varianta 320011-----

Upload: maria-ciforac

Post on 08-Jul-2015

1.452 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Filiala Cluj, CLUJ - NAPOCA

Exercitii Stagiu colectivExpert contabil An III Sem I

Stagiar,

Maria Boros

Cluj - Napoca2011

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Filiala Cluj, CLUJ - NAPOCA

Exercitii Stagiu colectivExpert contabil An III Sem I

Cuprins: Pages: Contabilitate Fiscalitate 20 23 Analiza diagnostic a intreprinderii 24 36 Administrare si lichidare 37 39 Organizarea auditului intern si 40 63 control al intreprinderii Audit financiar si certificare 64 74 Evaluarea intreprinderilor 75 78 Expertiza contabila 79 81 1 19

Studii de fezabiliate 82 85 Doctrina si Deontologia profesiei contabile 86 90

Cluj - Napoca2011

CONTABILITATE

1. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;

capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m.

R:

Active imobilizate

mprumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.; construcii (valoare neta): 954.000-354.000= 600.000 u.m.; interese de participare deinute pe termen lung: 90.000 u.m.; terenuri: 255.000 u.m.; Valoare bilantiera totala 1.582.250 u.m.

Active circulante

investiii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.; materiale consumabile: 268.000 u.m.; furnizori-debitori: 64.125 u.m.; mrfuri: 65.000 u.m.; Valoare bilantiera totala 465.475 u.m.

Capitaluri proprii

rezerve: 280.500 u.m.;

capital social: 800.000 u.m.; rezultat reportat: 56.000 u.m. Valoare bilantiera totala 1.136.500 u.m.

2. Determinai cifra de afaceri net i rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmtoarele informaii (valori exprimate n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 50.000.000; TVA colectat 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii i redevene 10.000.000; cheltuieli cu remuneraiile personalului 20.000.000; subvenii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).

Cifra de afaceri este constituit din vnzri de bunuri, lucrri i de servicii legate de activitatea de baz a ntreprinderii. Un element particular al contului de profit i pierdere prevzut de OMF 1752/2005 const n modalitatea de prezentare a veniturilor din subvenii de exploatare. Acestea sunt fie deduse din valoarea cheltuielilor cu materiile prime(20.00.000-15.000.000), materialele consumabile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu prestaiile externe, fie adiionate la cifra de afaceri, tocmai pentru a evidenia efortul ntreprinderii la activitatea de exploatare.

1. CIFRA DE AFACERI NETA

165.000.000 150.000.000 15.000.000

a.

Producia vndut

b. Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete Variaia stocurilor Producia imobilizat Venituri din exploatare total Cheltuieli cu materii prime i materiale consumabile 2)

165.000.000 5.000.000

Cheltuieli cu redevene, chirii Cheltuieli cu prestaiile externe Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizrilor corporale a. b. Cheltuieli3) Venituri

10.000.000

20.000.000

Alte cheltuieli din exploatare ^ Cheltuieli din exploatare-total 12. Rezultatul din exploatare a. b. Profit Pierdere 35.000.000 130.000.000

3. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (aciuni) emise de BETA la un pre de vnzare de 120.000 lei/aciune. ALFA a achiziionat titlurile BETA la un pre de 100.000 lei/aciune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceast tranzacie?

R: ALFA trebuie s recunoasc un venit (din imobilizri financiare cedate) de 12.000.000 lei pentru preul de vnzare i o cheltuial (privind imobilizrile financiare cedate) de 10.000.000 lei.

5. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;

c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. R: e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000

6. Se dau urmtoarele informaii: capital social 1.500.000; venituri n avans 100.000; provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000; provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000; credite primite de la bnci 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor 200.000); clieni creditori 100.000; clieni 500.000; cheltuieli n avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri n valoare de 20.000 vor fi vndute n anul urmtor); subvenii pentru investiii 300.000; casa i conturi la bnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadena n anul urmtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului Active circulante respectiv obligaii curente nete (Fondul de Rulment) este de: a) 1.870.000; b) 2.628.000; c) 2.670.000; d) 2.570.000; e) 2.550.000.

R:

d) 2.570.000

7. Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii: - perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani; - platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi; - la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 lei + TVA; - la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului.Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator, cat si la la locatar. R:

Deoarece rata implicit a dobnzii actualizeaz plile n contul locaiei si valoarea negarantat la nivelul valorii juste, putem determina valoarea acestor pli din urmtoarea ecuaie: 16.725 = 10.000+X/(1+0,1)+X/(1+0,1)2+X/(1+0,1)3+X/(1+0,1)4 + X/(1+0,1)+1.673/ (1+0,1)5 16.725 10.000 = X (1/1,1 + 1/1,21 + 1/1,331 + 1/1,4641 + 1/1,61051)+1.038,80 6.725-1.038,80 = X * 3,7906 de unde X= 1.500lei. Investiia brut a locatorului este egal cu 10.000 + 5 * 1.500 + 10% * 16.725, adic 19.173 lei. Activul i datoria sunt nregistrate la minimul dintre valoarea just i valoarea actualizat a plilor, reprezentat n acest caz de valoarea just, adic 16.725 (pentru actualizare s-a utilizat rata implicit). Tabloul de recuperare a investiiei se prezint astfel:

Data (1)

Fluxuri monetare (2)

Dobnda (3) = (5) x 10%

Recuperarea (4) = (2) -(3)

Soldul (5) = (5) -(4) 16,725

Semnarea contractului

31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 31.12.N+4 31.12.N+4

10,000 1,500 1,500 1,500 1,500 1,500 1,673

673 590 499 399 288

828 910 1,001 1,101 1,212

6,725 5,898 4,987 3,986 2,885 1,673

1)Inregistrrile efectuate de locatar sunt urmtoarele: La 1.01.N - primirea utilajului n locaie: +A 2133 Mijloace de +D = 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate 16.725

transport La 1.01.N - plata avansului: -D 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate -A 5121 Conturi la bnci n lei 10.000

La 31.12.N - plata redevenei aferent exerciiului N: -D, +Ch -A 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate 666 Cheltuieli privind dobnzile 5121 Conturi la bnci n lei 1.500 828 673

- nregistrarea amortizrii pentru exerciiul N: Valoarea amortizabil =16.725-1.673(16.725*10%) = 15.052 lei. Deoarece opiunea de cumprare este foarte probabil a fi exercitat, utilajul se amortizeaz pe durata de via util (6 ani). Amortizarea anual = 15.052/6 = 2.509 lei. +Ch 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor -K -A ) 2813 Amortizar ea instalaiilo r, mijloacelo r de transport, animalelor i plantaiilo r

2.509

La 31.12.N+4 - exercitarea opiunii de cumprare: -D 167 :A = 5121 1.673 Conturi la bnci n lei

Alte mprumuturi i datorii asimilate

2 )La 1.01.N, investiia brut a locatorului (inclusiv cheltuielile directe efectuate n contul locaiei i venitul financiar necstigat): +A -Aj-K-A) 2678 Alte creane imobilizatede locaie = % 19.173

5121 Conturi la 16.725 bnci n lei 47X Venit nectigat 2.448

- ncasarea avansului:

+A 5121 Conturi la bnci n

-A = 2678 Alte creane contracte de locaie

10.000

redevena ncasat n contul exerciiului N: +A 5121 Conturi la bnci n lei -A

= 2678 Alte creane imobilizatecontracte de locaie

1.500

la 31.12.N+4 CONTA primete echipamentul: +A -A

2131 Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru)

2678 Alte creane imobilizat econtracte de locaie

1.673

8. O societate de productie achizitioneaza un utilaj in urmatoarele conditii: - pretul de cumparare al instalatiei 200.000 EUR; - cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 20.000 EUR; - costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o firma specializata) 4.000 lei; - costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 3.000 lei; - onorariul arhitectului 7.000 lei; - costuri de testare a functionarii instalatiei 5.000 lei; - incasari din vanzarea esantioanelor de produse chimice, produse in procesul de testare a instalatiei 2.000 lei; - costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 3.000 lei; - pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii tehnici de operare 2.000 lei; - costuri de demontare a instalatiei la sfarsitul duratei de viata utila estimate la 10.000 lei; - costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiv 8.000 lei; - curs valutar 4 lei/EUR.Calculati costul de achizitie.

