drept administrativ unitatea iii

3. AUTORIT ĂŢILE ADMINISTRA ŢIEI PUBLICE CENTRALE

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să analizezi structura administraţiei publice;

• să reliefezi rolul şi funcţiile instituţiei preşedinţiale;

• să analizezi răspunderea politică şi juridică a Preşedintelui României;

• să identifici rolul Guvernului României, precum şi funcţiile acestuia;

• să descrii administraţia publică centrală de specialitate.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

3.1. Structura administra ţiei publice 37

3.2. Preşedintele României 39

3.3. Guvernul României 44

3.4. Administra ţia publică centrală de specialitate 50

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat 53

Teste de autoevaluare 54

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 55

Bibliografie minimal ă 55

Vasilica Negruţ

Drept administrativ - I

Reţine tr ăsăturile

specifice ale autorit ăţilor admnistraţiei

publice!

3.1. Structura administra ţiei publice3.1.1. Structura şi tr ăsăturile administra

Constituţiei din 1991 revizuit

Structura actuală a administra

- Preşedintele României - ministerele; - celelalte organe ale administra- autorităţile autonome ale administra- serviciile publice deconcentrate ale ministerelor

centrale de specialitate din unit- prefectul; - consiliul judeţ- preşedintele consiliului jude- consiliul municipal, or- primarul municipiului, ora- serviciile publice ale consiliilor jude

Autorităţile administraanume:

- sunt înfiinţate prin lege sau pe baza legii;- sunt autorităţ

vederea îndeplinirii sarcinilor proprii;- îşi desfăşoară- actele juridice adoptate de aceste

legalitate prev

Autorităţile1 administradupă modul lor de formareconsiliile judeţene, consiliconducătorii celorlalte autoritdeconcentrate ale ministerelor administraţiei publice centrale din jude

După natura lor, autoritmai multe persoane (guvernul unipersonale sau individuale (minispecialitate ale ministerelor administraţiei publice centrale din judeprimarii).

După criteriul competenîmpart în autorităţi centrale (cele care au comlocale (care îşi exercitîn care funcţioneazautorităţi cu competen

1 Cu privire la noţiunea de autoritate, în literatura de specialitate s

noţiunea de „autoritate publică”, prin care se evocfiind realizată în cazul autonomiei locale. Conform opiniei profesorului Antonie Iorgovan, sensul principal al sintagmei „autoritatea publică” este de organ public, deci „colectiv de oameni care exercitactivitate statală, fie într-o activitate din administra

Autorităţile administraţiei publice centrale

I

Structura administra ţiei publice turile administra ţiei publice potrivit

revizuită

ă a administraţiei publice cuprinde:

edintele României şi Guvernul României;

celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate;ăţile autonome ale administraţiei publice centrale;

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe specialitate din unităţile administrativ-teritoriale;

consiliul judeţean; edintele consiliului judeţean;

consiliul municipal, orăşenesc sau comunal; municipiului, oraşului sau comunei;

serviciile publice ale consiliilor judeţene şi locale.

ile administraţiei publice prezintă o serie de trăsături specifice

ţate prin lege sau pe baza legii; sunt autorităţi publice ale statului şi pot recurge la forţvederea îndeplinirii sarcinilor proprii;

ăşoară activitatea pe baza şi în vederea executării legii;actele juridice adoptate de aceste autorităţi sunt supuse unui controllegalitate prevăzut de lege.

administraţiei publice se clasifică după mai multe criterii. Astfel, modul lor de formare, ele sunt autorităţi alese (Preşedintele României,

ţene, consiliile locale, primarii) şi autorităţi numitetorii celorlalte autorităţi centrale, conducătorii serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de speciaiei publice centrale din judeţe).

, autorităţile administraţiei publice sunt colegialemai multe persoane (guvernul ţării, consiliile locale şi jude

sau individuale (miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale

iei publice centrale din judeţe, preşedinţii consiliilor jude

competenţei teritoriale, autorităţile administraţiei publice se împart în autorităţi centrale (cele care au competenţă pe întreg teritoriul

şi exercită competenţa în limitele unităţii administrativionează), iar după criteriul competenţei materiale se clasific

i cu competenţă generală (competente în aproape toate domeniile de

iunea de autoritate, în literatura de specialitate s-a menţionat că acest concept poate fi în”, prin care se evocă organele de stat, dar şi organele administraţiei publice locale, autorit

în cazul autonomiei locale. Conform opiniei profesorului Antonie Iorgovan, sensul principal al sintagmei ” este de organ public, deci „colectiv de oameni care exercită prerogative de putere public

o activitate din administraţia locală autonomă”.

iei publice centrale

I 37

iei publice centrale de specialitate;

i celorlalte organe teritoriale;

ături specifice şi

i pot recurge la forţa publică în

rii legii; i sunt supuse unui control de

mai multe criterii. Astfel, edintele României, numite (miniştrii şi

torii serviciilor publice i celorlalte organe de specialitate ale

colegiale, alcătuite din şi judeţene) şi

torii celorlalte organe de i celorlalte organe de specialitate ale

ii consiliilor judeţene,

ile administraţiei publice se pe întreg teritoriul ţării) şi ii administrativ-teritoriale

se clasifică în (competente în aproape toate domeniile de

acest concept poate fi înţeles şi prin iei publice locale, autoritatea

în cazul autonomiei locale. Conform opiniei profesorului Antonie Iorgovan, sensul principal al sintagmei prerogative de putere publică, fie într-o

Vasilica Negruţ Autorităţile administraţiei publice centrale

Drept administrativ - I 38

realizare a administraţiei publice) şi autorităţi cu competenţă de specialitate (competente în anumite domenii de realizare a administraţiei publice-ministerele, serviciile publice deconcentrate).

3.1.2. Competenţa, capacitatea şi atribu ţiile autorit ăţilor administra ţiei publice

În literatura de specialitate se face deseori distincţie între noţiunile de capacitate, competenţă, atribuţie.

Capacitatea reprezintă posibilitatea unei persoane sau colectiv de a fi titular de drepturi şi obligaţii. Pe planul dreptului administrativ, capacitatea înseamnă posibilitatea de a participa ca subiect distinct în raporturi de drept administrativ sau „aptitudinea organelor administraţiei publice de a fi subiecte în raporturile juridice administrative, reclamate de realizarea competenţei lor” (Iorgovan, 2005, p. 278).

Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, îndepărtându-se de formulările din doctrină, defineşte capacitatea administrativă ca fiind „ansamblul resurselor materiale, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi acţiunile pe care le desfăşoară aceasta pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege” (art. 2 lit. b).

Totodată, se face şi o clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de capacitatea administrativă a acestora, în cadrul proceselor de transfer al competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor.

