8/17/2019 Ultimul Refugiu Al Lui Decebal

1/2

Ultimul refugiu al lui Decebal

• arheologii cred ca au descoperit cetatea in care s-a refugiat regele dac dupa ce a fost invins

de romani 

Arheologii cred ca sint pe cale sa descopere, in Valea Zanelor, linga Covasna, cetatea unde s-a refugiat Decebaldupa infringerile suferite in luptele cu romanii. Arheologii spera sa fi descoperit locul in care au cazut capul simina dreapta a lui Decebal.In primavara anului 1! dupa "ristos, invins in luptele cu romanii, Decebal a fugit in munti spre #anistorum,

cetatea in care ar mai fi putut rezista, insa nu a mai a$uns acolo. %ici dupa & de ani, locul catre care seindrepta Decebal nu a fost descoperit inca. 'n grup de arheologi sapa in Valea Zanelor cu speranta ca vordescoperi acest loc. (i sint siguri ca dacii lui )urebista au ridicat in Valea Zanelor o cetate aproape imposibil decucerit. *apaturile cu scos la iveala obiecte casnice si de cult datate cu 1 de ani inainte de Cristos. Cetatea nu amai fost cercetata de peste ! de ani si se intinde pe o suprafata de apro+imativ un hectar.Arheologii au descoperit patru terase sapate in piatra si urmele celor care au locuit intre zidurile care aveau o

inaltime de sase metri. Cetatea a fost sustinuta de trei valuri de pamint si de fortificatii.

Cetatea de la Valea Zinelor, locul spre care

se indrepta Decebal cind s-a sinucis

• cetatea a fost construita in urma cu 2000 de ani

• cetatea de la Valea Zinelor reprezinta cel mai mare fort dacic din zona Carpatilor de Curbura

Cu doar , milioane lei, suma adunata de pe la diverse muzee din tara, arheologi din Clu$, )raila, alati si

*fintu heorghe, specialisti in istoria Daciei, au reusit sa dezveleasca o foarte mica portiune din ruinelefostei cetati dacice, ridicate cu doua mii de ani in urma pentru a adaposti, in caz de razboi, populatia dinzona.Cetatea a apartinut unuiconducator dac cu rang inaltCetatea de la Valea Zinelor este situata pe un deal, la o inaltime de / metri, ceea ce asigura o buna vizibilitate

asupra depresiunii *fintu heorghe. Dealul este incon$urat de munti mai inalti, pe fiecare dintre ei presupunindu-se ca e+ista cite un turn de observatie.#uinele erau cunoscute inca din 10!0, fiind pomenite si in cartea lui rban )al2zs - 3*z45el6f7ld le8r2sa393Descrierea tinutului secuiesc3:. ;rimele cercetari arheologice au fost intreprinse in anul 1/uzeul de Istorie din Clu$. Desi acesta a facut foarte multe sapaturi, descoperind o seriede tezaure importante, rezultatele cercetarilor sale au disparut, se presupune, in timpul celui de-al doilea razboi

mondial. In 1/!0, *ze5el6 Zoltan, arheolog la >uzeul %ational *ecuiesc din *fintu heorghe, a reluat lucrarile

cercetatorului clu$ean, rezultatele sapaturilor sale fiind publicate in diverse reviste ale timpului. Dar nicimaterialul arheologic descoperit de acest din urma cercetator nu a mai fost de gasit in colectia >uzeului din*fintu heorghe.In urma furtunii din ? - ! noiembrie 1//?, cind o mare parte din padurile e+istente in impre$urimile orasuluiCovasna au fost puse la pamint, s-a pus problema supravegherii e+ploatarii lemnului din perimetrul fostei cetati

dacice. >olizii si pinii care s-au prabusit au distrus parti importante din zidurile cetatii. Abia in 1//0 s-au gasitfonduri pentru ca o echipa de arheologi sa poata realiza sapaturile necesare salvarii acestui important monument.Cu aceasta ocazie au fost descoperite dovezi ale e+istentei unei populatii datind inca din epoca bronzului, adicadin anul 1 i.e.n.Cetatea de la Valea Zinelor reprezinta cel mai mare fort dacic din zona Carpatilor de CurburaCercetarile din acest an au adus noi dovezi ale faptului ca dacii si-au construit cetatea pe locurile unei civilizatii

mai vechi, aici descoperindu-se urme din prima perioada a epocii fierului. Dupa primele cercetari reiese ca primele ziduri au fost ridicate in $urul anului 1 i.e.n., in timpul domniei lui )urebista, perioada fiind

