obiceiuri fi in legi cea mai mare asemiinare cu celeale intemeietorilor lor, ca in confuzia generald a tuturor moravurilor... ei slutsingurii a canon servitute a ramas nehotarit4 a thror degenerare nu estecondamnat'd fi Matti Inca sperantei: ei sInt singurii care, Ali a face parteintegrantd dintr-un Imperiu, 4i piistreazii, cu conditia unui tribut, numele fiformele civile, fi nu au pierdut toate mijloacele de a modera puterea celor caredomensc asupra-le; di f tiu chiar prin unanimitatea aclamatiilor sau amurmurelor lor A influenteze plenitudinea fi durata autoriatii lor; in sfirfit, casuit singurii care piizesc legea fi limba primului popor din univers... uncle dintreobiceiurile lor ca fi traditiik nationak fi in Win, it, triatturile pretioase fi de

36

www.dacoromanica.ro

nesters ale simplita fii acelor vechi romani care imblinziserli Intreg universul fi alescililor (cititi: dacii) care nu au fost Imblinziti de nimeni.3

Yn aceasta mica scriere, bine ordonata, informatiile istorice nu figureaza decitpentru a explica obiceiurile §i a sustine in acest mod privilegiile Aceasta scurtanotita, exacta in linii generale, fumizeaza §i marturrile unei clarviziuni putinobi§nuite: autorul face dovada unei Indemlnari particulare in a sesiza raporturilepermanente existente Intre actiunile politice de o parte teritoriu §i neam decealalta. Cu toate acestea, Hauterive admite disparitia totals a vechiului elementdac §i retragerea ulterioara a colonilor romani din fata barbarilor care i-au alungatIn munii ocrotitori.

inceputurile principatului moldav s'int Infati§ate dupa batrina legendscuprinsa in cronicile pe care secretarul domnitorului le-a putut folosi in urmapreceptorului Carra. De altminteri, Hauterive adauga ipoteze naive: de pilda,explica numele oraplui Roman (adica ctitoria domnitorului Roman) princaracterul roman pe care Drago, pretinsul Intemeietor al Statului moldav, a intelessa-1 dea operei sale. Glorifica indelungata lucrare razboinica a lui Stefan-cel-Mare,invingatorul lui Mohamed al II-lea §i al puterii otomane din epoca ei eroica dacelui care till menfinii nafiunea absoluttl independenfzi" dulcele numepamIntean de Stefan Voda, le Voevode Etienne numele sfiu a inlocuit in eintecelepopulare, spune el, §i e pentru prima data cind un strain mentioneaza acestecIntece epice romane§ti, asemanatoare celor s'irbe§ti atit prin avintul eroic cit §i prinfrumusetea formei - numele divinitlifilor dace pe care le celebrau pins atunci i pecare eintecele valahe le mai celebreazii Inc e; povestirea faptelor sale mai da Incafarmec petrecerilor plistorefti fi bucurie praznicelor 0 slirblitorilor 4. Cum, dinprimele finduri ale scrierii sale povatuise sa nu se duca o politica favorabila Rusieia carei protectie ambilioas'd s o demonstreaza, considers drept gre§eala gravyhotarirea luata in 17116 de domnitorul Dimitrie Cantemir de a deschide portile Orlisale in fata Tarului Petru. Hauterive crede ca neIncrederea inaltei Porti fag desupqii cre§tini §i masurile luate de aceasta in defavoarea for Sint datorate acesteifapte imprudente §i gre§ite In chiar principiul ei.

Un al doilea capitol se ocupa de popor recunostindu-i cu respect urmelefoarte vizibile ale originii sale: statura inalta Fi constitufia robustiz a soldafilorromani a§a cum sint ei Infati§ati in chiar momentul luArii Daciei, pe coloanacuceritorului, la Roma. Deposedat de pamintul sau, taranul a pastrat totu§i alaturide libertatea personald, calitati morale ce in zadar ar fi cautat la vecini intrucitmoldovenii nu au pierdut nimic din acel caracter originar care se Impotrivefteoriciiror not asupriri. ti 4arata gata A. se ridice impotriva oricarei cre§teri apoverilor, sa dezvaluie abuzurile ispravnicilor, sa vina, oricit de mare ar fidepartarea, in fata judecatii domnitorului Insu§i pentru a-§i infatip doleantele pecare acesta trebuie sa le asculte. 4/ fin cuvIntarea spune spectatorul de zi cu zi alacestor frumoase scene mIndre §i patriarhale cu o elocinta cu atit maiconvingiitoare cu cit are toatd simplicitatea naturii filth a fi lipsita de resurseleartei. Nu poate fi arlitat un aer mai simplu. Afteapta cu ochii lima in pa'neint sali se porunceasal de mai multe on vorbeasa S-ar spune cii nu au nici obiceiulnici curajul de a-fi exprima gindurile. Dar aceasta tulburare studitati este urmatiz'de un flIVOi de cuvinte, cind pronun fate cu o volubilitate prodigioasd, cind

37

si

$i iiintr-o

sa

-

-

www.dacoromanica.ro

sustinute de un ton patetic fi de o fizionomie plin'd de interes. Mdrturisesc caaceasa tradifie a vechil libertd# roman este anal dintre lacrurile la care maageptam mai pulin ca mi-a fdcat mare pldcere sd-1 afla la patru sate de pagede Roma "I la optsprezece secole de Cicero.

Hauterive respinge cu indignare Invinuirile de lene fi pungasie adusetaranilor roman de interesatii tarn si de ignorantii strain. Acelasi lucru se spune sidespre taranul polon apasat de o asuprire socials Inca si mai grea, dar care cel putin,nu are de ostoit cerintele neincetate ale strainului cel lacom. Taranul moldav nuintelege sa-si sleiasca puterile in folosul altuia si de altfel, nu vrea sä se incurce cugreutatea a ceea ce a stains si a pastrat pleclnd In cautarea unui pamInt mai roditorsi a unui stapin mai blind. incapatinatii lucratori de astazi, acesti neobositi pastoridin secolul al XVIII-lea nu sint niste trindavi. and neplisarea este voitii, graiestecu dreptate autorul nostru, ea nu este intotdeauna un viciu. Aici ea este o resursd.Nu uita sa mentioneze ca un stiutor ce este, deci si ca prieten - ceea ce-i acelasilucru- un fel de a fi care se adapteadi imprejurdrilor", o rabdare faro limite inrelele necesare, o veselie care nu se dezminte In sara.cie si o vinutile domestice care facfericita aceastd siirdcie; o ospitalitate inimitabila prin abundenta si delicatetea ei, opolitete legatd de fonnele limbajului for fi care prin urmare, va ddinui mereu.

Cum religia nu reprezinta aici mijlocul de trai al unei caste si intereseleambitiei acesteia, nici chiar tendintele unui sistem doritor sä absoarba Intreaga vialsmorals, ci mai mult o simpla parte a educatiei familiale, in afara bisericii preotii nuse deosebesc de enoriasi decit prin vesminte si cIteodata prin sate, acest caracterdistinctiv lipseste aproape cu totul. Acesti buni preoti, saraci si modesti sins o pilddde rdbdare fi de indeminare; shit cei mai buni soli, cei mai buni s'dteni din ptt,straini atit de certuri cat si de placerile vinovate ale eirciumii. De altfel, ei nu trebuieconfundati cu aceia care populeaza bogatele asezaminte mlastiresti; strain de tail,acestia din urma apartin In marea for parte lacomei preotimi grecesti, asupritoareaIntregului Orient ortodox; denaturInd In folosul ei actele de danie datorateIntemeietorilor care doreau numai sa-si puns ctitoria sub obladuirea venerata aSrmtului Lacas; clerul grecesc isi trateaza In mod tiranic mInAstirile, ca pe o cucerire§i adauga acestei calitati si pe aceea a unei propagande politice straine 7.

Negustorii si mestesugarii nu au un caracter exclusiv national si perfectdefinit. Autorul nu se ocupa de aceasta class decit pentru a formula critici si a pro-pune remedii de care ne vom ocupa mai tirziu. Dimpotriva, boierii vor solicitaatentia acestui ginditor politic chiar pentru a le defini rolul si a le descoperiobiceiurile. Acestia se deosebesc de confratii for valahi prin gusturile patriarhale sisedentare, prin marea for dragoste pentru viata dusa la tars, unde s'int monarhi,printr-o mai mare cumpatare, deci prin bogatie, printr-o mai mare libertate fats dedomnitorul impus de inalta Poarta, fireste fara a-i fi consultat, printr-un mai mareatayament fags de vechile moravuri, un caracter mai auster si o mai mica aplecarespre civilizatia europeana care, va spune acest reprezentant al filosofieioccidentale, and nu are un elect brusc fi total, nu face decit sa adauge not vicii lacele mai vechi, care introduce in gusturile oamenilor de diferite vIrste,ci conditii,o schisms ce Linde mai ales sä discrediteze autoritatea paternd civild fi in celedin urine' ii face mai putin virtuosi fora a-i face sä devind mai flefitili. 8

Dar deja o coruptie innascutd ii atrage pe oameni spre Curte, Curte (Mina-toare care cere atit de mari jertfe pentru niste satisfactii desarte si trecatoare, pentru

38www.dacoromanica.ro

simplul avantaj de all stud numele Id de a adliuga o trtisdturii in plus la inifialelesemnaturii. Pe masura ce va fi capitala ambitio§ilor, a juisorilor §i a strAinilorcare vor fumiza cadrul situatiei lor, cImpia golita va sAraci pierzinduli incet-incetimprejmuirile ingrijite, frumoasele herghelii, satele bine intretinute, ogoarele binecultivate, vechea bunatate intelegatoare a stapinului stravechea fidelitate devo-tatA a tAranului. 9 at despre femei, care dupA pArerea scriitorului nostru n-ar fitrebuit sa adopte niciodata vemintul potrivit moliciunii enervante a orientalelor,ele an piistrat severitatea moravurilor climatului lor, situ- mereu cu mult maimodeste decit costumul lor adAuga el, ca pentru a indeplini o delicate datorie

n-a§ fi fAcut aceasta observatie, dacA ea nu ar fi servit sA sporeasca meritul virtutiilor.10 Ceea ce nu Impiedica acest costum sA aibA dezavantajele care uritesc §itoropesc, defecte semnalate de Carra.0

Constatind apoi presiunea exercitatA, de o parte de limba greaca pe carebunii,cl &Minn boieri nu o vorbesc decit din condescendentil respectuoasti pentrudomnitor §i, de alta, de franceza la model, Hauterive deplinge pArasirea graiuluimoldav cAruia e in stare nu numai sa-i aprecieze energica simplitate, dar ii des-copera adevaratele origini: be regase§te Intr-adevAr in indepartatul jargon rAzboinical intemeietorilor Romei care, dupe el, s-a pastrat mai degrabl in accentele rusticeale taranlior Imperiului decit in limbajul multimilor urbane.

Am subliniat pe drept acest frumos capitol de filologie comparatA, de oclarviziune uimitoare, mai ales dace este comparat cu bilbiiala calomniatoare a luiCarra, care se afla totu0 in conditii mai bune.12 Hauterive merge ping la a cerefolosirea alfabetului latin in locul literelor chirilice de care Wile romane vor mai finevoite sa se serveasca Inca vreo citiva zeci de ani; crede ca anumite sunete inter-mediare pentru care au existat semne ce au contribuit la perpetuarea lor, vor dispareain mai marele folos al vocalelor dare venite din Roma primitivA.

in acest memoriu, cerut poate de domnitorul insu$i, Inainte de orice,Hauterive avea drept scop sA propuna reforme. Va fi deci util pentru a cunogte atitstarea Principatelor cit §i -calitatile spiritului autorului, sA ne oprim putin mai multasupra lor.

Consideratiile sale sint cele ale unui economist din instinct §i vocatie; el §i-aredactat lucrarea pentru a-§i fixa opiniile Intr -un domeniu atit de drag gindiriireformatoare a veacului. Recunoate cA aspectul jalnic dintr-unele pArti ale tAriieste datorat numai deplascirii celor care vor sa scape de devastArile armatelor §i derechizitionarile olacarilor *i ale agentilor care-i insotesc pe cAlAtorii de vaza. Dar eltie bine cA exists o putemica mi§care de emigrare se teme de urmArile acesteia;

pentru a indrepta rAul propune: mentinerea sumei actuale a impozitelor, MIA a cople§icu povara unor not dari pe tAranii care produc tot ceea ce trebuie pentru propria lorintretinere pentru cunoscutele nevoi ale Statului, sa nu se creeze in folosul cutaruisau cutlirui boier situatii locale favorabile, slujba§ii sa nu fie schimbati prea des, safie domolite pretentiile inaltei Porti pe care ace§ti bieti locuitori o intretin.

Taranul trebuie imbogatit §i trebuie gIndite mijloace de a Incuraja o cre§terenormalA a populatiei. Tiganii care aratA independent?' cea mai deplind in sdaviepliicerea cea mai mare in lipsa oriciiror drepturi civile trebuie eliberati incepindcu aceia carora li se vor fi constatat suferintele indurate, dar fad grabs §ipregatindu-i mai intli pentru o libertate cu care altfel, nu vor §ti ce sA face.

39

§i

Ia1iul

§it va

si

si

si

fi

www.dacoromanica.ro

Politica guvernului cu privire la straini trebuie O. fie plina de precautii pe citde Intelepte pe atit de patriotice. Nu trebuie sA se arate atit de primitor fatA deevreii si de nemtii care nu aduc decit meserii de Indoielnica utilitate, mijloace de acreste luxul $i cheltuielile clasei bogate si nu dau nastere unui negot de valoaresuperioara celui cu piei de iepure pe care amintitii evrei le vind de citva timp inGali ;ia.

Acestor intrusi, ocrotiti de privilegii deosebite, pastrate cu inversunare deconsulatele care profits de pe urma lor, ar trebui preferati olandezii, saxonii,venetienii, livornezii si chiar acei pAstori din Milano de care s-a ocupat Carra.liFluviile moldave, Ma a fi unite de un canal, asa cum se plAnuia, trebuiau sA fiepregAtite pentru a deveni pentru un comert mai dezvoltat. in sfirsit, trebuieImpiedicata cu orice pret, 'Ayala acelor strAini care exploateazA o unde nulocuiesc, a acelor exportatori care vin mereu pentru a provoca scurgerea produselorsolului moldav; totusi, sInt uitati banii pe care acestia u lass aici. Nu mai trebuiemult timp IngAduitA o stare de fapt care face din pAminteni importatori mergind sAcaute, sub ocrotirea consulilor,f/eacuri in tIrgul de la Lipska.

Astfel de mAsuri vor avea si urmari favorabile in tarim politic. Doritorii derevolutii care vor voi sA-1 Inlocuiasca pe stApinul turc cu un altul mai indepartat (russau un altul), iii vor abandona primejdioasele planuri. Hauterive incepe saexamineze profiturile pierderile acestui nou stApin, dacA acesta ar reusi sA-$ialipeasca Principatele: va fi incapabil sa -si VindA produsele pe care nu be face elInsusi si nu va avea nici un beneficiu de pe urma exportului moldav de care nu arenevoie; in acelasi timp, impozitele in vor sluji declt la a creste veniturile vreunuiguvernator despot, pe care IndepArtata capitalA a Imperiului in va fi In stare de a-1controla. Va trebui in cele din urma sA se socoteasca cu setea de rAzbunare care vaInsufleti Turcia, precum $i cu pericolele politice si economice rezultate din imediatavecinatate a acestuiperfid concurent ce nu va incheia nici un tratat de alianta si carese numeste Austria.

NOTE

1. Vezi printre altele, descrierile antichitatilor gasite la Suceava, fosta capitals a Moldovei.Scriitorul nostru recunoa§te in Bogdan Hmielnitki, aspra capetenie a cazacilor, care a creat in secolul alXVII-lea un Stat" al tilharilor pe Nipru, descendentul liniei princiare moldave care incepe cu Bogdanintemeletorul.

2. Hauterive, despre care va fi vorba mai departe, a inteles acest motiv. (pag. 323-324).3. Pag. 21-22.4. Pag. 66-67.5. Pag. 24.6. Pag. 72-73.7. Pag. 146 §i urm.8. Pag. 176-178.9. Pag. 182-184.

10. Pag. 244.11. Pag. 248.12. Pag. 248 §i urm. Cf. pag. 268 §i urm.13. Pag. 132.14. Pag. 223 §i urm. Hauterive recomanda domnitorului trei personaje moldave demne de

increderea sa, prin care qi pe Mitropolit (pag. 198-200).[1] Cu sprijinul banului Mihai Cantacuzino, Chesarie este hirotonisit episcop de Rimnic Ia 12

ianuarie 1774, functie pe care o define pin/ Ia moartea sa, in anul 1780. arturar, traducAtor tipograf,Chesarie este originar din Bucure0, fiul Ilincai §i al zarafului Anghelachi Halapiu, a InvAtat la Academiagreceasca din Capitala TArii Romfine§ti. Principala operA a Iui Chesarie o constituie tiparirea la Rimnica Mineielor, In 12 volume, fiecare volum avind o prefatA care apartine marelui cArturar.

40

$i

cdi

fi

tart

ai

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

REVOLUTIA FRANCEZA $1 ROMANII

Marea mi§care revolutionary pornita din Franta, in 1789, n-a avut o influentsimediata serioasa asupra locuitorilor din Principate precum au avut toti ace0calatori francezi, a caror povestiri le-am analizat mai sus, nemti din Rusia precumReimers Struve, englezi ca Lady Craven §i Baltimore Si, in sfir§it, supu§i aiimparatului, Karaczay §i Boscovitch, Raicevitch §i Sestini care §i ei s-au plins de afi supu§i ai unui tiran.

Principala cauza a fost aceea ca in Wile dunarene nu exista, ca in Occident,acea class naijlocie care ar fi putut proclama noile principii §i duce lupta pentru a leasigura victoria. in masa taranimii, nemultumirea amortita de Indelungatesuferinte, nu s-a manifestat decIt prin tulburari trecatoare, fyra acea energiecon§tienta care e in stare sä le transforme Intr-o mi§care revolutionary voluntary §icontinua. Cit despre boieri, cre§tea fara Incetare numarul celor care, fara a fi urmatInca studii in strainatate, citeau cu pasiune jumale din Paris, din Olanda §i Germania,procurate prin agentii consulari austrieci Mercure de France, Intre altele sauromane, unele licentioase, furnizate de librari orientali din Viena, fratii MarkidesPoullio, amintiti mai Inainte.

Un grec care petrecuse citva timp in Valahia, Alexandru Kalphoglu, neprezinta noul tip at tInarului nobil, bun de gura §i cheltuitor care se falea a nu maimerge la biserica, ca nu mai crede in religia parintilor sai §i ca-i cunoa§te pe scriitoriifrancezi, de la Voltaire pia la Mirabeau Insu§i, din care, in mod sigur nu citise decitfragmente fyry importantal. Dar existau §i cititori serio§i, cunoscatori ai Henriadei§i a lucrarilor noilor poeti lirici, care, in materie de opere dramatice, §i-i procuraupe Destouches §i pe Beaumarchais, precum §i pe Racine in frumoasa editieelzeviriana de la Berlin, care admirau marea elocinta franceza din predicile luiBossuet, Bourdaloue §i Massillon §i care, adunind in biblioteca for opere istorice,erau cuprin§i de admiratie in fata marilor fapte ale grecilor §i romanilor §i teseauvise de viitor rasfoind Revolutiile" din Suedia, Portugalia etc. Unul dintre ei,precum Gheorghe Bal§, Insemna pe margini, fapt ce dovede§te sirguinta cu care-§ifacea lectura, echivalentul roman sau grec al cuvIntului frantuzesc de care sepoticnise2. Altii, precum Virnav, lucrau cu sirg la primele traduceri din franceza inromans §i aveau o placere deosebita in a le imparta§i prietenilor dezvaluitelemistere ale francmasoneriei3. Un grec dadea o versiune a lui Memnon de Voltaire,iar Mitropolitul Moldovei, Iacob Stamati, nascut in Transilvania, nu §ovaii satipareasca in imprimeria lui arhiepiescopala din Ia§i, unul dintre romanele

41

si

si

www.dacoromanica.ro

frantuzesti la mods, Critile,ci Andronicus, tradus de un anonim. Masurile luate deConstantin Moruzzi, domnitorul Moldovei si de Alexandru Ipsilanti, domnitorulValahiei, in privinta faceau loc, Inca din 1780, limbii excomunicatuluiVoltaire, alaturi de nelipsita gread si de latina vechii metode4.

Pentru a ne da seama, in rest, de progresele infaptuite de spiritul critic $irevolutionar, este de ajuns sa rasfoim un oarecare volum de poezii usoare scrise ingreceste, dar care constituiau lectura favorita a intregii societati din Iasi $i Bucuresti.Vom vedea ironia muscatoare indreptata impotriva boierilor de vaza", acoperiticu aur, mindri de pozitia titlurile lor, dar lipsi ;i de once sentiment fata de saraciaaproapelui si de indatorifile de cetacean al comunitatii din care fac parte. Prin faptenedrepte, se scrie unui oarecare fals patriot, ciftigi sugi fara coin fa sIngelenefericitului. Nu i-e rufine sa rdpefti pe de-a-ntregul atita blinet al obstii, strinspentru altii mai bung folosinta?... De ce iei narturie numele parintilor tai claciito insuti efti fora de virtute? Te simfi Inclinat de a nu mai fi nedrept fata de bietulorfan? Mina to di'z ajutor striiinului fi viiduvei fi e vfizuta faptuind binele °boll?Numai in acestea se aflcsi nobletea; genealogia singurd nu o alatuiefte nicicind5.

Dar cind e vorba de o propaganda politica., acesti boieri cultiva ;i doritori dea se alatura nobililor din noua generatie a Occidentului se multumeau a cere intregiiEurope intoarcerea la vechile cortditii ale unei autonomii care semana mai mult aindependents. Programul lor cuprindea numai micsorarea impozitelor care apasauasupra tarii; o mai mare libertate comerciala, stabilitatea domnitorilor, care nu maitrebuiau schimbati aproape anual, dreptul de a avea o militie paminteana,alungarea strainilor, a grecilor In particular, care veneau dupa stapinii lor, in sfirsit,protectia Puterilor crestine, mai ales a celor care nu aveau interesul de a pune minape tinuturile Dunarii de jos. Acestea au fost cererile de la congresul din 1780, de laFocsani si mai tirziu, in fiecare nou moment al relatiilor dintre Rusia inaltaPout/ in sprijinul pretentiilor lor aduceau marturie tratate vechi sau recente.

Precum cei din Statele Tarilor-de-Jos sau din Ungaria, acesti nobili se situauprin urmare, in opozitia lor impotriva Austriei, pe singurul teren al drepturilordobindite, al privilegfilor confirmate in mod solemn, al traditiilor istorice. Nouametafizcia a ideologilor" nu le spunea nimic. hi doreau mult o jars libera, chiar osingura Cara romaneasca, dar In aceasta patrie restaurata intelegeau sä fie, nu numaiprimii, dar singurii factori politici, ei, boierii.

Principatele nu cunosteau nici acea categorie a intelectualilor"fara bani, farasituatie, deseori fsra camin care, dupa ce vor fi cerut o pensie sau vor fi dobinditvreun imprumut, cereau in gura mare inlaturarea oricarei inegalitati sociale.Scriitorii timpului, istorici poeti, erau aceiasi boieri cu orizontul marginit de chiarlimitele clasei lor. Sau erau profesori, membri ai preotimii, greci in marea lor parte,care nu aveau aspiratii filosofice " amestecate cu sperante nationale, precumcalugarli preotii din Transilvania care frecventaseta cercurile de la Viena $iRoma.

Episcopul de Rimnic, Chesarie, cerea am mai spus-o sa i se trimitaEnciclopedia, dar nu cluta in ea decit informa ;ii. Un ecleziast" al diocezei sale,Dionisie, autorul unui Cronograf, iii imagineaza Revolutia intr-o maniera burlesca,

42

$colilor, u

si

pi

si

sit

si

si

si

www.dacoromanica.ro

sub InfAtisarea a doisprezece boieri", sfetnici ai regelui Frantei care din ambitie $i-au detronat stApinul 6.

in 1795, un bArbat care petrecuse citva timp In Italia $i care era in stare sAtraduca tratate de geografie $i de astronomie, Amfilohie, episcop de Hotin, vorbeain termenii urmAtori despre evenimentele ce au avut loc In Franta: Se spune di dedoi ani, poporul Franfei s-a ridicat cerInd libertate fi nemailiisindu-1 pe rege siicirmuiasca, se mai spune chiar ca acest rege a lost alungat de pe tron. Dar cumnot nu cunoaftem adeviirul, spre a nu cuvinta cu !spring nu vom vorbi dealdespre vechile obicee7 .

Totu§i mai exista un element revolulionar, in afara acelor poloni care in 1793,trecurA la Constantinopol, pentru a pregati acolo cu acordul cetAteanului Verninac,reprezentantul Frantei, rAzboiul impotriva Rusiei. Acesti revolutionari,asemanAtorantru totul coreligionarilor for din Occident, apartineu lumii grecesti pecare interese negustoresti o imprAstiaserA prin Intreaga Europa. In vremea cIndConstantin Stamati, care se dorise consul al Frantei la Bucuresti, asista la Paris, caspectator, la maretele zile Insingerate ale Revolutiei, chid Coral li adresa amiculuisau scrisori despre aceleasi tulburari, cantorul din Smirna, un gnat- macedoneanRhigas, originar din Velestino si fost secretar at boierului Brincoveanu, at baronuluigrec Kirilian de Langenfeld $i al consului Frantei la Bucuresti, se agita printremembrii, bogati si activi, ai coloniei gxecesti din Viena, printre care se numarau siroman originari din Balcani $i din Principate; compuse aici acel imn al libertAtiielenice pe care-I va plAti curInd la Belgrad sub securea cAlaului; un alt grec,secretarul Panaiotis Kodrikas care abia stia sA scrie un bilet In franceza, primea dela prietenul sax' Stamati dese rapoarte asupra mersului operei de eliberare.

Dar legaturile erau prea slabe Intre acesti secretari greci ai domnitorilorcare, mai arziu, fie prin ei Insisi, fie, asa cum a fost cazul lui Kondrikas, prin urmasiilor, erau meni ;i sA-si faca o situatie in Fran;a $i boierii, singurii care ar fi fost instare sA Inceapa o miscare politicA: deosebirile dintre clase erau prea bine trasate intimpul acelui vechi regim pentru ca sentimentele unora sA poatA da nastere faptelorcelorlalti. La Bucuresti $i numai In capitala valaha ei se multumirA sl discuteevenimentele din Occident In putinele cafenele frecventate de plebea strAina, $iIncA guvernul interveni pentru a pune capAt acestor intilniri secrete care aveauaerul unor conspiratii. Populatia primi cu ironie manifestArile razlete ale adeptilorgreci ai Revolutiei si refrenul C,armagnolei, energicul vive le son du canon (trAiascAsunetul de tun) deveni in romaneste filfizon, epitet cu care erau rAsplAtitepersonajele cu Infatisare prea putin serioasa $i cu o ciudatA pretentie de elocinta.

SA mai notAm si faptul cA niciodatA armatele Republicii, care erau cel mai bunagent de propaganda revolutionarA, nu au aparut In aceste tinuturi din sud-estuleuropean unde Revolutia nu avea revendicari de prezentat nici dusmani decombAtut. Principatele n-au fost nici cel putin amestecate in evenimentele militarecare an schimbat din ce in ce mai mult fats politicA a Europei pins in ziva in careNistrul a fost, in 1806, trecut de rusii care se temeau cA lass sa be scape partea for deprada si li Invinuiau pe turci de violarea tratatelor prin inlocuirea Inainte de termena domnitorilor bAnuiti de trAdare. Din acel moment, soarta acestor Principatetributare deveni una dintre grijile diplomatiei europene.

43

.

www.dacoromanica.ro

Dar lui Napoleon, care schimba dupa voie harta Europei, niciodata nu-i pasade caracterul national al populatiilor care o ocupau: pentru el acestea erau simplamoneda de schimb in calculul sau politic. A§a a nu §ovai sa recunoasca anexareaPrincipatelor de cane Tar pe baza tratatului de la Tilsit. Mai tirziu, c'ind politica salua o alta Intorsatura, paru foarte dispus sa le daruiasca Imparatului Franz I, devenitsocrul sat'. Cit despre roman, marele cuceritor capata in imaginatia for caracterulunui erou de legends pull. Bietul popa de Rimnic, Dionisie, despre care a fostvorba mai sus, 11 infAt4eaza luptind ca un erou din Iliada, In fruntea francezilor sai,deveniti vitejii aventurilor sale uria§e. Un mare duce rus incearca zadarnic sa-idomoleasca avintul, imparatul prin puterea geniului sau se alfinta pe tun §i tinepiept maselor du§mane riicnind ca un leu. Victoria nu-i putea fi refuzata celui careo cerea cu mijloacele folosite de razboinicii lui Homer. De altmiteri, el este prinneam, un grec, un Rhomee....

Mai tirziu, cintecul popular caina soarta lui Napoleon Bunii-Parte care zacein piimin4 departe. Daca istorisiri mai reale ale faptelor lui au fost tiparite inromanqte, acestea sInt datorate editorilor de la Pesta, unde tipografia Universitatiimaghiare publica opuscule cu litere chirilice; plane grosolane Insotesc acestepagini al caror continut este, fara Indoiala, tradus din germana. In sfir§it," am gasitziare manuscris, povestind pe Indelete evenimentele care de altfel, erau viudiscutate Intre boieri §i consuli, cu interventia Mitropolitului moldav, VeniaminCostachi. Acesta din urma era un om stint care 1§i atrase Intr-o astfel de discutieasupra buletinelor marii armate, epitetele de tilhar, asasin, ticalos venite dinpartea lui Hammer, agentul austriac.

Scriitori francezi mai recenti pretind ca un memoriu a fost redactat in numeleboierilor din cele dota Principate, un Dumitru Ghica, un Grigore Brincoveanu, unSturdza, un Beldiman, pentru a-i cere marelui linparat crearea In noua sa Europa,a unui Stat romanesc unit, menit sa serveasca drept sprijin Frantei in Orient" 8.Debi Inca nu s-a Mut dovada a un asemenea documnet interesant In mod sigur,pentru istoria politicii napoleoniene, ar fi existat vreodata, nu ne putem totu§i,apara de sentimentul ca asemenea asertiuni amanuntite Si precise trebuie sa aiba obaza reap. Chiar dad la ocazii, cancelarul lui Napoleon adresa scrisori amabileacelor greci care, ca dragomani ai fnaltei Porti sau ca domnitori ai celor doua tan,se bucurau de obladuirea franceza servind interesele Imperiului, el nu vedea nimicmoldav sau valah, cu atit mai putin romanesc in calitatea for politica. Il preocupaudoar Turcia §i uneltele grece0 care puteau fi folosite pentru a o stapini.

Cind In 1812 izbucni razboiul impotriva Rusiei, Tarul se grabi sa negociezepacea cu Sultanul Mahmud, chiar dad trebui sa paraseasca o parte oarecare dinultima sa cucerire de la Dunare, pe care nu o mai putea apara in mod avantajos. Ise ceru evacuarea completa a Principatelor, In timp ce el era dispus numai sä seretraga dincolo de linia Siretului. Napoleon a facut tot ce i-a stat in putinta pentrua Impiedica intelegerea Intre cele doul State. Sultanul sacrificat la Erfurth, deveniprea bunul sau prieten: Napoleon Ii promise In termenii pompo§i pe care-i credeapotrivili gustului literar al Orientului, ajutor §i sprijin. Noul sau ambasador,Andreossy, urma sa villa la Constantinopol pentru a aranja treburile turcilorincapabili de a mai ridica o armata, dar el intirzie atit de mult Incit proverbialarabdare §i Incetineala turd a fost impinsa la disperare. S-a cedat In fata ofertelor

44

www.dacoromanica.ro

presante ale lui Alexandru I, care it insarcinase pe amiralul Ciciagov sa-i aduca cuorice pret, pacea. La 28 mai 1812 stil vechi, pacea de la Bucure§ti muta hotaruldintre cele doua Imperii de pe Nistru, pe Prut §i Tarul I§i anexa, sub numele deBasarabia, care istorice§te era purtat doar de tinutul War de deasupra gurilorDunarii, aceste 'intinse §i roditoare paminturi ce alcatuiesc o bung jumatate a vechiiMoldove. Astfel a fost jertfit. nefastei politici a anexiunilor arbitrare, un teritoriuesential romanesc; la mult timp dupa Waterloo, neamul schilodit a continuat saante trista sciarta a celui care zace in pamint, departe.

NOTE

1. Analele Academiei Romine, anul 1916.2. Ibidem.3. Vezi, N. Iorga, Istoria literaturii roman din secolul al XVHI-lea, vol. II, pag. 438, Istoria

literaturii ronarie din secolul al MX-lea, vol. I, pag. 121 §i urm.4. Hurmuzaki, volum XIV;5. Analele Academiei Romane, anul 1916.6. Papiu, Tesaur, op. cit., vol. III.7. Analele Academiei Romine, anul 1916.8. Elias Regnault, Histoire sociale et politique des Principautis Danubiennes, Paris, 1855. Ar

putea fi citatelncA alte mArturii.

45

si

ti

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII

CIVILIZATIA FRANCEZA $1 TARILE DUNARENERELATE POLITICE PiNA. LA INSTAURAREA

MONARHIEI DIN IULIE

Yn acest timp relatiile deveneau tot mai strInse intre literatura franceza §iromane care, abia ie§ite din evul mediu, nu se ocupau Inca decit de teologie §i

de cronici, dar simteau din ce in ce mai mult nevoia unei not poezii, corespunzindideilor §i sentimentelor cu care se imbibau zi de zi.

Yn aceasta mi§care de patrundere nu trebuie acordat un loc prea mareemigrantilor, epavelor umane ale Revolutiei, proscri§ilor Imperiului, care n-au fostnici atit de numero§i, nici alit de activi pe cit se crede. Marchizul de Beaupoil deSaint-Aulaire a fost secretarul domnitorului Constantin Ipsilanti, fiul aceluiAlexandru care fusese slujit cu aceegi calitate, de abatele Hauterive §i de abateleLechevalier, arheolog §i autor al unui Voiaj in Troia; dar acest ministru alafacerilor straine" din Valahia, iubitor de titluri pompoase, nu avea grija de a-i facecunosculi pe scriitorii ce alcatuiau gloria cea mai curata mai umana a tarii sale.De altminteri, de la Inceputul secolului al XIX-lea nu se mai regasesc nicipreceptori, nici secretari pe linga Fanariotii care de atunci Incolo ii folosira pe eleviigreci ai Frantei ale caror discrelie §i cuno§tinte politice erau mult apreciate.Francezii care au fost agreati ca profesori ai §colii grece§ti din Bucure§ti, oadevarata Universitate elenica printre ei se afla §i Lejeune care a dat traducereaadnotata a Observariilor lui Raicevitsh asupra Valahiei nu au contribuit ladezvoltarea acestei influence civilizatoare care 1§i gasi §i singura calea. Calatorii sintputini §i nu redau decit scene MA importanta, capitole de dragoste cu vreoCatinca valaha, precum acel conte Lagarde care trecu prin Bucure§ti pentru aajunge in Rusia. Cit despre Gheorghe Bogdan [1] care in aceea§i vreme studiadreptul la Paris, acesta nu aduse din Franta nimic din acea dragoste pentru noileidei care ar fi putut face din el un ajutor al regenerarii romane§ti.

Din partea romanilor, daca un mare boier precum Dudescu, putred de bogat§i infa§urat in §aluri de o nepretuita valoare, ajungea la Paris intr-o calea§ca plinacu zaharicale orientale, calatoria lui n-a fost decit un incident §i nu are cleatvaloarea retfinsa a unui fapt divers din viata socials a Parisului I. Doar mai tirziu,dupa 1830, un roman din Transilvania, fiu de taran, spirit stralucind de o inteligentdglumeata §i rautacioasa, loan Codru DrAgu§anu, pe rind valet al unui calatorprinciar, prieten al unei miloase grizete, angajat particular la un cabinet de lectura§i insotitor al unui nobil strain pe cale de a se instrui, va scrie din Fran ;a, scrisori

46

tArile

1i

usoara

www.dacoromanica.ro

pline de o rara §i neobi§nuita putere de intelegere. Primii traducAtori de lucrArifranceze din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea s-au pus pe lucru in ace14timp cu grecii, cei mai multi stabiliti in Occident, care in citiva ani 10 imbogatiraliteratura cu lucrari bune mai ales din domeniul §tiintelor §i al educatiei. Erau boieria cal-or calAtorie in strainatate era privitA cu neincredere §i chiar impiedicata deguvern catre 1812 Ghicule§ti au stat totu§i la Viena §i cu toate astea se aflau intr-o situatie inferioarA fatA de alti traducAtori care IV facusera din cunoWerealimbilor occidentale o meserie de secretari i de profesori sau care negustori hind,le foloseau pentru legaturile for de afaceri. Profesorii de limbi platiti de Domni nuaveau voie sä dea ore in ora§; acest lucru poate fi foarte bine vazut dintr-uncontract, publicat de noi2, Incheiat intre o doamnA de Belleville §i Domnul ScarlatCallimachi, prin care aceasta IV asuma rAspunderea de a-i educa fetele. Acestebiete lectii de geografie, de istorie veche §i modem/, de mitologie nu erau citu§i deputin suficiente pentru a forma un spirit intr-adevAr cultivat, in stare sA infruntemarile dificultati ale traducerii principalelor lucrAri de literatura francezA cu olimb/ cam rebel/ inca. Prima gramatica francezA a fost data de un roman de dincolode munti, Gheorghe Gherasim Vida, care Muse studii la Paris; nu s-a pastrat nicimacar in manuscris, vreo incercare de acest gen facuta de unul dintre ace§tipreceptori francezi.

Cit despre colonia franceza, mai important/ la Ia0, aceasta cuprindeafabricanti precum faiantarul Nicoletti, contemporanul lui Carra sau precumLincourt care, vreo treizeci de ani mai tirziu, incerca o fabric/ de ulei; la ace0a seadauga pentru intretinerea consulului, un numAr preponderent de evrei galitieni,supu§i ai Frantei. Conditia social/ a industriapor li indeparta de boieri, care i-ar fiingaduit cel mult ca profesori de limbi.

Nu vom vorbi nici despre rolul ce ar putea fi atribuit ofiterilor armatelor deocupatie, mai ales ru§i care, se zice ca foloseau franceza pentru a se intelege culocalnicii; ei vorbeau foarte des, mai des chiar, germana §i se incerca sa se poartedialoguri in italiana 3.

Deci, la §coala superioarA greceascA intemeiata de Domnii fanarioti boieriiInvAtarA franceza. Cuno§teau atit de bine aceasta limb/ incit inainte de 1800,boierul Costache Conachi scrise versuri a cAror facturA precum §i continutuldidactic, filosofic §i sentimental, plingacios amintesc de §coala lui Defile. De altfel,trebuie sA spunem a Defile se apropiase in tinerete de aceste linuturi, fiind folositla un moment dat, la ambasada Frantei de la Constantinopol, in vremea cind AndreChenier crWea in casa Lamaka, familie din care face parte mama sa.Contemporanul valah al poetului, Ienachita VAcArescu, cu toate ca vorbea franceza,era un discipol al qcolii italiene. Dar printre ace§ti nobili roman pasionati deliteratura francezA, cel mai activ a fost Alexandru Beldiman, care a dat rind pe rind,in timp ce lucra din greu la traducererea Iliad, versuri romane§ti pentruMinkhmes de Regnard, Oreste de Voltaire, romane de Florian precum NumaPompilus, traduse de asemenea Moartea lui Abel, pastorala aceluia§i autor.

Un tinar scriitor, format la Viena §i in Italia, Gheorghe Asachi, 1-a folosit deasemeni pe Florian pentru idila lui Myrtile 0 Chola, cu care incepe de fapt, teatrulmolday. DupA Beldiman, mi§carea a fost continuatA de anumiti boieri, care in mare

47

www.dacoromanica.ro

parte s-au format MA dascali. Pot fi amintiti Vasile DrAghici [2], a cArui modestybiblioteca mai este IncA pastratA intr-o bisericA din Iasi, Ion Buznea [3] care traduseIntr-un dulce, limbaj naiv, Paul fi Virginie; Pogor [4]care a Indraznit sA Infruntealexandrinii solemni ai Henriadei; mai tirziu, Emanuel Draghici a cArui alegere s-aoprit atit asupra Codului de comers cit si asupra primului tratat de bucatarie inspiratde un model fancez4.

Dupa cum se vede, moldovenii s'int principalii reprezentanti ai acestui curentmenit a le dea romanilor o culturA noun, italiana, clteodata germana, dar mai alesfiance& programa scofii din Iasi, asidua ei frecventare de dire copiii de nobili,dorinta for de a InvAta stfintele direct de la sursa, explica destule. in Valahia, undelectiile de francezA au Inceput mult mai firziu, sub domnitorul Caragea, dupa 1812,a fost nevoie de zelul unui InvatAtor din Craiova, autodidactul Grigore Plesoianu,[5] care incepu sd redacteze cArticele de lecturA moralA cu texte Imprumutate dinliteratura francezA si care publicA o gramaticA a acestei limbi.

Tata tot ce aveam in momentul and o reforms completa a vielii romanesti afost decretata si desAvIrsita prin acea noua lege a Regulamentului Organic, carefusese citiva ani discutata In comitetele de boieri moldavi si valahi Conachi senumara printre ei chemati de presedintele plenipotential rus, Pavel de Kisselev 5.In acest regim de functionari carora li se adauga clasa boierimii pAstrata doar inraporturile ei cu dregAtoriile, in aceasta savants organizare a unei ierarhii de birou,in acest simulacru de Adunari deliberante, copierea institutiilor franceze este vAdita 6.in 1821, revolutia greacA provocata mai mult de principiile de la 1789 decit deprincipiul national asa cum este el Inteles azi, a trezit in Principate, teatrul primelorei nefericite fapte de vitejie, o miscare popularA a taranilor condusi de un boiernasde origine tArAneascA, Tudor Vladimirescu, care imita organizarea sirbilor dintimpul rAzboiului for de eliberare. A fost ucis la mijlocul drumul salt. Dar imediatdupa, atunci cind turcii suparall de reaua credintA dovedita de slujitorii for greci,abandonasera obiceiul de a mai Incredinta Fanariotilor tronul Principatelor, atuncicind primii Domni pamInteni, un Sturdza pentru Moldova, un Ghica pentruValahia, au reluat traditia dirmuirilor pamintene, boierii cititori de ziare frantuzestis-au preschimbat in carbonari §i Incepura sA IntocmeascA carte constitutionale incare erau confundate toate amintirile constitutiilor europene nascute in vremeaRevolutiei: regim reprezentativ, separatia puterilor, organizarea birocraticA,libertati publice toate acestea, bineinteles, spre exclusivul folos al boierilor, marisi mici. AceastA munca de vreo douAzeci de ani, ajunse la Regulamentul Organic,constitutie votatA de aristocratie, contrasemnata de Kisselev, modificata la Saint-Petersburg si promulgatA gra nici o observatie de inaltA Poarta.

Cirmuirea europeana"cerea cunoasterea generall a ideilor si sentimenteloracestei Europe pe care se cerea a le imita pentru a construi un stat nou pe ruinelefostului regim. Noua scoala secundara, menita sa tindA spre un InvAtAmbit superior,originea UniversitAtildr din Iasi si Bucuresti, a avut In mod necesar catedre defrancezA.

Francezii venirl cueind, ca profesori publici sau ca fondatori de pensioanepentru a se consacra rAspIndirii limbii for in aceasta societate InsetatA de fiance*

48

www.dacoromanica.ro

In acela0 timp, femei chiar poloneze, italience, nemtoaice se stabilisers cadirectoare de §coli particulare sau simple guvernante In familii.

J.A. Vail lant a fost cel mai important §i cel mai zelos dintre ace0i propagatoriai civilizatiei franceze: chemat in tail in 1830 de marele boier Gheorghe (Iordachi)Filipescu, care niciodata nu pArasit vechiul costum §i nici obiceiurile tineretiimai trAia Inca, respectat de toti pe timpul rAzboiuluiCrimeii, in 1858, era director al§colii secundare de la Slintul Sava; gramatica francezA §i dictionarul sAu InlocuirAcurInd modesta bro§urA a lui Ple§oianu 7. in Moldova, un Maisonable s-a aflat maitirziu la conducerea InvAtAmintului; pensionul lui Cuemin, Chefneux Bagarrecondus atm srmit doar de Victor Cuemin, a fost frecventat de copiii familiilor devaza, atit de fete cit §i de baieti.

Acestor *coli li se datoreazA prima generatie de roman cultivati, ei aveaucuno0inte generale de limbA francezA menite a le face cunoscutA noua literatureromantics §i sA-i cAlAuzeascA In cunoa§terea §ffintelor ail de InflacArat dorita;primii bursieri roman in strAinAtate, un Joan Pandeli, matematician, un EufrosinPoteca, teolog §i filosof, plecasera sa caute nemijlocit aceastA cunoa§tere la Paris §is-au pastrat naivele Intrebari puse de acesta din urmA, profesorului Arago.

Traducerile aparutA curmd. In Moldova, ele se datoreazA unor elevi care nule-au publicat, aceastA mund find consideratA un simplu exercitiu §colar, literaturafrancezA era obiect de studiu. LucrAri ale §colarilor sInt Infilnite §i la Bucure0i,unde unul dintre ace0i tineri tipari Filosoful Indian de Chersterfield, cunoscutdintr-o versiune fiance&

Dar in capitala valaha, opera grea de a da In romane0e cele mai bune roadeale spiritului francez de-a lungul secolelor, gasi un admirabil organizator §i unuldintre colaboratorii cei mai zelo0 in directorul unui periodic, pe care, concomitent,11$i tipArea, 11 §i edita editor 0 care trebuie sA trezeascA §i sa intretina interesulunui public de trei sute de cititori. Era loan Eliade care 10 va spune mai tirziuRadulescu; lui i se cuvine unul dintre primele locuri in dezvoltarea intelectuala aOrli noastre. [6]

Pe Byron il cunoscuse prin versiuni franceze §i traduse o parte din Meditatiilepoetice ale lui Lamartine, totu0 fArA a putea reda In greoaiele silabe a versiunii sale,fluiditatea imbatatoare a originalului. Mai tirziu, a dat §i o culegere de nuveleromantice. in jurul lui se strinsera boieri care nu erau Intotdeauna foarte tineri.Iancu Vacarescu publicA o traducere in versuri a lui Britannicus de Racine; altii,simpli diletanti, prezentarA unui public Inca insuficient pregAtit, dar de o inteligentafoarte vie §i cu o putere de adaptare cu totul deosebita, o parte a comediilor luiMoliere Amphitrion fusese tradus de Eliade Insu0 alte piese mai ware, decare avea nevoie teatrul nou Infiintat de o asociatie de nobili Societateafilarmonica [7]. Atala §i Rene de Chateaubriand aparura In romans In aceea0epoca. 0 Ghica, mama Dorei d'Istoria, traduse o parte a cArtii lui Madame Campandespre educatie; mai tirziu, Negulici [8] §i altii adAugara traducerea lucrArilorasemAnatoare publicate de Madame Geniis §i Aime Martin. Astfel, a fost formatso IntreagA biblioted in mai putin de zece ani.

Cea mai buns traducere a unei opere franceze aparu in acest timp inMoldova, unde Constantin Negruzzi, ale drui nuvele, foarte Ingrijite ca stil,

49

0-a

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

semanau cu povestirile lui Prosper Merimee, gasi mijlocul de a reproduce avintulOdelor,si Baladelor lui Victor Hugo.

Raminea totusi de infaptuit o opera cu mult mai grea, aceea de a crea oliteratura romans originals, avind ca izvor de inspiratie $i nu ca model de imitatieservile, aceasta literatura romantics a noii Frante. Subiectele puteau fi lupte din

viat.a nationals, din farmecul misterios al vechilor balade, din groazapovestilor cu stafii, din amintirea glorioaselor lupte duse de stramosi pentru a aparaImpotriva navalitorilor, acest pamint romanesc udat de rafi de on cu sIngelemartirilor, din sperantele momentului $i din avintul razbunator al unei societatiridicate impotriva abuzurilor si al asupririi. Primul care incerca puterile $i carereusi a fost un elev al lui Vaillant, Grigore Alexandrescu, care mai putin fericit cleatEliade, n-a fost sortit sa vada Franta dupl ce se va fi patruns de spiritul ei. NascutIntr-o famine saraca din Tirgoviste adapostit citva timp in casa unui Ghica [9],mai tirziu ofiter al acelei armate careia CI- lova i-a fost primul poet cu largi reveriirazboinice, Imbibate cu reminiscence ale istoriei, a fost In acelasi timp, creatorulfabulei romanesti cu tendinte politice, vibrInd de actualitate, de o biciuitoare ironie

evocatorul fericit al marilor figuri istorice care apar impresionate la chemarea lui.Doar mai tirziu, cintecele populare vor fi culese de un Alecu Russo, elev al scofilorfranceze din Elve ;ia si de acel student venit de la Paris, aflat la debut, marele poetVasile Alecsandri.

Din acel moment influenta franceza domino literatura romans a renasteriinationale.

NOTE

1. Sotia sa era foarte cunoscuti pentru luxul ei in timpul regimului Regulamentului Organic.2. Hurmuzaki, tom X, Apendice.3. Hurmuzaki, torn X.4. Doamna Cottin gasi un traducator in Conachi insusi.5. Regulamentul aparu si in franceza, la fel si Codul civil al Moldovei, mai tirziu. Ca secretor al

comisiei a fost numit un francez pe nume Coulin.6. Cu atit mai mult cu cit dupa 1821, franceza a fost in con tinuare invatata cu profesorul

transilvanean Erdeli, la scoala nationals.7. Vezi $i Gr. B. Ganescu, De la Valachie, pag. 103 si urm.

[1] Gheorghe Bogdan, este considerat primul student roman care face studiile la Paris, In jurulanului 1818.

[2) Vasile Draghici (1796-14.1X1861, traducator. A fost copilul unor oameni sbraci dinsatul Lilca, dar printr-o Intimplare fericita a putut Inv* impreuna cu fiul unui mare boier, XenofonCallimachi. Inca din scoall, In 1817, incepe sa traduci romanul lui Daniel Defoe, Robinson Cruso4 dupaprelucrarea facuta de germanul J.N. Campe. Mai tirziu, reia imbunatateste traducerea, publicind-o inanul 1835 s-a bucurat de succes. Aceasta traducere a fost cunoscuta si de Mihai Eminescu. In 1845 estecolaboratorul lui Gh. Asachi la Albino Romaneascil.

[3] lancu Buznea, ( ?- 1839), traducator. A fost un boier moldovean de rang mic si se numea 1ancuNicola (sau Nicolae), forminduli pseudonimul dupl denumirea unui sat din tinutul Iasi, de unde,probabil, era originar. A Invatat la colegiul Sf. Sava" din Bucuresti datoriti unei burse acordati demitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. Inca din Koala, In 1827, semnind 1ancu NicolaeMoldoveanul, a tradus din greaca lucrarea lui Dimitrie Darvari, Calegere de intelepciune, tiparita laTipografia Clinceanu $i Topliceanu, Bucurelti, 1827 si tot din greaca a tradus romanul lui Bernardin de

50

MAO

I i

giqi

i1i

0i

gi

rap),

www.dacoromanica.ro

Saint-Pierre, Paul ci Virginia. La Iasi, in 1829, i se tipareste a doua traducere, facuta tot din greaca sisemnati Iancu Nicola, a unui Manual de patriotism, aparuta cu cheltuiala lui Veniamin Costache.Originalul se intituleazi Manua lul de patriotism dedicat locuitorilor celor 7 inside ionice, aparut in1817, si atribuit lui Nicolae Scufes. In anul 1831 a tiparit si traducerea romanului Paul Si Virginia.Semnind Iancu Buznea, in 1834, a publicat o alts traducere Mut& printr-un intermediar bilingv cu textin franceza si greaca aparut la Viena in 1782, dupa lucrarea lordului Chesterfield, The °economy ofHumany Life, avind titlul In roman& din Filozoful indian.

[4] Vasile Pogor (20.V111.1833, Iasi - 20.111.1906, Iasi), scriitor si traducator. A invatat lapensionul Malgouveme din Iasi, dupa care, In 1849, a plecat la Paris unde a facut studii juridice. A fostunul din intemeietorii societatii lunimea, gaz.duind vreme Indelungati in propria sa mse sedintelesocietatii. A fost proprietarul tipografiei In care s-a tiparit revista Convorbiri Literare". A refuzat sa fieministru al cultelor In 1870, dar a acceptat functia de primar al Iasilor intie anii 1880-1881 si 1888-1897.A abordat poemul, poemul de meditatie, nuvela si a tradus destul de mult. A fost primul traducatorroman al operei Faust de Goethe, traducere Incepute in 1859 si publicata in 1862. Este cel dintlitraducator roman al lui Baudelaire.

[5] Grigore Ple.soianu (30.1.1808, Cemeti, j. Mehedinti - 30.1.1857, Bucuresti), traducator, elev allui Gh. Lazar si I.H. Radulescu. A fost un pedagog cu prestigiu, preocupat permanent de innoireametodelor de predare si de imbunatatire a manualelor. Ca traducator s-a indreptat spre literaturamoralizatoare, Voltaire, Marmontel (Aneta si Luben), Fenelon (Inlimplarile lui Telemah fiul lui Ulise).

[6] Dupa modelul lui Aym6 Martin, expus in proiectul Le Pantheon litteraire (1837), I.H.Radulescu lanseaza In Curierul Romfinesc" din 1841, proiectul Bibliotecii universale, dupa ce avuseseo initiativa asemanatoare in 1826, Din biblioteca romaneasca, unde vorbea de sacrificiile %cute InGermania pentru difuzarea culturii in popor si de patriotismul din Ungaria, considerindu-le exemple deurmat. Se urmarea traducerea si publicarea principalelor opere filofozice, literare si istorice, dinantichitate si cal In epoca moderna.

[7] In anul 1833, I.H. Radulescu Impreuni cu I. C.ampineanu, au fondat Societatea filarmonicacare avea ca prim scop promovarea culturii romfine, a literaturii si teatrului national. I.H. Radulescupreia conducerea $colii de literatura, declatnatie si muzica vocali, contribuind efectiv la realizareaprimelor reprezentatii teatrale In limbs romans si urmarind acela.si scop de incurajare a teatruluiromfinesc, a editat Gazeta Teatrului National" (1835-1836).

[8] loan D. Negulici (1812, Cimpulung - 5.1V.1851, Istambul), traducator si publicist, foarte dotatpentru pictura primind primele indrumari in atelierul Mariei Rosetti, timp in care frecventeaza sicursurile colegiului Sf. Sava". A urmat studii de picture la Iasi, iar din 1833 la Paris. Reintors in tarndevine unul dintre cei mai cunoscuti pictori din Muntenia dar, imprietenindu-se cu I.H. Radulescu esteatras de activitatea publicistice si literari. A facut parte din grupul carturarilor care doreau initierea uneivas& activitati de traducere a lucrarilor fundamentale din literatura universal& Preocupat de problemaeducatiei sociale, el Insusi lanseaza proiectul unei colectii si public& in Curierul romanesc" din 1846, unPlan de o mica bibliotedi universalci, religioasa, morals, literara, petrecotoare, stiintijko, etc. pentrueducatia omului de toate clasele mirene ci edesiastice fi pentru ambe sexe, incepind de la virstacopilariei pina la virsta coapto, plan despre care recunoaste cu modestie c& trebuia sa perfectionezeinitiative lui I.H. Radulescu. Atentiei Iui Negulici s-a impus tot Aim6 Martin, fost profesor de literaturala Athenee" si la Ecole polytechnique", prieten si biograf al Iui Bernardin de Saint Pierre, director albibliotecii Sainte-Genevieve, un admirator al marilor clasici. Cea mai mare parte a scriitorilorinregistrati in catalogul sau nu figurau si in acela at lui Heliade; erau ins& unii prezenti in arnbeleproiecte, in special in capitolele referitoare la filozofie. Negulici nu dedea o extensie prea mareproblemelor filologice, deoarece scopul principal at intentiilor sale era sa-i lumineze pe roman ca sa nupiarl. Influenta Iui Aime Martin era puternica, ca si in cazul lui I.H. Radulescu de altfel, ideile acestuiafiind in consonants cu credintele lui Negulici despre instructia popoarelor care este o conditie esentialapentru c& numai asa se poate ajunge la organizarea democratica a societatii, se poate lamuri judecataoamenilor. Salvarea nu poate veni decit de la cacti. In ele este Inscrisa ideea si ideea guverneazi lumea.Popoarele sint ceea ce sint cartile lor.

Participant la revolutia de la 1848, I.D. Negulici este exilat la Bursa, apoi la Istanbul, unde moarede tubercu laza.

[9] In Bucuresti, Grigore Alexandrescu a locuit o vreme in casa banului Grigore Bileanu si incasele lui Tache Ghica, tatal lui Ion Ghica.

51

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX

MONARHIA DIN IULIE ROMANII

Primii studenti roman au adus din §ederea for la Paris, indeosebi cuno§tintelede trebuintA In cariera ce be fusese destinatA sau mai ales pe acelea de care se puteaufolosi In cariera for politicA §i socials. Pandeli [1] despre care a fost vorba mai sus,s-a sinucis in timpul studiilor; preotul Poteca[2] traduse mai tirziu scrieri defilosofie §i de morals fara nici o legatura cu starea de fapt din tam sa. Din cei doi fiiai lui Dumitru Bibescu, meniti sA fie domnitori ai Valahiei sub regimulRegulamentului, Barbu Stirbei [3] "i§i fAcu studiile Intr-o institutie particulars §iGheorghe Bibescu [4] fu numit doctor in drept; ei nu au imprumutat de la Frantaprimilor ani ai Restauratiei decit simtul ordinii §i, mai ales In ceea ce ce-1 prive§tepe Stirbei, gustul pentru munca utila Orli.

0 noun generatie trebuia sA caute la Paris altceva cleat n4te excelente lectiide specialitate sau un lustru social de calitate superioara. Joan Ghica[5] se Intoarsede acolo cu un mare entuziasm fats de frumusetile naturii careia u cuno§tea deacum Incolo tainele $i, de asemeni, cu ni§te idei politice mAsurate, dar ferme,lncredintat fund ca libertAtile publice erau necesare §i ca fiecare natie avea datoriade a-§i fAuri propria-i viata. Cu toate ca Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei, nu beIngAduise fiilor sai ederea la Paris §i ii Incredintase abatelul Lhoffune, fostul forpreceptor, pentru a urma cursurile liceului din Lun6ville, cu toate ca-i trimise apoila Berlin, unde nu mai avea a se teme de influenta curentelor dAunAtoare, protejatul

cel care era menit a fi marele istoric §i om de stat, Mihail KogAlniceanu (el sesemna la Inceput de Kogalnicean) I§i scrise, nu doar in franceza, dar §i In spiritfrancez, a sa Istorie a Romani lor, aparuta la Berlin, in 1834 §i tendintele activitAtiisale politice nu sInt In mod sigur, prusace, fie §i in sensul superior al lui Ranke, unuldintre mae§trii sai. Educat in Intregime frantuze§te §i chiar la Paris, VasileAlecsandri, fiul unui foarte bogat boier de creatie recenta, s-a format cAtre 1840intr-o atmosferA cu totul romantics §i, tutors in Cara sa, amestecA toate culorilefanteziei legendare §i istorice pentru a da in primele sale culegeri de versuri, subnume romane§ti, cu amintiri obiceiuri moldave, o editie noun, aproape arzatoarea romantismului atit dupA Lamartine In ale sale Lamentatii cit §i dupA Hugo dinOde 0 Balade. Cu Russo deja amintit §i altii de mai mica valoare, Ia§ul a avutpleiada sa de poeti cu bucle lungi, §i cravate provocatoare pentru filistini. Aicifilistin era batfinul boier cu caftan i§lic din bland de oaie, mai respectabil decit ocredeau ace§ti turbulenti sortiti sa fie totqi, intr-o bunA zi, gloria literary a tArii for§i sA se numere printre cele mai populare cApetenii politice. Dada literary [6] a lui

52

sau,

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

KogAlniceanu care tindea sA realizeze mai ales uniunea morals, conditie necesarA aunirii politice a tArilor romane, apoi Foaia ftiincifica fi literary' [7] a lui Ghica,Kogalniceanu §i Alecsandri, In sfir§it, Romania literara [8] a acestuia din urma, aufost organele acestei tinerimi. Sub conducerea ei §i datoritA repertoriului decomedii de moravuri intocmite a§a cum trebuie dupA modele franceze, teatrulnational din Ia§i, foarte frecventat, deveni principala scena a Orli. SA adaugam cAacest teatru sub conducerea unui francez, a:lea in cealalta parte a sezonului,reprezentatii frantuze§ti cu arti§ti adu§ din Franta.

Yn aceste conditii chiar viata socials trebuia sa capete pentru clasele celorbogati §i cultivati, un aspect mai degraba francez. Deja cAtre 1830, Faca [9] , un Unarboier valah, biciuise Intr-ale sale Frantuzite, ridicolul nobilelor doamne care secredeau obligate sA-§i arate toaletele asa-zis venite de la Paris §i sA amestece inconversatia lor, cuvinte frantuze§ti, mai mult sau mai putin stlIcite. Mai tirziu,Alecsandri insu§i infati§eazA Intr -a sa Cocoana Chirita, sotia slujba§ului deprovincie care 'intr-un jargon pestrit, se fale§te cu manierele, ideile §i calatoriile ei §iintelege sA-§i educe In acest sens §i copilul, pe tinarul Gulita. Critica venea §i dinpartea strAinilor care nu se margineau sA admire puterea de asirnilare a acestorvalahi; §i preceptorul elvetian Koh ly de Guggsberg recomanda o educatie mai putinserviIA, mai patrunsA de simtul realitAtii §i mai de folos nevoilor

In acest timp, Franta In sine nu acorda nici un interes poporului care iiinspirase abatelui Hauterive pagini strAlucind de orginalitate §i de sprit. S-ar puteaobiecta cA se aplecase asupra ei insA§i pentru a se reface dupA nenorocirile suferite.Dar gre§eala era mai Int li a consulilor, reprezentantii sai din Principate. Primiiconsuli ai Frantei -n-au fost stabiliti la Bucure§ti §i Ia§i, cleat dupa succesulRevolutiei franceze caci regalitatea refuzase pins la capat sA numeascA agenti inPrincipate, cu toate avantajele vadite pe care acestea le ofereau comertului,acestea avind un surplus de materie prima §i Franta put'ind trimite spre Dunaretesaturi de mAtase, ceaprazarie §i alte lucruri de lux. Candidatii care se ofereauguvernului Republicii aveau recomandAri prea putin serioase, precum acelConstantin Stamati [10] despre care s-a vorbit mai sus. Emile Gaudin, care jucA maiapoi un rol In vremea Directoratului, a fost mai fericit. Dar nici el, nici urma§ii luinu erau personalitAti destul de distinse pentru a reprezenta Franta in tail.

De altfel, ei nu aveau deloc sarcina de a se interesa de conditiile politice incare trAiau Moldova §i Valahia, de a cAuta sA cunoasca nevoile §i dorintele acestorprovincii. Simpli functionari, fad cuno§tinte deosebite §i de o mediocrA inteligentA,ei se mArgineau la a-§i apAra evreii francezi", nascuti in Galitia sau in Levant,impotriva unei administratii adeseori abuzive qi la a face in rapoartele lor jurnalulevenimentelor, mari sau mici, petrecute sub ochii lor. CiteodatA, aceste rapoartedobIndeau un interes deosebit prin certurile pentru intiietate sau de altA natura, pecare ace§ti reprezentanti al cAror caracter lAsA de dorit dupA cAderea lui Napoleon,le aveau cu agentii puterii. A§a a fost pina la instaurarea lui Ludovic-Philippe [11] .

Din acel moment, schimbAri importante intervenirA In relatiile Frantei cu tArile depe malul sting al Dunarii. Pe de o parte, tratatul de la Adrianopol (1829) a permisexportarea grinelor romane§ti care Occident; porturile Galati §i BrAila, scApate degamizoanele turce§ti, luara curInd avInt. Vase grece§ti §i austriace se intilneau aici

53

tarile

www.dacoromanica.ro

cu acelea purtlnd pavilionul Sardiniei, al Angliei si al Frantei. Porturile regatuluitrimiteau deja cAtre 1830 citeva ambarcatiuni.

De aceastA parte, Franta ridicata din ruine grin cirmuirea pasnica a acelorBourboni din ramura ce se tragea din fiul de cutind detronat, incepea sA arate unnou interes fatA de marile probleme politice ale Europei, din care Mean parteafacerile Orientului. Era sortitA sA meargA atit de departe in protectia acordatA luiMehement-Ali, vice-regele Egiptului, Incit un razboi general a fost pe punctul de aizbucni, razboi in care partidul burgheziei hanite cu amintirile Revolutiei vedearevansa necesarA vechilor Infangeri. Or, un guvem care se chinuia intr-un chipatit de serios pentru Egipt, trebuia sA-si Intinda curInd interesul asupra situatieiIntregii Turcii; In aceasta situatie, avIntul national al Principatelor alcAtuia unelement de tulburAri ce nu putea fi trecut cu vederea.

Inca din 1832, Bois-le-Comte, mai drziu ambasador in Elvetia, fuseseInsarcinat cu o misiune In Orient privitoare la situatia politicA din Principate. I-au trebuit trei ani pentru a stringe informatii. El asigurA, fapt de mare interes, cAdorinta cea mai calduroasa a boierilor luminati si patrioi este unirea celor douA cdriromane sub un domnitor de origine strAind care sA nu fie nici austriac, nici rus.Probabil se gindea la unul dintre flu lui Ludovic-Philippe, cu toate cA nimic pozitivnu vine in sprijinul acestei ipoteze, conforme totusi cu politica de familie urmata custAruintA de regele francezilor.

Acestea erau ImprejurArile in momentul dud, in 1839, functia de consulgeneral, creata din 1834, a fost IncredintatA, dupl retragerea onestului Cochelet,unui personal 1 ambitios IntreprinzAtor, plin de incredere in vederile $i talentelesale, destul de IndrAznet pentru a se Impotrivi oricui ar fi vrut sA-i contracarezeactiunile, Adolphe Billecocq, fost agent in Suedia secretar al ambasadei dinConstantinopol. Yn aceasta societate care nu mai putea IngAdui abuzurile Turciei,neputincioasA in a o apAra si care se temea de intentiile Rusiei, in aceastA lumeslefuita de o generatie in chip frantuzesc, el a dorit sA fie confidentul tuturoraspiradilor, sfetnicul tuturor incertitudinilor, sprijinul tuturor eforturilor fAcutespre un viitor de libertate si nationalism.

In ciuda defectelor temperamentul sAu pe care virsta le va accentua pinA lafuriile cele mai ridicole, iubea Cara unde se g'indise chiar sA se si Insoare2; u vorbealimba $i a Intretinut legaturi cu top cei care au jucat vreun rol aici. Doritor In modfiresc sA mAreascA influenta napei sale, el nu vedea incd In Rusia decit Putereaprotectoare avInd drepturi de care ea trebuia sA se prevaleze pentru a pune capAtabuzurilor de putere nedreptAtilor. Daca se preface doar a contesta, Intr -o scriereredactatA in 1847, cA Tarul ar fi avut, pe vremea cind a fost alcAtuit RegulamentulOrganic, intenda de a anexa Principatele cArora intelegerea sA le dea, cu ajutorulcelor mai buni boieri, o adevaratA Constitutie in sensul occidental al cuvIntului,dacA scrie aceste rinduri simple si dare: Nici o Putere, in circumstanceasemAnAtoare, nu a dat un atit de nobil exemplu de generozitate precum cel oferitde imparatul Nicolae, in timpul rAzboiului din Turcia, in largile i binefAcAtoarelesale intentii in favoarea Principatelor 3 $i al viitorului lor"; dacA laudA nobilelesentimente ale acestui ilustru monarh" $i generozitatea caracterului sau"; dacAKisselev este pentru el un legislator, un organizator cu largi tendinte $i, in acelasi

54

§i

§i

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

timp, un administrator econom, activ, politicos si binevoitor" care pleca inconjuratde binecuvIntari dupa ce desavirsit opera binefacatoare, in realitate el socotesteca lucrurile au mers ran sub o astfel de legislatie politica potrivita ce-i drept,glndeste, conditiilor speciale ale ;Aril. Greseala, crede el, apartine domnitorilorpamins tent Alexandru Ghica, bine intentionat, da dovada de nehotaiire si deslabiciune. Adunarea care se ridica impotriva influentei rusesti, socotita a fi preaacaparatoare, e lipsita de intelepciune, de gratitudine $i de masura. in orice caz,Rusia poarta raspunderea de a fi dat ca urmasi ai lui Kisselev, barbati nervosiautoritari care erau lipsiti de simtul situatiei. Doar Impotrivirea sistematica a luiGheorghe Bibescu fats de domnitor atitudinea prea putin prietenoasa a nouluiconsul rus Daskov gasesc dezaprobarea lui Billecocq, care, el Insusi, recunoaste caa fost considerat drept principalul, singurul consilier al Hospodarului. Caderea luiGhica ii parea un eveniment suparator alegerea lui Bibescu, la care asista alaturide consulul rus, o adevarata nenorocire pentru Cara careia ii fusese sortit sa-ianuleze prin faptele sale, Constitutie. Nu iubea mai mult nici tinerimea care -$ifacea studiile In Occident $i In care nu vedea altceva decit un grup galagios care faceInconjurul Europei pentru cilpg ta pintenii de dandy fi nu pentru a se instrui;cit despre intelectuali, acestia nu s'int pentru el decit o ceatfi de afa-zifi literatiinteligenti, puerili farm rost care se amuzau vinlnd caracterele chirilice,detestindu-i pe strain, vorbind despre originea romans si despre vitejiile lui MihaiViteazul $i visInd la independent/ Chiar poporul roman nu este, dupa parerea lui,decit unul dintre acele popoare moarte fatii de orice idee ordine de legalitateclocind in cea mai cruntli mizerie, ignorant fi sensibil doar la imboldul forteibrutale. Relatiile consulului Frantei cu domnitorul tiganos de fel devenira alit deincordate Inclt acesta se plinse lui Guizot, ministrul Afacerilor Externe de atunci.Billococq a fost inlocuit In februarie 1846. 0 clips a fost vorba de a-i fi dat dreptsuccesor pe Ferdinand de Lesseps, care refuza. In cele din unna s-a hotarit asupralui Dore de Nions.

Imediat Billecocq Incepu sa redacteze un memoriu de o foarte amara savoareimpotriva domnitorului caruia ii fusese adversar pe seama caruia isi puneadestituirea. Deja Bibescu se adresase opiniei publice din Frant.a dintre-alte partiredactind printr-un confident, doctorul Piccolo, fost cenzor imperial la Bucuresti6,o scriere intitulata Pavel Kisseleff Principatele Moldovei Valahiei, iar maitirziu ceru sa se tipareasca un alt pamflet, destul de veninos, Despre starea Valahieisub cfrmuirea lui Alexandru Ghica (Bruxelles, 1842). Memoriul fostului consulcare semna doar cu initiale, B. A.-, cuprindea ideile expuse mai sus si se termina cuun calduros apel de a interveni, adresat ministerului de la Saint-Petersburg careurmareste in Orient o gindire civilizatoare" 7.

Billecocq nu se opri aici In ranchiunoasa lui opera. Scos din minti ca nu aprimit raspuns din partea celor carora se adresase pentru a primi satisfaclieImpotriva masurii care-1 lasase MA post, ajunse sa se creada persecutat de toatalumea; se apuca atunci istoriseasca suferintele adevarate sau Inchipuite, indoua groase volume pline de scrisori $i de alte piese, pe care-I intitula Le nostreprigioni. De aceasta data se dadea drept cel mai mare dusman al protectoratuluial politicii ruse in Orient; punea inlocuirea pe seama Tarului care, prin

55

fi

fi

sa -$i

IV

ti -a

ii

gi

a-pi

pi

$i

1i

pi

1i

www.dacoromanica.ro

mijlocirea printesei de Lieven, influen ;ase rezolutia lui Guizot. Leverrier calificAacest linens memoriu drept probleme ale unei persoane teribil de insipide atinsede timpul care curge".

Dar acest consul artAgos si razbunator, care reprezenta in mod vaditinteresele familiei rivale, a Ghiculestilor, nu era omul care trebuia numit pentru astabili Intre ai sai $i romanii carora le recunostea totusi, rolul de a fl formataltadatg, Impreunii cu polonezii fi cu ungurii, acel zid de arandi care feriOccidentul de invazia mongola sau tura, acea strinsa legatura care ar fi datPrincipatelor o garantie solids a viitorului for si Frantei singurul aliat credincios sipermanent pe care 1-ar fi putut avea in Orient, unde avea de end sa-$i reia marelerol pe care-1 jucase pe vremea lui Francisc I. in loc de a reprezenta acea literature,acea viata franceza care dobindise o situatie preponderenta numai datoritainstinctivului atasament al boierilor din secolul al XVIII-lea si a introducerii limbiifranceze in programa scolilor fanariote, else amestecA in uneltirile boierilorinversunati unul impotriva celuilalt pentru a-si putea lua locul in Ina lte dregatorii $ipe acel jilt de vasal care avea InfAtisarea unui tron farA a avea si cele mai inalte $imai demne prerogative 8.

Din pacate, colonia franceza nu putea face singura ceea ce trebuia Inceput sicontinuat prin initiativa $i activitatea conducatorului ei, consulul. Printre celefaizeci de persoane, care o alcatuiau, existau oameni Intr-adevar onesti si utili tarii,precum acel doctor Tavernier, care a adus mari servicii In lupta Impotriva holereidin 1831$i totusi era sortit sA fie curind amestecat intr-o intriga politica care a reusitsA-1 distrugA. Dar cei mai multi erau atrasi, dupe cum marturiseste chiar Billecocq,doar de extrema micime a vietii materiale", la Bucuresti si in Intreaga tail ajunsaprin acest avantaj un fel de Eldorado pentru o gramada de oameni pierduli inmizerie $i josnicie". in momentul cind francezii deja amintiti dadeau o educatiesanatoasa si solids tinerimii moldave, dud la Iasi, contesa de Grandpre, vaduvaunui comandant de vas, Intemeia o buns scoala pentru fete, cind inginerulCondemine incepea o mare exploatare a padurilor de pe paminturile boieruluiStirbei, cind, in sfirsit, aghiotantul domnitorilor Ghica si Bibescu era un viconte deGrammont, cu traditii legitimiste si autor al unei scrieri menite a-i apAra peprotectorii sai, au fost si niste servitori si bucatari francezi", niste preoti rAspopiti,niste comedianti si lucratori; politehnicieni smintiti si criminali ce se nApusteau caInvatatori" pe acest pamint hranitor, unde nimeni n-a murit de foame"9. Unsperjur condamnat pentru asta, contele Abrial, se ascundea la Iasi sub frumosulnume de Saint-Andre si un altul de Maisonfort, care Isi zicea locotenent-general alregelui din Lahore" se bucura de prestigiu In Orient Inainte de a-1 ingrozi princrimele sale'°.

in aceasta mica societate, in care se aflau atitia fugari si faliti, Vaillant erasingurul a cArui activitate literary a putut servi la a apropia indepartata Franta deaceasta Cara Latina a Dun Arii. Savirsi marea greseala de a se lasa cucerit dace nu depolitica demnA de dispret a partidelor de familie si de clica ce sfisia cele douAPrincipate, indeosebi, Valahia cel putin de acele surde miscAri na ;ionale caretulburau provinciile crestine ale Sultanului, pregAtind un viitor grecilor si slavilor.Uneltirile bulgarilor din Braila unde provocara o adevarata miscare insurectionala

56

www.dacoromanica.ro

menitA a le furniza mijloacele de a invada Dobrogea turca, ambitiile nemasurate alebatfinului cneaz sirb surghiunit la Bucure§ti, Milo§ Obrenovici, tendinteleconspiratoare ale unui anume boier schimbator precum Mihai Filipescu sau alecitorva scriitori lipsiti de rol politic precum Eliade, sfir§irA prin a-I compromite. Afost nevoit sA paraseasca Valahia unde traise §i muncise timp de ani indelungati el§i sotia lui, directoarea unei institulii pentru educarea tinerelor fete. De trei on aIncercat zadarnic a-§i face iertata gre§eala reapArind la Bucure§ti". in 1844, retraspentru totdeauna la Paris, public/ aici o scrisoare de mare importanta pentrupopularizarea cauzei romane§ti: La Romanic.

Prin ea nu dorea sa dea numai o descriere a principatului valah, un rezumatal istoriei lui, note de etnografie §i de folclor, plus citeva anecdote, dupd reteta, cumare cautare la toti turi§tii literati, ci §i sa informeze publicul francez asupra Intregiivieti a acestei natiuni romane unitare, din care Valahia forma numai un teritoriupolitic. Se ocupd §i de moldoveni §i, pentru prima data, de romanii din Transilvaniape care Ii nume§te, dupa termenul national servind la a desemna aceasta Cara desclavi, Ardeal, de unde Ardialiens" (in romane§te, ardeleni). A fost de altfel,primul care a lansat acest nume de. Romanic, corespunzInd termenului nostru deRomania, pentru a desemna toate tinuturile ai caror locuitori 1§i zic roman(Roumains), §i-§i numesc romans, limba for (roumaine). Noua §coala literary a luiKogalniceanu, a lui Alecsandri, generatia entuziasta a romanticilor, visind la o marepatrie liberA ce Inca nu fusese IntemeiatA, a adoptat aceastA denumire, de fapt, dejafolosita oficial pentru principatul Valahiei (Romania in loc de Tara-Romaneasca,Terra Roumanica, vechea denumire istorica); dar francezii care nu tineau atit demult cit bunul Vaillant la a aminti originea romanA, latina a natiunii, facura din eaacest nume corcit de Roumanie (bazat poate pe pronuntia populard: roman,rumanesc) care se 'Astra.

Aceste doua fapte trebuiesc retinute: primul scriitor strain care s-a ocupat deIntreaga noastrA natiune, recunoscIndu-i caracterul unitar §i perfect uniform, a fostacest profesor de la §coala nationala Sfintu-Sava", care se intitula orgolios §ifondatorul colegiului intern din Bucuresci (sic) §i profesor al §colii gratuite defete"; in al doilea rind, el a fost primul care a riscat acest nume de Romanie sortitsa aiba un viitor, cel de Teri, §i va avea In mod sigur un altul, Ind §i mai mare, darla fel de legitim, cel de mane.

La Romanic este compusa din trei volume destul de ample; ele cuprind istoriaveche §i istoria modern/ a Daciei, a romanilor din Dacia", descrierea pitoreascaintru totul asemanatoare a teritoriului §i consideratii asupra limbii; o mentiunedeosebitA trebuie facuta asupra partii privitoare la ace§ti Ardialiens" (ardeleni),ace§ti romani din Transilvania, a caror soarta era pe atunci subiect de reflexiimelancolice pentru poeti §i pentru gInditori, Inainte de a deveni una dintreprincipalele preocupari diplomatice.

Vaillant admite in mod hotArIt continuitatea elementului romanesc in Dacia,In ciuda evacuArii pur administrative §i militare Infaptuite la ordinul imparatuluiAurelian, catre 270. in sprijinul sau aduce chiar argumente noi, care nu au fostbAgate in seams. N-am pierdut noi, spune conationalilor sAi Canada, Lousianaetc., dar cea mai mare parte a colonilor no§tri mai Sint Inca acolo. Deci de ce, pentru

57

www.dacoromanica.ro

ca timpurile sint indepartate se vrea azi sä fie astfel? Sentimentul proprietatii nu eramai putin putemic la colonii unui popor cuceritor cleat la cei ai natiilor comercialedin epoca noastra". Reliefeaza faptul ca acei coloni gezati de Traian in Dacia eraucetateni care, victime ale marii proprietati i neavind de mult timp in patria mamaalts stare decit pe aceea a miz,eriei, veneau in acest tinut ca Intr -un Eldorado": deciar fi fost destul de greu a-i ridica de pe acest pamint care li facuse bogati. 0argumentatie la fel de sanatoasa 1-au facut sa Inteleaga ca acqti burghezi, ace0coloni, ace§ti soldati 'asap la vatra, carora darul unei modeste proprietati lerasplatea eforturile unei Intregi vietii, nu puteau deveni dintr-o data acei nomazi",acei bieti pastori ratacitori in care slavistul Miklosici vedea, Inca de acum vreo zeceani, Intreaga naliune romans.

Aici este invocat la momentul potrivit un fenomen de istorie. In timpulrazboaielor purtate in secolul al XVII-lea §i al XIX-lea pe teritoriu, Intre turci pe deo parte, ru§i §i austrieci de cealalta, boierii, nobilimea, negustorii, slujba§ii chiar §idomnitorul s-au retras din Valahia §i din Moldova, in Transilvania; dar adaugaVaillant, proletarul i-a urmat? Nu, nici macar unul."; §i se sprijinea in teza sa pe ocritics severs care face din ace§ti roman din Transilvania, urma§ii directi elpretinde a ace§tia §i-au pastrat chiar puritatea singelui ai vechilor coloni venitidin Italia.

Cind, dupa marile migra ;iuni, grupurile de populatie romaneasca luard unaspect definitiv, fiecare pe o baza geografica proprie, Vaillant se straduie§te sacaute in terminologia mitologica numele de Ardeal; aceasta terminologieImprumutata, in mod sigur, de la maghiarii care numeau astfel provincia de dincolode paduri, cucerita de regele for Intre 1000 i 1100, o deriveazA din Jupiter Insqi.Pentru infiltrarea politica a ungurilor da crezare vechilor cintece de razboi, puse capla cap §i naiv interpretate de un compilator maghiar, notar al regelui Bela care traiin a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Dar nu admite citu§i de putin tendintaacestei legende transformate de bine, de rAu, in cronicA; observa ca neamulmaghiarilor faimos pentru cruzimea lui fail de asemanare Liudprand, episcopulCremonei, contemporan al invaziei, o atesta in a sa lucrare Antapadosis esteinfati§at de notar ca intelept §i blind" dupa conceptiile religiei cre§tine, tirziu §igrosolan adoptate. Dar cu toate astea, sclavia politica a romanilor din Transilvaniaa Inceput.

Precum toti instoricii de pins in ultima vreme, Vaillant admite ca primulprincipat roman, Valahia, a fost Intemeiat de pribegi din Transilvania, alungati deprozelitismul regilor catolici ai Ungariei, du§mani ai religiei din Orient. Astazi se§tie cu ce trebuie sa ne multumim: Valahia a fost creatA prin unirea diferitelorcercuri autonome cirmuite de juzi §i Voievozi; departe de a fi inceput pe versantultransilvanean al Carpatilor, ea a ajuns curInd O. adauge noii sale coroane domeniiaflate in sudul transilvan, ducatele Fagaraplui §i Alma§ului care-§i datoreazaexistenta intereselor politice ale Angevinilor de Ungaria din a doua jumatate asecolului al XV-lea.

Dupa Intemeierea Principatelor, Vaillant nu va mai reveni asupra soarteiacestor roman din Transilvania; ar fi trebuit cel putin, sa semnaleze existenta §iimportanta a doua clase principale: aristocralia, de confesiune catolica ca aceea a

58

www.dacoromanica.ro

stapinilor, dar pastrindu-§i de-a lungul veacurilor limba §i obiceiurile §i clerul,caruia domnitorii roman din vecinatate u dadura capeteniei religioase, episcopi,locuind pe fiefurile lor, domenli §i castele, In Transilvania; ar fi putut arAtaIndelungata lupta socials §i instinctiv nationals pe care au dus-o pentru a se eliberade nedreptati qi asuprire. Autorul acestei La Romanie" cunoa§te doar marearascoala din 1437 care, dupa Infringerea taranilor, duse la Incheierea unei ligi Intreprivilegiatii, care se unira pentru a combate eventualele manifestari denemultumire ale acestei plebe In mare parte roman/ In acela§i timp, vorbe§te pelarg despre marele rol jucat In istoria Ungariei §i a Intregii cre§tinatati de Joan deHunedoara care era valah atit prin tats clt §i prin mama §i care, in eforturile luirepetate din vremea cuceririi Constantinopolului de catre turci, se sprijini peorganizarea celor dour principate romane libere, al Moldovei §i al Valahiei. Dealtfel, spune: Ne vom mira poate recunoscInd un roman in loan Corvin, acestviteaz at vitejilor, aceasta de neclintit coloana a cre§tinatatii". Crede ca acest regental Ungariei, tatal regelui Matei, era nascut In Valahia, In B Ania Craiovei". Nu uitasa spuna cs Nicolaus Olahus, marele arhiepiscop de Gran §i cel mai de seamsreprezentant al spiritului Rena§terii din Ungaria, era roman §i citeaza termenii uneidiplome solemne care u recunoa§te naiionalitatea.

Cucerirea unei parti a Transilvaniei de catre Petru Rare§, domnitorulMoldovei 'incep'ind cu 1529,10 are locul ei in lucrare. Crede ca, in 1538, Rare§, aflatpe punctul de a fi atacat de Sultan, spera investitura principatului Transilvaniei dinpartea lui Soliman- Magnificul ". in acela§i timp, semnaleaza primele publicatiiromane§ti aparute in Transilvania dupa 1560, sub imboldul Reformei.

Ajunglnd la marele domnitor Mihai Viteazul, Valliant interpreteaza la justa-ivaloare tratatul impus in 1595, acestui domnitor §i vecinului sau din Moldova deprincipele maghiar al Transilvaniei, Sigismund Bathory care spera in ingimfarea lui,ca poate 'Astra cele dour taxi sub stapInirea sa. Cucerirea Transilvaniei de catreMihai victorios asupra lui Andrei, varul §i urma§ul lui Sigismund, este povestita inmaniera lucrArii romane§ti a lui Nicolae Balcescu caruia Vaillant u fusese unuldintre profesori. Suferea spune cind 1§i vedea fratii tratati precum §erbii decuceritorii maghiari §i de strainii saxoni. StapIn al celor trei principate, Mihai aveadestul din acel geniu civilizator care tie sa pastreze cuceririle pentru a organiza inregat fosta Dacie Intreaga". Cind tradarea nobililor maghiari din Transilvania §iuneltirile de la Curtea Vienei 1-au facut piarda cucerirea, and reconciliat cuRudolf al II-lea §i Invingator al lui Sigismund, chemat de ai sal, este ucis mi§ele§tede camaradul sau Gheorghe Basta, general in slujba YmpAratului, Valliant Inchinafindurile urmatoare amintirii eroului valah a carui fantoma insingerata, acum maimult ca oricind bintuie prin visele noastre: Astfel pieri la patruzeci §i trei de ani,victims a unui la§ omor, acest mare barbat care nu are egal printre concetatenii luidecit pe loan Corvinul §i pe Stefan cel Mare, care se ridica deasupra primului prinmaretia vederilor sale §i patriotismul dorintei sale. Ardelenii u mai spun Inca regelenostru Mihai §i Alexandru cel Mare. Reuse prea man servicii imparatului pentrua nu fi rasplatit cu ingratitudine... Mihai abia avu un regret". Si Imprumuta acestecuvinte de la scriitorul Engel, care 1§i redactase istoria la inceputul secolului alXIX-lea: SA a§ezam lauri pe mormintul acestui mare barbat, cAci §i el a ajutat la

59

sa-si

www.dacoromanica.ro

apArarea Europei de barbaria turcilor! Fie ca istoria sA-i pastreze numele! Fie ca easl sputa lumii ce lucruri marele a fAptuit cu atit de slabe mijloace... Fie ca ea sA facAEuropa sä presimta la ce se poate astepta de la poporul pe care 1-a condus!"

Ajungind apoi la cele douA mari victorii care, In 1603 si 1611, daduraTransilvania lui Radu Serban, urmasul lui Mihai, el crede ca, fail o noua tradare aImperialilor, acest domnitor ar fi putut profita de aceasta victorie care fAcea sAtremure neamul stapinitor, pentru a trezi in neamul cucerit sentimentul libertAtii sipentru a chema la unire... cu atit mai usor cu cit romanii erau atunci ca si astAzi ceimai numerosi in aceastA provincie."

Pentru secolul al XVIII-lea sint amintite ca In trecere, cucerirea Transilvanieide cAtre Casa de Austria si unirea romanilor cu confesiunea catolica a imparatului.Acesta le promisese in mod formal pAstrarea drepturilor nationale; dar ei nu aubeneficiat niciodata de ele, find amAgiti si asupriti pia in ziva de azi la fiecarerotire a politicii austriace in Orient.

Vaillant atribuie literaturii romane din Transilvania mIndra origine romana anatiunii, noul avint entuziast care Ii cuprinse pe romani In secolul al XIX-lea.Aminteste rolul jucat In Incercarea de a reforma InvAtAminAul romanesc de acestvirtuos patriot din Ardeal, dl Nicorescu" (1833). Acesta din urma se numea peadevAratul sAu nume Moise NicoarA; originar din Banat, el a fost alAturi de PaulIorgovici care vizitase Parisul Revolu ;iei, unul dintre putinii reprezentanti dedincolo de munti ai influentei franceze. Pentru a arAta starea romanilortransilvAneni, Vaillant citeazA aceste rInduri din marele publicist Gheorghe Baritiu:Este un fapt acela cA o mare parte a romanilor din Ardeal nu sint decit niste serbisupusi nobilimii; dar mai este si un altul, acela cA romanii aici sint in numAr de1 200 000 (azi mai mult de 4 000 000) in timp ce toate celelalte populatii ImpreunA,ungurii, secuii, sasii, nem ;ii, abia Sint 900 000. Ce este deci de mirare cA servagiulapasa cu deosebire asupra celor mai numerosi? Nu este la fel printre maghiari? Cesint acele numeroase sate de serbi lipsiti ca si romanii, de drepturi politice, siliti casi ei sA munceasca o sutA patru zile si mai mult pe an pe pamintul proprietarului?SA se caute de-a lungul si de-a latul Orli si sa mi se spund dad nu presa romaneascatrebuie sa-i apere pe serbi si drepturile for de oameni, cAci nu au allele, nu maimulte decit romanii... E de prisos a rAscoli istoria si a citi arhivele nobilimii; toatalumea stie cA floarea nobilimii din Ardeal, pentru cA si-a schimbat numele si portulnu e mai putin de origine roma'na si cA persecutiile religioase sint singura caud carei-a fAcut sA-si abjure credinta, sA-si uite nationalitatea si sA-si renege numele pentruacela de maghiar. Vajda-Hunyad, Fogaras, Zarand, Kiivar, comitatul Torda sintpopulate cu nobile familii romane care nu vorbesc alta limbA decIt pe aceea pe carele-au lAsat-o mostenire pArintii."

De asemenea, trebuiesc citite paginile in care Vaillant Isi povestestecalAtorhle prin cele douA Principate; it face sA vorbeasca pe un pastor dinTransilvania care i se plinge de starea a for sAi avind totusi credintA intr-un viitormai bun. Ei, bine frate 11 IntrebA scriitorul nostru de vreme ce efti roman, n-aiprivi cu placere unirea celor trei Principate?

La sfirsitul studiului sAu, ale drui detail au foarte des un puternic gust denaivitate, constatA starea de spirit a romanilor din 1840 in aceste cuvinte care par

60

www.dacoromanica.ro

scrise de ieri: Romanii din Dacia tind spre uniune; invatatii §i entuzia§tii nu auacolo alt scop decit acela de uni concetatenii prin amintirea aceleia§i origini §isperanta de a alatura cu ajutorul timpului, diferitele provincii care alcatuiau clndvaDada traiana. Aici se afla o Ina ltA patriotica gindire care fara Indoiala, va meritaaprobarea inimilor generoase".

La putin timp dupa aparitia cartii lui Valliant, In 1846, un roman dinTransilvania, August Treboniu Laurian (sau Lauriani) dadea o Privire asupraistoriei romanilor, opera foarte exacta §i folositoare, dar care, din pacate, a fost preaputin raspIndita. Cam in aceegi vreme, la Paris era citit cu interesul ce trebuia trezitde once actiune romanesca situata intr-o tars Indepartata, un roman al conteseiDash, Mihail, moldavul. In aceasta povestire e vorba de un imaginar MihailCantemir care se 'intorcea din Franta ImpreunA cu un prieten francez, pentru a-iaduna pe membrii partidului independentei romane §i a ajunge Impotriva turcilor §ia polonezilor invadatori, rege al Daciei unite. Contesa petrecuse citva timp inMoldova unde trecuse la ortodoxism pentru a deveni sotia lui Grigore Sturdza, fiulprincipelui domnitor; apoi sotii se despartira; anara femeie a fost nevoita saparaseasca Cara unde totu§i a Incercat sa se Intoarca. La battinete, lui Mme Dash limai placea O. se Impodobeasca cu frumosul ve§mint pe care i-1 daruise fostul sot.

Desenatori francezi trecusera la acea vreme priti tarile Dunarii. Raffet 11Insotise pe calatorul rus Demidoff; creionul lui priceput in a prinde caracteruldinstinctiv al bAtrinilor soldati ai lui Napoleon se opri cu complezentA sA schitezecaravanele de tarani roman trecand prin campiile Basarabiei, pitore§tile tipuriumane din cele douA Principate, Intinsele cimpii pe deasupra carora zburau berze,ora§ele moldave §i -valahe ie§ite din livezi *i din gradini cu numeroasele forclopotnite, dansurile naive ale poporului din mijlocul tIrgului Intesat de lume, pins§i pe soldatii noii armate. In alte Imprejurari, pe care nu be cunoa§tem, MichelBouquet, viitor grardian al galeriilor Louvre pe timpul Revolutiei din 1848, prinseacelea§i trasaturi ale naturii §i ale populatiei romane§ti §i ne-a lasat in caietele sale,dodunente de Inalta Insemnatate privind monumentele §i costumele.

Dar cel care a cunoscut mai bine pamln' tul societatea acestor tan, care le-apretuit cu cel mai mult simt artistic, care le-a iubit cu cea mai mare sinceritate §icredinta, care a pus cel mai mut suflet In a servi o natiune care avea nevoie deajutorul continuu al tuturor prietenilor ei, a fost Charles Doussault.

Sosise la Bucure§ti la putin timp dupa 1830, fara a-i putea fi cunoscut scopulvenirii. Noii boieri nu-i spuneau nimic sub masca for Imprumutata din Occident.Dar atunci Clod observa bisericutele de mahala, cu cimitirele for Impodobite decruci sculptate §i batemii salchni sub care preotul patriarhal ii Invata sa citeasca §i sAscrie pe copila§ii cu picioare goale, and i se Ingadui sa intre In marile curti pline deo Rota de copii §i de pasari, sa se suie pe negrele §i vechile scarf din lemn gata sA seprabu§easca, sa imbrati,eze din Inaltul balcoanelor cu coloane cioplite, priveli§teapresarata cu albele flori ale primAverii, sa is parte la serate unde bAieti greoi §itimizi §i frumoase fete sufizatoare ce se prefAceau a nu lua in seams prezentastrainului, erau invatati arta, de vreun maestru de dans, a fost cuprins, ca artist, deo ciudata placere gi se apuca sa noteze diferitele aspecte ale unui patriarhalism atItde vesel, ale acestei lumi simple §i bune pe care o pretuia mai mult decit pe cea mai

61

a-si

$i

www.dacoromanica.ro

buns societate a tarii. Mergind mai departe, descoperi sate de o fermecatoareoriginalitate sub acoperisurile for de paie, cu fintina rustics de unde fetele veneausä is apa ca-n timpul binecuvintatelor zile ale Bibliei si asculta ecoul prelung atpasilor sal prin sanctuarele vechilor mandstiri unde descifra inscriptii si copie cumina sigura, fresce.

Bisericile din Romania spune el Sint singurele monumente care pot saatraga atentia artistului $i a arheologului; sint numeroase $i cite unele pot rivalizacu cele mai celebre opere ale artei grecesti $i bizantine din cele mai frumoase vremi.Aceasta arta capata in Principatele dunarene un caracter elegant cu totulnecunoscut in Europa unde artistii si savantii se duc foarte departe sa-si cautesubiecte de not inspiratii atit de greu de intilnit, chiar pe malurile Gangelui sau alelui Mississipi."".

Amintirile lui, foarte precise cad au fostgravate in memorie de sentimentulcel mai pur, meritau sa fie fixate si intr-alt chip decit prin imagine; daca ar fi fostpublicate ca o ilustrare a frumoaselor sale schite 13 ar fi adaugat marturia artei laelocventul expozeu al drepturilor unui popor insetat de libertate; dar a fost nevoiemai intii ca revolutia din 1848 sä creeze o noun legatura, mai strinsa, intre Principatesi Franta.14

Trebuie adaugat totusi ca desenele lui Doussault au aparut separat incepindcu 1847, la editorii parizieni Vibert si Goupil 15 si ca Billecocq li ceruse lui JulesJanin sa.-i scrie o prefata pentru editia populara pe care o planuia.16

Deja in 1847, numarul studentilor roman de la Paris era atit de mare ineit eise organizara intr-o societate de educatie $i de lectura nationals. BibliotecaRomans" aflata in Plata Sorbonna, la numarul 3, la unul dintre acesti tineri, Virnav,cuprindea in programul ei intilniri in fiecare simbata, In timpul carora se citeaupagini din istoria romanilor. Unul dintre membrii, fratele lui Mihail Kogalniceanu,scria: Cu toate ca junii roman se afla departe de Cara tor, ei nu o uita nici o singuraclipa si ei cauta a-$i stringe cit se poate frAlia, atit aici cit si In tail cord se vor fiintors acolo". Si mai departe un pasaj plin de intelepciune: Nu sintem veniti laParis numai pentru a deprinde a vorbi frantuzesze precum francezul, ci pentru aimpurmuta $i ideile si lucrurile de folds ale unei natii atit de luminate si atit delibere." " 0 doamna Greceanu, at carei fiu murise de curind, a instituit o rents infolosul Bibliotecii." 18

NOTE

1. Vezi Sturdza, Acte fi documente; despre Bois-le-Comte, Billecocq, Le nostre prigioni, tom 1,pag. 167-170 §i pag. 135.

2. Le nostre prigioni, torn 1, pag. 215.3. La Principaut6 de Valachie sous le Hospodar Bibesko par .8. ancien agent diplomatique dans

le Levant, editia a 11 -a, Bruxelles, 1848, pag. 24, 30.4. La primul scrutin a fost ales batrInul Filipescu, la cel de al doilea Emanoil Baleanu. Vezi ,Le

nostre prigioni, torn 1, pag. 178 §i Valachia etc., pag. 121. Alexandru Ghica spunea despre Billecocq cAa adus in salon un consulat pe care trebuie cl I-a adunat in strad/".

62

-

www.dacoromanica.ro

5. P. 53. Billecocq aproape ca recunoaste a fi autorul pamfletului intitulat Le nostre pngioni,torn I, pag. 181; cf. pag. 339 si urm. vezi scrisoarea prin care Nion este acreditat, in Revista istorica, I.Cf. Billecocq, op. cit., pag. 103 si urm. si Le nostre prigoni, torn I, pag. 261-264.

6. V. Bogrea semnaleazi o Antologie greaca a aceluia.si care, dedicati lui Grigore Ghica,domnitorul Moldovei (1853) mentioneaza si (p. XV) solicitutinea perseverenta si incurajarile printuluiGheorghe Bibescu".

7. 0 corespondenti in sensul lui Bibescu a fost, se rice, inserata in Naiionalul, trimestrul1842 (Le nostre prigoni, pag. 187, nota).

8. Ati fost, 1i spunea el lui Bibescu dusmanul inversunat al prietenului meu, domnitorulGhica" (Le nostre prigoni, tom 1, pag 74-75).

9. Ibid., pag. 70,73-74 si urm., 115 si urm., 124 si urm., 128 si urm.10. Ibid., pag 90 si urm., 184.11. Vezi si Le nostre prigoni, pag. 370,378.12. L'Illustration, anul 1857, pag. 39.13. L'Illustration, anul 1855, pag. urm.14. Este vorba despre Album moldo-valaque" al lui Billecocq, care, dupa cum se va vedea,

aparu in L'Illustration, din 1849, cu toate ca prefata este datata septembrie 1847.15. Vezi, Le nostre prigoni, II, pag. 243,256 si urm. Cf. Le Monde Illustre, anul 1874, tom II, pag.

257.16. Revista Floarea Dunarilor, tom II, pag. 227-228,344.16. Steaua Dunarii, pag. 340.17. Ibid., pag. 340.18. Billecocq, op. cit., pag 335-337,394-397.

[1] A fost trimis, in 1820, cu bursa acordata de catre Efforia $coalelor, la studii in Italia, la Pisa,ffind mai mult preocupat de studiul matematicilor.

[2] Eufrosia Poteca (c. 1785, Nucsoara, j. Prahova 10.XII.1858, Gura Motrului, j. Mehedinti. Fiude Oran, avind numele de botez Radu, iar dupa calugarie, Eufrosin, a studiat la Academia greceasca dinBucuresti intre anii 1812-1816. in 1818 este profesor de geografie si religie la scoala romfineascainfiintata. de Gh. Lazar. Devine bursier al Eforiei $coalelor si, in anul 1820, pleaca la Pisa unde studiazifilozofia, istoria, teologia. La intoarcere, in 1825, este numit profesor de filozofie la colegiul Sf. Sava",unde ramlne 'Ana in 1832, avind o intrerupere de un an, in 1828, cind plead. la Buda pentru tiparitraducerea Filosofia cuvintului ci a nliravurilor de J.Th. Heinecci us, filozof rationalist. Mai avea o cartepublicata, in 1826, la Bucuresti, sub titlul Cuvintdri panighirice ci moralice, un volum in care si-a strinsnumeroasele sale cuvintari festive. Influentat de Bacon si Descartes, Poteca este un adept al dreptuluinatural", al reformelor sociale, al raspIndirii culturii prin scoli si tiparituri in limba nationali. Aflat inconflict cu Mitropolia se retrage, ca egumen, pins la sfirsitul vietii la mrea Motru.

[3] Barbu $tirbey, Domn al Tarii Romanesti, intre anii 1849-1856, a fost numit in aceastademnitate in urma semnarii, la 19 mai / 1 mai 1849, a Conventiei ruso-turce de la Balta-Liman, careconsfintea in plan diplomatic InfrIngerea revolutiei de la 1848 din tirile romfine si stipula ca numireaDomnilor romani sä se faca de dire Sultan cu acordul Rusiei, pentru o perioada de sapte ani.

[4] Gheorghe Bibescu, Domn al Tarii Romanesti intre anii 1842-1848.[5] Dupa studii acute la colegiul Sf. Sava", Ion Ghica isi sustine, in ianuarie 1836, cu rezultate

slabe, bacalaureatul In litere la Sorbona. Din toamni a urmat cursurile centrale de arte simanufacturi. La 18 august 1838,10 is bacalaureatul in stiinte matematice la Facultatea de stiinte aUniversitatii din Paris. Dupa aceasta data, vreme de doi ani pins in anul 1840, a urmat Scoala de mine.

aceasta perioada a efectuat o calltorie de documentare la minele din Anglia. La Paris a fost cuceritde J. Michelet, ii asculta cu placere pe E. Quinet si pe A. Mickiewicz, se intereseaza de ideilesocialismului utopic sustinute de Ch. Fourier. S-a Intors in tarn in anul 1841.

[6] Dacia literard, apare la Iasi, din ianuarie-iunie 1840, sub redactia lui M. Kogalniceanu,retiparita in 1859 ca editia a II-a. Colaboreazi V. Alecsandri, C. Negruzzi (public. nuvela AlexandraLiipayneanu), Al Russo, Gr. Alexandrescu (anal 1840), Al. Donici, C. Stamati, I. Voinescu

[7] Foaie ctiintificdl si literard, este titlul acordat de cenzuri in locul denumirii Propasirea, ofoaie stiintifica si literara, apare saptaminal la Iasi, de la 9 ian. 29 oct. 1844, sub redactia lui M.Kogalniceanu, V. Alecsandri, I. Ghica si Panait Bals. Primul numar al revistei a aparut la 2 ianuarie 1844,avind titulatura Propdfirea, ,,,foaie pentru interesele materiale ci intelectuale". Colaboreaza: N.Balcescu (Puterea armaid si arta milliard la roman°, V. Alecsandri (Istoria unui galben Fi a unei

63

III,

7 si

a-si

scolii

In

-

11.

-

www.dacoromanica.ro

parale), C. Negruzzi (Toderica), Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Iancu Vaarescu, AugustTreboniu Lauvian, Andrei Mure5anu, J.A. Vaillant.

[8] Romania literara, revista literara $i 5tiintifica, apare la Iasi in febr. 1852, dar este suspendatade cenzua reapare de la 1 ianuarie -3 decembrie 1855 (47 de numere) sapamInal sub redactia lui V.Alecsandri. Colaboreaza: C. Negruzzi, Al. Odobescu, M. Kogalniceanu, Dim. Bolintineanu, Gr.Alexandrescu, C. Negri, Alecu Russo (Cintarea Romaniei), G Sion, Al. Domici, C. Stamati, D. Ralet, N.Balcescu (fragment din Romanii sub Mihai Voievod Viteazul).

[9] Constantin Faca (c. 1800, Bucure5ti 7.111.1845, Bucure5ti), autor dramatic $i fabulist. Deorigine greceasca, dintr-o familie de boieri de conditie mijlocie, a urmat Academia greceasca dinBucuresti, familiaritandu-se, totodatA, cu limba franceza. Fie melancolicA, dar spiritual fara a fiexuberant, a petrecut adesea clipe de destindere impreuna cu petrecaretul Anton Pann. S-a apropiat 5ide I.H. Radulescu, devenind membru al Socieatii Filarmonice". Extrem de modest 5i de discret, Facas-a neglijat ca scriitor numai datoria lui I.H. RAdulescu, opera lui destul de restrina, a fost salvaa dela uitare, prin publicarea Intl -un volum postum, in anul 1863.

[10] Constantin Stamati (1786, Huqi 12.IX.1869, Ocnita-Hotin), scriitor traduator, nepot defrate al Mitropolitului Moldovei, Jacob Stamati. Taal au, Toma Stamati, s-a stabilit, In 1812, impreunacu familia la Chi5inau. Constantin Stamate a InvAtat la Ia5i, a ocupat unele functii la Visteria Moldovei,apoi a fost functionar al adininistratiei ruse5ti din Basarabia, cavaler, din anul 1826, al ordinului Sf.Ana". L-a cunoscut, in 1821, pe Pu5kin exilat la Chi5inau. Stamati scria dintr-un imbold patriotic, sperindla ridicarea luminarea neamului au prin literatura national/.

[11] Ludovic-Philippe I (Paris, 6.X.1773 Claremont, 26.VIII.1856), rege al Frantei intre anii1830-1848. Primii ani ai domniei sale au fost tulburi, dar impreuna cu ministrul Guizot, intre anii1840-1848, a impuls o perioadA marcata de un incontestabil succes economic, pe plan extern urmind opolitic/ pacifists. Monarhia din iulie" a avut contra sa trei feluri de adversari: bonaparti5tii, republicaniiqi sociali$tii. Revolutia din 1848 I-a determinat ss abdice in favoarea fiului au minor, dar Cameradeputatilor a refuzat. Ludovic-Philippe s-a exilat din nou 5i a murit nu plea tirziu.

64

$i

si

-

si

si

5i

-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X

REVOLUTIA DIN 1848 EMIGRANTII

Revolutia din februarie avu abia dupa clteva luni, un ecou la Ia§i §i Bucure§ti.DacA In capitala moldava revolutionarii s-au marginit, sub conducerea luiKogAlniceanu §i a acelui Vasile Alecsandri In care Billecocq vedea numai un boierdin Moldova", cu toate acestea gata sA mArturiseascA solemn cA este francez ininima §i adorn Franta ca pe propria sa la a cere respectarea 'intocmai aRegulamentului Organic 'impotriva abuzurilor domnitorului Mihail Sturdza, incapitala valahA avu loc un atentat impotriva domnitorului Bibescu, demonstratiiviolente, o insureciie in toatA legea §1, In urma tuturor acestor tulburAri un regimrepublican care tinu pia. in luna septembrie.

Eliade a fost una dintre cApeteniile acestei Republici; profesor respectat §iscriitor cu reputatie, el se bucura de oarecare popularitate in rmdul burgheziei ce senA§tea, dar cea mai mare parte a corifeilor apartinea tinerimii cu studii la Paris. Uniidintre ei pArAsisera chiar bAncile Scolii de drept pentru a 'in Alta la Bucure§ti,drapelul tricolor al libertAtii: C.A. Rosetti, cunoscut deja ca poet, filth BrAtianu(Bratiano), Dumitru §i Ion, §i citiva parizieni" prin educatie 1.

De altfel, ace§ti novatori nu se Intelegeau deloc. Eliade ar fi vrut sA conducaprecum un dictator aceasta mi§care care ar fi adAugat institutii liberale la vecheasocietate pAstrata aproape cu totul. Altii profesau ideile revolutionare caretriumfaserA In februarie. Un Nicolae Balcescu, istoric cu mare renume, un IonIonescu, fost elev al §colii agricole din Avignon, reprezentau o nuantA a revolutieicare Linea sA transforme ordinea socialA; altii doreau mai curind rolul de liberalirepublicani. 0 Comisie a proprietAtii cuprinzind §i un numAr de tArani a dat numaiprilejul de a face ascultate de catre privilegiati, doleantele elocvente exprimate aleclasei lucrAtoare care se oferea sA-§i rascumpere libertatea; §edintele conduse deIonescu au fost inchise la putin timp dupA aceasta.

Cum Rusia, mi§carea fiind indreptata impotriva regimului consular alacesteia, 11 soma pe suzeranul turc sA-§i faca datoria impotriva rebelilor, membriiguvernului provizoriu, care-§i Imprumutasera titlul de la §efii revolutiei franceze,actionarl chiar §i la Constantinopol, pe lingA generalul Aupick, ambasadorulFrantei; 1i cerurA sprijin impotriva du§manilor libertatilor publice §i ai drepturilornationale. Faimoasa declaratie a lui Lamartine prezentase Franta democraticAdrept aliatul natural al tuturor rAscoalelor populare care invocau dreptul natiunilorla o viatA independentA; romanii 11 implorarA sA le protejeze cauza: nu obtinurA

65

g

tart ",

www.dacoromanica.ro

decit ni§te asigurari de simpatie §i vagi cuvinte de speranta din partea marelui poet,care fusese nevoit sä renunte la once putere 2.

Cur Ind, moldovenilor scapati din ghearele domnitorului lor, prea practicipentru a se lasa surprin0 de evenimente, li se alaturara Intr-un exil comun, fratii lordin Valahia, care prink de turcii lui Soliman Pala fusesera Imbarcati pe un vas detransport li depu0 pe malul unguresc. Astfel se forma la Paris, un grup de emigrantimoldo-valahi" termenul a fost pus in circulatie de Billecocq ale carui eforturiau fost dedicate la a face cunoscuta cauza lor nationals. Este Intr-adevar uimitorcum ace0i tineri, abia avind mijloacele necesare traiului §i neavind de mai inaintealte relatii In afara celor cltorva colegi de koala §i a unora dintre profesorii lor, au.putut cl§tige atit de u§or simpatia li in plus, un sprijin real 0 constant in toatecercurile societatii franceze Indragostite de libertate 0 de nationalism. Ar fi destulde greu, cu documentele de care dispunem astazi, sa regasim firul acestor legaturinumeroase §i variate. Ar putea fi totu0 fixate ni§te categorii in grupurile care seformara la Paris.

Eliade traia separat, Inconjurat de citiva fideli; printre cei mai importantidintre prietenii lui se numara un Tell, membru al guvemului provizoriu §i unGheorghe Magheru, comandantul trupelor din Oltenia; unul dintre ei, NicolaeRusso (Lacusteanu) publica un Supliment la lucrarea, de care va fi vorba mai jos,lui Elias Regnault. Pierdut din ce In ce mai mult In norii admiratiei fats de sine,rezumind in propria-i persoana ambitioasa §i banuitoare, trecutul §i prezentulcauzei revolutionare, purtind In nume propriu lupta Impotriva Tarului §i denuntInddrept complici ai tiranului pe tinerii nesupu0 autoritatii sale, Eliade publica infranceza, card destul de bine scrise, Intr-un jargon deosebit, atit de plin de emfaza,al romantismului politic: Le protectorat du Czar ou la Roumanie et la Russie(1850), Memoires d'un proscrit * etc.; dar ele erau citite mai mult de adversarii luiindigeni decit de prietenii revolutiei valahe.

Nicolae Balcescu, dupa ce va fi petrecut citva timp In Transilvania, Incercindin numele liberalismului international un compromis intre unguri §i romani, venise§i el sä queze la Paris unde cauta materiale pentru a sa Istorie a lui Mihai Viteazul.Publics aici un vechi memoriu redactat pentru Poarta asupra problemei tarane0i,opuscul serios §i solid ce poarta titlul de Question economique des Principautesdanubiennes**. Inform* suplimentare au fost date de unul dintre fratii Golescu,Alexandru, scriere de mai mica importanta. Cele dour lucrari au fost bineprimite de presa pariziana datorita interesului legat de subiectul insu0.

De nobila figura a lui Nicolae Balcescu trebuie sa o apropiem pe aceea a luiConstantin Filipescu, care, dupa ce va fi publicat un Memoire sur les conditionsd'existence des Principautes danubiennes ***, se stingea la Paris, In virsta de abiapatruzeci li §apte de ani, In luna iunie 1854'. Dar Eliade trebui sä piece putin maitirziu, In Turcia pentru a fi mai aproape de cercurile prin care Intelegea sa-0redobindeasca puterea pierduta o data cu Infringerea suferita de Revolutie; citdespre Balcescu, o boall de piept it trimise mai intli in sudul Frantei, apoi laConstantinopol §i in cele din urma la Neapole, unde muri cu regretul §fi0etor de a

* Protectoratul Tarului sau Romania §i Rusin; Memoriile unui proscris.** Problema economicit a Principatelor dunarene.

*** Memoriu asupra conditiilor de existent A a Principatelor dunArene.

66

sa-si

intr-o

www.dacoromanica.ro

nu fi putut sA se Intoarca in patrie. loan Ghica ajunse bei de Samos, guvemator innumele Sultanului al acestei insule eline §i publica la Paris sub pseudonimul Cainoio scriere despre ultima ocupatie rusa"; nu calla deloc atraga partizani.

Cu totul alta a fost linia de conduitA a parizienilor", fo0i studenti valahiamestecati in mi§carea revolutionarA. Rosetti, fratii Bratianu, Voinescuformara un grup aparte care nu avea decit o grijA: sA-0 elibereze Cara de tiraniaprotectorilor", sA reia opera revolutionara fail a schimba nimic In ea, sa refacArepublica democratica din 1848 cu ajutorul Turciei, daca era nevoie, dar Impotrivaatit a Austriei a Rusiei. Publicara In limba for o revista minuscule intitulataRepublica romans §i pamilete menite sa Intretina in Indepartata for patrie credintain victoria finals a ideilor de innoire, dar se gindeau §i la publicul francez. DumitmBratianu publica unul dintre cele mai bune memorii care au fost scrise in francezadespre problema romanilor din Transilvania, intr-ale sale Lettres liongro-valaques*

studiul fratelui sail Ion, Autriche et les Principautes**, este cu totul remarcabil.loan Balaceanu dAdea publicatiei franceze a partidei unioniste din Principate,editate la Bruxelles, articole biciuind aceea0 Curte de la Viena unde, mai tirziu vaservi timp indelungat, politica lui Carol

Alaturi de aceasta propaganda a romanilor in mijlocul publicului francez, amai fost §i o alta, mult mai active §i avind un ecou mult mai puternic: aceea ascriitorilor filo-romani. Deja Inainte de 1848, Lamartine acceptase pre§edintiasocietAtii studentilor moldo-valahi". Edgar Quinet se cAsatorise cu fiicascriitorului moldav Gheorghe Asachi, vAduva unui Moruzzi. Chiar Asachi sehotarlse sa publice in franceza in romans revista Le Glaneur*** la a careidirec ;iune I i asociase un francez, Gallice, chemat la Ia0, dupe cit se pare, caprofesor. Inca in 1843, Revue inclependante**** dAdea un articol de EliasRegnault, un francez crescut In Anglia traducator al lui Thomas Carlyle, carecerea pentru provinciile dunarene putin din atentia acordata cu atita darnicieEgiptului lui Mehemet-Ali amintea originea latinA a romanilor, singele celt pecare -1 aveau prin infiltrArile ajunse ping la Dunarea inferioarA, participareacavalerilor francezi alaturi de boierii domnitorului Mircea, in 1396, la bAtAlia de laNicopole. induio§at de suferintele §i de curajul doamnei Rosetti, de originefrancezA §i engleza (era nAscutA Grant), Michelet insu0 Imbraca in cele maiimpresionante podoabe ale stilului sAu legenda trecutului romanesc §i povesteaevenimentelor din 1848. L'Illustration ***** acceptase publicarea Albumuluimoldo valah §i tirajul aparte a fost atit de bine primit IncIt trebui pusA sub teasc onoun editie.

Emigrantii §i prietenii for din Franca erau prea putin numero0 pentru aincerca cel putin sA provoace evenimentele in sensul dorintelor lor.

Aceste evenimente veneau totu0 de la sine. Nu Napoleon al III-lea a fostacela care a avut ideea de a st'irni cearta dintre calugarii latini §i greci din Ierusalim;nu el a fost primul care a incercat sA traga vreun profit politic pe seama Tarului carevisa deja sA-0 asigure protectoratul greco-slavilor trAitori in Imperiul Sultanului §i

* Scrisori ungro-valahe** Austria $i Principatele

*** Spicuitorul**** Revista independents***** Ilustratia

67

Gole$tii,

I.

0

0

.

Cit si

si

si

www.dacoromanica.ro

n-a fost grewala sa dad ocuparea Principatelor, catastrofa flotei turce de la Sinope[1] §i, in sfir§it cuvintele jignitoare ale lui Nicolae I la adresa primului Napoleon,facura inevitabil un razboi menit sä schimbe fats Orientului [2].

Imediat ce acesta Incepu, radicalii roman, du§mani din principiu, ai Rusiei,Incepura O. se agite mai cu putere. Cum scopul eforturilor facute de Franta deAnglia era de a restitui Turciei fosta ei libertate, de a le lua ruOlor stapinireadobindita asupra gurilor Dunarii, de a le anula protectoratul asupra Principatelor §ide a instala la frontiera for occidentals o stare de fapt capabila O. le stavileascaInaintarea spre Constantinopol, emigrantii deveneau informatori §i consilieri decare publici§tii §i diplomatii nu se puteau lipsi. Ei §i-au inteles misiunea au tiutsa §i-o Indeplineasca. in aceasta epoca au aparut principalele bropri aleemigrantilor presa se ocupa de ele cu un interes cu atIt mai viu cu cit era mai nou.Cele mai man ziare le acceptasera colaborarea sau Mara cel putin, sa be patrundaideile. 0 stfinsa alianta aparu curind intre tines i reprezentanti ai ideilor nationale§i liberale din Franta §i proscri§ii care nu-1 mai considerau pe Billecocq dreptsingurul scriitor capabil sa vorbeasca in favoarea for.

Quinet, caruia, la inceputul anul 1857, romanii u oferira mijloacele depublica operele complete, (Mu o noun editie a cartii sale despre trecutul §iaspiratiile acestei natiuni, despre care adunase cu harnicie informatii, mai mult saumai putin exacte, furnizate de socrul sru, condimentlndu -le In maniera sa, Intr-unstil obositor prin durata emfazei. Lucrarea foarte pretuita in Moldova, a avut dourtraduceri, dintre care aceea a lui Asachi a fost cenzurata cum se cuvine; nu a ramasfrrs influents asupra opiniei publice cu toate ca nu con fine nici fapte noi, nici pareripersonale.

Lucrarea lui Elias Regnault are informatii mai serioase §i o originalitate cumult superioara. Aceasta Histoire politique et sociale des Principautes * care I§igasi imediat un traducator la Ia§i, se sprijina pe utilizarea slrguincioasa a numeroaseizvoare din care autorul tie sa scoata esentialul. Administratia domnitorilor cares-au succedat In timpul regimului Regulamentului Organic este expusa cudezvaluiri crude §i judecati neiertatoare, dupa scrierile lui Billecocq. Bibescu aparedrept un du§man al propriei sale tan. Cit despre corifeii revolutiei, dad cei tineriSint prezentati cu o u§oara nuanta satirica, drept putin prea parizieni", Eliade esteviu criticat pentru ale sale defecte de temperament", spiritul sru banuitor, maniade a nu vedea cleat tradatori in cei care nu-i Imparta§eau parerile, trufia de a secrede adversarul personal al Tarului. Domnitorii $tirbei §i Grigore Ghica, numitidupa ce tulburarile luasera sfir§it §i conventia de la Balta-Liman a fost semnata, faco proasta impresie.

in ceea ce prive§te solutiile, Regnault demonstreaza inevitabila catastrofaturd, necesitatea de a Inlocui acest Stat muribund printr-o alta formatiune politics,dad nu se dore§te cedarea acestor regiuni care ii apartin Sultanului, unui rival cumult mai puternic §i mai durabil, marele rol care be revine romanilor a carorexistents in Orient este un noroc" nea§teptat pentru latinitate. A-i uni intr-unregat, un principat, un ducat pe Dunare nu ar fi ceea ce trebuie pentru a crea o starede fapt definitive. Toti romanii, atit cei din Principate cit confratii for din

* Istoria politicA sociala a Principatelor.

