MN, Mari-Claudia

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureqti (20!l); Master

$tiinfe penale, Universitatea Titu Maiorescu, Bucuregti (2012); Doctorln drept, specializarea drept penal, cl teza,,Unitatea de infracliune",Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureqti (2019),

Activitate: Consilier juridic (2011-2014); membru al Asocialiei Romdnede $tiinle Penale (2015-prezent); consilier juridic (grad profesionalasistent), Institufia Prefecfului - Ministerul Afacerilor Interne (martie2016-prezent).

Publicafii: coautor la7 cdr[i: Drept penal. Pafiea generald conform nouluiCod penal (2013, 2015, 2017); Drept penal. Partea speciald conformnoului Cod penal (2013, 2015, 2017); Cauzele justificative (2016);coautor la 6 cursuri pentru studenli gi masteranzi in tehnologie ID;autor/coautor la 50 studii qi articole publicate in reviste cu prestigiurecunoscut sau indexate debaze de date intema{ionale (Pro Lege, Drepflrl,Rpvisb Acadcmiei Forlelor Terestre, Agora International Journal ofJtuldical Soicnce etc.); coautor la 3 publicalii la edituri cu prestigiulntornalional din str[in[tate (Addleton Academic Publishers, New York,USA etc.); autor/coautor la 7 studii publicate in volume ale manifestd-rilor gtiinlifice; autor/coautor la 15 studii prezentate la manifestdriqtiinfifice nalionale qi internalionale.

Premii qi distinc{ii: Premiul revistei ,,Dreptul" pentru publicisticd Etiinli-f,icd in domeniul dreptului, acordat de Uniunea Juriqtilor din Romrflnia qipublicaJiile,,Dreptul" (20 I 5).

Unitatea de infractiune

Editura C.H. BeckBucureqti 2019

Mari-Claudia Ivan

Cuprins

, Abrevieri.. ......................XV

Conrlderafiiintroductive..................

,,€rpltolul I. Aspecte generale ........r.......... ...............1

ii, Socliunea 1. Infracliunea................ ............"............ II 0l.Nofiuneadeinfracliune..................i : $2. Definilia infracliunii - o noutate introdusd

prin vechiul Cod penal romAn (din 1969).............,,..........2'i $3. Importanla definiliei legale..........'

$4. Opinii divergente concepliei legislative............................5' $5. Trdsdturile esenliale ale infracliunii..................................7

5. I . Fapta prevdztld. de legea penal d................................. 7' 5.1.1. Noliune ...(................i

5.1.2. Pericolul social al faptei5.2. Fapta sdvdrqitd cu vinovitie ...............,.72

' 5.2.1. Noliune qi carccteizare .................................125.2.2. F ormele Ei modalitSlile vinovifiei ................. 1 25.2.3. Vinovfiia ca element subiectiv

al infrac!iunii.................. ............135.3. Fapta nejustificatd

5.3.1. Noliune ..........:........................... 14

5.3.2. Distincfie..............5.4. Fapta imputabild persoanei care a sdv6rqit-o ........... 16

5.4.1. No{iune .................. ..................,. 16

$6. Definilia infracliunii (in general) in Codul penalal Republicii Moldova..... ........17

Secliunea a 2-a. Conf inutul infracf iunii .................................,.. 1 9

$ 1. Consideralii generale

$2. Noliune.

$3. Clasificare................. .....;........20

VIII Unitatea de infracliune

$4. Analiza continutului infracliunii .................22

$5. Factorii preexistenfi. ..........."....23

$6. Conlinutul constitutiv al infracliunii...............................24

$7. Clasificarea infracJiunilor............... .............26SecJiunea a 3-a. Activitatea infraclionald ca act

de conduitd uman5.......... .................33

$ 1 . Conduita umand ...................... 33

$2. Conduita infractionala .............34

$3. Activitatea infraclionalb............... ...............353.1.Noliune qicaracterizare................. .......353.2. Concr ettzarca activitdli i i nfracli onale ...................... 3 5

3.3. Verbum regens .................36

$4. Clarificdri conceptuale ............37

$5. Elementul subiectiv al acfiunii sau inacliuni i.................. 44

Capitolul II. Unitatea de infracfiune qi formele sale................46Secfiunea l. Considera{ii generale ........................46

ti l. Cadrul legal al unitdlii de infracliune..............................46ti2. Dcfi nitia uniti!ii de infracliune .................. ..................... 47

Scc{iunea a 2-a. Formele unitdtii de infracliune.................. ......49$ l. Notiune ;i caracterizare.................. .............49tj2. Formele unit6lii de infi'acfiune........................................50

Secfiunea a 3-a. Condiliile Ei efecte]e unitdtii de infracfiune....50

$ l. Conditii ...............50

$2. Efectele unit5lii de infrac{iune ........................................ 5 1

Secfiunea a 4-a. IJnttatea aparcntd de i nfrac f i un e ..................... 52

$1. Nofiune. ....,..........52

$2. Concursul formal (ideal) de infracliuni........................... 53

$3. Concursul de norme penale......... ................55Secliunea a 5-a. Referinfe de drept comparat............................58