Astfel, ministerele sau organele de specialitate ale administraţiei publice centrale pot clasifica unităţile administrativ-teritoriale în două categorii:

a. categoria I, din care fac parte unităţile administrativ-teritoriale care au capacitatea administrativă necesară realizării competenţelor transferate. Autorităţile administraţiei publice din cadrul acestor unităţi administrativ-teritoriale pot exercita pe deplin şi imediat competenţele transferate, în condiţii de eficienţă;

b. categoria a II-a, din care fac parte unităţile administrativ-teritoriale care nu au capacitatea administrativă necesară realizării competenţelor transferate. În cadrul acestei categorii, autorităţile administraţiei publice nu pot exercita competenţele transferate în condiţii de eficienţă.

Competenţa autorităţilor administraţiei publice poate fi înţeleasă ca un ansamblu de atribuţii pe care le au subiectele de drept şi potrivit cărora pot face acte administrative, contracte administrative sau simple operaţii materiale.

Potrivit legislaţiei în vigoare, competenţa reprezintă „ansamblul atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de legile care conferă autorităţilor administrative drepturi şi obligaţii de a duce în nume propriu, în realizarea puterii publice şi sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă” (art. 2 lit. c) din Legea nr. 195/2006).



Acordă atenţie

deosebită funcţiilor institu ţiei

presedinţiale!

Atribuţiile reprezintă sfera drepturilor şi obligaţiilor cu care sunt investite, prin lege, autorităţile administraţiei publice.

Sarcina de lucru 1 Având în vedere trăsăturile menţionate mai sus, defineşte autorităţile administraţiei publice.

3.2. Preşedintele României

3.2.1. Rolul şi funcţiile institu ţiei preşedinţiale

Rolul Preşedintelui României este precizat de prevederile art. 80 din Constituţie, potrivit cărora, Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Totodată, Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (art. 92 alin. (1) din Constituţie).

Prima dintre funcţiile instituţiei preşedinţiale este cea de reprezentare şi rezultă din caracterul „reprezentativ” al Preşedintelui României în raporturile cu alte state ori organisme internaţionale. Astfel, Preşedintele încheie, în numele României, tratate internaţionale, în urma negocierii acestora de către Guvern, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice (art. 91 din Constituţie).

O altă funcţie a Preşedintelui României este cea de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, de unde şi cerinţa ca acesta să fie comandantul forţelor armate şi preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

De asemenea, Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei, în calitate de garant al acesteia. Atunci când constată că Parlamentul adoptă legi contrare Constituţiei, Preşedintele României poate cere, înainte de promulgare, reexaminarea legii de către cele două Camere ori poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor adoptate de Parlament.

Vasilica Negruţ


Preşedintele României precum şi între stat colaborarea autoritdintre acestea.

3.2.2. Alegerea şi validarea Preş

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret exprimat. Persoana care candideazcumulativ următoarele condi

- să aibă drept de vot;- să aibă cetăţenia român- să nu intre în categoria persoanelor care nu pot face parte dintr

politic; - să fi împlinit, pân

ani; - să nu fi îndeplinit, anterior, dou

României.

În urma alegerilor, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur, majoritatea de voturi ale alegcare nici unul dintre candidadoilea tur de scrutin, între primii doi candidavoturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obmai mare număr de voturi.României este validat de Curtea Constitu

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani depunerii jurământului, pânales. Mandatul Preşcaz de război sau catastrof

În timpul mandatului, Preşi nu poate îndeplini nici o alt

De asemenea, Preşla răspundere pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului.

Vacanţa funcţiei de Predemitere din funcţde deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacande Preşedinte al României, Guvernul trebuie snou Preşedinte.

Rezumă în trei fraze rolul


I

edintele României îndeplineşte şi funcţia de mediere între puterile statului, i între stat şi societate, scop în care Preşedintele României înlesne

colaborarea autorităţilor publice, aplanează sau previne relaţiile tensionate

validarea Preşedintelui României

edintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret exprimat. Persoana care candidează la această funcţie trebuie să îndeplineasc

ătoarele condiţii:

drept de vot; cetăţenia română şi domiciliul în ţară;

nu intre în categoria persoanelor care nu pot face parte dintr

fi împlinit, până în ziua alegerilor, inclusiv, vârsta de cel pu

nu fi îndeplinit, anterior, două mandate în funcţia de Pre

În urma alegerilor, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizeazdoilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea num

inute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obăr de voturi. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de

României este validat de Curtea Constituţională.

şedintelui României este de 5 ani şi se exercităământului, până la depunerea jurământului de preş

Mandatul Preşedintelui României se poate prelungi, prin lege organiczboi sau catastrofă.

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid i nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

De asemenea, Preşedintele României se bucură de imunitate. El nu poate fi tras spundere pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului.

ţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribude deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacan

edinte al României, Guvernul trebuie să organizeze alegeri pentru un

Sarcina de lucru 2 în trei fraze rolul şi funcţiile instituţiei preşedinţiale.


I 40

ia de mediere între puterile statului, edintele României înlesneşte

sau previne relaţiile tensionate

edintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber ie trebuie să îndeplinească

nu intre în categoria persoanelor care nu pot face parte dintr-un partid

în ziua alegerilor, inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de

ia de Preşedinte al

În urma alegerilor, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur, i în listele electorale. În cazul în

oritate, se organizează al i în ordinea numărului de

inute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel ia de Preşedinte al

i se exercită de la data mântului de preşedintele nou

e prelungi, prin lege organică, în

edintele României nu poate fi membru al unui partid

unitate. El nu poate fi tras spundere pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului.

edinte al României intervine în caz de demisie, de rii atribuţiilor sau

de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei organizeze alegeri pentru un



Reţine atribu ţiile

Preşedintelui României!

3.2.3. Atribuţiile Preşedintelui României

În realizarea funcţiilor sale, Preşedintele României îndeplineşte anumite atribuţii care pot fi grupate astfel:

A. Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu Parlamentul, care privesc următoarele domenii:

a) adresarea de mesaje Parlamentului, cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

b) atribuţii în ceea ce priveşte convocarea Parlamentului;

c) atribuţii legate de dizolvarea Parlamentului;

d) atribuţia referitoare la promulgarea legilor.

B. Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu Guvernul:

- desemnarea candidatului pentru funcţia de prim - ministru; - numirea Guvernului, pe baza votului de încredere acordat de Parlament; - revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, la propunerea

primului-ministru, în caz de remaniere guvernamentală; - consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă

deosebită; - participarea la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de

interes naţional, cu privire la politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice;

- poate cere urmărirea penală a membrilor Guvernului, pentru fapte săvârşite în realizarea funcţiei, precum şi suspendarea din funcţie, atunci când se cere urmărirea penală de către Senat sau Camera Deputaţilor.

C. Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu alte autorităţi publice

Ca şef al executivului, Preşedintele României conduce activitatea unor autorităţi ale administraţiei publice care sunt autonome faţă de Guvern. Astfel, Preşedintele României este şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării2, având dreptul să convoace lucrările acestuia, să-i coordoneze şi să-i îndrume întreaga activitate.

