jakob lorber + gottfried mayerhofer - a doua venire a lui christos pe pamant.doc

8/19/2019 Jakob Lorber + Gottfried Mayerhofer - A doua venire a lui Christos pe Pamant.doc

1/45

A doua venire a lui Christos pe PământO perspectivă asupra umanităţii

de Jakob Lorber & Gottfried Mayerhofer

Despre autori

Jakob Lorber

Jakob Lorber s-a născut la data de 22 iulie 1800, pe malul stâng al râului Drau, într-o zonăinicolă, în satul !anisc"a, paro"ia Ja"ring, unde tatăl său, #ic"ael Lorber, aea o $ermă micu%ă&

Deloc întâmplător, Jakob Lorber a crescut într-un mediu rural 'i destul de sărac& (ărin%ii săi erauînsă desc"i'i $a%ă de artă 'i de religie& )l a mo'tenit de la tatăl său numeroasele talente muzicale 'i aînă%at să cânte la ioară, la pian 'i la orgă&

*ând a a+uns la liceul din #arburg, un oră'el pe malul râului Drau, Lorber î'i putea câ'tiga de+a banii necesari pentru pregătire cântând ca organist la una din bisericile locale& primit acreditarea ca pro$esor de liceu în anul 182, la .raz, ustria, capitala proinciei /teiermark& *u toate acestea, laremea respectiă nu a reu'it să-'i găsească un post& De aceea, el 'i-a putut continua intensi studiilemuzicale, predând arta compozi%iei, ioara, lec%ii de canto, 'i dând din când în când câte un concert&

n timpul acestor ani, Lorber 'i-a urmat înclina%ia interioară 'i s-a adâncit din ce în ce mai multîn studiul *ăii nterioare3& (rintre altele, a citit lucrările lui Justinus !erner, Jung-/tilling,/4edenborg, Jakob 5o"me 'i Jo"ann 6enn"ardt& 5iblia a rămas tot timpul cartea lui de căpătâi 'i sursa

sa de inspira%ie până la s$âr'itul ie%ii&n po$ida numeroaselor sale talente, trăia de pe azi pe mâine, până când i s-a o$erit în cele din

urmă un post ca diri+or la 7pera din 6rieste& *ând era pe punctul de a accepta postul, lucru care i-ar $i permis să-'i consacre talentele lumii eterioare, a primit o altă misiune, aceea de /crib al Domnului3&La data de 19 martie 18:0, imediat după rugăciunea de diminea%ă, el a auzit cu claritate o ;oce înregiunea inimii, care i-a poruncit< =idică-te, ia-%i pana 'i scrie>3

scultător, a renun%at la pregătirile pentru călătorie, s-a a'ezat 'i a început să scrie ceea ce îidicta misterioasa oce& )ra introducerea la prima sa lucrare, Casa Domnului: ?i ast$el, bunulDumnezeu se adresează tuturor@ iar cele spuse aici sunt adeărate, autentice 'i sigure& 7ricine dore'te săorbească cu #ine, trebuie să se îndrepte către #ine, iar )u îi oi răspunde în inima lui& Dar numai cei

(uri, cu inima plină de smerenie, or auzi ;ocea #ea& ar )u oi pă'i bra% la bra% cu cei care #ă or pre$era lucrurilor lume'ti 'i care #ă or iubi la $el cum î'i iube'te mireasa mirele& cestea suntadeăratele Aiin%e Bmane, cele care #ă priesc la $el cum î'i prie'te un $rate $ratele, 'i cum le-am

priit )u dintotdeauna, încă înainte ca ele să $i eistat3&

ncepând din acea zi, a primei dictări din partea Domnului, imposibilul a deenit posibil 'i aintrat în ia%a lui Jakob Lorber&

n timpul celor 2: de ani care au urmat, el a continuat o actiitate care nu putea $i în%eleasă denimeni numai cu a+utorul intelectului 'i al ra%iunii& /cria aproape zilnic, ore întregi, $ără întrerupere, $ărăsă consulte reo carte de re$erin%ă 'i $ără să aibă cuno'tin%e legate de ceea ce scria, căci cunoa'tereacurgea din pana lui prin intermediul *uântului nterior& ntreaga lui ia%ă s-a împlinit în singurătate,

ascultând de această ;oce nterioară&

1


2/45

Cu îl putem descrie pe Jakob Lorber decât în superlatie& Dacă l-am prii ca pe un scriitor, el i-ar depă'i prin opera lui pe to%i scriitorii, poe%ii 'i gânditorii din toate timpurile& *ăci unde mai putemgăsi o cunoa'tere atât de completă, o interpretare de o asemenea pro$unzime, cuno'tin%e mai eactedespre 'tiin%ele geogra$ice, istorice, biologice 'i naturale, descrierea unor $apte care s-au petrecutimediat după crearea cosmosului Lucrările sale umplu 29 de olume, $iecare a câte 900 de pagini, ca sănu mai orbim de cele mai mici& Dacă l-am prii ca pe un geniu al pro$e%iei, el i-ar depă'it cu siguran%ă

pe to%i ini%ia%ii pe care i-a cunoscut umanitatea& ncă nu s-au născut cuintele care l-ar putea descrie peJakob Lorber, iar dacă el a pre$erat să se auto-numească /cribul Domnului3, putem pune acest lucrunumai pe seama smereniei lui înnăscute&

Jakob Lorber a murit la data de 2: august 18E:& )l a 'tiut dinainte că a muri la această dată,căci î'i împlinise misiunea& (e piatra sa de mormânt din *imitirul /t& Leon"ard din .raz sunt scrisecuintele lui (ael< ndi$erent dacă trăim sau murim, noi îi apar%inem Domnului3&

Gottfried a!erhofer

.ott$ried #aFer"o$er s-a născut în noiembrie 180G, la #unc"en, $iind $iul unui o$i%er de rangînalt din 5aaria& După ce 'i-a înc"eiat studiile, orientate îndeosebi asupra matematicii, tânărul#aFer"o$er a pă'it pe urmele tatălui său 'i 'i-a ales o carieră militară&

*ând prin%ul baarez 7tto a $ost ales pentru succesiunea tronului .reciei 'i s-a mutat la tena,în anul 18HG, cuscrul lui #eFer"o$er 'i-a trans$erat a$acerile 'i 'i-a mutat $amilia la 6rieste& De'i a opuso reme rezisten%ă, #aFer"o$er a acceptat Imai ales sub presiunea so%iei sale, $oarte ata'ată de tatăl eisă î'i părăsească slu+ba 'i să se mute la 6rieste& ntrucât guernul .reciei nu plătea pensii în %ări străine,această sc"imbare de reziden%ă s-a doedit aparent regretabilă, căci acum depindea în totalitate deenitul so%iei sale& #aFer"o$er a trăit la 6rieste timp de :0 de ani, până la moartea sa, în anul 18GG& ntimpul acestei perioade de pensie, el a început prin a se dedica studiilor sale $aorite< muzica 'i pictura&6reptat, interesul lui principal s-a orientat către spiritualitate&

ceastă înclina%ie către cunoa'terea religioasă 'i spirituală 'i-a găsit răsplata în scrierile luiJakob Lorber, pe care #aFer"o$er le-a descoperit pe când se a$la la 6rieste& *u cât se adâncea mai multîn scrierile misticului stFrian K pe care nu l-a cunoscut niciodată personal K cu atât mai mare deeneaentuziasmul său $a%ă de reela%iile primite prin intermediul *uântului nterior, 'i cu atât mai deotatădeenea natura lui& .ra%ie acestei aspira%ii spirituale, din ce în ce mai intensă, #aFer"o$er a atins la unmoment dat starea de trezire spirituală& n luna martie 18G0 el a auzit pentru prima oară ;oceaDomnului în interiorul lui& n următorii 'apte ani, el i-a serit acestei ;oci ca /crib3 umil&

=emarcabil este 'i $elul în care a a+uns la #aFer"o$er *uântul nterior& nainte de a sim%ineoia imperioasă de a scrie, subiectele tratate îi apăreau cu o claritate desăâr'ită în $a%a oc"ilor spirituali, sub $orma unor imagini magni$ice&

7 parte din eplica%iile lui #aFer"o$er re$eritoare la $elul în care ac%ionează *uântul nterior sunt con%inute într-o scrisoare adresată unui prieten<

n ceea ce prie'te ultimele reela%ii, care nu %i s-au părut la $el de inspirate ca 'i cele dinLumină, ;ia%ă 'i ubireM, nu trebuie să ui%i că nu to%i prietenii mei au acela'i niel de în%elegerespirituală ca 'i tine& n .ra%ia Lui, Domnul îmi o$eră de multe ori in$orma%ii care să poată $i în%eleseinclusi de către ace'ti oameni, dar 'i altele care să poată seri cânda K cine 'tie când 'i în ce condi%ii K

pentru o educa%ie pas cu pas Igraduală& st$el, de multe ori primesc in$orma%ii care nu aduc nimic nou,dar care prezintă reela%iile anterioare într-o lumină nouă& tunci când primesc aceste comunicări, eumă a$lu într-o stare absolut pasiă@ de regulă, nici măcar nu 'tiu la ce se re$eră ele& 6otul începe cu ostare de agita%ie care mă cuprinde 'i care mă $ace să mă a'ez la biroul meu& bia după ce iau în mână

pana a$lu ce dore'te să-mi comunice Domnul, 'i nici c"iar atunci nu cunosc urmarea sau s$âr'itul, cinumai eact cuintele pe care urmează să le scriu în continuare& st$el, spre eemplu, în cazul în care

2


3/45

*uântul Lui îmi spune< a )ang"elia lui oan, capitolul H, ersul G>M, sunt neoit să iau 5iblia Ipecare nu o cunosc aproape deloc 'i să caut pasa+ul respecti, după care ascult dictarea re$eritoare la el& nacest $el primesc eu dictările, $ără să interin cu absolut nimic, $ără să cunosc motia%iile care stau la

baza lor, $ără să am nici cel mai mic amestec3&

ceste eplica%ii ale lui #aFer"o$er demonstrează $aptul că scrierile sale reprezintă inspira%ie pură, 'i nu doar produsul imagina%iei sale& 7 doadă o reprezintă 'i $aptul că scrisul lui #aFer"o$er de

pe manuscrisul original este $oarte rapid 'i $luent, aproape $ără nici o corectură&

Prefaţă

)di%iile anterioare ale acestei lucrări, sinteză a operei lui Jakob Lorber I1800-18E: 'i .ott$ried#aFer"o$er I180G-18GG, au $ost publicate sub titlul #area 6rans$ormare3, cu re$erire la marea epocă atranzi%iei umanită%ii de la planul $izic către cel spiritual& Cu ne mai a$lăm însă la începutul acestei epoci,la $el ca pe remea lui Lorber 'i a lui #aFer"o$er, ci ne a$lăm în plină epocă crepusculară, în acea

perioadă de care orbesc multe pro$e%ii ca preestind na'terea noului soare spiritual& Naosul carecaracterizează epoca în care ne a$lăm reprezintă cea mai bună doadă în acest sens& De aceea, amconsiderat mai potriit să publicăm această lucrare sub titlul de A doua venire a lui Christos pe pământ.

