Anul XXXVI. Blaj, Sâmbătă 6 Noemvrie 1926. Numărul 45

DIRECTOR:

Or. ALEXANORU RUSU

I E D A C Ţ 1 A ŞI ADMINISTRAŢIA BLAJ — JUD. TÂRNAVA MICĂ

I N S E R A T E : Un şir garmond: 5 Lei. La publicări repetate după

:: învoială. :: ::

REDACTOR RESPONSABIL: Dr. AUGUSTIN POPA

ABONAMENTUL Pe un an . . . 180 Lef Pe 6 luni . . . 90 Lei Pentru străinătate 360 Lei

IVumărnl 3 5 0 L e i

Foaie biserice&seă-pclitică. — Apare în fiecare Sâmbătă.

O problemă uitată. Zvârco l ir i spre l u m i n ă — P r i m e j d i i l e v ie ţ i i un ivers i tare

S u p r e m a dator ie a soc ie tăţ i i şi î n d e o s e b i a biser ic i i .

(—) OazeteJe aduc ştirea că „Federaţia Lsociaţiilor Studenţilor Creştini Români"^ din care făceau parte până acum asociaţiile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, a descălecat şi la 'Cernăuţi. Este o veste asupra căreia trebuie să ae oprim. Ea trezeşte o vastă problemă, cu itât mai grea, cu cât e mai mare nepăsarea

[In care o îngropăm. Nu avem cunoştinţe precise asupra rosurilor şi vieţii acestor asociaţii. Un cunoscător, I Skythes, In „Cuvântul" din 3 Noemvrie c. «e asigură, că „născute din nevoile religioase lie vremilor noastre, asociaţiile acestea urmă-rese crearea şi definirea cadrului, în care va putea să trăiască creştinul modern. . . S'au născut din apropierea aproape spontană a tineretului ; conducători propriu zis nu au fost... Astăzi aceste asociaţii trăiesc. Singure. Şi intens... Tinerii noştri merg spre o metodă şi jipre o doctrină. ...Ei pleacă delà biserică, pen-Irucă ea singură garantează calea spre Absolut, |i delà ortodoxie, pentrucă ea singură e plămădită de tradiţia noastră spirituală... Insă vai! Ortodoxia noastră nu există în formule. A ! Desigur ea există In dogme, formulate cu o precisie care nu Iasă nimic de dorit. Dar nu ixistă ca doctrină de viaţă". Asociaţiile creştine studenţeşti fiind un început pentru atmosfera « o reclamă „formularea filosofică, fntr'o concepţie unitară de viaţă a ortodoxismului ro-nânesc", „capete luminate ale bisericii privesc spre ele ca spre o mare nădejde a zilei de mâine. Sunt unii chiar, cari nu se sfiesc să o j spună: Biserica e în sincopă ; opritorul nu-i poate veni decât din afară, delà laici".

I Catolici, noi nu putem împărtăşi aceste ederi. Religia noastră este deplin formulată ca doctrină de viaţă, îşi are metodele practice si ligure pentru a face să pătrundă în toate încheieturile sociale morala creştină. O privire în iplendidele organizaţii ale vieţii religioase din |irile catolice arată — ceeace recunoaşte toată ,umea — că aici nu e nevoie de ajutor venit lela laici, nici de grupări cari să fie nevoite a iibui singure, după drumuri nouă.

L Chiar în sinul ortodoxiei ni-se par pri-ejdioase aceste semne de trezire la o nouă viaţă. Născute din sugestiuni streine, alimentate - se spune — cu cărţi şl bani de departe, iricât de ideale ar fi dorurile sufletelor tinere ţrupate în ele, asociaţiile lipsite de cârma si-jură a puterii căreia i-s'a sis: „Mergeţi şi Invitaţi"... pleacă, să admitem, delà biserică şi lela ortodoxie, dar vor ajunge, fără doar şt poate, în alte meleaguri, mai depărtate de sujetul românesc decât protestantismul însuşi.

Privim totuşi, cu bucurie, aceste zvârcoliri

spre lumină. Ele sunt ţipetul de revoltă a sufletului omenirii, creştin din firea lui, sufocat în laboratoarele pozitivismului şi în noroiul materialismului. Un sufiu de primăvară cu nădejdile învierii, ce trece înviorător peste câmpia vieţii noastre publice, pârjolită de cea mai hidoasă orgie a răuiui şi întunerecului.

Ne doare însă că, la noi mai mult decât aiurea, isbucnirile spontane ale sufletelor tinere arse de setea idealului evanghelic, sunt o foarte grea acuză împotriva părinţilor, a statului şi bisericii înseşi.

Căci felul cum ne purtăm noi cu toţii faţă de problema educaţiei religioso-morale a studenţilor, este deadreptul revoltător. Ne creştem copiii în frica Domnului până sunt acasă, ceream să le asig "*m cât de cât educaţia religioasă în şcolile secundare, cu ore de religie obligatorii, pentruca, la 18 ani, să-i declarăm „maturi" şi să-i aruncăm în vâltoarea-vietii universitare. In vârsta cea mai primejdioasă, când fantazia arde în dorinţi nelămurite, sângele clocote de patimi, rupem şi puţinele îngrădiri ale regulamentelor din liceu şi dăm patimilor plină libertate. Căzut din liniştea patriarhală a orăşelelor de provincie în chiotul ispitelor din capitală, sufletul plăpând îşi pierde echilibrul, se întunecă, se pierde. Şi zadarnic va căuta o scândură de salvare pentru vechile comori distruse. Universitatea renunţă să mai facă educaţie: ea dă ştiinţă. Şi ce ştiinţă? Delà înălţimea catedrelor se batjocoreşte, nu odată, credinţa în Dumnezeul părinţilor. In loc de îndemnuri la viaţă morală, la înfrânare, făuritorii sufleteşti ai generaţiei de mâine dau pilde abjecte de desfrâu.