De asemenea, Preşedintele României propune Parlamentului numirea unor persoane pentru unele funcţii de conducere ale unor autorităţi administrative, respectiv directorii serviciilor de informaţii.

D. Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu puterea judecătorească privesc:

- numirea judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

- acordarea graţierii individuale care constă într-o măsură de clemenţă, în virtutea căreia o persoană condamnată penal este scutită de executarea

2 Potrivit art. 5 din Legea nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se compune din: a) preşedinte – Preşedintele României; b) vicepreşedinte – primul ministru al Guvernului României; c) membri: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.



totală sau parţială a pedepsei stabilite prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă.

E. Atribuţiile Preşedintelui României raportate la Curtea Constituţională:

- numeşte o treime din judecătorii Curţii Constituţionale; - sesizează Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea

unor legi.

La rândul său, Curtea Constituţională:

- verifică respectarea procedurii alegerii Preşedintelui şi confirmării rezultatului sufragiului;

- constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României;

- dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui.

F. Preşedintele României îndeplineşte atribuţii şi în raport cu poporul, care se referă la instituţia referendumului. Potrivit prevederilor art. 90 din Constituţie, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional.

G. Preşedintele României îndeplineşte anumite atribuţii în situaţii excepţionale, prevăzute de Constituţie

Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate. În cazul unei agresiuni armate îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului printr-un mesaj.

De asemenea, Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară sau în unele localităţi şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

H. Atribuţiile Preşedintelui României în domeniul politicii externe:

- Preşedintele României încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, pe care le supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil;

- primeşte scrisorile de acreditare a reprezentanţilor diplomatici ai altor state;

- la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

I. Alte atribuţii ale Preşedintelui României:

- conferă decoraţii şi titluri de onoare; - acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; - numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege.



Reţine acele categorii de decrete ale

Preşedintelui care trebuie

contrasemnate de primul-ministru!

Sarcina de lucru 3 Analizează atribuţiile Preşedintelui României în raport cu Parlamentul.

3.2.4. Actele juridice ale Preşedintelui României

Articolul 100 din Constituţie prevede că, în exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care pot fi cu caracter normativ sau individual şi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nepublicarea duce la inexistenţa decretului.

Unele dintre decretele Preşedintelui României trebuie să fie contrasemnate de primul-ministru. Este vorba de decretele emise în legătură cu:

- încheierea de tratate internaţionale; - acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României; - înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice

ale României; - mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate; - măsuri în caz de agresiune armată; - măsuri privind declararea stării de asediu sau a stării de urgenţă; - conferirea de decoraţii şi titluri; - acordarea gradului de mareşal, general şi amiral; - acordarea graţierii individuale.

În ceea ce priveşte natura juridică a decretelor Preşedintelui României, acestea sunt calificate ca fiind acte administrative, producătoare de efecte juridice. Ca atare, decretele pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ, potrivit Legii nr.554/2004, cu excepţia decretelor care intră în sfera actelor exceptate de la controlul în contencios administrativ.

3.2.5. Răspunderea politică şi juridic ă a Preşedintelui României

Răspunderea politică a Preşedintelui este reglementată de Constituţie (art. 95), în cazul săvârşirii unor fapte grave, prin încălcarea prevederilor constituţionale. În aceste situaţii, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Cu privire la faptele ce i se impută, Preşedintele poate da explicaţii Parlamentului.

Răspunderea penală intervine atunci când Preşedintele României a comis fapta de „înaltă trădare” (art. 96 din Constituţie).

Vasilica Negruţ


Fapta de înaltă trăjurământului şi intereselor poporului prezidenţiale.

Camera Deputaţilor acuzare a Preşedintelui României pentru aceastdouă treimi din num

Competenţa de judecatrămânerii definitive a hotdrept.

3.2.6. Serviciile din subordinea Pre

În baza Legii nr. 47/1994 privind serviciile din României, Administracu personalitate juridictuturor condiţiilor necesare exercitprerogativelor ce îi revin conform Constitu

În cadrul Administrala dispoziţia Preşatribuţiilor sale.

Personalul Administracererea Preşedintelui României, din ministere şi din persoane încadrate direct pe funcîndeplinească. Acest peracordate de Preşedintele României loialitate stabilit prin regulament.

Retragerea încrederii duce la revocarea încadrdetaşării, eliberarea ori destituirea din funcmuncă, după caz.

3.3. Guvernul României 3.3.1. Rolul şi funcţiile Guvernului

Aşa cum reiese din prevederile Constitu90/2001 privind orministerelor, Guvernul este autoritatea publicfuncţionează în baza votului de încredere acordat de Parlament realizarea politicii interne administraţiei publice. De asemenea, Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibratprecum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condipromovării intereselor

Guvernul României se organizeazconstituţionale, având la baz

În vederea realizării Programului de guvernare, Guvernul exercitfuncţii:


I

ă trădare poate fi definită ca fiind cea mai gravăşi intereselor poporului şi ţării, în exerciţiul atribu

ţilor şi Senatul pot hotărî, în şedinţă comună, punerea sub şedintelui României pentru această faptă, cu votul a cel pu

treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justimânerii definitive a hotărârii de condamnare, Preşedintele este demis de

Serviciile din subordinea Preşedintelui României

În baza Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea PreRomâniei, Administraţia prezidenţială este organizată ca o institucu personalitate juridică. Prin această instituţie se urmăreşte asigurarea

ţiilor necesare exercitării de către Preşedintele României a rogativelor ce îi revin conform Constituţiei sau altor legi.

În cadrul Administraţiei prezidenţiale funcţionează o serie de servicii care sunt ia Preşedintelui României şi care acţionează pentru realizarea

Administraţiei prezidenţiale este alcătuit din persoane detaedintelui României, din ministere şi alte autorităţi publice, precum

i din persoane încadrate direct pe funcţiile sau posturile pe care urmeazAcest personal poate fi încadrat numai pe baza încrederii şedintele României şi cu condiţia semnării unui angajament de

loialitate stabilit prin regulament.

Retragerea încrederii duce la revocarea încadrării, precum şi la încetarea rea ori destituirea din funcţie sau desfacerea contractului de

iile Guvernului

a cum reiese din prevederile Constituţiei, dar şi din cele ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României ministerelor, Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care

în baza votului de încredere acordat de Parlament şi care asigurrealizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea general

publice. De asemenea, Guvernul are rolul de a asigura ionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic

i racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiselor naţionale.

Guvernul României se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor ionale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.

