CONTABILITATE

CONTABILITATE

1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator? Raspuns:

1.prima cerinta este stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale:

baza de calcul se este salariul brut pe ultimele 6 luni, din informatia care s-a dat in problema luam 600 lei/luna * 6 luni = 3.600 lei

apoi se calculeaza media zilnica impartind baza de calcul la nr de zile lucratoare din cele 6 luni adica 3600/132= 27,27

contributia de asigurari sociale se calculeaza in felul urmator 35% din salariul mediu adica 2022*35/100=708 si fiind doar 10 zile de concediu de boala 708/22*10=322 *20.8%= 67 lei,

iar pentru zilele lucrate cele 12 zile se calc 850*20.8%=177 lei .

Total contributie datorata de angajator este de 244 lei

Nota contabila :

6451 Contributia entitatii la asig sociale= =4311Contributia unitatii la asig sociale 244 lei.

baza de calcul se este salariul brut pe ultimele 6 luni, din informatia care s-a datin problema luam 600 lei/luna * 6 luni = 3.600 lei apoi se calculeaza media zilnicaimpartind baza de calcul la nr de zile lucratoare din cele 6 luni adica 3600/132=27,27 contributia de asigurari sociale se calculeaza in felul urmator 35% dinsalariul mediu adica 2022*35/100=708 si fiind doar 10 zile de concediu de boala708/22*10=322 *20.8%= 67 lei, iar pentru zilele lucrate cele 12 zile se calc850*20.8%=177 lei .Total contributie datorata de angajator este de 244 leiNota contabila :6451 Contr, entitatii la asig sociale=4311Contr. unitatii la asig sociale 244 lei

2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc. Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei. Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri.

Raspuns:

1.Drepturi de personal neridicate nregistrate n contabilitate

% = 426 Drepturi de personal neridicate 2000 lei

421Personal-salarii datorate 1750 lei423Personal-ajutoare materiale datorate 250 lei

Achitarea ulterioar a salariului de 900 lei dup 2 ani:

426Drepturi de personal neridicate= 5311Casa in lei 900 lei

Prescrierea pentru restul drepturiloe de personal care nu sunt ridicate n termenul legal426Drepturi de personal neridicate= = 7588Alte venituri din exploatare 1.100 lei

a) Drepturi de personal neridicate inregistrate in contabilitate% = 426 2.000421 Drepturi de personal neridicate 1.750423 250Personal ajutoare materiale datorateb) Achitarea ulterioar a salariului de 900 lei dup 2 ani426 = 5311 900 leic) Prescrierea pentru restul drepturiloe de personal care nu sunt ridicate in termenul legal426 = 7588 1.100 leiAlte venituri din exploatare

3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei. Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai, nregistrndu-se n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

Raspuns:

Cheltuieli salariale privind avantajele acoradte salariailor n natur

641 Cheltuieli cu salariile personalului = = 421 Personal-salarii datorate 3000 lei

Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor n natur acordate 421 Personal-salarii datorate = = 701 Venituri din vnzarea produselor finite 3000 lei Descrcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje n natur:711Variatia stocurilor = 345Produse finite 3000 lei

4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei.

Raspuns:

Receptia marfurilor importate:

Pretul extern: 15000 eur*4,25/eur = 63750 leiPretul transportului: 1200 eur*4,25/eur = 5100 leiTaxele vamale datorate: 15000 eur *10% *4,25/eur = 6375 lei

Ct 371Marfuri = ct 401 Furnizori 63750 lei

Ct 371Marfuri = ct 401 Furnizori 5100 lei

Ct 371Marfuri = ct 446Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate 6375 lei

Tva-ul:

(63750 lei + 6375 lei) = 70125 lei * 19% = 13323,75 lei

Achitarea tva-ului:

Ct 4426Tva deductibil = 5121Conturi la banci in lei 13323,75 lei

5. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: - profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei; - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei; - alte rezerve 2.000 lei; - de prime legate de capital 700 lei; - de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.Rspuns:- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei456 = 1012 500 lei- profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei117 = 1012 1500 lei-alte rezerve 2000 lei1068 = 1012 2000 lei-de prime legate de capital 700 lei104 = 1012 700 lei-de rezerve din reevaluare in plus 300 lei105 = 1065 300 lei1065 = 1012 300 lei

Rezolvare:Incorporarea profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei457=456 500lei456 = 1012 500 leiIncorporarea profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei117 = 1012 1500 leiIncorporarea altor rezerve 2000 lei1068 = 1012 2000 leiIncorporarea de prime legate de capital 700 lei104 = 1012 700 leiIncorporarea de rezerve din reevaluare in plus 300 lei105=1012 300lei

FISCALITATE

Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal.