R: Pret de cumparare = 200.000 euro * 4lei/eur = 800.000 +Cheltuieli de montaj =20.000 * 4lei/eur= +Costuri de amenajare a amplasamentului = +Onorariu architect = in procesul de testare =(5.000 - 2.000)= 80.000 4.000 7.000 3.000

+Costurile de testare mai putin incasarile provenite din vanzarea produselor obtinute

15

+Costuri de demontare=10.000 (n msura n care costul este recunoscut ca un provizion

pe baza IAS 37, Provizioane, active i datorii contingente)

=COST

904.000

Cf. IAS.16 Imobilizari corporale Costul unei imobilizri corporale este format din preul de cumprare, taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum i toate celelalte cheltuielile direct legate de punerea n funciune a activului; toate cheltuielile direct legate de punerea n funciune a activului; toate reducerile comerciale sunt sczute pentru calculul preului de cumprare. Exemple de costuri direct atribuibile sunt: (a) costul de amenajare a amplasamentului; (b) costuri iniiale de livrare i manipulare; (c) costuri de montaj; (d) onorariile arhitecilor i inginerilor etc. (e) costurile estimate pentru demontarea i mutarea activului, respectiv, costurile de restaurare a amplasamentului, n msura n care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37, Provizioane, active i datorii contingente. Cheltuielile administrative i celelalte cheltuieli de regie nu sunt un component al costului imobilizrilor corporale, numai daca ele pot fi direct atribuite achiziionrii activului sau punerii n funciune a acestuia. Pierderile iniiale din exploatare efectuate nainte ca activul s ating parametrii planificai sunt recunoscute ca i cheltuial.

2.

Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la

nceputul anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 15000 lei. Adaosul comercial aferent mrfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2200 lei. n cursul perioadei de gestiune se achiziioneaz mrfuri la preul fr TVA de 30000 lei (TVA 19%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA). Se descarc gestiunea. Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul. R:

16

Si371 = 15.000 lei Si378 = 3.000 lei Si4428 = 2.299 lei 1. Achizitia de marfuri:

371 Marfuri

=

% 401 Furnizori 378

42.840 30.000

6.000

Diferente de prt Marfuri 4428 TVA neexigibila 6.840

4426

=

401 Furnizori

5.700 (30.000 * 19%)

TVA deductibila

Adaosul commercial afferent marfurilor=30.000* 20%=6.000lei;

Vanzarea de marfuri:

5311= Casa

%

42.000,00 707 Venituri din 35.294,12

Vanzarea marfurilor 4427 17 6.705,88 (19/119 TVA) x 42.000

TVA colectata

3. Descarcarea de gestiune:

% 607 Cheltuieli cu Marfurile 378

=

371 Marfuri

42.000,00 28.785,88

6.508,24

Diferente de prt Marfuri 4428 TVA neexigibila 6.705,88

K=

Si 378 + Rc 378

= = 9.000 = 0,1844 48.800

(Si 371 + Rd 371) (Si 4428 + Rc 4428) K= 3.000 + 6.000 (15.000 + 42.840) ( 2.200 + 6.840)

Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc 707 * k = 35.294,12 * 0,1844 = 6.508,24

D Si (1)

371 15,000.00 42,840.00 15,840.0 0 42,000.0 0

C (2)

D

378 3,000.00

C Si (1)

(2) Sf Sf

6,508.2 4 2,491.7 6

6,000.00

18

D

4428 2,200.00

C Si (1)

D

707 35,294.1 2

C (2)

(2) Sf

6,705.8 8 2,334.1 2

6,840.00

FISCALITATE Problema 1. Casa de producie Tudor a realizat ntr-o perioad fiscal, de pe urma produciei de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. n aceeai perioad s-a ncasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfurarea activitii casa de producie a achiziionat bunuri i a beneficiat de servicii n valoare de 486.000 lei, TVA 19%. tiind c pro-rata definitiv a anului precedent a fost de 0,2 se cere: 1 2 3 s se calculeze mrimea TVA colectat de unitate; s se precizeze valoarea TVA datorat sau achitat pentru bunurile i serviciile s se stabileasc i nregistreze n contabilitate decontul de TVA.

achiziionate;

R:

19

Venituri din productie de televiziune = 890.000 Venituri din publicitate = 563.000 Cheltuieli = 486.000 Pro-rata anului precedent = 0.2 Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142.100,84 Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486.000 / 1,19 * 0,19=77.596,64 Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486.000 / 1,19 * 0,19)= =142.100,84-0.2*77.596,64 = 142.100,84-15.519,33=126.581,51

Problema 2. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L. R: 75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva Tva colectat = 18.000 lei

20

ANALIZ DIAGNOSTIC1. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la nceputul anului 1000, datorii financiare la sfritul anului 1200 u.m..

R:

Cf IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie

Metoda directa:

21

Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)4000 -300-200 = 1000

Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit)

Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-200

CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300 2. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei financiar contabile care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

R:

22

BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente (Indicatorul capitalului circulant) X 100 = 21.300 X100 = 1638 Datorii curente 1.300

-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300 * valoarea recomandata acceptabila > 100; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii imediate Active curente - Stocuri X100=(Indicatorul test acid) = 21.300-1.000 X100= 1.561 Datorii curente 1.300

* acoperire excedentara de lichiditate imediata 23

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat X 100 = 2.000 X 100 = 10% Capital propriu sau Capital imprumutat X 100 = Capital angajat 2.000 2.000+20.000 X100 = 9% 20.000

unde: * capital imprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

24

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor 25

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Construcii 30.000 lei Amortizarea construciilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clieni 2000 lei Clieni inceri 700 lei Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei.

26

Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.

c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari

R:

situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator

A.- Elemente de Activ Imobilizari corporale(-valoare amortizata4500030000) Materii prime(-ajustare depreciere mat prime 3000-500) Clienti(+clienti incerti-ajustare depreciere clienti 2000+700-400) Conturi curente la banci Total Activ

Valori 15,000 2,500 2,300 1,300 21,100

P.-Elemete de Pasiv Capital subscris varsat Rezerve legale Furnizori Provizioane Total Pasiv

Valori 11,000 1,850 7,000 1,250 21,100

A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII 1, vanzare imob corporale vanzare constructie 461= % 13.090 7583 11.000 4427 2.090 incasare c/v constructie 5121=461 13.090 27

descarcare gestiune % =212 30.000 2812 20.000 6583 10.000 vanzare echip.tehnologice 461= % 8.330 7583 7.000 4427 1.330 incasare c/v echipament 5121=461 8.330 descarcare gestiune % =2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000 2, vanzare mat.prime transformare in marfuri a materiilor prime 371=301 3.000 materii prime vandute 411=% 3.392 707 2.850 4427 542 incasare c/v mat prime vanduta 5121=411 3.392 descarcare gestiune 607=371 3.000 anulare ajustare mat prime 391=7814 500 3, clienti incasare clieni / scont acordat % =411 2.000 5121 1.900 667 100 28

incasare clienti incerti 5121=4118 350 trecere la chelt clienti incerti neincasati 654=4118 350 anulare ajustare clienti 491=7814 400 4, furnizori plata furnizori / scont acordat 404=% 7.000 5121 6.650 767 350 5, anulare provizion 151=7812 1.250 6, inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628=5121 900 7, regularizare tva 4427=4423 3.962 8, plata tva 4423=5121 3.962

9, inchiderea conturilor de venituri %=121 23.350 707 2.850 767 350 7812 1.250 7814 900 7583 18.000 10, inchiderea conturilor de cheltuieli 121=% 19.350 607 3.000 628 900 654 350 6583 15.000 667 100 29

11. impozit profit datorat ( 23.350 19.350 = 4.000 x 16% = 640 ) 691=441 640 12, inchiderea contului 691 121=691 640 13, plata impozit profit 441=5121 640 B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI

A.- Elemente de Activ Conturi curente la banci

Valori 16,210

P.-Elemete de Pasiv Capitaal social Rezerve legaale Profit din lichidare

Valori 11,000 1,850 3,360 16,210

Total Activ

16,210

Total Pasiv

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI 1, rambursare cap social catre asociati 1012=456 11.000 2, plata cap soc catre asociati 456=5121 11.000 3, decontare rezerve legale catre asoc 1061=456 1.850 4, impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 ) 456=441 296 5, plata imp profit aferent rezerve legale 441=5121 296 6, decontarea profitului din lichidare 121=456 3.360 7, impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare ) ( 1.850 - 296 = 1.554 + 3.360 = 4.914 X 16% = 786 ) 30

456=446

786

8, plata impozit dividende 446=5121 786 9, plata dividende nete catre asociati ( 4.914 - 786 = 4.128 ) 456=5121 4.128 D. - SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ

D 1,000 296 786 4,128 16,210

456

C

D

5121

C

11,000 1,850 3,360

16,210

11,000 296 786 4,128

16,210

16,210

16,210

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?