68

§i

§i

a -si

§i

www.dacoromanica.ro

Transilvania, Banat, Bucovina $i Basarabia trebuie sä formeze un Imperiu de10 000 000 de locuitori care, in loc sa fie protejati de o Europa mereu intirziind lachemare, ar forma el insusi un dig protector al acestei Europe amenintate de fatalaInaintare a popoarelor stepei orientale.

Este drept CA anumite pareri ale autorului au fost cmind abandonate subinfluence ce pot fi ghicite. Nu numai maniera in care Regnault analiza evenimenteledin 1848, dar solutia ultima pe care o propunea au fost schimbate prinpropaganda lui Eliade. Regnault ajunse sa doreasca numai pentru a nu rani demoarte Turcia alcatuirea unui singur principat sub suzeranitatea Sultanului.

Pentru a fi cit de cit complet, ar trebui citata o intreaga serie de opuscule si dearticole menite a sustine aceasta cauza a Principatelor. Hippolyte Desprez a scrisdespre revolutiile din Ungaria despre Valahia, (La Moldo-Valachie et leMouvement Roumain in Revue des Deux-Mondes, 1 ianuarie 1848) *, semnalindcaracterul cvasi-franc" al orasului Bucuresti, frumosul costum al taranilor,primirea curtenitoare aratata oricarui cantor francez, insemnatatea reala a istorieisi a literaturii nascinde a romanilor. Bataillard, republican inversunat, dusmanulneimpacat al regimului napoleonian, deveni un adevarat camarad alreprezentantilor roman ai cauzei Unirii; se gindea sa villa la Bucuresti, in Principate,pentru a face aici o ancheta personals; frecventa Biblioteca romaneasca"simtindu-se in adincul inimii roman" publica in National §i Revue de Paris (anul1856) articole dintre care unul rani adinc sufletul sensibil al domnitorului GrigoreGhica al carui tragic sfirsit era deja aproape. Leon Plee trata in Mack (din 3 martie1858) Problema Principatelor In fata Europei (exists si o foarte rad edi ;ieromaneasca). Sub psaidonimul Un paysan du Danube" **, Taxile Delord, viitorulistoric al lui Napoleon al III-lea, pe atunci redactor la acelasi Siècle la Charivari,ataca in Etoile du Danube * ** care aparea la Bruxelles, cu Nicolae Ionescu dreptsingur redactor, Puterile care se impotriveau unirii Principatelor: Turcia,bineinteles si Austria care se temea de framintari in Transilvania $i care rivnea lacursul.inferior al Dunarii. Journal des Debats, in 1857, era de parere ca formareaunui regat al Moldo-Valahiei" era o necesitate europeana infiera in acestitermeni ironici abuzurile faptuite de armata austriaca de ocupatie: Austriacul viicere politicos patul vostru, piinea voastrii, vinul vostru, postavul vostru, boiiyowl, lina voastril, inul vostru, uleiul vostru pentru a din cind in cindfacefiparte cu soldafii din micile voastre economii, vet lasii restu4 de ce va plingefi?Poetul Grenier, secretarul lui Grigore Ghica, ii dedica acestuia versuricorespondenta lui cu Vasile Alecsandri a fost pastrata. insusi batfmul Vaillant, carepe atunci se consacra studiului asupra tiganilor, se ridica pentru a spune adevaruricrude partizanilor separatismului moldav 5. Un avocat de la Curtea de Casatie si laConsiliul de Stat, Thibault Lefebvre, scria o intreaga disertatie, Situationdiplomatique des Principautes a regard des Puissances europeennes****, pentru adovedi ca tarilor romane nu le pot fi aplicate capitulatiile, acestea nefacind niciodata

* Moldo-Valahia §i Miscarea Romaneasal.** Un tAran de la Dunare.

*** Steaua Dunarii**** Situatia diplomatici a Principatelor fat.i. de Puterile europene.

69

1i

0i

si

ai

1i

8i,

1i

www.dacoromanica.ro

parte integranta din Imperiul Otoman. Yn sfluit, Doussault1§i Improspata amintirilein L'Illustration $i aceea0 revista primea povestirile dintr-o calatorie facuta deCamille Allard in Dobrogea, povestiri care u mentionau de mai multe on peromani. Hoirunaire de Hell, inginerul care facuse calatoria in Persia, a publicat inaceasta revista, impresii moldave ilustrate de tovarawl sau de drum; textulilustratiile sInt Intr-adevar remarcabile. Poujade, fost consul in Valahia §i so ul uneiGhica, ceni Unirea Principatelor in Revue contemporaine (15 decembrie 1857).Rare Sint vocile care vorbesc pentru Turcia precum aceea a lui H. Lamarche(Europe et la Rusie, remarques sur la paix de Paris) *, autorul unui proiect deconfederatie otomana, pentru domnitorul Bibescu (Amed6e de Cesena, inConstitution el) sau pentru caimacamul Nicolae Vogoride, care-§i spunea Conachinumele apartinea tatalui sotiei sale, un mare §i bogat boier un pretuit poet carerivnea la tronul Moldovei.

Chiar la Bucure§ti se afla un francez, Felix Colson 6 care Incepu sä expunaintr-un opuscul scris in propria-i limbs, drepturile romanilor in raport cu Turciacuceritoare. Pentru a se apara impotriva mai vechilor incalcari de hotar din parteaacestei Puteri suzerane, boierii valahi prezentasera din 1770, la conferintele de paceruso-turce, pretinse tratate descoperite de poetul Ienachita Vacarescu in arhiveleinaltei Porti prin care situatia Valahiei tap de Poarta era hotarita cu exactitate; laInceputul secolului, Dimitrie Cantemir Intocmise el un astfel de tratat"Incheiat Intre Bogdan, fiul lui Stefan-cel-Mare §i Sultan cu scopul de a le impuneruOlor, noii protectori ale0 de el, clauzele cele mai favorabile autonomieiMoldovei. E regretabil a afit de calduroasa predica a lui Colson se sprijina pedocumente false, considerate de altfel, absolut autentice la vremea aceea; lucrareasa cuprinde nu mai putin pretioase informatii despre Principate.

In Principate, atit saloanele cit §i §colile, afit batrInii boierii conservatori cittineretul care se trezea Insufle ;it de dorinta de libertate nationals care-i azvirlisedincolo de hotare pe mai virstnicii lor, ramineau supu§i influentei franceze, in ciudasupravegherii restauratului consulat. Pensioanele frantuze§ti continuau O. fiesingura pepiniera pentru tinerii nobilimii; catre sfirOtul administratiei sale,Gheorghe Bibescu I i propusese chiar sa frantuzeasca" §coala secundara,supunIndu-1 spre marea indignare, legitima totu§i, a partizanilor InvatamIntuluinational inspectorilor regelui care controlau institutlile §colare din Levant.Manualele erau redactate dura modele frantuze§ti. in acea vreme, ni§te profesori,Aaron §i Hill, dadeau un dictionar francez-roman, caruia din Moldova ii raspundeadictionarul roman-francez al unui studios jurnalist, Teodor Codrescu. Literaturapariziana a romanelor la mods, de la George Sand la Eugene Sue §i la Ponson duTerrail, trece in romans prin munca Inver§unata a unui Intreg §ir de traducatoriprintre care se numarau §i femei. Dar nu erau uitate nici operele clasice caci eradata o versiune a lui Carol al XII-lea de Voltaire §i a lui Telemah, nici lucrarileistorice precum Istoria civilizatiei de Guizot. Mai ales Bucure§tiul se arata foarteroditor in aceasta opera menita a da unui public Inca prea putin format, nu numaio lectura placuta §i atragatoare, dar §i informatii folositoare luate de la cele maibune izvoare, printre efemere produse ale zilei.

* Europa *i Rusia, observatii asupra pAcii de la Paris.

70

$i

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

Marea distantA care despArtea cele douA tAri pArea cA dispare putin cite putin,pentru o IntreagA societate hrAnitA, fsra IndoialA, de traditiile nationale, dar §i despiritul Frantei, aproape in aceea§i masurA. SA chain o singurA dovadA. intr-o listAde subscriptie in favoarea inundatilor din Franta" scrie un colaborator al ziaruluiEtoile du Danube, in 1857 (pagina 67) gAsesc suma de opt ducati austriaci unsfert de ducat provenind de la bietii sAteni a douA mici sate, Ili§eul §i Liveni, care aucotizat pentru a veni in ajutorul, spun ei, fratilor din Franta".

Pentru a lAmuri aceastA mare §i indepArtatA FrantA asupra caracteruluinational al romanilor prin formele superioare §i durabile ale literaturii, a fostginditA publicarea unui volum cuprinzind scrieri de tot felul. Aceeqi foaie, apArutAla Bruxelles, continea, intr-o corespondentA din Bucure§ti, datatA 5 ianuarie 1857,urmAtoarea notita: Stringerea de documente pentru a servi istoria romanilor esteo muncA de mare InsemnAtate care trebuie sA uneascA mintile luminate din celedoug Principate. Sub acest titlu ii vom reuni, vom traduce in francezA §i u vompublica pe istoricii §i cronicarii no§tri, codurile noastre, regulamentele organiceadnotate, o culegere din cei mai buni poeti ai no§tri, Intr-un cuvInt tot ce estepotrivit pentru a arAta lumii cA romanii din Principatele dunArene oferA toateelementele care constituie o natiune".

AceastA culegere nu apAru niciodatA; scriitorii romani, in marea for parte, seaflau departe de hotare, ocupati cu o propaganda nationall care le lua tot timpul.Dar in timpul acelei §ederi in exil, cei mai de seams reprezentanti ai intelectualitAtiiromane §i publicul francez avura cel putin, editii frantuze§ti ale celor mai bune piesede Alecsandri Bolintineanu; acesta din urmA indrAzni sA dea o versiune francezAmediocrd, de altfel, dupA cum era §i de qteptat, a Brizelor Orientului. Acesteproduse de un romantism 'indreptat spre alte ceruri au fost destul de remarcate inlumea literarl. Cezar Bolliac cel care publicase un opuscul francez despre Romania,prefatA la povestirea aventurilor sale revolulionare, o nuvela despre TudorVladimirescu, cApetenia miwArii din 1821, I i gAsi §i el un traducAtor in persoanaunui anume Ferrand. Fiica Banului valah Mihail Ghica, Elena, citiva ani mAritatAcu printul rus Koltov-Masalski, vorbea cu aceea§i competentA, care era adevAratA,despre amintirile ei de la Maraton §i despre monnintul lui Dante, in articole foartebine primite de periodicele din Paris §i acestei exilate, care va consacra trei manvolume Elvetiei germane i se intimpla o datA se descrie frumoasele priveli§ti de opastoralA blindete care se intind de-a lungul Dunarii inferioare.

Societatea OrientalA din Paris care numAra printre membrii sal un Garcin deTassy, un Victor Langlois, s-a gIndit sA-i incredinteze vice-pre§edintelui sAu,Audiffred o misiune in Valahia; in mai 1856, ii recomanda sA cerceteze mai alestiganii, Valul lui Traian §i monezile. SA nu-1 uitAm pe Lejean care vorbe§te incAlAtoria lui prin Albania despre observatiile geologice fAcute in imprejurimilelocalitAtii Piatra 8. De mult Limp fragmente de cronici moldave" fuseserA traduseIn aceea§i limbA publicate de Mihail KogAlniceanu, sau de Kogalnitschan" indoua elegante bro§uri apArute la Berlin.

in 1855, Revue d'Orient publica un studiu asupra baladelor §i Cintecelorpopulare ale Romaniei"..Autorul, care ii aminte§te pe cei mai insemnati scriitori aiunei visate Roumanie", era prietenul lui Vasile Alecsandri §i se numea Ubicini.

71

§i

§i

t

si

www.dacoromanica.ro

Apartinea unei familii franceze de origine lombardA. Nascut In Franta, a fostcrescut in sud §i la sfir*itul studiilor sale obtinu o catedra de retorica. 0 cAlAtorie inOrient 11 facu sa cunoasca Turcia acelui timp de criza. E cunoscutA seriafrumoaselor lucrari inchinate de el Imperiului Otoman, care pretindea ca se inspiradin conceptiile politice ale Occidentului pentru a rena§te la o activa viata istorica;nu poate fi gasita o mai buns calauza pentru aceasta epocA a Tanzimatului decitScrisorile despre Turcia, Turcia nou.1§i alte scrieri, pins la aceea din 1877, in careexplica ridicola constitutie a vizionarului Midhat-Pap in care acesta se Incapatinasa vada un instrument de progres.

A fost, ne IncredinteazA biograful sau, secretar al guvemului provizoriu §i allocotenentiei domne0 din Valahia anului 1848. Rolul lui a fost, in orice caz, foartemodest In acele saptamini de convulsii politice care nu erau sortite sa produca onoun stare de fapt. Dar §ederea la Bucure§ti it pentru totdeauna pe acest tInarbarbat, atras de treburile Orientului §i IndrAgostit de indepartata §i pitoreascalatinitate, de dificild opera a regenerarii romane§ti.

Intr-o scrisoare inedita catre Kogalniceanu ramase mai depute prietenulintim al acelui Alecsandri care pentru el nu era un simplu boier moldav" ca pentruBillecocq se declara roman prin simtire, regretind doar ca nu cunoa§te limbapoporului de propa§irea caruia se interesa atit de calduros. Discursul sail de laInmormintarea lui Ion I. Voinescu, unul dintre reprezentantii emigratiei valahe,este o capodopera a sentimentului: vorbe§te in termeni emolionanti despre cel careera sortit sa null mai vada tam pentru ca a iubit-o mai mult decit oricine §iproroce§te apropiata Intoarcere a exilatilor sub ocrotirea Frantei. Ubicini pregateape atunci, pe baza lucrarii franceze a predecesorului sau moldav, o noun istorie aPrincipatelor pe care dorea sä o poarte printre evenimentele extraordinare caroratocmai le fusese martor. incurajat §i ajutat, fara Indoiala, de Kogalniceanu, terminacurind aceasta lucrare care aparu In L'Univers pittoresque §i contribui in modesential la cauza moldo-valaha.

Este un bun rezumat, foarte bine ordonat §i cu un stil limpede §i plin de viata.Yl Insotesc gravuri foarte frumoase InfatiOnd ora§ul Hir*ova din Dobrogea turd sauo coloana oarecare ramasa din palatul domnesc din Cimpulung.

Informa ;ia e vasta §i variatd, autorului fiindu-i cunoscute toate scrierilefranceze ale emigrantilor §i chiar, Intr-o maniera directs, o parte a surselor straine;este in stare sa foloseasca lucrarea grecului Fotinos §i este gasitA chiar indicatia uneimunci datorate lui Voinescu; nu-i scapa nici una din recentele calatorii facute defrancezi In Valahia §i va imprumuta din descrierea, alit de superficialA totu§i, a unuiStanislas Bellanger (Voyage en Moldo-Valachie *, in doua volume). Parteaconsacrata relatiilor dintre Principate §i Turcia In epoca moderns este tratata de omina de maestru, cum era de a§teptat din partea celui care a scris Lettres sur laTurquie. Pentru epoca Regulamentului Organic, un nobil shut nepartinitor it facesa respinga calomniile pe care diferite particle §i le puneau reciproc in seams. Dar,urmindu-1 pe Colson, Ubicini este in mod deschis anti-rus §i nu-i cruta deloc peaceia care, precum Stirbei, I i datorau situatia sprijinului acordat de Putereaprotectoare. Pentru revolutia de la 1848, care are intreaga sa simpatie, este un .

* alatorie in Moldo-Valahia

72

legA

www.dacoromanica.ro

martor ocular. incheie afirmind ca pentru roman nu exista decit o singuraproblema socials: aceea a taranilor o sing-ura problema politica: aceea a uniriiPrincipatelor. 0 ultima parte trateaza moravurile si civilizatia. Ubicini, care seocupase de problema romaneasca in diferite articole publicate de revistelejurnalele timpului, nu reveni asupra subiectului decit mai tirziu; acum vreo douazecide ani, dl. Gheorghe Bengescu, autor al unei folositoare Bibliografli franco-romaneale carei date pot completa la fiecare pas expunerea noastra, publica o interpretarepe alocuri originals prin argumentele folosite pentru a da vigoare lucrarii, aOriginilor istoriei romane de Ubicini. Catre sfirsitul zilelor, batrinul profesor, careprimea o pensie din partea Statului roman, era ocupat cu strIngerea documentelorfranceze pentru marea colectie a monumentelor straine privind istoria romanilor.Corespondenta sa, daca a fost pastrata, trebuie ss contina numeroase informatiidespre ultima faza a acestei

NOTE

1. Termenul ii apartine lui glias Regnault.2. Billecocq, opere citate, pag. 388-389.3. Vezi despre Ubicini, in Univers pittoresque, pag. 165, nota 1.4. Adlugati: J. Strat, Un coup d'oeil sur in question roumaine, Paris, 1858; Bolintineanu, Les

Prinapautes Roumaines; Valliant traducea un articol de BAlcescu in Revue d'Orient publicat in 1845.5. Etoile du Danube, pag. 244. 0 notill vorbeite despre el in acelti termeni: Valahia lui ii

datoreazA in parte, in 1830, organizarea instructiunii publice; in 1831 intemeierea internatului colegiuluinational de la Sfintu-Sava; in 1840 Infiintarea scolii gratuite de fete; In 1838, in sfirsit, specimenulDictionarului universal al Iimbii romane, pentru care Camera valahl Ii vota, in unanimitate cu titlu deincurajare, suma de 1 000 ducati". Cf. cuvintele sale emotionante de la moartea lui Grigore Ghica, ibid.,pag. 256.

6. In biserica din Drajna-de-Jos exista un mare tablou religios in stil oriental semnat de unColson. Am fost asigurati acest pictor nu este autorul nostru.

7. Revue d'Orient, N.8. In Tour du Monde.9. Tom I, pag. 336 si urm.; tom II, pag. 227 urm.

[1] Mafia navalA de la Sinope (azi Sinop) a avut Joe la 30 noiembrie 1853, unde escadra ruskcomandati de Nahimov, a zdrobit escadra turci.

[2] Autorul se refers la rAzboiul Crimeii desfAsurat intre anii 1853-1856. La 16 octombrie 1853,Turcia a declarat razboi Rusiei $i la 2 noiembrie incep ostilitatile in razboiul ruso-turc, turcii cunoseindgrele Infringeri. La 12 martie 1854, la Londra, s-a Incheiat Tratatul de aliantA anglo-franco-turc,impotriva Rusiei. Tratatul de pace de la Paris, incheiat la 30 martie 1856, a pus capAt razboiului Crimeii,din care Rusia a ieiit 1nfrInta $i a cunoscut pierderi grele. Prin acest tratat cele trei judete din sudulBasarabiei, Cahul, Ismail si Bolgrad, au fost redate Moldovei.

73

li

cd

li

si

$i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI

RAZBOIUL CRIMEII $1 INFIINTAREASTATULUI ROMAN

Cind Imperiul francez a inceput razboiul Crimeii, opinia publicA nu puteaconsimti sa 11 recunoasca numai ca pe o actiune politica destinatA sa intareascabazele instabile ale Turciei degenerate. NAscuta din nobila propaganda idealists aromanticilor, ea le cerea Invingatorilor care Inaltasera drapelul Europei viitoare,mai libere, mai drepte i mai durabile sA ridice naliunile Injosite de cuceriri §i deanexiuni. intr-o vreme cind un auditoriu numeros era inflacarat de lectiile vibranteale lui Adam Mickiewicz sau crezul lui Manzzini era pe buzele intregii tinerimirepublicane, suferintele Ita liei §i ale Poloniei gaseau inimi capabile sa Inteleagaceea ce un popor in restri§te poate cere In favoarea sa de la conOinta universals.Kossuth insu§i Intilnea in Anglia partizani inflacarati ai libertatii maghiare §i InFranta, prieteni personali §i auxiliari pentru eforturile sale in cercurile cele maiinfluente care it inconjurau pe imparat; se tie ca, mai tirziu, dictatorul republicanconsimti sa obtina recunogterea printului Napoleon ca rege al Ungariei.

Dar aceasta Ungarie, la fel ca Italia eliberata, nu putea rezulta decIt dintr-unrazboi victorios, un mare razboi, Intru totul victorios asupra Austriei care Inca nuera du§manA. Pentru a desparti Polonia de Imperiul rus, ar fi fost nevoie de o altsizbinda decit aceea de la Sevastopol §i mai ales de Incuviintarea Austriei §i a Prusieicare se temeau sa nu piarda partea ce §i-o atribuisera din prada. Pentru cA trebuiasa se dea totu§i satisfactie acestor intelectuali Insetati de eliberari nationale, acestorburghezi al caror suflet era stapinit de un ideal superior combinatiilor politicevremelnice §i trecatoare, s-au vazut obligati sa creeze Romania.

Principatele, ocupate de Rusia la Inceputul conflictului cu Sultanul, suferiseraapoi o noun mare luare In stapinire de catre austrieci, urmare a unei Intelegeridiplomatice cu Turcia. imparatul Franz-Iosif spera ca va putea chiar sa le anexezedomeniilor sale, In virtutea fostelor raporturi de vasalitate" cu Ungaria evuluimediu. Nimic nu a fost crutat in aceasta intentie: italieni, precum contele Coronini,care 1-a luat ca aghiotant pe Grigore Brincoveanu, au fost comandanti ai trupelorimperiale, boierilor le-au fost facute promisiuni Incintatoare, in timp ce clasalucratoare era ademenita cu solutia problemei tarane0. Interesarea bancherilor §ia creditului public nu a fost uitata, vorbindu-se despre Infaptuirea unor mari lucraritehnice menite sa puns in valoare aceasta tail inapoiata. Na§terea unei aversiunigenerale a fost rezultatul la care s-a ajuns.

74

www.dacoromanica.ro

Aceasta era starea de spirit alit la Bucure§ti clt §i la Ia§i dud tratatul de laParis acordindu-i Moldovei o bucatA din Basarabia meridionall, instaura o nounstare de fapt pentru Principate. Ele trebuiau sa formeze, sub garantia marilorPuteri, un bloc politic de apArare Impotriva Rusiei, care pierduse in acela§i timp cudreptul de a Intretine o flotA in Marea NeagrA §i protectoratul dobindit prinIndelungate §i IncApAtInate eforturi. 0 conferintA trebuia ulterior sA se IntruneascApentru a regla detaliile acestei reorganizari

Fusese vorba, o clipA, de a adAuga un corp auxiliar roman trupelor franceze,engleze, piemonteze §i turce§ti care luptau la Sevastopol. Unii dintre reprezentantiitinerimii ar fi dorit-o cu InflAcArare. Totu§i nu au fost decIt vreo citiva ofiteri careservirA sub ordinul capeteniilor otomane; revolutionari precum Rosetti §i Gole§tiidAdurA In zadar fuga la Paris pentru a cere onoarea de a lupta ImpreunA cu tAraniidin Oltenia pe care credeau cA-i pot ridica Impotriva oricArei stApiniri strAine care,In dauna turcilor, s-ar fi stabilit pe pAmIntul patriei lor; an fost vAzuti la Vidin §i laGalati, chiar §i In Moldova, dar oferta lor a fost respinsA. Amintirea faptei loraducAtoare de tulburAri §i mai ales o arestare austriaa plutea deasupra acestoruneltitori in stare sA reInvie dezordinea de altAdatt de aici amIndri §i in cele dinurmA refuzul definitiv al lui Omer-Pap, comandantul §ef al trupelor Sultanului.Acesta nu-i mai folosi pe Eliade pe aderentii lui care venisera plini de sperante lacartierul au general. Cele douA grupari de emigranti 1-ken de fapt, tot ce le sta InputintA pentru a fi pe placul turcilor da seama de rAul pe care 11 produceauastfel cauzei pe care doreau §i pretindeau cA o servesc.

Nu mai rAminea decit un singur mijloc de a actions: propaganda fAcutA Inmediile politice ale Occidentului, mai ales la Paris la Londra. Emigrantii i s-audedicat cu totul, cu o neobositA activitate care le este §i titlu de glorie in fatsposteritatii. Pe altA parte, membrii tinerei generatii rAma§i in Card gAsirl curindprilejul de a contribui in mod esential la crearea noii ordini a lucrurilor. Pentru acunoa§te adevAratele dorinte ale moldo-valahilor" s-a hotArlt sA fie consultati;adunAri consultative, reunite de locotenenti domne§ti, avurA loc timp de cIteva luniIn cele douA capitale pentru a exprima doleantele de care conferinta avea nevoiepentru a putea sA se pronunte asupra viitorului romanilor. Cum se dorea ca notaturcA sA fie Intru totul pAstratA pentru a nu ofensa un suzeran" cAruia, in fapt, i seslAbea puterea sau, cel putin, i se interzicea speranta de a putea forma un Statunitar turc In dauna tuturor autonomiilor istorice, locotenentii au fost calificaticaimacani §i adunarile purtarA ciudatul nume, jumatate turc, jumAtate latin, deDivan e ad-hoc".

Adversarii acestei uniri a Principatelor care era in inimile tuturor, le-aurepropt acestor adunAri de a-§i fi luat rolul de Constituante, de a fi dezbAtutprobleme asupra carora nu li s-a cerut pArerea, de a fi tinut sA proclame principiigenerale a cAror enuntare pe malurile DunArii nu putea servi la nimic real nicipractic. Pentru a le Intelege atitudinea trebuie sA tinem seama nu numai de neyoileurgente ale tArii, pe care diplomatia europeanA nici nu le bAnuia, de dorinta fireascAde a pune inevitabilele reforme sub ocrotirea Intregii lumi occidentale, dar §i destarea de spirit a acestor legiuitori constitutionali care, in dorintele lor, procedau ca§i cum ar fi fost vorba de a da legi §i regulamente In numele unei puteri recunoscute.A§a au fAcut deputatii Statelor Generale in 1789; la fel moldovenii §i valahii din

75

§i

si

fiirA a-si

si

www.dacoromanica.ro

1757; ei nu aveau dreptul de a se socoti reprezentantii indiscutabili ai unei natiunicare dorea sg se constituie dupg ideile unei not filosofii politice; §i unii §i altli erauin aceea§i masurg incredintati ca orice reprezentare realg a poporului are misiuneade a da, in virtutea unui drept elementar, superior dreptului scris, o forma nounsocietatii. Atit spiritul cit §i tonul Divanelor ad-hoc" erau cele ale Frantei.

Dorintele natiunii romane, comune celor doug Principate, cuprindeau inaintede orice, formarea unui singur stat. Napoleon al III-lea era partizanul acestuiproject; noua Romanie ar fi apgrat gurile Dungrii impotriva oricgrei Inc Mariviitoare; printre altele, ea ar fi fost prima creatie politicg a restauratului Imperiu alecarei principii fuseserg puse in scrierile din tinerete ale conducgtorului.

Opera era sortitg sg se loveascg de cele mai man dificultgti. Se putea spera laa infringe repede impotrivirea Inaltei Porti fatg de infgptuirea unui astfel deproject? Departe de a admite posibilitatea unui singur Stat roman tributar, eacredea cg poate sg ajunga cu timpul la a face din aceste principate, care niciodatan-au fost supuse unei administratii directe, ni§te simple provincii a cgror autonomie,recunoscutg in mod formal, va fi tratatg practic dupg interesele noii Turcii.

Algturi de ea se aflau Anglia §i Austria. Prima raminea credincioasgconceptiei sale a Imperiul Otoman trebuie sg trgiascg in limitele actuale §i gra nicio primejdie pentru dezvoltarea lui viitoare. Pentru ea, integritatea Turciei era odogma §i dupg spusele mini§trilor sgi, ea nu consimtea nici mgcar sg o discute. Nunumai diplomatii, dar §i ziari§tii Times in primul rind autorii articolelor despreOrient, calgtorii care infAti§au starea de fapt §i mi§carea spiritelor de aici, erauneobositi in a apgra acest Stat decazut a cgrui renovare era o simply iluzie de fatadA.Cit despre Austria, aceasta nu pgrea sg fi renuntat pentru totdeauna la mai vechileei nazuinte spre valea Dungrii inferioare; in orice caz, se temea sa nu aiba in aceastgRomanie unicg un permanent pericol pentru stapinirea ei asupra a milioane desupu§i apartinind aceluigi neam §i participind la aceea§i civilizatie nationalg.

Pe deasupra, planurile Impgratului erau sustinute foarte slab de propria-idiplomatie. Thouvenel, ambasadorul sau la Constantinopol nu era citu§i de putinincintat de rolul ce-i fusese atribuit, de a se rgzboi fara Incetare cu colegul englezStratford Canning, un personaj atotputernic §i deosebit de tiranic, pentru a le faceplgcere unor oameni care i se pgreau a fi o gramada de boieri uneltitori §i nimic maimult. Nu ar putea fi descoperit nici un singur personaj de vaza a cgrui influentg ssse fi algturat ne§ovaitoarei volute a lui Napoleon al III-lea de a duce la bun sfir§itopera de unitate romaneascg.

Se pgrea deci, cg pentru a infgptui unirea, romanii nu se puteau bizui dedit peei in§i§i. Trebuiau sg aibg mai intii Divane" alese cu adevarat de tail §i nu depolitia caimacanilor, dintre care cei care au administrat Moldova, Teodor Bal§ §iNicolae Vogoride erau simpli agenti ai Austriei §i ai Turciei. Tara insg§i era, pedeasupra, Inca prea putin dezvoltatg pentru ca o con§tiinta nationalg atotputernicgsg fi fost in stare sg sfthime piedicile §i sg impund candidatii favorabili unirii.Vogoride, care era obi§nuit cu practicile diplomatice se pricepu sa faca in a§a felincit sg aiba o adunare alcgtuitg in mare parte din oamenii sai. Prezentind rezultatuluneltirilor sale ru§inoase, avea grijg sg nu parg austriac; pe cind purta cu ostentatiela Ia§i un frumos fes rop cu ciucure albastru, la Paris fgcea sg se afle cg era nascutin tars'; la na§terea lui, tatsl sgu Stefan era caimacan faptcare fgcea din el aproape

76

www.dacoromanica.ro

un domnitor; nu numai ca s-a insurat cu fata lui Conachi, dar Ii mosteni si intreagaavere ba chiar si numele; nutrea simpatii deosebite pentru Franta, iar nevasta sa eraprotectoarea cea mai devotata civilizatiei franceze in aceste tinuturi ale Dunarii. Unanume Doze, caruia i se datoreaza o brosura intitulata Six mois en Moldavie*,platit pentru a sustine dreptul frumosului grec la coroana moldava, arata a acestaar fi fost capabil sä faca un mare serviciu Frantei imperiale Intemeind o dinastiemenita sa slujeasca de-a pururi interesele Napoleonienilor. Alp panegiristi IIlandau pe Alexandru Ghica, ajuns caimacam al Valahiei 2 si un oarecare altul peconcuren ;ii acestuia. Nu trebuie uitat ca aceste interese personale eraureprezentate la Paris grin oaspeti binecunoscuti precum Grigore Ghica, fiuldomnitorului valah din 1822 si sotul unei doamne Arne lie Subiran, care a publicatun opuscul despre Valahia ** sau, omonimul sau moldav care a domnit din 1849pia In 1856, casatorit si el cu o frantuzoaica. Primul a fost ucis intr-un accident decirculatie, celalalt, prigonit de dusmani sprijiniti si de Bataillard, se sinucise Incastelul sau din Mee.

Aceasta activa propaganda nu a avut efectul asteptat. imparatul considers;drept o problems de prestigiu personal anularea alegerilor moldave. Cu toata reauasa vointa, Thouvenel a fost nevoit sä foloseasca piny si ultimele acme diplomaticeimpotriva aerelor si a sfidarii aratate de Resid-Pasa care Indeplinea functia deMare-Vizir. Facu pregatiri oficiale de plecare si porunci ca pavilionul sa-i fie dus pevasul care trebuia sä-lpoarte spre Franta. N-a fost nevoie de mai mult pentru a faceinalta Poarta sa cedeze, doar aceasta amenintare a unei rupturi; s-a trecut la noialegeri al caror rezultat nu mai putea fi pus la indoiala. Dorintele exprimate deAdunarea moldava in 1857 au fost aratate mai sus.

Dar Napoleon nu era citusi de putin dispus sail sacrifice alianta permanents)cu Anglia, alianta devenita Insasi baza politicii sale. A trebuit 0 se ajunga la uncompromis. La Osborne unde se duse imparatul pentru a discuta cu reginaVictoria, a fost stability o Intelegere verbala care le Ingaduia romanilor o formaimperfecta de unire, cu doi domnitori, doua adunari, doug armate, dar o legislatiecomuna care trebuia intocmita de o singura comisie stability la Focsani, pe hotar, sicu Insemnele unirii pe drapele.

In acest timp, in Moldova, agentul Austriei si comisarul Portii se aflara in fataimpotrivirii Inversunate a consulului Frantei la Iasi, Victor Place. Acesta incurajaeforturile tineretului patriot care avea o infiuenta din ce In ce mai covIrsitoareasupra Orli si a fost unul dintre primii care au aclamat izbinda definitive a acesteiIncapatinate lupte. Cind comisarii Puterilor aparura la Iasi, Talleyrand, cel alFrantei, a fost primit cu ovatii entuziaste. La un moment dat avu loc adaugam noi

la Bucuresti, vizita lui Blonde!, ministru al Belgiei la Constantinopol; dace ar fisä-1 credem, se aratase ca simplu calator pasionat de stfinte; dar in realitate cumisiunea concrete de a se pregati unirea pentru a-i da contelui de Flandra un tronin Orient. La Bruxelles aparea organul francez al partidei unirii, Etoile du Danube,inspirat de M. Kogalniceanu si redactat de Nicolae Ionescu. La 5 februarie 1859,colonelul Cuza, cu vreo zece zile mai Inainte ales deja domnitor al Moldovei cu

* $ase luni in Moldova** La Valachie

77

www.dacoromanica.ro

numele de Alexandru-Ioan I, devenea *i domnitor al Valahiei, aceasta dublAalegere Inlatura toate obiectiile ridicate Irnpotriva unirii dindu-le celor douAPrincipate un singur domnitor, capabil prin puterea lui nepasatoare fata deprimejdii i prin cuceritoarea lui sinceritate sa forteze ultimele metereze aleopozitiei turce §i sail transforme situatia in ceva mai mult: coroana PrincipatelorUnite, apoi a Romaniei unitare.

Fost elev al instituliilor universitare din Paris, Cuza s-a considerat mereuprotejatul Frantei careia li datora tronul. Secretarul sAu politic era Baligot de Beynecare Indeplinise functii de incredere pe lIngA demnitari turci. ti primea curtenitor peoricare alt reprezentant al Frantei. Precum mai to contemporanii sAi, vorbea depreferinA franceza i scria mai bine In aceastA limba cleat in aceea proprie. Ofiteriai misiunii militare franceze ii organizarA armata.

Dar, de la un capAt la celalalt al domniei sale atit de rodnice in maxi reformeprecum Infiintarea proprietatii tarane§ti personale §i libere §i secularizareabunurilor imobile apartinInd Locurilor Sfinte din Orient, el a reprezentat cuprecadere sistemul napoleonian In ceea ce avea el mai superficial. in ciuda deselorsale conflicte cu adunArile pe care nu le putea stapini, dar tap de care nu Intelegeasa se supunA, rAmase stapInul care se prefAcea ca. respectA intocmai formeledemocraliei parlamentare.

Pentru a tine piept boierilor ambitio§i §i intriganti, care aveau in Principate oforta politics la fel de puternica §i de cople§itoare ca in Franta clasa bogateiburghezii §i a avoca;ilor elocventi, el se sprijini pe tAranii care nu-i uitaserAniciodatA marea binefacere datoratA dirzeniei sale. Folosind o lovitura de Statimpotriva deputatilor care preferau sa-§i paraseasca principiile proprii §i sAdezerteze de la cele mai bune cauze numai pentru a face act de opozitie fata depersoana tiranului" el nu uita sa-§i supuna noua constitulie, pe care a numit-oStatut" dupa cel pe care Victor Emmanuel al II-lea 11 acordase tinarului regat alItaliei ratificarii unui plebiscit pregAtit de administratie.

Pe atunci, partea opozitiei care de fapt, era republicans, cu C.A. Rosetti infrunte, nu rupsese legAturile cu partea InaintatA a opozitiei franceze; Bataillard iirepro§a chiar a se sprijinA totu§i pe acest alt tiran cu mult mai primejdios decitInsu§i Napoleon al III-lea. Unii dintre nemultumiti se adapostisera la Paris undepublicau pamflete veninoase Impotriva domnitorului; pentru a-I defaima In mediilepolitice franceze se strAduiau mai ales sa-i denunte legAturile cu Rusia. Cuza ar fidorit intr-adevar sA oblina de la aceasta, pentru a-i fi urmn pe acel domn strain"de mult timp cerut de tall, pe unul dintre ducii de Leuchtenberg, nepotii luiNicolae I, prin Marea-Ducesa Maria, mama lor.

Astfel, atunci cind o conspiratie militara puse capAt, la 24 februarie 1866 (stilvechi), domniei unui principe ales cu un atit de mare §i curat entuziasm in urmA cu§apte ani, Franta oficialA, al cArei consul 1§i oferi totu§i serviciile domnitoruluidetronat, nu protests; pe de altA parte, Franta liberals aplaudA vAzInd in aceastAbiruinta a oamenilor liberi un fericit simptom a ceea ce dorea sA Infaptuiasca §i eaImpotriva regimului imperial.

0 clipa, s-a pus problema de a reIncepe dezbateri Intre reprezentan;iiPuterilor garante privind forma definitive care s-ar potrivi mai bine Principatelorintrucit unirea era considerate a fi legatA de soarta domnitorului pe care ele §i I-au

78

www.dacoromanica.ro

ales si care lua scum drumul pribegiei. La Iasi a fost urzitA o revolt/ pentru a ceresepararea Moldovei; guvernul provizoriu o inabusi In singe. Turcia vorbea despre ointerventie militara. Franta se gindea s/ schimbe aceste tAri romane care pAreauneguvemabile, cu provinciile austriace din Italia eliberata in 1859 si care cereafrontiere naturale la est. Despre asta s-a vorbit la intrevederea de la Salzburg dintreNapoleon al III-lea si Franz-Iosif. Trebuie reprosata aceasta politic/ Imparatuluifrancezilor? Reprezentind principiul nationalitAtilor nu avea el oare dreptul de astabili o gradatie intre cei care u cereau simpatia? Nu era mai firesc ca el sA inclinemai mult spre italienii doritori de unitate, capabili de sacrificii pentru a o dobIndi sia o pastra si pe deasupra vecinii imediati ai Frantei decit spre acei roman pierdutiin Indepartata perspective a Orientului, pusi in miscare de spriritul de factiune siuitind, in mijlocul tulburArilor si al conspiratiilor, de marile interese ale natiei lor,care mai cereau Inca eforturi uriase? Dar rAzboiul dintre Italia si Austria,corespunzInd celui pe care regele Prusiei I declara Imparatului de la Viena, a datcufind o alt/ intorsatura afacerii. Regatul lui Victor Emmanuel a fost intregit farAa mai fi nevoie de a-i plAti mArirea prin abandonarea altei tAri latine, ai carei cei maibath fii nu erau vinovati de excesele politice comise de o clasa dominant/ indecadere, aceea a adevaratilor boieri si aceea a arivistilor care incercau sA-i inviteMA a avea ins/ si frumoasele traditii ale primilor.

RomAnia rAmase deci intreagA asa cum o clAdise prudenta si curajuldomnitorului Cuza. In Franta a fost propus, pretinde un autor destul de bineinformat, un nou sef in persoana acelui print Napoleon care nu reusise sA ajungarege al Ungariei. Un prim plebiscit, dui:4 moda napoleoniana, u oferi aceastacoroanA a primejdiilor si neajunsurilor fostului candidat contele de Flandra. DarCarol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost cel care, dupA ce va fi fost ales cu omajoritate formidabila, accepts definitiv.

Nu era neamt pur singe. Teal sAu, Carol-Anton, era rudA cu regele PrusieicAruia ii fusese ministru, foarte liberal de altfel, dar intr-un grad atit de IndepArtat!mit este grew sA-1 determinAm. Pe de altA parte, Carol-Anton fiul lui Marie-Antoinette Murat, sora stralucitorului rege lipsit de noroc at Neapolelui, francez alecarui oriel* se stie, erau foarte modeste, se casatori cu o Beauharnais care senumea Josephine precum prima sotie a lui Napoleon. La findul ei, aceastAJosephine era fiica lui Stephanie de Beauharnais, mare-ducesa de Bade, adoptatAde impArat si mereu inconjurata de simpatia lui deosebitA. DacA sora lui Murat nua jucat niciodata vreun mare rol, Stephanie de Bade umpluse epoca cupersonalitatea ei; se risipea in micari, in conversatii, in proiecte si actiuni politice.Ramase foarte franceza, mergind fArA Incetare in mediul social al Frantei unde isifacea deseori aparitia (ii era sortit sA moarA la Nisa). Stephanie urzi planul de a-simArita fiica, pe Carola, cu Napoleon al III-lea pe care it cunoscuse in melancolicelezile de singuratate de la Arenenberg. Josephine era cu totul nemtoaicA, dar nu si-aneglijat rudele franceze cArora viata le suridea din nou; a fost vorba de o casAtorieintre Imparat si fiica ei, Stephanie, care Oliva ani mai tirziu se manta cu regelePortugaliei, Pedro al V-lea (1858) pentru a se stinge cufind la Lisabona.

Aliantele latine ale familiei nu se opresc aici. DupA moartea bunei sifrumoasei regine Stephanie (1859), Leopold de Hohenzollern, fiul. cel mare alJosephinei de Bade, se cAsAtori cu dona Antonia, fiica reginei Portugaliei, dona

79

www.dacoromanica.ro

Maria II da Gloria a lui Fedinand de Saxa-Coubourg, coboritor din mare§alul deSaxe; fiul acestei printese de Bragance §i de Bourbon este regele Ferdinand, caredomne§te azi peste Romania §i iii adauga eforturile §i suferintele la cele alesoldatilor care lupta spre folosul national.

Carol de Hohenzollern insu§i aparuse in Franta, unde o prietena a Josephinei,sora de lapte a lui Napoleon, Mme Hortense Cornu, femeie foarte inteligenta §i cuo mare influents, i-a calauzit pa§ii. La aceasta stralucitoare curte a imparatului,apuca sa o cunoasca pe cea de-a doua fiica a printului Lucien Murat, Anne, ea insa§itragindu-se prin bunica din Napoleon ceru mina; dar, dupa cum pretinde unautor roman, imparatul conditions viitoarea casatorie de intrarea tinarului print inarmata franceza §i acesta prefers sa nu paraseasca drapelul sub care servise pinyatunci. Puternicul curent national care la acea vreme infierbinta tinara Germaniecontribui fara indoiala, la hotafirea in fa ;a careia iubirea se dadu batuta;Hohenzollernilor de Sigmaringen, printi catolici rhenani, le pIacea sa aminteasca cuorice prilej ca regele Prusiei era conducatorul casei lor. Cit despre Anne Murat, eaajunse mai tirziu, Mme de Noilles, ducesa de Mouchy.

De altminteri, Napoleon al III-lea dame o amintire mereu vie pentrusuveranul Romaniei. Ca §i modelului sau, acestuia u placeau discursurile solemne,pompele militare, marile lucrari tehnice; ca §i el avea cultul prestigiului, era un spiritliberal cu inclinatie spre un despotism activ §i adeseori binefacator. Mai multemomente ale domniei sale amintesc, cu mai putina stralucire, anumite pagini alecelui de al doilea Imperiu.

Cit despre directia politica a lui Carol I, acest print gasi o societate educatafrantuze§te, cunoscind perfect stralucitorul decor at Parisului, interesindu-se deultimele produse ale acelei literaturi, citeodata foarte frivola, care caracterizeazaultimul timp al epoch imperiale. Ignora Germania §i Anglia, chiar Italia; nu doreasa cunoasca Rusia §i avea un dispret mai mult sau mai putin indreptatit, dar sterpin orice caz, menit sä devina primejdios, pentru micile popoare din Balcani. 0singura politica era posibila pentru inceput, aceea care ar fi continuat sa lege soartaRomaniei de Imperiul protector.

Dad, in pofida nazuintelor staruitoare atit de indreptatite! ale romanilorcare doreau sa-§i intregeasca unitatea nationals, alatnrindu-§i fratii" dinTransilvania, din Banat §i din Bucovina, a avut loc o apropiere de Austria,diplomatia franceza a fost autorul §i cauza ei esentiala. Antagonismul cu Rusia sepastra cu staruinta §i cum Austria era rivala traditionala a influentei ruse in Balcani,de la Paris i s-a aratat Bucure§tiului drumul spre Viena. Domnitorul Romaniei afacut deci calatoria recomandata pentru a innoda relatii de prietenie cu Franz-Iosif

de atunci revendicarile nationale au cazut pe un plan secund; caci lumea oficialadeclara de mai multe on §i in mod solemn el renunta la a be mai urma, multumindu-sedin cind in cind sa ceara prietene§te dar fara nici un rezultat un tratament maibun pentru popoarele de acela§i neam §i aceegi limba, traitoare sub coroanaSfintului Stefan. Asta nu 1-a impiedicat totu§i pe ducele de Grammont,ambasadorul Frantei la Viena, sa inceapa ni§te negocieri cu domnitorul Cuza, carein mod nobil refuza sä se sprijine pe un strain pentru a redobindi o situatie penedrept pierduta.

80

si

si u

si

www.dacoromanica.ro

Patru ani mai firziu, candidatura printului Leopold, fratele lui Carol I, latronul Spaniei, aduse cu sine razboiul dintre Prusia si Franta si Imperial a fostzdrobit. A treia Republica, preocupata de gravele ei probleme interne trebui sa-sirestringa activitatea din afara; au fost lasate sa slabeasca relatfile cu Indepartata tarnlatina a Dunarii care, pentru triumful cauzei sale nationale era atit de indatorataeforturilor facute de suveranul detronat. Totusi In clipele ei cele mai grele, Frantanu gasi nicaieri, poate, simpatie mai adevarata si mai &Mica precum in Romania. InParlamentul de la Bucuresti avura loc manifestari pentru Franta invinsa si dl. P.P.Carp, care nu avea Inca sentimentele cunoscute, declara ca ministru al AfacerilorExterne ca acolo unde flutura drapelul Frantei se afla simpatia romanilor".Ambasadorul Imperiului la Constantinopol recunostea gratitudinea pe care, curiscul de a-si atrage mina si pedeapsa razbunatorului Bismark, aceasta Cara stiusesä o arate math natiuni latine a Occidentului.

and evenimentele din 18771i cerura Romaniei vasale sa is o hotaiire privindinalta Poarta, ea se adresa Frantei pentru a cere sfat si sprijin. Primirea Mena deducele de Decazes n-a fost prea calduroasa. Daca \TA veti hotari sä actionati nevom simti in largul nostru; rolul Puterilor garante a luat sfirsit si voi veti purtaIntreaga raspundere". A trebuit sa mergem. Toate acestea nu-1 Impiedicau peKogalniceanu sa-si arate profunda convingere ca totusi, la momentul hotaritor,romanii nu vor fi lipsiti de ajutorul Frantei.

Dupa eroica participare a armatei domnesti la luptele purtate inImprejurimile Plevnei unde le purtase chemarea Tarului Alexandru al II-lea,Congresul de la Berlin se deschise in luna iulie 1878. Dl. Waddington reprezentaFranta. Nu facu nici o opozitie la cesiunile teritoriale impuse Romaniei victorioasesi ca toti ceilalti methbri ai Congresului, u impuse acesteia admiterea la cetatenie astrainilor fara protectie de Stat.

Comertul cu Romania suferea aproape in fiecare an o scadere explicabild prinnavala de produse proaste si ieftine venind din Germania. Importul celor careformau un adevarat monopol al Frantei in Orient: parfumerie, articole de mods,mansuri, tesaturi de lux, a fost atins prin acceptarea crescinda a proastelor marfurivieneze sau ale imitatiilor de la Berlin. Pe de alts parte, griul romanesc isi gasisepiete not in Occident.

Reprezentantii Frantei la Bucuresti, dintre care unii precum Engelhardt siCoutouly nu 1 -au uitat usor, aveau mai mult un rol politic de mina a doua; nu erauIncurajati sa sustina un comert care ar fi putut aduse profit si influents civilizatoarein onoarea si folosul tariff lor. Agentfile consulare aflate in tinut din 1830, disparuraIncet -Incet si cindva Infloritorul consulat de la Iasi a fost Incredintat unui vice-consul care nu era nici cel putin diplomat de cariera; era un simplu girant, trainddintr-alte ocupatii care Il umileau Intr -o societate orbitd de bogatie si de lux.

Cu toate acestea, in epoca, calatori si alti scriitori francezi, MA a mai socotiun belgian, Emile de Laveleye, inchinara pagini de simpatie fata de noul regatroman, proclamat In 1881. Pe urmele lui Saint-Marc-Girandin, Elide Re lusvizitind Bucurestiul constata originea latina a romanilor, importanta forcivilizatoare in sud-estul european unde ocupa primul loc asteptind sa dobindeascaIntr-o viitoare Confederatie balcanica, distinctia fizica si nobila mindrie a taranului,gratia femeilor si dreptul pe care-1 are acest Stat de a forma un singur Stat

81

www.dacoromanica.ro

cuprinzindu-si toti membrii3. Pagini mai superficiale grit consacrate de EdmondAbout cAlatoriei sale in Valahia. Un francez, Ulysse de Marsillac, ocupa In 1870catedra de literature francezA a UniversitAtii Bucuresti. Pub Lica o foarte bunsistorie a armatei romane si timp de citiva ani Journal de Bucarest*, una dintre celemai bune ziare care au aparut in Romania. in aceeasi vreme, aparura traducerile luiAlecsandri, putin Indepartate de text, dar de o mare amploare, un nobil avint $i deo frumoasa armonie; ele slut datorate unui anume Rucareanu, pe adevAratul sAunume Antonin Rogues, profesor de franceza in capitala romans. Trecutulromanilor $i inspiratia poetics popular/ care Insufleteau versurile modelului sail 11interesau pe acest poet de un real talent si cum ajunse sA scrie curator in limbanoastrA, prezenta o piesa in limba romans In care exploata cu mare Alva romanticstragedia domnitorului valah Constantin Brincoveanu executat de turci cu Intreagalui familie, In 1714. Journal de Bucarest* Incetind sA mai apara, alti oaspetifrancezi, Emile Galli si Frederic Dame, publicata in 1877 o noun foaie frantuzeasca,L'Independence Roumaine ** care-si avu necazurile ei. Galli se Intoarse in Franta;Dame a fost dupA aceea, redactor al unuia din jumalele romanesti Cimpoiul(zampogna" italianA), a dat, printre altele, o bunA traducere a romanului Quatre-vingt-treize*** de Victor Hugo; de la el avem mai ales un mare dictionar frnacez-roman de o real/ valoare lexicologica. Dar L'Independence Roumaine ca §i alteziare frantuzesti, La Roumanie ****, La Politique *****, n-au fost cleat nisteorgane de partid, menite sa placA strAinilor trAind In Romania, lurnii bune" careprefera toile frantuzesti, si sa inlesneasca propaganda anumitor interese particularedincolo de hotare; numerele de duminica nu contin decit reproducerea unorfragmente oarecare luate din cea mai recent/ literature franceza. 0 mai tirzieincercare a unui grup de profesori de a face cunoscutA in Franta si in strAinAtate ingeneral, viata nationala, nu avu succes. Revue Roumaine ****** din Bucuresti nutrai nici cel putin un an. Conferintele tinute de romani in cercul" bucurestean alrevistei pariziene Annales" nu contribuira deloc la a face cunoscut publiculuiroman spiritul francez cu ceea ce are el mai nobil si mai de toles alter natii, nicifrancezilor in trecere prin Bucuresti ce are viata romaneascA mai original si maiinteresant. Pentru a-$i atinge scopul trebuia facut cu totul intr-alt fel.

in acest timp, Parisul nu Inceta sA se bucure de trecerea pe lingA studen ;iiromani cu adevarat doritori sA se instruiascA, in timp ce influenta germana exercitacu ajutorul revistei Convorbiri literare, §i prin tinerii Inter* de la UniversitAtileimperiale, ca dl. Titu Maiorescu, care fAcuse si studii la Paris, si dl P.P. Carp.Civilizatia romanilor continua totusi sa sufere influenta franceza, care se amestecadin ce in ce mai fericit propriului fond national, plin de originalitate $i de vigoare.Dace cel mai mare poet at acestei generatii, Mihai Eminescu, nu are nimic francezin piesele lui Brice atit de adinc miscAtoare, nici In avintul sail filosofic cu toateastea din franceza a tradus Lais dacA nuvelele marelui povestitor Ion Creanga si

* Jurnal de Bucuresti** Independenta Romaneasci

*** Anul noulzeci si trei**** Romania

***** Politica****** Revista Romaneasca

82

www.dacoromanica.ro

cele ale lui loan Slavici se deosebesc numai prin nota popularA, cel mai cu seamsdramaturg al vremii, Ion L. Caragiale a fost pInA spre sfirsitul viepi un pasionatcititor al modelelor franceze din care imprumuta delicata analiza psihologica,inimitabilul sau simt al masurii $i al preciziei. Nuvelele lui Maupassant, atit de plinede umanism gasira numerosi imitatori §i fAra indoialk au contribuit la avIntul fericitpe care 11 avu acest gen in literatura noastra mai recentA. in diferite ramuri alefiintei a existat poate o influents Inca §i mai profunda.

SA nu uitAm apoi ca in arte inspiratia este de la inceput franceza qi se maipAstreaza pins in ziva de azi. La Paris 1§i Maul studfile primii nostri pictori: unGheorghe Lecca, un TAtarascu, un Lapati, elevul lui Ary Scheffer, care catre 1880IncercA sa fixeze intr-un tablou ce aduce cu ebo§a unui sculptor marea figurA aVoievodului eliberator, Mihai Viteazul. Theodor Aman, fiul unui negustor dinCraiova, s-a format cu maestrii francezi in vremea razboiului Crimeii din careprezenta ni§te scene in saloanele Parisului, unde au fost bine primite. NicolaeGrigorescu care a descoperit o data cu farmecul priveli§tilor romanesti de la munte,conditiile deosebite ale mediului atmosferic §i particularitatile aerului liberromanesc, incepuse sa picteze pe vremea cind un Millet, un Corot revolutionau artafrancezA prin Indelungate studii rabdatoare in pAdurea Fontainebleau in sateleNormandiei. Intreaga lui operA, chiar dacA ea este pentru roman o splendidadescoperire a patriei, trebuie inteleasa, sub raportul conceptiei generale §i almijloacelor tehnice, ca un capitol al picturii franceze din ultima perioada aImperiului la care a adAugat un idealism naiv visAtor.

Nu trebuie sa uitam nici ca George Enescu, cel mai bun compozitor al nostru,apartine Frantei aproape la fel de mult cit Romaniei.

Totu§i, in timp ce traducerile din poetii §i prozatorii francezi formeazA ointreaga ramurA a productiei literare din Romania, aproape nimic din literaturaromans nu a pAtruns in Franta unde de pe vremea lui Ubicini, interesul fata desufletul acestei natii-sora nu a Incetat sa scads. Si totusi, inceplad mai ales cu 1890,literaturile strAine, chiar acelea ale natiunilor mai putin dezvoltate, au gAsit inFranta, nu numai interpretii silitori, dar Si un public incintat sA descopere aceste notizvoare de poezie.

Vina este in primul rind a romanilor In timp ce dl. Emile Picot da unnou avint studiilor romanesti prin cursul tinut la Scoala de limbi orientale vii, prineditarea cronicii lui Ureche §i a unor interesante lucrari de eruditie, in timp ce mude studenti treceau prin bancile Inaltelor §coli franceze §i o numeroasa colonie deoameni cultivati bogati I i petrecea timpul la Paris, printre ei nu se afla nici unulcare sa reinvie interesul ce parea sortit sa se stings cu totul. Dupa 1850, un valah dinOltenia, Grigore sau dupa cum credea el ca e preferabil sa se semneze GregoryGanescu, dupa ce a Inceput prin a traduce Aventures du dernier des Abencerrages *de Chateaubriand, a alcatuit o carte despre Valahia. In care propunea candidaturala tron a doi Cantacuzino, tatal §i fiul, §i un studiu despre principiul national,publics jurnale de polemics violenta Impotriva moravurilor celui de al doileaImperiu: Le Courrier de Dimanche **, Le Nain Jaune ***, care 1-au fAcut celebru.

* Aventurile ultimului Abencerrage** Curierul de Duminicl

*** Piticul Galben

83

§i

si

'100.

91

1i

www.dacoromanica.ro

Cu timpul, .ajunse prin munca si rAbdare, sa-si formeze un stil francez de o vervedeosebit de muscAtoare si unele dintre paginile lui au valoare literati veritabila.Unul dintre colaboratorii sai, a fost un fiu de boier, loan Florescu. Dar dupe acestirAzvrAtiti care si-au Inscris numele alaturi de un Aurelien Scholl, Prevost-Paradol sichiar alAturi de un Barbey d'Aurevilly in istoria reactiei Impotriva disolutiei literaresi morale a epocii, nimeni nu mai veni sA reprezinte o contributie a sufletuluiromanesc In literatura francezA. Frumoasele versuri ale domnisoarei ElenaVAcArescu, de o facture robusta, in care vibreaza accentele, sclipirile unei pasiuniatit de profunde, nu au decit foarte rar, note datorate sensibilitatii dureroase,mistice uneori, care ne este proprie. Nu vom vorbi despre imitatorii, clteodatafericiti, ai poeziei franceze contemporane; uneori ei apartin prin singe natiuniiromane, dar prin Intreaga for educatie si prin Intreg mediul for social tin de Francapariziana.

acest timp, lucrArile dlui Alexandru D. Xenopol cel care a dat o mareIstorie a Romanilor in doua volume, gAsirA o buns primire pe alga un publicfrancez care discutA cu interes si Principiile fundamentale ale istoriei ale aceluiasi.Dl Xenopol, foarte cunoscut in Franta, este membru strain al Academiei de $tiintemorale si politice, unde a fost precedat de Gheorghe Bibescu, fiul domnitorului; in1870 acesta luptA In rindurile armatei franceze alaturi de alti romani un ContantinPilat care isi parasise scaunul de deputat, un Saguna, rude a mareului Mitropolit alromanilor din Transilvania a dat literaturii franceze pagini foarte remarcabile,transcrise de Insusi Zola, despre campania din Mexic si despre razboiul contraGermaniei 4. Informatii asupra civilizatiei romane din secolul al XVIII-lea si dinepoca renasterii nationale au fost date de un fost elev al profesorului de literaturafranceza de la Bucuresti. Cea mai bung lucrare de geografie consacrata Romanieieste aceea a dlui Emm. de Martonne, La Valachie. Autorul, venit in care pentrua-si cAuta cu un zel neobosit materiale cunoaste limba romans, poarta un interesreal poporului pentru care nu se pricepe sA risipeascA acele laude incompetente,detestate chiar de aceia carora le sint adresate.

Acum cItiva ani, pe and in Franta se credea ca sintem cu totul infeudatipoliticii germane si clnd nici cei mai cutezatori nu Indrazneau ss spere ca intr-obunA zi vom putea duce alaturi de Franta o lupta plinA de cele mai dureroase jertfesi de cele mai grave pericole, unul dintre fostii nostri profesori, dl Charles Bemont,director la Revue historique, trecea prin Bucuresti ca membru al unei croazierestiintifice; dupe ce a vazut monumentele de arta veche pastrate pe atunci in Muzeulacestui oral: pietre sculptate, lemnarie Impodobita, vase bisericesti cu lucraturaenergicA si nobilA, patrafire si perdele de altar brodate cu our pe un blind fondazuriu, rosu palid, verde sters, dadea glas in citeva cuvinte sentimentului trezit peacest prim contact cu o noun arta: ,,Tara care a dat aceste opere nu merits sA- fiedoar citata Intr-o istorie a artei, ci merits un capitol special In ea". Parea ca seadreseazA astfel, devansind judecata profund admirativa a dlui Strzygowski,compatriotilor sai, acelor francezi care, atunci cind o doresc, au o atit de delicateintelegere pentru toate formele nationale pe care o pot ImbrAca originalitatea sisinceritatea umanA S.

Ceva mai tIrziu, cu acelasi distins vizitator se vorbea despre o miscarepopulara izbucnitA in Romania Impotriva membrilor clasei bogate care doreau sA

84

In

www.dacoromanica.ro

prezinte pe scena Teatrului National din Bucure0 o comedie u§oara Imprumutatadin repertoriul anumitor institutii pariziene. Am cautat sa ii explicam adevaratelemotive care nu aveau nici o legatura cu profunda admiratie pe care o purtamgeniului creator al Frantei in tot ce are el mai sanatos mai durabil, iar dl Bemontse exprima ne amintim bine In ace§ti termeni: Aveti dreptate. Ceea ce poate fiplacut pentru noi nu este de a ne fi imitata civilizatia, ci de a fi intrebuintata cu folospentru a provoca sau a grabi inflorirea unei noi civilizatii". De aceasta data noun,celorlalti, ni se adresa.

La aceasta ors dud ii slavim pe cei o suta de mu de roman care §i-au varsatsingele morti de-a pururi neuita;i, raniti cu nobile rani pentru aceea§i cauza carea cerut singele a mai multor milioane de o§teni inarmati pentru a apara pamintulfrancez §i onoarea nationals, sa ni se dea voie a dori ca aprecierile formulate de unom al carui fiece cuvint reprezinta o profunda convingere, sa fie de acum Inainteliniile directoare in relatiile dintre marea natiune Ma a Occidentului §i sora ei maimica de la Dunare. Educati la §coala franceza pentru a deveni cu atit mai mult noiin§ine, simtim nevoia de a le multumi mae§trilor educatorilor noVri prin darul celmai frumos ce poate fi facut de o natiune: izvoare de noi inspiratii ripind din insu§iadincul sufletului.

NOTE

1. L'Illustration, nr. din 25 septembrie 1858.2. Le Monde illuslre, 1858, tom 1, pag. 324.3. Nouvelle geographic universelle, Europe meridional; tom 1, pag. 224-276.4. Lucraxile filosofice ale dnilor M. Draghicescu ,ci G. Asian au gasit $i ele editori francezi.5. Vom demonstra a arta populara polona a goralelor" din apropierea Cracoviei, arta adaptatA

de putin time imitata de cite francezi nu este decit arta tAranilor romani, goralii" find urmasiipastorilor valahi.

85

Si

si-

-

1i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA RELATIILOR

ANGLO-ROMANE

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL I

RELATII INTIMPLATOARE INAINTE DESECOLUL AL XVII-LEA

intemeiate in cursul secolului al XIV-lea, cele doua principate, al Moldovei Sial Valahiei, erau sortite sä apere noua cale comercialA care lega ora§ele saxone aleTransilvaniei: Kronstadt, Hermannstadt, Bistritz cu tarile balcanice pe de o parte §i,de cealalta, noile ctitorii germane din Galitia: Cracovia, Lemberg cu marele portgenovez al Caffei. Noile state ocupau un teritoriu aproape lipsit pins atunci decentre urbane §i fara legAturi importante cu vechiul §i marele drum care, ducind dinOccident spre Orient, trecea Dunarea la Belgrad pentru a ajunge prin Ni§ §iAdrianopol, in capitala Imperiului de Rasarit.'

Astfel, punctele de contact dintre valahi, moldavi §i natiile apusene lipsiramult timp. Urmind rapoartele ce i-au fost facute, Philippe de Mezieres' abia dacApomene§te dupA Albania, Dalmatia §i Esclavonia", care nu-i decit Serbia, detinutul lui Alexandru de Balgerat" trebuie sl citim Basserat, caci formamanuscrisului provine dintr-o lectura gre§ita din Abblachia". Si scriitorul picardnu trece cu vederea, intr-un tratat scris catre 1396, existenta unui al doilea Statroman, mai recent, de vreme ce vorbe§te in acea Cavalerie a iubirii pentru Iisus-Christos" despre Indoita Allachie" continuare a pustiurilor Serviei".

In expeditia de la Nicopole la care luasera parte cei mai indrazneti cavalerifraficezi ai vremii, condu§i de Ioan-fara-de-FricA, occidentalii cunoscura aceste tanIndepartate unde, cei mai noroco§i dintre ei, scapati de la moarte §i din captivitateaturcilor, au cautat adapost. Froissart aminte§te reaua purtare de care se fac vinovatifatA de ace§ti oaspeti bogat inve§mintati aceia dintre valahi care, acceptind supre-matia Sultanului Baiazid, i s-au supus domnitorului Vlad, in timp ce Voievodullegitim, Mircea, se afla in tabara cre§tina.

Relatii directe nu erau posibile intre Anglia ce se mai multumea cu o existen-ta pur insulara §i aceste tinuturi de la Dunare. Englezi au pAtruns in Orientuleuropean numai sub flamurile feudale franceze. Robert Woodhouse le propuneaurzitorilor cruciadei care sfir§i cu luarea Alexandriei, ajutorul companiilor engleze;contele de Warwick, fiul contelui de Suffolk §i Guillaume de la Pole aveau acelea§iginduri'. Richard Grey de Codnor §i Milon de Stapleton se numarara printre noiicruciati din Egipt.5 Maurice Lebrun qi fratii sai de arme, veterani ai razboaielorapusene, it servira impotriva turcilor pe contele Amdde al VI-lea de Savoia. inatacul Impotriva ora§ului Tripoli din Siria sub comanda regelui Petru I de Cipru, ogalera era a contelui de Hereford'. in aceegi vreme arca§i englezi faceau parte dingarda ora§ului TOrzburg sau Bran, care pazea principala trecAtoare transilvanA spreValahia.8

89

www.dacoromanica.ro

and Henric al V-lea [1] trimise o sae catre principii crestini ai Orientului, ela ales un cavaler de limbs franceza, Guillebert de Lannoy, care 11 reprezenta si peFilip-cel-Bun, duce de Bourgogne; trimisul II vizita la Suceava (Cozial") pe primuldomnitor al Moldovei [2] cu adevarat independent si privi cum lucratori lituanieniridicau intariturile marelui port moldav la Marea Neagra, Cetatea-Alba,Akkerman-ul turcilor de mai tirziu.9

Pint acum s-a crezut ca primul vizitator roman a aparut in Anglia in 1427, suburmasul lui Henric al V-lea. S-ar fi numit Radu si ar fi avut in Cara rangul de Ban.Dar este vorba de un conte din Valahia thessaliana si privilegiul regelui englez maispune el el e originar din partile Greciei" (in partibus Greaciae)".

II

A trebuit sä treaca o suta de ani" pentru a gasi un document autentic desprelegaturile dintre marea insula a Occidentului si principatele dunarene care in totacest timp isi aparasera cu propriile for mijloace, existenta politica impotriva incer-carilor turcilor de a-i cuceri, ajunsi totusi curind suzeranii lor. In 1527, John Wolsey,trimis englez pe linga regele Boemiei si al Ungariei, avea o intrevedere cu interpre-tul ambasadorului extraordinar al Moldovei, o tarn asezata Intre Polonia si Turcia" ",venit ofere regelui Ferdinand devotatele servicii ale stapinului sau. Cu un anInainte, Ungaria pierise pe cimpul de bathe de la Mohacs si primejdia turceasca Ilameninta pe Stefan-eel-Tidal- [3], nepotul marelui Stefan; acesta spera sa afle pelinga Habsburgi ajutorul cerut in zadar de la polonezi, vecinii sai din rasarit.

John Newberie este primul calator englez prin Moldova care ne-a lasat odescriere a tarii; era un negustor plecat la 8 martie 1578 pentru a vedea CaraLevantului pins la Tripoli in Siria. In 1582, se indrepta de la Constantinopol spregurile Dunarii, ca si iezuitul Mancinelli " din aceeasi vreme si ca francezulFourchevaux despre care va fi vorba mai departe. Trecind pe linga cetatea care maipurta pe atunci vechiul nume de Lykostomo, ajunge la Tulcea, oras aflat in nordulDobrogei turcesti, cea adeseori strabatuta de armatele Sultanului. Vasul plati douasau trei coroane vama slujbasului turc. Urmara apoi Isaccea, unde vamesii nu-sicerura dreptul si Tomarovo (Reni) unde copiii poarta in urechi mici cerculefe deour ca in Hindustan; costumul femeilor cu marl nasturi de argint, bani de argintin cosite, brow de argint in creftetul capului, pumnalele de la brIu arata ca e vorbadespre tigani nomazi. Newberie baga de seams, cum a facut si Fourchevaux, pretulneobisnuit de scazut al oricarei marfi si mai ales al pestelui; cele doua relatari seocupa la fel de mult de pregatirea caviarului.

Calatorii tree pe malul drept al Prutului prin Falciu, tirg sortit sa vada in 1711marea infringere a lui Petru-cel-Mare si prin Husi unde Tarul va incheia tratatul cuMarele-Vizir invingator. Cimpurile Tutorei, de la varsarea Jijiei in Prut, nuvazusera Inca triumful lipsit de Val-sue de singe al cancelarului polon Zamoyski,asupra hoardelor Hanului. De la Iasi, capitala tinutului, Newberie It mentioneazamai ales pe vames, un grec cunoscut pentru acte de negot facute la Lemberg,Nicolae Neurides, care cerea 24 de aspri pe boi si vaci (20 pe vitele negustorilorpoloni) si 5 taleri, 10 aspri pentru butoaiele cu vin; aminteste apoi castelul a carui

90

sa-i

"

www.dacoromanica.ro

descriere se potrive§te cu aceea aflata in comentariile lui Heindenstein; InconjuratAde palisade, in piata, se afla spinzurAtoarea. Vede §i lacul castelului, riul Bahluiului §imanastirea Socola, de curind Inaltata. Descrierea costumului purtat de femei se asea-mana §i de aceasta data cu acela al tigAncilor care §i ele i-au atras atentia lui Four-chevaux prin marile rotocoale Impodobite puse peste par. De la Ia§i, Newberie seIntoarce pe malul Prutului, la StefAne§ti, cel care mai tirziu va primi pentru scurttimp o gamizoanA polona, §i ajunge la Hotin, pe Nistru."

Care sflt§itul secolului al XVI-lea, Henric Austell vizita, la rindul sau princi-patul cirmuit pe atunci de un domnitor bolnavicios §i Ingaduitor, bucuros sa deagazduire strainilor, Petru, zis Schiopul. Spre sflr§itul lunii septembrie primi pa§a-port turcesc la interventia agentului de la Constantinopol al reginei Elisabeta,William Harebone, care dupa o prima §edere, intre 1579 §i 1581, se intorsese acolocu scrisori de acreditare in 1582; un alt gentilom englez" trebuia sa -linsoteasca peAustell §i scrisorile de trecere din partea Sltanului 11 mentionau pe Jacomo deManuchio". Voievozii Bogdaniei §i ai Valahiei" precum §i comandantii turci 'Dinala Dunare trebuiau sa le dea ajutor §i ocrotire celor doi englezi carora nu le eratotu§i IngAduit sä cumpere caii de folos in slujba Sultanului.

Doar Austell porni la drum: el se ImbarcA pentru Varna §i ajunse la gurileDunarii, la Issaktsche (azi Isaccea, in Dobrogea romans) vadul trecut de obicei dearmatele turce§ti ce se indreptau impotriva du§manilor din nordul fluviului. Yn po-vestirea sa aminte§te ca moldovenii, ace§ti Bogdani", sint creftini deft supufi aiturcilor. De-a lungul riului Prut, trecind prin tirgul Falciu, Austell ajunse pina laIa§i. Aceste scurte notice nu ne dau informatii despre Curtea aceea care, in 1585, 1iparea destul de frumoasii, lui Fourchevaux, plina de grandoare §i de mtirefie cu aisal 300 de octeni imbracati in chip unguresc, inarmati cu iatagan la brIu cusecure in mina, nici despre persoana bunului batrinului domnitor §chiop care,dupa marturia aceluia§i scriitor, afezat sub un umbrar fi cu tofi cavalerii de seamsin jur, asculta plingerile tuturor celor veniti, faro deosebire, care, la o sutif de paside el, in genunchi, I i spuneau cu glas tare, pasul precum odinoarA sflntul rege alFrantei sub copacul legendar. " Dar gentilomul englez gasi §i el bunii ga'zduiremIncare gustoasa carora §i predecesorul sAu le adusese laude recunoscatoare. Amfost primiti din partea boierilor §i a domnitorului cu o mare curtoazie. Yn ciudaporuncii Sultanului, calatorii nu platira nimic pinA la hotarul Moldovei. Urmaradrumul Prutului pina la Sterane§ti, de unde se IndreptarA spre Hotin. Putin Inamontele riului, Austell putu zAri tunurile albe ale Camenitei, fortareata regeluiPoloniei."

Fourchevaux urmase acest nou drum care tindea din ce in ce mai mult sA-1inlocuiasca pe acela al Ni§ului §i al Belgradului, mai comod totu§i pentru cei ce seindreptau spre Germania §i vorbe§te despre micul castel" al Hotinului,Inconjuratde ziduri Make din ciirdmida, facut ca in vechime fi impuncitor din toateHarebone insu§i a ales calea Moldovei, a Poloniei §i a MArii Baltice in 1581 and s-aintors in Anglia pentru a-§i cere scrisorile de acreditare. Folosea acest drum §i canegustor §i I§i trimitea adeseori agentii comerciali dincolo de Nistru pentru acumpara, fara IndoialA, atit de cautatele blanuri ale Nordului; " de altminteri,domnitorii Moldovei exportau prin Polonia §i Marea BalticA, pinA in Anglia, cirezide vite, iar negustori din Danzig avind dese legaturi cu cele doua Principate romaneerau clienti ai englezilor pentru anumite marfuri care, Inainte de 1450, aveau deja

91

fi§i

$i

partite..

pi

www.dacoromanica.ro

cAutare in Moldova §i in Valahia." and Harebone obtinu la 15 martie 1579, scrisoride recomandare de la Sultan, pentru el insu§i qi alti doi englezi" se gindi desigur sAurmeze drumul IsacceaIa§iHotin sau sA tread prin Akkerman, la gurile Dunarii,prin pustiul viitorului Bugeac §i prin Iasi, tale ce va fi preferata de Fourchevaux.'La 17 iulie 1581 el se Indrept5 prin Marea Neagra §i Moldova cAtre Danzig', iar inanul urmAtor un negustor englez lua drumul Bra§ovului din Transilvania.' Cind, la14 august 1588, plea definitiv, Harebone alese drumul Dunarii de Jos moldave;calatorea Insotit de ambasadorul polon venit sA scuze jafurile infaptuite de cazaci Intinuturile Sultanului. Iata de ce se pomi calare prin Tracia avind cu sine o suits mainumeroasa, 13 persoane. Ajuns in Moldova, it gasi pe acela§i Petru, pe care-1cunoscuse §i caruia poate ca-i facuse anumite servicii la Constantinopol, ca ambasa-dor recunoscut de inalta Poarta. Crezu ca trebuie sA asigure negotul englez inaceste tinuturi la stabilirea caruia contribuise, prin incheierea unui tratat formal cudomnitorul molday.

Cu toate ca-i platea tribut lui Murad al III-lea, Petru Schiopul avea in modsigur, calitatea de a semna o astfel de conventie. Vamile principatelor erau cu totulindependente de acelea ale Imperiului Otoman care avea numai drept de a cereanumite marfuri la pret scazut §i, in anumite conditii, un slab contingent militar,care n-a fost aproape niciodata trimis in tabara stapinilor pagini". Domnitorularenda acest venit foarte insemnat unor greci, unor levantini de limbl italiana chiar

unor pamInteni care aplicau asupra marfurilor de orice provenientA, tarife in modsigur de origine tatara, datind de pe vremea cind Hanii Hoardei de Aur porunceaupins la Carpati. In ultimul timp aceste tarife fusesera totu§i mic§orate §i Harebonecerea sA le fie ingaduit conationalilor sAi sa se bucure de acelasi tratament ca moldo-venii $i negustori.

Cererea ii fusese Incuviintata de Petru care nu lasa sA-i scape nici un prilej dea cl§tiga un sprijin in sinul cre§tinatAtii (se prefacea CA inlesne§te propaganda cato-licA a iezuitilor §i a franciscanilor in Cara sa). Privilegiul de comert acordat engleziloreste datat de partea moldava la 27 august 1588. A fost, fara indoiala, redactat deHarebone insu§i §i de cel mai de seams sfetnic al domnitorului moldav, BarthelemyBruti, albanez italienizat, cunoscator al latinei: stilul este intru totul acela§i cu alactelor de comert occidentale de acest gen. Englezii urmau sa plateasca trei ducatila suta §i sä se bucure de toata libertatea §i protectia de care aveau nevoie.24

III

Eduard Barton, care 11 inlocui pe Harebone, dupA scurtul episod al italianuluiMariani", dispretui §i nu urma exemplul acelui umil negustor a carui singura grijaa fost de a asigura alor sai o mai mare parte din acest comert cu Orientul ce incepu-se sä fie tulburat de piratii englezi. A dorit sA se imbogateasca §i, in acela§i timp, aavut ambitia sa se amestece In treburile politice §i religioase ale Imperiului, inter-venind ca mediator, actionind ca propagandist anticatolic, favorizindu-i pe preten-dentii la tronul Valahiei §i al Moldovei, sprijinind in orice Imprejurare cauzaprotestantismului §i, ca urmare, cauza turcilor amenintati neincetat de cind cu victo-ria de la Lepanto [4] , a coalitiei catolice cu caracter de cruciada, condusa de Casade Austria, de imparat §i de regele Spaniei.

92

$i

sIft

www.dacoromanica.ro

Nu-1 vom urmari in uneltirile ce pot fi studiate in rezumatele rapoartelor sale,date de dl Horatio Brown (Calendars of State Papers, Venetia, IX, 1592-1603).Este suficient daca notam pe scurt cele ce privese tinuturile Dunarii.

in 1589, beglerbegul Rumeliei intra in Polonia pentru a razbuna stricaciunilefacute de bandele cazacilor in tinutul molday. Regele facu tot ce i-a stat in putintapentru a se Impaca §i eforturile ambasadorului sau la Constantinopol, Zamoyski,ruda puternicului cancelar, au fost sprijinite de Barton; turcii recunoscura faptul cael avea acest drept intrucit regatul Angliei este vecinul Poloniei Fi polonii intrefinlegiituri de prietenie cu regina Angliei.'

Dar, in timp ce Polonia incerca.sä atraga Moldova la credinta catolica, fapt cear fi avut insemnate urmari politice, cad nu trebuie sä uitarn ca regele StefanBathory visa sä ajunga la hotarul Dunarii, cancelarul Zamoyski fiind cu totulcI§tigat de aceasta politica, Barton incerca la rindul lui, sa inlesneasca patrundereacurentului religios al Reformei dincolo de Dunare. Trimi§ii episcopului deLemberg, Solikowski, ii sileau pe nemtii stabiliti in principat sa-§i paraseascatraditiile protestante §i pentru a impiedica aceasta convertire, ambasadorul engleztrimise in 1593 agenti pe care episcopul ii semnaleaza cu mine §i indignare: acestambasador, scrie el, se va face el insufi turc fi se crede ca va ajunge mare payii.Cine dad!' suverana lui nu promise Portii ca va face la fel, pentru a putea cuedit mai mult sa o atife la a tulbura creftiniitatea.r

Barton avea deja relatii de afaceri cu urma§ul lui Petru 8chiopul detronat,Aron [5], care, in 1591 1§i redobindise puterea cu sprijinul atotputernic alienicerilor, creditorii lui care nu doreau sa-§i piarda banii. 3 Acestui protejat care iigazduia cu placere pe negustorii englezi precum William Aldwich care in 1592 seafla la Iaqi qi pe numeroqi alti agenti Si prieteni, el ii Incredinta un rol destul deinsemnat, dupa ce ostilitatile dintre Imperiali §i turci au fost incepute in 1593. Dupaciteva luni, intervenea pentru numirea ca domnitor in Valahia a acelui Mihai cefusese recomandat de Balthazar Bathory."

De la sfir§itul lunii martie a anului 1595 imputernicitul reginei Angliei §i untrimis al domnitorului Aron se infati§au la Cracovia pentru a pregati o actiuneimpotriva imparatului §i a noului sau vasal din Transilvania, Sigismund Bathory."In aceea§i vreme, la 13 (23) mai, Barton ii trimitea lui Bathory, prin prietenii sai dela Constantinopol pe ceau§ul Hussein, purtatorul unei scrisori In care, ambasadorul,care ii scrisese deja principelui despre asta, intervenea pentru o intelegereintre Sultan§i razvratitul supus al acestuia.' Vechile privilegii acordate de Soliman-Magnificulprincipatului Transilvaniei ar fi fost confirmate printr-o noua capitula ;iune.

In luna august, domnitorul Valahiei, Mihai, ie§ea victorios la Calugareni §iSigismund Bathory, care printr-un tratat ajunsese suzeranul celor doul principate[6] vecine, venea, putin mai incet ce-i drept, in ajutorul invingatorului silit sa seretraga din fata numarului zdrobitor al trupelor conduse de Vizirul Sinan. Giurgiua fost cucerit §i prefacut in ruine; de acum inainte era cu putinta ca pa§alele §i begiisa fie mereu hartuiti. Dar, in acest timp, noul domnitor moldav, Stefan Razvan, care11 inlocuise pe Aron cel banuit de Bathory, arestat de garda sa ungureasca §i dus inTransilvania,I§i pierdea la rindul sau puterea datorita interventiei cancelarului IoanZamoyski; acesta dupa ce 1 -a urcat pe tron pe Ieremia Movila, un domnitor peplacul sau, reu§i sa-1 sileasca sa bath' in retragere pe Hanul care trecuse i el Nistrul.

93

ftie

Yi

www.dacoromanica.ro

Barton era atins in interesele sale personale de captivitatea lui Aron care,inchis in castelul de la Alvint unde muri curind, nu se gindea deloc sa-§i plateascacreditorii in rindul carora ambasadorul englez figura cu o insemnata sums. Pe dealts parte, se pare ca acesta primise oferte din partea lui Mihnea, fostul domnitor alValahiei care, ca renegat nu mai putea spera sa fie numit in locul razvratitului Mihai,dar credea ea poate dobindi demnitatea domneasca pentru fiul sau, Radu. Pentruali atinge scopul, Barton care avea, in Moldova §i in Valahia, relatii cu agentultatar Achmed-Aga, Il trimise cu solie, la 12 decembrie, pe secretarul sau FrancescoMarcio, atit la Zamoyski at §i la Sigismund; primul trebuia sa intervina pe lingaHanul care avea motivele lui de nemultumire Impotriva turcilor, pentru a-I face sarenunte la gindul unei viitoare incursiuni in Valahia §i Transilvania. Chiar dacatatarii s-ar fi marginit sa jefuiasca pe partea asta a Carpatilor, Sigismund s-ar fiaflat in mod sigur in pericol §i n-ar fi putut Impiedica un atac cleat daca s-ar fi hotaritsa-1 paraseasca pe Mihai i sa incurajeze un alt vecin valah. in acest caz, Sultanulcare socotea sa se puns in fruntea trupelor sale, nemaiavind ce razbuna in aceastaparte, se va Indrepta desigur, asupra Ungariei. Marcio trebuia sa mijloceasca §ieliberarea lui Iacob Ruben, medicul Vizirului Sinan; acest evreu influent trimischiar de Barton in 1594 la prietenul sau Aron §i prins in Moldova, urma sä fiefolosit pentru a negocia un armistitiu Intre Sigismund §i seraskierul Hasan-Pa§acare ar fi comandat in primavard, ofensiva tuna ". 8i la sfir§it, Barton nu-i uita nicipe cei doi slujitori ai lui Harebone, care, originari din Bra§ov, fugisera cind acelase afla in Moldova, in crawl for de ba§tina furind din trasura staginului 400 detaleri §i alte lucruri de pret." "

Marcio se afla la Curtea lui Sigismund in luna martie, §i principele ii da vesteImparatului Rudolf despre sosirea acestuia." Agentul lui Barton fu gazduit ca unpersona] de seams la Monora. ' Negocierile tinura tot anul: ambasadorul englezavea autorizare sä propuna o pace durabila sau ragazul unui an Intreg; la 20 ianuarieel declara ca principele era bun ascultAtor" al intereselor pe care be reprezenta. La17 aprilie, Mathias Banyai, emisarul lui Bathory, pleca la Constantinopol ducind cusine scrisori adresate mediatorului.36 Dar in acela§i timp, Barton care nu putea aveaIncredere deplina in asigurarile principelui Transilvaniei, uneltea pentru a-1 aducela putere pe un alt Bathory, Stefan." La 2 mai 1597, Imparatul care primise tire dela Sigismund privind ofertele lui Barton, il Indemna pe aliatul §i ruda sa sa nuabandoneze cauza cre§tina, singura care-i putea aduce profit §i glorie. Dealtminteri, Praga primea §i vizita unui emisar englez, talmaciul ambasadorului,Pascal Dabri."

In primavara aceluia§i an, avu loc o noua interventie a ambasadorului care iicerea principelui sa pastreze o neutralitate prudenta." Agentul Martin Banyai seduse in mai la Constantinopol pentru a reincepe negocierile; medicul lui Sinan-Pa§amai era Inca inchis in Transilvania unde sosise de curind, dupa ceau§ul Ali, colegulacestuia Hussein.' In acela§i timp, se vorbea despre o pace cu Valahia §i se puneala cale trimiterea vicarului patriarhal de Constantinopol care mai apoi a fostlnlocuit in aceasta misiune, cu grecul Ducas.41

Dad Bathory ramase de neimpacat, ambasadorul englez avu mai multa tre-cere pe linga domnitorul valah la numirea caruia contribuise. Vicarul patriarhal deConstantinopol I§i asuma §i el o mediere care izbuti sa duca la Incheierea unuiarmistitiu. De la sflr§itul anului 1597, Barton se adresa fostului ski protejat, care iida curind un raspuns favorabil; in ianuarie 1598, ambasadorul englez alaturi dearmuitorul cre§tinatatii orientale II indemna sa trimita neintirziat tributul ca o do-vada reala de supunere.42

94

www.dacoromanica.ro

and Bathory I i parasi principatul pentru a cauta aiurea pacea care ii lipseasufletului sau nelinistit, avu ideea de a se duce In Anglia si se crede ca spre sflrsitulanului 1593 se afla la Curtea reginei Elisabeta unde in 1592 isi trimisese un ambasa-dor.' La acea data Barton murise deja (din luna ianuarie 1598); calatorii secolelorXVII si XVIII amintesc uneori de piatra de mormint Impodobita cu o inscriptielatina, sub care se odihnea acel barbat intreprinzator a carui indrazneala a dus la de-claratiile cele mai cinice despre crestinatate si Ia actiunile cele mai potrivite cucaracterul salt diplomatic si indatoririle sale religioase.'

in acea vreme de dupa martiriul lui Mihai Viteazul, ucis de generalul Basta,un capitan englez, John Smith, lua parte la luptele duse pentru stapinirea ValahieiIntre Radu $erban pretendentul Imperialilor si Simeon, fratele lui Ieremia Movila.in Memoriile sale, istoriseste batalia desfasurata aproape de Rimnic, prin partileOltului, dintre Radu si moldovenii si polonii rivalului sau [7], veniti de la Arges siPitesti unde I i aveau tabara, apoi retragerea lui Radu catre pasul Rotenturm(Turnu-Rosu), in timp ce Simeon, ajutat de tatari, sta in tabara de la Cimpulung.'Smith se numara printre aceia care ramasera In puterea tatarilor.

Din nefericire, numele sint atit de stilcite si nimic cuprins in rapoartele con-temporane publicate in a doua editie a Suplimentelor Documentelor" Hurmuzakisau In Memoriile lui Basta redactate in Historia della Transilvania" (Venetia,1638) nu ne ofera mijiocul de a le stabili forma autentica, astfel ca relatarea luiSmith ramIne de nefolosit.

N

Henri Lello, din 1597 succesor al lui Barton, urma aceeasi politica si recursela aceleasi mijloace. in 1600 era intimul Capudan-Pasei Cigala. Daca nu a gasitprilejul de a se amesteca in negocierile de pace dintre turci si Imperiali, a avut Inschimb, partea sa In intrigile care au dus la numirea unui nou domn la Dunare.

Pretendentii romani, tot mai numerosi si deseori de obirsie destul de Indoiel-nick gasisera de citva timp, nu numai drumul care ducea la pragul celor bogati"din Constantinopol, dar si mijlocul de a obtine ajutor in bani si protectie diploma-tied din partea Curtilor occidentale. Avind in bagaje genealogii pe care nimeni nuera In stare sä le verifice, gata sa-si insire suferintele de nespus, indelungatele perse-cutii pe care au fost nevoiti sa le indure din partea turcilor, ei cerseau cltiva ducatipentru a putea continua o calatorie menita sä duca la proclamarea drepturilor forunice si exclusive, adica la posibilitatea de a-si dovedi recunostinta fata de aceiacarora le-ar fi fost mils de ghinionul lor.

Anglia avu si ea vizitatori ciudati in vremea acelei regine Elisabeta [8] at careirenume ajunse in Orient, unde un vizir oarecare era de parere ca ea ar putea foartebine sa se marite cu Sfintul Parinte, celibatar la aced vreme. Primul ajuns a fost unanume loan Bogdan, care isi spunea fiu al lui Stefan-cel-TinAr si al unei fete de vor-nic moldav, frate al acelui alt Ioan care fusese invins de turci si sflsiat de camile; erafara indoiala, un roman cunoscator al ultimelor intimplari din Principate, dar sesemna cu caractere grecesti si, ceea ce-i mai ciudat e ca aceste litere grosolan insira-te alcatuiesc un alt nume, acela de

95

Ilias-Elie.

a

www.dacoromanica.ro

DupA o prima §edere in Anglia, trecu prin Italia septentrionala §i Elvetia,apoi petrecu citva timp la Curtea lui Henric al IV-lea, de la carel§i a§tepta instala-rea pe tronul stramo§esc; s-a crezut cu adevarat in descendenta §i in soarta lui lipsitade noroc. LAsindu-§i fiul in Franta, loan Bogdan plecA din nou in Anglia in 1595,inarmat cu scrisori adresate de rege Elisabetei §i ambasadorului francez, deBeauvoir'; Henric al IV-lea 11 recomandase de altminteri §i domnului Mariany,ambasador pentru regatul Angliei pe linga Marele Senior"." Pretendentul moldavera chiar cavaler al Ordinului regal §1 titlul ii este mentionat in aceste douA misive.

Lipsesc informa ;iile privind aceasta a doua vizita la Curtea reginei. Aventu-rierul rataci multi ani prin Europa Mil a risca insa un drum pins la inalta Poarta,unde, fail Indoiall, ar fi gasit cruda primire rezervata celor fail de protectie §ilipsiti cu totul de bani."

Iancu, zis Sasul, domnitorul Moldovei, fugise in Polonia dup5 detronare [9] §iregele Stefan Bathory crezu Ca trebuie sa razbune mai vechile jigniri poruncinddecapitarea bietului fugar. VAduva lui trai mult timp in Galitia; mai tirziul§i insotifiul, pe Bogdan, la Venetia unde igi mArita una din fete cu Giovani Zanne apoi laConstantinopol, unde Incerca sa dobIndeascA pentru el principatul Valahiei. TinArulprint fugi cu rAmA§itele invinsei armate turce§ti; falimentul casei Ludovici 11 facu sa-§ipiarda averea. Era sä fie spinzurat pentru a fi pus la cale uciderea ambasadoruluipolon Stanislav Golski, cind afla sprijin in ambasadorul Frantei §i in al Venetiei balio.A pierdut prilejul de a fi numit domn in Moldova datorita destramarii planului decAsatorie cu fiica ramasa cre§tina a unui venetian renegat Yusuf-bei Cievatelli.

Pretendentul crezu ca trebuie sa §i schimbe numele pentru a-§i schimbafiorocul. Un Stefan Bogdan, zis Surdul, domnise in Valahia din 1591 in 1592; laputin timp dupa detronare, el muri intr-o lupta impotriva ligii cre§tine a Dunarii.Bogdan al nostru aparu in 1602 sub aceasta nousa infati§are; ambasadorul Angliei,Lello ii era gazda, creditor §i ocrotitor. Credea ea poate &A fad' pentru acestsurghiunit ceea ce Barton Meuse pentru Aron §i pentru Mihai."

Stefan Bogdan ajuns cu un vas venetian, ii prezenta ambasadorului scrisoridin partea reginei pe care pretindea ca ar fi slujit-o sub arme in Flandra; spera CA Itpoate inlocui la domnie pe Ierernia Movila, vasalul polonilor." Razboiul pornit deturci impotriva uzurpatorilor" ocrotiti de Imparat §i de regele Poloniei, in Valahia,parea sA-i fie prielnic.

Totu§i noul venit nu izbindi nimic neavind cu ce-§i plati stapini turci indestulde puternici pentru a-i da caftanul domnesc §i petrecu chiar ceva vreme alaturi deconcurentul sAu in inchisoare §i la galere. Intemnitat intr-un castel din Asia Darda-nelelor, ramase aici pins in 1606 cind seal:4 inve§mintat in haine femeie§ti. Atuncise hotari sa ceara pentru a doua oars ocrotire de la regele Angliei.

Genealogia tendentioas5, gre§ita pe alocuri, dar in general destul de exacta pecare o prezenta regelui Iacob I ne-a fost pastrata." Stefan Bogdan primi doar oscrisoare catre Electorul de Brandenburg caruia se gindea sa-i ceara la rindul sat' odatorie mai veche, foarte InsemnatA, contractata de Ioachim I fats de Petru Rare§,domnitorul Moldovei qi bunicul pretendentului pe vremea dad o armata de cruciatiasedia Buda intrata de curind in stApinirea turcilor." Ajuns la Curtea de Saxa, seInfati§A ca un bun luteran demn urma§ al tatalui sAu, Sasul care, pentru ea s-aaflat in solda reginei Elisabeta, s-ar fi simtit foarte bine daca ar fi ramas de acumIncolo in Anglia, sub noul rege.' Mai t1rziu, ii fagacluia fmparatului call va ci§tigaDardanelele §i ii va plati tribut.

96

www.dacoromanica.ro

Tutors la Constantinopol, fiul lui Iancu locui la Inceput intr. -un sat din apro-piere; Anglia era pe atunci reprezentata de Glover, iar scrisorile u impuneau nouluiambasador datoria de a interveni in favoarea lui Bogdan. Prin urmare, negocierilecu Inalte personalitati turce incepura grabnic, in iulie 1608." Reprezentantul Hanu-lui tatar se arata dispus sä sustind pretentiile protejatului englez si o partida a boie-rilor moldavi aparu chiar la Constantinopol pentru a cere numirea acestuia in locultinanilui Constantin Movila, unealta polonilor; reprezentantul acestuia din urma afost atacat in plina strada, in fata intrarii Divanului. Vinovatii au fost imediatarestati, batuti cum se cuvine si aruncati in temnita. Au fost eliberati, dar si siliti säInceteze once legatura cu ambasadorul. Neascultarea le-a fost pedepsita si GloverInsusi amenintat ca va fi trimis Inapoi stapinului pentru a-i se taia capul",' fapt cenu a Irnpiedicat uciderea, In decembrie 1609, a agentului moldav Caraiman, pe carepretendentul it socotea a fi principala cauza a nereusitei sale. Glover fusese Instiintatdin plin despre aceasta fapta si Bogdan ii mai era musafir.

A mai fost Inca un timp. Cind, in mai 1610, turcii, cIstigati de Movila, au doritsa termine cu el poruncind sä fie poftit la palatul domnitorilor Moldovei sub pretextca-i va fi citit firmanul de numire, Bogdan prinse de veste si a ramas inchis in palatulAngliei. Dusmania principelui Transilvaniei, Gabriel BAthory, fata de vecinii sai dinValahia si Moldova, pe care socotea sa-i alunge de pe tron si 11 alunga cu adevarat,in decembrie 1610, pe primul dintre ei, Radu Serban, un client al Imperialilor iifaceau sperantele si mai stralucitoare."

Curind, Gabriel ii scrise Vizirului-Caimacam pentru a-i cere numirea cadomnitor moldav a acestui Bogdan mostenitorul" tarii care niciodata nu cerusestaruitor si umil alt sprijin decit pe acela al Sultanului, stapinului sau.' Ambasadorulimperial pretindea ca viitorul domnitor moldav avea misiunea de a sluji intentiilelui Bathory impotriva regelui Poloniei caruia acela dorea sa-i is locul: Bogdan ar fibaut chiar in sanatatea viitorului rege Gabriel, spunind cal nu doreste sa mai traiascddecit trei zile dupa incoronarea prietenului

Dar in luna iunie 1611, Bogdan a fost Invinuit de a fi ajutat doi fugari deacelasi neam cu el si nici de aceasta data nu a fost cu putinta sä fie prins." La rindullor, polonezii I i reinnoira staruintele de a fi indepartat din Constantinopol acestdusman Inversunat al influentei for in Moldova, influenta care be era atit de folosi-toare in apararea regatului. in septembrie, ambasadorul for ceru cu hotarire sa sepuns capat acestor uneltiri." Cu un an inainte, regele Sigismund al III-lea interve-nise si in Anglia pentru a se inceta cu protectia aratata fostului ostean al Elisabetei.La 24 iunie, lacob I raspunse ca el nu si-a facut decit datoria fata de un printnefericit, dar ea nu a dorit sä pricinuiasca neplaceri unui suveran prieten." Cu toateacestea, rechemarea lui Glover a trebuit asteptata mai mult de un an; succesorulsau, Paul Pinder, ajunse in decembrie 1611. ' Cit despre protejatul roman alambasadorului, acesta nu mai avea decit o singura scapare: renegarea. in februarie1612, el deveni Achmed, sandsah de Prizrend, apoi de Brussa, unul dintre foarteputinii renegati de neam roman pe care-i numara Imperiul Otoman."

Unul din martorii aventurilor bietului Stefan Bogdan isi scrise mai tirziuMemoriile care s-au bucurat de onoarea unei traduceri in limba olandeza." ScotianulWilliam Lythgow mentioneaza, cheltuielile facute de Thomas Glover pentru intre-tinerea timp de doi ani a acelui duce de Moldova"; da crezare celor spuse de preten-dent care povestea ca a fost deposedat de Sultanul Achmed de toate maririle sale".

97

sgu."

www.dacoromanica.ro

La sosirea lui Paul Pinder, moldavul se gindea sa-§i lepede credinta pentru adobindi un palat §i o pensie viagera de 12 000 ducati". Pinder se indigna §i Lithgowii imparta§i sentimentele; nu mai era nici o speranta de a acoperi o datorie cedepaqea 15 000 ducati. La plecare, autorul nostru care petrecuse doua luni in coin-pania noului pa§a, ffind §i el oaspete al ambasadorului Angliei, nu uita sä meargainsotit de insu§i Pinder sa-1 vada pe renegat; II gasi inconjurat de o puternica suitsde coreligionari. La Intoarcere, Lithgow fu jefuit de tilhari pe drumul de trecere dinTransilvania in Moldova unde gasi un prieten in boierul de religie reformats pecare-1 nume§te baronul Starhoudt"; domnitorul tarfi, Stefan Tom§a, un veteran alrazboaielor franco-spaniole era §i el una dintre cuno§tintele facute de sco;ian incasa ambasadorului englez §i acestor relatii le datoreaza faptul de a fi fost insotitonorabil pins dincolo de Nistru, in Podolia.

Cu plecarea lui Glover se incheie prima perioada a relatiilor dintre Anglia §idunarene; de acum inainte nu vor mai edsta negustori diplomati, insetati de

ci§tig, amesteca;i in multimea celor care Imprumutau bani, ajun§i ca urmare aacestui fapt, ocrotitorii neobositi ai debitorilor for de spits domneasca; casa amba-sadorilor nu va mai fi refugiul pretendentilor hartuiti de du§mani. Alte ocupatii sevor impune unor reprezentanti de ordin superior, avind intr-un mai inalt grad grijapropriei for demnitati. Daca la Dunare influenta engleza §i comertul englez nu semai Intilnesc timp de aproape doua secole, la Constantinopol reprezentantul prostplatit al unei Companii de comert va ajunge curind, un adevarat ambasador de Stat§i va avea un rol hotaritor in politica din Orient.

Trebuie sa mai spunem totu§i ca Moldova, mentionata in lucrarile geograficepopulare, precum Microcosm"-ul lui Pierre Heylyn din 1625, era destul decunoscuta, gra ;ie chiar aventurierului a carui cariera am schitat-o, pentru ca printiide Moldova si regii din Moldova sä fie Infati§ati in comediile lui Ben Jensen,Beaumont §i Fletcher.'

NOTE

1. Vezi C. J. Jirecek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Constantinopel and die Balkanpasse,Praga, 1877 si lucrarea citatA mai jos a dlui J. Nistor.

2. Gindul bfitr1nului pelerin", ms. 2682 al Bibliotecii Arsenal, fol. 55 v*; pasaj reprodus inN. Iorga, Acte fragmente privind istoria romfinilor, I, Bucuresti, 1895, pag. 9.

3. Ms. 2251 al Bibliotecii Arsenal; pasaj reprodus in lucrarea citati.4. N. Iorga, Philippe de Mesieres et la croisade au XIV-e siecle, pag. 269.5. Ibid., pag. 279.6. Ibid., pag. 334.7. Ibid., pag. 366.8. Despre arcasii folositi la apararea Torzburgului, vezi si Hurmuzaki, Documente, XV,

Bucuresti, 1912, pag. 1821-1822,11.9. CA1Atorie, ed, de J. Webb (Archeologia, vol. XXI, anul 1826); C. P. Serrure Mons 1840,

Potvin, Oeuvres de Guillebert de Lannoy, Louvain, 1879.10 Rymer, Foedera, editia a III-a, IV, partea a patra, pag. 128; V, prima parte, pag. 7-8; Hasdeu,

Din Moldova, Iasi, 1862, pag. 7; Arhiva istorica I, pag. 88, n-os 115-116. Cf. J. Bogdan, Documenteprivitoare la relariile Tariff Romanesti cu Brasovul cu Tara Ungureasca in sec. XV ,v XVI, I, Bucuresti,1905, pag. 9,12.

98

fi

tarile

www.dacoromanica.ro

11. Pasajele atIt de importante pentru istoria romfinilor, cuprinse in Cronici $i vechi istorii aleMarii Britanii, numit.1 acum Englitera" de Jean de Wauvrin (editatA de d-ra Dupont, in colectiaSocietAtii pentru istoria Frantei" gi aceea de William Hardy, in colectia Maitre des R61es"), amintescdoar printre cruciatii care navigarA in 1445 pe Dunare, despre niste burguionezi niste italieni.

12. Monumente Hungariae Historica, V pag. 304; Hasdeu, Archiva istorica, I, pag. 16, no. 17.13. N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, III, pag. 252-253, Ionescu Sadi, Bilbiografia

descrierilor de alatorie In principatele romfine (In curs de aparitie), pag. 67.14. Hurmuzaki, Documente, XI, pag. 115 urm.

'15. Purchas his pilgrimes, 1652, cap. IV, pag. 1420; traducere In romaneste de dl. M. Beza inziarul Romanul din Arad, reprodusA, cu corectii si note, in revista Neamul Romanesc literar", anul1912, mai; cf. acelasi In English historical Review, XXXII, pag. 278-279.

16. N. Iorga, Acte fragmente citate, I, pag. 37-38.17. The principal navigation voiages, traffiques and discoveries of english nation, etc., de

Richard Hakluyt, ed. din 1598, vol. II, partea a II-a, pag. 196-198; o a doua editie a aparut in 1809-1811;Hurmuzaki, Documente, XI, pag. 194-195, n. CCCXX.

18. Acte fragmente, I, pag. 39.19. Hurmuzaki, XI, pag. 632, nota 2; unul dintre acestia a fost asasinat la Constantinopol in 1759.20. Despre observatiile fa'cute in 1447 de cei doi domnitori privind calitatea unor halbe Laken",

probabil un fel de tesAturA, vezi, excelenta lucrare a lui J. Nistor, Die auswartigen Handelsbeziehungender Moldau im XIV, XV und XVI lahrhundert, pag. 83 si urm. Cf. continuarea aparua sub Hui Handelund Wandel in der Moldau bis zum Ende des 16 Jahrhunders, CenrAuti, 1912 Cf. lucrarea aceluiasidespre vamile moldave ale vechiului regim. Das moldau ische Zollwesen an 15. and 16. Jahrhundert, inJahrbuch fur Gesetzgenbung, Verwaltung und Volkswirschaft im deutschen Reiche" de Smoller, 1912.

21. Hurmuzaki, XI, pag. 632, nota 2.22. Ibid., pag. 651, n. LXXXIX (Hakluyt, Principal Navigations, I, pag. 320,436.23. Hurmuzaki, XI, pag. 822: 30 Martii. Kam ein Engellender Kauffman hiher: schickt ime auf

Befel, ein Mall grienn Fisch, Wein, Czippo".24. Hakluyt, op. citate, II, pag. 289-290; Hurmuzaki, III, pag. 108, n. CX/V; pag. 122 n. CVII.25. Hurmuzaki, XI, pag. 776, nota 2 Cf. N. Iorga, Geschichte des osmanische Belches, III.26. Hurmuzaki, XI, pag. 744, nota 2; pag. 750, nota 1.27. Ibrid., pag. 309, n. CCCCXXXV; pag. 316-317, n. CCCXLVI.28. Brow, op. pag. 41-42, n. 89; pag. 44-45, n. 96; pag. 58, n. 131; pag. 107, n. 221; pag. 114, n. 237;

pag. 140; Hurmuzaki, III, rapoartele din 10 iulie $i 10 august 1592, din 14 februarie, 2 octombrie si 22noiembrie 1593. Barton a fost nevoit sy se prezinte apoi in fala justitiei, in calitate de garant al lui Aaroncu mostenitorii negustorului Charles Oman, supus elvetian, care a fost unul dintre creditoriiVoievodului. (Brown, op. cit. pag. 128 $i urm.) Pentru o century de smaralgde, Aaron amanetase altesmaragade, o spada ImpodobitA cu pietre prelioase, un pumnal etc. (Ibid., pag. 133, 11. 289)

29. Wolfgang Bethlen, Historia, dupA notele lui Petru Armeanul, IV, pag. 274-278.30. Hurmuzaki, XII, pag. 35, n. LXXXIV.31. Ibid., pag. 49, nota 1; pag. 54, n. CXV; pag. 53; pag. 69, n. CXXIV; pag. 74, n. CXXXV.32. Instructiunile au fost publicate In Hurmuzaki, 1112, pag. 158-159, n. CLXXVII; pag. 304-305,

n. CCCLIV (data falsA; in rezumat, dupA un alt manuscris, in vol. XII, pag. 112-113, n. CLXXX; cf. ibid.,pag. 193-194, n. CCXCVI) Se vede ca Barton avea relatii cu italienii care fa'ceau, in Moldova $i inValahia, comert cu blAnuri: Sebastiano $i Luciano di Biagio. El dorea sa cumpere o cAruta $i cai inTransilvania pentru viitoarea sa calatorie in urma Sultanului.

33. Ibid., pag. 194, nota 1.34. Ibid., pag. 239-240, n. CCCLIII.35. Ibid., pag. 243-244, n. CCCLIX.36. Ibid., pag. 290, nota 2.37. Ibid., pag. 230.38. Hurmuzaki, XII, 297, n. CCCCXLIII.39. Ibid., pag. 260; Brown, loc. cit., pag. 262, n. 559.40. Ibid., pag. 269, n. 577. Scrisoarea lui Barton (5 mai), ibid., pag. 268-269, n. 576.41. Ibid., pag. 272, n. 585.42. Hurmuzaki, XII, pag. 329, n. CCCCXCVII; Brown, op. cit. pag. 303, n. 643; pag. 304 n. 647

(cf. Hurmuzaki, III, pag. 518-520). Scrisorile vicarului, ibid., vol. XIII; analiza In vol. XIX (in curs deaparitie).

99

$i

$i

$i

si

www.dacoromanica.ro

43. Ibid., pag. 451, n. DCCVI, DCCVIII; pag. 457, n. DCCXIX; pag. 479, n. DCLXI; pag. 480, n.DCCLXII; pag. 558, n. CMII. Dorea sg porneasca pe drumul obisnuit, prin Danzig (ibid., pag. 521-522,n. DCCCXXXV-VI).

44. Cf. gi Adrei Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum aClemente VIII, Budapesta, 1909, pag. 84,86 $i N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, loc. cit.

45. Purchas his pilgrimes, vol. II, cap. VIII; traducerea romans de dl Beza, In Romanul":reproducere cu corecturi $i note in Neamul rominesc literar", anul 1912,619-620.

46. Hurmuzaki, XII, pag. 644, n. MIV.47. Hurmuzaki, Supliment I, pag. 107-108; Lettres missives de Henri IV, publicate de Berger de

Xivrey III, pag. 430-431; N. Iorga, studiul despre Pretendenti", in, Analele Academiei Romane, XIX,pag. 229 §i urm. Doug scrisori ale lui Loan Bogdan, in N. Iorga, Acte fi fragmente, I, pag. 49-52.

48. Hurmuzaki, loc. cit. pag. 107, n. CLXV.49. El trecu prin Amsterdam; Hurmuzaki, XI, pag. XCIV. $i nota 7 Cf. ibid., pag. 199-200,

n. CCCXXVIII; pag. 294-205, n. CCCXXXIII; pag. 239-242; pag. 243, n. CCCXXXIII; pag. 709, nota 1.50. Dupg rapoartele venetiene cuprinse in volumul IV, partea a II-a, a Documentelor"

Hurmuzaki; in N. Iorga, Pretendentii" loc. cit., pag. 251 §i urm.51. Hurmuzaki, IV2, pag. 262-263, n. CCXXXVI. .52. Papiu Ilarianu, Tesauru de monumente istorice, III, Bucuresti, 1860, pag. 46.53. Ilarianu, op. citata, III, pag. 49-50.54. Scrisoarea lui Stefan Bogdan catre ducele de Saxa:Io, don Steffano Bogdan Despot, legitimo principe herede di Moldavia etc, etc, desidero che

Vostra Altezza per la sua solita dementia me favorisca con una sua lettera di racomandatione alla SacraRegia Maiesta de Ingliterra. Essendo io della religione catolica evangelica, non posso esser favorito dealtri principi senon della medesima nostra religione. Adunque sapia V. Alteza Serenissima come per itpassato io, son statto in servitio della felice memoria regina Elisabet, et ancho son statto favorisato daGiacob, de flagelatto in Turcia. Hora, volendo andar servir quella Sacra Corona de Ingliterra, supplicoVostra Alteza che me adiuti con qualque costo di denari per it mio viagio, pereche questa sera me neparto et per tale benefitio, mentre che saro memore et mentre che sono vivo, salt obbligato. Et, sicomeio procurare di monstrarme grato con le opere, cosi supplico Vostra. Alteza Serenissima di non meabandonar in questo mio bisogno.

Di vostra Alteza Serenissima servitore:11 principe di Moldavia, manu propria.Alla Serenissima Alteza duca di Saxonia, etc. etc. signor, signor, colendissimo. (Rep. 8 019,

fol. 55, Arhiva Regale din Dresda, copiatg de dl. J. Bianu, apoi de noi.)55. Hurmuzaki, IV1, pag. 415-416.56. Ibid., IV2, pag. 209.57. Hurmuzaki, IV2, pag. 304-305, n. CCCVIII; N. Iorga, Studii fi Documente, XX. pag. 379,

n. CCCIV; pag..384, n. CCCXIV; pag. 496-497, n. XVI.58. Hurmuzaki, IV2, pag. 308 si urm.; Brown, Calendar, (1610-1613), n. 134,173,239,242,318,

344,368.59. Hurmuzaki, IV1, pag. 444-446, n. CCCLXXIX.60. N. Iorga, Studii fi Documente, IV, pag. 157-158.61. Hurmuzaki, Supliment, II, pag. 135.62. Ibid, IW, pag. 333, n. CCCXXXV.63. Pretendenti", etc., pag. 78; Hurmuzaki, IV2, pag. 310, n. CCCXXVII.64. Ibid, IV2, pag. 331, n. CCCXLIII, Cf. N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches III,

pag. 393 $i urm.; Brown, loc. cit., n. 405,444-445,457.

65. Hurmuzaki, IV2, pag. 332-338; Supliment, II, pag. 14; N. Iorga, studiul asupra Elisabetei,sotia lui Ieremia Movilg, in Analele Academiei Romane", XXXII, pag. 1053 $i urm.

66. Willem Lithgouws negen-tien jaarigie Lant-Reyse uyt Schatlant na de vermaerde deelendes werelts", Amsterdam, 1656, pag. 78-79, partea VIII, pag. 46. Aceste pasaje au fost semnalate decane dl Beza in Romanul". Am dat o editie a acestora in volumul XXXII al Studfilor fi Documentelor.Cf. si notitele publicate in vol. XX al acestei publicatii, pag. 379-384, n. CCCXIV, CCCXXIV; pag.425-426,495-496.

67. Dl Beza. In English Historical Review, loc. cit., pag. 277-278.

100

www.dacoromanica.ro

[1] Henric al V-lea, rege al Angliei din dinastia Lancaster, intre anii 1413-1422.[2] Autorul se refer& la Domnul Moldovei Alexandru cel Bun, 11 februarie 1400 30 decembrie

1431.[3] Stefan cel Ting sau Stefanita, Domn al Moldovei in perioada 1517-1527.[4] In perioada mai 1570 martie 1573 a avut loc razboiul turco-venetian. La 9 septembrie 1570,

turcii au cucerit de la venetieni asezarea Nicosia in Cipru. Sub presiunea victoriilor turcesti, Papa Pius alV-lea a organizat, la 20 mai 1571, o Liga cre4tina antiotomana din care faceau parte Spania, Malta,Venetia, Genova, Savoia §.a., a carei flota se afla sub comanda lui Don Juan de Austria. Totu§i, la 3august 1571, turcii au ocupat Famagusta, Incheind astfel cucerirea insulei Cipru de la Venetia. La 7octombrie 1571, s-a desfa§urat Batalia navala de la Lepanto, unde flota Ligii, condusa de Don Juan deAustria a zdrobit flota tura comandata de Ali Pap.

[5] Aron Tiranul, Domn al Moldovei intre anii 1591-1595, fiindu-i intrerupta domnia 1592-1593de Alexandru cel Rau §i tot In anul 1593 de Petru Cazacul.

[6] La 20 mai 1595 s-a incheiat Tratatul de la Alba Julia dintre Tara Romfineasca qi Transilvaniaprin care sint limitate prerogativele Domnului Tarii Romanesti, devenit un reprezentant al principeluiTransilvaniei a carui suveranitate a fost recunoscuta. La 3 iunie 1595, Stefan Razvan, Domnul Moldoveirecunoa§te suzeranitatea principelui Transilvaniei Sigismund Bathory.

[7] Luptele dintre Radu $erban §i Simion Movila s-au purtat in lunile iulie-august 1602, in urmacarora Simion Movila a fost alungat din Tara Romaneasca, iar oastea munteana patrunde In Moldova §iarde Tecuciul.

18] Autorul se refers la regina Angliei, Elisabeta I, 1558-1603, ultima reprezentanta a dinastieiTudor.

[9] Iancu Sasul, Domn al Moldovei, trite anii 1579-1582.

101

-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

CALATORI ENGLEZI IN SECOLUL AL XVII -LEA

Yn secolul al XVII-lea rolul ambasadorului Angliei la Constantinopol a fostsensibil diminuat; alte influence o Inlocuira pe aceea exercitata de reprezentantulunei man Puteri comerciale, foarte indepArtate §i neurmarind vreun scop politicIntr-o vreme cind Franta era sr4iata de un lung razboi civil ce parea menit sa-inimiceasca importanta politica §i cind Imperiul dusmanul din nastere conducea onoua cruciada Impotriva Sultanilor pe care Habsburgii ar fi dorit sa-i inlocuiasca IaConstantinopol. Comertul german I i relua vechile traditii §i, in materie de relatiieconomice cu Occidentul, Provinciile Unite ale Olandei eliberate de sub dominatiaspaniola, ocupara de IndatA un loc ce nu le putea fi tagaduit. Compania LevantuluiIntemeiata la initiativa reginei Elisabeta, se mentinu, dar fail a se putea dezvoltadupa dorintele unui Harebone sau ale unui Barton.

Dad, in 1621, ambasadorul polon se adresa regelui Jacob invitindu-1 sä isinitiativa unei cruciade indica drept sustinatoare ale razboiului stiint pe celedon't' Dacii ale Moldovei §i ale Valahiei, alaturi de sirbii gata de rascoalal, timp deaproape un secol nu vor mai fi IntIlniti negustori englezi venind sä cumpere dinValahia sau din Moldova, in ciuda conventlei cu Petru Schiopul. Se multumeau sAa§tepte sosirea marfurilor dunArene la Constantinopol sau la Smirna. Si, in ace14timp, cum Imperialii §i razboaiele neincetate mai Intii Impotriva polonilor, apoi,dupa scurtul ragaz al campaniilor asiatice ale lui Murad al IV-lea Impotriva per§ilor,impotriva razvratitilor din Transilvania Impiedicau libera circulatie a calatorilorpe drumul ce ducea peste Carpatii Europei Centrale la Constantinopol, nu va maifi intilnit nici cel putin un ambasador aflat In trecere, ale cArui rapoarte sA fi pastratni§te Insemnari despre starea tarli la acea vreme cind, sub lungile §i rodniceledomnii ale lui Vasile Lupu (1634-1653) in Moldova §i Matei Basarab, in Valahia(1632-1654), Principatele romane, bogate In resurse se dezvoltarA din plin.Exceptie face Eduard Brown, care, pe la 1600 se mira ca gase§te in Transilvaniaoameni vorbind in general Latina, Inainte de a Intilni chiar aceea§i nape inMacedonia trimi§i ai domnitorului valah ducInd Sultanului aflat la Larissa n4te§oimi.2 Si totu0 era epoca in care reprezentantul din Constantinopol al CompanieiLevantului primea de la negustori un subsidiu anual de 4 000 lire sterline §i existausecretari de valoarea lui Ricaut ale and lucrari referitoare la Imperiul Otoman senumara printre cele mai cunoscute ale acelui timp.3

Amintirea zilelor in care regina Elisabeta sprijinea cu credite la Constanti-nopol cauza pretendentului moldav Bogdan paru sä reinvie atunci cind Carol al

102

1i 1i

www.dacoromanica.ro

II-lea [1] §i Ludovic al XIV-lea [2] au fost solicitati In acela§i timp de acel GheorgheStefan care, uzurpator al lui Vasilea Lupu, fusese dui:A cltiva scurti ani de domnie,alungat de turci din patria sa §i strabAtuse intreaga EuropA pentru a se duce samoara la Stettin, pe pamint suedez.4 Regele Angliei nu §ovai sa-1 recomande peacest bun prieten Gheorghe ,Stefan, lost print at Moldovei (our good friendGeorgius Stefanus, late prince of Moldavia") care li povestise cum, cazut fiind indizgratie i-a fost rapit principatul, iar el Impins intr-o extrema siiriicie (reducedinto extreme misery"). In numele solidaritatii care trebuie sA domneascA intre printi,oricare le-ar fi fost soarta harazita de noroc, Carol al II-lea cerea, prin ambasadorulsau, contele Winchelsea, iertare" Sultanului pentru acest print nefericit care nudorea sprijin strain pentru a ajunge din nou pe tron §i care, prin purtarea sa viitoareera gata sa se arate demn de mila induratoare a stapinului sau imperial.

Sub bogatul generosul domnitor Constantin Brincoveanu, se intilnesc dinnou puncte de contact. Un anume prelat englez se arata interesat de treburileacestui Orient ortodox a cArui cucerire religioasa o credea usoara. Si in sfir§it, Intimpul noului regim creat in Anglia de revolutia de la 1688 [3], comertul britanic I§iredobindi spiritul de initiative pe care II pierduse de multa vreme.

Rapoartele ambasadorului regal la Constantinopol n-au fost Inca publicatepentru a putea gasi informatii despre relatiile ce trebuie sA fi existat in mod necesarintre ace§ti mini§tri Brincoveanu caruia unii ambasadori u pregAteau pieirea Infolosul aventurierului maghiar Tab ly sau a unui oarecare concurent pamintean, Intimpul Indelungatului rAzboi dus de Malta Poarta Inca inainte de asediul Vienei,impotriva noii coalitii cruciate, in fruntea careia se afla impAratul Leopold §i alcarei erou a fost Joan Sobieski, regele Poloniei. A-i curta pe toti ambasadorii, a letransmite corespondent4 a-i cl*tiga prin daruri marete facute la timpul potriviterau unele din marile mijloace folosite de valah pentru 'Astra tronul.

