Pr" Prof" LIniv. Dr. Liviu Stan

BISERICA $I DREPTUL

6. Ortodoxia romineasci

Edigie coordonati de

Pr. Conf Univ. Dr.Irimie Marga

Apare cu binecuvintareaips or. LAURENTTU srREZA,

Arhiepiscopul Sibiului gi Mitropolitul Ardealului

Editura AndreianaEditura ASTRA Museum

Sibiu - 2015

Cuprins

Notd. asupra edlpe; ....................5

Legislagia bisericeasci gi valoarea ei canonici ...............7

Mitropolitul Nicolae [Bilan], aplritorul si

plinitorul tradifei gaguniene .............44

Statutul Bisericii Ortodoxe Romine ....."102

Legislagia bisericeasci a Patriarhului Justinian.IJn veac de frimintiri in jurul canonicitiEii.....l34

Legislagia bisericeasci in timpularhipistoririi Patriarhului Justinian .................. 1 60

Rominii din America ;i viaga lor religioasiL.............L96

Canonizarea sfinlilor romini .................225

$tefan cel Mare, binecredincios domn gi

apiritor al dreptei credinge. Cu prilejulimplinirii a 450 ani de la moartea Iui...............248

O gari, un popor, o istorie! La o jumitate de

veac de la inft,ptuirea unitigii de stat a

poporului romin....... .....334

Adevirul asupra,,unirii" religioase de la I 700 . ........ 356

Profesorul Iacob Lazilr (23 manie 1884 -august 1951) ..................43I

Legislagia bisericeascisi valoarea ei canonici.t

,,Orice hotirire a Bisericii care nu se referS.la invlgitu-ra dogmatici;i morali, ci la buna rinduiali;i conducere,

...nu este infailibili, adeci nesusceptibili de modificare gi

indreptare." (Hr. Andrugos, Sirnbolica, p.76, trad. rom.

de Justin Moisescu, Craiova, 1955)

Vechea legislaEie a Bisericii a fost fixati intr-o sumi de

texte redactate in formi imperativi sau numai expoziti-vi gi adnotate de citre Sinoadele Ecumenice ;i locale sub

numele de canoane. Totalitatea acestora formeazi. Codulcanonic sau colecgiunea oficiali de canoane a Bisericii.

Dupi cum se gtie, in Codul canonic al Bisericii noastre

nu intri numai canoanele Sinoadelor Ecumenice si loca-

le, ci ;i aga-zisele Canoane Apostolice si unele rostiri ale

SfinEilor Piringi, cirora li s-a recunoscut de ci.tre Biseri-

ci, valoare gi putere de canoane. Toate canoanele acestea,

cele apostolice, ale sinoadelor locale gi ale Sfinfllor Piringi,degi au fost acceptate gi folosite de Biserici din vremurimai vechi, totugi n-au fost incluse in mod oficial in Codulcanonic al Bisericii dec6.t prin Sinodul Tiulan (692) care,

prin canonul2, dispune dupi cum urmeazi:

,14cest sfint sinod a socotit drept lucru prea bun gi de

mare insemnitate, ca de acum inainte sd rdrndnd intarite $statornicite, spre folosul sufletelor;i spre timlduirea pati-milor, cele 85 de canoane care au fost primite si intirite de

8 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

sfin;ii 9i fericilii piringi cei mai dinainte de noi, dar incigi transmise noui cu numele sfin$lor gi slivigilor apostoli.Si, deoarece in.A;ezlmintele (Constitugiile) acelora;i Sfin$Apostoli, date la luminl prin Climent, inci din vechimes-au introdus de citre eterodocsi, spre paguba Bisericii,unele lucruri falsificate gi striine de dreapta credinEi, care

au intunecat pentru noi frumuseEea sublimi a dogmelordumnezeie rti, aru lep ddat dupi cuviin gi aces te Agezimintespre zidirea si siguranga turmei crettine, judecXnd ca frru-rile minciunii eretice nicidecum si nu fie primite si puse

la invigitura sinitoasS. ;i desivirgiti a apostolilor.Pecetluim insi;i pe toate celelalte sfinte canoane, date

de SfinEii ;i Fericigii nogtri Pirinli, si anume, de cei treisute gi optsprezece sfingi piringi adunaEi la Niceea, de cei

de la Ancira, de cei de la Neocezareea, de asemenea gi de

cei de la Gangra; pe lingi ace;tia, de cei de la AntiohiaSiriei, dar ;i de cei de la Laodiceea Frigiei, apoi de cei osutl. cincizeci adunali in aceasti cetate impiri.teasci;i de

