razboiul civil englez

4
.. CIVI O Domnia lui Carol' (1625-1649) a fost o perioada deconflicte intre rege ~i par- lament. Dupa execu'ia acestuia, Anglia a devenit republica, cunoscuta sub numele de Commonwealth. O Aceasta harta a Angliei indica teritoriile pierdute treptat de regali~ti. O Sentin,a de con- damnare la moarte a lui Carol con,inea 59 de semnaturi, inclusiv cea a lui Cromwell (a treia in partea dreapta). Noua dintre persoa- nele care au semnat sentin,a au fost executate pentru tradare dupa Restaura,ie. ~ Rebeliun~ riizboi civi~ tronuri pierdute -5i cii-5tigate -secolul XVII s-a numiirat printre ce1e mai dramatice perioade din istoria Marii Britanii Mi-5ciiri1e politice -5i religioase au continuat piinii ciind Revolutia Glorioasii din 1688 a adus o solutie de lungii duratii. U ltima din dinastia Tudorilor, regina Elizabeta, a murit fara mo~tenitori in 1603. Tronul i-a revenit celei mai apropiate rude, James al VI-lea de Scotia, care a primit numele de James I al Angliei ~i primul monarh din dinastia Stuart. De vreme ce Scotia ~i Anglia erau arum conduse de acela~i rege, vechiul antagonism dintre acestea parea sa dispara incetul ru incetul. Insa, cele doua J;ari au continuat sa fie separate (fiecare avea propriul parlament ~i propriile legi), iar speranta lui James privind o unificare completa a fost spul- berata. James a fost cel care a folosit pentru pri- ma data termenul "Marea Britanie" pentru a de- semna regatele sale engleze, galeze ~i scotiene. La Inceputul domniei lui James (1605), un grup de conspiratori catolici au Incercat sa arunce In aer parlamentul ~i pe rege. Acesta a fost celebrul Complot al Prafului de pu~ca, care a culminat cu arestarea lui Guy Fawkes ~i a altora. Totu~i, In ciuda acestui inceput nefericit, catolicii nu aveau sa reprezinte un pericol major pentru James, de~i au ramas o minoritate cu greu acceptata ~i adeseori persecutata. Conflicte Mai amenintatoare Insa erau conflictele din ce In ce mai ample dintre rege ~i parlamentarii englezi. Membrii parlamentului puteau sa se opuna vointei regelui, deoarece Coroana saracise ~i nu se mai putea baza doar pe sursele de venit traditionale. Aceasta era adesea nevoita sa ceara fonduri parlamentlilui (impozite), ceea ce 1nsemna ca membrii parlamentului puteau dezbate politica regala ~i cere "solutionarea revendicarilor" lor (reforme sau concesii) In schimbul acordarii de fonduri. Dispute ~i mai severe s-au iscat 1n jurul stabilirii prerogativelor regale -puterile ce li reveneau numai regelui - ~i care puteau fi analizate sau criticate de parlament. Asemenea dispute au 1nceput In ultimii ani de domnie a reginei Elizabeta, cand razboiul de lunga durata Impotriva Spaniei a secat resursele coroanei. Prestigiul reginei Elizabeta a ajutat-o sa mentina situa1;ia sub control, Insa James a fost mai ghinionist ~i lipsit de tactica. El a pretins ca "dreptul divin al regilQr" le conferea monarhilor o autoritate divina, dar era imposibil sa impuna aceasta autoritate deoarece coroana era slabita, iar aceasta convingere nu facea altceva decat sa-i irite pe parlamentari. Mai mult, atat James cat ~i fiul sau Carol I (1625-1649) l~i Intaratau supu~ii, 1n special prin faptul ca se bazau pe favoriti Instariti, dar 139

Upload: gruianul

Post on 30-May-2015

812 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Razboiul civil englez

..

CIVI

O Domnia lui Carol'(1625-1649) a fost operioada deconflicteintre rege ~i par-lament. Dupa execu'iaacestuia, Anglia adevenit republica,cunoscuta sub numelede Commonwealth.

O Aceasta harta aAngliei indicateritoriile pierdutetreptat de regali~ti.

O Sentin,a de con-damnare la moarte alui Carol con,inea 59de semnaturi,inclusiv cea a luiCromwell (a treia inpartea dreapta).Noua dintre persoa-nele care au semnatsentin,a au fostexecutate pentrutradare dupa

Restaura,ie.

~Rebeliun~ riizboi civi~ tronuri

pierdute -5i cii-5tigate -secolulXVII s-a numiirat printre ce1e

mai dramatice perioade din

istoria Marii Britanii Mi-5ciiri1e

politice -5i religioase aucontinuat piinii ciind Revolutia

Glorioasii din 1688 a adus o

solutie de lungii duratii.