Capitolul III. Unitatea natural5 de infracfiune................ ........66Secfiunea l. Considerafii generale ........................66

$ l. Definifia unitdfii naturale de infracfiune .................. ....... 66

$2. Formele unitalii naturale de infracliune .......................... 68

Secliunea a2-a.Infracliunea simpld .....................68

$1. Nofiune. ...............68

$2. Caracterizarcainfracliunii simple ...............70

Cuprins IX

$3. Trdsdturile infrac{iunii simple...... .........".....72

$4. Formele (felurile) infracfiunii simpIe............................101

$5. Pedeapsa pentru infracliunea simp1d............................. 1 08

$6. Sfera infracliunilor in forma simplS a unitdliinaturale de infracliune.................. .............108

$T.Referinlededreptcomparat..... .................111Secfiunea a3-a.Inftacliuneacontinud....................................112

$ 1. Noliune. .............112

{i2. Caracterizareainfracliunii continue .............................. I 13

S3. Tipuri de infracfiuni continue.... ................ 115

{i4. Trdsdturile infracfiunii continue... ............. 116

d5. Formele (felurile) infracliunii continue......................... 137

96. Pedeapsa pentru infrac{iunea continui.......................... I 43

$7. Efectele epuizdrii infracliunii continue .....145$8. Exemplificdri qi scurte analize ale unor incrimin5ri...... l5 I

$9. Referinle de drept comparat..... .................162S co!i unea a 4-a. Infr acliunea deviatd ...................................... I 63

{ l. Noliune. .............163

$2. Infracfiuni care pot lua forma unitSlii deviatede infracliune................. .......165

$4. Modalitdti faptice ale infrac{iuni i deviate ..................... 1 73

\5. Trdsdturile infracliunii deviate ..................1775.1. Fapta ini!ia16......... ..........1'775.2.Fapta efectiv sdvArEitd in ipoteza infracliunii

deviate error in persona.............. ......1805.3. Fapta efectiv sdvArEitb in ipoteza infractiunii

deviate aberratio ictus............ ........... 196

{i6. Formele (felurile) infracliunii deviate...........................207g 7. Pedeapsa pentru infracliunea deviati ........ .................... 209

$8. Referinle de drept comparat..... .................217

(':rlritolul fV. Unitatea legali de infrac{iune...........................22tSccfiunea 1. Considera{ii generale ......................221

$ 1. Defini{ia unitdfii legale de infracfiune... ....221$2. Cadrul legal al unitatii legale de infracfiune .................222

$3. Formele unitdlii legale de infracJiune... .....223

X Unitatea de infracliune

$4. Infracliunea colectivd ............224Secliunea a2-a.Infracliunea continuatd .............226

$1. No{iune. .............226

$2. Infracliunea continuatd in vechiul Cod penal.Prezentare comparativd cu noul Cod penal (din 2009) .....227

$3. Caracterizareainfracliunii continuate...........................232

$4. Componenla infracliunii continuate.................. ............236

$5. Trlsdturile infractiunii continuate .............239

$6. Condi{iile infracliunii continuate ..............2536.1. Unitatea subiectului activ............ .......2546.2. Unitatea subiectului pasiv - condilie declaratb

neconstitulionald............. ...................2566. 3 . Pluralitatea obi ectivd, dator atd s SvArqirii

ac{iunilor sau inac}iunilor la diferiteperioade de timp ............263

6.4. Unitatea rezolu!iei..... .....2666.5. Unitatea de calificare juridica ............268

$7. Irormele (felurile) qi epuizarea infractiunii continuate ......269$ 8. Pedeapsa pentru infracliunea continuatd... .................... 27 2

$ 9. Recalcul area pedepsei pentru infracli uneacontinuatd .........273

$ 10. Infracliunile care pot fi comise in forrnacontinuatl a unita{ii de infracliune.................. ............27 4

$ 1 1 . Referinfe de drept comparat ..... ...............277Secfiunea a 3-a.Infracliunea praeterintenlionatd. ...................282

$1. Nofiune. .............282

$2. C ar acter izar ea infr acliuni i praeterintenti on ate .............. 282

$3. Modalitdti le infrac{iunii praeterintenlionate....... ........... 286

$4. Trdsdturile infracfiunii praeterintenlionate......... ...........286

$ 5. Pedeap sa p entru infracliunea praeterinten{ ionatd......... . . 29 ISecfiunea a 4-a.Infracliunea complexd ..............291

$1. Noliune. .............291$2. Caracterizareainfrac[iunii complexe............................292

$3. Componenla infracliunii complexe ...........297

$4. Infractiunea complexd forma tip............... ....................2994.1. Consideralii generale .....2994.2. Trdsdturile infracliunii complcxe formd tip ...........304

Cuprins XI

$ 5. Infractiunea complexd formd agr av antd........................ 3245.1. Consideratii generale .....3245.2. Trdsdturile infracliunii complexe formd

agravantd. .......................328

$ 6. Infracliunea complexd praeterintenlionatd ....... ............. 332g 7. Formele (felurile) infracji unii complexe .... .............,.....33 4

