drept administrativ unitatea i

�

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALA�I

DEPARTAMENTUL DE ÎNV��MÂNT LA DISTAN�� SI FRECVENTA REDUSA

FACULTATEA DE DREPT

VASILICA NEGRU�

�

�Anul I, semestrul I

DREPT ADMINISTRATIV - I

Drept administrativ - I 3�

CUPRINS

1. Administra�ia public� - no�iuni introductive �

Administra�ia public� - considera�ii generale 10

Administra�ia public� - obiect de cercetare �tiin�ific� al dreptului administrativ �i al �tiin�ei administra�iei

14

Obiectivele specifice unit��ii de înv��are

Rezumat 25

Teste de autoevaluare 26

R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 27

Bibliografie minimal� 27

2. Organizarea administrativ� a teritoriului �i organizarea administra�iei publice

�

Considera�ii generale privind organizarea administrativ�a teritoriului

29

Moduri de organizare a administra�iei publice 30


Rezumat 33



Lucrarea de verificare 35


�

�

�

�

�

�

�


3. Autorit��ile administra�iei publice centrale �

Structura administra�iei publice 37

Pre�edintele României 39

Guvernul României 44

Administra�ia public� central� de specialitate 50


Rezumat 53




4. Administra�ia public� local�

�

No�iuni introductive� 57

Autorit��ile administra�iei publice locale� 62

Consiliul Jude�ean �i Prefectul� 68


Rezumat 73



Lucrarea de verificare 76


Bibliografie (de elaborare a cursului)


INTRODUCEREModulul intitulat Drept administrativ – I se studiaz� în anul I semestrul I �i vizeaz� dobândirea de competen�e în domeniul dreptului administrativ.

Drept administrativ I î�i propune s� dezvolte abilit��i �i cuno�tin�e în vederea form�rii unei atitudini �tiin�ifice cu privire la principalele institu�ii juridice specifice acestei ramuri de drept, în�elegerea principiilor generale care direc�ioneaz� activitatea de organizare a execut�rii, de executare �i de garantare a execut�rii legii.

Pentru asimilarea cu succes a cursului sunt necesare �i cuno�tin�ele din sfera Dreptului constitu�ional.

Competen�ele pe care le vei dobândi sunt urm�toarele:

• descrierea sistemului administra�iei publice;

• identificarea raporturilor administra�iei publice cu autorit��ile publice;

• însu�irea tuturor aspectelor legate de izvoarele dreptului administrativ;

• asumarea normelor de drept administrativ �i a raporturilor de drept administrativ;

• distingerea între diferitele moduri de organizare a administra�iei publice;

• analizarea general� a structurii administra�iei publice;

• explicarea caracteristicilor administra�iei publice centrale;

• detalierea elementelor autonomiei locale.

Con�inutul este structurat în urm�toarele unit��i de înv��are:

- Administra�ia public� - no�iuni introductive

- Organizarea administrativ� a teritoriului �i organizarea administra�iei

publice

- Autorit��ile administra�iei publice centrale

- Administra�ia public� local�

In prima unitate de înv��are, intitulat� Administra�ia public� - no�iuni

introductive, vei reg�si opera�ionalizarea unor obiective specifice. Vei avea astfel capacitatea:

- s� stabile�ti sensurile no�iunii de administra�ie public�;

- s� identifici raporturile administra�iei publice cu autorit��ile publice;

- s� analizezi func�iile administra�iei publice;

- s� descrii izvoarele dreptului administrativ,


dup� ce vei studia con�inutul cursului �i vei parcurge bibliografia recomandat�. Pentru aprofundare �i autoevaluare î�i propun exerci�ii �i teste adecvate.

Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a doua unitate de înv��are, Organizarea administrativ� a teritoriului �i organizarea administra�iei

publice, vei dobândi noi competen�e:

- s� realizezi analiza general� a organiz�rii administrative a teritoriului;

- s� identifici modurile de organizare a administra�iei publice;

- s� ilustrezi modul de func�ionare a administra�iei descentralizate;

- s� eviden�iezi deosebirile dintre descentralizare �i deconcentrare,

care î�i vor permite s� rezolvi testele propuse �i lucrarea de verificare corespunz�toare primelor dou� unit��i de înv��are. Pentru evaluarea gradului de însu�ire a cuno�tin�elor, trebuie s� rezolvi o lucrare pe care, dup� corectare, o vei primi cu observa�iile adecvate �i cu strategia corect� de înv��are pentru modulele urm�toare.

Dup� parcurgerea informa�iei corespunz�toare celei de a treia unit��i de înv��are, Autorit��ile administra�iei publice centrale, pe baza noilor competen�e, vei avea capacitatea:

- s� analizezi structura administra�iei publice;

- s� reliefezi rolul �i func�iile institu�iei pre�edin�iale;

- s� analizezi r�spunderea politic� �i juridic� a Pre�edintelui României;

- s� identifici rolul Guvernului României, precum �i func�iile acestuia;

- s� descrii administra�ia public� central� de specialitate.

Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în cea de a patra unitate de înv��are, intitulat� Administra�ia public� local�, vei dobândi noi competen�e:

- s� analizezi dispozi�iile constitu�ionale �i ale legii organice referitoare la administra�ia public� local�;

- s� identifici caracteristicile administra�iei publice locale;

- s� caracterizezi principiile administra�iei publice locale.

O alt� lucrare de verificare î�i va permite s� afli stadiul însu�irii cuno�tin�elor strict necesare pentru formarea ta. Rezultatul verific�rii �i strategia de preg�tire pentru examen î�i vor fi comunicate prin mentorul repartizat.

Pentru o înv��are eficient� ai nevoie de urm�torii pa�i obligatorii:

• cite�ti modulul cu maxim� aten�ie;

• eviden�iezi informa�iile esen�iale, colorându-le, le notezi pe hârtie sau le adnotezi în spa�iul alb, rezervat special în stânga paginii;

• r�spunzi la întreb�ri �i rezolvi exerci�iile propuse;

• simulezi evaluarea final�, autopropunându-�i o tem� �i rezolvând-o f�r�s� apelezi la suportul scris;

• compari rezultatul cu suportul de curs �i explic�-�i de ce ai eliminat anumite secven�e;

Drept administrativ - I

• în caz de rezultat îndoielnic, reia întreg

Pe m�sur� ce vei parcurge modululreg�si dou� lucr�ri de verificare.folosindu-te de suportul de curs indicate. Vei fi evaluat dupcompeten�ele. Se va �i de promptitudinea rvei apela la tutorele indicat.

N.B. Informa�ia de specialitate oferitconsecin��, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandasarcinilor de lucru, a testelor putea fi evaluat cu o not

�

I

în caz de rezultat îndoielnic, reia întregul demers de înv��are.

ce vei parcurge modulul, la sfâr�itul unit��ilor de înv�� lucr�ri de verificare. Vei r�spunde în scris la cerin�

te de suportul de curs �i resursele suplimentare (autori, titluri, pagini) Vei fi evaluat dup� gradul în care ai reu�it s� operaele. Se va �ine cont de acurate�ea rezolv�rii, de modul de prezentare

i de promptitudinea r�spunsului. Pentru neclarit��i �i informa�ii suplimentare vei apela la tutorele indicat.

ia de specialitate oferit� de curs este minimal�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea

sarcinilor de lucru, a testelor �i lucr�rilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o not� corespunz�toare efortului de înv��are.

7�

��are.

ilor de înv��are 2 �i 4 vei spunde în scris la cerin�ele acestora,

suplimentare (autori, titluri, pagini) � opera�ionalizezi

rii, de modul de prezentare �ii suplimentare

�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea

erificare. Doar în acest fel vei

�


�

�

�


1. ADMINISTRA�IA PUBLIC� - NO�IUNI INTRODUCTIVE

�

Obiective specifice:

La sfâr�itul capitolului, vei avea capacitatea:

• s� stabile�ti sensurile no�iunii de administra�ie public�;

• s� identifici raporturile administra�iei publice cu autorit��ile publice;

• s� analizezi func�iile administra�iei publice;

• s� descrii izvoarele dreptului administrativ.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

1.1. Administra�ia public� - considera�ii generale 10

1.2. Administra�ia public� - obiect de cercetare �tiin�ific� al

dreptului administrativ �i al �tiin�ei administra�iei

14


Rezumat 25

Teste de autoevaluare

R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare

26

27


�

Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive


1.1. Administra�ia public� - considera�ii generale

1.1.1. No�iunea de administra�ie public�

În orice societate, administra�ia public� reprezint�, în esen��, un instrument al statului indispensabil în atingerea unor obiective majore determinate de el, în fapt, de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice, în scopul satisfacerii interesului general, prin ac�iunea puterii publice (Rivero, 1973, p. 10 �i urm.).