Se vorbi din nou despre tarile dunarene in corespondenta diplomaticA §i InInsemnarile de calatorie ale englezilor. Secretari britanici venind de la Viena luaudrumul Carpatilor.4

Cronica oficiala a domniei lui Brincoveanu cel care a avut pe malurileDun Arii rolul unui Ludovic al XIV-lea oriental, mare ctitor de biserici §i de palate,peste masura de damic, avind gustul artelor, ii aduce laude lui Lord Paget,semnarind rolul avut in incheierea pacii de la Carlowitz, intre Sultan §i du§manii luidin coalitia cresting, de acest om mare, cinstit,si infeleptu care bine toate ale Porfiiau chivernisit. Lind in 1703 I§i parAsi postul dori sa se IntoarcA prin aceastA Valahienecunoscuta mai multu pentru odihna lui fi pentru ca sa vazil fi Para. inalta Poartaii Incuviinta dorinta, ea porunci ca acest prieten ce-i fusese atit de folositor sa fiebine primit in tinut.

Paget, care la 15 martie it desemnase pe Sutton drept urma§, parasi Constan-tinopolul la 19 aprilie, ajunse cu toata casa la Turtucaia, pe Dunare; aceasta a§ezarelocuita de la inceputuri de pescari roman a fost teatrul tragediei pe care ne-o amin-tim cu totii [4]. Pe eel:Malt mal i1 a§teptau cu o§teni, carete domne§ti §i corturipentru popas, Petru Brezoianu qi acel Toma Cantacuzino, vArul primar aldomnitorului care, noun ani mai tirziu, I§i va trada stApinul §i ruda compromitindu-1in ochii turcilor prin fuga sa hoteasca in tabara Tarului Petru-cel-Mare. A doua zi,cei doi fii mai mari ai lui Brincoveanu, Constantin qi Stefan, sortiti sA fie in 1714, la

103

gi

gi

a-gi

www.dacoromanica.ro

Constantinopol sub ochii parintelui lor, jertfa pornirilor singeroase ale Marelui-Vizir Dsin-Ali-Pasa, au fost sa-1 primeasca pe acest strain de o atit de mare$i distinctie, la marginea Capita lei tarii; erau insotiti In afar/ de boierul RaduIzvoranu, de doi unchi ai domnitorului: Mihai Cantacuzino, comandantul armateivarul acestuia, Serban. La vremea cind cavaleria valaha se arata pe inaltimea Vaca-restilor, nu era nimic acolo unde mai arziu urma sa fie inaltata una dintre cele maifrumoase mInastiri ale tarii [5]. La 4 mai, fostul ambasador a fost condus cu marepomp/ la locuinta sa.

De cu sears, Voievodul roman merse cu desavirsire singur sa-si vada vizi-tatonil a-i mai astepta omagiile personale deoarece Paget ii trimisese pentru amultumi deja pe fratele sau trei persoane din suita. A fost Intimpinat de strain lapicioarele scarii cu multa cinste,ci pleaciuni. Domnitorul urea la dreapta lui Pagetin salon unde ramase timp 4e doua ceasuri intregi de vorba cu gazda care-1 insotiapoi pins in strada unde astepta calul.

Audienta avu loc a doua zi, Intr-o simbata; ginerele lui BrIncoveanu, Radu,fiul fostului domnitor moldav Ilia, [6] venind sa -1 is cu patru carete domnesti dintrecare cea destinata diplomatului be intrecea pe celelalte; un detasament de pedestri-me insotea alaiul. Cei doi fii mai virstnici ai lui Brincoveanu it condusera pins laloggia unde-1 astepta cirmuitorul tarii.

S-a trecut mai Mai prin marea sal/ a Divanului", a Consiliului, unde, dupaobiceiul turcesc de curind introdus Intr-o tars care a trait timp indelungat in traditiapaminteana asemanatoare mai degraba celei a Occidentului, erau rhiduiti coman-dali unei armate ce nu mai insemna declt simpla gazda a unui stapIn care nu mai aveaarmata permanents pentru apara Cara. In incaperea vecina, a Spatariei (Spatarulfiind comandantul trupelor) se aflau toti boierii tarii asezati dupa rang si atunci cindstrainul cel distins iii facu intrarea pentru a-1 intilni pe Voievod, cele patru tunuridadura onorul.

Brincoveanu iii oferi scaunul domnesc reprezentantului englez, el multu-mindu-se sa se aseze pe marginea unui pat, dupa moda oriental/. De aceasta data,conversatia purtata in fata unei asistente numeroase se margini fireste, la compli-mentele uzuale, dar nimeni dintre cei de fata nu lug parte la ea.Urma ospatuloficial, nelipsit la sfirsitul oricarei audiente atit la Bucuresti Si Iasi, ell $i in CapitalaSultanilor care servea drept model pentru orice act al vietii publice: partea dreaptaera ocupata de ambasador $i de suita lui, partea sting/ de boieri. Dupa obiceiul tarii,s-au Inaltat urari in zarva bubuitorilor de tun $i in pocnet de pusti. Domnitorulinching pentru ambasador ambasadorul pentru domnitor. de veselie mare, s-auImbri tat aril el, eft ci boierii lui, macar ca de nimeni n-au fost siliti", mai spunecronicarul oficial. Oricum, Paget nu pleca Inainte de a fi fost imbracat cu haina desamur, precum o cere obiceiul fata de vizitatorii atit de Insemnati ca el si fata deboierii Inaltati in rang. Un cortegiu se forma din nou tinarul print, ginerele luiBrincoveanu, 11 insoti pe englez la locuinta lui vremelnica ca sa se odihneasca".

A urmat o nou/ vizita facuta de domnitor diplomatului englez, BrincoveanuluInd-o pe drumul ascuns al gradinilor bogate care ii inconjurau re§edinta intin-zindu-:se pins pe malul opus al Dimbovitei care strabatea Bucurestiul. Avu loc orisipa de vorbe curtenitoare termenul este pentru prima oars intilnit cu aerul sauoccidental in povestire: complementuri. Audienta de ramas bun se tinu a doua zi,

104

rara

fara

trimiti

gi

gi

gi 57

Ii

www.dacoromanica.ro

fara alts pompa cleat acea infati§ata de ace§ti vizitatori, care se aratara pentru ulti-ma data in radvanele curtii. Domnitorul ii a§tepta in foi§or, in mijlocul vegetatieiproaspete de primavara. Paget a putut admira frumusetea acelei luni de mai duna-rene, parfumata cu mireasma puternica de liliac §i luminata de un soare blind min-gfietor. 3n acea dupl-arniaza insorita s-a vorbit mult timp despre afacerile Orientu-lui in care englezul avea o bogata experienta §i Brincoveanu Insu§I §tiind sa-§ipastreze vreme de peste douazeci §i cinci de ani un tron subminat de intrigi, erasocotit de mult maestru.

Chishull, fostul capelan de Smirna, care 11 insotea pe ambasador, aveapreocupari deosebite de ale §efului salt. Se duse la Patriarhul de Ierusalim, invatatulgrec Hrisante Notaras pe care-1 gasi la minastirea de curind critorita §i inchinataSfintului Gheorghe, cu intinsele apartamente fi pravalii pentru negustori a ca'rorvinzare poate aduce pima la douzeci de pungi cu bani pe an; vazu acea tiparnitaunde un prelat refugiat din Siria, Patriarhul Antiohiei, cel care ii dedicase lui Brinco-veanu o scurta istorie a Bisericii sale [7], imprima frumoase lucrari in limba araba,primele ce au servit cre§tinilor din Siria [8]. Printre publicatiile grece§ti ale acestorprese vizitatorul aminte§te lucrarea ieromonahului Maxim [9], aparuta cu putin timpInainte, combatindu-i pe catolici, du§mani cu deosebire ai calugarilor ortodoc§i de laIerusalim. 8 De altminteri, Paget insu§i primi sä transmits Curtii de la Vienaplingerile care au fost foarte rau primite domnitorului valah impotrivapersecutiilor indurate din partea iezuitilor maghiari §i nemti de vechea Bisericarasariteana a romanilor din Transilvania [10] legata printr-o indelungata traditieierarhica de aceasta Valahie.9

Ministrul plea a doua zi cu acelayi alai dentIiu, cu aceiafi boieri fi cu caritacea frumoasii, cu ginerele Ma riei Sale. La marginea Bucure§tiului, insotitoriiroman iii luara limas bun de la el, dar pins la hotare, acesta a fost pazit de o gardaa unui steag de o§teni valahi. Drumul unna.' cursul acelegi Dimbovite, careia vizi-tatorul ii putuse privi apele tulburi, pline de mil curgind incet printre malurile nisi-poase ale gradinii domne§ti. Pe ici, pe colo se ridicau sate cu casute albite cu varcarom Del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului, le lauds curateniadesavir§ita. Conace, locuri de popas, erau pregatite pentru a-1 primi §i taranii dinimprejurimi veneau de bunavoie spre a le fi calauze, aduand hrana §i dind o minade ajutor la nevoie.

Asta e tot ce putem adauga pe baza numeroaselor scrieri de calatorie pastratemai ales din secolul al optsprezecelea, la expozeul din care once element pitoresc afost indepartat, al istoricului Curtii care mentioneaza sosirea la ultimul konak", alzecelea pornind de la Dunare, In tirgul de mitnte al Rucarului, cu biserica lui cuacoperi§ de §indrila §i casute surizatoare, in§irate pe amindoua malurile ale riului cuunde repezi §i curate. Apoi calatorul intra in tinutul nemtilor, in Transilvania".Numele lui era milord Paget, om ca de 60 de ani §i mai bine."

Curind Brincoveanu avu prilejul sa-1 intilneasca la Adrianopol [11], peSutton, noul ambasador britanic, cad primise porunca de a se duce la PoartaSultanului unde II a§tepta, cu toate urmarile nefericite, o mazilire pe care abilitateaSi sacrificiile bane§ti la care s-a supus, §tiura sa o ocoleasca. Curind avu insuccesorul prietenului salt Paget chiar un sustinator politic in timpul tulburarilor dinUngaria indreptate impotriva imparatului care legase alianta cu Anglia impotriva

105

www.dacoromanica.ro

planurilor invadatoare ale lui Ludovic al XIV-lea. Francisc Itakoczy, capeteniarascoalei [12] nu-i era deloc pe plac domnitorului Valahiei care odinioara avusesemulte de patimit de pe urma uneltirilor Indraznete ale regelui Ungariei", EmericTOkOly, cel a drui lupta indelungata pentru independenta maghiara a precedatridicarea steagurilor lui Francisc, fiul nevestei sale. Acesti curuti", soldati ailibertatii erau niste tilhari si ImpInzeau hotarele principatului ImpiedicInd negotulatIt de rodnic cu Transilvania.

Or, pink la 1710 cind influen ;a franceza izbuti sA capete numirea ca domn alMoldovei pentru Invatatul istoric Dimitrie Cantemir, comeseanul obisnuit al amba-sadorului regal, Sutton se straduise din toate puterile sa zadarniceasca incercarilede a se cIstiga sprijinul inaltei Porti pentru razvratitii din Ungaria."

Din plicate, nici corespondenta sa nu a fost Inca publicata si ea trebuie sa ficuprins, in fiecare raport, not lamuiri privind rolul atit de important ca informatorsi partizan, al domnitorului din Bucuresti. Trebuie ca Paget s-a numarat printre aceireprezentan;i ai Puterilor crestine, care privira acrinc miscati la supliciul acelui marebatrin executat Impreund cu top fii sAi pentru a fi Infruntat prea mult timp prinnorocul lui soarta capricioasa a Orientului.

NOTE

1. N. Iorga, Acte fi fragmente, I, pag. 63, Cf. Ibid, pag. 194. I s-a emit sa intervina laConstantinopol pentru eliberarea unor captivi poloni prinsi de turd in Moldova, in anul precedent.

2. Beza, loc. cit. pag. 273.3. Cornell° Magni, Quanto di pih curios° e vago hb puluto racorre etc., Parma, 1678, pag. 116-117,

199, 122. Cf. Barozzi si Bechet, Relazioni al Senato veneto, II, pag. 173-174, 230 0 urm., §i lucrarile luiRicaut, Present state, The capitulasions §i Hisoire des trois derniers empereurs des Turcs.

4. Mss. Egerton, la British Museum, 1042, fol. 156-158, publicat de Gaster in Arhiva Societatiiitiintifice §i literare din Ia4i, pag. 233.

5. Beza, loc. cit., pag. 280.6. N. Iorga, Acte qi fragmente, 1, pag. 304, anul 1695.7. N. Iorga, Doc:umente Brincoveanu, Bucureiti, 1901, pag. 123, nota 1.8. Travels in Turkey and back to England, Londra, 1747, pag. 80; pasajul este reprodus in Beza,

loc. cit., pag. 281.9. vezi, Nilles, Symbolae, II.

10. N. Iorga, Acte fi fragmente, I, pag. 309.

[1] Charles al II-lea, rege al Angliei 1660-1685, din dinastia Stuart.[2] Ludovic al X1V-lea, eel Mare, rege at Frantei intre anii 1643-1715, succecfind tatalui sau la

virsta de 5 ani, s-a aflat, pin. in 1651, sub regenta mamei sale Anne de Austria, care a condus un consiliude regent., dupa care pia. la 9 martie 1661, adevaratul conductor at regatului a fost cardinalul Mazarin.

[3] La 10 iunie 1688, nemultumirea fata de politica procatolica a regelui lacob at II-lea(1685-1688) i-a marl proportii, datorita faptului a prin na§terea unui fiu, regele avea un succesor dedrept.Ca urmare a nemultumirilor, un grup de 7 personalitati engleze dintre whigi 0 tory, la 30 iunie1688, s-a adresat lui Wilhelm de Orania, cerindu-i A. salveze Anglia de tirania catolica". La 5 noiembrie1688, Wilhelm de Orania debars in Anglia, la Torbay, iar la 22 noiembrie 1688, trupele engleze tree departea sa. Regele Iacob al II-lea paraseste Anglia la 23 decembrie 1688 §i astfel i-a sfirsit dinastiaStuartilor. In anul urmator, 1689, la 28 ianuarie Parlamentul englez ofera lui Wilhelm de Orania,stathouder de Holland, si sotiei sale Mary, coroana Angliei. La 13 februarie, regele Wilhelm al III-learecunoa§te Declaratia drepturilor" prin care era obligatorie obtinerea consimtAmIntului Parlamentuluicu privire la adoptarea sau suspendarea unei legi, perceperea impozitelor fi mentinerea armateipermanente. Astfel, la 16 decembrie Parlamentul a adoptat legea drepturilor" (Bill of Rights) prin care

106

www.dacoromanica.ro

shit limitate prerogativele regale, Parlamentul capata suprematia politics iar, in viitor, coroana Anglieinu va mai fi purtata de un roman- catolic.

[4] Autorul se refers la Dezastrul de la Turtucaia" petrecut la 19 august / 1 septembrie 24august /6 septembrie 1916, cand armata romans a suferit o grea infrangere, cu mu de morti §i 25 000 deprizonieri, in fata armatei bulgare.

[5] Intre anii 1716-1722, din initiativa Domnului Nicolae Mavrocordat s-a construit minastireaVacaresti.

[6] Ilia§ Alexandru, Domn al Moldovei intre anii 1666-1668.[7] Autorul se refer/ la Atanasie, fost patriarh de Antiohia, care s-a refugiat in anul 1700 la

Curtea lui Constantin Brincoveanu $i la traducerea facuta din limba crab/ de fostul patriarh, dedicatADomnului muntean Brincoveanu: Vie* patriarhilor Antiohiei, pe care traducatorul le completase pan/la iesirea sa din Scaunul patriarhal §i pin/ la evenimentul cultural din anul 1701, aparitia Liturghieruluigreco-arab. Lucrarea Vietik patriarhilor Antiohiei nu a fost tiparita, ea raminind in manuscris.

[8] Prima carte tiparita in limba araba pentru creltinii din Siria, a fost Liturghier grecesc fiarabesc, Snagov, 1701, tiparit acum pentru India oars greceste arabe§te, dupa cererea 1i cu ingrijireaprea sfintului Parinte Kyr Athanasie, fost patriarh al Antiohiei, cu cheltuiala Domnului UngrovlabieiDomnul loan Constantin Basarab Voievod, Theodosie hind Arhiepiscop al acelei tari. in minastireaSfintei Maid a Domnului, numitA Snagov, in anul de la Hristos 1701, cu ingrijirea calugirului Antim,georgian de origine... prin corectura numai a uneia din limbi, a celei grece§ti, de Ignatie ieromanahFitianu din Chaldeea". Exemplarul Academiei Romane a aparlinut stolnicului Constantin Cantacuzino§i poarta o insemnare a proprietarului: Aceste Ieturghii grecesti §i harape§ti, fiind aici Sfintia saparintele proin Antiohias §i rugindu pre Maria sa Constantin-Voda, le-au dat in tipariu. Datu-se-au §idumnealui lui jupin Constantin C. biv vel Stolnic aceasta, care acum chiami el iaste din cartiledumnealui". In anul 1723, acest exemplar a fost dat minastirii Vacare§ti de Nicolae Mavroardat, de undea fost luat si dus in Moldova de Grigore al II-lea Ghica, la ctitoria sa, minastirea Frumoasa. (Bibliografiaroman/ veche, vol. I, p. 423 §i urm.).

[9] Lucrarea se numelte Carte sau lumina, aparuta la Snagov, in anul 1699, cu: dreapte dovediridin dogmele besearicli rasaritului asupra dejghinarii papista§ilor. DescoperitA §i asezati de preainvatatul ieromonah Maxim Peloponesianul, acum intiiu tiparita pre limba rumaneasca, cu poruncatoati cheltuiala a prea luminatului inaltatului Domn... loan Constantin Voievod... in sfinta minastireSnagov... de smeritul intru ieromonahi Antim Ivireanul, pentru ca s/ se dea dar provoslavnicilor"(Bibliografia roman/ veche, vol. I, p. 370 §i urm.).

[10] La 23 august 1692 imparatul austriac Leopold I, promisese tuturor preotilor ortodocsi, caretreceau la Unirea cu Biserica catolicA, scutirea de dari §i dreptul de a stringe dijma de la credinciolii lor,slujbe pentru mireni §i primirea in scoli a copiilor romini..La 21 martie Si 10 iunie 1697, Teofilmitropolitul romanilor ardeleni este de acord cu unirea, iar la 23 august 1697 se hotira la Viena ca preotiirornani se vor bucura de drepturile religiei catolice. Urmatorul mitropolit al transilvinenilor ortodocsi,Atanasie, a convocat un nou sinod pentru proclamarea solemn/ a Unirii cu Beserica Romei macatholiceasca" la 24 octombrie 1698 §i far/ mutt/ discutie s-a aprobat acest act. Privilegiile acordate deimparatul austriac unitilor roman au fost acordate inainte de 16 noiembrie 1688 §i reafirmate, dupapacea de la Carlowitz, din 26 ianuarie 1699, prin care turcii recunolteau trecerea Transilvaniei substapinirea Imperiului habsburgic. Acordarea, la 16 februarie, 1699 a primei diploma leopoldine, princare se recunoalte clerului unit aceleasi privilegii de care beneficia clerul catolic fi confirma statutul delibertate .personala a preotilor uniti care nu mai puteau fi deci, tratati ca iobagi. A doua diplomaleopoldina a fost acordata de 19 martie 1701, prin care se stipuleaza ca §i mirenii, inclusiv taranii, carevor accepta unirea cu biserica romano-catolica nu vor mai fi tratati ca tolerati" ci se vor bucura de toatedrepturile civile. Diploma nu a fost niciodata puss in aplicare, in urma opozitiei natiunilor" privilegiatedin Transilvania.

[11] Autorul se refer/ la cilatoria efectuata de Brincoveanu la Adrianopol, in anul 1703, rind peneasteptate Domnul muntean a prima invitatia de a merge la Poarti. Se pare cA era o mazilire ascunsa,pentru care complotase §i vizirul Rami, un vechi dulman al lui Brincoveanu. 0 boala adevarata sausimulati, I-a ajutat pe Domn s/ ei§tige doul saptimini, timp in care banii lui au lucrat cu spor.Brincoveanu a fost reconfirmat in Domnie, dar cu pretul dublarii haraciului catre Poarta.

[12] Intre anii 1703-1711, in Ungaria §i Transilvania a avut loc rascoala antihasburgica,cunoscuti §i sub denumirea de rascoala curulilor, condusa de Francisc Rakoczi al II-lea.

107

si

sa

si

si

.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLTJL III

MUSAFIRI ENGLEZI IN EPOCA FANARIOTILOR

Neavind o politica independents, domnitorii originari din Fanarul grec alConstantinopolului, cu care turcii inlocuira cutind nestatornicia §i tendintele de ascutura jugul turcesc ale domnitorilor de singe romanesc, nu avura alte legaturi cuambasadorii cre§tini in afara celor legate ca slujba§i otomani in timpul indelunga-tului stagiu ca Mari Interpreti ai Inaltei Porti, necesar pentru a le asigura o guver-nare pe Dunare. Ludovic al XIV-lea incheinduli o domnie sficlatoare a echilibruluieuropean aparat de Anglia, nu a mai existat un punct de vedere englez in complica-tiunile dintre turci §i Imperialii care urmara. 0 noua pace, dindu-i Austriei, dejastapina a Transilvaniei de dud cu tratatul din 1699 [1], Serbia septentrionala §i chiarcele cinci ;inuturi romane§ti ale Olteniei [2], a fost incheiata fa'ra acea interventie aambasadorului britanic care grabise, dupa cum s-a vazut, pacificarea precedents. Sifara ca Anglia sa se preocupe de asta, un nou conflict izbucni in 1738 [3] intre turcipe de o parte §i Imperialii aliati pentru prima data cu ru§ii, de cealalta: Moldova funevoita sä traiasca luni intregi sub puterea comandantului rus Munnich care nuavea grija aratata de Petru-cel-Mare la Ia§i, in 1711, tinarului sail prieten DimitrieCantemir. Pacea de la Belgrad care inapoia Oltenia domnitorului de la Bucure§ti,se datora ambasadorului francez, de Villeneuve.

imparatul neamt avusese totu§i planuri mari. Crezind ca-i poate tine pe ru§iin Crimeea §i ca-i poate multumi cu aceasta prada de mult timp rivnita, el nu-§irezerva din rama§itele muribundei Turcii decit Bosnia, Nisul fi Vidinul cu terito-rine depinzInd de ele, Valahia fi Moldova, in afara despiigubirilor de /*boil careerau socotite la un milion de florini. Si cel care ne-a dat cu o competenta de netaga-duit aceasta lamurire, intr-o scrisoare datata 13 octombrie 1737, trimisa de laBabadag, din Dobrtgea, nu e altul decit Fawlkner, diplomatul englez trimis pentrua observa mai ales mersul operatiunilor de la Dunare in vederea unei medieri. Elavea deci legaturi permanente cu ambasadorii natiei sale aflati la Petersburg §iConstantinopol §i in februarie 1738, un secretar venit din Rusia, li dadeainstructiuni. Domnitorul Moldovei, Grigore Ghica, var bun cu NicolaeMavrocordat §i, precum acesta fost talmaci al Inaltei Porti, nu intirzie sa-i dea de§tire Marelui-Vizir de trecerea acestui curier prin Capita la lui, in care ru§ii nu-§ifacusera Inca intrarea.2 Hind insotit de un drogman rus, englezul spuse ca areinsarcinarea de a servi interesele Tarinei pe linga inalta Poarta.3

Or, dui:4 pacea de la Belgrad, problema orientala nu a mai fost reluata timpde douazeci de ani §i mai bine. Ambasadele nu mai jucara marele rol avut incepind

108

www.dacoromanica.ro

cu asediul Vienei, care deschisese o intreagg era de sperante cre§tine pe seama unuiimperiu barbar pe care-1 credeau in agonie. Si cum comertul englez se limita doarla porturile Levantului, arata interesul pentru cgile terestre, intr-o vremecind comertul francez 1§i avea bancherii sai la Adrianopol §i incerca sa intemeiezeintreprinderi, sub protectia unui agent oficial, pe Dungre, Principatele dispgrurg cutotul din cimpul vizual al diplomatilor englezi.

Dar, in acela§i moment istoric, diplomatia rusa era reprezentatg la Londra,pins 1738 cind trecu la Paris', de un roman pur singe, fiul lui Dimitrie Cantemir §ial primei sale sotii, fiica lui Serban Cantacuzino, acel Voievod al Valahiei careavusese nazuinte imperiale spre Constantinopolul strgmo§ilor sal Printul Antiohale carui satire in maniera lui Boileau sint vestite in literatura rusa, a fost primulambasador al patriei sale care reprezentg Rusia in Occident; §i-a scris operele in for-me occidentale iar cultura §i §tiinta uzuantelor sociale le-a mo§tenit de la tatgl sau,celebrul istoric al decgderii otomane capacitatea sa ca diplomat i-a fost contesta-ta. Antioh nu pregetg sa dea o versiune englezg acelei mari lucrari care multg vremeservi englezilor, dupa cartile lui Ricaut, la a-i informa despre problemele din Turcia.

Dar lipseau leggturile directe cu tarile romane. Drumul prin Valahia erarareori ales de calatorii englezi (Lady Montague, cea care a scris cunoscutele scri-sori despre Turcia, lug drumul Serbiei §i intirzie mult timp Ia Belgrad). Cu atit maipretioasa este acea notita data de o cronica moldava amintind in 1728 despre tre-cerea de Ia Constantinopol spre Polonia a doi necunoscuti tineri nobili englezi: Inchiar acel an veniril de asemeni dintr-acea parte douti tinere beizadele engleze,care piiriisinduli de patru ani casele din Anglitera umblau prin deosebite finuturispre a vedea fliri fi obicee; fi domnul ii primi cu cinste ospiita la Frumoasa"

mingstirea datorata piosei mgrinimii a lui Ghica, aflatg foarte aproape de Capitalalui, Ia§i. porunci Marelui Postelnic altor boieri sa -i slujeasciicinsteascii precum s-a velzut. ei trecurii apoi in Polonia, cai oameni fiindu-ledaft spre a-i insofi Intr-acolo.5

Zece ani mai tirziu avem tire despre curierul englez amintit mai sus. JeanBell d'Autermony primi misiunea pe linga Fawlkner §i min4trii Frantei §i aiOlandei din Constantinopol, de Ia ambasadorul aflat la Petersburg, Rondeau, capurtgtor al unei scrisori a cancelarului rus, contele d'Osterman. Pargsind la 6decembrie 1737 Capitala cu un servitor drept tglmaci turc, primi la Kiev, de lageneralul Rumientov §i de la diplomatul Nepluiev, unul dintre trimi§ii Tarinei laviitorul congres de la Nimirov, o escorts de cazaci pind la Nistru. 11 ggsim la hotarulmoldav, in fata Sorocgi vechi castel din veacul al XVI-lea, ingltat impotrivanavalirilor tatare, acum, de§i mai are vechile tunuri, tirg comercial cu citiva greci,evrei §i turci amestecati printre moldoveni unde burgravul, pircglabul", un grec,Petrachi, oferindu-i fructe, yin §i alte marunte daruri, it opri din calgtorie ping lasosirea poruncilor domne§ti. La 2 februarie 1738 primi invoirea de a porni din noula drum in tovArg§ia locotenentului de cazaci, Norov. Trecind prin satele Cainari SiMggura pustiite de ciumg, ajunse la Prut.

Domnitorul 1-a primit la Ia§i ora§ cu doug-trei mii de case, in marea forparte din lemn in dimineata lui 4 februarie. Ghica, al carui nume 11 scrie Duca, iipgru a fi un print foarte bun din fire", politicos peste poate, dar care Macontinuarea calatoriei in seama seraskierului de Bender. Bell fu nevoit sa fad. un

109

gra

sa -1.57 fi

fl ft

$i fi fl sat

www.dacoromanica.ro

alt drum, prin Volcinet §i Chi§inau, lnsotit de un capitan bosniac §i doi soldati dingarda moldava, pentru a ajunge la re§edinta Pa§ei. Dupa opt zile petrecute camusafir intr-o coliba sub pamint, un ciohodar doi tatari venira sa-1 insoteasca pinsla Constantinopol. In drumul sau pins la Tulcea, in Dobrogea turco-tatara, vazulocuintele din lemn §i din chirpici ale ofiterilor Hanului de la Cau§ani, unde moldo-venii care ii slujeau, eraufoartepaynici unul dintre acei ofi ;eri care fuseserobul ducelui de Lorraine, incepu, pe cind impartea cu Bell un pilaf de orz, savorbeasca frantuze§te interesindu-se de politica europeana, spre marea uimire acurierului nostru diplomatic. In fortareata Ismailului nu erau decit turci, dar piineagustoasa §i vinul bun".

Intoarcerea de la Constantinopol se facu pe acela§i drum, in mai. Calatorul '11regasi pe acela§i domnitor curtenitor" §i aceea§i escorts de onoare i1 insoti prinSoroca pins la Nistru.6

Abia catre 1760, Anglia reincepu sa se ocupe de Wile de la Dunare. Dar ofacu in mod Intimplator, caci negustorii occidentali care luau parte la comertul cuaceste bogate tinuturi strabatute indeosebi de raguzani care vindeau la a doua mina,erau numai Imperiali, venetieni §i mai ales francezi care vindeau prin oamenii lor,la Bucure§ti §i Ia§i, chiar §i pinzeturi de la Londra, londrinul.7

In 1758, se credea ca dragomanul Grigore, fiul lui Alexandru Ghica, diploma-tul fanariot decapitat pentru a-i fi slujit pe austriaci la incheierea pacii de la Belgrad,era legat mai ales de englezi.8 Porter era reprezentantul de atunci al Marii Britaniila Constantinopol §i I§i trimitea prin Moldova §i Po Ionia, curierii la Berlin underegele George era reprezentat de Andrew Mitchel ls. Faptul provoca un schimb descrisori intre acesta din urrna §i domnitorul de la Ia§i, Joan Teodor Callimachi, §i elfost talmaci al Portii. British Museum Inca mai pastreaza originalul acestor scrisori,Voievodul terrarum Moldaviae princeps" aratindu-se gata sä promita intregul sausprijin pentru a inlesni aceasta corespondenta trimisa prin domnul Rolland deBrixe", un francez.9

In 1762 se intorcea prin Moldova, insotit de doctorul Mackenzie, acel amba-sador britanic pe IMO Sultan, Porter care, din 1747, in timpul indelungatei sale §e-deri la Constantinopol, ii primise de mai multe on la palatul sau pe membrii familieide obir§ie moldava, dar de multa vreme adaptata moravurilor grece§ti, a Cal lima-chilor (la origini Calma§u1). Aceastd trecere prin principatul unde domnea chiartinarul Grigore, fiul lui Ioan Callimachi care, batrin §i bolnav se retrasese de curind,ar fi ramas mai putin cunoscuta daca in suita ambasadorului nu s-ar fi aflat unmatematician dalmat cu calitati de bun scriitor italian, abatele Boscovici. Prin al sauViaggio" aparut la scurt timp dupa aceea, la Bassano 10 poate fi cunoscuta inamanuntime sosirea for la Galati, unde a§tepta un comisar al domnitorului,insarcinat sa le dea cai §i hrana, iar o§tenii salutara printr-o salva de muschete unoaspete de rang atit de inalt, apoi §ederea la o minastire greceasca cu ferestreacoperite cu ba§ici §i cu un chio§c cu vedere spre ora§, vizitarea bisericilorpastratoare de carti grece§ti tiparite la Venetia; la Birlad, sotia guvernatorului esteo grecoaica din Constantinopol, cuno§tinta a nevestei ministrului. Urmeaza intimpi-narea lui Porter la marginea Ia§ului de catre secretarul domnesc La Roche, sarba-toarea mucarerului", a confirmarii Voievodului de catre stapinii turci §i dacaaudienta solemna nu avu loc primirea, mai simpla, dar mai intima a invatatuluistrain caruia i-au fost aratate aparatele de fizica ale tinarului domnitor: telescopul§i camera optics ". 11

110

§i

si milo0;

www.dacoromanica.ro

La 3 august, ministrul si familia lui care a Post salutata la Botosani, la Doro-hoi, la Cernauti de catre oficialitati, se afla deja pe pamint polon, la Zalesz_cyk.'2impreuna cu ei se afla si un alt nobil englez, milord Wakefield.

Englezul nu dorise ceremonii. La Galati a raspuns curtoaziei mesmendaruluiinsistind asupra faptului Ca el nu a venit pentru a minca Para in care nu se va opri0 nu se va folosi de Inlesnirile la care avea drept prin finnan. Petrecu cele saptezile cit a stat in Capitala moldava, nu chiar in oral, ci in camera domneasca de laFrumoasa, cam la un sfert de leghe departare", spun La Roche pe care acest ca-priciu pare sa -1 fi fault adinc. Iata-ma, slava Domnului, scapat", ii scria dupa pleca-rea ministrului, confratelui sau din Polonia. Si Porter avea dreptate sä-1 ocoleasca pedomnitorul al carui agent la Constantinopol, cunoscind cheltuielile pentru o aseme-nea vizita, s-a straduit din toata puterea sa -1 faca sä treaca prin Bugeac sau Basarabiameridionala; el aflase, se plinse de asta si nu pierdu prilejul de a-si arata supararea.

Porter insusi a facut niste insemnari despre aceasta trecere. Galati, undeajunse la 23 iunie §i unde fusese primit cu pompa si gazduit Intr-un chip foartetolerabil" la minastirea Precista, este pentru el, deli moldovenii se inindreau cuorasul lor, doar un biet sat". La Iasi remarca pavajul de lemn, existent de prin1670, dar care de atunci fusese de mai multe on inlocuit. Casele boieresti din earl-mida, cu acoperis din sindrila innegrit de multele ploi, asezate in mijlocul unei curtimari plina de magazii, grajduri si incaperi pentru multimea slujitorilor robi tigani,nu-i trezesc respectul; ele nu sint pe miisura vanitiiiii grecepi, pe care o cunoscusein timpul sederii la Stambul. Deja amintita resedinta de la Cara a lui Callimachi, dela Frumoasa, in incinta frumoasei minastiri inaltata de Grigore Ghica unde, cutreisprezece ani mai inainte, fusesera adapostite beizadelele" engleze, nu-1 multu-meste nici ea; se amuza pe socoteala acestei case de placere". Cit despre Altefa Sao lasaram propriei sale grandori cuvintul francez se afla insemnat nepunindnici un pre/ pe cinstea sau mai curind pe deranjul de a-1 vedea." In schimb,ambasadorul arata un viu interes fatd de pastorul transilvan care isi mina turma prinMoldova, peste Carpati, spre Dobrogea si Nipru siIi place sa-1 descrie pe nomaduleu camasa de in si invesmintat in haina din piei de oaie, mincind acea piine de mei"(millet broth) pe care o numeste cu numele ei romanesc, manialiga.

Doi ani mai tirziu este intilnit un nou calator englez prin Moldova, LordBaltimore caruia nu-i cunoastem misiunea prin aceste tinuturi. Si el apuca drumulDobrogei pentru a ajunge in Moldova si nu acela al Silistrei si al Turtucaiei careducea spre Bucuresti. Si el a coborit de pe vas la Galati, marele port de astazi, carepe atunci nu era decit un tirg cu citeva biserici si o mare minastire, grece§ti toate, cumormintul vestitului Hatman al cazacilor, Mazeppa. Urmindu-si drumul spre nord,intilneste pirlo age si paminturi cultivate unde in acest timp lacustele erau pe cale dea-si desavirsi opera nimicitoare. In jurul acelor vechi orase comerciale, Birlad siVaslui care lordului englez ii pareau a fi nifte biete tirgulefe, nu se aflau decitpaminturi lasate in paragina deli aveau o calitate cu totul superioara, Dupd ce astrabatut codrul care se intindea pe leghe intregi, semanat cu poieni, cu stupi dealbine, cu colibe unde se lucra lemnul si sä facea carbune, unde se aflau bisericimodeste, dupa treizeci de ore de drum ajunge in cele din urma la Iasi.

Pe strazile principale ale Capitalei moldave intilneste pavajul de lemn de cares-a amintit. Strazile laturalnice nu sint acoperite, cea mai mare parte a caselor, cu

111

www.dacoromanica.ro

un singur etaj, joase, avind foarte putina mobila, nu se deosebeste deloc de caseletaranesti. Curtea domneascA in locul careia dupa numeroase incendii se inaltd aziPalatul Administrativ" era construita din caramida si era inconjurata de ziduriaparate de bastioane. La fel era $i pentru casele boierimii care cuprindeau toataacea lume de servitori $i de robi tigani, fiecare facindu-si meseria in acea economiecompleta" pe care o alcatuia locuinta unui bogat gentilom din partea locului; notvom spune ca se mai afla acolo, precum in locuinta unui lord englez din veacul alXV-lea, o capela cu slujitorii ei.

Este de neinteles cum, sub un domnitor atit de primitor si de o atit de buns corn-panie ca Grigore, fiul lui loan Callimachi, un strain atit de insemnat a putut fi gaz-duit intr-o casuta, o coliba" piing de insecte avind o vacs drept locuitor mai vechicare-1 impiedica pe Baltimore sa doarma dupa osteneala drumului. Cum spunetotusi ca animalul trecuse cu capul peste ieslea din care mina pentru a mirosi patulnoului vecin, trebuie sa credem ca, neavind scrisori de recomandare Si dorind sa cu-noasca mai temeinic culoarea locals, nobilul calator ceruse gazduire la unul din ha-nurile de negustori dupa moda turceasca, unde intr-adevar, oameni animale locu-iau alaturi pe timpul noptii.

Si-a schimbat gazda cu o minastire a Sfintului Anton de Padova, a parintilorfranciscani ocrotiti de Polonia $i de Franta. Aici gasi calugari de neamuri diferite,vorbind latina, italiana, greaca daca ar fi sa-1 credem, chiar rusa. Acestia iidadura sa manince, 11 imbiara cu yin care .nu era prea ieftin in aceasta Cara apodgoriilor. El incerca sa-i faca sa inteleaga ca se pot scrie versuri in engleza, daracestia ii obiectara ca o limbs atit de aspra nu se poate supune cerintelor armonieiSi un oarecare italian din Levant confunda chiar in prezenta lui Londra cu Anglia:Ne-am intrebat dacei Anglia se afla in Londra sau Londra in Anglia.

Gratie bunavointei fratelui Luc din Marsilia, Baltimore afla totusi ca orasulcuprinzind pins la doua mii de case" era locuit de moldoveni, armeni, evreitigani, ca el are, in materie de biserici, in afara de Mitropolie, ctitoria secolului prece-dent, treisprezece minastiri de calugari orientali, una singura de calugarite de aceeasicredinta doua armenesti, fara a mai socoti singura casa de rugaciuni pentru evrei(in marea for parte veniti de curind din Polonia pentru a servi drept mijlocitori maimult sau mai putin de prisos, in negot uneori pentru a face ca mestesugari, artico-le cerute de noua moda apuseana). Baltimore nu uita marele stabiliment al bailor, da-torat lui Vasile Lupu, care a fost darimat in vremea din urma fara a-i fi fost luateplanurile bill din piatra, de forma ovals, avind un compartiment pentru barbatifi altul pentru femei fi care sint deschise in toat'd ziva in afaret de siirbiitori.Conducte de apa, plasate de specialisti turci din Constantinopol, o frumoasa lucrareale carei urme mai pot fi descoperite, alimentau fintinile din piatra in jurul caroralumea se aduna ca in Bilbie la caderea serii sau ca in Venetia lui Goldoni. Rufeleerau spalate in apa murdard a Bahluiului care mai mult umplea aerul cu mirosul luiurit declt 11 racorea. Frumoasele dealuri ce Inconjoara Ia$iul, acoperite cu vii cugradini, nu-i scapa atentiei calatorului care inchina clteva rindurifemeilorfoartevoluptoase fi amabile peste poate in schimbul banilor sau al darurilor cunoscuteprin mijlocirea unor calauze crede cu naivitate ca a descoperit in ele tipulfeminin al tarii.

112

si

si

si

si si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Dar printr-un capriciu al sortii, in aceea§i vreme se aflau la Londra primiimoldoveni care nu erau pretendenti la tronul patriei lor. Nu erau romani, ci nemti,din Polonia, din acea colonie formal §i din polonezi §i din unguri, pe care domni-torii Ioan Callimachi, apoi fiul sau Grigore ii adusesera din Po Ionia intre 1759-1762pentru a infiinta la Filipenii-Noi, pe Nistru, o fabrics de pInza. Trimi§i de comuni-tatea lor §i inarmati cu privilegiile acordate de Voievod, Ioan Iacob Schiedmantel,pastor luteran Carol Cristofor de Marschall ii spusesera regelui ca ei reprezintaadevarata credinta §i pentru vecinii lor din Podolia, din Rusia kieveana §i Ucrainacare fac un drum de pins la o suta cincizeci de leghe engleze§ti pentru a se bucurade o predica evanghelica §i care le incredinteaza educatia copiilor lor, ca ace§tia arputea sa se converteasca trecind la turci §i la membrii Bisericii grece§ti" (amongthe Turks and the members of the grek Church"), dar ca au nevoie de fonduripentru intari organizarea religioasa §i §colara, de cel putin 2 500 de pounds.Cereau numai sa li se ingaduie sa strings danii in anumite ;inuturi ale acestei Angliiadt de dornice In a ajuta adevarata credinta. Si privilegiul pe care-1 doreau le-a fostacordat cu u§urinta la 2 februarie 1764."

Cinci ani mai tirziu, un nou razboi izbucni intre Rusia §i turcii [4] care au fostamenintati sä piarda Principatele. Urmare a situatiei generale din Europa, a fostaratata o atentie deosebita afacerilor de la Dunare de reprezentantii regelui la Con-stantinopol, Weymouth §i la Petersburg, Cathcart, care aveau cunNtinta de aceaconventie prin care Austria, de§i nu riscase nimic in acest conflict, iii asigura dinpartea Porta, care ii platea pe deasupra §i o insemnata sums drept recompensepentru mediere", stapinirea Micii Valahii, ce fusese odinioara Valahia austriaca";din aceasta conventie care nu a fost aplicata, rezulta totu§i curind raptul, cu titlul decompensatie, Moldovei septentrionale care primi de la invadatori numele deBucovina."

De altminteri, in 1770, alaturi de mediatia austriaca §i de aceea a regeluiPrusiei a didstat §i o mediatie engleza. Agentul ei grec fusese socrul §i reprezen-tantul la Constantinopol al domnitorului valah, captiv la Petersburg, Grigore Ghica;acest Iakovaki Rizu avu un rol insemnat in epoca, la Constantinopol. Trimisulimusac, de Zegelin, se plinge de faptul ca acea creature a ministrului englez" mi§cacerul §i pamintul pentru a inlocui o oferta politica cu o alta. 19 Un alt grec influentcare murise de curind din cauza uneltirilor sale, Nicolae Sutu, chiar acela care provo-case in 1762 ruptura dintre stapinul sau, Grigore Callimachi §i Porter, se Impotrivisecu putere influentei Angliei, aceasta trufa§a Putere" pe care ar fi dorit s-o vadabatindu-se cu statele generale ale Olandei." Si mai erau §i altii in acea vreme la Con-stantinopol §i in Principate care gaseau de cuviinta sa judece atit planurileambitioase ale englezilor" cit §i pe acelea ale printului cel mai violent §i maitulbulent din Europa" care era Frederic al II-lea. Dar Hierakis, agentuldomnitorului Moldovei §tia prea bine ca in tam acestor insulari poporul e maiputernic cleat in oricare alta din Europa". n

inainte de inceputul celui de al doilea razboi dintre imparateasa Ecaterina §iturci, razboi care trebuia sa le dea englezilor prilejul unei not medieri, incheiata prinpacea de la Si§tov in 1791, in Principate are loc o noua vizita englezeasca, aceea alui Lady Craven, o femeie eleganta §i spirituals care ii trimitea in 1786, scrisori dinCrimeea, din Turcia, chiar din Valahia, printului caruia u era sore de suflet",favorita."

113

§i

www.dacoromanica.ro

Marea doamna englezoaica doritoare de a vedea not tan, ajunse la Dunarevenind de la Constantinopol, pe uscat cu harabale, la 13 iulie 1786. Pasaportul iiasigura o calatorie spre Occident prin Valahia. Cu putin timp inainte 11 vAzuse penoul domnitor al tariff parasind Capita la Imperiului; Nicolae Mavrogheni era cobo-ritor dintr-o familie modesty din insulele Arhipelagului; simplu dragoman al MarineiSi nu Mare Interpret cum o cerea cutuma, el I i datora scaunul domnesc care dintiifusese menit zarafului, bancherului Sultanului, Petraki, un grec de spits foarte joasa,neavind nici macar nume de familie Capudanului, amiralului otoman Hassan, ade-varatul tutore al stapinului sau, timidul imparat boldavicios lipsit de vlaga. LadyCraven ne descrie ceremonia Voievodului, copiatA dupa vechile cortegii aleImparatilor din Bizant; avea in frunte cele doua tuiuri, cele doted cozi de cal alb,insemne ale demnitatii domnitorului chiar ne Incredinteaza ea cuca, inaltacaciula domneascA asemAnatoare celei purtate de ienicerii din Andul carora fAceaparte in momentul numirii sale. Ieniceri, ceauSi, curteni, slujitori, bucatari se aflauin acest alai care periodic ii uluia pe conationalii din Constantinopol care semingiiau la gindul ca unul de-ai for mai poate Inca domni pe un tron cretin. insAsiLady Craven a fost uluita de splendoarea vesmintelor, de seile brodate cu ourmArturiseste ca n-a vazut nicicind o mai frumoasa procesiune". Mavroghenibinevoi sa-si ridice privirea spre fereastra unde se gasea aceasta o saluta Inclinlndpoliticos din cap.'" Englezoaica aruncase o privire spre frumoasele gradini aleTerap;di; din apropierea Constantinopolului, Ingrijite de gradinari francezi, unde iii

vremea fostii domnitori carora noul ales venea sa le is locul si a intilnit unrefuz and s-a arAtat dornica de a pune piciorul acold; acesti bieti prizonieri aiamintirilor sperantelor for se temeau sa primeasca o persoana care, locuind inpalatul ambasadorului Frantei, ar fi putut sa le aducl un sprijin diplomatic pe care1-ar fi dorit, dar cu conditia sA nu se afle nimic.'

Un meqmendar, un boier calauzA, trimis de Voievodul Valahiei o astepta decila Silistra, pe vizitatoare. Un vas o IAA pe malul sting al Dunarii, la Calarasi careera doar un sat inainte de infrumusetarile datorate bunei administratii adomnitorului $tirbei in a doua jumatate a secolului trecut. Urcindu-se in trasura pecare a adus-o cu sine, Lady Craven trecu peste cimpii frumoase unde turme pasteautrifoi mAracini infloriti. Drumul nu era pietruit, dar calatoria a fost cu atit maiplacuta avind in vedere ca anotimpul era secetos. ArnAuti, frumosii albanezi aigArzii domnesti pe ai cAror tovarasi Lady Craven 1i vazuse in slujba fmparateseiEcaterina, in Crimeea, mergeau in fruntea micului alai. Dupa ce au strabAtut paduri

porumbisti de mArimi uluitoare au ajuns in preajma capitalei Valahiei asezata incimpia fara margini in parte construitA pe niste InAltimi ce domina Dimbovita:aceea a Cotrocenilor, a Spirii, a lui Mihai-VodA, a lui Radu-VodA. Din poruncadomnitorului, boierii asteptau, in timp ce ienicerii sau ostenii crestini, in uniformsse gaseau adunati pentru a pAzi drumul, in tabara vecina.

Ceea ce era Frumoasa la portile pentru calatorii gAzduiti de domnitor,era pentru portile Bucurestiului minastirea Vacaresti, o constructie foarte frumoa-sa, cu admirabile coloane sculptate avind cele mai bogate capiteluri cu peretii aco-periti cu o blinds pictura pe un fond albastru, de o rarA bogatie. Lady Cravenadmira frumoasa marea curte a minastirii, arcadele pe care le crede a fi gotice

biserica San Marco din Venetia i s-a parut a fi gotica dar multumirea i se domoli

114

si

siiesirii

si

si

sisi

piercizau

si

si

si

Iasului,

si

sisi

www.dacoromanica.ro

cind afla de la un personaj care purta haine apusene §i vorbea nemte§te ca va trebuisä petreaca acolo o carantina de cinci rile din cauza ciumei care bintuia Ia Constanti-nopol; egumenul, cinnuitorul Vacare§tiului u §i alesese camera, goals cu geamurilesparte, unde urma ispa§easca pedeapsa, alaturi de o alts chilie in care zacea unbolnav banuit de a se fi.molipsit de ingrozitoarea maladie.

Totu0 plingerile lui Lady Craven it in§tiintasera pe domnitor despre gre§eala,cad strainii de seams nu erau supu§i acelora§i reguli sanitare ca muritorii de rind.Careta aurita care se opri la poarta parea a fi de pe vremea primului an al Facerii",dar, cu secretarul domnesc, cu vizitii turci tinind caii in friu, cu §ambleanul in ve§-minte de brocart §i cu bastonul alb al ceau§ilor constantinopolitani in mina, ea aveaun aer maret, cel putin pentru multimea care se inghesuia s-o vada pe aceastafemeie cu rochii frantuze§ti care se incumeta singura o alts doamna §i un cll. deV." o insoteau totqi sa treaca printre surprizele §i primejdiile Orientului. Ca laStambul, a carui pompa era imitate cu mijloace mult mai sarace dupa cum §iprintii nemti copiau Curtea de la Versailles existau aici doua cur ;i de strabatutpentru audienta §i erau pline cu ieniceri, cu arnauti §i mici dregatori. Mavrogheni sestraduia ss semene cu un suveran pe pernele brodate ale tronului" sau de vasal, in-conjurat de tuiuri, de cuca §i de sabia de onoare, insemnele rangului suprem.

Dupe obi§nuitele intrebari despre intentiile nobilei doamne straine §i despresanatatea ambasadorului Frantei, s-au servit dulceturi §i cafele in ce§cutele la modsin Orient ping in ziva de azi Si sunetele muzicii turce§ti rasunara in cinstea musafireicare putu privi indelung instrumentiqtii a§ezati pe jos in fata talgerelor de al-ma detoate marimile sau cu lungi trompete arhaice la gura. Dace lui Lady Craven ii parerau dupa muzicienii nemti ai domnului de Choiseul, ea i-ar fi putut regasi aproapein aceea§i vreme §i in Principate unde erau angajati de la Viena, farA a-i concediape acei mekteri musulmani care l§i aveau locul lor in ceremoniile oficiale.

Musafira, care avusese Ia Constantinopol, chiar curiozitatea de a o vedea pesotia lui Hassan, amiralul, la Bucure§ti putu s-o vada in voie pe aceea a protejatuluilui, principesa valaha care nici macar nu apartinea unei marl familii din Fanar. 0foarte frumoasa femeie", semanind cu ducesa de Gordon, dar mai alba, maiblonds, mai placuta, Doamna avea pe linga ea §i cei §apte copii ai sai, trei fete denoua, de zece, §i de unsprezece ani, dintre care una urma sa ajunga sotia printuluiScarlat Callimachi. Vreo douazeci de domniqoare de onoare o Inc,onjurau, purtind,cele venite de la Constantinopol, turban, iar fiica bogatului boier Dudescu, opaminteanca, stravechea caciulita de blana a§ezata In spatele parului care eralegat de un fel de pernita in forma de colac", o coafura intilnita adeseori pe frescelebiserice§ti care e de fapt, foarte eleganta. Doamna care ar fi dorit sa o tins pemusafira un an incheiat", ii admire rochiile frantuze§ti care ei nu-i era Ingaduit sale poarte; o alts sosita de la Venetia in secolul al XVII-lea, Maria Ghica fiind deindata silita sa cedeze in urma scandalului iscat de noua mods.

Ora§ul cu numeroasele lui biserici, cu comorile lui de arta, avea multeciudatenii care trebuie s-o fi interesat pe o englezoaica alit de cultivate §i avInd undelicat simt pentru originalitatea artistica. A§a cum se face §i azi chiar in ocaziiasemanatoare, s-a preferat sa i se arate ca tara are qi placerile Occidentului.Gradina englezeasca" a unui oarecare batrin boier" aratata de amintitul secretar,

115

sisa-si

si

www.dacoromanica.ro

nu era mai mare decit grgdina de zarzavat a unui preot din Anglia, dar fructele cei-au fost oferite erau delicioase. in afarg de domnisoara cu bonetg de jder care aveade gind sg o sufoce cu dovezile-i de prietenie, Lady Craven se arata deosebit deinteresatg de tatgl acesteia, un boier canna ii plAcea sg calgtoreasca prin Europaunde risipise o intreagg avere, batrInul Ban Dudescu cu barba lui alba, demng derangul sau, cu lungu-i antiriu de museling. Acesta nu era deloc bolnav sau slabitprecum crezuse Lady Craven: ceremonialul impunea ca un personaj cu rang inalt sgfie sprijinit de subtiori and facea un pas in intimpinarea musafirilor sgi.

Din galeria care-i inconjura locuinta resedintg a unui consul din acelcerdac cu coloane din lemn sculptat, englezoaica putu zgri in largul curlii un cal alb;inut in friu de doi rindasi turci: dar din partea domnitorului; acesta 11 avea de la unsuperior, un Pasg cu trei tuiuri dgruia pur si simplu, din toatg inima unei doamnecgreia ii aflase pasiunea pentru cai.

Lady Craven nu stia de aceastA influents occidentals care mereu a rivalizat cuaceea a Orientului in Principatele romfine $i care era chiar izvorul civilizatiei for cutotul deosebite, caci se mirg atunci dud invitata fiind de Mavrocordat, la un dineude gala se ggsi in fata unei mese europenesti si a unor scaune cu care era obisnuitg.Vodg se asezg la un capat al mesei, englezoaica la celglalt; fusese primit insotito-rul musafirei, care lug loc in fata principesei de parcg toate nu s-ar fi petrecut InOrient; domnisoarele de onoare erau arzate aproape de stapina for $i masa a fostservitg nu de lachei sau de acei jockey de curind adoptati in Franta crezindu-se caar fi o autenticg mods englezeascg, ci de femei in numgr de noun. Argintgria veneadin Anglia si dacg se afla ceva oriental la un secol dupg ce Bfincoveanu a adus dinTransilvania farfurii cupe cu forma romans, acestea erau candelabrele din alabastrusau din marmurg orientall impodobite cu rubine smaralde alcgtuind niste flori.Muzica nu era reprezentatg numai de turci, dar si de cintecele patimase ale Iguta-rilor tigani, ale cgror accente delicioase" prima apreciere onorabilg facuta deoccidentali ar fi trezit ping omul cel mai greoi pofta de a dansa". Domnitorulporunci acestor robi' sg is mai des locul colegilor for musulmani.

Dupg dineu s-a trecut in camera de primire a Doamnei. Mavrogheni vorbeaitaliana, probabil franceza. Lady Craven se insalg dad este incredintata ca,refuzind a crede cg in Occident femeile danseazg in Orient dansul este incredintatunor profesioniste care nu se bucurg de cinste doamna ar fi avut aceeasi tresarirechid i s-a spus cg doamnele din Europa stiu sg scrie; exists multe scrisori redactatede sotii de domnitori $i de boieri in acea vreme. Domnitorul transmise complimentelui Kaunitz, ministrul lui Iosif al II-lea si fmparatului; dacg musafira surise, eanu avu nici atunci dreptate intruclt Voievozii, bucurindu-se de o depling autonomie,continuau traditia inaintasilor care fuseserg regi adevgrati. dacg ea izbucni in risvgzindu-se Insotitg la plecare nu inainte ca Doamna sg-i fi dgruit frumoasele batis-te brodate, al caror secret e stiut doar in Turcia de lgutari turci tigani precedatide fgclii, e pentru cg nu e era capabilg, deli cguta prin lume obiceiuri noi, sg gusteoriginalitatea straveche a acelora pe care be intilnea.

Vom lgsa deoparte cele citeva informatii pe care se crede datoare sg le deadespre tributul Valahiei, veniturile si viciile administratiei, pentru a o urma in call-

116

§i 11

§i

§i

§i

§i-n

§i

Insu§i

§i

Si

www.dacoromanica.ro

toria ei spre Trasilvania prin Cara unde, spune ea, e greu sA afli un loc neplAcut".Trecind Arge§ul, a fost primitA cu darnicie in casele boierilor §i observa in trecere,la poalele muntilor maiestuo§i" frumoase minastiri datorate pio§eniei fo§tilor domni-tori. Taranii binevoitori au dat o mina de ajutor, ca de obicei, la trecerea radvanuluipeste pietroaiele care incurcau un drum primitiv. Vehicolul care-1 purta pe noulme§mendar" fu rupt in bucati. Chid vazu tainicele priveli§ti ale Carpatilor romane§tiexclama; Se poate spune despre aceasta tara at este un diamant nefiefuit care aravea nevoie sa fie prelucrat de o mina priceputa fi dibace.

Nu vom analiza acel roman englezesc al lui Th. Hope ce pretinde cainfati§eaza viata aventuroasa a lui Mavrogheni, Anastase: prea multa imaginatie seamesteca aici, a§a Incit este aproape cu neputinta sa recuno§ti in aceasta carteplicticoasA ce a fost cu toate acestea, tradusa in franceza conturul subiectuluiautentic despre care autorul Insu§i nu avea decit o vaga cuno§tinta.

Pe atunci ambasadorul Angliei era Ainslie §i acesta, in stradania sa de a ducela capat negocierile de pace dintre inalta Poarta §i imparat, i-a cerut in doua rindurisprijin lui Mavrogheni pe care mai tirziu 11 banui de a se fi aliat in acela§i scop, cuconfratele francez." Din luna aprilie, mediatorul englez oferise turcilor acea bazade status-quo care trebui acceptata in tratatul de pace." Dar intre timp importantacomertului englez in Levant scazuse simtitor.'

Dupa incheierea pacii de la Iasi, in 1792, un calator englez, doctorul AdamNeale, trecu prin Moldova in drum spre Polonia. Admira peisajul desfa§urat Inbrinde ondulatii roditoare, bogatele pa§uni pline de multimea vitelor care hraneauo tars intr-o vreme-cind agricultura nu era principala ocupatie a locuitorilor ei. Ca§i Lady Craven, gusts placerea drumurilor primitive, nepietruite §i gase§te un far-mec chiar §i celor mai simple sate, cu colibe temator ascunse in livezile inconjuratede garduri vii a§a cum mai pot fi §i azi intilnite cad aceasta viata patriarhala nu §i-aschimbat aproape deloc infati§area. Satenii au un aer pastoral ce trebuie sa fi fostpe placul unui om din veacul al XVM-lea, imbibat cu spiritul lui Jean-JacquesRousseau. Cit despre ora§e, medicul ne dA prima descriere a caseIor evreie§ti undese inghesuie o lume de curind emigrata, care, simbata, nu-1 cruta pe calator de lita-niile fonfaite ale Vcchiului Testament. A vazut Ia§iul a§ezat in mijlocul colinelorstapinite de minastirile vechilor domnitori parninteni. Socola, ctitorie a unei fete atiranului Alexandru Lapu§neanu, Galata datorata pio§eniei lui Petru Schiopul celcare a domnit la sfir§itul veacului al XVI-lea, Cetatuia ridicata de rumeliotul Duca,la aproape o suta de ani mai tirziu, in limp ce minastirea lui Grigore Ghica,Frumoasa, se ascunde in valea Bahluiului. Gasim §i scene din Boto§ani, ora§ intins,intemeiat dupa 1500, in umbra mingstirii Papauti, opera lui Stefan cel Mare;localitatea dobindise de curind o importanta deosebita datorita invecinarii cuGalitia §i Bucovina ajunse provincii ale Austriei. Conditia modesta II impiedica pecalator sa aiba legaturi cu domnitorul §i Curtea acestuia.31

La putin timp dupa el, in 1802, vestitul calator Clarke vorbe§te nu numaidespre taranii roman veseli cu toata &Alicia lor, dar §i despre mersul rapid al po§ta-lionului romanesc."

117

www.dacoromanica.ro

Pentru a avea un alt moment al relatiilor Angliei cu Wile romane trebuie satrecem acum la un binecunoscut scriitor, Thomas Thorton, care dupa ce traise timpde paisprezece ani ca negociator la Constantinopol, Indeplinea, din primavaraanului 1804, functia de consul al natiei sale la Odessa." Cunostea la fel de bine siMoldova §i Valahia pe care le strabatuse In toate directiile", dupa cum spune elin.susi. in lucrarea sa despre starea de acum a Turciei Impreund cu statul Moldovei fial Valahie0, vorbeste de interesul pe care i 1-au trezit aceste tinuturi datoritafrumusetii privelistilor romantice, cu muntii for impaduriti, torente cu albii adinci sipasuni $i chiar datorita locuitorilor, 'Aston pitoresti asemanatori acelora care i-auatras atentia doctorului Neale. Descrierea tarilor romane deli scurta, este totusiexacta si amanuntita.

Curind, in timpul razboaielor napoleoniene, Anglia a jucat un mare rol laConstantinopol, la Inceput ca aliata a Thaltei Porti in vremea expeditiei lui Bonapartein Egipt $i mai apoi ca dusman al acesteia, in 1806-1807, cind, pentru a pedepsiPoarta pentru vina de a se fi alaturat politicii franceze, Incerca sä tread Stilmtorile.Clientela fanariota a ambasadorilor era intretinuta cu grip si dragomanul $utu a fostexecutat in 1802 pentru ca ar fi incercat, asa cum se credea, sa poarte o corespon-denta criminals cu flota engleza." Dupa pacea incheiata cu turcii la 5 ianuarie 1809,comertul cu Levantul a fost reluat si calatorii englezi venira din nou in provinciileImperiului. In 1818 chiar s-a putut crede a ambasadorul Stranford Incerca sa dobin-deasca numirea candidatului sau, Alexandru Hangherliu, ca domnitor al Valahiei."

Din 1802, Bucurestiul avu un consul general englez, Francis Summerer, numitla 3 ianuarie" mai ales pentru a transmite corespondenta; anexarea formals aPrincipatelor de catre Rusia, in 1807, puse capat misiunii sale." In 1814, cancelarulJean Marco, un levantin, care urma sä fie mai apoi agent al Prusiei, gira afacerile."

La 24 noiembrie 1814, un al doilea consul general IV facea intrarea solemnain Iasi prezentind un berat la 24 mai', domnitorului Scarlat Callimachi. Era acredi-tat si la Bucuresti unde se hotari sa locuiasca lasind in Moldova un simplu agent."William Wilkinson folosi timpul, destul de indelungat, al sederii sale in Principatepentru a face acele observatii variate care mai tIrziu au fost infatisate in prima lucra-re englezeasca inchinata numai tArilor romane, Account of the principalities ofWalachia and Moldavia*, aparuta la Londra in 1826, de care ne vom ocupa acum.'Sa mai spunem ca In 1818, consulatul a fost suspendat, supusfi englezi, mai alesionienii si citiva evrei, fiind incredintati reprezentantilor Austriei."

Partea de istorie care incepe cu dacii, stramosii natiunii, este destul de binescrisa. Autorul vazuse nu numai ramasitele podului lui Traian de la Severin, dar $i laCaracal inceputul drumului roman care, de-a lungul Oltului, ducea in Transilvania."Dar valahii nu au in mod sigur nimic de-a face cu tiranul bulgar Krum si nu inaintede anul o mie domni primul voievod cu numele de Basarab peste romanii de pemalul sting al Dunarii, ale caror picaturi de singe slay de asemeni, nu are nimicbulgar. Ynceputurile celor doua Principate sint descrise dupa legenda care puneintemeierea statului valah in seama unui Radu Negru, figura de creatie mai tirzie,

* Descrierea principatelor Valahiei $i Moldovei.

118

www.dacoromanica.ro

al cgrei proptotip este domnitorul Neagu, Neagoe, ctitorul vestitei mingstiri aArgesului. Dar Wilkinson are ambitia de a fixa data, care ar fi aceeasi, a intemeieriiacestor Voievodate: al Moldovei sub Bogdan, adevgrat colonizator venit din Mara-muresul uguresc, si al Valahiei sub falsul Radu; ea ar fi in mod sigur 1241 pentru cgatunci dezordinea infaptuita de -navalirile Mare le putea Ingadui acelor Voievozisupusi ai regelui sg pgraseasca pgmintul unguresc. Dar, afirmA pe drept, caracterulde perfecta independentg pe care asuma domnitorii romani din secolul alXIV-lea si vom adAuga not din secolul al XV-lea.

Cartea englezului Knolles, aceea a lui Dimitrie Cantemir despre istoriaTurciei si micul volum tipgrit mai de curind de fratii Tounousli la Viena un raportdin secolul al XVII-lea al boierului Mihai Cantacuzino u sint izvoare. La informa-tiile date de acesti autori el adgugg si observatii personale precum aceea despre mor-mintul simplu al lui Mihai Viteazul cuceritorul Transilvaniei din 1599 [5], aflat lafrumoasa mingstire Dealu, mai sus de fosta CapitalA valahg, Tirgoviste, sau des-pre ultimul coboritor din neamul nefericitului domnitor Constantin BrIncoveanu,executat la Constantinopol cu toti feciorii lui.

Wilkinson i-a cunoscut pe acesti fanarioti a cgror stare o explicg descriind lu-mea care ii Inconjoarg si ceremoniile la care i-au parte acesti bieti greci din Fanar"numiti simpli slujbasi la Bucuresti si Iasi dupa ce au indeplinit functia de Mari-Inter-preti ai Portii. Le-a vgzut strglucitoarele alaiuri de intrare in capitalele dunarene.

Un capitol anume este dedicat celor doua capitale. Bucuresti ora.y intins yimurdar, cu 80 000 de locuitori, numgr mai de crezut cleat acela de trei sute faiZeCifi fuse de biserici douiizeci de miinastiri. La Iasi, care cuprinde multe case ele-gance, construite in cel mai modern stil al arhitecturii europene, numgrul locuito-rilor e doar de 40 000 si, in privinta celor saptezeci de biserici, numgrul nu e preadeparte de adevgr. Palatul domnesc inaltat dupa 1790, de Alexandra Callimachi, areun aer care nu e nici cu totul european, nici pe de-a-ntregul oriental; caracterelestilului occidental sint totusi covirsitoare in aceastg eleganta constructie a Facultatiide Medicing de astAzi, pe al cgrei portal se mai poate citi, intre insemnele Voievo-zflor, drapele, spade si tunuri, aceastg nobila devizg: Aici se aflii poarta dreptillii;at despre palatul din Bucuresti, acesta arsese de curind, in 1813, iar Voievoziilocuiau in case particulare. Au fost pgstrate vechile pavaje din lemn sub care colcgiemurdgria. Fiecare boier are trasura lui dupa moda apuseang de obirsie vieneza si nuar Incuviinta sa Leg nici macar un pas pe jos; aceastg aristrocatie e rareori vgzutacAlare si mai mult in cortegii, deli membrii ei din partea locului se trAgeau dintr-unneam razboinic. Inca nu se gaseau cupeuri pentru strain; va trebuie asteptatg oviitoare ocupatie ruseascg pentru a avea drayte §i birje moscovite ce si-au pgstratping azi caracterul. Un neamt deschisese de curind un hotel, la Bucuresti; la Iasilumea mai era incg nevoitg sg se multumeascg cu hanuri asernangtoare celor dinTurcia, cu marea curte interioard pentru cai si cgrute si de jur-imprejur, subarcadele din lemn ale coridoarelor, cgmgrutee pentru cglgtori cu divane acoperitecu pinza din partea locului sau Cu percal rosu cu flori negre.

Wilkinson a intrevgzut numai importanta artei romanesti reprezentatg desutele de bisericute si numeroasele mingstiri, dupg cum nu-si dg seama de valoareacivilizatiei romanesti careia aceste constructii ii sint podoabg nepretuitg. El este totusiprimal care face o descriere piing de suflet a mingstirii, mai tirziu atit de vestitg,

119

si-1

pi

www.dacoromanica.ro

a Argesului: Intreg exteriorul este intru totul din marmurd Fi intr-un fel in stilulclopotnitei bisericii Sfintului Stefan de la Viena, dar mult mai elegant. Ansam-blul dii naftere unei impresii iubitoare; fi cum edificiul fi-a p'dstrat foarte bine

frumusetea dintru Inceputuri, ea este, in mod sigur, un monument cu care valahiise pot mindri in orice parte a Europei."

Grecul, stapinul prin mila turcului prin ingaduinta nobilimii romanesti carei s-a alaturat, acestor tali pe care le asupreste este zugravit cu o mina de maestru:Imediat ce putinfa de a lua parte la administratia publicd fu cunoscutd de greci,aceia dintre ei care aveau obifnuinta limbii turce i a limbilor europene, pdrasindonce altd carierd, alc'dtuirii o class deosebied care i,si lud cu de la sine putere titlude noblete fi dreptul exclusiv de a fl chemafi in slujba Statului." Totusi consululenglez este nedrept fata de boierii paminteni; dad i-ar fi vizitat mai des decit a facut-o si-ar fi dat seama ca ei nu aveau doar niste cunostinte superficiale de greaca clasi-ca Grigore Brincoveanu scria in cel mai curat stil antic $i avea notiuni de filosofie

traducerile numeroase Si foarte bune o dovedesc aceasta limba fiindu-leinsuflata Inca din copilarie de emigranti care cel mai ades nu erau lipsiti nici deinteligenta, nici de bunavointA. Si cind vorbeste despre profesorii de limba romans cefunctionau in scolile publice de curind infiintate," nici macar nu -$i da seama, necu-nosdnd deloc spiritul tarii unde era rezident, ca printre ei se afla acel GheorgheLazar, continuatorul marelui curent national din Transilvania care facuse deja sapatrunda in Bucuresti ideile regeneratoare In care se afla in germene intregul viitoral natiunii. in privinta trasaturilor morale ale acestei aristocratii iubitoare a aparen-telor pompoase, dezobisnuita de munca, pestrita fare doar poate in care parve-nitii iii aduceau viciile, numeroasele fundatiuni eclezistice si spitalele admirabile,deschise tuturor bolnavilor infirmilor, dovedesc CA nu doar banul era singurulcare-i imboldea".

Toate aceste asertiuni sint la fel de putin adevarate precum aceea ca romaniicare Inca de la 1400 Iii tradusesera Biblia in limba for care nu e un amestec coruptde termeni straini ci o delicate formatiune lingvistica cu baza latina nu cunosteaupins in secolul al XVIII-lea Mita Scripture decit din auzite" (by reputation").Criticul german Neugenboren avea deci dreptate, la vreo douazeci de ani mai tirziu,dind it categorisea drept mizantrop negasind nimic pe plac pe acela care le tagaduiapins romancelor frumusetea deli erau atit de gratioase, de vioaie $i de svelte.

Dace descrie ceremonialul de CrAciun, de Anul Nou, al aniversarii domni-torului, de Pasti, cu sarutatul miinii Mariei-Sale, o face pentru ca si el s-a numaratcu acel prilej printre numerosii privitori cu barbs lungs capul ras. Luase parte,poate, la Intrunirile Divanului boieresc care sta de fata la judecata domneasca ve-ghea asupra cheltuielilor; el Insusi a aparat drepturile cephalonienilor sai in fata in-stantelor de judecata din Iasi si Bucuresti; i-a vazut pe noii dregatori defilind in tra-suri sau calarind caii staginului lor, intre lacheii ostenii turd care le alcatuiaualaiul. Partea financiara e redactata chiar dupd registrele Visteriei domnesti.

Descrierea tarii pe care a strabatut-o de nenumarate on asezat pe paieleusoarei chute de posts, e mai curind scurtA. In afara admiratiei fata de frumuseteaprivelistilor " ea priveste mai ales profitul care ar putea fi scos cu o mai bunscirmuire prezinta veniturile actuale ale domnitorului productia generals. Citeva

120

si

$i

si

si

si

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

pagini shit Inchinate oraplui Galati care ajunsese o insemnata piata comerciala aicarei negustori izbuteau sä duca in strainatate chiar marfuri al caror export era opritcaci Inalta Poarta avea monopol asupra lor; numarul locuitorilor care s-au afezataid trece de 70 000, dar valul oamenilor care yin cu prilejul tranzacfiilor ii dauaerul di ar fi foarte populat fi intflnefti aici tot acel du-te-vino al unei marl piefecomerciale. Mirodeniile, lanfile, portocalele §i vinurile Sudului sint Indreptate de laGalati qi din cele doua capitale care formeaza astfel n4te antrepozite mereuincarcate, spre Bucovina §i Galitia §i nu mai putin spre Transilvania §i Serbia. "

Vasele aduceau deja pe Dunare marfuri german: bumbac, sticlarie, vesela deaceea§i origine, care treceau drept produse engleze§ti, de calitate superioara; lumease Imbraca cu proaste tesaturi germane, stamba §i indian, trimise de Imperiu; in afaraboierilor care preferau muselina englezeasca §i batistul frantuzesc, care totqi 1§ipastreaza in romans numele englezesc de chembrica in timp ce pentru alte produsenumele frantuzesc s-a impus pins §i la §emizeta, chemisette. Trebuie sä mai spunemca articolele de mods erau numite novigaton" din nemtescul Neue Gattung".Multi negustori s-au pus sub protectie austriaca, dar muItumita ionienilor §i numailor, drapelul britanic este deseori vazut pe Dunarea de Jos. Galatii puteau rivalizasub o alts cirmuire decit aceea a grecilor, care 1§i gasisera aici un nou Eldorado Si asustinatorilor lor, cu oricare port al Milrii Negre, chiar fi cu Odessa.'

In aceea§i vreme, un calator englez Robert Ker Porter" trecea prin Bucure§ti§i 11 descrie alaiurile domne§ti, capcanele mahalalelor notind chiar §i cintecul cucare tigancilel§i atrageau de la fereastra clientii. insemnari de calatorie cu mutt maiIntinse §i avind intiparit un cu totul alt sentiment despre rolul autorului unei astfelde scrieri sint date pentru acest moment al dezvoltarii societatii romane§ti de docto-rul MacMichael care in 1817 trecu prin Moldova in drum spre Rusia. De fapt, acestepagini citate §i de Wilkinson, sint, prin locurile §i personajele infati§ate in luminacrucla a observatiei nemijlocite, cel mai bun comentariu §i uneori, un comentariucritic al cartii de expunere istorica §i satirica a acestuia din urma."

Calatorul vine prin Basarabia, aceasta Moldova orientala dintre Prut §i Nistrupe care Rusia §i-o anexase cu cinci ani mai Inainte, prin pacea de la Bucure§ti. Iacaruta po§tei care II zgiltiie timp de patru zile, de la Dubasari la Chi§inau, capitalaacelei not provincii a Tarului, tirg mic cu pravalii joase, acoperite cu §indrila careaveau tot ce putea fi cerut de clientii tarani, §i cu cocioabele mijlocitorilor evrei.Medicul englez putu sa vada pentru prima data echipajele vieneze ale boierilor cuarnauti drept lachei, servitorimea fara numar a robilor tigani, taranul din partea lo-cului, de neam frumos §i puternic. Primii fanarioti i se aratasera la hotare, in persoa-na ofiterilor de trecere §i a secretarului de pappoarte" lacomi de bac§i§ul pe care -1adaugau, ca in toate partile Turciei, la drepturile Incasate pentru Stat. Dupa alte treiore de drum, MacMichael se afla Ia Ia§i unde descinse la casa viceconsulului Angliei.

Ceea ce-I intereseaza mai intii e boierul cu ve§mintele lui cu taietura orientalaqi imensul 41ic", caciula rotunda, acoperita cu piele fins de oaie a carui marimecorespunde cu rangul purtatorului. Zi de zil§i arata importanta in cale§ti pe care card-torul le gase§te Invechite §i meschine. Jocul de carti patruns o data cu ofi;erii arma-telor de ocupatie inrobe§te, aventurierii straini se infratesb in jurul mesei de faraoncu aristocratia moldava pe care o jefuiesc. Alti straini fac negot, dau lectii de limbs

ni§te francezi Indeplinesc profesia de medic doi nemti din Hanovra. Un grec

121

www.dacoromanica.ro

din Candia binecunoscut de altfel, prin alte parti, Emmanuel Bernard a infiintat otipografie cu frumoase caractere, care nu-i aduce nimic, astfel cg ar vrea sa se in-toarcg in insula lui.

Domnitorul Scarlat Callimachi ii primi pe doctorul englez dupg mareaceremonie de numire a noilor dreggtori ai Statului sau, dindu-le cu propria-i minao data cu ve§mintul de onoare caftanul §i bastonul, insemn al fiecarei dregAtorii.Sala tronului era impodobita cu o frescg purtind emblemele tinuturilor tariff intregia§a cum fusese ea pins in 1812; arcul §i sagetile erau arzate aproape de scaunul dom-nesc. Avu loc un schimb de discursuri grece§ti intre domnitor §i noii ofiteri caci peatunci limba Fanarului incepuse sa capete un caracter oficial pe care §i-1 disputa culimba ;gni a poporului fenomen de invazie culturalg pe care doar revolutia 1-aputut opri din drum. 0 scurtg conversatie in francezg cu Callimachi nu schimbgproasta parere a doctorului nostru despre tot ce se gasea in Moldova; el judecgdrept indiscretie unele din intrebarile cu caracter politic, puse de potentatul fanariot.

Prin Birlad, Tecuci §i Focrni calgtorul se IndreptA spre principatul vecin.Focrni, arzat chiar pe linia de hotar dintre cele doul tan de ace14 neam §i aceea§ilimba, avea un staroste englez in persoana unui grec ngscut la Zante; era un arendacare 1§i avea pamintul in imprejurimi, folosea patru sute de tgrani de a cgror nepg-sare se plingea pe drept sau pe nedrept; cre§tea pgsgri §i vindea yin, podgoriile veci-ne fiind vestite.

Primul adgpost in Valahia i-a fost o cocioabg afumata din partile Buzaului, olocuintA sub pAmint atit de primitive incit nici nu putea fi comparatg cu altele pecare MacMichael be intilnise in Sicilia, Grecia, Egipt sau in Nubia. Starea tgranuluisupus ispravnicilor, functionari care au plgtit pentru dobindi slujba §i caretrebuiau reface avutul pe socoteala celor Cirmuiti de ei, e zugravita in termeniimpresionanti; chinurile la care sint supu§i aceia care nu-§i pot plan cota parte dindari bataia cu vergi, afumarea §i alte rafinamente de barbari" sint intr-adevarprinse pe viu; acesta era cel putin sistemul" financiar valah, dupg o retetg pe careagentii greci §i discipolii for roman o imprumutaserg de la zapcii turci care, ace§tiaii torturau cel putin in anima villi, pe cre§tinii pe care-i dispretuiau. StrAinul cunoscumai putin viata intima a acestei aristocratic decit a cunoscut-o pe aceea socialg, maiales a Bucure§tiului, cu ale lui plimbgri incete §i pline de fast la lacul Herastrau§ase sau §apte sute de trasuri baluri mascate, clubul nobil", spectacole de operanemteasca §i comedii traduse in valaha" ', mese de joc, sal-baton in familie §i, insfir§it, orchestra de tigani §i noile dansuri europene§ti inlocuind strAvechea horgcare famine dragg doar sgtenilor. Vorbe*te despre poetul Vacgrescu acela careavind o cash' la tad, la Baneasa, aproape de promenada publicg,l§i deschidea largportile gradinii §i cheltuia din veniturile sale pentru a-§i multumi oaspetii, poatenecunoscuti, cgrora el §i nevasta lui be faceau onorurile casei for modeste. Dadprintre aceste familii erau §i menajuri facute cu urrintg, o viata frivola §i de ochilumii, divorturi frecvente, mai erau §i altele care pgstrau curgtenia pariarhala avechilor traditii. Nu avem cleat sa rgsfoim scrisorile particulare §i testamentelevremii. E un mijloc de informare superior birfelor prin care adeseori partea cea maicorupta a unei societati incearca sa o coboare pe cealaltg la propriul ei nivel.

Nu exists poate un popor mai oprimat de puterea despoticii fi mai greuaplisat de impozite fi de taxe decit clasa iiiranilor din Valahia Fi Moldova fi nu

122

§i

a-§isail

www.dacoromanica.ro

exists poate o alta care ar incuviinfa sa indure jumiitate din aceasta povarii cuaceeasi riibdare resemnare aparentii56 acestea sint cuvintele cu care Wilkinsondeschide capitolul inchinat populatiei rurale din Principate. E adevarul curat, dardaca scriitorul interpreteaza aceasta stare de spirit dovedind o blindete demna deadmiratie, drept o marturie de amorteala nepasare", el se insala caci la un an dela aparitia acestei lucrari, Tudor Vladimirescu ridica steagul rascoalei impotrivatuturor acestor nedreptati $i, precum fostul sau tovaras din lupta impotriva turcilordin 1807-1812, Caragheorghe, capetenia revoltei sirbe, el proclama cu tarie dreptulpoporului de a fi singurul stapin al destinului sau.

Amanuntele consacrate vietii acestor tarani, multumindu-se cu putin incolibele lor, de o frumusete simply sint, in rest, autentice precum tot ceea ce e inaceasta lucrare descriere pure. Sint, spune el in trecere, de o rasa frumusete purtindInca costumul clasic al striimofilor afa cum sint infafisafi ei pe Columna luiTraian. Dacii de-a lungul drumurilor des umblate de stapini necuviincio# sau destrain! pretenfiqi nu intilnefti decit pustiul, frumoasele viii inflorite in timpulverii sint pline de sate unde triliefte in belfugul unei naturi bogate, un locuitormulcumit care nu cere decit un slab tribut. Lucrarea are un paragraf deosebitpentru cei 150 000 de tigani robi.

Cit despre strain, acestia au in miinile for bancile mijlocitori sau zarafiisint mestesugari, profesori, medici sau spiteri; for trebuie sa le alaturam hangiicirciumarii, veniti mai de curind, fare a-i mai socoti pe arendasii transilvani sauunguri, pe care domnitorul Moldovei incerca zadarnic sa-i expulzeze in 1815." infruntea acestei lumi de natii diferite se aflau consuli. Wilkinson istoriseste felul incare au fost stabiliti in ultimul patrar at veacului al XVIII-lea, dar nu be judecaactivitatea care adeseori era aceea a unor oameni ce -Si urmareau propriile interesesau doreau sa dea satisfactie unor ranchiuni personale. Slim dintr-alte parti Ca laBucuresti guvernul le servea un tain" zilnic de patru ocale de came, opt de piine,in afara lemnului pentru incalzire si a finului.

, Cit despre viitorul acestor frumoase tari si al acestui neam care nu e mai putindaruit, oricare ar fi fost defectele cirmuitorilor viciile asupritorilor sai, Wilkinsonnu crede citusi de putin in posibilitatea unei vieti rationale romanesti: necitindnimic niciodata din noua literature, neascultind niciodata vreun reprezentant alnoului spirit, el &este ideea absurda infaptuirea ei cu neputinta de implinit.Soarta for ar fi trebuit hotarita la Viena aducindu-i acolo pe preaputernicii Turcieipentru a be dovedi ca stapinirea Sultanului asupra Principatelor este pe cit de peri-culoasa prin neincetatele conflicte pe care le provoaca cu Tarul, pe atit de precarasi de quasi - inutile. Rusia nu ar fi putut respinge propunerea de a i se da Moldovadaca ar fi incuviintat suveranitatea austriaca asupra Valahiei. Vice-consulul engleznu era vinovat, de altminteri, de a fi avut aceleasi pareri cu ale diplomatilor de laViena care lasara mostenire omenirii, printr-o noua harts a Europei, alcatuita infolosul dinastiilor impotriva intereselor popoarelor, interese pe care nu leconsideram indreptatite, sursa tuturor certurilor, a revolutiilor $i a neincetatelorrazboaie care au impiedicat veacul ce s-a scurs de atunci incolo sa fie cel mai maredin propasirea omenirii."

Infatisarea Bucurestiului este aceea zugravita de Wilkinson. Ioan GheorgheCaragea (Karatzas, In greaca) nesatiosul domnitor al Valahiei it primi pe strain in

123

§i

§i

§i

§i

§i

pi

www.dacoromanica.ro

ziva de Boboteaza a anului 1818. Contrar etichetei observate la Curtea Moldoveiunde, ce-i drept, familia domnitoare era in doliu datorita mortii unei nepoate, aicisotia Voievodului, chiar §i fetele acestuia, printre care §i Ralu, o luminata ocrotitoa-re a invadatoarei literaturi elenioe, luau parte la ceremonie, gezate pe sofale aproa-pe de tron. Musafirii, chiar §i femeile ingenunchiau pe un covor englezesc pentru asaruta mina stapinului. Conversatia cu strainul nu avu importanta; Caragea carepurta corespondents despre treburile europene cu de Genz, la Viena, nu putea fitotu§i invinuit de ne§tiinta §i nici de indiscretie cum s-a intimplat cu Callimachi.Mac Michael se retrase in mijlocul multimii servitorilor Curtii care, in asemeneaocazii, aveau dreptul prin traditie la bac§i§.

Mitropolitul Nectarie, ii da calatorului o proasta imagine despre clerul romanera, de altfel, grec din Moreea calator care nu se ingrijise sa-1 viziteze la Iasi pe

acel nobil prelat, de obir§ie ilustra §i de adinca §tiinta, pios §i cu neobosita Avilapentru preotii sai §i natia sa, care a fost Veniamin Costachi. Cirmuitorul Bisericiivalahe, batrin §i gras tinea cuvintAri dezlinate §i lipsite de once interes, in timp ce inincaperea vecina, manuscrisele grece§ti slavone mucegaiau, iar bilbioteca natura-listului francez Sonnini de Manoncourt, donata de un boier Mitropoliei, zacea inparasire.

In rest, societati de joc de noroc, promenade pompoase, baluri publice, farsela cluburile nobilimii unde nemti i§i puneau in valoare spiritul trivial in fata familieidomnitoare §i a unui auditoriu de boieri greci care cereau sa li se traduca vorbelede duh pentru a izbucni in ris; Mac Michael pretinde ca fiul domnitorului aparu inmijlocul adunarii la brat cu metresa smulsa de curind sotului tablou de moravuriconstantinopolitane, caci familia nu avea. nici o legatura cu nobilimea romaneasca.Femeile in papuci §i purtind bogate centuri orientale, aveau rochii din matasefrantuzeasca intru totul asemanatoare celor ale Occidentului.

Un §ef de escorts care-i apartinuse lui Wilkinson, la acea vreme doar fostconsul general, de§i mai era in Bucure§ti, unde ii arAtase conationalului sau exem-plarul din Codul grecesc al lui Callimachi, dedicat Universitatii Oxford, it insotipins la Dunare, unde Giurgiu facind parte din raiaua otomana, i§i mai 'Astra caracte-rul turcesc.

NOTE

1. Acte fragmente, I, pag. 348.2. Hurmuzaki, Supliment, I, vol. I, pag. 517, n. 755.3. Ibid., pag. 516, n. 753.4. Acte si fragmente, I, pag. 353-355, 358, 360, 369.5. Cronica lui Alexandra Amiras, in Kogalniceanu, Letopisele, III, pag. 172.6. Voyages depuis St.-Petersbourg en Russie dans diverses con trees de I'Asie, traducere

francezA, III, Paris, 1766; reprodus in Th. Codrescu, Uricariul, XXIV, Iasi, 1895, pag. 215 si urm.7. Cf. Hurmuzaki, Supliment II, pag. 608 si urm., 655. Regele Prusiei incerca sa lege relatii

diplomatice permanente cu !nalta Poart5 prin mijlocirea ambasadorului Angliei; ibid., pag. 701.8. Ibid., pag. 709, n. 1002.9. Add. Ms. 6 808, fol. 65 si 6 851, fol. 85 publicat in N. lorga, Acte fragmente, I, pag. 377-378.

10. Giornale di viaggio da Constantinopli in Polonia, Bassamo 1784; reprodus in Codrescu,Uricariul, XXIV, pag. 255 si urm.

124

ci

si

pi

www.dacoromanica.ro

11. P. 281 si urm.12. N. Iorga, Documente Callimachi, I, pag. 20, n. IX. Cf. vol. II, pag. 288-289,291-292.13. Ibid., pag. 445, n. 68.14. Ibid., pag. 466, n. 79.15. As to his Highness, we left him to his own grandeur, not earring for the honour, or rather

the trouble of seeing him". Sir George Larpent, Turkey, its history and progress, Londra 1854, I, pag.375 si urm. in Beza, loc. cit., pag. 281.

16. Traducere in romans dui:4 o versiune ruseasca, de Serghei Plesceiev (doua editii laPetersburg, 1776 $i 1778), in Hasdeu, Archiva istoricg, I, pag. 183-181. Nu am vAzut originalul englez.

17. British Museum, B, IV, 7, in N. Iorga, Acte fi fragmente, I, pag. 380 -382. Cf. ibid., pag.375-377 (British Museum, R, 11,178). Vezi Hurmuzaki, Documente, X, prefata.

18. Hurmuzaki, Supliment, I, vol. I, pag. 808,868.19. Cf. Hurmuzaki, Fragmente, V, pag. 266-267; N. Iorga, Acte fragmente, II, pag. 33-34,76.20. N. Iorga, Documente Callimachi, II, pag. 274-275.21. Ibid., pag. 277, n. 98 $i urm.; pag. 309.22. Ibid., pag. 302, n. 158.23. Voyage de milady Craven a Constantinople par le Crimee en 1786, Paris 1789.24. Pp. 225-226.25. Ibid., pag. 260.26. Numarul for ar fi scazut, dupa asertiunile lui Mavrogheni, de la 25 000 la numai 5 000

(pag. 292).27. Pp. 298-299.28. N. Iorga, Acte fragmente, II, pag. 260-261.29. Ibid., pag. 301.30. Ibid., pag. 306.31. Travels through some parts of Germany, Poland, Moldavia and Turkey, Londra 1818.32. Travels in various countries of Europe, Asia and Africa, Londra 1810-1823, II, pag. 582;

cf. Beza, loc. cit. pag. 282.33. N. Iorga, Acte fragmente, II, pag. 394, n. 3.34. The present state of Turkey... together with the state of... Moldavia and Walachia, Londra

1807, in 4°; edilia a doua, Londra 1809, 2 vol. in 8° (traducere germana, Hamburg, 1808; traducerefranceza, Paris 1812, traducere romans, Buda, 1826).

35. N. Iorga, Acte $i fragmente, II, pag. 431.36. Ibid., pag. 527.37. Ibid., pag. 200.38. Wilkinson, An account, pag. 283.39. Hurmuzaki, X, pag. 411, nota 3.40. Ibid., pag. 199 si urm.41. N. Iorga, Documente Callimachi, I, pag. 214, n. 164.42. Exists traduceri franceze, 1821,1824,1831, si un rezumat italian, Milano, 1821. Erau 5i un

staroste englez 5i un francez in acelasi timp, la Craiova. Lorenzo Giacomelli.43. Hurmuzaki, X, pag. 67, n. 83. Cf. ibid., I, pag. 83, n. 110.44. P. 5 nota.45. Pp. 27-28.46. Pp. 40, nota.47. The whole of the exterior work is entirely of carved marble, something in the style of the

steeple of St. Stephen's church at Vienna but for more elegant. The whole produces a very strikingeffect; and, as it has perfectly preserved its original beauty, it is certainly a monument that theWallachians may boast of in any part of Europe"; pag. 16.

48. No sooner was the possibility of shering in the public administration manifested to theGreeks, than such as werw versed in the turkish and european kanguages, abandoning all otherpoursuits, formes themselves into a distinct class, witch assumed the title of nobility and the eclusiveright of being called to the service of the State"; pag. 98.

49. Ibid., pag. 130, Ibid., pag. 131.50. Pp. 265-266.51. Ibid., pag. 79-82.52. Ibid., pag. 85.

125

$i

si

gi

gi

'

www.dacoromanica.ro

53. Travels in Georgia, Persia, Armenia, ancient Babylonia eta, during the years 1818, 1819 and1820, 2 vol. in 8°, Londra, 1822.

54. Journey from Moscow to Constantinople in the years 1817,1818, Londra, 1819.55. Pp. 141.56. There does not perhaps exist a people labouring under a greater degree of oppression from

the effect of despotic power, and more heavily burthened with impositions and taxes than the peasantryof Walachia and Moldavia; not any would half their weight with the same patience and seamingresignation"; pag. 155.

57. Pp. 168 $i urm.58. Pp. 178-179.59. Facsimilul semnaturii lui Wilkinson, In Hurmuzaki, X, pag. LXV.

[1] Dupd bAtalia de la Zenta, din 11 septembrie 1697, unde turcii au fost zdrobiti de oasteaaustriacA condusa de Eugeniu de Savoia, s-a incheiat, la 26 ianuarie 1699, pacea de la Carlowitz, prin careAustria dobIndea Transilvania, Croatia 1i Slovenia.

[2] Intre anii 1716-1718 a avut loc un nou rAzboi turco-austriac In care turcii au suferit o greainfringere, la 5 august 1716, In bAtAlia de la Petrovaradin, din partea austriacilor condu§i de Eugeniu deSavoia care, la 18 septembrie 1717, ocupa Belgradul. La 21 iulie 1718, se Incheie pacea de laPassarowitz prin care Austria a dobindit: Banatul, nordul Serbiei cu Belgradul, Bosnia de nord $iOltenia, iar supusii austriaci au primit dreptul de a face comert in Imperiul Otoman.

[3] Autorul se refera la razboiul ruso-austro-turc, ce s-a desfasurat Intre anii 1735-1739, incheiatprin pacea de la Belgrad, din 18 septembrie 1739, in urma c8reia Austria restituie Turciei, Serbia, iarOltenia revine la Tara Romineasca.

[4] RAzboiul ruso-turc la care se face referire s-a desfasurat In perioada octombrie 1768 - iulie1774, cind rulii au obtinut victorii asupra flotei turcelti la Celme, 6-8 iulie 1770, apoi victorii terestre laLarga, 18 iulie 1770 $i la Cahul, la 1 august 1770. Razboiul s-a incheiat prin tratatul de pace de laKuciuk-Kainargi, prin care Rusia a obtinut dreptul de libera navigatie in Marea Neagra $i strimtori 1i aocupat cetatile Kimburn, Kerci, Enikale din Crimeea $i cele don& Cabardii. De asemenea, se recunoasteRusiei dreptul de a interveni in favoarea supusilor creltini ortodocsi aflati in imperiul otoman.

[5] La 18/28 octombrie 1599 In batalia de la Selimbar, Mihai Viteazul a infant oasteatransilvAneana. Domnul TArii Romanesti intrA in Alba Iulia la 21 octombrie / 1 noiembrie 1599 siIntregul teritoriu al Transilvaniei a trecut sub autoritatea lui Mihai Viteazul.

126

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

EPOCA RENAFTERII NATIONALE ROMANE

Curind mi§carea de eliberare greaca provoca in cele doua Principate, desprecare se credea ca pot fi atrase spre o cauza nationala strains §i prin urmare, alipitela noul Imperiu Bizantin atit de visat, un Intreg §ir de transformari politice, care,plecind de la rascoala taraneasca a lui Tudor Vladimirescu duse la restaurareaguvernarii prin domni paminteni un Sturdza in Moldova, un Ghica la Valahia(1822) §i mai t'irziu, la conventia de la Akkerman [1], apoi prin urmarile conflictuluipentru crearea Greciei moderne, la razboiul ruso-turc din 1828-1829. Ocupatiatrupelor tariste, administratia unui §ef luminat precum generalul Kisselev, facura incele din urma sä triumfe mai vechile ginduri ale boierilor care doreau sä dea oConstitutie, fie ea §i aristocratica, tarilor for menite sa se uneasca Intr -un viitor maiIndepartat. Din 1834, la mai putin de cincisprezece ani dupa ce Wilkinson declaraseabsurda existen ;a nationala a celor doua Principate, not domnitori, cu tendinteoccidentale 1§i Incepeau domniile a caror misiune trebuia sä fie de a europenizaprovinciile dunarene pentru a servi cu alit mai mult propa§irea cauzei romane§ti. Siprivirile tuturor celor care lucrau la aceasta mareata opera de renovare, erauIntoarse spre consulii Fran ;ei Si ai Angliei care, Impotriva Rusiei cotropitoare,reprezentau principiul libertatii §i in ceea ce prive§te viata popoarelor. Cook, unalidt al familiei levantine Pisani, al unui fost secretar al consulului Pini, precum §ial domnitorilor Constantin Ipsilanti §i Alexandru $utu fratele acestuia era consulaustriac la Salonic luase locul lui Wilkinson.

A fost trimis in Principate in 1822 de ambasadorul Angliei, Strangford, acelacare, dupa retragerea trimisului Rusiei, Strogonov, in semn de protest impotrivapurtarii guvernului otoman fata de razvratitii greci, ingaduise protejareaortodoc§flor din Turcia §i apararea tratatelor 1. Sot al unei femei care se bucurase detrecere cu vreo zece ani in urma printre ofiterii armatei de ocupatie, acest semi-levantin care rivnea numirea ca ministru al Afacerilor Externe la Bucure§ti, era unvechi prieten al lui Alexandru Ipsilanti, §eful mi§carii eteriste §i un inflacaratpartizan al libertAtii elene2. Ne imaginam deci care i-a fost raportul. Numit consul,nu rupse legaturile cu servitorimea doinneasca3. Nici macar nu se afla la Bucure§ti,in luna septembrie a aceluigi an, clnd Strangfort insu§i, parasinduli postul dinConstantinopol, trecu incognito prin Bucure§ti unde fu gazduit la Agentia austriacain 1827, in ajunul unei not invazii ruse§ti, Cook se mai afla in Valahia, dar nu incalitate de reprezentant al Angliei in cele doua Principate unde rolul sau a fost nu15,cad urmgul sail, E. L. Blutte, venind din Egipt, ajunsese aici Inca in luna mai 18166.

127

www.dacoromanica.ro

De§i du§man al ceremoniilor superficiale §i inutile", dupa cum spune unul dintrecolegii lui, el Indura la 11 iunie o audienta oficiala la Curtea lui Grigore Ghica, inca-pabil, ca batrin boier ce era, sa vorbeasca aka limbs decit romana §i greaca7.1826, noul consul se afla totu§i in relatii proaste cu guvernul valahs.

Doi ani mai thziu, 11 vedem calatorind la Ia§i, unde era mentinut un vechivice-consulat care depindea de el'. i§i continua misiunea §i in timpul razboiului, ri-dicindu-se Impotriva abuzurilor administratiei ruse pins la a-0 strica reputatia"'

noua era a Regulamentului Organic II gasi Inca la postul" pe care 11 mai pastrapins la sflrqitul anului caci succesorul sau, Colquhoun, urma sa soseasca abia la 25 fe-bruarie 1835 pentru a fi la rindul lui Inlocuit dupl doi ani deoarece Intre1837-1838 treburile consulatului erau girate de numitul Lloyd.

Cit despre activitatea diplomatica a lui Blutte, iata cum o pretuie§te colegulsau, de Bois-le-Comte care pretinde ca In 1812, agentul Angliei ar fi Inlesnit cedareaBasarabiei catre Rusia: Agentul englez, dl. Blutte, pierde din stimii prinoriginalitatea manierelor sale. A ridicat Impotriva rufilor o opozitie inflii clirattifi a grecit Intrucit aceasta nu a fost incununatii de succes; dupii ce a stat un anIntreg refuzInd sa -1 vadii pe generalul Kisselev, a trebuit filth a capiita satisfacpiape care o cerea asupra unei afaceri care a servit de pretext rupturii, siirestabileascii pavilionul pe care-1 luase ft sit' se impace cu generalul rus."

Dupa revolutia greaca din 1821, R. Walsh, cel care strabatu Asia Mica estesingurul care face ni§te insemnari despre sfir§itul nefericit al celor doi printiCallimachi, Scarlat §i loan". Dar lucrarea englezeasca de mare Insemnatate pentruaceasta epoca urma sa fie aceea pregatita, Intr -un sens favorabil, de chiar consululBlutte.

Se afla la Valeni-de-Munte, tirg din tinutul Prahovei, dupa epidemia deholera care secera cele doua Principate in vara anului 1833 §i traia in societateasecretarului sau, Stamati Zamora, a boierului Constantin Filipescu, avInd rangul demaior in noua armata valaha §i a invatatorului din partea locului, un sirguinciostraducator din franceza, J. G. Gorjan caruia ii incredinta educatia unui fiu adoptiv,dupa ce-i va fi cunoscut aptitudinile vizitind §coala din Valeni. Intordindu-se laBucure§ti, Blutte ii incredinta acestuia din urma un manuscript foarte voluminos"In franceza, despre viitorul Principatelor; ii ceru sa nu-1 tipareasca decit mai tirziudupa ce el va fi parasit de mult Wile de la Dunare. Filipescu le adauga ni§te amintiridespre intilnirile cu prietenul sat. Dar abia in 1835, Gorjan care publics un calen-dar, gasi potrivit, in legatura cu mi§carea menita sä clued la Unirea celor doua tari,sa dea o traducere romaneasca a pasajelor privind chipul tarii qi trasaturile locuito-rilor. Cum aceste fragmente sInt deosebit de interesante, Incercam sa refacem origi-nalul care, din nefericire, poate fi socotit pierdut pentru totdeauna:

Teritoriul Principatelor romane e clasic precum o Italie: interiorul ftsuprafafa sa sint pline de antice lucruri romane care dau din belfug toate materia-lele necesare chiar fi celei mai neindeminatice pensule istorice; nimic nu lipsefteaici pentru a dovedi cli, intr-adeviir, aceste finuturi au fost acoperite cu gloria stii-pinilor lumii ale ceiror urine se mai plistreazil pinii in ziva de azi 01 se vor plistrade-a pururi, mai ales in Mica Valahie, unde nu trebuie sa faci decit un pas pentrua Intilni o amintire, °Heir de midi, ce poate sd o dovedeascd.

128

in

fi

si

www.dacoromanica.ro

Indigenii acestor Principate care au fost colonizafi de Traian fi de alfiimparati, urmafii lui, spre inceputul celui de al doilea veac al erei creftine fi sintamestecafi cu pamintenii dad, dovedesc fi azi o de netagaduit origine dad!, Intremulte alte trasaturi, prin costumul lor, fi infatifarea figurilor de dad sculptate peColumna lui Traian de la Roma, prin indeminarea lor de calareti, mai ales filth

prin singele rece in feria oricarei amenintari, prin priceperea de a-fi construicu desavirfire singuri casele, morile, carele, dupes ce le vor fi vazut la un altul, deall face singuri vemintele, afijderea Fi prin locuinfele lor subpamintene pe carele indragesc prin hrana lor favorites: laptele prin, varza acres' fi ofetul, prinobiceiul lor de a callitori purtind cu ei uneltele pe care le folosesc spre prega tide indata oricind o mincare proaspata, lucru nemaiintilnit la alte popoare.Apoi prin neasemuitul lor curaj in a imblinzi pe loc caii cei mai naravafi, prinospitalitatea lor cea mai omeneasca aratata &card nafii, prin caracterul ficinturile lor eroice, prin calitatea lor fireasca de a putea stra bate faro nici oteams adincurile cele mai intunecate ale padurilor de nepatruns Fi frith fipenie deom fi munfii cei mai primejdio.yi unde dorm cu cea mai mare neplisare, precum inpropria lor cases.. i in .sfisrfit, prin calitatea proverbelor fi a zicerilor, care nu seintilnesc in nici una din limbile popoarelor mai cunoscute, care Fi-au croit drumde-a lungul veacurilor §1 care se vede !impede ca sint numai ale lor. Dar, prinaplecarea geniul lor minunat pentru artele frumoase: muzica mai ales subforma tragediei, dansul, elocinta, poezia, pictura, sculptura arhitectura, prinfelul lor mare] de purta armele fi iuteala cu care le folosesc, prin ascutimeaspiritului in a intelege, a Invala 01 a imita once, dovedind ucurinfa cea maineasemuita, prin sinceritatea sufletului lor, prin numele de romani pe caredau prin acela de rdrile romane pe care-1 poarta teritoriul lor fi, in cele dinurma, prin multimea de cuvinte latine fi italienesti din limba lor populara pe carele pas' ireaza fi le folosesc ca fiindu-le materne, in cu totul acelaFi mod ca poporulroman acum faptespreceze, optsprezece secole inaintea vremii noastre; prin toateacestea, spun fi laChei, prin alte numeroase trash' turi, ei infa'tifeaza azi oobirfie romans sau italiana de netikaduit.

Deci aceste cloud neamuri de curajoase popoare obifnuindu-se unul cu cela-lalt,si reprezentind intr-adevii r o nafie daco-romans ce numarii in totalitatea sa10 000 000 de suflete, avind cloud drepturi marl sfinte precum Dumnezeu insultasupra acestor tinuturi: unul care este acela al vechii mofteniri de mai bine depaisprezece veacuri celalalt al colonizarii fi al apeiriirii drepturilor nafionaledace fi romane timp de faptesprezece veacuri pins azi prin anne fi spirit politic.

Daco-romana este un amestec, o concentrare de cea mai minunata bravura,de cel mai Malt geniu, de omenia cea mai rarer fi de ospitalitatea fi bunavointacea mai creginii. In ciuda numarului mic al ostenilor fi al capeteniilor lorpolitice, daco-romanii au fost mereu avanpostul intregii Europe, impiedicindu-iprabufirea sub nenumaratele valuri uriace de na valid ale triburilor asiatice, carenumai prin aceste tinuturi, ca printr-o uriald poarta, puteau sa se Intindd peIntreaga suprafata a continentului: toata furia, toata salbaticia barbara aid sepotolea; aid gasea impotrivire fi se stingea ca o minge de foc ca'zutd in Ocean. .57cit despre civilizatia romanilor nu as spune decit atit: ea ar ajunge foarte Igor lacel mai inalt nivel.

Sub bratul daco-roman, aceste Principate au fost fi mai sint Inca ada postpentru cei nefericifi fi pentru cei asuprifi de povara ft cruzimea unui jug barbar fi

129

,sa,

fia -,fl

fi

ti-1ft

fi ft

ti

fi

0a -/i

www.dacoromanica.ro

fanatic. Dar, of nefericire,tofi aceftia carora buna'tatea oamenilor locului leingaduie sa se infrateasca cu ei, sa ajungil la cele mai marl bogalii, la cele maiinalte demnitiiii ranguri, bucurindu-se in vole de toate privilegiile oamenilorlocului, toll aceftia care au scapat de foc, de sable, fi de robie, ajunserli fi ajungneincetat faro cea mai mica remufcare, dufmanii tradlitorii cei maineinduriitori al binefacatorilor tor...

VII dau cuvIntul meu de onoare ca Puterile occidentale vor ridica acestePrincipate to un rang mult mai insemnat, cu mult mai durabil decit cel de azi...Pacea liniftea Europe! intregi, ce inseamnii Principatele intarite pe bazaprivilegiilor nationale."

* * .

Phil in acest moment aproape ca nu au existat legaturi intelectuale intre tarileromane §i Anglia. Totu§i poetii literaturii moderne care se na§tea ii cunoscura laIa§i §i Bucure*ti, prin traduceri franceze pe unii dintre poetii englezi ai timpului.Astfel, Costache Conachi a tradus Eseu despre om de Pope §i Noptile lui Younggasira cititori indragostiti de melancolia for filosofica". Atunci cind mi§carearomantics cuceri sufletele noii generatii de romani, Ioan Eliade, al doilea creator alinvatamintului public in romane§te, legiuitorul limbii §i spiritul cel mai vioi al tim-pului sau, se opri cu admiratie in fata marilor gesturi de revolts ale lui Byron, dincare prezenta citeva piese cititorilor sai. Dar aceasta munca de traducere indirectase opri la at% Pentru a avea in engleza pagini din literatura romans, a fost nevoiesä se a§tepte ca Vasile Alescandri, cel mai mare dintre poetii moldavi ai vremii, säface cunoscute dintecele populare, mai mult sau mai putin corectate §i aranjate infelul sau propriu, pentru ca Stanley sä dea, la Londra, dupe 1850, o Antologieromaneasca, moldo-valaha", splendid ilustrata.

in acest timp, in 1829 (pacea de la Adrianopol), prin deschiderea Princi-patelor spre comertul mondial, prin crearea porturilor Galati moldav §i Brailavalah prin patrunderea navigatiei cu aburi pe Dunare o companie austriaca aavut acest monopol au Inceput sa se stabileasca relatii economice §i cu Anglia carecerea grine, sulf " §i alte materii prime §i trimitea tesaturi, sticlarie §i fierarie. Lainceputul epocii ordonate" a Regulamentului Organic, se puteau numara anualtrei sute de vase ioniene sub pavilion britanic pe Dunarea inferioara §i in 1834 vice-consul la Galati era numit un avocat englez din Constantinopol Gesoz sau Jessi"agentul din Ia§i avind acum aceea§i calitate." Casa Bell & Anderson se stabilise laBucure§ti §i, nemultumita de a trimite doar ni§te vase oarecare spre Braila §i Galati,ea it sprijini pe un anume boier care I§i Malta pe nava lui pavilionul valah ". Maimult, Anderson care avea conducerea intreprinderilor casei Bell, incepu, inainteacapitali§tflor francezi, exploatarea padurilor din Valahia pentru a exporta lemnpentru doage de butoi.' E cu putinta ca aceea§i case sä se fi ocupat de cumparareaunor produse ale tariff §i de vinzarea exclusive angro" rezervata pins acumlipscanilor, greci ce se duceau la tirgul de la Leipzig a marfurilor din Anglia".21$i ea dorea sä fondeze in 1836 o band englezeasca la Bucure§ti.n A fost vorba chiar

130

lath

si

fi

si

www.dacoromanica.ro

de a da un imprumut englezesc Principatului Valahiei. in aceasta vreme, uncalator englez pe Dunare le Ikea cunoscuta alor sai noua viata europeana care seschita in Principate: J. Quin, autorul unui Voiaj fluvial pe cursul inferior atDuniirii (A stream voyage down the Danube, Londra 1835, 2 vol. in 8).

In 1836, Palmerston era interprelat in Camera Comunelor despre intentia pecare ar fi avut-o Rusia de a institui o carantina la gurile Dunarii, fluviu care deveneadin ce in ce mai insemnat, mai ales datorita pretului scazut al materfflor prime,pentru Puterile occidentale gata de lupta impotriva Puterii protectoare care se do-vedea a fl primejdios de acaparatoare pentru acest comert pe cale de a se forma.' Defapt, la Bucure§ti s-a crezut ca nu e vorba decit despre un drept de pilotaj la Sulinape care Rusia 11 cerea navelor care se lasau in seama experientei agentilor ei. Daringrijorarea a fost mare la Londra, once act al Rusiei in aceste tinuturi fiindbanuit drept un nou atentat. 2-1 Intr-adevar, canoniere pazeau nu numai bratulSulina, dar §i intregul curs al fluviului pins la Galati, o carantina era stability pebratul Sf. Gheorghe §i era pregatita o alts instalare pe insula Letea, intre cele douabrate ale Dunarii; procedind in acest fel Ministerul rus se sprijinea pe clauzaprivitoare la carantina din tratatul de la Adrianopol." Este evident", scria consululFrantei, ca ea este stapIna Marii Negre, prin tratatul de la Oukiar- Skelessistagina gurilor Dunarii prin cel de la Adrianopol.""

Dar Anglia, spunea secretarul ambasadei engleze de la Constantinopol, DavidUrquhart, in trecere prin Bucure§ti, nu putea recunoa§te decit principiul libereinavigatii fluviale enuntat in tratatul de la Viena." Pentru momentul de fats, Austria§i Franta s-au amestecat §i afacerea s-a oprit aici."

Englezii incepeau sa bage de seama ca drumul Dunarii era calea cea maiscurta spre Asia. " La Belgrad, colonelul Hodge juca un rol insemnat in muncadiplomatica Indreptata Impotriva influentei ruse§ti.

Ar fi poate interesant sa remarcam faptul ca inainte cu opt ani de momentulin care Palmerston sustinea proiectul regatului roman, al noii Romanii, un studentvalah pe care Blutte 11 lauda ca deosebindu-se de marea parte a conationalilor sag,imprumutind de la civilizatia occidentals ceea ce avea ea mai sanatos §i mai de folospentru Cara lui, Petrache Poenaru, viitorul organizator al Invatamlntului superiordin Valahia, mergea sä vada in Anglia minunile industriei moderne §i sä studieze inacela§i timp, legile, obiceiurile §i dezvoltarea InvatamIntului public. Cititorii no§trine vor fi recunoscatori daca le vom reproduce In intregime raportul redactat deacesta la Londra, la 27 octombrie 1931.32

M-am intors de trei zile din excursia mineralogicei pe care am flicut-o inunele ale Angliei. ,Federea mea prin acele parti a lost mai lungd decit mi-ampropus la inceput pentru ca dl grefeald pe care n-a., s-ollimuresc, m-a fa cut sa (wept la Londra aproate trei luni sumele cu care l -a(iinsdrcinat sa mi le dea; apoi pentru ca aflind in aceased lard, mai multe ocaziiinlesniri de a ma instrui decit am crezut, mi-am prelungit federea atit cit mi-auhigh- duit-o mijloacele pecuniare.

131

8i

yi

piirtipsi

ff

www.dacoromanica.ro

Timpul pe care 1-am petrecut la Londra nu s-a scurs faro a-mi oferi nume-roase obiecte de studiu; cad din toate piirtile se ariaa atenfiei mele o marevarietate de lucruri demne de admirat, care-mi trezeau cea mai vie dorintil de acunoacte izvorul atitor ininuniiiii: in industrie, in legislatie 0 in tot felul dereglementiiri care nikuiesc sa faces cit mai placutii cu pianja viafa omului insocietate.

Principalul meu object de studiu in aceasta capitalii a fost acela de acunoape mijloacele folosite aici pentru a incuraja instructia public&

.'tilt, domnule, di in Anglia, fcolile publice de matte ftiinfe, nu sint atit denumeroase precum in Franta fi in Germania dar rolile primare sint mutt mairaspindite aici decit in orice altil Faro, cu excepfia poate, a Austria. Unele dintreaceste fcoli sint sprijinite de guvern, dar marea for parte au fost infliniate 0 sintintrefinute de societati de binefacere; in aceste fedi, tineretul de ambe sexe nunumal cii este instruit pe gratis, dar el este, printre allele, gazduit, hranit 0imbra cat pe cheltuiala societiifii. Nu am intilnit clitun, oriunde am caliitorit inAnglia, care sa nu aibli Foala lui numitii Charity Scoot suported by voluntarycontribution" fi nid orate unde sii nu se afle o mulfime de societiiii literare,ft/inn/ice 0 industriale care incurajeazii piiniele, artele fi meseriile.

Allituri de aceasta aplecare spre a -ti lumina concetiifenii, englezii se grabescsii-fi aduca prinosul atunci cind e vorba de a-I ajuta pe cel nefericit, cad tot princontribufie voluntary sint sprijinite tot felul de institufii caritabile precumspitalele, azilele Fi allele. Acest spirit de asociere in scop caritabil face mare cinstepoporului englez fi, in privinfa asociafiilor de speculafii care in aceasta Fara slatgenerale, pentru tot felul de lucruri, acestea deli interesate, nu au contribuit maipuffin la mciretia morals 0 fizica a acestui popor. ,Ftiti, domnule, cii aici totul seface prin companii fi in acest let guvernul nu mai este nevoit sii incarce sudoarealucriitorului fi a mepeprgarului, pentru a face drumuri, canale fi alte lucriiri defolos public. Pentru a marl fondurile institufiilor caritabile, aid sint folosite 0alte mijloace foarte demne de laud& uneori se fac chete la bisericii, la indemnulparohului dare enoria0, alteori au loc reuniuni publice, unde se tin discursuriapoi colecte fi din timp in timp se fin serbari striilucitoare unde slat oferite pebani distractii celor amatori, o parte a banilor e menita sa acopere cheltuielileserbtirii fi restul este viirsat in casa vreunei institutii caritabile. Oricit de mica mi-a fost starea bugetului, m-am Iiisat 0 eu o data atras fi am platit o lira sterlinapentru a lua parte la una dintre aceste serbari care a fost dintre cele mai alese.

A fost o serbare cimpeneascii data in cea mai frumoasti grading din Londrain folosul unul pension de tinere domnicoare sairace, sprijinit de o societate adoamnelor. Pentru a marl cipigul, doamnele au fost poftite sii aduca citevalucruri facute de mina for pentru a fi vindute in folosul institufiei. Gradina erainfrumusetatii cu gustul cel mai rafinat: se vedeau felurite plante din partealocului sau exotice inctircate cu florae cele mai viu colorate 0 cu un deliciosparfum, toate rinduite pe alei, in grupuri sau in alte figuri printre care orchestreleinsuflefeau dansul sub o veselii verdeatii fi intr-o atmosfera inmiresmatti deparfumul pe care chimia 1 -a &fruit toaletelor fi natura florilor; mai se aflau aidafezate mese pline de tot felul de fructe gustoase fi alte riicoritoare cu care lumease putea desfata in vole.

Serbarea a inceput la orele trel ale dupii-amiezii fi ditre orele ,case cindtoatii lumea se adunase, alte mese au lost atezate sub corturi impodobite cu

132

-

www.dacoromanica.ro

ghirlande fi coroane de flori de toate felurile fi dupes ce pe mese au fost puselucrurile pe care doamnele le adusesera pentru a fi vindute in folosul institufiel,doamnele care erau membre ale acelei societal/ de binefacere 0-au impartitmesele tragind la sorfi pentru a face vinzarea to licitatie a lucrurilor care fuseseraayezate acolo. Acest fel de vinzare a inveselit mult adunarea fi suma care s-astarts trebuie sa fl lost destul de insemnata caci am vazut vinzindu-se destulelucruri cu de zece on valoarea for intrucit acela care puteau plati iti disputauobiectele lucrate de doamnele ce se deosebeau de mulfime prin rangul for insocietate, prin talent sau prin frumusete. Dupii vinzare tl cind astrul zilei dispiiru,o mulfime de alte astre artificiale if inlocuirii raspindind din belyug luminaprintr-o mulfime de sticle in mii de culori, aranjate in flguri foarte diferite.Aceasta iluminare stralucitoare a crescut mult farmecul serbarii care a continuatcu veselie pind la orele unsprezece ale nopfii apoi fiecare s-a retras multumit dea fi contribuit distrindu-se in acetayi timp, la mijloacele de a lumina sexulfrumos.

Dup'd ce am cercetat atent mijlocul folosit pentru a raspindi inviita tura, mi-am intors atenfia spre frumusefile orayului fi am admirat indelung maretelepoduri a caror construcfie e in acelayi timp uriaya fi eleganta, frumoasele strazi,a caror curatenie e o mare binefacere pentru silnatatea aerului respirat aid. Darceea ce n-am vazut in alte orate yi am gasit pliicut folositor slut pie fele publice.Ali vazut, domnule, cit de vesele sint aceste locuri, cu city armonie ti cu ceeleganta sint Militate casele care inconjoara aceste piefe, ce inflitiyare desplantafia din mijloc, din gra' dinita, unde vecinul afla pe timpul verii o plimbarepia cuta, umbra ti -aer proasp

Am admirat mult ti modul de iluminat care se face de asemenea cu gaz fiam pa truns intr-unul din acele stabilimente unde se face acest element; am inva tatprocedeul fl am desenat mayinile care sint folosite pentru asta. in Anglia acest felde iluminat este general: in toate orayele acestui regat, strazile, pravaliile timanufacturile sint luminate cu gazul care se scoate din carbunele de pa-mint.Aceasta fosila neflind atit de abundentil in alte precum in Anglia, iluminatulcu gaz nu ar putea fi concurat niciodatil aid de acela facut cu ulei in modobiynuit. .ytiu, de pitch, ca la Paris, gazul care este ars in priivii este pia& maimutt de dublu decit costa lumina unei lamp/ cu ulei... Se vorbeyte, de putin timp,de o invenfie foarte importanta in acectsta arta: ar fl aplicarea in mare 0 foarteleftina, a unul procedeu care se face in mic in laboratoarele de chimie pentru ascoate gazul hidrogen prin descompunerea ape/.

Dad:* acest procedeu ar putea reuyi ar mai fl loc pe pamint care nu ar puteafl luminat cu gaz cad nu ar putea fl procurata apa?

La 10 august, primind o parte din banii pe care ii ayteptam, am plecat dinLondra pentru a merge sci vizitez minele fifabricile metalurgice ale acestei fart M-am dus mai intii la Birmingham, in comitatul Stafordshire unde am vazut stabi-limentul cel mai vestit in Anglia pentru construirea mayinilor cu aburl; de aid se

furnizeaza mayini de acest fel fabricilor din mai multe pall ale Europe!. N-aminformat asupra pretului for yi a mijlocului de a be aduce fi la not cind vom aveanevoie de ele. De asemenea, m-am informat in ce conditii ar dori muncitorii sa laasupra for insotirea acestor mayini pentru a lucra cu ele in tam noastrit cad, aya

133

fi

tart

www.dacoromanica.ro

cum foarte bine ati spus-o, s-ar pune in primejdie viata fi avutul dacti acestemacini ar fl date pe mina unor oameni atit de lipsiti de deprinderi in acest fel demunch' precum sint cei din fara noastrii.