Raspuns:

Art. 206^19 Cod Fiscal:

(1) n ntelesul prezentului capitol, energia electrica este produsul cu codul NC 2716.(2) Energia electrica va fi supusa accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul furnizarii energiei electrice catre consumatorii finali.(3) Prin derogare de la prevederile art. 206^5, nu se considera ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, n limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare n Domeniul Energiei.(4) Operatorii economici autorizati n domeniul energiei electrice au obligatia de a se nregistra la autoritatea competenta, n conditiile prevazute n normele metodologice.(5) Atunci cnd energia electrica este furnizata n Romnia de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este nregistrat n Romnia, acciza devine exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie sa fie nregistrata la autoritatea competenta din Romnia.Art. 137.Cod FiscalBaza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii(1) Baza de impozitarea taxei pe valoarea adaugataeste constituita din:a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii altele decat cele prevazute la lit. b) si c),din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;b) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;c) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (4) si (5), transferul prevazut la art. 124 alin. (10) si achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevazute la art. 127 alin. (2) si (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau a unor bunuri similare sau, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii sau achizitiei. In cazul in care bunurile reprezinta active corporale fixe, pretul de cumparare sau pretul de cost se ajusteaza conform procedurii stabilita prin norme metodologice;d) pentru operatiunile prevazute la art. 125 alin. (4), suma cheltuieilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarii de servicii;e) in cazul schimbului prevazut la art. 126 si in general atunci cand plata se face partial sau integral in naturasau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea de piata pentru respectiva livrare..Valoare de piata inseamna suma pe care un client ar trebui sa o plateasca furnizorului/prestatorului la pretul pietei stabilit in Romania la data livrarii de bunuri / prestarii de servicii, in conditii de concurenta loiala pe piata, pentru a obtine bunurile sau serviciile respective.(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:a) impozitele si alte taxe,daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptiataxei pe valoarea adaugata;b)cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau prestarile de servicii in cauza se considera cheltuieli accesorii.(3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturilesi alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilorsi facturate la data exigibilitatii taxei;b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;c) dobanzile perceputedupa data livrarii sau prestarii pentruplati cu intarziere;d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuiasau sume primite in numele si in contul unei alte persoane;f) toate taxele sau alte sume care sunt impuse consumatorului final de catre autoritatile publice locale prin intermediul furnizorilor sau prestatorilor.Art. 138.Ajustarea bazei de impozitareBaza de impozitarese reduce in urmatoarele situatii:a)daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;b) incazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate,in conditiile anularii partiale sau integrale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza declarata printr-o sentinta definitivasau in urma unui arbitraj, sau in cazul in care exista un acord scris intre parti;c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelaltereduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;d) in cazul in care contravaloarea bunurilorlivrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisaincepand cu data declararii falimentului.In sensul acestui titlu, data declararii falimentului este data pronuntarii hotararii judecatoresti finale de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.e) incazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.Art 1381. Baza de impozitare pentru o achizitie intracomunitara(1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 127 alin. (1), baza de impozitare se constituie pe baza acelorasi elemente care sunt utilizate in cuprinsul art. 137 alin. (1) pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrarea acelorasi bunuri pe teritoriului Romaniei. In cazulunei achizitii intracomunitare de bunuri conformart. 127, alin. (2), lit. a), baza de impozitare se determina in conformitate cu prevederile art. 137, alin. (1), lit. c).(2)Baza de impozitare cuprindeorice accize platite sau datorate in alt Stat Membru decat Romania de persoana ce efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurile achizitionate. Prin exceptie, in cazul in care accizele sunt rambursate persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate in Romania se reduce proportional.Art. 139.Baza de impozitare pentru import(1) Baza de impozitare este valoarea in vama a bunurilor,stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adaugaorice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate in afaraRomaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu exceptia taxei ce urmeaza a fi perceputa.(2) Baza de impozitare cuprindecheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse inbaza de impozitarestabilita conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania,sau, in absenta unor astfel de documente, primul loc de descarcare al bunurilor in Romania.Cantitate : 90 kwhPret unitar: 0,3840 lei/kwhValoare consum: 90 kwh*0,3840 lei/kwh=34,56 lei (fara tva)Accize: 0,2 lei*90 kwh = 18 lei(fara tva)

Tva factura: (34,56 lei+18 lei)* 24% =12,61 lei

Total factura: 52,56 lei (prt consum fara tva)+ 12,61 lei(tva) = 65,17 lei

TVA aferenta energiei electrice consumata = 90 kw x 0,3840 lei x 24%=8,2944 leiTVA aferenta accizei necomerciale = 0,2 lei * 24% = 0,048 leiTOTAL TVA = 8,3424 lei

Rezolvare:

Servicii facturate U.M. Cantitate Pret unitar fara TVA lei Valoare fara TVA TVA 24%Energie Activa KWH 90 0,3840 34.56 8.29Acciza KWH_A 90 0,2 18 4.32

Total 52.56 12.61din care accize 18 4.32Factura curenta 65.17 lei

Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun. Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.Rezolvare:

CAP III Impozitul la titeiul din productia interna-------------

Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

ART. 215 - Dispozitii generale

(1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datoreaza bugetului de stat impozit in momentul livrarii.