No�iunea de administra�ie public� are dou� accep�iuni: formal-organic� �i material – func�ional�. În sens formal - organic, no�iunea de administra�ie public� desemneaz� autorit��ile publice care ac�ioneaz�, în regim de putere public�, pentru satisfacerea intereselor publice, iar în sens func�ional - material, termenul evoc� activit��ile pe care sunt îns�rcinate a le realiza aceste autorit��i publice.

Având în vedere aceste aspecte, putem defini administra�ia public� ca ansamblul activit��ilor desf��urate de c�tre autorit��ile publice, prin care, în regim de putere public� se execut� legea, în vederea satisfacerii unui interes public.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt asimilate autorit��ilor publice �i persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii au ob�inut statut de utilitate public�1

sau sunt autorizate s� presteze un serviciu public.

Raporturile administra�iei publice cu autorit��ile publice

Sintetizând teoria clasic� a separa�iei puterilor în stat, se poate constata c� în orice societate organizat� în stat exist� trei func�ii: func�ia legislativ� (de edictare de reguli juridice), c�reia îi corespunde puterea legiuitoare, func�ia executiv� (de executare a regulilor juridice) ce are drept corespondent puterea executiv� �i func�ia jurisdic�ional� (de judecare a litigiilor) c�reia îi corespunde puterea judec�toreasc�. Administra�ia public� este strâns legat� de cele trei puteri ale statului.

Astfel, prin scopul s�u, administra�ia public� este legat� de puterea legiuitoare care, prin actele sale juridice (legi) circumscrie �i stabile�te sensul �i finalitatea ac�iunii administra�iei publice.

Totodat�, ea este legat� de puterea judec�toreasc�, ale c�rei hot�râri sunt executate prin activit��i prestate de autorit��i ale administra�iei publice �i de func�ionari ai acesteia.

Prin natura ei, administra�ia public� este legat� mai ales de puterea executiv�, îns�, nu se identific� cu aceasta, având o sfer� mai larg� de cuprindere.

��1 Prin „utilitate public�” se în�elege orice activitate care vizeaz� atingerea unor scopuri benefice în domenii de interes public general �i/sau comunitar. A se vedea, în acest sens, Ordonan�a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia�ii �i funda�ii, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172/28.02.2000.



�

Re�ine sensurile

no�iunii de administra�ie

public�!

�

Puterea executiv� reprezint� o func�ie distinct� a statului în care sunt reunite atribu�ii care constituie obiectul activit��ii unor autorit��i publice. Dintre

acestea amintim: definirea politicii generale a ��rii, elaborarea proiectelor de

legi necesare înf�ptuirii acestei politici, adoptarea actelor normative �i

individuale necesare aplic�rii legilor, luarea deciziilor necesare func�ion�rii

serviciilor publice, dispunerea teritorial� a for�elor armate �i a celor de

poli�ie, conducerea rela�iilor interna�ionale (Alexandru, Santai, Brezoianu, Vida, Ivan, & Sl�niceanu, 1999, p. 15).

Sensurile no�iunii de administra�ie public�

No�iunea de administra�ie public� are, în principal, dou� accep�iuni. Prima desemneaz� administra�ia ca „structur�”, sau „organizare”, respectiv ansamblu de organe, institu�ii �i autorit��i publice care, pe baza �i în executarea legii realizeaz� o activitate cu un specific bine conturat. Aceste structuri organizatorice se reg�sesc în toate sferele puterii statului (Preda, 2000, p. 11; Tofan, 2003, p. 5)

Autorit��ile care realizeaz� administra�ia public� sunt: Pre�edintele României, Guvernul, care exercit� conducerea general� a administra�iei publice, ministerele, celelalte organe ale administra�iei publice centrale de specialitate precum �i organele deconcentrate ale acestora care func�ioneaz� în unit��ile administrativ-teritoriale, prefectul, autorit��ile administra�iei publice locale (consiliile jude�ene consiliile locale, primarul), serviciile publice ale consiliilor jude�ene �i ale consiliilor locale, alte autorit��i publice.

Într-o alt� accep�iune, no�iunea de administra�ie public� desemneaz� activitatea de organizare a execut�rii �i de executare în concret a legilor, urm�rindu-se satisfacerea interesului general prin asigurarea bunei func�ion�ri a serviciilor publice �i prin executarea unor presta�ii c�tre particulari.

Sarcina de lucru 1 Pornind de la sensurile no�iunii de administra�ie public�, define�te din perspectiv� personal�, administra�ia public�.

1.1.2. Con�inutul administra�iei publice

Obiectul administra�iei publice

Obiectul administra�iei publice îl reprezint� realizarea valorilor politice care exprim� interesele generale ale societ��ii organizate în stat. În acest fel, administra�ia public� este strâns legat� de puterea de stat. Valorile politice care exprim� interesele generale ale societ��ii organizate în stat sunt formulate, în condi�iile statului de drept, de organele puterii legiuitoare, prin legi. Puterii executive îi revine rolul de a pune în executare aceste legi.



Prin urmare, administra�ia public� este legat� prin scopul s�u de puterea legislativ� care stabile�te finalitatea �i sensul administra�iei publice. Administra�ia public� este legat� �i de puterea judec�toreasc�, ale c�rei hot�râri sunt puse în aplicare prin activit��i prestate de autorit��i ale administra�iei publice �i de func�ionari ai acesteia, recurgând, în cazuri extreme, chiar la constrângere.

Con�inutul administra�iei publice

Administra�ia public� se realizeaz� prin dou� categorii de activit��i: unele cu

caracter de dispozi�ie, prin care administra�ia public� stabile�te conduita persoanelor fizice sau juridice, permi�ându-le sau interzicându-le un anumit comportament social, iar altele cu caracter de presta�ie, efectuate în cele mai variate domenii, cum sunt: protec�ia ecologic�, s�n�tatea, transportul în

comun, gospod�rirea comunal� �.a.

Denumirea de activit��i executive cu caracter de dispozi�ie pune în eviden��utilizarea autorit��ii conferite de lege administra�iei publice pentru a organiza executarea legii în cadrul unui complex proces decizional (Albu, 2005, p. 22). Activit��ile cu caracter de dispozi�ie sunt specifice realiz�rii interesului general care vizeaz� men�inerea ordinii publice, a lini�tii publice �i a p�cii sociale.

Activitatea prestatoare reprezint� o modalitate prin care se asigur� calitatea vie�ii în interiorul colectivit��ilor umane. Organele administra�iei publice au obliga�ia legal� de a satisface cerin�ele cet��enilor �i ale întregii colectivit��i prin realizarea presta�iilor respective, care au caracterul unor servicii publice, puse la dispozi�ia cet��enilor. Aceste presta�ii se înf�ptuiesc pe baza �i în executarea legii, reprezentând o form� specific� de executare a legii.

Presta�iile specifice administra�iei publice se pot concretiza fie în acte juridice (diplome de absolvire, autoriza�ii etc.), fie în fapte materiale, tot pe baza �i în executarea legii.

În unele situa�ii, presta�iile î�i au izvorul în contracte civile sau administrative încheiate între autorit��i ale administra�iei publice �i beneficiari, persoane fizice sau juridice. În aceste cazuri, regimul juridic aplicabil va fi diferit fa�� de cel aplicabil presta�iilor realizate direct, pe baza �i în executarea legii.

De men�ionat c� activit��i de organizare a execut�rii legii �i de executare în concret a acesteia, de natura celor dou� categorii men�ionate, desf��oar� nu numai structurile organizatorice din sfera administra�iei publice, ci �i cele din sfera puterii legiuitoare �i judec�tore�ti. De exemplu, actele adoptate de

Parlament pentru administrarea bazei sale materiale sunt, prin natura lor

juridic�, acte administrative.

Acela�i lucru se poate spune �i despre actele juridice emise de pre�edin�ii judec�toriilor, tribunalelor, Cur�ilor de Apel �i Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie, care au ca obiect buna administrare a justi�iei �i a bazei materiale pe care o folosesc. Aceste activit��i, în astfel de cazuri, apar ca activit��i subsidiare celor care sunt specifice acestor autorit��i, iar autorit��ile care le realizeaz� nu apar ca subiec�i ai puterii legislative sau judec�tore�ti, ci ca autorit��i administrative, situate, îns�, în sfera puterii care le constituie obiectul principal de activitate.

Vasilica Negru�


�

Acord� aten�ie deosebit�scopului func�iilor

administra�iei�publice!�

�

Func�iile administra�iei publice

Se consider� c� administraprincipale: de execuadaug� �i altele cum ar fi cea de conservare a ale societ��ii, precum impun datorit� transformale societ��ii (Alexandru, 1999, p

De asemenea, administraexisten�a statului, dar colectivit��ilor umane.

Func�ia principal�determinat� de pozi�i anume de organizare a executasigurare a execut�for�a public�, constrângerea.