În vederea realizării Programului de guvernare, Guvernul exercită


I 44

ca fiind cea mai gravă încălcare a ţiul atribuţiilor

ă, punerea sub , cu votul a cel puţin

i Justiţie. La data edintele este demis de

subordinea Preşedintelui ca o instituţie publică,

ă şte asigurarea edintele României a

o serie de servicii care sunt pentru realizarea

tuit din persoane detaşate, la ăţi publice, precum

iile sau posturile pe care urmează să le sonal poate fi încadrat numai pe baza încrederii

rii unui angajament de

şi la încetarea ie sau desfacerea contractului de

i din cele ale Legii nr. nului României şi a

a puterii executive, care în baza votului de încredere acordat de Parlament şi care asigură

erea generală a publice. De asemenea, Guvernul are rolul de a asigura

ional economic şi social, i racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiţiile

potrivit prevederilor Programul de guvernare acceptat de Parlament.

rii Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele

Vasilica Negruţ


Reţine funcţiile

Guvernului!

a) de strategie, prin care se urmîn aplicare a Programului de Guvernare;

b) de reglementare, prin aceasta asigurânduinstituţional necesar

c) de administrare a proprietadministrarea proprietserviciilor pentru care statul este responsabil;

d) de reprezentare, prin care se asigurpe plan intern şi extern;

e) de autoritate de stat, prin care se asigurrespectării reglementnaţionale, în domeniul economic organismelor care îGuvernului.

3.3.2. Organizarea Guvernului

În conformitate cu prevedeprimul-ministru şi miniprecum şi miniştriaceştia fiind prevăacordarea votului de încredere

Procedura de constituire către Preşedintele României a candidatului pentru funcîn urma consultării partidului care deori dacă nu existParlament.

Persoana desemnatătermen de 10 zile de programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernşedinţă comună. Parlamentul acorddeputaţilor şi senatorilor.

Guvernul este numit de Preacordat de Parlament.

Din prevederile constituvalidarea alegerilor parlamentare generale (articolul 104 coroborat cu articolul 110 din Constituţie).

Mandatul Guvernului înceteaztermen, în următoarele cazuri:

a. retragerea încrederii de c113 din Constitu

3 Art.3 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea completată.


I

a) de strategie, prin care se urmăreşte asigurarea elaborării strategiei de punere în aplicare a Programului de Guvernare;

b) de reglementare, prin aceasta asigurându-se elaborarea cadrului normativ ional necesar în vederea înfăptuirii obiectivelor strategice;

c) de administrare a proprietăţii statului, prin care se are în vedere administrarea proprietăţii publice şi private a statului, dar şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;

zentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea şi extern;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicrii reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice ş

ionale, în domeniul economic şi social şi al funcţionării instituorganismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea ori sub autoritatea

În conformitate cu prevederile constituţionale, Guvernul este alcministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte şi mini

ştri-delegaţi, cu însărcinări speciale pe lângă primultia fiind prevăzuţi în lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru

acordarea votului de încredere3.

Procedura de constituire şi investire a Guvernului începe prin desemnarea, de edintele României a candidatului pentru funcţia de prim

în urma consultării partidului care deţine majoritatea absolută în nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în

Persoana desemnată drept candidat pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra

i a întregii liste a Guvernului.

i lista Guvernului se dezbat de către Camera Deputaţilor ă. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorit

i senatorilor.

Guvernul este numit de Preşedintele României, pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Din prevederile constituţionale reiese că Guvernul îşi exercită mandatul pânvalidarea alegerilor parlamentare generale (articolul 104 coroborat cu articolul 110

Mandatul Guvernului încetează, potrivit prevederilor constituţionale, înainte de ătoarele cazuri:

retragerea încrederii de către Parlament printr-o moţiune de cenzur113 din Constituţie);

Art.3 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, modificat


I 45

rii strategiei de punere

se elaborarea cadrului normativ şi

ii statului, prin care se are în vedere i private a statului, dar şi gestionarea

, în numele statului român, reprezentarea

trolul aplicării şi rii, ordinii publice şi siguranţei

ării instituţiilor şi activitatea în subordinea ori sub autoritatea

este alcătuit din i miniştri de stat, ă primul-ministru,

Parlamentului pentru

i investire a Guvernului începe prin desemnarea, de ia de prim-ministru,

ă în Parlament, o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în

nistru va cere, în dere al Parlamentului asupra

ţilor şi Senat, în încredere Guvernului cu votul majorităţii

ntele României, pe baza votului de încredere

mandatul până la validarea alegerilor parlamentare generale (articolul 104 coroborat cu articolul 110

ţionale, înainte de

iune de cenzură (art.

i a ministerelor, modificată şi



b. în cazul angajării răspunderii Guvernului, potrivit art. 114 din Constituţie;

c. primul-ministru demisionează, decedează, pierde drepturile electorale, se află într-o stare de incompatibilitate, este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile (art. 110 (2)).

În aceste situaţii, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmărindu-se apoi aceeaşi procedură de alcătuire a Guvernului.

Potrivit prevederilor Legii de organizare şi funcţionare a Guvernului, pot fi membri ai guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în România, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se află în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute în Cartea I, Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Funcţia de membru al guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului şi a demiterii în condiţiile prevăzute de art. 8 alin (2) din Legea nr. 90/2001.

Revocarea din funcţia de membru al guvernului se face de către Preşedintele României, prin decret, la propunerea primului-ministru. Revocarea are loc în caz de remaniere guvernamentală (art. 6 din Legea nr. 90/2001).

Sarcina de lucru 4 Rezumă în câteva fraze principalele funcţii ale Guvernului României.

3.3.3. Funcţionarea Guvernului

Potrivit legii, Guvernul se întruneşte săptămânal în şedinţe sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea primului-ministru

Preşedintele României poate participa la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional ce privesc politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, precum şi în alte situaţii, la cererea primului-ministru. Şedinţele la care participă preşedintele României sunt prezidate de acesta (art.24 din Legea nr.90/2001).

Dezbaterile din cadrul şedinţelor Guvernului şi modul de adoptare a actelor, precum şi a oricăror alte măsuri stabilite se înregistrează pe bandă magnetică şi se consemnează în stenograma şedinţei, certificată de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi păstrată, conform legii, în cadrul Secretariatului General al Guvernului. (art.25 alin.(4) din Legea nr.90/2001).

Vasilica Negruţ


Reţine cele două categorii

de acte pe care le adoptă Guvernul în îndeplinirea atribu ţiilor

sale!

Acordă atenţie deosebită

atribu ţiilor Guvernului!

3.3.4. Actele Guvernului

În îndeplinirea atribuhotărâri pentru organizarea executtemeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele aceasta sau, în cazuri excepprevederile art. 11

Hotărârile Guvernului pot fi normative sau individuale în vederea reglementeconomie, cultură ş

În ceea ce priveşte ordonanabilitare a Guvernului scunoscută sub denumirea de „deConstituţie).

Prin ordonanţe se pot reglementa relaactivitate, cu exceporganică.

În situaţii extraordinare, a cpoate adopta ordonancuprinsul acestora ( art.

