varianta 52009

7/28/2019 varianta 52009

1/34

CECCAR CLUJ

EXERCITII STAGIU(EXPERT CONTABIL)

SEMESTRUL I

STAGIAR: Fantana LoredanaAndreea

7/28/2019 varianta 52009

2/34

CONTABILITATE

1. Societatea a primit o subvenie de 50% pentru investiii de la buget pentru

achiziionarea unui utilaj n sum de 3.000 lei. Utilajul achiziionat a fost utilizat i

amortizat pentru suma de 2.400 lei, dup care s-a vndut unui client la preul de 800 lei.

Cum sunt afectate bilanul i contul de profit i pierdere?

Rezolvare:

- achizitia utilajului

2131=404 3000- inregistrarea subventiei de primit

445=131 1500

- incasarea subventiei

5121=445 1500

-plata utilajului

404=5121 3000

-inregistrarea amortizarii6813=2813 2400

-inregistrarea amortizarii la venituri

131=7583 1200

-vanzare utilaj

461=7583 800

-descarcarea gestiunii

2813=2131 2400

6583=2131 600

Concluzie: Dupa inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un

sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000

2

7/28/2019 varianta 52009

3/34

2. Potrivit balanei de verificare ncheiate la 31.12.N, conturile prezint urmtoarele

solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105

= 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont

169 = 1.000 lei.

Calculai suma capitalului propriu.

Rezolvare:

Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau -

rezultatul reportat + sau - rezultatul exerciiului

CP=1012 + 105 + 121 ( SC) 117 ( SD) 129CP= 21000+6000+5000-4000-5000CP=

23000

3. Situaia nainte de dubla cretere a capitalului se prezint astfel: capital social 10.000

lei (10.000 aciuni x 1 leu valoare nominal), reserve 5.000 lei. Prima faz a majorrii

const n ncorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 aciuni. n faza a

doua se aduc aporturi n numerar pentru care se emit 3.000 aciuni la un pre de emisiune

egal cu valoarea nominal.

Calculai valoarea DA i DS generate de creterea de capital.

Rezolvare:

Valoarea matematic contabil nainte de dubla cretere =

(10000 + 5000) / 10000 = 1.5 lei/actiune

Valoarea matematic contabil dup ncorporarea rezervelor =

(10000 + 4000 + 1000) / 12000 =1.25 lei /actiune

DA = 1.5 - 1.25 = 0.25 lei/actiune

Valoarea matematic contabil dup emisiunea de aciuni n numerar =

3

7/28/2019 varianta 52009

4/34

(14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1.2 lei/actiune

DS = 1.25 1.2 = 0.05 lei

4. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventiiguvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul

achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani.

Rezolvare:

a) inregistrarea subventiei de primit

445=131 8000

b) achizitia utilajului

2131=404 8000

c) inregistrarea amortizarii liniare anul N

6813=2813 2000

d) se include amortizarea inregistrata la venituri

131=7583 2000

Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani

5. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei.

Rezolvare:

a) achizitionarea utilajului

2131=404 4000

b) incasarea subventiei

5121=131 1600

c) inregistrarea amortizarii anul N

6813=2813 800

d) concomitent se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite

131=7583 320 ( 1600 : 5 )

Inregistrarile se repeta pentru cei 5 an

4

7/28/2019 varianta 52009

5/34

6. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client,

pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In

exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza

prin banca.

Rezolvare:

a) inregistrarea clientilor incerti

4118=4111 11900

b) inregistrarea unui provizion

6812=1511 11900

c) incasarea sumelor incerte

5121 = 4118 8000d) inreg.pierderii din creante

654=4118 7900

e) anularea ajustarilor pt.depreciere

1511= 7812 11900

7. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare.

Dupa prospectul de vanzare rezulta:- valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei

- amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei

- valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei

- taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei

- garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei

- pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei

Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.

Raspuns:

a) incasarea taxei la licitatie:

5311 = 708 100 lei

b) incasarea garantiei de participare la licitatie:

5311 = 167 10.000 lei

5

7/28/2019 varianta 52009

6/34

c) vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei:

461 = 7583 57.000 lei

d) scaderea cladirii din gestiune:

6583 = 212 35.000 lei

281 = 212 10.000 lei

e) restituirea garantiei:

167 = 5311 1.000 lei

8. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA

19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa

metoda liniara.