U ltima din dinastia Tudorilor, reginaElizabeta, a murit fara mo~tenitori in1603. Tronul i-a revenit celei mai

apropiate rude, James al VI-lea de Scotia, care aprimit numele de James I al Angliei ~i primulmonarh din dinastia Stuart. De vreme ce Scotia~i Anglia erau arum conduse de acela~i rege,vechiul antagonism dintre acestea parea sadispara incetul ru incetul. Insa, cele doua J;ari au

continuat sa fie separate (fiecare avea propriulparlament ~i propriile legi), iar speranta luiJames privind o unificare completa a fost spul-berata. James a fost cel care a folosit pentru pri-ma data termenul "Marea Britanie" pentru a de-semna regatele sale engleze, galeze ~i scotiene.

La Inceputul domniei lui James (1605), ungrup de conspiratori catolici au Incercat saarunce In aer parlamentul ~i pe rege. Acesta afost celebrul Complot al Prafului de pu~ca, carea culminat cu arestarea lui Guy Fawkes ~i aaltora. Totu~i, In ciuda acestui inceput nefericit,catolicii nu aveau sa reprezinte un pericol majorpentru James, de~i au ramas o minoritate cugreu acceptata ~i adeseori persecutata.

ConflicteMai amenintatoare Insa erau conflictele din ce Ince mai ample dintre rege ~i parlamentariienglezi. Membrii parlamentului puteau sa seopuna vointei regelui, deoarece Coroanasaracise ~i nu se mai putea baza doar pe surselede venit traditionale. Aceasta era adesea nevoita

sa ceara fonduri parlamentlilui (impozite), ceeace 1nsemna ca membrii parlamentului puteaudezbate politica regala ~i cere "solutionarearevendicarilor" lor (reforme sau concesii) Inschimbul acordarii de fonduri. Dispute ~i maisevere s-au iscat 1n jurul stabilirii prerogativelorregale -puterile ce li reveneau numai regelui -~i care puteau fi analizate sau criticate de

parlament.Asemenea dispute au 1nceput In ultimii ani

de domnie a reginei Elizabeta, cand razboiul delunga durata Impotriva Spaniei a secat resurselecoroanei. Prestigiul reginei Elizabeta a ajutat-osa mentina situa1;ia sub control, Insa James a fostmai ghinionist ~i lipsit de tactica. El a pretins ca"dreptul divin al regilQr" le conferea monarhiloro autoritate divina, dar era imposibil sa impunaaceasta autoritate deoarece coroana era slabita,iar aceasta convingere nu facea altceva decatsa-i irite pe parlamentari.

Mai mult, atat James cat ~i fiul sau Carol I(1625-1649) l~i Intaratau supu~ii, 1n special prinfaptul ca se bazau pe favoriti Instariti, dar

139

Page 2: Razboiul civil englez

RAzBOIUL CIVIL ENGLEZ

O ProcesulluiCarol 1, ilustrat inaceasta imagine, ainceput la Londra la20 ianuarie 1649, infa,a a 70 decomisari -ocombina,ie intremembri aiparlamentului,solda,i ~i avoca,i,convoca,i pentruacest eveniment.Regele a fost gasitvinovat de inaltatradare pentru ca a

luptat impotrivaparlamentului. Carola refuzat sa seapere, pretinz§nd ca"un rege nu poate tijudecat de nici o

jurisdic~ie superioaradin lume".

O Bustulremarcabiluluigeneral ~i liderparlamentar OliverCromwell, care in1653 a devenitconducatorul statuluienglez in calitate delord protector.