(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.

(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2) asupra cantitatilor livrate.

(4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data efectuarii livrarii.

-----------

Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.

Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

ART. 216 - Scutiri

Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici producatori.

ART. 217 - Declaratiile de impozit

(1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.

(2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre operatorii economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro 35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro

Raspuns 2

Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate.Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul euro estestabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene .35500 litri*0.741=26305.50 Kg35500 litri*0.740=26270 kgTotal=26305.50+26270=52.575,50 kgTotal tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 toneAtunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x3,5334 le i / euro ==743, 08 RON

Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilorin sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata.Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . nu i se acorda nici o deducere suplimentara pentruNevasta

Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?

pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei.- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoareatranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000 lei120000 * 2% = 2400 leiArt 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se aflabunurile imobile ce au facut obiectul instrainari

1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.

Marja profitului = Pret vanzare pret cumparare = 13000Pret vanzare = 75000Pret cumparare = 62 000TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516

Raspuns 2

75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tvaTva colectat = 18.000 lei

n scopul aplicrii art. 152/2 alin. (13) i (14) din Codul fiscal baza deimpozitare pentru livrrile de bunuri crora li se aplic aceeai cot de taxeste diferena dintre totalul marjei de profit realizat de persoana impozabilrevnztoare i valoarea taxei aferente marjei respective.Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei 62.000 lei) = 13.000 lei- Cota de TVA aplicabila = 24%- TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei- Baza de impozitare ( 13.000 lei 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 1500

Amortizare 100

Cheltuieli cu dobnzi 200

Impozit pe profit 60

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere

Ratele de solvabilitate : Solvabilitatea generala = active totale / datorii totale = 43.500 / 13.500 = 3,22 ( normal > 2)Situatia este buna , valoarea indicatorului fiind > 2Solvabilitatea patrimoniala ( autonomia financiara ) = capital propriu / capital total = 30.000/43.500= 0,69 ( este o valoare favorabila )

Ratele de rentabilitate : Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375 ( presupunem cota de impozit pe profit = 16%)Rata rentabilitatii economice ( rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 = = 375 / 43500 *100 = 0,86%Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60 ) / 30.000 * 100 = 1,05 %Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 5.000 = 0,04 sau 4$Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 = = 375 / 1500 * 100 = 25%Se mai pot constituii rate de rentabilitate in care : La numarator putem avea o forma de efect : - rezultat inaintea impozitarii ; - profit net ; - profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare ; - profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare ala numitor ( masoara efortul ) putem avea :- resurse consumate , avansate , ocupate sau elemente ale acestora cum sunt : active imobilizate active totale active de exploatare Profit inaintea impozitarii Profit net profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare profit net + impozit pe profit + cheltuieli financiare + cheltuieli de amortizare375 375-60 = 315 315+60+200=575 315+60+200+100=675

Active imobilizate 40.000 (375/40.000)*100=0,937 (315/40.000)*100=0,787 (575/40.000)*100=1,437 (675/40.000)*100=1,687Active totale 43.500 (375/43.500)*100=0,862 (315/43.500)*100=0,724 (575/43.500)*100=1,321 (675/43.500)*100=1,5523.500 (375/3.500)*100= 10,71 (315/3.500)*100= 9 (575/3.500)*100= 16,428 (675/3.500)*100= 19,285

Rata rentabilitii cheltuielilor (RRC) pune n eviden eficiena consumuluitotal de resurse exprimat prin cheltuieli i se determin prin raportarearezultatului net al exerciiului (RNE) la cheltuielile totale ale entitii (CT)RRC = (RNE / CT) x 100 = (1.400 / 3.400) x 100 = 41,17 %Conform IFRS solvabilitatea financiar se refer la disponibilitile denumerar pe o perioad mai lung de timp n care urmeaz se onorezeangajamentele financiare scadente.Solvabilitatea financiar reprirezint capacitatea elementelor deactive de a onora datoriile entitii indiferent de exigibilitate. Riscul deinsolvabilitate trebuie apreciat n strns legtur cu riscul de faliment saude insolven a entitii.

Rezolvare:Ratele de solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =2.300 / 4.000 = 0.58Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acopeririidatoriilor curente din activitatea curentSolvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capitalpropriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic de1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achitadatoriile pe termen scurt, mediu i lung)Ratele de rentabilitate:Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =375(presupunem cota de impozit pe profit = 16%)Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit /active totale * 100 == 375 / 4000 *100 = 9.38%Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 =(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000=0.2Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /cheltuieli de exploatare * 100= 375 / 1500 * 100 = 25%

INDICATORI DE RENTABILITATE SUNT URMARORIIrentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afacerirentabilitatea financiara = profit net / capital propriurentabilitatea economica = profit brut / capital investitrentabilitatea activelor = cifra de afaceri / total activeINDICATORI DE SOLVABILITATErata solvabilitatii generale = active totale / datorii totalesituatia neta = capitaluri proprii = total active total datoriiDeoarece datele oferite sunt insuficiente indicatorii solicitati nu au putut fii calculaticonform cerintelor.