R:

Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum

31

neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

32

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

33

CARTA DE AUDIT INTERNA. Rolul, definirea si obiectivele auditului intern

Carta auditului intern precizeaza drepturile si obligatiile auditorilor interni si urmareste:- sa informeze despre obiectivele si metodele de audit; - sa clarifice misiunea de audit; - sa fixeze regulile de lucru intre auditor si auditat; - sa promoveze regulile de conduita. Auditul intern este activitatea functional independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere conducerii SC ......... SA pentru buna administrare a resurselor societatii. Ajuta societatea sa-si indeplineasca obiectivele, evalueaza si imbunatateste activitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare. Rolul auditului intern este de a contribui la buna gestiune a fondurilor si a patrimoniului in ansamblul sau. a) Obiectivul auditului intern consta in a ajuta societatea, prin intermediul opiniilor si recomandarilor, sa:- gestioneze mai bine riscurile; - imbunatateasca calitatea managementului si a controlului intern;

- imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor. b) Obiectivele misiunii de audit intern sunt: - asigurarea conformitatii operatiunilor cu normele juridice auditul de regularitate; - evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv auditul de performanta (atunci cand aceasta este posibil de cuantificat); - evaluarea sistemului de conducere si de control intern - auditul de sistem.

34

B. Organizarea auditului internLa nivelul SC ............ SA functioneaza un compartiment de audit intern, format dintr-un singur auditor-persoana juridica angajata in baza unui contract de prestari servicii si care va fi evidentiat in ORGANIGRAMA societatii in subordonarea CA. Acesta a fost infiintat ca urmare a cerintelor legislatiei in vigoare, aplicabila societatilor comerciale. Structura actuala a compartimentului implica efectuarea si autorevizuirea dosarelor de audit, cu respectarea Normelor profesionale ale auditului intern.

C. Statutul Compartimentului de Audit InternCompartimentul de audit intern functioneaza in subordinea directa a conducerii societatii (Director general si Consiliu de Administratie), exercitand o functie distincta si independenta de celelalte activitati ale societatii.Auditorii sunt numiti/revocati de Consiliul de Administratie al societatii.

Auditul intern nu este o functie de management. Decizia de a adopta sau de a implementa recomandarile formulate la finalul unei misiuni de audit apartine conducerii. Prin atributiile sale auditorul nu trebuie sa fie implicat in elaborarea procedurilor de control sau in alte activitati pe care urmeaza sa le auditeze. De asemenea, auditorul nu va fi implicat in auditarea unor operatiuni la realizarea carora a participat in anul precedent numirii ca auditor intern. In conditiile in care conducerea societatii decide participarea acestuia, atunci se va intelege ca auditorul intrern nu va furniza concluzii si opinii privind misiunea in cauza.

35

Auditorul intern nu trebuie sa exercite responsabilitati operationale. Daca auditorul intern este insarcinat sa execute activitati care nu tin de activitatea de audit si care pot sa-i afecteze obiectivitatea, atunci acesta va informa conducerea generala ca aceste activitati nu intra n sfera unei activitati de asigurare de audit si n consecinta nu vor exista concluzii de audit intr-o misiune ulterioara privind domeniul in cauza, cu mentionarea cauzelor generatoare. D. Sfera de activitate a auditului intern Sfera de activitate a auditului intern cuprinde toate entitatile structurale ale societatii, respectiv toate activitatile care se desfasoara in cadrul societatii. Aceasta implica si auditarea operatiunilor efectuate cu partile afiliate societatii. Eventuala limitare a sferei de activitate a auditului intern va fi decisa si comunicata auditorului intern de catre conducerea societatii; in aceste cazuri auditul de asigurare poate fi limitat in mod corespunzator. Intr-un interval de 3 ani, vor fi cuprinse in planul de audit toate domeniile/entitatile/activitatile specifice societatii.

E. Misiunile de consiliere Serviciile de consultanta presupun consiliere si serviciile aferente consilierii, a caror natura si sfera de activitate sunt convenite in prealabil cu entitatea solicitanta. Aceste activitati au ca obiective adaugarea unui plus de valoare si mbunatatirea functionarii entitatii, a proceselor de conducere, de management al riscurilor si de control (ca de ex. consultanta, consiliere, facilitare si formare). Misiunile de consiliere pot avea loc n conditiile n care nu genereaza conflicte de interese si nu sunt incompatibile cu alte obligatii prevazute in Carta de audit intern si in Normele profesionale ale auditului intern. In general, prestatiile de consiliere reprezinta continuarea fireasca a misiunilor de asigurare si de investigatii si pot consta n recomandari, studii sau evaluari, formale sau informale. Atunci cand auditul intern ntreprinde o astfel de misiune, acesta trebuie sa o efectueze printr-o abordare sistematica si metodica.Orice conflict sau activitate neprevazuta trebuie sa fie solutionate conform Codului de etica profesionala si Normelor profesionale de audit.

Normele de calificare si de functionare se aplica atat misiunilor de asigurare cat si misiunilor de consiliere. In functie de situatie, se pot realiza misiuni cu caracter mixt, de consultanta si asigurare, realizate printr-o abordare consolidata sau se vor realiza in mod separat. Modalitatea de realizare are la baza judecata auditorului intern. 36

Auditorul intern poate efectua activitati de consultanta fie n cadrul activitatii curente, fie ca raspuns la cererile conducerii. Daca activitatile de consiliere sunt frecvente se vor realiza pe baza de proceduri sau reguli specifice fiecarui tip de activitate. Pot fi: misiuni formale de consiliere, respectiv planificate; misiuni informale de consiliere, respectiv prestari curente, precum participarea n cadrul unor comitete, la proiecte de durata determinata, la reuniuni ad-hoc, precum si la schimburi curente de informatii; misiuni exceptionale de consiliere: participarea la proiecte de achizitie, de schimbare de sistem; misiuni de consiliere n situatii de urgenta participarea n cadrul unei echipe constituite n vederea reluarii sau continuarii activitatilor dupa o catastrofa sau orice alt eveniment exceptional, sau n cadrul unei echipe nsarcinate cu o misiune temporara de asistenta n scopul de a raspunde unei cerinte specifice sau de a respecta un termen limita neobisnuit.Auditorul nu va efectua misiuni de consiliere daca acestora le sunt aplicabile normele care se aplica n mod normal misiunilor de asigurare si care sunt mai potrivite serviciilor n cauza. Aceasta regula nu exclude adaptarea metodologiilor atunci cand din practica rezulta ca prestatiile efectuate anterior n cadrul misiunilor de asigurare au tinut mai degraba de o misiune de consiliere.

F. Atributiile Compartimentului de Audit Intern sunt: a) elaboreaza norme de audit intern specifice societatii in care-si desfasoara activitatea, cu avizul Consiliului de Administratie; b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern, care se supune aprobarii Consiliului de Administratie; c) efectueaza activitati de audit intern; d) informeaza conducerea generala a societatii despre recomandarile neimplementate de conducerea executiva a societatii, precum si despre consecintele neimplementarii acestora; e) informeaza conducerea executiva (si implicit conducerea generala) despre recomandarile neimplementate de personalul cu functii de raspundere aflat in coordonarea acesteia, precum si despre consecintele neimplementarii acestora; f) raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor rezultate din activitatile de audit; g) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit intern, in vederea prezentarii lui Adunarii Generale a Actionarilor ;

37

h) in cazul identificarii unor iregularitati, fraude sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului societatii; k) va asigura urmarirea implementarii recomandarilor aprobate de catre conducerea societatii, urmare misiunilor de audit intern precedente;

G. Principiile aplicabile Compartimentului de Audit Intern si auditorului intern a) independenta si obiectivitate Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa imixtiunilor externe (incepand cu stabilirea obiectivelor, efectuarea misiunilor si pana la comunicarea rezultatelor). Nu pot efectua activitati de audit intern persoanele care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducerea societatii si nu pot audita lucrarile la care au participat sau sectoarele in care au desfasurat diverse activitati. Daca obiectivitatea sau independenta auditorului intern este compromisa in fapt sau chiar n aparenta, partile interesate vor fi informate de acest lucru cu exactitate. Auditorul intern trebuie sa evite sa auditeze operatiuni speciale de care a fost responsabil n trecut; obiectivitatea unui auditor este considerata a fi afectata atunci cand acesta realizeaza o misiune de asigurare pentru o activitate de care a fost responsabil, in cursul anului precedent. Aceste imprejurari trebuie sa fie clar precizate n cursul difuzarii rezultatelor unui audit efectuat ntr-un domeniu n care un auditor a exercitat responsabilitati operationale. In acest se va completa declaratia de independenta b) competenta si constiinta profesionala Auditorul intern are obligatia de a participa la activitati de pregatire profesionala de minim 15 zile pe an, care pot avea loc in sistem organizat sau in mod individual. c) programul de asigurare si imbunatatire a calitatii auditului Evaluarea interna se concretizeaza in aprecierea rezultatelor obtinute ca urmare a exercitarii activitatii de audit intern. Evaluarea se realizeaza anual, iar rezultatele sunt prezentate intr-un raport distinct, care va fi prezentat conducerii generale a societatii, continand si masurile de imbunatatire a calitatii auditului intern.