Şi ce facem noi, milioanele de creştini, cari alcătuim această ţară şi susţinem cu truda noastră universităţile şi pe profesorii cari ne batjocoresc? Ce fac părinţii, cari îşi trimit, cu multă cheltuială şi multe nădejdi, copiii la aceste şcoli ale pierzării ? Ce face statul, care vrea să aibă o generaţie tare, vânjoasă, sănătoasă la trup şi la suflet ? Ce face biserica, îndrumătoarea moralităţii şi reprezentanta idealelor religioase?

Nimic. Suntem cu toţii absorbiţi de problemele zilei, de frământările atâtor patimi, încât uităm cu totul grija pentru sufletul universităţilor. Şi totuşi aşteptăm şi nădăjduim, cu o comică încăpăţinare, zile mai bune, viaţă mai morală, întronarea cinstei şi a dreptăţii în viaţa publică!

E timpul suprem să ne dăm seama, că cheia viitorului o deţin universităţile. Ele dau îndrumarea hotărîtoare a viitoarei pături intelectuale a ţării şi delà această pătură a-

târnă, oricât ne-am democratiza, întregul aspect al vieţii publice. Ar trebui să înţelegem, că toată truda noastră creştinească din familii, din şcolile primare şi secundare, e risipă zadarnică atâta vreme, cât universitatea cu un singur gest năruie toată munca noastră de ani şi de rugăciuni lungi.

Dacă ne vom da seama de acest adevăr, nu va fi greu să ihlt aţia. Vom putea face întâi o aerisire în şalele de învăţământ ale universităţilor. Vom pretinde noi, milioanele de creştini ai ţării, să nu fim insultaţi de pe catedrele plătite din truda noastră şi nici un satir al ştiinţei şi moralităţii să nu fure din sufletul copiilor noştri comoara credinţelor, cari fac din tinăr om întreg, cetăţean vrednic, suflet senin şi împăcat.

Ne vom îngriji apoi de o instrucţie şi educaţie positiv religioasă a studenţimii. Desechilibrul ce există între frânturile de eunoştinţe religioase din liceu şi între edificiul grandios al ştiinţelor profane, duc fatal la ruină sufletul tineretului. Ne trebuesc deci scrieri şi serii de conferenţe menite a întregi cunoştinţele religioase ale studenţimii. Trebuie să o închegăm în asociaţii creştine, religioase şi de ştiinţă. Va trebui să avem, spre acest seop, In centrele universitare un om destoinic, care să se înehine exclusiv acestei probleme.

Cu sforţările din urmă va trebui să facem în centrele universitare câte un cămin al nostru, condus în spiritul probat de veacuri al bisericii noastre. El ar asigura nu numai educaţia creştinească a celor aşezaţi în el, ci ar fi şi un punct de razăm, de gravitaţie, de întrunire şi îndrumare pentru toţi studenţii noştri. Aici, fireşte, e chestia de bani. Dar dacă vrem tare, îi vom găsi. Avem atâtea fundaţiuni. Nu-i necesar să dăm ajutoare în bani. Le putem da în forma unor reduceri rie taxă în viitorul cămin. Va da şi statul burse, aşa cum dă şi celor din casa învăţătorilor din Cluj. Mai putem conta în parte, şi Ia spiritul de jertfă al credincioşilor şi la taxele ce s'ar încasa.

Iată un scurt program pentru curmarea anomaliei, în eare ne sbatem în politica şcolară. E realizabil. Dacă vom şti mobiliza pentru acest gând presa acestei ţări creştine, parlamentul creştin ales de noi, dacă vom şti organiza în asociaţii puternice pe părinţi cari doresc o creştere religioasă copiilor lor, dacă în această muncă vor merge alături toate bisericile ţării, e imposibil să nu izbutească.

Momentul e prielnic şi — aici ne unim cu d. Skythes — poate unic. Studenţii înşişi cer pâinea vieţii. Biserica e chiemată în prima linie să li-o frângă. Ea trebue să înceapă munca de organizare şi nouă îndrumare. Dar să o facă curând. Mai târziu va fi, poate, prea târziul

O rară solemnitate. La 28 Octomvrie — aniversara zilei în care însuşi a fost ridicat Ia treapta de episcop —, sf. Părinte al Romei, Pius al Xl-lea, a consacrat în persoană pe cei

P a g . 2. U N I R E A Nr. 45

dintâi 6 episcopi indigeni ai celor pegte 5 milioane de chinezi catolici.