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilorexigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:a. Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilor potentialeasociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel:RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt)RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catreactivul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante sisursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active maimari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalulpermanent pentru finantarea exploatarii.Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa rata a fondului derulment( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat:RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat)Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pelanga obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent.Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii petermen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare devariabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata derotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.b. Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele circulante, acesteaconstituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale:RSP = (Activ circulant Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau:RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt dincreante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cuprudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarulde clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora orata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea.c. Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele cele mailichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt:RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3.Interpretarea ratei trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile dedesfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv osolvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai putinperformanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate, nu este ogarantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazutaa ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibruluifinanciar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valoride plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor latermen.Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alterate in vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare(RAF).RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu)Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, apreciereasolvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumiteorganisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv.Activul net contabil > . Pasiv.Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datoritaaprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului(duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor.38Rata rentabilitatii economice, (Rre) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilorinvestite. Capitalul investit este alcatuit din capitalul propriu si imprumuturile pe termen scurt,mediu si lung ale societatii.Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament dineconomie (rata medie a dobanzii) si al riscului pe care si l-au asumat furnizorii de capital. Dacarentabilitatea economica este mai mare decat rata dobanzii la imprumuturi, atunci intreprindereapoate beneficia de efectul de levier.Rre =( Rezultatul brut al exercitiului / Capitaluri investite) * 100Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca doua conditii: Sa fie la nivelul ratei medii a dobanzii si al riscului economic si financiar asumatde catre furnizorii de capital (actionari, creditori) Sa fie mai mare decat rata inflatiei pentru a putea pastra valoarea economica aunitatii.Rentabilitatea economica bruta Rreb reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Eaarata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit.Rreb = (Excedentul brut de exploatare / capitaluri investite) * 100Rentabilitatea economica neta Ren reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii acapitalurilor investite. Ea arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit.Ren = (Rezultatul exploatarii / Capitaluri investite) *100

2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos: Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 1000