38

Evaluarea externa este necesar a fi exercitata o data la 5 ani (de la infiintare/ultima revizie) de catre un evaluator extern, care poate fi un auditor intern din afara societatii. Se poate opta pentru autoevaluare validata de un organism extern independent; in acest sens, nu sunt admise evaluarile/validarile reciproce intre auditorii interni a doua societati.

H. MetodologieProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditor pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati sau operatiuni si de asemenea, prin preluarea sugestiilor si solicitarilor conducerii societatii. Acesta se elaboreaza si se prezinta spre aprobare in anul curent (de regula in perioada octombrie noiembrie) pentru anul urmator. Consiliul de Administratie analizeaza si aproba proiectul planului anual de audit intern. Auditorul intern desfasoara si audit ad hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul de audit intern, solicitate de conducerea societatii.

Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern sunt: Accesul auditorului intern la informatii si documente

Conform Normelor profesionale ale auditului intern, auditorii interni au acces sau pot solicita toate informatiile si datele (indiferent de suportul utilizat pentru pastrarea acestora) considerate utile, probante si relevante misiunii de audit, utilizand principiul circuitului auditului (pista de audit). Eventualele documente care nu pot fi puse la dispozitia auditorului intern vor fi comunicate in scris auditorului de catre conducerea societatii; in aceste conditii opinia auditorului intern va fi corespunzatoare limitarilor concrete intervenite in derularea misiunii de audit.Relatiile cu structura auditata. Structura ce se va audita este notificata inainte de misiune cu privire la data de incepere si la continutul auditului (respectiv obiectivele auditului). In situatii speciale (ex. detectari de fraude, iregularitati), cu aprobarea conducerii societatii, notificarea auditului va avea loc odata cu prezentarea la fata locului pentru inceperea misiunii. Realizarea misiunii la fata locului Auditul intern trebuie sa fie realizat intr-un climat de incredere, la realizarea caruia contribuie sedinta de deschidere si inchidere a misiunii de audit. Climatul de incredere depinde totodata de mediul de control existent in societate. Transmiterea rezultatelor Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta entitatii auditate pe masura descoperirii lor sau la sedinta de inchidere. Proiectul de audit intern se transmite structurii auditate, care va transmite in maxim 15 zile punctele sale de vedere ce vor fi analizate de auditorul intern. In maximum 10 zile se organizeaza reuniunea de conciliere. Auditorul trimite raportul de audit intern finalizat conducatorului societatii pentru analiza si avizare. Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de audit vor fi comunicate structurii auditate. Urmarirea misiunilor de audit. La reuniunea de conciliere se fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Planul de actiune este insotit de un calendar de implementare, care sunt analizate si acceptate de comun acord. Responsabilul structurii auditate urmareste aplicarea planului de actiune si il informeaza periodic pe auditor asupra stadiului de implementare.

K. Apelarea la servicii externe 39

In vederea realizarii misiunilor auditorul intern poate recurge la serviciile unor prestatori externi de servicii (evaluatori, specialisti in fiscalitate, informaticieni etc). Aceasta poate avea loc cu avizul conducerii societatii, in conditiile in care aceasta va fi informata asupra: motivelor pentru care sunt necesare serviciile externe, bugetului de timp si a fondurilor necesar a fi alocate in vederea obtinerii serviciilor respective.

L. Colaborarea cu alte compartimente interne, de specialitate In anumite situatii auditorul are dreptul si obligatia de a solicita opinia persoanelor de specialitate din cadrul compartimentelor societatii (juristi, consilieri, informaticieni etc). Aceste servicii interne se considera obligatorii a fi oferite auditorului intern in maximum trei zile de la solicitare, fara a mai fi necesar acordul expres al conducerii.

M. Accesul la dosarele compartimentului de audit intern Persoanele care pot avea acces la dosarele de audit, precum si modalitatile de procesare a cererilor de acces la aceste dosare, se stabilesc de comun acord cu conducerea generala a societatii, cu respectarea normelor legale si a practicilor specifice n domeniu. In cazuri speciale (ex. solicitari pentru tribunal) trebuie transmise doar copiile, exemplarul original trebuind pastrat. Daca institutia de ordine cere originalul, auditul intern trebuie sa pastreze copia. Pe documentele transmise se va trece in mod obligatoriu mentiunea confidential, precum si o nota care sa precizeze ca orice difuzare catre o alta persoana trebuie sa faca obiectul unei autorizari prealabile.

N. Alte Drepturi si obligatii ale auditorului: au acces la toate datele in cadrul misiunilor si sunt obligati sa respecte confidentialitatea si secretul profesional in ceea ce priveste informatiile colectate; exercita o functie de evaluare independenta, concretizata in recomandari; sa respecte codul privind conduita etica si standardele profesionale; sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, fraudele de orice tip si neregulile grave care fac obiectul auditului; sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducatorului societatii; sa asigure pastrarea si arhivarea corespunzatoare a documentelor rezultate in urma misiunilor efectuate. In acest sens, in procedurile interne de pastrare si arhivare a documentelor si informatiei trebuie sa se precizeze continutul si forma dosarelor de audit, precum si termenul de pastrarea a acestora. Aceste termene vor fi stabilite n functie de necesitatile organizatiei si de cerintele legale;

40

REGULAMENTUL GENERAL DE APLICARE A CARTEI DE AUDIT INTERN la S.C. .

CARTA DE AUDIT este documentul constitutiv al functiei de AUDIT INTERN destinat sa o prezinte si sa o faca cunoscuta celorlalti agenti din entitatea economica.Acest document este considerat atat de important incat,obligativitatea existentei sale este stipulata de prima dintre Normele Profesionale ale auditului intern - Cf. Norma 1000 : Misiunea, competenele i responsabilitile auditului intern trebuie s fie definite ntr-o cart. Responsabilul auditului intern trebuie s ncerce s obin aprobarea cartei de ctre directorul general precum i acceptarea acesteia de ctre Consiliul de Administratie.

Carta trebuie: s stabileasc poziia serviciului de audit intern n cadrul entitii; s autorizeze accesul la documente, personal i bunuri fizice, necesar ndeplinirii corespunztoare a misiunilor; s defineasc sfera de activitate a auditului intern.

Pe langa aceste elemente de baza CARTA DE AUDIT mai poate contine informatii suplimentare despre : controlul intern ; procesul metodologic al unei misiuni de audit ; modul de selectare si angajare a auditului intern.

Auditul intern este o activitate independent i obiectiv care d unei entiti o asigurare n ceea ce privete gradul de control asupra operaiunilor o ndrum pentru a-i mbunti operaiunile, i contribuie la adugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajut aceast entitate s i ating obiectivele evalund, printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al riscurilor, de control, i de guvernare a ntreprinderii, i fcnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea n ceea ce privete eficacitatea i mbuntirea eficienei managementului riscului i a proceselor de control i de conducere.

