G-

clumuldc fa[A rcproduce inrocmai edilia princeps, biblioflli, ripdrirela FABRIK, Bucur€rti,2019,fr-uD drqj dc 75 dc cremplare numelotare. Singurele modificiri vizeaza deralii de ordin t€hnic.

ESCNIEREA CIP A BISLIoTEcII NATIoNALE A RoMANIEIIEFANESCU, LUCIANUN vETERAN DIN R,l,zsoluL crL 14,{R'r : FAprE, M,{RTURrr, pRoyoc,{Rr cul.rNA_t 9I SIATURI lN DTRECT / LucrAN $TEF;.NEscu; REALTZARE GRAFrc,i: DANTELrHAfL CoNgTANTtNEscu. . ED. A 2-A / iNGRTJTRE ED.: RUXANDRA MrH,LrL,4.. -JcuRrtrr : SAEcULUM I.O,,2O2OlsBN 97 8.97 3. 6 42- 4 42.7Mtnft lI, Rux.rNonl (ro.)CoNcul.ltINrscu, DANTBT MTHATL (cRAFrc;.)

Lucian $tefanescu

Un veteran din Razboiul cel Mare

fapte, martur , provocari culinare qi sfaturi in duect

editia a doua

Editura SaecuIumBucuresti,202o

IO

https://www.libris.ro/un-veteran-din-razboiul-cel-mare-lucian-SEC978-973-642-442-7--p13323799.html

I

11

17

B9

123

757

168

SCARA

CuvantuL dinainte

PersonajeLe

Cine a fost Bunicul meu? depozitia uttimului martor(Lucian gtefanescu in dlatog cu Ruxandra Mlh6ib)

Coresponden!6r

"personalitatea necunoscuta decat din descrierl si picturl -a boieritor no$tri de attadata' pagini de front

Provocari cutinare

Sfbturi in direct

Colofon

Cine a fost Buniculmeude pozi(io u lti m u lu i ma rtar d io [aq)

Ruxandra MrsirrA: Cum s-a canturat, in timp, ideea unei cirti tlespreBunicul dumneauoastr;? Este aceasta cartea pe care o pldnuiayi?

erau anii '5o

Lucian Srrp,LNescu:Nu m-am gAndit niciodatila o carte despre Buniculmeu. Si chiar in momentul de fati ide ea mi se pare putin nistrusnici.. inbiblioteca familiei, cu numeroase cirti de drept (Bur.ricul si tata au fostjuri;ti de formaqie), erau mai multe volume cu retete de bucitirie, scrisefrumos, de mAni, care mi fascinau prin ingredientele rare si stranii. Suntscrise de Bunicul meu, spre sfArsitui anilor'30 (secolul trecut, fircgte!),

9i erau menite si o ajute pe mama in gospodirie, la inceput de cisnicie.Retetele sunt in buni parte o compilalie bazati pe cirti de bucare rnai

17

vechi, ziare romanegti sau striine. Prietenii m-au sfltuit si incerc editarea,

in interes documentar, a unora din aceste reqete. MAnat de acest indemn,

dar si de oarecare tardivi curiozitate, am inceput,,si riscolesc" prin viata

- altminteri destul de obiqnuitS ;i modeste - a Bunicului'in casa stribunicilor mei, situati pe o stradi inci linigtiti din Bucuregti,

existi doui poduri - cel mare, usor accesibil' si cel mic, deasupra celordoui camere mansardate, practic inaccesibil. in podul mare am dat peste

o sumedenie de scrisori, fotografii de familie, dar 9i cu reali valoare docu-

m€ntare, acte... cu alte cuvinte, o microarhivi de familie inci neexplorati

gi nevalorificati. A;a am ajuns aici. Sd faci toate astea obiectul unei cirti?

Mi aflu incl intr-o amuzanti. expectativi.

PAnd Ia ce uirsti ali clpildrit Ungd Bunicul dumneauoastrd?

Aveam noul ani cAnd a murit Bunicul, pe 16 februarie (ziua de na;tere a

fratelui meu!) 1952. Era prima dati cind,,pipiiam" moartea unui apro-

piat. Probabil ci am fost destul de impresionat, pentru ci am alergatpe strizi ore de-a rAndul. La tristetea evenimentului se adluga sdricia

momentului: plringii au imprumutat bani pentru co;ciugul pe care l-au

purtat pe umeri patru unchi de-ai mei, de acasi pAni la cimitir' Tot ei

au sipat groapa, pirintii nu aveau bani si pliteascl gropari. Mi gAndesc

la acele vremuri firi resentiment, a rimas doar pulini amiriciune insuflet. Erau anii 1950...

vechi, ziare romanesti sau streine. Prietenii m-au sfhtuit si incerc editarea,in interes documentar, a unora din aceste retete. Minat de acest indemn,clar gi de oarecare tardivi curiozitate, am inceput ,,si riscolesc" prin viata

- altminteri destul de obignuiti qi modesti - a Bunicului.ln casa stribunicilor mei, situati pe o stradi incl linistit5. din Bucure;ti,cxisti doui poduri - cel mare, usor accesibil, gi cel mic, deasupra celortloul camere mansardate, practic inaccesibil. in poduJ mare am dat pesteo sumedenie de scrisori, fotografii de familie, dar;i cu real5. valoare docu-nrcntari, acte... cu alte cuvinte, o microarhivi. de familie inci neexploratS.

iii ncvalorificati. Asa am ajuns aici. S;. faci toate astea obiectul unei cirli?Mir aflu inci intr-o amuzanti expectative.