Producia vndut 18000

Producia stocat 2500

Subvenii de exploatare 2000

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2500

Costul mrfurilor vndute 700

Cheltuieli salariale 10000

Cheltuieli cu amortizarea 600

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurri sociale 1200

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400

Impozite i taxe 300

Venituri din dobnzi 200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200

Cheltuieli cu dobnzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100

Impozit pe profit 300

Rata de distribuire a profitului 40%

Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatiafinanciara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilorfactori de productie.SIG sunt in mare parte indicatori in cascad.Marja comercial exprim rezultatul operaiunilor devanzare/cumprare de mrfuri.MC< 0 arat c rezultatul obinut este nefavorabil.Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca sievolutia ei in timp s fie favorabil.Cauzele descresterii marjei comerciala tin demanagementul( general sau cel puin financiar sau comercial)nesatisfctor; riscul este ca societatea s fie absorbit de concureni,de conjunctura nefavorabil mai mult sau mai puin generalizat (ocriz economic, o depresiune/recesiune) sau de de politicile ei devanzri, de pre, de pia care sunt ineficiente i trebuie schimbate(promovarea unui nou produs/serviciu, imbuntirea stilului depromovare, a organizrii desfacerii).Producia exerciiului exprim valoarea activitii de baz asocietii concretizat in produse finite fabricate sau in curs defabricaie stocate sau deja vandute. Este specifica societatilorindustriale.In analiza PE este important nu doar dinamica ei, ci mai alesdinamica structurii ei pe componente: creterea ponderii PS vdete o politic de vanzri ineficient; creterea ponderii PI vdete o cretere a ciclului de fabricaiesau a autoconsumului cu efecte in scderea cifrei de afaceri.Valoarea adaugata reprezint valoarea creat de factorii deproducie care concur la activitatea intreprinderii.Valoarea adugat redusa poate rezulta :- din productivitate redus;- din consumuri specifice mari;- randament sczut al capitalului tehnic (fix);- politic comercial neadecvat;- costuri mari ale factorilor de producie- costuri salariale mari- impozite i taxe mari.Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banestidin care se vor plati datoriile catre stat, catre creditori si actionari,catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita sumapentru autofinantare.Ec. LUCIANA TANDEA 20RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILExcedentul brut de exploatare reprezint acel rezultat carepermite finanarea investiiilor, remunerarea surselor externe,remunerarea acionarilor i autofinanarea.Analiza excedentului brut al exploatrii evideniaz rolul pe careacest indicator il are asupra intreprinderii:- permite msurarea performanelor economice a intreprinderiiprin calculul indicatorilor relativi ai rentabilitii (rata marjei brute aexploatrii, rata rentabilitii economice)- permite acoperirea obligaiilor intreprinderii, dac nivelulindicatorului este suficient de mare. In acest caz se vor putearambursa imprumuturile i plti dobanzile aferente, se vor putea reinnoiimobilizrile pe seama amortizrii i se vor acoperi riscurile dinprovizioanele constituite. Diferena va fi distribuit statului (impozit peprofit), acionarilor (dividende) i intreprinderii (autofinanare).- excedentul brut al exploatrii este independent de de politicafinanciar a intreprinderii (nu este influenat de structura financiar aintreprinderii care modific nivelul cheltuielilor i veniturilorfinanciare), de politica de investiii (reflectat in amortizare), depolitica de provizioane (nu ia in considerare provizioanele), de politicade dividend (reflectat in repartizarea profitului net), de politica fiscal(nu ia in considerare modul de calcul al impozitului pe profit) i deelementele extraordinare ale activitii desfurate (rezultatulextraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflect rezultatul exploatriiobinut doar din efortul propriu al intreprinderii.Rezultatul exploatrii reprezint acel rezultat care permiteremunerarea acionarilor i autofinanarea.Rezultatul curent inaintea impozitrii reprezint rezultatulexploatrii corectat cu cel din activitatea financiarRezultatul excepional reprezint rezultatul operaiunilor cucaracter excepional. Pune in eviden fluxurile financiare care rezultadin operaiuni care nu au legtur direct cu obiectul normal deEc. LUCIANA TANDEA 21RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILactivitate al intreprinderii. Operaiunile din aceast categorie au uncaracter accidental.Rezultatul net al exerciiului reprezint rezultatul rmas ladispoziia societii pentru crearea resurselor financiare proprii pentrudezvoltare i remunerarea acionarilor.Capacitatea de autofinanare (CAF) este indicatorul carereflect potenialul financiar determinat de activitatea rentabil a uneiintreprinderi la sfaritul unei perioade, destinat s remunerezecapitalurile proprii (prin dividende), s finaneze dezvoltarea viitoare(prin partea din profit repartizat pentru constituirea rezervelor)precum i s menin i s reinnoiasc activele corporale (prinamortizri).Capacitatea de autofinanare nu reprezint propriu-zis un soldintermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut alexploatrii (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatrii (EBE), care serefer la numai la activitatea de exploatare, CAF ine cont de toatelaturile activitii intreprinderii (de exploatare, financiar iextraordinar). Inseamn c fa de EBE, capacitatea de autofinanareconstituie un indicator mai global al performanelor intreprinderii.CAF reprezint surplusul monetar net global, efectiv saupotenial, degajat de ansamblul operaiunilor de gestiune in cadrul uneianumite perioade, care rmane la dispoziia intreprinderii pe termenlung. Caracterul net se explic prin determinarea acestui indicatordup deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptulc este degajat de intreaga activitate a intreprinderii.Calculul CAF:a) metoda deductiva:INDICATORI U.MExcedentul brut din 5500Ec. LUCIANA TANDEA 22RAPORT STAGIU 2010 EXPERT CONTABILexploatare(EBE)(+)Venituri financiare(+)Alte venituri din exploatare400600(-)Cheltuieli financiare(-)Alte cheltuieli din exploatare900400(-)Impozit pe profit 300(=)Capacitatea deautofinantare(CAF)4900b)metoda aditiva:INDICATORI U.M.Profit net 4100(+)Cheltuieli cu amortizarile siprovizioanele800(=)Capacitatea de autofinantare 4900Rate de rentabilitateRatele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care seapreciaz sub form relativ situaia profitabilitii sau a capacitiiintreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitii sunt printre ceimai importani indicatori prin care se apreciaz eficiena general aactivitii unei intreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute caurmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare,producie i desfacere.Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea maimulte forme de exprimare, in funcie de modul de raportare a unuiindicator de efecte sau rezultate obinute (profitul, EBE sau aliindicatori pariali ai rentabilitii) la un indicator de flux global alactivitii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adugat)sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obinerearezultatului respectiv (ca indicatori de efort).Dup criteriul funcional, ratele rentabilitii se pot clasifica in:- rate ale rentabilitii economice;- rate ale rentabilitii financiare;- rate ale rentabilitii resurselor consumate;Rata rentabilitii economice evideniaz eficienacapitalurilor investite (proprii i imprumutate) i trebuie s fiesuperioar ratei inflaiei.In termeni reali rata rentabilitii economicetrebuie s remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime derandament din economie respectiv rata medie a dobanzii laobligaiunile emise de stat.Rata rentabilitii economice brute nominale i nete nominale suntsuperioare ratei inflaiei.Rata rentabilitii financiare msoar randamentulcapitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Aceast ratrenumereaz proprietari prin acordarea de dividende.