*u cât contrastul dintre întuneric 'i lumină este mai puternic, cu atât mai clară deine separarea$iin%elor umane Ia grâului de neg"ină& 6oate semnele indică cu claritate că bătălia $inală între $or%ele

binelui 'i cele ale răului este $oarte aproape& ;ictoria /piritului Diin asupra $or%elor demoniace 'i adu'manilor ie%ii nu poate $i posibilă $ără o trezire accentuată a unui număr cât mai mare de oameni&Liberul arbitru permis pe pământ a acorda $or%elor demoniace o ultimă 'ansă@ ele or cre'te din nou,

pentru ultima oară, după care î'i or pierde întreaga putere&

#arile pro$e%ii ale lui isus *"ristos ne-au $ost reelate prin intermediul *uântului nterior,receptat de Jakob Lorber 'i de .ott$ried #aFer"o$er& Lecturând această carte, cititorul în%elept î'i a daseama cu u'urin%ă că, în $inal, spiritul a repurta o mare ictorie asupra anti-spiritului, eliberând ast$el

umanitatea de teama ei 'i reărsând asupra sa o mare lini'te interioară& Cumai a'a or putea rezistaoamenii, plini de credin%ă, în $a%a #arilor )enimente care or urma& Judecata $inală1, consecin%ă aîncălcării Legilor lui Dumnezeu, a $i trans$ormată de ubirea Diină direct în beatitudine&

*oborârea lui *"ristos asupra spiritului uman3 'i pocalipsa lui oan, în care acesta orbe'tede un nou pământ3 'i de un nou cer3 nu or putea $i împlinite $ără o puri$icare prealabilă a umanită%ii,care nu este însă în nici un caz sinonimă cu distrugerea ei& 6o%i cei care or accepta cu credin%ă îninimile lor aceste cuinte pro$etice re$eritoare la s$âr'itul timpului I'i tranzi%ia către un nou început or $i accepta%i în noua arcă, cea spirituală, care îi a transporta într-o dimensiune nouă, prote+ându-i de$uria eenimentelor care or urma 'i care or trans$orma natura 'i lumea în care trăim& )i or cunoa'teast$el ;enirea /pirituală a lui *"ristos pe pământ, bucurându-se într-o stare beati$ică de împlinireaînă%ăturilor /ale&

Aie ca această carte să ă o$ere lumina 'i puterea de care ae%i neoie pentru a trece cu bine prin#arile )enimente în mi+locul cărora ne a$lăm&

)ditorul

1 C& n& Karma personală, generatoare de su$erin%ă&

H


4/45

arele apus care precede a doua venire a Domnului

(Text primit de Jakob Lorber n anul !"#$%

*el care de%ine o $ăclie Ilumină nu ar trebui să o ascundă sub masă, unde strălucirea ei ar $iinutilă& 7rice om care dispune de o $ăclie cât de mică trebuie să o a'eze pe masă, la edere, pentru caaceasta să lumineze întreaga cameră în care se a$lă& Dacă pe aceea'i masă sunt a'ezate mai multe $ăclii,camera a deeni atât de strălucitoare încât oaspe%ii care or intra în ea or spune< Doamne, ce lumină

puternică> *e bucurie pentru su$letul nostru să ne scăldăm oc"ii în această lumină, după întunericul princare am $ost neoi%i să călătorim atâta reme, în noaptea cea mare> (arcă ar $i un sublim răsărit desoare>3

Lumina reigorează ia%a 'i o treze'te, c"iar dacă este produsă pe cale arti$icială, adică prinintermediul ra%iunii pure 'i a unui intelect puri$icat& De aceea, în aceste timpuri di$icile este necesar cato%i cei care dispun de o lumini%ă cât de mică să iasă cu ea la edere& )i ar trebui să î'i cure%e $ăclia, să oalimenteze cu ulei, să o aprindă 'i să o a'eze pe masa în%elegerii pure, pentru ca to%i cei prezen%i încameră să se poată bucura de ea&

*ursul eenimentelor care se derulează de+a pe pământ indică cu claritate că lucrul care lipse'tecel mai mult pe această planetă este lumina& *e rost are în aceste condi%ii să orbim de (oruncile luiDumnezeu, atât timp cât cei cărora le sunt predicate acestea trăiesc în întunericul cel mai deplin> Cueste $iresc ca ace'tia din urmă să îi repeadă pe predicatori, spunându-le< Despre ce orbi%i oi, discipoliai nop%ii ;oi încerca%i să ne coninge%i de ni'te lucruri pe care nu le-a%i eperimentat 'i pe care nu le-a%iăzut niciodată> Dacă e%i a'eza o $ăclie pe masă 'i ne e%i descrie în detaliu lucrurile despre careorbi%i, ă om crede, căci lumina oastră a străluci inclusi în micu%a noastră cameră> De aceea,înainte să ne %ine%i predici, începe%i prin a aprinde lumina, iar atunci om crede 'i noi în aceste lucruri

pe care acum ni le propoădui%i în întunericul cel mai deplin3

De aceea, adresez aceste cuinte nu doar celor cu inima curată 'i celor care doresc să cunoascăînă%ăturile ie%ii, ci inclusi tuturor predicatorilor din această lume< alimenta%i-ă lămpile cu ulei 'iaprinde%i-le $ără întârziere, punându-le pe masa ospitalieră a reculegerii 'i în%elegerii interioare, căci s-a

apropiat ziua în care marea promisiune a $i împlinită> /cripturile descriu aceste semne, iar ele sunt de+a prezente pe pământ& *um de nu le recunoa'te%i

De îndată ce toate eenimentele pro$e%ite se or îndeplini $ără ec"ioc, cine se a mai puteaîndoi de apropierea #arii Oile care a marca a doua enire a Domnului pe pământ 'i domnia e'nică acestuia în inimile oamenilor *e le-au spus cei doi îngeri coborâ%i din ceruri celor care deplângeau

pierderea Domnului după ridicarea /a la cer, în mpără%ia /a ată ce le-au spus ei< De ce sta%i aici, atâtde îndurera%i, priind în urma *elui care s-a ridicat în mpără%ia /a #erge%i în pace la casele oastre,căci isus, cel care s-a ridicat acum în cerul cerurilor, a coborî cânda din nou pe acest pământ, pentrua +udeca genera%iile care s-au succedat pe el& 5inecuânta%i or $i cei pe care )l îi a considera drep%i,căci ei or deeni *opiii Lui, iar )l a $i nu numai Domnul, ci 'i 6atăl lor> Dar ai celor ticălo'i 'i

corup%i, căci ticălo'ia lor le a atârna de gât ca o piatră care îi a trage în +os>3(ro$e%iile celor doi îngeri, alături de propriile #ele pro$e%ii, în calitatea #ea de Domn 'i de

Dumnezeu, re$eritoare la a doua enire a lui *"ristos pe pământ, au a+uns astăzi la maturitate 'i se or petrece $oarte curând& proape toate pregătirile necesare au $ost $ăcute& nimile oamenilor re$lectă de+aacest lucru& *ea mai bună doadă o reprezintă mani$estările lor oribile& *ei mai mul%i dintre ei sunt

poseda%i de $or%ele tiraniei, ticălo'iei, inidiei, lăcomiei, des$râului, discordiei, con$lictelor, calomniei,"o%iei, războiului, crimei, 'i ale tuturor relelor 'i murdăriilor posibile& =ăutatea 'i lipsa de compasiuneau pus stăpânire pe inimile lor, iar umanitatea s-a scu$undat într-o stare de ne$ericire cum nu a maieistat reodată pe pământ& De aceea, această stare de lucruri trebuie să se termine cât mai curând, căciîn caz contrar c"iar 'i *ei le'i or a+unge să su$ere din cauza izolării&

(e de altă parte, înainte ca )u, Domnul 'i *reatorul întregii ie%i cosmice, să #ă pot întoarce,este absolut necesar ca pământul să $ie puri$icat de toate buruienele sale, iar acest lucru se întâmplă

:


5/45

c"iar acum& i aertizez pe cei cu su$lete +osnice, care nu încearcă să se indece în nici un $el, că timpulcare le-a mai rămas la dispozi%ie este $oarte scurt& Dacă nu or $ace nimic, or pieri&

*ea mai scurtă perioadă de puri$icare este de patru săptămâni, căci or eni ore în care se or petrece mai multe lucruri decât într-un secol din trecut& ;a urma apoi o perioadă mai lungă de puri$icare, de patru luni, căci or eni zile în care eenimentele care se or produce or $i maisemni$icatie decât toate cele produse într-un secol anterior& ;a urma apoi o perioadă 'i mai lungă de

puri$icare, de patru trimestre In&n& un an, căci într-o singură săptămână se or produce eenimente carenu s-au succedat într-un secol întreg& *ea mai lungă perioadă de puri$icare a $ost stabilită la patru ani I'icea, căci or eni luni în care se or petrece eenimente mai zguduitoare decât anterior în 'aptesecole&

Lucrurile nu se or petrece însă "aotic, ci or $i ca un răsărit purpuriu de soare care a precedemarea zi spirituală în care cei drep%i, cu inima bună 'i blândă, plini de iubire $a%ă de $ra%ii 'i surorile lor,în numele #eu, or $i sala%i& ceastă zi a $i percepută însă la $el ca un "o% Iadică a eni tiptil, penea'teptate pentru cei care nu %in cont de legile #ele, care au inima împietrită 'i sunt plini de orgoliu,considerându-se mai buni decât $ra%ii lor&

n această zi, to%i cei care se consideră mai buni decât $ra%ii lor or pieri, căci începând din acest

moment, toate di$eren%ele de pe pământ or dispărea Iîn plan eterior& *ei care la ora actuală suntdispre%ui%i pentru că respectă *uântul #eu, ori în cel mai bun caz tolera%i dintr-un $el de milă, $iindconsidera%i oameni cinsti%i Idar naii, or aea parte atunci de slaa cea mai mare& )i î'i or reela înaceastă zi adeărata lor măre%ie interioară 'i or străluci în lumina ei, în timp ce cei care acum sedoedesc etrem de ambi%io'i î'i or pierde complet importan%a& ar *ei le'i de #ine or străluci mai

puternic decât luna 'i decât soarele>

Bn răsărit de soare natural, purpuriu, nu anun%ă neapărat o zi $rumoasă& )istă un ec"i proerbcare spune< (urpuriul dimine%ii anun%ă strălucirea zilei 'i prooacă moartea înserării3& Cu este însăcazul răsăritului spiritual, care anun%ă zorii marii zile& n timp ce răsăritul de soare natural reigoreazăinimile oamenilor, cel spiritual îi a umple cu o mare teamă 'i anietate, căci culoarea sa purpurie a $i

culoarea sângelui 'i a $ocului în care a arde această lume Iprin această meta$oră trebuie să în%elege%itoate războaiele, de mai mari sau mai mici dimensiuni&

n timp ce un răsărit de soare natural eagerat de purpuriu anun%ă o zi ne$aorabilă, cel spiritual,de'i aparent neplăcut, trebuie priit ca un semn $aorabil al #arii Oile a #ântuirii care a urma& 'a amaran+at )u lucrurile, 'i oi eg"ea ca ele să se întâmple întocmai&

*elor care or îndrăzni să #i se împotriească, spunându-#i< Doamne, e'ti un Dumnezeucrud, care se bucură de sângele celor uci'i, la $el ca un tiran etern>3, )u le oi răspunde< Bn #aestrunu poate $i +udecat după $aptele /ale, dar pute%i $i siguri că )l ă a +udeca pe oi în maniera corectă3&De aceea, nu trebuie să spune%i< ată, această na%iune a ac%ionat corect, iar cealaltă nu, sau cutaregeneral ac%ionează gre'it, spre deosebire de predecesorii săi3& Cu trebuie să ă bucura%i, dar nici să ă

întrista%i, dacă una sau alta din păr%ile în con$lict câ'tigă ori pierde& (e scurt, nu trebuie să $i%i ecesi de preocupa%i de lucrurile care se or petrece, indi$erent dacă i se par bune sau rele, căci )u sunt cel care permite derularea lor în această manieră, iar )u sunt un Domn în%elept 'i bun> Dacă cinea se crede maiîn%elept decât #ine, nu are decât să încerce să controleze el elementele, să le arate stelelor pe ce elipsătrebuie să meargă 'i să le poruncească ânturilor, mării 'i $ocului atotputernic din interiorul pământului&

deăr ă spun< nu inter$era%i cu cursul eenimentelor, ci rămâne%i acasă, pentru ca atunci cândoi eni )u Iiar acest lucru se a petrece $oarte curând să ă găsesc în casele oastre, să ă întăresc 'isă ă primesc în noua #ea mpără%ie pe care o oi crea pe pământ, dar 'i la nielul stelelor> Dacă nu ăoi găsi acasă, nimeni altcea decât oi nu a $i inoat pentru că nu e%i putea participa deloc Isau, celmult, într-o manieră etrem de limitată la #area #ea ntoarcere Ainală&

La ora actuală, )u nu ăd decât un singur păcat, pe care îl consider părintele tuturor celorlalte, 'ianume< mândria> Din mândrie se nasc toate celelalte păcate, precum egoismul, setea de putere, iubirea