Func�ia de informare a administraa puterii politice asupra mersului în ansamblu a sipublice. Aceast� funcprelucrare �i difuzare a cunoa�te cât mai bine realitrezultate din rela�iile cu cetacestora. Totodat�, administra111 din Constitu�ie, de a prezenta informaacestora opteaz� pe368 �i urm.).

Pornind de la dispozicet��ean de „a avea acces la orice informapublic� pune la dispozi

De altfel, conform art. 78 administra�ia publicadoptate de autorit��

O alt� func�ie a administranormative precum �

Preg�tirea deciziilor nu constAdministra�ia trebuie sde solu�ionare, care este prezentatadministra�iei publice de determinare a deciziei politice estecadrul statului de drepts�u, acela de organizator de realizare a valorilor po

Totodat�, administratermen scurt, mediu colectivit��ilor locale. Astfel, administraParlamentului sau autoritale acestor op�iuni pentru viitorul colecti

Administra�ia public� - no�iuni introductive

I

iei publice

c� administra�ia public� îndepline�te urm�toarele funcprincipale: de execu�ie, de informare, de preg�tire �i de prevedere. Acestora se

i altele cum ar fi cea de conservare a valorilor materiale ii, precum �i func�ia de organizare �i coordonare a adapt� transform�rilor ce se produc în evolu�ia diferitelor componente (Alexandru, 1999, pp. 40 �i urm.).

, administra�ia public� îndepline�te �i o func�ie politica statului, dar �i o func�ie cu un pronun�at caracter de ocrotire a

ilor umane.

ia principal� a administra�iei publice este cea de executare de pozi�ia pe care o are administra�ia în raport cu puterea politic

i anume de organizare a execut�rii deciziei politice concretizat�asigurare a execut�rii acesteia, prin convingere, iar în caz de nevoie,

, constrângerea.

ia de informare a administra�iei publice are drept scop informarea ritmica puterii politice asupra mersului în ansamblu a sistemului administra

� func�ie se constituie într-un important instrument de culegere, i difuzare a informa�iilor de la nivelul societ��ii. Astfel, pentru a

te cât mai bine realit��ile sociale, administra�ia public� re�ine informala�iile cu cet��enii privitoare la nevoile prezente sau viitoare a

acestora. Totodat�, administra�ia public� are obliga�ia, conform prevederilor art. �ie, de a prezenta informa�iile cerute de Parlament, care, pe baza � pentru diferite solu�ii sau proiecte legislative (Muraru, 1997, p

Pornind de la dispozi�iile art.31 din Constitu�ie, referitoare la dreptul fiecean de „a avea acces la orice informa�ie de interes public”, administra

la dispozi�ia societ��ii informa�iile pe care le de�ine.

De altfel, conform art. 78 �i 108 alin. (4) din Constitu�ia României, ia public� are sarcina de a aduce la cuno�tin�a public�

adoptate de autorit��i, asigurându-se cunoa�terea acestora de c�tre cet

ie a administra�iei publice este cea de preg�tire a proiectelor de acte normative precum �i colaborarea la adoptarea sau emiterea lor.

tirea deciziilor nu const� doar în a formula propuneri de acte normativeia trebuie s� determine decizia politic� oferind o singur

ionare, care este prezentat� drept optim�. Aceast�iei publice de determinare a deciziei politice este posibil

cadrul statului de drept, unde administra�ia î�i are bine precizat locul u, acela de organizator de realizare a valorilor politice exprimate prin lege.

, administra�ia public� are �i func�ia de prevedere a optermen scurt, mediu �i lung, atât la nivelul întregii societ��i, cât

ilor locale. Astfel, administra�iei publice îi revine rolul de a prezenta Parlamentului sau autorit��ilor administra�iei publice locale, posibilele variante

�iuni pentru viitorul colectivit��ii.

�iuni introductive

13�

�toarele func�ii i de prevedere. Acestora se

valorilor materiale �i spirituale i coordonare a adapt�rilor ce se

ia diferitelor componente

ie politic�, legat� de at caracter de ocrotire a

iei publice este cea de executare �i este ia în raport cu puterea politic�

rii deciziei politice concretizat� în legi �i de ii acesteia, prin convingere, iar în caz de nevoie, folosind

iei publice are drept scop informarea ritmic�stemului administra�iei

un important instrument de culegere, ii. Astfel, pentru a �ine informa�iile

enii privitoare la nevoile prezente sau viitoare ale ia, conform prevederilor art.

iile cerute de Parlament, care, pe baza (Muraru, 1997, pp.

ie, referitoare la dreptul fiec�rui ie de interes public”, administra�ia

i 108 alin. (4) din Constitu�ia României, a public� toate actele

�tre cet��eni.

tire a proiectelor de acte

neri de acte normative. oferind o singur� variant�

. Aceast� tendin�� a posibil� numai în

i are bine precizat locul �i rolul litice exprimate prin lege.

ia de prevedere a op�iunilor pe i, cât �i la nivelul

iei publice îi revine rolul de a prezenta iei publice locale, posibilele variante



Sarcina de lucru 2 Explic� pe scurt func�iile administra�iei publice.

1.2. Administra�ia public� - obiect de cercetare �tiin�ific� al dreptului administrativ �i al �tiin�ei administra�iei

1.2.1. Cercetarea �tiin�ific� a administra�iei publice

Necesitatea cercet�rii �tiin�ifice a administra�iei publice

Cre�terea continu� a rolului administra�iei publice în societatea modern�impune, cu necesitate, cunoa�terea aprofundat� a acesteia, pentru c�, numai pe baza cuno�tin�elor ob�inute se poate ajunge la o organizare ra�ional� �i func�ionare eficient� a administra�iei publice. Ca orice fenomen social, fenomenul administrativ are particularit��ile �i legit��ile sale. Analiza acestuia se poate realiza numai printr-o cercetare �tiin�ific�.

Administra�ia public� este la fel de veche ca �i statul, pentru c�, rolul �i func�iile statului nu s-ar fi putut realiza f�r� desf��urarea unor activit��i de natur� administrativ�.

Preocup�ri de cercetare �tiin�ific� a administra�iei publice au existat din momentul în care în existen�a social� �i-au f�cut apari�ia aspectele organizatorice �i func�ionale ale administra�iei publice. Astfel, fenomenul administrativ a fost abordat de filosofie, �tiin�ele politice, istorie, drept �.a.

Administra�ia public�, obiect de cercetare al �tiin�ei dreptului administrativ

Ca ramur� a dreptului public, dreptul administrativ a cercetat administra�ia public� prin prisma normelor juridice care reglementau organizarea �i func�ionarea acesteia. Era o abordare �tiin�ific� limitat� la aspectul juridic, pentru c�, dreptul administrativ nu putea include în obiectul s�u de cercetare întreaga problematic� a administra�iei.

Spre sfâr�itul secolului trecut s-a conturat o �tiin�� nou�, �tiin�a administra�iei, o �tiin�� interdisciplinar�, care are ca obiect cercetarea tuturor aspectelor fenomenului administrativ, eficientizarea organiz�rii, oportunitatea ac�iunilor, modalit��ile de ac�iune.

Fiecare dintre cele dou� discipline, dreptul administrativ �i �tiin�a administra�iei î�i p�streaz� caracterul autonom, având un obiect �i metode proprii de cercetare. Rezultatele cercet�rii în cadrul dreptului administrativ sunt deosebit de utile �tiin�ei administra�iei. Interferen�a dreptului administrativ cu �tiin�a administra�iei este o necesitate a cunoa�terii �tiin�ifice.

Vasilica Negru�


�

Re�ine problemele

specific ce pot constitui obiectul �tiin�ei

administra�iei publice!

�

�tiin�a administra�iei are ca obiect de cercetare urmadministra�iei publice:

- principiile de compune �i de eficientizare a acestei activit

- personalul administrativ, incluzând prin aceastsupus unui regim de putere publicsupu�i dreptului privat;

- formele concrete de activitate a administra

- desprinderea unor legitadministrativ dintr

- analiza �i combaterea unor aspecte negative care se administra�ie, cum ar fi birocra

- studierea unor modele administrative în scopul stabpot influen�a pozitiv sau negativ activitatea administrativ

Dreptul administrativ - ramur�

Dreptul administrativ stârziu decât celelalte ramuri ale dreptului public.secolului al XVIIIÎn �ara noastr�, se poate considera codat� cu intrarea în vigoare, în cele douOrganice, Muntenia (1831) referitoare la administrarea înainte, pe vremea lui Mircea cel BBun, în Moldova. În anul 1855, din dispozielaborat �i un Cod administrativ, care cuprindea aprode natur� administrativ

În dezvoltarea ulterioar�tiin�a administra�autentice a acestei ramuri de

În literatura juridic„totalitatea normelor juridice în conformitate cu cadministrativ� a statului”, „regulile dupprecum �i acelea care guverneazurma unui act administrativ” sau „acea ramurcerceteaz� normele de drept care privesc organizarea sistemulpublice, modalit��ile juridice speccare sunt investite organele administraorganizarea execut�puterea judec�toreascorganelor administra