41

Auditul intern la S.C. . S.A. este externalizat si realizat de catre S.C. .. S.R.L. ,pe baza de contract de prestari servicii nr./2007 si aprobat de CA al societatii ,.. SRL fiind autorizata de directorul general al societatii sa aiba acces la documente,personal si bunuri fizice,necesare indeplinirii corespunzatoare a misiunilor de audit

Sfera de activitate a auditului intern,atributiile si competentele asa cum sunt ele reglementate de Legea nr.31/1990 republicata si completata precum si de Legea nr.297/2004 si se refera la : -verificarea conformitatii activitatii societatii cu politicile ,programele si managementul acesteia ; -evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea societatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice ; -evaluarea gradului de adecvare a datelor /informatiilor financiare/nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din societate ;

Avand in vedere specificul activitatii economice de la S.C............... SA consideram oportun cuprinderea in cadrul CARTEI DE AUDIT INTERN si a urmatoarelor capitole si subcapitole :

1. Principii fundamentale

In desfasurarea misiunilor de audit incredintate ,auditorul intern din S.C. ..... SA este obligat sa respecte urmatoarele principii:

a)integritatea : -trebuie sa indeplinesca misiunea cu onestitate, constiinciozitate si responsabilitate; -trebuie sa respecte legea si sa faca dezvaluiri cerute de lege si de regulile profesiei; -nu trebuie sa ia parte in mod constient la activitati ilegale sau sa se angajeze in acte dezonorante pentru profesia de audit intern sau pentru organizatia lor; -trebuie sa respecte si sa contribuie la indeplinirea obiectivelor etice si legitime ale organizatiei lor. 42

b) independenta si obiectivitatea: -auditul intern trebuie sa fie independent iar auditorii interni trebuie sa-si desfoare activitatea cu obiectivitate; -responsabilul auditului intern trebuie s depind de un nivel ierarhic care s permit auditorilor interni s-i exercite responsabilitile; -auditorii interni trebuie s beneficieze de sprijinul conducerii pentru a obine cooperarea cu entitatea i pentru a-i exercita activitatea fr intervenii; -responsabilul auditului intern trebuie s rspund ierarhic unei persoane din cadrul entitii cu competen suficient n promovarea independenei, n asigurarea unui domeniu ct mai larg al activitii de audit, unei desfurri adecvate a comunicrilor din cadrul misiunilor de consultan/consiliere care s aib suficient autoritate pentru independena, i comunicrilor din cadrul misiunilor i aciunilor corespunztoare care decurg din recomandrile emise; -responsabilul auditului intern trebuie s raporteze , pe plan funcional, directorului general al entitii; -responsabilul auditului intern trebuie s poat comunica direct cu Consiliul de Administratie. O comunicare regulat cu Consiliul de Administratie contribuie la asigurarea independenei sale i va constitui un mijloc pentru consiliu i pentru responsabilul auditului intern de a se informa reciproc asupra problemelor de interes comun; -auditul intern nu trebuie s fie supus nici unei imixtiuni n ceea ce privete definirea sferei sale de intervenie, realizarea activitii i comunicarea rezultatelor; -auditorii interni trebuie s aib o atitudine imparial i lipsit de prejudeci i s evite conflictele de interese; -dac obiectivitatea sau independena auditorilor interni sunt compromise n fapt sau chiar n aparen, prile interesate trebuie s fie informate de acest lucru cu exactitate; -auditorii interni trebuie s semnaleze responsabilului auditului intern existena sau probabilitatea unui conflict de interese sau unei imparialiti . Responsabilul auditului intern trebuie n acest caz s nlocuiasc auditorii respective; -o limitare a domeniului de aplicabilitate este o restricie impus activitii de audit intern care mpiedic ndeplinirea obiectivelor acestuia i planificare sa. Limitrile de acest tip pot, printre altele, s restrng: domeniul de aplicabilitate definit n Cart;

43

accesul auditului intern la dosare, personal i la bunurile fizice necesare realizrii misiunilor; programul de lucru al activitii de audit aprobate ; aplicarea procedurilor necesare misiunii; bugetul i planul de resurse umane care au fost aprobate. -o limitare a domeniului de aplicabilitate i eventualele sale repercusiuni trebuie s fie comunicate, de preferin n scris, Consiliului de Administratie; -auditorii interni din aceasta entitate nu se vor implica in acele in care au un interes legitim intemeiat si prin obiectivitatea ar fi afectata. -auditorii nu trebuie sa ia parte la activitati sau sa stabileasca relatii care ar putea sa compromita caracterul impartial al judecatii lor si nu trebuie sa accepte nimic ce ar putea compromite sau risca sa compromita judecata lor profesionala .

c)confidentialitatea : -auditorii trebuie sa respecte valoarea si proprietatea informatiilor pe care le primesc; -auditorii trebuie sa foloseasca cu prudenta informatile dobindite in urma activitatii prestate si sa le protejeze si nu trebuie sa foloseasca aceste informatii pentru a obtine un beneficiu personal, sau intr un mod care ar contraveni prevederilor legale care ar aduce prejudicii obiectivelor etice si legitime ale organizatiei lor ; -nu pot divulga aceste informatii decat pe baza autorizatiilor necesare, in afara de cazul in care obligatia legala sau profesionala in obliga sa procedeze altfel.

d)competen i contiin profesional -misiunile auditorilor trebuie ndeplinite cu competen i contiinciozitate profesional; -auditorii interni trebuie s dein cunotinele, priceperea i celelalte competene necesare exercitrii responsabilitii individuale. Auditul intern trebuie s dein sau s dobndeasc n mod colectiv cunotinele, priceperea i celelalte competene necesare exercitrii responsabilitilor sale; -auditorii trebuie sa efectueze activitati de audit intern respectand Normele pentru practica profesionala a Auditului Intern -auditorul intern trebuie s dein cunotine suficiente pentru a identifica indiciile unei fraude, dar aceasta nu nseamn c trebuie s aib competena unei persoane a crei principal responsabilitate este identificarea detectarea i investigarea 44

fraudelor.Conducerea i auditul intern joac un rol diferit n ceea ce privete detectarea fraudei. Rolul auditului intern const de obicei n examinarea i evaluarea, n mod independent, a activitilor entitii sub forma unui serviciu prestat entitii. n ceea ce privete detectarea fraudei, obiectivul auditului intern este acela de a ajuta membrii entitii s-i ndeplineasc funciile n mod eficient furnizndu-le analize, evaluri, recomandri, sfaturi i informaii cu privire la activitile examinate. Unul din obiectivele misiunii este acela de a promova un control eficient efectuat la un cost rezonabil.Conducerea este responsabil de stabilirea i meninerea unui sistem de control eficient la un cost rezonabil. n msura n care frauda poate afecta activitile examinate n derularea normal a auditului, conform celor de mai sus, auditorii interni sunt obligai s-i exercite funciile cu contiinciozitate profesional, aa cum este definit n Norma 1220 referitoare la detectarea fraudei. Auditorii interni trebuie s dein cunotine suficiente pentru a identifica indiciile referitoare la o posibil fraud, s fie vigileni n cazul n care o situaie implic un risc de fraud, s aprecieze necesitatea de a recurge la cercetri suplimentare i s informeze autoritile competente -auditorii interni trebuie s-i exercite activitatea cu contiinciozitate i priceperea la care ne putem atepta de la un auditor intern prudent i competent. -auditorii interni trebuie s-i dezvolte cunotinele, priceperea i alte competene printr-o formare profesional continu.

2.Obiectivele auditului intern Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze si sa contribuie la imbunatatirea sistemele de management al riscurilor,de control si de guvernanta corporativa a entitatii folosind o abordare sistematica si metodica.

a)Evaluarea managementului riscului Activitatea de audit intern trebuie s ajute entitatea prin identificarea i evaluarea expunerilor la riscurile semnificative i s contribuie la mbuntirea sistemelor de management al riscurilor i de control.

Activitatea de audit intern trebuie s supravegheze i s evalueze eficacitatea sistemului de management al riscurilor aparinnd entitii. Activitatea de audit intern trebuie s evalueze expunerile la riscurile aferente guvernanei entitii, operaiunilor i sistemelor informaionale cu privire la: 45

fiabilitatea i integritatea informaiilor financiare i operaionale; eficacitatea i eficiena operaiunilor; protejarea activelor; respectarea legilor, regulamentelor i contractelor.

Pe parcursul misiunilor de consultan, auditorii interni trebuie s abordeze riscurile n conformitate cu obiectivele misiunii i s fie ateni la existena unor alte riscuri semnificative.

n procesul de identificare i de evaluare a expunerii entitii la riscurile semnificative, auditorii interni trebuie s includ cunotinele despre riscuri dobndite din misiunile de consultan. Gestionarea riscurilor este o responsabilitate major a conducerii care trebuie s se asigure, pentru a-i atinge obiectivele, de implementarea i buna funcionare a proceselor de management al riscurilor. Este obligaia Consiliului de Administratie i a comitetului de audit de a se asigura de existena proceselor adecvate, suficiente i eficace de management al riscurilor. Conducerea i Consiliul de Administratie sunt responsabile de procesele de control i de management al riscurilor din cadrul entitii lor. Totui, auditorii interni pot, n cadrul unei misiuni de consultan/consiliere , s ajute organizaia s identifice, s evalueze i s implementeze un sistem de management al riscurilor i al controalelor care s rspund acestor riscuri.