9


6/45

de sine, inidia, aari%ia, în'elătoria, "o%ia, mânia, crima, lenea 'i înclina%ia către o ia%ă a plăcerilor, lacare se adaugă lăudăro'enia, des$râul, lipsa de castitate, blas$emia 'i, în s$âr'it, uitarea lui Dumnezeu,din care deriă toate $ărădelegile 'i nerespectarea nici uneia din legile de origine diină& Dacă e%ianaliza cu aten%ie toate aceste super-păcate, e%i constata că la originea lor stă mândria sau orgoliul& Deaceea, dacă cinea ar dori cu adeărat să elimine din ia%a sa toate aceste păcate, printr-o singurăloitură, el trebuie să $acă un singur lucru< să scape de mândrie& (ăcatele care nu sunt comise dinorgoliu nu sunt cu adeărat păcate în oc"ii #ei, pentru simplul moti că ele nu con%in însă'i temelia

păcatului&

De aceea, lăsa%i acest răsărit de soare să strălucească cu putere asupra propriei oastre $iin%e 'ieamina%i-ă cu aten%ie ia%a, în toate detaliile ei, pentru a descoperi unde se ascunde mândria& Dacăe%i găsi în pro$unzimile $iin%ei oastre cea care să semene cât de pu%in cu mândria, $ace%i toatee$orturile pentru a scăpa de ea, c"iar dacă la prima edere i se pare nesemni$icatiă 'i $iraă& n cazcontrar, ea a cre'te cu timpul, distrugând $iin%a oastră spirituală, atât de nobilă, la $el ca un parazitminuscul care a+unge să distrugă mai dereme sau mai târziu trunc"iul gros al unui copac& n orice$ormă s-ar a$la, mândria reprezintă pentru spirit 'i pentru su$let o atmos$eră otrăită, su$ocantă, enitădin iad 'i capabilă să distrugă în cel mai scurt timp ia%a&

De aceea, ă repet< mai presus de orice, $eri%i-ă de mândrie, dacă dori%i să apăre%i în $a%a #eaca ni'te $iin%e drepte, bucurându-ă de prezen%a #ea izibilă în #area Oi /pirituală care a urma> tâttimp cât în oi a mai rămâne c"iar 'i un singur atom de mândrie, )u nu oi eni la oi, pentru că nu a%i$ost dispu'i să renun%a%i la acest rău primordial, de'i a%i 'tiut de la bun început ce trebuia să $ace%i&/impla cunoa'tere a adeărului nu $ace pe nimeni mai bun decât cei ignoran%i, c"iar dacă merge uneori

până la trezirea iziunii interioare& *unoa'terea pro$undă a adeărului spiritual nu este de $olossu$letului decât dacă este dublată de o smerenie corespunzătoare&

deăr ă spun< nu aspira%i niciodată către slaa acestei lumi, indi$erent în ce manieră s-ar mani$esta aceasta, căci ea reprezintă o otraă pentru su$let 'i pentru spirit, iar mai dereme sau maitârziu, consecin%ele ei ne$aste or deeni eidente& (rii%i câte războaie, în care au murit milioane deoameni, au $ost duse de dragul onoarei& Dacă marii conducători ai na%iunilor s-ar lăsa g"ida%i de

smerenie, 'i nu de orgoliu, crede%i că s-ar mai putea isca asemenea con$licte cumplite între na%iuni ;ăasigur că un război între două na%iuni smerite este o imposibilitate absolută& Din păcate, na%iunile audeenit etrem de orgolioase, considerându-se mai bune decât celelalte, cu caracteristici rasialesuperioare, mai ec"i pe acest pământ decât altele, 'i deci cu drepturi mai mari, atitudine care a generatrăzboaie atât de deastatoare&

)ident, dacă un du'man lacom %i-ar inada na%iunea cu scopul de a o +e$ui, de'i semenii tăi suntoameni smeri%i 'i pa'nici, ai aea toate drepturile să lup%i împotria acestui du'man in$am, pedepsindu-lcu toată seeritatea& De alt$el, în acest caz, )u nsumi ă oi a+uta în calitatea #ea de Domnatotputernic& Ca%iunea inadatoare î'i a primi ast$el curând răsplata binemeritată, nemaiîndrăznindreodată să atace pământul ostru& ntr-o asemenea situa%ie a%i ac%iona corect, dar ai>, lucrurile sunt

departe de a se des$ă'ura în acest $el pe pământ& =ăzboaiele oastre sunt purtate din dorin%aconducătorilor o'tri de a $i mai presus decât ceilal%i, nu dintr-o dorin%ă legitimă de auto-apărare&

7, arogan%a na%iunilor a mers prea departe> burii iadului au a+uns de+a până la cerul suprem>(ământul însu'i #i s-a adresat, rugându-#ă să îl scap de progeniturile male$ice ale lui /atan> ?i iată, asosit timpul despre care s-a orbit, iar na%iunile au pornit război unele împotria celorlalte> Dacă #ăe%i întreba cum de a $ost posibil acest lucru, ă oi răspunde simplu< din mândrie> ?i ă mai spun< autrecut timpurile în care sabia putea ac%iona ca un arbitru între onoare 'i ru'ine, între irtute 'i iciu& *ăciea nu a $ost niciodată un instrument al smereniei, ci numai al importan%ei de sine, 'i de multe ori c"iar altiraniei&

Lucrurile trebuie să înceteze> (e iitor, smerenia a guerna na%iunile cu armele iubirii& )ident,

acest lucru nu se a întâmpla decât în cazul acelor na%iuni care or $i considerate demne să primeascăaceastă armă celestă& n ceea ce le prie'te pe cele nedemne, acestea î'i or primi răsplata binemeritată&

E


7/45

)u îi oi acorda întotdeauna ictoria celui mai bun 'i mai drept, dar ai lui dacă a cădea apoi încapcana arogan%ei>

De acum înainte, nici un om 'i nici o na%iune care or $i motia%i în ac%iunile lor de o scânteiecât de mică de mândrie nu or mai $i cru%a%i& Cici o ac%iune care are la bază o ambi%ie personală nu amai primi de acum înainte binecuântarea #ea& n sc"imb, toate ac%iunile realizate cu inima smerită, dedragul de a le $i util semenilor tăi, or $i plenar binecuântate de #ine, căci între oameni trebuie să se

nască o ordine nouă& *ei care nu i se or supune cu inima desc"isă, mergând în continuare pe ec"ilelor obiceiuri 'i tradi%ii, or a$la pe pielea lor, prin consecin%ele teribile pe care or $i neoi%i să lesuporte, dacă au ac%ionat con$orm ordinii #ele, sau împotria ei&

deăr ă spun< cei care K de dragul acestei lumi eterioare K or re$uza să $acă $apte spirituale bune, dăruindu-se în întregime lumii prin $aptele lor, or primi libertatea să ac%ioneze a'a cum doresc,dar când or eni la #ine 'i or depune mărturie cu $aptele lor bune Ilume'ti, )u le oi spune< du-teînapoi, la cel care te-a inspirat să depui această mărturie, căci Cumele #eu nu este scris în ea> i $ăcutcutare 'i cutare $apte de dragul acestei lumi eterioare, dar nu ai acceptat să mergi pe calea adeărateiumilin%e, singura care îmi este pe plac& *ând lumea %i-a spus< Pată, acest om este plin de onoare>M,ambi%ia ta s-a sim%it $latată& n mpără%ia #ea onoarea ta este considerată însă una minoră@ de aceea, 'i

slaa de care te ei bucura a $i pe măsură& Cu reau să spun prin aceste cuinte că trebuie să ac%iona%iîn lumea eterioară într-o manieră care să stârnească dispre%ul celor din +ur& )u nu cer nimănui a'a cea>/ingurul lucru pe care i-l cer )u este să $ace%i $apte cu adeărat bune, indi$erent de ce spune lumea 'i$ără să ă ru'ina%i de ele& /ingura oastră motia%ie ar trebui să $ie aceea că $aptele oastre sunt bune 'ică a'a doresc )u să ac%iona%i&

%i 'i uitat de+a că )u nsumi, *reatorul atotputernic 'i etern al tuturor cerurilor 'i lumilor, alîngerilor 'i al oamenilor deopotriă, am pă'it în lumea oastră $ără să port nici un alt e'mânt decât celal umilin%ei cele mai depline -am înă%at atunci pe oameni, prin cuinte clare 'i prin $aptele mele, cădacă doresc să deină *opiii #ei, trebuie să procedeze la $el ca #ine, adică să respingă această lumeeterioară cu toată măre%ia ei, să nu pă'ească pe cărările largi ale splendorii terestre, care suntîntotdeauna trecătoare, ci pe calea îngustă a smereniei, care conduce către ia%a eternă&

Cu -am înă%at )u că tot ceea ce pare măre% în $a%a acestei lumi eterioare apare ca $iind odiosîn $a%a #ea, că )u nu priesc decât la lucrurile mici, pe care lumea le dispre%uie'te, 'i respingîntotdeauna ceea ce se consideră a $i mare în această lume

;oi nu îmi e%i putea edea Aa%a până când nu e%i elimina din inima oastră c"iar 'i ultimulatom de mândrie& deăr ă spun< a'a stau lucrurile 'i a'a or rămâne de-a pururi> *"iar 'i cel mai mare

păcătos a $i tratat de #ine cu o compasiune mai mare decât acela care nu s-a lepădat, cu cea mai marecăin%ă posibilă, de mândria din inima sa> Dacă a%i aea la $el de multe păcate ca 'i $irele de iarbă 'i ca

boabele de nisip de pe $undul mării, dar nu a%i doedi nici cel mai mic semn de mândrie, păcateleoastre nu ar conta deloc în $a%a #ea> *ăci acolo unde nu eistă mândria, eistă iubirea 'i smerenia&ubirea 'i smerenia 'terg toate păcatele 'i toate gre'elile, indi$erent de numărul lor& Dacă eistă însămăcar un singur atom de mândrie în spatele păcatelor pe care le comit oamenii în timpul perioadei lor de testare pe calea mântuirii, acest atom a stimula toate păcatele, c"iar 'i pe cele mai mici& 7ricât deminuscul pare acest atom de orgoliu, lupta împotria lui a $i întotdeauna etrem de dureroasă&

Bn atom cât de mic de mândrie este su$icient pentru a-#i $ace imposibilă pătrunderea în inimaunei $iin%e umane, $ie ea cât de irtuoasă altminteri& 'a se eplică de ce atât de pu%ini oameni reu'escsă #ă adă, îndeosebi în această epocă modernă, 'i de ce nu reu'esc să #ă adresez personal ouă,numindu-ă *opiii #ei&

Doresc să ă mai transmit cea& De acum înainte, nu mai spune%i< ceastă casă, acest teren sauaceastă proprietate îmi apar%ine& )u sunt stăpân în casa mea 'i eu trebuie să îmi lucrez propriul teren3&*ât orgoliu se ascunde în spatele acestor cuinte> deăr ă spun< )u nu oi eni niciodată la cei caregândesc, orbesc 'i ac%ionează în acest $el, căci este eident că ei nu #ă consideră pe #ine Domnul 'i(roprietarul tuturor lucrurilor, ci î'i imaginează că ei sunt stăpâni peste lucrurile pe care le-au primit de

G


8/45

la #ine, pentru scurt timp& 7rgoliul care se ascunde în spatele acestei atitudini este imens, 'i el stă la baza tuturor războaielor, mari 'i mici& n mpără%ia #ea iitoare lucrurile or $i mult di$erite& Cu or mai eista atunci proprietari 'i mo'ieri, căci )u oi $i 6otul-în-6oate& ar cei mai mari în acea lume or $i cei în inima cărora îmi oi $ace săla' )u&

sculta%i însă ce ă spun< înainte de #area #ea ntoarcere pe pământ, buruienele 'i iarba uscatăor $i smulse printr-o +udecată etrem de seeră& Din doi oameni, unul a $i acceptat, dar celălalt a $i

respins& #ai mult de +umătate din umanitate a $i triată 'i respinsă> ;ă aertizez din nou, a nu 'tiu câtaoară, că în aceste timpuri nu trebuie să o coti%i nici la dreapta, nici la stânga> 7ricine dore'te săcunoască ictoria nu trebuie să se bazeze decât pe #ine ca să-i $iu g"id& Cu spune%i niciodată< cutare aredreptate, iar cutare gre'e'te, ci ruga%i-ă pentru to%i deopotriă, pentru du'mani la $el ca 'i pentru

prieteni& 7rice altă atitudine este un păcat în $a%a #ea, căci luând partea cuia, oi $ace%i doada unuimare orgoliu, dorind ca pre$eratul ostru să $ie ictorios, iar opozantul său să $ie zdrobit& 7are ceicărora le dori%i pieirea nu sunt 'i ei $ra%ii o'tri, la $el ca cei pe care dori%i să-i ede%i ictorio'i