��2 Jurisconsul�ii romani, începând cu Ulpianrespectiv dreptul public, care se ocupa de „privitoare la indivizi. La baza acestei distinc�„cet��ii”, suntem în sfera dreptului public. Când norma d


I

a administra�iei are ca obiect de cercetare urm�toarele probleme specifice iei publice:

principiile de func�ionare a administra�iei publice �i aparatului care o �i de eficientizare a acestei activit��i;

personalul administrativ, incluzând prin aceast� sintagm�supus unui regim de putere public�, func�ionarii publici, cât

dreptului privat;

formele concrete de activitate a administra�iei;

desprinderea unor legit��i din studierea evolu�iei fenomenului administrativ dintr-un anume stat, dar �i din alte sisteme de drept;

�i combaterea unor aspecte negative care se �ie, cum ar fi birocra�ia exagerat�, corup�ia, formalismul;

studierea unor modele administrative în scopul stabilirii elementelor care pot influen�a pozitiv sau negativ activitatea administrativ�.

ramur� distinct� de drept

Dreptul administrativ s-a conturat ca ramur� de drept de sine st�târziu decât celelalte ramuri ale dreptului public.2 El a ap�rut secolului al XVIII-lea, mai întâi în Statele Unite ale Americii �i apoi în Fran

�, se poate considera c� aceast� ramur� a dreptului public a ap cu intrarea în vigoare, în cele dou� principate române, a Regulamentelor

Organice, Muntenia (1831) �i Moldova (1832), chiar dac� unele norme referitoare la administrarea treburilor ��rii au fost elaborate cu mult timp înainte, pe vremea lui Mircea cel B�trân, în Muntenia �i a lui Alexandru cel Bun, în Moldova. În anul 1855, din dispozi�ia domnitorului Grigore Ghica, s

i un Cod administrativ, care cuprindea aproape toate reglement administrativ� din perioada 1832-1855.

În dezvoltarea ulterioar� a dreptului administrativ un rol deosebit la administra�iei care a contribuit la conturarea unei individual

autentice a acestei ramuri de drept.

În literatura juridic�, dreptul administrativ a fost definit în mod difer„totalitatea normelor juridice în conformitate cu care se exercit

� a statului”, „regulile dup� care statul exercit� func�acelea care guverneaz� raporturile dintre stat �i individ, n

urma unui act administrativ” sau „acea ramur� a �tiin�ei juridice care normele de drept care privesc organizarea sistemului administra

publice, modalit��ile juridice specifice prin care este realizat� competencare sunt investite organele administra�iei publice, care ac�ioneazorganizarea execut�rii �i a execut�rii legii, precum �i controlul exercitat de

�toreasc� pentru asigurarea respect�rii legii în activitatea organelor administra�iei publice”.

Ulpian, distingeau dou� subdiviziuni ale dreptului: „jus publicum” �respectiv dreptul public, care se ocupa de „res romana” - via�a statului �i dreptul privat, care se ocupa de chestiunile privitoare la indivizi. La baza acestei distinc�ii se afl� interesul ocrotit prin norma de drept. Dac� acest interes vizeaz

ii”, suntem în sfera dreptului public. Când norma de drept se refer� la individ, ne afl�m în domeniul dreptului privat.


15�

toarele probleme specifice

i aparatului care o

sintagm� atât pe cel ionarii publici, cât �i pe cei

�iei fenomenului i din alte sisteme de drept;

i combaterea unor aspecte negative care se manifest� în ia, formalismul;

ilirii elementelor care

de drept de sine st�t�toare mai �rut la sfâr�itul �i apoi în Fran�a.

a dreptului public a ap�rut principate române, a Regulamentelor

� unele norme rii au fost elaborate cu mult timp

i a lui Alexandru cel ia domnitorului Grigore Ghica, s-a

ape toate reglement�rile

a dreptului administrativ un rol deosebit l-a avut iei care a contribuit la conturarea unei individualit��i

, dreptul administrativ a fost definit în mod diferit: are se exercit� activitatea

func�ia executiv�, i individ, n�scute în �ei juridice care

normele de drept care privesc organizarea sistemului administra�iei � competen�a cu �ioneaz� pentru

i controlul exercitat de ii în activitatea

” �i „jus privatum”, i dreptul privat, care se ocupa de chestiunile

acest interes vizeaz� via�a m în domeniul dreptului privat.



O defini�ie care constituie, totodat�, un reper prin rigoarea concep�iei, este cea conform c�reia „dreptul administrativ reprezint� ramura dreptului public care reglementeaz�, concret sau cu valoare de principiu, rela�iile sociale din sfera administra�iei publice, precum �i pe cele de natur� conflictual� dintre autorit��ile publice sau structuri private, investite cu autoritate public�, pe de o parte, �i cei v�t�ma�i în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorit��i, pe de alt� parte”.

Într-o formulare restrâns�, dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramur� a sistemului de drept care cuprinde un ansamblu de norme juridice care reglementeaz� raporturile sociale n�scute din activitatea de organizare a execut�rii legii �i de executare a acesteia.

Sarcina de lucru 3Explic� în câteva fraze distinc�ia dintre dreptul administrativ �i �tiin�a administra�iei.

1.2.2. Izvoarele �i normele dreptului administrativ

Izvoarele dreptului administrativ Prin izvor de drept, în general, se desemneaz� formele de exprimare a normelor juridice. No�iunea de izvor de drept are dou� sensuri: unul material �i altul formal. În sens material, prin izvor de drept în�elegem condi�iile social - economice ce impun crearea unui ansamblu de norme. În sens formal, prin izvor de drept se în�eleg formele juridice specifice puse la dispozi�ia organelor specializate ale statului, exprimate prin acte normative, care s� apere rela�iile economice �i sociale. Prin izvoarele formale se evoc� formele de concretizare a normei juridice, de exprimare propriu-zis� a dreptului.

Prin izvoarele dreptului administrativ în�elegem formele în care se exprim�normele dreptului administrativ, prin care se nasc, modific� sau sting raporturi de drept administrativ.

În consonan�� cu tradi�ia româneasc� �i cu experien�a occidental�, identific�m trei categorii de izvoare ale dreptului administrativ: izvoare scrise; izvoare nescrise cutumiare; izvoare nescrise jurispruden�iale.

Având în vedere autoritatea public� de la care provin �i implicit for�a lor juridic�, izvoarele dreptului administrativ sunt: Constitu�ia României, legile (constitu�ionale, organice sau ordinare), ordonan�ele Guvernului, hot�rârile Guvernului, actele administra�iei ministeriale �i extraministeriale, indiferent de denumirea lor (ordine, instruc�iuni, circulare, preciz�ri), actele autorit��ilor administrative centrale autonome cum ar fi Banca Na�ional� a României,



Consiliul Suprem de Ap�rare a ��rii, indiferent de denumirea lor, ordinele

prefec�ilor, hot�rârile consiliilor jude�ene, hot�rârile consiliilor locale,

dispozi�iile pre�edintelui consiliului jude�ean, dispozi�iile primarilor.

Constitu�ia României este principalul izvor de drept administrativ pentru urm�toarele considerente:

- consacr� principiile cu caracter general care guverneaz� statul român; - reglementeaz� principiile �i institu�iile fundamentale privind

administra�ia public� în mod expres (Titlul III, Capitolul III intitulat „Guvernul” �i Capitolul V intitulat „Administra�ia public�”);

- stabile�te izvoarele propriu-zise ale dreptului administrativ, prev�zându-le sau trimi�ând la actul normativ care urmeaz� s� le prevad�.

Legile constitu�ionale sunt, conform art. 73 alin. (2) din Constitu�ie, legile de revizuire a Constitu�iei.3 Ele sunt izvoare de drept administrativ doar atunci când au ca obiect probleme din sfera acestei ramuri de drept.

Legile organice sunt cele al c�ror obiect îl constituie problemele precizate de Constitu�ie în art. 73 alin. (3). Pot fi amintite ca legi organice: Legea privind

organizarea �i func�ionarea Guvernului, Legea privind administra�ia public�

local�, Legea contenciosului administrativ �.a.

Legile ordinare sunt izvoare de drept administrativ numai în m�sura în care reglementeaz� rela�ii sociale ce fac obiectul administra�iei publice. De

exemplu, ministerele se înfiin�eaz� �i se organizeaz� prin lege ordinar� (art.

117 alin. (1)din Constitu�ie).

În sistemul actual legea ordinar� este regula, iar legea organic� excep�ia.

Ordonan�ele �i hot�rârile Guvernului sunt în marea lor majoritate izvoare de drept administrativ. Prin aceste acte Guvernul asigur� realizarea politicii interne �i externe a ��rii, exercit� conducerea general� a administra�iei publice �i organizeaz� executarea legilor.