Gândul de a crea pretutindeni un cler indigen, care cu încetul sâ poată lua locul misionarilor de alt neam, se urmăreşte la Roma în timpul din urmă eu o stăruinţă deosebită-Şi dacă In colegiul şi la universitataea Propagandei nu putem obţine un număr mai mare de locuri, este pentrucă ele sunt ocupate de atâţia fii ai raselor altor continente, meniţi a contribui la realizarea acestui mare gând apostolic. Importanţa lui se desprinde, cât se poate mai limpede, şi din proporţiile desebit de impunătoare cari s'au' dat consacrării acestor episcopi chinezi. împodobită, ca la solemnităţile cele mai Însemnate ale beatificărilor şi consacrărilor, basilica San-Pietro cuprindea din acest prilej solemn pe toţi cardinalii din Roma, întreg corpul diplomatic, curtea papală, patriciii romani, colegiile şi întreg acel cortegiu solemn, pe care celce 1-a văzut odată nu poate să-1 mai uite nicicând. Deosebit sunt a se remarca numeroşii credincioşi chinezi şi foarte mulţi reprezentanţi ai tuturor misiunilor chineze, cari au ţinut să însoţească pe părinţii lor sufleteşti la praznicul acestei consacrări de episcopi.

Trei numeri ai semioficiosului papal „L'Osservatore Romano" se ocupă la loc de frunte cu acest mare eveniment al bisericii catolice şi vorbirea pe care papa a adresat-o noilor episcopi subliniază şi ea importanţa momentului, insistând în chip special asupra nădejdii de-a putea merge înainte pe acest drum. Episcopii Tschao, Soueu, Tceng, Tcheu, Hou şi Tsou, cari se reîtorc în patria lor cu toate insigiile puteri episcopale, primite deasupra mormântului sf. Petru, vor duce acolo o-dată cu râvna lor de apostoli şi binecuvântarea cerească a celui ce a spus, încă de atâtea veacuri, că „holdele sunt coapte de seceriş".

„ P a r l a m e n t u l " biserici i o r todoxe . In legătură cu recentul congres al bisericii ortodoxe române, d. Nae Ionescu dela „Cuvântul" protestează contra acestei numiri „neconvenabile", care ar trebui respinsă, dar ţine să sublinieze, că acest congres în realitate totuşi este un parlament şi încă unul mai rău, decât cel din Dealul mitropoliei, fiindcă acela are măcar un „complement executiv: pe miniştri", în vreme ce executiva celui bisericesc este în mâna unor comisii şi comitete, bune ca „organe de sfătuire", nu însă şt de execuţie.

Iată cum motivează d. N. Ionescu, că — deşi n'ar trebui să fie — congresul ortodoxiei este totuşi un parlament:

„Legea pentru organizarea bisericii ortodoxe nu a fost prea fericit concepută. Avându-se In vedere ambiţiuni sau interese, pe cari nu le înţelegem, ea a fost gândită într'un spirit, care numai al tradiţiei noastre religioase nu se poate numi. Toată aşezarea canonică a bisericei Răsăritului a fost călcată brutal în picioare*) de un duh novator, care din nefericire nu va avea la noi nici scuza eficacităţii.

^Impănarea forurilor eclesiastice cu mireni, şi anume în proporţie de 66 la sută, nu e cea din urmă din aceste inovaţii".

Iar pentru ca şi mai mult să se evidenţieze caracterul de „parlament" al acestui congres, d. N. Ionescu ne spune şi cine sunt mirenii, cari prin numărul lor preponderant au în mână conducerea, spunând următoarele:

„Precumpănitori sunt în congres oamenii politici. Un ,spiritus rector' are şi această adunare. Şi anume în persoana unui fost ministru, a cărui hotărită duşmănie faţă de biserică este notorie".

*) Sublinierea e i te a noastră. N. R. *

Şi iarăşi: „Nu ai fi crezut niciodată, că cutare domn

bine hrănit, pe care îl întâlneşti mai ales în cârciumi, este o persoană pe care viaţa bisericii noastre îl interesează în cel mai înalt grad. Şi totuşi probabil că aşa este". —

Aşa vorbeşte d. N. Ionescu şi cine a urmărit desbaterile congresului, va trebui să-i dea dreptate, preconizând alături de dânsul ideea, că abandonând formele protestantizante ale „parlamentarismului "necanonic, e necesar să se revină la aşezarea canonică a bisericii

T

Răsăritului, „care a fost călcată brutal în picioare".

O rugăminte. M u l ţ i d i n t r e c i t i t o r i i n o ş t r i v o r fi

s c ă p a t p o a t e d i n v e d e r e i n v i t a r e a f ă c u t ă î n t r ' u n „ t e l e f o n " d i n n u m ă r u l u l t i m . D e a c e e a ţ i n e m s ă ' i r u g ă m şi d i n a c e s t l oc s i b i n e v o i a s c ă a n e a r ă t a d e u r g e n ţ ă

1. C e p a r o h i i o r t o d o x e s ' a u a p r o b a t la n o i î n A r d e a l — şi n u m a i p e n t r u a le p u n e î n c o a s t e l e b i s e r i c i i n o a s t r e — c u m a i p u ţ i n d e c â t 3 0 0 s u f l e t e , m i n i m u l p r e v ă z u t p e n t r u a s c p u t e a d a o a s t f e l d e a p r o b a r e .