De la Birmingham m-am intors la Londra pentru a Incasa restul de bani pecare mi trimis cad nu am indraznit sa cer fie trecufi la Birminghamde teams se nu se piardii pe drum sau sa nu se facer' o grefeald precum aceea adomnulul Pillet. Dupla ce am incasat sumo, am parasit din nou capitala fifthintirziere 0 am pornit la drum trecind incel o data prin Birmingham spreManchester in comitatul Lancaster; aici m-am oprit pentru a vedea fllaturileacestui orac, care, dupd cum ytiti, vind acest produs pe toate pietele lumii. Intrestabilimentele pentru filatura bumbacului care aici sint cele mai mdrete din citese pot vedea cele mai numeroase, se of citeva pentru torsul Unit acesteami-au atras atentia cad numai acest fel de torch- tori ar putea fi adusti la not cufolos.

De la Manchester am plecat spre Liverpool yi am facut aceasta calatorie cuun nou mijloc de transport care e una dintre minunile industriei veacului. A trecutaproape un an de cind o companie a fiicut intre Manchester 0 Liverpool un drumdefier pe care se duc Intre aceste douci orate marfuri in vehicule cuaburi; cloaked de care legate unele de allele ft inca'rcate cu 240 de oameni sinttrase, toate deodatd, de o singurd marina cu aburi fi cu o asemenea lu,eala ca nicical mai bun cal de curse nu le-ar putea urma in galop ft totuci miycarea este atitde Una ca nici nu ai baga de seams ca merg, dadi mine nu ar face zgomot,lucrurile nu ar dispilrea aproape de indata ce s-au ivit,si crezi ca toate fug,si careleramin nemiycate. Deptirtarea dintre Manchester fi Liverpool este de 32 de mileengleze drumul e facut cu aceste care cu abur numai intr-un ceas, in timp ce cudiligenta acest drum nu ar putea fl striliditut decit in patru ore. Pentru a c'dliitoricu diligenta Intre aceste douei orate se pleltesc zece sterline, dar compania de carecu aburi a sc'dzut acest pre, la o zecime, adicii cele 32 de mile pot fl felcute numaicu o lird. latil de ce once alt mijoc de transport Mere aceste doua orase a dectizut

numdrul aid torilor in mayina cu aburi a crescut considerabil cad tofl aceeacare din cumpii tare fdceau acest drum cu piciorul gasesc acum ca e maieconomicos sd mergi cu marina.

La fel 0 cu transportul marfurilor. total se face prin carul cu aburi, chiar fivitele sint duse in acest fel cu sutele: boil, oile,st caii chiar merg acum in car fi cuo asemenea iutealif di par a zbura. Drumul care are cale dublii, este aproape pestetot orizontal fi cind vezi minunatele lucran facute pentru a-I aduce in aceastastare, to pierzi in cifre socotind numdrul miinilor bdrbilteyti care au fost aicifolosite calculind sumele cheltuite. Mai intii, o mare parte a drumului trecepeste mlactini de mare Intindere fi a fost nevoie sit' se sape foarte adinc pentru ageisi o bazd solid& Dupd aceea a fost nevoie sa se acopere voile adinci pentru aridica drumul la nivel, apoi s-a sapat s-au strapuns mai multe locuri ridicates-au tiiiat treceri subpdmintene care sint luminate cu gaz.

Capitalul care a fost cheltuit in aceasta minunatii intreprindere este de unmilion de lire sterline 0 se spune ca deja Compania scoate un beneflciu de 12%

aceasta merge in crectere intrucit inch- nu s-a Intregit numdrul acestor mayinilocomotive pentru a Indestula once fel de transport de care are nevoie comertuldintre cele cloud °rase eminamente comerciale. Se vorbeyte despre continuareaacestui drum de la Manchester prin Birmingham pins la Londra acestei

134

1 -afi sci-mi

,ci

alit-rod ,ci

ci

,ci ca

si

www.dacoromanica.ro

Intreprinderi ii este destinatil uriayi sumo de 13 milioane lire sterline. Nici oindoiald ca acest mijloc de transport care °fend comertului avantaje nemiisurate,se va Intinde cdtre finele veacului nu numai asupra intregii Anglii, dar si in alteState civilizate Si cind nafiile 41 vor da in acest fel mina pentru a Inlesnicomunicatia 0 a dezvolta industria se va putea ajunge la Londra de la Sibiu inmai putin de trei zile.

In imprejurimile oracului Liverpool se afla o topitorie unde am viizut!acrid rile de rafinare a plumbului pentru a scoate argintul. Minereul care e folositaid vine in parte din minele Angliei fi mai ales din comitatul Cornwall, dar ceamai mare parte vine din Brazilia; aceasta din urmil da- 60 la nail din plumb.Dupes ce este separat argintul, se prelucreazd plumbul pentru a face plcki tuburicare sint folosite la distribuirea apei fi a gazului in orate. Lucrdrile acesteiIntreprinderi sint admirabil conduse fi totuci mi s-a spus ca beneficial care rezultdeste foarte mic deoarece minele din Brazilia find acum exploatate de cd tre oCompanie engleza, minereurile argintifere aurifere sint rafinare acolo fi prinurmare, nu mai pot ft cumpiirate ieftin pentru a le rafina aici.

De la Liverpool am trecut cu un vas cu aburi la Holywell de aici In Mold,in provincia Walks; in imprejurimile acestor orafe se afla mine de plumb careocupii o mare intindere de pamint multe cuptoare pentru topirea acestui metalLucriirile subpdmintene sint aid mult ingreunate de marele numar de izvoareintilnite in timpul slipatului fi pentru a scoate apa din put sint folosite maciniingenioase, unele m4cate de apd, altele de aburi. Aceste neajunsuri cresc multcheltuielile fi acest metal se vinde greu cu oarecare beneficiu, cad, in vInzareaacestui metal Spania depi'zfefte Anglia pe toate piefele, minele de plumb dinSpania ftind foarte bogate fi lour de exploataL Ceea ce a silit multe companii demine de plumb din Anglia sa piiriiseascd cu total aceasta exploatare,ci dintre celecare mai subzista Inca, nu mai e, se spune, decit aceasta de lingii Mold care maiare un oarecare beneficiu pentru ca s-a pus in aceasta intreprindere un capitalmare fi lucriirile sint foarte iscusit conduse de un director (d1 J. Taylor) care estecel,mai priceput inginer din Anglia. Acest domn conduce un mare num& de mine,nu numai aid, in Anglia, dar fi in Columbia 0 in Brazilia. Acest savant inginercdruia ii datorez cea mai mare parte a recomanddrilor care mi-au deschis portilepeste tot unde aveam nevoie sa veld sd ma instruiesc in scopul calatoriei mele.

De la Mold am plecat in Merthyr-Tydvill unde se afla cele mai marl Intre-prinderi pentru fabricarea fierului; acest finut este foarte bogat in huild minereudefer fi cele cloud substance se gasesc impreund asezate in straturi separate fisuccesive care Incep numaidecit dupes stratul de pamint vegetal, astfel ca nu tre-buie decit sii to apleci pentru a le aduna pe una pe cealaltd in acelayi timp,avantaj pe care nu II ai intr-altil lard unde se prelucreazd fierul. Duper ce sintscoase minereul defierfier,ci arbunele, prima operafie pe care o suporta este aceeade a fi desulfurate prin ardere parciald; pentru aceasta minereul de fier este arsintr-un mare num& de cuptoare, dar carbunele este ars in aer fiber i in gramezifoarte lungi Fi foarte apropiate ocupind o mare suprafatii. Apoi minereul ars Sic'drbunele convertit in cots sint aruncate in furnale inalte de unde se obtine fontadefer care, pusii Inca o data impreund cu cocsul in alte furnale, sufera mai intiio a doua topire pentru a fi rafinat, apoi a treia pentru aft forjat.

Toate aceste focuri sint mereu in activitate fi cind de pe vreo Ind ltime,multimea focurilor este privity noaptea trezecte o impresie inspdimintaloare, de

135

fi

ri

si

fi

sifi

si

1i

ft

www.dacoromanica.ro

Tartar. Cad intr-o parte, numeroasele gramezi aprinse de carbune dau o flacaracare aka tuiefte o suprafatil continua fi are infa'tifarea unui lac de foc, de cealaltaparte, furnalele faro numar, varsil precum craterele, prin yid" fladiri fum, iar pela baza torente de metal topiL Apoi printre aceste focuri se yid mirindu-se canifte spectre, lucril torii cu total negri, Inarmafi cu bare de metal cu care mifcafierul, de pared ar vrea pregateasciz' pentru a-i inghifi pe cei condamnall lajudecata de apoi.

Mayinile care sint folosite pentru a lucra fierul sint de o mdrime fi de oputere atit de uriafa incit atunci cind le vezi pentru prima data in lucru efticuprins de groaza ,ci de admirafie in acelafi timp. Macinile suflante au puterea a250 de cal, fiecare vintul pe care-I introduc in furnale face un zgomot inflorlitor;alte mayini care fac se invirteasca' cilindrii printre care este trecut fiend pentrua-1 forja, au foga a 300 de cai ,ci lucreazii cu asemenea vitezii ca pot forja, intr-un singur minut, doulizeci de bare defier de la optsprezece la doulizeci de pacilungime. aceasta munch era facutli cu ciocane mirate de mafini, dar inacest fel nu putea fi forjata decit o singuril bard pe minut Descoperirea folosiriicilindrilor apartine englezilor ,ci cei care au fost primii s-au imbogilfit foarterepede, dar dupil asta multi capitalifti graindu-se sa inflinceze forje de acest gen,aceste intreprinderi s-au inmulfit intr-atit incit au coplefit plata fierului fi acestbelfug nemasurat de productie i-a silit sa scadli cu mult preful pentru a vinde. 0tons defier (2 400 livre) nu costa acum decit cinci lire sterline, in timp ce in 1825se vindea cu 14 lire sterline tona. De atunci, productia a crescut foarte repedein timpul anului 1827, cantitatea fierului fa cut in Anglia s-a ridicat la 690 000de tone. Acum, mai multe companii au abandonat aceasta intreprindere in careau pierdut sume imense. Alte companii vind marfa in pierdere 0 au oprit lucrulsperind ca dupil criza imprejuthrilor actuale din politicd, cererea defier englez vacrept in strainlitate. Dar eu cred ca frumoasele zile ale comerfului englez nu sevor mai intoarce pentru acest articol, cad in loc sd caute not piece de vinzarepentru fierul el, Anglia be pierde pe cele vechi deoarece in multe cars au fostinflintate forje la fel de bune ca acelea ale Angliei fi dupa pregatirile pe care le-arn vazut in Franfa pentru a exploata aceasta industrie la scars foarte mare, sintincredintat ca in curind Cara nu va mai avea nevoie de sistemul prohibitiv pentrua declara un razbol deschis comerfului cu fier englezesc.

De la Merthyr-Tydvill am trecut la Swansea; in imprejurimile acestui portmarin se afla un mare numar de fabric' pentru topirea minereului de cupru careeste adus aici din Cornwall. Dintre toate intreprinderile metalurgice din Anglia,doar acestea unde se lucreazli arama dau beneficii insemnate; dar vecindtatea foreste foarte dauniitoare agriculturii did fumul care scapa din furnale otrlivefteusual vegetatia peste tot unde o atinge. S-au cheltuit sume insemnate intr-un marenumar de incercari facute in mai multe rinduri pentru a gilsi vreun mijloc de aconsuma fumul in furnale, dar pinii acum n-a lost obfinut nici un rezultatmulfumitor.

De la Swansea am plecat spre Redruth, in Cornwall crezind ca voi econo-mist timp bani nu am pornit la drum pe uscat cad as fi fost nevoit sd fac unmare ocol, ci m-am imbarcat pe un vas cu pine, care cu toate acestea a rilmas pemare vase zile in loc de doulizeci de ore pentru ca la putin timp de la iefireanoastra in larg, vintul s-a schimbat ne-a fost tot timpul potrivnic. Atunci amprefuit insemnatul servlciu pe care descoperirea cu abur 1-a facut ft

136

sd

Altadata

,ci

,ci

,ci,ci

masinii'

I

sd-1

ii

fi

yt

www.dacoromanica.ro

navigafiei cad vasele cu abur urmeaza tot timpul linia dreapta oricum ar batevintul. Ajuns la Redruth, am vizitat numeroasele mine de cupru 0 de cositoraflate in vecinatatea acestui orac 0 a orafului Truro. Munca de extractie, de trierefi de spillare este condus'd aici intr-un fel demn de admirat, pentru ca ingineriicare indruma aceste lucrari sint cei mai instruiti in aceasta arta, iar muncitoriiacestui tinut flind din totdeauna folosifi in mine, din tats -n fiu, au dobindit unMalt grad de indeminare in aceasta mundi i se dedica cu multa inflacarare cad

fiind pla titi nu cu ziva ci in raport cu cantitatea cu calitatea lucrarii fa cute, eishit interesafi in a lucra cit mai mult,ci cit mai bine cu putinta. Minereul de cuprucare se extrage in Cornwall este trim is intr-alte parti pentru afl topit, in finuturileunde se gasefte carbune de pamint clici in Cornwall nu se afla acest combustibil,intreaga regiune fiind de formatie primitiva. Dar pentru minereul de cositor sinttopitorii in Cornwall pentru ca acest metal fiind mult mai fuzibil decit cuprulconsumes foarte puffin carbune, care este adus din Wales.

De la Redruth, m-am dus la Falmouth ,ci de acolo, iata-ma la Londra inpatruzeci cinci de ore, cu un vas cu aburi. Poimiine voi pleca de aid la Paris 0de acolo spre Bucurefti. Cred ca nu voi putea trece pe Sena pentru ca ma tern dinu-mi vor Himine destui bani pentru a face fi o excursie prin central acelei fan;mi-as fi imbogatit mai mult observafiile geologice, dar in privinfa metalurgiei nucred ca acolo ea este mai perfectionatii decit in Anglia.

In timpul domniei, mereu tulburate, a principilor acestei epoci, mereu in con-flict cu Adunarile for expusi intrigilor consulilor rusi care intafitau ambele partila lupta, reprezentantul Angliei, servind aceeasi politica orientala ca Franta,politica de nationalitate si de autonomie, ar fi putut juca un mare rol. Dupes plecarealui Blutte ", consulul englez Robert Gilmour Colquhoun a fost consultat cacolegul ssu francez Chateaugiron, de opozitia valaha din 1838 amenintata de razbu-narea Puterii protectoare. Boierii aparatori ai privilegiilor tarii au fost indemnati saaiba o prudenta rabdare care, in acelasi timp, nu ar fi jertfit nimic pretentiilor straine:semnaturile membrilor Adunarii cerute de consulul Riikmann nu au fost obtinute.

Consulii Angliei Frantei au pus capat conflictului provocat de cererea for-mals a Rusiei la care se adaugase un firman al Sultanului, de a admite ca Regula-mentul Organic sa nu poata fi modificat gra Incuviintarea celor doua Puteri, ceasuzerana cea protectoare, ceea ce ar fi insemnat rapirea autonomiei. Adunarea semargini sa inregistreze prin biroul sau, ordinul venit de la Constantinopol, Inch-nindu-se in fata fortei, dar fail a renunta la dreptul el."

Domnitorul Alexandru Ghica, le-a fost recunoscator mediatorilorciteva zile mai tIrziu, la serbarea organizata de Colquhoun in cinstea aniversariireginei Victoria a fost reprezentat nu numai de toti dar si de fratelearheologul Mihail Ghica." 0 noun autoritate se ridicase pe acest pamint al dureri-lor umilintelor $i pentru prima data era o autoritate morals, cuprinzind garantiipentru viitor. In asteptarea unui viitor conflict european, unii boieri alaturau

137

fi

$i

$i

si

si

ministrii, sau,

si

pist

si

4. 4.

si

si

insusi, si

"

www.dacoromanica.ro

Austria la cele douA Puteri liberale ale Occidentului, In speranta de a putea restabiliautonomia patriei for §i de a-i face posibila dezvoltarea." Deja presa acestor treiState lua partea cauzei moldo-valahe §i vorbea despre posibila unire a celor douaPrincipate cu sprijinul Europei §i in interes european; 3B s-ar putea face cercetarifolositoare in revistele §i periodicele engleze§ti din acea vreme.

Un anume Voronicz, polonez, avind legatura cu printul Czartoryski, ajunse laBucure§ti, unde petrecu trei luni sub obladuirea lui Colquhoun, studiind problemaromaneasca §i cautInd in legatura cu problema polona elementele unei problemeconcrete scrie un agent francez pe care Lord Palmerston le are la inima, dupacit se pare, §i dore§te foarte mult sa-1 ajute sa reu§easca"."

La inceputul anului 1839, opozitia valaha facea apel la publicitatea ziarelordin Londra care u pareau a fi singurele aflate la IndemIna pentru acest fel de doleante.intre timp Lord Palmerston primea un memoriu semnat de toti membrii partideinationale de la Bucure§ti care declarau in fata lumii Intregi" ca suveranitateapatriei for aril de hotarIt ceruta este incalcata atit de Rusia cit §i de Turcia fara nicio urmare pentru ele. in numele dreptului natural §i al tratatelor, al acelor pretinsetratate cu Poarta, invocate din 1770 in sprijinul privilegiilor valahe, ei respingeauorice compromis cu aceia care incercau sa inabu§e libertatea natiei, atacau in nuli-tate conventiile recente dintre Puterea suzerana §i Puterea protectoare ca fiind con-trare prerogativelor deja recunoscute Valahiei §i nu mai doreau sa recunoascA Re-gulamentul Organic mai intii pentru ca a fost elaborat sub presiunea unei ocupatiistraine §i nu prin marea adunare traditionala, in al doilea rind §i mai ales, pentru cael cuprindea o concluzie §i articole contrare suveranitatii tare. 3nsu0 domnitorulales de turci §i de ru§i nu este nici legitim", nici national". Prin urmare, trebuieinlocuit de un suveran al valahilor", intemeietor de dinastie se gindeau la boierulIon Cimpineanu de un valah bucurindu-se de increderea publics atit prinvirtutile sale cit §i prin patriotismul sau". Dar, din and in and institutiile ar fischimbate prin intocmirea unui nou corp de legi politice §i civile". inalta Poarta cucare legatura este, In fapt, rupta prin violarea presupuselor tratate, va putea totu§i

§i numai cu scopul de a 'Astra prietenia ei" primi o despagubire pentru tributprintr-o contributie generalA apasInd asupra tuturor claselor. Toate acestea nu erautotu§i suficiente: era nevoie de Unirea Principatelor Si aici valah" insemneaza,cuprinzind §i fractiunea moldava: roman". V or starui pe linga Puterile aliate aleTurciei asupra contopirii populatiilor valahe fi a unirii for sub un singur sceptru.'

Cimpineanu trebuia sa plece cu un papport englezesc - in timp ce Ghica seafla in Occident la Paris, apoi la Londra pentru a infati§a situatia Principatuluivalah §i de fapt a celor doua Principate precum §i mijloacele care puteau ajuta lasalvarea lor: un francez, Colson, ce fusese citva timp rezident in cele doua Capitaleromane, era insarcinat sa-1 insoteasca; acesta negociase §i la Iasi cu domnitorul MihailSturdza, barbat inteligent §i hotarit, cerInd sprijin pentru candidatura lui Cimpinea-nu sau sa o Inlocuiasca cu a lui daca, Ghica fiind demis sau rasturnat, rivalul acestuianu ar fi avut sorti de izbinda." in februarie 1837, Sturdza Ii spunea lui Colson caprefers sa abdice cleat sa mai traiasca sub regimul proconsular rus, dar ca domnitoral noului stat moldo-valah" it va reforma, it va scapa de aristocratie §i intemeindo alto Belgie, barierci utiltz wit Austriei cit fi Turciei va da Europei o armata de100 000 de oameni. Cit despre problema Poloniei pe care Anglia pare a incerca sa

138

www.dacoromanica.ro

o lege de problema moldo-valaha, domnitorul nu a dorit sä o atinga. Nu a parutfoarte potrivita nici cuprinderea in aceasta combinatie moldo-valaha a celor douamilioane de valahi raspinditi in Banat §i Transilvania §i cu atit mai putin a Basara-biei, care i-ar fi daunat." 42 Unii boieri tineau totusi la aceasta, cad in raportul vice-consului francez se v. orbe§te despre primejdioasele for doctrine".

insu§i vice-consulul francez era pentru marele plan §i-1 apara cu inflacarare cafiind cea mai buns combinatie, mai fericita decit regatul roman": ideea rationalea unei natiuni romane, prin populatiile care se gasesc in Basarabia, in Transilvania,in Banat in Bucovina unde doua milioane de locuitori in plus ar adauga o fortsmorals la marirea unui teritoriu destul de impozant pentru a forma un zid deaparare nu numai folositor Turciei impotriva Rusiei, dar §i pentru a crea un aliat inplus Austriei precum §i tuturor Puterilor Europei occidentale". Si alti boieridoreau sa-1 aiba domn pe ducele de Nemour sau pe ducele de Leuchtenberg, desinge francez. 44 Consulul Frantei de la Bucure0 nu avea §tiinta de complot, daracela de la Ia§i, Huber, 11 sustinea din toate puterile §i incepuse deja sa vorbeascanu de moldoveni sau de valahi ci de romani."

Cimpineanu merse mai intli la Constantinopol unde vorbi atit cu greculAristarchi, reprezentantul lui Mihail Sturdza cit §i cu baronul Roussin, ambasadorulFrantei pe linga inalta Poarta. Acesta din urma se arata a fi impotriva planului. Dar§eful opozitiei nationale valahe nu se mai Buse la Paris sau Londra fsra ca notfi putut urmari mersul negocierilor. Turcii aflasera de planul sau §i poruncira printr-un firman sä fie dus la Philippopolis ca surghiunit politic. Dupe ce parasise dejaViena, guvernul austriac it intoarse din drum pentru a-I scapa de indeplinirea aceleimasuri. Alexandru Ghica a carui cadere o pregatise, avu marinimia de a le smulgestapinilor sai de la Constantinopol iertarea adversarului.

Cimpineanu ramase citva timp inchis la minastirea Margineni §i cinteculpopular fredona: Haideti frati la Margineanu sa-1 scapam de Cimpineanu "; ie§i deacolo doar gratiat de ru§i, in 1841.'

In ceea ce-1 prive§te pe domnitorul insu§i, acesta a fost nevoit sä raspunda, inseptembrie, noului consul al Rusiei, Titov, §i declaratiile lui sustineau ca, de§i iivorbise lui Colson, in ianuarie trecut, el nu putea fi facut raspunzator de vorbaria"de la Bucure§ti, Paris sau Londra unde putea fi agitate problema unirii celor douaPrincipate §i a unei ligi slave.' Din aceasta afacere nu a limas decit bro§ura secretsa lui Colson, tiparita in august §i raspindita intr-un cerc foarte restrins, Précis des,droits moldo-valaques *, care de fapt este memoriul lui Cimpineanu §i primulmanifest al unioni§tilor romani.49 Ea a fost cit pe-aci sa-1 piarda pe Mihail Sturdza§i Tarul Nicolae I vorbea despre posibilitatea de a-1 ridica de la el de-acasa pe acestHospodar cu ajutorul citorva cazaci"."

Dar ideea unirii Principatelor a fost reluata imediat de Rusia. Consulul de laBucure§ti, Riikmann, care multora nu le era pe plac §i care ajunsese de nesuferitprin casatoria sa cu o romance, sotia divortata a unui boier, fu inlocuit mai intii cuTitov §i apoi cu un alt rus autentic Da§cov, mai putin aspru in purtari decit acelneamt. S-a vazut ca Tarul Nicolae I intervenise pentru eliberarea lui Cimpineanu.

* Manual despre drepturile moldo-valahilor.

139

sä-i

si

www.dacoromanica.ro

Valahilor li s-a dat de inteles ea ar fi privita cu ochi buni naturalizarea lui Kisselev,fostul presedinte plenipotentiar iubit de intreaga aristocratie si care in 1831 refuzaseaceasta onoare in vremea cind avusese in mina Miele puterii. incepuse sä fievinturata ideea numirii lui ca principe al viitoarei Moldo-Valahii cu acest prilejreapgru candidatura ducelui de Leuchtenberg, ginerele Tarului." La 13 si 27 aprilie,Gazette d'Ausburg" vorbeste despre regatul dac ce ar urma sa fie intemeiat."

Colquhoun era cu totul compromis prin afacerea Cimpineanu. in urma unuiincident dintre comisul sau de cancelarie, grecul Asprea, si politia valaha, avu oexplicatie aprinsa cu Ghica insusi care ii declara el este nevoit ca de acum incolo sArupA once relatie personals cu el. Niste publicatii intempestive fScur5 curind ruptu-ra de nereparat." Guvernul englez iii sustinu cu toate acestea reprezentantul." Pal-merston nu dAdu nici un raspuns la plingerile domnitorului." and, in cursul ace-luiasi an 1840, Colquhoun pled pentru a da explicatii despre purtarea sa in fataambasadorului de la Constantinopol," se intoarse cu un firman caruia Ghica seincApatinA sA nu-i dea ascultare. " In septembrie 1841, parAsi din nou Principatulpentru a merge la Londra, iar Ghica folosi imediat prilejul pentru prezenta scu-zele in fata lui Lloyd, vice-consul la Braila care Linea locul superiorului sau, ara-tindu-1 pe Colquhoun ca Bind principala cauza a conflictului. Din nou ministrulenglez se fAcu luntre punte pentru reprezentantul sau, iar nefericitul domnitortrebui sa se supunA indeplinind toate cele prevAzute in firman cAindu-se pentruvorbele necuviincioase"." Dar Lloyd 11 inlocuise pe Colquhoun a carui misiune seincheiase. Citeva luni mai tirziu, Ghica era destituit de cele doug Puteri de care iia tirna domnia.

DupA afacerea Cimpineanu, consulul Frantei a fost singurul confident aldomnitorului nevoit caute prieteni printre agentii strAini. Chateaugiron iiMeuse loc lui Billecoque, personaj romantic, nestatornic foarte pfin de sine, carevisind la un mare rol politic, credea CA poate face din acest post mediocru de laBucuresti prima sa platforms. Se poate ghici in ce mod a fost continuatA o politicamenita sA duca la un moment dat la implinirea celor mai frumoase visuri aleneamului romanesc. Cit despre opozitia valaha, aceasta disparuse; sefii ei nu maiaveau veleitati innoitoare Cimpineanu slujea politica rusa. Nemultumiti de un altsoi, profesori precum Ion Eliade, studenti ca Nicolae Balcescu, nu aveau Inca nici orelatie la consulatele Puterilor occidentale. De fapt, Billecoque era prea ocupat sAsprijine interesele destituitului Alexandru Ghica impotriva succesorului acestuia,un fink boier cu strAlucitoare calitati, Gheorghe Bibescu, 60 iar reprezentantulprovizoriu al Angliei nu avea deloc calitAtile unui diplomat capabil sä apreciezeaspiratiile unui popor in plina renastere.

Sub domnia lui Bibescu, Colquhoun reaparu primit hind cu comentariidispretuitoare de colegul sau francez. 61 I s-a dat dreptate caci dupa citeva luniColquhoun se arata indragostit de fiica cea mai mare, de nouasprezece ani, adomnitorului, fapt care trezi din nou vrajba dintre Curtea valahA consulatul englez.'Tinara printesa trebui &A se mArite dupa un boier Filipescu,' dar Colquhoun avusatisfactia de a primi in 1846 girarea consulatului Frantei din miinile lui Billecoquecel impins la disperare de a fi fost invins de vechiul sau dusman, Bibescu. 64 Darfaptul nu schimba citusi de putin caracterul relatiilor dintre consul si principe.

140

§i,

§i

§i

sa - §i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Astfel, miscarea spre libertate pe care romanii o incercara in 1848, desi eraindreptata impotriva protectoratului rus, nu gasi in epoca, nici un sprijin inconsulatele marilor Puteri liberale din Occident, unde de fapt, vechiul antagonismparea a fi lasat locul unor consideratiuni prezente. Cind Mihail Sturdza ii ridica petinerii care unelteau impotriva tronului sau (martie), singurul rol jucat de agentiiAngliei in Principate a fost acela de a-i adaposti la Braila, in casa vice-consulului,pe unii dintre capii dusi in exil spre vreo indepartata provincie turceasca. Printre ceicare isi datoreaza libertatea acelui vice-consul, se numara si Alexandru Cuza, sortitsa fie vreo zece ani mai tirziu, primul dirmuitor al Principatelor Unite ale Romanieide atita timp visata. Vice-consulul Cunningham care reprezentase si intereseleFrantei,' se arata pe Dunare intr-o barca plina cu ionieni Inarmati; era cu totulhotarit faca scapati pe cei cazuti prada razbunarii lui Sturdza.' $i chiar acestiionieni facura de paza in jurul casei unde se aflau revolutionarii care se Indreptaraapoi spre Occident pentru a-si continua acolo propaganda nationala.' Acestia s-autemut ca vor fi decapitati la sosirea la Macin, pe malul turcesc. Cerura la Constanti-nopol, ambasadorului Angliei sa intervina pentru eliberarea prietenilor for aflati inghearele celui care odinioara, sprijinit fiind de revolutionarii de la Bucuresti, dorisesa fie rege al Principatelor Unite cu ajutorul Angliei.

Cind, mai tirziu, Eliade si citiva partizani ridicara la Islaz pe Dunare, steagulrevolutiei, iar citiva tineri abia intorsi de la Paris, 11 silira pe Bibescu sa fuga dinBucuresti, daca au fost citeva sfaturi date prin cancelarul consulatului englez,Grant, a carui sorb'. [2] o fire eroica, de un admirabil devotament fats de cauzasotului ei se casatori cu unul dintre tinerii sefi ai acestei Republici improvizate,consulul nu se amested pe fats, nu mai mult declt cel al Frantei, in timp ce consuliiRusiei I§i 'tiara toate masurile pentru a aduce armatele ruso-turce menite a inabusi,dupa trei luni de tatonari, revolta valahilor infaptuita in numele principiilor pe carein urma cu noua ani lord Palmerston le proclamase oficial si printre care se aflaacela de a se inflinfa asY'el de institufii incit bandienii, transilviinenii fibucovinenii sa fie atrafi sa se uneascii cu Valahia."

De altfel, agentul britanic nu facea decit sa urmeze atitudinea consulului noiiRepublici franceze, de Rion. Colquhoun se limits la a-1 recomanda ambasadoruluienglez pe linga Inalta Poarta pe Ioan Ghica, fiul marelui boier si profesor de la Iasi,cel care treisprezece ani mai tirziu urma sä fie in acelasi timp, ministrul Romanieila Londra si partizanul cel mai tipic al vechii politici engleze conservatoare si tur-cofile in noul Stat romanesc la nasterea caruia avusese bucuria de a putea contribui.In vreme ce turci precum Emin-Effendi, primul interpret al Portii era de parere caunirea celor cloud Principate intr-unul singur,si punerea for pe picior de razboi instare sa insufle teams fi respect Rusiei si Austriei, s-ar potrivi cel mai bine cuinteresul Turcier% girantul ambasadei contestind dreptul Tarului de a ocupaPrincipatele, '11 trimitea pe Ghica la ambasadorul care urma sa vina curind, la acelambasador menit sa fie ani Indelungati un dictator crestin pe Bosfor, StratfordCanning.' Poarta scria agentul Revolutiei ne vrea binele, sfaturile Frantei siale Angliei nu ii vor lipsi, dar cind afacerea va deveni serioasa si Rusia va ridicaglasul, veti fi parasiti"." Ceea ce se si intimpla.' Cu toata interventia lui Canning,trimisul Inaltei Porti, Suleiman-Pasa, veni la Dunare ca anchetator impotriva uneisimple revolte.75

141

sa -i

www.dacoromanica.ro

Cu toate acestea desi Canning dezaprobase miscarea catre inceputul luiaugust, Colquhoun se duse la Giurgiu pentru a protesta impotriva intrarii trupelorturcesti in Valahia.76 Nu trebuia sä se amestece si sentin ;a lui Canning fusese datadeja: trebuie sa se renunte la ideile democraticep, care, de altminteri, erau compro-mise prin acea anarhie pariziana menita sä provoace reinstaurarea autoritatii subforma Imperiului napoleonian restaurat. In Camera Comunelor, Palmerston celcare odinioara ridicase problema viitorului Principatelor, va raspunde uneiinterpelari exprimind parerea cg intervenind, Rusia nu a comis nici un act contrartratatelor, cg ea nu a facut decit sä dea curs cererii exprese a domnitorului Moldovei0 cg, de altfel, nici nu era vorba despre o anexiune, ci de un simplu provizorat.78

Dupa primirea inflacarata facuta lui Suleiman, a trebuit sa se incuviintezeintrarea ca stapin a lui Fuad, noul reprezentant al Sultanului, viitorul Mare-Vizir alerei reformelor, a Tanzimatului"; acesta a inceput prin a pune tunurile asuprapompierilor din Bucuresti care iesisera ca tovarasi in intimpinarea trupelor turcesti(septembrie). Notabilitatile din Bucuresti, apoi locotenenta domneasca instituita decomisarul turc precedent, 11 alesera pe Colquhoun pentru a interveni pe linga Fuad.O scurta declaratie rostita chiar de gura plenipotentiarului turc 11 Instiinta ca, dupaobicei, un Caimacam urma sa fie asezat pe ruinele regimului revolutionar si ca, dealtminteri, Intreaga populatie se va bucura de iertare. Nu mai starui neavind ordinsa o faca."

Revolutia luase sfirsit si capii ei se bucurara de a fi scapat de captivitate pen-tru a se putea refugia in Occident si a incepe o neobosita propaganda in scopul for-marii acelei Romanii unice pe care parintii for o cerusera englezilor si francezilorInca in 1839.

Neexistind relatii culturale intre Anglia si Principate aceasta propaganda nuavu nici un reprezentant la Londra, in timp ce legaturi strinse uneau literaturafranceza si sufletul francez de renasterea romaneasca ai carei conducatori cautaseraadapost in Parisul pe care unii 11 cunostea deja din timpul studiilor si din carefacusera centrul activitatii for patriotice. La un moment dat s-au gindit sa-i Incre-dinteze acest post de aparator al drepturilor romanesti in Anglia, lui loan Ghicavorbitor al limbii engleze 80; Insa acesta primi curind de la turci misiunea de areforma insula Samos in calitate de bei crestin. A. G. Golescu, unul dintre tinerii ceimai Inflacarati, apoi Rosetti dorira sail is asupra for aceasta sarcina."

Colquhoun, care Isi continuase misiunea si sub locotenenta domneasca, nuinterveni mai mult decit colegul sau francez; cind Ghica lnsusi declara ca anumitesimpatii turcesti s-au izbit de indiferenta englezeasca', consulul se margini sa trans-mita banii pe care-i pastrase si corespondenta surghiunitilor, a caror securitate per-sonals o recomandase comandantului armatei turcesti, renegatul croat Omer-Pasa."Eliade si maiorul Tell, membri ai fostului guvern, fusesera primiti in casa acestuia."Starui personal pe linga Gheorghe Magheru, care, ca general, capitan" in numeledemisul guvern, comanda citeva mli de panduri Omni in Oltenia, pentru a-i cere sadepuna armele si sa opreasca orice actiune care nu poate fi decit fatala ValahieiIntregi" si ostenii tarani se risipira plingind de furie. Invitatia lui Canning avusesesucces deplin. ' Acesta Isi impusese deja directia, orbeste, nemilos"" turcofill inpolitica engleza din Orientul al carui stapin exclusiv si neindoielnic a fost Inainte sidupa razboiul Crimeii ce trebuia sa-i fie marea opera politica.

142

www.dacoromanica.ro

In timpul celor citeva luni care precedara numirea noilor domnitori a drordomnie era hotarita pe §apte ani inainta§ii for fuseserA domni cu titlu viager,inafara de destituire sau revolutie Barbu Stirbei in Valahia §i Grigore AlexandruGhica, in Moldova, Colquhoun lua asuprali apararea celor care s-au compromis inrevolutia indreptata Impotriva actelor arbitrare ale ru§ilor ale caror trupe se uniseracu trupele otomane. Canning insu§i a fost nevoit sa intervinA pentru a pune capatacestor masuri care aduceau atingere §i unor supu§i britanici. Se temea CAPrincipatele vor trece sub suveranitatea Tarului, el care dorea sA be pasireze cuonce pret §i oricare ar fi fost sentimentele locuitorilor, sub autoritatea Sultanului."Prin urmare, la 23 noiembrie vorbi energic, invocind §i in numele Frantei aceagarantie a integritatii teritoriale otomane pe care cele doua Puteri au luat-o asuprafor in deplina intelegere cu Rusia, in 1841, la sfir§itul crizei egiptene.

Inainte de sfir§itul anului, A. G. Golescu ajunsese deja la Londra, unde reu0sl i se publice in Morning Herald, un Intins articol despre revolutia valaha. "Amintea serviciile facute de roman in secolul al XV-lea cind eroica for aparare aDunArii §i a Carpatilor salvase cre§tinatatea de primejdia turceascA §i tratatele carele aparau autonomia in fata Inaltei Porti, datoria Europei Intregi de a le inapoiavechea suveranitate, fie §i numai pentru a-i Impiedica pe ru§i sA se intinda spre Con-stantinopol. Proaspata revolutie i-a fost impusa acestui nefericit popor de Europaoccidentals §i de Turcia insa§i care cerusera fapte ca dovada a nemultumirilor Im-potriva regimului de protectie ruseasca. Nu era oare nevoie de o reforms profundaa institutiilor Intr -un moment cind Turcia insA§i lucra la a ei? Ne vom razvrati Im-potriva spiritului vremii Si a vointei lui Dumnezeu dad nu vom infra pe marea calepe care Providenta a deschis-o omenirii."" Vorbind unui public conservator, Goles-cu arAta ea acea mi§care nu a avut excesele revolutiilor din Paris §i din Galitia, fiinddoar o declaratie de principii, o mare manifestatie populara, un festival national".PArea ca insa§i Providenta intervenise pentru a impiedica violentele §i vArsarea desinge. Tributul a fost trimis Portii, Sultanul a fost aclamat drept suveran preami-lostiv", Suleiman-Pa§a a fost primit ca un protector al noii libertati jertfindu-i-seforma de guvernare §i aratindu-se gata sA primeasca schimbari in Constitutie dinpartea Portii. Rusia nu era nici ea insultata §i se vorbea despre o eterna recuno§tin-ta in schimbul gestului Tarului de a renunta la un protectorat inabu§itor pentrunationalitatea romans. Din nefericire, Turcia nefiind sprijinita de chiar Puterileliberale, a cedat in fata diplomatiei ruse §i a restabilit o ordine odioasa.

Nu ar putea fi destul de dur calificata, adaugA cu curaj emisarul valah, parasi-rea acestei tali de catre Franta, Anglia, Germania, de Parlamentul de la Frankfurt.Abandonarea unui popor a carui a§ezare geograficA le poate fi atit de utila este ocrima impotriva propriilor for interese. Dad totusi aceasta nepasare era sortita sadureze, ar urma o a doua revolutie pe DunAre §i tot Imperiul Otoman va fi cuprinsde flacari caci mica noastril Sara este cheia de boltif .a Intregului edificiu european.920 chemare este adresatA catre toate popoarele surori §i chiar catre poporul ruspentru ca sä poata fi evitata aceasta catastrofa. Un scurt expozeu istoric §i un caldu-ros apel la con§tiinta englezilor au fost adaugate de redactia ziarului. Dar Golescuparasi curind Londra §i propaganda romaneasca se opri dui:4 primii pa§i."

in martie 1849, problema Principatelor fu dezbatuta totusi in Camera Comu-nelor. Lordul D. Stuart intreba pentru care motiv ru§ii mai ocupa Inca aceste

143

'

www.dacoromanica.ro

Principate despre care declarasera ca vor sa le paraseasca imediat dupa restabilireaordinii: el privea problema numai din punctul de vedere al drepturilor Turciei si alintereselor comerciale engleze. Lord Palmerston reinnoi asigurarile ca tot ceea cepriveste integritatea teritoriala a Turciei ii este la inima ca nu este citusi de puffindispus sä is parte la taierea in bucati a Statelor Sultanului si nu putea admite asadar,ca altii sä traga foloase din aceasta impartire. Comertul englez in Imperiu, e in con-tinuu progres, de aceea se felicita de a putea anunta ca, in fapt, trupele Tarului sevor retrage de indata ce situatia interns a celor doug tari va fi indestul de consoli-data, la incuviintarea Portii Ministrul care pretuia politica prudenta adopta-tä de Rusia in timpul acesta de tulburari, era hotarit sa nu intervina nicaieri intrucitera, ca mai Inainte, de parere ca Ministerul de la Petersburg nu are in vede nici oschimbare de hotar. Totul nu e decit o chestiune de timp. Adauga ca, in ceea ce pri-veste aceste revendicari romanesti, pe care evita sa le numeasca, intentia tnalteiPorti este desigur, de a introduce ameliorari imbunatatiri necesare".

Vom adauga ca un anume membru al Parlamentului se grabi sa mai spunadace scopurile lui Nicolae I erau diferite de acelea tocmai aratate, va avea parte, inmod sigur, de un razboi maritim cu Anglia care se va lupta pentru a impiedica oconfiscare a Dunarii inferioare." Morning Cronicle admitea totusi ca tratatul de laAdrianopol ar fi ingaduit Rusiei sa intervina in Principate, chiar impotriva vointeiPuterii suzerane."

De fapt, trupele imperiale incepusera sä se retraga in 1835, dar curind au fostrechemate in partea de dincoace de Prut. Pretentfile Tarului, aratate prin misiunealui Menscikov, la dreptul de a-i proteja pe toti membrii Bisericii greco-pravo-slavnice" din Wile Sultanului amenintau independenta Turciei. Principiile direc-toare ale lui Canning erau deci, direct $i brutal amenintate. Prin urmare, el facu totce i-a stat in putinta pentru a-i Incuraja pe turci obisnuiti sa cedeze defapt, el, ambasadorul preaputernic in Constantinopol, a fost cel care, punind inmiscare ambitia franceza, atit de strins legate de protectia catolicilor in Orient caciin primul rind era vorba de cimpul de rivalitate reprezentat de Locurile Sfintedeclara imparatului din nord un razboi de care Ministerul de la Londra lug notenu facut decit sa-1 serveasca.

Acest razboi se terming printr-o victorie, o mare victorie tirzie asupra Rusiei.Cind diplomatii Europei se intilnira mai Int li la Viena, apoi la Paris, pentru arevedea, sub presedintia Frantei imperiale a lui Napoleon al III-lea, clauzele trata-telor incheiate la Viena, sub presedintia Austriei, impotriva fostei Frante imperialea lui Napoleon I, Anglia propuse, e drept, sä se ceara locuitorilor din Principate,dupa sistemul care schimbase regimul politic in Franta, parerea for in privintareformelor de care vorbise cu patru ani mai inainte Palmerston $i pe care Turcia nule luase niciodata in serios. Palmerston a fost chiar unul dintre principalii factori aiideii de Unire, dar nu se invoia sä se aduca in vreun fel atingere drepturilor intan-gibile ale Turciei prin crearea unei Romanii unificate; Canning se impotrivi dintoata puterea sa precumpanitoate si la Londra nu a fost dusa acea propagandaromaneasca ce ar fi putut naste un curent de opinie mai puternic decit rezistentainteligentului diplomat incapatinat.

Rapoartele lui Thouvenel, ambasadorul Frantei pe linga fnalta Poarta, nearata zilnic toate stradaniile imparatului Napoleon al III-lea impotriva hotaririi

144

§i

insa§i.

§i

cA,

§i

mini§trii §i,

§i

§i

www.dacoromanica.ro

implacabile a reprezentantului Angliei, pentru a face sa triumfe punctul sau devedere care era cel al Unirii celor doul Principate. incurajata pe fata de Canning §ipe furi§ de ambasadorul Austriei care se temea ca noul Stat sa nu devina punct desprijin pentru revendicarile celor trei milioane de romani pe care-i Linea in conditiide inferioritate absolute, Poarta rezista tuturor incercarilor de a fi convinsa.

Numind drept al doilea Caimacam in Moldova, insarcinat sa prezidezealegerile pentru Divanul ad-hoc" (Adunare cu scop determinant) menit säinfati§eze dorintele romanilor din acest Principat, pe un grec rink. §i ambitios,rivnind la tron, Nicolae Vogoride, inalta Poarta se intelese cu acesta sa falsificelistele electorale Si rezultatul acestor manevre necinstite erau pe punctul de a ficonfirmate de Mare le-Vizir, cind Napoleon ii ordona lui Thouvenel sa coboarepavilionul §i sa se imbarce pentru Franta. A fost nevoie de aceasta presiuneamenintatoare pentru ca listele sä fie anulate §i se §tie ca adunarea aleasa pe o bazacu totul noun enunta limpede dorinta de Unire.

Dar imparatul francezilor se vazuse la Osborne cu regina Victoria §i pentru ac4tiga sprijinul Curtii §i al Ministerului impotriva lui Canning, facuse largi concesiiin privinta formei noului Stat. Aceasta Unire urma sa cuprinda doi domnitori, douaAdunari, doul armate; o comisie legislative cu sediul la Focslani chiar pe hotaruldintre Moldova §i Valahia §i o banderole pe drapele distincte reprezentau slabainovatie in care a fost preschimbat un plan atit de maret. Anglia ci§tigase partida:nimic nu era schimbat in resorturile fundamentale ale Turciei intangibile."

in afara acestei griji, Anglia nu §ovaia sä se amestece in treburile romane§ti.Cind Colquhoun care devenise cel mai experimentat §i cel mai influent dintreconsulii de la Bucure§ti, semnala la Constantinopol §i la Londra cesionarea de notterenuri cu titlu de locatie obtinuta de Compania austriaca de naviga ;ie cu aburi aDunarii, ea protesta invinuindu-1 pe fostul domnitor Ghica, ajuns caimacam alValahiei, de a fi sprijinit aceste Incalcari.' Colquhoun nu se sfia sa critice cu vioiciu-nea-i obi§nuita purtarea trupelor austriace care, din 1854, folosind_prilejul dat derazboi, se stabilisers in Principate pe baza unui tratat formal cu Latta Poarta care'Area a se teme numai de o anexiune din partea ru§ilor."

S-a potolit intre timp: in vara anului 1857, la un banchet facea elogiulgeneralului imperial Marziani, iar reprezentantul Angliei in comisia de anchetatrimisa de la Constantinopol pe Dunare, nimeni altul decit sir Henry Bulwer, sealatura colegilor austriaci §i turci pentru a se plInge ea numai trimisul francez sebucura de simpatie din partea populatiei." Cu toate ca §edea la Pa§cani, aproape deBucure§ti, in casa de la tail a caimacamului, Bulwer nu §ovai sa se declare printr-un trimis special pe linga Ghica nepotul lui, capitanul Bulwer du§man al celuicare Ingaduia ca asemenea acte sä fie indreptate impotriva demnitatii salepersonale. ' Aceeaqi atitudine du§manoasa o avu §i secretarul Dalyell, care in 1857ii tinu locul lui Colquhoun chemat la Londra pentru consultari. $i la intoarcereColquhoun 11 facu raspunzator de toate aceste manifestari francofile generale §iinflacarate pe insu§i Ghica, protejatul sau de odinioara caruia ii descoperise imediattoate cusururile administratiei sale, foarte adevarate, de altfel.101 La rindul sau,Henri Churchill, consul la Ia§i, protesta energic impotriva inlocuirii aceluia dintrecei trei caimacami chemati sä prezideze alegerea domnitorului care era socotitdrept cel mai distant fata de Unire.102

145

www.dacoromanica.ro

Aceasta du§manie aratata unei cauze putin cunoscutg §i cu atit mai putinapreciatg cuprinse Intreaga suflare englezg. in van, la 4 mai 1858, Gladstone susti-nut de Deasy, infati§g Camerei Comunelor nu numai situatia internationalg a Prin-cipatelor, dar §i cauza nationalg a romanilor care merita, cel putin atentia aratatgcauzei sirbe. Secretarul de la Foreign Office trata problema drept prea putin inte-resantg; Lord John Russel I§i adaugg influenta la temerile turcilor, Disraeli, mem-bru al Cabinetului, declarg cg vrea sg respecte acordul incheiat cu Franta, iarPalmerston insu§i declarg ca nu poate interpreta cererea unui domnitor strainpentru Romania units declt drept intentie de a instala la Bucure§ti un principe russau depinzind de Rusia adicg pe acel duce de Leuchtenberg, a cgrui candidaturgfusese sustinutg de insu§i Stirbei in 1848. Ca urmare, Camera respinse cu 292 impo-triva 114, motiunea Gladstone care ar fi fost o manifestare oficialg pentru cauzaUnirii.103

Ceea ce urmg a fost o loviturg de teatru nea§teptatg din partea romanilor.Moldovenii alegindu-1 in ianuarie 1859 ca domn pe un nou bgrbat",Alexandru Cuza, voturile valahilor se oprirg fare exceptie asupra persoaneiaceluia§i, la 5 februarie urmgtor. Se crease o Uniune personalg §i acela care oinfaptuise avea §i dorinta §i mijloacele de a ajunge curInd la o Unire realg. Totiagencii Puterilor garante scria consulul France4 Beclard erau adunafi in aceazi in tribuna diplomatic& In ciuda sentimentelor deosebite care ne insuflereau,sent singur ca nici unul dintre noi nu a asistat faro sa fi lost influenfat, la acestemimitoare manifestciri.i' Colquhoun putea deci sg vadg in persoana principeluimoldav din 1859 acea unire a Valahiei cu Moldova pe care Ministerul sau oconcepuse in persoana lui Mihail Sturdza, domnitorul moldav, in urmg cu dougzecide ani impliniti. Bulwer telegrafiase imediat: Dubla alegere este recomandatel caun caz exceptional spre aprobare Porcii fi ar fl cu putincii ca ea sa fie admisti.'

Nu primi instructiuni in sensul unui protest impotriva acestui mod ocolit de aajunge la scopul pe care unioni§tii §i-1 propuseserg. Formele au fost de altminteri,scrupulos observate §i nici chiar inalta Poartg nu ggsi vreun motiv de critics in fatsfaptului Implinit". Doi ani mai tirziu, ea recuno§tea in mod clar un singur Statroman, cu Alexandru loan Cuza ca domnitor pe viatg. Rolul agentilor britaniciscazu dintr-o loviturg; nu mai erau decit ni§te consuli ca toti ceilalti, fare insarcingridiplomatice. Si totu§i am fi dorit sg cunoa§tem §i din raporturile lui Colquhoun §iale succesorului sau aceasta rodnicg domnie de §apte ani care, dupg ce a dus la secu-larizarea pAmInturilor detinute de mingstirile grece§ti din Turcia §i la infiintareaproprietatii targne§ti, se terming printr-o abdicare silita in februarie 1866.

Alegerea noului domnitor Carol de Hohenzollern, din ramura catolicg deSigmaringen coboritor prin femei din Beauharnais ca §i Leuchtenberg-ii qi dinMurat §i clientul politic al lui Napoleon al III-lea, dadu prilej Inaltei Porti, care erastgpinitg de §efii Tanzimatului nationalist, sg cearg garantii din partea acestei noiRomanii, a cgrei independentg fusese atit de mult discutatg in ultimul timp. LaConstantinopol se dorea ca noul Hospodar"numit prin firman §i investit de Sultansg recunoascg faptul ca Statul sau face parte integrantg" din Imperiul Otoman §ica, prin urmare, nu are dreptul de a-§i aroga nici un privilegiu suveran precum emi-sia de monede, Infiintarea unui Ordin, Incheierea de tratate, relatii nemijlocite cuPuterile strain etc.

146

www.dacoromanica.ro

De la Inceput Anglia si Franta, de altminteri a fost alaturi de Turciacontinuind sa vegheze cu inversunata grija nu numai asupra integritatii teritorialeabsolute ci si asupra tuturor prerogativelor acesteia.106 Spiritul lui Canning maidomnea Inca la ambasada britanica de la Constantinopol.107 Romania I i doreaindependenta; prin urmare, ea era dusmanul ordinii stabilite in Orient prin victoriaengleza din 1856; once mijloc diplomatic era potrivit pentru a pune bete-n roatedezvoltArii acestei tendinte. Desi Isi pastry acest punct de vedere, ambasadorulbritanic pe lingA Sultan, influentul Lyons, a contribuit totusi prin sprijinul au larecunoasterea lui Carol I.' Dar curind, a fost nevoit sä intervina pentru a schimbaatitudinea guvernului roman fats de bandele bulgare care luptau pentru libertateatarii Ion "° Urmasuli sau, sir H. Elliot, avu o atitudine si mai dura fata de Romaniaon de cite on a putut bAnui o intentie din partea acestui Stat de a desface legaturilecare II tineau de Turcia decazuta. sfatui chiar pe Vizir sä-i certe pe romanpentru niste pretinse inalcari la Dunare, in 1837.'12

Interesul aratat Principatelor de cercurile englezesti era pur economic. in1867 cInd a fost vorba de construirea retelei de cai ferate pe care Wile Dunarii leasteptau de multa vreme, niste englezi se alaturara austriacilor pentru a cereconcesiunea Ofenheim; Casa Barkley & Stanforth Incheiase Inca sub domnitorulCuza o conventie pentru construirea unor poduri metalice care insa nu a fost dus5la implinire, "3 dar se tie ca linia Cernavoda-Constanta (Kustendsch6), in Dobro-gea tura, a fost si ea o crea ;ie englezeasca. Inginerul Hartley, despre care se va maivorbi, a Intocmit dupA 1870, proiectul caii ferate duble a Prutului, mergind de la Iasila Galati. "4 Concesiunea Crawley "5 o companie engleza ce dAdu-se deja liniaGiurgiu Bucuresti provoca dezbateri Indelungate si avu un sfirsit nefericit.

0 altA problems interesanta pentru publicul englez era aceea a situatiei celor300 000 de evrei, stabiliti mai ales in secolul al XVIII-lea si in primii ani ai celui ur-mator, in mare parte de obirsie germana si vorbind un dialect galitian, prin urmarecu totul izolati de masa taranilor romani, mici comercianti trAind pe seama claseilucrAtoare. 0 puternica agitatie in Occident avea scopul de a constringe guvernulroman sA le dea acea plenitudine a drepturilor politice aci ei au avut tot timpuldrepturi civile pe care populatia aplecatA numai spre cistig, nu s-a gindit niciodatasa le ceara. Moise Montefiori reprezentantul InflacArat al acestei miscAri deemancipare, facu o vizita pe Dunare, in 1867. intors din aceastA calatorie pe care nua continuat-o si in Moldova, fAcu la Londra o declaratie loiala cum ca niciodatA nuau fost persecutii Indreptate Impotriva evreilor si ca domnitorul insusi 1 -a Incre-dintat ca nici nu le va ingadui vreodata. "6 Cu toate acestea, imediat ce se putea celputin banui vreo miscare antisemita, avea loc cite o violenta interventie engleza.'"

La lucrarile ce se Indeplineau la gurile Dunarii, in numele comisiei europene,Anglia era reprezentata de acel inginer, sir Charles Hartley, al arui nume varAmine legat pentru totdeauna de ele. La un moment dat, in 1869, a existat intentiade a folosi cunostintele acestuia pentru a face in Basarabia meridionala Inca unitscu Romania, in satul Cibriano, un mare port la mare a arui constructie nu ar ficerut decit 20 de milioane."8

In timpul alAtoriei sale in Occident, in 1874, dupa ce Invinsese primele si celemai marl greutati ale carierei sale, domnitorul Romaniei, insotit de tinara-i sotievizita incognito si Londra. Principesa Elisabeta a fost primita nu de regina Victoria

147

"' II

www.dacoromanica.ro

care era pe cale de a pleca in Scotia" Lord Derby, ministrul Afacerilor Externelipsise $i el ci de printesa Louise, maritata cu marchizul de Lorne, de printulprintesa de Walles si de ducele d'Edinbourg $i de sotia lui, area Mare-Ducesa Mariaintre care $i musafir fusese urzit cindva planul de casatorie care-I purtase pe acestadin urma la Livadia. Musafirii princiari au fost condusi de marele filolog MaxMuller. La Chislehurst, cel care iii datora tronul lui Napoleon al III-lea depuse ocoroana pe mormintul imparatului. L-a cunoscut pe Canning, pe atunci in virstade 86 de ani prea putin capabil de a intretine o conversatie curgatoare. Participaactiv luind chiar cuvintul printre convivii banchetului recomandindu-le acel drummai scurt spre Orient reprezentat de Cara lui la congresul orientalistilor ale carorpreocupari nu se intindeau totusi asupra acestui unghi european al Balcanilor.Romania scria Carol I este aici o terra incognita Si simpatiile fats de Turcia sintaici atit de man incit nu are nici un rost sa lupti impotriva acestei marote. Cu toateacestea am intrat in legatura cu citiva englezi influenti". Cu nici un pret nu s-a doritsa i se recunoasca domnitorului calitatea unui sef de Stat avind dreptul de aintretine relatii personale in strainatate.

Aceasta atitudine fu pastrata $i in timpul marii crize turcesti care incepu in1875 cu revolta bosniacilor si a hertegovinenilor (1875-1876) urmare a uneltiriloraustriace dorind sä faca din Franz-Iosif un Imparat latin al Orientului. Sint cunoscu-te stradaniile Angliei de a impiedica, impotriva planurilor de dezmembrare $i detutela europeand ale lui Andrassy, once atingere care s-ar fi putut aduce demnitatiidegeneratului Imperiu turc. La conferinta de la Constantinopol tinuta dupa decla-ratia de razboi Si infrhigerea Serbiei, la sfirsitul anului 1876, Lord Salisbury insusiiii folosi autoritatea pentru a zadarnici intentiile lui Ignatiev, atotputernicul amba-sador al Rusiei. Cum orbirea Turciei constitutionale" nebuna incredere a luiMidhat-Pala aderentilor sal nu faceau decit sa serveasca impotriva rezolutiilorconferintei de pace de la Londra intrigile panslaviste, se ajunse la acel razboi intreRusia Turcia de care se temea intreaga lume (aprilie 1877).

La inceput, Romania urma o politica de stricta neutralitate, de la care asteptarecunoasterea drepturilor ei traditionale de deplina suveranitate interns concesiipe Dunare, chiar abandonarea gurilor Dunarii pe care congresul de la Paris leadaugase Moldovei inainte de a le incredinta definitiv Sultanului. in noiembrie1876, loan Ghica, turcofil convins admirator al Angliei care ar fi sprijinit bucu-roasa in 1863 candidatura acestui prieten al lui Canning impotriva domnitoruluiCuza,'" fu trimis la Londra pentru a-i infatisa lui Salisbury insusi aceste pretentiimodeste; nu se dorea, impotriva intentiilor acaparatoare ale Rusiei si a relei inten ;iidublate de un orgoliu fara masura a Turciei, decit consolidarea, in chiar interesulmarilor Puteri, a acelei puternice bariere impotriva tendinfelor care, periodic, ame-ninfa liniftea ,ri echilibrul politic in Orient; se dorea Intarirea tarii asigurareaviitorului ei atit nimic mai mult. Garantia Europei, spuneau instructiunile lui,afa cum este ea in prezent, afa cum rezulta din tratatele de la Paris pentruRomania, nu este suficienta fi ar fl de interes european ca ea sa devina foarteeficace. Dar i se raspunse ca Europa, tinindu-se de propriul ei program nu se poateangaja intr-o actiune separata ca momentul nu este bine venit ministrul englezcunostea deja hotarirea Tarului de a-i fi inapoiate cele trei tinuturi ale Basarabieimeridionale: Cahul, Bolgrad si Ismail retrocedate Moldovei de care fusesera mai

148

si

si

si

gi

si

si

sfsi

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Intii desprinse in 1856 prin acela§i tratat de la Paris pentru a pune problemaDunarii inferioare. 'n Cind jignirile aduse domnitorului §i nu mai putin intereseleactuale ale Orli §i traditiile ei istorice dusera la incheierea unei conventii cu Rusiacu atit mai necesara cu cit trupele Tarului ar fi trecut oricum §i in orice imprejurarePrutul, Anglia fu indignata de acest act de tradare". Pe deasupra, nici unul dintreoamenii politici consultati de catre domnitor in aprilie, nu vorbise despre Anglia;cei care nu doreau o colaborare cu Rusia cereau spirjinul Austriei, care intre timpsemnase o conventie secrets cu rivala ei, abandonlndu-i tinuturile basarabene inschimbul propriei instalari in Bosnia §i Hertegovina."

In timpul acestui razboi care le-a dat romanilor gloria de la Plevna, dar a dusla despuierea for finals cu compensatia acceptata de nevoie a Dobrogei turce§tinici nu s-a mai Incercat sa se cerceteze intentiile Angliei, nici chiar atunci cind can-celarul Gorceacov enervat de protestele romanqti ameninta ca dezarmeaza trupelecare in 1877 au salvat armata Arhiducelui Nicolae. Conceptia englezeasca era binecunoscuta: aliata a Rusiei, Romania nu putea invoca medierea unui al treilea §i cuatit mai putin impotrivirea ei energica fata de Puterea pe care s-a grabit s-o urmezein noua ei cruciada balcanica.

Avind In acela§i timp grija ca Tarul sa fie crutat trupele acestuia au fosttotu§i impiedicate sä intre in Constantinopol prin aparitia flotei britanice politicalui Disraeli, Lord Beaconsfield o continua pe aceea a lui Palmerston in ultima eifaze. La congresul de la Berlin, unde a fost reprezentata de Disraeli, Anglia nu luacuvintul decit pentru a cere ceea ce acest ministru numea de parca ar fi fost vorbade o veche populatie indigene aservita emanciparea evreilor roman" §i ea seIncapatIna sa nu recunoasca Romania independents 'Ana cind votul Camerelor nua dat o solutie problemei admitind intrarea individuals a evreilor in cetatea roma-neasca. Noul ministru al Angliei, White fusese insarcinat sa grabeasca executarea §ia acestui punct din tratatul de la Berlin.' in schimb, cind conflictul cu Rusia pentrudelimitarea Dobrogei la vest de Silistra, colonelul Home, trimisul britanic, luapartea romanilor cerind ss le fie cedat §i acest Ora§.17"

Din luna februarie 1880, deci dupa aproape paisprezece ani, Anglia a fostreprezentata la Bucure§ti printr-un trimis §i ministru plenipotentiar; Romania II tri-mise la Londra pe loan Ghica a carui misiune dura mai mult de zece ani. Darniciodata nici chiar dupa ce principesa Maria, fiica ducehli d'Edinbourg, se casa-torise cu mo§tenitorul regelui Carol, Ferdinand, suveranul de acum al Romanieirelatiile nu au fost prea strInse.

Au trebuit a§teptati ultimii ani pentru a avea relatii intelectuale mai strinse.Pozitia luata de dl. Seton Watson (Seotus Viator) in apararea drepturilor nationaleale romanilor din Ungaria, I-a purtat spre tratarea problemei romane§ti in an-samblul ei §i lucrarile sale au dat acestei cauze o popularitate de care nu avuse pinaacum parte. in ultimul timp au fost publicate des traduceri din literatura englezamai ales din Carlyle. Dar acesta nu e decit un inceput. Limba engleza abia acum afost introdusa ca facultative" in invatamintul secundar romanesc §i Inca nu existso catedra de literatura engleza in Universitatile noastre. Nu avem Inca nici traducericomplete §i multumitoare din Shakespeare.

Nici activitatea economics a Angliei pe Dunare §i Marea Neagra nu a crescutin masura permisa de circumstantele deosebit de prielnice. Comertul englez nu a

149

www.dacoromanica.ro

avut, in general, cresterea ce se putea astepta. In timpul lui Cuza, C. A. Rosettivorbea despre posibilitatea patrunderii capitalului englezesc nu numai in dileferate, dar si in comert $i in afacerile cu petrol la care nu s-au gindit decittreispreceze ani mai tirziu dind capitalul englez, cu mult inferior capitalului germansi american, nu a avut cel putin valoarea capitalului olandez in exploatareaminelor care urma sA fie aproape cu totul neglijata $i lAsatA in seama slabeiinitiative romanesti in aceea a padurilor tradate" Intreprinderile austro-maghiare in lucrarile de canalizare a riurilor care nici macar n-au Inceput inacelea edilitare a oraselor romanesti in Ong dezvoltare. Sintem spunea C.A. RosettiIn 1864, dezvoltindu-si aceste idei de viitor influentate de relatiile engleze alefamiliei sale aliituri de Anglia cad Anglia e libertatea, e marea industrie fi notvom pieri pentru di ale noastre comori riimin ascunse."

Nu mai vorbim despre aceasta problems a Dunarii, care ar fi trebuit puss ladispozitia comertului si a industriei celei mai libere natii singurul mare interes alromanilor, material si moral" si pentru englezi cea mai mare Californie, o Americain Europa": Anglia se va lasa intrecuta de Austria, avangarda intereselor germane.0 tentative romaneasca de a lua parte la Expozitia de la Londra, nefiind sprijinitade guvernul englez a sucombat in 1862 datorita invidiei turce.

In ceea ce priveste finantele, primul Imprumut romanesc a fost Incheiat laLondra, sub acelasi Cuza, cu fratii bancheri Stern, in sums de 956 000 lire sterlinecu 15 1/2%; a fost de doul on acoperit. ' Sub domnia lui Carol I, numai Angliaindrazni sä batA moneda divizionara din al-ma a Principatului, deli inalta PoartAnu dorea, dupe cum am vazut, sA-i recunoasca acest drept; ping in ultimii ani cind afost introdusa moneda de nichel, se mai foloseau Inca acei banuti de zece centimecu o frumoasa lucratura, atit de asemanatoare monedelor englezesti cu aceeasi va-loare. Mai tirziu, romanii ajunsera cu totul tributari pietei germane, Anglia cedindpentru totdeauna terenul, ca si cum expansiunea financiara a nemtilor in acestetinuturi nu ar fi putut aduce atingere intereselor sale.

Alianta Romaniei cu Antanta, jertfa ei de sine, bravura dovedita de umilii eitarani au fost poate necesare pentru a al-Ma celei mai man dintre Puterile lumiicalitAtile unei natii de 14 milioane si dreptatea cauzei sale.

SA asteptam cu Incredere urmArile!

NOTE

1. Hurmuzaki, X, pag. 138-139, n. 182.2. Ibid., pag. 145, n. 190. Cf. pag. 150, n. 200.3. Ibid., pag. 155, n. 208.4. Ibid., pag. 177-178, n. 241.5. Ibid., pag. 424.

150

-

--

-- -

-

-

www.dacoromanica.ro

6. Ibid., pag. 350, n. 416.7. Ibid., pag. 355, n. 424, Cf. pag. 357, n. 429; pag. 363, n. 436; pag. 364, n. 438; pag 365, n. 440.8. Ibid., pag. 368, n. 444; pag. 376, n. 458.9. Ibid., pag. 443, n. 535; f. ibid., pag. 449, n. 541; XVII, pag. 56, n. 60. Cf. pag. 9, n. 129.

10. Ibid., pag. 182,279. Cf. pag. 230, n. 359; pag. 276, n. 416.11. Ibid., pag. X, pag. 461, n. 563.12. Ibid., pag. XVII, pag. 333.13. Voyage en Turquie et a Constantinople, Paris 1828, editia a II-a 1854; traducere germana

1828; traducere olandezA 1829.14. Calendarul Catania de Gorjan, anul 1856; reprodus in Revista Istorial I, pag. 136 si urm.

Unele idei se regAsesc si in memoriile lui Bois-le-Comte, Hurmuzaki, XVII.15. Hurmuzaki, XVII, pag. 374.16. Ibid., pag. 381.17. Ibid., pag. 435; cf. ibid., pag. 662.18. Ibid., pag. 421. Mai tirziu un Bosi, un Scotto reprezentau la Piatra si la Botosani si interesele

Angliei; ibid., 660,676.19. Ibid., pag. 440.20. Ibid., pag. 512.21. Ibid., pag. 513-515.22. Ibid., pag. 652, n. 651.23. Ibid., pag. 465.24. Ibid., pag. 600.25. Ibid., pag. 622-623, n. 634, Cf. ibid., pag. 635,627, n. 638.26, Ibid., pag. 634 si urm. 638 si urm.27. Ibid., pag. 636.28. Ibid., pag. 638, n. 642.29. Ibid., pag. 660, n. 657.30. Ibid., pag. 665, n. 660.31. Ibid., pag. 681, n. 671; pag. 709, n. 693; pag. 679-650, pag. 722, n. 706.32. Cf. N. Iorga, memoriu in Analele Academiei Romfine", sectiunea literary XXVII, pag. 250

si urm. Cf. N. Iorga, Studii ci documente, VIII, pag. 164, n. 198, (si pag. 100-101, n. 164).33. Hurmuzaki, VIII, pag. 683, n. 673.34. Ibid., pag. 706 si urm.35. Ibid., pag. 707.36. Rolul vice-consului de la Iasi, Gardner era cu mult inferior (vezi in acelasi timp, ibid.,

pag. 665, n. 660).37. Ibid., pag. 718, n. 703.38. Ibid., pag. 729.39. Ibid., pag. 720, n. 705.40. Ibid., pag. 727-728, n. 713.41. Ibid., pag. 729-730.42. Ibid., pag. 733-734, n. 717.43. Ibid., pag. 739, n. 720.44. Ibid., pag. 738.45. Ibid., pag. 732, n. 717.46. Ibid., pag. 739,742-743,764,769.47. Ibid., pag. 803-804, n. 778.48. Ibid., pag. 750, n. 733. - Colquhoun era in iunie la byile Mehadia; ibid., pag. 743, n. 725.49. Ibid., pag. 755-756, n. 738. - Despre alte lucrAri ale lui Colson: Coup d'oeil rapide sur l'etat

des populations chretiennes de la Turquie d'Europe" si De l'etat present et de l'avenir des Principautesde Moldavie et de Valachie" - ambele aparute in 1839 (era deja Wan cind a scris si o lucrare IntinsAintitulatA Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques", Paris 1862) vezi, nota lui NervaHodos, ibid., pag. 769, n. 1.

49. Ibid., pag. 778-779, n. 758.50. Ibid., pag. 808, n. 782.51. Ibid., pag. 804,805, n. 770-780. Cf. ibid., pag. 809, n. 782.52. Ibid., pag. 771.53. Ibid., pag. 774, n. 754.54. Ibid., pag. 781.55. Ibid., pag. 781.

151

www.dacoromanica.ro

56. 783, n. 761.57. Ibid., pag. 789, n. 766-767; pag. 792, n. 76; pag. 812-813, n. 785; pag. 814-815.58. Ibid., pag. 824, n. 795; pag. 825, n. 707; pag. 831 si urm.59. Ibid., pag. 835.60. Vezi, N. Iorga, Histoire des relations entre la France et les Roumains, pag. 118 si urm.61. Hurmuzaki, XVII, pag. 928.62. Ibid., pag. 1035-1036.63. Ibid., pag. 1036-1037,11. 975. - Despre o cAlAtorie oficiala a lui Colquhoun in Moldova, ibid.,

pag. 1038-1040, n. 978.64. Ibid., pag. 1088, n. 1026; pag. 1089 $i urm.65. Ibid., pag. 1094-1095.66. Anul 1848, I, pag. 244 si urm., 257 si urm.67. Ibid., pag. 269.68. Ibid., pag. 279. Mai tirziu Cunningha, se afla in fruntea comitetului pentru mentinerea

ordinii la BrAila; ibid., II, pag. 660-661.69. Ibid., pag. 338.70. Ibid., pag. 645.71. Ibid., pag. 605.72. Ibid., pag. 607-608.73. Ibid., pag. 610. La 16 (18) iunie Colquhoun era sigur de sosirea cazacilor (pag. 625). 0

scrisoare de-a lui, foarte prietenoasA, impotriva bAtrinilor boieri, ibid., pag. 655.74. Un memoriu adresat de Ghica ambasadorului Frantei Angliei, ibid., II, pag. 197-201.75. Ibid., pag. 445.76. Ibid., pag. 667. Cf. ibid., pag. 668.77. Ibid., IV, pag. 31-32.78. Ibid., ultimul volum, pag. CX-CXI.79. Ibid., IV, pag. 351 si urm. Cf. ibid., pag. 373-374.80. Ibid., IV, pag. 325.81. Ibid., pag 69, 381-382; V, pag. 415, 547.82. Ibid., IV, pag. 349.83. Ibid., pag. 425, 449, V, pag. 164, 303, 569; VI, pag. 46, nota 1.84. Ibid., pag. 13.85. Ibid., IV, pag. 537-538, 573, 583-584, 609; V, pag. 90.86. Ibid., pag. 760.87. Ibid., pag. 382, 389, 419-421. Cazacii II arestaseri pe negociatorul Asprea, pag. 419.

Protestul lui Colquhoun pentru un conflinct de la Braila, cauzat de dezarmarea generala, pag. 470-471,492-493.

88. Ibid., pag. 421-422.89. Ibid., pag. 486-488; cf. ibid., pag. 489.90. Ibid., pag. 565 urm.91. We thought we should be rebelling against the spirit of the age and the age and the will of

God if we did not enter in the broad path which Providence had opened for humanity"; ibid., pag. 567.92. Our Title country is the keystone of the great European edifice"; pag. 567.93. Ibid., pag. 710.94. Ibid., VI, pag. 147-150.95. Ibid., pag. 156.96. S-a pretins (Le Constitutionel din 19 februarie 1856) ca Anglia ar fi avut un candidat pentru

Unire, pe printul de Savoie-Carignan.97. Sturdza $i Skupiewscki, Acte documente, IX, pag. 1-3.98. Ibid., pag. 4.99. Ibid., pag. 11.100. Ibid., pag. 13-14.101. Ibid., pag. 84- 87.90, 133, 173, 215.102. Ibid., VIII, pag 123 $i urm., 145.103. Ibid., VII, pag. 6Q; IX, pag. 51$i urm Cf. Anul 1848, V, pag. 678.104. Sturdza $i Skupiewscki, op.cit., pag. 275.

152

fi

ji

5i

55

www.dacoromanica.ro

105. Double elections recommanded as an exceptional case to approval of the Porte, and willprobably be assented to" (Xenopol, Domnia lui Cuza-Voda, II, pag. 273). Turcii au fost sfkuiti sa nuIncerce o interventie military (ibid., pag. 274).

106. Despre problema armelor sirbe trecute prin Romania in 1863 fi interventia lui Bulwer,ambasador la Constantinopol, vezi, Xenopol, Cuza-Voda, pag. 247 $i urm.

107. Batrinul diplomat a fost nevoit ridice totu1i, glasul pentru a cere, in mai 1876, aceaegalitate confesionala in Turcia, care era cuprinsi in decretele din 1853, datorate influentei sale; Ausdem Leben Konig Karls von Rumanien (citat: Carol I), III, pag. 54. Pentru actiunea consului laBucuresti, ibid, I, pag. 119 si rum.

108. Vezi, ibid., II, pag. 283.109. Ibid., I pag. 144,178.110. Ibid, pag. 203.111. /bid, II, pag. 333.112. Ibid, pag. 340113. Ibid, I, pag. 186.114. Ch. Vogel, in, Revue des deux mondes, 1875, pag. 426.115. kid, II, pag. 227,412.116. Ibid, I, pag. 218-219.117. Ibid, pag. 265-268.118. Ibid., pag. 368.119. Ibid, II, pag. 388 si urm. Cf. pag. 390-391.120. Xenopol, Cuza-Voda, I, pag. 274, nota 43.121. N. Iorga, Politica extern a regelui Carol I (In romaneste), Bucurelti 1916, pag. 171-172. A

fost vorba despre o conventie comerciala (Carol I, op. cit., pag. 64).122. N. Iorga Politica extern a regelui Carol I, pag. 194 si urm.123. Misiunea lui Dumitru Bratianu la Londra, in acest scop, la Inceputul anului 1879, ibid.,

pag. 159 si urm.124. Audienta lui Bratianu Kogalniceanu acordata de Beaconsfield, care se multumi se le

spuna: Yri politica, ingatitudinea este adeseori raspalta celor mai bune servicii"; ibid., IV, pag. 74-75.Cf. ibid., pag. 128. -

125. Xenopol, Cuza-Voda, II, pag. 409 -410.126. Ibid, pag. 196.

[1] La 25 septembrie -17 octombrie 1826 s-a semnat Conventia ruso-turca de la Akkerman, princare se confirmau clauzele Tratatului de pace de Ia Bucureiti (1812) in virtutea caruia tinutul dintre Prut

Nistru intra In componenta Rusiei. /n privinta tkilor romane Conventia prevedea confirmareaprevederilor hatiserifului din 1802, care Ia rindul sau prelua clauzele firmanelor din 1774,1783 $i 1791,cu privire Ia stabilirea obligatiilor materiale ale Principatelor fats de Poarta; scutirea tkilor romane deplata a haraciului pe timp de 2 ani; alegerea de ate Divan a Domnilor pardinteni pe timp de sapte anicu asentimentul Rusiei Turciei, libertatea comertului sub rezerva aprovizionkii Portii cu grin;instituirea unor comisii care sa propuna masurile necesare Imbunatatirii situatiei tkilor romane.

[2] Maria Grant, fiica unui ofiter scotian $i a unei frantuzoaice, nascuta la Guernsey, Anglia, inanul 1820, decedata la 13 februarie 1893, la Bucuresti, publicist& Prin anul 1846 era, in Bucuresti,institutoarea copiilor fratelui Catincli Odobescu. In familia Odobescu 1-a cunoscut pe C.A. Rosetti cucare s-a casatorit $i a Impirtasit cu acelasi devotament, ca sotul sau, idealurile revolutiei romane de la1848 din Tara Romaneasca. Primului sau copil, nascut la 6 iunie 1848, i-a dat numele Libertate. A insotitpe uscat, de la Giurgiu la Svinta pe revolutionarii munteni exilati aflati in ghimiile turcesti Intre care segases sotul sau, allturi de N. Balcescu, D. Bolintineanu, Ion lonescu de la Brad, Incurajindu -i,transmifindu-le informatii, procurindu-le alimente imbracaminte. Cunoscutul om de culture francezJules Michelet 11 face un elogios portret in lucrarea sa Ldgendes democratiques du Nord, in capitolulPrincipautes Dann ubiennes. Maria Rosetti este considerate prima ziarista romance.

153

sa-si

si

si

si.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA RELATIILOR

RUSO-ROMANE

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

PRIMELE FORME ALE COMUNITATIIRUSO-ROMANE

Sprijininduli obiectivele politice a§a-zis nafionale pe deosebirile de neam,poate, de dialect, in mod sigur, dar nu §i de limbs, spirit, traditii politice §i aspiratiipopulare, existente Intre ucrainenii supqi in parte, ai Austriei Si fratii for din MareaRusie, o grupare politics din Austria vrea sa extinda pIna la Carpati §i Dunare,frontierele unei viitoare Ucraine, stat rus treat Impotriva ideii ruse0 a viitoruluirus. Se complace in a-i considera pe daci drept o populatie slava de vreme ce sepoate atribui un caracter slay unei Orli a sarmatilor ce locuiesc in Transilvaniapresarata cu vechi nume geografice slave. Este negat caracterul profundtransformator pe care, in mod sigur, 1-a avut influenta latina in aceasta regiune §imai apoi, cucerirea §i colonizarea ei oficiale. Antii §i venezii care au ocupatvremelnic acest teritoriu carpato-danubian pins la a-§i putea deschide o cale spreviitoarea for patrie, Peninsula Balcanica sint considerati adevaratii singuriilocuitori statornici care ar fi dat unui intreg teritoriu un aspect national, din care arfi derivat, intro maniera sigura §i fars intrerupere, populatia ruteana aflatacompact in Bucovina §i in anumite pall ale Basarabiei septentrionale. Romaniin'ar fi venit decit mai drziu, ca pastori nomazi dadi au existat vreodatii adevaratinomazi printre piistori i-au Inlocuit pe predecesorii lor, care I i pastreaza inmod necesar toate drepturile asupra teritoriilor pe care nu le-au parasit decItpartial. Se procedeaza intr-o maniera absolut stingace Intr-o opera pur politica, larealizarea careia, de mai multe on §i mai ales Incepind cu 1914, au participat §iromanii.

in rest, aceste teorii Ant nascociri in intregime. Si nu un interes politic lerespinge ci adevaruI faptelor constatat, ce-i drept, printr-o metoda care nu-iapartine lui Hru§evSki [1] §i nici elevilor §i amicilor sai din Galitia.

Vechii daci, wzati mai ales in citadela transilvana, ca §i getii, congenerii forstabiliti pe malurile Dunarii, erau de neam trac §i prezenta unor asemanari intreaspectul fizic, imbracamintea, ocupatiile §i tendintele artistice ale rutenilor aleromanilor descendenti din ace§ti stramo§i traci trebuie explicate prin singele traccare curge in venele acestor slavi occidentali, ca de altfel, §i In venele sIrbilor §ibulgarilor. Influenta romans, care i-a deznationalizat complet pe daci §i pe getiImprumutindu -le un limbaj latin, nu poate fi tratata drept un accident oarecare Intr-ocontinuitate de viata slays pe acest teritoriu; se poate admite numai ca ea nu i-aatins cleat in mica masura pe ace§ti traci, daci de dincolo de granite ", carora

157

Ii

1i

si

www.dacoromanica.ro

rutenii le datoreaza, in parte, existenta. E foarte adevarat ea antii §i venezii au locuitpe aceste meleaguri, unde au lasat o multitudine de urme in limba romanilor de azi§i In denumirile geografice ale tinuturilor care se intind in egala masura atit inBucovina §i Basarabia de Nord cit §i in partea vecina, a Moldovei, pins inapropierea Ia§iului. Dar incepind cu secolul VI, dupa migratia antilor §i venezilorspre sud, au fost inlocuiti complet cu elemente traco-latine care au pastrat in sateleal caror nume se terming in -dull, vechea desinenta din ucraineana -ovce, pe careau adoptat-o de altfel, ca sufix propriu deseori adaugat unor radicaluri de origineindigene.

Noi nu credem in posibilitatea unui stat ucrainean", a carui nume ciudat,aminte§te de epopeea taranilor §i aventurierilor jefuitori cazaci §i dezvaluiecaracterul ambigu §i nesigur al lucrului in sine, pe care Incearca a-I defini. Dar rufiivor riimine mereu vecinii romanilor ft romlinii nu vor inceta niciodata de a fivecinii rufilor. Din multe puncte de vedere nu e vorba de o simple vecind tate, cifi de o coabitare. Este o iluzie, nu doar zadarnica, dar Fi raufacatoare, stillimaginezi ca intr-unul dintre aceste teritorii se va ajunge vreodata la infliptuireaunei unitati etnografice integrindu-i pe unii, de bunii vole sau cu form, in formanationala a celorlalti. Un lung trecut o dovede§te §i, dad un numar mare de ru§is-au pierdut inainte de secolul al XIV-lea in masa romanilor din partea Moldoveiseptentrionale, chiar dad, dupa anexarea Bucovinei moldave, indeosebi intre Prut§i Ceremu§ au fost asimilati de torentul invaziei galitiene provocat §i favorizat decatre Stat, in ciudatele sale combinatii de etnografie politica, s-a dus vremea cindtransfigurarile etnice la minut mai erau Inca posibile. Ambele 121141 nu trebuie sii selimiteze doar la retain reciproce ci sii caute sincer, in adincul fiintei lor, unelement de rezistenta impotriva invadatorului maghiar in Maramuref germansau evreu in Bucovina fi de colaborare fraterna in vasta opera de civilizatiece abia Incepe in aceste frumoase fi fertile tinuturi. Or, pentru a atinge acest scop,trebuie sic- abandonlim teoriile exclusiviste a caror falsitate istoricii nu este egalatiidecIt de consecintele for defavorabile ambelor park.

Ping in secolul al IX-lea, romanii §i ru§ii nu vom spune ru§ii occidentaliIntrucit nu exists aceasta distinctie create prin cucerirea tatara §i prin influen ;a eimultilaterala au avut aceea§i organizare politica, asemanatoare celei a slavilor dinvestul Balcanilor de neam sirbo-croat §i a vechilor locuitori ai Panoniei. Voievoziiconduceau sate ce aveau o viata patriarhala, reunind indivizi cu acela§i stramo§ §ifondator. Ei se uneau numai pentru a se apara sau pentru scurte navaliri invecinatati, pentru raiduri aducatoare de glorie §i prada de razboi. Ace§ti voievozinu erau, dupa cum le-o arata §i numele, decit ni§te capetenii razboinice, functiilepa§nice de judecator, de stringator de dari pentru nevoile comunitatii fiindincredintate cneazului, al carui nume definind acelea§i atributii, se Intilne§tedincolo de diferente nationale, de la tarmul Adriaticii ping departe, in stepaEuropei Orientale. Chiar §i maghiarii, cind au venit pentru a se stabili in aceastaPanonie careia i-au asimilat populatia primitive slava §i, mai tirziu, in Transilvania,leaganul neamului romanesc, §i-au schimbat prima for organizare de migratorijefuitori cu sistemul cnejilor §i al voievozilor. Se §tie ca Sf. Stefan, o creatieapostolica romans, a fost la Inceput simplu Voievod Vojk (denumire Intilnita atit laslavi cit §i la romani).

158

www.dacoromanica.ro

Exceptindu-i pe croatii supu§i influentei unei alte propagande care vorbea deepiscopul cuceritor de la Salzburg §i de Scaunul episcopal al Adriaticii, slavii §iromanii au fost atra§i de Biserica orientala de la Constantinopol. Ierarhia bizantina,care a alungat §i din Bulgaria, la sfir§itul secolului al IX-lea, agentii pontifuluiroman, a adaugat §i aceste tinuturi dependintelor sale, romanii hind nevoiti sA-§isacrifice vechile traditii ecleziastice care ii legasera de Illyricum.

Noua Roma s-a folosit de Biserica bulgara, de limba slava, creata prinpropaganda inceputa in Moravia de cei doi apostoli", Chiril Metodiu, slavi dinhinterland"-ul din Salonic. Nu trebuie sä se creada cA aceste deosebiri nationale arfi existat pentru initiatori sau pentru discipolii lor, precum Sf. Clemente, pe careBulgaria nationalA de azi, vrea sA-1 considere ctitorul vietii ei spirituale. Yn afarA debiserica ce nu putea fi decit ecumenics, folosind limba national/ doar in caz denecesitate extrema, ca multi alti slujitori cu propaganda, ei nu recuno§teau decitImperiul, Imperiul etern §i unic, oricare ar fi fost originea celor care ii purtausceptrul sau ii apArau sterna.

Teritoriile locuite de roman, de cealalta parte a Imperiului, in Moesia,Macedonia, Thessalia, Epir, erau provincii bizantine; malul sting era teoreticpamint al Imperiului, numele basileului ImpArat se Intilne§te in mai toatepove§tile populare romane§ti §i chiar in gindirea politica a neamului. Bulgarii, sirbiimai tirziu, nu puteau sA conceapa Intemeierea unui alt imperiu, pe alte baze, avindo alts legitimitate §i tendinte diferite, ei doreau Imperiul nu pentru natiunea lor, cinumai prin aceasta natiune. ha de ce, mai tirziu, ni§te pAstori rAsculati Petru,Asan §i Joan au putut Intemeia cAtre anul 1200, un Imperiu sprijinindu-se pepopulatia bulgarA, adoptind traditiile politice ale vechii Bulgarii a lui Krum §iSimeon, fail a-i imprima vreun caracter national, fara a Incerca vreo restrictie dedrept sau vreo influents Intre nationalitalile care au contribuit la formarea lui.

Cind ru§ii din Kiev, la Inceput simpli pirati pe Marea NeagrA, au stabilitlegaturi papice din ce in ce mai strinse cu Constantinopol stralucitorul, uimitorulTarigrad, ora§ul impgratilor" imprumutarl de aici ritul oriental pentru Bisericalor §i conceptia de Stat imperial. Ca §i voievozii, cnejii, conducatorii lor de stat, nuse situau in afara Bizantului, dar din acela§i motiv ca §i slavii din Balcani §i chiarromanii, erau cuprin§i in sfera de influent./ a acestuia. Nu era o renuntare, nicimacar o umilire, ci singura modalitate prin care posesiunea teritoriala putea obtinelegitimarea

Or, catre anul 1000, Constantinopolul ajunsese sa -1 declare in subordinea sa,pe Imparatul bulgar", in fapt aliat al familiei Cezarilor bizantini. merse maideparte: aceastA crea ;ie politica barbarA, aflatA in vecinatatea sa, mai puteareprezenta un pericol viitor; idealul de unitate real/ se ivea atit in Roma pontificalscit §i in Bizantul ImparAtesc. Pentru a distruge cetele bulgare care Inca maiInconjurau tronul vasal, au fost chemati ru§ii de la Kiev, care, nelasindu-se a§teptatiau venit ca simpli mercenari, dar §i atra§i de prada de rAzboi. invingIndu-i pe ace§tiaparatori ai Statului" de la Pres lav, Sviatoslav a rAmas pe acest pamint balcanic pecare ezita sa-linapoieze legitimului posesor, suzeranul de la Constantinopol. A fostasediat la Silistra, undeli stabilise re§edinta §i faptul Insemna cA malul romanescdin fats era supus ordinelor sale, ceea ce ii era de fapt necesar, pentru a pastra

159

si

Si

www.dacoromanica.ro

legatura cu Cara de origine, ocolind drumurile bintuite de pecenegi. Fortat, in celedin urma, sa piece dupa o Indelungata rezistenta, el a luat cu sine obiceiuri care numai erau cele ale varegilor scandinavi, creatorii ducatului de Kiev, nobili balcaniciImpopotonati cu titlul de boieri, preoti obi§nuiti sä tina slujba in limba slava §i arti§tiapartinind acelei lumi bizantine pe care fusese nevoit s-o paraseasca. A fost °mornpe drum de barbarii turanici din steps, dar mo§tenirea a fost pastrata de poporul sau.

Dar aceste forme statale, aceste conceptii politice, aceste practice culturalepatrunsesera de mult §i in lumea romaneasca. imparatul legitim a fost intotdeaunarecunoscut, chemat in ajutor §i servit chiar §i in timpul uzurparii lui vremelnice decatre intru§ii bulgari. Biserica bizantina a fost mereu acceptata alit In ritual at §iierarhic. Primii dintre ace§ti tarani de la Dunare" se impodobisera deja cu titlul deboieri, imprumutat de bulgari de la turanici.

In acest mod, vechea continuitate patriarhala de civilizatie primitive, dintreru§i §i romani I§i urmeaza cursul, complefindu-se §i complicIndu-se prin alteinfluence sub forma superioara a Imprumuturilor bizantine, fie direct de laConstantinopol, fie prin intermediul unui imitator grosolan, poporul bulgar.

Acest fenomen a durat timp de doua secole pins la invazia tatara.Violentul val al mongolilor care nu a fost stavilit nici de bariera Carpatilor,

nici de linia de separatie a Dunarii, ajungind Oda pe malurile Adriaticii §i lahotarele vastei lumi germanice, i-a cople§it atit pe ru§i cit §i pe romani. Cele daub-naguni au Mout deopotriva parte din noul Imperiu asiatic cladit pe bazeimprumutate de la milenara China. Dace cnejii ru§i s-au tirit la Hoards" pentrua-i duce bani, daruri, ateodata chiar §i capul lor vinovat, un Nogai, un Toktai,conducatori imperiali ai Hoardei, iii stabilisers re§edinta pe malul romanesc alDunarii, de unde puteau controla mi§carile Statelor balcanice, unde intrau adeseoripentru a se casatori cu printese bizantine sau pentru a impune tari" din neamul lor,la Timovo. Si, dace ru§ii au imprumutat de la aceasta stapinire care a durat maimult de un secol, o noua conceptie statala, o noul ordine administrative §1financiara precum §i tendinta de a muta centrul de gravitate al vietii lor politice sprerasarit, de la Kiev la Moscova, dace Statul lor a scapat din aceasta ocupa ;ietransfigurat de tip mongol, romanii, care din 1330 se aflau sub dominatia directs atatarilor, In marele port de la Nistru, Cetatea-Alba (Akkerman) a hanilor §i inanumite parti orientale ale teritoriului lor, au pastrat de la ace§tia regimul vamaltermenii Mari o dovedesc suficient anumite elemente de drept penal §i, probabil,clteva idei politice. Fars a mai socoti institutia sclaviei tiganilor, ace§ti tatara§i (micitatari) importati prin intermediul invaziei lui Gingis-Han care i-a adus dinHindustan pentru a face din ei armurierii, artizanii §i muzicienii cuceritorului.

In acest interval, viata ruseasca libera s-a retras catre apus unde o a§tepta, inegala masura, influenta, ambitia §i tendinta cuceritoare ale regatului apostolic alUngariei, vasal al Sfintului-Scaun. Un regat al Rusiei kievene s-a format astfel,dupa modelul maghiar, avind in frunte, uneori, printi aliati, Inruditi cu Arpadienii.Halici Inflorea intr-o epoca in care nu se vorbea Inca de Lvov (Lemberg), sau deCracovia (Krakov) §i Bizantul intretinea relatii cu aceasta ortodoxie indaratnicaaparatoare a independentei care rezista asalturilor propagandei catolice aflate inslujba Ungariei.

160

www.dacoromanica.ro

Dar, acest regat al Kievului detinea izvoarele Dun Arii, ale Siretului §i alePrutului. In mod fatal el trebui sa tinda [2] spre a lua in stapinire aceasta Dunare alcarei nume rasuna in vechiul cintec al lui Igor. A exista fldrd Indoiala, in momentneluminat de cronici sau de documente, in care o nou.1 unitate ortodoxa ruso-romana parea cd trebuie sä se fi stabilit Intre pretentiile Ware de la estamenintarea maghiara din vest.

Atunci Lituania pAginA, apoi Polonia catolicA, sub-germanica, au intervenitpentru a intoarce in folosul lor, procesul de descompunere care ajunsese la capAt.De atunci, numai prin intermediul acestei Polonii, confundate cu Lituania,absorbita sub raport politic, cele doua natiuni au putut sä se cunoascA sä seinflu en teze reciproc.

[1] Mihail Hruievski (Hrusevskij), 1866 1934, istoric ucrainian nationalist, adept al doctrineipanslaviste. Principala sa lucrare este Istoria Ucrainei ruseFti, 10 vol., Lvov, 1906 1934, in care afundamentat istoric pretentiile austriace asupra Ucrainei §i utilitatea caedrii unui stat ucrainianindependent fat/ de Rusia.

[2] in anul 860, are loc prima expeditie rusa impotriva Bizantului IncheiatA cu un exec. Totodataau loc patrunderi incipiente ale cregtinismului In Rusia. Mai tirziu, in 882, cneazul Novgorodului, Oleg,cucereite Kievul §i acest ora§ devine capitala Statului rus, iar intre anii 883 885 supune triburile slaveale drevleanilor, severiarilor §i radimicilor, pentru ca intre 907 911 sä Inteprinda mai multe campaniiimpotriva Bizantului incheiate cu un tratat comercial ruso-bizantin (2 septembrie 911) prin carenegustorii ru§i au capatat dreptul de a face comert cu Bizantul. Intre anii 912 945, mare cneaz de Kieveste Igor care in urma abuzurilor Acute pentru perceperea tributului provoaca rascoala drevleanilor incursul greia, in anul 945, este ucis. fi urmeag cneaghina Olga (945 969), aceasta organizeagadministratia locall stabileite cuantumul dArilor. in toamna anului 957 viziteag Constantinopolul,prilej cu care se cre§tineaza. Cneazul Siviatoslov I Igorevici, fiul cneaghinei Olga, devine major in anul969 qi preia conducerea statului kievean pita in anul 972. Siviatoslav supune pe viatici §i intreprindecampanii impotriva bulgarilor de pe Kama gi din Caucazul de Nord intre 966 967. Urmeag alte atacurimilitare, intre 968 969, in Bulgaria qi cucereite Durustorum (Silistra) la 7 decembrie 968. Peste citivaani, la 24 iulie 971, Sviatoslav este infrint de bizantini, pierde cetatea Durustorum §i este obligat sl seretraga. Pe drumul de intoarcere in Rusia este ucis de pecenegi in 972. Tiny de opt ani, 972 980, auavut loc lupte fratricide pentru domnie, care s-au incheiat cu victoria lui Vladimir I Sviatoslavici(980 1015), in vremea cAruia statul kievean atinge apogeul puterii sale. Dupa moartea acestuia profit/de luptele interne dintre succesorii lui Vladimir regele Boleslaw ce Viteaz care, in 1018, cucereiteKievul. Un an mai tirziu, in 1019, Iaroslav cel intelept (1019 1054) recucerelte Kievul. in anul 1036s-a infiintat Mitropolia de Kiev. Intre anii 1054 1113, din nou, au loc lupte interne intre urmaiii luiIaroslav, fiii acestuia Iziaslav, Sviatoslav §i Vsevolod se lupta pentru domnie, iar aceste conflicte aumarcat inceputul farimitarii politice a statului kievean.

161

gi

si

-

ss

-

-

-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

PRIMELE RELATII POLITICEINTRE ROMANI I RUSE SCIIIMBURI DE CIVILIZATIE

Dupg anexarea Galitiei de cgtre Cazimir cel Mare [1], rusii occidentali auIncercat sä creeze noi institutii politice, noi centre de civilizatie pentru neamul lor.Noul regim nu semgna citusi de putin cu fostul regim lituanian care respectaseprofund o viata culturalg mai veche decit a sa, de la care imprumutase tot atiteaconceptii §i forme de organizare cite vor Imprumuta mai tirziu otomanii de la lumeabizantina invinsa si anexata. Polonezii au adus cu ei ritul catolic si traditiile latineoccidentale, cgrora isi vor aservi Incet -incet supu§ii deposedati cu forme in regulade mostenirea lor teritoriala $i spirituals.

Spre 1360, un membru al numeroasei si puternicei familii Koriatovitsch,lituanieni de spits veche dupe cum le-o al-Ma si numele, probabil neam cu Olgerd siKeystuth, se supune cererii marelui rege al Ungariei daca nu cumva propunerilenu venisera din partea lui si in fruntea unui grup important de imigranti ru§i,colonizeaza regiunea Maramuresului, cupfinsa Intre Galitia de unde era originar, $iTransilvania regelui, care ping atunci fusese locuita numai de roman traitori in saterisipite prin Valle Carpatilor, sub autoritatea patriarhala a cnejilor $i voievozilor.Duce le Teodor Koriatovitsch, prieten al regelui Ludovic [2], n-a mai parasitniciodata aceasta noun colonie, care a prosperat ajungind curind sä se sprijine pe oorganizare ecleziasticg proprie: episcopatul de Munkacs. Alaturi, romanii isipastrau autonomia garantata de privilegii dare, familiile lor voievodale dindrgzboinici, nobili si cavaleri regatului de care depindeau. La minastirea Sf. Mihail,aproape de satul Peri, aveau chiar un egumen din neamul lor, a carui putereepiscopala a fost stipulate printr-o diploma emisa de Patriarhul de ConstantinopolIntemeindu -se astfel o stavropighie romans pentru Maramures si provinciileunguresti vecine, printre care §i toata partea de nord-est a Transilvaniei.

De atunci, timp de aproape cinci sute de ani, cele doug populatii au traitalaturi, rusii mai mult spre partea Galitiei, romanii intinzindu-§i satele de-a lungulfrontierei transilvane, §i unii si altii neavind un rol important in orasele Munkacs,Hust, Szigeth, Tecso, Intemeiate de teutoni $i care, in mare parte, adaposteaucolonisti maghiari. insa aceasta coabitare pasnica nu excludea o concurentafireasca: daca rusii au Incercat sa is in stapinire marele asezgrnint episcopal de laPeri §i citeodatg au reusit, incepind cu secolul al XV-lea, cind acesta deja decazusesi pe toata durata secolului urmator, romanii au fost stapinii episcopiei de Munkacs,

162

www.dacoromanica.ro

unde izbinda lui Mihai Viteazul, domnitor al Valahiei, a instalat, Intre 1599 si 1600un calugar de la Tismana, faimoasa minastire a Olteniei.

Dar, Maramuresul nu era dedit o provincie maghiara, atit si nimic mai mult,neavind autonomie stipulate prin diplome regale si, in conditiile date, nefiindcapabila de o dezvoltare proprie. Cu totul altfel s-au petrecut lucrurile in Moldovavecina.

incepind cu anul 1340 [3], trupele regelui Ludovic au inceput sä steargaurmele stapinirii Mare din tara pasunilor bogate si a padurilor virgine, semanate curare asezari sate§ti, care se intinde la est de Carpatii Transilvaniei, dincolo deasezarile intemeiate de-a lungul veacurilor de- secuii maghiari, strajuitori aihotarului aproape mereu amenintat. Cetati au fost construite in munti, vechilecentre unguresti apropiate minelor de sare de la Ocna au reinviat dupe aparitiarazboinicilor trimisi pentru a raspindi credinta crestina si autoritatea regelui. Pentrua-i tine sub ascultarea acestui- nou si strain stapin pe taranii roman care locuiauintre munti si linia Siretului, s-a crezut ca pot fi folositi voievozi de dincolo demunti, Intr-o vreme in care capeteniile militare ale acestui neam au dat chiarUngariei, Coroanei acesteia, cei mai buni aparatori. Astfel, un Dragos, venit dinMaramure§ $i fiul acestuia ce purta numele de Sasul (le Saxon") se stabilira casimple capetenii cirmuind in numele regelui, la Baia, veche colonie a saxonilorfolositi la exploatarea minelor de argint de pe malurile Moldovei. Noua provinciese numea in limba autohtonilor, Tara Moldovei, Moldova (vezi Moravia cella), cadei, ca $i slavii, se orientau dupe riuri.

0 noun migratie romaneasca a dat alt caracter acestei Moldove. Afluxul depopulatie rush. -in Maramures a atras schimbari profunde in regiune; un spirit deinitiativa $i de aventura insufletea acum capeteniile satelor care descoperiseraposibilitatea imbogatirii prin colonizari. Voievodul Bogdan, de mult timp obisnuitla nesupunere, a adunat in jurul sau un grup de aventurieri $i a plecat, fare altspermisiune decit aceea ceruta curajului propriu, spre aceasta noud provincieromaneasca abia eliberata de sub tatari, pentru a intemeia, pe ruinele provincieimaghiare usor de distrus, mai ales de confrati mai bine dotati, un nou Statromanesc.

Exista deja in muntii Valahiei inceputului de veac XV, un principat alIntregii tari romanesti", creatie nationals spontana, bazata pe vechea idee romanscare supravietuia in poporul imperiului destramat, prin unirea voievodatelorexistente pe malul drept si pe cel sting al Oltului. Aceasta prima Romanie",avindu-$i capitala la Arges ar fi trebuit sa se intinda spre est pins la frontiera etnicaa locuitorilor de acelasi neam. Noua Moldova a impiedicat-o intrucit ea era ceamenita sa dureze, sa invinga si sa cucereasca.

. In privinta institutiilor sale superioare, a Iimbii de stat $i a bisericii, a stiluluide cancelarie, Valahia, mai veche, inclina spre modelul statelor slave de lingaDunare care au continuat traditia marelui Bizant. Avea boieri; principele purtatitlul oficial de Mare-Voievod, domn, dominus", pentru ai sai; era inconjurat de oCurte formats din logofat, vistiernic, comis, strateg, vornic (dvornic de la dvor",curte; comis de la comes sacrii palati, majordom); in biserica, slujbele erau tinute inslavona $i diplomele erau eliberate intr-o forma care nu se deosebea cu nimic de ceafolosita pentru Tarii din TIrnovo sau Craii sirbi; calugari balcanici inaltau cu

163

www.dacoromanica.ro

ajutorul principilor, primele minastiri slavone la Vodita §i Tismana. Cit despreMoldova, dui)/ ce a trecut, fare indoiala, printr-o perioada latina datorataintemeietorilor veniti din Ungaria, a fost atrasa §i de formele slavone, dar deaceastA data primite nu prin intermediul sirbo-bulgar care totu§i exista, ci venite dinValahia vecina.

Curind, ',area cd vechea Rusie kieveang s-a refugiat pe acest nou teritoriu §iasta MA a intilni ca in Maramure§, forme straine impuse de o autoritate superioara.

Aici nu exista decit traditia popularA in domeniul statului, al bisericii, alsocietatii; ea trebuia respectata, dar nu constituia o sursA de inspiratie pentru noilecerinte ale unei vieti politice riguros organizate. Totul a fost deci Imprumutat de lavechea civilizatie ruse care trecuse MA a se schimba citu§i de putin de la Kiev laHalici. Primii calugari qtiutori de carte au venit din Valahia, de la §coala sirbo-grecului Nicodim §i nu au reu§it se cucereascA organizarea ecleziasticA moldavadecit alAtmindu-se re§edintei ruse de la Ha liei, prin primul episcop de Cetatea-Alba, apoi de Suceava, Iosif. 0 tentative poloneza de a introduce In Principat ritulcatolic prin propaganda dominicana §i franciscana, s-a izbit de rezistenta tarii, chiardace ace§ti calugari au retiqit sA Intemeieze episcopia catolicA de Siret §i sa-1determine pe principele Latco, fiul lui Bogdan, sä o recunoasca. Sotia acestuivoievod, care nu a consimtit sä-§i schimbe religia, pare a fi fost o descendentA acnejilor Rusiei kievene. 0 alts femeie, Margareta sau Mu§ata, probabil fiica a luiLatco, s-a distins prin sprijinul permanent acordat Fratilor Propovaduitori, dar eanu a reu§it decit sA le acorde subsidii prin fiul sau, principele Petru, la fel de ferm inortodoxia sa precum ii fusesera predecesorii cu toate demonstratiile for catolicefacute de frica Poloniei. De la Bogdan [4] sau de la Latco [5], nu au rAmasdocumente scrise. Cele mai vechi privilegii moldave care s-au pAstrat, sint datoratelui Roman, fratele lui Petru despre care voi vorbi mai jos. Ele nu sint in titulaturaprinciara, in formularea donatillor, in particularitAtile dialectale, care pAstreazAelemente impnimutrate din vorbirea populara ucraineanA, chiar §i in aspectul forcaligrafic, decit reproduced ale diplomelor acordate de Koriacovitsch in Galitia.

asta nu e totul. Ierarhia civila variata exacta* intilnita in Valahia, lipse§tein acest principat. Trebuie sa a§teptam ca mi§carea civilizatoare inceputa inminastiri sA-§i facA efectul asupra vietii politice pentru a avea sub Alexandru celBun, fiul lui Roman §i domnitor mai bine de treizeci de ani, incepind cu debutulnoului secol, un sir permanent de domnitori paminteni. Sub predecesorii sas, acestsir e suplinit de confuzia care a domnit mereu in Galitia unde erai dup5 modelullituanian, doar nobil, adica rAzboinic.

Sä ne oprim o clips asupra numelor. DacA cel de Bogdan se Intilne§te §i.InBalcani, Latco este ucrainean, Roman la fel, in timp ce Petru §i Stefan, alt frate,amintesc de sfintii protectori ai Ungariei, una dintre provinciile acesteia flindleagOnul noii dinastii. Printre boieri, numele ruse§ti erau nelipsite. atunci cindtrebuiau individualizati prin locul de origine sau prin avutul detinut, pentru a marcaderivarea se foloseau mijloacele utilizate In cancelaria de la Halici.

S-a mai intimplat ceva. La moartea lui Latco care nu lasase un mo§tenitor degen masculin, s-a Incercat instalarea unei dinastii ruse in Moldova. Probabil nu seva §tii niciodatA ce s-a Intimplat cu domnia moldavA a cneazului YourgKoriatovitsch pe care vechile pomelnice cuprinzlnd nume de principi, pastrate in

164

Si si

Si

www.dacoromanica.ro

biserici, nu au vrut sa-1 admits printre domnitorii legitimi ai Xarii. Evenimentele dinviata acestuia pot fi urmarite in cronicile ruse ale Lituaniei. A fost chemat inMoldova de catre boieri §i se poate presupune ca gestul for a fost determinat deteama catolicismului polonez; s-a crezut ea a luat in casatorie o fiica a lui Latco,chiar daca nu putem cita nici un document; dimpotriva, numele salt ar fi figurat inlistele mai sus-amintite daca o casatorie 1-ar fi legat de o dinastie legitima. Se pareca ar fi pierit intr-o rascoala; doug secole mai tirziu, calatorilor straini le era aratataproape de Blr lad, un mormint care ar fi fost al lui daca ar trebui sa credemmarturia lui Stryikowski, cronicarul polon, care s-ar fi putut insa, in§ela. 0 diplomade-a sa, acordata unui luptator impotriva tatarilor de la Dunare, nu este deeit unfals la intocmirea caruia s-au folosit acte autentice din cancelaria dinastieiKoriatovitsch.

Pentru citva timp, Lituania alipita Poloniei [6] prin casatoria cneazuluiJagello cu Hedviga, mo§tenitoare, prin mama, a marelui rege Cazimir, §i-a pastratin mare parte mo§tenirea politica rusa. Ea a putut chiar spera, dupa moartea luiJagello, devenit principele cretin Vladislav, ca va dobindi o noun §i glorioasaindependents, Impodobita cu coroana regala pe care marele print Vito ld [7] acerut-o aliatului sau, Imparatul Sigismund [8], §i fusese pe punctul de a o obtine.Traditiile lituaniene traiau §i in cariera aventuroasa a lui Svidrigallo, neam alaceluia§i Vladislay. Dar sub cel de al doilea Vladislav §i mai ales sub Cazimir,fratele sau, Polonia latina §i catolica incepuse o opera indirjita de substituire.

Se §tie ca Lituania nu a fost inglobata constitutional de catre Polonia decit in1568; sub Alexandru, unul dintre fiii lui Cazimir, ea parea sa mai aiba o viatainfloritoare pins cind acest principe mo§teni la moartea fratelui sau Ioan-Albert §icoroana Poloniei. Dar aceasta viata nu era deeit o formals supravietuire uneimisiuni istorice incheiata pe deplin §i pentru totdeauna. Neexistind insa o puterecapabila sa o distruga, viata populara, viata religioasa, viata nationals a poporuluirus exista in continuare, cu toate ca vechii lui conducatori, cnejii, trecusera repedein findurile aristocratiei poloneze, in jurul unei curti care in secolele s-aIntarit prin prestigiul intelectual §i artistic al Rengterii occidentale venite din Italia.

Epoca era pe deplin Incheiata cind Moldova, in formare, Imprumuta de la maivechea civilizatie a Rusiei de la Halici. Sub Alexandru cel Bun [9], §i dupa ani detulburari ingrozitoare, sub marele sau nepot §i urma§ Stefan (1457-1504), noulprincipat a avut o serie de demnitari copiati dupa Bizantul care prin relatii directe

fie intre re§edinta metropolitans de la Suceava §i Patriarhul ecumenic deConstantinopol, fie intre Insu§i Alexandru §i Ioan al [10], Imparatconstantinopolitan care, IntorcIndu -se din Occident, a traversat Moldova auimprimat Voievodului §i nobililor" o conceptie imperials asupra puteriideterminindu-i sa se intituleze autocrati". Pastrinduli totu§i vechiul stildiplomatic, Moldova nu mai avea nevoie sa imprumute de la Rusia occidentalscaligrafi pentru numeroasele-i acte. 0 arta caligrafica originals aparuse in §colileminastirilor §i in cancelaria domneasca moldava inlocuind vechea scriere marunta§i inghesuita, cu linii mai elegante in care incepe sa se intrezareasca o influentsapuseana. Aceste minastiri au servit drept model pentru cele care se dezvoltau inconditii mai putin prielnice in Galicia, in Podolia, in Rusia poloneza undemanuscrise venite din Moldova se mai gasesc §i azi. Arta bizantina in legatura

165

XVIXVII

VIII-lea

www.dacoromanica.ro

cartilor, in sculptura obiectelor de cult, in broderia ornamentelor, imprumutatadirect de la sursd, a suportat pe acest teren influence care i-au dat un nou aspect,care de abia acum trezeste interesul istoricilor. Dace mai tirziu, munca propriu-zisava fi efectuata nu doar de calugari romani ci si de mesteri aurari din Lemberg sibrodezele grecoaice din Constantinopol, desenele vor respecta cu strictete traditiaimpamintenita in Moldova. Catre mijlocul secolului al XVI-lea multumita evlavieigeneroase a cretanului Constantin Corniacte, mare vames al Moldovei, va exista laLvov o biserica valaha", adica moldava, zugravita de mesteri veniti din Moldova;aceasta biserica a constituit de altfel, obiectul unei griji permanente din parteatuturor principilor care au domnit la Suceava, apoi la Iasi; acestia au Inzestrat -o cuclopote si cu tot ce ar fi putut servi slujbelor divine; i-au ridicat din nou ziduriledarimate si n-au uitat niciodata sa o ajute cu o importanta sums de bani.Confraternitatea staropigiala a acestui ora§ era sustinuta doar de acesti protectori.Uneori, pretendentii moldoveni executati din ordinul regelui Poloniei pentru a fiascultat de poruncile Sultanului, si-au gasit locul de odihna in aceasta biserica.

Ierarhia moldava ajunsese, de altfel, sa joace fata de biserica ruseascadezorganizata, rolul pe care odinioara II jucase biserica ruse din Halici fall debiserica din Moldova aflata in plin proces de organizare. Un document polonrecunoaste in termeni clari ca preotii galitieni veneau in mod obisnuit sa cearahirotonisire de la episcopii moldavi. Mai tirziu, in 1594 [11], are loc la Iasi primulsinod destinat sä contrabalanseze succesul propagandei jezuite printre rusii dinPolonia.

Statul moldav a cuprins, de la inceputurile sale, o popula ;ie ucraineana, carea trait laolalta cu populatia majoritara a principatului. Intemeiat la Baia acestprincipat s-a extins mai intii spre rasarit, inglobind rind pe rind, orase de creatiegermane si armeneasca, chiar Lemberg, Siret si Suceava care avuseseraneindoielnic, pins atunci o existents autonomy. Curind, el a coborit pe cursulSiretului si al Prutului pentru a ajunge catre 1390 cel putin, pe malul Mani Negre.In acea perioada, frontiera orientala se oprea la Nistru, la Para pustie a Basarabieimeridionale de azi devenise domeniu al boierilor moldavi.

'ma Cara, Inca nu era cuprinsa Intre limitele naturale ce puteau fi aparateImpotriva unui contraatac al puterilor de al caror declin sau dezordine de-o clipsVoievozii profitasera pentru a-si extinde stapinirea Intr -un mod atit de rapid, unicIn istoria colonizarilor politice. Spre nord exista o poarta deschisa strainului, adicaregelui Poloniei cu tendinte invadatoare. Pentru a stapini cursul superior al Prutuluisi al Nistrului, ar fi trebuit .mentinute garnizoane, nu numai in fortaretele de laHotin (Choczim, pentru polonezi), de la Chmielow, de la Tetina, aproape deactualul ora§ Cernauti (Czernowitz), dar §i in centrele comerciale mai importanteprecum Sniatyn si Kolomea.

Obtinerea regiunilor Szepenik in romans), Pocutia (Angle) si Haliciau constituit o mare problems military si politica pentru domnitorul Petru [12].Povestea tratatelor care hotarisera soarta evolutiei moldave nu poate fi cuprinsa inlimitele strimte ale acestei expuneri sumare. Spre a dobindi aceste tinuturi,Voievodul a profitat de un moment in care puterea polona in Galitia nu era Inca pedeplin consolidate, extinzindu-si in mod natural principatul. Pentru regele Poloniei,care trebuie sä fi tinut la prestigiul sau, nu putea fi vorba de o simply cedare; cel

166

($ipinti,

www.dacoromanica.ro

care dorea sa detina teritoriul contestat §i disputat trebuia sä face act de vasalitate,§i chiar mai mult, sa-§i ascunda sub o forma oarecare expansiunea. Sistemul fusesefolosit §i de imparatul Sigismund and a renuntat la drepturile sale, in favoareaprietenului §i aliatului sau, Frederic de Zollem, la Brandenburg: a-I Imprumuta pesuzeran cu o surna de bani, a primi drept gaj o provincie, care in fapt era vinduta,nici una din parti neavind intentia de a cere sau de a restitui datoria. Petru i-a platitlui Jagello, in fats caruia se plea doar cu acest singur scop nu cum facuse fate desuccesorul regelui Ludovic al Ungariei, vechiul sau suveran o sums de 3 000 rublede argint. A primit in schimb dreptul de posesiune asupra tinutului Halici §i imediata luat in stapInire regiunea Szepenik, pentru ca urma§ul sau Alexandru sa define inIntregime Poculia.

Dad. Poculia ar fi ramas in mlinile urma§ilor sai, procentul de populatie rusain statul moldav ar fi fost prea mare pentru a putea fi asimilat. Dar, cane sfir§itulvietii, $tefan cel Mare recucerise Kolomea §i Sniatyn, inapoiate regelui Poloniei denedemnii fii ai lui Alexandru, in certurile for nesfir§ite, nici fiul lui $tefan, Bogdan[11] , n-a fost in stare sa pastreze aceasta mo§tenire de seama: a sacrificat-osperantei departe de a se casatori cu Elisabeta, fiica regelui Cazimir §i, cu toatestradania sa, a ramas §i fara doamna §i fare parnint. Doar tinutul Szepenik a ramasIncorporat Moldovei. impreuna cu alte regiuni a fost mai tlrziu Inglobat in achizitiaaustriaca din 1775, primind numele de Bucovina.

Dar in aceasta parte expansiunea romaneasca era de mult completvictorioasa. In citiva zeci de ani elementul rus a devenit o amintire Indepartata,intrata in legenda singuraticului Latco, ctitorul Itcanilor, aproape de Suceava, de pevremea intemeierii principatului molday. in pribegiile for pastorii moldavi unnindcare nord linia Carpatilor, au ajuns foarte departe in tinuturile Galitiei undenumele romane§ti purtate de citeva virfuri de munte amintesc de trecerea noastrape acolo. Hutu lii de azi (Hutul articulat pe radicalul Hut, a fost apropiat de Mot,denumirea populatiei romane§ti din vestul Transilvaniei) au, MA Indoiala, singe deroman cu toate ca vorbesc un dialect ucrainean.

Dar, in timp ce domnitorii moldavi ai secolelor XVXVI erau urmati laIntoarcerea for din incursiunile prin tinuturile Poloniei vecine, de numero§i tAraniruteni care veneau de bunavoie sä se aseze pe un pamint fiber, sub un stapin deacelasi rit oriental, proprietarii poloni atrageau prin privilegii extraordinar defavorabile mii de roman, mai ales pastori, care renuntau la ocupatia for anterioarain schimbul unor pamInturi ce trebuiau destelenite pentru agriculture. A mai ramasceva din aceste sate de colonizare valaha?" Ce a limas din satele de transplantrutean create de Stefan cel Mare, Bogdan §i de un alt fiu al sail, Petru Rare(m. 1546). A existat o miscare de compensatie care a permis celor doua state säajunga la frontiere mai netede fard ca vreunul dintre neamurile care ocupauteritoriile limitrofe sä fi scazut numeric unul In raport cu celalalt.

[1] Domnia lui Cazimir HI-lea cel Mare a avut loc intre anii 1333 1370. La 24 august 1335 s-aincheiat intelegerea de la Visegrad, resedinta regale a Ungariei pine In 1350 cind se mud la Buda, princare dinastia de Luxemburg renuntl la pretentiile sale asupra coroanei poloneze, dar pastreaza Silezia.in perioada 1349 1356, Cazimir cel Mare a ocupat Halici, Lemberg $i Volinia, dar in final, totusi, pierdeVolinia de rasarit.

167

www.dacoromanica.ro

[2] Ludovic I de Anjou cel Mare, rege at Ungariei intre anii 1342 1382, iar din anul 1370 esterege at Poloniei, sub numele de Ludwik.

[3] Au loc mai multe campanii Impotriva tatarilor, printre care se numara $i luptele din 1343purtate de o oaste din Transilvania, ostasi condusi de comitetele secuilor Andrei Lackfi, avind printre eisi romani maramureseni.

[4] Bogdan I, domn al Moldovei Intre anii 1359 1365.[5] Latcu, domn al Moldovei c. 1365 1374.[6] La 14 august 1385, are loc Unirea la Krewo, care a pus bazele uniunii statale polono-lituane,

dupa care marele duce at Lituaniei, Jagello, s-a casitorit la 18 februarie 1386 cu Jadwiga, fiica luiLudovic cel Mare qi reginA a Poloniei, devenind astfel rege al Poloniei la 4 martie 1386, sub numele deWladislw at II-lea $i Intemeietor at dinastiei Jagello.

[7] Witold, prin tratatul de la Ostrow din 1392 este recunoscut de varul sau, regele polonWladislaw II Jagello, ca mare cneaz at Lituaniei sub suzeranitate poloni. Domnia lui Witold s-adesfasurat intre anii 1392 1430.

[8j Autorul se refers la Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei intre 1387 1437; de la 31martie 1387 prod la 1395 a condus Impreuna cu sotia sa Maria, apoi a domnit singur. A fost principe-elector de Brandenburg 1378 1397 fi 1411 1417; rege roman din 1410; duce ereditar de Luxemburgdin 1419; rege at Boemiei, 1419 1421 1i 1436 1437; rege at Italiei din 1431; Imparat din 1433.

[9] Alexandru cel Bun, domn at Moldovei in perioada cuprinsa Intre 11 februarie 140031 decembrie 1431.