Guvernul emite ordonan�e numai în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele �i condi�iile prev�zute de aceasta în domenii care nu fac obiectul legii organice. Legea special� de abilitare stabile�te atât domeniul, cât �i data pân� la care Guvernul poate emite ordonan�e.

Ordonan�ele Guvernului sunt acte administrative de sine st�t�toare. Îns�, dac�legea de abilitare o cere, ele se supun obligatoriu aprob�rii Parlamentului, conform procedurii legislative, pân� la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea acestui termen duce la încetarea efectelor ordonan�elor.

Pentru emiterea ordonan�elor de urgen��, nu mai este necesar� o abilitare prealabil� din partea Parlamentului. Potrivit prevederilor art. 115 alin (4) din Constitu�ie, ordonan�ele de urgen�� se emit numai în situa�ii extraordinare, a

��3 Potrivit prevederilor art. 152, nu pot forma obiectul revizuirii dispozi�iile Constitu�iei privind caracterul na�ional, independent, unitar �i indivizibil al statului român, forma republican� de guvern�mânt, integritatea teritoriului, independen�a justi�iei, pluralismul politic �i limba oficial� [alin. (1)]. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi f�cut� dac� are ca rezultat suprimarea drepturilor �i a libert��ilor fundamentale ale cet��enilor sau a garan�iilor acestora (alin. (2)). Totodat�, Constitu�ia nu poate fi revizuit� pe durata st�rii de asediu sau a st�rii de urgen�� i nici în timp de r�zboi [alin. (3)].�

Vasilica Negru�


�

Acord�aten�ie

categoriilor de acte ce

constituie izvoare de

drept administrativ!

�

c�ror reglementare nu poate fi amânatîn cuprinsul acestora.

Ordinele �i instruc�

administra�iei publice centrale de

individual, sunt izvoare de drept administrativ nu activitate, ci �i în alte domenii, pentraporturile care se nasc, se modific

Actele juridice emise de conduc

ministerelor �i celorlalte organe ale administra

specialitate, organizate în unitdreptului administrativ când nasc, modificadministrativ.

Ordinele prefec�ilor

care au caracter normativ, cum sunt cele care au caintereselor na�ionale, aplicarea hot�rârilor �i ordonanordinii publice”. Ordinele cu caracter normativ se Ministerului Internelor nului, în exercitarea controlului ierarhic, anularedac� le consider� nelegale sau netemeinice (art.privind prefectul �i institu

Actele juridice adoptate

sunt: hot�rârile consiliilor judepre�edintelui consiliului judejude�ean pot avea atât caracter normativ, cât semneaz� de pre�edinte sau, în lipsa acestuia, de vicepre�edin�a �i se contrasemneazlocal, cu caracter normativ sau�edin�� i se contrasemneazadministrativ teritoriale.

Tratatele interna�ionale

devenit executorii în ordinea jadministrativ.

Pentru a produce efecte juridice, în conformitate cnoastre, tratatele internaalin. (2). Potrivit art. 20 între pactele �i tratateleRomânia este parte cu excep�ia cazului în care Constitfavorabile.

Importan�a tratatelor internadeosebit�, ea aflânduvedere institu�ional


I

ror reglementare nu poate fi amânat�, având obliga�ia de a motiva urgenîn cuprinsul acestora.

i instruc�iunile mini�trilor �i ale conduc�torilor celorlalte organe ale

iei publice centrale de specialitate, cu caracter normativ sau individual, sunt izvoare de drept administrativ nu numai în propriul domeniu de

�i în alte domenii, pentru toate subiectele de drept care intrraporturile care se nasc, se modific� sau se sting în baza normelor emise.

Actele juridice emise de conduc�torii serviciilor publice deconcentrate ale

i celorlalte organe ale administra�iei publice centrale de

organizate în unit��ile administrativ - teritoriale sunt izvoare ale ptului administrativ când nasc, modific� sau sting raporturi de drept

�ilor sunt izvoare de drept administrativ numai în mcare au caracter normativ, cum sunt cele care au ca obiect „asigurarea realiz

�ionale, aplicarea �i respectarea Constitu�iei, a legilor, a i ordonan�elor Guvernului, a celorlalte acte normative, precu

ordinii publice”. Ordinele cu caracter normativ se comunic�Ministerului Internelor �i Reformei Administrative, care poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic, anularea ordinelor emise de prefect,

le consider� nelegale sau netemeinice (art. 27 din Legea nr.privind prefectul �i institu�ia prefectului, republicat�).

juridice adoptate de autorit��ile administra�iei publice jude�

rârile consiliilor jude�ene; hot�rârile consiliilor locale; dispoziedintelui consiliului jude�ean �i cele ale primarului. Hot�rârile consiliului

vea atât caracter normativ, cât �i caracter individual. Acestea se �edinte sau, în lipsa acestuia, de vicepre�edintele care a condus

i se contrasemneaz� de secretarul jude�ului. Hot�rârile local, cu caracter normativ sau individual, se semneaz� de pre

i se contrasemneaz�, pentru legalitate, de c�tre secretarul unitadministrativ teritoriale.

Tratatele interna�ionale sunt izvoare de drept administrativ atunci când au devenit executorii în ordinea juridic� intern�, dând na�tere la raporturi de drept

Pentru a produce efecte juridice, în conformitate cu prevederile Constitunoastre, tratatele interna�ionale trebuie s� fie ratificate de Parlament (art. 11

Potrivit art. 20 alin. (2) din Constitu�ie, dac� exist� neconcordani tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care

România este parte �i legile interne, au prioritate reglement�rile internaia cazului în care Constitu�ia sau legile interne con�in dispozi

a tratatelor interna�ionale pentru România în etapa actual, ea aflându-se în faza în care trebuie s� se armonizeze din punct de

�ional �i legislativ la valorile consacrate la nivel comunitar.


18�

motiva urgen�a

torilor celorlalte organe ale

cu caracter normativ sau numai în propriul domeniu de

subiectele de drept care intr� în baza normelor emise.

torii serviciilor publice deconcentrate ale

iei publice centrale de

teritoriale sunt izvoare ale sau sting raporturi de drept

sunt izvoare de drept administrativ numai în m�sura în obiect „asigurarea realiz�rii

iei, a legilor, a elor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum �i a

comunic� de îndat�care poate propune Guver-

a ordinelor emise de prefect, 27 din Legea nr. 340/2004

iei publice jude�ene �i locale

rârile consiliilor locale; dispozi�iile �rârile consiliului

i caracter individual. Acestea se edintele care a condus

�rârile consiliului de pre�edintele de

tre secretarul unit��ii

sunt izvoare de drept administrativ atunci când au tere la raporturi de drept

u prevederile Constitu�iei fie ratificate de Parlament (art. 11

neconcordan��mentale ale omului, la care

rile interna�ionale, �in dispozi�ii mai

ionale pentru România în etapa actual� este se armonizeze din punct de

valorile consacrate la nivel comunitar.

Vasilica Negru�


Principiul fundamental al ordinii juridice a Uniuniaplicarea imediat�, direct

În acest sens sunt �precizeaz� c� „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E�i celelalte reglementdispozi�iile contrare din legile interne, cu respectarea praderare”.

Pe de alt� parte, prevederile art. 148 alin.punere în aplicare a normelor comunitare, statuânduPre�edintele României, Guvernul aducerea la îndeplin

Jurispruden�a sau practica judechot�rârilor judec�toreoccidental�, practica judiciarpractica instan�elor de contencios administrativ constitu�ional.

În prezent, în România asistjudec�tore�ti în consolidarea statului de drept. Se are in veduna din atribu�iile Înaltei Cur(3) din Constitu�ie de c�tre celelalte instanaceste decizii de interpretare, date în promovarea au semnifica�ia unor izvoare de drept.

De asemenea, potrivit art. 147 alin. (4) din ConstiConstitu�ionale sunt obligatorii în Monitorul Oficial al României”. Curtea Constitucontribui la „corijarea” imperfecinterpret�rile pe care le d

Cea mai important�admis excep�ii de neconstituvigoare a legilor, ordonanconstatate, prin aceste decizii, ca fiind neconsti

Pe de alt� parte, trebuie analizate contencios administrativ împotriva actelor administpotrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/200

Caracterul obligatorihot�rârilor instan�elor de contencios administrativ, vizeazdrept. Ca atare, deciziile Curdeciziile Înaltei Curhot�rârile instan�elor de contencios administrativ, prevLegea nr. 554/2004, sunt izvoare de drept.

Doctrina juridic�speciali�tii le emit ca urmare a studiului fenomenului jurid

În dreptul românesc, doctrina nu este recunoscutacestea, în literatura de specialitate srealizarea administra


I

Principiul fundamental al ordinii juridice a Uniunii Europene îl reprezintaplicarea imediat�, direct� �i prioritar� a dreptului comunitar.