Ordonanţele de urgenpot afecta regimul instituşi îndatoririle prevmăsuri de trecere silit

Atât hotărârile cât şse contrasemneazăpublică în Monitorul Oficial, Partea I. Nepublicarea atrage inexistensau ordonanţei.

3.3.5. Atribuţiile Guvernului

În vederea realizăadministrare a proprietGuvernul îndeplinecategorii (Alexandru, Santai, Brezoianu, Vida, Ivan, & Sl184):

a. atribuţiile generale

- exercită conducerea general- asigură executarea de c

a celorlalte dispozi- conduce şi controleaz

centrale de specialitate din subordinea sa.b. atribuţii de specialitate:

1) atribuţii în dom

- iniţiază proiecte de lege


I

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul adoptă două categorii de acte: râri pentru organizarea executării legilor şi ordonanţe, care se emit în

temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevaceasta sau, în cazuri excepţionale, ordonanţe de urgenţă, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.

rârile Guvernului pot fi normative sau individuale şi se adoptă, pe baza legii, în vederea reglementării celor mai diferite relaţii sociale: învăţământ, seconomie, cultură ş.a.

În ceea ce priveşte ordonanţele, Parlamentul poate adopta o lege specialabilitare a Guvernului să emită această categorie de acte normative, ac

sub denumirea de „delegare legislativă” (art.115 alin.1 din

ţe se pot reglementa relaţiile sociale din orice domeniu de activitate, cu excepţia acelora care necesită reglementarea printr

ii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânatpoate adopta ordonanţe de urgenţă, având obligaţia de a motiva urgencuprinsul acestora ( art. 115 alin. 4 din Constituţie).

ele de urgenţă nu se pot adopta în domeniul legilor constituegimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libert

i îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza suri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

rârile cât şi ordonanţele Guvernului se semnează de primulse contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare

în Monitorul Oficial, Partea I. Nepublicarea atrage inexisten

realizării funcţiilor sale (de strategie, de reglementare, de proprietăţii statului, de reprezentare, de autoritate de stat),

Guvernul îndeplineşte o serie de atribuţii care pot fi grupate în urm(Alexandru, Santai, Brezoianu, Vida, Ivan, & Slăniceanu, 1999, p.

iile generale:

ă conducerea generală a administraţiei publice; ă executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor

a celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea acestora; conduce şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa.

ii de specialitate:

ţii în domeniul normativ:

ă proiecte de lege şi le supune spre adoptare Parlamentului;


I 47

categorii de acte: e, care se emit în ţiile prevăzute de

, în conformitate cu

i se adoptă, pe baza legii, ăţământ, sănătate,

ele, Parlamentul poate adopta o lege specială de categorie de acte normative, acţiune

art.115 alin.1 din

iile sociale din orice domeniu de reglementarea printr-o lege

re nu poate fi amânată, Guvernul ia de a motiva urgenţa în

nu se pot adopta în domeniul legilor constituţionale, nu iilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile

ie, drepturile electorale şi nu pot viza

de primul-ministru, ia punerii lor în executare şi se

în Monitorul Oficial, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii

iilor sale (de strategie, de reglementare, de zentare, de autoritate de stat),

ii care pot fi grupate în următoarele niceanu, 1999, p.

iei publice a legilor şi

i a celorlalte organe

i le supune spre adoptare Parlamentului;

Vasilica Negruţ


- emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inirespectarea Constitude zile de la data solicitcu susţinerea implicit

- emite hotătemeiul unei legi speciale de abilitare Constituţiei;

- elaborează asigurărilor sociale de stat

2) atribuţii în domeniul economic

- aprobă strategiile pe ramuri ş

- asigură realizarea politicii în domeniul social potrivit Programului de guvernare;

- asigură administrarea propriet- cooperează

sale; - înfiinţează, cu avizul Cur

subordinea sa.3) atribuţii în domeniul legalit

- asigură apăcetăţeanului, precum condiţiile prev

- aduce la îndeplinire mţării, scop în care organizeaz

4) atribuţii în domeniul rela

- asigură realizarea politicii externe României în structurile europene

- negociază tratatele, acordurile angajează statul român; negociazconvenţii şi alte în

5) alte atribuţ

- îndeplineşte orice alte atriburolul şi func

3.3.6. Răspunderea Guvernului

Pentru modul în care îrăspundere politică

Guvernul răspunde politic numai în faactivitate, iar fiecare membru al Guvernului rceilalţi membri pentru activitatea Guvernului 109 alin. (1) din Constitu

4 În conformitate cu prevederile Legii nr.115/2001 privind responsabilitatea ministerialcivil, contravenţional, disciplinar sau penal, dupconţine dispoziţii derogatorii (art.5).


I

emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inirespectarea Constituţiei şi le transmite Parlamentului, în termen de 60 de zile de la data solicitării . Nerespectarea acestui termen echivaleaz

ţinerea implicită a formei iniţiatorului; emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ordonantemeiul unei legi speciale de abilitare şi ordonanţe de urgen

ţiei; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului

ărilor sociale de stat şi le supune spre adoptare Parlamentului.ţii în domeniul economic şi social:

ă strategiile şi programele de dezvoltare economico-pe ramuri şi domenii de activitate;

ă realizarea politicii în domeniul social potrivit Programului de guvernare;

ă administrarea proprietăţii publice şi private a statului;cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribu

ează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa.

ţii în domeniul legalităţii şi apărării ţării :

ă apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cet

iile prevăzute de lege; aduce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru ap

rii, scop în care organizează şi înzestrează forţele armate.ţii în domeniul relaţiilor externe:

ă realizarea politicii externe a ţării şi în acest cadru, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

ă tratatele, acordurile şi convenţiile internaă statul român; negociază şi încheie în condiţii şi alte înţelegeri internaţionale la nivel guvernamental.

alte atribuţii :

îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din i funcţiile Guvernului.

spunderea Guvernului

Pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea, Guvernul poartspundere politică, cât şi una juridică4.

spunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate, iar fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu

i membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia (art. 109 alin. (1) din Constituţie).

În conformitate cu prevederile Legii nr.115/2001 privind responsabilitatea ministerială, membrii Guvernului pot rional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care legea


I 48

emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, iniţiate cu i le transmite Parlamentului, în termen de 60

. Nerespectarea acestui termen echivalează

rii legilor, ordonanţe în e de urgenţă potrivit

şi a bugetului i le supune spre adoptare Parlamentului.

-socială a ţării

realizarea politicii în domeniul social potrivit Programului de

i private a statului; cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor

ii de Conturi, organe de specialitate în

tii publice şi siguranţei ilor cetăţenilor, în

surile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea ele armate.

i în acest cadru, integrarea

iile internaţionale care i încheie în condiţiile legii,

ionale la nivel guvernamental.

zute de lege sau care decurg din

activitatea, Guvernul poartă atât o

a Parlamentului pentru întreaga sa spunde politic solidar cu

actele acestuia (art.