Responsabilitile i activitile tuturor persoanelor care intervin n grup sau individual n procesul de management al riscurilor entitii trebuie s fie coordonate. Aceste responsabiliti i activiti trebuie s se regseasc n mod corect prin planurile strategice ale entitii, soluiile Consiliului de Administratie ,decizii ale conducerii, procedurile operaionale i alte instrumente care in de guvernarea corporativ . De exemplu, activitile i responsabilitile cuprind: definirea orientrilor strategice, care sunt in sarcina conducerii sau a Consiliului de Administratie; responsabilitile legate de managementul riscurilor revine conducerii generale; acceptarea riscurilor reziduale, care este ncredinat cadrelor de conducere; operaiunile continue de identificare, evaluare, atenuare i monitorizare, care sunt delegate personalului de execuie; 46

evalurile periodice i realizarea unei asigurri care trebuie s fie n sarcina auditului intern.

Se ateapt din partea auditorilor interni s identifice i s evalueze expunerile la risc semnificative n cadrul activitilor lor curente.

Rolul auditului intern n procesul de management al riscurilor unei entiti poate evolua n timp i se poate regsi sub urmtoarele forme: nici o intervenie a auditului intern; auditarea procesului de management al riscurilor n cadrul programului de audit intern; sprijin activ i continuu, i participare la procesul de management al riscurilor, mai ales n cadrul comitetelor de supraveghere i de monitorizare i n cadrul emiterii de rapoarte privind acest proces;

Pentru a formula o opinie n ceea ce privete adecvarea n general a proceselor de management al riscurilor, auditorii interni trebuie de asemenea s se asigure c procesul de management al riscurilor ndeplinete cinci obiective principale. Cele cinci obiective principale ale procesului de management al riscurilor sunt urmtoarele: -riscurile care decurg din strategiile i activitile entitii sunt identificate i ierarhizate; -conducerea i Consiliul de administratie au stabilit un nivel al riscurilor acceptabil pentru entitate, incluznd riscurile acceptate pentru punerea n aplicare a planurilor strategice ale entitii; -activiti de atenuare a riscurilor sunt create i implementate n vederea reducerii sau gestionrii riscurilor, innd cont de pragurile considerate acceptabile de ctre conducere i CA; -o monitorizare permanent a activitilor este efectuat n vederea unei reevaluri periodice a riscurilor i a eficacitii controalelor care permit gestionarea acestora; -rapoarte privind rezultatele proceselor de management al riscurilor sunt transmise periodic CA i conducerii. Procesele de guvernare corporatist trebuie s furnizeze o prezentare periodic a riscurilor, a strategiilor de risc i a controalelor, destinat celor implicai .

In evaluarea managementului riscurilor auditorii aplica : 47

-cercetarea i examinarea documentelor de referin i a informaiilor de ordin general privind metodele de management al riscurilor pentru a aprecia dac procesul adoptat de entitate este corespunztor i se bazeaz pe cele mai bune practici din acest sector de activitate. -cercetarea i analizarea informaiilor i referinelor privind sectorul de activitate al entitii, privind evoluia recent i tendinele, precum i oricare alt surs corespunztoare de informaii, n vederea determinrii riscurilor care ar putea afecta organizaia i a procedurilor de control utilizate n scopul gestionrii, monitorizrii i reevalurii acestor riscuri. -examinarea politicilor entitii precum i a proceselor verbale ale deliberrilor Consiliului de Administratie pentru a determina strategiile entitii, abordarea de ctre aceasta a managementului riscurilor, expunerea entitii la risc i acceptarea riscurilor de ctre acesta. -organizarea de ntlniri cu responsabilii operaionali i cu managerii lor n vederea stabilirii obiectivelor fiecrei ramuri de activitate, a riscurilor corespunztoare i a msurilor luate de conducere privind monitorizarea, controlul i atenuarea riscurilor. -asimilarea de informaii n vederea evalurii, n mod independent, a eficacitii procesului de monitorizare, de comunicare i de atenuare a riscurilor i a activitilor de control corespunztoare. -verificarea transmiterii ctre nivelul ierarhic corespunztor a informaiilor sau a rapoartelor referitoare la monitorizarea riscurilor. -verificarea difuzrii conform modalitilor i termenelor corespunztoare a rapoartelor privind rezultatele managementului riscurilor. -asigurarea c analiza riscurilor efectuate de conducere i a msurilor luate n vederea soluionrii problemelor ridicate n cadrul procesului de management al riscurilor au un caracter exhaustiv, i propunerea de soluii de mbuntire a situaiei. -aprecierea eficacitii procesului de autoevaluare adoptat de conducere, pe baza observaiilor i testelor privind procedurile de monitorizare i de control care testeaz exactitatea informaiilor folosite n cadrul activitilor de monitorizare i pe baza altor tehnici corespunztoare. -examinarea eventualelor puncte slabe n tacticile de management al riscurilor i, dup caz, analizarea acestora mpreun cu conducerea, comitetul de audit i Consiliul de Administratie. Dac auditorul estimeaz c managementul a acceptat un nivel de risc incompatibil cu strategia i politicile entitii privind gestionarea riscurilor, sau considerat inacceptabil pentru entitate, auditorul trebuie s fac referire la Norma 2600 privind acceptarea riscurilor de ctre conducere, i la orice ndrumare suplimentar .

48

b)Evaluarea sistemelor de control

Activitatea de audit intern trebuie s ajute entitatea s pstreze controale eficiente prin evaluarea eficacitii i eficienei acestora i ncurajnd mbuntirea lor continu.

Pe baza rezultatelor evalurilor riscurilor, activitatea de audit intern trebuie s evalueze adecvarea i eficacitatea controalelor privind guvernana entitii, operaiunile i sistemele de informare din organizaie. Aceast evaluare trebuie s vizeze urmtoarele aspecte: fiabilitatea i integritatea informaiilor financiare i operaionale eficacitatea i eficiena operaiunilor; protejarea activelor; respectarea legilor, regulamentelor i contractelor.

Auditorii interni trebuie s stabileasc n ce msur au fost definite scopurile i obiectivele privind operaiunile i programele i dac aceste scopuri i obiective sunt conforme cu cele ale entitii.

Auditorii interni trebuie s treac n revist operaiunile i programele pentru a stabili n ce msur rezultatele corespund scopurilor i obiectivelor stabilite i dac aceste operaiuni i proiecte sunt aplicate sau realizate aa cum s-a prevzut.

Pentru evaluarea controalelor sunt necesare criterii adecvate. Auditorii interni trebuie s stabileasc n ce msur a definit managementul criterii adecvate pentru a determina dac au fost atinse obiectivele i scopurile. Dac aceste criterii sunt adecvate, auditorii interni trebuie s le utilizeze n evaluarea pe care o fac. Dac nu sunt adecvate, auditorii interni trebuie s colaboreze cu managementul pentru a elabora criterii corespunztoare de evaluare.

n cursul misiunilor de consultan, auditorii interni trebuie s examineze controalele n conformitate cu obiectivele misiunii i s fie ateni la existena oricrui punct slab semnificativ privind controlul.

49

n cadrul procesului de identificare i de evaluare a riscurilor semnificative ale entitii auditorii interni trebuie s ia n consideraie cunotinele despre sistemele de control pe care le-au dobndit n cursul misiunilor lor de consultan. Conducerea trebuie s supervizeze stabilirea gestionarea i evaluarea proceselor de management al riscurilor i de control. Directorii operaionali sunt nsrcinai tocmai cu evaluarea riscurilor i controalele existente n unitile lor. Auditorii interni i auditorii externi ofer diferite grade de asigurare n ceea ce privete eficiena proceselor de management al riscurilor i de control din entitate.

c)Evaluarea guvernantei

Activitatea de audit intern trebuie s evalueze i s fac recomandri adecvate pentru mbuntirea procesului de guvernan pentru atingerea urmtoarelor obiective: promovarea valorilor etice adecvate n cadrul entitii; asigurarea responsabilizrii i funcionrii eficiente a managementului entitii; comunicarea eficace a riscurilor i a informaiilor despre control structurilor adecvate din cadrul entitii; Coordonarea efectiv a activitilor i comunicarea informaiilor n rndul managementului, auditorilor interni i externi i CA.

Activitatea de audit intern trebuie s evalueze proiectarea, implementarea i eficacitatea obiectivelor, programelor i activitilor legate de etica entitii.

Obiectivele misiunii de consultan trebuie s corespund valorilor i obiectivelor generale ale entitii.