În acest sens sunt �i prevederile art. 148 alin. (2) din Constitu�ia României, care „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum

i celelalte reglement�ri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritateiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului

parte, prevederile art. 148 alin. (4) reglementeaz� modalitatea de punere în aplicare a normelor comunitare, statuându-se c� „Parlamentul,

edintele României, Guvernul �i autoritatea judec�toreasc�aducerea la îndeplinire a obliga�iilor rezultate din actul ader�rii”.

sau practica judec�toreasc� este alc�tuit� din totalitatea rârilor judec�tore�ti pronun�ate de instan�e indiferent de grad.

, practica judiciar� este considerat� izvor de drept, fiind vorba de �elor de contencios administrativ �i a celor de contencios

În prezent, în România asist�m la o contribu�ie deosebit� a instanti în consolidarea statului de drept. Se are in vedere,�iile Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie prev�zut� de art. 126 alin. �ie �i anume, asigurarea interpret�rii �i aplic�rii unitare a legii

tre celelalte instan�e judec�tore�ti, potrivit competen�ei sale. Îaceste decizii de interpretare, date în promovarea unui recurs în interesul legii,

ia unor izvoare de drept.

De asemenea, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitu�ie, „deciziile Curionale sunt obligatorii �i au putere numai pentru viitor. Ele se public

în Monitorul Oficial al României”. Curtea Constitu�ional� are misiunea de a contribui la „corijarea” imperfec�iunilor textelor constitu�

rile pe care le d� acestora.

Cea mai important� consecin�� a deciziilor Cur�ii Constitu�ionale prin care sii de neconstitu�ionalitate o constituie scoaterea din legisla

vigoare a legilor, ordonan�elor sau dispozi�iilor din legi sau ordonanconstatate, prin aceste decizii, ca fiind neconstitu�ionale.

parte, trebuie analizate �i solu�iile date de c�tre instancontencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care, potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 trebuie publicate.

Caracterul obligatoriu, atât al deciziilor Cur�ii Constitu�ionale, cât rârilor instan�elor de contencios administrativ, vizeaz� toate subiectele de

Ca atare, deciziile Cur�ii Constitu�ionale (art. 147 din Constitudeciziile Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie [art. 126 alin. (3) din Constitu

rârile instan�elor de contencios administrativ, prev�zute de art. 23 din Legea nr. 554/2004, sunt izvoare de drept.

este reprezentat� de analizele, interpret�rile teoretice pe care tii le emit ca urmare a studiului fenomenului juridic.

În dreptul românesc, doctrina nu este recunoscut� ca izvor de drept. Cu toate acestea, în literatura de specialitate s-a subliniat rolul pe care îl are doctrina în realizarea administra�iei active. A�a, de exemplu, regimul juridic al actelor


19�

i Europene îl reprezint�

României, care „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum

ri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fa�� de evederilor actului de

� modalitatea de � „Parlamentul,

toreasc� garanteaz�

� din totalitatea e indiferent de grad. În doctrina

or de drept, fiind vorba de i a celor de contencios

� a instan�elor în acest sens,

� de art. 126 alin. �rii unitare a legii

ei sale. În consecin��, unui recurs în interesul legii,

ie, „deciziile Cur�ii re numai pentru viitor. Ele se public�

are misiunea de a iunilor textelor constitu�ionale prin

ionale prin care s-au ionalitate o constituie scoaterea din legisla�ia în

iilor din legi sau ordonan�e

�tre instan�ele de rative normative, care,

4 trebuie publicate.

�ionale, cât �i al toate subiectele de

ionale (art. 147 din Constitu�ie), 126 alin. (3) din Constitu�ie] �i

zute de art. 23 din

rile teoretice pe care

ca izvor de drept. Cu toate niat rolul pe care îl are doctrina în

a, de exemplu, regimul juridic al actelor



administrative se sprijin�, în mare m�sur�, pe principii de drept formulate de doctrina juridic�.

Cutuma (obiceiul juridic) ca regul� de conduit� nescris� izvorât� dintr-o practic� îndelungat�, are în dreptul nostru o valoare redus�. Ea poate fi întâlnit� în dreptul maritim, sub form� de uzan�e portuare, precum �i în dreptul civil, în materie de servitu�i �i raporturi de vecin�tate, de uzufruct, de executare a contractelor �i de interpretare a voin�ei p�r�ilor, de vânzare �i de loca�iune.

Sarcina de lucru 4 Eviden�iaz� în trei fraze distinc�ia dintre legile constitu�ionale, legile organice �i legile ordinare.

Normele de drept administrativ

Norma juridic� reprezint� o regul� de conduit� instituit� de puterea public�sau recunoscut� de aceasta, a c�rei aplicare este asigurat� prin con�tiin�a juridic�, iar la nevoie, prin for�a coercitiv� a acelei puteri, de obicei a statului (Motica & Mihai, 2001, p. 80).

Ca orice norm� juridic�, norma de drept administrativ are o structur�trihotomic�, cuprinzând cele trei elemente: ipoteza, dispozi�ia �i sanc�iunea.

a) Ipoteza normei de drept administrativ

Spre deosebire de celelalte dou� elemente, ipoteza normei de drept administrativ este foarte dezvoltat� �i poate s� se refere la:

- împrejur�rile, condi�iile în care se aplic� norma juridic�;

- subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub inciden�a normei juridice;

- defini�ii;

- principii;

- scopul unei anumite autorit��i publice sau al unei anumite activit��i;

- explicarea semnifica�iei unor termeni.

Dup� modul de determinare, ipoteza poate fi absolut determinat� �i relativ determinat�.

Vasilica Negru�


�

Re�ine clasificarea normelor de

drept administrativ!

�

Ipoteza este absolut determinatîmprejur�rile în care se va aplica dispozicompeten�a legat�

În situa�ia în care ipoteza nu este precis administra�iei s� aprecieze împrejurprezen�a ipotezei relative. Aceastcheam� „puterea discre

b) Dispozi�ia normei de drept administrativ

Dispozi�ia normei juridice cuprinde fondul, conreprezentând „miezul normei juridice”.

Dispozi�ia normei de drept administrativ este, în general, imperativ�, întrucât, administrapublic�.

În cadrul normei de drept administrativ se întâlnes

a) dispozi�ii imperative, prin care se impune o anumitdrept;

b) dispozi�ii prohibitive, prin care sde drept;

c) dispozi�ii permisive, atunci când se prevede o anumitaprecierea subiectului de drept dacîns�, nu-l oblig�

În doctrin� se arat�mod dogmatic, în sensul cimperative, prohibitive sau permise.

c) Sanc�iunea normei de drept administrativ

Sanc�iunea normei de drept administrativ rintervin în cazul nerespect

Ca �i în cazul altor ramuri de drept (dreptul constitusanc�iunea normei de drept administrativ nu apare întotdea urmând a se deduce din

Având în vedere legislaprincipale ale sanc�

- sanc�iuni administrativ disciplinar� etc.);

- sanc�iuni administrativ

- sanc�iuni administrativprodus printr

- m�suri de eetc.);

- m�suri cu privire la actele juridice (anul


I

este absolut determinat� când sunt conturate cu exactitate rile în care se va aplica dispozi�ia, f�cându-se trimitere la a legat�, când autoritatea public� este �inut� de norma juridic

ia în care ipoteza nu este precis conturat�, l�sând posibilitatea � aprecieze împrejur�rile în care se aplic� norma, ne afl

a ipotezei relative. Aceast� libertate de apreciere constituie ceea ce se „puterea discre�ionar�” a administra�iei publice.

ia normei de drept administrativ

ia normei juridice cuprinde fondul, con�inutul reglementreprezentând „miezul normei juridice”.

ia normei de drept administrativ este, în general, , întrucât, administra�ia public� se desf��oar� în regim de putere

În cadrul normei de drept administrativ se întâlnesc trei categorii de dispozi

ii imperative, prin care se impune o anumit� conduit� subiectului de

ii prohibitive, prin care se interzice o anumit� conduit�

ii permisive, atunci când se prevede o anumit� ac�iune, laprecierea subiectului de drept dac� va face sau nu ceea ce norma îi permite,

l oblig�.

se arat� c� aceast� clasificare a normei de drept nu trebuie privitmod dogmatic, în sensul c� un izvor de drept va con�ine numai dispoziimperative, prohibitive sau permise.

iunea normei de drept administrativ

iunea normei de drept administrativ reprezint� consecinintervin în cazul nerespect�rii normei juridice.

i în cazul altor ramuri de drept (dreptul constitu�ional, de exemplu), iunea normei de drept administrativ nu apare întotdeauna în mod expres,

ea urmând a se deduce din con�inutul normei juridice.

Având în vedere legisla�ia în vigoare, pot fi identificate urm�toarele forme principale ale sanc�iunii normei de drept administrativ:

iuni administrativ – disciplinare (de ex. dizolvarea, mutarea disciplinar� etc.);

iuni administrativ – contraven�ionale (avertismentul, amenda etc.);

iuni administrativ-patrimoniale (obligarea la repararea prejudiciului produs printr-o daun� material� ori moral�);

suri de executare silit� (demolarea sau desfiin�area unor construc

suri cu privire la actele juridice (anul�ri, suspend�ri etc.).