[10] loan al VIII-lea Paleologul, imparat bizantin Intre anii 1425 1448. In 1430, turcii au pusstapinire pe Thessalonic, imperiul bizantin raminind numai cu Constantinopolul, citeva insule in MareaEgee $i despotatul Mistra In Peloponez care era In mod traditional apanajul celui de-al doilea fiu atImparatului de la Constantinopol. In aceasta situatie critics, Imparatul loan at VIII-lea a Inteprins un nouturneu in Europa; a participat la Conciliul de la Florenta din anul 1439, unde in prezenta imparatului siIn cadrul unei maxi solemnitati, a fost din nou prociamata unirea intre Biserica Catolica si BisericaOrtodoxa. Acest act a provocat furia clerului si poporului bizantin, agravind $i mai mutt soarta dificill aimperiului.

[11] Intr-o alts lucrare a sa, Istoria bisericii romfingti (Bucuresti, 1929, vol. I, p. 207 ,ci urm.),N. lorga ne spune: Hotfiririle complete ale sinodutui din Iasi nu ni s-au pastrat, dar putem banui lesnecuprinsul lor. Ele nu furl Insa aduse la indeplinire, cad un Domn ca leremia Movila, care Inlocui, Incadin august 1595, pe Stefan-Voda<Razvan>, nu putea sa alba o directie ortodoxi prea stricta, odata cefacea parte dintre sfatuitorii lui Pete Schiopul, °data ce era fratele Mitropolitului Gheorghie,ingaduitorul si curtenitorul catolicilor, odata ce, acum in urmi ajungea unde nu visase vreodata saajunga, prin armele lui Zamoyski, hatmanul Poloniei. [...] In curind se tinu un at doilea sinod Impotrivapropagandei latine, dar nu in Moldova, care nu fu nici reprezentati la dezbaterile celor noi, ci in oraiulBrezesk <In 1596> care facea parte din stapInirea printului de Ostrog, Constantin; acesta, un prieten atlui Mihai Viteazul, facuse in Capitala sa o tipografie, care dadu Biblia slavona din 1581 [...]. De acorninainte lupta dintre catolicism $i ortodoxie se margineste la hotarele Poloniei. Sinodul din Brezesk separea ca trebuie sa se mintuie printr-o Singeroasa lupti cu armele; la urma cele doua eartide d'aduradoua adunari deosebite: a unitilor arata aplecare catre politica regelui Sigismund si a lui Zamoyski. Daro a doua, in fruntea careia erau Nichifor 1i Chiril Lucaris, hotaii ca episcopii care $i -au la.sat legea aupierdut, cu Mitropolitul lor, Mihail Rogoza, In frunte, 1i situatiile lor arhieresti.

[12] Autorul se refers la Petru I Movila, Domn at Moldovei c. 1374 c. 1392.

168

--

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

COMUNITATEA RUSO- ROMANAIN ACTIUNEA MILITARA AVENTURIERA;

CAZACTI DE PE NIPRU RELATHLE LOR CU ROMANII

De la Inceputul secolului al XVI-lea, romanii rusii occidentali supusi aiPoloniei, au avut prilejul de a lupta alaturi unii de altii Impotriva unui dusmancomun al credintei crestine armata otomana si mai ales, Impotriva unui aliat alacesteia, domic de prada anuala, Hoarda tatara care, dupa destramarea imperiuluivechilor hani, stapinea nu doar Crimeea unde se adapostea, dar cimpiile pustii"pline de primejdii pentru negustori cAlatori, ce se Intindeau pia la Nistrulmolday.

Prima colaborare military Intre rusi Si roman a Inceput pe drumul plin defoloase al aventurii, pe vremea and Polonia mai era vecina de la rasarit a Moldovei

cu mult timp Inainte ca Rusia moscovita sa-si fi indreptat atentia spre Tarigradulce nu intrase Inca in planurile ei de viitor.

Moscova ale carei prime relatii cu romanii Moldovei le vom arAta mai tirziu,avea destule de facut pentru a-i IndepArta definitiv pe tAtarii din Cazan Astrahande pe paminturile marelui cneaz pentru a Impiedica Polonia, mostenitoare apretentiilor lituaniene, care din vest, Incerca sä refaca in folos propriu vecheaunitate rusa. Polonia se strAduia sa traiasca in at mai bune relatii cu Sultanul alcarui avint stia prea bine ca nu-1 poate stAvili si se multumea sa-1 tinA departe degranitele ei. In acelasi timp, tAtarii trebuiau impiedicati sä-si continue jaful caciexemplul for arata celor care ar fi fost in stare sA faca la fel impotriva dusmanului

ateodata chiar Impotriva prietenilor, folosul pe care-I puteau trage.Opresiunea catolica exercitata de Polonia, la care se adaugase influenta

unui regim social foarte greu pentru tAranii serbi, aproape In majoritate rusi Inaceste zone, a alungat in pustia strabatutA de incursiunile o multime detineri si de razboinici maturi care doreau sä traga foloase din acest exil. Chiarpolonezi urmariti pentru delicte si crime, au cautat adApost in aceasta comunitatecare forma un adevarat ordin al cavalerilor tilhari. Rominss proveniti mai ales dinMoldova, venira fuga pentru a lua parte la impartirea prAzilor. Cataractele Nipruluiofereau o invincibilA lithe de aparare impotriva ripostei Mare, iar insulele riuluiputeau servi drept punct de plecare atit pentru raidurile in steps at pentruincursiuni piraferesti pe Marea Neagra $s, mai tirziu, pinA pe coastele Asiei. Astfel,in sinul celor doua natiuni cuprinse Intre hotarele statelor lor, s-a format un grupnumeros de luptatori de temut care n-au cunoscut alts lege decit ordinul

169

SI

si

si$i

si

$i

si

$i,

si

si

www.dacoromanica.ro

indiscutabil al capeteniilor lor. Erau numiti cazaci, in tatara vagabonzi, exilati,outlaw, un pic din toate astea, iar ei nici nu doreau citu§i de putin sa fie altceva.

Aveau nevoie de un stapin §i acesta nu era u§or de gasit printre ei. Dar, nobiliiru§i vecini, doritori de o glorie aventuroasa pe care prudenta calculate a regilorPoloniei, educati in spiritul machiavelicei doctrine statale, nu era capabila sa le-odea, s-au aratat destul de dispu§i sa joace acest rol. Un nobil de Tara, Eustatiu sauOstafii Da§kovici, a fost prima lor mare capetenie care le-a transformat birlogulcastelele de la Cercasc §i Kaniev In fortarete de neinvins. Nu era un necunoscut inMoldova unde de la un capat la celalalt al domniei sale, Stefan cel Mare a avutmereu ceva de impartit cu tatarii, iar cind era amenintat de vreo primejdie,hatmanul cazac gasea intotdeauna adapost sigur pe celalalt mal al Nistrului.

Eustatiu a fost urmat la conducere chiar de un descendent al viteazuluidomnitor molday. Stefan maritat una din fete, Maria, cu un nobil ucrainean,Sangusko, senior de Wisnitz §i din aceasta casatorie provin cei doi Wiszniowiecki.In fruntea cazacilor, Dimitrie sau Mitro ajunsese o adevarata putere politica ce nuse prea temea de ordinele regelui Poloniei al carui supus pretindea ca ramasese;Moscova it a§tepta cu bratele deschise in momentele ei de revolts §i de nelini§te §ide altfel, el n-a uitat nici o clips ca se tragea din Voievozii Moldovei. and in 1564,s-a ivit prilejul de a ridica pretentii asupra tronului moldav, unde un aventuriergrec, slugs a imparatului, loan Heraclit [1], zis Despot, it inlocuise prin violenta peAlexandru Lapu§neanu, ultimul reprezentant al stramo§ului Stefan, el se grabi sa seinfati§eze impreuna cu citeva sute de tovara§i, in fata viitorilor supu§i care-1chemasera impotriva uzurpatorului.

Dar, el intirziind putin, moldovenii i§i alesesera deja un domn pamintean,fail singe amestecat, pe Stefan Tom§a [2] §i in lupta impotriva noului voievod,Wiszniowiecki a fost invins. Parasit de ai sai, ascuns de ni§te tarani sub o capita defin, a fost prins §i trimis de Tom§a la Constantinopol ca marturie a victoriei §i afidelitatii sale. Nefericitul, demn de o soarta mai buns datorita curajului sau, aagonizat zile in §ir atirnat in furci.

De atunci inainte, cazacii n-au mai neglijat Moldova careia tocmai iidescoperisera bogatele cimpii §i infloritoarele orate. Au facut in a§a fel incitmoldovenii insisi, mereu ocupati sa-§i aleaga domn nou, sa fie nevoiti sa-i cheme.Au fost, fare indoiala, cazaci §i in armata polona care, in 1569, it inconjurase peBogdan [3], fiul lui Alexandru Lapu§neanu, pe timpul cind acesta spera sa reci§tigeprin forte sceptrul moldav, pe care turcii i-1 smulsesera pentru a-1 vinde unuia dintreclientii mai vechi, Ioan, supranumit cel Cumplit" [4]. Pentru 'Astra domniapindita de soarta predecesorului sau §i loan s-a sprijinit pe cazaci atunci cind arecurs la arme impotriva tatarilor §i a ienicerilor lui Paqa-Cigala. A batut monedade arama pentru plati aliatii aflati sub comanda hatmanului Svier§evskicazacii renuntasera Ali mai aleaga conducatori din rindul nobilimii ruse dinPolonia §i acest devotat corp de armata, care admira vitejia §i dispretul mortiice-1 caracterizau pe voievodul nesupus, I-a insotit in incursiuni sub zidurile cetatilorturce§ti de la Dunare §i Nistru: Cetatea-Alba, Chilia, Bender, §i cind, la RoFani,linga Cahul, in pustiul" lipsit de ape al Basarabiei meridionale a purtat ultima sabatalie, cazacii nu I-au tradat precum boierii §i s-au jertfit alaturi de cel pentru care§i-au pus onoarea in joc. Sub ochii celor care supravietuira dezastrului, Ioan, atras

170

si -a

a-si

a-si

www.dacoromanica.ro

prin tradare In cortul comandantului turc, a fost prins corpul i-a fost sfisiat depatru camile.

Cazacii n-au vrut niciodata sä creada in moartea acestui strAlucitor erou deaventura. Precum lui Joan, i-au recunoscut dreptul legitim de mostenitor alMoldovei", oricarui surghiunit vorbitor al graiului moldav ajuns prin partileNiprului spre a le cere sprijin. in fruntea cetei for IndrAznete 1-au avut pe un loanCretul, apoi pe un Ioan zis Potcoava" intruclt acel frumos guar cu lungi pleteprivire autoritara rupea cu usurinta bucatile de fier ce-i cadeau sub mina. Cuajutorul acestor credinciosi tovarAsi de arme, cel numit pinA atunci NicoaraValahul" a devenit la Iasi Domnul Joan, prin mila lui Dumnezeu", iar hatmanulcazacilor Chah i-a fost mereu alaturi ca general si sfetnic, citeva luni cit i-a tinutdomnia.

loan a fost nevoit sa parAseasca Cara; turcii 1-au urmArit cu razbunarea for pinAin Polonia unde pribegise, iar regele Stefan Bathory, care, In Transilvania al careiprincipe fusese, invatase ca pentru a-i servi pe turci niciodata nu trebuie sa-i superi,1-a prins, 1-a aruncat in temnita executat in piata publics din Lemberg. Acestbarbat care a stiut sa ramina pinA in ultimele sale clipe un viteaz, acceptat cudispret soarta. Lusa cuvintul pentru a dezvalui in fata asistentei, politica prea putincrestina deloc cavalereasca a unui Suveran atit de puternic, care ar fi putut sa-siasume sarcina glorioasa a unui conducator de cruciada; terminindu-$i frumoasacuvintare care Meuse sa curgA lacrimi pe multe mustAti groase ale aventurierilorprezenti, i-a dat sfaturi fratelui sau, calaul, pentru ca acesta sa indeplineasca cit maibine ce avea de fAcut. Corpul i-a fost depus cu toate onorurile cuvenite in bisericamoldava din Lemberg, plina toatA de negustorii moldoveni sau veniti din Moldova.

In steps acest aspru razboinic n-a fost uitat, dar cazacii iii aduceau mult maibine aminte de Moldova cu frumoase peisaje bogatii inepuizabile, drum ce 'Areaea trebuie sa duca spre tinuturile Sultanului umplute timp de &ma secolevictorioase cu pradA de rAzboi. Daca nimeni nu mai Indraznea sa se prezinte precumacela a cgrui mindru cap cazuse in vazul tuturor, au fost stirniti alti mostenitorilegitimi" ai tronului molday. In timpul celor doua domnii ale pasnicului PetruSchiopul [5] §i chiar pe timpul celui care it inlocui pentru o clips, Ioan [6] Sasul,cetele cazAcesti nAvAlirA din nou in tarA, dar nu ca dusmani cAci pretindeau carestabilesc ordinea legala a succesiunii la tron, ordine tulburata de uzurparileturcilor. De patru sau cinci on dupa 1571, prin voia hatmanului si a tovarasilor lui,au domnit un Alexandru [7] care a detinut puterea citeva zile, un Constantin [7]care a fost mai putin fericit IncA vreo citiva. La sfirsitul acelui secol, rAzboinicii depe Nipru 1-au pus domn la Iasi pe un Petru [9] destul de aratos la infatisare carepretindea a fi frate cu Bogdan, al doilea fiu al lui Alexandru Lapusneanu care,considerat Mort la Constantinopol, si-ar fi gasit de fapt adapost la nisovii" stepei,acesti oameni buni, compatimind ghinionul urmArea pe printii pribegi; ajutat decazaci, el domni citeva sAptAmini in 1594, pentru a avea apoi, in captivitate la turci,soarta ingrozitoare a predecesorului sau, printul aliat al cazacilor, MitroWiszniewieski. Trebuie sA adaugam faptul ca, In aceasta perioadA, cazacii auinceput, influentati Bind de regele Stefan [10] si de discipolul acestuia, cancelarulhatmanul Joan Zamoyski, sA-si stabileasca reguli prevazind subsidii care uneori, ii

171

si

si

si

si

si

si

ce-i

si

www.dacoromanica.ro

puneau la dispozitia regatului, atunci and Varsovia nu dorea sa-si asumeresponsabilitatea si riscurile unei rupturi cu turcii.

Acesti osteni in slujba aventurii Incepeau A. fie vazuti Intr-o alts lumina carenu avea nimic dinastic in ea. Ca dusmani permanenti ai turcilor, dadeau navala inorasele de granita de mult timp ocupate de ieniceri si, in zilele de tirg praduiau faraa tine seama ca printre victime se aflau si bieti tarani moldoveni veniti sa mai clstigeceva. Jefuirea orasului Orhei marturiseste ca, de fapt, ei nu luau in seama hotareleIntrucit orasul se afla chiar pe pamIntul detinut de domnitorul moldovean.

Mai existau printre cazaci, moldoveni de neam curat. Dupa 1590 i-a condusun rus, Nalevaico, dar si un Loboda, a carui nume era incontestabil romanesc. Inaceasta perioada, imboldurile Papei Clement al VIII-lea, interesele ImparatuluiRudolf caruia Sultanul tocmai u declarase razboi, ambitiile nevolnicului principetransilvan Sigismund Bathory, au dus la formarea unei alian;e crestine In scopulruinarii Imperiului Otoman printr-o cruciadl in care urmau a fi utilizate toatefortele disponibile din Orient. Mihai Viteazul, domnul Valahiei si contemporaniisai moldoveni, Aron si Stefan Razvan au fost atrasi la cauza razbunarii menite särestabileasca pentru Casa de Austria, fostul Imperiu de la Constantinopol.BineInteles ca n-a fost uitat nici admirabilul corp de armata al cazacilor. Acestia auprimit de la Praga, un falnic steag cu vulturul bicefal al Habsburgilor si de la Papa,soli de limbs slava aducInd alaturi de Indemnurile acestuia, subsidii a caror elocintaera si mai convingatoare. in 1594, dud invazia Marl declansata de stapinii turciajunse aproape de Iasi si In vale Maramuresului unguresc, capetenii cazace s-auoferit, mai mult sau mai putin dezinteresat, sa-1 ajute pe Aron [111 si frumoasa forinfanterie calita in toate greutatile razboiului Impotriva turco-tatarilor, a luptat laCalugareni in apararea Valahiei invadate de vizirul Sinan. in 1599, an fost tovaraside pret pentru Mihai in cucerirea Transilvaniei si nu 1-au parasit decit atunci andacesta a fost slit sa-si abandoneze armata invinsa. Au revenit sub steagul romanescpentru a lua parte la contraofensiva.

Caracterul for national devenise deja unitar. Cazacii nu mai cuprindeau alteelemente decit cele ucrainene si, apropiindu-se de suferinta si de dorinta derazbunare a taranilor asuprili, de acelasi neam cu ei, se pregateau pentru o altsmisiune istorica decit lupta dusa alaturi de romani Impotriva poftelor pagine.

[1] Ioan Despot (Heraclidul), Domn al Moldovei intre anii 1561 1563.[2] Stefan I Tomsa, Domn al Moldovei, 1563 1564.[3] Bogdan Lapusneanu, domn al Moldovei intre anii 1568 1572. La 2 octombrie 1569 a depus

juranintul de omagiu regelui polon Sigismund al II-lea August (1568 1572), ultimul reprezentant aldinastiei Jagello.

[4] loan Voda cel Cumplit, Domn al Moldovei intre februarie 1572 iunie 1574. In anul 1573 abatut o moneda de arama, accea, denumirea turceasca a asprului. in februarie 1574, Joan Veda a refuzatdublarea haraciului catre Poarta; 14 aprilie 1574 in lupta de la Jijia, loan Voda zdrobe4te oastea turco-munteana venita sa-1 instaleze Domn pe Petre Schiopul; in lunile aprilie-mai 1574, Domnul Moldoveiataca cetatile turcesti Braila, Tighina gi Cetatea-Alba pe care inceardi sa le distruga cu focul, dargarnizoanele otomane an rezistat; 10 iunie 1574, tradat de boieri, Ioan Voda este fortat sa se retragadupa o indIrjita rezistenta opusa turcilor in Mafia de Pings iezerul Cahulului. Se refugiazA la Rofcaniunde este asediat de turd si din cauza lipsei de apa este shit sa se predea. In ciuda asigurarilor date esteucis de turci. Aliatii tatari ai oltilor turcesti au primit Incuviintarea sa prade Moldova.

[5] Petre Schiopul, Domn al Moldovei intre anii 1574 1591, cu Intreruperi in anii 1577 §i1579 1582.

172

-

www.dacoromanica.ro

[6] Iancu Sasul, Domn al Moldovei in perioada 1579 -1582, reprezinta o a doua intrerupere adomniei lui Petre Schiopul.

[7] In februarie 1578, Alexandru, fratele lui NicoarA Potcoava, ajutat de cazaci ocupa Capita laMoldovei, Iasi. Asediat de oastea moldo-transilvano-turca, incearca o iesire, dar este luat prizionier indata de 11 - 12 martie 1578, la Miroslava.

[8] In intervalul de timp iulie-octombrie 1578, cu ajutorul Cazacilor", domnisorii"transnistrieni Petre, Constantin (fiul lui Nicoara Potcoava) un alt Constantin (fiul lui Stefan Lacusta),au incercat sä preia domnia Moldovei.

[9] Domnisorul" Petru Cazacu, un alt roman transnistrian, in octombrie 1592 este infrint deAron Tiranul, sprijinit de turci.

[10] Autorul se refers la Stefan Bathori, voievod al Transilvaniei (1571 - 1576) si principe alTransilvaniei (1576 - 1583), care la 14 decembrie 1575 a fost ales rege al Poloniei pins in anul 1587, cladrege al Poloniei a ajuns fiul regelui Suediei Johann III-lea (1568 -.1582) si cel care in Polonia a intemeiatdinastia Wasa, Sigismund al III-lea, devenit mai tirziu duce al Lituaniei (1587 -1632) $i rege al Suediei(1592 - 1599).

[11] Autorul se refers la Aron Tiranul, Domn al Moldovei, cu intreruperi, intre nail 1591 - 1595,ffind Inlaturat din domnie la 24 aprilie 1595 de catre Sigismund Bathory care-I ajuta pe Stefan Razvan saajunga Domn, deli la 16 august 1594 Aron Tiranul Incheiase un tratat cu Imperiul basburgic, care stipulaactiuni comune antiotomane $i tot atunci Domnul Moldovei recunoscuse suzeranitatea lui SigismundBathory.

[12] Batalia de la alugareni a avut loc la 1323 august 1595, unde marele vizir Sinan Pasa esteinfrint, iar pasa de Timisoara, Hasan, pasii de Bosnia, Khidr 5i Mustafa au fost fund capturatmarele steag verde. Totusi, in fata superioritatii numerice a ostilor turcesti, Mihai Viteazul a fost obligatsa se retraga spre nord.

si

ca si ucisi,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

COMUNITATEA CULTURALA ORTODOXAINTRE ROMANI

Relatiile culturale dintre ru§i §i romani au devenit foarte strinse mai ales in adoua jumatate a secolului al XVI-lea end natiOnalitatea ucrainenilor 'Area sortitasa dispara sub valul cople§itor al influentei polone. Minastirile celor doua tari aveaufara indoiala, relatii continue, imposibil de cunoscut In amanuntime din cauzamaterialului documentar insuficient. Dar este sigur ca nu din intimplare fu primitfugarul Mitropolit Mardarie, adapost in ffinastirea Drohobitz, in Galitia, unde itregasim in sinul comunitatii monahale ruse. Ar fi gasit aici acele carp liturgice carede la inceputul acestui secol fusesera tiparite in Valahia, nu numai spre folosulbisericilor romane§ti din cele doua Principate §i al slavilor transdanubieni, dar §i alaltor provincii vecine ortodoxiei slavone.

Am vorbit deja despre sinodul anti-unionist tinut la Ia§i in 1594, la care a luatparte un numar de preoti ru§i §i care a avut misiunea de a intari doar credintaorientala in tinuturile fostei Rusii kievene; Moldova reprezenta un ultim adapost,un sprijin sigur, o incurajare in lupta impotriva iezuitilor. in aceste imprejurari, faraa avea vreo ambi ;ie de a domina, ea a devenit centrul rezistentei confesionale injurul careia s-a format con§tiinta nationals a unui intreg popor. Nu trebuie sä uitamca Moldova avea foarte strinse legaturi ierarhice cu Scaunul patriarhal de laConstantinopol, ca numai trecind pe aici ajungeau in Polonia agenti greci pe caresupravegherea iezuita reu§ea sa-i descopere pentru a-i persecuta §i uneori pentrua-i pedepsi ajungIndu -se la o recrudescenta a fanatismului religios §i, in aceastaatmosfera morals a incoltit ideea rusa. Nicefor, didascalul §i pentru citva timpvicarul patriarhal, fusese oaspetele domnitorului moldav [1] inainte de a sfir§iintr-o inchisoare poloneza platinduli crunt uneltirile. Cind Patriarhul bizantinIeremia al II-lea a mers la Moscova pentru a intemeia un Scaun patriarhal pentruru§ii Marelui Tar, a strabatut §i t 'Arne romane [2] unde mereu a fost onorat §iintotdeauna a primit ajutor material, iar semnatura Mitropolitului GheorgheMovila se gase§te pe documentul solemn al noii institutii. Mai tirziu, PatriarhulIerusalimului, Teofan, cel care fusese timp de citiva ani consilierul §i conducatorulspiritual al Bisericii ruse occidentale, a raspuns unei invitatii a domnitorului RaduMihnea [3]. Ieremia, episcop al Pelagoniei §i Prilepului, oaspete al lui MihaiViteazul, fusese numit episcop al romanilor maramure§eni in 1603 de catre RaduSerban [4], cuceritorul Transilvaniei inainte de a se refugia in Rusia ' Inca §i maitirziu, faimosul teolog Meletie Sirigul a fost episcop de Braila sub Vasile Lupu,

174

RUSI SI

www.dacoromanica.ro

Inainte de a se adresa Tarului ortodox, Impreuna cu tovarasii sai de studii, PaisieLigaride, un mare predicator si didascalul Arsenie de la Iasi. incepind cu mijloculsecolului at XVI-lea, Tarul Moscovei comanda la Iasi, traducerea slavona facuta deRoman Macarie, autorul unei importante cronici in aceasta limbs, a culegerii delegi bizantine datorate lui Matei Vlastaris2

Dinastia Movilestilor care timp de aproape treizeci de ani a ocupat tronulmoldav, iar cIteodata tronul valah [5], i-a favorizat mai ales pe poloni atit subraport politic cit religios. Vicarii pontificali, episcopli in partibus, se faleau cudovezile de respect aratate Bisericii catolice de domnitorul Ieremia, intemeietorulCasei Movilestilor, care in chiar capitala Moldovei, Suceava, a Inaltat o bisericacatolica. Fratele succesorul lui Ieremia, Simion, era sotul unei unguroaice, care inactele oficiale purta numele strain de Margit (Margareta) Inainte de a fi devenitcalugarita ortodoxa, Melania. Gabriel [6], Gavrila, fiul lui Simion, dupa o scurtadomnie in Tara RomIneasca, s-a stabilit in Transilvania unde s-a Insurat cu fiicaunui bogat nobil maghiar catolic sau reformat. Importante relatii ale familiei erauinsa in Polonia, unde Movilestii petrecusera multi ani de exit unde Ieremiacumparase o mosie intinsa, la Uscie.

Totusi unul dintre acesti Movila, chiar propriul flu at lui Simion si al aceleiunguroaice, Petru (1597-1647), numit in Moldova cu diminutivul de Petrascu a fostmenit sä ridice Biserica ortodoxa rusa s-o consolideze pentru totdeauna, sa-i deadestula putere pentru a atrage de partea ei Moscova amenintata la rindu-i detenacele eforturi ale propagandei iezuite. Pentru a Intelege acest fapt, trebuie sätinem seama de sederea alor sai in Galitia, in anii de restriste ne amintim cumarata Lvovul la sfirsit de secol XVI $i inceput de secol XVII. Orasul adapostea pelinga numerosi evrei, armeni, nemti polonezi, care-i erau principalli negutatori,moldoveni, valahi chiar, veniti cu treburi cu care incarcate cu marfuri orientale,boieri scapati din masacrul gruparii for sau de persecutiile unui nou domnitor,conspiratori ocrotiti de regele Poloniei pregatind o noun domnie, printi fugari,vaduve de voievozi barbatii executati din ordinul acestui rege, tineripretendenti printese, surorile tor, o multime de greci si de levantini, din Creta,Cipru, Rodos, traitori in apropierea si sub patronajul acestora. Petru petrecutdeci primli ani ai vietii Intr-un mediu ortodox.

A sperat mult timp ca-si poate redobindi mostenirea moldava lasata deparintele sau i se cunosc foarte bine stradaniile facute in acest scop pe lingaputernicii de la Constantinopol care Insa pretuiau mai mult darurile mai bogate aledomnitorilor in func ;ie. A fost o clips in care iluziile i s-au spulberat. TinarulPetrascu-Voda a devenit umilul calugar Petru. 0 mInastire moldava n-ar fi pututsa-i adaposteasca mindria Inabusita, sufletul zdrobit de Infringere, renuntarea, seteade izbinda; cel ce a dorit sa domneasca nu mai avea loc intr-o Cara stapinita de unaltul. De cealalta parte a Nistrului, urmasul Movilestilor avea prieteni chiar rudeIntrucit cele trei fete ale lui Ieremia au fost maritate in familii bogate, de originerusk care aveau strinse legaturi cu Moldova si una dintre ele se casatorise cu unWiszniewieski avind in vine singele unei vechi dinastii moldave. Petru a ImbracatvesmIntul monahal in celebra minastire Pecersca din apropierea Kievului sprijinitde protectorii sai, a ajuns curind dirmuitorul Bisericii ruse in Statul regelui polon,

175

sisi

si

si

si

si sa

si sisi

si

si

si

si

plingindu-si

si-a

www.dacoromanica.ro

un conducator destul de bogat in bani si in rela ;ii pentru a putea infrunta cuautoritate amenintarile care ii tinteau Scaunul arhiepiscopal.

Nu exista rus InvAtat care sa nu cunoasca opera culturala savirsita la Kiev deacest calugar mort inainte de a fi atins batrinetea, opera fall de care nu poate fiexplicate renasterea ruse din secolul al XVII-lea, atit din Moscova ;arului cit si dintinuturile polone supuse cirjei sale episcopale. A reformat biserica asezind-o pebazele unei stricte ortodoxii, de conservare a dogmei imuabile si a ritului vechi pecare actiunile agentilor veniti de la Constantinopol si lerusalim le-au consolidat; afost fondator de scoall si de imprimerii. Produsele tiparnitelor sale, frumoase carticu caractere usor de citit de cei obisnuiti cu manuscrisele, se intilnesc in toataortodoxia si mai ales, la nord de DunAre, iar coreligionarii sai au invatat catehismuldupe opusculul corectat la porunca sa, de teologi greci si adoptat de Sinodul de laIasi, in 1642.

Caci niciodatA nu si-a uitat patria pe care citeodatA a si vizitat-o, pe ascuns,pentru a verifica administrarea bunurilor imobile pe care le avea aici. Sinodul de laIasi a fost condus de bogatul domnitor Vasile Lupu care era mindru sa joace si subacest raport rolul imperial pe care i-1 atribuiau panegiristii, rol pe care 1-a indeplinitintr-adeva'r prin donatiile facute Bisericii de la Constantinopol si prin disciplina pecare a restabilit-o si controlat-o cu asprime in interior. Sinodul a fost mai importantpentru rolul jucat in culture si in stringerea relatiilor dintre rusi si romani decit inpurificarea dogmei pe care a realizat-o. La adunarea din 1594, episcopii celor douanatiuni s-au intilnit si au facut schimb de pareri asupra conduitei ce trebuia urmatapentru a se putea opune doctrinelor heterodoxe care veneau nu doar dinTransilvania principilor calvini in criza de prozeliti, ci si de la Constantinopol undePatriarhul Chiril Lucaris se aruncase in bratele Reformei pentru a-si salva bisericasi mai ales natiunea greaca de influenta catolica si levantina. Dar mai ales si-aucerut ajutorul reciproc pentru a-si imbogati Bisericile cu acele elemente culturalesuperioare care ping atunci, contribuisera la progresul adversarului lor.

Curind i-a fiinta la Iasi o imprimerie [7] care a imprumutat de la Kiev nunumai formatul cartilor sale, modelul frontispiciilor, dar si caracterul literelor. Afost deschisa o scoala de slavona si dad, in materie de cunostinte clasice in Iasiexista cineva probabil logofatul Eustratie capabil sa traduce bogata fraza a luiHerodot intr-un stil asemanator francezei lui Amyot, a fost nevoie ca dascali rusi sase stabileasca in capitala moldava pentru a forma elevi in stare sa regenerezefolosirea in documente a acelei vechi si solemne forme a slavonei care fuseseparasite de nevoie in favoarea limbii populare. Numele acestor preoti profesori,formati de Petru Movila, precum Sofronie Pocia;chi, este cunoscut. in aceeasiperioada, Vasile Lupu a adus iconari scoliti in Occident pentru noile monumentereligioase, de o bogatie a ornamentelor necunoscuta pine atunci, cu care, in rivna sapioasa, imbogatise Iasii.

In timpul domniei lui Miron Barnovski [8], dupe 1620, Mitropolitul Varlaama fost insArcinat sa caute in Rusia, la curtea Tarului ceea ce domnitorul numea:frati de arme in lupta pentru credinta ortodoxa", pictori de icoane apartinind noiiscoli. Avea nevoie de ei pentru ctitoriile credintei sale profunde, minastireaDragomirna datorata mai mult sirguintei arhiepiscopului sau, Athanasie Crimca,un mare caligraf si miniaturist al epocii si bisericile Adormirea Maicii Domnului,

176

www.dacoromanica.ro

Sf. Gheorghe, Sf. loan cel Nou, din care doug sint cunoscute in Ia§i sub numele deBarnovki, biserica de la BIrnova, din imprejurimile capitalei, in timp ce a treiatrebuia sa fie doar o bisericutg, inaltata din piatrg, la Toporguti, in Bucovina de azi.Cautgrile lui Varlaam n-au dat roade atunci, dar in 1636, Vasile Lupu Insu§icomanda lui Nazarie, la Moscova, icoane pentru bisericile Trei lerarhi §i Golia §i I§iinsotea cererea de un cal arab ca dar pentru Tar. in 1638, domnitorul era preocupatde lucrafile de sculpture destinate primei dintre bisericile amintite, pe care lecomandase la Moscova §i i-a adus la Ia§i pe pictorii Sidor Pospeico §i IacovGavrilov, apoi pe Deico Iacovlev §i Proca Nekitin, intr-un moment in care icoanelemoscovite erau dorite §i de domnitorul valah Matei. Tarul devenea astfel unbinefacgtor al ctitoriilor lui Vasile Lupu 3, Rusia inapoiind un vechi imprumutMoldovei care nu putea avea la sfir§itul secolului precedent, pictori de biserici cuun stil curat, respectind traditia §i viu in folosirea elementelor renascentiste, precumau fost autorii inimitabilelor fresce de la Sucevita, ctitoria familiei Movilg.

In fruntea acestei frumoase opere de culturg religioasA se situa MitropolitulVarlaam, autorul unei culegeri de predici pentru duminicA §i marile sarbgtori; erafiul unui raze§ de pe lingg Putna; in rodnica sa muncg a respectat linia care de multera urmatg de insg§i Biserica romans, in diferitele provincii atit in Moldova at §i inValahia §i Transilvania. De§i a fost deseori trimis sol in strgingtate la noii cazaciai lui Bogdan Hmielniski s-a format numai la §coala patriarhalg a mIngstirilormontane, Secul §i Neamt, mult mai bune pastratoare ale traditiei, dar este evidentca modelul urmat de-a lungul Intregii sale activitati este marele arhiepiscop de Kiev,care pentru Varlaam avea prestigiul deosebit al fostei dinastii moldave. Varlaam avizitat, dupg cum am spus, Moscova §i cind s-a hotgrit sa-§i publice traducerea inromans a Explicatiflor Evangheliilor, i-a cerut Tarului ajutor4.

Acest curent s-a mentinut in Moldova de-a lungul intregului secol. Valahia,condusg de bunul, bgtrinul §i piosul domnitor Matei Basarab, n-a intirziat sgabsoarbg aceste influente. A existat pe aceste meleaguri o culturg religioasa cuacelea§i trgsgturi dominante: reintroducerea slavonei in documentele domne§ti, fiecu ajutorul formularelor bilingve sau al culegerilor de cuvinte adevgratedictionare precum aceea datoratg caluggrului Mardarie de la Cozia;reimprospatarea prin not editii a tezaurului de liturghiare in slavong; infiintarea deimprimerii domne§ti; chiar §i un inceput de activitate literarg profane, cel putin printraduceri (circulau in Valahia, traduceri dupg Imitafia lui Hristos [9] §i Varlaamfi Ioasaf), dar alaturindu-se mi§cgrii generale a culturii slavone reinviate §i ignorind

cel putin in ce prive§te Valahia avintul fatal al literaturii in limba popularg care,trebuia sa pregateasca ea singurg viitorul national.

Principatul valah, care a avut ca episcopi numeroase persoane pioase §iactive, nu poate prezenta nici o personalitate de talia Mitropolitului moldavVarlaam. Mamie cgrturar al Curtii simple, dar nu §i lipsitg de ambitii, adomnitorului Matei, este propriul sau cumnat, fratele Doamnei Elena, Udri§te(ceea ce, dupe spusele lui, ar fi insemnat Oreste) Ngsturel. Nu se cunoscimprejurgrile in care §i-a desavIr§it educatia, dar era nu numai un bun cunoscgtor alslavonei, dar §i un adevgrat rus in privinta stilului traducerilor sale Ingrijite §i aprefetelor grandilocvente. Aspectul for literar ar fi suficient pentru a arAtaintinderea §i profunzimea influentei exercitate asupra tgrilor romane de acel frate

177

ii

www.dacoromanica.ro

surghiunit, Petre Movila, de la care ni s-au pastrat si niste Insemnari intimeredactate in romaneste.

Lui Dosoftei, episcop de Roman, adevaratul urmas al lui Varlaam pe tronularhiepiscopal moldav, i s-a atribuit o origine galitianA [10]. Numele mamei sale,Misira, pare sä dezvaluie o descendents armeneasca aratInd aceeasi directie.Dosoftei cunostea perfect slavona si stilul traducerilor sale din greaca, slavona saupolona avea particularitati de o savoare ciudata. Latina nu-i era necunoscuta [11],limbs pe care preotii Orientului o dispretuiau considerind-o o amenintare pentrusufletul lor. Vorbea de peisajele Rusiei, de minastirea Pecersca din Kiev de parcale-ar fi vizitat. Influenta galitiana, rusa este vizibila in toata opera sa, una dintre celemai man si mai durabile din literatura romans. Nu exista ping la tiparirea scrierilorsale, o opera care sä nu fi fost in relatie cu aceasta influenta determinants. 0 partea creatiilor sale care nu au putut fi tiparite in Moldova, unde tiparnita lui VasileLupu si a lui Varlaam disparuse in timpul luptelor ce au urmat caderii lui VasileLupu, a trebuit sä fie imprimata la Uniev, In Rusia, unde calugArii Infiintasera obuns tipografie cu caractere chirilice. Cind, mai tirziu, a avut bucuria de a-si puteatipari cartile In Moldova, i-a cerut Tarului si Patriarhului Moscovei in 1679,elemente pentru tiparnita care s-a pAstrat si chiar dezvoltat sub diferite forme dupamoartea sa. in 1691, a fost nevoit sa paraseasca Moldova alaturindu-se armatelorregelui loan Sobieski pe care-1 intimpinase in numele viitorului molday. La Stryi,apoi la Zolkiev a ramas in mijlocul rusilor din Polonia pIna la sflrsitul vietii, in 1694.Nu 1-a uitat pe Tar pe care II ruga printr-o scrisoare din surghiun sä binevoiasca aface ceva pentru a linisti furtuna nenorocirii sale". in exil, Dosoftei parasit cutotul activitatea de scriitor roman straduindu-se sa dea versiuni slavone EpistolelorSfintului Ignatie Teoforul, Comentariilor lui Simion Tessalonicul si CuvIntarilorSfintului Joan Hrisostom5. Un nepot al lui Dosoftei, care Ikea referiri la niste rudedin Lvov, precum Chiriac Papara Pahomie Ispanovski a ajuns mai tirziu episcopde Voronet6.

Aceasta a fost in mare opera savIrsita de moldoveanul Petru Movila si ea afost menita sä regenereze mai tirziu viata ierarhica a Rusiei moscovite. Un buncunoscator al acestei Rusii, Anatole Leroy-Beaulieu, scria urmatoarele: Neputinc4precum in riz'zboaie sau in administratie, sa foloseasdi aid striiini, Petru cel Marea folosit pentru reformarea Bisericii, ucraineni educati in Academia de la Kiev,sub influenta Europei

Moldova mai daduse carturari Rusiei, precum acel Pamva Berinde a caruinume aminteste de un vechi pretendent la tron din vremea lui Stefan cel Mare,Berindeiu (acest nume de familie se mai intilneste si azi in Rominia).

Dar cel care a profitat cel mai mult, in a doua jumatate a secolului, de culturalaica in formare In Rusia moscovita, a fost spatarul Nicolae Milescu.

Originar din tinuturile Vasluiului, dintr-o familie nobila, dar destul demodesta, trebuie sa fi urmat lectiile lui Eustrate si ale altor dascali slavoni de laminastirea Trei Ierarhi, dar i-a depasit cu mult. Capabil sa traducA din greaca si dinslavona cu aceeasi usurinta, cunostea latina, chiar si turca, avea solide cunostinteteologice nemaiIntilnite la alti carturari moldoveni, un discernAmInt sigur inproblemele controversate ale dogmei si un interes deosebit pentru amestecul detraditii stravechi, de superstitii naive, de aritmetica si de divinitate sovAitoare in

178

§i-a

www.dacoromanica.ro

ceea ce prive§te natura, care in acea epoca, era pentru aceste tari §i pentru Rusiasingura Si adevarata §tiintA.

Dar spatarul avea §i ambitii de alt soi §i ele erau primejdioase. A servit eloare, cum pretinde cronicarul [12], cauza unui principe Impotriva altuia carepastrInduli scaunul domnesc, s-a razbunat pe aderentii adversarului sau? Sau, elinsu§i datorita unui secret de familie necunoscut noun a nazuit la tronul moldav?Am fi inclinati spre aceastA din urma ipoteza intrucit pedeapsa ce i-a fost aplicatade domnitorul Stefanita, fiul lui Vasile Lupu, consfind In crestarea nasului, nu-iafecta decit pe aceia care prin aceasta desfigurare nu se mai puteau arata cuviinciosIn fata poporului, ca stapIn.

Acest tinar §i bogat senior, Oa atunci sfetnicul de tainA al lui Stefanita, careuimea Ia§ii prin splendoarea harna§amentului tailor §i a cale§tilor atelate dupaeticheta princiara, §i-a parasit pentru totdeauna Cara. De fapt, nu era la prima luicalatorie. in 1657 insotindu-1 in Occident pe domnitorul Gheorghe Stefan,surghiunit din Moldova §i retras la Stettin in Pomerania, pare sa - §i fi folosit timpulliber pentru a traduce in romans Sfinta Scriptura dupa un isvod elinesc, traducerea carui manuscris a fost de curind gasit. regasim la Stockholm unde fiind consultatde ambasadorul Frantei asupra diferentelor dintre dogma orientall §i ceaoccidentals, in legAturA cu marea polemics jansenista, are prilejul de a scrie o micalucrare teologica cu titlu simbolic. in calitate de sol al nefericitului vat." moldav, afost primit de insu§i Ludovic al XIV-lea B.

DupA mutilarea sa, Nicolae Milescu, Spatarul de odinioara s-a dus la Moscovaaflata sub domnia Tarului Alexei caruia i-a fost mai intil interpret ladepartamentu- 1 soliilor", inainte de a-i fi Incredintata o misiune in China, in mareleKitai" necunoscut §i misterios. La intoarcere a adus cu sine o lucrare care este inIntregime o carte de descrieri geografice, bogate §i precise, tradusa mai intii ingreaca de Hrisant Notaras In timpul §ederii sale la Moldova, unul dintre cei maistraluciti cirmuitori ai Orientului ortodox, pe atunci, simplu paroh al Bisericii dinlerusalim, careia u va fi Patriarh.

Neculce, boier moldovean, care a petrecut dupa 1711 mai multi ani in Rusia,ca epava a razboiului pierdut de Tarul Petru Impotriva turcilor, istorice§te ca, laIntoarcere, dupa o §edere de vreo doi trii ani" in Extremul Orient, Milescu a fostpradat de boierii administratori ai imperiului, a doua zi dupa moartea lui Alexei, decadourile stralucitoare pe care le-a adus. un bfid pfin de petre scumpe, §i undiamant ca un ou de porumbel" §i trimis in surghiun in Siberia unde s-a Intors caun exploator fericit. Dar tInarul Tar Petru In§tiintat de saracia in care se gaseaMilescu i-ar fi Intrebat pe senatori: Unde e dascalul meu, cel ce m-au Inviifat carte?Acuma curinc4 sa mi-1 aduceri!. Tarul I-a primit cu bucurie, i-a restituit averea §i acumparat pentru visteria imperials marele diamant al chinezilor, pentru care se ziceca ar fi plata optzeci de pungi de bani. Mai Mull, Petru i-ar fi facut cinstea de a-irade cu propria-i mina Barba celui care pins atunci pastrase acest Insemn aldemnitatii orientate. Neculce nu se In§ela atunci cind I§i incheia astfel povestirea: .57au trait arnul pia la a doua domnie a lui Mihai Voda Racovifii Fi atunce aumurk. Care mare cinste i-au facut Imparatul la moartea lui fi mare parere de rd uau avut dupa &mut, ca era trebuitor la acele vremi.

179

fl

www.dacoromanica.ro

Rtimas-au acelui arts feciori fi nepoti fi au agiuns unii de au fostpokovnici spre slujba oftirei, a se Insurasa el acolo, de luasli Moscala .57 s-aumai dus dupg clinsul de aid din Moldova trei nepoti de frate, de se ayezase 0 eipe lined unchiul seu. ,Fi acei avea mila de la Impdriitie fi acolo au muriL

Nicolae Milescu, in afara meritelor sale de explorator contestate de neamtulBruckner, este demn de atentie In dezvoltarea civilizatiei ruse prin versiunea slavadata vechilor carti de §tiinta" bizantine opuscule tratInd semnele prevestitoareale evenimentelor sau rolul jucat de Sibile in soarta umana. E posibil ca de aceastamunca O. fi profitat mai ales InvatamIntul care 1 -a avut pe Petru cel Mare dreptobiect.

in aceasta perioada litera moscovita cu o frumoasa taietura rotunda erafolosita nu numai in Moldova, dar i In Valahia vecina, unde opera de tipograf erasavIr§ita de un calugar originar din Iviria Caucazului, Antim, adus de la MunteleAthos §i protejat de marele patron al culturii orientale Oa la Tiflis in Georgia§i la mInastirile din Shia §i Arabia cre§tina bogatul domnitor iluminat ConstantinBrincoveanu (1688-1714). Prin complexa lui personalitate artistica a adus in culturaromanilor elemente Imprumutate atil de la Bizantul ce supravietuia pe MunteleAthos, cit §i de la civilizatia armeana a Iviriei. Dar acest cunoscator al vechii slavonepare sä fi avut §i alte legaturi cu Moscova in afara acelei cereri de litere tipografice.De curind, Intr-o biblioted din Kiev, a fost gash un manuscris admirabil Impodobitcu miniauri apartinInd acestui calugar, hirotonisit egumen al mlnastirii Snagov, apoiepiscop de Rimnic i in cele din urma, Mitropolit al Valahiei. In orice caz, a fostagentul politicii cregine in tail., lucrind in 1711 pentru niO §i pentru Imperiulaustriac in 1716, ceea ce i-a atras destituirea urmata de o moarte misterioasa, inmlinile turcilor.

Dar asta ne impinge spre expunerea relatiilor politice dintre romani i

Moscova, relatii Infiripate Inca din vremea lui Stefan cel Mare.

NOTE

1. Vezi, Silviu Dragomir, Contributii la rela/iile Bisericii romane ca Rasia in secolu1 al XVIIlea, in,Analele Academiei Romfine, anul 1912; rezumat In Buletinul francez al sectiei istorice", I. pag. 94un episcop de Muncaciu, Petroniu, is parte la sinodul care reglementeaza probleme ierarhice aleMoldovei.

2. Ibid.,3. Silviu Dragomir, op. cit. pag. 26.4. Ibid., pag. 26.5. Silviu Dragomir, op. cit. pag. 27-28.6. Ibid., pag. 29.7. Revue de deux mondes, XLIV, pag. 11.8. Vezi, N. Iorga, Relations entre la France et let Rownains, Iasi, 1917, pag. 41-42.

[1] Nicefor Parhasios, dascal" ,ii cintaret" patriarhal s-a ocupat, la inceputul venirii sale intarile romane, de afacerile Patriarhului de Constantinopol Ieremia, cunoscut ca patriarhul stringator depomeni". La Constantinopol a reprezentat interesele lui Aron Tiranul (1591 1595) $i datoriti intrigilorsale un fost domnitor roman, Petru Cercel, domn al Tarii Romanesti intre anii 1583-1585 si-a aflatsfirsitul in apele Marii. El ne lasa sa in telegem a in anul 1593 ar fi Impiedicat planul Marelui-Vizir, SinanPasa, de-a transforma tarile romane in pasaUc. in 1592, patriarhul Ieremia 1-a numit exarh patriarhal"peste tarile de dincolo de Dunare si dascalul" Nicefor ravine in Principate in anul 1595 insotind

180

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

armatele turce ale lui Siman Pasa, desi se considers el numirea 1W Mihai Viteazul ca Domn al TariiRomanesti i se datora in buns parte exarhului patriarhal ". El a participat in zilele de 13 17 august1595, la sinodul de la Iasi, tinut pentru a stopa propaganda catolicA facuta in tinuturile rusesti siromanesti. Domnul Moldovei care 1-a primit pe Nicefor si la care se refers N. Iorga este Stefan Razvan,Domn al tarii un singur an, 1595, numit la 24 august Sigismund Bathory, Voievodul Transilvaniei, pentrua crea o zone tampon in calea polonilor si a turcilor. In lupta din 13 decembrie 1595, de la Areni, StefanRazvan este infrint de o oaste poloni condusa de cancelarul Jan Zamoyski si numit Domn al MoldoveiIeremia MovilA. Fostul Domn, Stefan Razvan este tras in teapa.

[2] Ieremia al II-lea, Patriarh al Constantinopolului a vizitat Bucurestii lui Mihnea Turcitul(1577 1583; 1585 1591) In a doua domnie a acestuia, iasii lui Petru Schiopul (1574 1591), pe cindMitropolit al Moldovei era Gheorghe Movila (1587 1591).

[3] Teofan, Patriarhul Ierusalimului, a fost invitat la Moscova pentru luna martie 1617. Ajunsin Moldova, unde era Radu Mihnea la prima sa domnie in acest Principat 1616 1619, PatriarhulIerusalimului a asteptat mull timp solii rusi, care trebuiau sa-linsoteascA intr-o calatorie atit de grea side primejdioasa ping. Ia Moscova, prelungindu-si astfel sederea In Moldova piny in luna iulie 1618.

[4] Radu Serban a fost ales Domn al TAM Romanesti la 20 octombrie 1601 in tabara de IaCirstinesti de cAtre oastea lui Mihai Viteazul, Ia care se alaturasera si boierii Buzesti. Neputind opri peSimion Movill sprijinit de poloni si titan, Radu Serban se refugiaza in Transilvania unde jura credintA,la 6 noiembrie 1601, imparatului Rudolf al II-lea. In zilele de 13/23 1424 septembrie 1602, in luptelede la Ogretin si Teiusani, Radu $erban infringe fortele coalizate ale lui Simion Movila si ale hanuluitatar. In cursul luptei, boierul Stroe Buzescu provoaca la luptA si-1 ucide pe cumnatul hanului. Ranit,Stroe Buzescu mare la 2 octombrie 1602. La 17 iulie 1603, Radu Serban chemat in ajutor, de GheorgheBasta, Impotriva rascoalei ungurilor condusi de Moise Secuiul, in lupta de lingi Brasov, °stile muntenezdrobesc oastea lui Moise Secuiul, care este ucis In timpul luptei.

[5] Autorul se refers la domniile din Tara Romaneasca ale lui Simon. Movila (1600 1601), siGavril Movila care a domnit de doul ors, prima data un singur an, 1616, si a doua oars doi ani, 16181620;

[6] Dinastia Movila a fost inaugurate In Moldova de prima domnie a 1W Ieremia Movila (15951600) si s-a sfirsit cu o a doua domnie a lui Moise Movili (1633 1634). Autorul se refers la o a doua

domnie din Tara Romaneasca a Iui Gavril Movila (Mlle 1618 iulie 1620). La 20 mai 1619, Gavril Movilaa incheiat cu Gavril Bethlen un tratat, cunoscut sub numele Tratatul de la Alba Iulia, care prevedeamodalitati de solutionare a litigiilor de hotar si restituirea reciproci a taranilor serbi si a tiganilor fugari.

[7] Tipografia de la Iasi si-a datorat aparitia vointei polities a lui Vasile Lupu, ajutoruluikievean trimis de Petru Movill in Moldova sa natali si puterii spirituale a MitropolituluimoldoveanVarlaam. Prima carte imprimata in aceasta tipografie a fost in anul 1643 si purta titlul Cartea

, romineasci de invalffturtl.[8] Miron Bamovschi-Movila, Domn al Moldovei de clod, ors; prima data intre anii 1626

1629, iar a doua oars pentru aproximativ doul luni in anul 1633, cind Alexandru Dias a fost silit sApariseasca Domnia, in luna aprilie 1633, din cauza miscarii declansati impotriva sa de boierirneapaminteana, miscare care s-a extins foarte must dpArind un caracter larg national si popular prinparticiparea tAranimii; sfetnicul Domnului, Batiste Vevelli, a fost ucis de tirani. La 22 iunie 1633, MironBarnovschi a fost executat la Constantinopol, pe acest fond de grave tulburiri sociale ce nelinisteaPoarta. Mai multi boieri, intre care si vomicul Lupu i-au adus lui Barnovschi invinuirea a este unealtaa polonilor.

[9] Imitatio Christi, a fost tradusi de catre Udriste Nasturel din limba latina in limba slavoni sia fost tiparita in anul 1647, in tipografia de la Minastirea Dealu, cu cheltuiala doamnei Elina, sotiaVoievodului Matei Basarab, la cererea calugarilor sirbi de la minastirea Hilandar. In prefata carpidedicati Mitropolitului Moldovei Varlaam, Udriste Nasturel ne spune ci avea cunostintA despre maimulte traduced ale acestei lucrari mai multe limbi orientate si occidentale". Cartea fusese tradusa inanul 1604 in limba maghiari, iar in anul 1620 apare la Viena o noun editie a traducerii germane. In anul1651, Corneille publici o traducere franceza in versuri a acestei lucrari. Desi cartea nu a fost tradusa inlimba romans, deci Intr-o limbi nationals, gestul Iui Udriste Nasturel apartine unui curent culturaloccidental creat in jurul acestei binecunoscute lucrari.

[10] Saracia documentelor nu a permis, nici pins in prezent, cercetarilor sa elucideze origineaMitropolitului Moldovei Dosoftei. N. Iorga, Insusi, a rimas in faza supozitiilor, vazInd o ascendentsarmeneasca pe linie materna intr-o Galitie unde orice amestec era posibil in acea epoci, atita vreme ditlocuiau regiunea, triind Impreuna, atit rusi, ucrainieni, polonezi, cit si evrei, armeni sau greci. Atit in

181

.

In

-

--

--

-

www.dacoromanica.ro

aceasta lucrare aparuta in anul 1917, cit $i in cele ulterioare, Istoria literaturii religioase (1925) si Istoriabisericii romanesti (1932), N. Iorga Amine la parerea unei origini, In general, poloneze, dar marcatA deamestecul etnic galitian, mama viitorului Mitropolit putlnd fi armeanca si tatal liovean. Primul om decultura' care 1-a socotit polonez pe Mitropolitul-carturar, a fost B. P. Hasdeu care ne spune despremoldoveanul" Dosoftei cA era dintr -un neam de negustori rasariteni, tatAl sau chemindu-se Leontari,bunicul Bari la, iar mama Misira, toate nume care nu suna romineste, ipoteza publicata in revistacondusa de Hasdeu: Arhiva istoricii 1864, p. 118. Aceeasi ipoteza a fost sustinuta si de urmatoriicerc,etatori: G. Popovici, in lucrarea sa Index zolkieviensis, publicat in revista Candele", III, 1884, 9,11,12 $i IV, 1885, 1, 2; Stefan Dinulescu, Viata si scrierile lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernausi,1895; Alexandru Apostol, Viata si activitatea lui Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, Botolani, 1897;Stefan Ciobanu, Dosoftei Mitropolitul Moldovei, Iasi, 1918; Contributiuni privitoare la originea fimoartea mitropolitului Dosoftei, Bucurelti, 1920. Mai nou, cercetAtorul Nicolae Grigoras, In studiul sauOriginea, formatia si preocupeirile istorice ale mitropolitului Dosoftei, publicat in Studii. Revista deistorie", Bucurelti, XXVII; 1974, 10, lanseazi o alts ipotezA prin care sustine o indepartata originearomana a familiei. Mitropolitul Dosoftei, pe numele sau laic Dimitrie, ar fi originar din pantile Sucevei,se pare din neam de mazili, ca fiu al lui Leonte Barila (Barila sau Bor111) si al Mariei, niscuta Misira. doifrati ai sai, Chiriac si Vasile, grit atestati ca locuitori ai Sucevei In anul 1673. Unul dintre parinti, maiprobabil mama sa nascuta Misira, se va fi Inrudit cu ramura macedoneana Papara din Galicia. Pentru unChiriac Papara, o ruda a lui Dosoftei, viitorul mitropolit solicita in anul 1683 protectia PatriarhuluiIoachim al Moscovei, aceasta ruda find persecutata de episcopul unit Iosif Sumleanski.

[11] Despre cultura solida a mitropolitului Dosoftei, cronicarul Ion Neculce ne spune in cronicasa: Acest Dosoftei mitropolit nu era omprost de felul luL $i era neam de mazil; preinvii tat, matte limbistie: elineste, latineste, sloveneste si alts adinco carte fi invii Otani. Deplin ciiluguir Si cucernic, fi blindca un mieL In tetra noastri i pe aceastel vreme nu este om ca acela.

[12] Autorul face aluzie Ia cronicarul Ion Neculce care relatea71 raporturile dintre StefanitALupu, Domn al Moldovei (1659 1661) si Nicolae Milescu: Si lui Stefanita Voda ii era pre drag, 1i -ILinea pre bine, si tot la masa Ii punea, si sa giuca in card cu dinsul, si la sfaturi, cA era atuncea grammaticIa dinsul. Iar cind au fost °data, nu s-au saturat de bine si de cinste ce avea la $tefanita Voda, ce au lezutsi-au scris nilte (AO viclene 1i le-au pus intr-un bat sfredelit 1i li-au trimis la Constantin Voda cel batrinBasaraba, in Tara LeieascA, ca sa ridice de acolo cu olti, sa vie sa scoata pre $tefanita Voda din Dominic.Iar Constantin Voda n-au vrut sa se apuce de acele lucruri ce-i scriia, ce s-au sculat 1i au trimis batul acelsfredelit cu carti cu tot Inapoi la Stefanita Voda, de li-au dat. Deci, Stefanita Voda, cum au vazut batulcu cartile, sau pre rnIniiat 1i 1-au Ii adus pre acel Nicolai Milescul inaintea lui, in casa cea mica, 1i au puspre calau de i-au taiat nasul. Scotind Stefanita-Voda in grab& hamgeriul lui din brlu, au dat de i-au taiatcalau nasul. Si n-au vrut sa-I lass pre calau sa-i tale nasul cu cutitul lui de calau, ce cu hamgerul luiStefanita Voda i-au taiat nasul. Duper aceia, Nicolai Cirnul au fugit in Tara Nemteasca 1i au gasit acoloun doftor, de-i tot sloboziia singele din obraz 1i -I botiia la nas, Ii alia din zi in zi singele sa inchiega, dei-au crescut nasul la loc, de s-au tamaduit. Iar cind au vinit aicea in tag, la domniia lui Iliias Voda, numaide abia s-au fost cunoscInd nasul ca-i taiat. Numai tot ne-au lezut in tarn mult, de rusine, ce s-au dus IaMoscu, la marele Imp/rat, la Alexei Mihailovici [...]", citat din Ion Neculce, Opere, editie critics deGabriel Strempel, Bucurelti, 1982, p. 189 190.

182

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

PRIMELE RELATIIDINTRE MOLDOVA SI RUSIA MOSCOVITA

Prima sotie a lui Stefan cel Mare a fost o printesa kieveana, Evdokia, soraspune cronica oficiall Tarului Simeon, adica a acelui cneaz pe care calugarulkievean a considerat ca-I poate Impodobi cu titlul vechilor imparati bizantini. Ea aprecedat-o In cetatea de scaun a Sucevei, pe Comnena din Mangopul Crimeii,Maria, care pe draperia menita a-i acoperi mormintul este Infatisata cu vulturulimperial de Trebizonda pe vesmInt. Evdokia apare si ea pe peretii bisericii Sf.Nicolae din apropierea resedintei domnesti: un chip palid trist, cu trasaturi aspre,lipsite de once urma de frumusete; o lunga rochie impodobita cu flori o acopera.

Prezenta ei pe tronul Moldovei a fost foarte scurta: a coborit curind inmormint, la minastirea Putna. Din aceasta casatorie pare sa fi rezultat o flick Elenasau Olena, care va deveni sotia unui print moscovit, fiu al mostenitoului marelui-cneaz Ivan Vasilievici.

Trimisi ai lui Ivan au ajuns la Suceava pentru a o lua pe logodnica printuluiau dus cu ei Si prima cronica a Moldovei aliata de acum Moscovei; cronica a fostimediat introdusa in volumul de anale genealogia domnitei alaturindu-se astfelcelei a familiei domnitoare a Moscovei. Acest capitol moldav, intercalat Intr-o

, lucrare istorica strains constituie un tezaur pentru cercetatori.Elena n-a avut zile fericite in noua sa patrie. Mama a unui flu Dimitrie, menit

urma tatal pe tron, ea a intilnit o rivals puternica in cea de-a doua sotie abatrinului cneaz, Sofia, pe care o solie solemna fusese trimisa s-o caute tocmai inItalia pe linga Pap devenit protectorul ultimilor Paleologi imperiali, in exil. Aceastafemeie intarea cu drepturile ei asupra Coroanei Constantinopolului ambitiilemarilor printi, ambitii alimentate de Cartea Regilor cronografia bizantina ajunsein cnezatul Moscovei cu mult inainte de caderea Imperiului de Rasarit. Sofia a iesitInvingatoare din aceasta lupta nemiloasa. Sotul Elenei murind, problemasuccesiunii trebuia rezolvata imediat, dar invingator a iesit Vasile, fiul grecoaiceidin Bizant. Micul Dimitrie a disparut in viltoarea vremii, iar mama lui a gustat dinplin suferintele inchisorii, dupa ce va fi visat, poate, ca fiica ambitioasa aautoritarului Stefan, sa conduca Imparatia in numele copilului ei.

Relatiile politice au fost ele determinate de aceste legaturi de familie.Problema viitorului rusilor occidentali a fost din nou puss la sfirsitul acestui secol alXV-lea. Printul lituanian din ramura Jagellonilor [1], Inainte dupa urcarea sa petronul Poloniei, pretindea ca reprezinta, Impotriva acestui Tar al stepei pe jumatatemongol, legitimitatea domniei asupra ucrainenilor. Izbucni un razboi [2] care

183

si

si

a -ti

si

si

si

www.dacoromanica.ro

pentru Moscova a fost nu numai greu, dar la un moment dat, a reprezentat unmare pericol. Cele doug parti nu puteau ramine indiferente fats de pozitia luiStefan ale carui tinuturi se margineau la apus cu vechea mostenire lituaniana.

Alexandru, regele polon, I-a banuit de a se fi aliat cu Tarul, pe acest dusmaninversunat al fratelui predecesorului sau Ioan-Albert, care invadase Moldova, in1497. Cuid, in 1501, Stefan a trimis solie Moscovei, prin boierul $andru, acesta a fostimpiedicat sa treaca prin tinuturile regelui. Totusi, Stefan pretindea ca 1 -a insarcinatcu o singura misiune, in afara protestului impotriva tratamentului la care ii erasupus nepotul: sa ceara moscovitul sa se alature prinfilor cregini impotrivaptiginilor daca nu vrea sa-i vada pe moldoveni marsaluind impotriva lui, alaturi depolonezi.

Aceasta lupta impotriva turcilor pentru 'Astra frontierele, apoi pentru aredobindi Chilia Cetatea-Alba (Moncastro, Akkerman), porti deschise la gurileNistrului spre Dunarea de jos si Marea Neagra; a fost ideea calauzitoare in politicaprudent calculate si sustinuta de o neobosita energie, a celui mai maret dintredomnitorii romani. Numai prin marile eforturi ale spiritului sau superior a reusitsa-i transmits fiului sau, Bogdan, mostenirea moldava marita prin cucerirea multdisputatei Pocutii. A urmarit cu atentie demersurile lui Ivan si un calator,Herberstein, afirma ca Stefan, inteleptul, se minuna vazindu-1 pe acela cumatinge doar prin siretenie scopurile pe care el nu le putea ajunge decit tinind zinoapte sabia in mina la hotarele Moldovei.

Multele batalii purtate de Stefan au legat indisolubil de Moldova ideeacruciadelor, in ceea ce priveste posibilitatea de a o realiza in Orient. La vreo treizecide ani dupe moartea domnitorului, un scriitor moscovit caruia, datoritaimprejurarilor tulburari, nu-i cunoastem numele, se adresa cu speranta arzatoare dea vedea incepind razboiul impotriva paginilor, lui Petru Rams, fiul lui Stefansuccesorul fratelui sau Bogdan, cunoscut pentru rafuielile sale din Transilvania, pecare nazuia s-o stapineasca in intregime (la un moment dat, avea un sfert dinprincipat) pentru indelungatul conflict cu Polonia in problema Pocutiei, pierdutadin nou de Moldova. Voievodul din Suceava trebuia sä se aseze in fruntea coalitiei=stifle menite sa-i ajunge pe turci din Europa. Prudent, caci mai fusese alungat dinCara, in 1538, de interventia personals a Sultanului Soliman Magnificul, acesta s-amarginit la a trimite provizii contra chitanta daca nu si pe bani, electorului deBrandenburg, Hohenzollern de Berlin, Joaquin, care a condus contingentelegermane ale noii cruciade impotriva ienicerilor din Pesta.

Catre sfirsitul secolului XIV, pelerini plecati din Moscova, au strabatut uncolt de pamint romanesc, prin partile Cetatii Albe pentru a merge pe mare laTarigrad sa se roage. De dou'a sau trei ori, ei amintesc de Moldova in scurtele forinsemnari de calatorie, cel mai adesea lipsite de orice interes istoric, insemnari decurind traduse in franceza de Mme de Kitrowo. Probabil, li s-a alaturat nistenegustori cu toate ca produsele celor doug tari erau aproape aceleasi, iar intre elese afla Po Ionia, cel mai adesea dusman vecinului din est sau a celui din vest.

insa, prin tratate regatul trebuia sa raining deschis comertului dintre Moldovatinuturile marelui cneaz cind negustorii se aratau cu scrisori de trecere din partea

temutului Sultan. Sub Soliman [3] acesti mari negutatori" imperiali au trecut,probabil pentru intiia spark Nistrul pentru a se duce, trecind prin Po Ionia, sä caute

184

$i

si

ti

si

si

191

gi

www.dacoromanica.ro

anumite marfuri blanuri, filde§, dinti de pe§te". Aduceau cu ei pentru schimb,mirodenii §i vinuri orientale, Inlocuite mai tirziu cu bunul vin valah", adicamoldovenesc, de Cotnari §i mai ales de Odobe§ti, mai putin scump §i mult apreciatchiar la Lemberg. Numele unuia dintre emisari este cunoscut: documentelepoloneze it mentioneaza de mai multe on pe Andrei Calkokondylas, un grecpurtind acela§i nume cu atenianul cronicar al cuceririi turce, care, primind o sumsde bani din visteria otomana, a fost insarcinat sA cumpere cele poruncite fail aputea pretinde compensatii. A avut succesori in aceasta functie pins spre sfir§itulsecolului al XVI-lea.

S-ar parea ca acesta a fost rostul §ederii la Moscova a printului loan, pe atuncipretendent la tronul Moldovei, pe care 1-a ocupat mai tirziu gratie turcilor §i pe care1-a pastrat in ciuda vointei lor, gratie cazacilor. S-a casatorit cu fata cneazuluiRostovki de la care avu un flu, Petru [4]. Ajuns sa fie inscaunat, Ioan a crezut decuviinta sa-§i semneze documentele alaturInd numele fiului preaiubit pe care nu-1vazuse de mult, la propriul sau nume. Pentru a i-o aduce pe aceea cu care urma saimparts tronul i pe copil, 1-a trimis la Moscova pe episcopul de Radauti, Isaiia [5],un preot Invatat, cu buns §coala slavona, compilator al unor cronici pamintene.Dar, Isaiia nu i-a mai gasit nici pe unul, nici pe celalalt: pierisera de ciuma. Si Ioancare 14i alina prin batalii lunga-i a§teptare, n-a mai aflat niciodata trista veste apierderii lor. La intoarcerea episcopului, el plecase deja sa-i Intlineasca.

Via ;a stralucitoare a Moscovei nu mai era necunoscuta romanilor. Bogdan,fiul lui Alexandru Lapu§neanu care fiMd mereu doritor sa intretina relatii cuprincipii vecini, ajungind pins in Prusia, la Albert de Hohenzollern, n-ar fi intirziatsa delege citiva soli §i pe linga Tar s-a refugiat pentru o vreme pe linga acesta dinurma. Se spune ca ar fi fost vazut la Curtea moscovita, urmarit de nenoroc, ajunsorb §i, probabil, nebun ca tatAl sau.

Catre sfir§itul aceluia§i secol, chiar daca Moscova nu a intrat in aliantacre§tina menita sa sfarIme puterea paging, in momentul in care aceasta avea de gind

, sä construiasca un canal pe linga Volga amenintind astfel Rusia, au existat legAturistrinse Intre Mihai Viteazul, domnul Valahiei §i citva timp principalul actor alacestei lupte antiotomane in care I§i slei puterile §i cneazul Constantin Ostrog, lacurtea caruia poetul grec Gheorghe Palamed cinta ispravile eroului valah, ba chiar§i cu uzurpatorul Boris Gudunov. in documentele vremii se vorbe§te de schimburide emisari printre care §i Luca Cipriotul, mare caligraf, episcop de Buzau,mitropolit apoi, care indeplini acest rol §i in 1624 in numele domnitorului moldavAlexandru Coconul; dar nu se cunoa§te prea bine obiectul negocierilor sale. Or,Gudunov era du§manul Poloniei §i Mihai Viteazul sustinea atacurile cancelaruluiZamoyski care va fi principala cauza a ruinei sale; se spune ca acesta spera O. ajungarege al Poloniei a§a cum fusese predecesorul salt, principele Transilvaniei, StefanBathory; Petru Schiopul a fost, in ciuda infirmitatii sale, pretendent la acela§i tron.Se gindea sa se sprijine pe nemultumirile §i sperantele chejilor ru0 precum i petendintele spre revolts a populatiei ortodoxe supusa stapInirii polone. Dar acest visdisparu in nenorocirea lui.

in mijlocul tulburarilor interne care au precedat Inscaunarea dinastieiRomanovilor [6], Moscova nu s-a arAtat 614 de putin interesata de Indelungata §is'ingeroasa rivalitate care a ruinat Tarile romane, dintre domnitorii de origine

185

www.dacoromanica.ro

polona §i cei care-§i datorau tronul argintilor varsati visteriei turce§ti. Dar, andTarul Mihail iii consolida puterea, dind datorita curentului religios ini;iat de PetruMovila, Moscova trecu peste criza confesionala a propagandei iezuite §i incepu sAdevina refugiu preotimii romane prigonite de heterodoc§i principilor dinTransilvania, caci fratii ei din Valahia §i din Moldova nu trimiteau cleat rar calugariceqetori la Curtea imparatului ortodox, mai putin darnic in aceasta privinta cleatdomnii la fel de bogati precum Vasile Lupu §i la fel de milo§i fats de biserica,precum contemporanul sau valah, Matei Basarab. Dar episcopii, preoti ieromanahitransilvani ajunsera cunoscuti atit la Putivla, locul unde se verificau pappoartelemilogilor §i ale refugiatilor at §i la departamentul soliilor". Sa-i amintim dupagrecul Ieremia, episcopul de Maramure§, in 1631, pe cei trei trimi§i ai Mitropolituluiroman de Balgrad (Alba-Iulia), calugari ai minastirii de la Prislop, In 1629 §i, putinmai tirziu pe episcopul de Jenii-Inau, din Banat, Longin, supus direct Patriarhuluide Constantinopol.' Si nu trebuie sa uitam ca episcopul Ghenadie, dirmuitorulBisericii transilvane, era originar din Putivla.

Iorest, Mitropolitul romanilor ortodoc§i. din Transilvania, izgonit, maltratat,jefuit §i amenintat cu moartea de principele Gheorghe Itakoczy I, a trecut prinMoldova unde traise dindva in minastirea Putnei §i, unde primind o dovada, aplecat sA ingenuncheze la picioarele Tarului. Acest obicei se mentinu pins lasfir§itul secolului.

Petitionarii erau citeodata chiar originari din Banat, precum acel Longin §iTeodosie, episcop de Vir§et, insotit de calugarii de la Vodita in 1662. Si au fostvazuti de multe on pe strazile Moscovei preoti ai bisericii Sfintului Nicolae dinBrasov (Kronstadt) ctitorie a domnilor valahi, care, la intoarcere aduceau cu eipodoabe §i carti biserice§ti in slavona, ce Inca mai sint pastrate.

Se intilneau foarte rar cu calugari moldavi §i valahi veniti numai pentru astringe danii precum Benone, arhimandritul bisericii Inaltarii din Bucure§ti, care in1630, dorea sa inalte o biserica sau, putin mai tirziu egumenii mAnastirilorSf. Dumitru §i Sfinta Treime.

Sava Brancovici de nationalitate sirba, frate cu celebru aventurier §i despotGheorghe, dirmuitorul Bisericii romane orientale din Bolgradul transilvanean,Alba-Iulia a cArturarilor a fost reprezentantul cel mai de seams at tendintelorpolitice ale romanilor neliberi. A fost destul de abil pentru a obtine in 1668 omisiune chiar din partea principelui Mihail Apaffy, care, imboldit de cei dinpreajma sa, i-a hotarit curind caderea §i martiriul. Sava Brancovici avea in vederenu doar interesele Bisericii sale saracite §i amenintate, dar §i man planuri romanticede reinviere a stapinirii cre§tine ortodoxe in Orient, idei care 1-au dus pe fratele sau,consilier la Curtea lui Brincoveanu, domnitorul Valahiei, spre inchisoarea de unden-a ie§it cleat pentru a muri. Propunerile Mitropolitului contineau ideea uneirascoale generale a romanilor, sirbilor Si bulgarilor sprijiniti de o interventie rusa laDunare. Sava a slujit in biserica Inaltarii din Moscova purtind pe cap mitra de ourdaruita de Tar.'

Vizite precum aceea a episcopului Sava Brancovici arata mai bine decIt onceargument ca politica rusa, activa in Orientul balcanic, nu-§i are originea doar inurmarile politice expansioniste, bizantine, adoptata de Tani Inca din secolul trecut.La scurt timp dupa 1600, Mitropolitul Matei al Mirelor, din Asia Mica, stabilit in

186

www.dacoromanica.ro

Valahia ca staret al mitastirii Dealu, uncle se odihnea capul eroului Mihai, vorbeadespre viitoarea Imparatie a Constantinopolului in legatura cu acele natii blondeale Nordului" care trebuiau sa primeasca mo§tenirea lui Mihai cazut pentrucre§tinatate §i slavit In cIntecele epice apartinInd alit carturarilor cit folcloruluigrec. Un intreg §ir de prelati de la Constantinopol din Ierusalim Alexandria s-a

IInadresat Tarului cerIndu-i restaurarea Bizantului. numele Patriarhului de Ipec,preoti sirbi, calugari rAtAcitori luau drumul Moscovei dupa cum predecesorii for dinsecolul al XVI-lea ceruserA ajutor banesc Imparatului catolic al Occidentului.

Astfel, noilor Imparati ai Orientului li se impune o noun sarcina pe care nuerau cItu§i de putin dispu§i sl o accepte, cu atit mai mult cu cit in drumul for spreBizant Intilneau in tradildi, legende §i cintece populare un adversar cu drepturi maivechi la recuno§tinta grecitAtii, pe care a ajutat-o la greu, a primit-o, a reInsufletit -ointremat, careia i-a dat carti pentru biserici, iar pentru Patriarhii de laConstantinopol, subsidii care au impiedicat totala ruina financiara implicit,politica a acestui Scaun venerabil Si, in cele din urma a facut sA straluceasca in fatsochilor mirati ai acestor sclavi ai turcilor palo§ul fermecat al lui Mihai. A existat §io piedicA materials in calea expansiunii moscovite spre sud-vest: mai Intli un alt StatInca destul de puternic pentru a nu fi u§or subminat, apoi Impotriva acestui Stat, omi§care populara folosind acelea§i elemente nationale pentru o politica maiavantajoasA bane§te §i mai repede aducatoare de glorie prin resultatele ei imediate.

E vorba, pe de o parte, de Tarile romane §i de cealalta, de Polonia §i de cazaci.

NOTE1. Silviu Dragomir, op. cit., pag. 25.2. Silviu Dragomir,-op. cit., pag. 27.

[1] Autorul se refer% la Alexandru (Aleksander), rege al Poloniei Intre anii 1501-1506 si mareduce al Lituaniei din anul 1492.

[2] Este vorba despre rAzboiul dintre tarul Moscovei, loan al III-lea si regele polon Alexandru,purtat Intre anii 1501-1503. Rusii au fost infranati la Smolina in anul 1502 si cu toate aestea, cavaleriiordinului livonian sint obligati sa plateasca tribut pentru °rapt Luriev.

[3] Temutul sultan la care se face referire este Soliman Kanuri (legiuitorul) sau Mihtesen(Magnificul), fiul lui Selim I, sultan al imperiului otoman intre anii 30 septembrie 1520-6/7 septembrie1566.

[4] Autorul face aluzie la Ioan Vocla cel Cumplit, Domn al Moldovei Intre 1572-1574, careinainte devina Domn Muse diverse afaceri, prin locuri departate ajunse chiar la Moscova,unde aluat de sotie pe Maria, fiica lui SimionVoievod de Rostov si rudi cu Ivan al IV-lea Vasilievici cel Mare(1533-1584), Mare Cneaz de Moscova si a avut cu dansa un fiu, botezat cu numele de Petru pe care I-alasat in Ingrijirea mamei ce urma si Nina la Constantinopol sa traiasca impreuni cu sotul sau, loan,care fAcea in marele oral negot cu bijuterii.

[5] Isaia, episcop de Radauti Intre anii 1572-1580.[6] Vladimir Ivanovici 8uiski descendent dintr-o famine cneziala, a fost proclamat tar al Rusiei

la 19 mai 1606 de un grup de boieri care-1 sustineau. La 17 iulie 1610 a fost detronat obligat A. secalugareasca. Puterea a fost preluata la Moscova de un consiliu compus din membrii Dumei boieresti.La 17/27 august 1610 s-aincheiat un tratat cu polonezii prin care Wladislaw, fiul regelui polon Sigismundal III-lea (1587-1632), a fost recunoscut tar al Rusiei. Moscova a fost ocupata de trupele poloneze innoaptea de 20 spre 21 septembrie 1610 si a fost eliberata de sub stapinirea poloneza abia peste doi ani,la 27 odombrie 1612. In data de 21 februarie 1613, Mihail Romanov, in vIrsta de 16 ani, fiul lui TeodorNichitici Romanov, a fost ales de Zemski Sobor tar al Rusiei, intemeind dinastia Rontanovilor. Taalsau, a fost in captivitate la polonezi, iar chip& eliberare, in anul 1619, a fost ales Patriarh al Rusiei subnumele de Filaret.

Ultimul reprezentant al Romanovilor a fost tarul Nicolae al U-lea Alexandrovici (1894-191), ucisin timpul revolutiei ruse.

187

$i

$i

$i

sd §i

§i

si

1i,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

ROMANII $1 RASCOALELE DIN UCRAINA

Am mai vorbit despre bogatia lui Vasile Lupu, despre darnicia sa fats deBiserica, despre sprijinul acordat cu marinimie Patriarhilor de la Constantinopol pecare-i juca dupa voie, de chipul imparatesc in care se infati§a lumii grece§ti Insetatade libertate. Pentru Rusia occidentals era de mare ajutor: minastirea de calugariteInAltata pe malul Nistrului, de fiica acestuia, Maria, sotia printului ruso-lituanianJanus Radziwill, a servit drept model pentru ctitoria de mai t'irziu a Tarului Alexei.Vasile Lupu a construit a doua minAstire a lavrei Pecerska, aproape de Kiev §i areconstruit &luta Treime, distrusA intr-un incendiu; numai dupa acest dar magnific,Alexei a trimis 1500 de galbeni pentru iconostas §i icoane. Informatiile acestea sIntdate de diaconul Petru de Alep, insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei, jignitca §i superiorul sAu de trufia acestui moldovean cu singe balcanic, alAturi de careTarul pgrea Intruchiparea blindetii §i a omeniei.

in 1649, Patriarhul de Ierusalim, Paisie, se aflase la Moscova incercind faresucces sA incheie o alianta Intre Vasile §i Tar '.

Pe timpul domniei lui Gheorghe Stefan, cel care-1 detronase pe Vasile Lupucu ajutorul muntenilor §i a unui puternic corp de armate transilvanean, calugarimoscoviti iii fAcura aparitia in Moldova; este foarte probabil ca ei sa fi avut misiunipolitice secrete. Dintr-un document al vremii aflam ca emisari ai Tarului s-auInfAti§at bAtrinului domnitor Matei §i cä acesta ar fi refuzat sA le dea vreun rAspunsla propuneri.

Aceste relatii politice ar fi fost §i mai strinse, clack' nu ar fi existat in acelmoment, intre moscoviti gi romani o altA formatiune politicA de religie ortodoxA §inationalitate ruse: cetele jefuitoare ale cazacilor organizate, dupg victoria asuprastApinilor polonezi §i a sustinatorilor acestora arenda§ii evrei §i preotii catolici atitde detestati la o dimensiune ce ar fi putut da sub alte capetenii, cu o alts discipline§i avind cu totul alte teluri, un Stat, o adevArata reeditie, diminuatA ca rol istoric, afostei Lituanii.

Bogdan Hmielnitki, fost Serb rus pe domeniile unui nobil polonez, brutal §ibetiv, §i-ar fi ucis sotia §i §i-ar fi crescut copii ca pe n4te salbaticiuni. and a avut insubordine o armata de rAzvratiti, s-a adresat in calitate de conducator al uneirascoale insetate de singele asupritorilor, mai Intli celor doi domnitori romanicerindu-le sa-i dea sprijinul for pentru eliberarea cazacilor de robia evreilor, aarmenilor ca fi de sub aceea a ticalofilor de poloni. Dar, Matei [1] avea alte griji,iar Vasile era bun §i credincios prieten al acelor polonezi a cAror pieire era atit de

188

www.dacoromanica.ro

dorita in aceste tinuturi ruse. Rude le polone ale lui Movila au avut un rol principalin incercarile de reprimare a rascoalei si au ramas celebre cruzimile InfAptuite deWiszniewiecki, fiul fetei lui Ieremia, al carui nume 11 si purta. Fiul lui Bogdan acerut-o de sotie pe fata cea mai mica a lui Vasile, Roxana. Soldati moldoveni luptausub ordinele Iui. Domnitorul moldav nu a dorit de la aceasta miscare taraneasca,declt posibilitatea de a-si extinde stapinirea asupra Rusiei, dacA Polonia s-ar fiprabusit sub loviturile cazacilor. Abia atunci, scria Pavel de Alep, Hmielnitki a luathotarirea de a se adresa Tarului de a carui putere se temuse ping atunci pentruInceputurile sale Inca neconsolidate.

Curind izbucni un conflict Intre capetenia cazaca asigurata prin tratatul din1649, asupra posesiunilor sale cu centrul la Tscherina si Moldova, mindrA $ibanuitoare. Pretextul 1 -a constituit impotrivirea lui Vasile Lupu la proiectata uniredintre Roxana si feciorul Hatmanului, un barbar urit, cu fata ciupita de varsat,crud cu ai sai pe care-i despica dintr-o loviturA de sabie la cel mai mic motiv denemultumire. In 1650, o putemica invazie a pustiit tinuturile moldave din est;domnitorul a fost nevoit sa se ascunda in adincurile unei paduri, unde poate fivazuta §i azi modesta bisericuta de lemn ridicata pentru rugaciunile sale.Invadatorii au crutat doar bisericile si minastirile, dar au pus mina, MA indoiala,pe averile ascunse de boieri $i negustori in aceste adaposturi pe care le credeausigure datorita caracterului for sacru. La plecarea cazacilor, Ia§iul nu mai era decitun morman de ruine.

Silit sa incheie pace cu Hatmanul, Vasile I-a trimis pe Mitropolitul Varlaamla Tscherina pentru a stabili conditiile unei casatorii pe care nu mai avea cum s-oevite. Nunta a .fost aminatA cu abilitate pins in 1652, cind o noun infringere apolonilor, la Beresteczco, 1-au convins ca nu mai era nimic de facut. Cazacii asediaufortareata de la Kamieniec-Podolski, in fata Hotinului molday. luna august aanului 1652, Timus, fiul lui Bogdan, era la Iampol aproape de Nistru, unde a fostprimit de tinerii printi ai Curtii viitorului socru. Putin mai departe unul dintre fratiiCantacuzino [2], coboritori din imparatii Bizantului, se infatisa sa-1 salute. Dupa cea luat niste ostatici asigurindu-se astfel impotriva unei posibile tradAri din partea IuiVasile, tinarul cazac s-a indreptat spre Iasi, unde toti boierii in frunte cu Insusidomnitorul si o adevarata armata de 8 000 de oameni i-au iesit in intimpinare Insunet de muzici orientale, iar cavalerii lui Timus, 300 la numar, calarind pe caluti desteps, impodobiti cu our $i perle au defilat pe ulitele acoperite cu birne de stejar aleCapitalei moldave in care mai puteau fi vazute urmele trecerii for din 1650.

Un calator rus de la sflrsitul celui de al XVI-lea secol, Trifon Corobeinicovvizitind acest oral a remarcat palatul, de o constructie simpla, din lemn si piatra, aldomnitorului Aron si biserica Sfintul Nicolae, ctitoria lui Stefan cel Mare, undeacesta asculta slujbele. Iasul s-a infrumusetat si s-a marit: cele doua mari minastirinoi, construite de Vasile, Trei lerarhi, care si-a pastrat pins azi forma initiala $iGolia, refacuta de mai multe ori, sclipeau cu toata auraria for delicata. Vechilornegustori, care aveau datoria sa schimbe tot felul de bani pentru visteriadomneasca, bani adusi de cumparatori de origine diferita, li s-au adaugat citivaevrei, repede alungati de cei care be purtau o ranchiuna aparte, precum un oarecarelanaki, venit din Ucraina dupa ce scapase de prigonitorii neamului sau, carerazbunau vechi si grele neajunsuri. Negustorii crestini cunosteau nu numai Rusia

189

in

www.dacoromanica.ro

polona, cu orasele §i tirgurile ei, dar si Moscova: clteodata se bucurau de inlesniridin partea Tarului, cum a fost acel Nicolae, fiul lui Gheorghe, grec de origine,druia, la 15 iulie 1664, i se permitea, printr-un privilegiu solemn acordat de AlexeiMihailovici, sa-si vada de treburi" in Moscova, sa aduca aici marfurile hotarite odata pentru totdeauna care vor fi si spre folosul Camerei noastre imparatesti" faraa plati vama $i nici alte obligatii'. Si o delegatie moldava tocmai incheiase cu acestsuveran un tratat care permitea schimbul de produse intre cele cloud tari.

Timp de mai multe zile, toata lumea s-a veselit la Iasi, inafara acestor bieti fiiai lui Israel, ascunsi cu teams in prapaditele for pravalii. La Curte, muzica rasuna zi§i noapte. Oaspetele urmau unul dupa altul si dansul la fel, moldoveneste saucazaceste §i cind muzicantii lui ucraineni si-au acordat instrumentele, posomoritulchip Incruntat al lui Timus a fost vazut luminindu-se intr-un suns de bucurie §i cuglas aspru, tunator ce nu se facuse pins atunci. auzit, rosti urari naive pentru tatalsau, pentru socrul ce i-a adresat o vorba prieteneasca" si pentru legatura dintrecele doua familii". Si neamurile logodnicului, bunele cumetre din satele Ucrainei,precum Haska Karpitan, al carei nume a fost pastrat de istorie, s-au simtit cuprinsede emotie golindu-si pocalele cu vin §i inlacrimate, clatindu-se pe picioarelenesigure, s-au laudat cu simplitate, in ciuda surisurilor acelei lumi crescute dupamoda bizantina, ca au venit spre a rapi" §i s-au falit ca pot duce in saracacioaselefor case pe frumoasa fats a bogatului Voievod Vasile.

Roxana a trait, mai mult sau mai putin fericita, in acel mediu taranesc, laRascov, pe celalalt mal al Nistrului, unde din porunca ei a fost inaltata o biserica dinpiatra, dupa traditia arhitecturala moldava; nu s-a intors in Cara decit tirziu, vaduvasi nu si-a mai gasit aici, familia.

Gheorghe Stefan [3], logofatul lui Vasile despre care am vorbit mai sus, s-ainaltat pe tron in urma unei razmerite neasteptate. Domnul sau a fost nevoit saparaseasca Moldova, dar s-a Intors curind insotit de cazacii ginerului sau care, cutoata-i asprimea innascuta si cruzimea nestapinita, stia totusi sa respecte regulileunei loialitati primitive. Razboinicii ginerului au recistigat destul de u§or scaunuldomnitorului detronat §i 1-au insotit de bunavoie, atrasi de gindul prazii de razboi,in Valahia pentru a-i desavirsi opera de razbunare. Dar la Finta [4], vrajba dintre eisi trupele moldave a dus la un dezastru. Dziceti-ne" tipau cazacii in mijloculderutei generale, datorate atacului indraznet al cavaleriei valahe, formats din boieritineri §i credincio§i, dzicenti-ne in vreo parte on sa mergem, on sa ne aruncamsanturi pre obiceiul nostru". Timus insusi si-a pierdut cumpatul. 0 parte a ostenilorsai s-a urcat pe cai si s-a alaturat retragerii grabite a moldovenilor. Pe ceilalti iipartea primejdia de a cadea in miinile Invingatorilor. Nimeni nu s-a gindit" scriecronicarul Miron Costin, pentru predestrimea cazaceasca sa iasa cineva viu den citiramasese dupa fuga ostii ceii calari. De mirat hirea cazacilor la nevoie! Dupa celi-au fugit toate capetele $i hatmanul lor, ei in sine in loc au radicat capu §i au legattabara si s-au aparat pinA in noapte, §i apoi noaptea in tabara au facut focuri decarale for si de spini, iara singuri au purces cu tocmala, fara tabara, numai pedestri,si au iesit toti pan Intr-unul, fara nici o dodeiala, aicea in Cara."

Armata cu care Vasile a Incercat sa respinga contraofensiva rivalului du, numai avea decit citeva sute de cazaci; Timus plecase dincolo de Nistru pentru a cere

190

www.dacoromanica.ro

sfat si sprijin de la tatgl sail. Vasile a fost nevoit curind sa caute adgpost la Rascov,la fiica sa.

Cind s-a intors in fruntea unei armate de 9 000 de oameni, fiul hatmanului nus-a mai expus primejdiei unei noi batglii; gindul sau era sg apere numai fostaCapita lg moldavg, Suceava, unde i se refugiase soacra cu tingrul Stefan, fiul luiVasile si averile lor. Dupg ce au prgdat mingstirea Dragomirna, cazacii s-aubaricadat in transee. In aceste pozitii erau considerati de neinvins si comandantulpolonilor aflati in slujba lui Gheorghe Stefan vorbea astfel despre ei: OasteacazAceasca dacg apucg sa sä ingroape, sa arunce santuri pregiur de sine, nu la celoc, supt cetate ca aceasta, ce hie la ce pgrau nedobindita este."

Dar proviziile terminindu-se curind intrudt dusmanul, mai numeros, reusisesg-i incercuiasca cu totul, cazacii amu pieile de pre cai morti lua si le herbea, siopincile, radacini minca, obositi de straji totdeauna si strAbatuti de pusci". Timu§ afost lovit, intr-o noapte pe dud se odihnea, de un glont in genunchi si muri trei zilemai tirziu, Ai sgi au fost nevoiti sA se predea in conditii onorabile care le ingAduiausa se retragg in ordine spre indepartatul lor tinut. Oamenii locului le-au pusnenorocul pe seama profangrii bisericilor, Dumnezeu nemaiiertindu-le ca altadata,setea de cistig. Batrinul Hmielnitki, ajuns intre timp la Camenita, a renuntat la oncegind de a interveni, iar Vasile isi pgrgsi adgpostul de la Sobotov pentru a cerezadarnic ajutor de la tatari si pentru a ajunge curind in inchisoarea de laConstantinopol, unde se crede cg si-a sfirsit zilele,

In 1654, cazacii ajunserg vasalii Tarului, al cgrui nume era pomenit Inbisericile lor, autoritatea religioasA supremg a Patriarhului Moscovei ajungind decisa fie recunoscutg si ea. In 1655, aceste noi relatii au fost reglementate printr-untratat oficial. Hatmanul, care nu putea uita moartea fiului sgu singurul demn dea-i fi fost urmas, celglalt, Gheorghe fiind, mai intii, ostatic la Constantinopol, apoicalugar inofensiv se aruncg din nou asupra Poloniei atacate curajos si deprincipele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy II, ai cgrui soldati au provocat intretimp si nenorocirea Sucevei [5]. S-a sfirsit de zile curind, in 1657 scirbit de toti si desine insusi, dupg ce si-a uluit vecinii prin curaj si bogatie.

De altminteri, in momentul mortii sale, nu mai existau cleat marea Moscovgsi Imparatul" acesteia, a cgrui autoritate supremg fusese recunoscutg ping pemalurile Niprului si resimtitg chiar si de Gheorghe Stefan. La sosirea caluggruluirus ce aducea scrisori de la Tar, cuprinzind propuneri politice o cerere de ajutor"sub forma de a vg afla", spune Tarul, sub mina noastrg prea inaltg, cea a unuidomn crestin si de a scapa de jugul musulmanilor" rAspunse trimitind in 1662,

ambasadori oficiali, cu drept de a incheia un tratat, Mitropolitul Ghideon silogofiltul Grigore Neniul, care au dus cu ei si un mic dar al artei noastre". Inmisiunea lor au fost ajutati de Patriarhul Antioh.

Tratatul care a fost intr-adevAr semnat si pecetluit prin jurgmint in bisericaAdormirea Maicii Domnului", in luna iunie, cuprindea urmgtoarele conditii:Moldova va avea domni pgminteni; ea va reintra in posesia cetgtenilor de la Dungresi Nistru ocupate de turd; vechiul tribut plgtit turcilor va fi inlocuit de plocoaneanuale; domnitorul moldav va putea sa-si pastreze legaturile cu tgtarii, leggturinecesare de vreme ce Basarabia meridionalg, Bugeacul, be apartinea acestora. insa

191

www.dacoromanica.ro

Tarul a a§teptat sA intre mai intii cu trupele sale In Polonia §i abia dupA aceea §i-atrimis plenipotentialii la Ia§i4

La 29 iunie, o conventie comerciall a fost incheiata cu acela§i Tar pentru ase da invoke negustorilor din Moldova sA-§i faca negotul in imparatia Noastra rusa,cu once fel de marf5, liber, Med nici o opreli§te §i nici o stricaciune". Si cind, turciinemultumiti ca Gheorghe Stefan participase la campania impotriva Poloniei, i-auluat acestuia tronul pe care n-a stat cleat vreo patru ani, domnitorul a cautat ajutorla Moscova §i nu in Polonia, unde Vasile mai avea multe rubedenii §i prieteni. Afost primit cu cinste §i i s-a amintit de tratatul incheiat la Kremlin §i intarit cum secuvine, de ambele pArti, in care fuseserA prevazute conditiile readuceriidomnitorului la tron. 6 Asta nu se mai Intimpla vreodatA §i nefericitul surghiunit§i-a parasit locul de §edere moscovit pentru a se stabili la Stettin, pe paminturilegermane ale regelui Suediei, unde a murit, dupa stradanii zadarnice §i indelungatesuferinte.

Decaderea cazacilor a continuat sub nevolnicul urma§ al lui Hmielnitki,calugarul Gheorghe. Un clan cerea protectia hanului tatar, altul se aruncaliteralmente la picioarele regelui polon cerindu-i sa le garanteze autonomia inschimbul libertatii mereu amenitate. Tindrul Hmielnitki Murat de Vi§ovski, caretrecuse prin Moldova Trisotindu-1 pe Timu§, a fost adus la putere de sustinatori,pentru ca in 1655, sa-i viva rindul lui Tetera, un alt musafir al lui Vasile Lupu, carepasta puterea in miini ping in 1665 cind a fost nevoit sa is din nou drumulMoldovei.

Inainte de tratatul lui Andrusov, din 30 iunie 1667 [6], incheiat intre moscovitiqi polonezi, care recuno§tea stapinirea primilor asupra intregului tinut, odinioaracazacesc, de la est de Nipru, in timp ce Kievul raniinea in stapinirea regelui, fo§tiirAzboinici ai hatmanului Bogdan s-au mai amestecat din cind in cind in treburileMoldovei, unde erau chemati de multi domnitori aflati. in exil precum fuseserAchemati Nisovii, predecesorii for din secolul al XVI-lea. Gheorghe Stefan dorea sAaibA in solda sa un grup de cazaci, iar Constantin [7], fost domnitor al Valahiei caurma§ al bAtfinului Matei, a ci§tigat tot cu ajutorul cazacilor, tronul ie§ean, darnumai pentru citeva saptamini. Cum tindrul Stefan [8], fiul lui Vasile ajuns in celedin urma sa dobindeasca tronul tatalui sau, atacase Ra§cov pentru a-§i elibera sora,pe Roxana, cazacii condu§i de un capitan Ke§co §i un grec, Stamatello sauStamatenko s-au ridicat impotriva lui. Cu toate ca partida era evident pierduta,luptatorii de pe Nipru au famas neclintiti In hotarirea for de a-1 apara pe Constantinspunind ca nu doreau ca faima §i onoarea for sA piara", la rindul sau, domnitorulinvingator s-a ferit supere printr-o urmarire prea energica.

Acesta a fost qi ultimul for drum in Moldova. Venise rindul moldoveniloraliati ai turcilor sa-i alunge in birlogul lor, caci polonezii sustineau ambitiaHatmanului Sirko, in timp ce turcii erau protectorii recunoscuti ai lui Doro§enkocel care le supusese de curind Ucraina.

In luptele purtate de turci §i polonezi pentru Ucraina, domnitorii romannegasind sprijin de nadejde in regele catolic de la Var§ovia, au avut din nou prilejulde a se adresa puterii moscovite.

Dupa Walla de la Hotin §i victoria lui Joan Sobieski [9], domnitorul moldavStefan Petriceicu §i cel valah, Constantin Serban amindoi tradatori" pe atunci in

192

sa-i

www.dacoromanica.ro

exil 1-au trimis cu solie pe calugarul Teodor de la minAstirea Sf. Pavel de peMuntele Athos, la Moscova oferindu-se sa treaca sub suzeranitatea lasindjugul robiei" din cauza marilor insuportabilelor navaliri si a multor altenedreptati". Au cerut trimiterea unei parti a-trupelor moscovite Impotriva tatarilor,cealalta urmind sa villa In Principate pentru a-i sustine pe cei doi. Tarul i-a cerutemisarului juramint de credinta i-a ordonat Voievodului de Viatca, IvanAndreevici $ovanski, sA ajute Moldova, in timp ce cazacii vasali, sub Ramadanskidin Bielgorod $i Ivan Samoilovici, au pomit Impotriva lui Dorosenko, cel care maistapinea Inca Ucraina. Supunerea Principatelor era acceptata, la 10 martie 1674,numai sub rezerva de a nu fi fost deja facuta regelui Poloniei. oficiali,episcopi boieri, ar fi trebuit sA vine pentru un tratat formal, dar imprejurArile nuau permis-o niciodata.7

Mergind pe urmele pircalabului Pirvu, care prin 1590 pAtrunsese in ;arecazaceasca pins la Pereiaslav, in 1677 si 1678, dupa Incheierea pacii polono-turce laJuravna (1676) [10], armatele domnitorilor Moldovei Valahiei [11] s-au Indreptat,in 1677 si 1678, spre Ceahrin, aparatA de cazacii aflati in slujba Tarului si subcomanda lui Ramadanvski.

Acesti supusi au fost folositi pentru a construi fortifica ;iile menite sA aperenoua frontiers de pe Nipru, pins In 1680-1681, and la Radzin a fost semnata paceacu moscovitii. Aceasta pace care rasa Kievul pe mina Tarului, a dat turcilor cetatilecare fusesera martore atit la razmeritele vechilor Nisovi, cit si la mai recentele faptede vitejie ale Hatmanului-rege Bogdan Hmielnitki. Dar locuitorii din Nimirov,Sobotov Ticunovca erau obisnuiti cu o viata de libertate privilegii; erapericulos sa le impui un stapin musulman, un guvernator pagin. intrucit domnitorulMoldovei, Duca, nascut in Rumelia, ajunsese in 1681, la Constantinopol pentrurezolva niste treburi personale si cumpAra dreptul de a folosi Principatul pentrumarile sale planuri de negot, s-a gindit probabil Duca insusi s-a gindit la asta, Infolosul acestui negot sA i se Incredinteze, contra bani, cu fagAduiala de a platitribut, administrarea acestui teritoriu pe care energia piing de initiative a ViziruluiAhmed Kiiprtili it adaugase de curind la Imperiu. Alipirea Ucrainei la Moldovafusese hotAritA cAtre sfirsitul lui iunie $i, la numai o lung, Duca Iii facu intrarea inConstantinopol, unde Il astepta un steag de investiture, pe linga alte douasimbolizind puterea asupra Principatelor Moldovei. Primit in audienta de Sultan, la12 august el calari cu mare pompa pe strAzile Capitalei otomane, imbrAcat intr-unbogat vesmint de brocart, imblanit cu zibeline printre sfetnicii sai care primiradaruri, se aflau $i opt cazaci, care n-au avut InsA dreptul boierilor de a purta caftan,vesmintul de ceremonie obisnuit in astfel de ocazii.

La Intoarcere, Hatmanul-domnitor, care 1-a trimis la Constantinopol pe bietulGheorghe Hmielnitki, a trecut de indata la organizarea noii sale stApiniri. Un grec,de felul acelui Stamatello amintit mai-sus, loan Draghinici, a fost hirotonisit vicar §idupd citva timp, cazacii 1 -au putut aclama pe noul stapin care venea sä le aducavestea cea bund ca Inalta Poarta nu dorea tribut, doar sprijin militar in caz derazboi. A avut loc un ()spat imbelsugat la Nimirov, in octombrie; Duca a pastratadministratia anterioarl, demnitarii oraselor, polcovnicii, sotnicii, judecatorii,gramaticii (cu un pisar general"); cerea numai ca procesele sa fie judecate inultima instanta la resedinta sa de la Iasi. Un palat a fost construit aproape de Nistru

193

Tarului,si

si

Trimisi5i

si

si si

a-sia-al

sisi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Ia Ticunovca, in fata SorocAi §i oamenii domnitorului incepurA o vastA exploatareagricola cum n-a mai fost cunoscuta in tinut, cu turme de of §i vite comute, stupi dealbine, fabrici de bere §i tuica. Privilegiile atit de a§teptate au dus la colonizarearapids a .acestui tinut pina atunci aproape pustiu. I se atribuie acestui abiladministrator chiar intentia de a trece in Ucraina §i apoi chiar la Moscova" la celmai mic semn de primejdie din partea turcilor.

In 1683, turcii asediara Viena. Printre (Venii adu§i de domnitor in tabaraturceasca se aflau cazacii, mai multe polcuri". Un anume Dorokin a ramas sApazeasca hotarele noii provincii. Cazind, la intoarcere, prizonier in miinilepolonilor, Duca nu mai avea sA revada niciodata tinutul. Ceata lui Kunitki, noulHatman, supus regelui Joan Sobieski, care spera sA dobindeascA prin aceastacruciadA toata Moldova, pinA la Dun Are, i-a inapoiat Poloniei tinutul undestApinirea moldavA nu a fost decit un incident. Kunitki a fost, totu§i, inlocuit de unmoldovean, Mo§ila §i titulatura de Ucraina a ramas pina in 1685 pe peceteadomnitorilor moldavi.

De acest incident, nu lipsit de interes, trebuie a fie legate numeroaselepribegiri ale taranilor moldoveni, striviti de biruri catre aceasta volnicie" aUcrainei, care fArA incetare atragea truditori pe paminturile ei de o nesecatAbogAtie. Cronicile o afirma cu claritate $i, poate cA trebuie sA vedem in acestfenomen singura origine a numeroasei popula ;ii romane§ti care ocupA nu numaiorgele de pe malul sting al Nistrului, precum Dubasari, dar §i un mare numar desate din aceasta provincie cu capitala la Cherson, pina la Bug.

NOTE

1. Silviu Dragomir, op. cit., pag. 262. Vezi, studiul nostru despre Ucraina vi romani, In Buletinul" citat, anul 1915.3. Originalul acestui privilegiu este pastrat la Biblioteca Academiei Romane. L-am analizat in

Buletinul sectiei istorice a Academiei Romane", I, memoriul asupra Ucrainei moldave". - Cf.tratatul incheiat cu Mitropolitul Ghideon In ale noastre Studii documente".

4. Silviu Dragomir, op. cit., pag. 26-275. Iorga, Studii documente, IV, pag, 244-245, nr. LXXX6. Hurmuzaki, X, pag. V.7. Colectia de tratate ale Imperiuluia IV, pag. 591-594; Mitilineu, Colectiune,pag. 71; D.A. Sturdza,

Acte fi docamente, pag. 9-12.

[1] Autorul se refer Ia Matei Basarab, Domn al Tarii Romanevti intre anii 1632 septembrie -1654 aprilie 9.

[2] Este vorba despre Toma Cantacuzino care a mers la Soroca pe uritul ginereal lui Voda avind ca dar nu un cal de razboi cu care era obivnuit tinArul cazac, ci o trasura cu vase cai.Banuitor, Timuv 1-a chemat pe Toma Cantacuzino dincolo de Nistru, la 1ampol, unde a fost retinut caostatic.

[3] Gheorghe Stefan, la 3 aprilie 1653, a ocupat Iavii s-a proclamat Domn, fund sprijinit decorpuri de oaste din Transilvania vi Tara RomaneascA. Vasile Lupu s-a refugiat la Camenita vi a facutapel Ia ajutorul cazacilor. La 1 mai 1653, Timuv Hmelnitki Infringe pe Gheorghe Stefan in lupta de laPopricani $i -lreinstaleaza in Domnie pe Vasile Lupu. In lupta de la Sirca, din 15-16 iulie 1653, GheorgheStefan cu ajutoare din Transilvania vi Tara RomfineascA, I-a infant pe Vasile Lupu care s-a retras pesteNistru pentru a cere ajutor la cazaci. Timuv Hmelnitki intrA in Moldova vi ocupa Suceava, in aceasta

194

sa -1 intimpine

9i

fi

Si

si

www.dacoromanica.ro

lupta flind ranit. La 18 septembrie 1653, Tirni§ moare la Suceava, iar cetatea se preda lui GheorgheStefan la 9 octombrie 1653, preluind domnia pe care o poarta ping in anul 1658.

[4] La 17/27 mai 1653 a avut loc lupta de la Finta, localitate linga Bilciure§ti, judetul Dimbovita,unde Matei Basarab a invins ostile lui Vasile Lupu, de§i moldoveanul era ajutat de cazaci.

[5] Autorul de refers la oastea transilvana trimisa de Gheorghe Rackzi II in sprijinul luiGheorghe Stefan impotriva caruia se rasculasera seimenii care la 26 iunie 1655, dupa lupta de la Soplea,proclamasera Domn pe Hrizea spitarul.

[6] Armistitiul incheiat, la 30 ianuarie 1667, la Andrusovo, punea capat unui razboi ruso-polonextrem de lung desfa§urat intre anii 1654-1667: Polonia recuno§tea alipirea Ucrainei rasaritene la Rusia,precum §i revenirea Smolenskului si Kievului la Rusia, in schimb Ucraina apuseana 0 Bielorusiaramineau Poloniei.

[7] Autorul se refers la Constantin $erban, fost domnitor in Tara Romaneasca Intre anii1654-1658 §i care in luna noiembrie 1659, in urma luptei de la Capul Stincei, unde la InfrInt pe DomnulMoldovei Gheorghe Ghica (1658-1659), a devenit pentru citeva saptamIni Domn al Moldovei.

[8] Stefanita. Lupu a fost Domn al Moldovei in perioada 1659-1661.[9] Intre anii 1672-1676 s-a desfa§urat razboiul polono-turc. Turcii ocupasera Camenita, iar prin

tratatul de la Buczacz din 18 octombrie 1672, Polonia cedeazfi Imperiului otoman Podolia §i recunoastesuzeranitatea otomana asupra Ucrainei apusene, aflati sub autoritatea hatmanului P. Doro§enco. Inurma refuzului Dietei din aprilie 1673 de a ratifica tratatul, razboiul continua. La 11 noiembrie 1673hatmanul loan Sobieski, viitor rege al Poloniei (1674-1696) i-a InfrInt pe turci.

[10] In anul 1676, Ion Sobieski i-a infrant pe turci la Lvov §i incheie cu ei tratatul de la Juravnala 17 octombrie 1676 prin care Polonia inceteaza sa plateasca tribut turcilor, dar recunoaste stapInireaotomana. asupra Podoliei §i Ucrainei apusene.

[11] Autoul se refer& la Domnul Moldovei, Antonie Ruset (1675-1678) §i la Domnul TariiRomane§ti, Gheorghe Duca (1673-1678). Cronicarul Ion Neculce ne relateaza despre acest eveniment:Jar& la anul dupa aceasta au mersu turcii cu oastea §i cu domnii acestor Sari la Ceahrin §i cau dobinditCehrinul §i cu vicle§ugul lui Ramadan. [...] Pe urma, intelegind de viclesugul lui Ramadanovschi, l-auprins imparatul muschicescu §-au topit banii ce au luat de la turci §i i-au turnat in gura luiRamadanovschi".

195

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

PETRU-CEL-MARE g ROMANII

In 1684 [1], politica crestina si-a redobindit Intlietatea in Moldova undeStefan Petriceicu fusese pus domn de polonezi.in locul lui Duca. Noul domnitor i-ar fi preferat pe ortodocsii Moscovei in locul catolicilor si trimisul sau la CurteaTarului, Mitropolitul Dosoftei Insusi, spunea ca nu mai crede in frumoasele vorbeale polonilor mincinosi $i nestatornici. Cum ciuma facea ravagii in Moldova, nu is-a dat voie sa treaca de Putivla 1.

in aceasta perioada, Petru-cel-Mare era deja Tar al Moscovei, si ca imparatrus lua parte la lupta pe care Europa Occidentals, Indemnata de Papa, o incepuseimpotriva Imperiului turc aflat in declin.

De mai multe on si intr-un mod esential faptele acestuia ii interesau peromanii care i-1 dadusera pe Nicolae Milescu, dascAlul tineretii sale si in mijloculcarora gasise un consilier si un colaborator de talia lui Dimitrie Cantemir.

A fost oare Petru-cel-Mare iniflatorul politicii care va fi mereu legato denumele sau, a carei puternicii amintire I-a impins pe falsificatorul ce a fost dat invileag sa scorneasca acel pretins testament prin care cere urmafilor sa cucereascaConstantinopolul? ,Fi-a inceput el oare domnia, mutt timp nesigura, amenintatiz'de intrigi militare fi civile, de lupte dinastice, prin a pliinui o acliune invadatoarein Orient, plan ca'ruia fi-ar fi inchinat intreaga vials? Trebuie sa legtim de epocafi chiar de gindirea sa, aceasta amid' spre miz'rile Sudului, care va fi in viitorprincipala trilsiitura a politicii moscovite, devenita mai ales dupes anexareaKievului, politica intregii natiuni ruse? [2]

Trebuie sä raspundem hotarit: nu. Fara cruciada inceputa in 1683, impotrivaturcilor poate ca nu s-ar fi luptat cu ienicerii Sultanului si fora atacul lui Carol alXIIlea si incurcaturile cu polonii nu ar fi coborit nicicind spre tinutul Nipruluiunde a intilnit o data cu Carol al XIIlea in retragere [3], tradarea lui Mazeppa si ostare de fapt care It indemna la o noua actiune impotriva Imperiului Otoman desprecare isi facea iluzii ca-I poate distruge dintr-o loviturA. Caci ceea ce ii dadea curajera un cistig de alts natures decit dobindirea teritoriilor locuite de fratii sai ortodocsiSi slavoni" de la Dunare si din Peninsula Balcanica: asumarea trecutului moscovitin ceea ce avea el mai teocratic sau mongol, occidentalizarea intr-o formagermanica a provinciilor disparate care Ii formau Imperiul.

Pentru a-i indrepta atentia in aceasta directie a fost necesara interventiaacelor natiuni fats de care i se atribuie gindul de a fi dorit sa le supuna cu orice pretsi impotriva vointei lor. Sperantele incoltite in sufletul supusilor crestini ai

196

www.dacoromanica.ro

Sultanului au determinat o orientare a acestora mai into spre Viena, citeodatg inceea ce ii prive§te pe roman cgtre Var§ovia polong §i In cele din urmg spreaceasta Moscova transformatg, care algtura pretioasele amintiri ale trecutuluibizantin la marile sperante de viitor. Dacg, dupg disparitia lui Duca, moldovenii seadresau chiar acelor poloni care 1-au prins pe despot §i 1-au trimis la Lemberg, undeacesta a §i murit, domnitorul valah, Serban Cantacuzino, cel care nu-§i mai aminteaprea mult de marea traditie imperials a numelui sau, dupg ce a urmat rind pe rindliniile politice enumerate intr-o recentg §i frumoasg lucrare de istoricul sirb IovanRadonici, a gAsit drum spre Moscova, care nu a fost decit ultima din gre§elileimpuse de situatia sa dificilg. Detinem o parte din documentele privitoare la soliapurtatg la Curtea tarilor Ivan §i Petru de caluggrul grec Isaiia, venit de la mingstireaSf. Pavel de la Muntele Athos, mingstire aflata in relatii deosebite cu Rusia.

Purtind scrisori de recomandare din partea Patriarhului de Constantinopol,Denis Seroglanul, dependent de Cantacuzinul valah §i a lui Arsenie, confratele saude la Ipec, prieten cu austriecii, Isaiia ajunge la Moscova in 1688 pentru a-i propunePatriarhului loachim o alianta ortodoxg.

Prima parte a misiei sale era compusg din plingeri impotriva principeluiTransilvaniei care 11 intemnitase pe un trimis al lui Serban §i permitea imperialilorsa persecute ortodoxia.

Detinem tratatul incheiat de Isaiia, tratat conditionat precum fusese celincheiat cu Moldova §i pecetluit prin jurgmintul trimi§ilor lui Gheorghe Stefan. Lainapoiere, caluggrul a fost arestat la Bra§ov (Krondstadt) §i dus la Viena; eliberat lacererea ambasadorului rus, a revenit la Moscova, dar pentru a-i sluji intr-ascuns peiezuitii care, mai tirziu, i-au dat un vicariat episcopal de propaganda printre romaniitrgitori la hotarele Maramure§ului. Si emisarul moscovit ajuns la Bucure§ti a gasitaici un nou domnitor, Constantin Brincoveanu, care nu era citu§i de putin dispussa-§i joace pe o singurg carte viitorul sau §i al tarii.

Preambulul precedat de o diploma incredintatg grecului Domentieacestui act purtind data de 28 decembrie mentioneaza suferintele noroduluicretin din tinuturile voastre" din cauza jugului pggin, al chinurilor, al sgracirilor,al asupririlor §i a altor fapte rele" datorate turcilor §i ajutoarelor Ware, din a carorcauza Biserica ortodoxg se elating". Serban ceruse sa fie eliberat de sub aceastastgpinire apasgtoare de trupele moscovite trimise in Bugeac §i de vasele Taruluiaflate pe Dunarea de jos, cazacii de pe Nipru fiind retinuti in Crimeea. Aceastacerere fund raportatg de Vasilii Vasilievici, ministrul Afacerilor Externe §i deAlexei Galitin, ajutorul a fost promis solemn. Pornit abia la mjlocul lui aprilie atacula fost indreptat numai impotriva Crimeei §i a Hoardei de la Akkerman"(Bielogorod). In acest timp, Cantacuzinul valah trebuia sa se pazeaseg de a incheiaonce tratat de supunere cu alte state" prin aceasta intelegindu-se Imperiul sauPolonia. In loc sa a§tepte armata eliberatoare, el va fi cel care, cunoscind drumulspre Cehrin, se va duce la pragurile Niprului sa se alatureze marii armate in mar§spre tgtarii din Crimeea. Dupg o victorie speratg, trupele ruse §i romane vor atacaBugeacul. Atunci va veni momentul semngrii tratatului

Se pare ca Serban, care a murit in ajunul incheierii tratatului definitiv cuImperialii Occidentului, ar fi preferat alianta germana cu Habsburgii, oricgrei altesupuneri cre§tine. Cuno§tea foarte putin Moscova §i nici un trimis al tarilor ru§i nu

197

www.dacoromanica.ro

venise sA-i ceara ajutor militar. Nici o traditie nu lega Moldova $i cu atit mai putinValahia de marea Rusie de Est. A fost nevoie deci ca Indemnul ss vine din altAparte, de Ia cineva care, detestind suzeranitatea otomana, ar fi avut aceeasi repulsie

fata de germanii propovaduitori ai catolicismului distrugAtori ai acelorelemente de autonomie materials morals care erau legate de vechile ortodoxiinationale.

Nu gresim atribuindu-i acest rot lui Gheorghe Brancovici caruia i sedatoreazA orientarea propriei sale natii catre Moscova, initiatorut acelui curentslrbo-slavon" aflat la originea renasterii sirbe de la sfirsitul secolului al XVIIlea,in timp ce alti conducatori nationali in frunte cu Mitropolitul Arsenie, dadeau miide sIrbi Austriei pentru a-i coloniza parnInturile pustii a-i al:4ra frontiereleamenintate. Am vazut mai sus ce influents a avut prin mijlocirea frateluireprezentantului sau, Mitropolitul Sava, in apropierea romanilor de Moscova Ingeneral, a fidelilor vechii credinte din Trarisilvania. Gheorghe iii spuneaBrincoveanu pentru a face credibila o pretinsa legatura de rudenie cu nepotuldomnului $erban, Constantin Brincoveanu, sau chiar cu domnitorul Matei, stapinulunui castel la BrIncoveni, in Oltenia. A fost mutt timp reprezentantul, mai mutt sauputin credincios Imparatului vienez, la curtea valaha, in aceasta calitate fiinddeseori poftit Ia masa domnitorului sfetnicilor acestuia. Ne-a ramas de la el oIntelegere scrisa prin care se angaja ca impreuna cu acest Constantin sA sustinainteresele credintei orientate, iar interventia lui $erban, cu ocazia persecutiilorindreptate impotriva lui Sava, poartA pecetea aceluiasi zel pentru ortodoxie careconsimtea sA se alieze opozitiei catolice refugiate la Constantinopol impotrivaprincipelui reformat Apaffy. La acest Indemn primit din Balcani ar mai trebuiadaugat un altul care a atras privirea Tarului spre regiunile bulgare. Doulcapetenii de haiduci, Yuri Stratimirovici Savel Vladimirovici Dubrovski, au avutlegaturi cu Scaunul patriarhal moscovit cu mutt timp inainte de 1686 cind au aprinsflacAra rAscoalei de la Tirnovo.

Dar moartea premature a lui $erbaii, politica plina de rezerve si deechivocuri, recea expectativa a lui Brincoveanu, mostenitorul unchiului sau, au puscapat acestor uneltiri. Politica moscovita nu s-a mai preocupat de Sud decit in ceeace priveste tendintele spre Azov $i Marea Neagra.

La curtea lui Brincoveanu, subminata de tot felul de intrigi germane, turcestichiar polone, deschisa mai degraba influentelor occidentale, datorita lui

Constantin Cantacuzino, putemicul sfetnic unchi al noului domnitor, fost elev atscolilor latinesti din Italia, exista o repulsie MOO impotriva persoanei Tarului. in1696, un trimis al lui August de Saxa o spune clar: in planurile for de viitor valahiinu privesc cu placere spre aceasta parte, stapinul moscovit fiind un domn prea sever(ein Herr von allzu strenger Disziplin"). Nu pentru ca ar fi dorit sa traiascA intr-oanarhie precum aceea care macina i ultimele puteri ale Poloniei, dar Valahia caMoldova era, cum s-ar spune, o rani de state unde fiecare categoric socials iii aveasituatia bine stabilita, iar orgoliosii nobili valahi avind pAminturi intinse dispuninddeja de privilegiul transmiterii ereditare a functiflor, nu invidiau deloc soartaboierilor rusi al caror destin se afla exclusiv In miinile unui stapin avind dreptul dea-i ucide.

198

§i si$i

sisi

$i,

§i

si

§i

si

§i

si

§i

si

www.dacoromanica.ro

Si daca mai firziu, dupa 1709, un nou curent favorabil Rusiei se schiteaza inPrincipate, el nu are o origine locals, nici chiar politica. Nimic nu s-a Intimplat intimpul domniei lui Biincoveanu, dominata de unica grija a unui oportunismprudent, nici in timpul domniilor schimbatoare [4], care ii corespund in Moldova,prea scurte pentru Inflorirea unei gindiri politice in stare sä genereze o miscaremenita sä schimbe stapinirea, fapt care ar fi micsorat obligatiile, ar fi imbunatatitsituatia actuall garantat viitorul. Exista vechiul sentiment crestin, dorinta uneicomunitati permanente cu coreligionarii, dar nu era suficient pentru cauta unprotector si mai ales in partea de unde nu venise nimeni sa le-o ceara.