Entitatea poate adopta diverse forme juridice, structuri, strategii i proceduri pentru a se asigura c: respect legislaia i reglementrile n vigoare; rspunde normelor general admise n lumea de afaceri, principiilor de etic i ateptrilor ale societii civile; 50

funcioneaz conform interesului general i consolideaz interesele prilor sale implicate, att pe termen lung ct i pe termen scurt; informeaz n mod exhaustiv i corect acionarii, instanele de reglementare, celelalte pri implicate i publicul i i justific deciziile, aciunile, gestiunea i rezultatele sale.

Auditul intern trebuie, cel puin, s evalueze periodic climatul etic din cadrul entitii i eficacitatea strategiilor, a tacticilor, a comunicrii i a altor procese adoptate pentru a atinge nivelul dorit de conformitate cu legea i cu normele de etic. Auditorii interni trebuie s aprecieze realitatea urmtoarelor elemente, care reprezint semnul unui model etic puternic i eficace : existena unui cod oficial de conduit, clar i uor de neles, a declaraiilor i politicilor aferente (n special proceduri referitoare la fraud i la corupie), i a altor elemente care exprim aspiraiile entitii; demonstraii frecvente i dovezi ale comportamentului etic exemplar al conductorilor influeni ai entitii; strategii explicite care au ca scop susinerea i consolidarea modelului etic prin programe periodice care permit actualizarea i rennoirea angajamentului entitii n ceea ce privete etica; existena mai multor modaliti uor de accesat ce permit raportarea , cu maxim confidenialitate, a presupuselor nerespectri ale codului de conduit i ale politicilor , precum i a altor dovezi de conduit necorespunztoare; declaraiile periodice ale angajailor, furnizorilor i clienilor care atest c acetia sunt informai n privina regulilor etice care trebuie respectate n tranzaciile care implic organizaia; definirea clar a responsabilitilor ce permit asigurarea c implicaiile etice sunt evaluate, c sfaturile sunt oferite cu maxim confidenialitate, c pretinsele nclcri fac obiectul unei anchete i sunt raportate corect; facilitarea accesului la o formare profesional ce permite tuturor colaboratorilor s promoveze i s apere etica; practici pozitive ale personalului, care i ncurajeaz s contribuie la instaurarea unui climat etic n cadrul entitii; anchete periodice n rndul angajailor, furnizorilor i clienilor pentru a aprecia climatul etic din cadrul entitii; examinri periodice ale proceselor formale i informale ale entitii care ar putea provoca presiuni i abateri de natur s submineze modelul etic ; 51

verificarea periodic a referinelor i a evoluiei profesionale a personalului n curs de recrutare, n special prin teste de integritate, controale cu privire la consumul de droguri i alte msuri similare.

Auditul intern pe langa cele trei obiective generale mai are si alte atributiuni ca: -identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel in vederea protejarii elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ; -verificarea conformitatii activitatilor din cadru entitatii cu politicile, programele si managementul acesteia, in conformitate cu prevederile legale si regulamentele interne ; -evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nenfinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea entitatii in scopul cresterii eficientei activitatii acesteia.

3.Drepturile auditului intern

Pentru indeplinirea misiunilor de audit, auditorul intern drepturi:

are urmatoarele

acces la toate datele si informatiile pe care le considera importante pentru scopul si obiectivele auditului intern;obtinerea de la persoanele cu functii de conducere si de executie din structura auditata a documentelor si informatiilor solicitate,precum si sprijin in desfasurarea in bune conditii a auditului intern; primirea de informatii,copii ale documentelor certificate pentru conformitate de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu structura auditata,acestea fiind obligate a le pune la dispozitia auditorului la data solicitata; efectuarea,la persoanele fizice si juridice mentionate la aliniatul precedent ,daca este cazul,de reverificari financiare si contabile legate de activitatile de control intern la care au fost supuse in vederea constatarii legalitatii si regularitatii activitatii respective.

4.Obligatiile auditorului intern

52

Auditorul intern trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent,cu profesionalism si integritate in conformitate cu principiile prevazute in prezenta CARTA si cu prevederile Codului privind conduita etica a auditorilor interni.

5.Informatii privind obiectivele,tehnicile si instrumentele de audit

In misiunile de audit pe care le va indeplini auditorul intern din cadrul firmei S.C. ....... S.A. va avea ca obiective principale urmatoarele:

asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice-auditul de regularitate; evaluarea rezultatelor prin obiectivele urmarite si examinarea impactului real efectiv auditul performantei; evaluarea rezultatelor avand in vedere intreaga complexitate a fenomenelor economico financiare auditul de sistem ;

Avind in vedere marimea entitatii baza se va pune in principal pe auditul de regularitate si auditul performantei.

Tehnicile de audit intern folosite vor fi: verificarea,prin care se va constata conformitatea si respectarea legilor si regulamentelor ; observarea fizica,prin care auditorul isi va forma o parere proprie; interviul,prin intervievarea persoanelor auditate; analiza,adica descompunerea unui fenomen in partile lui componente ; sinteza, adica reconstituirea unui fenomen din partile lui componente si fundamentarea unei concluzii cu referire la fenomenul luat in ansamblul lui.

Instrumentele principale de audit vor fi : 53

chestionarele; tabloul de prezentare al circuitului auditului; formularele specifice scopului urmarit.

6.Realizarea misiunilor de audit

Auditul se va realiza intr-un climat de incredere ,asigurat prin insusi rolul auditului intern si prin convergenta tuturor actiunilor compartimentelor de munca din cadrul S.C. .. S.A. a caror obiective vizeaza imbunatatirea functionarii optime a entitatii

7.Reguli de lucru intre auditor si auditat

Conducatorii structurilor auditate din cadrul entitatii , vor fi informati cu privire la data de interventie a auditului si a continutului misiunilor de audit printr-o notificare efectuata cu 15 zile inainte de declansarea misiunii de audit intern.

Fiecare interventie a auditului este precedata de o sedinta de deschidere ,iar la terminarea misiunii de audit se va organiza reuniunea de incheiere,toate elementele importante fiind consemnate in minuta sedintelor respective.

Proiectele rapoartelor de audit se transmit la structura auditata iar aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere pe care auditorul intern le va analiza cu toata atentia.

54

Auditorul de la S.C. ................ S.A. considera ca prin modul in care va pune in aplicare prevederile actelor normative ,ale normelor metodologice proprii si ale prezentei carte privind auditul intern va reusi realizarea scopului infiintarii si existentei lui,acela de a da asigurari conducerii entitatii in vederea realizarii unei mai bune administrari a patrimoniului entitatii, a veniturilor si cheltuielilor acesteia ,in indeplinirea obiectivelor tuturor activitatilor sale,pentru imbunatatirea eficientei si eficacitatii sistemului de conducere bazat pe gestionarea riscului,perfectionarea controlului intern si a proceselor de administrare.

Data: ..

Auditor intern:

55

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.

56

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei;

c) 170.000 lei.

R:

Valoare ansamblu imobiliar: 400000 lei Din care valoare teren: 80 000 lei Valoare constructie: 320 000 lei

Conf. prevederilor legale si doctrinei contabile terenurile nu se amortizeaza.

Tabel de amortizare cladire Valoare la cost istoric: 320 000 lei Valoare de utilizare 20 ani

Amortizarea anuala cladire anul N-11 N-10 N-9 N-8 N-7 N-6 N-5 57 Amortizarea anuala 16 000 16 000 16 000 16 000 16 000 16 000 16 000 208 000 Valoarea neta contabila

N-4

16 000

192 000 lei / 300 000 (valoarea justa )

Reevaluare ansamblu: 450 000 lei din care 150 000 lei pt teren

Diferenta din reevaluare pt cladire : Diferenta din reevaluare pt teren

108 000 lei ( 300 000 192 000) 70 000 lei ( 150 000 80 000)

Diferenta din reevaluare de inregistrat: 178 000 lei Raspuns corect: varianta a2. Dac auditorul concluzioneaz c nerespectarea unui text legal are consecine semnificative asupra situaiilor financiare ale bncii nu au fost corect preluate n aceste situaii financiare, el trebuie s exprime: a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b) o opinie fr rezerve, dar cu un paragraf de observaie;

c) o opinie defavorabil.

R: a)3. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. R:

Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt 58

persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii; protejarea sau conservarea patrimoniului; nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor.

4. Definii auditul intern i controlul intern, i relaia dintre acestea. R:

Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.

Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.59

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Cnd se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. R:b) 2. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: a) numai cnd e prevzut prin acte normative; b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; c) dac normele contabile permit aceasta. R:b) 3. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;

60

b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;

c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

R:b)4. Ce este actualizarea? R: Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile?

R:

I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedur civil; Codul de procedur civila penal; alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare, n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului judiciar.