2. I n c a r i c o m u n e l i p s i t e d e o r i c e p a r o h i e ş i p o a t e c h i a r d e c r e d i n c i o ş i — n u m ă r u l l o r î n c ă n e i n t e r e s e a z ă — s ' a d a t p r i n r e f o r m a a g r a r ă p ă m â n t , m e n i t a s e r v i p a r o h i i l o r o r t o d o x e , c a r i a r fi s ă s e î n f i i n ţ e z e î n v i i t o r . —

D a t e l e a c e s t e a s u n t p e n t r u n o i d e o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă şi d e a c e e a r u g ă m p e f r a ţ i i p r e o ţ i s ă n i ' l e d e a c â t m a i d e t a i l a t , c u t o a t e a m ă n u n t e l e p e c a r i p o t s ă l e a i b ă î n c a u z ă .

R E D A C Ţ I A .

Anarhia univers i tară . Sub titlul acesta, d. Cezar Petrescu ne dă, în fruntea unui recent numir al ziarului „Cuvântul", o icoană din cele mai triste a învăţământului nostru superior, şi în deosebi a celui din capitală, de facultatea de litere a căruia se ocupă.

Ne arată întâiu, că deşi anul şcolar s'a deschis, studenţii nu pot veni la cursuri decât prin Ianuarie, când vor putea fi tei minate noile clădiri. Şi atunci vor fi însă numai zidurile nouă, oamenii şi moravurile rămân cele vechi. I ) r acestea sunt absolut detestabile. Rectoratul şi decanatul strălucesc prin absenţă, având tituiani lor alte îndeletniciri, la cari îi obligă cumulul de funcţiuni. Consiliile profesorale nu discută decât chestiuni personale. R gulamentul însuşi e un model de anarhie. Orarul e alcătuit de fiecare profesor după interesele şi capriciile lui, fără nici o considerare la interesele studenţilor. Examenele ae fac după pofta profesorului. i atunci, incheie d. Petrescu, nici o mirare dacă „studentul e slobozit în lume cu singura armă — pehlivănia, pe care a învăţat o dela dascăl".

Dar d. Petrescu mai adauge — şi asta cu angajamentul de-a veni Ia nevoie cu precizări —, că se şoptesc „numele cutăror candidate, cari şi-au trecut examenul cu succes, numai dupăce au fost invitate să treacă pela cutare profesor pe acasă, să fie iniţiate în tainele specialităţii".

. . . S u n t acuze semnate de un distins scriitor al ţârii, dar se pare că nu este nime, care să ţină seamă de ele.

Cetiţi şi răspândiţi „ U N I R E A "

Principiile reformei. Câteva amănunte a s u p r a proiectului de r e f o r m ă

a învăţământului secundar.

In legătură cu editorialul nostru din n u m ă r u l ul t im, ţ inem să amintim, că — dupăcum prevăzusem — biserica ortodoxă desaprobă şi ea cu toa tă pu t e r ea intenţiile dlui Petrovici de-a t ra ta religia îu felul cunoscut. Preasfinţitul Tri teanu dela Roman a făcut î n cauză declaraţii deosebit de energice — din cari vom re ţ ine o par te în numărul proxim , iar I. Preasfinţia Sa pat r iarhul a avut săp tămâna trecută, tot în l e g ă t u r ă cu aceasta, o întrevedere mai lungă cu d. min is t ru al instrucţiunii publice.

Sunt deci cele mai bune nădejdi, că lucrur i le se vor schimba spre bine. Până acum situaţia es te însă neschimbată şi de aceea dăm aici — pentru ma i b u n ă înţelegere a ei principiile puse la baza nouei reforme a învăţământulu i secundar.

In liniamente generale comisiunea a admis următoarele principii directive pentru reforma proiectată:

1. învăţământul secundar nu are mtnirea să dea elevilor pregătire profesională, nici specializarea în anumite direcţii, ci o cultură generală şi o concepţie filosofica despre alcătuirea şi legile universului şi societăţii umane.

2. Pentru dobândirea euantumuiut de cultură generală necesară absolventului de liceu s'a găsit că 7 clase secundare sunt suficiente. In acest scop s'a renunţat la cl.8-a, repartizându-se intreaga materie pe 7 clase.

3 Renunţând la îndrumarea spre specializare din cursul superior de liceu, experimentată în ultimul deceniu, s'a renunţat şi la tr i-furcarea cursului superior. Liceul va rămâne unitar din cl. I până într'a 7-a.

4. Tot pentru acelaş motiv s'au scos din programul liceului unele chestiuni de strictă specializare, cari s'au găsit că nu sunt necesare culturii generale a U D U I absolvent de liceu.

5. S'a renunţat deasemenea la repetarea şi aprofundarea în cursul superior a materiilor învăţate în cursul inferior. Nu vor mai fi două cicluri in învăţământ, ci la toate obiectele p ro blemele vor fi eşalonate într'o singură serie ascendentă.

6. Problemele fiecărui obiect vor fi astfel orânduite, încât să culmineze cu o s in t ză finală şi o înţelegere filosofică a fiecărei discipline studiate.

întregirea finală, urmărită la celelalte obiecte, se va putea face la dexterităţi pnni r 'o privire istorică şi sintetică asupra trecutului acelor ramuri de studii. Astfel studiul muzicei se va putea sfârşi cu o privire istorică asupra evoluţiei acelei arte, iar în clasa ultimă a învăţământului desemnului va figura istoria artelor cu specială consideraţie ia artele plastice.