E

~~~t]~

]~9

~~OIo"0)

'J;

antipatici, ca de exemplu ducele deBuckingham (care a fost asasinat In 1628). Prinurmare, Carol $i liderii parlamentului eraususpiciO$i unii fa!;a de ceilalti Inca de la inceput.

Acest lucru a fost evident Inca de la ince-putul donmiei, cand parlamentul i-a acordatregelui dreptul de a colecta taxe vamale timp deun singur an, in loc de toata viata cum eraobiceiul. Conflictele s-au intensificat $i s-au afir-

mat noi lideri din ce In ce mai intransigenti, caSir John Eliot. Diferentele religioase ;)Ci-au spuscuvantul, existand numeroase grupari ostile Incadrul Bisericii engleze. Caroll favoriza anumitedoctrine ;)Ci o fom1il relativ complexa de adoratie(denumita uneori laudism dupa numeleconsilierului sau William Laud, arhiepiscop deCanterbury), pe care criticii sai o considerau olndreptare sinistra spre catolicismul roman; st\s-

piciunile au fost In~rite ~i de faptul cl sotia denationalitate france~ a lui Carol, pe numeHenrietta Maria, era catolica. Numero~iprotestanti doreau sa adopte Intocmai caleaopusa, pentru a "purifica" Biserica (de aicidenumirea de puritani). "Purificarea" Insemnade obicei simplificarea formelor de cult ~i adop-tarea doctrinelor strict calviniste; dar existau ~igrupuri mai radicale de protestanti, atat Incadrul bisericii engleze cat ~i In afara acesteia:

Conflictele dintre rege ~i parlament au atinsprima da~ apogeul In 1629, cand membriiCamerei Comunelor au imobilizat pe speaker(pentru a nu se suspenda ~edinta) In timp ce SirJohn Eliot a tinut un discurs anti-regal. Carol adizolvat imediat parlamentul, l-a Intemnitat peEliot ~i a decis sa guvemeze In viitor fara parla-ment. Acest lucru era perfect legal, cu conditiaca regele sa poa~ supravietui fara subventiilepe care doar parlamentul i le putea acorda.

11 ani de tiranieCarol a reu~it sa faca acest lucru, in perioada pecare d~manii sai au numit-o Tirania de 11 ani(1629-1640), sfatuit de Contele de Strafford ~iarhiepiscopul Laud. in ciuda faptului ca faceaeconomii, coroana a reu~it sa supravietuiascadoar prin punerea in aplicare a vechilor drepturiregale ~i prin Incalcarea legii In diverse moduri.Cea mai celebra a fost colectarea taxelor navale,destinate sprijinului marinei. Suportata laInceput doar de locuitorii tinuturilor invecinatecu marea, aceas~ taxa a fost ulterior colecta~de la Intreaga populatie din regat. Unul dintreliderii parlamentului, John Hampden, s-a facutcunoscut datori~ procesului care i s-a intentatpentru ca a refuzat sa plateasca aceas~ taxa,multi altii urmandu-i exemplul.

Totu~i, se parea ca in lipsa rezistentei opusade parlament Carol putea sa-~i cladeasca cutimpul o autoritate absolu~. Ulterior, acesta agre~it implicandu-se intr-un razboi care agenerat cheltuieli enorme pe care coroana nu ~ile putea permite. incurajat de Laud, Carol aIncercat sa impuna episcopatul (conducereabisericii sa fie exercita~ de episcopi) asupraScotiei, unde sistemul prezbiterian avea radaciniadanci. (Membrii mai in vars~ ai congregatieiconduceau biserica, ~i nu preotii sau episcopii.)Scotienii s-au unit infocati de sentimentulnational, semnand un document denumit Liga ~iPactul Solemn ~i au opus rezistent:l arrna~.

Parlamentul cel lungin timpul Razboiului Episcopilor din 1639-40,Carol nu a reu~it sa-~i atinga telurile ~i ~i-aepuizat resursele. Falit flind, el a fost nevoit saceara ajutorul parlamentului. Profitand desituatia In care se afla regele, Parlamentul cellung din 1640 i-a eliminat pe Strafford ~i peLaud (ambii au fost executati) ~i a Intocmit oserie de legi pentru anularea taxelor arbitrare ~ilimitarea puterii regelui. Carol a acceptat cugreu aceste masuri, care eliminau posibilitateaabsolutismului regal; aceste legi s-au pastrat Intimpul tulburarilor secolului XVII, fiind cele maide seama realizari ale Parlamentului cellung.

in 1640, Carol, fara alt sprijin decat celacordat de propriii sai curter1i, era aproapeneajutorat. insa radicalismul unor lideriparlamentari a inceput sa provoace o schimbareIn opinia modera~. Aceasta a dever1it ~i maipronuntata cand partidul "Celor de rand"condus de John pym a decis impunerea unuisistem prezbiterian asupra Bisericii Engleze. Un

