ui - wikimedia · dar cred lumea se mie in privirea ta. lui rand are privirea in nea sonetulut...
TRANSCRIPT
I - 20 NI 20 MAW 84.
11
No.
IN CELEDIRECTOR
LEI PE AN
UL UIMai are zile 31
DupaD. 20 1
L. 21-2 Sf. Const. Elena
22-- 3
23-1
24-5
t cap. of.
S.
,
,
EpuriCLDescoperirea
ale depapa Rusetache.
Martirul, , batjoeorit
iubitor deCuviosulCare face
care, stiald.,stosul
- 0, War§awsch ,
la- Beisadea dovleac,
Care vruStaP'a spinare.
crap caracudaCe fac sä uda.
La ordinea este uni-versitart.
ce prin trimisulGhiordum, secondat de cetele
pesate, nóptea Aprilie.
s'a indignat vdênd acestia, ina face liste de ca
vr'un milion, ca recunoscinta nule-a spart capetele la din se pre-
la noui campanit.Jurnalele patriotice, frunte cu Ftiligrafid, a-
praftorita, de din opo-sitie, de inamict
rspundtorT de daunele ce causa, per-derea ghesefturilor nationale, in casul cand ar
fata sus de la stupul cu miere.de opositie a résvratit tineretul,
la Cluj, a fost urmat de o de-monstratiune de focul patriotismu-
de intréga universitara.Acésta a de tare Iena-
cat, daca n'ar stat lacheul detre cu cenuse
in cap, la staulul cacapete sigur ignatul poli-
nu-T ar fiIngfijat de nenorocire, sa,
din din verde, töte crea-turele sale, carora le ordin, liste de
cariListele sunt facute in si avertismente
strasnice se tutulor acelora, ar cutezacontra
parte, din caripomul oprit, fost din paradisul bu-
ca dea pilda, celor ce vor cutezase impotrivéscit ;
Parte dupa ce am fost prin furcilefost cele a tinut o cuvéntare, in care a in-
demnat pe aceia, trecusera paganism,prin suprimarea
a apei,sâ religiuneape
care s'a schimbat la invértos para la
góreaPe parte,
prinlesne se va el
se cade, tréca, laesamene, pe vr'u-din athei.
dejunésca pe aceia,place pe uni-versitate, vor index.
bandele sale de degradatt,nu
numr considerabil, primestecu dispretul cuvenit, pe somnoros, pe
eel cu grentate... fisica,pe actualulpe viitorul pe decanul
de Medicina, pe Bosnagea care se chiamaSeverin, dice doctor.
la esirea sa pe a fost condusde de
provisate.Diva de numr fatal trebue o
Reteveescu. mareCreator, a lip-
acea de la intrunirea provocata de\ doua la spital. Bogdan-Vitézu
din poveste, pe aceia carear se apropie inviolabila sa .
De i s'a deacela
halulin care a ajuns sub
Acum nu li se permitecontra parintesc !
La 1876. de lautarulca afirme in poporulur suveran,personificata chip de
atunci poseda nobile sentimente,nimt desinteres, sacrifica egoismul, prom -tea pentru viitorul patrien
oróre ! sunt tinedfocul gata sacrifice spinareapentru in niste de
ce voesc pe nisteniste instrumente órbe, at opo-
merge eu sfidarea,!
ofost sinonim cu
Acestea sunt spectacolele lugubre, care a-intréga timp. regimul
triot.Devisa te oreligiositate
in Palat.Faptul va acésta :Un venerabil, a venit seredactiunea de s'a
dus Palat registrul de felici-tare, intémplare a uitat portofoliu cu orespectabiM de pe care i l'a gol.
spuni l'a adusFaptul este se G.
G. Florescu.dar, in in nu fi
ocrotit dinanamiéda mare,
dar, nu póte seinstructiune, ar ajungepe o de o instructiune
de guvernul liberal?
pate-al/a el.
in/
sece
Stat!