Rezolvare:

a) inregistrarea cladirii in regie proprie

212=722 50000

4426=4427 9500

b) gradul de deducere

80% 9500 x( 1-0,8)

212=4426 1900Inregistrarea amortizarii anul N

6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10

Amortizarea se repeta pentru cei 10 an

9. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o

filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este

de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul

2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata

diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele

580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2

6

7/28/2019 varianta 52009

7/34

lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii

intermediare a vanzarii este de 3%.

Raspuns:

- achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ;

- se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la

valoarea de 5.800 lei

261 = % 5.800 lei

2692 2.900 lei

5121 2.900 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ;622 = 5121 116 lei

- se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ;

2692 = 5121 2.900 lei

- se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ;

5121 = 7641 2.856 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

622 = 5121 85,68 lei

- se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ;

5121 = 7641 2.772 lei

- se inregistreaza plata comisionului de 3% ;

622 = 5121 83,16 lei

- se scad din gestiune actiunile vandute ;

6641 = 261 5.800 lei

7

7/28/2019 varianta 52009

8/34

FISCALITATE

1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute deAA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n

exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de

20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile

30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de

fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora?

Rezolvare

impozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile

venituri neimpozabile)

impozit pe profit = 16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) = 17.600 lei

profit brut = 500.000 400.000 = 100.000 lei

profit net = profit brut impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 lei

dividende = 60% din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 lei

dividendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608 lei

dividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei

2. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun

impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente.

Rezolvare:

- venituri din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, din

investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, din alte

surse.

Cota de impozitare este de 16%, exceptie facand cotele de impozit prevazute in

categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc

8

7/28/2019 varianta 52009

9/34

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5

u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de

200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile

personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20000 u.m.,

cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se

calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n

uniti fizice i valorice.

Rezolvare:

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).Analiza punctului critic prevede c consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii

indiferent de aceea, se refer ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea

rezultatului financiar, trebuie s fie divizate n variabile i constante. Dup coninut,

aceast analiz se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de

rentabilitate).

Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu

mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale dinvnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul

este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare.

Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor,

care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.

La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale

microeconomiei:

Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli

constante+Profit

Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:

Volumul vnzrilor = Consumuri i cheltuieli variabile + Consumuri i cheltuieli

constante sau

Preul pentru o unitate x Cantitatea unitilor = (Consumuri i cheltuieli variabile pe o

9

7/28/2019 varianta 52009

10/34

unitatexCantitatea unitilor) +Consumuri i cheltuieli constante

innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse:

Pragul de rentabilitate

(n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe Preul pentru o unitate -

Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000

Cheltuieli variabile = 200.000Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000

Cheltuieli variabile = 200.000

Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000 buc

10

7/28/2019 varianta 52009

11/34

2. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40

u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de

60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile

personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m.,

cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se

calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n

uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere

la 5500 a numrului de produse vndute.

Rezolvare:

5.000 * 40 = 200.000 u.m. = venituri

Chetl. Directe = 60.000 + 80.000 * 90% = 60.000 + 72.000 = 132.000Chetl. Indirecte = 8.000 + 5.000 + 4.000 +.5.000 = 22.000

Total chelt. = 132.000 + 22.000 = 154.000

200.000 154.000 = 46.000

Pragful de rentabilitate CA=CF+CV

CA=154000 rezulta 154.000 / 40 = 3850 unitati produs

CA=200.000, CF=89.000 , CV = 60.000

marja asupra costului = (200.000 60.000) / 89.000 = 157%Prag de rentabilitate operational = 100/157% = 63 u.m

5.500 * 40 = 220.000 u.m.

220.000 154.000 = 66.000 profit , 5.500 3850 = 1650 unitati

11

7/28/2019 varianta 52009

12/34

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit

pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele

inventarierii, se prezint astfel:

1 Programe informatice 4.000.000 lei

2 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei

3 Cldiri 10.000.000 lei

4 Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei

5 Titluri de participare 2.500.000 lei

6 Mrfuri 5.000.000 lei

7 Clieni 2.000.000 lei

8 Furnizori 4.500.000 lei

9 Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei

10 Clieni-creditori 1.500.000 lei

11 Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei

12 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei

13 Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n

anii anteriori).

Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura

disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor:

a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net

contabil de 3.000.000;

b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000

lei;

c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000

lei;

d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de

achizitie;

e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;

12

7/28/2019 varianta 52009

13/34

f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;

g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;

h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;

i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;

j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:

-salarii 500.000 lei

-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei

Se cere:

a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare.

b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.

c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.