*um ar putea să respecte această dorin%ă de răzbunare *uântul #eu Cu -am înă%at )u cătrebuie să ă ruga%i pentru cei care ă urăsc, să-i binecuânta%i pe cei care ă blestemă 'i să lerăspunde%i cu bine celor care ă $ac rău De aceea, lăsa%i-i pe cei care se luptă să se lupte singuri, iar oi

ruga%i-ă pentru ambele păr%i implicate în con$lict& Cu ă bucura%i niciodată de în$rângerea unora 'i e%ia+unge ast$el la $el ca îngerii #ei din ceruri, care î'i acoperă $e%ele, cutremurându-se, atunci când $ra%iilor de pe pământ se ucid unii pe al%ii&

deăr ă spun< răsăritul purpuriu care precede ntoarcerea #ea pe pământ a deeni încă 'imai purpuriu ca acum& bia la s$âr'itul distrugerii $inale le a deeni eident celor răma'i în ia%ă cănici una din păr%ile a$late în con$lict nu a câ'tigat cu adeărat, căci adeărata ictorie abia urmează să senască& cum lupta o dă orgoliul, dar când a intra în +oc umilin%a, nici un tiran nu a scăpa de sabia ei,'i nici un +udecător care a încercat să-'i impună autoritatea ărsând sângele unor prizonieri inocen%i nuse a putea opune +udecă%ii ei&

ceste cuinte sunt etrem de importante pentru mântuirea oastră iitoare 'i sunt rostite de

#ine, 6atăl ostru etern, care -am dăruit de+a atât de multe& =especta%i-le cu stricte%e 'i toate binecuântările se or reărsa asupra oastră, deopotriă cele temporare 'i cele eterne& Dacă nu e%i %ineînsă cont de ele, continuând cu ec"ile oastre obiceiuri, nu ă e%i putea bucura de ntoarcerea #ea, 'isingurii inoa%i e%i $i oi în'iă&

6ot ce am a$irmat în aceste pagini scrise de seritorul #eu credincios se a împlini până laultima irgulă& 5inecuânta%i or $i cei care or respecta aceste aertismente, căci oi eni )u nsumi încasele lor, din când în când, în calitate de oaspete>

*ei care nu or %ine însă seama de aceste aertismente 'i de altele, care or urma, or trăi singuriîn casele lor goale, părăsite 'i +alnice& *ăci atunci când oi eni, #ă oi duce direct în casele celor careîmi apar%in, binecuântându-i personal, pentru eternitate&

;ai celor în casa cărora nu oi pune piciorul, căci ei nu or cunoa'te #area Oi, ci or rămânede-a pururi scălda%i în razele purpurii 'i crepusculare ale răsăritului de dinainte> ceste cuinte -au $ostadresate de #ine, *el a cărui nouă enire pe pământ -a $ost anun%ată& Amin.

"ntoarcerea #n persoană a Domnului

(&xtras din mesa'ele primite de Jakob Lorber re)eritoare la nvă*ăturile +i )aptele lui ,isus ntimpul vie*ii -ale trăite pe pământ. Textul de )a*ă este preluat din area &van/helie a lui ,oan n 0are

Domnul se adresea1ă dis0ipolilor -ăi pe mar/inea a0estui subie0t%

1&

8


9/45

Le-am arătat atunci cum prin%ul ascuns al acestei lumi a $i neoit să $acă $a%ă +udecă%ii sale,urmat la scurt timp 'i de co"ortele sale de adep%i& Le-am arătat de asemenea s$âr'itul lumii 2 'i +udecatagenerală care a urma, similară cu cea din timpul lui Coe& Bimi%i, #-au întrebat când 'i cum se or

petrece toate aceste lucruri& ar )u le-am spus< Lucrurile se or petrece eact ca pe remea lui Coe&ubirea a dispărea complet& *redin%a ie într-o ia%ă trăită în puritate, cu $a%a către Dumnezeu, a'a cumle-a $ost reelată ea oamenilor de către mesagerii din ceruri, a $i înlocuită de supersti%ii moarte,întunecate 'i amăgitoare& *ei care or de%ine puterea se or $olosi de semenii lor ca de ni'te animale,omorându-i cu sânge rece, $ără nici cea mai mică mustrare de con'tiin%ă, dacă ace'tia nu se or supune$ără crâcnire oin%ei lor&

*onducătorii na%iunilor îi or oprima pe cei săraci cu tot $elul de poeri, persecutându-i 'iîncercând să le bloc"eze liberul arbitru prin toate mi+loacele de care or dispune& Din cauza lor,umanitatea a $i supusă unor tulburări cum nu a mai cunoscut reodată planeta pământ& Oilele se or scurta însă, din cauza *elor le'i, care se or a$la în rândul celor sărmani& Dacă nu s-ar întâmpla ast$el,c"iar *ei le'i ar putea pieri> (ână atunci însă or mai trece o mie de ani 'i încă aproape o mie> ;oitrimite atunci îngerii pe care îi ede%i acum aiciH, printre cei săraci, iar ace'tia or suna din trompetelelor, trezindu-i pe cei mor%i din punct de edere spiritual din mormintele întunericului lor Inop%ii lor spirituale& #ilioanele de spirite trezite se or încolona 'i or măr'ălui dintr-un capăt în celălalt al

pământului, spulberând în calea lor puterile acestei lumi, 'i nimeni nu li se a putea opune>După această trezire 'i această puri$icare a pământului, acesta a redeeni un paradis terestru, iar

)u îmi oi conduce de-a pururi *opiii pe calea cea bună& După încă o mie de ani, prin%ul întunericuluia $i eliberat din nou, de dragul mântuirii lui, timp de o perioadă scurtă, de 'apte ani 'i câtea luni& )l aaea ast$el posibilitatea $ie să reină la #ine, $ie să cadă pentru totdeauna& n cazul în care a pre$eracăderea, centrul interior al pământului a $i trans$ormat într-o înc"isoare eternă, dar partea eterioară arămâne la $el de paradisiacă&

n cazul în care prin%ul întunericului a alege însă mântuirea, pământul a deeni un cer, iar moartea trupului 'i a su$letului nu a mai eista> *um 'i când se or petrece toate aceste lucruri K Cicic"iar cel mai înalt înger din ceruri nu 'tie 'i nu a 'ti până când ele se or petrece& /ingurul care 'tie

este 6atăl>&&&&;a eni un timp în care ma+oritatea oamenilor nu or mai căuta decât plăcerile terestre& ;a urma

însă o mare +udecată, căreia întreaga umanitate a trebui să i se supună& 6o%i cei care aleargă cuinstrumentele de măsurat, spunându-le semenilor lor< ată, am măsurat acest pământ, am a'ezat bornelecare îl delimitează 'i îl declar acum proprietatea mea3, adăugând pentru cei care or îndrăzni să leconteste decizia< P(rietene, to%i oamenii sunt egali 'i au acelea'i drepturi, dar nu to%i au puterea de a luaîn posesie aceste drepturi& *ei care se or opune deciziei mele or $i condamna%i la moarte>M K ei bine,ace'ti oameni nu or mai eista> tunci când oi eni a doua oară pe pământ, pentru a le da pedeapsacuenită acestor PepicurieniM, dar 'i răsplata ie%ii celor care au su$erit atât de mult din cauza iubirii lor $a%ă de Dumnezeu 'i $a%ă de semenii lor, - pământul nu a mai $i împăr%it numai în bene$iciul câtora

ale'i& 7riunde se or a$la atunci oamenii, ei or aea dreptul să cultie pământul 'i să î'i satis$acă ast$elneoile& 'i or putea a+uta semenii, dar nu or aea dreptul să spună< Pată, aceasta este proprietateamea, iar eu sunt stăpân asupra ei>M

7amenii or în%elege atunci că )u sunt singurul /tăpân 'i Domn, iar ei nu sunt altcea decât$ra%i 'i surori& La $el ar trebui să se considere 'i acum, dar umanitatea se a$lă într-o stare intermediară deeolu%ie, în care c"iar 'i celor nepuri$ica%i încă de marele $oc al ie%ii li se permite să trăiască& (este

2 C& )d& n cazul de $a%ă, prin Qs$âr'itul lumii3 nu se în%elege distrugerea întregului pământ, ci doar a materialismului caredomne'te pe acesta, precum 'i a consecin%elor sale< egoismul 'i dorin%a de putere& mplicit, prin această epresie trebuieîn%eles un nou început, al unei lumi spirituale în care principala $ilozo$ie de ia%ă a $i una pozitiă, respectând întru totulcuintele 'i $aptele lui isus&H

n momentul respecti, îngerii Domnului erau prezen%i în $ormă izibilă, umană, ei ne$iind altcea decât spirite superioare per$ecte, materializate& Din rândul lor $ăceau parte< .abriel, =a$ael, Ouriel 'i al%ii Iezi oan 1


10/45

2000 de ani acest lucru a înceta însă& După marea trans$ormare a umanită%ii, spiritualitatea a prealadin nou pe pământ, 'i nimeni nu a mai aea dreptul să spună că Pcutare lucru este al meuM, iar Pcutare altăuM& Din perspectia lui Dumnezeu, întregul pământ le apar%ine în mod egal oamenilor, a'a cum s-aîntâmplat la începutul crea%iei& n acele remuri, în%elep%ii erau cei care împăr%eau pământul, în $unc%iede neoile oamenilor, înă%ându-i apoi cum să îl cultie& =oadele pământului erau împăr%ite tot de ceiîn%elep%i, iar surplusul era stocat în depozite special create în acest scop, pentru ca nici un membru alcomunită%ii să nu su$ere reodată de $oameR

Aocul care a preceda întoarcerea #ea pe pământ a $i numit< marea ciumă uniersală,mani$estându-se printr-o su$erin%ă cum nu a mai eistat reodată pe pământ& *redin%a a înceta să maieiste, iubirea oamenilor se a răci, iar cei săraci se or lamenta 'i or muri de $oame& *ei puternici,conducătorii 'i regii acestei lumi, nu or sări însă în a+utorul celor care or plânge, căci mare a $iarogan%a 'i împietrirea inimilor lor& Ca%iunile se or ridica atunci unele împotria celorlalte 'i se or lupta între ele cu arme de $oc& Din cauza războaielor, conducătorii or acumula datorii 'i î'i or c"inui'i mai tare supu'ii prin taele 'i impozitele ecesie pe care le or impune& ;ia%a a deeni ast$el $oartescumpă, $oametea a preala pe pământ, 'i multe $iin%e umane, animale 'i c"iar plante or pieri dincauza bolilor, epidemiilor 'i mizeriei& n plus, or eni mari $urtuni, pe mare 'i pe uscat, iar pământul sea cutremura de multe ori& #area a inunda %ărmurile, iar teama oamenilor a atinge cote maime> ;oi

permite acestor lucruri să se petreacă cu scopul de a-i îndepărta pe oameni de mândria, egoismul 'iindolen%a lor& A0easta este prima puri)i0are prin )o0 a umanită*ii care a preceda ntoarcerea #ea pe

pământ&

/imultan, $ocul natural a +uca 'i el un rol important< el a conduce naele oamenilor pe mări cuiteza ântului& Aolosindu-se de intelectul lor ascu%it, oamenii or inenta ma'ini din o%el 'i or construidrumuri pe care acestea să meargă& )i or renun%a la animalele de trac%iune 'i or călători pe pământ cuiteza unei săge%i în zbor& ;or înă%a să controleze puterea $ulgerului In&n& electricitatea, punând-o înslu+ba oin%ei lor dintr-un capăt la celălalt al pământului& tunci când puternicii regi ai acestui pământor prooca războaie unii împotria celorlal%i, din orgoliu 'i lăcomie, principalul $actor care a decideictoria a $i acest $oc, care a pune în mi'care cu iu%eala $ulgerului s$ere grele de $ier care or prooca

eplozii deastatoare oriunde or cădea, distrugând ora'e, clădiri 'i oameni, deopotriă& ceste armeor deeni din ce în ce mai ingenioase, a+ungându-se la un moment dat în situa%ia în care nici o na%iunenu a mai îndrăzni să pornească război împotria alteia, pentru a nu se ani"ila reciproc& Dându-'i seamacă armele lor ar putea distruge întreaga umanitate, $ără ca cinea să mai bene$icieze de pe urma lor,conducătorii na%iunilor or începe să trăiască în pace 'i prietenie& Dacă, totu'i, se or mai găsi unii care,în arogan%a lor dementă, ar dori să prooace un război împotria ecinilor lor, ma+oritatea celorlal%i seor uni în consilii 'i îi or pedepsi& 6reptat, pacea a reeni ast$el printre na%iuni 'i a a+unge sădomnească pe întregul pământ& Cu or mai eista războaie decât între popoarele primitie, dar nicic"iar în cazul lor nu or mai dura multă reme& =egii 'i conducătorii credincio'i #ie or a+unge săguerneze lumea, iar lumina #ea se a reărsa asupra întregului pământ prin intermediul lor, aducândcu sine o epocă de pace 'i prietenie& A0easta va )i 0ea de2a doua puri)i0are prin )o0 a umanită*ii3