7. Concentrarea materiilor admise în liceu se va face în jurul filosofiei, ca singură fund în stare a face sinteza concluziilor finale ale tuturor studiilor şi a da putinţa unei concepţii unitare şi armonice despre fiinţa universului, problema vieţii pe pământ şi evoluţia societăţii umane.

8. In vederea rolului atât de însemnat atribuit filosofiei, s'a mărit numărul disciplinelor filosofice ce urmează a fi studiate în liceu:

pus din nou în programul liceal Etica, care a mai figurat şi în vechiul învăţ*jiânt secundar unitar şi s'a introdus, acum pentru întâia o r i , Sociologia, Teoria cunoaşterii şi Elementele de metafizică.

9. Pentru acelaş motiv au fost g*site insuficiente cele două clase ultime pentru învăţământul filosofic, precum şi numărul redus de ore atribuit acestui învăţământ până acum.

Filosofia se va studia în ultimele trei clase, atribuindu-i-se câtre trei ore în fiecare clasă.

10. T o t în v e d e r e a loculu i pe care-1 va icupa filosofia in învă ţământu l s e c u n d a r p r o -tctat, s'a căuta t ca dis t r ibuţ ia mater i i lo r ce lor -ilte obiec te de studiu pe c lase să se facă in lederea concen t r ă r i i in ju ru l filosofici, p i şt răni s e în a c e l a s t imp ord inea f irească a p rob ie -nelor şi evolu ţ ia lor a scenden tă .

C o n c l u z i i : In baza ce lo r expuse până ici, s'a găsi t , că u r m ă t o a r e l e obiec te de studiu limt indispensabi le pen t ru fomarea c u l t u r a ge-lerale a unui abso lven t de l iceu:

Matemat ica cu a s t ronomia ; Stanţele fizico-himict; Şti inţele na tu ra l e ; F i losof .a ; Is tor ia ; ieografia; Limba român*; Limba lat ină; L i m b i rancez*; Limbd g e r m a n ? ; Limba el in*; D ; c p i u l i economia p o l i t i c i ; Igiena; Religia, (oe loc Eonoare! N. J? . /Dexte r i t ă ţ i l e (cal igraf ia si de-enul, muzica , g imnas t ica) .

Ştiri m ă r u n t e . » P e r s o n a l e . După ştirile mai nouă, starea

miei I. Preasfinţiei Sale păr. mitropolit este taţionară şi numai peste câteva zile se va putea ti cu exactitate în ce măsură a contribuit noua tiervenţia chirurgicală l: ameliorarea situaţiei. Până acum moralul şi dispoziţia sufletească a . Preasfinţiei Sale sunt deplin, mulţumitoai e; aşa i putem nădăjdui cele mai bune.

— In locul păr. losif Ste inbach, de curând lecedat, ca vicar general al catolicilor de rit atin din Bucovina a fost numi t păr . Adalbert rjiabozvski, din societatea preoţi lor misionari i sf. Vincenţ iu de Paula. Născut la 1873 In iilezia superioară , păr. Grabowski a fost deosebi t le activ, a d u c â n d astfel în noua sa siujbă o nare putere de muncă .

B o a l a AI. S a l e R e g e l u i . Un buletin Icial dela 30 Octomvr ie a venit să confirme ronurile mai vechi despre boala M. Sale Recelui, spunând ca M. Sa sufere de »recto sig-Jioidită«, dar a d ă u g â n d imediat că boa la >evo-uiază amel iorându-se« . Până în momen tu l când icnem aceste şire, alt buletin nu s'a mai dat şi istfel toate semnele arată, că nu sunt motive

Îe îngrijorare. M. Sa s'a şi deplasat de altfel ela Sinaia la Bucureşti , u n d e a luat par te la rimina delegaţiei italiene, un nou momen t are ne face să sperăm cele mai bune .

S ă r b ă t o r i r e a p r o f e s o r a l i i ! D . C o m ş a . ,a 26 Octomvrie (sf. Dumitru) s'a sărbători t la Sibiiu, cu multă însufleţire, vrednicia profesorului ictogenar Dumitru Comşa, al cărui n u m e poate i socotit, cu drep t cuvânt, ca un simbol al sta-orniciei în m u j e ă neobos i tă pen t ru neam. Afară

jde activitatea de profesor şi afară de binele imens ce 1-a făcut, pr in conf t renţe le şi publ i -jcaţiile sale, pe teren agricol, d. Comşa şi-a câştigat mer i te neper i toare mai ales pr in Albumul artistic de cusături , apărut la 1904 şi prin cel de crestături în lemn, dela 1909. Din pr i lejul acestei sărbătorir i , Academia română 1-a făcut membru onora r al său, dându- i prin a-•ceasta cea mai mare cinste ce putea să-1 ajungă.