Raspuns 2

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalulVA= MC+QE-Consumuri intermediareMC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500VA=300+20500-(2500+200)=18100EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea Ch cu provizioanelept exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500RN=7500-300 =7200ICAF = EBE+Alte venituri din exploatare-Alte cheltuieli pentru exploatare+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti dinsubventii virate asupra rezultatului exercitiului )-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )-Impozitul pe profit14CECCAR - Filiala ConstantaCAF = 8600+0-0+400-800-300=7900II CAF= RN+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate-Ven. din provizioane+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate-Venituri din vanzarea activelor-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiuluiCAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020Dividende =7200*40%=288015Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? -Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.

Consiliul de supraveghereLegea nr. 31/1990 stabileste ca, consiliul de supraveghere este format din celputin 3 membri si cel mult 11 membri,numarul acestora fiind stabilit prin actulconstitutiv. Consiliul de supraveghere este condus de un preedinte, ales de consiliu,dintre membrii sai. Membru al directoratului poate fi atat o persoana fizica cat si opersoana juridica. Persoana juridica numita in functia de membru al consiliului desupraveghere are obligatia de a desemna o persoana fizica,reprezentant permanent.Persoana fizica,reprezentant permanent,are aceleasi drepturi si obligatii ca simembrul consiliului de supraveghere persoana fizica.Insa,raspundereareprezentantului nu inlatura raspunderea solidara a persoanei juridice pe care oreprezinta. Persoana fizica, membru al consiliului de supraveghere,cat si persoanafizica,reprezentant permanent al unei persoane juridice,poate exercita in acelasi timpmaxim 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiunicare au sediul pe teritoriul Romaniei.Calitatea de membru al consiliului de supraveghere nu o poate detinepersoana care este declarata incapabila,potrivit legii sau care a suferit condamnaripentru savarsirea de fapte prevazute la art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990. Membriiconsiliului de supraveghere nu pot fi in acelasi timp si membri ai directoratului.Totodata,pe timpul exercitarii mandatului, membrii consiliului de supraveghere nupot avea contract de munca cu societatea. Raporturile dintre membrii consiliului desupraveghere si societate sunt reglementate de regulile privitoare la mandat si deart.72 din Legea nr. 31/1990.E.1.Desemnarea membrilor consiliului de supraveghereMembrii consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea generala aactionarilor.Exceptie fac primii membri,care sunt numiti prin actul constitutiv.Membrii consiliului de supraveghere sunt nominalizati de membrii existenti aiconsiliului de supraveghere sau de catre actionari.Persoana nominalizata pentru functia de membru al consiliului desupraveghere trebuie sa accepte in mod expres aceasta functie.Totodata,aceastapersoana are obligatia de a incheia o asigurare pentru raspundere profesionala.E.2.Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghereAceasta durata se stabileste prin actul constitutiv si nu poate depasi 4 ani.Incazul in care prin actul constitutiv nu se dispune altfel, membrii directoratului pot firealesi. De mentionat faptul ca,in privinta primilor membri ai consiliului desupraveghere, durata mandatului nu poate depasi 2 ani.E.3. Remunerarea membrilor consiliului de supraveghereRemunerarea membrilor consiliului de supraveghere se stabileste prin actulconstitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor.E.4.Atributiile consiliului de supraveghereLegea nr. 31/1990 mentioneaza principalele atributii ale consiliului desupraveghere,astfel:numirea i revocarea membrilor directoratului;supravegherea si exercitarea controlului asupra activitii directoratului;raporteaza anual adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea desfasurata; verifica conformitatea cu legea,actul constitutiv si hotararile adunarii generale aoperatiunilor de conducere a societatiiConsiliul de supraveghere nu poate avea atributii de conducere,insa prinactul constitutiv se poate mentiona ca anumite operatiuni se pot face numai cuacordul consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere suntobligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor si sa-si exercite mandatul ininteresul societatii. Daca, intr-o anumita operatiune, un membru al consiliului desupraveghere are interese contrare societatii,el este obligat sa nu ia parte la deliberaresi sa informeze despre acest lucru.Consiliul de supraveghere se ntrunete ori de cte ori este necesar, dar celpuin o dat la 3 luni. Locul ntrunirii este sediul societii .Convocarea consiliului desupraveghere se face de ctre preedintele acestui organism, care stabilete ordinea dezi , asigura informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordineade zi si prezideaza intrunirea consiliului.. Consiliul de supraveghere este convocat ila cerea motivata a cel putin doi dintre membrii si, cerere care-l obliga pepreedintele consiliului sa-i dea curs.Aceast convocare va avea loc in termen de 15zile de la data cererii. Daca presedintele nu da curs cererii de convocare aconsiliului,autorii cererii pot convoca ei consiliul,stabilind si ordinea de zi a sedintei.La edina consiliului de supraveghere pot fi convocati si membrii directoratului, frca acetia s aib drept de vot sau s exercite un control preventiv asupra deciziilorconsiliului. Ei pot fi doar consultai n legtur cu problemele ce fac obiectuldezbaterilor.Potrivit Legii nr. 31/1990, pentru valabilitatea deciziilor consiliului desupraveghere este necesar prezena a cel puin jumtate din numrul membrilorconsiliului, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. Deciziileconsiliului de supraveghere se iau cu majoritatea absolut a membrilor prezeni.Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preedintelui consiliului se iau cumajoritatea membrilor consiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fireprezentati numai de alti membri ai consilului, cu meniunea c un membru prezentpoate reprezenta un singur membru absent.In caz de paritate a voturilor,presedinteleare votul decisiv.Desfurarea edinei consiliului de supraveghere se face sub conducereapreedintelui consiliului.Problemele care fac obiectul ordinii de zi sunt discutate demembrii consiliului, care iau i deciziile ce se impun.La fiecare edin a consiliului se ntocmete un proces-verbal care cuprindenumele participantilor, ordinea de zi,ordinea deliberarilor , deciziile luate, cuprezentarea numrului de voturi ntrunite i a opiniilor separate exprimate. Procesulverbalva fi semnat de presedintele de sedinta si de cel putin un membru prezent alconsiliului.Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunareagenerala a actionarilor,hotararea fiind luata cu o majoritate de cel putin doua treimidin numarul voturilor actionarilor prezenti.Potrivit Legii nr. 31/1990, membrii consiliului de supraveghere raspundpentru respectarea obligatiilor asumate prin actul de numire , pentru cele prevazute laart.72 din Legea nr. 31/1990 si raspund solidar pentru cazurile prevazute la art.73 din136Legea nr. 31/1990. Actiunea in raspundere impotriva membrilor consiliului desupraveghere are loc potrivit art.155 din Legea nr. 31/1990.