Cea de2a treia puri)i0are prin )o0 a consta în trezirea Ide către #ine, încă cu câtea secoleînainte ca aceste eenimente să se producă, a unor pro$e%i 'i clarăzători : care le or preda na%iunilor adeărul în numele #eu&

)i îi or elibera ast$el pe oameni de amăgirile, iluziile 'i minciunile răspândite de $al'ii pro$e%i 'i preo%i, care or paa ast$el calea către căderea lor, 'i culmea>, în numele #eu& ce'ti $al'i pro$e%i 'i preo%i or apărea în scurt timp, ba, pe ici-colo, au apărut de+a c"iar acum, în timpul enirii #ele peacest pământ& )i or lucra prin semne 'i miracole $alse, la $el ca 'i preo%ii păgâni, seducând mul%ioameni naii 'i câ'tigând ast$el multe comori 'i aeri pământe'ti, precum 'i multă putere& Luminaorbitoare a celui de-al treilea $oc îi a orbi însă, iar ei or pierde tot ce au acumulat& La rândul lor, regii'i prin%ii care îi or a+uta î'i or pierde puterea 'i tronurile, căci )u îmi oi trimite propriii regi 'i

comandan%i pentru a-i îninge& n acest $el, noaptea iadului a $i alungată 'i mesagerii ei printre oameni: =e$erire la 5oe"me, /4edenborg, etc&, apoi la Lorber 'i #aFer"o$er, dar, indirect, 'i la lumina 'tiin%ei&

10


11/45

or $i distru'i& Cel de2al treilea )o0 puri)i0ator enit din ceruri înseamnă îningerea minciunii în lupta eicu lumina adeărului, la $el cum noaptea naturală dispare la primele raze ale soarelui care răsare,retrăgându-se în pe'teri 'i în pro$unzimile întunecate ale pământului& ?i nici unul din cei care or descoperi lumina nu a mai tân+i reodată după noapte&

ar acum ă oi orbi de 0el de2al patrulea )o0 prin care pământul, umanitatea 'i întreagacrea%ie or $i puri$icate în momentul ntoarcerii #ele pe pământ& cest $oc a consta din tot $elul de

cataclisme naturale, care or loi mai ales marile 'i magni$icele ora'e construite de oameni pe pământ&n ele, orgoliul oamenilor a a+unge la apogeu, la $el ca 'i corup%ia, lipsa iubirii, +usti%ia $alsă, puterea,autoritatea, indolen%a, dublate însă de o sărăcie etremă 'i de tot $elul de su$erin%e generate deslăbiciunile celor puternici 'i de ânarea continuă a plăcerilor terestre& n acele remuri, oamenii or crea ma'ini ingenioase, construite din $ier, care or $olosi $or%a $ocului 'i a apei pentru a înlocui muncaomului& )le or $olosi puterea cărbunelui natural pentru a aprinde $ocul, iar oamenii or săpa galeriiadânci în măruntaiele pământului pentru a scoate acest combustibil&

*ând actiită%ile industriale generate de această putere a $ocului or a+unge la apogeu, atmos$era pământului a $i saturată cu otrăuri 'i combustibili, iar când ace'tia se or aprinde, incendiile izbucniteor distruge ora'e întregi, reducându-le la cenu'ă& ceastă puri$icare a $i $oarte e$icientă> *eea ce nu

a reu'i să $acă acest $oc or completa marile $urtuni care or izbucni& Desigur, această puri$icare nu aaea loc decât acolo unde este absolut necesară, căci nimic nu poate $i distrus în crea%ia #ea $ără a $iabsolut necesar& n acest $el, atmos$era pământului a $i eliberată de aporii toici 'i de spiritelemale$ice care trăiesc în ei, lucru care a aea o imensă in$luen%ă bene$ică asupra celorlalte creaturi careor trăi pe pământ& /tarea de sănătate $izică a umanită%ii se a îmbunătă%i dramatic, ma+oritatea bolilor or dispărea, iar oamenii or putea din nou să se bucure de o bătrâne%e lini'tită 'i senină&

*ând oamenii, ast$el puri$ica%i, se or scălda în lumina #ea, respectând în permanen%ă (oruncileubirii, întreaga proprietate a pământului a $i distribuită în mod ec"itabil, ast$el încât to%i să se poatăîmpărtă'i în mod egal din ea 'i nimeni să nu mai su$ere reodată de $oame& Liderii comunită%ilor îmi or în%elege per$ect ;oin%a Diină 'i or eg"ea ca în %inuturile lor să nu mai eiste oameni neoia'i& )unsumi îi oi izita din când în când pe oameni, întărindu-i 'i alinându-i, ori de câte ori oi descoperi în

ei o iubire sinceră 'i pro$undă $a%ă de #ine& Desigur, această pro$e%ie nu se a îndeplini decât într-uniitor destul de îndepărtat, dar este cert $aptul că a $i împlinită, căci totul a trece, c"iar 'i acest pământ'i întregul uniers or dispărea cânda, dar cuintele 'i promisiunile #ele nu or dispărea niciodatăînainte de a $i împlinite până la ultima>

n acea epocă îndepărtată or eista numeroase pământuri, %ări 'i na%iuni noi, care la ora actualănu eistă sau nu au un nume& Bn lucru este însă sigur< )u nu oi reeni decât în mi+locul acelor oamenicare or cultia credin%a cea mai ie 'i o iubire deplină $a%ă de Dumnezeu 'i de semenii lor& ar atuncicând oi eni, nu oi eni singur, ci îi oi aduce cu #ine pe to%i ai #ei, pe to%i cei care au $ost împreunăcu #ine în ceruri& ce'tia or coborî în număr mare alături de #ine 'i îi or întări pe $ra%ii lor a$la%iîncă în trup de carne pe pământ& /e a produce ast$el o mare comuniune între spiritele binecuântate ale

cerului 'i oamenii care trăiesc pe acest pământ, lucru care a părea un adeărat miracol pentru oameniiacelor timpuri& %i a$lat ast$el tot ce trebuia să 'ti%i& c%iona%i în consecin%ă, 'i e%i dobândi ast$el ;ia%a)ternă, iar )u ă oi trezi din nou în Oiua #arii Judecă%i>&&&

Cu ă pot spune anul, ziua 'i ora ntoarcerii #ele pe pământ, căci totul depinde de liberularbitru al umanită%ii& De aceea, nici un înger din ceruri nu cunoa'te acest ceas, ci numai 6atăl, care îl areela la momentul potriit celor ale'i de )l& De alt$el, cunoa'terea izionară nu sere'te neapăratmântuirii su$letului& )a nu le sere'te cu adeărat decât celor născu%i a doua oară, întru spirit& *ât despreceilal%i, care se numără cu milioanele, ea nu ar $ace decât să îi arunce într-un "aos 'i mai mare> Deaceea, este mai bine ca umanitatea să nu 'tie tot ce a urma& deăr ă spun< a eni o reme cânddescenden%ii o'tri or întreba, la $el ca 'i oi acum, când se a întoarce Aiul 7mului& )i or dori să îl

adă, dar dorin%a nu li se a îndeplini& #ul%i se or ridica în acele remuri 'i le or spune oamenilor<

11


12/45

Psculta%i, aceasta este ziua în care se a întoarce )l>M Cimeni nu ar trebui însă să-i urmeze, căci ziuantoarcerii #ele a $i la $el ca un $ulger, luminând cerul de la est la est 'i tot ce se a$lă sub el&

nainte însă ca acest lucru să deină posibil, Aiul 7mului a trebui să su$ere intens& )l a $irespins de actuala genera%ie, îndeosebi de erei 'i de $arisei& n iitor a continua să $ie respins de mul%ioameni, care or $i numi%i, pe bună dreptate, Pnoii erei 'i noii $ariseiM& ar atunci când Aiul 7mului sea întoarce, situa%ia pe pământ a $i similară celei din timpul lui Coe& n acea reme, oamenii se

bucurau de mâncare 'i de băutură, se căsătoreau 'i $ăceau copii, dar totul a durat numai până când Coe'i-a construit arca 'i când apele au inadat pământul, înecând totul în cale& La $el s-au petrecut lucrurile'i în remea lui Lot& 7amenii care trăiau în /odoma mâncau 'i beau lini'ti%i, î'i cultiau pământurile 'iî'i edeau de treabă, dar când Lot a părăsit ora'ul, din cer a coborât un $oc mare, care i-a ucis pe to%i&

La $el se or petrece lucrurile 'i în remea când Aiul 7mului se a reela din nou& *el care a $isurprins pe acoperi'ul casei, gândindu-se la posesiunile sale, nu trebuie să mai coboare pentru a le lua în

primire& ată cum trebuie în%eleasă această meta$oră< cel care are o în%elegere autentică, superioară,trebuie să rămână la nielul ei 'i să nu coboare sub ea, de teamă că a pierde anumite aanta+e lume'tidin cauza ei> *ăci cele $izice or $i distruse& ?i iată o altă meta$oră< cel care a $i surprins pe câmp Ipecâmpul libertă%ii de cunoa'tere nu trebuie să se întoarcă la cele lăsate în spate Idoctrinele 'i dogmele

$alse din trecut, ci trebuie să-'i amintească de so%ia lui Lot 'i să $acă toate e$orturile pentru a progresacătre adeăr&

?i ă mai spun un lucru< în acele remuri, c"iar dacă doi oameni or $i surprin'i $ăcând acela'ilucru, unul dintre ei a $i acceptat Ilucrătorul corect, iar celălalt Icare ac%ionează incorect 'i egoist a$i părăsit& 6o%i cei care or încerca să-'i păstreze su$letul de dragul lumii eterioare 'i-l or pierde& nsc"imb, cei care or urmări să scape de su$letul lor din cauza lumii eterioare 'i-l or păstra iu 'i îl or a+uta ast$el să aanseze către ;ia%a )ternă&

?i încă cea< în marea noapte a su$letului, dacă doi oameni or $i surprin'i în acela'i pat, unul a$i acceptat, iar celălalt părăsit& ată cum trebuie în%eleasă această meta$oră< la prima edere Idin

perspectia eterioară, cei doi împărtă'esc aceea'i credin%ă& Bnul dintre ei a $i însă acti, iar credin%a

sa a $i ie, moti pentru care a $i acceptat în mpără%ia lui Dumnezeu, a Luminii 'i a ;ie%ii, în timp cecelălalt nu a practica decât ritualurile eterioare ale cultului său, care nu au nici o aloare interioară pentru su$let 'i pentru spirit& *redin%a sa a $i moartă 'i nu îl a îndemna să $acă $apte de iubire pentrusemenii săi, moti pentru care nu a $i acceptat în mpără%ia iluminată a lui Dumnezeu& Dacă doioameni or $i surprin'i lucrând acela'i câmp, dar unul îl a lucra $ără egoism, din pură iubire $a%ă deDumnezeu 'i $a%ă de semenii săi, în timp ce celălalt a lucra câmpul numai pentru a-'i satis$aceinteresele, $ără nici o credin%ă interioară, la $el ca $ariseii, nu trebuie să ă mire $aptul că primul a $iacceptat în mpără%ia lui Dumnezeu, iar cel de-al doilea nu& 'a se or petrece lucrurile atunci când Aiul7mului se a întoarce pe pământ> Dacă, în urma acestei ntoarceri, /piritul #eu a pătrunde mai adâncîn oi, gradul ostru de iluminare a spori 'i e%i în%elege mai bine ce ă spun acum& La ora actuală, nuam cum să ă eplic cu mai multă claritate aceste a$irma%ii&