21�

când sunt conturate cu exactitate se trimitere la

de norma juridic�.

sând posibilitatea norma, ne afl�m în

libertate de apreciere constituie ceea ce se

inutul reglement�rii,

ia normei de drept administrativ este, în general, categoric�, în regim de putere

c trei categorii de dispozi�ii:

� subiectului de

conduit� subiectului

iune, l�sându-se la va face sau nu ceea ce norma îi permite,

clasificare a normei de drept nu trebuie privit� în ine numai dispozi�ii

consecin�ele care

ional, de exemplu), eauna în mod expres,

�toarele forme

are (de ex. dizolvarea, mutarea

ionale (avertismentul, amenda etc.);

patrimoniale (obligarea la repararea prejudiciului

area unor construc�ii

ri etc.).



d) Clasificarea normelor de drept administrativ

Un prim criteriu îl constituie obiectul de reglementare, dup� care pot fi identificate urm�toarele categorii de norme:

- norme de drept material, care vizeaz� drepturile �i obliga�iile autorit��ilor publice;

- norme de drept procesual, care au ca obiect procedura de concretizare a activit��ii autorit��ilor publice.

Dup� caracterul normelor identific�m:

- norme imperative, care impun subiectelor de drept o anumit� conduit�;

- norme prohibitive, care interzic o anumit� conduit�;

- norme permisive, care îng�duie o conduit� determinat�.

Având în vedere întinderea sferei de aplicare, se identific�:

- norme cu caracter general, aplicabile tuturor autorit��ilor publice;

- norme speciale, care se refer� la un organ determinat.

e) Codificarea normelor de drept administrativ

Crearea unei administra�ii publice moderne, stabil� �i responsabil� constituie un obiectiv esen�ial pentru orice stat democratic. Îns�, un astfel de scop se poate atinge doar atunci când activitatea administra�iei se desf��oar� într-o anumit� ordine �i în forme regulamentare determinate strict de normele legale, respectiv, dup� o procedur� administrativ�.

În literatura de specialitate procedura administrativ� este definit� în mod diferit. Astfel, prof. R. Ionescu apreciaz� c�:

Procedura administrativ� este forma în care organele administra�iei de stat ac�ioneaz� pentru organizarea execut�rii în concret a legilor �i a celorlalte acte ale organelor statului emise în realizarea puterii de stat, iar într-o alt�accep�iune procedura administrativ� este dat� de totalitatea normelor juridice care reglementeaz� forma în care se îndepline�te întreaga activitate a organelor de stat.

Necesitatea codific�rii normelor de procedur� administrativ� constituie una dintre problemele frecvent abordate înainte de 1990, dar �i dup� aceast� dat�, atât din perspectiva administra�iei publice cât �i din perspectiva cet��enilor.

Dup� cum se arat� în studiile de specialitate, codificarea normelor de procedur�administrativ� ar duce la o anumit� disciplin� a activit��ii �i la stabilirea limitelor pentru fiecare dintre cele 3 func�ii ale puterii publice (func�ia normativ�, func�ia administrativ� si func�ia jurisdic�ional�).

Preocup�rile legate de codificarea în domeniul administrativ s-au intensificat dup� 1989. Acestea au pornit de la premisa c� „o administra�ie public�modern� �i civilizat� într-un stat de drept democratic, ar trebui s� fie, mai întâi de toate, o administra�ie transparent�, transparen�� care ar fi de neconceput f�r�existen�a unor norme clare”, pe cât posibil unitare, cunoscute de toata lumea, ajungându-se la stabilirea unor coordonate ale codific�rii.

Vasilica Negru�


Codificarea normelor de procedurProgramului de guvernare pe perioada 2001intitulat „Reforma administraregional�”, acesta continuând cu elaborarea Codului administrativ,procedur� administrativ

Proiectul Codului de procedurde speciali�ti, coordonatpracticieni din domeniul administraformulat o serie de amendamente. Proiectul a fost spublice a exper�ilor naAdministrative „Paul Negulescu”,

Proiectul reprezintsistematizare, normalizare si unificare a activitalt� parte, proiectul Codului de procedureliminarea oric�ror paralelisme sau contradicdomeniu .

În concluzie, de�i nu sParlamentului, la forma finalsus�inem, în continuare, utilitatea codificasigurare a unei terminologii unitare, dar transparen�ei gestiunii publice.

Descrie pe scurt structura normei

Raporturile de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ sunt relanormele dreptului administrativ care se formeaz�i func�ionarea administra

Ca orice raport juridic, raportul de drept administcomponente: subiecte, obiect, con

În ceea ce prive�te subiectele raporturilor de drept administrativ, men�iona c� unul dintre ele este fie o autoritate afunc�ionar public.administra�iei publice sau un funcaltei puteri sau un particular, persoan


I

Codificarea normelor de procedur� administrativ� a fost unul dintre obiectivele Programului de guvernare pe perioada 2001–2004, inclus în capitolul IX, intitulat „Reforma administra�iei publice centrale si locale. Dezvoltare

sta continuând cu elaborarea Codului administrativ, administrativ� �i a Codului electoral.

Proiectul Codului de procedur� administrativ� a fost elaborat de c�ti, coordonat� de c�tre profesorul Ioan Santai, fiind analizat de c

practicieni din domeniul administra�iei publice centrale �i locale, care au formulat o serie de amendamente. Proiectul a fost supus, apoi, dezbaterii publice a exper�ilor na�ionali, organizat� de c�tre Institutul de

ive „Paul Negulescu”, la Sibiu, în septembrie 2005.

Proiectul reprezint�, cu siguran��, materializarea nevoii de simplificare, sistematizare, normalizare si unificare a activit��ii administra�iei publice. Pe de

parte, proiectul Codului de procedur� administrativ� are în vedere �ror paralelisme sau contradic�ii între actele normative in

În concluzie, de�i nu s-a ajuns, în urma dezbaterilor publice, dar �Parlamentului, la forma final� a Codului de procedur� adminis

inem, în continuare, utilitatea codific�rii administrative, ca instrument de asigurare a unei terminologii unitare, dar �i ca modalitate de asigurare a

ei gestiunii publice.

Sarcina de lucru 5Descrie pe scurt structura normei de drept administrativ.


Raporturile de drept administrativ sunt rela�ii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaz� în leg�tur� cu organizarea

ionarea administra�iei publice.

Ca orice raport juridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente: subiecte, obiect, con�inut.

În ceea ce prive�te subiectele raporturilor de drept administrativ, unul dintre ele este fie o autoritate a administra�iei publice, fie un

Cel�lalt subiect de drept administrativ poate fi o autoiei publice sau un func�ionar public, o autoritate public

altei puteri sau un particular, persoan� fizic� sau juridic�.


23�

a fost unul dintre obiectivele 2004, inclus în capitolul IX,

iei publice centrale si locale. Dezvoltare sta continuând cu elaborarea Codului administrativ, Codului de

a fost elaborat de c�tre o echip�analizat de c�tre

i locale, care au upus, apoi, dezbaterii

tre Institutul de �tiin�e

, materializarea nevoii de simplificare, �iei publice. Pe de � are în vedere

e actele normative in

a ajuns, în urma dezbaterilor publice, dar �i din cadrul � administrativ�,

rii administrative, ca instrument de i ca modalitate de asigurare a

ii sociale reglementate de � cu organizarea

rativ are trei elemente

te subiectele raporturilor de drept administrativ, se cuvine a �iei publice, fie un

lalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a ionar public, o autoritate public� din sfera



Obiectul raporturilor de drept administrativ îl constituie acele ac�iuni sau fapte materiale care se realizeaz� în cadrul administra�iei publice �i care, prin natura lor sunt extrem de numeroase �i variate.

Con�inutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile �i obliga�iile p�r�ilor.

Raporturile de drept administrativ se grupeaz� în dou� categorii: raporturi

care se formeaz� în cadrul sistemului administra�iei publice; raporturi care

se formeaz� între un subiect ce apar�ine administra�iei publice �i unul din

afara acestui sistem.

Raporturile ce se constituie în cadrul sistemului administra�iei publice se refer�, în principal, la organizarea �i func�ionarea administra�iei publice. Ele se împart în raporturi de subordonare ierarhic� �i de colaborare.

În cadrul raporturilor de subordonare ierarhic�, subiectele participante se afl�în cadrul unei ierarhii administrative. Cel care ac�ioneaz� ca autoritate ierarhic superioar� are dreptul de a conduce, îndruma �i controla subiectul subordonat. Este cazul raporturilor dintre Guvern �i prefec�i sau acela al raporturilor dintre ministru �i conduc�torii serviciilor deconcentrate ale ministerelor în jude�e.