98. Pedeapsa pentru infracliunea complexb si

recalcularea acesteia....... .......336$9. Sfera infracliunilor in forma complexl a unita{ii

legale de infrac{iune.. ............337$ 10. Referinfe de drept comparat..... ...............340

Soctiunea a 5-a. Infracliunea progresiva............. ....................342ti l. Noliune.. ............342$2. Caracterizarea infracliunii progresive ...........................346

$4. Condifiile infracfiunii progresive ..............368$5. incadrarea juridica a infracfiunii progresive ................. 369

\ 7. Formele (felurile) infractiunii progresive... ...................37 3

$ 8. Pedeapsa pentru infracliunea progresivd... .................... 37 6

{c). Schimbarea incadrdrii juridice a fapteicorespunzdtoare rezultatului mai grav produsdupd rdmAnerea definitivd a hotdrdrii de

condamnare a autorului... ......377

Q 10. Infractiuni (din legi speciale) ce pot lua formaprogresivd a unitalii legale de infracliune ..................... 3 80

$ I l. Referinle de drept comparat..... ...............382Scctiuneaa6-a.Infrac[iuneadeobicei......... ......383

$ l. No{iune. .............383

d2. Infracliunea de obicei ;i infracliunea de simpldrepetare....... .......386

93. Fapte penale reglementate in forma de obiceia unitdlii de infracliune in Codul penal ......................... 3 86

$4. Modalitd{ile infracliunii de obicei .............392

95. Caracterizareainfracliunii de obicei .............................393

96. Trasdturile infracliunii de obicei (cu unele referirila cele ale infrac{iunii de simpld repetare) ....................395

X[ Unitatea de infrac\iune

$ 7. Formele (felurile) infracliunii de obicei ........................ 402

$8. Pedeapsa pentru infracfiunea de obicei .....404

$9. infrac{iunile de obicei prevazute in legi speciale ..........404

$10. Infracfiunea de simpl5 repetare, formd a unitSliide infracliune.................. ......406

$11. Referinle de drept comparat..... ...............407

Capitolul V. Comparafie intre formele unit5{ii de infracfiuneqi alte tipuri de infracfiuni sau alte institufii ..........................411

Secfiunea 1. Comparalie intre infrac{iunea simpl5 Ei alteinstitulii .....................41 I

g 1. Infracliunea simpld gi infracliunea instantanee(momentana) .....411

62. Infractiunea simpld, ca formd a unit5fi de infracliune,qi infracfiunea simpld opusa infracliunii de obicei

;i infracfiunii complexe... ......415$3. lnfracliunea simpld, ca formd a unitdlii naturale

de infracliune, si infracliunea simpld, ca formdtip a infrac!iunii.............. .......411

$4. InfracJiunea simplS gi tipicitatea faptei penale.............. 4 1 8

$5. Infracliunea simpld gi concursul ideal de inflacliuni.........4l9Secliunea a2-a. Comparalie intre infracliunea continudqi alte institu!ii................. ..............419

$ 1 . Infracliunea continud qi infi acliunea omisivd ............... 419

$2. Infracliunea continud Ei infracliunea continuS,ca formd opusd infracliunii instantanee............. ............ 424

$3. Infracliunea continud ;i infracliunea simpld ................. 428

$4. Infracfiunea continud Ei concursul de infrac{iuni ..........430Secliunea a 3-a. Comparalie intre infracliunea deviata

Ei alte institutii..... .......... ...............431

$ l. Infracfiunea deviatd Ei eroarea ..................431

$2. Infracliunea deviat[ qi infracliunea simpld....... ............. 433

$3. Infractiunea deviatd gi infracliunea progresivd ............. 43 4

$4. Infracliunea deviatd qi concursul de infracliuni ............435Secfiunea a 4-a. Comparalie intre infracliunea continuatdgi alte institutii ................ .......... . .... 43 5

$ I . Infractiunea continuatd qi infracfiunea simpld .............. 43 5

Cuprins XIII

$2. Infracliunea continuata qi infracliunea continud ........... 437

93. Infracfiunea continuatd qi infracf iunea devi atd.. ............ 439

$4. Infracliunea continuatd qi concursul de infracliuni.......440Secliunea a 5-a. Comparalie intre infracfiunea complexd

;i alte institulii . . .......... ...............441

{i1. Infracliunea complexd formd tip in comparaliecu alte institufii....... ...............441

$2. Infracliunea complexd forma tip in comparaliecu infracliunea complexd formd. agravantdqi infracliunea conex[ ...........453

Sccliunea a 6-a. Comparafie intre infracliuneaprogresivd qi alte institutii................ .................455

$ I . Infracliunea progresivd qi complexitatea natura16.........455ii2. InfracJiunea progresivi qi infracliunea lentd,

opusd celei prompte ..............451{i 3. Infracliunea progresivd qi infracliunea conti nuf, ........... 45 8

{i4. Infracliunea progresivd ;i infractiuneapraeterinten[ionat[.......... .......459