Pind la ce uArstd ati coPil,irit Mngd Bunicul durnneaaoastrd?

Avcam noui. ani cAnd a murit Bunicul, pe 16 februarie (ziua de nastere afi'atelui meu!) 1952. Era prima datl cind,,pipiiam" moartea unui apro-piat. Probabil c5. am fost destul de impresionat, pentru cI am alergatpe strizi ore de-a rAndul. La tristelea evenimentului se adluga siriciarnomentului: plrintii au imprumutat bani pentru co;ciugul pe care l-aupurtat pe umeri patru unchi de-ai mei, de acasi. pAni la cimitir. Tot eiiu sepat groapa, piringii nu aveau bani si pliteasci gropari. Mi gindescla acele vremuri flri resentiment, a rimas doar pugini amS.riciune insuflct. Erau anii 1950...

notiunea de boier

O scrisoare datatd 18.X.936, semnatd de un oarecare lonescw (?), adresatd.Dlui Inspector General Administratiu Marin U;urelu, cuprinde o emo,tio-n ant d. m d.rt uri.si.r e :

,,in D-uoastrd., eu udd aeuea personalitatea - necunoscutd decLt din descrieri;i picturi - a boierilor no;tri de altddat,i. Felul de a primi, asculta;i sjitui unindiuid, din grd.rnadd., ca rnine, rni-a releuat nopiunea de boer tn toatd accep-

yiunea caLifcatiuuluii' Este doar oformuLd. reuerenlioasd de recunottinld, sau

cuu,intul,,boier" face trimitere la spiyd, neam? Ce ascunde nurnele U;urelu?

Chte generapii puteyi decupa din pove;tile pdstrate tnc,i uii in rnemoria dus.?

Eu nu gtiu sd definesc conceptul de boierie. Si fie determinanti vechimea

familie i? Si fie definitoriu comportamentul social? Legitura cu pimAntulsi o anumiti proprietate funciari?Bunicul era legat de.ludegul Ialomiga, unde familia lui avea cAteva sfori de

pimAnt. Strlbunicul le spunea copiilor (12la numir), mai in glumi, maiin serios, ci se trage dintr-un boiernag, badea Biliceanu, care era vitafde aprozi, pe cend se afla la curtea domnitorului muntean Constantin

$erban, in anul 1653.Dar si-i dim cuvAntul cronicarului:,,intru acel ceas au c,idzut cu rug'iminte C0stantin plstelnicul Cantacozino,fa-

teli Tomii ?ornicului ;i a lui Iordathi uisternicului, de au scris Costantin-uodiBisirabi la Gbeorgbii $tefan-uodi, pretutn s-au pomenit mai sus. $i cipitanularcla [Badea Bildceanu, n.m.] ce-au uinit cu cirli/e, intru o dzi ;i intr-o noapte

din Buure;ti au agiunsu tn la;i [390 hm, n.m.J, i-a pus mantenii nume de

19

Costache si Chira U9ure1u, srribunicii matcrri, prh t920

dtunce Llurelul. Careli dupi acee mubi mili au auut de la Cantacozinelti"' -Ion Neculce, ,,O sami de cuvinte'l

CoroborAnd tradigia tenace din familia Bunicului cu faptul ci Manolache

Biliceanu, intemeietorul falansterului fourierist de la Sclieni Prahova,

irnpreuni. cu Theodor Diamant, a avut patru copii ilegitimi cu o fosti

roabd de pe mosie, s-ar Putea impica astfel;i capra, 9i varza'

educatia..

Stribunicul nu era un om bogat. Totugi, Bunicul qi fratii lui au urmat cursu-

rile Liceului particular "Sf' Gheorghe", situat undeva pe Calea Victoriei,*

care era condus de un director de o seve-

ritate ,,contondenti". Bunicul s-a plAns

acasi ci e bitut la gcoali. Stribuniculs-a dus la scoali, a vorbit ce-a vor-bit cu directorul, dupi care Bunicul a

fost chemat in cabinetul directorului.Stribunicul i-a spus: ,,Te-ai plins ci egti

pedepsit prea aspru pentru riutitile tale.L-am rugat pe domnul director ca data

viitoare si fii mai aspru pedepsit." Spre

indignarea Bunicului care credea ci vagisi in tatil lui un apiritor... Astfel defapte se intimplau pe la 1890. Cu sigu-

ranli ci acel director nu era un Pedagog

Costache Si Chira U;urelu, cu copiij lor (fralij buni-

cului): Nae, Costici, Gheorghe 9i Elena, prin 1875

*Liceul SF. Gheorghe - socretate pe acti-uni, infrinfate in aDul 1883 cu intenlia

de a fi un liceu de eliti. Dintre actionarise rematcau: Dimitrie Ghica, TheodorRosetti, Grigore Cantacuzino. Cadrele

didacttce erau, in majoritate, din randu-

rile profesorilor Lrniversitari in frunte cu

C. Hepites. Dupi Primul Rizboi Mondial

;coala a avut privilegiulsi acorde diplome

absolvenlilor, A fost desfrinqat in anul1948 (cf. Decretul nr. 176/1948 Pen-tru trecerea in proprietatea Statului a