În cazul raporturilor de colaborare, subiectele participante sunt pe picior de egalitate �i ac�ioneaz� împreun� pentru realizarea unui anumit scop. Cum ar fi, de exemplu, dou� ministere care emit împreun� norme juridice de interes comun.

Raporturile care se formeaz� între un subiect ce apar�ine administra�iei publice �i unul din afara acestui sistem sunt extrem de variate.

Ele pot fi raporturi de subordonare, în care organele administra�iei publice, pe baza competen�ei pe care o au conform legii, pot stabili în mod unilateral drepturi �i obliga�ii, pentru persoanele fizice sau juridice.

O pondere deosebit� în cadrul categoriei de raporturi analizate o ocup� cele de utilizare a serviciilor publice.

Potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate, subiectele active ac�ioneaz� tot pe baza �i în executarea legii, îns�, în calitatea lor de servicii publice.

În cadrul raporturilor care se formeaz� între un subiect ce apar�ine administra�iei publice �i unul din afara acestui sistem se întâlnesc �i raporturi de colaborare �i participare a unor persoane fizice �i juridice la realizarea sarcinilor ce revin administra�iei publice. Pot fi amintite acele raporturi juridice în care anumite organiza�ii nestatale realizeaz� activit��i de interes public prin presta�ii specifice organiza�iei statale.

Termeni cheie: izvor de drept administrativ, norm� de drept administrativ, raport de drept administrativ.

Vasilica Negru�


Exemplific� douanalizat�.

�

�

Rezumat Dreptul administrativ caracterul autonom, fiecare având un obiect

Izvoarele dreptului administrativ

- Constitu�ia României;

- legile (de revizuire a Constitu

- hot�rârile �

- ordinele �i instrucorgane ale administra

- actele juridice emise de conducale ministerelor de specialitate, organizate în unit

- ordinele prefec

- actele juridice adoptate de autoritlocale;

- tratatele interna

- jurispruden�Constitu�ie; deciziile Înaltei Curdin Constituprev�zute de art. 23 din Legea nr. 554/2004).

Normele de drept administrativ

ipoteza, dispozi�ia

Clasificarea normelor de drept administrativ:

1. dup� obiectul de reglementare

a) norme de drept material;

b) norme de drept procesual.

2. dup� caracterul normelor

a) norme imperative;

b) norme prohibitive;


I

Sarcina de lucru 6 Exemplific� dou� raporturi de drept administrativ din fiecare categ

administrativ �i �tiin�a administra�iei sunt discipline care îcaracterul autonom, fiecare având un obiect �i metode proprii de cercetare.

Izvoarele dreptului administrativ sunt:

�ia României;

legile (de revizuire a Constitu�iei, organice �i ordinare);

rârile �i ordonan�ele guvernului;

ordinele �i instruc�iunile mini�trilor �i ale conduc�torilor celorlalte organe ale administra�iei publice centrale de specialitate;

actele juridice emise de conduc�torii serviciilor publice deconale ministerelor �i celorlalte organe ale administra�iei publice centrale de specialitate, organizate în unit��ile administrativ-teritoriale;

ordinele prefec�ilor;

actele juridice adoptate de autorit��ile administra�iei publice jude

tratatele interna�ionale;

jurispruden�a (deciziile Cur�ii Constitu�ionale, potrivit art. 147 din �ie; deciziile Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie (art. 126 alin. (3)

din Constitu�ie); hot�rârile instan�elor de contencios administrativ, e de art. 23 din Legea nr. 554/2004).

Normele de drept administrativ au o structur� trihotomic�ipoteza, dispozi�ia �i sanc�iunea.

Clasificarea normelor de drept administrativ:

obiectul de reglementare:

a) norme de drept material;

norme de drept procesual.

caracterul normelor:

a) norme imperative;

b) norme prohibitive;


25�

raporturi de drept administrativ din fiecare categorie

iei sunt discipline care î�i p�streaz�i metode proprii de cercetare.

�torilor celorlalte

torii serviciilor publice deconcentrate iei publice centrale

teritoriale;

iei publice jude�ene �i

ionale, potrivit art. 147 din ie (art. 126 alin. (3)

elor de contencios administrativ,

trihotomic�, cuprinzând:

Vasilica Negru�


c) norme permisive.

3. dup� întinderea sferei de aplicare

a) norme cu caracter general;

b) norme specifice.


a) raporturi care se formeaz

care se împart în:

- raporturi de subordonare ierarhic

- raporturi de colaborare.

b) raporturi care se formeaz

publice �i unul din afara acestui sistem

- raporturi de subordonare;

- raporturi de utilizare a serviciilor publice;

- - raporturi de colaborare la realizarea sarcinilor administra


1. No�iunea de administra

a) no�iunea de putere executiv

b) no�iunea de executiv;

c) ansamblul activitcare, în regim de putere public

2. În con�inutul administra

a) numai activit

b) unele activit

c) activit��i cu caracter de dispozi

3. Principalul izvor de drept îl reprezint

a) Constitu�ia;

b) Legile organice;

c) Legile ordinare.


I

c) norme permisive.

întinderea sferei de aplicare:

a) norme cu caracter general;

b) norme specifice.

Raporturile de drept administrativ se grupeaz� în dou� categorii:

raporturi care se formeaz� în cadrul sistemului administra�

care se împart în:

raporturi de subordonare ierarhic�;

raporturi de colaborare.

raporturi care se formeaz� între un subiect ce apar�ine administ

i unul din afara acestui sistem, care pot fi:

raporturi de subordonare;

raporturi de utilizare a serviciilor publice;

raporturi de colaborare �i participare a unor persoane fizice la realizarea sarcinilor administra�iei publice.


iunea de administra�ie public� este sinonim� cu:

iunea de putere executiv�;

iunea de executiv;

ansamblul activit��ilor desf��urate de c�tre autorit��ile publice prin care, în regim de putere public� se execut� legea.

inutul administra�iei publice intr�:

numai activit��i cu caracter de dispozi�ie;

unele activit��i cu caracter de presta�ie;

��i cu caracter de dispozi�ie �i activit��i cu caracter de presta

Principalul izvor de drept îl reprezint�:

�ia;

Legile organice;

Legile ordinare.


26�

categorii:

în cadrul sistemului administra�iei publice �i

ine administra�iei

i participare a unor persoane fizice �i juridice

��ile publice prin

i cu caracter de presta�ie.

Vasilica Negru�


4. Legea organic� intervine:

a) în domeniile prev

b) în domeniile pentru care în Constituordinare;

c) Constitu�ia nu prevede în ce domenii intervine legea organic

5. Prefectul emite:

a) decizii;

b) dispozi�ii;

c) ordine cu caracter normativ sau individual.

R�spunsuri la întreb1. c); 2. c); 3. a); 4.

Bibliografie minimal

Albu, Emilian (2005). Bucure�ti: Editura Funda

Alexandru, Ioan; C�Edi�ia a III-a. Bucure

Apostol Tofan, Danapp. 39-89.

B�lan, Emil (2005). pp. 33 �i urm.

Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). România. Bucure�ti: C.H. Beck, pp. 45

Iorgovan, Antonie (2005). Bucure�ti: All Beck, pp. 68

Negru�, Vasilica (2008). Pedagogic�, pp. 11

Petrescu, Rodica-pp. 27-53.

Vedina�, Verginia (200pp. 7-76.


I

Legea organic� intervine:

în domeniile prev�zute de Constitu�ie în art. 73 alin. (3);

în domeniile pentru care în Constitu�ie se prevede adoptarea de legi

�ia nu prevede în ce domenii intervine legea organic

Prefectul emite:

ordine cu caracter normativ sau individual.

spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare ); 4. a); 5. c).

Bibliografie minimal�

Albu, Emilian (2005). Drept administrativ �i �tiin�a administra�

ti: Editura Funda�iei România de Mâine, pp. 22 �i urm.

Alexandru, Ioan; C�r�u�an, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ.

Bucure�ti: Universul Juridic, pp. 39-113.

Dana (2008). Drept administrativ, vol. I, Bucure�ti

lan, Emil (2005). Procedura administrativ�. Bucure�ti: Editura Universitar

Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administra�ia public

Bucure�ti: C.H. Beck, pp. 45-62.

Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediAll Beck, pp. 68-73.

, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucure�ti: Editura Didactic, pp. 11-57.

-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucure�ti: H

, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucure�ti: Universul Juridic


27�

ie se prevede adoptarea de legi

ia nu prevede în ce domenii intervine legea organic�.

rile din testele de autoevaluare

a administra�iei, Partea I.

Drept administrativ.

I, Bucure�ti: C.H. Beck,

ti: Editura Universitar�,

�ia public� în

vol. I, edi�ia 4-a.

ti: Editura Didactic� �i

Bucure�ti: Hamangiu,

Universul Juridic,

drept administrativ unitatea i

Documents