140

Page 3: Razboiul civil englez

ISTORIE UNIVERSALA 46

num:lr mare de sustinatori ai episcopatului s-aualiat cu Carol, fonnandu-se un paltid regalist demari propoI1ii.

Conflictul s-a Intetit cand o revolta catolica aizbucnit In Irlanda. De~i doreau fmantarea uneiarmate care sa Inabu~e revolta, pym ~i adeptiisai s-au temut ca regele va folosi o asemeneaforta militar:I 1mpotriva lor -o team:l perfectjustificabila, caci regele, lipsit de scrupule, aveaastfel ocazia sa-~i apere propriile drepturi.Insistentele lui Pym ca parlamentul sa detinacontrolul asupra armatei violau dreptul ~traditional aI regelui de ada ordine; ca reactie, ~Carol a Incercat far:I succes sa aresteze cinci ~dintre cei mai Inve~unati oponenti ai sai din ~Camera Comunelor. Aceasta era o chemare ~deschisa la forta, iar r:Izboiul a izbucnit cucind. ~

o

Razboiul civil ~La Inceputul Razboiului civil din Anglia (1642- 846), victoria regala parea posibila. Norocul a fostInsa de partea parlamentului, care controla tinu-turile cele mai prospere ~i mai populate din tar:I.in 1643, scotienii au intrat In r:Izboi de parteaparlamentului. .)i, pe m:lsur:I ce influentelemoderate slabeau, o noua armata putemica,Annata de tip nou, a fost formata din radicalireligio~i englezi. Printre ace~tia se afla un liderincontestabil, Oliver Cromwell, ale caruiaptitudini militare se facuser:I remarcate, Inainteca Razboiul civil sa se Incheie cu victoria parla-mentului.

Parlamentul nu luptase pentru a-l detrona pemonarh, ci pentru a-llmpiedica sa faca abuz deputere. Dupa terminarea r:Izboiului, au Inceputnegocieii1e cu regele aflat In captivitate. CarolInsa a jucat un joc periculos, amestecandprornisiuni ~i sustrageri In timp ce Incerca saexploateze diferendele dintre du~manii sai. incele din unn:I, In decembrie 1647, a Incheiat untratat secret cu scotienii, care se pregateau saatace Anglia. Regal~tii englezi au profitat deocazie pentru a se r:Iscula, dar au fost 1nfcintidin nou. Cromwel! i-a Invins pescotieni In luptade la Preston, In august 1648, punand capatastfel celui de-al doilea Razboi civil.

Armata detinea acum controlul asuprasituatiei ~i era hotacita sa-l pedepseasca peCarol. cand parlamentul parea domic sa reianegocierile cu regele, au fost trimise trupe

O Carol I a fost executat pe 30 ianuarie1649, in afara Palatului Whitehall, evenimentilustrat in aceasta imagine.

O Dup3 moartea lui Oliver Cromwell, parla-mentul era considerat singura autoritate legitim3 din regat. ins3 11 ani de experien~epolitice au "r3corit" fervoarea republicanilor ,iar lumea era dornic3 s3-1 aduc3 inapoi peCarol al II-Iea, care se afla in exil in Fran~a.Carol a prom is st3panire de sine, toleran~3religioas3 ~i ~i-a cerut scuze.

pentru a-i expulza pe membrii suspecti(Sp;llarea Mandriei); cei rama(;i fonnau rama(;itaParlamentului cellung.

in ianuarie 1649, Carol a fost judecat de untribunal special, condamnat pentru tradare (;idecapitat. Anglia a devenit republica cunoscutasub numele de Commonwealth (1649-1660).Cromwell i-a infcint atat pe irlandezi cat (;i pescotieni, impunand pentru prima data o singuraautoritate asupra tuturor insulelor britanice. Maitarziu, in anti 1650, armata (;i marina republictiau obtinut victorii pe uscat (;i pe mare Impotrivaolandezilor (;i spaniolilor.

insa, Commonwealth-ul nu a reu(;it sa creezeo fonru1 stabil;l de guvemamant indeob(;te

O James a! 1I-!ea, in

E~s

~

~~

]"

9>

41

calitate de duce deYork. Datoritafaptului ca s-aconvertit lacatolicism, a devenitsuspect in fa~amultor protestan~i.Comportamentul saunesabuit l-a facut sa-~i piarda tronul.

O Dupa numai cinciani de la restaurarealui Carol al II-Iea,Anglia a fost bantui-ta de ciuma. Un anmai tarziu, in 1666,marele incendiu dinLondra a lasat peste100.000 de oamenifara case -dar adistrus ~i zoneleafectate de ciuma.

Page 4: Razboiul civil englez

RAzBOIUL CIVIL ENGLEZ