Dacă dori%i să 'ti%i mai multe despre momentul 'i locul în care se or întâmpla toate acestelucruri, lua%i aminte la ce ă spun acum< oriunde eistă un cadaru se adună ulturii> Dacă e%i prii cuaten%ie $ariseismul indolent 'i lipsit de credin%ă, e%i constata că ae%i de-a $ace cu un cadaru& )u 'i to%icei care cred în #ine, erei 'i păgâni deopotriă, simbolizăm ulturii care se adună pentru a consumacadarul& (riind lucrurile dintr-o altă perspectiă, noaptea su$letului 'i păcatul care deriă din eareprezintă un cadaru în +urul căruia se adună lumina ie%ii, distrugându-l pe măsură ce lumina zileialungă noaptea cu amăgirile 'i iluziile ei& 6oate aceste lucruri se petrec c"iar acum, sub oc"ii no'tri9, cuiudaismul indolent 'i lipsit de credin%ă, care s-a trans$ormat într-un cadaru 'i care a $i consumatcomplet în circa 90 de ani de acum înainte& La $el se or petrece lucrurile 'i în timpurile care or urmacu biserica 'i cu înă%ătura cre'tină& ceasta a deeni un cadaru c"iar mai descompus decât este

iudaismul astăzi, moti pentru care a $i atacată din toate păr%ile de ulturii liberi ai luminii 'i ie%ii,9 )ste orba de perioada în care a trăit isus&

12


13/45

care îl or consuma prin $ocul iubirii 'i prin lumina adeărului& 6oate aceste lucruri se or petrece pestemai pu%in de 2000 de ani de la prima #ea enire pe acest pământ, a'a cum -am repetat de+a în maimulte rânduri&

De'i sunt încă în trup, pă'ind printre oi 'i înă%ându-ă, s-au găsit de+a unii care au început să predice în numele #eu, urmărind bene$icii materiale personale 'i amestecând înă%ătura #ea cusemin%ele lor impure, din care or ie'i în curând nenumărate buruiene care se or amesteca cu grâul cel

bun& Cu-i de mirare că în acele remuri din urmă numărul $al'ilor pro$e%i 'i înă%ători care or predicaîn numele #eu3 a cre'te alarmant& )i le or spune oamenilor prin cuinte coningătoare< Pată, aicieste *"ristosM> Dacă e%i auzi aceste cuinte Ila $el, descenden%ii o'tri de mai târziu, să nu le crede%i>*ăci lucrările acestor $al'i pro$e%i pot $i recunoscute cu u'urin%ă, la $el cum pot $i recunoscu%i pomiidupă $ructele lor& Bn pom bun produce $ructe bune, dar strugurii nu pot cre'te în mărăcini, iar o

buruiană nu a produce niciodată smoc"ine&

;-am eplicat de+a în ce constă mpără%ia lui Dumnezeu 'i cum se dezoltă ea în interiorulomului& De aceea, ă a $i u'or să în%elege%i că orice om care a striga în gura mare< P(rii%i> colo este*"ristosM, nu poate $i crezut& 'a cum spiritul se a$lă în interiorul omului 'i al ie%ii, din el născându-segândirea, sentimentele, cunoa'terea 'i oin%a, la $el, mpără%ia lui Dumnezeu, adeărata împără%ie a

ie%ii spiritului nu poate $i găsită decât în interiorul omului, 'i nicidecum în a$ara lui& Cici un om care aîn%elege plenar acest lucru, eperimentându-l direct, nu a mai putea $i amăgit reodată de $al'ii pro$e%i&n sc"imb, cei care oscilează tot timpul, la $el ca o giruetă în bătaia ântului, nu or putea găsi niciodatăcerul păcii 'i lumina adeărului> De aceea, oi 'i to%i cei ca oi e%i $i precum ni'te stânci ale ie%ii, carenu or putea $i clintite din loc de marile $urtuni sau de alurile trecătoare&

(rin #ine, mpără%ia lui Dumnezeu a enit la oi 'i se a$lă acum în mi+locul ostru, dar acestlucru nu este su$icient pentru a păstra de-a pururi ia%a eternă a su$letului& De'i, prin prezen%a #ea,mpără%ia lui Dumnezeu se a$lă în mi+locul ostru, ea nu a pătruns încă adânc în $iin%a oastră lăuntrică&cest lucru nu a deeni posibil decât atunci când, lăsând la o parte orice interes $a%ă de lumeaeterioară, e%i asimila în totalitate înă%ăturile #ele prin oin%a oastră, punându-le în practică 'ideenind una cu ele& *ând se a petrece acest lucru, nu e%i mai spune< P*"ristos a enit printre noi 'i

locuie'te în mi+locul nostru, 'i odată cu )l mpără%ia lui DumnezeuM, ci e%i spune< P*"ristos trăie'te înmine>M bia atunci e%i în%elege plenar că mpără%ia lui Dumnezeu nu ine cu surle 'i trâmbi%e,reărsându-se asupra omului de undea din eterior, ci se dezoltă în interiorul lui, atrăgând su$letul săucătre ia%a eternă&

=eenind la cuintele #ele re$eritoare la credin%a umanită%ii în acele timpuri îndepărtate, cândAiul 7mului se a întoarce pe pământ, ă pot spune că )l a găsi o credin%ă c"iar mai mică decât cea deastăzi& *ăci în acele remuri oamenii or $ace mari progrese în domeniul 'tiin%elor 'i artelor, studiind 'i$ăcând calcule complicate la umbra arborelui cunoa'terii& )i or descoperi $or%e ale pământului care laora actuală nu sunt cunoscute 'i or realiza mari miracole cu a+utorul lor, moti pentru care or a+ungesă spună< Pată, acesta este Dumnezeu 'i altul nu eistă>M (ractic, acelor oameni le a lipsi complet

credin%a, iar atunci când #ă oi întoarce pe pământ, nu oi găsi pe nimeni pregătit printre ei&Bn alt mare număr de oameni din acele timpuri or trăi într-o supersti%ie mai cumplită 'i mai

întunecată decât to%i păgânii din zilele noastre la un loc& ce'tia or aea mae'tri, reprezentan%i 'i protectori printre mai-marii acelei lumi& )i or $i pu'i însă la grea încercare tocmai de către copiii lumiieterioare, care or deprinde tot mai multe din secretele 'tiin%elor 'i artelor, spulberând ast$elsupersti%iile obscure& .ra%ie cunoa'terii, ace'ti oameni or în%elege în s$âr'it că au $ost %inu%i în sclaiaignoran%ei numai pentru a-i slu+i pe cei puternici, lipsi%i în realitate de orice credin%ă& *ând a enitimpul să #ă întorc, nu oi găsi nici printre ace'tia pe cinea pregătit> *ând cei orbi or începe să adălumina cu a+utorul 'tiin%ei, ei or deeni adep%ii celor care i-au eliberat de seritutea dură în slu+ba celor

puternici& *e crede%i că #i-ar spune ei dacă a' apărea din nou în mi+locul lor 'i le-a' striga< Pduna%i-ă,

na%iuni ale pământului> m enit din nou la oi 'i ă oi arăta iară'i calea cea dreaptă care conducecătre trezirea ;ie%ii )terne a su$letelor oastreM )i #i-ar spune< P(rietene> 7ricine ai $i, să terminăm

1H


14/45

odată cu această doctrină străec"e 'i stupidă, din cauza căreia mult sânge neinoat a $ost ărsat pe pământ& Coi am descoperit astăzi 'tiin%a 'i artele, care ne a+ută să trăim în pace 'i lini'te& (re$erăm de omie de ori o eisten%ă temporală trăită în pace unui paradis binecuântat care nu poate $i cucerit decât

printr-o su$erin%ă continuă pe acest pământ 'i a cărui eisten%ă este, oricum, îndoielnică>M

;oi spune%i< PDoamne, nu lăsa $al'ii pro$e%i să se ridice în numele 6ău> Dar dacă asta este oia6a, înseamnă că nu 6e deran+ează că la a doua 6a enire pe pământ nu ei găsi nici un pic de credin%ă

printre oameni>M ată care este răspunsul #eu< ra%iunea umană este aproape oarbă 'i nu poate edea maideparte de lungul nasului& De aceea, este greu să o contrazici& Dar Dumnezeu, *reatorul 'i (ăstrătoruletern al crea%iei, gânde'te di$erit, iar planul /ău nu corespunde cu cel al ra%iunii umane& De aceea, )l 'tiemai bine de ce permite acestor lucruri să se întâmple& bia la s$âr'it or dispărea complet supersti%iilede pe acest pământ, spulberate de armele 'tiin%ei 'i artelor, ast$el încât oamenii nu or mai putea $iamăgi%i 'i or putea să-'i $olosească plenar liberul arbitru& n mod paradoal, rezultatul a $i o lipsătotală de credin%ă, dar care nu a dura decât o perioadă scurtă de timp& n acele timpuri, oi binecuântastrăec"iul copac al cunoa'terii, iar arborele ie%ii dinlăuntrul omului î'i a recăpăta igoarea

primordială& Cu a mai eista atunci decât un singur păstor 'i o singură turmă> n acele remuri nu oimai găsi pe pământ o credin%ă comparabilă cu cea care eistă la ora actuală printre oi, dar oi găsi însc"imb o credin%ă de un tip di$erit> )ste imposibil acum să ă imagina%i în ce a consta acel tip de

credin%ă> 'a se or petrece lucrurile&nă%ăturile pe care i le dau acum reprezintă *uântul lui Dumnezeu 'i a'a or rămâne de-a

pururi& De aceea, oamenii din acele remuri iitoare or primi acelea'i înă%ături ca 'i cele primite deoi acum de la #ine& Di$eren%a a consta în $aptul că ele nu le or mai $i reelate sub $ormă de

parabole, ci plenar, con$orm semni$ica%iei lor reale, cere'ti 'i spirituale& cela a $i noul erusalim carea coborî din ceruri pe pământ& Cumai în lumina lui or putea în%elege oamenii în ce măsură au $ostamăgi%i predecesorii lor de $al'ii pro$e%i, la $el cum ereii de astăzi sunt amăgi%i de $arisei> n acest $el,ei nu #ă or mai îninoă%i pe #ine 'i înă%ăturile #ele de su$erin%a care eistă pe pământ, ci doar peacei $al'i pro$e%i 'i înă%ători, pro$und egoi'ti 'i tiranici, pe care îi or recunoa'te în s$âr'it ca atare&*ând lumina noului erusalim a străluci asupra întregului pământ, mincino'ii or $i complet demasca%i

'i î'i or primi răsplata pe ac%iunile lor& ?i cu cât se considerau mai presus de semenii lor, cu atât mai +osor cădea ei>

#ai am multe lucruri să ă dezălui, dar nu sunte%i încă pregăti%i să le a$la%i& *ând spirituladeărului născut din #ine a coborî asupra oastră, ă oi dezălui toate lucrurile 'i e%i cunoa'teast$el lumina noului erusalim& )ste greu însă de spus în ce măsură e%i putea transmite această luminădiscipolilor o'tri& ;oi nu ă pute%i imagina deocamdată cât de departe a a+unge 'tiin%a iitorului 'i înce măsură a reu'i ea să spulbere supersti%iile oamenilor& La ora actuală nu se poate orbi de o 'tiin%ă

pură, bazată pe principiile adeărului 'i pe calculele deriate din acestea& ;oi nu ae%i nici o idee în ceeace prie'te realizările $abuloase pe care le a putea construi omul cu a+utorul acestei 'tiin%e& (ână lareelarea ei, oamenii de 'tiin%ă or de%ine o cunoa'tere par%ială, care îi a arunca, pe ei 'i pe adep%ii lor,în cea mai oarbă supersti%ie&