8/17/2019 Ultimul Refugiu Al Lui Decebal

2/2

identificata dupa o moneda romana descoperita in acest loc. Cercetatorii au a$uns la concluzia ca cetatea de laValea Zinelor reprezinta cel mai mare fort dacic din zona Carpatilor de Curbura. In urma lucrarilor de amen$areau fost reconstituite trei terase fortificate, cu o suprafata totala de 1. mp si avind o lungime de m. #olulcetatii era de a controla intrarile si iesirile in si dinspre sud-estul @ransilvaniei spre >oldova. ;entru aparare eradisponibil un efectiv de apro+imativ & militari, numarul acestora fiind completat de civilii care aduceau

diverse servicii capeteniei care locuia in cetate precum si ostasilor ce o aparau. ;e terasa de la baza locuiau

civilii, pe cea de-a doua isi aveau domiciliul militarii, iar in virful dealului era resedinta capeteniei. Cercetatoriicred ca, dupa modul in care au fost ridicate fortificatiile precum si dupa marimea comple+ului, era vorba despreo capetenie cu rang inalt.0 de cetati dacice comunicau permanent intre eleIn zona de est a @ransilvaniei, de la zona >uresului pina in Depresiunea )rasovului, se gasesc cele mai multe

cetati dacice, 0 la numar. =iecare cetate era vizibila pentru alte doua, cetatile comunicind permanent intre ele,ceea ce demonstreaza o buna organizare a defensivei dace in fata populatiilor migratoare. *ingurul punct slab alacestor cetati era lipsa apei. Construite pe virfurile unor dealuri, forturile dacice nu aveau acces, in caz de asediu,la cursurile de apa. ;ractic, pentru a cuceri cetatile dacilor, armatelor le-ar fi fost suficient sa stea la bazadealului, pentru ca locuitorii trebuiau sa se predea, pentru a nu muri de sete.;robabil ca dupa un astfel de scenariu s-a desfasurat si lupta care a dus la distrugerea comple+ului militar de la

Valea Zinelor. Dupa ocuparea *armizegetusei de catre romani, Decebal a fugit, dorind sa-si formeze o nouaostire, capabila sa reziste in fata armatei imperiale. ;otrivit unor izvoare istorice, conducatorul dacilor s-a

indreptat spre o cetate numita #anistorum, situata undeva in estul @ransilvanei. Decebal a fost insa a$uns dinurma de legionari, insa acestia nu au mai apucat sa-l prinda in viata, comandantul dacilor punindu-si capatzilelor. estul sau a fost motivat de ceremonialul pe care il organizau romanii in cinstea prinderii unuiconducator 3barbar3. #egele capturat era legat de un car si tras prin toata #oma, gestul facind deliciul plebei care

arunca cu pietre in prizonier. ;entru a-i demonstra lui @raian ca Decebal a fost omorit, oamenii imparatului i-autaiat capul si mina dreapta pe care le-au dus la curtea imperiala.;ovestea a captat interesul istoricilor, care nu au reusit sa afle spre care cetate se indrepta Decebal, numele de#anistorum nefiind inca asociat nici uneia dintre cetatile descoperite. De aceea, cercetatorii care au lucrat laValea Zinelor au cochetat la un moment dat cu ideea ca acest comple+ ar putea fi chiar cetatea spre care seindrepta conducatorul dacilor. Din pacate insa nu au fost gasite nici un fel de dovezi care sa ateste ca linga

statiunea Covasna s-ar afla fosta cetate de care se legau sperantele lui Decebal de salvare a poporului dac. Certeste insa ca romanii au efectuat mai multe incursiuni pe teritoriul fostei Dacii, in urma carora cetatea de la ValeaZinelor a fost distrusa.

Vestigii pastrate timp de & de ani risca sa se piarda din cauza indiferenteiCeea ce parea a fi indestructibil acum & de ani, cetatea de la Valea Zinelor, risca sa dispara definitiv de pefata pamintului din cauza lipsei consolidarilor. =urtuna din 1//?, e+ploatarea haotica a materialului lemnos din

zona, precum si lipsa unor fonduri necesare continuarii cercetarilor au contribuit la distrugerea a ceea ce a mairamas din cetatea dacica. ;iesele descoperite aici - vase 9oale, opaite, cani:, monede romane si podoabe - denotae+istenta unei civilizatii infloritoare, care practica pe scara larga comertul cu Imperiul #oman. Continuareacercetarilor ar putea aduce date importante in vederea reconstituirii vietii sociale, militare si spirituale a dacilor,dar lipsa fondurilor, invocata de fiecare data de autoritatile din >inisterul Culturii, ii obliga pe cercetatori sa steadeparte de aceste locuri. 3Anual ar fi nevoie de apro+imativ ? de milioane de lei pentru derularea in conditii

normale a lucrarilor de decopertare, consolidare si restaurare a fortificatiilor si a edificiilor de la Covasna. Chiarsi in acest ritm ar trebui mai mult de & de ani pentru a se putea face ceva cu adevarat. In actualul ritm insa,cercetarile ar putea continua chiar si citeva sute de ani. Iar daca nu se rezolva ceva in scurt timp, e+ista pericolulca, prin eroziune, terenul sa alunece, antrenind dupa el si inventarul aflat in stratul arheologic. a toate acestea se

adauga si actiunile unor 3cautatori de comori3 sau arheologi amatori, care au distrus o buna parte din vestigii. Dacare muncesc degeaba atita timp cit cetatea era doar o constructie cu caracter pur militar, folosita ca refugiu in

caz de pericole, si care nu adapostea tezaure. *ingurele obiecte pe care le-ar putea gasi acestia ar fi monedeleromane, dar nici acestea nu au o valoare prea mare.