C Sosirea regelui Wilhelm de Orania laTorbay cu 13.000 de solda'i. in noiembrie1688. Pe 23 februarie 1689. Wilhelm ~i Mariaau fost proclama'i conducatori comuni ~i auacceptat Declara,ia Drepturilor. intocmita deParlamentul care a redactat noi documente

legale fundamentale. Declari1'ia Drepturilorstabilea ..religia. legile ~i liberta,ile regatului...

"

gj"

O"

£

O Parlamentul in sesiune la Capela StStephen, Westminster, in timpul domniei

reginei Ana (1702-1714).

partidul poporului, sustinut de magnatiaristocrati ambitio~i, de ora~ul Londra ~i deneconform~ti.

Carol al ll-lea, rnai iscusit decat tatal sau, afacut fat:l situatiei, lasand tronul aparent insigurant:l fratelui sau. insa, James alll-lea (1685-1688), lipsit de tact ~i incapatilnat, parea hotacitsa impuruI supu~ilor sai absolutismul regal ~icatolicismul. Nici Toryi ~i nici Whigti nu au fostde acord, fapt ce a dus la izbucnirea RevolutieiGlorioase din 1688, cand James a fost respins infavoarea flicei sale protestante, Maria, ~i asotului sau olandez, Wilhelm de Orania.

O monarhie protestantaDeclaratia Drepturilor (1689) prevedea omonarhie protestanta ~i un parteneriat intreregalitate ~i parlament, care s-a dovedit a fi delunga durata.

James, sustinut de francezi ~i benefictind deun sprijin substantial in Irlanda ~i Scotia,rilmanea o amenintare. Urma~ti sai, cunoscutisub numele de iacobiti (de la Iacob,echivalentul in latinil allui James), au declan~atrebeliuni de marl proportii in 1689-90, 1715 ~i1745.

Wilhelm ~i Maria (1688-1702) au fost urrnatila tron de cea de-a doua fiica a luiJames, reginaAna (1702-1714). Ambele domnti au fostdominate de rilzboaie lungi impotriva regeluiLudovic al XIV -lea al Frantei; unele dintrevictoriile militare britanice celebre au fostobtinute in anti 1700 de ducele de Marlborough.La fel de important a fost ~i Actul Uniunii din1707, care prevedea unirea Angliei cu Scotia.Monopolul Whigilor in parlament s-a destrarnatspre sfar~itul domniei reginei Ana, pentru a fiapoi conftnnat la moartea ei, cilnd tronul arevenit unui mo~tenitor protestant. in 1714,stranepotul de nationalitate gerrnana al luiJames I, George, elector de Hanovra, a fostproclarnat monarh ~i a fondat noua dinastie deHanovra.

acceptata. Dup~ Spalarea Mandriei, puterea seafla 1:n mainile arn1atei, iar 1:n 1653, comandantulacesteia, Oliver Cromwell, a devenitconducatorul statului englez, In calitate de lordprotector. De~i a numit cateva parlamente, aicaror membri i-a ales cu grija, Cromwell nu aputut colabora cu acestea, ajungand s~guvemeze cu ajutorul arn1atei. Atat din punct devedere religios cat ~i politic, guvemul s~u erareprezentat de o minoritate (sectele radicale) ~i,de~i Cromwell era o persoana relativ toleranta,austeritatea puritana a regimului sau a fostIndelung pomenita ~i detestata.

Restaurarea regeluiCromwell a reu~it s~ mentina Commonwealth-ul unit, Ins~, dupa moartea sa 1:n 1658, acesta s-a dezintegrat sub conducerea fiului sau Richard.Dupa ce conducerea militara a luat sfa~it, fiullui Carol la fost a~ezat pe tron In 1660, subnumele de Carol alll-lea.

Parlamentul a cap~tat de asemenea pozitiape care o ocupase 1:n 1641, de~i acum eraregalist ~i ostil fata de radicalismul religios.Bapti~tii, prezbiterienii, independentii ~i altesecte care refuzau s~ se conformeze Bisericiiengleze erau aspru pedepsiti. Printre altele,ace~i neconfo~ti nu puteau deveni membriai parlamentului sau detine posturi pe langarege. La fel ca ~i catolicii, ace~tia au fostmarginalizati fata de restul societatii.

"Complotul papal"Conflictele dintre rege ~i parlament au izbucnitdin nou In anii 1670. in cel mai grav conflict eraimplicat James, duce de York, fratele ~imo~tenitorul regelui Carol alll-lea, care nu aveacopii. James s-a convertit la catolicism -carecontinua sa fie un subiect detestat demajoritatea protestantilor -iar acest fapt a dus la1:ncerc:lri ale parlamentului de a-l exclude de latron. De asemenea, acest lucru a generat ocredinta 1:ntr-un "complot papal" fictiv, In urmacaruia oameni nevinovati erau Intemnitati sauexecutati. in timpul acestor crize, au aparutpartide politice rudimentare -Toryi carereprezentau Biserica ~i pe rege ~i Whigii sau

142