Cici un adeăr celest nu poate aea la bază $ructul stricat născut din copacul nebinecuântat alcunoa'terii& ceste $ructe nu sunt comestibile pentru oameni, ci numai pentru dragonii din iad& n'i'i$al'ii pro$e%i î'i or baza doctrinele lor mincinoase 'i miracolele lor amăgitoare pe aceste $ructe stricate,atrăgând în capcana amăgirii lor mai mult de trei s$erturi din umanitate> )i or $ace e$ortul să combineînă%ătura #ea pură cu rezultatele lor 'tiin%i$ice Icu concluziile gre'ite deriate din cunoa'terea lor

par%ială, conin'i că le or $ace ast$el mai accesibile umanită%ii& n acest $el, ei nu or $ace însă decât săcontamineze 'i mai puternic înă%ăturile #ele, iar 'tiin%ele 'i artele bazate pe supersti%ii se or scu$undaîntr-un întuneric 'i mai puternic decât au $ăcut-o reodată, de la începuturile umanită%ii 'i până astăzi& n$inal, pentru o scurtă perioadă de timp, ele or deeni apana+ul $al'ilor pro$e%i, care se or $olosi de ele

pentru a-i sub+uga 'i mai puternic pe oamenii pe care i-au %inut până atunci în ignoran%ă&

1:


15/45

Cu or aea însă prea mult timp la dispozi%ie, căci la momentul potriit, oi trezi )u nsumiadeăra%ii oameni de 'tiin%ă, care or proclama principiile 'tiin%ei 'i artelor pure, strigând de peacoperi'urile caselor cum 'i-au realizat miracolele slu+itorii lui 5alaal> ceste 'tiin%e 'i arte pure or

preesti enirea #ea, spulberând în calea lor ec"ile supersti%ii& După ce ele or cură%a terenul,ntoarcerea #ea pe pământ a deeni u'oară 'i rapidă, căci nă%ăturile #ele, care eprimă cunoa'terea

pură a principiilor ie%ii, se or suprapune per$ect peste 'tiin%a pură a oamenilor, dăruindu-le acestoralumina desăâr'ită a ie%ii& 7 lumină pură nu poate contamina niciodată o altă lumină pură>

(uri$icarea 'tiin%elor 'i artelor deriate din ele nu a deeni însă posibilă decât prin propoăduirea înă%ăturilor #ele 'i prin distrugerea numero'ilor idoli, împreună cu preo%ii 'i cutemplele lor& Cumai după ce )ang"elia #ea a $i predicată întregii umanită%i, c"iar dacă la acest lucruor contribui 'i mul%i pro$e%i $al'i, or putea $i puri$icate 'tiin%ele 'i artele& La rândul lor, acestea or deeni apoi o rază de lumină care a ilumina pământul de sus în +os Isau, alt$el spus, perspectiaspirituală a ilumina perspectia naturală&

Cimeni nu poate în%elege adeărurile transcendente pro$unde în semni$ica%ia lor plenară pânăcând nu realizează pe ce sol pă'e'te în calitatea sa de om natural& De aceea, -am eplicat )u nsumimulte din $enomenele naturii& ;-am arătat luna, soarele, planetele 'i întregul cer înstelat& ;-am repetat

de multe ori că omul nu îl poate iubi cu adeărat pe Dumnezeu până când nu a+unge să îl recunoască înopera /a& Dar principalul criteriu rămâne acela al aspira%iei continue către rena'terea plenară a spirituluiîn interiorul su$letului& Cumai în acest $el poate accede omul la întregul adeăr 'i la în%elepciune& Cumaiîn acest $el poate dobândi el lumina care să-l proiecteze din planul terestru în cerul pur al spiritului, 'ideci ia%a eternă& ceastă realizare înseamnă in$init mai mult decât tot ce îi pot o$eri 'tiin%ele naturii> *e

bene$icii îi poate o$eri omului recunoa'terea detaliată a $enomenelor naturii, de la cel mai mare la celmai mic dintre ele, dacă el se a$lă la $el de departe de rena'terea spiritului său cum este cerul de

pământ *um i-ar putea o$eri toate 'tiin%ele la un loc accesul la ia%a eternă

/trăec"ea 'tiin%ă a coresponden%elor interioare nu le este accesibilă decât celor care nu s-auclintit niciodată în credin%a lor în Dumnezeu cel unic, care L-au iubit întotdeauna mai presus de orice,ca pe un adeărat (ărinte ceresc, 'i care 'i-au iubit semenii la $el de mult ca pe ei în'i'i& ceastă 'tiin%ă

reprezintă limba+ul interior al su$letului 'i al spiritului care locuie'te în acesta& *ei care au uitat limba+ulnu mai pot desci$ra semnele sale, pe care le consideră ni'te simple prostii sau coinciden%e, din cauzaluminii palide în care trăie'te su$letul lor& 6rebuie să 'ti%i că spiritul 'i su$letul au neoie de alte condi%iide ia%ă $a%ă de corpul $izic& n mod similar, ăzul, auzul, sim%irea, gândirea, orbirea 'i scrisul spiritualsunt complet di$erite de ec"ialentele lor din lumea naturală& De aceea, ac%iunile 'i cuintele uneientită%i spirituale nu pot $i în%elese de omul natural decât prin intermediul 'tiin%ei coresponden%elor& Din

păcate, umanitatea a uitat această 'tiin%ă, 'i asta din cauza propriilor sale gre'eli& De aceea, ea nu mai poate comunica cu spiritele pământului 'i ale cerului, 'i nu mai recunoa'te semnele spirituale& 7ameniicitesc literele 'i aud sunetele, dar nu mai pătrund con%inutul cuintelor, moti pentru care nu reu'esc săse trezească la ia%ă& 6rezirea nu poate $i ob%inută decât prin pătrunderea sensului interior al cuintelor&

Dacă a%i în%eles mesa+ul meu, aspira%i din toate puterile oastre către rena'terea spiritului, pentruca mpără%ia lui Dumnezeu să deină ie 'i plenar actiă în interiorul ostru& Cumai în acest $el ă a $ireelată din nou 'tiin%a coresponden%elor între materie 'i spirit& Aără a+utorul acestei 'tiin%e nu e%i puteaîn%elege niciodată pe deplin mesa+ul lui #oise 'i al pro$e%ilor, ci ă e%i scu$unda în necredin%ă, îndoială'i păcat&

;-am eplicat ast$el cât am putut de clar în ce a consta întoarcerea #ea printre oamenii de peacest pământ&

La cea de-a doua enire a #ea pe pământ, nu #ă oi mai na'te ca un copil dintr-un trup de$emeie, căci trupul #eu a rămâne de-a pururi trans$igurat& )u sunt /piritul etern 'i nu oi mai aeaniciodată neoie de un corp la $el ca cel pe care l-am îmbrăcat atunci când m-am întrupat pe pământ&

#ai întâi, oi eni într-o $ormă inizibilă, îmbrăcat în Pnorii ceruluiM& lt$el spus, la început #ă oiapropia de umanitate prin intermediul clarăzătorilor, al în%elep%ilor 'i al noilor pro$e%i& n acele remuri

19


16/45

iitoare, $etele or $ace 'i ele pro$e%ii, iar tinerii or aea ise premonitorii care or anun%a ntoarcerea#ea& #ul%i oameni îi or asculta 'i o or apuca pe calea cea dreaptă, dar ma+oritatea îi a numi nebuni'i nu îi a crede, la $el cum s-au întâmplat lucrurile 'i în cazul pro$e%ilor din ec"ime&

Din când în când, oi trezi anumi%i oameni, cărora le oi dicta K prin cuinte pe care ei le or auzi în inima lor K tot ce s-a petrecut în timpul prezen%ei #ele actie pe pământ, în mi+locul ostru& nacele remuri iitoare, marea ma+oritate a oamenilor or 'ti să scrie 'i să citească, a'a că or aea acces

la aceste cuinte diine& n această manieră, înă%ătura #ea se a putea răspândi pe pământ mult mairapid decât este posibil la ora actuală, prin mesageri trimi'i în numele #eu&

n acest $el, circa o treime din umanitate, alcătuită din oameni de bună credin%ă 'i cu inima pură,a aea acces la adeărata #ea înă%ătură& ncepând din acel moment, oi eni personal la unii dintreei, deenind izibil c"iar trupe'te în $a%a celor care #ă iubesc mai presus de orice 'i care aspiră dintoată inima la ntoarcerea #ea prin credin%a lor ie& (e ace'tia îi oi a+uta personal să alcătuiască

biserici pe care nici o putere de pe pământ nu le a mai putea des$ace reodată, căci )u nsumi oi $iLiderul lor, )roul lor suprem, +udecându-i pe cei orbi 'i pe cei mor%i& n acest $el, oi puri$ica pământulde murdăria care l-a su$ocat atâta reme&

n acele remuri, în care oi trezi personal noi pro$e%i 'i clarăzători, pe pământ or eista mari

tulburări 'i su$erin%e, a'a cum nu au mai eistat reodată până atunci& De dragul *elor le'i, nu oiîngădui însă ca aceste tulburări să dureze prea mult, pentru a nu $i a$ecta%i ei în'i'i pe calea lor cătremântuire& 7ricum, la început nu oi apărea personal în această regiune Icare în acele remuri a $ilocuită doar de păgânii cei mai ignoran%i, în care acum sunt prigonit de acolo-acolo de către erei 'i decătre 6emplu, mai rău ca un criminal sau ca un păgân& n sc"imb, în %ările de pe celălalt continent,locuite la ora actuală a păgâni, oi crea o nouă mpără%ie, a (ăcii, rmoniei, ubirii 'i *redin%ei ;e'nice&*ei care or pă'i în Lumina #ea nu se or mai teme niciodată de moartea trupului lor, a$lându-se într-un contact permanent cu îngerii cerului&

(ământul îmi apar%ine în totalitate #ie, 'i )u 'tiu cel mai bine care or $i regiunile în carentoarcerea #ea a $i cu adeărat bene$ică& n acele remuri, oamenii or putea comunica unii cu

ceilal%i cu iteza $ulgerului, dintr-un capăt la celălalt al pământului, $olosindu-se de spiritele $ocului 'iale apei& La $el, or putea călători dintr-un punct în altul mai rapid decât ânturile mânate de $urtună&(use în mi'care de acelea'i $or%e, asele lor se or deplasa pe oceane la $el de rapid& De aceea, e'tiledespre ntoarcerea #ea se or răspândi pe pământ cu iu%eala $ulgerului, a+ungând c"iar 'i în sia&

/e pune însă întrebarea< or $i crezute oare aceste e'ti de păgânii orbi 'i surzi care or trăi peacest continent =ăspunsul #eu e simplu< nu or $i crezute până când nu îl oi puri$ica printr-o #areJudecată Bniersală>

)istă în estul îndepărtat un continent uria', încon+urat din toate păr%ile de oceane 'i care nu sea$lă în legătură Iterestră cu ec"iul continentE& Locuitorii acestui continent or $i primii care or auzimarile sc"imbări, la $el ca 'i cei din estul )uropei& =azele strălucitoare ale cerului se or întâlni ast$el

peste ocean, recunoscându-se 'i sus%inându-se reciproc& Din ele se a na'te apoi /oarele ;ie%ii, care a$i Coul erusalim, iar în interiorul acestui /oare #ă oi întoarce )u pe pământ& ntr-o epocă $oarteîndepărtată, acest cer izibil 'i acest pământ or dispărea, dar cuintele rostite de #ine în $a%a oastrănu or dispărea niciodată>3

$n istoric al evoluţiei umanităţii

,isus le vorbe+te dis0ipolilor despre evenimentele 0are se vor petre0e nainte de 4ntoar0erea -a pe pământ n timp 0e prives0 0u to*ii răsăritul soarelui.