Bunurilor bisericilor congregaliilor,comunititilor sau particularilor, ce au

scrvir penLru funclionarea fi inrrelirterea institulii1or d€ invifemant general,rehDic sau profesional.)

ti,ti//' '

, -, C

Dr, '1,

rJt -'*.,.1:Li.i

, ,.1,, . ,l ,-

rorr\ djal

it;i L l:ntll

rl J9 'l'rr. -Sl:Lrr i 11

';1" ' lrr'

'j irrii'lirrc,1.,1.

)

ss.fiF

I

,,\icchiul Pod al Mogo!oaii era m;rgenit

in partea de sus de casc boiere5ti, al ciror

caractcr gospodiresc si, in acelagi timp,

rnodest, cucernic, forna oplic€re Pcntruochi. Ansamblul cra uDitar !i armonic.Srreinul se sim!€a in alti gari, dar intr-una a\'end rosturile €i. Licer ,pc carel'am aPucat eu acolol

gcoala lui Anghel Dernetricscu, undc a

prcdat gi Caragialc, ficea parte din cl

Aculr1a vechea ar!eri centrali € imPlr!itiintrc cele dintii hidoase zgarie-nori, car€au nnvnlit !l aici, Si intre locurile virane,dintre carc unul vindc lemne de ars.

O lumc se duce, dar cc risare in loc,a9a de hid 9i de Pustiu nu este o altilum€1" - Nicolac loRcA,'O casi caredispare", in Neamul Rottrinesc, 1935,citat de Andrcj PtPl,rDr, ir ,,Chi|r peCalea Vidariei", ?,PeNt in Dilemd ue(he'

nr. 146,30 august-5 s€Ptcmbrie 2012,

carc remarci,la rindul siu: ,,Cit despre

Liceul >, al cirui direcror

cl'r | 1885:r'gir.crul5refar.Hepire..6:'-cj.rn $iilrctcorolog, a aYut Printrc dascilij

din acea\'rcnTe jntelcctuali distingi, ca Gr'

Tocilcscu,IldebrandFrollo,IpaninondaFrancudi sau D.C. Ollinescu."

strilucit, dar gtia si-;i aleagi dascilii. Bunicul i-a avut ca profesori de

romanA pe Caragiale, in cursul inferior, !i pe VlahutS, in cursul superior'

Sabba $tefinescu i-a fost profesor de botanici. Pistrez inci manualele

de geologie !i botanice dupi care a invitat Bunicul in acei ani' Surorile

Bunicului au urmat cursurile unor pensioane particulare, foarte numeroase

Costache Ii Chira Ugurelu, 1876

,, foda,lngo:oaLr crd nr:r rgenit

,, dc r lrLase boier etr. al c.rror

iri. rosfoiilesc qj, in acela$i timP,i .Lr.rm iorm: o pJi.ere prnvu

',n:a rb tra unirar ri armonic.

"e rm,r Ln aJra qrri, d;r intr'

nd r rulc ei. I ic€ul .. sfanrul

r. [. re l-]m alu.rt €u acolo.'ur Argrr Dcnrcrriescu. LLndr a

-rr,fi Cl lile, ficea partc dir e].

,r ,,rcln:itai centrali e imlirfitir,r ," dnrriiiiloase zeArie-nori, carc

ljl i rLi.i rnrre lo!uril€ \'jran(,I .r( !rr rnd( lLmnc dc ,1r..

, .., , U", .e rasaLc in loc,

^.td d,Pu*iu - nu esre o alr.'r

,rr - Nitm lonc;r, 'o casi carciii .", )niiirnul Rotnincsc, 1')35,

r'r, l.ndr PITPIDI, iD ,,Clriar Pei t.folri tpdtut in Dilema ueche,1,.

30 u,$n-5 sePtembrie 20i2,11 -;lrcii,liiiDdul siu: ,,Cit despreJ 5l Chrrghe>, a1 cirui dircctori

165 rn.i nrul $tefan Hepires, fizii

rclc0nli5 a avu.priDtre dascilii. .rre inelecuaii distingj, ca Gr.rl,..,.

IldrbJird Frollo, Epaminonda' ; sau0C Ollinescu."

,li,a alxt ca profesori de

'ilhuli,in cursul superior.

,, /;$rtz inci manualele'lidulilacei ani. Surorilel

r,rlut ioarte n.,me roase

25

,,StraclaAnzei, fosti Biserica Anlzci, fosrALascir Carargiu.O casi vecbc, cu avind intra-rea in cok, zisi

Bunicul in 1898 (Foto S. Korn, Vienna gi Bucuresci, Calea Victoriei 144)