2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numrmai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar

b).In acest scop societatea va avea 3 cenzori si 3 supleanti, alesi la inceput de adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani.c).Cel putin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil.d).Majoritatea cenzorilor si a supleantilor trebuie sa fie cetateni romani.e).Cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili.f).Cenzorii sunt obligati sa depuna a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.g).Nu pot fi cenzori:-rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;-persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;-persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor art.135 din Leg. 31/1990h).Cenzorii sunt obligati:-sa supravegheze gestiunea societatii;-sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite, daca registrele societatii sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil;-sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;-sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori;-sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;-sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;-sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori.

- Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

n conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil. n acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective principale: a) operaiunile legate de nregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c rezultatele inventarierii sunt cuprinse n bilanul contabil anual; c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evidenei analitice i sintetice a elementelor patrimoniale; d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre contabilitatea sintetic i cea analitic; f) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea normelor metodologice cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale; g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale n vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este ntocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; i) stabilirea n conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor la destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie; j) situaia creditelor i a altor mprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care sunt proprietatea societii comerciale sau care au fost primite n gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, n mod regulat, a garaniei de ctre administratori; m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie ndeplinite de administratori i de lichidatori; n) alte sarcini prevzute de actele normative n vigoare. Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunotin administratorilor neregularitile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinar sau extraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul s insereze n ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.

- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin:a) micorarea numrului de aciuni sau pri sociale;b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale;c) dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor.(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cnd reducerea nu este motivat de pierderi, prin:a) scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele datorate;b) restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egalpentru fiecare aciune sau parte social;c) alte procedee prevzute de lege.Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale aaciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur.

CAPITOLUL II - Reducerea sau majorarea capitalului socialArt. 207(1) Capitalul social poate fi redus prin:a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;c) alte procedee prevazute de lege.Art. 208(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).__________Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 142 din Legea nr. 441/2006.- Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 3^1 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008.- Alineatul (5) a fost introdus prin art. I pct. 3^2 din O.U.G. nr. 52/2008, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 284/2008.Art. 209Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.Art. 210(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.Art. 211Abrogat.__________Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 49 din O.U.G. nr. 82/2007.Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;b) denumirea si sediul societatii;c) capitalul social subscris si varsat;d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;g) obligatiunile emise de societate;h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.(3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.__________Litera d) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 144 din Legea nr. 441/2006.- Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 50 din O.U.G. nr. 82/2007.Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.__________Articolul a fost modificat prin art. I pct. 145 din Legea nr. 441/2006.Art. 214In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.__________Articolul a fost modificat prin art. I pct. 51 din O.U.G. nr. 82/2007.Art. 215(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.(2) Aporturi in creante nu sunt admise.(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.__________Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 147 din Legea nr. 441/2006.Art. 216(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.__________Articolul a fost modificat prin art. I pct. 148 din Legea nr. 441/2006.- Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 52 din O.U.G. nr. 82/2007.Art. 216^1Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.__________Articolul a fost introdus prin art. I pct. 149 din Legea nr. 441/2006.Art. 217(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.__________Articolul a fost modificat prin art. I pct. 150 din Legea nr. 441/2006.Art. 218Abrogat.__________Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 151 din Legea nr. 441/2006.Art. 219(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.__________Articolul a fost modificat prin art. I pct. 152 din Legea nr. 441/2006.Art. 220(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.Art. 220^1(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.__________Articolul a fost introdus prin art. I pct. 153 din Legea nr. 441/2006.- Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 53 din O.U.G. nr. 82/2007.Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.