Q5. Infracliunea progresivd qi infracliuneacomplexd formh tip ...............459

Socliunea a 7-a. Comparalie intre infracliunea de obicei

;i alte institu1ii................ ...............46481. Infracfiunea de obicei, ca formd a unitdlii de

infrac{iune qi infrac}iunea de obicei opusd

celei simple .......464

92. Infractiunea de obicei Ei infracliunea simpI5......... ........ 465

92. Infracliunea de obicei qi infracliunea continud .............466{ 3. Infractiunea de obicei qi infracliunea continuatd... ........ 466

94. Infracliunea de obicei qi concursul de infracfiuni .........461Sec{iunea a 8-a. Comparafie intre infracliunea de simpldrepetare qi complexitatea naturald qi cea legalade infrac!iune.................. ...............467

Secliunea a9-a.Unitatea de infi'acliune qi pluralitateade infracliuni.................. ...............469

llibliografie ....................473

XVIII

I

IIilq

Unit at e a de infr ac 1 iune

de existenld qi efectele pe care le produce. Deoarece pe lAngd

,,Unitatea rea15 de infracliune" ar subzista ;i ,,Unitatea aparentd de

infracfiune", ne vom preocupa atdt de institulia constituitd de cdtre

legiuitor - ,,Concursul formal (ideal) de infracliuni"- cAt qi de

,,Concursul de norme penale", care creeazd o falsd impresie de

incadrare juridicd a unitdlii de infracliune intr-o pluralitate de textelegale (Capitolul II).

Celor douS forme consacrate ale unifilii de infracliune le vomacorda capitole distincte, Capitolul III fiind dedicat ,,Unitdfiinaturale de infracliune", iar Capitolul IV celei create de cdtre

legiuitor - ,,Unitatea legald de infracfiune".Dupd punerea in evidenld a aspectelor sus-menlionate, vom aborda

;i dclimitarea ,,Unit6{ii de infrac{iune" de alte institufii cu care

concurctzI, cum ar fi ,,Pluralitatea de infiacfiuni" (Capitolul $.

Capitolul IAspecte generale

Secfiunea 1. Infrac{iunea

!i1. No{iunea de infrac{iune

Infracliunea ar fi o ,,ciocnire de voinje - aceea a ldptuiklrului i;i

ircooa a legiuitorului - precum si rezultatul acestei ciooniri. i;i;u r urne : infrAngerea (incdlcarea) voin{ei legiuitorului. La liptui tor,c:xtu'iorizarea voinlei se infiliqeazd sub forma unei conduite deter-rrrinate (acliune sau omisiune), iar la legiuitor, sub forma elabordriirrorrnei de incriminare in care este descrisd manifestarea exterioard;r ornului pe care voieEte sd o interzicd sau sd o impund"1.

in doctrind, infracliunea a fost definitd ca fiind: ,,orice faptincriminat de lege ;i sanclionat cu pedeaps6"2; ,,o faptd a omului,rrrr trct de conduitd exterioard a acestuia, interzis de lege sub osrrnctiune represivd specificd, care este pedeapsa"3; ,,acliunea sau

irrircfiunea socialmente periculoasS, sdvAr;iti cu vinovdlie qi incri-rrrinatd de legea penald"a. Prima definifie are in vedere fapta;rbstractd (adicd aceea descrisd de norma de incriminare), iar cele-l;rll.c, fapta concretd (qi anume aceea sdvArgitb).

I G. Antoniu, Vinovdlia penali, ed. a II-a, Ed. Academiei Romdne,I lrrcuresti, 2002, p. 55.

2 V. Dongoroz, Drept penal, Reeditarea ediliei din 1939, Ed. Tempus& Asocia{ia RomAnd de $tiin{e Penale, Bucureqti, 2000, p. 159.

3 C. Bulai, Drept penal. Partea generald. Infracliunea, vol. II, Tipo-lirtfia Universitd{ii din BucureEti, Bucureqti, 1981, p. 3.

a L Oancea, Tratat de drept penal. Paftea generaln, Ed. All Beck,lltrcuresti, 1994, p. 91.

2 Unitatea de infracliune

Infracliunea, in funclie de modalitatea aleasd de cdtre fbptuitor,se slvdrqeqte fie prin aface ceva (ce este interzis de legea penalS),

fie prin a nu face ceva (ce legea penalS impune sd se facd), iar prinaceastd activitate se aduce atingere ordinii sociale (apdratd prinadoptarea legilor intr-o societate oarecare), societd{ii, impundnd-se

ca aceasta din urmd si reaclioneze activ prin incriminarea faptei qi

pedepsirea fEptuitorului. Prin urmare, infracliunea r eprezintd mani-festarea ilicitd penal[ a fdptuitorului.