Cu totul altfel era acel pamint roman neliber al Transilvaniei unde o class deintelectuali in formare avInd preotimea in frunte se arata tot mai nelinistita dincauza robiei. Calatoriile ping la Moscova sau doar pins la Putivla de unde a fostadus catre 1640 un mitropolit, n-au avut drept rezultat nici macar Imbogatireabisericii. Actiunea celor doi Brancovici a lasat urme adinci in amintireacontemporanilor suferintele lui Sava aruncat In inchisoare torturat nu au ramasfyra urmari. 0 generatie intreaga s-a format avInd aceasta imagine in fata ochilor ogeneratie nesupusa, Insufletita de spiritul de aventura, impatimita de ortodoxieatrasa de indepartata Moscova a unui alt imparat. Nascut la Brasov, TeodorCorbea, scriitor si poet, traducator al Psalmilor, ajunse translatorul de latina al luiPetru-cel-Mare. Propaganda iezuitilor care a dus la unirea Bisericii roman dinTransilvania cu Sfintul Scaun de la Roma si violentele care i-au urmat din parteaImperialilor, deveniti din 1691 stapInii provinciei, nu au facut dedit sa mareascaforta acestei miscari.

Un alt Corbea, David, aghiotantul lui Mihai Cantacuzino, spatar aldomnitorului valah, caruia boierul ii era unchi pe linie materna, a fost unul dintreprincipalii agenti folositi pentru a initia si a intretine rezistenta impotriva Unirii. inmomentul in care se cerea sprijinul Bisericii ruse pentru aceasta miscare Indreptataimpotriva Unirii, condusa oficial de Valahia, Goloskin, ministru al Tarului a adresatprimele scrisori fratilor Cantacuzino.

Atunci cind in teribila nenorocire care a atins Moldova ca urmare a razboiuluiturco-polon ce parea sa nu mai aiba sfirsit, egumenii marilor minastiri, batrInelePutna, Sucevita, calugarii de la Rica, de la Bisericani, Humor, Cosula si chiar fratiifor valahi de la Cozia, Vintila-Voda si-au indreptat ruga spre Curtea tarului;mitropolitul Valahiei, Teodosie, a adresat celei mai man Puteri ortodoxe o chemaredisperata implorind sprijin pentru fratii sai transilvani aflati In suferinta. in 1700, '11chema pe aparatorul adapostul, speranta bucuria intregului neam ortodox" Inajutor hotarit impotriva Imperialilor care ii jigneau amenintau pe valahi pentrua fi avut indrazneala de a se amesteca In treburile conationalilor lor.

Sub domnia unui alt Cantemir, fratele mai mare, Antioh, in 1700, EmilianVosnitin, primul ambasador rus care, plecind de la Azov, a ajuns pe mare laConstantinopol, a trecut prin Iasi, la Intoarcere astfel a fost stability o relatienecesara intre prietenia moldava sperantele ruse de a ajunge la legendarulTarigracP. Cronica moldava stie numele celui care a ramas pe linga !mita Poartapentru a transforma armistitiul Intr-un tratat pe treizeci de ani Sceredaiev4. Subdomnitorul Constantin Duca, care i-a urmat pe tron lui Antioh, Dimitri Galitin,avind $i el de indeplinit o misiune la Constantinopol, a botezat un fiu at

199

si

si si

si

si

si sisill

sisi

si

a-si

,

www.dacoromanica.ro

domnitorului, care a platit cu tronul aceasta cumetrie, du§manli atribuindu-i un senspolitic, probabil inexistent S. Pentru a fi trimis sare vin in tinuturile cazAce§ticIrmuite odinioarA de pArintele sAu, de la care mo§tenise instinctul comercial, §ibanuit ca s-ar fi inteles cu Galitin sä primeascA adapost la acesta (1703), turcii aupus mina pe el6. Mai drziu, unul dintre fii sAi a intrat in slujba Tarului, probabil celfata de care Galitin se simtea Bator sA-1 protejeze 7. Pe timpul campaniei sale inPolonia, in 1709, cind Tarul Petru ajunge la Zolkiev, unde se pastrau moa§teleSflntului loan cel Nou, luate de Jan Sobieski de la Suceava, Antioh Cantemir carein acel moment, ocupa pentru a doua oars tronul moldav, a avut intentia de a-Itrimite pe banul Savin Zmucila, fostul supus al lui Kunicki, sl ceara de la TarInapoierea moa§telorg.

Se apropia ziva in care Irifringerea de la Poltava 11 va arunca pe Carol alXIIlea pe teritoriul turcesc aproape de fortareata Benderului, smulsa Moldovei luiPetru Rare in 1538 de Soliman Magnificul, iadomnitorli moldavi vor fi nevoiti saadopte o alts atitudine fata de aceasta noun Putere, iute in expansiuni, care seapropia victorioas5 de hotarele for §i pArea ca nu dore§te sä se opreasca la ele.

Un alt motiv, privindu-i mai ales pe moldoveni, 1-a determinat pe Petru-cel-Mare sali rite norocul pe malurile Prutului. Inteasta vreme" spune un cronicar,multi moldoveni §i feciori de boieri mergea cAuta slujbe, care pe lmgaMoscali, care la Le§i, unii la Racoti §i altii la §vezi, in folosul lor".

Un mare numar de soldati mercenari 1-au slujit pe Sobieski in cavalcadele saleimpotriva turcilor §i o companie de moldoveni purtind unifonnA deosebita faceaparte din armata lui. Nu lipsesc informatii despre ace§ti supu§i roman din care oparte venea din Valahia. S-a remarcat un muntean din armata lui Carol alSandu Coltea, care prins de ru§i, a petrecut citva timp in Siberia de unde a incercatsä fuga impreuna cu un captiv cazac, Mirovici; eliberat la sflr§itul secolului a cerutvoie sä paraseasca Suedia unde nu gasise o biserica de rit ortodox pentru a se ruga.

In rindurile ru§ilor era §i un Apostol Chigeciu, fost soldat al lui Sobieski, dela care ni s-a pastrat un contract incheiat cu ofiterii Tarului, carora be promitea säle dea citiva soldati platiti lunar cu o sums fixa de bani '°. De asemenea, trebuie sa-1 amintim pe cei doi Hajdau, rude ale lui Stefan Petriceicu, pastratori ai sabiei auritea acestuia, pe Mihail Ganul care s-a insurat cu fiica rochmistrului" polon Jan Lucsau pe Lupa§cu Murgulet, banul Savin, Andronic Isar §i altiiu.

Suedezii §i polonii au cAutat adApost prin pArtile CernAutilor, dar Tarulnedorindu-i in aceasta regiune limitrofa de unde puteau ataca pe nea§teptate, a datordin sä fie alungati. Brigadierul Cropotov, comandantul trupelor de cavalerie

§i Constantin Turculet, unul dintre capitanii roman din armata rusA caremai fusese §i In solda lui Sobieski, §i-au dus cu bine la capat misiunea, insadomnitorul Mihail Racovita, acuzat flind ea i-a anuntat §i ajutat pe moscoviti 1§ipierdu tronul, dar nu inainte de a reu§i sa provoace retragerea romanilor aflati insolda ru§ilor care puseserg stApinire pe marile minAstiri din nord §i din valeaCimpulungului moldav atit de importanta pentru luptele timpului unde, inainte depacea de la 1699 §i polonii §ezusera vreo zece ani.

Interventia hanului, du§man al uneltirilor regelui Suediei, devenit din ce in cemai mult un oaspete incomod, a Impiedicat un conflict Intre turci §i ru§ii care,servindu-se de toata influenta §i abilitatea lor, lncercau sA-1 indeparteze de la tron

200

§i

de-si

XTIlea,

uaoara

www.dacoromanica.ro

pe Nicolae Mavrocordat, fost drogman al Portii. La Inceputul anului 1710,armistitiul cu turcii a fost prelungit pe durata a treizeci de ani, Mavrocordat nu amai avut alte neplaceri In afara prezentei zgomotoase din chiar capitala tarii, acazacilor hatmanului Mazeppa, care murise de curind lasindu-si o§tenii sub ordinullui Voinarovski, Volkanski si Filip Orlik, adevaratul lui urmas; polonii $i chiartatarii din suita voievodului kievean, Iosif Potocki, erau incartiruili aici si taraplatea scump sederea lor. Jefuitorii $i cei nesupusi nu au fost, totusi, crutati.

Se anunta un razboi Impotriva Tarului. 0 intreaga parte a Constantinopoluluiit dorea sperind ca el va reinvia fosta glorie a armatei otomane. Mare le-Vizircredincios si iubitor de pace Numan Kiipriili a fost Inlocuit cu un barbat grosolan siviolent, cu o fire razboinica, Baltadski- Mohammed, originar din raiva Hotinului.Hanul era deja cistigat pentru cauza. Influentati de acesta, turcii confirms un noudomnitor, remarcabil din toate punctele de vedere, Dimitrie Cantemir, un Invatatorientalist care ii cunostea prea bine pe acesti turci in decadere pentru a mai iubi sicu atit mai putin pentru a mai crede in viitorul lor. El s-a prefacut ca Isi asumasarcina de a pregati campania de pedepsire si prindere a lui BrIncoveanu banuit dea fi avut legaturi cu Tarul prin calugari cersetori si prin negustorii care veneau nunumai la Chilia pe Dunarea inferioara, dar si in orasele firgurile Valahiei; erabanuit mai ales ca ar fi avut bogatii care ar fi fost foarte pretuite la Constantinopol.

Hotarisrea lui Cantemir a fost grabita de ruptura intervenita Intre stapinii sai$i ru§i, de pretentiile turcilor care dupa ce au promis iertarea de tribut, nu Incetausa ceara, In fiecare zi, bani, provizii si tot ce aveau nevoie pentru apropiatacampanie, de denunturile lui BrIncoveanu doritor sä se arate mai fidel decit cel pussa-1 supravegheze si sa-i pedepseasca necredinta, dar mai ales de sfaturile date detinerii nobili din clasa mazililor" descendenti ai vechilor boieri traitori la tailcare revenisera din Po Ionia unde luptasera pentru Tar cu credinta ca aceasta nounforth' politica era menita sa invingl Imperiul care se clatina. Acesti razboiniciaventurosi printre care se numara si 0.01 viitorului domnitor Ioan Callimachinumele de familie negrecizat Inca ii era pe atunci CAlimasul u aveau tovarasi peTurculet, Chigheciu, Grigore Ivanenco $i fratele sau care ramasese sub steagmoscovit. Si printre boieri existau prieteni buni ai Moscovei: hatmanul Antioh Jora,comandantul trupelor moldave al caror numar crescuse de curind, si MitropolitulGhenadie care urma prin atitudine traditia lui Varlaam si Dosoftei. Acest grup decrestini s-a adresat direct Tarului dezvaluind sentimentele filo-turce aledomnitorului si oferindu-se sa contribuie cu 10 000 de oameni $i mijloace de aIntretine alti 15 000 de osteni daca acesta s-ar arata dispus sa continue campania luiSobieski, indreptindu-se cu o puternica armata impotriva Bugeacului tatar care-ifacuse si pe Petriceicu si Serban Cantacuzino sa ceara ajutor Moscovei".

Se afirma, din sursa sigura, ca Petru -cel -Mare 1 -ar fi trimis iscoada in Moldovape medicul sau, grecul Polykala. orice caz, Dimitrie nu a Intirziat nici el sa -$idelege emisari pe linga puternicul vecin, dar prevazator, i-a anuntat pe turci detrimiterea acestor spioni fideli. Doi fosti soldati in slujba Tarului an fost insarcinaticu aceasta misiune al carei scop transpare din simpla alegere a persoanelor: IlieAbaza si loan Mirescul.. Dupa infringerea rusilor pe Prut, primul a fost nevoit satraiasca ani Indelunga ;i in Rusia $i mai apoi la Kiev, calugar sfisiat de dorinta de

201

fn

si

si

www.dacoromanica.ro

revedea Cara. Curind dupa primirea delegatilor, un capitan Procopie a capatatputeri depline pentru a incheia un tratat.

Avem acest tratat de alianta semnat in 13/24 aprilie 1711. Aflindu-se in razboicu paginii care incalcasera un tratat abia incheiat, Tanil era pregatit sa eliberezeacest bun norod moldav, ca pe alte natii crestine supuse suferintelor barbare"asa cum ii ceruse chiar Dimitrie care redactase in intregime textul documentului.Printre clauzele numeroase si precis formulate, cum era $i de asteptat din parteaunui domnitor atit de cult, se gAsesc citeva ce mai fuseserA prevazute in tratateleanterioare dintre romani moscoviti: promisiunea de a recIstiga pentru Moldovacetatile ocupate de turci, mentinerea regimului politic si financiar, autonomiecompleta, guvernare printr-o dinastie parainteana, cooperare militara, dar deaceasta data sustinuta numai de visteria imperials. Tratatul poarta de la un capat lacelalalt pecetea conceptiei dinastice autocrate a politicii lui Dimitrie Cantemir.Domnitorul va fi suveran absolut avind la dispozitie orasele principatului, cuconditia de a ramine ortodox si credincios: nobifii toti supusii PrincipatuluiMoldovei vor fi supusi ordinelor sale, fara nici o Impotrivire, fara nici un pretext";Cantemiresti u vor mosteni puterea, chiar fii postumi. In caz de InfrIngere,protectia imperiall va fi mentinuta chiar daca principatul va fi nevoit sä ramina subturci, Dimitrie va gasi adapost in Statele imperiale va primi nu numai mijloace dea se intretine, dar si mosii curti" egale in valoare cu cele parasite inCons tantinopol ".

Dar acestea nu constituiau decit tratative prealabile. Dimitrie a declarat caaccepts tratatul doar in aceasta formulare si a trimis in acest scop o noug solie, derang mai inalt, Stefan Luca sau Luculescu, cumnat al hatmanului Neculce,cronicarul. Tratatul solemn trebuia Incheiat pinA la sfirsitul lunii mai si facut publicnumai dupa intrarea armatelor ruse in Moldova. Pentru a-i Insela pe turci, lui Lucai s-a mai dat $i o misiune in Polonia pe finga hatmanul Adam Sieniawski, pe careacestia se straduiau sa-1 atraga spre cauza regelui Stanislas, favoritul lui Carol alXIIlea ".

Intentiile domnitorului au suportat totusi, influenta hotaritoare a Sfatuluiboierilor. Nu se mai vorbeste numai de staginul absolut si de dinastia sa. Boieriiluasera ei masuri de prevedere: ei sint inamovibili, exceptind cazul unei vinovatiirecunoscute prin judecata; pentru a-i pedepsi era necesara o sentinta a Sfatuluipe deasupra, incuviintarea Mitropolitului; intreaga class pInA la mazili va fi scutitAde dari va avea dreptul de a stringe dijma de la serbi; nu va fi concurata demoscoviti ca proprietari de terenuri functionari'. Luca s-a intors cu un lant de our

o medalie pentru domnitor cu o proclamatie care trebuia adusA la cunostintatarn, mai tirziu.

Asigurat prin acest act de supunere conditionata, Cantemir a facut acelasilucru ca vecinul sau valah, care Insa nu cAzuse de acord cu Imparatul, probabilviitorul sau suzeran. Brincoveanu iii oprise trupele pe cimpul de la Urlati; Cantemirle-a adunat pe ale sale in imediata vecinatate a Iasilor, aproape de mInastireaFrumoasa.

Rusii inaintau cu repeziciune grabindu-se ca turcii sa nu ajungA la vadulDunarii de la Isaccea. Sosise momentul luarii unei atitudini cel putin in ceea cece-1 privea pe domnitorul Moldovei. Procopie un alt ofiter i s-au infatisat lui

202

si

a-si

si

si

si

si

sisi

si

sisi

si si

si

www.dacoromanica.ro

$eremetev, comandantul trupelor Tarului cantonate la Moghilev, cerindu-i Innumele domnitorului ca o avangardg moscovitg sä vin sA-1 aresteze, eliberindu-1 inacest fel, de once rgspundere fats de turci. La 1 iunie, stil nou, un mic corp dearmatg de 3 000 de oameni sustinuti de cei 5 000 de cavaleri ai lui Chigheciu erau laZagarancea, aproape de Iasi si incepuserg urmgrirea turcilor. Dimitrie a iesit inintimpinarea oaspetilor pe care, doug zile mai tirziu, i-a insotit in Capita lg.

Cu acest prilej, domnitorul a fgcut in sfirsit, declaratia, punindu-si de atunciinainte o noun pecete lating pe documente: domn al Moldovei prin mila luiDumnezeu". Imediat s-a trecut la organizarea armatei pe socoteala visteriei rusecare dadea unui simplu soldat cite cinci ruble pe lung", in afara unei insemnateplgti initiale. Poporul alergA sub steaguri mazilii" insetati de glorie le-au devenitofiteri".

Proclamatia lui Dimitrie Cantemir cgtre episcopi, boieri, armatg cgtre totilocuitorii tarii Moldovei" a fost afisatg anuntind sosirea armatei ruse care seindrepta catre podul inaltat cu pretul singelui nostru". Domnitorul amintea cgdusmanul Sfintei Cruci" s-a infaptuit pe cheltuiala Orli din clipa in care Bogdan,fiul lui Stefan a ingaduit sä plateasca tribut: ngvalirile neincetate, ocuparea cetatilorsi a zonelor acestora; mii de locuitori tiriti in robie, nedreptatile nerusinate,eforturile de a-i atrage pe domnitori la credinta Islamului, dgrile crescutereinnoite fara incetare. Trebuie deci sg se aIgture Tarului ca frati de arme, sameargg de indata in partile Dungrii pentru a stavili asaltul tiraniei si al ngvaleiturcesti". Toti cei ce poartg numele de crestin" se cade s-o fad fara zgbavg subamenintarea pedepsei confiscariii averii, cad o armatg de 10 000 de oameni trebuiapusg pe picioare. Ultimul termen era 15 iunie. Cel care va famine credincios turcilorva fi pedepsit char cu moartea. $i un manifest in termeni generali era amintit capromitInd Moldovei eliberate cetAtile pierdute".

Curind, in fruntea unei armate de 15 000 de oameni, generalul $eremetevtrecu Nistrul pe la Rascov, arindu-i algturi pe Dolgoruki pe raguzanul Sava, celcare-i atitase pe iugoslavi la rascoalg. Cind a trecut prin Basarabia, mazilii acestuitinut s-au pus in slujba lui. La 6/17 iunie, Cantemir insotit de Luca si de Neculce aiesit in intimpinarea generalului moscovit cgruia ii dgrui un cal arab. In urma luiveneau trupele generalului Janus. $i inainte ca aliatul moldav sä poatg bgnuiapropierea acelui suveran de temut, Petru insotit de moldovenii SavinZmucilg si Pavel Ruging, se arata la barierele Abia avu timp MitropolitulGhedeon sg ving in fugg pentru a-1 binecuvinta cu apg sfintitg pe cel care sosise innumele lui Iisus Christos eliberatorul.

Tarul fu condus imediat la palat, unde putin mai tirziu, doamna Casandra,fiica lui $erban Cantacuzino facu onorurile casei fatg de Ecaterina, sotia lui Petru.Tarul vizitg baia turceascg, clgdire veche, inaltata la sfirsitul secolului XVI. Laintoarcere, it ggsi pe Cantemir la picioarele scgrii. Primind din partea acestuiasgrutul miinii, Tarul nu se mgrgini la a-i intoarce sgrutul pe frunte, dar arata cuun singur gest puterea personalg $i politicg ridicindu-1 in aer cu o singurg mina.

A doua zi, Petru insotit doar de trei ofiteri, vizitg bisericile Iasilor fiindintimpinat cu clAnggt de clopote in mijlocul unei multimi de norod. Spuse cg arecunoscut in clgdirea GOliei, asa cum arata ea pe atunci, o triply influents: polong

adicg apuseang greacg rusg not am spune cu un singur cuvint: bizantina.

203

§i

§i

§i

§i

§i

insu§i,Ia§ilor.

ii §i

§i

www.dacoromanica.ro

Avu loc apoi un mare °spat, care ii aduna in jurul printilor pe cancelarul Golovkingeneralul Galitin, Dolgoruki, ROnne, Weisbach, pe secretarul Safirov §i pe Sava

.Raguzanul, carora li s-au alaturat doi musafiri orientali unul, Toma Cantacuzino,trimis de Blincoveanu §i celalalt, Constantin Castriotul, care parea aminti caacest nume a fost purtat de eroicul Scanderbeg §i care, Impreuna cu David Corbeaparasise steagul valah pentru a-1 sluji pe Tar.

Pentru ca nu a vrut sa stea in capul mesei, Petru 1-a a§ezat acolo pe cancelarulcare spune cronica moldava a fost singurul care bags de sama postulpovatuit de Biserica". A cerut ca locul urmator sä fie ocupat de Cantemir §i el s-aa§ezat pe al treilea scaun; domnitorul saruta pentru a doua oars mina Taruluicare,la Andu-i, it saruta parinte§te pe frunte. Primul pahar a fost ridicat pentru Moldovape care puternicul ei aliat o cinsti in acest chip. Toma Cantacuzino §i tovara§ul sauvalah §edeau la stinga lui Petru. Suveranul binevoi sä toame cu mina lui in pahareleboierilor acel vin de Cotnari §i de Odobqti care era fala tarii, in timp ce inapartamentele sale, doamna o sarbatorea pe Ecaterina, imparateasa".

In ziva urmatoare, Mitropolitul Ghedeon it primi pe Tar la Biserica TreiIerarhi, unde Petru merse de se inchina la moa§tele Sfintei Paraschiva; refuza sä sea§eze pe scaunul domnesc §i asculta precum cel mai umil dintre credincio§i slujbaoficiala in cinstea sa. Aici veni Cantemir intilneasca musafirul care ii ocoleaatentiile. Ii arata Tarului noua armata a Moldovei, apoi fu rindul Mitropoliei,inaltata de sotia Ducai-voda, a Goliei, a Bisericii Sfintul Nicolae biserica luiStefan cel Mare, restaurata catre 1670 de Antonie Ruset.

Inainte de sarbatori la rindul sau aliatii, in tabara de la Tutora pe Prut,Petru a vrut sä aplaneze in vreun fel neintelegerea care pins atunci il despartise peCantemir, doritor de putere absoluta, de boierii care, amintinduli de vechileobiceiuri, ajunsesera sa viseze republici dupa moda polona. Nu numai Dimitrie,fratele lui Mihail Racovita, care era in mod firesc interesat, dar §i Iordache Rosettise impotrivira cu indirjire clauzei privitoare la dinastie. Don Dumnezeu e ve§nic"faspundea el argumentelor lui Golovkin §i ale lui Sava Ragazanul. Arestat catradator al domnitorului sau Si trimis la Kiev, a rams acolo mult timp.

Ospatul Inchinat celei de-a doua aniversari a bataliei de la Poltava avu loc inmijlocul armatei; cincizeci §i doul de salve de tun au insotit rugaciunileMitropolitului Ghedeon. Mesenii s-au a§ezat pe marginea tran§eelor; Tarul aflin-du-se in fruntea mesei, Cantemir litre Golovkin §i eremetev; cincisprezece boierise numarau printre invitati. S-a Mut §ampanie §i moldovenii se Imbatara. Toedlumea adormi sub cerul liber printre mesele incarcate cu resturile ospatului.

A doua zi tratatul a fost adus spre cuno§tinta tuturor, In forma acceptata deambele parti In cursul negocierilor purtate in tabara. La Iasi, preotii §i boierimea seadunara in mica biserica domneasca, Cantemir se a§eza in scaunul domnesc avIndu-1alaturi pe secretarul Sava care avea grija protocolului. Clauzele tratatului au fostcitite una dupa alta acceptate de cei prezenti.

intrucit Moldova nu era in stare, dupa cum vazuse, hraneasca rnultimeao§tenilor, Petru era hotarit se pare, sa se indrepte spre Foc§ani pentru a-I sili peBrincoveanu Inca nehotarit sä deschida Cara armatelor ruse. Generalul Ronneprimise mai dinainte ordin sa se indrepte impreuna cu Cropotov, moldovenii §iToma Cantacuzino spre cetatea Brailei, pe care reu§i s-o cucereasca abia in 14/25

204

sa-§i

sa-i

si

a-si

all

si

www.dacoromanica.ro

iulie. Dar domnitorul valah, Infuriat de onorurile de care se bucurase acelCantacuzino care rivnea la tron, se grabise sa se duce la Tirgoviste, fosta capitals atarii, avind Invoirea turcilor carora le daduse proviziile destinate tabereimoscovite de la Falciu".

Turcii trecusera de acum Dunarea. Lupta trebui angajata in imprejurari cutotul neprielnice, pe malul Prutului, in preajma Bugeacului pustiu apa,asupra caruia se napustisera lacustele.

Tatarii din avangarda ii surprinsera Inca la sfirsitul lunii lui iulie pemoldovenii lui Ivanenco pe muntenii capitanului Iene. Chiar in Moldova, boierulLupu Costachi se baricadase in minastirea Bursuci pentru a-i astepta si a fost nevoieca Chigheciu sa fie trimis pentru a Incerca sa-1 scoata din birlog. intilnind forteleprincipale ale vizirului, generalul Janus primi ordin de la Tar sa se retraga spretabara de la gurile Prutului. Dimitrie Cantemir lua asupra -$i sarcina de a staviliInaintarea dusmanului; avea cu el 2 000 din oamenii sai, 4 000 de nisi citiva cazacide pe Nistru si Don forta insuficienta pentru a putea fi Intr-adevar de folosarmatei. Multi dintre cei care formau aceasta Indrazneata ariergarda cazura subloviturile tatarilor care se raspindisera jefuind prin biata Moldova fara aparare.

Dupe unirea cu infanteria generalului Repnin armata s-a oprit la Stanilestiaproape de Husi pentru a Incepe lupta. Tarul Insusi vedea ca situatia era disperatafortele fiindu-i risipite stiind ca turcii superiori numeric aveau o buns artilerie.Neculce, sfetnicul principal al lui Cantemir, ne incredinteaza ca Tarul ar fi vrutsa-i lase lui Seremetev comanda, el incercind sa se Intoarca in Rusia cu o escortsde cloud sute de dragoni o surd de moldoveni", prin Transilvania Ungaria, Insadomnitorul moldav it facu sa-si schimbe hotarirea.

Lupta a fost de fapt, o defensive de mai multe zile, cu man pierderi in timpulretragerii. Moldovenii ieseau din tabara fortificata pentru a-i intafita pe tatari si adeschide cale; jertfa for a fost enorma, dar ei o acceptasera de buna. vole. Aduceauarmatei apa vite drept provizii. Cantemir care luase parte la victoria principeluiEugen asupra Sultanului in batalia de la Zenta [5], indemna la un atac puternicImpotriva ienicerilor aflati in centrul fortelor dusmane. Generalul Weidemannincerca sa loveasca astfel, dar cazu in mijlocul alor sai. Chiar dupe Incepereatratativelor la care rusii cerura turcilor sa renunte la drepturile for asupra Moldoveiping la Dunare, drept plata pentru pagubele facute for de tatari, Cantemir Incercasa-1 convinga pe Tar sä nu semneze in grabs aceasta pace defavorabila.

Ea a fost totusi acceptata Cantemir trebui sä se considere fericit de a-$i fiputut salva propria persoana pe care turcii o cereau sus si tare considefindu-1tradator. Treclnd pentru ultima oars prin deja ocupat de cetele turco-tatare,

luat doamna sceptrul de argint al tare care trebuie sä se afle pe undeva,in Rusia s-a alaturat celui care nu-i mai era aliat politic ci stapin suzeran.

Ronne a fost ultima capetenie ruse care parasi Moldova trecind in mars prinCernauti Hotin. 0 parte a moldovenilor 1-a insotit pe domnitor, alta facea partedin rindurile armatei Tarului. La Galati invadatorii au dezgropat din bisericaSfintului Gheorghe trupul hatmanului Mazeppa, ale carui Insemne armelevulturul cazacesc sapate in piatra ce odinioara ii acoperise .mormintul se mai vadSi azi. fn urma for venea ca administrator de provincie, Joan, fratele lui NicolaeMavrocordat care 1 -a urmat curind la tron, dar nu a avut nici o clipa de liniste pina

205

ai

ai Delsi

ai

si

ai si

ai ai

si

si

si

Dunaai

si

ai

si

si

www.dacoromanica.ro

la plecarea lui Carol al XIIlea silit sä paraseasca cetatea Benderului, dupakalabalak", Inclierarea cunoscuta, cu turcii §i tatarii din 1714.

Dimitrie Cantemir escortat de doua sute de dragoni, a fost mai intli gezat säierneze" la Harkov, apoi dincolo de Nipru §i de tinutul cazacilor, Intr-un locadapostit, o slobodka" aproape de Azov ca acolo se cerusa §i el" urmind sfatulunora dintre moldovenii care cuno0eau locul zidind loc bun". Bineaprovizionat cu alimente zahara prea multa ii da lui" §i tuturor moldovenilor,scria Neculce, cit nu putea birui sa o manince", i s-au dat in stapinire treisprezecesate, ce alcatuiau domeniul unui general Sidlovski, cu ele0eie, mori, cimpurimanoase, turme, stupi de albine §i doua-trei sute de §erbi Intr -un sat, avere lasatadupa aceea, credincio0lor sai. Marimile Curtii au Inceput sa-1 urasca, spunecronicarul, Intrudit faima lui Cantemir o Intrecea pe a tuturor. Cazacii, locuitori intinut se prinsera lui Apraxin, cirmuitorul Azovului, Impotriva acestui nou stapin,care ar fi dorit sä Intemeieze in tinutul Harkovului, o noua tars" autonoma,colonizata de moldovenii sai. Apraxin tovarargul sau 8eremetev se ImpotriviraInfaptuirii acestui proiect, aruncind Indoieli asupra statorniciei lui Cantemir indevotamentul sau fata de cauza cre0ina §i amintind pericolele ce ar urma dingezarea unei natii straine, cu Inclinatii schimbatoare In chiar vecinatatea Azovuluiabia cl§tigat de la turci. Fostul domnitor moldav a fost despagubit cu mfi dedvoruri" in tinutul Moscovei, cu cincizeci de sate §i cincisprezece mii de §erbi instapinire §i, pe deasupra doua frumoase case chiar in Petersburg; 6 000 de rubletrebuiau sä serveasca la Intretinerea casei princiare.

In 1713 ii muri doamna §i se casatori cu cneaghina Anastasia, fiica feld-mare§alului Ivan Trubetkoi. In acea vreme fusese insarcinat sa organizezeAcademia Imperials de la Petersburg dupa modelul celei berlineze, pentru carescrisese o bogata descriere a Moldovei". Petru-cel-Mare pornind o campanie inPersia, Cantemir it urma in calitate de consilier §tiintific, dar nu mai avu ragazredacteze insemnarile §i nici publice marea Cronica a moldo-vlahilor" la carelucrase §i in Rusia, caci n-a trait destul. Moartea 1-a surprins Inca anal., in 1723.

In pribegia sa pierduse deja doi fii, pe Petru §i pe Joan. In 1771, un al treileafecior, Matei, Insurat cu o contesa, muri in rindurile armatei. Constantin, capitan ingarda Tarului, a carui sotie era Anastasia, fiica lui Dimitri Galitin, se stinse in 1747.Pe la 1780, un alt fiu, brigadier, Serghie, mai traia Inca. Dintre cele doua fiice, Maria(m. 1720) §i Smaranda (m. 1757), prima fusese domni§oard de companie a tarinei20.0 alta, Smaranda, din a doua casatorie (m. 1761) a fost sotia lui Dmitri MihailoviciGalitin.

Dar cel mai celebru dintre copiii sai §i singurul care a mo§tenit ceva dintalentul sau de scriitor §i din Inclinatia sa spre invatatura limbilor straine, a fostAntioh. L-a reprezentat pe Tar in calitate de ambasador la Paris §i Londra §i s-aIngrijit de editarea in limbi occidentale a lucrarilor tatalui sau asupra IstorieiImperiul Otoman. Dotat cu un remarcabil spirit de observatie, a scris urmindmodele franceze din secolul al XVIlea, satire de mare Intindere in care seIntrevede Rusia lui Petru-cel-Mare 0 a succesorilor sai imediati, cu toate metehnele§i toti ridiculii ei. Poate fi considerat drept adevaratul intemeietor al literaturii rusemoderne, dupa cum Nicolae Milescu a fost primul compilator de lucrari §tiintificeal Moscovei.

206

ca-i

si

sa-sisa -si

www.dacoromanica.ro

Toma Cantacuzino a fost mai fericit. Facut general la sosirea la Petersburg,cu o solda de cinci mii de ruble pe an, avea In stapInire un numar de satecorespunzator celor parasite, apoi din 1718 i s-a dat spre locuin ;a permanents aceltirg al Pereiaslavului, confiscat nesupusei familii a Mirovicilor, Virg care in secolul alXVI-lea vazuse trupele moldave ale lui Pirvu venind sa-i pedepseasca pe cazacipentru atacurile for 21. A murit in 1721. Fiul sau, crescut in spiritul traditiei ruse, aslujit ca multe alte vlastare princiare de neam strain, in armata Tarului, dar nu i-asupravietuit tatalui sau.

Toma fusese Insotit In surghiun de fratele sotiei sale, Matei Herescu, carecasatorindu-se in Rusia, a Intemeiat o familie destul de bine cunoscuta. Fiulacestuia, poliglot ca Antioh Cantemir, a fost acel poet cunoscut in literatura rusasub numele de Cerascov.

NOTE

1. Silviu Dragomir, op. cit., pag. 28.2. Trimisul adusese monstre de our pentru tar.3. Neculce, pag. 267-268.4. Nicolae Costin, pag. 44.5. Neculce, pag. 275; Nicolae Costin, pag. 46-47.6. Nicolae Costin, pag. 48.7. Neculce, pag. 279.8. Nicolae Costin, pag. 53.9. Neculce, pag. 273.

10. Hasdeu,Archiva istorica, I, pag. 83-84.11. N. Iorga, Basarabia noastrd, pag. 83.12. Neculce, pag. 304-305.13. Polnoi sobrante zakonov, IV, pag. 659; Mitilineu, opere cit., pag. 74; Sturdza, opere cit., pag. 15 $i

urm.14. vezi cronica lui Amira (Storia del soggiorno di earl° XI I in Turchia), aparuta prin grija noastra, la

Bucure§ti *1 la Stockholm, in 1905.15. Neculce, pag. 306.

'16. vezi memoriul nostru Carol al Petru-cel-Mare ci fdrile noastre ", in Analele AcademieiRomfine", XXXI.

17. Hurmuzaki, Supliment, I, VI, IX, 6 pag. 454-455, no. DCXXXI). intr-o forma mai buns, cutraducere, in memoriul citat, pag. 100-102,126,127.

18. Neculce, pag. 332.19. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 419-412.20. Cronica roman& a lui Radu Greceanu, ed. St. Greceanu qi Neculce, pag. 320.21. Neculce §i Genealogia Cantacuzinilor, pag. 335-353.

[1] Stefan Petriceicu ajuns pentru a doua oar/ Domn al Moldovei intre anii 1683-1684, dupa oalt/ domnie la fel de scurta 1672-1674 intrerupta In 1673 de Dumitralcu Cantacuzino. Dup5. aparareaVienei, la 19 decembrie 1683, in cadrul actiunilor militate interprinse de Polonia ca membri a LigiiSfinte, Stefan Petriceicu a intrat in Moldova §i ocupa Ia§ii. La 25 decembrie 1683, un detalament polonI-a luat prizonier pe Gheorghe Duca §i 1-a dus in Polonia, unde moare la 31 martie 1684. In luna martie1684 sub presiunea tatarilor, Stefan Petriceicu este obligat sa se retraga in Polonia. De numele lui StefanPetriceicu se leaga cea dintli tiparitura a invatatului Mitropolit al Moldovei, Dosoftei.

[2] Aceasta ipoteza a formulat-o Mihai Eminescu cu citeva decenii mai devreme, exprimindu-$iintregul rationament printr-o fraza scurta asemeni marilor intelepti: Existii testamental lui Petra celMare sau no exists, el exists" in capetele a mii de oameni visdtori care dew tonal in Rusia": (Timpul,7 aprilie 1878, apud, Mihai Eminescu, Opere, vol X, Bucuresti, 1989, p. 74). Cuno§tea oare N. Iorgaaceasta opinie eminescianal Cu siguranta, raspunsul este afirmativ ne bazam nu numai pescrupulozitatea marelui istoric care nu §i-ar fi iertat niciodati neconsultarea colectiei "Timpul", daravem indicii in chiar scrisul lui N. Iorga care la 10 iulie 1905 a publicat in Semanatorul" o cronica a sa

207

III-lea,

si

ii

www.dacoromanica.ro

Bend primului volum al editiei lui I. Scurtu, M. Eminescu Scrieri poultice ci literare, cronica intitulatiCel dintii volum din operele in prozd ale lui Eminescu, in care marele istoric ne spune: E o minune citybogii tie, noutate, logics, prevedere, caldurd, city mare fi curates intelepciune de om superior genial, secuprinde in aceste buletine politice, ddri de seams teatrale, notice despre carti (primul volumcuprindea articolele eminesciene publicate in Curierul de Iasi n.ed) care aveau singura menire de aumple coloanele goale ale bietei foite iesene f...J, Din viata sa trecutd cunostea tot prezentulromanilor, in citiva ani cdpdtase o vedere clara asupra trecutului for intreg 1.4. El avea in mindoricind Coate legiiturile romanesti ale subiectului. (apud, N. Iorga, 0 lupta literard, editie ingrijita deValeriu Rapeanu si Sanda Rapeanu, Editura Minerva, Bucuresti, 1979, vol. 1, p. 311). Ne este imposibilss credem, ca dupa acest elogiu adus scrierilor politice eminesciene, N. Iorga sä nu fi cercetat intreagapublicistica a lui Eminescu, obligatie majors pentru un istoric.

Argumentatia lui Iorga, In legatura cu testamentul" lasat de Petru cel Mare, este mai anvil fatide cea eminesciana si istoricul afirma hotarit ca nu a existat un astfel de testament. Ceea ce nu a facuIrma marele istoric, deli recunoaste ca ndvala spre marele Sudului va fi in viitor principals triisciturd apoliticii moscovite, este faptul a el nu a dat o explicatie tot atit de transanta acestei trisaturi dominantea imperialismului

Este motivul pentru care N.S. Govora in lucrarea sa Relatiile romdno -ruse, considers, penedrept dupa opinia noastra, aprecierile lui Iorga ca fiind Bente intentiona pentru a adormi grijilevalahilora. in realitate, istoricul roman le spune indirect rusilor ca ar deveni ridiculi dacd ar mai persistain greseala de-a mentine relatii incordate cu Romania, in locul unora bazate pe Incredere si bung.vecinatate, dupi esecul lamentabil cunoscut de rusi timp de 100 de ani de incercari inutile de-adeznationaliza Basarabia. 8i in aceasta consideratie a lui N. Iorga se observi clar influenta lui Eminescucare era impotriva unei atitudini romanesti belicoase fata de Rusia: noi Insine [M.E. se refers la propriasa atitudine sustinuta in press n.ed] am rdmas consecventi in adtudinea noastrd fata cu Rusia;totdeuna rezervati, plini de respect, dar demni ci hotariti. (apud, M. Eminescu, Opera, Bucuresti, 1989,vol. X, p. 81). intr-un stil prolix fata de fraza erninesciana, N. Iorga spune acelasi lucru: Dar rusii vorrdmine mereu vecinii romdnilor si romanii nu vor inceta niciodatii de aft vecinii rusilor. Din makepuncte de vedere nu e vorba d o simples vecindtate, ci fi de o coalizare. Este o iluzie, nu doar zadarnicd,dar ci rdufdcdtoare, sd-ti imaginezi ca intr-unul dintre aceste teritorii se va ajunge vreodatd Iainfdptuirea unei uniteiti etnografice integrindu-i pe unii, de band vole sau cu form, in forma nationalda celorlalti. Ambele parti nu trebuie sd se limiteze doar la retain reciproce ci sa caute sinter, inadincul fiintei lor, un element de rezistentd i'mpotriva invadatorilor maghiar in Maramures, germansau evreu in Bucovina si de colaborare fraternd in vasta opera de civilizatie ce abia incepe in acestefrumoase si fertile tinuturi. Or, pentru a atinge acest scop, trebuie sa abandonam teoriile exclusivistea cdror falsitate istoricd nu este egalata decit de consecintele for defavorabile ambelor

[3] intre anii 1700-1721 s-a desfasurat Rdzboiul nordicintre Danemarca, Saxonia si Polonia, lacareSuedia.

s-a adaugat si Rusia interesats sa obtina iesire la Marea Baltica, pe de o parte si de cealalta parte,La 30 noiembrie 1700, la Norva, rusii dirt infrinati de suedezi. La 16 mai 1703 are locintemeierea

Petersburgului, care din 1712 va deveni Capitala Imperiului tarist, iar la 19 august 1704, se incheietratatul ruso-polon de la Narva, prin care Petru I acorda Belaia Terkov si uncle °rase ucrainiene regeluipolon August al II-lea, precum 5i subsidii 5i ajutor militar pentru a continua lupta impotriva Suediei. La8 iulie 1709, in batalia de la Poltava, armata rusa condusa de Petru I a infrint pe suedezii condusi deregele tor, Carol al MI-lea (1697-1718). Razboiul continua si la 25-27 iulie 1714, nisi au obtinut ovictorie navala asupra suedezilor la capul Hangut (Hanko) La 30 august 1721 se incheie pacea de laNystadt, Rusia capata Livonia cu Riga, Estonia cu Revel 5i Narva, Ingermanland si o parte a Careliei sicedeaza Suediei o parte a Finlandei si -i plateste 2 milioane taleri.

[4] Autorul se refers la urmatorii Domni ai Moldovei: Dimitrie Cantemir (1693); ConstantinDuca (1693-1695); Antioh Cantemir (1697-1700); Constantin Duca (Duculet) (1700-1703); MihailRacovita (1703-1705); Antioh Cantemir (1705-1707); Mihail Racovita (1707-1709); NicolaeMavrocordat (1709-1710); Dimitrie Cantemir (1710-1711); Nicolae Mavrocordat (1711-1715).

[5] Dupa salvarea Vienei, austriacii pornesc o contraofensiva impotriva turcilor: Ia 2 septembrie1686, imperiile ocupa Buda; 12 august 1687, are loc a doua batalie de la Mohacs, unde turcii sint infrintide Carol de Lorena; 19 august 1691, in batalia de la Salankemer, Ludovic de Baden obtine o victorieimpotriva turcilor; la 11 septembrie 1697 are be batalia de is Zenta turcii stilt zdrobiti de Eugeniu deSavoia, iar la 26 ianuarie 1699, se Incheie pacea de la Carlowitz prin care Austria primeste Transilvania,Croatia si Slovenia.

208

rus.

parti.

-

-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII

ROMANI' SI RUSIA DUPA PETRU-CEL-MARE

Dupa optsprezece ani de la plecarea grabita a lui Petru-cel-Mare, rusiitrebuira sa se intoarca in mijlocul romanilor.

Aceasta noua campanie rusa in Moldova n-a semanat citusi de putin cuprezenta lui Petru-cel-Mare in Ia§ii unde, dupA nAruirea tuturor planurilor ;esuteell in Orient cit si in Occident pentru eliberarea lui, o noua generatie de boieri iiiamintea prea bine de infringerea de pe Prut si cauta sa se puns cit mai bine cu turciipe care o soarta vitrega parea fi harazit sA le fie in veci stapini.

Nici domnitorii nu erau in stare sa continue opera acelui romantic convinscare a fost Dimitrie Cantemir, pierit in surghiun, dezamagit si resemnat. NicolaeMavrocordat, cel care a avut multe de 'Admit de pe urma razboiului din 1711, nuIndraznea nici sA priveasca spre Prut unde sarmatii" tatari erau un neintreruptmotiv de spaima pentru el; acest fanariot lipsit de curaj in fapte si-n razboi, de altfelo minte luminata cad a tradus Teatrul politic §i a scris un De officiis grec,incredintat in sinea sa, ca imperiul otoman ar fi putut dura la nesflrsit dad numaimasele grosolane si trainice ar fi fost Insufletite si s-ar fi lasat conduse de inteligentagreaca pe care o reprezenta. Mu lt mai tirziu, prigonit de soarta, acest fanariot maiturc la suflet decit turcul, trecu la credinta ortodoxa propovaduita de Rusia, darnumai in parte si niciodata prea sincer. Nu era nici o diferenta Intre NicolaeMavrocordat pe de o parte si nepotul sau, Grigore Ghica fost dragoman al Portii,lipsit de once tel politic §i gata sa treacA in tabAra otomanA la prima miscare atrupelor de la hotarele Nistrului sau Mihail Racovita cu toate legAturile echivoceavute cu ambasadorii rusi in trecere prin tam lui, de cealaltA parte. Se nascuse unobicei care le convenea: cel al unei cariere pa§nice, bine stabilite, care ii transformape feciorii bogatelor familii ale Fanarului din simpli slujbasi pe lingA cancelariaotomana, in translatori putind nazui dupa aceea, la suprema onoare tronul instabilal Moldovei sau al Valahiei.

Mai traiau Inca vechii boieri pribegiti pe meleagurile Rusiei si ei nu aduceautocmai laude tarii unde-i purtase nenorocul. Acesti avuti dregatori ai coroaneimoldave ce avura cindva o faima regala, bogati stapini a zeci de sate, mindri derangul lor, obisnuiti a spune adevarul ca imputerniciti statornici ai tArii in fatavoievozilor care veneau $i plecau, se simteau umiliti in locurile unde se adapostiserasi unde fusesera izolati, Incazarmati" sub indoita supraveghere a domnitoruluiexilat, inasprit de nenorocire si a garzilor tariste care nu be iertau obiceiurile $itoanele.1 i aduceau aminte de refuzul intimpinat la cererea for de a ramine la Kiev

209

sa-i

.

www.dacoromanica.ro

spre a ne putea Intoarce in Cara noastrA"1, de drumul facut la Harkov, paziti cani§te prizonieri de rAzboi, de traiul lor greu, chinuit de dorul Intoarcerii, deeliberarea IntIrziatA la presiunea turcilor, fo§tii lor stApini. Unii dintre ace§tiaSandu Sturza §i vistiernicul Luca, fost intermediar al tratatului cu Tarul erau de

'mull Intor§i la casele lor. Cei rAma§i Inca pribegi erau socotiti pierduti de tars: unAbazan, care se numarase printre bogatii boieri moldavi ajunse in mInastireaPecersca de unde trimite scrisori care s-au pAstrat rad la noi. In amintirile sale dinCara Moscului, Neculce poveste§te ca a avut de suferit din cauza necredinteicunoscutilor sai, ca nu s-a bucurat deloc de libertate in mi§care, pentru once drumavind nevoie de ucazul atit de greu de dobindit §i ca nu a gasit un mediu social pegustul sat' ales, la curtea Tarului plida de dregAtori §i de sfetnici a carei marime 11cople§ea de vreme ce spune: multi nu este precum este la domnia Orli noastre" §inici in armata rusA cuprinzind in rindurile ei fii de nobili carora nu le era harazitaprin drept ereditar o altA boierie 2.

Moldova trecuse printr-o perioada critics provocatA de razmeritele tAtarilor§i apoi de lenta ocupare a partilor Basarabiei meridionale. Domnitorul GheorgheGhica be impuse, prin trecerea de care se bucura la inalta Poarta, o intelegereprielnicA Orli refAcind astfel o parte din hotarele ciuntite. Nimeni nu plAnuiarascoale §i stapinirea turca parea sa aibl §i avantaje, cind izbucni un nou rAzboiruso-turc.

E vorba de fazboiul pentru cucerirea Crimeii de unde pornea continuaameninare a nAvAlirilor §i jafurilor tatare, razboi purtat la Inceput, pe un altteritoriu. Zona Azovului pierduta prin tratatul incheiat in 1711 trebuia redobinditAspre a redeschide Marea NeagrA flotei tariste. Aceasta 'Area singurul scop alintrarii ru0or intr-o luptA care, continuindu-le pe cele din 1683 §i 1716, deveniInainte de once capitolul penetrarii austriace in Peninsula Balcanica, unde rivneacu indrazneald §i pe fatA la mo§tenirea fostului Imperiu bizantin.

Numai dupd nereu§ita un adevarat dezastru acestei campanii din Crimeea,ochii Rusiei s-au Intors spre Moldova. Neculce, cronicarul roman care purta uninteres deosebit tuturor treburilor Moscovei, de unde abia se Intorsese, ne asigurain doua rinduri, ca min4trii Tarului ii cerura cu hotarire vizirului in trecere prinBasarabia, cesionarea celor doda Principate pins la Dunare. Si adauga: vizirul arfi dat poate acel hotar al Dundrii precum cerusd Moscalii, dar ienicerii nu seInvoisli la acesta 3.

Negocierile care urmara, s-au purtat la Nimirov, in fosta Ucraina moldava"§i in cursul lor, Ghica insu0 indeplini functia de negociator in slujba turcilor §i aIncercat prin trimisul sau pircalabul de Soroca, Petre Duca, sa rupg alianta ruso-austriacA Incheind o pace separata cu Tarul, insa nu avu succes4.

In 1738, trupele generalului Mtinnich ajunsera ping la Ra§cov, fosta mo§ie afetei lui Vasile Lupu, dar s-au retras; ele nu trecusera Inca Nistrul cind, din ordinulSultanului, moldovenii au §i strins munitia, armamentul §i proviziile parasite dearmata in retragere. Primavara, Miinnich al:41.0 din nou la hotare cu o armatanumeroasa, seraschierul incerca in van sa-i opreasea Inaintarea cad in mai multerinduri fu bAtut mar. La 19 august, stil vechi, ru§ii intrau in cetatea Hotinului smulsaMoldovei in 1713, sub pretextul unei expeditii Impotriva Poloniei; noua fortareataridicata in imediata apropiere a splenditului castel moldav, datind din vremea lui

210

www.dacoromanica.ro

Petru Rare§, ce i§i oglinde§te §i acum Inaltele -i ziduri in care cArAmida incadreazapiatra, in apele Nistrului, n-a fost in stare sA reziste artileriei dumane. Pa§aColceag, autorul reeditiei de la Hotin se numara printre prizionieri.

Grigore Ghica se retrase din fata armatei ruse; parAsi Ia§ul lAsind in locul luidoi caimacami un Cantacuzino, Iordache din Deleni §i Sandu Sturza cel care IIInsotise pe Dimitrie Cantemir pina la Kiev, cel putin. De partea celorlalti, inavangarda lui Miinnich se gaseau cei doi fii ai lui Antioh, fratele lui Dimitrie:Constantin, brigadier §i Dimitra§co, maior, care visau, poate, sA se vada pe tronulmoldav ocupat rind pe rind de stramo§ul, de tatal de unchiul for pe linie paterna.Cei patru fii ai lui Dimitrie Cantemir, despre care am vorbit Matei, Constantin,Serban §i Antioh se aflau Inca la o virsta frageda 5. Trebuie sA mai spunem caPetersburgul adApostea chiar §i un pretendent al coroanei Valahiei, ConstantinCantacuzino, sotul Anei Seremetev; tatAl acestuia, Stefan, fusese executat de turciin 1716 §i Radu, fratele lui Constantin servise Casa de Austria, pe care se pregateasA o trAdeze in folosul regelui Prusiei.

La 2 septembrie, stil vechi, Constantin Cantemir, in fruntea cavaleriei ware,ocupa i-au iesit inainte mitropolitul cu caimacanii cu alli boiericarii se mai amplase fi cu calugari ¢i cu negutitorii. Cu totii i-au iefit inainte delatura tIrgului despre muntenime, despre Copou, i-au Inchinat cheile jarii fisteagurile slujitorilor. s-au impreunat cu mare bucurie mergInd prinpetrecIndu -1 boierii pia la Frumoasa. s-au afezat acolo cu oaste 6.

A doua zi, Mlinnich ajunse la Ia§i impreunA cu zece mfi de oameni §i fugazduit chiar in palatul domnesc, unde pofti mArimile Orli la ospete stropite dinbel§ug cu vinul cel dulce unguresc. Loctiitorii domnitorului au fost confirmati infunctii primind o noun titulaturA: mai marii senatori. $i au fost siliti sA semneze innumele Orli un tratat care li supunea cu totul Rusiei, iar Moldovei ii interzicea oncerelatii cu dugmanii ImpArAtiei. Moldovei ii reveneau grele obliga ;ii: sä intretina petimpul iernii o armata de 20000 de solda ;i, sä o hrAneasca §i s-o adaposteascA in,ora§e; sa dea 3000 de salahori pentru repararea cetatilor §i saparea §anturilor careinconjurau capitala; sa furnizeze tot ce era nevoie pentru spitalele militare; sAplateasca Med intirziere nouazeci de pungi a 1200 de duca ;i punga §i sA continue apIati in tot anul un tribut de o suta de astfel de pungi. Boierii au acceptat chiarfoarte bucuro§i daca n-au propus chiar ei proscrierea lui Grigore Ghica §i aboierilor sai daca nu se intorceau pina intr-un an §i mai ales, izgonirea pentrutotdeauna a oricarui grec, in afara negustorilor, predarea tuturor bunurilor ceapartinuserA turcilor sau grecilor; erau obligati sA se Inscrie sub steagurile Taruluiinsa fail a fi scutiti de dari. in schimb, li se promitea ca nu li se vor impunefunctionari ru§i7.

Dumitra§co Cantemir II urmAri pe domnul fugar pina la Foc§ani, tirg pe care-1 jefui fara scrupule; lovi chiar §i minastirea Mira, ctitoria neamului sau, pentru a-1prinde pe episcopul de Sidis cel care va ajunge singurul grec din rindulmitropolitilor moldavi Nichifor; in acest timp, Constantin sta de veghe in pArtileHu§ilor. Trecind in Valahia, hatmanul cazacilor ajunse pina la Cimpina, de undeapuca drumul Ungariei. In ziva de 13/24 octombrie, trupele ruse§ti au parAsit Ia§ul,dar nu inainte de a-1 fi devastat, iar caimacanii luati §i dui sub paza buns in tabaralui Mtinnich. CAci fusese incheiata pacea prin mijlocirea francezilor.

211

Ia$u1..Sl

.57

.57

gi

pi si

www.dacoromanica.ro

Miinnich nu a putut mentine disciplina in rIndurile trupelor aflate inretragere. Multi locuitori ai tinuturilor de la hotarele Moldovei au fost prin§i §i duiin robie de soldati care capatasera obiceiuri tatare§ti. Cazacii, intrati in Moldovaprin pasul Oituz, s-au pus §i ei pe tilharit In lege §i a fost nevoie de ajutor turcescspre a-i insoti §i pazi pins la granite.

Mitropolitul Antonie [1], parasind pentru totdeauna tara, trecu prin Kievpentru a ajunge la Cernigov, fost centru cazacesc §i de acolo la Bielogorod, in taraMoscului. Si-a vazut de rostul sail episcopal fare a tine seama de afurisenia aruncataasupra-i de Patriarhul de la Constantinopol, la staruintele domnitorului molday.

Dintre fii lui Antioh Cantemir, care se visasera domni, Constantin, Insuratdupe moartea celei de a doua sotii cu o Pasicov Sofia a dobindit rangul degeneral §i a murit in 1776; Dumitra§co, ajuns doar locotenent major, murise cu unan Inainte, in 1775, iar loan s-a statornicit pe meleagurile stramo§ilor sai. Dinaceasta ramura a Cantemire§tilor nu se mai afla in Rusia dedit un al treileaDimitrie, fiul generalului Constantin'.

in mod sigur, legaturile dintre cele doua biserici au fost pastrate. in afara deAntonie ajuns episcop rus §i de nepotul Mitropolitului Dosoftei care i-a fostconfrate pe aceasta cale ierarhica, au fost stabilite relatii foarte strinse Intre Scaunulde la Roman, pe vremea lui Pahomie (mort la Kiev in 1724) §i Rusia pravoslavnicaunde pe atunci Inflorea un curent ascetic care a produs o literature nouareprezentanta in principal de scrierile Sfintului Dimitrie de la Rostov. Aproape deminastirea Neamtului s-a inaltat un schit ce respecta rInduiala obi§nuita in Rusia,casa de la Procov, care a avut zilele ei de faima §i de sirguinta.

Timp de treizeci de ani, romanii §i ru§ii n-au mai avut nici o relatie, de fapt cedemonstreaza caracterul exclusiv politic §i pur accidental al contactelor din 1711 §i1739 despre care istoria a vorbit totu§i atit de multe. Trufia ru§ilor nu era Inca atrasade Bosfor, se multumea sa stapineasca red§tigata zone a Mara Negre; in timpuldomniei Imparateselor Anna §i Elisabeta atentia le era indreptata spre alteobjective decit impartirea necesara §i apropiata a decazutului Imperiu Otoman. Citdespre romani, ace§tia se obi§nuisera in pofida pretentiilor turce§ti, apasatoare §ineincetate, cu regimul fanariot care Incerca sa se supuna obiceiurilor pamintenedind dovada de un adinc §i temator respect fata de clasa dominants a boierilorromani.

Nici in Rusia, nici in Moldova nu se gase§te vreun Inscris official sau cel putino propozitie care sa aminteasca de trecatoarea prezenta a lui Petru-cel-Mare §i ageneralului Miinnich pe pamintul romanesc. Membrii acelea§i familii, traind de oparte §i de alta a Nistrului, se despartisera pins la ruperea oricarei legaturi intre ele§i un Cantacuzino, un Cantemir, un Herescu sau Duca reintors din Imperiul taristar fi fost privit ca un strain de ai sal.

Existau insa §i alti romani traind in conditii diferite, supqi unei adevaratesclavii, nu numai datorita nationalitatii ci §i din cauza credintei for in aceastastraveche credinta a ortodoxiei trebuie sa le fi atras simpatia ru§ilor. decadereafor politica, in inlaturarea for politica, in constringerile brutale pe care le suportaupentru mentine fiinta nationals, in forma hibrida a Uniunii cu Biserica Romanscare le-a fost impusa mane militari de Imparatii austriaci in clipa in care au ocupat,avindu-i pe iezuiti in bagaje, aceasta tara a Transilvaniei, romanii au cautat cu toata

212

Yn

a-si

www.dacoromanica.ro

forta disperarii, un sprijin pe care fanariotii din Iasi sau Bucureqti s-ar fi temut sa-1acorde chiar dace situatia for ar fi fost mai bine consolidate.

Acest sprijin le-a fost aratat de fratii for intru religie, sirbii, care in calitateafor de not coloniqti cu caracter militar, recunoscuti drept aparatori ai hotarelor, sebucurau printre alte privilegii, de o libertate religioasa absolute chiar de oautonomie in organizarea ierarhica a ortodoxiei for traditionale. Sirbii romaniitraiau alaturi in Banatul eliberat in 1718 de sub stapInirea otomana qi adeseori sesupuneau autoritatii aceluiaqi episcop care era, de obicei, sIrb. De cealalta parte aMureqului, catre Gross-Wardein, Oradea-Mare a romanilor, episcopi ratacitori deacelaqi neam romanesc faceau concurenta cu marl qanse de izbinda, cirmuitorilorBisericii Unite recunoscuti de Coroana atunci cind a fost hotarita constituireaunui vicariat unit doar pentru roman, uneltirile sirbeqti impotriva acestuia nu sedomolira mult timp. Sirbii puternici datorita drepturilor for intangibile, nu au ezitatsa intre in relatii cu romanii din Transilvania atunci cind Bisericii SfintuluiNicolae din Brasov s-au supus Mitropolitului slay pe care 11 preferau in loculepiscopului roman unit, renegat considerat uzurpator, un cAlugar sirb de laCruqedor, Nicanor Melentievici, veni aproape oficial sa viziteze biserica ramasacredincioasa strabunei ortodoxii.

Or, sirbii continuau traditia lui Gheorghe Brancovici, traditie Indreptata spreoraqul stint al Moscovei, scaunul Imparatului cretin al Orientului. Acest imparat letrimitea ajutor In bani pentru episcopii minastiri. Un dascal venit de la Moscovaa pus bazele slavone" sau slavo-sirbe" care trebuiau sa plamadeascA o limbscurate pentru poporul pe care Austria 11 dorea supus culturii germane reprezentatade ea in Orient. Cind opera de propaganda religioasa a ajuns sa fie preastinjenitoare, destul de multi dintre aceqti soldati din tats -n fiu, au parAsit graniteleUngariei pentru a cauta in Rusia loc de aqezare, unde credinta for sa fie aceeaqi cua celorlalti locuitori unde statul insuqi avea drept scop principal sa o reprezinte

s-o Intareasca. Din aceastA miqcare de populatie a apArut, in teritoriile ramase pustiiin urma razboaielor, Noua Serbie a Niprului cu cazacii ei de origins iugoslava.

bisericii Serbiei austriace veneau fare incetare cu cereri la Curtea imperialaruse de la care aqteptau chiar o eliberare viitoare. CAci nu trebuie sA uitam ca luiPetru-cel-Mare i s-a atribuit intentia de a se intoarce dupa ce ar fi terminat cu turcii,catre Transilvania chiar Ungaria pentru a crea marele stat ortodox, imaginerefacutA a Bizantului, la care visau multi carturari ruqe.

Pe la 1700, locuitorii ortodocqi ai Sibiului-Hermannstadt, capitala transilvanastability de austriaci, s-au adresat cerind ajutor Tarului pentru a putea cladi obisericA a credintei tor. Preotii bisericii braqovene continuau sA calatoreasca InRusia. Unul dintre aceqtia, Eustate careli spuneau dupa obiceiul rusesc,Vasilievici, lasat fiul in capitala ruse, in stolita" cum ii spuneau romaniipentru a Invata slavona qi acest finar invatacel, Dimitrie Eustatievici, a devenit unuldintre primii legiuitori ai limbii romane dupa 1760, organizatorul invatamintuluiromanesc in centrele ortodoxe; a fost primul roman care a primit o educatie InIntregime ruseasca, dace nu-1 mai socotim qi pe Udriqte Nasturel. DimitrieEustatievici ne-a lasat niqte traduceri din diferite opere. Battinul preot, Eustate aprimit daniile obiqnuite cu ajutorul carora a putut repare sa-qi mareasca

213

sisi

si

si trimisii

si

silentil

si si

Trimisii

si

si

sisa-si si

ai-a

www.dacoromanica.ro

biserica dui:4 cum sta marturie inscriptia cea noua de pe frontispiciu, care opomene§te pe Carina Elisabeta, fiica lui Petru-cel-Mare.

Dar dupa 1740, nu se mai cer doar bani ci §i carti podoabe biserice§ti. Altreilea episcop roman unit a fost o fire indrazneaata §i calda, gata sä acceptemartiriul pentru apara dreptul §i datoria. loan Inochentie Micu, zis Klein, fiu de§erb, s-a inaltat ca reprezentant al Intregii sale natii Si a cerut cu hotarlre §i firsintrerupere slujba§ilor lipsiti de initiative §i mai ales Curtii de la Viena indeplinireaprincipalei conditii din cele multe altele puse de romani pentru a recunoa§tesuprematia Papei: egalitate politica §i socials cu ceilalti locuitori ai Transilvanieiunde nu erau doar locuitorii cei numeroi, cei mai hamici §i mai devotati, dar §i ceimai vechi. Batjocorit, Impiedicat ss vorbeasca, amenintat de adversarii natieisale, a fost arestat la Viena unde ajunsese fara voie, in drum spre Roma. Acolon-a aflat nici dreptate, nici intelegere, doar adapost pentru viata-i zbuciumatacare s-a IncapatInat sä curga printre tot felul de nevoi §i suferinte timp de Incadouazeci de ani.

Disparitia lui a fost sclnteia unei mari mi§cari de revolts a taranilor romanicare I§i cereau episcopul". Un calugar bosniac, Visarion Sarai, a strabatutprovincia slavit ca un sfint de bietii oameni care nu intelegeau un cuvint din predicalui simple, de om neInvatat. Radu sau Rodolphe Cantacuzino 1-a chemat din Rusiape frattle sau Constantin §i, impreuna cu Patriarhul sirb au pus la cale un complotmenit sa-i redea ortodoxiei valoarea politica pierduta, nu numai in tarile supuseSultanului pagin, dar §i cele ale imperiului catolic. Sarai fu arestat §i disparu, iarConstantin Cantacuzino, nein§tlintat din timp de descoperirea complotului a fostarestat §i Intemnitat la Gratz impreuna cu boierna§ul Vlad Botulescu din Mallie§ticare, Inainte de a-i fi fost secretar, indeplinise aceegi functie la Mitropolia sIrba.Alti nemultumiti reu§ira sä scape de agentii austriaci printre ace§tia numarIndu-seNicolae Balomir, cleric influent investit cu functii importante, preotul loan dinAciliu, Nicodim Belingradeanul pe care 11 regasim in Rusia in momentul hotaiitorpentru soarta Bisericii ortodoxe din Transilvania.

Petitii sosite din aceasta provincie ii cereau puternicului protector sänumeasca un episcop sirb pentru pastorirea ortodoc4ilor romani; probabil, eravorba de Ghenadie Vasilievici, exarh al Slavoniei. 0 interventie ruse la Viena n-arfi fost lipsita de efect pe vremea cind cele doul Curti erau aliate prin legaturi defamilie. Decretul din 7 noiembrie 1750, ratificat la 11 decembrie a aceluigi an, erao lectie de toleranta data autoritatilor prigonitoare: el promitea o noul delimitareoficiala Intre teritoriile care reveneau celor doua ierarhii, dar in principiu nuinstituia nimic Intrucit recunotea doar existenta Bisericii neunite de Sibiu, Bra§ov§i Fagara§ (Fogaras) fail a hotari ceva asupra punctului capital al Intemeierii uneinot episcopii ortodoxe.

Ceea ce insemna ca masele populare, adinc nemultumite §i atItate faraincetare de sirbi Iii vor fi continuat framintarile care aduceau la disperare putereaaustriaca §i teroriza nobilimea maghiara baricadata in castele, stapina acestor §erbi.Curtea imperiala declare in zadar in 1756 ca sirbii nu au nimic de impartit cuTransilvania, privilegiile for neavind nici o legatura cu aceasta provincie;Mitropolitul Nenadovici nu s-a lasat batut,l§i continua lupta inver§unata care a dusla eliberarea acestor vechi dreptcredincio§i" romani de sub un jug, dar gra a reu§i

214

si

a-si

www.dacoromanica.ro

sä-linlocuiasca cu un altul. La inceputul razboiului de sapte ani, cind nimic nu eramai de temut decit o noun razmerita, el ameninta indraznet cu o migratie generalsIn Rusia.

Din nou, urmare a sfatului dat de preotul loan devenit acum IvanAbramovici abia rotors in tail, printr-o scrisoare, episcopul sub este cerut cuhotazire, in 1758, imparatesei Elisabeta, patroana ortodoxiei; de asta data nu se maipleda doar in favoarea ierarhiei sirbe, noul cirmuitor religios trebuia uns de insasiCarina si depindea de Sinodul rus. Ca marturie a recunostintei lor, petitionarii seofereau sa dea Rusiei un regiment de husari din neamul lor". Aceasta cerere cazutain mina sirbilor a fost infatisata Curtii de la Viena si cu toate ca aceasta era hotazitass se arate oarecum imgaduitoare $i chiar sä le dea romanilor ne-uniti un episcopautonom" rascoala taranilor reizbucni in 1759, cu o violenta extraordinara, subconducerea indraznetului preot Sofronie din satul Cioara care ajunse un adevaratprint razvratit al neamului sau.

in 1761, in timp ce trupele interveneau energic pentru a restabili ordinea,austriacii au fost nevoid sä accepte instalarea episcopului de adta timp promis.Acesta a fost numit in persoana sirbului Dionisie Novacovici, cel care administrasepins atunci ciudata dioceza sirba din Ungaria cuprinzind Ratz"-i din Buda $icolonitii din cimpia de la Mohaci". Dar cum fusesera luate masuri impotriva luiSofronie, prea periculos pentru a se mai bucura de mila aratata la inceput,tulburarile taranesti continuara. Scrisori misterioase din partea acestui apostol fugitin Valahia le intretineau transformin' du-le intr-o adevarata revoita socials urmarinddistrugerea blestematei serbiin. Existau permanente legaturi secrete intre tarani siexilati adapostiti in 'raffle romane vecine, fsra ca unii dintre acestia sa fi ruptrelatiile de supunere avute MO de Rusia.

in 1768, prin orasele si satele Transilvaniei era raspindit un manifest innumele ortodoxiei oprimate; istoria Unirii era prezentata cu o patima necrutatoarecare nu-1 ocolea nici pe martirul Klein a carui figura era, pentru agitator, strinslegata de aceasta atit de mult urita Unire pingaritoare a credintei strabune. Relatiileierarhice avute cu Principatele erau amintite cu mindrie, iar capitolul luptelorbunului Sofronie profetul" nu era nici el uitat. Dar in privinta viitorului nu eraintrevazuta decit o singura speranta. In Polonia, unde ortodocsii luptau sä scuturejugul catolic, luceau sabiile" eliberatorilor rusi, peinzul" urma sä fie servit acolo$i mai tirziu, aceiasi vor veni is cina" in aceasta asuprita Transilvanie 12.

Acest manifest fusese socotit demn de a fi pastrat de un preot roman dinBanat, Mihail Popovici, care dupa ce a admirat splendorile stolitei" cu paradele eimilitare, Curtea impozanta, statuile si muzeele ei, se grabi sä le astearna pe hirtie".

imparateasa Ecaterina a II-a a folosit prilejul oferit de aceasta miscarereligioasa de buns credinta pentru a intra cu trupe in Polonia provocind astfel unconflict cu Turcia pe care doar gruparea favorabila unui razboi cuConstantinopolului 11 dorea. Razboiul a avut urmari extrem de importanteindeosebi pentru Principate, urmari ce trebuie sa be punem §i pe seama acelorcalugari fugiti din Transilvania inaspriti de persecutii. and a izbucnit razboiul, unanume Damaschin era egumen de Arge§ $i a fost vazut in fruntea trupelor rusesticare au intrat in Bucuresti; la Vieros, linga Pitesti, era staret chiar Sofronie. Deci

215

sa-si

$i

.

www.dacoromanica.ro

datorita suferintelor, revoltei fi sperantelor Transilvaniei, Rusia razboinica intropentru a doua oars in relatii cu Tarile romane de la Dunare.

Nimeni din Principate nu ceruse ajutorul Tarinei. Domnitorii fanarioti deatunci se numarau printre cei mai buni §i erau Insufletiti de ideile filosofieifilantropice §i reformatoare a Occidentului. Cei doi Callimachi, Ion §i fiul sauGrigore, moldoveni de origine, au fost stapini mode§ti §i blinzi; contemporanul lor,Grigore Alexandru Ghica, avea vederi inaintate in privinta cIrmuirii. 8i dacA, cutoate acestea, de la inceputul rAzboiului existase o partida filo-rusii la Iasi §iBucure§ti, aceasta a fost creata chiar de Rusia care, prevAzind un razboi inevitabil,1§i luase mAsuri de prevedere.

Trebuie luat in seams §i faptul ca maiorul Nazarie Karazin cel care a ocupatfar% lupta Bucure§tiul, fusese in Valahia cu citeva luni inainte §i 11 vizitase peegumenul de Arge§ [2], in preajma caruia a stat mutt timp prefacindu-se a fi bolnav,dupA cum mArturise§te letopisetul cantacuzinesc; egumenul a fost cel care 1-a sfAtuitsa vorbeascA numai cu marele ban Pirvu sau cu vistiernicul Mihai, capii de atunci aifamiliei Cantacuzino. Domnitorul Alexandru Ghica [3], tinarul nepot al lui Grigoreal II-lea [4], 1-a chemat la Bucure§ti pe acest emisar rus §i 1-a scApat de urmArireaturcilor. Chiar inainte de plecare, maiorul a avut o intrevedere cu Pirvu pe care-1ci§tigA de partea sa §i ii incredinta ni§te manifeste tiparite ce trebuiau raspinditeprintre sirbi §i bulgari. Acestea se Intimplau la inceputul primaverii anului 1768.

Razboiul izbucni curind §i Grigore Ghica al II-lea dupA ce a luat locultinarului §i neexperimentatului sau nepot, i-a incredintat lui Pirvu functia decomandant de corp de armatA auxiliar, dindu-i in acest fel prilejul de a fi §i maifolositor ru§ilor. Travestit in calugar, Karazin a revenit pentru a doua oars la Arge§de unde, impreuna cu egumenul, pleaca lui Pirvu din partea imparateseio scrisoare datata 19 ianuarie, stil vechi, 1769.

In scrisoare, boierul valah era Infati§at drept cel care ar fi dorit salvarea tarnsale fi a tuturor vecinilor creftini de blestemata robie turcii. Ideea slava seraspIndise §i In cercurile oficiale existau biografii ale lui Petru-cel-Mare scrise Inromans §i chiar cronici ruse non-slavone" §i imparAteasa vorbea despre onatiune slavona"a carei eliberare era pregatita de razboiul ce tocmai izbucnise.Pirvu trebuia sa conduca eforturile tuturor ortodoc§flor, ace§ti slavoni aflati substapinirea turceasca, dobindind astfel recuno§tinta tuturor celor care lui 1i datorausalvarea. Trimitindu-i o cruce de aur, Ecaterina ii promitea, In caz de nereu§ita, unadApost sigur in ImparAtia sa. Manifestul care insotea misiva definea drept natiunislavone ortodoxe traind sub st'dpinire turceasca pe locuitorii Cara-Valahiei, aiValahiei propriu-zise, ai Bulgariei, ai Bosniei, ai Hertegovinei, at Macedoniei,Albaniei fi ai altor provincii turcefti care, conform teoriilor oficiale, ar fi fostvenni din Rusia, de unde §i numele for de slavoni. In aceasta" nou'd calitateadaugata celei de a fl ortodocfi li se cereau nu numai provizii, dar §i organizareaunei rascoale generate 15. Pirvu raspunse, in luna mai, informindu-1 in acela§i timppe feldmare§alul Alexandru Galitin despre starea turcilor §i mijloacele ce ar puteafi folosite pentru a duce la bun sfir§it actiunea, staruind asupra exceselornemaiauzite infaptuite de soldatii otomani printre romani; mai tirziu el alAturaacestor staruitoare rugAminti de ajutor, interventia scrisa a episcopilor Valahieicare in ianuarie se mai adresaserA §i printului Repin aflat la Var§ovia. Indica drept

216

sA-i duck

www.dacoromanica.ro

manevra necesara cucerirea Beal lei. Trebuie sa atragem atentia ca mai mariiBisericii valahe vorbeau §i despre sperantele bulgarilor, sIrbilor, ale naiiilorAlbaniei, Macedoniei, Traciei ,si Greciei §i prevesteau o prosperitatenemaiintilnita pentru patria for eliberata, demna de a deveni atunci tinta admiratieiintregii Europe 16.

in Moldova, doar Mitropolitul [5] a avut contact cu comandantul armatelorruse§ti, Alexandru Galitin, care ii multumea, la 21 iulie, pentru urarile de bun venitadresate la sosirea-i sub zidurile Hotinului. 0 simpla scrisoare de altfel, menitasa-1 asigure de simpatia personals §i de recompensa care Ii va rasplati credinta, faraa cuprinde vreo proclamatie sau vreo recomandare a unei manevre §i chiar daca aufost voluntari moldavi precum Ilie de la Lapu§na sau majoritatea arnautilor dingarda domnitorului Grigore Callimachi, nimeni nu se gindea sä transforme inrazmerita nemultumirea locuitorilor provocata de jafurile neincetate alestapinitorilor turci.

Callimachi a carui fidelitate parea indoielnica §i care, in orice caz, nu araspuns pe masura a§teptarilor turce§ti, I§i pierdu tronul §i dupa clteva saptaminicapul ii era expus la Constantinopol ca al unui tradator §i calcator al poruncilorSultanului. Din Luna mai, batrinul Constantin Mavrocordat, aproape orb, fusesenumit domn, dar n-a stat dedit citeva saptamini in Ia§i. Luat de turcii in retragere,ajunse la Galati unde, Intr-o lupta, se alese cu o rang la cap in urma careia muri inchiar capitala sa, ca prizonier.

in urma unei patrule de cazaci condu§i de loan Sacadat, un roman dinTransiLvania ", ru§ii generalului Empt §i ai lui Pozorovski intrara In Ia§i, Inseptembrie, intinwinati de Mitropolit la mare departare de ora§ul ale carui chei lelumina. Chiar acesta chemase staruitor trupele cantonate la Boto§ani pentru a-iimpiedica pe turci §i pe tatari sa pustiiasca totul in drumul for de retragere. PrelatulGavril era unchiul lui Callimachi §i uneltirile acestuia 1-ar fi putut de asemeneacompromite pe domnitor; fostul episcop de Salonic traise intr-un mediu in carenimic nu era mai presus de credinta ortodoxa. Trupele defilara pe strazile Ia§ului cusabia in lumina, insotindu-i pe reprezentantii tarii care s-au infati§at grabnic laMitropolie sä jure credinta imparatesei §i mo§tenitorului ei a caror armata venea saapere sit' Inareascii credinta pravoslavnic'd ce geme sub jugul mahomedanilor.Pentru a se arata ca nu este vorba de o trecere ci de o luare in posesie, toatetinuturile au fost nevoite sa trimita acte in regula continind acela§i juramint prestatde fiecare ora§ §i fiecare sat. S-a poruncit intocmirea unui recensamint generalincepindu-se cu preotimea. Au fost stabilite doua preturi fixe pentru merinde.Garnizoana din Ia§i, caci generalii se Intoarsera in taberele lor, a fost incredintataunui polcovnic Horvat numele pare a indica un roman sau slay din Ungaria §i

apoi batrInului general Stoffen care muri in primavara, doborit de ciuma.Comandamentul trupelor se afla la Miroslava, pe una din colinele Inconjuratoare.In 1770, administratia civila se afla in mlinile Mitropolitului, a vornicului loanSturza §1 a unuia dintre fii lui Ion Neculce, Alexandru.

Pentru noua organizare a Principatului o comisie compusa din cirmuitori aiBisericii moldave §i doi reprezentanti ai marii boierimi trebuia sa se Infati§ezeimparatesei care avea dreptul de a decide. in fapt, la Petersburg a fost trimis doarepiscopul de Hu§i, Inochentie, insotiti de doi stareti: cronicarul §i compilatorul

217

Ft

www.dacoromanica.ro

Vartolomei Mazareanu de la So lca si Benone de la Moldovita; boierii i-au ales peIanakald Milo (Jean Mil lot) francez de origine $i pe loan Paladi, boier cu studiiavind multe carti de Latina clasica in biblioteca. Lupu Bal§ pe care au vrut sa -1cinsteasca pentru virsta-i inaintata, se scuza invocind lungimea drumului 18Scrisorile de acreditare erau adresate ca unei not StApine a tarii eliberate de subbarbaril nelegiuifi".

Trupele rusesti se aflau deja in Bucuresti. Mai intli au fost formatedetasamente de voluntari, apoi au fost trimisi emisari la Focsani pentru a-i avertizape comandantii nisi ca turcii pregatesc un atac surpriza asupra lor. Imediat a fostimprovizat un corp expeditionar: el numara doar 700 de voluntari romani sialbanezi, sustinuti de douazeci $i patru de cazaci; comandant a fost numit Ilie,moldoveanul alaturi de care calarea egumenul minastirii Arge§ si de aceasta dataprincipalul organizator al complotului; in loc de steaguri aveau doua cearsafurilegate de prajini. Pirvu Cantacuzino u primi in sunet de clopote batute de toatebisericile Si cu 200 de arnauti din garda valaha. Ridicata de acelasi Pirvu, populatiase. arunca asupra turcilor aflati in oral al caror numar s-ar fi ridicat la 5000 deoameni, dar care nu se asteptau deloc la o asemenea surpriza din partea unor supusiatit de credinciosi. Pe timpul noptii, 300 de soldati rezistara singuri in fata palatuluidomnesc; saizeci dintre ei au ramas in plata. Palatul domnesc fu vizitat de navalitori$i de multimea insetata de prada 20; cit despre domnitor [6], care nu Meuse nimicpentru a Impiedica aceasta lovitura de teatru, fu descoperit", dupa propria-imarturie, in pravalia unui negustor, la hanul lui $erban-Voda. Dupa citeva zile futrimis in tabara lui Rumientov, comandantul suprem; flul domnitorului, Matei,fratele acestuia, Alexandru, flul domnului Ioan Mavrocordat cel care va fivoievod $i se va sfirsi de zile in Rusia postelnicul Ventura si doi medici ai Curtiidomnesti formau suita prizonierului. Boierii se grabira sa apuce drumulTransilvaniei, la Imperiali pentru a nu fi compromisi de aceasta actiune indrazneata§i riscanta.

Conducerea treburilor tarii Amine exclusiv in miinile celui mai mare dintreCantacuzini, care fu nevoit sa se serveasca doar de boieri din clasa mijlocie $i mica.Damaschin(n) $i Sofronie(n) nu parasisera nici ei Bucurestiul unde venise sä stea $iepiscopul de Buzau. Episcopul de Rimnic, Grigore, care ii insotise curecomandarile sale pe exilatii transilvaneni pomiti spre Rusia, facea parte si el dinacest mic grup care avea curajul de a sus;ine pe fata politica ortodoxiei.

Cit despre Mitropolit, care purta acelasi nume Grigore [7] la 11 noiembrieacesta fu pus in fruntea delegatiei valahe menita sa duca la Petersburg doleantelenatiunii; era insotit de doi prelati, un grec si un roman, care vor ajunge pe rindepiscopi de Rimnic, Chezarie $i Filaret; boierii erau reprezentati de un descendental domnitorului Brincoveanu, Nicolae, boier bogat si influent si de MihailCantacuzino, fratele si de la inceput, complicele lui Pirvu2'.

Cele doua delegatii au ajuns dupa ce 1-au vizitat pe generalul RumientovIn Capitala rusa in luna martie a anului 1770 (Ioan Paladi murise pe drum22). fn zivadestinata primirii for oficiale, Duminica Floriilor (28 martie), au fost purtati sprepalat de patru calesti de gala trase de cite case cai $i insotite de lachei in uniforme _

luxoase. Vice-cancelarul, contele Panin care se tragea din Pagnini de Luques, iiprimi si u as:1u in grija maresalului Curtii care ii conduse la biserica unde

218

www.dacoromanica.ro

imparateasa asculta sfinta slujba. Urma primirea In sala tronului, Ecaterinaa§teptindu-§i in picioare noii supusi roman. De o parte erau Anduiti mini§trii §imarii dregatori, de cealalta doamnele de onoare. A§ezindu-se separat, dupa tara deba§tina, delegatii se plecara adinc in fata Suveranei alese de ei §i episcopul de Hui[8], un bun vorbitor care discutase cu episcopul Banatului sustinatorul tezeicontrare, a ierarhiei sirbe, prezenta omagiul Moldovei; Mitropolitul valah [9] 11urma cu oratoria sa, in numele celei de a doua

De fapt, trimi§ii erau Insarcinati sa faca cunoscute toate suferintele, toatetemerile §i sperantele acestei natii atit de mult Incercate. Era vorba de primejdia ceameninta cetatile stapinite Inca de turci, Bender §i Braila, de dreptul Moldovei dea-§i realipi tinutul rapit de turci, de darile care-i apasau pe negustori, denedreptatile §i violentele datorate anumitor ofteni in trecere prin Moldova, carei -au faro nici o forma tot ce intilnesc in cale, vite fi alte lucruri mai mult decit le-ar fi de trebuinta, de voluntarii §i de cazacii care-i silesc pe sarmani sa-§i paraseascacolibele spre a se adaposti in codru; Mitropolitul ar fi dorit sa recapete moa§teleSfintului loan cel Nou duse in Polonia de predecesorul sat' Dosoftei. Vaduveleboierilor ii cereau acestei femei care avea puterea suprema sa fie iertate de onceobligatie fata de armata eliberatoare §i sa le fie ingaduit a se adresa direct tronuluiimparatesc cu pasurile lor'.

Sofia moldava a prezentat deci, in afara de doleanta principals aceea ca tarafor sa fie ingaduita in rIndul celorlalli robi supusi ai un Intregprogram politic §i social pentru viitorul acestei tari careia Ecaterina a II-a binevoisesa 1-1 promita solemn prin scrisorile sale din 16 decembrie, stil vechi, tiparite §ifacute publice in ianuarie, in toate tinuturile. Trebuia sa existe aici un comitetadministrativ aristocratic alcatuit din 12 boieri, dintre care vase se ocupau cufinantele; functiile de guvernator, de judecator, de perceptor de impozite eraurezervate acestei clase; vlastarele boiere§ti aveau dreptul sa dobindeasca slujbe laCurte; alegerile trebuiau sa dea dregatori pentru un an sau pentru trei; noile legi

' urmau a fi redactate tinindu-se seama de institutiile imperiale ale Bizantului §i deobiceiurile nescrise ale locului; anumite drepturi ale domnitorului precuminvestitura boierilor, perceperea prerogativelor domne§ti §i conducerea armateicare va fi alcatuita de acum inainte din ru§i urmau sa fie preluate de generalulimperial care I§i va avea re§edinta la Iasi §i care va servi drept intermediar pentruCurie 2°. Se amintea ca in afara unei enorme cantitati de provizii, biata Moldovabintuita de turci §i de tatari daduse deja 4 500 de soldati §i se adauga ca ea ar maiputea da Inca alti 12 000 §i sä plateasca din visterie §i 8 000 o§teni ru§in.

Cit despre valahi, ace§tia incepura prin a cere formal anexarea tarii la Rusiafara a adauga cel putin ni§te conditii de autonomie: ca tam noastrii sa fie alipitaprovinciilor steipinite de preaputernica Imparatie a Rusiei fi sa nu fie lasata laincheierea pacii sa mei sub staPinirea fart)" milli a Agarenilor. Urmau sa aiba, pur§i simplu in locul dezordinii datorata Incalcarilor turce§ti legile fi institurillepublice ale Rusiei, filth a schimba nimic Intr- Insele. Sistemul financiar §i vamal vafi cel al 'Rusiei pastrindu-se insa pentru citva timp, vechea dijma de produce;minastirile I§i vor pastra avutiile, dar tara va fi supusa sub raport religios autoritatiiSfintului Sinod. 3n ceea ce-i privea pe boieri, ace§tia se multumeau cu dreptul de afi ofiteri in armata de 22000 de oameni pe care se aratau gata sa o ridice, de a da

219

tic..

fi Mallet-Sale

www.dacoromanica.ro

jumatate din numarul judecatorilor, de a fi u§urati de povara strivitoare a datoriilorcAtre creditorii in mare parte straini, de a-§i 'Astra privilegiile §i robii tigani, de a sebucura de mila imp iirli teascii , de a putea calatori liberi prin Rusia si, pentrude a avea o Academie de ftiinfe, arte fi Umbel. Cum Pirvu Cantacuzino cazuse decurind intr-o lupta cu turcii, purtatA aproape de Comana, a fost propus un comitetde guvernare alcAtuit din 12 membri, din care patru detineau puterea supremA, subcontrolul generalului comandant suprem Erau adaugate $i denunturi patimaseimpotriva viclenilor care nu trebuiau primiti in slujba impAratiei, impotrivaegumenilor de la Arges §i Viero§ care nu-fi plizeau cinstea de membri ai preofimiifi se coborau la fapte cu totul necuviincioase adunind voluntari, sporindu-lenumarul cetelor,si slujindu-se de ei in folos propriu, reizbunindu-se cu indirjire pedu!manii lor, fel cind nedreptiz'fi vrednice de lotri Mari de drumul mare 0

dinc4 spre marea necinste marea rucine a menirii lor calugeirefti". Mai tirziu,emisarii s-au straduit sa compromita persoana, primejdioasa pentru ei, a celui carele-a fost domnitor30, Ar fi dorit pentru a se impune in fata compatriotilor lor casuccesul misiunii sa le fie IntArit de o proclamatie a impArAtesei".

Ecaterina le rAspunse in ace§ti termeni: Majestatea sa Imparateasa accept-1icu buneivoinfa deosebitii de Monarh fa fa de norodul moldav valah, supunerea

juriimintul lor de credinfil promite tuturor locuitorilor in general fiethruiain particular, ca unor creftini de aceeafi pravoslavnicii lege, sa plistreze Moldova

Valahia, in toate privinfele, dupe:- vechile for asezari. Prea-milostiva Suveranddorefte sa se convingii ca, la rindul lor, se vor areita demni mereu, conformdatoriei lor, de grija apararea sceptrulul siiu, aratind riva credincioasii inimplinirea jurdmintului lor fi sporind dupii puteri, forfa armatelor Saleimpotriva celui care a incalcat pacea fi este (layman impiirdfiei Sale fi tuturordreptcredinciofilor

Membri celor douA delegatii sArutarl apoi mina imparatesei, dupa care, prinmijlocirea talmaciului Kruta, cel care stabilise primele contacte cu MitropolitulMoldovei, fmparateasa vorbi cu Mihail Cantacuzino, consolindu-1 de moarteafratelui sau ale carui merite in lupta pentru cauza cre§tinA vor fi rAsplatite inpersoana supravietuitorului. Trimi§ii se infati§ara $i mostenitorului tronului,Marele-Duce in virsta de 13 ani, care be repeta o formulA de asigurare in ceea ce-1privea.

Ziva urmAtoare a fost ocupatA cu vizite fAcute mini§trilor: au primiti deCernicev, Orlov $i Bezemski, la hatmanul Razumovski, la Panin §i feldmare§alulGalitin ". Membri preotimii luara parte, pe 4 aprilie, la slujba de la minastireaSf. Alexandru Nevski, pentru a ajuta, apoi, in lunea Pastelor, la liturghia de labiserica Curtii. in 11, se speriara auzind bubuitul tunurilor care vesteau deschidereanavigatiei pe Neva, pe 15, preotul le arAta confratilor sai apartamentele palatului,bijuteriile coroanei, marea incdpere care avea perefii fi ucile acoperite cu oglinzifi sobe aurite o alta unde se vede portretul imparatului Petru beitillia dePoltava fi luptele impotriva svezilor fi multe alte fapte care s-au petrecut pe uscat0 de asemeni bataliile pe mare cu mulfimea de vase; toate aistea se afla pe perefi,dar in feseituri, nu in zugreiveli, lucrate cu mare meftefug de nespus. intr-o altA zi,au fost vizitate gradinile ImpAratesti $i sera cu portocali unde au fost admiratepasarile rare $i animalele, la fel si orologiul cu mecanism ingenios, apoi din nou

220

tarn,

si

fi

ft fi

pist si

pi

www.dacoromanica.ro

vizita la resedinta de vara, de la Kunstkammer, cu statuia lui Petru-cel-Marebiblioteca imperials, casa simpla a marelui imparat, minastirea inaltata deElisabeta, fiica acestuia $i palatul Peterhof.

Preotii romani slujira in biserica din Kazan, in ziva de nastere a imparatesei;la recep ;ia care urma a luat parte si prizonierul domnitor al Valahiei care era tratatcu mare cinste fiind gazduit Intr-un hotel curat pe cheltuiala Curtii" si al carui flufusese primit in corpul cadetilor; urma sä fie trimis in calitate de sfetnic pamintean,in chip de mediator armatei lui Rumientov. Oaspetii romani asistara labinecuvIntarea Si lansarea pe apele Nevei a unei not nave de razboi Inzestrate cu 66de tunuri la slujba de multumire pentru victoria flotei ruse in Moreea. Ghicaepiscopul de Hui Si alti stareti au fost invitati la ospatul dat de Ecaterina de zivaonomastics a fiului ei, la sfirsitul lui iulie. Avu loc o auditie muzicala unde tinerefete au cintat in franceza italiana $i, mai ales, scrie piosul calugar de la Solcao (Marti fecioariz' care avea glas alit de frumos di nu poll s-o lauzi indeajuns. Varala Petersburg cu lungile ei zile abia Intrerupte de nopti luminoase a fost si ea subiectde admiratie pentru toti acesti strain: din 15 mai pint, la 18 iulie, adauga acelasi,cerul find foarte senin ¢i curat, nu s-au viizut stele pe cer cad nu era noapte.

La jurnatatea acestei luni plecara romanii: intii episcopul insotit de Milo, apoidomnitorul Ghica la urma, egumenii pe care imparateasa, la sfatul preotuluiCurtii, Tatascev duhovnicului Ivan 1i coplesise cu daruri pentru minastirea born.Pins la sfirsitul vizitei, Panin fu pentru ei un protector plin de caldura, ca si cumitalianul ar fi descoperit in acesti munteni moldoveni pierduti printre supusii slaviai Sultanului niste frati indepartati, de aceeasi spita.

inainte de Intoarcerea lor, o batalie impotriva turcilor si a tatarilor fuseseclstigata la 1 august, stil nou, la Cartal, aproape de locul unde Petru-cel-Mare fuseseinfrint", dar trupele comandate de boierul Emmanuel Giani de curind pus domn alValahiei, amenintau Bucurestiul. $efii partidei ruse, Bals Vatates, episcopul deBuzau s-au retras spre o data cu trupele generalului Zametin chemate deRumietov pentru a lua parte la lupta decisiva la care participa un al treileaCantacuzino, Raducanu, in fruntea voluntarilor. Cautind adapost in munti, batrInulPans Filipescu se alatura lui Nicolae Dudescu pentru a ajunge in preajma rusilordin Moldova. Giani fu poftit chiar de adversarii sai politici sa is in stapinire Capitalapentru a Impiedica jafurile soldatimii otomane".

Dar dupa citeva saptamini rusii generalului Gudovici i1 alungara la Craiovape acest supus al Sultanului. Guvernul alcatuit din doisprezece boieri, avindu-1 Infrunte pe Mihail Cantacuzino Incepu sa functioneze la 12/25 noiembrie. La rindulsau, Raducanu Cantacuzino strinse din cele doua provincii un Intreg regiment dehusari carora be mai adauga romani din Transilvania si puse la dispozitia luiRumientov aceste trupe care s-au distins printr-un curaj iesit din comun salvind In1773 la Silistra, intr-un moment de cumpana, o aripa a armatei ruse impresurata dedusmani recistigind artileria pierduta 38. Curind Patiomkin cucerii cele cinciprovincii ale Olteniei asezind in Craiova o administra ;ie de patru boieri: unGeanogiu, un Prascoveanu, boier vIrstnic, mai tirziu pretendent la tron, care atunciprimi rangul de Mare-Ban, un Artoianu un Jianu".

Se stia Inca din timpul verii acelui an 1770 pe cind delegatiile romanesti nuparasisera Inca Petersburgul ca datorita situatiei general europene, marele plan de

221

si

si

si

1i

1i

iigi

1i

siIasi

si

www.dacoromanica.ro

anexare a Principatelor fusese abandonat. Reprezentantul lui Frederic al II-lea ospune clar in raportul sau din 19 iunie: fad teama de a ma compromite cred a potsä va asigur ca imparateasa nu intentioneaza citu§i de putin sa fad din Moldova §idin Valahia provincii ruse§ti. Dad ea ar dori sä le sustraga dominatiei turcqti ar ficu gindul de a face din aceasta un fel de Putere intermediara. Aceasta printesa a fostconvinsa ca in sinea ei Austria ar fi foarte foarte IncIntata de a vedea, Med da nicicea mai mica osteneala, scazind puterea unui vecin care afit de des s-a aratatprimejdios §i ca ea nu putea deveni banuitoare fata de acel print mediocru cu care arfi fost inlocuit" 4°. Panin dadea chiar asigurari ca nici nu a existat niciodata vreointentie de anexare a acestor provincii. Cel care ar fi trebuit sa joace acest rol fuseseInsa gasit poate el el a §i contribuit prin sfaturile sale la a da aceasta cale piezi§apoliticii ruse; era insu§i Grigore Ghica care spera sa poata mai tirziu alipiposesiunilor sale pe care le-ar fi condus ca domnitor pe viata, cetatile Hotinului §iBenderului, smulse in sfir§it de la turci impreuna cu tot pamIntul care Linea de ele".

Dar Europa politica in frunte cu invidioasa Austrie deja intervenise. Tot soiulde planuri se incruci§au; se vorbea chiar despre o anexare a Principatelor la Poloniapentru ca aceasta sa fie de acord sä cedeze Rusiei, Austriei §i Prusiei tot ceea cedoreau ele" ". in acest caz, s-ar fi creat un stat unic, autonom dupa modelulCurlandei, dependent de Polonia, avind domnitori paminteni sau strain, vasali aiacesteia ". Contele Panin cel care conducea pe atunci politica Rusiei, era fermhotarit sa faca totu§i din Principate o a§ezare separatr, independenta'. La Viena,care Meuse chiar propuneri formale in acest sens, in 1771, ar fi fost preferat printulHenric, fratele regelui Prusiei".

La rindul sau, imparateasa Ecaterina se credea prea angajata pentru a rasa cutotul, a§a cum ar fi dorit Austria, cele doul tari fo§tilor stapini pagIni. ContelePanin", scria ambasadorului prusac din Petersburg, mi-a confirmat ca imparateasa§i-a facut un neclintit principiu de onoare de religie ca, dupa ce a avut bucuria dea smulge puterii otomane cele doua taxi cre§tine, sa nu le cedeze altei puteri decltcelei cre§tine, ca ea s-ar invoi la orice lntelegere imaginabila pentru a rindui acestedotia taxi, ca ar renunta cu totul la drepturile sale asupra acestora, dar numai fortaar putea sa o oblige sa le inapoieze turcilor'". CuvIntul imparatesei era clar angajat§i era cu neputinta ca ambasadorul sa fi gre§it.

A trebuit totu§i sa cedeze. Austria ameninta cu un razboi §i in Rusia uniiconsiderau ca, dad Principatele vor fi inapoiate Turciei, va trebui sa fie despagubitide Habsburgi primind Intr-un viitor mai Indepartat, cu asentimentul PortiiTransilvania provinciile vecine", Banatul, Maramurepl, fostele comitateexterioare"". De aceasta data a platit Polonia, Ecaterina cautInd aici compensatiilepromise de Austria §i Prusia. Cu toate ca luptele continuau in Valahia, unde unprint Cantemir lupta in rindurile ru§ilor", ideea unui congres fusese acceptata (lainceput a fost vorba de a alege Ia§ul, apoi Ismailul §i chiar Bucure§tiul sau Giurgiulca loc de tratative). Urma sa fie discutate doar amnistia locuitorilor, dreptul delibera practicare a religiei grecefti, interesele familiilor Cantacuzino Ghica, insfirfit, schimbul Benderului". Panin gindea ca Intreaga populatie romaneasca vaputea fi dusa in Rusia pentru a nu o lasa prada razbunarilor venite din parteaturcilor".

222

§i

§i

§i

fi

a-si

www.dacoromanica.ro

La 7 august, la Focsani incepurg lucrarile congresului. Ne inchipuim prea binecit de ingrijorati erau boierii de soarta tarii pe care o crezuserg cIstigata deja decrestinatate prin anexarea ei la Rusia. Ping atunci nu indraznisera sg se gindeascala aceasta independenta, pe care nu o credeau posibila si care nu le fusese aratataochilor de nici o noun intemeiere nationals si de nici o reinviere a formelornationale anexate prin cotropire de turci. Acum trebuia sa se apere Impotrivarepresaliilor viitorului printr-o serie de clauze introduse in chiar tratatul menit sa leinapoieze Wile turcilor sau printr-un privilegiu anume pe care Sultanul ar fi fostsilit sg-1 algtureze acesteilpaci.

intelegindu-se cu comandantii rusi, acesti boieri Isi aleserg delegati care sadea imputernicitilor tmparatesei si diplomatilor negociatori once informatie care arfi fost de trebuinta. Valahii 11 alesera pe Mihail Cantacuzino si pe batrinul Dudescu.Confratele lor, Ienachita Vacarescu, cel care fgcuse studii asupra dezvolta'riiImperiului Otoman si avusese chiar voie sa patrunda in arhiva de IaConstantinopol, le-a trimis acte indiscutabile pe care pretindea a le fi descoperitacolo, dar care in fapt, erau intocmite de el insusi, prin care fostii sultani ar fiacordat principatului cind acesta i s-a supus, chiar acele drepturi ce doreau sa leobting. acum.

S-a pgstrat memoriul inaintat de boieri la 24 iulie, stil vechi, ambasadorilorRusiei, Austriei si Prusiei, dar mai Intii celui al Rusiei" In care se prezentaudorintele unei natii intregi atunci cind era vorba de asigurarea sortii fi a viitoruluiei, printr-o pace care va fi, faro indoialci, glorioasii, urmare a tuturor victoriilorciftigate sub ochii noftri. Dumnezeu dorefte ca din suferinfele noastre sa /*easedun izvor neseceit de fericire. Pentru ca razbunarea turcilor intrati in Principate sa nuse abata asupra lor, a familiilor lor si asupra tarii, trei episcopi arhimandritulChezarie si trei capi ai partidei filo-ruse, credinciosi slujbasi ai noii administratiiimperiale , le-au amintit austriacilor de vechile legaturi avute cu Transilvania siUngaria, protectia acordatg de Casa de Austria, chiar despre binefacerile"impartite cu darnicie Poloniei dezbinate, de dorinta de a-si face interese la Vienacererile Indreptatite si prusacilor de marele rol pe care-1 puteau juca in slujba uneicauze atit de drepte. Dorintele Valahiei erau precizate in memoriul din 6 august, stilvechi, inminat contelui Orlov: s-ar fi dorit un domnitor de aceeafi credintii caresa fie deci roman, valah sau nu si protectia Rusiei in special, a Austriei si Prusiei,plgtindu-se in continuare tribut Portii, dar bineinteles, suma urmInd a fi stabilitaprin capitulatiile ce vor fi hotarite; tributul urma sa fie plgtit grin intermediulambasadorilor Puterilor protectoare aflati la Constantinopol. Se dorea deasemenea dupg cum reiese din documentele complementare restabilireavechilor si bunelor datini si infiintarea unei militii proprii".

Asemenea cereri trebuie sa fi fost facute si de moldoveni ale caror interese aufost aparate de Grigore Ghica, fostul domnitor, trimis la congres in noiembrie 52.

Nu s-a ajuns totusi la nici un rezultat, astfel ca a reapgrut ideea evacuarii celordoug tari". Curind au avut loc alte infilniri, la Bucuresti si din nou boierii valahis-au adresat, la 15 ianuarie stil vechi, reprezentantului Rusiei, de aceasta dataAlexei Obrescov, conjurindu-I sa nu permits sacrificarea unei Intregi tari care apierdut Increderea turcilor sustinind cu caldurg cauza crestinatatii ". Petitia erasemnata de cea mai mare parte a boierimii si a preotimii. Unii partizani ai

223

www.dacoromanica.ro

dominatiei cre*tine, sub once forma ar fi fost ea, ar fi acceptat chiar §i planul deanexare la Polonia a celor doua Principate, unite intr-un singur stat; cum exista unprecedent in intemeierea Curlandei, descoperim u§or sursa acestei cereri".

Dar Obrescov se margini sä ceara doar ceva indulgenfli atit pentru muntenicit §i pentru moldoveni, adica: amnistie generals, renuntarea la sumele datorateVisteriei, scutirea de impozite timp de doi ani §i domnia cu titlu viager pentruGrigore Ghica in Moldova S6. Nici de aceasta data nu s-a ajuns la o intelegere.

La 30 martie 1774, valahii atacara amintind serviciile facute, sacrificiile de totgenul, dreptul for firesc la o viafa autonona. Ultimatumul lui Obrescov a retezatonce speranfa de bucurie prin restituirea ce o continea. Nu be mai raminea decit sa-§i plinga iluziile disparute. Reluarea ostifitatilor reinvie increderea avuta inmanifestele imparatesei §i in cele spuse cu propria ei gura in fata trimi§ilor aflati laPetersburg. in fata posibilitatilor de all pierde autonomia §i chiar credinta cre§tina,s-a revenit asupra cererii de a fi mai degraba incorporati Imperiului. Nici o invoialasau intelegere nu 1-ar putea constringe pe tiran sa find seama de angajamenteleluate cad pentru el, Inca lcarea for este fireascii precum un articol de lege. Boieriisemnatari tineau sit' lase moftenitorilor gloria de a-1 fi salvat pe colom;stiiromanilor ideea menita sa domine viitorul intrase deci in con§tiinte adevarafiicredincio0 ai Domnului nostre. Panin, vechiul prieten, era implorat sa sprijineaceste dorinte care fusesera adresate §i lui Rumientov, cuceritorul fostei Daciidemn prin urmare de porecla glorioasa de dacicur 8.

0 noun scrisoare adresata de valahi, in mai urmator, aceluia§i comandantsuprem, cerea permisiunea de a trimite la Petersburg doi sau trei delegati spre apropune fi a susfine singura noastrii dorinfa, cea a confinniiril libertafii noastresub Infeleapta drmuire Fi puternica ocrotire a Majestic' fii Sale, imparateasa".insu§i episcopul de Buzau §i arhimandritul Dosoftei Filitis, albanez de origine, auplecat ducind cu ei aceasta misiva; Rumientov declarase ca nu se opune la calatoriaacestor emisari repetind in acela§i timp afirmatiile sale de sprijin. Dupa plecarealui Chezarie, devenit episcop de Rimnic, in tabara ru§ilor, Mihail Cantacuzinoa fost §i el trimis la Rumientov pentru a cere in primul rind alipirea la Rusia §iapoi autonomie garantata de cele trei Puteri 6°. In Luna iunie a primit inscrisurilenecesare'. A fost insarcinat sä prezinte in fata imparatesei acelea§i dorinte.

In citeva saptamini, noile victorii dobindite de feldmare§al i-au constrins incele din urma pe turci sä ceara pacea pe care o aminasera 'Ana atunci prin tot felulde motive in speranta unei revan§e. Imediat Mitropolitul Grigore se grabi sa-ifelicite pe invingatori starui ca ai sai credincio§i sa nu fie lasati paginilor;arhimandritul Filaret a fost insarcinat sa dud aceste not misive".

La 28 iulie, comandantul suprem aducea la cuno§tinta conducerii celor douatari ca a fost semnata o pace bazata in ceea ce-i privea pe rom'ani, pe privilegiilecerute de ei. In afara de amnistie generals §i totals, de permisiunea de a parasi Cara§i de o mai mare toleranta religioasa §i respect fata de persoana membrilor preo-timii, se prevedeau restituirea proprietatilor pierdute in zona fortaretelor turce§ti,scutirea de poverile de care am vorbit mai sus, dreptul de a intretine la Constan-tinopol reprezentanti protejati prin drepturile omului §i mai' ales, sustinereainteresului natiunii romane prin reprezentantii Rusiei la Constantinopol".

224

si

si

www.dacoromanica.ro

Asta e tot ce au putut dobindi romanii considerati frati de arme prieteni denadejde, fata de care rusii au fost impiedicati plateasca intreaga datorie.Imediat valahii au cerut ca drepturile for sa fie in mod clar consemnate intr-undocument special din partea Sultanului, care sa be permits sa-si aleaga un domnitorpe viata, pamintean, avind drepturi depline asupra Orli, putind chiar sa poarte caodinioara, un razboi in numele salt dreptul de a face dreptate; se pune deasemenea problema eliberarii prizonierilor precum aceea a fixarii tributului, adreptului la azil, a libertatii comertului, a posibilitatii romanilor de a studia instrainatate si se cerea interzicea trecerii turcilor prin teritoriul romanesc. Se dorearedeschiderea portului Floci de la Dunare intretinerea unui trimis la Varsoviadaces nu la Petersburg chiar". Aceste doleante prevedeau infiintarea unui consulatimperial la Bucuresti, stabilirea unui vice-consul la Craiova si a unor agenti pe liniaDunarii".

Dar aceste puncte nu au fost acceptate decit in mica parte prin privilegiul turcdin 4 noiembrie, anexat celebrului tratat de la Kuciuk-Kainargi. Rominii nu maiaveau nimic de sperat. Iar Moldova plati recunoasterea drepturilor sale princedarea catre lacoma Austrie, care n-a reusit sä obtina Oltenia, fosta eiposesiune atit de rivnita, a provinciilor sale din nord cu vechea capitals a Sucevei,cu mormintul lui Stefan cel Mare si mindrii tarani liberi ai Cimpulungului. AceastaBucovina caci acesta-i numele ce i-a fost dat dupa padurile ei din nord, deadministratia austriaca instalata aici in 1775 avea, cu exceptia oraselor, opopulatie romaneasca de o omogenitate aproape perfecta. Primii guvernatorimilitari (a caror impartialitate nu poate fi tagaduita) vorbesc in rapoartele forstatistice nu nuMai despre o natie moldava", dar despre limba acesteiamoldoveneasca. Fostii prizonieri adusi de printii invadatori din tinuturile Polonieivecine se romanizasera complet. Caracterul ucrainean fusese pastrat deburghezimea venita mai ales la Cernauti-Czernowitz in vremea cind Jan Sobieskiera stapinul acestor tinuturi. Rusii au fost colonizati dupa 1670, in perioadainstabill a cetatii Camenita (Kamieniec-Podolski), rind pe rind polona turd, apoidin nou polona pe teritoriul din fata Hotinului.

Numai dupa aceasta anexare afluxul de tarani rusi din Galitia vecina s-aconturat, favorizat find de cirmuire. Ei erau atrasi atit de posibilitatea unei muncimai bine platite, sau de a obtine bunuri care sä le apartina cu adevarat, cit $i de unregim social mai blind, care nu a cunoscut niciodata Serbia, cu atit mai mult aceaforma de serbie proprie Poloniei, de la care ultima reglementare decretata dedomnitorul Grigore Alexandu Ghica nu cerea decit 12 zile de claca pe an, oricarear fi fost valoarea reall a muncii prestate in cursul unei astfel de zile.

Pentru a vedea intr-un caz anume procesul de transformare care a reusit sädea acestei Bucovine un procent ceva mai mare de populatie ruteana in timp ceorasele primeau in masa evrei, germani si polonl vom cita aceste rinduri extrasedintr-un memoriu privitor la domeniile aflate dincolo de Prut, unde elementulromanesc este astazi in plina disparitie, Vilavce Berznita, Semiatin, in cerculVijnita-Wisnitz: Dupes anexare, se intilnesc pe acest teritoriu familiile deja numiteprecum cea de Leancei, Tiiutul, care a dat Moldovei un mare-logofiit sub .Stefancel Mare fi mai multi secretari ai cancelariei domneyti, cea de Frunze); Rofca,Popiiscul, Bahrin, Rotopan at and membru a fost vornic de Cimpulung in

225

sa-si

lasa

$i

si

Si

Si

si

Si

si

www.dacoromanica.ro

secolul al XVII-lea. Nu se gasesc alte nume straine in aceste acte in afara celuipurtat de ofiterul austriac care le-a semnat: von Schmidbauer. Dar in 1782 apare unBonovski, Alexandru Mnogodeatni, care au totusi aerul de a fi romanizati.

Curind, Intr -un contract din anul 1785, pronuntarea numelor romanestidevine defectuoasa (Vonciul pentru Onciul). Citiva ani mai tirziu, preotul SimeonOnciul satul sa mai poarte acest nume 11 adopta pe acela de Alexandrovici, cudesinenta slava: el este astfel amintit in actul numirii sale la biserica din Vilavce,eliberat de cancelaria Consistoriului Bucovinei regale si imperiale" si semnat deepiscopul roman Dosoftei. Cu toate acestea sora preotului s-a casatorit cu un preotroman, iar ginerele lui Alexandrovici era un mazil", pitarul Teodor de laBoianciuc; sotia aceluiasi preot era originara din satul Ciuciurul-Mic, acum ocitadels ruteand si avea nume absolut romanesc Mariuta Otuleasa. Inventarulbunurilor acestui preot a fost redactat in romans, prin grija fiului urmasului sau,care-si spune loan Popovici (fiul preotului") staruind in modul de a stabili numeledupa modelul slay. Martorii, printre care pantirul" (curierul) imperial NicolaeZuc, vornicul (primarul) satului, Zaharia loan Fratian, sint romani.

Posedam dteva documente privitoare la tinarul preot din Vilavce; are nisteafaceri cu un evreu, care arendeaza ceva pamint in apropierea satului. Incheie ointelegere de vinzare a casei cu un alt preot, Vasile, care semneaza Radovici, culitere rusesti. Cu toate ea familiile Rotopan, Frunza, Rapta, Cuparenco, Tautul,Vlad, Bejan si-au pastrat bunurile mostenite pins dupa 1800, cu toate ca numele deOnciul se pastreaza aici si in alte parti, de-a lungul noului secol fiul preotului Iiizice astfel mentionarea sporadica a numelor evreiesti, pe de o parte nou contractde arendare cu un negustor de acest neam, in 1801; el ii promite preotului sa-i deaniste tuica si a rutenilor, de alts parte, continua. Totusi pina spre 1830 aspectulanterior al vietii publice mai dureaza Inca Si inovatiile se opresc la aceste citevapersonaje de provenienta strains care iau loc in acte alaturi de vechile familii. Decielementul romanesc nu a disparut ca urmare a unei lente infiltrari in aceste tinuturi:a fost coplesit in ciuda importantei sale numerice, a puritatii neamului sat' $i ainaltimii sale morale, de un adevarat potop al invaziei galitiene provocat intentionatde Austria, pentru a prejudicia atit interesele romanilor cit mai ales pe cele rusestiImpotriva carora era planuita fantezia etnografica a rutenilor. In arhivele provincieiGalitia s-ar putea gasi amanunte asupra acestei schimbari hotaritoare care nu si-aatins scopul deeit dupa 1830.

Ss ne Intoarcem la boierii care, alaturindu-se rusilor s-au compromis in fataSultanului si au fost nevoiti sä se refugieze impreuna cu familiile for nemaiputindfamine in tara recazuta sub turci. Cei doi fii ai lui Raducanu Cantacuzino, loan siNicolae, dintre care ultimul luptase in regimentul de husari ai tatalui sau, au limassub steag imperial. Joan, ofiter de grenadieri a jucat chiar un rol politic ca aderental Austriei in fazboiul impotriva turcilor, izbucnit dougzeci de ani mai tirziu 65. In1783 cei doi frati se Intorc in tart Mihail, fratele lui Raducanu care la aflarea vestiiIncheierii tratatului, nu $i -a mai Indeplinit misiunea, a ajuns general-maior, consilierde stat stapinul unui domeniu cu 2000 de §erbi in gubernia Moghilev. La plecareadin tara era insotit de fii lui Raducanu, de ginerele sat). Vatates si de nepotul PirvuCantacuzino. Fiica sa, Luxandra se marita mai tirziu cu un grec din Rusia, pe care-1vom intilni ca maior al armatei ruse din Moldova. Vatates, care avea trei baieti

226

si

$i

§i

si

www.dacoromanica.ro

doua fete, ramase pinA la sfirsitul zilelor in slujba Tarinei. Tinarul Pirvu, ajuns paj,a murit la 17 ani si a fost inmormintat la minAstirea Nevski".

Ghica, sprijinit si de prusaci, ajunse domnitorul Moldovei; pirit ca a reluatlegaturile cu Rusia, a fost omorit in chiar capitala sa, Iasi, de un trimis al Sultanului,in 1777. Fiul acestuia, crescut la Petersburg, muri la Constantinopol. Dintre rudelesale, Iordache, fiul printului Scarlat, sfir§i in Rusia, unde sora lui se maritase cubogatul albanez Pano Maruzzi care fusese investit cu titlul de marchie. $i in sfirsit,Alexandru Mavrocordat obtinu mai tirziu tronul moldav §i provoca prin fuga sa inRusia un nou rAzboi cu turcii.

NOTE

1. Neculce, pag. 338.2. Neculce, pag. 338.3. Neculce, pag. 391.4. vezi, Hurmuzaki, X, pag. VII-VIII.5. Neculce, pag. 340,408.6. Ibid., pag. 408.7. Neculce, pag. 408-409; Mannstein, Afemoires de Miinnich.8. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 418.9. Cf. ns. Acte .i fragmente, I.

10. Silviu Dragomir, in Anuarul" Seminarului din Sibiu 1i in Revista Teologica, III.11 Lucrarea noastra Sate fi preoli In Ardeal, passim cf. ns. Istoria romdnilor din Transilvania fi din

Ungaria, II.12. Vezi, brosurn n,,astrA asupra cAlAtoriei preotului Mihail Popovici; tiraj aparte a ziarului Tribuna"

din Arad.13. Ibid.14. vezi, Revista Istoricii,I, pp. 19-20.15. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 156 si urm.16. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 437 si urm.; mai ales pag. 441.17. Arhiva romfineascii, pag. 132.18. Arhiva romtmeascii, pag. 146,152.19. Ibid., pag. 152-157.20. vezi scuzele lui Parvu fata de Rumientov, Genealogia Cantacuzinilor, pag. 445-447.21. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 170 si urm.; Neamul Romfinesc literar, 1911, pag. 146 si urm.22. Itinerariul moldovenilor, in Arhiva romfineascAI, pag. 250 si urm. Dumitrasco Cantemir ii sArbAtori

la Kiev (pag. 253).23. Ibid, I, pag. 197 $i urm.24. Ibid, pag. 158 si urm.25. P. 198.26. Ibid, pag. 202-205.27. Ibid, pag. 209,210.28. Ibid, pag. 210 si urm.29. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 459.30. P. 465 urm.31. Ibid, pag. 479-481.32. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 183-184.33. Ibid, pag. 183-184.34. Ns. Acte fi fragmente, II, pag. 25-26.35. Arhiva router:eased, I, pag. 250-262. Cf. si pag. 262 si urm.36. Cf. ibid, 225 si urm.37. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 184 si urm.38. Ibid, pag. 187-188. El a murit intr-un accident de vanAtoare in timpul rizboiului (pag. 189-190).39. Ibid, pag. 189-190; Acte fragmente,II, pag. 29-30.40. Ns. Acre fragments, II.41. Ibid., pag. 65.

227

pi

www.dacoromanica.ro

42. Ibid., pag. 85-86.43. Ibid., pag. 30.44. Ibid, pag. 37.45. Ibid., pag. 38.46. Ibid., pag. 42. Cf. Ibid., pag. 44, 45,48.47. Ibid, pag. 52.48. Ibid., pag. 54.49. Ibid., pag. 57.50. Ilbid, pag. 6151. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 485 ;i urm.; cf. Literatura si arta romana, V, pag. 759, ;i urm.52. Ns. Acte fi fragmente, II, pag. 69.53. /bid, pag. 69-70.54. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 508 ;i urm.55. Ibid, pag. 532-535.56. Acre sifragmentg II, pag. 71-72.57. Genealogic Cantacuzinilor, pag. 515 ;i urm.58. Aid, pag. 512-513.59. Ibid., pag. 522 ;i urm.60. Ibid., pag. 101-102.61. Ibid., pag. 523-524, 529 si urm.62. Ibid., pag. 525 gi urm.63. Arhiva ro maneasco, 1, pag. 239-243.64. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 537 ;i urm.65. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 190.66. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 198-199, 201 ;i urm. 386.67. Mid, pag. 401.68. Asupra acestor ultime relatii cu Rusia, vezi Berechet, in Neamul romtinesc literar, 1911, pag. 35-36.69. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 191-197.

[1] Antonie, mitropolit al Moldovei 1730 (7) - noiembrie 1739. A parAsit Cara ()data curetragerea rusilor. In Rusia a fost mitropolit de Bielogorod §i Oboian din 1741 §i pini la moartea sapetrecu tA la 2 ianuarie 1748.

[2] In cadrul pregatirilor necesare unui razboi contra Turciei, un loc important in preocuparileruse;ti 11 detinea sprijinul ce ar fi gasit In *rile romane pentru marile for planuri de unire ortodoxa atuturor cre;tinilor de limba slavona sub patron ajul Moscovei. In asst sens, In primavara anului 1768, laIasi, au aparut ni;te desenatori" ru;i, care s-au dovedit a fi spioni si pins la urma au fost executati, venitihind cu scopul de-a pregati inlaturarea tInarului Domn, Grigore Callimachi, iar in Tara Romaneasca asosit maiorul Nazarie Karazin, care a mers direct la niinastirea Arge.;, unde vietuia un pribeag ardelean,cunoscator al limbii latine, Nicolae din Balomiri ce de multA vreme avea legaturi ascunse cu cercurileruselti pregatitoare ale unui nou panslavism nu ;i pentru care fusese cIstigat si egumenul mlnistiriiArges, Damaschin.

[3] Alexandru Scarlat Ghica, Domn al TArii Romanesti Intre anii 1766-1768,[4] Grigore al II-lea Ghica a avut urmatoarele domnii: 1726-1733, 1735-1739, 1739-1741,

1747-1777 in Moldova, iar In Tara Rmaneasca au fost urmatoarele: 1733-1735; 1748-1752 ;i 1768-1769.[5] Mitropolit al Moldovei era eruditul monah, Gavriil Callimachi, 1760- 20 februarie 1786.[6] Autorul se refers la Grigore al II-lea Ghica.[7] Mitropolitul Tarii Romane;ti era Grigorie, fost al Mirelor, 28 iulie 1760 - 18 septembrie

1787, fiindu-i Intrerupta pastoria de Grigorie Socoteanu, 26 iulie 1770 - aproximativ octombrie 1771,care a stat in Oltenia.

[8] Episcop de Husi era Inochen tie, de Putna (1752-1782) se pare un bun vorbitor de limba rusa,el avInd onoarea sa vorbeasca primul din partea delegatiei moldo-valahe In fata Imparatesei Ecaterinaa-II-a. Din delegatie mai faceau parte Vartolomei Mazareanu de la Solca, Benedict de Moldovita ;ilanacachi Milu biv vel Spatar gi un boiernal. Pe drum murise loan Paladi, biv vel Logofat care fuseseinmormantat la Nijni-Novgorod.