OS
Ciuliniantreprisa.
licitatie
voind a tratai nu primit
politeta trata*
Pentru de la d-luiofera un care va dovedj
pe care a sa moneda acausa pagubas.ruia i
Cu regelai aloe de gala la palatal de de
la care a casa saFanuta
Papagaleseu. Sf. Mita Marghiolita onorurile
de mosiadin dealul voindla eelor nóptea de 28 A-
de s pielea, sa mul-loe patin pericolos.
celor avut1.7 nu regretabil.
se datoréza Moroianu, care acotul opinia
BACANIE
ne un exemplar alpretinsei gazete. Prahovef, nu ne
durere de esclama : chártie!.Nu elegem face.
este Ploesci.de
uplangiilor si incial celor
Ce-a
(le ;
tot
fric
UNUI VIS
sin ar fi vis
testese era diva de 1.0 si ca se
Camera. La se Camera for-
Dupft vedem. d.frigarui
D-lui 'n acest seare face, daca cum-va ar
«Sant diceaeesie se neinteles sichiar de
ar fi ne mai pomenitul d-sale ara-ori ce i se ierta incadar la buna-vointa eititorilor cari sigur
ierta. mai ales de fi No. alin care se inca daca auto-
M. autorul d-saleVis) este tot
p'a fruntesapat la al secret,
L'a scris brasde 1iDe viii regret.
Strofa e pare ne fi lasatsarcina de explica cari vorsa
al pe a meadar nemultumindu-se eu ne spune ca
mai brasde lungi mörunte.asemenea e santósa,
spunesa a se vede face se-
Ce are adeverat e ca de asta data cain biata frunte : dar de asta data eu sapa-
de jale si regret sattfisiologicesce dis si(contra anatomistilor se scandali-
seze) sa se ca e ! are sa
si
desi
:
10 seCo-
la a-de
lenache. acelasparte halbe
in aceaeaveti toti
nistii la si nige
vasele si halbeleAvis
SCRISOARE DIN
consciin inmurdare
Dar m destul de
ifos mare, Prometeg,Dar ! in surd un pigmet,
d'a lege, ca un jurisconsult,cram la minte
Tot Alarma a'n e prea adeverat.
ce declar amSi scudele mele,
Dar nustrig :
gura mare, tonpe la rol de actor.
Amar, nu'mT fuse d'arostite de sus de la
Teribil pentru mine disgratiat,Abia cand d'aur, mi s'a realisal.
De secret d4ui scie. nil spune pentrucare constituit o comisiune din partea savie de se presupune sa fie
ieroglife si cam grea deeu pe d. care abia se pótecausa devenind din ce unperso-interesant si acest va fi un
original complect.In doa strofa :
S'a stins de
Ca meteorula lucire
In al meii nenorscit.e de prisos cuvintele nóstre: o ni le in-
locuesee.cititor al intreba pe óre-care : terog
spune-lni se stinge infinit?: Pentru-ce ? respunde
sa idee de stins momentul deal
eu explicatiunea data de acela,sa pana
vedea se sting meteórele pentru cares'a decis pe poet sale anti-poetice.Caletorie nu pe acolo.
Cu tóte acestea cititor, citind scrisóreacare se critica comparatiunile facute de Don Padil,
uimit dicea mai a-laalta-eri. vrand deosibésea genialin
un din care se covrigi».Revenind asupra aceleiasi strofe pe
póte sa mai aiba un meteor stins ?n'am favoruri. dice d-lui)
o sa planga. Lipsit de favoruri sub disiifond pune de-
ceptiunii d-lui uncle euvinte care devineprozaic.
Dar cred lumea se miein privirea ta.
lui rand areprivirea in
nea sonetulut crede : se e Christos.Acum ne spue si réstignit pe Chris-
tos, (din rolul neferi-eitel Maria Magdalena :
se va la si va venisa-sivada va sa vie eu marire judecedreapla urcându-se de-a va
noi d-mi Toneescu a-Don
:
Insa de departeAtund pe
de tine, im uita.riméda bine d. nu
cerem: multi «versificatori» saluat poetilor ! te de
de amor, ca in sa fi avutdata aceste de nobile.
fine si celui amorezat tot nu 'i place versurileacestea, nu ne-a spas acum. eeste aquatic 'n parte
de ee
nene, dar noi n'avém idee Acumare
mensa, stele cum fi la el buzunarca sa de un picior,varsa gura nespune de dragoste se face ratoi sa se pe apa(numai metamorfosa o uitase bietul
Tot . .