$2. Defini(ia infracfiunii - o noutate introdusi prinvechiul Cod penal romin (din 1969)

in vechiul Cod penal rom6n, noliunea de infracliune ar fidobdndit (dupd cum se exprima doctrina vremii), in cuprinsul unei

norme juridice (art. 17), o formulare precisd in care se reflectaaspectul mzrtcrial, social, uman, moral qi juridic al confinutuluiinliacliunii; dispozifia din art. l1 din codul menlionat anterior pre-

vctlcir cii cstc infrac{iune ,,fapta care prezintd pericol social,stitttit',!itd cu vinovd\ie Si prevdzutd de legea penald"r.

lnliacliunea era, sub aspectele sale generale, o categorie

luliclica, o institu{ie de drept penal. Agadar, normele din partea

gcneralS nu aveau ca obiect al reglementdrii o anumitd infracliune(trddare, omor, furt etc.), ci oricale faptd din ansamblul celor care

constituiau infracliuni. De aceea, normele privind infracliunea, ingeneral, ca institufie, precum Ei reglementdrile pe care aceste

norme le conlin erau aplicabile tuturor infracliunilor prevdzute inPartea specialS a Codului penal sau in legi speciale2.

Aceeaqi opliune a legiuitorului3 (de a insera in vechiul Codpenal o defini{ie a noliunii generale de infracliune) a fost preluatd

r V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, L Fodor, l{. Iliescu, C. Bulai,R. Stdnoiu, Explicafii teoretice ale Codului penal rdmdn. Partea generalS,

vol. I, ed. a II-a, Ed. Academiei Rom6ne Ei All Beck, Bucuregti, 2003, p. 8.2 Ibidem.3 V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai,

R. Stdnoiu, op. cit., p. 8; C Bulai, Drept penal. Partea generald. Infrac-

{iunea, op. cit., p. 5; I. Oancea, op. cit., p.9l; V. Dobrinoiu, L Pascu,

Aspecte generale 3

;i de actualul Cod penal (din 2009, in vigoare), care in ar1". 15

rrlin. (1) o circumstanliazd, ca fiind acea ,,faptd prevdzutd de legea

1rcnald, sdvtir;itd cu vinovdlie, nejustificatd ;i imputabild per-lsr;anei care a sdvdr;it-o"; aceasta este definifia datd de cdtreI cgi uitor infracfiunii prin enumerarea trdsiturilor sale esenliale.

Este de relevat ca definifiile din doctrind se aseamdnd cu cealcgald, fiind concepute ori prin enumerarea unora dintre trdsdturileirrll'actiunii (stabilite, de altfel, de cdtre legiuitor), ori prinrrrli"rugarea Ei a altor trdsbturi esenliale (o amplificare a definifieiIr:gale), fie prin contopirea unora dintre trlsdturi (o comprimare a

rlcllrritiei legale), dar niciodatd nu s-a putut face abstracfie dellisirturile esenliale menfionate in ar1. 15 alin. (1) C.pen.r

{i3. Importan{a defini{iei legale

Necesitatea definirii infracliunii, in general, a fost motivatd inrlrrctrind prin faptul cd. aceasta'.

a) ajuta la cunoaEterea qtiinlificd a diferitelor infracliuni sau lartilizarea unei corecte caracterizdri legale ale faptelor incriminaterlc normele speciale2;

b) asigurd trasarea cadrului general al infracliunilor sau delimi-lirlca acestora de alte fapte asemdndtoare, cum sunt contravenliile:ii lbaterile disciplinare3;

c) constituie un concept deosebit de util pentru practicieniirlrcptului, care, raportAnd faptele concrete sdvdrEite la conceptul

I Molnar, G. Nistoreanu, A. Boroi, V. Lazdr, Drept penal. Partea gene-r:r1tr, Ed. EuropaNova, Bucuregti, 1997,p. 102.

I G. Antoniu, VinovSlia penal6, op. cit., p. 60. Autorul apreciaz1, cLrloctrina penald romdnd se limiteazd de ani de zile sd repete formulalcgiuitotului (instifuitd in art. 17 C.pen. din 1969), ca qi cdnd aceasta ar frrrrrica posibild spre a defini infracfiunea (G. Antoniu, E. Dobrescu,'l' Dianu, G. Stroe, T. Avrigeanu, Refurma legislaliei penale, Ed. Acade-rrrici Romdne, Bucureqti, 2003, p. 95).

2 C. Bulai, Drept penal. Partea gencrali. Infracfiunea, op. cit., p. 5.3 I. Oancea, op. cit., p. 91.

-)I

4 Unitatea de infracliune

legal de infracfiune, vor fi in mdsurd sd stabileascd dacd acestea

cad sau nu sub incidenfa legii penalel;

d) ajuta la delimitarea sferei ilicitului penal de cel extrapenal,

servind, totodati, drept ghid pentru legiuitorul insuqi in elaborarea

de noi norme de drept penal prin care se incrimineazd anumite

fapte ca infracfiuni, precum si in scoaterea de sub incidenla legiipenale a acelor fapte care nu mai prezintdpericol social2.

Mai mult, s-a constatat cd dispoziliile care definesc conceptul

general de infractiune au implicafii in sfera acelor prevederi din

Partea generalS a Codului penal care reglementeazd alte instituliiprivitoare la infrac{iune (de exemplu, tentativa sau participaliaperrala). Tentativa va fi consideratd infracJiune in mdsura in care,

llincl incriminati de lege, intruneqte trdsbturile esen{iale prevdzute

in iut. l-5 C.pen. De asemenea, actele de parlicipaiie (coautorat,

instigare, complicitate) vor fi sanc{ionate atunci cAnd ele privesc olaptf, care intruneqte trdsdturile esenliale ale infracliunii, potrivitd i spozi [i i lor din arlicolul men{ionat anterior3.