L o c a l e . Luni , la sf. arhanghel i , va predica In catedrală păr. Dr. Iuliu Florian, canonic mi tropolitan, iar Dumineca viitoare, a săp tămânei ji opta d u p ă înăl ţarea sf. Cruci, păr . Gregoriu

IPidurean, profesor la liceul de băieţi . — Seara de prima Noemvrie , închinată în şApus pomeniri i celor adormiţi , a făcut şi din Cimitirul nostru un adevărat loc de peler inaj , jintrecând prin propor ţ i i le mari ale i luminaţiei hot ce s'a făcut până acum în această direcţ ie . ;Că mişcarea aceasta nu întră în cadre le ritului jnostru — care îşi aduce aminte de morţi pri-jmărara — e foarte adevăra t , dar nu mai puţin •adevărat e, că încercăr i le de-a o canaliza spre ;acele cadre, au rămas fără rezultat. Va trebui jdeci să ne împăcăm cu acest g â n d şi să cău tăm

a-1 p u n e cât mai mult în serviciul scopului r e ligios pe care-1 serveşte.

— î n c e p â n d cu liceul de băieţ i , şcolile noas t re au făcut săptămâni le t recute actele de pietate prescr ise pen t ru obţinerea indulgenţei jubilare, r idicând pr in procesiuni le lor rel igioase moralul întregului oraş. Ultimele se vor face din par tea teologiei, la sfârşitul acestei săp tămâni .

D e s p ă g u b i r i d e r â s b o i u . Din fondul de 200 mil ioane dest inat despăgubir i lor de răs-boiu mai rămăsese 35 mil ioane, cari au fost împărţ i te săp tămâna trecută. Din acestea, sume mai mar i a'au da t comunei Mărăşti (4 milioane), comunei Mărăşeşti (2 milioane), oraşului Constanţa (3 milioane), oraşelor Turnu-Sever in , Zimnicea şi Vaslui (câte 1 milion), şcolii de silvicultură din Brăneşti (4 milioane) şi câtorva instituţii cul turale din Ardeal , între cari a fost număra t şi liceul nostru din Blaj, a tr ibuindu-i-se suma frumoasă de / milion Lei. — Cu împăr ţirea acestor sume nici pe depar te nu s'au acoperit însă pagube le suferite, aşa că în scopul acesta statul va t rebui să afecteee încă s u m e foarte însemnate .

Cursur i p e n t r u a n a l f a b e ţ i . Bunul gând al »Astrei« noas t re cul turale cont inuă a preocupa pe conducâtur i i ei. In scopu l acesta, comitetul central a anunţa t pen t ru noul an şcolar 40 premii de câte 2000 Lei pen t ru învăţătorii şi preoţii , cari vor instrui cel mai mare număr de analfabeţi , în deosebi în vrâstă de pes te 18 ani. Celor lipsiţi d e mijloace se mai dau apoi abecedare gratui te şi din fiecare cu r i se mai pre miază şi câte 5 elevi cari au făcut sporul cel mai mare . — Sunt frumoase aceste premii , dat mai mult decâ t orice premiu t rebuie să ne înd e m n e pe toţi marele premiu al ridicării neamului din mizeria analfabetismului cras.

Ţ M â s ' i o a r a L u c i a N o d i ş , fiica p reo tului nos t ru din Cig (eparhia Gherlei) , s'a st ins, la vrâsta de abia 14 ani, în 29 Octomvr ie c. O deplâng numeroase rudeni i . — Fie- i par tea cu d r ep ţ i i !

T e l e f o n u l „Unir i i" '

M. Sibiiu. Am citit şi noi cele publicate în „U-niversul" despre ruşinoasa a t i tudine a comisiunii de bacalaureat din Sibiiu faţă de cazul elevului Puica, în favorul căruia a interveni t d. minis t ru Lupaş şi secretarul general dela ministerul instrucţiei şi suntem cei dintâi cari regre tăm că în t re membr i vizaţi ai acestei comisii a pu tu t fi şi un profesor al şcolilor noastre . Fiţi însă deplin asiguraţi , că nu acesta este spiritul Blajului.

M Aita-seacă. Aţi fost cel dintâiu, care aţi răspuns invitării noastre referitoare la chestia noilor parohii ortodoxe cu mai puţ in de 300 suflete. Cele 50 70 suflete ortodoxe dela DVoastră, cari totuşi au fost de ajuns pentruca filia Aita-seacă să fie ridicată acum de curând ne-ar plăcea să ne puteţ i a ră ta şi anul la rangul de parohie mat re , în vreme ce existând acolo o veche parohie de-a noastră , nici un interes de ordin naţ ional nu poate fi invocat, este în t r ' adevăr o clasică pildă a nesocotirii bazei legale, când este în joc interesul ortodoxiei. Şi cazul acesta, suntem siguri, s'a repeta t în zeci şi poate sute de rânduri , aşa că sperăm să pu tem da o straşnică confirmare celor afirmate de noi în legătură cu str igătoarea nedrepta te , ce ni-s'a făcut la Alţina.

B. Cluj. Celui ce vede şi ţ ine să releve „stercul" din ochiul bisericii noast re , opuneţi-i, Vă rugăm „bârna" din ochiul bisericii ortodoxe, pe care d. Nae Ionescu o relevă în legătură cu un ateu numi t de curând profesor la facultatea teologică din Cernăuţi - înfeliul acesta: „Ştim, că avem episcopi divor ţa ţ i ; şt im că avem preoţi profesori universi tar i membr i ai logilor masson ice ; nu vreau să deschid aceste c h e s t i u n i . . . Dar să se isprăvească cu sistemul!* („Cuvântul" dela 1 Noeamvrie c ) . Tot un fel de „bârnă" sunt apoi şi a e s t e cuvinte publicate de d. Nichifor Crainic în „Universul" dela 1 Noemvrie: „Biserica (ortodoxă 1 . . . n 'a isbuti t nicicând să precumpănească pr in vre-o iniţiativă de cugetare religioasă".