, membrii Guvernului pot răspunde şi ăsura în care legea nu

Vasilica Negruţ


Reţine aceste

atribu ţii!

Dispoziţii identice se reg

Sancţiunea corespunzîntemeiate, constă în demiterea sa, ca Parlament, prin adoptarea unei moart. 113 şi 114 din Constitu

Răspunderea politicactivităţii guvernamdezbaterea unor moţ

În ceea ce priveşConstituţie [art. 109, alin.pedepsele aplicabile sunt stabilite printrministerială. Este vorba de Legea nr. 115/1999 care vizeazspecială, derogatorie de la dreptul comun.

Legea prind responsabilitatea ministerialrăspunderea penalăpe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcţiei sale.

Totodată, legea stabilegraţierea şi prescripexerciţiul funcţiei sunt distincte fa

3.3.7. Primul-ministru. Statut juridic

Aşa cum reiese din prevederile Constitu(art.13 şi 14), primul ministru are o pozimodul de desemnare, înlocuire, precum

Astfel, primul-ministru conduce Guvernul membrilor acestuia, respectând atribureprezintă Guvernul în relaÎnalta Curte de CasaConsiliul Legislativ, Ministepartidele şi alianţele politiceprecum şi în relavicepreşedintele Consiliului Suprem de Apatribuţiile ce derivă

Potrivit Legii nr. 90/1ministerelor, primul

a) numeşte şi elibereaz- conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu

excepţia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform legii;

- secretarul general utilizării acestor func

- personalul din cadrul Cancelariei Primului- secretarii de stat;


I

ii identice se regăsesc şi în prevederile Legii nr. 90 din 2001, în art.31.

iunea corespunzătoare răspunderii politice a Guvernului, în cazuri bine întemeiate, constă în demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de Parlament, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, în condiţiile prevederilor

i 114 din Constituţia României.

spunderea politică include şi alte modalităţi de control parlamentar a ii guvernamentale, cum ar fi întrebări, interpelări, anchete parlamentare,

dezbaterea unor moţiuni simple.

În ceea ce priveşte răspunderea penală a membrilor Guvernului, prin 109, alin. (3)] s-a stabilit că atât cazurile de răspundere cât

pedepsele aplicabile sunt stabilite printr-o lege privind responsabilitatea Este vorba de Legea nr. 115/1999 care vizează o reglementare

, derogatorie de la dreptul comun.

nd responsabilitatea ministerială consacră principiul conform cspunderea penală, în cazul membrilor Guvernului este personală

pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcţiei sale.

stabileşte că procedura de sesizare, pedepsele complementare, i prescripţia pentru infracţiunile comise de membrii Guvernului în ţiei sunt distincte faţă de infracţiunile prevăzute de legea penal

t juridic şi atribu ţii

a cum reiese din prevederile Constituţiei (art. 107) şi ale Legii nr. 90/2001 i 14), primul ministru are o poziţie juridică deosebită, determinat

modul de desemnare, înlocuire, precum şi de atribuţiile ce-i revin.

ministru conduce Guvernul şi coordoneazămembrilor acestuia, respectând atribuţiile ce revin fiecăruia. De asemenea,

Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi institu

ţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguveri în relaţiile internaţionale. Totodată, primul-ministru este

edintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi exercitiile ce derivă din această calitate.

Potrivit Legii nr. 90/1991 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului ministerelor, primul-ministru îndeplineşte următoarele atribuţii:

te şi eliberează din funcţie: ătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu ţia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului,

conform legii; secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, în cazul

rii acestor funcţii; personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru; secretarii de stat;


I 49

i în prevederile Legii nr. 90 din 2001, în art.31.

spunderii politice a Guvernului, în cazuri bine urmare a retragerii încrederii acordate de

ţiile prevederilor

i de control parlamentar a ri, anchete parlamentare,

r Guvernului, prin ăspundere cât şi

o lege privind responsabilitatea ă o reglementare

principiul conform căruia , în cazul membrilor Guvernului este personală şi priveşte

pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în

procedura de sesizare, pedepsele complementare, iunile comise de membrii Guvernului în

zute de legea penală.

i ale Legii nr. 90/2001 ă, determinată de

i revin.

i coordonează activitatea ruia. De asemenea, edintele României,

, Curtea de Conturi, i instituţii publice,

ii neguvernamentale, ministru este

şi exercită toate

ionarea Guvernului şi a

torii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu ia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului,

i ai Guvernului, în cazul



- alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în cazurile prevăzute de lege.

b) prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului şi răspunde la întrebările sau interpelările5 care îi sunt adresate de către deputaţi sau senatori. În vederea îndeplinirii acestei atribuţii, primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările sau interpelările adresate de către deputaţi sau senatori, în funcţie de domeniul de activitate ce constituie obiectul interpelării.

c) primul-ministru contrasemnează decretele emise de Preşedintele României, în cazurile în care Constituţia prevede obligativitatea contrasemnării acestora;

d) poate constitui, prin decizie, în scopul rezolvării unor probleme operative, consilii, comisii şi comitete interministeriale;

e) primul-ministru îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în Constituţie şi de lege ori care decurg din rolul şi funcţiile Guvernului.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor, primul-ministru emite decizii, în condiţiile legii.

Sarcina de lucru 5 Evidenţiază, în câteva fraze, aspectele esenţiale referitoare la răspunderea politică şi juridică a Guvernului.

3.4. Administraţia publică centrală de specialitate 3.4.1. Ministerele. Consideraţii generale

Ministerele reprezintă o categorie distinctă de organe în cadrul sistemului autorităţilor administraţiei publice. Ele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora. Ministerele au personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. Acestea se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei şi ale legii (Legea nr. 90/2001).

Ministerele sau alte organe de specialitate organizate în subordinea Guvernului sunt conduse de miniştri, ca urmare a acordării votului de încredere de către Parlament. Aceştia răspund de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului, iar în calitate de membri ai Guvernului, în faţa Parlamentului.

5Întrebarea este o cerere prin care se solicită o informaţie din partea celui căruia i-a fost adresată. Interpelarea este o cerere adresată în scris care se referă la chestiuni de o mai mare importanţă la care trebuie să răspundă cel interpelat.

Vasilica Negruţ


Acordă atenţie

atribu ţiilor îndeplinite de minişti

în domeniul lor de

activitate!

3.4.2. Organizarea ministerelor

În conformitate cu prevederile art. 40 alin.(1) din Legea nr. 90/1991, rolul, funcţiile, atribuţministerelor se stabilesc în funcspecificul activităţ

Fiecare minister îşcăruia nu i se aplică

Unele ministere pot avea, în funcstrăinătate, stabilite prin hot

Potrivit legii, ministerele pot înfiinConturi, organe de specialitate.subordinea lor servicii publice deconadministrativ-teritoriale.