3. Cine pot fi lichidatorii?Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice saureprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiilelegii.(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cumembrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului sipasivului societatii, si sa le semneze.(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat deadministratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toateoperatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit1. sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.Lichidatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii persoane fizice saureprezentanii permaneni - persoane fizice -ai societii lichidatoare trebuie s fie lichidatoriautorizai.Lichidatorii au aceeai rspundere ca i administratorii. Lichidatorii i ndeplinescmandatul lor sub controlul cenzorilor.Administratorii sunt obligai s-i continue mandatul pn la intrarea n funcie alichidatorilor.Pot fi acionai n judecat ca reprezentani ai societii comerciale n interesulacesteia, dar numai pentru actele de lichidare.Lichidatorii trebuie s fac tranzacii n numele societii, s lichideze i sncaseze creanele societii, chiar n caz de faliment al debitorilor, dnd chitan.

Lichidarea reprezint ansamblul de operaii economice i financiare determinate dedizolvarea sau falimentul judiciar al unei societi comerciale.n vederea lichidrii societilor comerciale se va numi un lichidator. Lichidatoriisunt persoane nsrcinate s organizeze i s conduc operaiunile de lichidare.* Drepturile i obligaiile lichidatorilorLichidatorii au urmtoarele obligaii :- s fac un inventar i s ncheie un bilan care s constate situaiaexact a activului i pasivului societii;- s pstreze patrimoniul societii, registrele ce li s-au ncredinat deadministratori i actele societii ;21- s ntocmeasc un registru cu toate operaiunile lichidrii.Lichidatorii au urmtoarele drepturi :- s execute i s termine operaiunile de comer cu privire lalichidare;- s stea n judecat n calitate de reclamant sau de prt n interesullichidrii patrimoniului societii ;- s vnd prin licitaie bunurile mobile i imobile ale societii, sfac tranzacii.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

I.1. Inventarierea procedeu al metodei contabilitatii

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unittilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind diferite criterii:

A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:

1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in ntreprindere: mijloace fixe, materiale, marfuri2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare decontare (clienti-debitori). Ea se face pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare.3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare transformare (productie neterminata, cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie.4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea.

B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:

1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii.2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite feluri de mijloace economice din unitati.

C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:

1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa.2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna, decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse.3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala.4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.

D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:1. Inventarierea totala consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale cuprinse in inventariere.2. Inventarierea prin sondaj consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de mijloace economice.

E. Dupa scop, inventarierea poate fi:1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta mijloacelor economice si a surselor agentilor economici2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.

In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege. Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.

I.3. Obiectul inventarierii

Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de: Elementele patrimoniale proprii Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv. Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau custodie, spre vanzare in consignatie Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare) Bunurile in curs de aprovizionare Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.

CAPITOLUL IIETAPELE INVENTARIERII

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. n decizia de numire se mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor. La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societile comerciale al cror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii.Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaiunilor de inventariere.Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute n prezentele norme.Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie, listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.

II.1. Pregatirea inventarierii

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele:a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca: gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare; are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente; are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta; are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente; a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale; detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa; are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate; gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si iesire a bunurilor in/din gestiune.b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariatec) sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea;e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii; sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si tampila unitatii si sa le pastreze in siguranta;f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune;g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor;

II.2. Desfasurarea inventarierii

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru bunurile necorporate (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita valuare de inventar. Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri. Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare.

II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in contabilitate. Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 704/1993. Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere:

Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar

Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar

In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate. Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de Contabilitate.

Pentru elementele de activ: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare; diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul in care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, cand deprecierea este reversibila, mentionandu-se valoarea lor de intrare;

Pentru elementele de pasiv: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion, mentionandu-se la valoarea lor de intrare; diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele modalitati: 1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate.

Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc. plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni; compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu.Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu minus.Metodologia de compensare:Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati, pe cheltuialile intreprinderii.In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta: plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului nu; minusuri valorice in situatia inversa.Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa gestionarului.In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, format astfel: - pretul de cumparare practicat pe piata (+) taxele nerecuperabile (+) cheltuieli de transport aprovizionare (+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune.

Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:

Iesirile de stocuri = S.I. + intrarile de stocuri - S.F.

Unde - S.I. reprezinta soldul initial - S.F reprezinta soldul finalCalitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

MINUSURILE DE INVENTAR 1. MINUSURI CANTITATIVE:

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate iesirilor de bunuri (scaderi de activ).Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au generat minusurile. minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati); minusuri generate de calamitati naturale; minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice; minusuri pentru care, la data