P. Ri*Khii> Noi am tr imis la t imp toţi urii de cari ne scrieţi Se vede, că la postă a pus cineva mâna pe ei Altcum nu se poate înţelege cum de n 'a pr imi t nime din oraşul Sfinţiei Voastre nr . 41 din ziar. Acest număr l-am tr imis din nou.

Biser ica gr . -ca t . Baia 8 p r i n . Abonamentu l pe anul t recut n 'a fost achi tat Binevoiţi a ne tr imite încă 150 Lei.

M. Nevrincea. Pr in U. P. am pr imi t suma de Lei 180. Achitat până la finea anului curent.

N. E s t h ^ n a (Elveţ ia) . Până la finea anului curent ma i aveţi de solvit 260 Lei.

Biserica gr.-cat. Cepalnie Mânăşttir Confirmăm pr imirea sumei de 180 Lei.

S. Oradea mare. Am pr imi t 180 Lei. Achitat până la 31.XII 1926.

C. Ocna Dejului. Chităm pr imirea abonamentu lu i pe anul curent.

Dr. B. Lngoj Am primit 140 Lei. Achitat p â n ă la 31.XII 1926.

C. V a ş a d Confirmăm pr imirea sumei de 180 Lei.

Consistorul arhiepiscopesc greco-catol ic . -— B l a j .

Nr. 6 2 0 0 - 1 9 2 6 .

Concurs la s t i p e n d i i . Prin aceasta publ icăm concurs până la 20

Decemvrie 1926 inclusive la următoare le stipendi i :

/. Din fundaţiunea *Alexă Bidian*.

Stipendii adecvate , tu turor nepoţ i lor d i n fraţi şi consângeni lor fundatorului p â n ă la g r a dul IV, fără cons iderare la natura studiilor, c e le urmează, fie chiar şi la maeştrii .

//. Din fundaţiunea »Petru Cav. Ioanette*.

Un (1) s t ipendiu d e 2000 Lei, d e s t i n a t pentru eievi de liceu, din munţi i apuseni ai Ardealului . Descedenţi i au preferinţă.

///. Din fundaţiunea *Augustin Ldday*.

Stipendii le sunt des t ina te pent ru tineri ro mâni gr.-cat., cu preferinţă de aceia, cari v o i e s o a păşi pe cariera industrială, comercială , tehnică şi agronomică .

IV. Din fundaţiunea „Alexandru Micu*.

Un (1) s t ipendiu de 800 Lei, d e s t i n a t pentru elevi sau eleve ale şcolilor secundare . Consângeni i au preferinţă.

V. Din fundaţiunea *Io&n M. Moldovan*.

1. Două (2) s t ipendi i d e câte 5000 L e i şi un (1) s t ipendiu de 4000 L e i , des t ina te p e n t r u studii academice .

2. Două (2) st ipendii de câte 2000 Lei ş i două (2) st ipendii de câte 1500 Lei, pen t ru e-levi la şcolile secundare de orice na tură . — Consângenii au preferinţă.

VI. Din fundaţiunea *loan F. Negruţiu*.

Un (1) s t ipendiu de 600 Lei pent ru elevi şi eleve dela orice şcoală. Consângeni i au p r e ferinţă.

VII. Din fundaţiunea *loan V. RMSU*.

Un (1) s t ipendiu de 800 Lei , dest inat pen t ru elevi ai şcolilor secundare . Consângeni i au preferinţă.

VIII. Din fundaţiunea »Dionisiu de Şimon*.

Un (1) s t ipendiu de 500 lei pent ru agronomie. Preferinţă au rudeni i le .

IX. Din fundaţiunea *Alex. Şt. Şuluţiu*.

1. Patru (4) st ipendii de câte 400 Lei p l u s câte un ajutor de 4800 Lei , pen t ru tineri cari studiază dreptul ori medicina, afară de patr ie .

2 P a t r u (4) s t ipendi i de c â t e 300 Lei p lus c â t e u n a j u t o r d e 3600 Lei, pen t ru t i n e r i cari studiază tehnica, metalurgica, pedagogia ori ştiinţele r e a l e , a f a r ă de patrie.

3. Şap te (7) st ipendii de câ te 200 Lei p lus câte un ajutor de '2+00 Lei, pen t ru tineri cari studiază dreptul în patr ie .

4. Ş a s e (6) s t ipendi i de câte 100 L e i p lus câte un ajutor de 1200 Lei, pentru elevi d e l i ceu în clasele super ioare .

5. Trei (3) st ipendii d e câte 60 L e i p l u s câte un ajutor d e 750 L e i , pen t ru e l ev i la l i ceu în c l a s e l e inferioare.

Consângeni i au prefer inţă .