Sintetizdnd, nofiunea generald de ,,infracliune" prezintd impor-

tanld sub un intreit aspect: a) reprezintd o reguld de drept de care

insuqi legiuitorul se foloseqte in stabilirea faptelor care urmeazi sd

fie trecute in legea penald ca infrac{iuni, ca qi pentru scoaterea din

sfera ilicitului penal a acelor fapte care nu mai sunt periculoase orinu se mai sbvArqesc; b) servegte la delimitarea infracJiunilor de alte

fapte extrapenale; c) pentru practician reprezintdun ghid de care se

foloseqte in cadrul activitdlii de aplicare a legii penale, observdnd

indeplinirea (regdsirea) in fapta sdvArEitd a trdsdturilor esenJiale ale

infrac{iunii ori lipsa acestora, cu consecinla neconsider6rii faptei

respective ca infrac{iunea.

I V. Dobrinoiu, I. Pascu, L Molnar, G. Nisloreanu, A. Boroi, V. Lazdr,

op. cit., p. 102.2Ibidem.3 L Pascu, T. Dima, C. Pdun, M. Gorunescu, V. Dobtinoiu, M.A' Hotca,

I. Chi;, M. Dobrinoiu, Noul Cod penal colrrcntat, vol. I, Ed. UniversulJuridic, Bucuregti, 2012, p. 102.

a C. Mitrache, Cr. Mitrache, Drept pcnal t'olrrdn. Partea generald.

Conform noului Cod penal, Ed. Univcrstrl .ltrl'idic, Bucuregti, 2014,

p.131-132.

Aspecte generale 5

$4. Opinii divergente concepfiei legislative

irr literatura de specialitate s-a considerat cd existenla unui textirnrnc in Codul penal, care sd fixeze trdsiturile esenliale aler r r I lr rc [i un i i, poate conduce la,,inghetarca" doctrinei penale, mani-Ir'slirrdu-se tenta\ia de a repeta la infinit formulele legiuitorului qi

rlt' rr nu depune eforturi pentru aprofundarea teoreticd a conceptuluirlt' irrliactiunel. Tot astfel, s-a exprimat opinia conform cdreia ceea, t' l-l cleterminat pe legiuitorul Codului penal sd defineascd no{iu'rrr';r rlc infracfiune nu sunt decdt consecin{e ale unor erori comune,,':rlt' ciu'acterizeazd,intreaga gdndire penald contemporand2.

irrrpotriva concepfiei adoptate de cdtre legiuitorul Codului penal

rrrrrr;in s-ar putea invoca si urmdtoarele argumente:- lcgiuitorul nu trebuie si formuleze defini{ii, care rcstriirrg

',1('lir (lo analizi aunei anumite institu{ii de drept penal 5i oalc 1.ro[

rk'tr:r'nrina pierderea unor caracteristici importante ale institu[icirr'ril)('ctive (de pildd, dacd majoritatea acliunilor sau inacliurrilor,( ;u c compun o infrac{iune continuatd - privite singular - nu intru-nt':rr: c<lnditiile enumerate prin dehnirea infracfiunii, atunci nu se

po;rlr: r'ctine nici forma continuatd a unitdlii de infracfiune). O defi-rrrlic, prin enumerarea unor trdsdturi, nu poate fi consideratd';r r I icior.rtd Ei completd;

- doar doctrina poate crea o definifie completd a infracfiunii, inrrnir unor studii complexe care sd surprindd toate implicafiile sale;

- logiuitorul are obligafia de a stabili norme privind conduita des-Irrr;rlrrrilor acestora. Infracliunea este o faptd concret5, circumstan-

1r;rl:i cle acliunea sau inacliunea pe care o sdvdrqeqte fbptuitorul,.rvrirrcl totdeauna un caracter personal, fiind deci opera frptuitorului;

1 (i. Antoniu, E. Dobrescu, T. Dianu, G. Stroe, T. Avrigeanu, op. cit.,p ()5.

I M.-K. Guiu, Disculti in legdturd cu definilia infracfiunii, in Dreptulnr.lll2o07, p.140. Autoarea considerd ci, in realitate, ceea ce s-arunpune este consacrarea legislativd a principiului rdspunderii pentruvrrrovitie prin: prevederea expresd cd vinovdlia (qi nicidecum ,,infrac-lrrrrrca") constituie unicul temei al rdspunderii penale; formularea explicitd;r condiliilor de care depinde capacitatea penalfi reformarea intregului:;istcm al cauzelor care inldfuri vinovitia.