Rezolvare:

Deoarece operaiunile sunt efectuate de judecatrul sindic si de lichidator, rezulta ca

este vorba despre o lichidare judiciara.

Valorificarea activelor si plata datoriilor se face sub atenta supraveghere a

judecatorului sindic.

Dupa achitarea datoriilor, daca mai raman disponibilitati se distribuie actionarilor

proportional cu nr. de actiuni detinute, iar daca nu mai raman disponibilitati sauraman datorii neachitate, actionarii nu mai primesc nimic, nici nu raspund material

ptr. Aceasta diferenta, responsabilitatea picand asupra administratorilor, litigiul

rezolvandu-se penal.

Deoarece rezervele au fost constituite din profitul net din anii anteriori, se va face

impozitarea profitului fara rezerve si apoi se vor include in profitul net rezervele

existente.

Pentru operatiunile de lichidare se folosesc conturile 658 Alte cheltuieli de exploatare

si 758 Alte venituri din exploatare.

13

7/28/2019 varianta 52009

14/34

a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net

contabil de 3.000.000;

Vanzarea

461 = % 2.975.000

758 2.500.000

4427 475.000

Incasarea

5121 = 461 2.975.000

Scaderea din evidenta

% = 205 4.000.0002805 1.000.000

658 3.000.000

Inchidere cont de venituri si de cheltuilei

758 = 121 2.500.000

121 = 658 3.000.000

b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de

7.500.000 lei;

Vanzarea

461 = % 10.710.000

758 9.000.000

4427 1.710.000

Incasarea

5121 = 461 10.710.000

14

7/28/2019 varianta 52009

15/34


% = 212 10.000.000

2812 2.500.000

658 7.500.000


758 = 121 9.000.000

121 = 658 7.500.000

c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de

5.000.000 lei;

Vanzarea411 = % 7.140.000

707 6.000.000

4427 1.140.000

Incasarea

5121 = 411 7.140.000


607 = 371 5.000.000


707 = 121 6.000.000

121 = 607 5.000.000

15

7/28/2019 varianta 52009

16/34

d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei -

costul de achizitie;

Vanzarea

461 = % 3.570.000

758 3.000.000

4427 570.000

Incasarea

5121 = 461 3.570.000


658 = 261 2.5000.000


758 = 121 3.000.000

121 = 658 2.500.000

e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;

Incasare clienti

5121 = 411 1.620.000

Acordare scont

667 = 411 180.000

Inchidere cont de cheltuilei

121 = 667 180.000

f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;

16

7/28/2019 varianta 52009

17/34

Inregistrare dobanda

666 = 1682 1.000.000

Plata

% = 5121 7.000.000

1621 6.000.000

1682 1.000.000

Inchidere cont de cheltuilei

121 = 666 1.000.000

g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;

Plata furnizori

401 = 5121 4.275.000

Primire scont

401 = 767 225.000

Inchidere cont de venituri

767 = 121 225.000

h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;

Plata furnizori

404 = 5121 2.000.000

i ) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;

Restituire avansuri incasate

419 = 5121 1.500.000

17

7/28/2019 varianta 52009

18/34

j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:

-salarii 500.000 lei

-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei

Deoarece se specifica suma de 500.000 lei ca fiind cheltuiala cu salariile, inseamna ca

salariatii sunt angajati ai societatii care se lichideaza. Atunci consideram suma de

500.000 lei salariile brute si avem urmatoarele inregistrari:

Cheltuieli efectuate cu salariatii

641 = 421 500.000

Contributiile sociale datorate de salariati

421 = % 82.5004312 52.500 (10,5% * 500.000)

4314 27.500 (5,5% * 500.000)

4372 2.500 (0,5% * 500.000)

Impozitul pe salarii

421 = 444 66.800 ((500.000-82.500)*16%)

Rezulta salarii nete de 500.000 82.500 66.800 = 350.700

Plata salarii

421 = 5121 350.700

Plata datorii salariat catre bugetul de stat

% = 5121 149.300

4312 52.500

4314 27.500

4372 2.500

444 66.800

18

7/28/2019 varianta 52009

19/34

Contributiile sociale datorate de societate

645 = % 138.750

4311 109.000 ((20,8%+0,85%+0,15%) * 500.000)

4313 26.000 (5,2% * 500.000)

4371 3.750 ((0,5%+0,25%) * 500.000)