Nu au calitatea de mijloace de prob, ci, cel mult de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau a rezolvrii unor litigii pe cale amiabil.Dup natura obiectivelor la care trebuie s rspund expertul contabil: 61

Expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; Expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale; Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni.

2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil?R:Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri activi ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr autorizaie. Dac un expert contabil aflat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care se afl n situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le aduc la cunotina organului care i-a numit. Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de lege.

62

STUDII DE FEZABILITATE

De ce este nevoie de un plan de afaceri;

R: Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv. Intocmirea planului de afaceri permite: - stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute; - incadrarea in timp a etapelor afacerii; - coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante. Intreprinzatorii sunt fortati sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordare mai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sa se regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bine intocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute. Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sau actionari potentiali). Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri: - in ce consta afacerea; - motivele pentru care afacerea este profitabila; - capitalul necesar; - rentabilitatea scontata. 63

Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu siguranta orice investitor.

Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte;

R:

Un plan de afaceri cuprinde aproximativ 12 capitole distincte, fiecare detaliind diferite aspecte ale afacerii. Unele parti pot fi comasate sau eliminate, in functie de specificul afacerii pe care o prezentati. Ordinea in care sunt elaborate aceste capitole nu este obligatorie, cu o singura exceptie: rezumatul acestui plan de afaceri se va intocmi ultimul. Rezumatul trebuie sa contina elementele cele mai importante si mai interesante ale intregului plan de afaceri, iar dvs. va puteti da cel mai bine seama care sunt acestea numai dupa ce ati elaborat sectiunile individuale ale respectivului plan de afaceri. Cu cat va veti organiza mai bine materialul, in asa fel incat informatiile sa fie cat mai usor identificate, cu atat el are mai multe sanse de succes in fata celor care doriti sa-l citeasca. De aceea, este bine sa numerotati capitolele cu cifre romane si sa marcati subcapitolele cu litere mari de tipar. Va prezentam in continuare cele 12 capitole pentru un plan de afaceri. I. Rezumat plan de afaceri Nu uitati ca rezumatul trebuie scris la sfarsit, dupa ce intregul plan de afaceri a fost terminat, si ca el nu trebuie sa fie mai lung de doua-trei pagini. De cele mai multe ori trebuie sa incercati mai multe versiuni inainte de a-i da forma finala. Faceti toate eforturile ca el sa fie bine scris si complet. Este prima parte care va fi citita de potentialii investitori. Daca rezumatul nu reuseste sa le trezeasca interesul, acel plan de afaceri nici macar nu va mai fi citit.A. Datele de identificare a afacerii Se prezinta pe scurt toate datele care l-ar putea interesa pe cititor in acel plan de afaceri, in situatia in care ar dori sa afle mai multe amanunte despre firma dvs. (daca exista) sau despre principalii ei actionari. Nu trebuie in nici un caz sa lipseasca: numele, forma legala de inregistrare, adresa, telefonul, faxul, numarul de inregistrare la Registrul comertului, capitalul social, numele, meseria si procentele din afacere ale principalilor asociati. B. Produsul (conceptul) & prezentat si planificat Se explica ce produse sau servicii vor fi oferite imediat pietei potentiale si ce va oferi firma in viitor. Prezentati pe scurt, intrucat mai tarziu in acest

plan de afaceri se va face o descriere detaliata, intr-un capitol distinct.

64

C. Piata Se descriu principalii clienti, raspunzandu-se la urmatoarele intrebari: Cine sunt? Unde sunt? Cum pot fi identificati? Cum vor fi atrasi? Si acestui subiect i se va aloca un intreg capitol, asa incat nu va pierdeti in detalii. D. Caracteristici deosebite Ce trasaturi vor diferentia produsele sau serviciile de altele similare, oferite de concurenti? Carei nise de piata va adresati? Raspundeti cat mai concis posibil la toate aceste intrebari. E. Propunerea de finantare Prezentati pe scurt care este suma de bani necesara afacerii dvs., cum o veti folosi, care sunt principalele surse de finantare pe care le aveti in vedere, care va fi participarea dvs. si care este suma sau participarea celui caruia i-ati adresat planul. Precizati care vor fi avantajele pe care le va avea investitorul. Daca nu doriti investitori pentru afacerea dvs., aceasta sectiune nu va fi intocmita. Trebuie sa evitati cu orice pret urmatoarele greseli: a) Subdimensionarea fondurilor necesare pentru pornirea si desfasurarea afacerii. Investitorii experimentati stiu sa aprecieze nivelul investitiei. Faptul ca dvs. nu ati facut-o in mod corect le va starni indoieli cu privire la buna informare si la priceperea dvs. Pe de alta parte, acest lucru este foarte periculos pentru afacerea in sine, intrucat nu veti dispune de activele necesare functionarii si extinderii ei. b) Supradimensionarea volumului vanzarilor si profitului estimat, ca si a numerarului generat de afacere in primii ani. Acest lucru poate fi descoperit, de asemenea, de catre investitori. Nu va amagiti singuri, intrand intr-o afacere care nu poate fi atat de profitabila pe cat ati dori dvs. c) Subaprecierea nivelului participarii investitorului la capitalul firmei, fapt care nu-l stimuleaza pe acesta sa-si riste banii in afacerea respectiva, preferand sa le dea o alta intrebuintare.

65

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea existenei unor organisme profesionale puternice.

R:

nceputul secolului XX, pe lng marile transformri economico sociale i politice din ara noastr, a marcat i necesitatea organizrii profesiei libere de expert contabil i contabil autorizat. nfiinarea, organizarea i funcionarea Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, corespunde cerinelor economiei de pia, n special n etapa actual de mari transformri, fiind un puternic organism neguvernamental, promotor al reformelor n domeniul profesiei contabile. Economia romneasc n tranziie, necesit aplicarea continu i hotrt a normelor structurale care, pentru a fi bine implementate, trebuie s fie corect concepute de operatorii economici, iar pentru ca acetia s-i poat desfura activitatea n mod liber, dar cu strict respectare a legilor statului, se impune asistarea i sprijinul lor, de ctre persoane pregtite i autorizate. Aceste persoane, trebuie s-i ndeplineasc profesiunea n mod liber, competent i s asigure corectitudinea informaiilor cu privire la existena resurselor i la destinaia acestora, ct i la respectarea obligaiilor fa de teri i fa de instituiile statului. 66

2. Modaliti de organizare a profesiei contabile.

R:

Activitatea Corpului se desfoar n cadrul seciunilor, comisiilor, departamentelor i direciilor, subordonate Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului.

Seciunile Corpului se organizeaz pe categorii profesionale, i anume: seciunea experilor contabili seciunea contabililor autorizai. Profesia de EC si CA se exercita de catre persoane care au aceasta calitate,in conditiile prevazute de O.G.65/1994,aprobata prin L.42/1995,modificata si completata prin OG 89/1998,aprobata prin L.186/1999,modif.si compl.prin OG.nr.17/2007.

Profesia contabila poate fi exercitata de persoane angajate cu contract de munca (economisti si contabili) si de persoane autorizate ca EC sau CA conform reglementarilor legale;diferenta dintre persoane angajate neautorizate si persoane autorizate care profeseaza,se releva astfel: EC si CA sint: independenti,apartin organismului profesiei,nu fac parte din structurile entitatii,au responsabilitatea si confidentialitatea lucrarilor,EC certifica lucrarile, Economistul si contabilul salariat:este in slujba angajatorului,are subordonare ierarhica,face parte din structura entitatii,are raspundere limitata.

Atribuiile acestora se stabilesc prin norme aprobate de Consiliul Superior al Corpului.

67

- Activitatea seciunilor, departamentelor i comisiilor Corpului se desfoar pe baza programelor de activitate aprobate de Consiliul Superior al Corpului; - Personalul ales sau numit n structurile Corpului este rspunztor pentru pstrarea secretului profesional; - Sub coordonarea direct a preedintelui Biroului Permanent, funcionarea activitii operative se realizeaz printr-un director coordonator, iar funcionarea administrativ se realizeaz printr-un director general executiv, ambii fiind salariai, numii de Consiliul Superior, care rspund de buna funcionarea a compartimentelor, structurilor operative i funcionale ale Corpului; - Atribuiile Directorului general executiv sunt nscrise n fia postului, stabilite de Consiliul Superior; - n subordonarea directorului general executiv, funcioneaz compartimentele administrative care asigur funcionarea curent a Corpului. Atribuiile, competenele, structura de personal i relaiile dintre compartimente se stabilesc prin norme aprobate de Consiliul Superior, la propunerea directorului general executiv.

68