6 Unilatea de infracliune

acesta mai putin se preocupd de defini{ia infracliunii qi chiar nici nu-1 intereseazd, transgresdnd numai normele de incriminare;

- definilia legal6, a infracliunii este consacratd intr-o normdgeneral5", ce instituie condifiile pe care o faptd trebuie sa le indepli-neascd pentru a fi consideratd infracfiune. Aceste condilii, chiardacd nu existau intr-o forma legald, tot subzistau in cazul oricdreifapte, deducdndu*se din conturul creat prin incriminarea sa;

- lipsa unei definiJii legale a infrac{iunii nu impiedicd pedep-

sirea faptelor concrete, atdl timp cdt acestea sunt incriminate de

catre legiuitor. Dacd ludm ca exemplu fapta de ameninlare, incri-minatd in art. 206 C.pen., observdm ca din moment ce este

sdvdrEitd in forma reglementatd de lege (,,fapta de a ameninla o

persoand cu sdvdr;irea unei infracliuni sau a unei fapte pdgubi-lourc indreptate impotriva sa ori a altei persoane, dacd este de

nttlttt'it sii ii producd o stare de temere") ea intruneqte Ei condiliilegcrronrlc prcvizute in art. 15 alin. (1) din acelaqi cod (,,faptd

ltrt'vtizuld de legea penald, sdvdr;itd cu vinovdlie, nejustificatd ;iimpulahild persoanei cqre a sdvdrqit-o").

Pc de altd pafte, constatdm cd in dreptul nostru penal se consacrd

atAt o definilie a infracfiunii (in general), c6t qi o descriere a faptei,care cade sub incidenla legii. Nu am putea susline ci este vorba de o

dubld reglementare? Rdspunsul nu poate fi decdt afrmativ;- multe legislalii strdine (de exemplu, Codul penal gelman,

francez, italian) nu cuprind o defini{ie a infracliunii, aceasta fiindconturatd de cdtre doctrind; totu;i, o dehnilie formalS pare sb

existe in art. l0 din Codul penal spanioll, unde se prevede cdsuntdelicte acliunile ;i omisiunile intenlionate sau din culpd pedep-site prin lege2.

t (http : //noticias juri dicas. com/bas e *dat os/ P enal/lo I 0- I 99 5.html),accesat la 1 8 februarie 2019.

' Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partca generalS conform nouluiCod penal, ed. 3, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2017, p. 65.

4specte generale

ti5. Trisiturile esenfiale ale infrac{iunii

l)irr definilia datd in actualul Cod penal rezultd cd infracliunear:;lr' ,,.fhpta prevdzutd de legea penald, sdvdr;itd cu vinovdlie,rn' jrt,tlificatd ;i imputabild persoanei care a sdvdrqit-o".In vechiul('rrrl lrcnal romdn (din 1969) se prevedea cd: ,,Infracliunea este

lttltl(t care prezintd pericol social, sdvdrSitd cu vinovdlie Si

1tt't't,itzuld de legea penald". Aceastd (din urmd) definilie a fost

lrrclrrrtir, in substanld, de Codul penal romAn din anul 2004(rrltclior abrogat), modificAnd ordinea in care sunt enumerate inIt'1'.t' ',"""t" trdsdturil. in actualul Cod penal romAn, s-au menlinut

'l{rlii llirsituri ale infracliunii, qi anume: fapta sd fie prev6zut5 de

It'1,,c''

'l"nut", fapta sd fie sdvArqitd cu vinovdfie; s-a renunfat la

tr;i:iirturil esenliald a pericolului social qi s-au introdus altele noi:

l,rlll;r siir fie nejustihcatd, precum gi ca aceasta sd fie imputabild

1rr'r:;orrrrci care a sdvArqit-o.

5.1. Fapta previzuti de legea penali

5. l.l. No{iune

l)r'irr conceptul de ,,faptd prevdzuld de legea penald", ca trdsS-

tlrr;r cscn{ial5 a infracliunii, se impune ca o anumita faptd sd fierr'1',lcrrrcrrtatd intr-o dispozitie cu caracter penal. Aqadar, dacdfapta,rrnisir de cdtre ldptuitor nu era ptevdzutd de legea penalS ,,innrrrrrrcrrtLll sivAr;irii e7", aceasta nu reprezintd o infracliune Ei dreptr onsccirrtd nu poate fi sanclionatd penal.

l'<rtrivit aft. 173 C.pen., ,,prin lege penald se inlelege orice,li,t'ltrtzilie cu caracter penal cuprinsd in legi organice, ordonanle

| (i. Antoniu, Noul Cod penal. Codul penal anterior. Studiu compa-r;rtiv, lld. All Beck, Bucureqti, 2004, p. 12. Autorul precizeazd cd inten{iaIt'1',irrikrrului a fost sd plaseze verificarea existenlei pericolului social dupi( r' s-ir constatat cLfapta este previzntd de legea penald, gi nu inainte de

,r( cifstir cerinld, cum era in textul art. l7 al vechiului Cod penal romAn;,rrlirrruentul adus in lucrdrile parlamentare a fost acela cd, in practicd,pr'r'icolul social al faptei este verificat clc cdtre organele judiciare dupd ce

,rrr constatat c6 existd o faptd prevdzuth clc legea penalS.