3.4.3. Conducerea ministerelor

Conducerea ministerelor se asigurministerele în raporturile juridice din ţară şi din str

Pe lângă ministru funcse întruneşte la cererea unor probleme privind activita

Ministrul este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de unul sau mai mulţi secretari de stat, care exercit

Fiecare minister are un secretarasigurând, astfel, stabilitatea funcşi realizarea legăturilor func

3.4.4. Atribu ţiile generale ale mini

În domeniul lor de activitgenerale:

- organizeazăşi hotărârilor Guvernului, a ordinelor legii, respectând limitele de autoritate locale a institu

- elaborează Guvernului, în condi

- acţionează în vederea apliccelei de dezvoltare economico

- fundamenteazînaintează Guvernului;

- urmăresc proiectarea în baza bugetului aprobat;


I

Organizarea ministerelor

cu prevederile art. 40 alin.(1) din Legea nr. 90/1991, rolul, iile, atribuţiile, structura organizatorică şi numărul de posturi ale

ministerelor se stabilesc în funcţie de importanţa, volumul, complexitatea specificul activităţii desfăşurate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Fiecare minister îşi organizează cabinetul ministrului, cu personal propriu, ruia nu i se aplică prevederile legii privind statutul funcţionarului public.

Unele ministere pot avea, în funcţie de natura atribuţiilor, compartimente în te, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit legii, ministerele pot înfiinţa, în subordinea lor, cu avizul CurConturi, organe de specialitate. De asemenea, ministerele pot avea în subordinea lor servicii publice deconcentrate, care funcţionează

teritoriale.

Conducerea ministerelor se asigură de către miniştri. Aceştia repreziministerele în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice

ă şi din străinătate, dar şi în justiţie.

ministru funcţionează colegiul ministerului, care are rol consultativ te la cererea şi sub preşedinţia ministrului, în vederea dezbaterii

unor probleme privind activitatea ministerului.

Ministrul este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de unul sau mai de stat, care exercită atribuţiile delegate de către ministru.

Fiecare minister are un secretar general care este funcţionar public de carieasigurând, astfel, stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii

ăturilor funcţionale între structurile ministerului.

iile generale ale miniştrilor

În domeniul lor de activitate, miniştrii îndeplinesc următoarele atribu

organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanărârilor Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor emise conform

legii, respectând limitele de autoritate şi ale principiului autonomiei locale a instituţiilor publice şi a operatorilor economici; elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotGuvernului, în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată

ionează în vederea aplicării strategiei proprii a ministerului, integratcelei de dezvoltare economico-socială a Guvernului; fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le

ă Guvernului; esc proiectarea şi realizarea investiţiilor din sistemul ministerului,

în baza bugetului aprobat;


I 51

cu prevederile art. 40 alin.(1) din Legea nr. 90/1991, rolul, rul de posturi ale

a, volumul, complexitatea şi râre a Guvernului.

cabinetul ministrului, cu personal propriu, ionarului public.

ompartimente în

a, în subordinea lor, cu avizul Curţii de De asemenea, ministerele pot avea în

ionează în unităţile

tri. Aceştia reprezintă i publice, cu persoanele fizice şi

colegiul ministerului, care are rol consultativ şi ia ministrului, în vederea dezbaterii

Ministrul este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de unul sau mai tre ministru.

ionar public de carieră, rii ministerului, continuitatea conducerii

toarele atribuţii

aplicarea legilor, ordonanţelor emise conform

i ale principiului autonomiei

ţe, hotărâri ale dologia aprobată de Guvern;

rii strategiei proprii a ministerului, integrată

propuneri pentru bugetul anual, pe care le

iilor din sistemul ministerului,



- reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi alte înţelegeri stabilite în acest scop şi dezvoltă relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii internaţionale ce interesează domeniul lor de activitate;

- iniţiază şi negociază, din împuternicirea Preşedintelui României sau a Guvernului, în condiţiile legii, încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propun întocmirea formelor de aderare la cele existente;

- urmăresc şi controlează aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi iau măsuri pentru realizarea condiţiilor în vederea integrării în structurile europene sau în alte organisme internaţionale;

- coordonează şi urmăresc elaborarea şi implementarea de politici şi strategii în domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;

- avizează, în condiţiile legii, înfiinţarea organismelor neguvernamentale şi cooperează cu acestea în realizarea scopului pentru care au fost create;

- colaborează cu instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul lor;

- aprobă, după caz, editarea publicaţiilor de specialitate şi informare. În exercitarea atribuţiilor, ministrul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii (art. 46 alin. 3 din Legea nr. 90/2001).

3.4.5. Alte organe centrale de specialitate ale administra ţiei publice

Din sistemul administraţiei publice fac parte şi alte organe centrale de specialitate, altele decât ministerele. Acestea sunt organizate şi funcţionează fie în subordinea Guvernului, fie a ministerelor.

Înfiin ţate prin hotărâri ale Guvernului, aceste organe centrale de specialitate au o structură proprie, iar conducătorii lor sunt asimilaţi, după caz, cu secretarii de stat, subsecretarii de stat ori directorii generali din ministere.

Ele poartă denumiri diferite:

- agenţii (Agenţia Naţională de Control al Exporturilor, organ de specialitate aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate în subordinea Guvernului ş.a.);

- comisii (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare reprezintă autoritatea naţionala în domeniul reglementării, autorizării şi al controlului activităţilor nucleare din România şi se afla in subordinea Primului-Ministru ş.a.);

- oficii (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în subordinea Guvernului, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci aflat în subordinea Guvernului ş.a.);

- institute ( Institutul Naţional de Statistică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului ş.a.).

Vasilica Negruţ


3.4.6. Autorit ăţile autonome ale administra

Conform dispoziţcentrală de specialitate se realizeazşi altor organe de specialitate, ci autonome.

Constituţia nominalizeazApărare a Ţării (art.119), Consiliul Legislativ (art.79), Serviciile de Informa(art.65 lit. h), Serviciile publice de radio

Potrivit prevederilor art. 117 alin. (3) din Constituse înfiinţează prin lege, fCentrului Naţional al Cinematografiei, Consiliului Naş.a.

Atât autorităţile autonome nominalizate, cât organizate şi funcţioneaz

Termeni cheie: structura administraadministraţie central

Descrie în trei fraze organizarea

Rezumat Structura actuală a administra

- Preşedintele României - ministerele; - celelalte organe ale administra- autorităţile autonome ale administra- serviciile publice deconcentrate ale ministerelor

de specialitate din unit- prefectul; - consiliul judeţean;- consiliul municipal, or- primarul municipiului, ora- serviciile publice ale consiliilor jude

6 Unele din organismele enumerate sunt calificate expres ca fiind autorit

televiziune sunt autonome”), altele sunt calificate ca „organisme de specialitate ale Parlamentului” pentru altele se reglementează expres dreptul de control al Parlamentului asupra activitŢării).