E )ste în mod eident orba de merica&

1E


17/45

7dată cu na'terea #ea, +udecata păgânilor de pretutindeni a început de+a& cest proces acontinua pe o scară din ce în ce mai mare în următorii aproape 2000 de ani, până când lumina se arăspândi pe întregul pământ&

n 7rient se adună de+a tot $elul de nori la orizont, a'a cum pute%i edea de+a, ca 'i cum ace'tiaar dori să întunece răsăritul soarelui& n mod similar, în zilele care or eni, mul%i nori se or aduna, înîncercarea de a împiedica răsăritul marelui 'i eternului /oare al deărului& %i putut edea mai

dereme strălucirea 'i $rumuse%ea cerului înstelat& ceste lumini%e sunt estitorii nocturni ai dimine%ii&La $el este 'i sarcina oastră>

tunci când pe cerul spiritual al dimine%ii or apărea primii estitori ai acesteia, semnele or $iclare, anun%ând răsăritul marelui /oare Bniersal al deărului 'i al ;ie%ii& Lumina atotstrălucitoare aacestuia a ec"iala cu o +udecată ineorabilă a minciunii 'i amăgirii din care s-a născut cânda

prostituata din 5abilon, care a $i aruncată K împreună cu to%i discipolii 'i admiratorii ei, precum 'i culuul ei nebun K în abisul dispre%ului, mâniei 'i uitării& Blterior, $iin%ele umane iluminate nu or mai $isupuse reodată amăgirii 'i +udecă%ii de lungă durată&

(ute%i obsera cum dincolo de norii negri 'i amenin%ători apare de+a un "alou auriu& n modsimilar, în zilele din urmă e%i putea obsera cum oameni care până nu demult $useseră du'mani ai

luminii 'i ai adeărului or începe să $ie din ce în ce mai ilumina%i de razele adeărului, începând săstrălucească ei în'i'i 'i deenind du'mani ai minciunii& ceastă iluminare care a indica apropierea/oarelui deărului a $i semnul trimis de #ine, Aiul 7mului, adresat tuturor celor care caută adeărul

pe pământ& /imultan, a $i semnul începutului s$âr'itului marii +udecă%i al prostituatei noului 5abilonI#atei 2:


18/45

în $a%a lui& )l i-a priit cu bunăoin%ă pe ace'tia din urmă, con$irmându-le puterea, stră$ulgerându-i însăcu săge%ile sale pe cei care au re$uzat să i se înc"ine&

m spus< ceastă imagine nu prezintă un conducător particular asupra na%iunilor, ci personi$icarea izibilă a nticristului> 6ripla cruce este un simbol al înă%ăturilor #ele, care le or $iimpuse regilor 'i na%iunilor lor cu $or%a, $alsi$icate însă de trei ori< mai întâi în cuânt, apoi în adeăr 'iîn s$âr'it în practica de zi cu zi&

=egii care re$uză să se plece în $a%a lui, pe care el îi blestemă, sunt cei care ascultă încă, într-omăsură mai mare sau mai mică, de ec"ile tradi%ii autentice& /ăge%ile 'i $ulgerele lui cad asupra lor, dar nu reu'esc să îi rănească cu adeărat& *ontinua%i să prii%i, căci nu ă pot ilustra decât momentele celemai importante prin care a trece umanitatea>3

u continuat cu to%ii să priească cu cea mai mare aten%ie scena&

ată, mul%i dintre regii care înainte s-au plecat în $a%a celui de pe tron 'i-au adunat acumarmatele 'i au pornit la luptă împotria lui& (rii%i, bătălia este crâncenă, iar tronul său se a$undă din ceîn ce mai adânc în pământ& =egii care continuă să i se înc"ine au rămas din ce în ce mai pu%ini 'i nu o$ac decât de dragul aparen%elor& *ât despre cei care l-au părăsit, ace'tia îi trimit înapoi $ulgerele 'isăge%ile emise către ei& *am atât despre aceste eenimente, care se or petrece între anii 1000-1G00după trecerea #ea prin această lume&

?i iată, acum nticristul încearcă să se ridice din nou, încon+urat de "oarde întunecate, iar o parte din regi îi întind mâna, a+utându-l& ce'tia î'i or pierde însă cât de curând con'tiin%a, iar popoarele pe care le conduc le or smulge coroanele 'i le or da regilor puternici& (rii%i> 6ronul începesă se scu$unde, iar regii se grăbesc către el 'i îl despică în mai multe bucă%i& n acest $el, puterea 'igrandoarea nticristului dispar complet& De'i continuă să arunce cu săge%i 'i cu $ulgere slabe în +urulsău, acestea nu mai pot $ace rău nimănui& #a+oritatea se întorc înapoi, rănindu-l pe el 'i "oardele luisinistre&

*e semni$ică Pnorii lumino'iM )i simbolizează comunită%ile de oameni iluminate de deărul

Diin& )le se apropie din ce în ce mai mult unele de altele, $ormând în $inal o singură mare comunitate,care nu reprezintă altcea decât pământul superior, născut din cerul de lumină>

cest pământ nou nu se a na'te însă din ec"iul pământ natural, prin trans$ormarea acestuia& )la aea o ibra%ie di$erită, în care nu or putea intra decât acele $iin%e umane care se or considera $ra%i'i surori, în numele #eu, prin acceptarea plenară în inimile lor a deărului Diin& )le sunt cele careor crea pământul spiritual&

(e acest nou pământ oi $i prezent )u nsumi, guernând poporul *elor le'i de #ine, care #ăor edea de-a pururi 'i nu #ă or mai pierde niciodată&

(rii%i cât de puternică este lumina care a coborî din acest pământ spiritual către cel natural,iluminându-l de parcă ar $i în $lăcări> #ul%i dintre cei mor%i or ie'i din mormintele lor 'i se or

îndrepta către lumină, îmbrăcându-se cu ;e'mântul deărului 'i înăl%ându-se la rândul lor către nouaîmpără%ie& (ute%i obsera de asemenea alte su$lete, de o calitate net in$erioară, încercând să îmbracee'mântul de lumină peste "ainele lor întunecate, în încercarea de a crea un nou regat păgân anti-cre'tin, bazat pe ibra%ia egoismului 'i a dorin%ei de putere& )i nu or aea însă sor%i de izbândă, căciîmi oi da )u nsumi drumul mâniei #ele diine, adică $ocului deărului #eu& ată, îngerii #eicoboară asupra lor ca ni'te săbii aprinse, aruncându-i în abisul $ără $und al ani"ilării depline& ceastaeste marea +udecată $inală, care se a petrece peste încă o mie de ani& ceastă perioadă a $i numităDomnia lui *"ristos pe (ământ 6imp de o #ie de ni, 'i nu a $i întreruptă decât de un scurt război,care se a înc"eia cu această +udecată $inală& ;ictoria care a $i ob%inută a dura apoi de-a pururi&

ncepând din acel moment, pe pământ 'i în ceruri nu a mai eista decât un singur păstor 'i o

singură turmă& )u oi $i (ăstorul e'nic al umanită%ii, care a $i turma #ea, pe deplin unită cu to%i cei binecuânta%i din ceruri& ce'ti îngeri cele'ti se or amesteca în $ormă izibilă cu oamenii de pe

18


19/45

pământ, la $el ca la începuturile umanită%ii& *"iar 'i pământul natural a su$eri trans$ormări importante& Coi %inuturi 'i imperii, acoperite astăzi de apele oceanului, or ie'i la supra$a%ă, o$erindu-le oamenilor un sol $ertil& #un%ii înal%i care eistă la ora actuală or $i $ăcu%i una cu pământul, umplând ăile cuâr$urile lor măcinate 'i o$erind la rândul lor un nou pământ $ertil&

n acele remuri oamenii nu or mai $i preocupa%i de comorile lume'ti trecătoare& De aceea, ceicare or continua să trăiască pe pământul natural î'i or derula eisten%a în bună în%elegere 'i armonie,

aând tot ce le trebuie& 5olile care îi c"inuiesc la ora actuală pe oameni or dispărea complet de pe pământ& Bmanitatea a intra într-o epocă $ericită 'i a aea mari realizări& Cimeni nu se a mai teme demoartea corpului $izic, căci oamenii or în%elege în s$âr'it ce înseamnă ;ia%a )ternă a su$letului&

n acele remuri, principalul accent în a+utorarea semenilor a $i pus pe educa%ia corectă acopiilor 'i pe spri+inirea e$icientă a celor bătrâni 'i slăbi%i, cu toată iubirea& (e acest pământ beati$ic,căsătoria a $i permisă, dar numai în con$ormitate cu 7rdinea #ea& Bn mare număr de copii or $i

procrea%i, dar nu ca urmare a pasiunilor carnale, ci din iubirea cea mai pură, 'i asta până la s$âr'itul pământului&

*red că a%i în%eles acum în ce a consta marea +udecată a păgânilor de pe pământ3&

tunci, discipolii #-au întrebat<

nă%ătorule 'i Doamne> ;om putea asista 'i noi la toate aceste eenimente, din regatulspiritelor ?i cât timp a continua să eiste acest pământ beati$ic până la s$âr'itul timpului său3

)u< /e în%elege de la sine că e%i putea asista 'i oi, din împără%ia cerurilor, la acesteeenimente& Cu numai că e%i putea edea, auzi 'i sim%i tot ce se a petrece pe pământ, dar oi e%i $iliderii umanită%ii din acele remuri& cest lucru a $i alabil nu doar pentru oamenii de pe noul pământ,ci 'i pentru întregul macrocosmos Imarele 7m al *rea%iei, precum 'i pentru nenumăratele comunită%idin ceruri, care nu sunt limitate în nici un $el&

deăr ă spun< nimeni nu a ăzut 'i nu a sim%it reodată prea$ericirile pe care le rezeră 6atălDiin celor care îl iubesc mai presus de orice> ;-a' mai putea arăta multe lucruri din cele ce or urma,

dar nu le-a%i putea suporta încă& *ând /piritul deărului 'i al ;ie%ii a coborî asupra oastră, iar oie%i rena'te întru spirit, Du"ul #eu ă a g"ida prin toate pro$unzimile Luminii #ele, uluindu-ă& biaatunci e%i în%elege pe deplin #arile *uinte pe care i le-am adresat acum, 'i prin oi, pe care le-amadresat întregii umanită%i>

n ceea ce prie'te cea de-a doua întrebare pe care #i-a%i pus-o, aceasta nu doede'te prea multăîn%elepciune& *ăci nu eistă un număr pe care mintea să-l poată cuprinde 'i care să eprime anii pe careîi a parcurge pământul până la dispari%ia sa& *"iar dacă -a' spune un asemenea număr, el nu are nici orelean%ă pentru cei care trăiesc în împără%ia spiritelor&

Dacă e%i respecta cu stricte%e (oruncile #ele re$eritoare la iubirea sinceră $a%ă de aproapeleostru, e%i în%elege cu u'urin%ă că nimic nu răne'te mai presus un su$let pur decât mândria semenilor

săi& De aceea, înă%a%i-i pe oameni 'i practica%i oi în'iă bunătatea 'i smerenia& n acest $el, ă e%irespecta reciproc 'i e%i trăi împreună în pace 'i seninătate&

mbi%ia 'i orgoliul nu conduc decât la dispre%, resentimente, mânie, iritare, iar în cele din urmăla răzbunare 'i război, cu toate consecin%ele ne$aste ale acestora& 6o%i cei arogan%i 'i ambi%io'i suntineitabil plini de egoism 'i de aari%ie& )i doresc să ob%ină totul, pentru a-'i spori ast$el importan%a pe

pământ, călcând în picioare mii de semeni de-ai lor, reducându-i la sărăcie 'i la mizerie& 'a s-au petrecut lucrurile în remea lui Coe 'i la $el se or petrece Iba c"iar mai rău în ultimele zile ale păgânismului&

cest iad în care se or complace oamenii din propria lor ină a reprezenta marea +udecată pecare ace'tia 'i-o or pregăti singuri> Cumărul imens al celor oprima%i se a ridica în cele din urmă

împotria arogan%ilor lor opresori, spulberându-i& cesta a $i cel de-al doilea (otop care se a abateasupra pământului, un (otop al $ocului născut din mânia cel

jakob lorber + gottfried mayerhofer - a doua venire a lui christos pe pamant.doc

Documents