Unit at e a de infr ac liune

de urgenld squ tn alte acte normative care la data adoptdrii loraveau putere de lege". Deci, constituie infracliune orice faptdprevlautd intr-o lege organicd, ordonanld de urgenld sau intr-un altacte normativ cu putere de lege, ce cuprinde fie numai dispoziliipenale, fie gi asemenea dispozitii, pe ldngd altele cu un caracter

nepenal. Un exemplu de faptd incdminata de o lege din ultimacategorie ar fi infracfiunea de indemn la consumul ilicit de droguride mare risc (art. 10 din Legea nr.14312000 privind combatereatraficului Ei consumului ilicit de droguril, republicatd, cu modifi-cdrile qi completSrile ulterioare), care constd in fapta de a indemnao altd persoand fizicd sd consume in mod ilicit droguri de mare

risc, prin orice mijloace.'f'rls5tura menlionatd mai sus reiese atAt din definilia legald. a

inliacfiunii [art. 15 alin. (1) C.pen.], cAt qi din principiul legahtafliirrcrinrindrii (art. 1 din acelaqi cod2); de altfel, acesta din urmd o

cornpleteazd pe prima.in doctrind s-a conturat gi noliunea de tipicitate, care presupune

existen{a unei concordanle intre fapta savArqitd Ei norma incrimi-naIoarc, fapta comisd trebuind astfel sd indeplineascd toatecerinlele privitoare la conlinutul juridic al infracliunii respective.De pildd, prin incriminarea faptei de ucidere la cererea victimei(aft. 190 C.pen.3) s-au stabilit condiliile sau cerinlele pe care o

asemenea faptd trebuie sd le indeplineascd pentru a lt infracliune,printre care: sd fie sdvArgits o acliune sau inacliune de ucidere; sd

existe o cerere explicitd, serioasd, conEtientd gi repetata a victimei

t M.Of. nr. 163 din6 muiie20L4.2 ,lrt. 1. Legalitatea incrimindrii(1) Legea penald prevede faptele care constituie infrac{iuni (s.n. -

M.-C. Ivan).(2) Nicio persoand nu poate fi sanc{ionati penal pentru o faptd care

nu era prevdzutd de legea penald la data cdnd a fost sdvdrqitd (s.n. -M.-C. Ivan)".

3 ,lrt. 190. (Jciderea la cererea victimeiUciderea sdvdrqitd la cererea explicitd, scrioasd, conqtienti qi repetatd

a victimei care sufetea de o boali incurabilir sau de o infirmitate graviatestati medical, cavzatoate de suferinJe pcrnranonte gi greu de suporlat,se pedepseqte cu inchisoarea de la unu la 5 ani".

Aspecte generale

nr ;rccst scop, anterioard sdvArqirii faptei; victima sd sufere de olrrurlrr irrcurabild sau de o infirrnitate gtavd. alestatd medical, care

',;1 i crruzeze suferinle permanente ;i greu de suporlat; fapta sd fie,,rivir;iitir cu intenlie. Astfel, in mdsura in care fapta sdv6rqitarrrrlcplirrcste condiliile impuse este calificatd infracfiune de uciderelrr t'crcrca victimei (art. 190 din codul sus-menlionat), in cazr rurlnl' putAnd constitui ori infracfiunea de omor (art. 188 C.pen.)ljul (lLr ornor calificat (art. 189 din acela;i cod), ori infracliunea de

lt itlcrcr clin culpd (aft.192 C.pen. - cAnd condilia subiectivd a

inlt'rrlici nu este indeplinitd), sau existAnd posibilitatea sd nu fielrlr;rcliurre contra vielii (atunci cAnd nu se poate dovedi nici culpalnptrrilorului), ci una dintre acelea incluse in categoria infracfiu-rrihrr c:orrtra integritdlii corporale sau sdndtdlii (atunci cAnd nu s-arrrrrr;iril producerea morfii victimei). AEadar, in activitatea de

;lpli('iu'c a legii penale, organele judiciare vor trebui sd compare o;ilililili1i laptd sdvdr;itd de cdtre o persoand cu fapta-model descrisbrr nonlra de incriminare, pentru a vedea dacd intruneEte toate

' ('lnlclc impuse de cdtre legiuitorl.

l'r.: clc altd parle, observdm cb fiptuitorul rdspunde penal pentrulrrpl;r clbctiv sdvdrqitd, chiar gi dacd infracliunea ar fi fost definitSr;r liirrcl ,,fapta sdvdrqitd cu vinovd\ie, nejustfficatd Ei imputabildltt't sounei care a sdvdrEit-o ", lipsind deci trdsdtura analizatd.. Acestr;rliorranrcnt poate fi admis, deoarece odatd ce sdvArEeEte orrrlr':rcrliune (care este reglementatd in Partea speciald a Coduluipcnirl), in mod automat, fhptuitorul este tras la rdspundere penald.llr viccversa: fapta concretd neprevdzutd de legea penalS (de pild5,rrlrrrllir unui funclionar public) nu este sancfionatb. inatari condilii,lpirriirn cd nu este necesard o astfel de trbsdturd in cuprinsul defi-rr r

1 rci irrfractiunii.

I F. Streteanu,Tratat de drept penalItlcl<, Bucureqti, 2008, p.329.

Partea generald, vol. I, Ed. C.H.