I

ile autonome ale administraţiei publice centrale

Conform dispoziţiilor articolelor 116 şi 117 din Constituţie, administraspecialitate se realizează nu numai prin intermediul ministerelor

i altor organe de specialitate, ci şi de către autorităţi administrative

ia nominalizează o parte din aceste autorităţi: Consiliul Suprem de rii (art.119), Consiliul Legislativ (art.79), Serviciile de Informa

), Serviciile publice de radio şi de televiziune (art.31 alin 5)

Potrivit prevederilor art. 117 alin. (3) din Constituţie, alte autorităţ prin lege, fără a le nominaliza. Este cazul Băncii Naional al Cinematografiei, Consiliului Naţional al Audiovizualului

ăţile autonome nominalizate, cât şi cele nenominalizate sunt i funcţionează potrivit prevederilor unei legi organice.

structura administraţiei publice, administraţie publicie centrală de specialitate.

Sarcina de lucru 6 Descrie în trei fraze organizarea şi conducerea ministerelor.

ă a administraţiei publice cuprinde:

edintele României şi Guvernul României;

celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate;ile autonome ale administraţiei publice centrale;

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale de specialitate din unităţile administrativ-teritoriale;

ţean; consiliul municipal, orăşenesc sau comunal; primarul municipiului, oraşului sau comunei; serviciile publice ale consiliilor judeţene şi locale.

Unele din organismele enumerate sunt calificate expres ca fiind autorităţi autonome ( „Serviciile publice de radio televiziune sunt autonome”), altele sunt calificate ca „organisme de specialitate ale Parlamentului” (Consiliul Legislativ), iar

expres dreptul de control al Parlamentului asupra activităţii lor (Consiliul Suprem de Ap


I 53

ţie, administraţia nu numai prin intermediul ministerelor

ăţi administrative

Consiliul Suprem de rii (art.119), Consiliul Legislativ (art.79), Serviciile de Informaţii

i de televiziune (art.31 alin 5)6.

ie, alte autorităţi autonome ăncii Naţionale,

ional al Audiovizualului

i cele nenominalizate sunt potrivit prevederilor unei legi organice.

ie publică centrală,

publice centrale de specialitate;

i celorlalte organe centrale

i autonome ( „Serviciile publice de radio şi de (Consiliul Legislativ), iar

ii lor (Consiliul Suprem de Apărare a

Vasilica Negruţ


Preşedintele României reprezintnaţionale, al unităţConstituţiei şi la buna funcPreşedintele României exercitprecum şi între stat ş

Totodată, Preşedintele României este comandantul forîndeplineşte funcţia de pre

Guvernul este autoritatea publicvotului de încredere acordatinterne şi externe a publice. De asemenea, Guvernul are rolul de a asigura funcşi dezvoltarea sistemului naacestuia la sistemul economic mondial în condinaţionale.

Teste de autoevaluare

1. Dizolvarea Parlamentului de c

a) poate avea loc fb) poate avea loc de dou

mandatului prec) este atrasă cu îndeplinirea anumitor condi

investitură pentru Guvern. 2. Răspunderea politic

a) săvârşirea unor fapte grave, prin care se încalcb) săvârşirea infracc) săvârşirea infrac

3. Administraţia publice din România:a) relaţii de colaborare

Preşedintelui României;b) relaţii de subordonare;c) relaţii de reprezentare;d) relaţii de mediere.

4. Interpelările: a) pot fi orale sau scrise;b) pot atrage adoptarea uneic) sunt cereri adresate în scris care se refer

importanţă la care trebuie s

5. Revocarea din funca) prin hotărâre de guvern, la propunerea b) prin decret al Prec) prin decret al Pre


I

edintele României reprezintă statul român şi este garantul independenităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea

i la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, edintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului,

i între stat şi societate.

şedintele României este comandantul forţelor armate te funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a

Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţioneazvotului de încredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii

i externe a ţării şi exercită conducerea generală a administrapublice. De asemenea, Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrati dezvoltarea sistemului naţional economic şi social, precum ş

acestuia la sistemul economic mondial în condiţiile promovării intereselor

Teste de autoevaluare

Dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României: poate avea loc fără consultarea preşedinţilor Camerelor; poate avea loc de două ori în cursul unui an, însă, nu în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui; este atrasă cu îndeplinirea anumitor condiţii de neacordarea votului de investitură pentru Guvern.

spunderea politică a Preşedintelui României intervine pentru:irea unor fapte grave, prin care se încalcă Constituţia;irea infracţiunii de înaltă trădare; irea infracţiunii de trădare.

ţia prezidenţială stabileşte, prin serviciile sale, cu publice din România:

colaborare, contribuind la exercitarea competenţelor ceedintelui României; ii de subordonare; ii de reprezentare; ii de mediere.

pot fi orale sau scrise; pot atrage adoptarea unei moţiuni de cenzură; sunt cereri adresate în scris care se referă la chestiuni de o mai mare

ţă la care trebuie să răspundă cel interpelat.

Revocarea din funcţia de membru al guvernului se face: ărâre de guvern, la propunerea primului-ministru;

prin decret al Preşedintelui României, din iniţiativa acestuia;prin decret al Preşedintelui României, la propunerea primului


I 54

i este garantul independenţei ă la respectarea

ilor publice. În acest scop, ia de mediere între puterile statului,

ţelor armate şi ărare a Ţării.

ţionează în baza realizarea politicii ă a administraţiei ionarea echilibrată

cial, precum şi racordarea iile promovării intereselor

, nu în ultimele 6 luni ale

ii de neacordarea votului de

intervine pentru: ţia;

cu alte autorităţi

itarea competenţelor ce-i revin

la chestiuni de o mai mare

iativa acestuia; edintelui României, la propunerea primului-ministru.

Vasilica Negruţ


Răspunsuri la întreb1. c); 2. a); 3. a); 4. c); 5. c).

Bibliogr afie minimal

Alexandru, Ioan; CăEdiţia a III-a. Bucure

Apostol Tofan, Danapp. 116-248.

Iorgovan, Antonie (2005). Bucureşti: All Beck, pp. 262

Negruţ,Vasilica (2008). Pedagogică, pp. 66

Petrescu, Rodica-pp. 59-167.

Vedinaş, Verginia 305-380.


I

spunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 1. c); 2. a); 3. a); 4. c); 5. c).

afie minimală

Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 175-218.

Dana (2008). Drept administrativ, vol. I, Bucureşti

Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ. Vol. I, editi: All Beck, pp. 262 şi urm.

(2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactic. 66-106.

-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu,

(2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic


I 55

rile din testele de autoevaluare

pt administrativ.

I, Bucureşti: C.H. Beck,

ol. I, ediţia 4-a,

ti: Editura Didactică şi

Bucureşti: Hamangiu,

Universul Juridic, pp.

drept administrativ unitatea iii

Documents