[9] Grigorie Mitropolitul a vorbit dupa Ioanichie de Hufi. Din delegatia munteana au mai facutparte cAlugarul carturar Chesarie, viitor episcop de Rimnic, Filaret viitor mitropolit, boierii MihaiCantacuzino ;i Nicolae Brincoveanu, precum si boiemasii Grigorie Hrisoscoleu, Bal; ;i Nicolaetalmaciu.

228

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX

PROIECTE DE IMPARTIRE A TURCIEI$I NOUA INTERVENTIE RUSA LA DUNARE;AL DOILEA RAZBOI AL ECATERINEI A II-A$I PLANURILE LUI NAPOLEON IN TURCIA

Cu toate dispozitiile categorice ale tratatului de pace, inalta Poarta, careargta o tenace rea-credintg in a-si respecta angajamentele, dupg cum prevazusergde fapt valahii, a hotailt sg nu renun ;e la profitul pe care 1-ar putea obtine de peurma numirii fiecgrui nou domnitor. Neputind sg-1 destituie pe Ghica, 1-a asasinat.

De fapt, nu a sovgit in a anunta chiar destituirea indiscutabilg a triidatorului.Cind drogmanul Rusiei protests Impotriva violgrii tratatului, i s-a rgspuns ca nuexists nici o incalcare a acestuia, intrucit Ghica a faptuit crime pe care inaltaPoarta era capabild sii le dovedeascd tuturor Curti lor §i el a facut deservicii chiarRusiei dezvgluind intentia acesteia de a trimite din nou trupe in Moldova'. Cel care1-a inlocuit pe domnul executat, Constantin Moruzzi, era considerat drept cel maiaprig affrator al razboiului2. Ministrul rus, Stakiev, se multumi sg protesteze, Mfgurmgri Ina Moruzzi continua de fapt, sa facg aceleasi servicii rusilor ca sipredecesorul ski'.

Dar in Principate se faceau deja pregAtiri pentru deschiderea consulatelorimperiale a cgror misiune nu aveau nimic cu comertul care nici nu exista, in afargde vinul vindut in Rusia de anumiti negustori zisi kazakli". Consulul trebuia sgsupravegheze cirmuirea acestor domnitori greci, prea legati prin interesul propriu$i al familiilor for de stapInirea otomang pentru a nu fi priviti cu indoialg, apoi säexercite o presiune asupra acestora si mai ales, sg dea supusilor impresia ca totbinele de care erau capabili nu vine de la ei ci se datoreazg interventiei neincetatea Puterii protectoare. Trebuie sg recunoastem totusi cg acest amestec in treburileOrli, neplacut in cel mai inalt grad pentru domnitorii Insisi Hospodari, cum seobisnuia sg fie numi ;i in limbajul diplomatic rus nu era cItusi de putindezavantajos pentru supusi, cgci stapinul pgmintean dacg nu avea patima averilordobindite pe cgi necinstite, aveau din partea fnaltei Porti o misiune pe care nu ar fiputut-o indeplini MI% a asupri nemilos populatia.

La 20 iunie 1780 un anume Serghei Lararev, georgian de origine §i fost tin&de limbs al ambasadei ruse de la Constantinopol, s-a InfAtisat autoritatilor otomanecerind sg fie recunoscut drept consul in Moldova, Valahia fi Boarabia acest dinurma termen desemnind Bugeacul de unde cea mai mare parte a tgtarilor

229www.dacoromanica.ro

dispgruserg in timpul rAzboiului. Inalta PoartA nu a vrut sA cedeze gi merse ping laa declara in fata ambasadorului Frantei cg recunoa§terea acestui consul ar echivalacu renuntarea la drepturile sale asupra Principatelor unde acesta ar fi vrut sg seinstaleze ca dictator. Neexistind comert nu puteau exista nici bani; cu atit mai multcu cit aceste Puteri care aveau legaturi economice mai importante cu acest tinut nus-au gindit deloc sa-§i trimita aici §i reprezentanti; din lipsg de precedent, refuzulDivanului era deci cu totul in conformitate cu tratatele Incheiate de ImperiulOtoman cu statele cre§tine. De altfel, boierii nici nu aveau nevoie de prezentaacelui agitator pentru continua uneltirile menite sa le dezlipeascg Wile deTurcia in timpul ultimului rgzboi. Urmindu-se sfatul Frantei s-ar fi consimtit totu0ca re§edinta acestui consul sg fie stability nu la Akkerman, in Basarabia, ci la Silistrape malul drept al Dungrii.

Un berat a fost emis in acest sens, dar impgrateasa porunci sg fie inapoiatturcilor, amintindu-le Inca o data textul categoric al tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Asta se intimpla in 1782, and §i alte greutati pareau sg ameninte Poarta,iar aceasta cedg multumindu-se doar cu promisiunea cg agentul va avea o purtarepe placul Portii (2 februarie 1782).

Se cereau prea multe de la acest Orient fastuos §i arogant, vorbaret §i ipocritcare inlocuia prin fumurile lui o stabilitate care, cu framintgrile bietului sgu sufletmic §i negru, ii lipsea cu totul. Boierii au fost tratati precum ni§te ciini, s-a pretinssa se asiste la §edintele Divanului, §i voievodul a simtit ca acest vecin e stapin, caaceasta cancelarie, sub drapelul viitorului face mai mult decit palatul lui pfin depompa vans a unei lumi ce se sfir§ea. Reprezentantul salt de la Ia§i, maiorulSalonski ii atragea pe fugari, aduna in juru-i o gardg de temut organiza oadevarata colonizare cu elemente rapite pe furi§ din Moldova care a rasuflatu§urata cind aceasta plecg spre sfir§itul anului pentru a se intoarce mai firziu ca §efal administratiei §i drogman al viitorului congres de pace 4.

Urma§ul sau, un rus cu aer pa§nic, Ivan Severin, §i-a ocupat postul cuIntreruperi datorate razboiului, ping in 1799 cind a murit la Iaqi; si -a facut datoriafarg a scandaliza §i fara a trata cu asprime pe nimeni.

Nimic nu dovede§te contactele clandestine pe care le-ar fi avut cu aceastanobilime autohtona care, la rindu-i, dupg experienta recent traits, nu mai a§teptanimic de la o interventie military a Rusiei. Dar ea vazuse Austria in actiune,rapindu-i Bucovina farg nici un alt sacrificiu decit cel al darurilor facute influentilordin Constantinopol; unii dintre ace§ti boieri, precum Vasile Bal§, au rgmas sub nouastapinire §i aveau sentimentul ca viitorul cretin §i civilizat al acestor doug tgri se vainalta alaturi de Occident. Un agent diplomatic austriac, Raicevich, facea totce-i statea in putintg pentru a intretine aceste sentimente. De fapt, Viena avuseseinitiativa transformgrii acestui Orient turc, unde credea mai mult ca oricind inmisiunea ei.

In 1783, la sugestia lui Iosif al II-lea, regele roman, Austria §i Rusia se intelegasupra impartirii Imperiului Otoman ce pgrea ca nu mai are mult de trait. Ambitiaaustriaca obi§nuita cu pretexte lipsite de risc, a atras-o pe vanitoasa Ecaterina aII-a in marea, dar nu prea sincera campanie cruciatg ce a urmat. DupA Intrevederilecelor doug Curti, in lumea diplomaticg a Petersburgului se credea cu tgrie caPrincipatele vor sJirsl prin a clidea in lotul Austria Dupa piirerea unui om

230

§i

a-si

www.dacoromanica.ro

invechit intr-ale politicii, scria ministrul prusac von Gortz, cele cloud Curti vorpretinde independenta Moldovei 0 a Valahiei, pentru ca aceasta, °data oblinutii,sii-i dea imparatului posibilitatea ca in doi ani sa facii aceste provincii saimpartlifeascii soarta Crimeii. trei zile mai tirziu: aceasta independenicioblinutii, Impliratul va avea sprijinul Rusiei cind va dori sa dea acestor provinciiaceeafi soarta pe care o au acum din partea Rusiei, provinciile independente aletatarilors.

regele Prusiei era absolut convins de acest fapt; imparateasa ar fiacceptat acest sacrificiu, periculos pentru menirea imperiului sau, doar pentruaseza nepotul ca monarh ortodox pe tronul Bizantului a carui fantoma stralucitoareii bintuia batrinetea romantics.

De fapt, starea viitoare a Principatelor a ramas nehotarita, dar marturiaunanima a unor oameni atit de bine informati $i in masura sa judece intentiilesecrete ale aliatilor, nu este lipsita de valoare pentru a putea aprecia din ce parte apornit initiativa cuceririi $i a anexiunii.

Pentru moment, Rusia se multumise intareasca si extinda printr-unnou privilegiu acordat de Poarta, drepturile asupra celor doua Principate (ianuarie1784). Dupa aceasta imediat s-a banuit ca tmparatul ar avea intentia sä le cearaturcilor Oltenia pe care cupiditatea austriaca nu o pierduse niciodata din vedere.in 1785, Constantinopolul se temea ca Principatele vor fi invadate de 13 regimenteimperiale; ar fi fost vorba cel puffin de o extindere spre sud a frontierelor Bucovineiintrata de curind in stapinirea Austriei'.

In aprilie,.segele Prusiei se ocupa numai de punctele de vedere pe careimparatul trebuie sa le aiba mai ales asupra Moldovei $i a Valahiei"; n-ar fi asteptatdecit sfirsitul afacerilor cu Olanda pentru atribui prin forta armatelor Moldovaintreaga 8, din care inalta Poarta n-ar fi fost departe de a-i ceda o parte, data Austrian-ar fi preferat o bucata din Valahia 9. Aceste zvonuri revenira cu insistentaprecizie in 1786: era vorba de un nou cordon" sanitar precum acela instituit lagranitele Bucovinei unii dintre rusi erau gata sa vada in aceasta anexare aBucovinei o prelevare de drept asupra Principatelor in intregime 11. Pe deasupra,tocmai in Austria fugisera cei doi fii ai domnitorului valah Alexandru Ipsilanti, alcaror dascal era un viitor consul imperial la Bucuresti, iar un anume boier dinPrincipat fusese poftit la Brasov-Kronstadt, sä is parte la serbarile prilejuite devizita lui Iosif al II-lea in Transilvania.

Cit despre Rusia, ea protests foarte blind dind unul dintre domnitoriifanarioti era, nu destituit caci aceasta ar fi adus atingere tratatului, ci invoit sa seretraga dupa indelungi staruinte asa cum a fost cazul in Moldova pentru ConstantinMoruzzi Alexandru Mavrocordat In Valahia, pentru Ipsilanti succesorulacestuia, Mihail Sturdza, toti demisionari". $i se constata cu uimire ca, pentru a-$iafirma caracterul de co-protector, Austria prezenta prin internuntiu proteste intrutotul asemanatoare care aveau un singur cusur: acela de a nu se baza pe vreoconventie internationala'Z. Ceea ce solicits in 1786 ambasadorul imparatesei,Bulgacov, a fost doar ca Rusia sä fie de atunci inainte informata in prealabil demotivele care ar determina o destituire" 13. Rusii", scria in decembrie ministrulprusac de pe linga inalta Poarta, nu sint luati in seams la astfel de treburi"". Nouldomnitor al Valahiei, Nicolae Mavrogheni [1], un insular $i un fanariot, biet

231

Ynsusi

sA-si

si

si si, si

sa-1i

a -li

10;

www.dacoromanica.ro

parvenit de joasA spitg, fusese ales impotriva vointei clar exprimate de ambasadorulRusiei pentru a pregati un rgzboi impotriva Austriei, razboi ce se ghicea dejaaproape.

Dar, la inceputul anului 1787, Alexandru, fiul lui Ion Mavrocordat vi fost eleval vcolilor militare din Petersburg, se preggtea sg piece pe furiv din Principat inRusia. De citva timp, consulul Severin care avusese un conflict cu acest domnMavrogheni de altfel, un personaj prea putin binevoitor care, pe deasupra maifusese ofensat vi de Lavkarev aflat in trecere prin Bucuresti se retrAsese la Iavicerind cu indirjire satisfactie ". Din cauza vederii sale la Petersburg, Mavrocordat,ca §i Grigore Ghica, era banuit cg ar dori sg dea Cara pe mina imparatesei vi aflasedeja de actul sgu de mazilire care, abgtindu-se de la subterfugiul obivnuit aldemisiilor", declara deschis cg a trebuit sii fie mazilit, cad soarta a dorit-o asY'el.Vice-consulul Salonski a inlesnit pe fatg fuga tradatorului", cgruia i se hargzisesoarta ingrozitoare a unchiului sgu". Escortat ping la Kiev de o garda de onoareformatg din puvcavi se infativarg inaintea Imparatesei cgreia ii jurase credinta Incape vremea cind era soldat". De mull avea un protector in persoana atotputerniculuifavorit al Ecaterinei, Patiomkin, ajuns guvernator al Crimeii transformate inTaurida, cad din 1770, in calitate de comandant al trupelor rusevti acesta avusesestrInse leggturi cu Principatele". Doug dintre rudele sale, Gheorghe vi ConstantinDuca, au fost mai tirziu arestate pentru complicitate, la Iavi".

Imparatul 1§i continua vi el intrigile. Agentul de acum al Austriei", scriareprezentantului regelui Prusiei in Moldova, it prezentii in cuvIntarea linurd infafa domnitorului la prima lui audienta, pe Suveranul siiu aproape ca pe unco protector al acestei fats 20. De altminteri, Ipsilanti era considerat un bunaustriac" 21. Printre vtirile de la Cherson unde Iosif al II-lea se dusese sä-viintilneasca aliatul, se gasevte cu mirare vi aceea cg tiniirul flu al ducelui deToscana, nepot al Imparatului, avea preceptori ft profesori greci precum cei aiMarelui-Duce al Rusiein.

fnalta Poartg se plinsese de purtarea consulilor ru§i, cerind schimbareaacestora precum vi predarea lui Mavrocordat 2-1; aceste pretentii au fost imediatrespinse. in mijlocul lunii august, consulul Rusiei la Bucuresti, loctiitorul sat' dinIa§i vi reprezentantul rus abia stabilit la Chilia au fost arestati caci razboiulSultanului fusese declarat impgratesei, la 13 august.

Austria s-a argtat atit de rezervatg incit pgrea a nu fi avut nici un amestec inna§terea acestui conflict §i s-a hotgrit, abia dupg vase luni de la declanvarea lui, la 9februarie a anului urmator, sg interving In ajutorul aliatului ski. Silitg deimprejurgri, Ecaterina a II-a a permis expansiunea austriacg in Bosnia vi Oltenia bachiar §i mai departe de acestea. Regele Prusiei preocupat sg obting oravele Danzigvi Thorn, punea totul in mivcare pentru a realiza planul ministrului sau Herzberg ceprevedea cesiunea Principatelor ciitre Austria 23 (In schimbul Galitiei restituitePoloniei), in timp ce Rusia, in afara cetatilor turcevti din Bugeac, n-ar fi obtinutdecit confirmarea situatiei sale din Crimeea. Se jucase o mare farsg istoricg pe care,in timp, soarta o va transforma intr-o deplorabilg tragedie pentru autorii ei.

Ping atunci, cu toate cg Salonski apgruse pe Nistru cu 2 000 de voluntariu, niciun rus nu trecuse frontiera. Imediat dupg declararea rgzboiului, austriecii apgrurgin fata Hotinului pentru a-vi rotunji Bucovina vi mai ales, pentru a-i impiedica pe

232

--

www.dacoromanica.ro

rusi sa se instaleze in zong; simultan a fost atacatg Oltenia, trupele imperialepatrunfind ping aproape de Cimpulung in Muntenia. Era deja un mod rapid".Proclamatii tipgrite la Brasov ii Indemnau pe crestinii supusi Sultanului la rAscoalasi o parte a boierilor se grgbi sa -i intimpine pe eliberatori 25. Fii credinciosuluislujitor al ru§ilor, Rgducanu Cantacuzino, Ion si Constantin, fosti slujitori in armataimparatesei ortodoxe, s-au grabit sg cearg intrarea imperialilor catolici in acesttinut al Prahovei unde Isi aveau mosiile; se bucurau sg fie primii supusi" ai lui Iosifal II-lea care de mai multe on a fost nevoit sg is mgsuri de prevedere fata dearistocratia valahg. Insetata de schimbare.

Imediat dupg plecarea din Iasi a trimisului austriac Metzburg, MitropolitulLeon, capul bisericii ortodoxe, care, dupg traditie, ar fi trebuit sg cearg o singurgprotectie, pe a Rusiei caci Inca din toamng, niste turci, niste soldati fuseserg ucisiIntr-o Incgierare ii scrise reprezentantului rinparatului ca singurul aparator alintereselor Orli sale. Leon Gheuca cel care avusese totusi contacte cu DosofteiObradovici, Intemeietorul literaturii sirbe moderne, declara In numeledomnitorului care-1 pusese sg facg acest demers cg tot sprijinul nostru Wardsperanfa noastrii se sprijinii, dupii Dumnezeu, numai pe Malta mild a acestuiputernic cretin Imperiu (1 februarie'1789) Citeva zile mai tirziu, dupg cearmata austriacg trecuse de hotare, Leon revenea cu insistentg cerind aceastgsingurg protectie posibilg pentru Cara sa amenintatg de un atac razbungtor dinpartea turcilor 27.

Ipsilanti insusi, care se prefacea cg ridicg poporul Impotriva unui dusman pecare el 11 chemase, era hotgrit sg tradeze cauza otomang, mult timp slujitg cucredinta ferma cg spiritul grec putea trezi sustine inertia turd si sa caute adapostIn tabgra singurilor crestini care se aflau ca eliberatori pe pgmintul molday. De multtimp se intelesese cu Metzburg, pe care-I consultase in secrete intilniri, cerindu-itrimiterea grabnicg a unei armate pentru a-1 elibera de povara apgsgtoare a acesteistgpiniri devenitg imposibill. il ruga pe Dumnezeu", scria Metzburg, in fiecareclips ca o annata imperialii sa intre prima in lard s-o ocupe. in decembrieadauga: Dorinla Intregii na fii e de acord cu a lui fi Intreaga Moldova ifi afteaptifeliberarea, bucuria fi existenfa de la singura Carte imperiali 21. Trimisi aidomnitorului atitau spiritele la Cernguti pentru a grgbi o hotgere. La 19 aprilie stilvechi, stapinul acestora avu in cele din urmg bucuria de a se lasa prins de osteniimaiorului Fabri, ajuns la Botosani; a fost trimis spre Brtinn unde a rgmas ping laIncheierea pacii". Iasiul a fost ocupat de trupele impgratului.

Aceastg ocupatie a fost totusi foarte scurtg; o putemicg armatg turceascginsotitg de Emmanuel Giani ca domnitor ad hoc Inainta spre capitalg unde noulvoievod trebuia sa petreacg numai citeva luni. Abia in luna iunie 1788 rusii au intratla rindul for In Moldova la ordinul lui Rumientov care profitind de momentul incare trupele Marelui-Vizir luptau sa recucereascg Hotinul, luaserg Iasiul prinsurprindere. Grecii razvratiii i-ar fi sustinut in acest atac ". Un Divan,alcgtuit din trei boieri Sturdza, doi Cantacuzino, doi Ghica, un Rosetti, un Bal§ §iun Catargi, conducea treburile tgrii.

Imediat trupele impargtesei luarg drumul Focsanilor, unde in acest timp leastepta rezistenta inversunata a lui Mavrogheni. Nu a ezitat sg invadeze

233

fi alit

pt

pi

si

pi $i

www.dacoromanica.ro

Transilvania chemind la libertate prin manifeste potrivnice proclamatiilor imperialepopulatia nemultumita de cirmuirea nemteasca.

In 1789 conducerea armatei ruse a fost incredintata lui Potemkin. Acesta isifacu aparitia in Iasi impartind cu darnicie, in dreapta si in stinga bani, ca unadevarat monarh oriental, Inconjurat de o suits care nici ea nu se rasa mai prejos.Petrecerile se tineau lant $i nepoata dictatorului, contesa Branicka, fusese chematapentru a conduce ca o adevarata regina aceste spectacole de neuitat pentru o tarnpe care doreau s-o cistige luindu-i ochii. Domnitorul Emmanuel se predase inmiinile maresalului, banuit fiind Inca din primavara, in cercurile bine informate alestrainatatii ca ar aspira sa devind suveranul Moldovei fi al Muntenieim.

Austriacii pe care Rumientov li ajutase sa ocupe Hotinul, nu au pastrat casimpla dovada de toleranta din partea rusilor, decit tinutul Dorohoiului, Hertei,Sucevei, Neamtului $i Romanului: comandantul lor, printul de Cobourg, 1si stabiliseIn orasul Roman sediul administratiei imperiale si era ajutat de boierul ConstantinBals zis si Ciuntuln. Erau incapabili sa Inainteze pentru a ocupa tinuturile inferioareale Moldovei occidentale, intre Siret si Carpati, cu atit mai putin Muntenia care lefusese cedata prin proiectul definitiv al partajului.

A fost nevoie de o inaintare victarioasa spre Galati a rusilor aflati de asta datasub comanda lui Suvorov pentru a permite austriacilor sa cistige la Focsani primalor victorie din acest riizboi, dupa cum marturisea Suvorov. Victoria de la Rimnicu-Sarat impotriva Marelui-Vizir care pregatise o contraofensiva fulgeratoare, s-adatorat numai atacului directionat de generalul rus pe o linie de importantahotaritoare; statuia inaltata chiar pe locul acestei fapte aminteste meritele rusuluicomandant de osti. Succesul austriacilor la Martinesti, in vecinatate, a fostdeterminat numai de energia miscarilor aliatului (11 septembrie, stil vechi).

intre timp, sefii partidei crestine din Muntenia, Joan Cantacuzino siCimpineanu parasisera Transilvania unde se adapostisera. Dar Imperialii, acestiinvingatori de mina a doua, inaintau cu prudenta incapacitatii si lasitatii lor. Abiadupa Indelungate tatonari locotenent-colonelul Fischer intra in Bucuresti la 4noiembrie; cinci zile mai tirziu, printul de Cobourg era primit cu solemnitate siforma un consiliu administrativ format din boieri avindu-1 in frunte pe Mitropolit;dar puterea reala se afla in miinile vice-presedintelui acestui consiliu, generalulEnzenberg, fostul guvernator al Bucovinei.

Imediat a fost cerut un juramint de credinta, ca in cazul unei anexaridefinitive, in numele fostelor drepturi de suzeranitate ale Ungariei 33. Acesta eravalabil si pentru Oltenia al carui Divan a fost organizat abia in luna martie.

Joan Cantacuzino nu se asteptase sa primeasca numai o medalie, un titlu, odecoratie, o diploma oarecare pentru serviciile aduse. incet-incet, acesta seindeparta de Austria pentru a-si aminti de vechile relatii cu Rusia. in luna februarie1790, el se afla in Moldova si Ii vorbea lui Potemkin care se &idea la cu totulaltceva, despre dreptul vechilor boieri de a-si alege domnitor, de posibilitatea uniriiMoldovei si Valahiei Intr -un singur stat creftin, mare fi puternic. In timp ce fratelelui ajungea doar locotenent-colonel de volintiri in slujba lui losif al II-lea, Joan visala coroana acestui principat unie. Dorea cel putin implinirea completA pentruaceasta Italie romans a carei existents fusese pentru prima data afirmata in 1772 decatre unchiul sail Mihail Cantacuzino; decit sa revina la vechea servitute, aceasta

234

www.dacoromanica.ro

nafie ar fi preferat sä aiba soarta Limei sau Lisabonei, ora§e de curind distruse deun cutremur de pamInt'.

In acela§i timp, administratia instalata de austriaci la Roman refuza sa sesupuna hotaririlor luate de Divanul de la Ia§i condus de LaOcarev, fostul consulimperial. In speranta de a trage foloase de pe urma situatiei existente, din trindaviafastuoasA §i risipitoare a lui Potemkin pentru intinde puterea in limitele doriteInca din 1774, Bucovina, Moldova austriacci era mentinuta in spiritulcomandantului imperial §i regal de ofiterul Erngeleith care obipuia ca §iEnzerberg de altfel, §i insu§i printul de Cobourg sa semneze cu caractere chirilice§i in limba romans. Si asta se intimpla chiar in vremea cind austriacii erau nevoitisa ceara interventia lui Suvorov care In vary, intra in Bucure§ti pentru a-i salva dinMuntenia amenintata de o noun §i masiva invazie turceasca. Ru§ii, care pe strazileBucureOului ii maltratau pe ace§ti aliati pe care-i dispretuiau, ar fi fost totu0obligati sa poarte o batalie decisiva cu Marele-Vizir daca armistitiul de laReichenbach [2], impus de Puterile mediatoare din cauza tulburarilor de la Paris, n-ar fi pus capat pentru moment, razboiului'. Niciodata vreo pretentie mai arogantan-a fost mai bine slujita de o armata ca in aceasta incursiune military menita satransforme intregul teritoriu romanesc, de la Hotin la Or§ova, in provincie aimparatului. Potemkin mai hotara Inca la ca suveran; I§i vinduse toate bunuriledin Rusia catre sflr§itul anului 1790, dind fusese Incheiat armistitiul de la Giurgiudintre austrieci §i turci, adudinduli in Moldova tot ce-i r'dmilsese din mobilii, dingarderobii fi din carte,. Austriacii ii lasasera voluntari albanezi §i romani 38. Sevorbea despre iutemeierea unui regat al Daciei, al carui domnitor independent ar fifost Potemkin. Vom reproduce informatiile despre acest subiect intr-o lucraredestinata sa arate dezvoltarea ideii de unitate politica la romani.

intr-o conversatie politica, printul de Linge ii propunea lui Potemkin sa-I facaprint al Moldovei fi al Valahiei daca va consimti sa mearga spre Dunare §i saIndrepte fortele lui Rumientov spre Bucure§ti; dada nu va fi de acord, Principatelevor trai de acum Inainte separat sub protectia comuna a Rusiei §i a Austriei.

Asta se Intimpla In 1789. in 1789 Hertzberg, preaputernicul ministru prusac,scria urmatoarele catre regentul aflat la Constantinopol: Am aflat de curInd caprintul Potemkin nazuiefte sa devind suveranul Moldovei fi al Valahiei, ceea cen-ar convent nici unei puteri, decit siefi. Prin urmare, nu va fl ajutat de niciuna". $i la puffin timp dupa aceasta, 14 28 decembrie 1789, Ecaterina ii propuneaformal aliatului ei constituirea Basarabiei, Moldovei Valahiei ca Stat liber fiindependent sub un domn ortodox, gezind astfel o barieni in calea ambitiilortuturor vecinilor primind totodata o garantie pentru viitor 4°. Regele Prusiei credeaintr-adevar In intentia imparatesei de a Intemeia un Principat independent substapinirea unui domnitor de rit grecesc, care fail indoiala, urma sa fie Potemkin.Dar, In acela§i timp se admitea posibilitatea Ca aceasta Dacie sa aiba un stapin deorigine mai ilustrA decit Printul Tauridei. La 12 mai, de Goltz, ministrul prusacatgat la Petersburg, risca aceasta alts ipoteza, prevazind despagubirea apropiata afavoritului prin numirea acestuia ca hatman al cazacilor de la Marea Neagra: Daciisperanfele ambifioase ale printului Potemkin scria el ne-ar pennite sa credemca a renuntat la once end de suveranitate, ar f: foarte posibil ca principatul ce sedorefte a fl Intemeiat sa fie destinat printului Constantin. Mai ales dacii speranfa

235

a-§i

Ia§i

§i

pi

www.dacoromanica.ro

de a ajunge intr-o zi la Constantinopol, nu este deloc pierduta Inca, aceastdposesiune ar putea servi drept trambulind pentru a ajunge la tronul Bizantului".

Austria 1§i luase partea tradind cauza comung prin care incheierea unei paciseparate la Si§tov [3]. Acest razboi fusese provocat de ea pentru a determina Rusiasa intre singura in arena §i pentru a o pgrasi in fata du§manului. Cu atit mai multimparateasa ar fi putut renunta la o lupta in care ea nu avusese decit un vag plande expansiune fail a fi cautat sa cl§tige populatia de care ar fi fost vorba s-oanexeze, un razboi costisitor pentru ea, care ar fi avut la urma-urmei ca principalrezultat, vecingtatea rivalei sale, pe DunAre, data nu Nistru, pe Prut sau, poate, peSiret. La 11 august 1791, din cauza greutatilor provocate de Revolutia francezg, erasemnat cu inalta Poartg, armistitiul de la Galati.

in acea vreme Potemkin zgcea doborit de boala datoratg exceselor sale. Muriin piing campanie de razboi, la patruzeci de verste de Ia§iul pe care-1 pgrgsisepentru a schimba aerul. Corpul u fu adus in capitala moldavg unde favoritul cazutin dizgratie visase sa ajunga rege; in biserica Golia se mai pgstreaza §i azi placa debronz care arata ca aici a fost lasata acea inimg de patimi neostoite §i de mariambitii...

Tratatul de pace dintre Rusia §i inalta Poartg a fost incheiat la9 ianuarie 1792, la Ia§i, unde reprezentantii imparatesei, generalii Ribas §iSamoilov, s-au intilnit, asistati de La§karev, cu aceia§i delegati turci care incheiaseratratatul de la Si§tov. Moldova se intorcea, ca in 1774, sub stapinirea turd, dar acumnu mai exista o partidg boiereasca pentru a protesta Impotriva acestui act in numeleserviciilor aduse Rusiei; cea mai mare parte a aristocratiei moldave §i valahe s-algsat amagita de promisiunile de§arte ale Austriei care incheiase o pace separatalard a pomeni an singar cavdnt despre interesele acestor rowan/ pe care i-acompromis,si pore-sit in modal cel mai la, ca pitting Dar n-a uitat ca la sfir§itulanului 1792 sa provoace o noun impartire, in intregime favorabilg ei.

Rusia a procedat totu§i intr-alt mod. Articolul 4 al tratatului prevedeaconfirmarea tuturor privilegiilor anterioare, favorabile Moldovei: scutirea de platadobinzilor tuturor tributurilor §i invoirea de a pleca pentru toti cei care au servitarmatele cre§tine. Un nou firman datorat §i eforturilor Puterii reintrate indrepturile sale protectoare ii apgra pe Iocuitorii celor doug provincii Impotrivaabuzurilor introduse in ultimul timp in dauna vechilor obiceiuri mai ales in relatiilecomerciale dintre turci §i romani.

Alexandru loan Mavrocordat ramase, bineinteles, in Rusia unde s-a bucuratde condi ;ii mai mult sau mai putin asemgnatoare celor parasite; de la el ne-au ramasscrisori ce nu contin insg nici un rind despre politica. Acest visgtor se resemnase,scria poezioare asupra unor vagi generalitati cu o intelepciune la Indemina oricui;volumul sau grec nesemnat Bosforul la Borystene nu are nimic din ce ar putea argtao grijg pentru viata realg. Era tot atit de putin moldovean pe cit era contemporanulsau Mihail Matveevici $erascov (1733-1803), un Herescu ale cgrui numeroasescrieri, poeme epice cu subiecte inspirate din istoria Rusiei, romane copiate dupaFenelon §i Marmontel au o oarecare valoare. Unul din boierii Sturdza s-a stabilit inRusia raminind totu§i roman, dar fiul sau, Alexandru §i sora lui, contesa d'Ebling,nu mai reprezintg in activitatea for intelectualg decit ortodoxia rusk cu o oarecaretents mistica §i cu imprumuturi din civilizatia apuseana atit de cunoscuta pgrintelui

236

www.dacoromanica.ro

lor. In 1788 muri Mitropolitul Leon; atribuira scaunul lui Gavril BAnulescu[4] originar din Cimpulung-ul Bucovinei, dar Intre timp un Ambrozie, rus, ocupAacest scaun [5]; dupes retragerea armatelor imperiale, Gavril a fost nevoit la findu-isA caute adapost pe linga apAratorii sai care ii dadurA o functie echivalentA InImperiu, in tinutul Crimeii, apoi la Kiev'.

Ace§ti cltiva nou veniti n-au avut contacte cu cei care i-au precedat pe acelpamint strAin, cei despre care am mai vorbit la care nu irebuie sA-i adAugAm pefii printului Constantin Cantacuzino, mort dupA ie§irea din temnita de la Gratz, cAcimaiorul Alexandru cApitanul Avram muriserA in 1772 §i in 1781, primul la BuzAu,celAlalt la Moscova, farA urma§i". Nici unul dintre ace§ti fugari nu a pAstrat In sinealui dorinta unei legaturi cu Cara de ba§tina §i nici oficialitatile ruse nu s-au gindit sAle impunA in folosul politicii sale aceastA sarcinA.

Totu0 a fost ginditA, unnindu-se modelul incurajator al Noii Serbii, o NouAMoldovA Intre Nistru Bug, un adevArat principat a cArui conducere ar fi urmat sAfie Incredin ;ata lui Mavrocordat. Multi emigranti venirA sA se stabileascA aiciimediat dupes Incheierea pAcii marind astfel numarul vechii populatii romane§tia§ezata deja in aceastA regiune ". Se vorbea despre douti treimi din locuitoriiMoldovee. Mai tirziu, fugari poloni, care au stat un timp in Moldova, cerura InalteiPorti Intemeierea unui nou principat pentru propria for nape In chiar acestetinuturi".

In afara acestor temeri provocate de prezenta emigrantilor pe teritoriulmoldav nu avem nimic care sii aminteasth de o ocupatie ruseascd in acesteregiuni: nici o amintire, nici o sperang nici o petitie din partea romanilor sauvreun plan de cucerire din partea rufilor. Se poate crede a arfl lost cu totul aldeldaces Imperiul fi-ar fl urmat politica de neincetatii peel de posesiune carefonneazd una din liniile principale ale istoriei Rusiei acelui timp. Rucii s-aumultumit sii aiba protejati fi agenti, unelte,ci complici in aceastii lume fanariorticare furniza, prim intimpliitoare contacte personale cu inaltii demnitari turd fiambasadori strati, dragomani Porlii fi hospodari celor cloud Principate atit careerau la fel de credinciofi fi unora cit fi altora.

in 1799, marile schimbAri generate de Revolutia francezA au fost cit pe cesA -i aducA in. Moldova pe cei 10 000 de ru§i ai generalului Herman in drum spreAlbania". Dar Principatele n-au intrat cleat rar in mod cu totul subsidiar, incalculul politic aventuros, in rezultatele efemere menite sA creeze pentru altenatiuni, formatiuni statale precum Provinciile thrice sau noua Polonie a luiNapoleon. PreocupatA de alte interese europene pe care Revolutia §i Imperiul leamestecau neincetat fArA a ajunge vreodatA la solutia definitivA a recunoa§teriicomplete §i reale a dreptului national, in semnificatia lui corecta organicA, Rusialasa Valahia prada hoardelor lui PazvantogluolzvrAtitul pa§A din Vidin, care avealegaturi atit cu francezii cit comandanti independenti ai fortaretelor de pemalul drept al DunArii.

Numai dupA marele jaf fAptuit in 1802, and domnitorul Mihail Sutu §i boieriisAi au fost nevoiti sa fugA in Transilvania Wind Capitala, pe care tilharii n-auIndrAznit s-o ocupe, pe mlinile vagabonzilor §i tilharilor autohtoni, reprezentantultarului Pavel, urma§ul Ecaterinei, gAsi de cuviintA sA le aininteascA turcilor acel

237

ru§ii ii

§i

§i

§i

§i

§i

§i paginii

www.dacoromanica.ro

drept de protectie asupra Principatelor de care Rusia se argtase atit de domicAsg-1 aibg odinioara.

In acest timp si Austria se arata din nou interesata de tgrile dungreneabandonate intr-un mod aril de las in 1791. Era vorba de capatuirea Marelui-Ducede Toscana care, in 1801 isi pierduse statul prin tratatul de la Luneville [6], impusde Bonaparte. Reis-Effendi 1i vorbea, in luna iulie 1802, ambasadorului prusacdespre anumite zvonuri care circulau pinci fi pe strazile Parisului de a-I despdgubicu Valahia abia scApata de grozgviile jafului, pe un anume print nedreptiitit; Frantaar fi avut initiativa acestui transplant dinastic impotriva cgruia Poarta protestgenergic". Se pare a fi fost vorba filed indoialii, de planul de a despilgubi Austriain dauna Poriii, prin Principatele Moldovei fi Valahiei scria regele Prusiei la 23august urmator, pentru a-1 Instiinta pe reprezentantul sau pe Rugg Sultan, cg acestplan trebuie considerat anulat prin compensatia acordatg Marelui-Duce chiar inGermania ". A fost totusi nevoie de o noun publicare in Monitor pentru a linistiinalta Poartg asupra acestui subject".

Acum trebuia restabilitg ordinea In Valahia. Sutu a fost exilat ca incapabil ininsula Salki. Era necesarg o amnistie pentru a permite boierilor emigrati sg seIntoarcg in patrie si au Inceput preggtirile pentru alegerea unui nou domnitor.Intervenind mai intii in favoarea celor fugiti in Transilvania, ambasadorul rusTamara se grabi sa-1 propund ca viitor domn valah pe cineva care, sustinut find side Prusia, fusese odinioara mazilit fara. ca motivele acestei hotgriri sa fi fostprezentate ambasadorilor si care, foarte bun cirmuitor, era spunea el cerut desufragiile unui Principat si chemat de regretele celuilalt: Constantin Ipsilanti, fiullui Alexandru Ipsilanti si supusul mereu fidel Curtii imperiale. Rusia putea pleda infavoarea acestuia si in calitate de aliat al Imperiului Otoman. Majestatea SaImperials nu uitg sg adauge ambasadorul nu cere sä isi asume nici un drept innumirea domnitorilor, nici sg ii atribuie valahilor si moldovenilor; dar interesul pecare 11 datoreazg acestor doug provincii It face sä vada un mijloc sigur de a asigurabungstarea uneia sau alteia in numirea domnitorului Ipsilati in acela dintre celedoug Principate care va fi pgrgsit de hospodarul Sulu ", cIrmuitorul de dteva luni alcelor doug, tinuturi".

Imediat dupg distigarea acestui punct, Ipsilanti ffind numit la Bucuresti,Franta si Rusia sustinurg candidatura lui Alexandru Moruzzi la tronul moldav;Rusia, prin intermediul consulului salt de la Iasi, H. de Bolkunov, prezentgplingerile celor doug tan impotriva abuzurilor Mfg de numgr comise de domnitoriianteriori si mai ales de stgpinirea otomang in dispretul total al privilegiilor acordateprin tratate si firmane.

Interventia a avut ca rezultat reinoirea tuturor privilegiilor incepind cu aceleaprevgzute in tratatul de la Kuciuc-Kainargi, dar fara vreo referire la vechile tratateincheiate Intre Principate si turci pretinse a fi fost reggsite de boieri in 1772. Incontinuarea acestei confirmgri se precizeazg in mod categoric ca ambasadorulRusiei a cerut adaugarea" anumitor articole not folosindu-se de dreptul pe care itare aceasta Putere de a interveni in favoarea celor cloud provincii, drept acordatprin articolele tratatului ce exista hare ea fi Sublima Poarta. Pentru prima datase stabilea ca Hospodarul va domni timp de sapte ani incheiati; numai in caz devreo vin' dovedita §1 cercetatii atit de ambasada imperialg cit si de stapinirea

238www.dacoromanica.ro

otomana va fi atunci, dar numai in acest singur caz, permis ca el sa fie mazilit.Domnitorul va trebui sa is in consideratie cheltuielile consulului Rusiei care Incanu-§i atribuise titlul de putere protectoare; in ceea ce prive§te stabilirea impozitelorprecum §i restul punctelor noului privilegiu, acestea vor ramine acele* cu alesinetului din 1783. Aceste puncte se refereau 'indeosebi la proviziile ce trebuiaufurnizate Turciei, la cantitatea §i la preturile acestora ce nu mai puteau fi schimbate,la drepturile boierilor autohtoni mai ales, care vor ramine adevaratii stapini ai

confratii for greci ffind doar tolerati de a fixa bugetul, de a administraveniturile spitalelor, feolilor, drumurilor fi altora asemenea specifice provincielprecum §i ale fundatiilor cre§tine §i de a-§i apa'ra bunurile Impotriva poftelornesatioase ale domnitorului. In plus, interventia ruseasca garanta Moldovei §iValahiei restituirea rapitelor bunuri imobile din jurul cetatilor turcqti, in mai multerinduri cerute inapoi de fo§ti proprietari.

Nu exista in acest privilegiu, cel mai amplu din cite au fost acordatePrincipatelor in epoca fanariota, nimic favorabil in mod special Rusiei; el nucuprindea decit recunoa§terea vointei exprimate in mai mute rinduri de boieriicelor doua tali; nu facea decit sa puns o baza solids unei guvernari care ar fiechilibrat drepturile traditionale ale boierimii autohtone cu autoritatea necesaraunui domnitor care n-ar mai fi trait sub neincetata amenintare a unei maziliridatorata unor motive neintemeiate §i chiar fara alt motiv decit cel al unui interespotrivnic sau al unei toane biruitoare. Purtindu-se astfel fata de Principate Rusia agasit cel mai bun mijloc de a influenta profund §i durabil spiritul tuturor celorcapabili sa se gindeasca la un viitor de ordine §i de siguranta pentru Cara lor.

De§i consulul rus de la Ia§i se straduia sa doboare tronul lui Moruzziconsiderat agent al Imparatuiui Frantei52, nici o alts imixtiune a Rusiei nu distrugeaimpresia produsa de aceasta interventie eficace. Din ce in ce mai mult, Ipsilanti,care incurajat fiind de Rusia sustinea revolta sirbilor, devenea un elementimportant pentru politica rusa in Orient §i probabil, in favoarea lui se gindea deja oreinviere a proiectului de Unire a Principatelor cuprinzind §i Serbia, planul deinspiratie §i inriurire ruseasca nereu§ind sub forma candidaturi straine a luiPotemkin.

In 1805, cind Turcia parea dispusa sa reinoiasca conventiile Incheiate in 1789§i 1799 cu Rusia §i Anglia Impotriva lui Napoleon, s-a pus problema trecerii ru§ilorprin Principate. In luna septembrie, regimente ruse§ti s-ar fi aflat la hotareleMoldovei, gata de atac la ordinul generalului Michelson; s-ar fi luat Inca §i masuride amplasare a magaziilor de provizii necesare unei armate de 25 000 de soldati.Doua armate ar fi patruns in Principate la primul semnal de atac fi de amenin(arepe care 1-ar da Franta. Dar in acel moment Inalta Poarta avea un alt du§manAustria; tratativele purtate Intre ministerul tarist al Afacerilor Externe §i generalulMeerveldt, ambasadorul Prusiei la Petersburg, erau urmarite cu ingrijorarea caciexista temerea unei inielegeri Intre Franta fi Austria asupra unei extinderi, (dinpartea Austriei in detrimentul ballet Meerveldt a fost nevoit sa facadeclaratii solemne pentru a risipi suspiciunile Turciei; dar francezii erau deja inDalmatia amenintind avantajele abia dobindite de Rusia in Serbia'.

Pe la inceputul anului 1806, patrunderea francezilor, intrigile Austriei, au pusin discutie in fata Consiliului Tarului ideea ocuparii Principatelor, pentru a preveni

239

tarii,

Porli").

www.dacoromanica.ro

un atac din partea turcilor pe care Napoleon se strAduia din toate puterile sg-iprovoace ". S-a hotgrit se nu mai fie tolerate raidurile Pa§ei din Vidin prinMuntenia; au fost masate trupe la Odessa pentru a impedica intrarea francezilor inMoesia; gurile Cattarului primeau o garnizoang ruse §i steaguri imperiale ruse erauarborate in porturile Albaniei ". Se pgrea cg Napoleon dorea o impartire aImperiului Otoman §i Rusia nu putea lipsi de la apel. Ceea ce se intimpla nu eradeloc un nou capitol al expansiunii consecvente a acestei Puteri in Orient, undemereu a avut initiativa, ci mai mult un incident firesc al acestei politici de tulburgriinauguratg de cel care prin geniu, devenise de curind arbitrul Europei. Abia fuseseincheiata la 20 iulie 1802 o conventie franco-rusg, ru§ii evacuind Cattaro, cgSebastiani, reprezentantul impgratului rus la Constantinopol, determing.SublimaPoartg sa-§i incalce in septembrie angajamentele luate in 1802 mazilindu-i atit peMoruzzi cit §i pe Constantin Ipsilanti, ca tradatori ai intereselor sale.

Acest act este calificat de ambasadorul Rusiei ca fiind desigur atacul cel maidirect indreptat impotriva demnitafii, intereselor fi drepturilor Rusiei §i se a§teptao ruptures formals ", in cazul in care ordinul de mazilire nu era imediatcontramandat. Or, Turcia nu putea se admitg o revocare sub presiuneaamenintatoare a celui care devenise stapinul destinelor sale. Anglia se implicg insgatit de energic incit Moruzzi, revenit cu indrAzneala la Constantinopol §i chiarIpsilanti care fugise in Rusia, au fost repu§i pe tron, la 17 octombrie 1802.

Dar in 23 octombrie 1802, o note din partea ru§ilor aducea la cuno§tintaDivanului ocuparea Principatelor ca masurg de precautie ordonatei de necesitateacea mai absolutes. Putin mai tirziu o noun declaratie i se adauga primei: asigurareacea mai categoricei ca Majestatea-Sa Imperials va fi gata retragii trupele dincele cloud Principate imediat ce inalta Poart'd va fi dat o data satisfactie asupratuturor grefelilor grave pe care Curtea Imperials rusei este in drept de a le reclamaconform stipuliirilor cele mai dare care dainuie intre cele cloud Imperil".

Formularea era ce-i drept, oarecum vagg §i Rusia care era din nou in razboicu Franta, putea prelungi la infinit aceastg ocupatie a§teptind ca Napoleon careintentionase sa o indeparteze de once plan de extindere in Orient, sa-§i precizezepozitia. La sfir§itul anului, diplomatia tarista se limita la a cere ca o conditieindispensabilg a unei retrageri men finerea pacii 0 a linistii in cele douli provinciifi la hotarele posesiunilor rusefti, libertate de trecere pentru pavilionul rus §ireinoirea tratatului cu Anglia".

Or, la 5 august 1807, inalta Poartg declara rgzboi Rusiei nu din cauza ocupgriiteritoriului roznanesc ci dintr-un motiv stingack pentru chiar acele privilegii din1802 care ar fi facut din numirea de ceitre Poarta a Voievodului in aceste provinciiun lucru de batjocura 6°.

Bgtrinul Alexandru Ipsilanti va ispg§i crima fiului sgu. Generalul Dolgorukiintrg in Ia§i abia la 29 noiembrie 1806 §i cetatile Basarabiei, Hotin §i Bender,primirg garnizoane ruse§ti.

Bucure§tiul, unde aianul de Rusciuc cu trei boieri §i un episcop grec pusesergmina pe consulul Rusiei, Luca de Kiriko, §i unde la 12 decembrie, MustafaBairactar iii Meuse intrarea in fruntea a 12 000 de turci, i-a primit pe ru§i citeva zilemai tirziu. Curind Ipsilanti se intoarse cu Michelson, la 27 decembrie, stil nou, cafactotum, iar la Constantinopol se credea cg el a fost proclamat rege al Valahiei,

240

salt

www.dacoromanica.ro

Moldovei fi Basarabiei §i cd ar fi nAzuit §i chiar la tronul Serbiei. De fapt, el erasilt-pan al celor dou'd Principate 61 §i purta acest titlu in chrysobule, cu toateprotestele boierilor refugiati in Transilvania'.

Nu avem nici o dovada din acel timp referitoare la contactele dintre Rusia §iboieri privind viitorul tgrii. Nu exista nici Divan revolutionar: era pastratdomnitorul ce fusese Indepgrtat de la tron prin incalcarea oricgrui tratat §i dnaMoruzzi ar fi limas in Iasi §i-ar fi pAstrat §i el domnia.

Dacg a existat o armatA romfineascA in slujba Rusiei, avind in rindurile ei §isirbi care luptaserg sub Caragheorghe un regiment intreg avind drapel aparte'dacg ace§ti 3 500 de munteni 1 -au ajutat cu voinicie pe generalul Isaiev, in lupteledin Oltenia §i chiar din Serbia, era afacerea personals a domnitorului IpsilantiTM. Cufiecare ocazie diplomatia rusg vorbea de intentia fermi a Tarului Alexandru de a seretrage din Principate Indata ce turcii vor fi intrat in legalitate.

Asta era situatia in Luna iulie cind intilnirea dintre Alexandru §i Napoleonpgru sa schimbe radical §i pentru mult timp raporturile dintre cele doua imperii. LaTilsit [7] se vorbise deja despre eventuala ImpArtire a Imperiului Otoman, sff§iat derevolta care i-a rApit lui Selim al III-lea, tronul §i viata, dar deocamdatA TarulRusiei vrAjit de influenta magica a personalitatii rivalului sau, consimti sApargseasca nu numai Cattaro §i Insulele Ionice, dar §i Principatele. Mediereafranceza duse, la 24 august La§karev avind puteri depline de a decide laincheierea armistitiului de la Slobozia, aproape de Giurgiu §i Poarta I§i trimise noiidomnitori, pe Alexandru $utu §i Scarlat Callimachi, spre capitalele lor, cu toate CaIpsilanti revenise in Bucure§ti la 8 august, stil noes. Acesta din urma, fu nevoitsg-§i paraseasca pentru citva timp tam plingindu-se de tradarea moscovita'.

Armistitiul ratificat de Mayendoff la sfir§itul lui august, prevedea o retragererapidg, conducerea treburilor din Principate revenind Divanului. Plenipotentialiitrebuiau sä se intilneasca imediat la Bucure§ti, in prezenta lui Guilleminot, trimisullui Napoleon, pentru a trata conditiile pAcii. Pentru moment, s-a celebrat cu marepompa ziva onomastics a Tarului. cind lucrurile pgreau a fi apucat pe calea ceabung, un ordin venit de la Petersburg in noaptea de 12 spre 13 septembrie 1807,puce capAt pregAtirilor de plecare. La§karev ii adung pe boieri pentru a-i lgmuriasupra acestei schimbAri §i era a§teptata intoarcerea lui Ipsilanti care I§i numisedeja un loctiitor. De fapt, battinul general Prozorovski ajunse la Bucure§ti la27 octombrie 1807 pentru a lua conducerea treburilor re§edintala Iasi, batrInul print §i-a luat mai tirziu in primire postul din capitala Valahiei,Ipsilanti asigurind in fapt conducerea Orli ping' la 1 martie 1808 cind sosi senatorulKu§nikov ca pre§edinte al Divanelor §i §ef al administratiei'. Boierii ceruserg, la 28august stil vechi, alipirea Orli la Rusia a§a cum fusesera Georgia §i Imeretia 68.

Pe la sfir§itul anului 1807, printre agentii ru§i se raspIndise un zvon care puneadin nou, pentru a treia oars In discutii vechiul proiect al Daciei. La 3 noiembrie,diplomatul prusac Senft de Pilsach scria din Sibiu-Hermannstadt: Transilvania vaft curInd cedatii de Casa de Austria fi aid turatd Moldovel fi Valahiei, sub numelede regat at dacilor pentru a aparline Marelui-Duce Constantin al Rusiei "". Dacaaceasta era intr-adevar intentia Rusiei de Kiriko o afirma public in privintaAustriei sau cel putin pe partea Olteniei 70, se urinal-ea doar anexarea acestorprovincii §i regele Prusiei bAnuia cg Napoleon fusese atras la acest proiect. De fapt,

241

$i

;aril. Stabilindu si

www.dacoromanica.ro

acesta conditiona eliberarea Prusiei ocupata de armatele franceze de pArasireaPrincipatelor de catre Rusia 71.

Pentru a atrage Austria de partea sa, Rusia merse §i mai departe. Nedorind osimpla anexare a prezentat o a patra variants a planuitei Dacii §i a provocat discutiiindelungate in cursul anului.1808 §i chiar in anul urmator. DupA ce Ipsilanti parasiBucure§tiul pentru a se stabili la Kiev unde a fost inzestrat cu optzeci de sate cu§erbi ale domeniului Pecersca pe care a §i murit " s-a nascut un proiect decosatorie Intre Marea-Ducesii Ecaterina sora lui Alexandru I, cea care refuzasecasatoria cu Napoleon ,ci arhiducele Joan fratele Imparatului Francisc §i viitorulvicar imperial din 1848 cu condifia ca arhiducele sa se stabileasca aid (laPetersburg), scria un diplomat bine informat, Rusia Invoindu -se atunci sa -i cedezesuveranitatea asupra Moldovei 0 Valahiei ,ci inlliturind prin aceasta intelegereimpotrivirile ce ar putea ft ridicate in aceasta privinja intre cele doud Curtilm.Despre acest proiect s-a vorbit in aprilie mai 1808. Cum arhiducele loan nu searata cItu§i de putin dispus sa devina print suveran al viitoarei Romanii a fost propus§i unul dintre fratii Imparatesei, cea de a doua sotie a lui Francisc, Ferdinand.intr-adev dr scria acela§i ambasador e vorba de a i se da acestui print o situafieindependent'd fi presupune ca stilpinirea Moldovei 0 a Valahiei ar putea cadiz'la twit-lire, dacd aceasta proiectatii cdsatorie va avea 8i de aceasta dataViena avind planurile ei ce nu tineau seama de interesele altora, nu aratA decit preapufind atentie76. Yn luna aprilie 1809, acest arhiduce Ferdinand era menit sa meargaimpreuna cu nobilimea maghiara chemata sub arme, cu acordul turcilor aflati subcomanda ofiterilor francezi, in Moldova, impotriva ru§ilor daca ace§tia ar fi indraznitsa atace Austria. in acest timp Marea-Ducesa care ar fi trebuit sa devinA regina pesteDunarea romanilor se marita cu printul d'Olenbourgn.

Pins in acel moment in afara petitiilor razlete despre care am vorbit mai susnu au fost alte contacte mai strinse intre roman §i Rusia care nu le-a dat nimic §i nus-a gindit niciodata la preferintele lor. Nu se gasesc nici cereri, nici proiecte de Inaltaavergura. Situatia generala era prea schimbatoare pentru un angajament ca intimpul Ecaterinei a II-a, deja indepartat atit prin idei §i sentimente cit §i prin spatiu.Ata§amentul boierilor la cauza rusa nu a fost decit pur accidental. La Bender carea fost cucerit cu uprinta, trupele ruse§ti au avut ajutorul unui Cantemir; un printCantacuzino, ataman al cazacilor, se afla in deta§amentul care ocupa Cetatea Alba;o trupa de roman a fost organizata de un alt membru al aceleia§i familii. Numaiavantajele care le-ar fi fost oferite boierilor autohtoni de o staginire ruseasca au dusla formarea unor partide ruse la Ia§i §i mai ales la Bucureqti. Printre membriiacestora ni§te Ghica, Biincoveanu, Gradi§teanu, unii aveau §i alte motive sätreaca in aceasta tabara: atitudinea lui Constantin Filipescu s-ar explica nu doarprin instinctul sau de stapin, dar §i printr-o situatie familiala ce nu putea fidezvaluita; Constantin Varlaam, factotum al generalilor Prozorovski §iMiloradovici I§i petrecuse tineretea, ca ofiter rus, la Moscova §i Petersburg §i, insfir§it, Mitropolitul Ignatie [8] avea ca toti grecii o simpatie nationala pentru mareaPutere ortodoxa menitd a-i elibera de sub jugul otoman, dar farA a ajunge vreodatavecina amenintatoare a noului stat den'.

Dar In luna februarie 1809, conferinte ruso-turce au fost deschise la Ia§i §idiplomatia tarista sprijinindu-se pe prietenia francezilor, cerea cu insistenta sa-i fie

242

*i

sd-iloc".

www.dacoromanica.ro

cedate Principatele". intrevederea de la Erfurth (12 octombrie 1808), o reeditare acelei de la Tilsit, a pecetluit soarta Imperiului Otoman in conformitate cuprevederile actului secret Incheiat cu acest prilej, Majestatea-Sa, imparatulNapoleon recunoa.yte unirea Valahiei yi a Moldovei hotarele Imperiului rus deaceastil parte pinta la Dunare. Din octombrie precedent, ambasadorul Frantei laConstantinopol, Latour-Maubourg, primise ordin formal de a sustine aceastgcerere. Razboiulcu Spania it Meuse pe Napoleon foarte dispus sg stea de vorbgasupra acestui punct razboiul declarat de Austria II va dispune si mai mult.

Cu toate acestea, in aprilie, ostilitgtile au fost reluate si Mare le-Vizir preggteachiar o ofensivg; se credea cg rusii se vor retrage din Valahia". in august, Sultanulstiind ce va urma, a respins cu hotgrire un ultimatum al Tarului. Atacurile rusestiImpotriva Brgilei, de la Giurgiu Cladovo au fost respinse unul dupg altul.Prozorovski muri din cauza infringerilor suferite. Succesorul slu, Bragation carese casatori cu o Vacarescu in timpul sederii in Bucuresti a fost mai norocos. Reusisg is Brgila unde turcii au fost masacrati, dar nu si cetatea Ismailului asupra cgreiamai plutea incg faima primului ei cuceritor, Suvorov. Pe partea sa, Isaievcomandantul rusilor din Oltenia, ajutati de o rascoall a romanilor avIndu -1 in frunte

pe boiernasul Tudor Vladimirescu, fiu de saran, viitorul conducgtor al miscgrii deeliberare socials si politica a tgranilor din 1821 intra in Cladovo si mai apoi inNegotin. Kamenski, succesorul lui Bragation, chemat in Polonia, fiind un barbatgrosolan $i dur, fare mill fatg de el $i de ceilalti, introduse o discipling severs nunumai In rindurile armatei pe care a condus-o ping in Dobrogea Silistra, dar $i Invista civilg, interzicind balurile, muzica ping si promenadele boierilor pe uliteleBucurestiului, avInd in acelasi timp grijg ca soldatii sgi sa nu facg sa sufere populatiaromans. in timp ce Isaiev continua seria succeselor sale de-a lungul Dungrii,maresalul ocupg la rindu-i, in 1809 si 1810, Turtucaia-Tutrakan, Basargicul (mai-iunie 1810), Cavarna, $istov Razgradul (iunie), chiar Tironovo, fosta capitalg atarilor bulgari. Rusciuc a fost prgdat pustiit; soldatii se imbogatiserg Intr-atit depe urma jafului incit aruncau cu dispret un ducat pentru o bucatg de piine o canscu vin. Predarea cetgtilor de la Giurgiu Silistra nu mai putea intirzia (octombrie)

Ismailul deschise din nou portile in fata rusilor".in luna mai 1810, Rusia a fAcut cunoscutg formal anexarea celor doug

Principate; agentii consulari au fost poftiti sg-si paraseasca posturile. MitropolitulDosoftei Filitis, partizan al turcilor, a fost inlocuit cu grecul Ignatie; in luna ianuarie,la Viena se credea ca ar fi uneltit Impreung cu Ipsi lanti la mentinerea acelei situatiiambigue care trebuia sg pregateasca regatul Daciei. Postul de vice-presedinte alguvernului muntean fusese Incredintat unui simplu ofiter, generalul Engelhardt ".Pe cgrtile liturgice nou apgrute, pe frontispiciul bisericilor clgdite acum, Tarul erareprezentat ca stgpin legitim, ca hospodar al celor doug tad unite sub aceeasistgpinire.

in luna iunie 1810, Rusia iii mentinea vechile conditii de pace pe careKamenski le aducea la cunostinta ministrului prusac de Werther: malul sting alDunarii pentru graniiii, o constitufie pentru sirbi doutizeci de milioane deplaytri desptigubiri". Petersburgul era aproape sigur ea turcii, amenintati ping inapropiere de $umla si de Varna, vor fi siliti sa se resemneze cu soarta ce li sepreggtea, iar Napoleon declara din nou prin ambasadorul sau, printul Kurakin, ca

243

§i,

§i

§i

§i

§i

I§i

§i §i

§i

§i

§i

§i I§i

pi

pl

www.dacoromanica.ro

va ft incintat a vada Imperial rus miirit prin Principatele Moldovei fiValahiei' pregAtindu-se intre timp pentru not anexAri in Germania cu titlu decompensatie ". Putin mai tirziu, Petersburgul declara oficial Curtilor prietene cacedarea Principatelor oferita de cAtre Napoleon aliatului sau era singura condifiesine qua non a piicir.

Deoarece imparatul francezilor n-a reu§it sA-i oblige pe turci sä renunte ladrepturile for asupra Tarilor romane, Austria primi asigurari din partea Tarului CARusia nu va sustine eforturile Frantei menite a distruge monarhia. in octombrie1810 , la Constantinopol, chiar aceasta Austrie Impacata aparent cu marele eidu§man, aliata chiar cu dinastia noului imperiu revolutionar prin casatoria Mariei-Luiza cu Napoleon, fAcea tot ce putea pentru a-i convinge pe turci ca puteau cereconditii de pace mult mai favorabile lor. Cred scria Werther ca aceasta Putereva ajunge sii creeze obstacole planurilor imparatului Alexandru asupraprovinciilor de pe malul sting al Dunarii".. Singura frontiers admisibila esteNistrul, declara oficial Reis-Effendi: dac'd Rusia nu vrea s-o admits, atunci vomapara pins la capat ftecare petic de piimine.

Motivul acestei interventii prea putin prietenoase avea sA fie curind dezvaluit.Austria 1§i asigurase sprijinul lui Napoleon pentru a impiedica instalarea ru§ilor inSerbia §i once expansiune ulterioara a acestora pe DunAre. In acela§i timp Ii creasperante acestei vechi rivale ca ar putea fi gAsita o cale de intelegere §i Tarul searata gata sä se invoiasca bacuros asupra linutarilor Valahiei care 1-arpateoft defolos ei. Viena se IncApatina totu§i sA refuze once Intelegere in aceasta privintA: pur§i simplu Principatele trebuiau inapoiate numai fo§tilor stApIni".

La inceputul anului 1811, fostul ambasador rus la Constantinopol, Italinski, seafla la Bucure§ti; un trimis turc, Hamid-Effendi ajunse tot aici, in luna lui iunie. Sevedea bine ca §i unul §i celalalt inclinau sä reia negocierile ", ambii fiind acumconvin§i asupra relelor intentii ale lui Napoleon, din ce in ce mai amenintator §ipregatit mai degraba sä-i atribuie austriacului socru Dunk-ea inferioara luatA dinnou de la ru§i in ciuda unor incuviintari formale a ocupArii Principatelor de catreace§tia. Pentru a doua oars, Austria refuza sa.-§i dea acordul. S-a inceput deci sä sereducA din vechile pretentii de la 1810: Rusia se va multumi numai cu Moldova §iImpAratul Alexandru ar fi discutat cu austriacii, in aprilie, despre hotarele Prutului92. Hamid venise doar dui:4 ce Inalta Poarta fusese informata de concesiile ce-iputeau fi Intr-adevAr fAcute.

Prin urmare nu mai era vorba de o absorbire a Principatelor ci doar de omasura menita a Impiedice de acum inainte once atac turc pornit din cettifilecare de aproape trei secole aparau granifele Imperiului Otoman de la Hotin, laCetatea Alba fi Ismail. Se atribuia doar unei suprafete unitare, pinA la limitelenaturale numele de Basarabia purtat odinioara numai de Bugeac, stepa situatadeasupra gurilor Dunarii. De altminteri, aceasta extindere a denumirii geograficedata deja din epoca Ecaterinei a 11-a cind a fost infiintat consulatul rus pentruMoldova, Valahia si Basarabia ca provincie separata de celelalte doua, termenulBasarabia desemnInd atunci intreg teritoriul moldav cuprins intre vechile raialeturcesti.

Inalta Poarta continua sa ramIna inflexibilA. Acesta a fost primul $i ultimulcuvint al negociatorului trimis la Bucuresti, care avea ordin foarte clay din partea

244

www.dacoromanica.ro

Marelui-Vizir de a se intoarce imediat daca Rusia nu renunta la aceasta pozitie".Italinski noul sau coleg, batrinul general Kutuzov, care negociase odinioara paceade la Ia§i, au cerut ragaz pentru a-1 In§tiinta pe Tar printr-un curier special. Vizirulit certA pe trimisul sau pentru a fi cedat asupra acestui punct. In acest timp ru§ii luaumasuri cu privire la supu§ii strain din Principate, masuri pe care doar un suveranputea sa le initieze ". De mult timp Gavrila Banulescu, Intors din Rusia, exercitaputeri religioase supreme in cele doua Principate ca trimis oficial al Sfintului Sinodrus.

Hamid parasi Bucure§tiul Inca din august, iar Italinski total descuraj at ceru safie rechemat". Constantinopolul era sigur ca Napoleon 11 va ataca pe Tar §i doreasa diVige timp.

Situatia a fost schimbata multumita generalului Morcov care in octombrie1811 reu0 sa blocheze armata vizirului pe o insula a Dunarii.

Atunci au fost deschise tratative la Giurgiu intre Italinski, generalul Sabaiev§i drogmanul Iosif Fonton pe de o parte §i trei delegati ai invinsului care §tia preabine ca nu se poate impotrivi ru§ilor cu o alts armata, dar se a§tepta sa-i vadaplednd singuri pentru a.face fata unui alt pericol mai apropiat. Unii credeau deja case vor Intelege asupra hotarului pe Prut, dar la Petersburg se mai vorbea de Dunare.Prutul sau r'dzboiul; Ismail singur ar fi de ajuns pentru a vii pedepsi cu un rlizboi;or, voi aveii patru cetiiti un preafrumos /Mut a fost hotafirea oficiala a Marelui-Vizir care a§tepta la Rusciuc. Cu toate ea turcii inconjurati au fost constrin§i sacapituleze, Kutuzov parea sä fi dobindit §i teritoriul dintre Prut §i Siret; turciipretindeau totu§i sa-§i pastreze cetatile Ismail §i Chilia impreuna cu gurile Dunarii.La 14 decembrie 1811, generalul rus intra in Bucure0 In dangat de clopot bubuitde tun, ca aducator al pacii. Se dadeau asigurari, netinindu-se seama de sosireaplenipotentialilor turci, ca nu se a§tepta cleat o ratificare din partea Tarului. Or,Alexandru nu dori sa renunte la cetatile Dunarii de jos. in februarie 1812 armistitiulfu Incalcat de Kutuzov, care ii considers de atunci prizonieri de razboi pe turcii pecare-i recunoscuse la inceput ca musafiri. La rindul sau, Sultanul era de neclintit inhotarirea sa de a nu da inapoi.

Napoleonl§i pregatea invazia. Tarul consimti sa renunte la delta dunareana.Din aprilie, o parte a trupelor ruse§ti fu nevoita sa paraseasca pe furi§ linia Dunarii,unde nici nu mai putea fi macar gindita o noun ofensiva. Nelin4tea Rusiei eraprovocata cu siguranta de intelegerea Incheiata in luna martie 1812, intre Franta §iAustria care niciodata nu pierduse din vedere Principatele.

Daca Andreossy, mult a§teptatul ambasador al lui Napoleon, ar fi ajuns inacel moment la Constantinopol, turcii ar fi putut incheia o pace care nu le-ar fidiminuat teritoriul. Dar inexplicabila intirziere a acestui emisar a trezit fireascabanuiala a Inaltei Porti care se temea sa nu piarda o conjuctura favorabila totu§iintereselor ei.

Cu atit mai mult cu cit Alexandru I se hotarlse sa forteze cu once pretlucrurile, trimitind un nou ambasador plenipotential in persoana lui Ciciagov,apropiatul salt prieten; el trebuia sa-i ameninte pe du§mani cu o noun actiunearmata §i chiar cu o riiscoalli a grecilor,sl tuturor ortodocfilor. Era pentru primadata cind se gindea ca exists natiuni pe aceste teritorii ocupte sau amenintate.

245

qi

§i

www.dacoromanica.ro

Grecii Capo-d'Istria §i Barozzi, romanul Scarlat Sturdza §i fiul acestuia,Alexandru, un tinAr de nadejde, 11 insoteau in acest scop. Si Tarul vorbea in acesttimp de ororile" comise impotriva unei populatii nevinovate §i lipsite de aparare,ajunsa la limita rabdArii, care trebuia ajutatA cu orice chip: el nu mai dorea saingaduie.

Ciciagov comandir al arrnatei Dunarii fi al flotei de pe Marea Neagraguvernator general al Principatelor Moldovei fi Valahiei era doar la Iasi, Kutuzovcare nu se a§tepta ca acest tinar rival sa-i apeasca cinstea de a incheia el paceamenita sa-i incununeze victoriile, it in§tiinta pe Tar ca s-a inteles cu turcii acceptindconditiile acestora, prezentate in noiembrie trecut §i care prevedeau doar cedareaBasarabiei, dar §i cu fortaretele Ismail §i Chilia. La 28 mai 1812, stil nou,preliminariile erau deja semnate. Turcii se consolau cu ideea ca, daca Napoleon vainfringe Rusia, vor putea profita de cele trei luni fixate pentru retragerea for dinteritoriul cedat. Cum expeditia franceza se arAgAna, ratificarile au fost schimbateIn luna iulie, chiar la Bucure§ti. Turcii s-au multumit sa-i execute pe cei doi Moruzziinvinuiti de tradare, participanti la negocieri. Trebuie sa mentionam ca, la rindullor, ruyii au vrut sa profite de prezenfa for in Principate pentru a merge inTransilvania sa pedepseascii tradarea Austriel

Iata termenii in care Ciciagov anunta, la 14 august, Divanelor celor doua tari,plecarea trupelor: Armata Duna'rii plirdseyte tarile voastre. Razboiul pe care 1 -apurtat in mijlocul vostru s-a rcit. Va. veil bucura de liniyte, sub legile uneicirmuiri cu care v-afi obiynuit 0 care trebuie, prin urmare, sa fie pla cued (.9 Afidus grad rdzbolulul cu rdbdare mdrininrk jerv'ele voastre slut amoscuteMotipele acestora yd onoreazd,ciMajestatea -S Alexandra, Pd este recurrosator.Fericirea patriel voastre a lost tinter grijii sale parinteyti. Acest fapt v-a fostdovedit. Inter:line Sale v-au fost favorabile. Napoleon, vriijmayul independenfeinagunilor fi al Suveranilor, tirilyte Europa inla ntuita prin uriayele cimpii aleRusiei. Brava armata care a trezit admiralia voastra prin faptele sale de acme, vaculege in curind nob Lauri. Insofifi -o cu ura rile voastre".in timpul celor §ase ani deocupatie ruseasca multi moldoveni au fost func ;ionari in administratia tarii §i inconducerea trupelor. Elie (Ilie) Catargiu, proprietar de mo§ii pe Nistru avea gradde general, Manole Bal§, de la Strauti, din acela§i tinut, era colonel. Un alt romandin aceasta Basarabie abia anexata, Dicescul, fusese §eful politiei din Iasi. Trebuiesa-1 mai amintim §i pe un Nicorita, general-locotenent".

Dar asta a fost tot. Pe vremea lui Ipsilanti sau a generalilor care 1-au inlocuit,nu se aducea la cuno§tinta membrilor celor doua Divane, nici un secret al politiciiimperiale, care, de altfel, era total lipsita de orientare §i a§tepta mereu caevenimentele sa-i arate calea ce o avea de urmat. In loc sa-i fi chemat, ca pe vremeaEcaterinei, la sfat pe conducatorii aristocratiei indigene spre a be cere parerea §i ale asculta dorintele, au izbucnit conflictele regretabile cu citiva dintre ace§tia: cuIordaki Catargiu, care abia intors de la Paris a fost dus dincolo de Nistru, cu batrinulvistiernic Roznovanu care a fost lovit tras de barbs in mijlocul Divanului, cupoetul Conachi, unul dintre cei mai influenti §i mai demni de stima boieri §i chiarcu Mitropolitul Veniamin Costachi, cea mai frumoasa figura a vremii. DacaRodofikin, diplomatul de origine greacA ce jucase un mare rol la Belgrad,propusese intocmirea unei scrisori oficiale adresate suveranului rus pentru a cere

246

$i

st

si

www.dacoromanica.ro

alipirea Moldovei la imperiul sau, not nu ne aflam in posesia acestui document si nuputem judeca nici continutul acestuia, nici valoarea pe care ar putea sA i-o conferesemnaturile puse pe el".

Astfel alipirea Basarabiei la Imperiul lui Alexandru I nu a atras dupa sine niciuna dintre acele puternice ernigrari boiere§ti care i-ar fi determinat pe unii supuside vaza, pe vremea Ecaterinei a II-a A. pAraseasca tinutul ramas sub stApinireapaging. Totusi, au fost incredintate functii unor moldoveni: Scarlat Sturdza, asistatde Matei Crupenschi a fost guvernator; membrii ai familiei Sturdza, Catargiu,Ghica, Bal§, Dimachi, Leon, Virnav, pentru a aminti numai cele mai cunoscutenume, s-au aflat la conducerea tinuturilor si erau Insarcinati cu stringerea darilor.Daca in Scaunul episcopal al Bugeacului pe care au stat pins atunci numai bulgaria fost asezat grecul Dimitrie Sulima, Gavrila Banulescu a fost primul episcop deHotin si Chisinau, ora§ care datorita pozitiei sale centrale a fost ales capitala noiiprovincii.

Nu mai exista de aceasta data nici un mare boier care, avind mosii de o parte§i de alta a Prutului sA se piece cu supunere sceptrului impAratului crestin. Boieriise plingeau noului domnitor numit de Poarta ea cea mai bunii parte a !aril, insastsufletul fi puterea ei de a-i hrlini, mai mult de jumatate din Principat, Intr-uncuvint partea de eimpie fi inima Moldovei fusese dezlipita de mosia voievozilor, casInt siliti sA plateasca visteriei otomane acela§i neschimbat tribut, se arAtau lezati ininteresele for de noul hotar si au avut naivitatea de a propune ca o parte a ValahieipinA la riul Ialomita sa fie alipitA tinuturilor care ii mai ramasesera acestei Moldoveciuntite, incapabilA sa-si IndeplineascA vechile obligatii

Chid ina-lta Poarta porunci o optiune dind si un termen destul de scurt, multiboieri de vaza au preferat sa-si vinda bunurile pe un pret de nimic taranilor sauspeculantilor greci §i ramaserA la Iasi, in Moldova tura , pe Hugh' hospodarul grec.in fruntea acestor emigranti se gaseau loan Bal§, lordaki Cantacuzino §i ConstantinPaladi; Constantin Mavrocordat care declarase ca vrea sa se stabileasca inBasarabia, Isi schimba parerea. Daca printre nobilii basarabeni de atunci se gaseaumulte nume cunoscute unii inzestrati cu privilegii ale nobilimii ruse chiar siGhica (Constantin si Stefan), Cantacuzino (Constantin), Sturdza (Joan), Millo,Rosetti (Vasile), Cazimir, Rascanu, Rusu, Iamandi, Leondar, fara a-i mai socoti pereprezentanti familiilor mai putin importante, nu e vorba de imigranti ci depersonaje de mediocrA importantA socials si politica surprinse de ocupatie pesingurele mosii avute '". Chiar si printre acesti boiemasi s-au gasit multi pe care otendinta fireasca i-a facut sa treaca Prutul, pentru a nu se desparti de acele institutiiseculare carora Ciciagov le recunoscuse dreptul la simpatia statornica a natiei. Cualit mai mult cu cit incepind cu 1813, guvernator nu mai era moldoveanul Sturdzaci un general Harting, de origine finlandeza, dar casatorit cu o ruda apredecesorului sau.

Chiar §i atmosfera vietii publice ramasese moldavA. Constitutia acordata detarul Alexandru I, in 1818 in timpul vizitei facute la Chisinau, constitutie sprijinitApe vechile obiceiuri, a fost publicata alit in romans cit si in rusa. Bisericile continuausa-§i tina liturghia in romans si din Moldova erau aduse cArtile de mare trebuinta.

Actele particulare erau redactate in aceegi limbs ca §i in trecut, aceeasi limbsera folosita si in contractele intarite de administratie sau in actele judecatorilor.

247

www.dacoromanica.ro

Chiar stampilele birourilor purtau inscriptii romanesti. Un grec din Valahia,Manega, care a avut chiar grija Intocmirii noii legislatii, cu totul originalg, studiatgmai recent de istoricul acelor evenimente, romanul basarabean Caso, a fostministru al imperiului. Dar toate acestea nu contribuiau la pastrarea vechilorlegaturi cu tinuturile aflate intre Prut Carpati. Departe de a cauta sg urmezeexemplul Austriei care iii folosea provincia de limbs romans, pentru a-i atrage peromanii supusi bunului piac al turcilor lacomiei grecilor, Rusia instituind la nouafrontiers o carantina aproape permanentg, pgrea ca vrea sa impiedice orice relatieintre cele doug pgrti ale vechii Moldove. Nu ar fi nevoie de alte dovezi pentru avedea ca fi de aceased data, nu exista continuitatea cuvenitil unei politiciconsecvente fa-and tot posibilul pentru a ajunge la o anexare intreagiidefiniti pa.

NOTE

1. N. Iorga,Acte $i fragmente, II, pag. 137-138.2. Ibid, pag. 139.3. Ibid4. Hurmuzaki, X, pag. XXVIII-XXIX, XXXIII.5. Acre flfragment4 II, pag. 173.6. Ibid, pag. 178 $i urm.7. Ibid, pag, 191-192.8. Ibid, pag. 194.9. Ibid, pag. 212.

10. Aid, pag. 211.11. Ibid, pag. 208.12. Ibid, pag. 209.13. Ibid, pag. 215.14. Hurmuzaki, Documente, X, pag. 25.15. Ibid, pag. 26-27.16. Ibid, pag. 27.17. Ibid,18. Ibid, pag. 37.19. Ibid, pag. 29.20. Ibid,21. Ibid, pag. 32.22. Acte fragment4 II, pag. 217 si urm.23. Ibid, pag. 224.24. Acte fi fragmente, II, pag. 231, 232; Analele Academiei RomAne, XXXII, pag. 212 si urm.26. Arhiva romfineascA, II, pag. 296-298.27. Ibid, pag. 292 si urm.; Analele Academiei Romfine, XXXIII, pag. 249 $i urm.28. Nistor, in colectia Hurmuzaki, XVI, Cf. vol. X, pag. XLII.29. Ibid, pag. XLII.30. Acte fragmente, II, pag. 256.31. Ibid, pag. 270.32. DrAghici, Istoria Moldovei, II, pag. 53-54.33. Memoriile citate, pag. 222 urm.34. Ibid, pag. 270.35. Convorbiri literare, 1901, pag. 1126 $i urm. urm. $i N. lorga, Geschichte des rumonischen Volkes,

II, pag. 197 si urm.

248

si

si

si

pi

Ii

5i

www.dacoromanica.ro

36. Ana le citate, pag. 228 si urm.37. Acte fifragmente, II, pag. 311.38. Ibid, pag. 312.39. Ibid, pag. 270.40. Hurmuzaki,'Supp/.1 2, pag. 73, no. CXXVIII.41. Acte,si fragmente, II, pag. 292-293. Ibid., pag. 296 $i urm.42. Acte fragmente, II, pag. 344-345 urm.; Stefanelli, in Analele Academiei Romane, XXIII; N.

Iorga, Istoria Bisericii romane, II, pag. 195.43. Genealogia Cantacuzinilor, pag. 339.44. Acte fifragmente, II, pag. 36.45. Ibid, pag. 341.46. Ibid, pag. 351; Cf.N. Iorga, Documente Callimachi, II, Prefata.47. Acte fragmente, II, pag. 36.48. Ibid, pag. 367-369.49. Ibid, pag. 369.50. Ibid, pag. 369-370.51. Ibid, pag. 371-372.52. Ibid, pag. 394.53. Acte fifragmente, II, pag. 402,465.54. Ibid, pag. 406.55. Ibid, pag. 406-408.56. Ibid, pag. 408-409.57. Acte Fi fragmente, pag. 409.58. Acre fifragmente, pag. 411-412, Ibid., pag. 412-413.59. Ibid, pag. 415-416.60. Acte fi fragmente, pag. 418.61. Ibid, pag. 418-420.62. R. Rosetti, in, Analele Academiei Romane, XXXI, pag. 488-491.63. Vezi, N. Iorga, Relaiiile romanilor cu sarbii, Bucuresti, 1914.64. Idem, Acte fifragmente, II, pag. 425.65. Ibid, pag. 423 si urm.66. Ibid, pag. 425-427.67. Ibid, II, pag. 436.68. V.A. Urechia, Istoria Romanilor, IX, pag. 176-177.69. Acte fi fragmente, II, pag. 443.70. Sturdza, op. cit., I, pag. 911.71. Acte fifragmente, II, pag. 435,439.72. Dionisie Eclesiarhul, in Papiu, Tesaur, II, pag. 218.73. Vezi si Langeron, in Hurmuzaki, Suppl. I 3, pag. 110.74. Acte fi fragments, II, pag. 436-437.75. Ibid, pag. 440.76. Ibid, pag. 441.77. Ibid, pag. 445.78. Analele Academiei Roman; XXXII, pag. 182.79. Acte fragmente, II, pag. 444.80. Hurmuzaki, Suppl., II, pag. 523-577.81. Acte Fifragmente, II, la aceasta data.82. Denis Eclesiarhul, op.cit., pag. 219-220.83. Acte,ci fragments, II, pag. 448.84. Ibid,85. Ibid, pag. 451,452. Aceleali declaratii, pag. 456-457.86. Ibid, II, pag. 457.87. Ibid, pag. 452.88. Ibid, pag, 453. Cf. 458.89. Ibid, pag. 454.90. Aid, II, pag. 456.91. Ibid, pag. 458-459.

249

$i

fi

8i

pi

www.dacoromanica.ro

92. Ibid, pag. 459.93. Ibid, pag. 463.94. Ibid, pag. 463 $i urm.95. Ibid, pag. 463-466.96. Ana le citate, pag. 160 $i urm.97. Acte si fragmente, II, pag. 485-486.98. Vezi lucrarea noastri asupra Basarabiei, pag. 142.99. R. Rosetti, in, Analele Academiei Romane, XXXI: Arhivele senatorilor de

la ChisinAu".100. Codrescu, Uricariul, IV, pag. 343 si urm.101. N. Iorga, Basarabia, pag. 160 si urm.

[1] Nicolae Mavrogheni, Domn al Tarii Romanesti Intre anii 1786-1790.[2] La 27 iulie 1790 s-a Incheiat acordul austro- prusian de la Reicherbach, prin care Prusia

renund la planurile de dzboi Impotriva Austriei, iar partea austriad Isi anula proiectatele cuceriri incadrul Imperiului Otoman.

[3] La 4 august 1791, pe baza principiului statu-quo-ului, s-a Incheiat, la $istov (azi Sviltov),tratatul de pace austro-turc.

[4] Gavriil Banulescu era originar din Bistrita Nasaudului.[5] Ambrosie de Ecaterinoslav a fost vicar mitropolit in Moldova in perioada

1788 - ianuarie 1792.[6] La 9 februarie 1801 s-a Incheiat tratatul de pace franco-austriac de la Luneville, prin care se

confinnl stApinirea Frantei asupra Belgiei $i asupra malului sting al Rinului fi de asemenea, Frantadevenea practic un arbitru in Peninsula Italid.

[7] In urma Infringerilor suferite de Rusia la Eylau (8 februarie 1807) $i la Friedland (14 iunie1807) unde oastea rusts este zdrobita de francezi, s-a Incheiat la 7 iulie 1807, la Tilsit, tratatul de paceruso-francez prin care este dezrnembrata Prusia, iar Rusia se raliazA la Blocada continentall instituita deNapoleon Bonaparte impotriva Angliei.

[8] Ignatie Grecul, numit mitropolit al TArii Romanesti la 15 ianuarie 1810 $i instalat la 5 mai1810, a detinut aceasta functie pints la 10 august 1812.

250

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X

RUSIA SI MISCARILE CONSTITUTIONALE DINTARILE ROMANE PINA LA UNIREA PRINCIPATELOR

Dar, alAturi de politica rusa propriu-zisa mai exista o alta dusa sub protectia§i cu responsabilitatea Rusiei de elementul grec, mai putin numeros in diplomatie§i In armata imperiului, dedit elementul german, dar la fel de ambitios §i de egoistin urmarirea propriilor sale interese.

Dupa anexarea Basarabiei, daca Strogonov, un rus de vita veche,reprezenta pe Tar la Constantinopol, functiile consulare de la Bucure§ti §i Ia§i erauin mlinile unor greci autentici care avind scopuri revolutionare de eliberarenationala §i nefiind deloc bieti paraziti ai Statului otoman ca grecii fanariotilor depins atunci, au izbutit ci§tige simpatia ultimilor domnitori, a boierilor, aepiscopilor §i a egumenilor §i sä-i atraga incet-incet spre propria forConsulul rus Kiriko, destituit in 1817, a fost urmat de Pini In Valahia §i de Pisani inMoldova. Ambii au avut legaturi cu acea misterioasa societate infiintata dupamodelul lojelor carbonare din Occident, Eteria prietenilor, cu numeroase §iimportante ramificatii la Odessa §i Tangarog, in Crimeea §i chiar in Basarabia,avind comanditari in rindul negustorilor bogati, informatori in cel al diplomatilorprecum Capo-d'Istria §i conducatori printre fo§tii domnitori refugia;i in Rusia.Indraznind sa dea de inteles ca marele for comandant suprem" (arche) este Insu§iTarul care purta numele marelui erou macedonean, grecii 1-au propus in functia degeneral al apropiatei invazii in Principatele considerate pamInt grecesc, parteintegranta a viitorului Imperiu bizantin, pe Alexandru, fiul cel mare al luiConstantin Ipsilanti, faimos ofiter ranit in razboaiele impotriva lui Napoleon.Acesta se bucura §i de sprijinul secret al tarinei sotia lui Alexandru I, cea care maifirziu va fi surprinsa cerind lamuriri despre expeditia printului Ipsilanti 1.

In timp ce adevArata Rusie, Rusia traditionalA se arata dupa 1812, preocupatanumai de a dobindi fail a duce un razboi, gurile DunArii la care renuntase de nevoieprin pacea de la Bucure§ti parAsind §i Serbia in voia sortii aceasta alta Rusie, cutotul noua, a consulilor §i a dragomanilor se framInta fara Incetare pentru a le dagrecilor prin ru§i, dar nu §i pentru ru§i, o mare patrie, in locul acelui Bizant slavonvisat cindva de Ecaterina a II-a.

incalcarile de tratate §i de conventii, comise de domnitorii fanarioti spre a-§ispori averile §i cele prin care se faceau vinovati fatA de Inalta Poarta find pedepsitide aceasta, dar in propriul ei folos pecuniar, era motiv neincetat de not conflicte.Dar nu in Rusia ci in Austria, fugi in 1818, dupa o cirmuire neru§inata, loan

251

Il

politica.sa-1i

www.dacoromanica.ro

Caragea (Karatzas) 2, principalul salt agent fiscal Be llio avea aici o rucla care eraiscoada stapinului sau la Viena §i informatorul celor doi domnitori romani inprobleme de politica externs, cel care-i reprezenta in consiliile politice ale Europei,era nu un oarecare diplomat petersburghez, ci chiar faimosul de Gentz, unMetternich de mina a doua.

Acesta era stadiul pregatirii noii mi§cari insurectionale grece§ti cind infebruarie 1821, dupa citeva intirzieri, Alexandru Ipsilanti intra in Basarabiaguvemata de grecul Katakatzi, trecu Prutul insotit de unul dintre fratii sai, deGheorghe Cantacuzino, locotenent de husari care in 1818 calatorise laConstantinopol, de Kalliarki, fratele Mitropolitului de Efes §i acesta ofiter activ.Grecii din Odessa se grabisera sä se inroleze sub drapelul acestui Phoenix reinviatdin propria-i cenu§A. Domnitorul Valahiei, batrinul Alexandru Sutu, murise decurind conducerea Orli pins la numirea unui nou domnitor era asigurata de ungrup de boieri greci sau grecizati. Pith avea inscris in registrele sale numele unuicapitan de arnauti Iordaki, aroman vorbitor de limbs greaca §i acesta din urmacredea ca poate dispune de taranii ridicati intre timp de Tudor Vladimirescu, inscrisde el, la Viena, in Eterie. Se cerea deschis lui Wittgenstein, comandantul militar alBasarabiei, sa indrume trupele Tarului in sprijinul unei cauze pe care o cuno§tea §io favoriza. and in cele din urma plebea musulmana din Constantinopol §ioficialitatile otomane au inceput sa-i prigoneasca pe restauratorii in spe aiConstantinopolului cretin, fugarii se imbarcara pentru Odessa. Locuitorii greci aiacestui ora§ crezura ca recunosc in cadavrul unui batrin adus de valuri, pePatriarhul Grigorie torturat de turci pentru tradare §i chemara toate oficialitatile sais parte la maretele lui funeralii. in aprilie 1821, Dimitrie Ipsilanti, in uniformsimperials, recruta o§teni pentru cauza eliberarii.

Nu vom urmari fazele prin care a trecut diplomatia rusk ocupata pe atunci cutratatul Sfintei Aliante §i avInd o traditionala aversiune impotriva oricarei mi§carirevolutionare, fie ea chiar indreptata impotriva unui stapin musulman, impotrivaacelei mi§cari de durata pe care nimeni din intreaga Europa nu a reu§it sä ostapineasca. Dar reprezentanti Suveranului care, conform tratatelor, avea dreptulde a proteja Bisericile rdsciritene din Orient, nu puteau privi nepasatori masacrulunui popor de aceeasi religie §i mai ales la profanarile intentionat cinice care i seadaugau. Ocuparea Principatelor de mii de soldati turci, printre care §i asiatici care .

nu se dadeau inapoi de la jafuri, era de asemeni, o incalcare a tratatului de§i eraevident ca Poarta nu avea alts cale de ales pentru a reintra in drepturile sale atinsede rascoall Nu a fost in suficienta masura semnalat detaliul ea Tudor, care ajunsecurind sa-1 infrunte pe Ipsilanti vazind in el reprezentantul unei cauze cu totulstraina tarii §i care a fcist ucis in urma unei intrigi tesute de grecii din anturajulconducatorului eterist, s-a intilnit de mai multe on in taina cu ambasadorulAustriei, Fleischhachel von Hackenau §i ea acest agent §i talmaciul acestuia,Udricki, au fost mereu la curent cu toate secretele revolutiei din Principate.

Pentru Rusia se punea din nou problema reci§tigarii prestigiului sail inOrient, prestigiu ce era o conditie indispensabila a existentei sale morale. Rusia ainceput prin a protesta, apoi in august 1821 iii rechema ambasadorul §i consulii.Credea ca se poate opri aici, dar afacerile din Morea, imixtiunea egiptenilor venitiin ajutorul Sultanului, tentatiya Angliei a Frantei de a juca primul rol prin

252

§i

§i

www.dacoromanica.ro

interventia hotafitoare a flotei for in lupta de la Navarin in 1827 [1], 1-au hotarit penoul tar Nicolae sa declare razboiul pe care Alexandru I, fratele sau, 1-a evitat pinsin ultima clips a vietii, dovedind prin indelungata-i rabdare ca nu se socotea undistnigator recunoscut de stapinirea otomana in Europa.

Ocupatia turca din Principate a provocat o putemica emigrare a celor mai devaza boieri §i preoti. Cei care au cautat adapost in Transilvania, in vechile locuriBrasov-Kronstadt §i Sibiu-Hermannstadt, in capitala Bucovinei austriace, Cernauti-Czernowitz, in alte localitati ale acestei provincii, dar §i in Basarabia cum a fostcazul Mitropolitului Veniamin, n-au fost in mare parte compromi§i in mi§careaeterista. in ciuda rangului sau de fiu de domnitor, in ciuda descendentei saleromane§ti prin mama o Vacarescu, nepoata a primului poet el renWerii nationale

Ipsilanti nu s-a bucurat de primirea calduroasa la care se a§teptase; boierimea afacut gol in jurul reprezentantului acestei cauze care, poate ca era a eliberarii, darnu a eliberarii for proprii. Cit despre popor, acesta a ramas nepasator pins dindabuzurile faptuite de ace§ti straini le-au trezit ura.

Dar niciodata nu se invoca In van acest principiu de libertate care i i gase§teapoi singur calea prin el insu§i. Spectacolulul revolutiei elene, servi de exempluboierilor, in parte educati de dascali straini, abonati prin agentia austriaca la ziareleOccidentului §i, prin urmare, la curent cu mi§carile revolutionare care zguduiaubatfina Europa. In adapostul lor, au avut timp sa discute despre viitorul ce lea§tepta natiunea, intr-o vreme in care o noua ordine 'Area ca trebuie stability pe unintreg continent. $i cum remediul impotriva abuzurilor era universal cunoscut, auinceput a lucra la cel panaceu care ar fi fost o Constitutie.

Bazele ace- stor proiecte de Constitutie fusesera puse de mult, de boierii anului1772 care cerusera reorganizarea Orli §i care dupa razboi, au dorit pentru Valahia,domnia unui pamintean, a batfinului Stefan Pr4coveanu, de petitionarii valahi din1790 care aveau in vedere acelea§i schimbari interne §i, mai aproape, in 1818, deboierimea din Bucure§ti care provocind retragerea Mitropolitului grec Nectarie, ainaintat Portii, printre alte dorinte §i pe aceea ca fiecare domnitor fanariot sä seIntoarca la Tarigrad insotit de clientela greaca pe care a adus-o in tars. Existautotu§i deosebiri in ceea ce prive§te modalitatea.

Se formase mai ales in Moldova, o intreaga grupare care conta pe concursulTurciei degrevate de piedici §i capabila inteleaga propriile interese care nuerau §i cele ale parazitilor fanarioti. Aceasta partida trebuia sa se intareasca prinindolenta Rusiei. Se poate spune ca boierii de rangul doi rama0 la Ia§i, subocupatie, inconjurindu-1 pe caimacamul numit de inalta Poarta, Stefan Vogoride,un grec credincios", nu concepea sa se adreseze unui alt tron decit celui alstapInului legitimi §i sä obtina cele dorite decit prin mila Sultanului: in primulrestabilirea regimului domnitorilor paminteni, ale0 de tail §i doar confirmati dePoarta.

Dar principalii membri ai aristocratiei moldave §i cei din Valahia, faradeosebire se adresara Rusiei, indemnati sau nu de Pini, care din exilul sautransilvanean I§i continua opera la care se angajase.

La inceputul acestei mi§cari eliberatoare exista o partida consevatoarealcatuita din Mitropolitul Dionisie Lupu [2], un roman nationalist", din NicolaeMavros, un grec foarte cultivat §i nestatornic, din unii membrii ai familiilor

253

sa-§i

rind,

www.dacoromanica.ro

Filipescu Ghica si Ion Samurcas, unul dintre banii Olteniei, toti acestia asculfindde indicatiile consulului, se plecau la picioarele tronului Majestiiiii SaleImperiale", in numele Sfintei noastre credinie comune ca in 1770 pentru a-ireaminti vechile privilegii ale Orli, neincetat trecute cu vederea de turcii care,nu ne-au supus mot ia cu puterea armelor §i pentru prima datA invocau chiar acelprecedent de libertate reprezentat de domnia lui Mihail Viteazul, domnieIncununata de atitea victorii asupra paginilor. Solutia tuturor greutatilor ar fi fostalipirea la Rusia, la stApinirea" acestei Puteri cu drepturile privilegiile pe carebunatatea fi dreptatea Sa aceea a Tarului le vor dicta. Sufletul preafericit alnemuritoarei Ecaterina a Doua, de luminoasii pomenire se adauga, va Impartafidin ceruri, fericirea noastra pe care a gIndit -o care ar fi infaptuita prin vointaacestui nou Alexandru-cel-Mare care era Tar.'

Boierii tineri, formati in scolile liberale ale Occidentului, carora li se alaturasemarele bogatul ban Grigore Brincoveanu mereu agitatul Constantin BAlaceanuvorbeau despre acelasi lucru, dar intr-alt stil. Jargonul revolutionar era la indeminasecretarului lor, grecul Alexandru Villara, sortit sa joace mai tirziu un mare rol.Saisprezece boieri au fost deputatiune la Petersburg pentru a facecunoscute uneltirile lui Pini si a cere o reorganizare completa a Valahiei; covirsitade impozite ruinata de o dirmuire neputincioasa. Avem programul amanuntit atacestor revendicari ce cuprind in primul rind, o domnie paminteana, alungareagrecilor din tarA mai cu seams a noilor greci care puteau sA aduca nothospodari". '

Dar la sfirsitul anului 1821, inalta Poarta facea cunoscutA trimisilor boierimiimoldave, hotkii-ea sa de a numi un domn pamintean ales din mijlocul boierilor cuvaza. Firmane date in Luna iunie 1882 au trimis la Bucuresti si Iasi ca domni innumele Sultanului, pe Grigore Ghica loan Sturdza, boieri vechi $i deneindoielnica credinta.

Emigrantii nu au vrut sA-i recunoascA prin reintoarcerea lor in tail. Auziserazvonuri despre razboiul ce trebuia in curind sA izbucneascA intre Putereaprotectoare Turcia, iar ei asteptau timpul unei schimbari radicale In favoarea lor.Cum Ghica 11 soma pe Mitropolit sa dea exemplu celorlalti luindu-$i din nou instApinire Scaunul si cum Dionisie Lupu nu a crezut CA e nevoie sA se supungprimejdiilor unei intoarceri, a fost uns un nou cirmuitor al Bisericii valahe [3], siprotestele arhiepiscopului gonit din scaunul sAu se alaturara chemarilor grabniceale boierilor deposedati de averi, adresate lui Nesselrod chiar Tarului.Mitropolitul moldav se arata mai impaciuitor, dar partida reformatorilor sprijinitAde Rusia I i continua uneltirile dincolo de hotare, condusA de persoane la fel deimportante: Iordald Roznovanu, pretendent la tron fiul sau Nicolae abia Tutorsdin strainatate, Cantacuzino Pascanu, Raducanu Rosetti, Alecu Ghica, AlecuSturdza $i in sfirsit, poetul Conachi. Poate ca acestia ar fi dorit mai degrabaprotectia Austriei imobilizata de politica lui Metternich care nu era interesat decitsA urmareasca liberalismul european. Singurul care a ramas neclintit indevotamentul ski fats de principiul de religie si de ordine monarhica intruchipat deTar a fost Mihail Sturdza barbat incapatinat energic care trebui sa-si croiascadrum spre tron.

254

si in

si

p1

§i

si si

trimiti

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

S-a incercat se se zadamiceasca uneltirile boierilor emigrati dindu-i-seMoldovei fare imixtiunea celor fugiti §i fara garantia guvernului imperialConstitutia mult doritg. Cum inalta Poartg avea de gind sg-§i retragg trupele dad ise oferea o suficientg garantie cg ordinea nu va mai fi tulburatg, in 1823 a inceputredactarea acestui act. El trebuia se confine 77 de puncte §i Mihail Sturdza It adusela cuno§tinta prietenilor sgi; in 18241a consulatul rus se aflase cg acest act confineideea de ereditate a domniei, a unui Consiliu sau Senat" de boieri numiti pe viatg,avind dreptul de a fixa §i de a controla impozitele §i chiar de a se amesteca inconducerea tgrii; actul prevedea §i distrugerea nobletii de singe in folosul unei elitede functionari ca in Rusia, precum §i recrutgri pentru formarea unei militiiautohtone. Rolul determinant al consulilor se incheiase. Moldova urma sg devingun Stat suveran", avind legi fundamentale".

Rusia se impotrivi categoric infaptuirii acestui proiect. Dorea o Constitutie,dar socotea ea ea este cea indreptatita s-o acorde. Cum toate schimbgrile facuteping atunci in administratia tgrii se datorau influentei sale pe lingg Inalta Poartg,acestea fiind consemnate in intelegeri dare incheiate cu aceasta, Rusia vedea inmen ;inerea dreptului de protectie pe care nu -1 d§tigase prea uqor, o problemg deprestigiu esential pentru politica rusg.5

Agravarea problemei grece§ti i-a oferit curind prilejul de a reveni la vecheaatitudine autoritarg in Constantinopol unde Austria nu avea nici intentia, nicimijloacele de a se impune §i unde nici Anglia, nici Franta nu-§i afirmaserg Incainteresele antagoniste. Minciaki, numit consul general al Principatelor, la sfir§itulanului 1822, in locul lui Pini,6 a ajuns la Constantinopol, in ianuarie 1824, pentrua continua direct discutiile care ping atunci fuseserg incredintate intermedieriiamicale a ambasadorului englez7§i a reu§it sg obting retragerea trupelor turce§ti inace14 an din Principatele unde acestea se IncapAtinau sg rgming de teamaintemeiata a unei not ocupatii ruse§ti §i unde cautaserg sg inlg.tureze toateschimbgrile strecurate ca urmare a insurectiei grece§ti, revenind pur §i implu lastatus-quo. in luna mai 1826, nu mai existau soldati otomani pe malul. sting alDungrii. Curind Rusia reu§i pe calea diplomaticg se obting trimiterea la Cetatea-Alba (Akkerman), in Basarabia considerate punct de frontiers, a unor delegatiturci insarcinati sA permits restabilirea vechilor relatii intre cele doug Imperii.

Dacg viitorul Principatelor figura in prima linie a programului conferintelorincepute in august, faptul nu trebuie pus doar pe seama unei preocupgri deosebitea Rusiei fatg de acestea. 0 intreagg migcare petitionary, de memorii §i de proiectede constitutie care i-a frAmintat pe boieri in timpul anilor de crizg se apropia detinta finals. Ca in vremea lui Petru-cel-Mare §i mai ales a Ecaterinei a II-a,diplomatia ruse, urmarinduli interesele speciale, despre care nu este cazul sgvorbim aici, trebuia sg depinda, intr-o problems de prestigiu de influents de omi§care in care romanii in§i§i au avut initiativa §i cgreia ii pgstrau in- parte,conducerea.

La 22 octombrie s-a aflat la Bucure§ti vestea Incheierii actului de laAkkerman (Cetatea-Albg) semnat In ziva de 7 a aceleigi luni. Negocierea amicalai§i atinsese scopul §i teama unui nou rgzboi se risipi. Trimi§ii Tarului Vorontov §iRibeaupierre au reu§it sg smulgg de la murabazii" otomani concesii de cea maimare importantg. raffle romane aveau confirmarea tuturor tratatelor §i

255

§i

www.dacoromanica.ro

privilegiilor anterioare, hatiseriful din 1802 trebuia republicat Intr -un termenscurt. Pentru a-1 completa" s-a hotgrit, data fiind noutatea introdusg de Poartg dea-i IndepArta pe strginii care ping atunci ocupasera tronul, ca viitorii domnitori safie alesi de Divane, prin boieri mai ales, dupg vechiul obicei al tare. Poartaraminea, bineinteles, liberg de a nu incuviinta alegerea fAcuta de Cara, dar numaidupg ce Curtea Rusiei recunostea la rindul ei, motivele grave" ale acestui refuz.Termenul de sapte ani pentru fiecare domnie era mentinut, la fel si modalitatile dedestituire asupra carora cele doug Curti s-au Inteles in prealabil pentru a inlaturade acum Inainte calea ocolitg si comodg a abdicgrii", erau impuse in acest caz,acelelasi modalitati ca pentru destituire. Situatia fostilor domnitori si a fiiloracestora era astfel reglementatg incit sa Impiedice intrigile. Se prevedea Inca o dataInapoierea teritoriilor rApite si se acorda o scutire de tribut pe doi ani. Celor dougtaxi le era recunoscutg un Inceput de libertate a comertului.

in aceste clauze se intilnesc amintirea coriflictelor intervenite Intre domnitoriconsuli in ultimii ani $i mai ales doleantele celor care au alcgtuit Constitutiile

moldavg valahg.Dar romanii aveau nevoie de o Constitutie, asa cum era ea in Wile

Occidentului care le serviserg de model, impusg de natiune" sau acordatg deSuveran. Chiar numele acestui act putea fi dezagreabil reprezentantilor celor dougPuteri apargtoare a vechii ordini a lucrurilor, dar in realitate acestea simteau cg esteimposibil a se lipsi de el. Constituria a trebuit sä fie acordata datorita voinceirepetate a majoritatii boierilor.

chiar nu s-a Incercat sA li se acorde conditiile constitutionale ale viitoareiexistence a Orli lor. Trebuia ca ei sa poarte onoarea rgspunderea marilorschimbgri, cgrora doreau sa le dea viatg. Se recunostea cg tulburiirile survenite inultimii ani in Moldova fi in Valahia au adus cea mai gravy atingere ordinii indiferite ramuri ale administratiei Si se prevedea cg miLsurile necesare amelioriiriisituatiei Principatelor vor fi luate de domnitori in intelegere cu Divanele, mgsuricare vor forma obiectul unui regulament general pentru fiecare provincie.

Consulul Rusiei, Leslie, se instalase la Iasi sosirea lui era vgzutg ca ogarantie a pgcii; postul de la Bucuresti i-a fost incredintat levantinului Domnando.Boierii emigrati se grabirg sa se intoarcg; candidaturile la tron erau deja schitate: inMoldova, bgtrinul Roznovanu isi facea o intrare princiarg, in timp ce in Valahia sevorbea de ambitiile lui Brincoveanu $i ale lui Gheorghe Filipescu. andplenipotentialul rus, acelasi Ribeaupierre, trecu prin cele doug capitale romanestipentru a lua in primire conducerea ambasadei de la Constantinopol, ambitiile seplecarg cu umilintg la picioarele influentului personaj care a fost nevoit sa Inghitamulte placeri lumesti cit pe ce sa primeascg dovezi palpabile ale devotamentuluice i se purta; le-a recomandat tuturor celor care nutreau o sperantg concordie 0absenta a intereseului personal.8

Sedintele comitetului insarcinat cu pregatirea Regulamentului" ar fi fostdeschise mai devreme, dacg .evenimentele nu s-ar fi precipitat in Grecia facindzadarnicg, cel putin pentru moment, toatg risipa de diplomatie din care rezultaseactul de la Cetatea-Albg. fn primgvarg, Ribeaupierre era inapoi $i in aprilie seastepta o noun invazie in Moldova. Confirmarea intelegerii, ajunsg in mai, nu linistispiritele nici prezenta consulului Minciaky nu reusi sa potoleascg temerile. La

256

si

si

si,

si,

si

sisi

Sisi

yi

si

www.dacoromanica.ro

sfirsitul anului 1827, obiectele de pret au inceput sA fie impachetate sub privireaconsulului ce pArea ca nu vrea sA se amestece.

In cele din urma emotiile s-au domolit. Reprezentantii boierimii din care,pentru fiecare Xinut, doi erau alesi de domnitor iar doi numiti de la Petersburg,IncepurA sA se ocupe de noua Constitutie a tarii, adunind materiale si facIndobservatii. Poarta Incerca zadarnic sa-i descurajeze prin observatiile sale. Aceastaera situatia chid si-au facut aparitia la Iasi primii ofiteri anuntind un non rAzboihotarIt la Petersburg, dui:4 batalia de la Navarin, de Vorontov Insusi si de colonelulLiprandi. 9 insa abia pe 7 mai, Minciaky, parasind Bucurestiul sub un mothoarecare, dadu semnal emigrarilor; in aceeasi zi, trupele rusesti ale generaluluiWittgenstein trecura Prutul prin trei puncte diferite (Sculeni, Mein, si Vadul-lui-Isac). " In 12 mai, avangarda comandata de Geismar infra in Bucuresti, generalulRoth, comandantul suprem, faclndusi in aceeasi zi, intrarea solemnA.

Nu avem informatii sigure asupra felului in care au fost primiti in Bucurestiuldin care domnitorul lipsea pentru a se intoarce dupa doar citeva zile. si a se retrageresemnat In viata particularA; o partida filo-austriaca se formase si ea nu privea cuochi buni Intoarcerea acestor vechi protectori care nu au satisfacut ambitiilemembrilor ei, fosti clienti devotati ai consulatului rus. La Iasi, unde reusise sainnoade relatii pretioase cu un numar oarecare de boieri, Liprandi, prefacIndu-se afi bolnav, a stat mult timp pregatind conditiile materiale necesare invaziei. Acestemisar, somat de domnitor si obligat apoi sa piece, s-a aflat in fruntea ulanilor ce seprezentara la curtea batfinului Joan Sturdza in ziva Sfintului Gheorghe si s-a aratatgata sa-1 pazeasca pe cel care fusese pinA atunci domnitor: Dumnezeu singur imiajunge sa mii -plizeascii ii raspunse Sturdza. Dupa trei zile 1si parasea capitalapentru a se stabili in Basarabia."

Din 10 februarie, Teodor Pahlin fusese numit preFedinte al DivanelorMoldovei fi Valahiei §i isi ocupa postul pe la sfirsitul lui mai. Minciacky i sesubordona fiindu-i consilier principal, iar Pavel Pisani raspundea de aprovizionare.Un comitet de sapte boieri alesi dintre membri partidei ruse Divanul general alPrincipatului lua conducerea fiecarei provincii. Se recurge uneori, la serviciileunei Adundri generale convocata de agentii consulari. Apoi, intruclt boiernasiiprotestara impotriva privilegiilor acordate confratilor de vaza ce-si aparauinteresele, a trebuit chematA intreaga class fara a se tine seama de rang."

Dar in timpul lui Pahlin si mai apoi in vremea lui Joltukin, un soldat asprumai de temut decit hanii t'dtarilor, situatia s-a Inrautatit, rusii nu aveau nici uncontact cu tara si dregatorii ei in afara celui de care aveau nevoie pentru asiguraaprovizionarea, transportul si serviciile medicale. Astfel, ocupatia rusa ramlneatrebuie s-o spunem strains tarii care ii oferea cu pretul unor suferinte de nespus,mijloacele necesare intretinerii armatei permitindu-i citeva luni mai tirziu, sA-iimpuna pacea lui Ciataldasa sub zidurile Constantinopolului. FacIndu-si intrarea intara, Wittgenstein se adresa printr-o proclamatie redactata si in limba romans, uneipopulatii oarecare. A reusit astfel sa piarda si sprijinul boierilor care erau foartescrupulosi atunci chid era vorba de demnitatea for personals. Cine ar mai fi pututfamine sincer devotat inafara de Mihail Sturdza, obsedat de logica principiilorsale de nezdruncinat cind Roznovanu Insusi a fost trimis ca prizonier de razboi laNicolaev?

257

ru§i

a-§i

www.dacoromanica.ro

Joltuhin muri la Bucure§ti postul sau fu incredintat unui personaj de o cutotul altg factura, Pavel Kisselev.

Tratatid de la Adrianopol continea clauze de cea mai mare insemnatatepentru Principate. Acestea dobindeau libertatea depfing a unui comert ferit deviolentele §i nedreptele rechizitiongri turce§ti, restituirea teritoriului ocupat deraialele Braila, Giurgiu, Turnu-Mggurele in locul lor urmind a se ridicafrumoase §i proportionate ora§e dupg indicatiile inginerilor ru§i. Si in sfir§it,domnitorii ale§i de tarn in adungrile nationale puteau sä ting friul guvernului toatgviata.

Dar Kisselev nazuia mai multe. Cei cinci ani de ocupatie scur§i ping la plataintreagg a despggubirilor prevazute in tratat au fost folositi pentru infaptuiri defolos public, urmind modelul napoleonian, nemaivgzute vreodatg in Principate;gosele au fost trasate §i executate de tgrani, promenade publice au infrumusetat §iinsangto§it orgele, un serviciu sanitar mai birie rinduit a pus capgt pustiitoarelormolime izbucnite in timpul rgzboiului. Ia§ul ping atunci mai putin norocos cleatBucure§tiul, carel§i mai pgstra caldarimul de lemn, a fost §i el transformat: strgzileau fost pietruite de primarul indemnat §i controlat de noua municipalitate; primeletrotuare §i primele lucrari de canalizare ale capitalei moldave dateazg din aceavreme. Cind acest prieten al natiei romane a parasit Principatele, a fost insotit pingla Prut cu recuno§tinta cuvenita unui adevgrat binefacgtor, de moldovenii careorganizaserg o ultima festivitate in cinstea lui. Pleca sfatuinduli fiecare colaboratorpe care-limbrAti§g cu efuziune sa urmgreasca interesul tgrii lor de parca aceasta arfi fost propria lui patrie". Un batrin boier, autorul ultimei cronici moldave scria, lamai bine de dougzeci de ani de la plecarea lui Kisselev, despre aceasta administratieluminatg activg: cirmuirea contelui Kisselev a fost binecuvintatg de toate claselepoporului roman, atit pe durata ei at §i mult timp dupg aceea. I s-a dgruitindigenatul acestei taxi pe care a vrut s-o transforme prin gr.ija sa stgruitoareintemeind, ca sä zicem astfel, o ordine noua, inseparabila de amintirea lui."

Acest administrator de mare talent §i cu totul devotat misiunii sale era maicurind unul din ultimii eroi ai filosofiei" politice a celui de al optsprezecelea secolcgruia umanitatea u datoreazg, fara indoiall, multe erori de conceptie, framintaricumplite in realizarea proiectelor, dar §i multe institutii utile pentru viatasocietatilor moderne.

Anexionist convins, avind fara incetare in fata ochilor acele maxi Imperiiunitare, perfect disciplinate a caror ultima §i mareata imagine a fost daruitgomenirii de Napoleon, Kisselev nu credea citu§i de putin nici in dreptul la viata almicilor natiuni, nici in capacitatea micilor State de a se apgra de cumplita pofta avecinilor lor. Dar, a§teptind ceea ce, dupg el, mai devreme sau mai tirziu trebuiainevitabil sa se intimple, dorea nu numai sa se arate demn de increderea Tarului,Suveranului sau, dar §i sa desgvir§easca aceasta opera de ordine, de dragoste pentruaproapele sau §i de civilizare binefacgtoare dind, pe baza recomandarilor de laAkkerman, Principatelor cu boierii fostei orinduiri, dar §i impotriva acestora ceamai bung constitutie posibilg, avind in vedere trecutul lor, impacind §i intereselemarelui Imperiu pe care-I reprezenta §i de care fusese trimis.

Dupg ce a inlocuit Marele Divan, nedisciplinat §i dezorientat cu o adunare deslujba§i alcatuita din fo§ti membri ai Departamentelor judiciare", dupg ce a

258

§i

§i

"

www.dacoromanica.ro

despartit cele doua sectii administrative de aceea care trebuia sA aiba doar grijaImpArtirii dreptatii, a numit, cu acordul adunarii, membrii comitetelor menite saalcatuiasca Regulamentul trebuie sa recunoastem ca alegerea s-a dovedit foartepotrivitA (comitetul moldav cuprindea, pe linga boierii batrini $i mai multnepasatori, pe Mihail Sturdza si pe Conachi). Gruparile boieresti nu incetau sAunelteasca, unii doreau o Republica aristocraticA, iar altii o Constituitie liberademocratica" mersera pins la a atita la razmerita, Insa Mina presedintelui-plenipotential chiar daca nu era grea precum a predecesorului sau si a adjunctuluiacestuia, generalul Mircovici, era la fel de hotafitA. A grabit comisia sA termine citmai repede cu putinta o munca Ingreunata de nevoia de a cuprinde Intreaga viatAsocials $i de a impaca la tot pasul traditiile sfinte ale trecutului cu noile norme alevietii politice care, derivind din principiile gIndirii filosofice moderne, erau hotailtpotrivnice la tot ce amintea de vechea orinduire. Yn luna aprilie 1833, cele douaRegulamente fiind terminate, a fost convocata o Adunare generalaextraordinary pentru a le aproba continutul, apoi lucrarea legislative a fostsolemn prezentata la Petersburg de Mihail Sturdza $i de logofatul valah Villara,Insotiti de secretarul comisiei moldave, Gheorghe Asachi, principalulreprezentant al noii miscari culturale iesene.

Au fost emise diferite pareri asupra acestui regulament care ajunse sa fiejudecat, nu numai pentru binele pe care it continea atit in numeroasele sale articolecit $i In conceptia generala care se desprinde din acestea, dar pentru toateabuzurile pe care nu putea ss le impiedice $i care ascunse sub diferite forme, pareausA izvorasca din Insasi esenta lui. De fapt, el corespunde nu atit intentiilor Rusiei,cit situatiei existente in Principate. Nu era cleat ultimul cuvint al unei indelungateframIntari interne pentru instituirea unei noi ordini a lucrarilor o Increngatura deinterese pe care nu fusese in stare sa le impace. Din el se vede prea bine respectulpentru scriptologia impresionanta, dispretul pentru tot ce nu e scris", pasiuneatrindavA pentru complicatiile inutile, dorinta de a face parade de pAreri potrivnicein adunarile indreptate Impotriva domnitorului care va fi un altul, si de asemenea,In plan social, dorinta marilor proprietari de a nu da taranilor atita libertate de cityar fi avut nevoie pentru a profita mai bine de pe urma muncii lor. Pe ici pe colo seintrevad conceptii carora Inca nu be sosise vremea, dar pe care trebuie sA lementionam pentru a dovedi CA nu au fost uitate precum aceea privind unireaPrincipatelor pregatita in Regulament prin aproximativa identitate a institutiiloraratata ca fiind scopul final al propasirii celor doua tari. Dace vechea boierime esteInlocuitA de functionari sperindu-se in acelasi timp ca li se vor pastra slujbele, maiales pentru vechii boieri §i descendenti for nu trebuie sa uitam ca acesta a fost unpunct important al programului partidei turce" de la Iasi, in 1824,

in acelasi timp, daca Principatele dobindeau prin aceste legi noi un aspect maimodern, consulul rus urma sA traga cele mai man foloase. Caci RegulamentulOrganic este carta Protectoratului proconsular. Kisselev 1-a dorit? A cedat el oarela sugestiile acelui birocrat diplomatic care era Minciaky, presedintele celor douacomitete? Poate ca da. Dar cum nu se mai dorea un domnitor autocrat $i cum nuexista destul curaj pentru a se cufunda in democratie, fie ea si a boierilor egalizatiprin drepturi, cum acestia continuau sa se suspecteze sa se distruga intre ei,zAdArnicind astfel, in jocul complicat al atributiunilor, orice putere reala, exista un

259

$i

si,

sigi

si

si

sf

www.dacoromanica.ro

loc gol In stat. Nu e de mirare cg generalul Kisselev nu a ezitat sg-1 ocupe neavIndmereu de infruntat un rival, desfasurg singur o activitate unitary consecventg care1-a facut adevgratul stapIn al Orli.

Dar pentru Rusia Insgsi exista un dezavantaj. Acest consul nefiindintotdeauna un om prea educat, in cele mai multe cazuri era doar un functionaroarecare, de origine modesty, strains chiar, ImbAtat de putere, cad nimeni nu-Isupraveghea indeaproape, cu ifose de parvenit care astepta ca nimic sg nu-i fierefuzat serenissimei sale persoane importante, cerind din cind in and, cu un gestimperios sg fie proslavit cu omagii argintul bacsisurilor, Mg a multumi macar cuun suns celor supusi controlului sau atotputernic. insg domnitorul avea in trecutulapropiat atragatoare exemple de autocratii, boierii erau obisnuiti sg fie tratati cutoate onorurile cuvenite unei aristocratii ereditare; sufereau mult, nu numai dinpricina atingerilor aduse demnitgtii for personale prin atitudini insuportabile, dar sipentru orice gest necuviincios care be rgnea orgoliul atit de sensibil. intrucit nu seputea protesta Mg a provoca denunturi care puteau aduce pentru boier alungareadin dreggtorie $i pentru domnitor destituirea Alexandru Ghica a fost demis in1842 pentru cg nu fusese pe placul consulului se tacea timp Indelungat, se InduraInsg farg resemnare pentru a arunca toatg greutatea urii strinse, nu Impotriva aceluiconsul trecgtor care dispgrea de la o zi la alta, lasIndu-i urmacului sau morgaarogantg drept moctenire, ci impotriva puternicului Stat reprezentat de acectiagenti, ale cgrui intentii oriat de hotgrit invariabil anexioniste sg fi fost ele nudorea In mod sigur, facg ducmani in acest Orient ce nu putea fi cucerit Intr-unviitor prea apropiat.

Rela ;iile dintre romani rusi s-au redus, din nefericire, la aceste neincetateconflicte dintre consul, pe de o parte si un domnitor ducman al boierilor sau boieriducmani ai domnitorului de cealalta parte. Mai erau alte lucruri de ambele parti.La romani exista o constiintg nationalg in plin avint, producind aproape spontan oliterature moderng, interesantg cel putin pentru vecini, si in Rusia, o civilizatienationalg pe care romantismul a facut-o sg infloreasca cu o putere demng deadmiratie ci care, prin multe elemente se apropia de starea sufleteascg a societatiiromanesti din aceeaci epocg.

Ne vom permite sg trecem cu vederea menajul consular monoton ci neplacut,care atrage atentia istoricului asupra unor personaje mediocre Indeplinindu-si onevoie antipatica, pentru a ne apleca o clipg asupra unei miscgri a spiritului.

Am vgzut ce datora Rusia cgrturarilor Moldovei din vremea lui Petre Movilg.Yn timpul primului razboi al Ecaterinei a II-a, un calugar rus ce fusese la MunteleAthos, s-a stabilit mai Intii la MIngstirea Dragomirna, In Bucovina, apoi la Neamt,era Paisie Velicicovshi $i a fost reformatorul Intregii vieti monahale romanesti prinregulile date vietii de obste prin Indemnurile la munca miinilor $i a spiritului;mormintul sau venerat a fost sgpat in biserica lui Stefan cel Mare ci o placg demarmurg lucratg ca pentru un voievod ii acoperg ramacitele pgmintesti. Un preot,Mihail Strilbitki, ajutat de fiul sail, a fost, cu toate cg Indeplinea o misiune politicasecrete, harnic tipgritor de cal-0 bisericecti pe care be Impodobea cu gravuri ci cucoperte mestesugit legate.'