Pag. 4. U N J R E A Nr. 4 5

X. Din fundaţiunea » Vancea Arhidiecezană *.

Cassa

1. Trei (3) stipendii de câte 5000 Lei pentru studii academice ţi universitare.

2. Trei (3) stipendii de cate 2000 Lei, două (2) stipendii de câte 1500 Lei, şi un (1) stipendiu de 1000 Lei, destinate pentru elevi şi eleve de liceu.

3. Trei (3) stipendii de câte 2000 Lei, pentru elevi la şcoala normală.

Rudeniile au preferinţă.

XI. Din fundaţiunea de *Alumnate a Internatului Vancean de fete din Blaj*.

Un (1) stipendiu de 800 Lei, pentru eleve la liceul din Blaj.

XII. Din fundaţiunea *Dr. Simeon Romonţan* Un (1) stipendiu de 2500 Lei pentru uni

versitate şi academii. Preferinţă au cei de origine nobili. Concurenţii la toate stipendiile de mai sas

au să alăture la suplicile lor : certificat şcolar în copie autentică, carte de botez dela preot_ atestat de paupertate, atestat medical, certificat de frecventare, şi, pentru dovedirea consângeni-tăţii cu fundatorul au să alăture atestat, dela oficiul parohial, şi respective tabela genealogică exact dedusă. Sunt datori mai departe să determine apriat suma şi soiul stipendiului pe care 11 cer.

Cererile intrate după termin, nu vor fi luate în considerare.

Blaj, din şedinţa consistorială ţinută la 30 Octomvrie 1926.

Ios i f H o s s u (101) 1 — 3 vicar general

• • • • • • • • • • • • • • •

De închiriat 4 case m o d e r ne cu

grădin i . F i e c a r e casă constă d in

2 o d ă i , cu l ină , c ă m a r ă ( s p a i s )

şi p i v n i ţ ă . In formaţ i i se p o t p r i m i

î n cance lar ia fabrice i de spirt

a lu i J A C O B M E N D L

B l a j . 2 - 2 (222]

• • • • • • • • • • • • • • •

NOVOTNY

a e e e o e e e o e e e o e o e H Altoi de pomi

si »

Altoi de viţe de vie cu preţurile cele mai convenabile se pot

asigura şi procura la

T R A N S Y L V A N 1 A p e p i n i e r ă d e v i ţ ă

(165) 3 - 6 A I C D

E E i ^ — - Catalog gratuit. = J ^ j ^

a e e e o e e e e e e e e e e e i

Turnătorie de clopote m metal

SIBIIU Str. Gării 15.

Livrează, clopote de biserică pe garanţ ie de ani îndelungaţi , turnate din material de prima cal itate ca înainte de r&sboiu, efeptuate în moi artistic. Experienţă îndelungată, de ani de aile, as igură e muncă ireproşabilă şi na snnet

armonios .

Cereţi oferte speciale. (205) 1 0 - 5 2

V A S I L E HOZA PRĂVĂLIE DE MANUFACTURĂ.

întrunii iininii t in in i imin i H înmiim m m u tu n tiiit-tunnni in in IM in i i i i i i i i i iMi . i t !

Mare asortiment de mărfuri din Cehoslovacia ca: Heftre, f)ele-nuri, Satinuri, pasmale e t c , precum şi odăjdii bisericeşti: Yestminte şi prapori din cele

mai bune stofe elveţiene, apoi fotire, Cădelniţe, Cruci ic

mână şi Cruci de prapori cu preţuri convenabile.

z = — Seivieiul ireproşabil. — =

NB. R o g nimeni să nu-şi comande din alt loc pană ce nu se v a coa-0 v i n g e de preţurile mele. 0

SIBIIU, Piaţa Prinţul Carol N r . 6. (97) 4 0 - 5 2

Atenţiune Fabrică românească de clopot(

din cel mai bun material

Turnătorie de fier şi metal Primeşte orice o * mande penfru fur* nat după model sau după obiecte^ piese de motoare, mori, m a ş i n i eîcj până la 2000 kgr. greutate bucata.

C u m p ă r ă tuciu vech i şi a r a m ă

v e c h e în orice cant i ta te .

V A S I L E H O Z A SIBIIU Str. Lung* 34.

BH»»»»»H»»UUUUUUmiBUHM»lHIHUU»UIIUU

Atragem atenţiunea veneratului Cler asupra societăţii

„BELGO-ROMANA" cel mai solid institut de asigurări şi reasigurări în România. Asigurări contra focului, cu cel mai redus tarif (în afară de cartel). In relaţiune contractuală cu Episcopia Lugojului. Din premiul asiguraţiilor în parohie 10°|o spre scopurile parohiei (în dieceza Lugojului, fondului diecezan). Asigurări pe viaţă, tipurile cele

mai avantajoase şi moderne!

DIRECŢIUNEA GENERALĂ: Bucureşti.

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ: Timişoara, Bul. Regina Măria No. 6.

(167) 1 5 - 2 4

„Unirea4* nu«i iertat să l i p s e a s c ă d e

p e m a s a nici unui b u n

o o o creşt in, o o o

Specialităţi de blănuri la m o d ă Modele de blănuri

In m a g a z i n u l de b lănur i a lu i

L O U I S D E R Y C L U J

Str. Memorandului 3 Telefon

12—1 2.

•o «o

TiMiSOARA f

Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic — Blaj.

http://iiiiiiiiiiMi.it