Cioaui.
_EVENVENTELE APRILIEGUVERNU EXCELENTEI SALE C.
IN H TABLOURI IN VERSURI
De1)
de tot pede§tritesacele strada lovind poporul.
de Inmorméntare)
SCENA IDeputatul Dimancea (misterios agent politienesc)
Atentiune ! vor laca strige, tara s'a furat !
Transmite lui aceste cocare strig 'n grab I
(Inchinéndu-se laAm les ; o respect.
DeputatulSi tot acela, care se va suspect...
poliyenescAm les (se prin
(strigênd sfkietor)ucide
Al 2-lea (strigênd indignat)La La aspide
Al 3-lea (asemenea)
La asasinul!
4-lea (apucat de de
Ajutor!... la... mine.
Un secret (strignd)arma cela ce vine
strigte sfkietóre, sbierete de tot soiul, se vede opoporal desarmat. ce voesce lovitnrile amenintdtóne).
- La FialcovschiProcurorul Manoleseu, multinwa, civili militari.
Al 5-lea (care aprópeleTrel sute milióne! dracul a putut
sciut!
Al 6-lea (citre al 5-leaDar snnana, uesecatDe avutil, al schimbat pe un regat !
Al 7-lea (citre al 8-leaSub masca libertiteiPe cel ce nu asculti, la spusa-le !
Si .stégul libertätei, dinpatriotic, !
Ei umbrese sub dênsul ; comit la's in fapte la
Si 'ncep ca cu frase: libertateUnirea face forta nedrèptate !Si cate...
Al 8-leaNum-atata ? Dar ast ce se
In centrul capitald. ce se repedPe strade, peste lume lovesc
cine? Pe care se !
Al 9-lea un (cletinand din cap cu oftat)Urgie ! Ce ! Te suntSi n'am credut d'alde-astea !
Dar de e carmuitDe ast-fel de fipture, auflet
se lovelte lumea cu baionete !dómne! ce urgie p'a spete !
Al 10-lea (cu glumä)'s astea ? ! ;
Rahat api. recé ce sfialá, -Acelora ce dreptul räcnesc, -
din statul !
Un student (strigênd)! La mine!
Al 2-lea student (strigdnd)Ce spate!
Al 3-lea student (strigénd)libertate?
libertate! de
de Dumnedeil!
11-lea (la adresa lui Brätianu)o !
4-lea student durere)Ce grósnic m'a lovit !
advocat (pe p'ciíre)Ne-ati sdrentuit vestméntul ! ruinat
Ne 'mpuneti ?
hin ce ? Pdn arme scuinpe ! prin arme cumpratePrin ca sd in spatePe cine ? Pe plebeul pe ce v'aAcolo unde sunteti prin votul ce v'a dat !...Suntem de vedeti n'avem
cu o! monstre lighi6ne!timpul, departe ! sosi-va peutru noi
SI lovim in soi.arme dar avea
Si atunci va fi mai !
jandarmilor care
Procoror Manolescu (in fruntea jandarmilor)Dati iarki in multime ! Loviti poporul.
de jandarmiPar esci
A se 150.
Mnnolescu semnele)Parchetul ifos)
(Poporul de
Ajutorul sergenti (abia de beat)Baricadati elirea unii)
Ad e locul vostru ! (citre'alti Vol
SCENA - Hugues.Un agent politienesc ordine)
se ce 'n dos are !
bateti p'or care va da vr'o bänuire !arestati pe cela ce 'n !
Nimic s nu pese respunderea a mea !
Coral (lui trece In fruntea jandarmilor)Ho! Ho! Ho! Ho! ! te du la de giol.La Union la bere, BriolLa la as rig, la stos; la armie !
uniformi, intone de la betie!