Plata datorii societate catre bugetul de stat

% = 5121 138.750

4311 109.000

4313 26.000

4371 3.750

Cheltuieli cu licitatiile

628 = 5121 300.000

Inchidere cont de cheltuieli

121 = % 938.750

641 500.000

645 138.750628 300.000

Au mai ramas 200.000 de incasat de la clienti, care devin clienti incerti si pe care ii

trecem pe cheltuieli exceptionale privind clienti incerti

4118 = 411 200.000

654 = 4118 200.000


121 = 654 200.000

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului si inaintea

impozitarii

19

7/28/2019 varianta 52009

20/34

D 121 C3.000.000

7.500.000

5.000.000

2.500.000

180.000

1.000.000

938.750

200.000

2.500.000

9.000.000

6.000.000

3.000.000

225.000

20.318.750 20.725.000SF 406.250

Inregistrare impozit pe profitul din lichidare (16%)

691 = 441 65.000

Plata impozit

441 = 5121 65.000


121 = 691 65.000

Rezulta un SFC 121 = 406.250 65.000 =341.250

Regularizare TVA

4427 = 475.000 + 1.710.000 + 1.140.000 + 570.000 = 3.895.000

Inregistrare TVA de plata

4427 = 4423 3.895.000

Plata TVA

4423 = 5121 3.895.000

D 5121 C2.975.000 7.000.000

20

7/28/2019 varianta 52009

21/34

10.710.000

7.140.000

3.570.000

1.620.000

4.275.000

2.000.000

1.500.000

350.700

149.300

138.750

300.000

65.000

3.895.000

26.015.000 19.673.750SF 6.341.250

c) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.

Bilantul contabil inaintea efectuarii

partajului

ACTIV PASIVCONTURI LA BANCI 6.341.250

IN LEI

CAP. SUBSCRIS VARSAT 5.000.000

REZERVE 1.000.000

Profit din lichidare 341.250

6.341.250 6.341.250

c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.

Rambursarea capitalului social

21

7/28/2019 varianta 52009

22/34

1012 = 456 5.000.000

Plata cap. Soc. Subscris

456 = 5121 5.000.000

Decontarea rezervelor catre asociati

1063 = 456 1.000.000

Plata rezrevelor

456 = 5121 1.000.000

Decontarea profitului din lichidare catre asociati121 = 456 341.250

Plata catre asociati

456 = 5121 341.250

2. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe

aciuni?

Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de

adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se

prevede altfel.

Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului

constitutiv.

In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la

cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau

dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei

tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare

22

7/28/2019 varianta 52009

23/34

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea

contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan

sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati

informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate

de prestari servicii.

Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si

contabilitate.

Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii,

avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial,

managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii

financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si

ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-

flow-ului la dinamica afacerii.

Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator

nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune

firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si

strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei.

Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei

(actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte

standardizate, cum ar fi : Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar.

Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei

(manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt

intocmite in functie de cerintele utilizatorilor.

23

7/28/2019 varianta 52009

24/34

Principalele instrumente ale managementului financiar sunt :

- situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare

manageriala : contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar

- diagnosticul financiar pe baza de indicatori

- analiza veniturilor, costurilor si profitului

- determinarea pragului minim de rentabilitate

- analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor

- politicile interne ale firmei

- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de

analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termenlung si scurt.

Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem

intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din

activitatea companiei

Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare

intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti

financiar etc) si top-managerii nefinantisti.

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

24

7/28/2019 varianta 52009

25/34

1. Structura dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura

utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la

A la J, astfel:

- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;

- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i

rapoarte;

- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;

- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat

de control;

- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;

- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor

profesioniti;

- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii

specifice;

- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de

misiune;

- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin

reglementri diverse;

- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor

consolidate;

2. Structura dosarului permanent.

25

7/28/2019 varianta 52009

26/34

Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea

documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un

despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar,

indicnd data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i

controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:

- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;

- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind

controlul intern;

- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i

rapoarte privind exerciiile precedente;

- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;

- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;

- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;

- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

3. Tehnica observrii fizice.

Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui

activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai

existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra

26

7/28/2019 varianta 52009

27/34

bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.

Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au

ca obiectiv asigurarea c:

intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelorn condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de

inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;

aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const nverificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect

procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;

lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz constn a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei

stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.

4. Tehnica sondajului.

Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit

numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a

elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la

ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de StandardulInternaional de Audit (ISA) nr. 530.

Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou

naturi diferite:

n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern,auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint

o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia

cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;

n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verificevaloarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.

Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i

27

7/28/2019 varianta 52009

28/34

sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm,

ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la

ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de

pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta

dorete s l dea concluziilor sale.

Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli

riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii:

A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;

B. elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor,

prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;

C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgereasau nerecurgerea la tehnici statistice;

D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera

dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;

E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;

F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;

G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului,

fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa,accidentala sau exceptionala;

H. concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra

elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Care este diferenta dintre uzura scriptic si uzura fizic a unei cldiri:

a) nu este nicio diferent;

28

7/28/2019 varianta 52009

29/34

b) uzura scriptic este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizic este durata

de viat;

c) apreciere economic a vietii unei cldiri.

2. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobnda la

certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea ntreprinderii,

utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi

de:

a) 25.600 mii lei;

b) 26.500 mii lei;

c) 26.667 mii lei.

3. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea

beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de

actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill este

de:

a) 8.800 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

4. Definiti valoarea just.

Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de

bunavoie intre doua parti interesate, aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei

tranzactii desfasurate in conditii obiective, cu pretul determinat obiectiv. In optica

Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS/IAS), valoarea justa este

privita ca fiind sinonima cu valoarea de piata. In optica IVS 2, valoarea justa este un

concept mai larg dect valoarea de piata.

EXPERTIZA CONTABILA

29

7/28/2019 varianta 52009

30/34

1. Ce conine un Raport de expertiz calificat?

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale

expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.

Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand

raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.

2. Explicai cazurile de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine

Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.

Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datoritainexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste

evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport

de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un

raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat

cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de

beneficiar

STUDII DE FEZABILITATE

1. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?

30

7/28/2019 varianta 52009

31/34

Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor

bunuri durabile prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia

initiala plus un profit.

Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a

unor resurse disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat

investitia ).

Din p.d.v. contabil, investitiile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile

sau imobile destinate sau nu activitatii curente.

Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a

genera in viitor fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si

realizarea de profit suplimentar.

Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea

ireversibile;

veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse

riscurilor;

efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale,

financiare, umane, materializate in obiective de investitii;

investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora seanticipeaza obtinerea de rezultate pe termen lung;

resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la

realizarea primelor beneficii asteptate;

procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a

exploatarii obiectivului realizat;

decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de

afaceri;

realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp;

procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii

economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza.

31

7/28/2019 varianta 52009

32/34

2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economico-

financiare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt.

Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste ingeneral doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre

proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al

doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a

proiectului.

Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode

care pun accentul pe

rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.

1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie

1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare

1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor

2.Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor

2.1.Utilizarea notiunii de actualizare

2.2.Valoarea actuala neta (VAN)

2.3.Rata interna de rentabilitate(RIR)

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Despre integritate.

32

7/28/2019 varianta 52009

33/34

Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a

fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de

asemenea, tranzacii corecte i juste.

Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele,

comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea:

- conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare

- conin declaraii sau informaii eronate;

- omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.

2. Despre obiectivitate

Principiul obiectivitii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili

de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din

cauza influenei nedorite a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este

afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care

aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale

ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i

trebuie sa-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionitii

contabili realizeaz rapoarte de certificare, presteaz servicii fiscale i alte servicii de

consultanta manageriala. Ali profesioniti contabili angajai ntocmesc situaii

financiare fiind subordonai altora, executa serviciile de audit intern i servesc n

diferite funcii financiare de conducere din industrie, comer, sectorul public i

educaie. De asemenea, unii profesioniti contabili pregtesc i instruiesc pe cei care

aspira sa intre n profesie. Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii

contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale i sa menin

obiectivitatea n raionamentul profesional.

n selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific

potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atenia corespunztoare

33

7/28/2019 varianta 52009

34/34

urmtorilor factori:

a) Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot

exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.

b) Este practic imposibil sa se defineasc i sa se descrie toate situaiile n care ar

exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor

care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine

un caracter rezonabil.

c) Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele

altora sa ncalce obiectivitatea.

d) Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura ca personalul angajat pentru

serviciile profesionale contabile i-au nsuit principiul obiectivittii.

Profesionitii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadourisau invitaii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta

i duntoare asupra raionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care

negociaz.
http://void%280%29/http://void%280%29/

varianta 52009

Documents