Dar in acel moment al primei jumatati de secol al XIX-lea, ci In Rusia ci inPrincipate exista o fortg nationalg de trezit la viata amintindu-i-se marele spectacol

260

sa-$i

gi

si

p

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

al unui trecut ce Inca nu fusese uitat de popor de vreme ce se mai vorbea de el inbalade $i in legende $i o Intreaga lume a prezentului necumpatat $i plin denedreptati, tragice in ansamblu, cornice in detaliu, ce nu puteau fi atacate decit peocolite, prin satira mascata a fabulei sau prin alegoria vicleana care Isi ascundescopul pentru a-I atinge mai repede.

Pentru a-i vorbi de trecutul ei, Rusia 1-a avut pe Karamzin [4] (mort in 1826),totusi un entuziast al vechii orinduiri, admirind chiar ceea ce avea ea mai crud $i mainedrept, pitoreasca originalitate a nenorocirilor si crimelor sale si sensul ei nationalprofund in care credea a fi descoperit nu numai o justificare morals, dar $i valoareaunei calauze spre viitor. Literatura militants a romanilor a inceput, de fapt, totprintr-un istoric, Mihail Kogalniceanu, a carui Istorie a romanilor, aparuta laBerlin in 1834 $i Fragmente de cronici moldave 0 valahe nu au ramas nicinecunoscute, nici nefolositoare eruditilor rusi in cautare de informatii straine. Astudiat la Luneville $i Berlin, intr-o vreme cind liberalismul li seducea pe toti tineriisi, daca el nu s-a lasat niciodata prada acestor entitati abstracte care to fac sa uiticaracterul concret al vietii nationale reale, el a extras din aceste inspiratiioccidentale ale tineretii o dragoste de libertate, o compasiune adinca pentrusuferintele poporului, o convingere ca numai prin satisfacerea deplina a drepturilorse pot intemeia o societate sanatoasa $i un Stat puternic, care au facut din el nunumai un istoric remarcabil, dar si un om de Stat chemat sa deschida noi cai deprogres pentru neamul sau.

Primii poeti rusi care au parasit splendorile reci ale odei pentru a da glas inversurile inecate de plins ale elegiei, vagilor aspiratii catre un alt ideal, au avut inVasile Cirlova,- cintaretul ruinelor Tirgovistei, fosta capitals a Valahiei, un egalroman. Pe vremea cind in Rusia, Punkin, Lermontov, $i mai drziu, Tolstoi se formauIn atmosfera de libertate aventuroasa, de dispret fats de viata, ce insufletea armata,tinarul alter Cirlova $i contemporanii lui, Grigore Alexandrescu, C.A. Rosetti $iHrisoverghi [5] serveau sub drapelul noii militii moldo-valahe organizata in toate

' privintele dupe modelul rus, de Regulament. Dace aceasta alta armata nu a Mut saban. inimi si nu a schimbat radical suflete intr-o campanie pe parnint indepartat,emotia $i freamatul luptelor, cele mai frumoase sperante faceau sa bats aripi subculorile nou desfasurate de primele regimente romanesti. A rezultat aceeasimelancofie", aceeasi sete de necunoscut, de un ceva ce n-a fost vreodata simtit,acelasi avint spre inaltimi cu creste nebanuite, pe scurt, acelasi romantismlamartinian cind se pfingea si byronian cind se provoca lumea intreaga.

Exista totusi o deosebire de la o tall la alta, in aceasta literature a tinerilorrazboinici romantici. Elementul epic care a dat noii poezii ruse poemele lui Punkinsi povestirile lui Lermontov, lipseste la romanii a caror armata flu avusese de dusnoi razboaie, multumindu-se sa contemple melancolic stindardele sub care Incavictoria nu se Intorsese. Si totusi unul dintre acesti poeti moldavi, cunoscut rusilor,Costache Negruzzi, a incercat sa celebreze in alexandrinii pomposi ai unui cint eroiclipsit insa de suflul vremii lui Stefan cel Mare, evocind in Aprodul Parke unul dinepisoadele vechii epopei. Inspiratia ruse venita de la Punkin este evidenta.

Pacatele societatii ruse au fost satirizate de fabulistul Krilov (mort in 1844),care imprumuta limbajul vag moralist al lui Fedru si al rautaciosului bonom LaFontaine pentru a lovi puternic, daca nu si pe drept, viciile vietii sociale si chiar

261

www.dacoromanica.ro

literare a contemporanilor sai; animalele Ii apara de razbunarea celor ce se puteaupfinge de aceasta verva. zeflemista §i rautacioasa. S-a gasit un roman din Basarabiasa introduca acest gen in literatura ce abia se na§tea in Rominia moderns. AlecuDonici, al carui tats a trait in Moldova ascultind de un singur stagin, a dus in noulmediu basarabean al tineretii sale o existentA fars stralucire qi a fost ofiter alarmatei care numara in rindurile ei cele mai mari spirite ale timpului. Pu§lrin Insu§ia locuit citva timp, in 1821, pe cind saluta mi§carea greaca numind-o ora sperantei§i a libertatii" 16 in acest vechi cuib moldav al Chi§inaului, abia schimbat decolonizare prin deschiderea unor largi strazi de-a curmezi§ul curtilor marilor caseseniorale, care 11 adAposteau plictiseala §i aventurile; ii datoreaza acestei §ederi inmijlocul neamurilor din sud, al cAror singe clocotea ca §i singele sau semi-negru,motivul din .alul negru, al grecoaicei fatale §i al lungilor convoaie de tigani prinsteps, cu dezamagitul de lume §i preafericitul iubit al frumoasei Zamfira. Totu§i,fabula este benignA sub acest traducAtor, care nici nulndrazne§te s-o adapteze dindcrea ;iilor lui Krilov o forma romaneascA frumos curgAtoare, demna citeodata demarele model francez.

DacA a existat in aceasta vreme un altul, un valah, care, purtat pe aceasta calede lectura operei lui La Fontaine, daca nu de imitatiile lui Donici, s-a priceput safacA din fabula o satira nemuritoare §i din satira un instrument de progres pentrunatia sa, Grigore Alexandrescu, traducatorul lui Voltaire, liricul puffin cam §ters §ibatrinicios pentru timpul sau, 1§i datoreaza reputatia binemeritata amplei evocariistorice a lui Mircea cel Baffin, linga mormintul lui, de la minastirea Cozia §ifabulelor in care se regase§te acea societate a Regulamentului Organic in care§iretenia §i trufia mergeau mina-n mina pe calea spre onoruri, deschisa acumtuturor ambitiilor.

Printre scriitori romani nascuti in Principate, Negruzzi cel care avea §ilegaturi de familie in Basarabia, era singurul cunoscator al limbii ruse. Acest fapt sevede bine nu doar in fragmentul epic citat mai sus sau in foarte buna traducere asatirelor lui Antioh Cantemir o munca plina de greutati in care a fost sprijinitade Donici dar §i in cadrul basarabean unde 1§i plaseaza unele nuvele sau inmaniera In care intelege sa le ticluiasca.

A existat o intreaga categorie de carturari care §i-ar fi putut asuma aceastamunca de mediere Intre cele doua literaturi: moldoveiiii de dincolo de Prut care nupierdusera nimic din ceea ce-i lega de insu§i trupul natiei for in aceasta Basarabieunde in 1870 limba romaneasca mai era Inca folositA in revista oficiala aarhiepiscopatului.

Donici a fost singurul care a lucrat Citva timp in acest sens; dar el s-a stabilitInca de tinar la I* §i n-a mai fost in stare sail continue opera la care se gindisedoar intimplator. Ceilalti nu puteau nici ei s-o fad, avind in vedere conditiileparticulare ale provinciei, in care limba rusA n-a patruns decit mai firziu §i numai inora§e §i unde copiii familiilor mai Instal-Re primeau o educatie ce nu era nici rusanici romaneascA, ci franceza. Astfel Alecu Russo a fost elev al §colilor din Elve ;ia,de unde a adus retorica misticA a lui Lamennais §i un fin spirit critic Inzestrat cu unsimt al realitatii care au facut din el unul din cei mai buni judecAtori al problemelorvremii sale.

262

www.dacoromanica.ro

Dar el s-a manifestat numai in Moldova. Dad Alexandru Hajdau, care i-aamintit Rusiei, la Hotin, Intr -un discrus celebru, vechile ei Imprumuturi luate dincultura Moldovei " nu a locuit niciodata in principat dar a stat diva timp inBucovina dna era dupa tradi ;ia familiei sale chiar polonez, fiul sau, Bogdan, s-aformat chiar in spiritul noii Polonii a 1W Mickiewitz a lui Lewel, mai degraba decital Rusiei, deja tulburata de panslavism catre sfirsitul domniei lui Nicolae I. in 1857,acesta a trecut de cealalta parte a Prutului, ajungind primul slavist al ;aril unuldintre primii ei scriitori, ca istoric, ca filolog, ca poet si ginditor, pastrind de la uncapat la celalalt al lungii sale activitati alit de bogate o nota de originalitate nelegatade vreo Cara anume un romantism inventiv, capricios muscator.

Nu a existat cu exceptia fabulistului de stingace factura, Slrbu cleat unsingur basarabean tipic, care nu si-a parasit Cara, oraqul qi slujba decit pentru scurtecalatorii in Moldova si acesta a fost Constantin Stamati. Citind necontenit, seamuza traducind in romaneste tot ce-i retinuse atentia, atit din literaturile straineat $i din literatura rusa pe care o cunotea o pretuia. Pentru propria-i placere aIncercat sa scrie compuneri originale in care se simte influen ;a modelelor rusesti;lucrarile sale au fost publicate mai tirziu la Iasi, dar forma lor imperfectacaracterul strain au daunat raspindirii lor.

in literatura rusk citeva note ale unui cIntec popular romanesc, citevaamintiri despre trecutul moldav, citeva detalii pitoresti ale vieti rurale trecura doar,nebagate in seams, prin articolele pe care Alexandru Hasdeu sau un oarecareanticar din Basarabia le-au publicat in reviste mai putin importante.

Relatiile dintre roman rusi se limitau deci la amestecul consulilor §i laprotestele timide ale hospodarilor. Mihail Sturdza, ajuns domn In 1834, prin vointaguvernului imperial, a aparat cu o convingere adinca, de-a lungul domniei sale,prerogativele Puterii protectoare, mergind pins la a suprima printr-o cenzurAimbecila once aluzie neplacuta" Rusiei, chiar $i a unei simple mentionari dintr-unjurnal despre iernile aspre din Nord, dar si el a avut de suferit de pe urmaviolentelor de limbaj si de comportament ale consulului Besak care nu era mai rusdecit Riickmann, colegul sau valah, principalul protagonist al tuturorneintelegerilor si al tuturor jignirilor care, in vremea lui Alexandru Ghica, au facutatita suparare societatii Bucurestiului, unde se amestecase prin mariajul nefericitcu o romanca. 0 intreaga generatie indeosebi aceea care a creat cu spiritul delibertate $i entuziasmul caracterizat mai sus, o noun literatura, nu a cunoscut dinlumea nisa decit meschina, tiranica diplomatie a cancelarilor consulari. Aceastageneratie crescuse in Occident unde conflictul turco-egiptean facuse din Puterilemaritime niste adversari de neimpacat inversunati ai Rusiei cotropitoare, careiadoreau sa-i interzica accesul in Orientul ortodox pe care aceasta avea de gind sa-1domine datorita unei interpretari indraznete a vechilor tratate, nici nu-§i maiascundea intentia. Daca principalii reprezentanti ai luptei nationale a romanilor aufost cu exceptia lui Kogalniceanu care nu-i confunda pe Besack pe Rtickmannsau pe conationalul for Nesselrod cu Tarul sau cu Rusia insasi adversarii declaratiai Rusiei, ei nu erau animati doar de teama trezita de politica de anexiune la careanumite cercuri din Petersburg nu renuntasera Inca ci si de dorinta de libertate, deparlamentarism, de a avea forme liberate in via ;a Statului, dorinta de care au fostcuprinsi in timpul studiilor $i de asemenea, fara ca ei sa-si dea prea bine seama, de

263

§i

§i

§i §i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i,

§i

www.dacoromanica.ro

influenta exercitata asupra tineretii for inclinate spre imitatii, de Franta §i de Angliape de o parte §i de Imperiul lui Nicolae I, de cealalta care, in cItiva ani, va aveaurmari din cele mai grave pentru patria lor.

Nu trebuie sa uitam ca, daca Rusia avea la Ia§i §i Bucure§ti consuli pu§i peintriga, Puterile liberale trimiteau aici reprezentanti precum Billecocq pe carevilva obi§nuita nu-i Impiedica sa unelteasca pe ascuns; se plateau bine polie Intrerivali pentru a se dobindi aceasta Turcie incapabila sa se mai mentina fara un sprijinin voia caruia sa se lase cu totul. '$

Societatea rusa nu se arata pe aceste frumoase §i interesante meleaguri decitIn rare calatorii. Unul dintre membrii ei precum printul Koltov-Masalski Incheie ocasatorie in societatea Bucureqtiului; sotia aces tui vizitator ocazional al Principatelora fost Dora d'Istria, ale carei scrieri variate in continut, au ei§tigat stimaOccidentului vremii sale; cit despre casnicia ei, aceasta nu a fost mai fericita decit aprintesei Mathilde Bonaparte cu printul Demidov. Acesta a vizitat 'raffle romanin timpul Regulamentului Organic aducind cu el §i un artist francez, Raffet, caretrebuia sa imortalizeze aspecte ale locului. Paginile redactate de el sau la poruncalui despre lumea moldo-valaha care I-a poftit la receptii, la concerte sau plimbari§i i-a vorbit de sperantele ei, contin informatii aproape exacte despre trecutulromanilor, statistici utile, eiteva observatii asupra moravurilor §i descrieri demonumente. Trebuie sa remaream totu§i ca, in contrast cu critica ce se vrea a fispirituals a occidentalilor dornici sa-§i regaseasca peste tot calitatile, dar nu §idefectele pe care nu mai puteau deosebi Intre ele, insemnarile de bun simt alecalatorului rus despre amabila distinctie a unei societati cultivate, care nuprecupetea nimic, fara vanitoase ginduri, pentru a-1 distra pe strain §i a-i face§ederea cit mai placuta, parasesc ironia mu§catoare, caricatura rautacioasa cu careautorul for era obi§nuit. Dar Demidov nu a observat mai mult decit altii lentamunca de pregatire a sufletelor -menite sa creeze o noun Rominie morall §i sapregateasca formele politice capabile sa o reprezinte; nu a cunoscut dinpreocuparile intime ale moldo-valahilor atit de primitori cleat ceea ce putea sa audain murmurul discret al conversatiilor de salon. Nu s-a Indlnit decit Indmplator cuscriitori In aceasta societate amestecata care nu le putea stapini spiritul renovator.

Ortodoxia era Inca marele izvor de virtuti §i de eforturi pentru poporul rus,dar inalta societate rusk educata in Occident sau de profesorii veniti dinindepartata Europa" a lecturilor romantismului francez §i englez, se indepartasecu totul de ea. La fel era §i pentru boierii romani, mai ales pentru cei care-§iincepusera viata publics sub Regulamentul Organic pe care-1 detestau numaipentru ca nu se numea Constitutie. Puteau prea bine sa se inteleaga, darindependent de individualitatea nationala a unora §i a altora, de sentimentele careinsufleteau masele profund conservatoare, deci inafara de ei

Exista o preotime de acelaqi rit in ambele tan. Veniamin Costachi a avutlegaturi cu ru§ii sai frati Intru credinta, pe care i-a vizitat in Basarabia; in marile saleIntreprinderi literare inchinate editarii §i interpretarii Sfintei Scripturi, a recurs adesla ei. Tineri elevi ai seminarului de la Socola, precum fratii Scriban, Filaret qi Neofit,mai drziu, protosinghelul Melchisedec ajuns apoi episcop de Roman §i remarcabilistoric, au fos Indreptati catre §colile teologice din Rusia cu care pastrara tot timpulo legatura puternica. Cum mIngstirea Neamt avea in Basarabia o fratie la Noul-

264

I§i

www.dacoromanica.ro

Neamt, cum bunurile imobiliare de aici apartineau bogatelor manastiri moldave,existau destule motive pentru relatli neintrerupte Intre cele doui biserici, cum dealtminteri, aceste probleme de proprietate discutate qi disputate au adus de maimulte on in fata instantelor rusesti, persoane moldave de cel mai inalt rang, printrealtii §i pe Grigore Ghica, viitorul succesor al lui Mihail Sturdza. Existau interventiidin partea arhiepiscopului de Chisinau pe Mitropolitul Ia§ului pentrurepararea bisericilor paraginite chiar acel Antonie, care a 'inceput sä distrugacaracterul national al Bisericii sale, folosqte diteodata un stil foarte corect Incorespondenta prin care cerea tipografi nemteni pentru imprimeria pe care doreas-o Intemeieze."

A recurge la sprijinul marelui protector al ortodoxiei era calea suprema aoricui credea ca sufera pentru credinta. La Petersburg se arata un viu interes fatade schimbarile introduse in Biserica moldava de Mihail Sturdza care, de altfel,indepartInd persoana marelui Veniamin jenanta prin prestigiul sau, avea in vederesa treaca sub administratia Statului averile ministirilor care se corespundeaumodelului rus. Cum prin aceste masuri se dorea §i Indepartarea calugarilor grecicare ',Ina atunci au dispus in mod scandalos abuziv de bunurile mlnastirilorInchinate Locurilor Sfinte", cum se dorea secularizarea acestor pamInturi bogatetinute numai spre folos propriu de strainul cel lacom, acesti ortodoci ai Orientuluiaveau ei de Infatisat niste plingeri Ymparatului de aceeqi credinta, iarPetersburgul era nevoit, in interesul influentei ce rIvnea s-o aibi in Orient, sa seamestece In aceasta cearta In care incerca zadarnic sa ocroteasca ambele parti.

Cind este vorba de acest contact permanent in legatura cu ortodoxia, mereutrebuie sa tinem seama de faptul ca in anturajul Imparatului se afla un personajfoarte influent, mare erudit si de o profunda convingere religioasa care, sustinIndImpotriva Europei vechile traditii ruse *i in acest domeniu, nu-§i uita nici obIrsiamoldava, nici anii de copilarie petrecuti la Iasi qi nici strinsa rudenie ce-1 lega dedomnitorul de atunci al tarli sale. E vorba de Alexandru Sturdza a carui opere eraupuse la dispozitia poporului roman prin bune talmaciri Intr-o vreme cind Asachitraducea in romans Istoria Rusiei [6] de Kaidanov."

Pentru a face cunoscute aspectele sub care se aratau 'raffle romane in fataunui erudit preot rus lipsit de prejudecati vom semnala citeva trasaturi dominanteale descrierii facute in interesantele sale note de calatorie de episcopul PorfirieUspenski aflat pe atunci la inceputul carierei de explorator Impatimit §i interesat delucrurile vechi ale Orientului in ajunul revolutiei de la 1848, care va pune capatprotectoratului $i va realiza idealul de libertate $i unitate nationall.

El gaseste In Valahia o tail care se Intoarce la viata", un pamInt roditor",un norod sanatos curat", satele ale caror case sint asezate de o parte §i de alta aulitei, ii aduc aminte de Rusia lui si se Induio§eaza crezlnd ca recunoa§te singele slayIn frumosii copii ce se zbenguie in jurul calatorului strain, dar deplinge ignorantacalugarilor preocupati numai de bunurile lume§ti, nepasarea fata de trecutulBisericii sale dovediti de vicarul metropolitan Nifon [7], viitor episcop renumitpentru bogatiile sale. Ortodoxia in Valahia e oarba, scria el. Uneori regreti el aufost parasite traditiile artei vechi, Inlocuita cu inovatii dovedind prostul gust alarhitectilor dati de Austria vecina. Muzica vocals ii displace cu desAVirsire cu toateca parohul bisericii domnesti iii facuse studiile la Chi§inau. I s-a vorbit despre

265

lingasi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

indiferenta cirmuirii fatg de Bisericg, de proiectele municipale care atingeau fargmill batenele ziduri ale bisericilor §i mIngstirilor, dar invatatul rus incuviinteazgaceste Infrumusetgri §i e impotriva Igcomiei neostoite a caluggrilor greci pe care Iicunoscuse prea bine in Orient. in aceasta lume aparte i se recuno§tea Rusiei meritulde a fi Indepartat ciuma prin carantina stability la Dungre, de a fi fgcut ordine inora§e §i sate" §i de a fi scgpat Biserica ortodoxg de jugul turcesc". Uspenski estetotusi mirat sA constate cg nimeni nu-i cere informatii despre marea Bisericg rusgpe care o reprezenta. Imi liimuresc spune el aceasta, prin simplitatea for carenu le ingiiduie asemenea griji,ci prin vechea indepartare a preotiei pravoslavnicefatii de aceea din Rtisiirit.

In privinta trecutului, cAlgtorul rus §tia prea bine cg I:L.1Ra Cerului s-a al-MatBisericii pravoslavnice din Rasarit in aceasta patrie a romgnilor, Dumnezeudgruind domnilor §i boierilor din Printipaturi zelul trebuincios in sprijinulortodoxiei din Turcia, prin bogatele for danil in acel timp de nenorocire chidIslamul Infrico§a cu nimicirea cre§tingtAtii." Si ggsea cuvinte de adInca recuno§tintapentru a caracteriza aceasta milostivg faptg: Cu voia Domnului ierarhii fiminlistirile au giisit in Moldova fi in Valahia mingiiere, intiirire piinea cea detoate zilele. Sunt noroade apostoli, sint noroade mucenice; sunt noroade carelucreazii pentru Biserica Domnului. Fie ca Domnul, tad:- I preamilostiv sii-ibinecuvinteze pe bunii sill lucrii tori caril slut romanii, cu toate binefacerile sale.Orice preot riisdritean trebuie sil simtii precuiascd cu mina pe inimil lucrulbinecuvintat al romanilor,ci sa be riispunza cu rugi flerbinti la Dumnezeu.

Pentru a avea informatii mai precise asupra acestui trecut, cgluggrul se adresgunui harnic scriitor ce ar putea fi numit piirintele literaturii romdne moderne, IonEliad, sau, dupg cum incepuse scrie numele: Heliade (Rgdulescu), care Inca nudevenise marele vrajma§ al influentei ruse, puternicul acuzator al Protectoratului,pretinzindu-se In exilul sau de dupg Infringerea revolutiei de la 1848, du§manulpersonal al Tarului, Romanovul", Impotriva cgruia el, Heliade, avea de dus o luptgdreaptg pentru independenta natiei sale. Nu ajunsese nici la acele interpretgripersonale ale Bibliei unde o eruditie idling se amestecA cu misticile iluzii Intr -unhaos de nepatrus. Mai era Inca profesorul de modg veche, urmawl lui GheorgheLazar apostolul rena§terii nationale venit din Transilvania tipograful veghindmunca roditoare a tipamitelor sale, jurnalistul vinator de §tiri §i autorul unei lucrgriliterare de mare Intindere. Acesta it sfatui pe strain sg citeascg Istoria Valahiei deAaron Florian adaugind totusi ca el nu o aprobii, find redactatii dupil modelegermane (cartea lui Engel), sau mai bine lucrarea datoratg grecului Dionisie Fotino§i Ii promise ca-i va trimite prin consulat lucrarea foarte greu de gasit atransilvgneanului Petru Maior despre Inceputurile natiei sale.

La Iasi, care 11 apgruse din departare sub forma a doug agrafe rotunjite ceInchid briul preotesc, Uspenski a mers sa -1 caute pe Filaret Scriban, pe atuncidirector al Seminarului qi autor al unei istorii a Bisericii ortodoxe, pe care insa nu-1 ggsi acasg. A.,teptam de la Filaret cuno§tintele trebuincioase asupra stgrii deacum a Bisericii ortodoxe din cele doug Printipaturi, asupra vietii §i felului degindire a boierilor de aici, asupra firii §i Indemingrilor romanilor, asupramingstirilor §i §colilor." La Golia ggsi placa despre care am vorbit, purtind datamortii preaputernicului Potemkin. La Trei Ierarhi admirg frumusetea deosebitg a

266

sa

a ji

www.dacoromanica.ro

pietrelor sculptate una cite una si impodobite cu desene orientate si se inching,precum a facut-o odinioara si imparatul trecutului rus, la moastele SfinteiParaschiva; un calugar din Cefalonia, staret al minastirii, apara cu trufie in fata lui,dreptul de proprietate deplina pe care Muntele Athos 1-ar fi avut asupra intinselormosii ale acestei manastiri, Chrysobulele ii raspunse calatorul rus nu ridicaputerfi diriguitoare din Printipaturi dreptul legiuit de a cere minastifilor o hotaritaparte din cistigul for pentru nevoile obstii. Once stapin de pamint, oricare ar fiacela, trebuie a-si iubi mosia si a ajuta in once chip gindurile si lucrarile de folos;altminteri nici o bars, nici o cirmuire nu s-ar putea intari. A trecut imparatiafanariota si a sosit vremea cind romanii sint meni ;i a stapini... Arendasii vostri sint,poate, toti greci veniti de curind si imbogatiti pe seama romanilor... Arhimandritiisi egumenii vostri ce cirmuiesc aceste averi, trimit la Locul Sfint, o parte slabs dinCistig si i-au cea mai mare parte... Calugarii de la Simopetra, de pe Muntele Sfint isiduc zilele dupa rinduiala aspra, a vietii monahale si exarhul for din Bucuresti n-aveadecit a dantui in sunetul de piano ce 1-am gasit in incaperea lui." Dar consuliivostri", ii obiecta interlocutorul, Riickmann si un altul au luat ducatii acestui exarhsi i-au tinut impotriva voii aratate de insasi minastirea Simopetra", si putin maideparte acelasi adauga: in Rusia s-au luat minastirestile bunuri; se pare caocirmuirea voastra va voi sa face un asemenea lucru de indata ce va lua in stapinirecele doua Printipaturi". Nu not sintem aceia", a fost raspunsul Uspenski, cevom judeca cui ii va incredinta Dumnezeu, Printipaturile."

Si avea dreptate. In mai 1848, cea mai mare parte a tinerilor care isi faceaustudiile la Paris-se intoarsera la Bucuresti [] dupa ce au vazut scenele revolutiei carea pus capat monarhiei constitutionale a lui Ludovic-Filip. Credeau ca pottransplanta totul, prin aceeasi metoda, in Cara tor, uitind insa un singur lucru: ca aicinu exista nici un popor de muncitori nemultumiti si bataiosi, nici o burghezienationals cultivate si doritoare de putere, nici traditia de impotrivire neincetata pecare marea Revolutie a transmis-o, pentru a se razbuna, chiar regimului care ainabusit-o. Sperau fierbinte sä poata crea o Rominie units si liberals, republicans,cuprinzind la sinul ei pe fratii moldavi si pe fratii din Transilvania care se pregateaupentru violenta rascoala menita sä le razbune suferin ;ele indurate sub lungaasuprire maghiara. Dar la Iasi liberalii nu erau tocmai revolutionari siKogalniceanu, adevaratul conducator at acestora, format la o alts scoala politica,intr-un alt mediu, dace nu-1 mai dorea pe Mihail Sturdza, cindva stapinul sibinefacatorul sau, astepta totusi de la stricta respectare a Regulamentului, operanecesara si folositoare, dupa el, indreptarea tuturor greselilor.

Dace la Iasi au avut loc numai adunari protestatare impotriva proasteigospodariri a Orli si o represiune grosolana din partea guvernului care-i inchise inminastiri pe sefii acestei tinerimi, la Bucuresti a avut loc un atentat impotriva luiGheorghe Bibescu, tot atit de rus" precum confratele sau moldav, dar si putinfrancez" si dupa rascoala de la Izlaz o mica localitate de la Dunare abdicareaaceluiasi, care a fost inlocuit cu un guvern provizoriu, Eliad afiindu-se in frunteaacelor tineri insufletiti de sentimente si idei cu totul deosebite de ale sale. ConformRegulamentului, nu mai exista legalitate in Valahia si consulul Duhamel, dintr-ofamilie de emigranti francezi, parasi capitala.

267

www.dacoromanica.ro

El nu trebuia sa se intoarca decit cu 0 armata menita sa restabileascalegalitatea, conform tratatelor si conventiilor, a carei ordine fusese tulburata timpde patru luni de nobila si curajoasa incercare a acestui tineret romantic. Turcii autrecut Dunarea, intimpinati fiind ca prieteni pentru a fi transformati in dusmani airusilor si ei au Inteles atit de bine sensul delicat al acestei primiri incit macelarirafail scrupule, pe Dealul Spirii, la Bucuresti, compania de pompieri aliniata pentrua le da onorul. in acest timp rusii luau din nou drumul Prutului, dar acum nu maierau eliberatori ci veneau impotriva vatamatorului spirit francez" care iar clatinabatrIna Europa; se indreptau impotriva acelor tineri romani, ticalosi uneltitori derascoala, care trebuiau izgoniti si tinuti in exit pentru a pune capat unor revendicaride neingaduit. Birocratul neam; Nesselrod instill declarase ca nu exists aceastanafionalitate romiing in fata traditillor ciireia se inclinase Petru-cel-Mare, tarEcaterina a II -a dorise sa -i asigure viitorul ce I se cuvenea creind acel regat alDaciei, pliinuit fi de nepotul ei, Alexandra I. Nu stim a spune daca se mai doreaanexiunea despre care vorbea calugarul iesean si pe care Uspenski o IAA in seamanepatrunsei judecati a Providentei, dar acum se punea problema de a impiedicaprin schimbari constitutionale, reinsufletirea tulburarilor ce puteau devenimolipsitoare pentru vecini. Gindindu-se la viitorul Valahiei", dupa cum afirma inproclamatia afisata la 15 septembrie stil vechi, generalul Liiders, pe singura bazaposibila a unei guvernari legitime", sustinute de partea credincioasa" a natiunii,s-a trecut la incheierea impreuna cu turcii a acelui tratat de garantie, semnat la 1mai stil vechi, la Balta-Liman [8] prin care, recunoscindu-se Principatelor doarprivilegiul unei administratii distincte si anumite alte imunitati locale" i se acordaSultanului dreptul de a numi domnitori pentru sapte ani In modul anume hotaritde cele doua Curti, de asta data in acord deplin". Adunarile obstesti vesniccirtitoare si periculoase urmau a fi inlocuite cu comitete speciale, simple Consiliisau Divane ad-hoc, alcatuite din boierii cei mai de vaza $i mai demni de incredere,precum $i din citiva membri ai inaltei preotimi". Ocuparea celor doua tari de catretrupele ruso-turce al. caror numar de soldati necesari pentru restabilirealinistii", si dupa aceea, era stabilit dupa nevoi dobindea acum valoare legala;comisari generali Insarcinati sa supravegheze activitatea domneasca si cuminteniapoporului urmau sa -$i indeplineasca misiunea timp de sapte ani.

Rusia readuce Turcia In Principate, dar pentru prima oars ea Isi crease osituatie de egalitate absoluta. Nu mai existau un suzeran" $i un protector", oegala grija" determinase cele doua parti sa is masuri de prevedere. I s-a rezervatSultanului numirea domnitorilor, dar acest drept era singurul ramas din vechea legea Principatelor pe care, pe deasupra, un cordon de carantina aflat la ordinele unuiofiter numit de la Petersburg, generalul Mavros, le desprinsese si in mod fizic decorpul Imperiului Otoman. Procedind astfel, nu s-a bagat de seama intr-atit estede mioapa diplomatia cind este victorioasa ca., daca cele doua tan erau nevoitesa priveasca cu aceeasi aversiune cele doua corpuri de armata straine, traitoare pespinarea lor, surghiunitii, partea ginditoare a natiei, urmau sa arunce toata povaraurii for doar asupra Rusiei care avusese initiativa acestei interventii militare si acestiexilati, nu domnitorii numiti, Grigore Ghica pentru Moldova $i Barbu Stirbei,zelosul si capabilul ajutor al lui Kisselev, pentru Valahia, reprezentau viitorul.Consulii Frantei si Angliei o stiau prea bine, acordind, chiar dupd lovitura de stat a

268

www.dacoromanica.ro

domnitorului-pre§edinte, sprijin cauzei invinse. In plus, s-a comis stingacia de a rasasa rasune plingerile datorate asprei prigoane pins la Paris §i Londra unde dejamirlia ura impotriva Rusiei.

A existat in limba franceza o cu adevarat infloritoare literature romansrevolutionary indreptata impotriva Rusiei, incepind cu scrierile profetice alebatrinului Eliad, alungat de pe tronul sau de tribun §i dictator. Prieteni ai Turciei,ca Ion Ghica (ce semneaza un opuscul cu anagrama Chanoi), tineri radicali caRosetti sau cei doi Bratianu, Ion §i Dumitru, visind rabdatori la republici dunarene,au luat parte cu toata energia nationals la aceasta opera. A Invinge Rusia erasingura cale de strabatut spre libertate. Logica imprejurarilor impunea o asemeneaconceptie.

pentru tineretul francez al vremii a combate Rusia insemna o nounafirmare a hotaririi de nezdruncinat pe care o luasera de a ',Astra cu once pre;cuceririle revolutiei, chiar cu riscul unei posibile invazii din partea noii minduiriimperiale. Imensa majoritate a publici§tilor parizieni imbrati§a prin urmare, aceastacauza a romanilor care era §i a polonilor, §i a maghiarilor; revolutia victorioasa aacestora din urma impotriva Austriei nu a putut fi infrinta decit o data cu venireasoldatilor Tarului. De fapt, razboiul se pregatea in spirite §1 a fost nevoie deincidentele din 1853-1854 pentru a-1 face sa izbucneasca.

$i de aceasta data Austria a fost cea care, renuntind la rolul sau de gardian alpacii europene, trebuia sä dea foc butoiului cu pulbere. Cum nu se mai puteaincrede in devotamentul ungurilor, cauta un sprijin in celelalte natiuni supusebirocratilor sai. Ori, romanii §i slavii oprima ;i de febra puterii ce-i cuprinsese peunguri, s-au grabit in 1848 sa-1 a§eze pe un tron instabil, dar bine proptit cuconstitutii schimbatoare, pe bunul tinar nevinovat Franz-Iosif. Ei bine, dace s-auaratat credincio§i trebuia sa li se ceara Inca §i mai mult facind din ei stilpi aparati deo noul ordine de Stat care s-ar fi sprijinit in primul rind de puternica forbunacredinta. $i cum s-a gasit de cuviinta ca trebuia intinsd cit mai mult posibilaceasta baza pentru a o intari, s-a nascut ideea mareata de a-i uni In aceea§i sclaviefoarte cre§tineasca §i absolut filantropica, cu fratii for care traiau, dupa vechile forobiceiuri nationale, sub jugul turc", in Balcani, la Dunare, in Bosnia-HertegovinaSi in Principate.

Trebuie sä mentionam de asemenea, ca, in vremea cind a fost decretatRegulamentul Organic, Austria aratase ca ea nu intelege sa renunte la interesulavut fate de Principate. and a izbucnit o rascoala a taranilor impotriva prevederilornoii legi care fusese talmacita ne§tiintei for de care ni§te agitatori, ungurii dinSabauani §i dintr-alte centre catolice din districtul Roman au fost aceia dintrerasculati care, avind de fapt initiativa mi§carii, s-au aratat cei mai incapatinatimergind pins la a lupta cu cazacii21. SA adaugam ca o a doua grupa de unguri, atitatiin 1848 de revolutionarii Republicii maghiare, intrind sub comanda polonului Bernin partile Slanicului §i Ocnei, s-au luptat la One§ti impotriva ulanilor §i a vinatorilorru§i ai generalului

S-a cautat sä se ajunga la capat printr-o mare §i indrazneata lovitura, dupatactica ru§ilor, pe care timiditatea perfidy a Austriei nu o cunoscuse pins atunci.Conte le Leiningen, aghiotantul imparatului a fost trimis la Constantinopol pentrua cere ca expeditia de pedepsire military indreptata impotriva Muntenegrului sä fie

269

Si

Moller'.

www.dacoromanica.ro

oprita in termen de citeva zile. Intimidate, inalta Poarta se supuse acestei dorinteimperiale care, de asta data, nu mai venea de la Petersburg.

Dar asta insemna inlocuirea prestigiului rus cu prestigiul austriac in Balcani.O alts Putere protectrice" aparuse si se facuse ascultata. Rusia datora un raspuns

cum se va intimpla si peste mai mult de o jumatate de secol si nu intirzie sa-1 dea.Folosindu-se de o cearta anterior pornita intre niste calugari, asupra unor locuri sibiserici de la Locurile Sfinte, ea it trimise pe Menscicov cu bine cunoscuta-i morgasi spiritu-i provocator, pentru a le atrage atentia turcilor ca Rusia asteapta sarezolve, o data pentru totdeauna, aceasta problems in insusi principiul ei,atribuindu-si protectia exclusive si eficace a Bisericii greco-slave" si a tuturorcrestinilor apartinatori de ea, dintr-un capat la celalalt al stapinirilor Sultanului.Dar Anglia si Franta lui Napoleon al III-lea dadura sprijin Turciei, aflata de citvatimp sub tutela lor. Trimisul Tarului ameninta, astepta, protests si se intoarseprevestind prin plecarea-i, un razboi apropiat.

in primavara anului 1850, generalul Ivin abia se retrasese din Principate, cindla ordinul tarului Nicolae I, trupele lui Dannenberg luara din nou, in iulie 1853,obisnuitul zalog impotriva incapatinatului refuz al turcilor. Putin mai tirziu,generalul Gorceacov ajunse la Iasi aducind si dour corpuri de armata. GrigoreGhica a mai fost pastrat ca domnitor al teritoriului ocupat, find demis si inlocuit cugeneralul Urusov abia dupe intirziata declaratie de razboi a inaltei Porti (28septembrie).

Yn timpul lungii ocupatii anti-revolutionare, ru§ii §i romanii nu au avut nici olegatura unii cu altii; comandantii armatei imperiale s-au multumit sa frecventezesaloanele unde colegii for turci se bucurau de aceleasi favoruri, dace stiaufrantuzeste si aveau buns-crestere"; cum nu se purtau lupte aveau voie sa sedistreze si la unul dintre banchetele pe care si be ofereau, un ofiter avu prostul gustsa toasteze in onoarea doamnelor cea mai frumoasa rasplata a osteanului". Celmult se lasau atrasi In conversatii cu tinerii boieri de spirit francez" interzis in tail,dar nu a existat vreun ofiter care sa fie atras de pitorescul vietii moldo-valahe, sauvreun slavist, cercetator de arhive, precum acel Venelin, un istoric de renume, carea fost primul editor al crysobulelor slavone emise de vechii domnitori. Nici dupe1853 n-a fost altfel.

N-a mai existat cu toata stradania lui Urusov din Moldova un alt Kisselevcare sa face cel putin folositoare pentru tars autoritatea fail de control a forteimilitare straine. chiar in jurul noului comandant, generalul Andre de Budberg,care-si lua in primire postul in martie 1854, avindu-1 ca loctiitor pe contele d'Osten-Sacken si sef al administratiei celor doug Principate, nu mai gasim un consul care saaiba fata de moravurile romanesti si pentru trecutul acestor tinuturi acea curiozitatecare I-a facut In vremea lui Mihail Sturdza, pe un Kotzebue sa aduca la cunostintaEuropei Occidentale, prin intermediul Germaniei de unde se tragea limbacareia scria, cele mai bune opere ale noii literaturi, oglinda a insasi sufletului unuipopor in piing renastere nationals; noul consul era neamtul Giers. at desprerelatiile propriu-zise dintre rusi si cei carora Petru-cel-Mare si Ecaterina a II-ale-au vorbit ca unor frail crestini uniti intru ortodoxie, Budberg s-a zorit sa Ons infata boierilor moldavi, un frumos discurs politic, sfatuindu-i face datoria

270

§i-n

sa-§i

8i

www.dacoromanica.ro

vazIndu-§i de treburi fara a se amesteca in cele ale Puterilor in conflict, care-§icunosc §i singure interesul", politica externs flind, dupa parerea lui, o treaba gree.

Austria Meuse tot ce i-a stat in putinta pentru a impiedica aceasta ocupatiecare-i ameninta planurile; a propus cu indirjire o Intelegere directs" $i 1 -a trimis pelinga Tar pe generalul Gyulay pentru a-1 convinge sä renunte la o hotafireireparabila. Sustinu cu caldura planul Bourqueney", prin care Rusia ar fi primit osatisfactie publics §i stralucitoare fara a-§i pune in mi§care armata, iar cind afla deintrarea ru§ilor in Ia§i, se stradui sa &eased mijlocul de a-i face sa iasa de acolo.Renuntarea la planul Buol, cel care parea c-ar putea fi acceptat de Rusia, dupacelebra declaratie secrets" a lui Nesselrod, precum ca oricum angajamenteleasumate nu vor fi duse la Implinire; intrevederea celor doi imparati la Olmutz;vizitele lui Franz-Iosif §i a regelui Prusiei la Var§ovia, urmate de aceea a Tarului laBerlin au fost menite sa puns capat conflictului §i sa impiedice stabilirea Rusiei laDunare. intre timp, Turcia declara razboi §i 11 soma pe Gorceacov sa paraseascaPrincipatele pins la 24 noiembrie.

Curtea vieneza nu s-a lasat descurajata de un ileac §i a propus Rusiei, laInceputul anului urmator negocieri directe purtate prin intermediul ei.

Venit din partea Tarului in ianuarie 1854, contele Or lov a fost avertizat caRusia trebuie sa renunte la Wile romane, chiar daca ar fi admis instalareaaustriacilor in Balcani. In februarie, apoi in martie, Puterile maritime au intervenitcerind parasirea imediata a teritoriului ocupat, in caz contrar lupte crincene urmaua se da in Oltenia aproape de Calafat, cu rezultate destul de defavorabile pentruDannenberg. Asupra acestei evacuari ru§ii s-au inteles cu Austria §i Prusia, laViena, in data de 9 martie.

Franta ii oferea deja Austriei Principatele in schimbul libertatii Italiei §iambasadorul prusac la Londra, Bunsen, reu§ea sä adauge lotului Franz-IosifIntreaga Basarabie §i teritoriile ce ajung ping in Crimeea. Paskievitci, batrinulrazboinic de la 1828 care-§i Meuse de curInd intrarea in Moldova §i consilierulstrategic al armatei ruse, elvetianul Jomini, erau de parere ca trebuie sa termine cucapcanele acestei perseverente rivale declarindu-i razboi.

Austria raspunse acestor planuri hotarind sa ocupe ea Principatele din carespera sa nu mai iasa niciodata.

0 ultima invitatie a fost adresata Tarului in momentul in care turcii sfatuiti §icondu§i de englezi respingeau cu putere atacul rus indreptat Impotriva Silistrei (Iniunie). Yn numele intregii Germanii a carei reprezentanta pretindea sa fierecunoscuta §i cu asentimentul clar al Prusiei, Austria cerea eliberarea Dundrii pecare o stapinea de douazeci de ani cu vapoarele sale fi care trebuia sd devindDuniirea german& in acela§i timp, pentru a impiedica trupele Puteriloroccidentale, care declarasera razboi Tarului, sa intre in acest teritoriu rivnit dinmindrie, Curtea de la Viena se arata plina de atentii fata de Turcia determinind-osa-i acorde dreptul de a-i expulza, la nevoie, pe ru§i din Principate, de a restabili aiciordinea legala" conform tratatelor, de a-i readuce pe tron pe domnitorii numiti deSultan amindoi refugiati acum pe teritoriul ei §i de a tine Moldova §i Valahia subpaza buns pins la Incheierea pacii (conventia de la Boiadschi-Keui; 14 iunie).

in iulie, ru§ii au inceput sa se retraga. and a parasit Budberg avuproasta inspiratie sa ceara ca armata moldava sa urmeze drapelele Tarului in

271

Ia§iul,

www.dacoromanica.ro

retragere dincolo de Prut; comandantul artileriei, capitanul Filipescu, refuza sa sesupuna acestui ordin ilegal. A fost arestat §i inchis in Rusia; 10 000 de soldati aitrupelor ruse§ti u inconjurara pe moldoveni $iii obligara sä depuna armele. Aceastascena regretabila a facut o impresie puternica in Cara, iar adversarii politicii ruse nuintirziara sä exploateze faptul in presa Occidentului. La 4/16 septembrie nu mai eranici un rus in Principate. in mijlocul lunii august, austriacii lui Hess §i ai lui Coroninise prezentasera pentru a-i inlocui. in septembrie, cele doua capitale au fost ocupatecu mare pompa. Contemporanii romani sau strain au observat Insa lipsa totals desimpatie din partea populatiei.

S-a trecut incet, dar metodic la ocuparea intregii tari pentru prezent, dar §ipentru viitor. Domnitorii restabiliti au fost puternic Impiedicati sa is masuri ce-ar fitins la restabilirea vechii ordini a lucrurilor, ca §i pentru autonomia nationals vizindindependenta. Se incerca din ce in ce mai mult sa se reduca rolul turcilor care aveau§i ei aici trupe de ocupatie pe care Hess le trata drept hoarde barbare ce sustineauo administraj'ie asiatia Acordindu-se guvernului imprumuturi favorabile sepunea problema crearii unui partid austriac; not cai ferate urmau sa legePrincipatele prin Virciorova, Predeal §i Burdujeni numai de Austria. Dupa oprotectie" binefaca' toare, sustinuta de o armata puternica, se incerca sä se treadprin mijloace economice, la cucerirea morals, dupa care, anexiunea s-ar fi impus,poate, de la sine; ea nu era, de altfel, absolut necesara pentru a face din acesteprovincii un teritoriu de exploatat in folosul binefacatoarei Austrii. In bro§ura saPolitica Rusiei fi Principatele Duairene, generalul austriac Ficquemont va dovedica acest drept ii revine numai Austriei care, stapInind Bucovina §i Transilvania,define izvoarele riurilor care uda aceste tari. Si acest Stat nu mai dorea de acumInainte sa fie deranjat in detinerea teritoriilor romane§ti de aceste idei denationalitate care incepusera sä se maturizeze In spiritul tinerelor generatii deromani. in once caz, Rusia trebuia indepartata de la gurile Dunarii, acest fluviugerman, chiar §i numai pentru a le da, sub control european, prea IngaduitoareiMoldove, marita acum prin teritoriile basarabene inapoiate de Tar sau de Turcia indescompunere'.

Dar victoria Puterilor maritime in Crimeea, cl§tigatA cu pretul unor atit demarl eforturi, a adus, nu la cedarea catre Austria a tot ce a mai ramas din teritoriullocuit de romani pins la Nistru, ci, in sensul ideilor pe care Napoleon al IIIlea nua fost in masura sä le aplice intr-alts parte, la formarea unui Stat national roman,fie el §i numai, Intr-o prima conceptie a acestei opere, sub forma, unei simpleconfederatii moldo-valahe. Cu toate eforturile, tergiversarile calculate §i intirzierileei diplomatice, Austria a fost nevoita sä paraseasca terenul, fara a lasa vreun regretacolo unde nici o speranta n-o cheamase. Ea nu rasa', in afara serviciului telegrafic,chiar nimic care sä aminteasca de §ederea de aproape trei ani a armatelor ei peteritoriul Principatelor.

Dar, agentul austriac la Ia§i, baronul Goedel lupta ping. la capat impotrivaideii de Unire, IncercInd sä trezeasca, prin intermediul unei coruptii care nu nicimacar sa fie generoasa, un partid austriac favorabil separatismului molday. CuTurcia, care visa sä reinvie printr-un organism administrativ modern, copiat dupacel al Imperiului francez, fosta unitate a marii epoci cuceritoare, cu Anglia a cardgindire politica in privinta acestui Orient cretin european incremenise in dogma

272

qtia

www.dacoromanica.ro

inviolabilitatii teritoriale a stapinirilor Sultanului, Austria se dedica unei operenegative ce nu-§i putea atinge sCopul. Toti cei care cedind In fata unor diferitemotive, s-au straduit sa faca imposibila Unirea romanilor sau cel putin, s-o facaimperfecta, gasira un sprijin in cancelaria mereu intriganta a Agentiei. Poartatocmai numise drept caimacam pentru Moldova, cu misiunea de a prezidaAdunarea, Divanul ad-hoc" care trebuia sa arate dorinta natiei, pe tinarul grec,Nicolae Vogoride, sotul fetei bogatului Conachi §i el interesat in insuccesul partideinational-unioniste datorita ambitiei sale de a purta caftanul Hospodarilor".Acesta facu alegeri scandaloase, al caror rezultat trebuia sa fie o Adunare in modclar separatists; desigur, ajutorul sau principal a fost Goedel.

Napoleon al IIIlea a cerut anularea rezultatelor acestui fals electoral,amenintind ca va rupe relatiile cu infamul Stat turc pe care vointa sa it salvase de laruins; un Divan, care corespundea intr-adevar vointei moldovenilor, a fost ales;chiar daca terenul era definitiv pierdut la Iaqi, la Constantinopol intrigile continuarapins cind Adunarile menite sa dea doi domnitori la doua taxi, s-au intelesconcentreze dorintele asupra candidatului partidei unioniste moldave, AlexandruJoan Cuza fapt implinit la 24 ianuarie stil vechi, 1859, pe care Europa a fostnevoita sa-1 recunoasca in cadrul conferintei de la Paris.

Diploma ;ia rusa nu avea decit o cale de urmat: sä contracareze planurileAustriei, sA razbune e§ecul agresiunii din 1854, sä impiedice viitoare imixtiuni peDunare. Daca toate acestea insemnau sustinerea Unirii, favorizarea implinirii celormai arzatoare dorinte ale romanilor, cu atit mai bine ar fi putut spune. Ar fiinsemnat intr-adevar, continuarea acelei frumoase politici a secolului al XVIIIleacare incepea prin a studia cu intelegere starea de spirit a natiei pentru a c4tigasimpatizanti folosind puterea rusa in realizarea acestui program. Din nefericire, sedepa§ise acest punct de vedere pentru a face prin diplomatie numai politica aceleidiplomatii inchistate in interese §i prejudecati de casts. in orice caz, nu greculfran ;uzit de Vasilii era cel ce ar fi putut sa-§i aminteasca de o traditie sau sa incerceni§te inovatii asupra acestui subiect. Or, ceea ce este indeplinit numai sub impulsulunui sentiment negativ impotriva unui al treilea nu creeaza in mod necesar pentrucel care este totu0 obligat, o datorie de onoare.

De altfel, aceste Principate Unite, aceasta Romanie, au fost create ca opedeapsa pentru Rusia, ca un instrument impotriva ambi ;iilor acesteia in Orient, caun inpediment in calea intereselor ei In zona Dunarii inferioare, a MArii Negre §icatre strimtorile apelor libere din Sud. De acest lucru I i dadeau la fel de bine seama§i Bucure§tiul §i Petersburgul. Ochiul banuitor al iniparatului francez, pazniculinvidios pe creatia sa politica, veghea de altminteri, ca trecutul sa fie cu totul uitatde cei care erau ale§i sa dea romanilor un viitor. Si cum reprezentantii Romaniei noterau, de la domnitor pins la cel din urma subprefect, elevii pe cale directs sauindirecta §colilor liberale din Occident, au acceptat sa joace cu placere un rolcare corespundea atit de bine propriilor sentimente.

Din partea Rusiei deci, care vedea in Statul dunarean unit §i liber iniagineaInsA§i a infringerii §i umilirii sale, a existat un sprijin acordat calugarilor grecicare-§i cereau bunurile secularizate" de Cuza §i monahilor in frunte cuMitropolitul moldav Sofronie carora Domnul le impusese o constitutie laid. Decealalta parte, guvernul lui Cuza §i domnitorul insu§i aveau relatii cu Dunin-

273

sa-si

www.dacoromanica.ro

Borkovski si partidul revolutionar polon care 11 considerau pe suveranul dungreandrept unul din principalii lor protectori. Doar atunci cind un grup de revolutionariinarmati ai acestei natii intrg pe teritoriul romanesc, s-a pus cal:at acestei politicimult prea compromitgtoare; a avut loc o batalie hotgrito,are la Constangalia, caresfirsi printr-o victorie a trupelor romane, mai degrabg jenantg, in multe privinte.

Deja i se cerea domnitorului ales in 1859 sa se hotarasca parasi pozi ;iapentru a face loc In chiar interesul tariff, unui succesor apartinind vreunei dinastiistraine, care ar fi oferit mai bune garantii de impartialitate si de continuitate. Sursedemne de Incredere afirmg cg Insusi Cuza, care nu tinea deloc la tron dupg ce-si vafi Implinit actele care-i vor forma in veci gloria cea mai curate: afirmarea Uniriiromanesti, recunoscutg de inalta Poartg prin persoana sa, expulzarea caluggrilorgreci si eliberarea economics a tgranilor (oricit de incomplete a fost ea), s-ar fiInteles cu Rusia pentru a numi in locul lui, la timpul potrivit, pe unul dintre ducii deLeuchtenberg, Serghei, care avea legaturi bonapartiste si se trggeau prin mama,Marea Ducesa Maria, din Nicolae I. Ori, aceastg apropiere de un guvern autocratera pentru radicali, cea mai mare crime din partea unui sef de Stat, Domn pe careniciodatg nu 1-au simpatizat. La Paris, terenul fusese de mult timp pregatit pentru oschimbare de regim in Romania: noul conductor al acuzgrii impotriva lui Cuzatrebuia sa-si aducg contributia. Un complot militar a fost urzit si datoritg toleranteiindolente si dispre ;ului argtat fats de dusmanii sal trgsgturi care-1 caracterizau pedomnitor, complotul reusi. Alexandru Ioan I a fost detronat la 11 februarie stilvechi 1866; a semnat surizind actul de abdicare ce i-a fost prezentat.

Urmasul sau a fost un print german din ramura renang, catolicg a familiei deHohenzollern, deli fiu al unui prim-ministru prusac, Carol I a pastrat prindescendenta sa francezg, prin femei o bunicg tinea de Murat si alta deBeauharnais puternice legaturi cu Franta si mai. ales cu Napoleonienii reintorsila putere. Alegerea sa, admisg de regele Wielhelm, toleratg cu ironie de Bismark,care nu vedea in asta tocmai un atu al politicii sale, a fost acceptatg cu caIdura deImparatul francezilor.

Faptul marcg de la inceput, caracterul politicii sale. Dace Alexandru loanCuza a fost anti-rus datorindu-i recunostintg principalului protector, artizanuluitarn sale gratie sprijinului strain acordat Unirii, domnitorul Carol a fost si el anti -rus in primul rind ca print german, dar si ca rudg prin alianta si protejat al luiNapoleon neimpacat Inca cu Rusia cgreia ii bgnuia intrigile din Orient si iicunostea eforturile neobosite de a se elibera de recomandarile stinjenitoare siprofund umilitoare ale Tratatului de la Paris.

Rusia a fost, de altfel, pe punctul de a nu legitima prin atitudinea ei cea mairecentg aceastg politics. Dupe actul din februarie, o conferin ;a se reunise la Parispentru a lua o hotarire privind viiorul acestei Rominii a carei baza legalg fusesetocmai amenintatd de victoria complotului. Dupg cum reiese din explicatiilegeneralului La Marmora, la acea vreme presedintele Consiliului italian, a fost vorbade a trece Principatele la Austria urmindu-se vechiul plan de despagubire pentruItalia subjugata; s-ar fi plata la Dungre rascumpararea Venetiei; Italia ar ficonsimtit, deli in silk imparatul n-ar fi zis nu, iar Bismark nu ar fi acordat preamultg importantg acestei probleme de troc, a carei imoralitate nu avea nimic socantpentru constiinta lui. S-a mers ping la a lua in considerare posibilitatea de a numi la

274

a-§i

www.dacoromanica.ro

Bucure§ti §i Ia§i printi germani deposedati pentru ca Franta imperials sa aibaambele maluri ale Rhinului in schimbul bunelor sale oficii in folosul unei papiceintelegeri generale.

Rusia pastra o pozitie destul de rezervata. Dar se vede bine ca tratatul de laParis o apasa, ca dorea sa §tearga once urma a infringerii sale printr-o intoarcere lavechea stare a lucrurilor in aceasta Romanie improvizata Intr-un moment desuprema slabiciune a Imperiului tarist pentru a o intoarce Impotriva viitoruluinational rus. Diplomatii sai ar fi dorit ca unirea Principatelor sA dispara dinpreunacu chiar personajul in numele cAruia fusese proclamata ca act definitiv de romaniiIn§i§i, dar gra ca aceasta conceptie sa fi fost admisa de Turcia care se Infati§a dreptproprietar legitim, precum §i de prietenii turcilor. Pe seama influentelor pornite dela Petersburg era puss revolta condusa de Mitropolitul Calinic care InsIngerastrazile Ia§ului in mai 1865, inaintea alegerii noului domnitor, pentru a impodobi cucoroana moldava bietul cap al instabilului Nicolae Roznovanu cel care intrase inviata publics precum mai fericitul sau contemporan, Bibescu, rostind un discursfrantuzesc in fata lui Ribeaupierre aflat in trecere prin Moldova.

In acel moment politica rusa nu mai era hotarita de amintirile romantismuluireligios al unui secol XVIII cu totul uitat, nici de traditiile mai apropiate alerevan§ei personificate de individualitatile aflate in fruntea afacerilor, Gorceacovajuns cancelar atotputernic §i Jomini reorganizator al armatei. in schimb, deveneatot mai puternic, acel sentiment de rasa in sensul cel mai larg al cuvIntului, acelpanslavism cotropitor pornit de la Karamzin §i reprezentat catre 1860-1870 de omare parte a diplomatiei Ignatiev, ambasador la Constantinopol, era pe de-a-ntregul patrung de el §i chiar Curtea rusk cind opinia publics nu vibra decIt lapovestea suferintelor fratilor slavi", ortodoc§i sau nu, religia devenise un punctsecundar, care trebuiau eliberati. Ori, romanii care aveau Basarabia retrocedatA cuvechii ei locuitori roman §i noii sai coloni bulgari, daca nu prin chiar constituireaStatului lor, intrau in planul nepAsator negativ al revan§i§tilor, MA a face parte §idin programul in mod entuziast pozitiv al panslaviqtilor.

Au existat prin urmare, in timpul noii domnii, influentate de vicisitudinilepoliticii franceze fata de Rusia, misiunea la Petersburg, in 1866, a lui IonCantacuzino §i a acelei personna grata ce trebuia sa fi fost episcopul Melchisedec,care pareau a fi ajuns acolo doar pentru a trata situatia Bisericii romane laicizate,afacerea pendinte de minastirile Basarabiei §i probleme de administratie limitrofa,vechi datorii care se lungeau §i tribunale consulare. A fost apoi un proiect decasatorie Intre printul Carol §i Marea Ducesa Maria, fiica lui Alexandru al IIlea,proiect abandonat curInd. S-a hotarit o calatorie la Livadia pentru a nu da uncaracter prea angajat vizitei facute la Pesta §i Viena care pusese bazele uneiintelegeri Intre roman §i interesele maghiarilor reprezentati cu finete seducatoare decancelarul, cu totul austriac in aparenta, Andrassy (1869). $i apoi, nimic.

Nimic, piny la revolta Hertegovinei, apoi a Bosniei, care puse din nou petapet vechea problems din Orient".

Popoarele peninsulei, sirbii aflati in prima linie datorita nobilei ambitii §iIndraznetului spirit organizatoric al printului Mihail, grecii care visau anexiuni inEpir, in Tessalia §i in Creta, bulgarii gata de lupta pentru a se elibera, s-au Indreptatde mai multe on spre romani, ca spre un frate mai mare §i vechi binefacator. Noul

275

www.dacoromanica.ro

guvern s-a oprit in privinta lor, la simple gesturi de politete internationals, tratatulIncheiat cu Mihail, cu textul conditiilor secrete Inca necunoscut noun, a fost repedeuitat. In spatele acestor mi§cari Carol I banuia partida panslavista" §i uneltirile ei,iar aversiunea sa fats de aceasta partida ro§ie" 1-a facut pe fostul carbonarBratianu sa piarda, pentru un timp, influenta avuta gratie personalitatii salecaptivante, asupra unui print pe care aproape el II alesese §i, in orice caz, 1-a adus in

Un guvern conservator in majoritate, cu Dumitru Ghica la conducere, a fostcel care, in 1869, a Incheiat pentru au asigura cel putin un sprijin in strainatate,pactul necesar probabil la acea ors, dar fatal prin urmarile sale, chiar imediate, cudualista Austrie formats in 1867. Se vede ca domnitorul cauta un sprijin Impotrivadificultatilor interne §i externe, in protectia comuna a Frantei, Angliei §i a Prusieicare ar fi rezolvat intr-alt fel aceasta problems a Orientului in 1869, Parisul iiindicase Viena §i cercurile politice maghiare ca urmind o politica orientala care era§i a Frantei. Prima conditie pentru a se putea intelege cu noii prieteni cu care eranevoit sa se obi§nuiasca era aceea de a se abline de la mice amestec in afacerileTransilvaniei'.

La Viena exista convingerea de a se fi angajat definitiv cu Rominia, care sea§tepta la relatii de buns vecinatate, posibile dupa parerea conducatorilor ei, datacele doua parti se mentin pe terenul dreptului al respectului reciproc"Diplomatia austriaca nu mai avea decit o grija: sa Intretina sentimentele denesiguranta banuitoare a prietenilor roman fata de Rusia. Asta s-a vazut bine in1870, cind Cara a trait citeva luni cu teama unei eventuale traversari a Prutului decatre ru§i, ceea ce determina guvernul conservator care urma sfaturile perfide aleCabinetului de la Viena, sa faca turcilor propuneri de alianta §i chiar sa permits caarmatele Sultanului sa treaca Dunarea §i sa admits concursul trupelor romane fie §isub ordinele unui pa§A oarecare'.

Erau nevoiti s-o faca intrucit data ar fi fost sa se is dupa Andrassy care Ikeape sfintul, Gorceacov era hotarit nu numai sa invadeze teritoriul romanesc, dar §i sadistruga Unirea din 1859 intorcind Principatele la anterioara for existents politicamereu amenintata. Dimpotriva, Austria nemultumita de a fi facut din existenta §ilibera dezvoltare a natiunii romane cuprinsa intre frontierele noului Stat, una dinpreocuparile politicii sale, era dispusa chiar la a-1 consolida dindu-i lui Carol I §iguvernului sau, cu asentimentul Europei, mijlocul de a-§i Invinge dificultatileinterne prin schimbari constitulionale devenite necesare. In mi§carea republicans,revolutionary de la Ploie§ti, ce ar fi permis sä se scape de un domnitor prusac, seputea semnala, dincolo de fapta criminals a ro§ilor" radicali, influentapanslavismului" mereu la pinda.

Asigurat pe aceasta parte de angajamentul din 1869, Andrassy putea sA-§iindrepte deci atentia spre Balcani pentru a relua acea politica din 1854 care fusesepe punctul de a-i da lui Franz-Iosif, staginirea peninsulei §i a Dunarii germane" pedeasupra.

in 1874, legatura cailor ferate cu Austria a fost stability impotriva opinieipublice, iar in 1875, austriacii Incheiau o conventie cu Turcia privind lucrarilenecesare pentru a deschide Portile-de-Fier navigatiei pe Dunare. Romania protestsvorbind de drepturile sale de suveranitate asupra teritoriului. Cu toate acestea inacela§i an, diplomatia vieneza reu§i sa-i smulga Romaniei adInc jignita de atitudinea

276

tart.

§i ".

www.dacoromanica.ro

austriaca, prima conventie comerciala in care multe clauze faceau posibila aservireaeconomics a Orli, dar exists satisfactia de a fi fost recunoscuta ca Stat, in pofidaarogantelor pretentii ale Turciei, avind dreptul de a Incheia cel puffin astfel deconventii pe care insasi Poarta le ingaduise, aparInd in acelasi timp tratatele, inactul de recunoastere a domnitorului Carol. Dar asta nu 1-a impiedicat pe Bismarksa aseze din nou Rominia in limitele suveranitatii Sultanului atunci cind amenintaguvernul roman ea se va adresa acestuia dad se mai Infirzia cu plata despagubiriiactionarilor germani in lovitura cailor ferate reusita, in aceasta buns Cara credula,de escrocul Strousberg, acel evreu de origine germane esuat mai tirziu intr-oInchisoare ruseasca.

Revolta Bosniei si a Hertegovinei izbucni in 1875. Aceste doua provincii erau,fare indoiala, strivite de dari, dar administratia turd n-a fost niciodata consideratedrept o forma oficiala de abuz. Erau aid destule motive de revolts, fall a mai socotiuneltirile trimisilor sirbi care visau o Yugoslavie independents, dar cele citeva miffde tarani, adunati la intimplare, sub comanda unui oarecare aventurier sau avreunei capetenii autohtone, n-ar fi putut citusi de puffin rezista timp de doi ani fareun sprijin strain puternic si permanent.

Acesta a fost cautat, bineinteles, in panslavism". Turcii publicara la Pesta unvolum de documente pentru a dovedi ca imboldul venea din Rusia. Mare le vinovatera Ignatiev cel care vorbea despre autonomia sau anatomia" ce trebuie impusaSultanului. Dar oricine iii da seama de starea armatei ruse din acel moment si chiarde putina unitate ce domnea in activitatea diplomatica va recunoaste ca ar fi trebuitsä se adreseze intr-alta parte.

Ori, toate indiciile o desemneala pe noua Austrie care Incerca Inca o data säscape de presiunea unei preponderente maghiare prea exclusive. Deja in 1873tinarul print Milan fusese adus la Livadia Inainte de a-si fi vizitat suzeranul turc laConstantinopol; a fost atras la Viena, in aceleasi Imprejurari. ExpozitiaUniversals i-a oferit un pretext pentru a se sustrage datoriei de politete fata deSultan. Sub un alt pretext, acela de a-si vedea de sanatate intr-o statiune balnearadin Occident, printul facu, in 1874, a doua calatorie la Viena, dupa ce natia ii fuseseindignata de lipsa de atentie aratata conducatorului ei in timpul calatoriei in Turcia.Guvernul sirb fu nevoit sä lase puterea pentru a se plinge Curtii Imperiale, insaatunci cind a fost vorba de un tratat comercial cu Serbia, Austria It amine cu dispretpentru un viitor mai indepartat de pared ar fi fost vorba de a-i face un 'lath miculuistat danubian. Jurnalul Politik" vorbea deschis in acea vreme de intentia Vienei dea Intemeia o noua Yugoslavie, alta decit cea visata la Belgrad, un Stat pan-sirb subsuveranitatea unui arhiduce-rege, fie si cu pretul de a-i permite Rusiei sä face la felin Bulgaria.

La 2 aprilie a anului urmator, imparatul Franz-Iosif, care infruntaseimpotrivirea sirbilor din principat, Incepu o calatorie in Dalmatia cu semnificatietotal diferita de vizitele facute in propriile-i posesiuni. Dorea sa-1 prezinteveneratiei Balcanilor pe viitorul for suveran crestin, Tarul for de nuantaoccidentals, care venea sa inlocuiasca influenta celuilalt Tar oriental care Intirzia sais parte la opera for de eliberare. Milan nu a fost invitat la festivitatile de la Cattaro

toate atentiile cu un caracter deosebit de magulitor s-au Indreptat asupratInarului print de Montenegro si catre reprezentantul domnului Romaniei care a

277

§i

§i

www.dacoromanica.ro

fost uimit de atita cinste. Sint multumit de Romania. binevoi sa-i spuna Franz-Iosif acestuia din urmA PA§iti pe calea cea buns §i stabilitatea pe care o datoratiprin(ului va fi mereu cel mai sigur garant al progresului. Avem multe afaceri Intrecele doer tart dar acum slut asigurat. Lucrurile merg Tau in Serbia. Skupcina estecompusa din ignoranfi. Serbia nu are barbati. Sint foarte multumit de prinful deMontenegro. E un om respectabir".

Citeva luni mai tirziu, rascoala izbucni printre acei cre§tini care erau veciniimediati ai posesiunilor austriace. Consulul austriac s-a implicat deindata inproblems oferindu-se sa medieze. Generalul Rodich facu in aka fel incit fasculatiisä nu se afle vreodatA fail arme, gra munitie sau lipsiti de alte mijloace. Si la rindulsau, Andrassy a tinut in loc timp de doi ani, Europa intreaga cu planul ei dereformare a Turciei, dorind ca Viena sa-i acorde acesteia noua carte a existenteisale politice pe care ar fi salvat-o nu fail a fi fasplatitA intr-un fel ce poate fiIntrevAzut. In genere, aici se crede scria trimisul roman la Belgrad, la data celeide-a treia plecAri a lui Milan spre Viena pentru a-§i celebrac5sAtoria, in sfir§it iertatde viitorul impArat al intregului Balcan ca Austria este autoarea intrigilor dinHertegovina unde cauta sA profite".

in acest timp, Rusia oficiala p5stra o pozitie de expectativA aproape timida.Doar Ignatiev continua o politica ce-i reprezenta mai mult propria-i persoanA §iservea mai degrab5 ambitiei de a pArea el stapin pe situatie. De la Petersburg, nus-au trimis niciodatA Rominiei alte sfaturi in afara celor de a avea rabdare.

in 1874, Stremoncov, §eful Departamentului asiatic, primindu-1 pe GheorgheFilipescu, trimisul domnitorului Carol, §i a fost acceptat in aceastA calitate, cutoate violentele proteste din partea turcilor it asigura pe acesta cä Rusia nu-iconsiderA pe romani drept nifte curcani care sent ingrafati pentru a face din eibucate mai gustoase §i ca ea nu a avut niciodata intentia unei anexiuni. Oricemarire a teritoriului a adAugat acesta nu poate fi dear` fatala Imperiului.Nici o guvernare n-ar indrazni sa -fi asume aceasta responsabilitate... In ceea ceprivefte RomInia, ea a lost mereu obiectul unei dezinteresate bunavointe dinpartea Rusiei.

Proiectul Andrassy §i zarva cu care a fost insotit de o diplomatie iubitoare deinscenari nu provocarA nici o invidie. Cind a fost nevoie sa se aprobe dorintaAngliei de a-1 salva cu once pret §i impotriva oricarui du§man incepindbineinteles, cu panslavismul pe vechiul ei client, Cabinetul de la Petersburgadmise §i acele conferin ;e de la Constantinopol, in care Salisbury, delegat cu toatAimportanta pentru a reprezenta interesele tArii sale, trebuia sä joace rolul principalsc5pat pe moment de pacificatorul austriac. Dar Mihdat Pap Ilia §i el parte §i adusela cuno§tinta participantilor care lucrau inutil la opera for laborioask aceaConstitutie otomana care elibera Turcia de obligatiile asumate, in timp cepopulatiile ei nu erau considerate factori intr-un regim de libertate, ffind reduse laa invoca filantropia coreligionarilor cre§tini. Rusia ii lass in pace §i pArea dispusa säprelungeasca ni§te negocieri care ar fi impiedicat, poate, intirziat desigur, ruptura.

278

www.dacoromanica.ro

NOTE

1. Acte ¢i fragmente, II, pag. 562.2. Austria pretindea c. Rusia dorise s. o compromita prin aceasta trecere a domnitorului fugar; Acte

,cifragmente, pag. 531.3. Hurmuzaki, X, pag. 575 si urm.4. Ibid., pag. LXXII si urm.5. Ibid, pag.6. Acte ci fragmen te, II, pag. 664.7. Ibid., pag. 687.8. Hurmuzaki, X, pag. 397.9. Ibid., pag. 439.

10. Ibid., pag. 445 si urm.11. Draghici, Istoria Moldovei, II, pag. 172-173.12. Ibid., pag. 175-176.13. 'Ibid., pag., 178-179.14. Draghici, op. cit., pag. 188-189.15. Vezi, despre Strilbitki studiul dlui Emile Picot, in M6langes de l'Ecole des langues orientales

vivantes" si despre Paisie, N. Iorga, Istoria literaturii romine in secolul al XVIIT-lea, II, pag. 390 siurm.

16. St. Berechet, in Neamul Romanesc literar", anul 1910, pag. 713 si urm.17. El II cita si pe Milescu, dl. St. Berechet ne semnaleaza in Vierstnik Evropy "anului 1828 procesul

pentru aceasta cups de our chinezeasca. despre care vorbeste Neculce.18. Vezi, N. Iorga, Histoire des relations entre la France et les Roumains, pag. 115 si urm.19. Calendarul Neamului Romanesc", anul 1917, pag. 104 si urm.20. Cf. si revista Drum Drept", anul 1913, pag. 37, si urm. editati de N. Iorga.21. DrAghici, op cit., pag. 184-185.22. Ibid., pag. 215-216.23. Draghici, op. pag. 242.24. Vezi, N. Iorga, Politica Austriei fag de Unire", in Analele Academiei Romane", XXXIV, pag.

835 si urm.25. Politica externs a regelui Carol, pag. 54-55.26. Ibid, pag. 6027. Ibid., pag. 78.28. Ibid., pag. 88 si urm.29. Ibid., pag. 117, nota 1.

[1] La 20 octombrie 1827 a avut loc batalia navala de la Navarino, in sudul Peninsulei Moreea,unde flota anglo-franco-rusa, a distrus flota turco-egipteana.

[2] Dionisie Lupu a fost Mitropolit al 'Mil Romanesti intre anii 1819 -1823, pastoria saIntrerupIndu-se prin refugiul sau de la Brasov din cauza miscarii conduce de Tudor Vladimirescu.

[3] Grigorie din aldarusani, mare traducator, a fost numit in 1823 Mitropolit al TariffRomanesti in locul lui Dionisie Lupu care nu dorea pericliteze cu nimic viata prin parisirearefugiului brasovean. Noul mitropolit Grigorie a pistorit pia. in anul 1829 cand a fost scos de rusi si arevenit mitropolit intre anii 1833-1834.

[4] Karamzin, Nicolai Mihailovici (12. XII, 1766 -3. VI 1826), scriitor, istoric, publicist, unuldintre fauritorii limbii literare ruse §i promotor al sentimentalismului in literatura rusa. (Scrisorile unuicalator rus, 1791-1792). Karamzin a fost un adept convins al absolutismului laminar, al ;erbiei siadversar al decembristilor. !titre anii 1816-1826 a elaborat lucrarea monumentala Istorie a statului rus,in 12 volume, in care trateaza evolutia istorica a Rusiei din cele mai vechi timpuri pins in anul 1611. Inaceasta lucrare autorul se ocupa si de istoria Moldovei, acordInd atentie etnogenezei moldovenilor sirelatiilor moldo-ruse din secolele XV-lea si al XVI-lea. Desi, autorul a folosit pentru documentarea sa,in afara vechilor letopisete rusesti. si tratatul lui Dimitrie Cantemir Descriptio Moldaviae", puncul saude vedere ranfine tibutar ideologiei tariste care trebuia justifice raptul teritorial savIrsit asupraMoldovei. Astfel, in pofida evidentei adevarului istoric, prin acest tratat asistam la inceputurilefalsificarii istoriei, metoda care, din pacat,e, a fost adoptata de majoritatea istoricilor rusi sau sovietici

279

cit.,

sa-si

sa-si

si,

www.dacoromanica.ro

In special, de servitorii ideologiei moscovite de la Chi;inau. Karamzin este unul dintre teoreticieniipan slavismului.

[5] Hrisoverghi, Alexandru (27.11,1811, I4 9. III. 1873, Iasi), poet. S-a niscut intr-o familiede greci veniti In Moldova qi mentionati in documente Ind din vremea lui Dimitrei Cantemir. A primito instructie corespunzAtoare, Incepind sd invete greaca veche cu un dascil din Chiqinau, unde familia sase refugiase in anul 1821 ;i a continuat tot In grece;te la Ia;i Intre anii 1824-1827. Singura sa poezieapiruta in timpul vietii a fost in anul 1834 ;i s-a intitulat Ruinelor cettitii Neamtu. Moare fink, in vIrstanumai de 26 de ani, de tuberculoza osoasi, regretat de multi lume Intrucit in jurul sau se crease deja olegends a unui poet frumos ca un Adonis, indrigostit ca un romantic, de o prea frumoasi Catinca,

[6] Ivan Kaidanov, Istoria imperiii rasiene, traducere In limba romans de Gheorghe Asachi, aaparut la Iasi, 2 volume, Institutul Albinei, 1832-1833.

[7] Nifon, Mitropolit at Tarii Romine;ti in perioada 14 septembrie 1850-5 mai 1875.[8] La 19 aprilie 1 mai 1849 s-a semnat conventia ruso-turca de la Balta Liman, prin care s-a

stabilit in plan diplomatic infringerea revoltiilor de la 1848 din Wile romine ;i se prevedea: domniromani numiti pe 7 ani de citre Sultan, desfiintarea Adunirilor Ob;te;ti inlocuirea for cu Divanurilegislative, cu membri de drept ;i numiti de Domn, precum ;i tinerea sub ocupatie military ruso-turca aPrincipatelor romine petnru a reprima once miqcare insurectionala". Au fost numiti Domni: BarbuStirbei in Tara Romaneasca Grigore Alexandru Ghica In Moldova.

280

4i

si

-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI

RUSIA SI INDEPENDENTA ROMANEASCA

in acest interval de timp, diploma ;ia rusa nu a avut nici un contact cuRominia, ale carei guvernari conservatoare, conduse de Lascar Catargi sau degeneralul Florescu, apoi mixta in cele din urma liberals, din iulie 1879, subprerdintia lui Ion Bratianu si-au exprimat cu fiecare .prilej hotarirea ferma de acontinua o politica de neutralitate" de parca tratatul de la Paris indaratul caruiase facea chitic, ar mai fi existat!; cea mai strica neutralitate" pentru ca tam säformeze un teritoriu impenetrabil actiunii rind pe find predominante a diferitelorPuteri straine" ' La 4/16 ianuarie, s-a ajuns ping la a promite ca se va pomiimpotriva Rusiei, daca aceasta ar avea de gind sa Incerce o noun ocupatie.

in luna iunie, Mihail Kogalniceanu, devenit pentru trei luni ministru alAfacerilor Externe, in termeni dintre cei mai amabili nu-i cerea Turciei cleattalvegul Dunarii drept frontiers, o solutie echitabila in problema insulelor Dunarii

recunoasterea, sub toate aspectele cu toate drepturile, a personalitatii politicea acestei not Romanii privita de oamenii de stat de la Constantinopol cu ochii luiMahomed al II-lea sau ai lui Soliman-Magnificul. Romanii I,si declarau, foraindoiala, simpatia fats de aspiratiile de libertate care ii impingeau la revolts pevecinii din sud, dar se simteau striiini prin limbil, prin singe 0 prin spirit deneamurile care locuiesc in Turcia. Asupra acestui punct guvernele Camerelecelor doua partide erau de aceeasi parere, at despre domnitorul impatimit, cacontemporanii sai din Germania, de glorie $i de nobila dorinta de a conducedestinele unei na ;iuni independente libere sa-si urmeze singura cale harazita desoarta, aceasta nu -$i exprimase Inca vreo pArere.

Andrassy aplauda cu caldura aceasta politica, ce nu mai era aceea a slavilorbalcanici, pe care-i trata cu dispret in barbarul for neastimpar. Le reamintiprietenilor sai roman ca situatia for actuala era datorata unei actiuni prudente dusape singurele cal ale pacii. Declarind sus si tare ea nu se teme de aspiratiileiredentiste romanesti intrucit natiunea maghiara raminea in once caz superioara,recomanda cea mai mare prudenta mai ales in privinta relatiilor cu Rusia aflatamereu la pinda. Si in schimb, Kogalniceanu insusi facea sa se intrevada posibilitateade a valorifica in viitor, interesele reciproce ale Rominiei fi ale Ungariei printr-oforma de confederatie oarecare.

Si daca spre sfirsitul administratiei sale, Kogalniceanu cel care, dintre torioameni de Stat roman, avea, de altfel, ideile cele mai dare $i mai juste asuprapoliticii ruse avu curajul de a declara ca Cara sa nu poate totusi 01-0 ascundii

281

si,

si si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

preocupdrile simpatiile pe care i le trezefte starea citorva provincii din Turcia§i ca el detests acele cruzimi bulgare, denuntate, dupd cum se stie, de Gladstone inParlamentul englez, ca el nu consimte la a pastra o tacere care 1-ar face complice alacestor crime hidoase care se infa-ptuiesc aproape de use se, gestul sau a fostdezaprobat in public, atit de presedintele Consiliului din care facea parte, cit $i deBratianu insusi, care 11 Inlocui S. Oprind trecerea cetelor bulgare, Rominia seresemna sa ramina impasibila, scrupulos preocupata doar de neutralitatea ei, intimpul acelui razboi dintre Serbia si turcii care au iesit, sub ochii romani plini decompatimire, invingatori6.

insa, Rusia populara nu dorea sa admits masacrarea fratilor sai balcaniciprabusirea acelei idei slave care pusese stapinire pe toate spiritele. Nu vom ramine,spunea cu tarie Sfintul-Sinod, cu teama in suflet bratele incrucifate, privitoriindiferenfi, ci vom arata not lumii civilizate ca in afara Rusiei oficiale, mai existso Rusie mai puternica, adith Rusia dreptcredincioaso, care in lupta impotrivaSemilunii nu s-a dat niciodath inapoi din fafa jertfelor care sunt demne deinvataturile povefele lui Christos Mintuitoru17. Tarul a fost nevoit sa deasatisfactie revoltatei opinii publice, vorbind in luna august, la sfirsitul unor marimanevre, despre onoarea Rusiei neftirbita Inca, al caret pastrator este, adaugind eadaces aceasta- onoare va ft atacatd, armata ist va face datoria, dupd careimbratisa fratele, pe Arhiducele Nicolae, mai multi generali facind la fel intre ei 8.

In luna precedentA, Alexandru al II-lea se intilnise la Reichstadt [1] cu Franz-Iosif, imparatul austriac Unul renun ;Ind la once sperantA asupra Serbiei, celalalt laonce preten ;ie de a domina Constantinopolul; amindoi s-au inteles tacit sa renuntela bazele tratatului de la Paris'. Cit despre tarile care vor servi noii sari de fapt, oconferinta a Puterilor garante trebuia sa hotarasca cele pe care le-au vazut ocupindun loc la Constantinopol. in acest timp, domnitorul Carol era de parere cA cedareaBosniei Hertegovinei catre Austria Ii va oferi Dalmatiei acel hinterland de careavea nevoie".

Curind dupa intilnirea lor, in septembrie, Tarul insusi ii cerea Austriei, ocooperare diplomatica de care avea nevoie pentru a nu fi banuita ca ar avea alteobiective egoiste, punea in perspectivA, dad totusi nu si-ar fi atins scopul, problemaunei ocupari comune a teritoriilor musulmane cele mai apropiate: Bulgaria, pe de oparte, Bosnia si Hertegovina, de cealalta ". De citeva luni, generalul rus Cernaiev infruntea voluntarilor sai fiind deja nu numai colaboratorul Serbiei, dar cel care leconducea operatiunile militare it proclamase pe bietul print invins, rege al mariiSerbii independente. (5/17 august)".

Chiar atunci, in septembrie, Romania insasi, gra sa fi avut alt motiv in afararefuzului turcilor de a negocia cu ocirmuirea" Principatelor fiind ocupati culucruri mai importante"" se adresa Rusiei. Insotit de colonelul Slaieanu, ministrulde razboi, Bratianu s-a dus la Livadia.

Dar aceasta calatorie nu avea in vedere intrarea Principatelor intr-un razboice putea fi, in raport cu pregatirile, inceput dintr-o clips Intr-alta, iar cancelarulGorceacov le-a recomandat romanilor doar sA evite aparentele socante ale uneineutralitati favorabila mai degraba turcilor. Dar, tratatul de la Paris fiind sacrificatde Austria si de aliata acesteia, Prusia, romanii se temeau ca Basarabia retrocedata

282

fi

fi

tsi

1i

1i,

1i

www.dacoromanica.ro

sä nu fie in pericol, aqa cum fusesera informati din cele mai multe parti, de a fipierduta ".

Acesta va fi de acum Inainte punctul capital in contactele dintre diplomatiilecelor doua tan care nu se cuno0eau deloc §i care pareau a nu avea nimicimpart4easca Intr -un moment de criza alit de important pentru viitorul forreciproc. Rominii nu erau frati slavi precum sirbii §i muntenegrenii, nici petitionariacoperiti de singele martiriului for ca bulgarli, ca urmare au fost trecuti chiar infindul indiferentilor, unde se aflau de mult §i grecii, deli erau ortodoc0 §i vecini. Ince-i privea pe diplomati, unii cautau sä se asigure ca dupe un razboi victorios vorlua Basarabia meridionala, In timp ce altii, romanii, Iii Indeplineau datoria oficiala§i patriotica incercind sa-i Impiedice.

impiedice prin once mijloace, chiar prin cel al prieteniei, al aliantei,al colaborarii impotriva Turciei, al renuntarii, in cele din urmii la politicaaustriacet spre care in cele din urmd se intoarseril totufi pentru un schimb de

Aceasta a fost, daca se face exceptie de nerabdarea militara a domnitoruluiCarol, al carui orgoliu adesea ranit de turci, fierbea, sensul pur negativ al intrariiRominiei in actiune, iar caracterul pur negativ al acestei interventii trebuia sä fieinfluentat de acesta, facind sä se termine printr-o ura, sincere o colaborare care-0avea originea chiar in neincrederea reciproca.

in luna decembrie Inca se mai purtau negocieri la Londra privindneutralitatea Rominiei, pe care Europa divizata §i incapabila de once actiunecomuna, ar fi garantat-o ca pe aceea a Belgiei pe atunci fericita; cel care a fostinsarcinat cu ptrtarea tratativelor, loan Ghica, fost print de Samos, era anglofil §imai ales prieten al turcilor, vechi §i declarat adversar al politicii ruse In Orient.Anglia raspunse facind ca totul sä depinda de hotarirea acelei conferinte de laConstantinopol pe care o considera creatia sa, principala modalitate de actiunepentru a salva Turcia de la ruina iminenta.

Cit despre Austria, citeva saptamini mai tirziu, Andrassy, in ciudaangajamentelor luate fate de Rusia, recomanda Rominiei sa nu se compromita cuaceasta Putere; clack in caz de trecere a Prutului de catre armatele Tarului, aceastaconsimte retraga mica sa armata in Oltenia, in apropierea granitei cu Austria,i se va garanta nu numai situatia actuala, dar qi indeplinirea partials a doleantelorsale alit de modeste. (nota din 17 decembrie, stil vechi 15). Rusia oficialii nu facunimic pentru a contracara aceasta actiune. Doar Ignatiev a Incercat sa actioneze,dar numai In directia propriilor sale planuri. In noiembrie, unul din functionarii sai,dl Nelidov, venea clandestin la Bucure0i pentru a Indeplini aid o misiune careurmarea sa stabileasca conditiile in care vor trece armatele imperiale, in caz derazboi, prin Cara care nu era considerate altceva nici nu se dorea dedt unteritoriu oarecare. I s-a cerut o Imputernicire clara care a trebuit mult timpa0eptata.

Domnitorul nu dorea ditusi de putin dea asentimentul la un act caren-ar fi acordat de la Inceput garantii Impotriva planurilor care se puneau pe seamaRusiei. Domnul Nelidov se lauds, in memoriile sale, recent publicate, ca a incercatsa adoarma aceste prejudecati, imparta0te de Bratianu insu0, introducind inaceasta garantie, pe care a fost nevoit sä o accepte, o tumura a frazei care nu angaja

283

sa-§i

sa-§i

sa -ti

si

www.dacoromanica.ro

decit sub singurul raport al misiunii sale, trecerea trupelor rusesti: daca urmare aacestei treceri, Turcia singura incerca sa dea atentie inviolabilitatii teritoriuluiromanesc, Rusia isi va asuma rAspunderea de a o respecta 16. Numai dupAnotificarea facuta guvernului despre Constitutia otomana care considera Rominiasi pe domnitorul ei drept un simplu conducator al unei provincii privilegiate, a fostluata o decizie si, datorita interventiei trimisilor speciali ai Arhiducelui Nicolae,conventia a fost semnata de cele doua parti".

A mirosit Austria aceste negocieri? Trebuie sa vedem influenta acesteia intrimiterea unui emisar turc la Bucuresti, a carui sosire o urma indeaproape pe ceaa lui Nelidov 18? in orice caz, ea era prea interesata de conferintele de laConstantinopol, incepute la 11/23 decembrie [2], pentru a mai cere si alte garantiiguvernului roman, in afara asigurArilor formale ce i-au fost date in mai multerind uri.

Cind documentul lui Midhat, fapt implinit", inchise sedintele intr-un modmai degraba ridicol pentru reprezentanti Europei, Rusia nu se grabi sa declare acelrazboi cu care amenintase daca lucrurile nu-si urmau cursul normal. S-a lasatconvinsa mai ales de Austria sä tolereze o experimentare a rezultatelor acesteiConstitutii. Abandoneaza Serbia, nemultumita de a nu fi pierdut nimic prin tratatuldin 28 februarie 1877, si Muntenegrul care, mai multumit, se incapatIna sa lupte maideparte. Dar nu a putut consimti sa ordoneze demobilizarea ceruta si, in martie1877, Gorceacov declara ca problema intrase intr-o noua faza". Misiunea luiIgnatiev la Londra si Viena nu a avut succes: Andrassy ii raspunse cu raceala caInca nu e timpul de a se pronunta"

Diplomatia rusa se arata si de aceasa data supusa. Pentru a trece lademobilizare nu astepta numai o pace convenabila cu Muntenegru si sosirea aceluiambasador turc la Petersburg cu care sa se negocieze soarta crestinitatii orientalece nu putea fi abandonata fara nici o garantie asupra viitorului acesteia. Dar, la 9aprilie, Savfet-Pala, imbatat de speranta unei revanse, a izbinzii unei Turcii cu totulnoi, raspundea cu hotarire ca Cara sa nu poate accepta acel protocol de la Londraincheiat fara participarea ei. Muntenegrul trebuia sa se recunoasca parte integrantaa Imperiului, iar In ce priveste demobilizarea, Rusia era cea care trebuia s-oinceapa. inalta Poarta, inarmata cu aceasta mareata Constitutie, nu accepta niciinteresul comun din partea Europei, care nu are a se amesteca in treburile ei,creftinii nemaiformind de acum incolo cleat o parte a unui singur corp politic.

Aceste cuvinte anuntau razboiul. Printr-o declaratie data la 7 aprilie, stilvechi, Gorceacov ii informa pe reprezentantii Rusiei din strainatate. intre timp, la4 aprilie, o conventie de trecere fusese totusi incheiata cu Romania, Kogalniceanuffind la conducerea Ministerului Afacerilor Straine.

in preambulul cu continut politic se insista, conform dorintei aratate poate deoamenii de Stat romani, ca lansindu-se intr-o actiune indrazneata si riscanta, nudoreau sa renunte la aceasta fortareata diplomatica a tratatului de la Paris, pe carese incapatinau sa o mai considere inexpugnabila In privinta intentiilor Europei fatsde Turcia; Rusia se infatisa ca intervenind in numele Puterilor, doar cu scopul de aasigura o soarta mai buna crestinilor supusi Sultanului incapabil sa-i aperelmpotriva persecutiilor venite din partea mahomedanilor. Garantind drepturilepolitice ale statului roman, asa cum decurg acestea nu numai din tratate, dar si din

284

19.

www.dacoromanica.ro

propria lui Constitutie, se pastreaza actul redactat de Nelidov referitor la garantiaasupra teritoriului basarabean evitindu-se totusi a-1 desemna clar si precis. Cu toataaceasta parte initials, cu caracter mai elevant, documentul nu era un tratat ci osimpla conven;ie incheiata, nu Intre doua State ci numai Intre doua guverne". inmomentul in care iii asuma rolul de mandatar al Europei, Rusia nu mai puteadebuta prin a viola clauzele conventiei recunoscu, in prealabil, o independents pecare Parlamentul roman o proclama imediat, la 10 mai, stil vechi, creind la rhidul ei,un nou fapt Implinit ", favorabil intereselor tarii.

Armatele ruse se gaseau de acum pe teritoriul romanesc. In ciuda afisarii uneineutralitati care n-ar fi fost stirbita de trecerea trupelor tariste, Ingaduita evident denevoie, trebuia sa se ajunga totusi la o Intelegere de colaborare cel putin in privintaapararii Romaniei Impotriva unei tentative de interventie din partea turcilor,Turcia cerind in mod expres domnitorului sa coopereze cu seraskierul Abdul-Kerim 2°. A crede ca o armata strains poate traversa pur simplu teritoriul uneinatiuni independente, dispunind de o armata capabila dornica de a-$i aratavitejia, fara a avea nici un contact cu cealalta, este posibil pentru un distingodiplomatic, dar nu $i pentru realitatea faptelor. Si apoi, daca armata rusa, a careipregatire insuficienta deveni curind un fapt evident, nu reusea sa-si Indeplineascamisiunea, daca va fi silica sa parAseasca acest pam1nt otoman pe care se grabise sA-1 atinga prin /Mein, in Dobrogea prin Zimnicea, in Bulgaria, dusmanul care,inevitabil, o va urmari, s-ar fi oprit la hotarele unei independente nerecunoscute deEuropa si proclamata in clipa in care, prin proclamatia din 7 aprilie, s-a savirsit inrealitate un act de provocare fata de Poarta?

Cercurile militare ale ambelor partii 1si dadura seama imediat de necesitatilesituatiei. Domnitorul Carol, care a trebuit convins sa nu se duel la Chisinau21, nuera, din motivele deja aratate, singurul doritor de o colaborare; Arhiducele Nicolae,comandantul suprem era de aceeasi parere. Generalii rusi au fost sarbatoriti oficialde catre domnitor in imediata apropiere a Capitalei sale, in timp ce tunurile turcestiIncepusera bombardarea Brailei si a Oltenitei, anuntind parca o apropiata trecere atrupelor Sultanului §i a cetelor de basibuzici care se strecurau pe teritoriulromanesc pentru obisnuitele for ispravi de jaf masacru. Se mai vorbea Inca despreaceasta neutralitate pe care Turcia o numise deja tradare, in ziva in care Carol I 11vizita pe Arhiduce la Ploiesti chiar atunci and imparatul Alexandru Iii faceaintrarea in Bucuresti ca invitat al domnitorului. Chiar proclamatia deIndependents, stabilind in intentia Romaniei, o noua stare de drept fata de fostaputere suverana, n-ar fi schimbat nimic in situatia de fapt. Guvernul se prefacea can-ar fi luat o hotarire, cedind doar de nevoie in fata dorintelor unei natiuni raniteamenintate de chiar tam care trebuia sa o apere.

in luna mai, se faceau presiuni asupra Europei care nu atragea atentia decitprin procesul de descompunere prin care trecea de a recunoaste aceastaindependenta, de a cuprinde aceasta natiune libera de acum Inainte, dar avind at1tanevoie de protectia Puterilor, In clauzele, largite de imprejurari, ale tratatului de laParis, salvatorul suprem al viitorului romanesc. Si au mai fost unii care, in Consiliulde coroana din luna aprilie Kogalniceanu pe and nu era Inca ministru,Inclina care un ultim apel catre Viena recomandau, precum Dimitrie Ghica,autorul aliantei cu Austria, a se consulta Fi Guvernul austriac fi chiar sa se cearii

285

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

insu§i,

www.dacoromanica.ro

acestuia sa ocupe Rominia cu asentimentul Europei, pentru a impiedica trecereaoricarei armate straine (.9, sau, altii precum Ion Ghica, de a permite o invazie §idin partea turcilor. Nu trebuie sa-i uitam nici pe cei care credeau precum Ion GhicaIn simpatia cu totul deosebita a acestei Austrii care nu putea sä aiba decit intentiiprotectoare, din moment ce acel Stat ar fi fost el insu§i amenintat de o ocupatieruseasca

Yn partea ru§ilor, Gorceacov, obsedat doar de ideea de a distruge §i ultimaurma a tratatului de la Paris, era hotarit sä contracareze planul Arhiducelui §i säImpiedice prin declaratiile sale brutale, facute in numele imparatului, oncecooperare cu romanii, multumindu -se cel mult sa adauge acestui refuz absolut §idefinitiv ca este vorba doar de o actiune militara dincolo de Dunifre.

Reprezentantul roman de la Petersburg, generalul Ion Ghica, i-a fost adusa lacuno§tinta hotarirea imperials ca Romania nu este convenabilif pentru ocolaborare fi ca once ar putea intenfiona acest Stat in aceasta privinta va fi periscul fi pe raspunderea sa §i Inca Romania mai trebuia sä se supunacomandamentului superior rus §i sa urmareasca acela§i scop, chiar daca autoritatilemilitare romane 1§i manifestau tendin ;a de a actiona izolat §i pe un camp de luptaseparat, ceea ce constituie o imposibilitate politica §i, pe deasupra: Rusia nu arenevoie de ajutorul armatei romane", intrucit fortele pe care ea le-a pus in m4caresint mai mutt decit suficiente chiar pentru a flu distruge temeliile destinelorviitoare ale Statului roman".

Cind domnitorul Carol ii vorbi direct Tarului, la Ploie§ti, despre dorinta lui dea dobindi independenta tarii §i de a-§i afirma valoarea printr-o actiune militara,Alexandru nu dadu nici un raspuns

Dar aici nu era vorba decit de politica personall a domnitorului, Incurajat deArhiduce. Mini§trii sai se mai intorceau Inca spre Austria, dupa care se luau.Kogalniceanu era de parere ca sfatul lui Andrassy trebuia urmat §i trupele romanesä fie retrase in Oltenia. De fapt, linia Dunarii pins la gurile Oltului era lasataru§ilor. Tinem mult, scria Kogalniceanu la 25 iunie stil vechi, la sprijinul binevoitoral Austriei astlizi mai mult ca niciodata n. in schimbul acestei atitudiniascultatoare, Andrassy promise, in luna iunie, acea Dobroge care nu intrase inplanul romanilor, unde Inca nimic nu era pregatit §i a carei posesiuni apartinea infapt, trupelor generalului Zimmermann care facea aici o propaganda pro-bulgara.Raportul trimis in 8/20 iulie prin Balaceanu, agentul Romaniei este foarte limpede:imparatul fi contele Andrassy sint dispufi a va acorda la viitoarea pace, o parte aDobrogei26.

Dar guvernul roman, care, pins In ultima clips ceruse Turciei, dreptul asupraacestor guri ale Dunarii, Incredintate in 1856 Moldovei de diplomatii reuniti laParis, nu mai doreau Dobrogea nici chiar Delta, vazind in aceasta ofertil ocompensatie prealabila pentru Basarabia meridional& pe care nu dorea s-opiarda, iar opozitia puternica §i insetata de putere ii interzicea s-o paraseasca. Seajunsese totu§i la convingerea Ca se impune o actiune militara romaneasca, ca existsuneltitorl care nu 1-ar ierta pe domnitor daca aceasta va fi soldata cu o Infringere.Trupele romane s-au Indreptat asupra Vidinului §i a Imprejurimilor acestuia de la15 la 20 de kilometri fi nimic dincolo n. Iata de ce Carol I ;inu sa dea, prin

286

pi

www.dacoromanica.ro

prezenta sa la Calafat, un caracter solemn bombardamentului Impotriva vechiifortarete turce.

Dar, domnitorul insu§i, care-§i avea propria parere in privinta Basarabiei,I§icontinua demonstratiile In sens contrar. Romanii luara parte la atacul reu§itImpotriva monitoarelor turce§ti ce impinzeau Dunarea. Cu toate ca fusese refuzataexecutarea unui ordin rusesc privind ocuparea Nicopolelui §i Kogalniceanu a fortatit de caustic, incit i-a impus §i domnitorului o atitudine In acest sens exista, faraindoiala, intre armate o cooperare pe care diplomatia romans cauta sa o evite §i pecare diplomatia rusa o refuza cu trufie pentru a nu avea elemente not in aceastaproblems a Basarabiei, la care toata lumea se gindea fara a indrazni Insa savorbeasca deschis despre ea.

Dar turcii se dovedeau capabili de a cl§tiga; Osman -Pala Meuse dincocioabele balcanice ale Plevnei, unde se oprise, un ora§ fortificat de prim rang.Inaintarea armatei ruse era de acum Impiedicata §i puss in pericol de aceasta fortaturceasca aflata, amenintatoare in spatele Intariturilor.

Dupes o prima infringere, a generalului Schilder-Schuldner, Tarul ceru caromanii sa treaca Dunarea; o ceru categoric §i grabnic prin generalul Ghica.Gorceacov fusese invitat sa schimbe tonul la Bucure§ti, acolo unde se afla. Romaniiluara Nicopole. S-a dorit totu§i o ultima sondare a Austriei. Kogalniceanu plecaimediat la Viena cu o misiune secrets asupra careia informatiile ne lipsesc cudesaVir§ire. Se §tie doar ca Andrassy, care avea de acum garantii asupra lotuluiaustriac din Balcani, se arata de aceasta data, mai Ingaduitor fata de ru§i,recomandind doar o mare prudenta care le va aduce gratie lui, frontiere mai buneIn aceasta Dobroge pe care romanii n-o cerusera §i care cu ant mai mult le era cutenacitate propusa'.

at a lipsit Kogalniceanu, insuccesele ru§ilor luasera proportiile uneicatastrofe apropiate. Turcii, telegrafia, in 19/31 iulie, Arhiducele, prietenului sat'princiar, avind adunate cele mai marl mase la Plevna, ne-au nimicit. Rog facetifuziune, demonstratie pi daces e posibil, trecerea Duniirii pe care dorifi sa o facetiintre Jiu fi Corabia. Aceastil demonstratie este neapiirat necesarei pentru a ufuramirarile noastre'9.

Bratianu era de parere ca nu mai trebuie sa se Intirzie in a actiona in moddeschis. Divizia a patra romans era deja in mar§ spre Plevna, dar a treia Inca maiintirzia. Pre§edintele Consiliului §i ministrul de Razboi [3] s-au prezentat in tabaraTarului cu ve§ti bune: romanii urmau sa treaca Dunarea in zona Corabiei §icooperind alaturi de armata rusli pastreze individualitatea comandamen-tul". A avut loc o intrevedere intre Alexandru al II-lea §i noul sau aliat. intruclt seimpunea un comandament unic, s-a gasit o solutie in a incredinta aceasta onoaredomnitorului Romaniei care avu un general rus drept consilier ad latus". La putintimp, armata romans trecu Dunarea la Corabia.

In acest interval, sub raport diplomatic nu se intimpla nimic nou; Taruldaduse personal asigurari domnitorului; guvernul roman se arata preocupat, chiar§ocat. Se formase un curent de opinie defavorabil unui astfel de angajament. Cumnimeni nu se a§tepta la succese imediate, spiritele erau cu atit mai nelini§tite. Atunciand, trupele romane cucerira, la 30 august stil vechi, reduta Grivita, s-a nascuttotu§i o fericita comuniune in victorie. Nu s-a vazut deCit putin mai tirziu, dupes

287

osi -pi sri

www.dacoromanica.ro

jertfele inutile din 6 septembrie, ca Plevna cere un lung §i greu asediu pentru aputea hotafi, ca un adevarat Sevastopol balcanic, prin caderea sa, chiar soartarazboiului.

Evenimentul ant de mult a§teptat a avut loc in noiembrie. Osman capitula §icolonelul roman Cerchez a fost primul ofiter du§man caruia i s-a adresat.Arhiducele Nicolae folosea termenii cei mai entuzia§ti pentru a recunoa§te ajutorulromanilor, care, nu numai ca 'impiedicasera invadarea teritoriului lor de catre turciiInvingatori, dar singuri au facut posibila continuarea campaniei in mod satisfacator,de catre trupele imperiale atit de greu incercate.

Dar rolul armatei incetase o data cu capitularea turcilor. 0 continuare acampaniei nu era in intentia domnitorului care Linea la actiunea sa separates, pentrua avea dreptul de a se prezenta ca individualitate politica distincta la negocierile depace pentru care fusese nevoit sa intreprinda acele operatiuni militare impotrivaVidinului pe care sirbii be considerara drept amestec in drepturile lor, iar Austriasfir§i prin a be dezaproba cu ultimele puteri; in aceasta parte nu se doreau romanipe malul drept at Dunarii. Austria, se spunea sec, nu va cot:sins/I niciodata laanexarea Vidinului la Romania".

Astfel se prezenta situatia atunci clond romanii au fost surprin§i de armistitiulruso-turc de la Kazan lic §i de grabita incheiere a pacii de la San-Stefano [4], pe 4martie. Prevederile acestuia be erau cunoscute: in afara de recunogtereaindependentei, Turcia renunta la drepturile sale asupra Dobrogei in favoareaRusiei, pentru ca aceasta sa poatA da Dobrogea in schimbul Basarabiei pe careconsidera ca-i revine prin chiar anularea tratatului de la Paris. Franta crease unprecedent cind a primit Venetia din miinile Austriei pentru a o transmite regatuluiItaliei care o rasplati cedindu-i Savoia.

Domnitorul Carol sperase ca poate stabili relatii deosebite cu turcii. 11 dele-gase pe linga cartierul general al Arhiducelui pe colonelul Anion pentru a cere caRomania sa fie admisa la negocieri unde sa solicite printre altele, gurile Dunarii §iocuparea malului drept at acesteia de la Vidin la Nicopole, fail a mai socotidespagubirile de o suta de milioane". S-a insistat, s-a protestat §i impotriva clauzeicare deschidea o cale spre Romania, armatelor ruse din Bulgaria. Dar armata numai era stapIna pe evenimente. Conditiile au fost trimise la Petersburg, darprotestele aliatilor au fost trimise inaintea lor. De fapt, un Stat a carui independentsnu este recunoscutA nu-§i poate ocupa locul ce i se cuvine la negocierile de pace.Alexandru al II-lea, carel§i dadea perfect de bine seama de dificultatile morale alesituatiei, insists personal pe linga domnitor a gasi o cale de rezolvare fara scandalulunui act de acuzare in fata Europei". Pentru a fi evitat acest scandal s-ar fi consimtitla reducerea unei parti care trebuia retrocedata limitind-o la fostele cuceriri ale luiSuvorov §i se risca chiar, prin misiunea lui Ignatiev aparut pentru o clips la Bucu-re§ti, oferirea unirii personale cu Bulgaria a cArei populatie era mai mult unamestec, despre care se vorbea ca va fi creates 15. Se raspunse prin rechemarea tru-pelor romane aflate In Bulgaria §i prin protestul indignat at Parlamentului roman'.

In aprilie, cele douA parti se aflau chiar in pragul unei rupturi, a unui conflictarmat, Gorceacov vorbise, Intr -unul din momentele sale de proasta dispozitie, deposibilitatea dezarmarii acestei armate romane care se prefacea cA-i rezista. 0

288

www.dacoromanica.ro

armat'd care a luptat la Plevna sub ochii imparatului Alexandru va putea fidar nu se va lasa niciodatil dezarmata, raspunse Carol I".

Timp de trei luni, Romania folosi toate mijloacele de a scapa de la odezmembrare pe care avea mai mult decit un simplu motiv de a o califica dreptinjusta. Nu intilni in Europa decit simpatii pur platonice; fiecare se gindea laavantajele proprii §i congresul de la Berlin, in care romanii I§i puneau ultimelesperante, nus-a Intrunit in iulie decit pentru a proclama rezultatele, dupe ce toate fusesera binepuse la punct prin tratative separate.

Inca din ianuarie, Austria 1§i justificase atitudinea: credeam ca" voi v-afiTholes asupra acestor probleme cu aliafii voftrO. I s-a obiectat cu naivitate caRusia va ameninta libertatea acelei Dunari pe care diplomatia vieneza gindea sä oconfi§te curind pentru propria-i folosinta ". Dar in luna mai, D. A. Sturdza findtrimis la Pesta, Romania a fost indemnata sa reziste adoptind o atitudine prin caretrebuia sa faciliteze obtinerea unor conditii mai bune pentru anexarea mascata aBosniei §i Hertegovinei la Austria, anexare acceptata Inca din 1876 de Rusia 40.

Tisza declare in Parlamentul maghiar ca imprejurarile apropie Ungaria deRomania". La 4 aprilie, Franz-Iosif insu§i facea in fa ;a lui Bra'tianu venit sa imploreconcursul austriacilor, elogiul patriotismului romanesc, de o reputafie recunoscutdasupra acestui subiect, dar in acela§i timp, recomanda sa inceteze activita fileactuale. In acel moment se credea CA se va putea Intruni chiar la Viena congresulde pace §i vor avea posibilitatea de a-i impune conditii Rusiei victorioase.

Bratianu §i Kogalniceanu au fost deci afteptafi la Berlin pentru ca acelcongres sa nu dezbata nici cel putin rezolutiile a caror extrema delicatete nu puteafi atinsa gra a pune in discutie toate acele probleme asupra carora nu s-au Intelesdecit cu mare greutate. Basarabia nu a fost cedata, ea a fost evacuate; in schimbromanii primira Dobrogea ca pe o cucerire a armelor lor. Pentru a avea frontierade sud a acestei provincii au fost nevoiti sa treaca prin not incercari: in parteaSilistriei au ocupat Arab-Tabia, de unde au trebuit sa se retraga find amenintati cuun atac din partea trupelor ruse§ti ramase in Bulgaria.

Aceasta tail a fost timp de douazeci de ani un cimp de experientediplomatice imperiale. Relatiile cu Romania trebuiau de acum Inainte dominate deaspectul sub care se prezenta la un moment dat, problema bulgara. Dupe caderealui Alexandru de Battemberg, a existat un alt proiect de Unire personals cuRomania, dar de aceasta data el era opera partidei anti-ruse din Principatul vecin.Din fericire, a quat.

Politica lui Gorceacov i-a supravetuit acestuia, o politica teritoriala dura, faranici o conceptie asupra drepturilor rationale nu era decit o continuare a politiciiduse de Nesselrod, colegul lui Metternich §i emul al acestuia. Romania, consideratein afara natiunii pe care o reprezinta care este cea mai numeroasa din sud-estuleuropean, nu putea fi in aceasta maniera de a considera lucrurile decit o simplypiedica, un obstacol ce trebuia indepartat cu prima ocazie.

Natiunea rusk in 1878, protestase la rindul ei, Impotriva acestei atitudinidiplomatice, expriminduli clar opinia conform careia ar fi trebuit puse cusinceritate, bazele unei activitati care ceruse atit romanilor cit §i ru§ilor jertfe desinge, .ca Europa ar fi avut datoria de a-i despagubi cu marimie in aceasta Peninsula

289

§i

rsimicirq

www.dacoromanica.ro

Balcanica unde §i-au reci§tigat reputatia de oameni bravi §i curajo§i. Cum, totu§i, nuexistau relatii continue 'intre cele doua taxi nici chiar relatii economicediplomatiei ii reveni rolul de a le stabili. Atitudinea adoptata de conducatori eidiplomatici la Petersburg impinse Rominia, in ciuda legaturilor strinse ale unuitrecut apropiat, in sfera puterilor centrale din 1884, cu toate ca, nu de mult,atitudinea Frantei fata de interesele africane ale Italiei moderne, care in acela§itimp era oarecum §i creatia ei, ii impinse pe italieni, impotriva oricarei traditii §i inciuda altor interese cu mult superioare, in acelqi cimp german §i maghiar, unde nuexista alt loc pentru natiunile latine decit acela al unei totale izolari, indeaproapesupravegheata.

Nu existau relatii nici pe plan intelectual. Daca romanii au fost printre cei maipatima§i cititori ai acestei literaturi ruse moderne a marilor romancieri, de o adinca§i dureroasa umanitate, faptul trebuie pus pe seama traducerilor franceze care audat literaturii ruse o valoare universals, exercitind o influents profunda asupra a totce s-a scris la not din 1890. Aceasta inriurire binefacatoare, nu poate, bineinteles,puss alaturi de aceea care rind pe rind, a dat unei parti a mi§carii radicale dinRomania caracterul socialist reprezentat, la inceput, de revista Contemporanul dela Ia§i, fondata de un american afiliat la nihilism, apoi cel al noului curent alprietenilor poporului, al narodnicilor. Ace§ti propagatori ai spiritului ceinsuflete§te o parte a societatii ruse nu au atras, urmare chiar a antagonismelor pecare le reprezentau, simpatia meritata de aceasta lume uria§a unde incoltesc, poate,cele mai bune seminte ale viitorului omenesc".

Au trecut trei ani de cind Tarul Nicolae al II-lea a venit la Constanta sa vadace a infaptuit Rominia pe acest pamint al Dobrogei platit in 1877 cu singele §i cumo§tenirea ei ancestrall 0 brutala uzurpare apasa azi [5] chiar asupra locului undes-au intilnit comandantul armatelor de la Plevna §i nepotul lui Alexandru al II-lea;cei care, dupd ce au pustiit acest tinut, it ocupa azi aratind atit ru§ilor cit §i romaniloruitarea ce nu se ru§ineaza de nici o datorie de recuno§tinta. 0 revan§a apropiata vapune capat acestui atentat §i va pronunta pedeapsa necesara.

Aceasta victorie va fi dobindita, in numele celor mai sfinte principii, innumele umanitatii amenintate in drepturile sale §i in viitorul sau, prin eforturilesupreme ale celor doua natiuni care au de luptat, de aceasta data, din toate puterileSi cu tot avintul maselor populare. Ele i§i vor reaminti pentru a fauri legaturi carenu vor mai fi lanturi §i prin urmare vor putea dura de-a pururipentru binele acestuiOrient unde nu metoda germanii slujitii de hoardele bulgare fi turcepi va fi ceacare va infiiptui opera de civilizatie atit de mult intirziata. .57 aceasta civilizatiecomuna va fi mult mai utila pentru intreaga lume decit ideea slava fi diplomatiacu tendintii napoleoniand, rivnind mereu la alte anexiuni, promovatii de germanifi de ucenicii for din Rusia de la Nesselrod pinii la Gorceacov Giers.

NOTE

1. Ibid., pag. 133, 135, nota 1.2. Ibid., pag. 142-143.3. Ibid., pag. 144, nota 1.4. Ibid., pag. 150 urm.5. Ibid., pag. 148.6. Ibid., pag. 154 urm.7. Ibid., pag. 154, nota 1.8. Ibid., pag. 159, nota 1.9. Ibid., pag. 160.

290

§i

§i

- -

pt

www.dacoromanica.ro

10. Aus dem Leben Konig Karls, III, pag. 52.11. Politica externa a Regelui Carol, pag. 162-163.12. Ibid., pag. 165 §i urm.13. Ibid., pag. 146, nota 2.14. Ibid., pag. 168-170, 173-174.15. Ibid., pag. 174-175; Aus dem Leben Konig Karls, III, pag. 89-91.16. Revue de deux mondes, anul 1915, IV, pag. 245 urm.; ns. Buletinul Institutului pentru studiul

Europei sud-occidentale", III, pag. 135 urm.17. Politica Regelui Carol, pag. 173-174, 188.18. Ibid., pag. 175.19. Ibid., pag. 125.20. Ibid., pag. 199.21. Ibid., pag. 199.22. Ibid., pag. 192-196.23. Ibid., pag. 222, nota 1.24. Aus dem Leben Konig Karls, III, pag. 174-175.25. Politica externs a Regelui Carol, pag. 227.26. Ibid., pag. 225.27. Ibid., pag. 228, nota 1.28. Ibid., pag. 235 urm.29. Ibid., pag. 237, nota 1.30. Ibid., pag. 238, nota 3.31. Ibid., pag. 238-239.32. Ibid., pag. 258, nota 1.33. Ibid., pag. 256-266.34. Ibid., pag. 27 (dupe Aus dem Leben Konig Karls, III, pag. 456).35. Aus dem Leben Konig Karls, III, pag. 457.36. Politica externa a Regelui Carol, pag. 273 §i urm.37. Aus dem Leben Konig Karls, IV, pag. 18, 87, 96.38. Ibid., pag. 263. -39. Ibid., pag. 272, 278.40. Ibid., pag. 285.41. Ibid., pag. 288.42. Literatura romana a constituit doar mai recent obiectul unor articole fugitive In Gazeta de

Basarabia" din 1860, 1866, 1867 §i 1868 (prin Hornatki, Tanski §i mai ales Filatov). Cateva paginidin Istoria literaturii universale" de Vladimir Zlatov (vol. III). Cf. Licea, in Neamul rominescliterar, V, pag. 719-721.

[1] La 8 iulie 1876 s-a semnat acordul secret ruso-austro-ungar la Reichstadt prin care cele douAOrli au convenit asupra InlAturarii contradictiilor dintre ele cu privire la statele din Balcani. La 15ianuarie 1877, are loc la Budapesta incheierea unei conventii secrete ruso-autro-ungare prin careAustro-Ungaria promite neutralitatea intr-un eventual razboi ruso-turc, iar Rusia consimte in schimbanexarea Bosniei gi Hertegovinei la Austro-Ungaria, fapt implinit in iulie-octombrie 1878.

[2] La 21 aprilie 1879 a avut loc la Constantinopol semnarea conventiei turco-austro-ungareprin care Turcia a recunoscut anexarea Bosniei §i Hertegovinei de atm Austro-Ungaria.

[3] Prqedintele Consiliului de Miniltri 1i de Finante era Ion C. Bratianu, iar ministrul de razboiera colonelul Gheorghe SlAniceanu fiind vorba de guvemul roman din perioada 24 iulie 1876-24noiembrie 1878.

[4] La 3 martie 1878 s-a incheiat tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (azi Ye0lkoy) care,printre altele, stipula recunoalterea independentei Romaniei, alaturi de cea a Serbiei Ii Muntenegrului,1i autonomia Bulgariei. De asemenea, Turcia ceda Rusie, Dobrogea, care -li rezerva dreptul de a oschimba cu parte a Basarabiei detapta in 1856".

[5] Autorul de refera la situatia Dobrogei de la sfir0tul anului 1916 0 inceputul anului 1917cind aceasta regiune romana era ocupata de trupele bulgare. Bulgaria 1i Turcia au declarat razboiRomaniei la 19 august/lseptembrie 1916 §i chiar In acea zi trupele bulgare pAtrund in Dobrogea. intre19 august/1 septembrie - 24 august/6 septembrie 1916, armata romana rau condusa 1i slab sprilinita dinspate 0 din flancuri este infrinta la Turtucaia. Dezastrul de la Turtucaia" a provocat pierderi grelearmatei romane, murind mii de vieti §i find facuti prizonierii 25.000 de militari. AceastA retragere aromanilor a deschis calea ocupArii Dobrogei de care trupele bulgare.

291

si

0

8i

www.dacoromanica.ro

CUP RINS

Argument editorial

ISTORIA RELATIILOR DINTRE FRANTA $1 ROMANI 3

Introducere 5

CuvInt inainte 8

Capitolul I

Prime le relatii din timpul antichitatii §i a Evului Mediu 9

Capitolul II

Francezii pe Dunarea romanA in timpul cruciadelor din secolul alXV-lea 12

Capitolul III

Negustori §i calAtori francezi in secolul al XVI-lea; Prima pretendentiroman in Franta 15

Capitolul IV

Mercenari, calatori misionari in secolul al XVII-lea 22

Capitolul V

Domnitori fanarioti prieteni francezi in prima jumatate a secolului alXVIII-lea 28

Capitolul VI

Preceptori §i secretari francezi in Moldova §i in Valahia, in secolul alXVIII-lea. Primii scriitori francezi care trateaza despre Principate 31

Capitolul VIIRevolutia franceza romanii 41

Capitolul VIII

Civilizatia francezA tarile dunArene; Relatii politice pia la instau-rarea monarhiei din iulie 46

293

§i

.

1i

Ii

$i

www.dacoromanica.ro

Capitolul IX

Monarhia din iulie §i romanii 52

Capitolul X

Revolutia din 1848 §i emigrantii 65

Capitolul XI

Razboiul Crimeii i Infiintarea Statului roman 74

ISTORIA RELATIILOR ANGLO-ROMANE 87

Relatii IntImplatoare Inainte de secolul al XVII-lea 89

CA latori englezi in secolul al XVII-lea 102

Musafirii englezi In epoca fanariojilor 108

Epoca rena§terii rationale romane 127

ISTORIA RELATIILOR RUSO-ROMANE 155

Prime le forme ale comunitatii ruso-romane 157Prime le relatii politice Intre romani §i ru§i: schimburi de civilizatie 162Comunitatea ruso-romana in actiunea militara aventurierA; Cazacii de pe

Nipru i relatiile for cu romanii 169

Comunitatea culturala ortodoxa Intre ru§i §i romani 174Primele relatii dintre Moldova §i Rusia moscovitA 183

Romanii §i rascoalele din Ucraina 188Petru-cel-Mare §i romanii 196Romanii §i Rusia dupA Petru-cel-Mare 209Proiecte de Impartire a Turciei §i noua interven ;ie rusa la Dunare. Al doilea

razboi al Ecaterinei a II-a §i planurile lui Napoleon in Turcia 229Rusia §i mi§carile constitutionale din Tarile romane TAO. la Unirea Princi-

patelor 251Rusia §i Independenta romaneasca 281

294

www.dacoromanica.ro

Culegere i tehnoredactare computerizataEditura SEMNE

Tiparit la Tipografia SEMNE '94

www.dacoromanica.ro