Al 12-lea (speriat sbirul ce'l defritióre ? zavera sosit
lei omul de céfa §i a poftit !?Jos laba scirnivi gheroculCu ghiara ta murdari, norocul.
poliyenesc (sguduindul deLa ce dai huluire jandirmeril, ?
Al 12-lea (indignat)la !
crap capulSi cinstesc obrazul en din
(Se vede trecdnd jandarmil ce lovind pe popor.-Vardi§tii jandarmil a piata. - Praful sePoporol se risipelte).
a se representa
(Fine)
In urma sumarului ce diarul Alarma a estras dupaVocea d. redactor din urma, consta-
ca s'a infectat, a luat decisiunea, schimbe nu-mele de mirosul neplacutce l-a capetat, urma celor publicate. acésta oca-siune facut urmatórea poesie :
Vino drag
brag 'nban, cui place.
Noi felicitam pe d. or, acésta idee,urandu'i odata, la rece.
8
sergenti1or de strade ministrnde interne
Dupii ne pornirä, pe strade ne-aIndesati altul ; s'a dat :
nuAscultaräm ce ne spuse de agenti secreti.Nu trecu o póte, ast-fel ne-aCänd din sala Bosel ese ce adunat ;
in gura mare Aideti la palat».-ei ne Ii-n ne-a
p. Sergentii deR.
chelnerilor dat ministru de interne.a calomniel ce se di de oposanti
la putere. comersantidim atestäm jurimént,
Regula, ce care sunt,-Ail avut nópte rnanifestanti
de ilultri,cele de guvern
Adiogind ci 'n acea nöpte n'a fost nici un accident;nu s'a spart, sail vr'un arest !
Unde spre a protest.Pentru toti Bueuresci
Certifleatni de strade datt e interne.
sunase miezul noptii, sub steag eram ;
jandarmii agentiTineam ordinea la lume; alt nu am vidut;Unde spre dovada noi acésta am ficut !
1884 Aprilie 30Busdugan ; Grivan Motatu
Tocardau ; StanGeorge Banda
Andrei ; Badu 50 isculituri nedescifrabile
Certilicatul sacagillor datde interne
era adunati ca la am venit ;Ear jandarmil chip prea liniitit,Cind sosi miturätoril 'ncepu rspinddsci.-Alt rugim pe domnul primar si ne
p. sacagii municipali
p. conformitate originaleleCiocanel
8piniPe un nevasta va lasa.- Bine, s ne despartim dise densul scii
te-a facut din cósta !
- E, daca m'a facut, ce este ?Este , ca binede la mine.
Un nedomerit adesea, ca se , dece revisionisti mai o-data nucuvént la discutiunea revisuirei.
Pentru deja e cu-vént ,mai ca mai
Un care avea un servitor de curend intratdin faca cutare cutare
el plictisit, :
- Fa d-ta asta.
spunea al ministru ,ca din portofoliul
redat.Numai p'al nu dat, of-
Este trist s vie Adunare,Un s strige cu nerusinare,
sporul de taxe e de lege,Astea sunt el nu 'ntelege
una de fac optfac capu 'n doue.
Aceste .insulte, resping indignat,sporul de taxe s'a .efectuat.
propun aicea desfiintezeTaxa ce a vrut creeze.
Ungureanude la tribuntt, arap,
trage palme...
Te plesnescnu esci aicea ca Ungureni,
sBrAtianu ordine
Ca s p'AT d'a protestat.voesce Firfiric cel mare
PregAtitT a cpinare.
- d'aicea cu cu totSbir, netot.Dute vorbeste'T, studentiT spusCnm 'n unul in s'aü pus.
Audind acestea,plange, ride, sare, ;
reteveiul, c'a esit dinPe cand chipu'T grósnic, e ud de clistire.
RASCADE
In serile reprezentatii de vodevilemodesta sa trupa din piesele citate jos.
comedii.
din strada Academiei, este transformat cu totul,aranjat pentru sesonul de póte servi tot
felul de buturi cu preturT fórtedeste.
Tip. Ridulescu, strada No. 8.
SEDINTA DIN 1884
INSULTA UDENTILOR