Dumnezeu pir;itl, (Constantinopol), de cei doui sute in-trunigi intAia dati in metropola Efesului, de cei ;ase sute

treizeci Sfingi 9i FericiEi Piringi de la Calcedon, asemenea

de cei din Sardica, apoi de cei de la Cartagina; dar inci gi

de cei ce acum a doua oari s-au adunat in aceasti de Dum-nezeu piziti gi impiriteasci cetare, pe timpul lui Nectarie,lnaintestititorul acestei cet5.Ei impiri.tegti, de Teofil, fostularhiepiscop al Alexandriei, de Dionisie, fostul arhiepiscopal marii cetigi Alexandria, apoi de Petru fostul arhiepiscopal Alexandriei si martirul, gi de Grigorie fostul episcop al

Neocezareei gi de minuni ftcitorul, de Atanasie, arhiepi-scopul Alexandriei, de Vasile, arhiepiscopul Cezareei dinCapadocia, de Grigorie, episcopul Nisei, de Grigorie de

Ortodoxia romineasci 9

Dumnezeu cuvAntitorul, de Amfilohie al Iconiei, de Ti-motei intAiul, fost arhiepiscop al Alexandriei, de Chiril,arhiepiscopul Alexandriei, de Ghenadie, fostul patriarhal acestei de Dumnezeu plzite si impiri.testi cet5.Ei, darinci ;i canonul dat de Ciprian, fostul arhiepiscop al Ei.riiAfricei gi martirul;i de sinodul de pe timpul lui, carele s-a

pi.strat in locurile inaintestititorilor menfonali gi numaidupi obiceiul predanisit lor.

$i nimi.nui nu-i este permis a schimba canoanele maiinainte aritate sau a le desfiinga, sau a primi afari de aces-

tea alte canoane, ni.scocite de oarecare indivizi sub titlurifalse, care au ciutat si neguli.toreasci cu adevirul..."

Din textul canonului citat se vede limpede, atit dupifelul in care incepe, cit gi dupi formula de incheiere, ciSinodul Tlulan a procedat la codificarea canoanelor emise

pA.ni la anii 691-692,|a care apoi au adiugat pe ale sale

proprii. S-a incheiat deci in mod oficial gi formal un prim,,canon al canoaneloy'', triindu-se asdel si eliminindu-se,ceea ce s-a socotit a nu fi conform cu ,dreapta credinpd",

cu ,,frumusepea deplind a dogmelor dumnezeielrz" sau cu

,,predaniile".Este adevirat ci gi pini aici, Sinoadele Ecumenice II,

III gi V au confirmat, fiecare, hotirArile dogmatice si ca-

nonice ale Sinoadelor Ecumenice anterioare gi ci, in modspecial, Sinodul IV Ecumenic, chiar prin primul siu ca-

non, hotiri;te ,,sd ram,ind. tn uigoare canoanele a;ezate de

cdtre sfnyii p,irinpi h toate sinoadele de pind Acum" , hoti-ri.re prin care s-ar pirea ci. se stabilegte cuprinsul primeicolecgii oficiale de canoane.

De fapt, este vorba numai de canoanele SinoadelorEcumenice de pAni atunci (451), iar nu qi de canoanele

10 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

celorlalte Sinoade, afa cum rezulti gi din Novela 131 a lui

Justinian (an.545), prin care se conferi putere de lege de

stat numai canoanelor primelor 4 Sinoade Ecumenice, nugi celor particulare. CXt prive;te canoanele Sinoadelor parti-culare gi ale SfinEilor Piringi, degi acestea erau intrebuingateqi invocate chiar in lucri.ri ale Sinoadelor Ecumenice, totugi

erau corr.iderate ca nefiind normative pentru lntreaga Bise-

rici, ci doar indicative, ceea ce nu le ripea din valoarea lorpentru unele pirgi din Biserici sau pentru Bisericile locale.

Asadar, rimine stabilit ci prima codificare completia canoanelor pAni la vremea cind s-a fbcut, se datoregte

Sinodului Tiulan.Codificarea ftcuti de Sinodul Tiulan, cuprinzind gi

canoanele acestui sinod, socotit ca al gaselea Sinod Ecu-

menic, a fost acceptati gi confirmati in mod solemn gi de

citre Sinodul MI Ecumenic, intrunit la Constantinopolin anul 787, care prin canonul I - declara:

,,Cu bucurie primim dumnezeiegtile canoan e ;i intd-rim agezlmiintul lor intreg si nestrimutat, date fiind... de

prealiudagii Apostoli gi de citre cele gase Sfinte Sinoade

Ecumenice ;i de citre cele locale, adunate spre a da astfel

de a;eziminte, gi de citre Sfinlii nogtri PirinEi."Dupi cum se vede, SinodulVll Ecumenic n-a procedat

la o codificare propriu-zisi, cum a frcut SinodulThulan, ci

doar la o intirire a celor stabilite de Sinodul respectiv, dupirinduiala introdusi de mult, ca fiecare Sinod Ecumenic

posterior si confirme hotiririle dogmatice;i canonice ale

sinoadelor anterioare.A doua codificare propriu-zisi o datori.m patriarhului

Fotie, care a realizat-o prin Nomocanonul in XIV titluri,dat la lumini in anul 883, acceptat gi generalizat pentru

Ortodoxia romineasci lllntreaga Biserici prin hotir6.rea Sinodului de la Constan-tinopol, din anul920.

Nicio lege bisericeasci de atunci incoace nu se mai

numegte canon. Cu acest an incepe o noui epoci in le-

gislagia bisericeasci, epoci ce s-ar putea numi post-cano-

nici, fiindc5. aga zicind, in acest an s-a incheiat ,,canonulcanoane loi' sau,,Co dul canonii' ofi cial al Bisericii intregi.

Faptul a determinat formarea opiniei gi, uneori, chiar

a conttiinlei bisericegti, ci.legiferarea canonici s-a inche-

iat, ci s-ar fi incheiat adici lista sau Canonul canoanelor,

intocmai dupi cum la vremea sa (sec. IV), se incheiase

canonul cirgilor Sfintei Scripturi"Dqi se crede, se spune ;i se susEine ci. in Biserici s-a

format, despre canonul canoanelor, o congtiinli asemini-toare aceleia despre Canonul cirgilor Sfintei Scripturi, ;ici, prin efectul incheierii Canonului canoanelor, acestea

s-au pecetluit cu o valoare gi putere aseminitoare textelorrevelate, nurrr-indu-se in acest ingeles ,,sfintele canoane" 9ichiar,,durnnezeiegtile canoane", totugi e complet gregit sise admiti o atare opinie, chiar daci este ridicati la rangul

de ,,credingd', pentru c5. nu existi nicio similitudine de

fond, de naturi si de fapt intre cele doui,,canoane", ci.ci

unul cuprinde adeviruri revelate, iar altul doar norme ju-ridice si puline - mai mult accidental plasate - adeviruride credingi gi morali..

Dupi cum se;tie, revelalia s-a incheiat prin Mintu-itorul, deci gi documentele care o cuprind e firesc si fieincheiate, si se definitiveze textul si lista sau numirul lor.

Cu totul altfel stau lucrurile cu legislagia bisericeasci, cu

intocmirea, cu agezarea sau emiterea normelor de dreptale Bisericii. Operafla aceasti nu poate fi limitati sau in-

12 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

cheiati, pentru ci, pe de o parte, viaga bisericeasci.;i, ingenere, condigiile obiective care determini legile, sunt incontinui prefacere 9i schimbare, iar pe de alti parte, pute-

rea sau funcEiunea legislativi a Bisericii nu s-a incheiat, ea

n-a incetat dupi incheierea Colecgiei oficiale de canoane,

ci din contri, ea s-a pistrat gi s-a afirmat cu aceea;i vigoare

gi valoare, ca;i pini atunci. Ea nu este mai restrinsi, mai

limitati sau mai redusi, de cum a fost pini la anul 920.

in virtutea acestei puteri, Biserica poate oricind, a;a

cum a;i ft.cut de altfel, s5. emiti.legi biserice;ti noi - noidupi cuprinsul;i dupi forma lor-, si abroge pe unele dincele vechi, si le modifice, si le adune in colecgii sau codurigi, de asemenea, si le interpreteze ;i si le aplice in func-

fle de nevoile viegii bisericegti ti de ansamblul condi;iilorin care isi desftsoari Biserica activitatea sau misiunea ei.

D..i, ir, ,irtrrt.* acestei funcEiuni sau puteri biseri-

cqti legislative, Biserica nu poate socoti ,,tabu" Canonulsau Codul ei canonic, nu poate avea fagi de el aceiagi ati-tudine ca ;i fagi de canonul ci.rgilor Sfintei Scripturi, lacare, ca tezaur al revelagiei incheiate atunci definitiv, nu se

poate adiuga nimic;i din care nici nu se poate scidea sau

elimina ceva. Cici, oricAt de intacti;i de aceeagi valoare

gi vigoare ar fi puterea invigitoreasci a Bisericii, cum era

ea gi pAni. la vremea incheierii Canonului cirgilor SfinteiScripturi, aceasti putere nu are calitatea decit de a tilcui,iar de nu a adiuga sau de a scidea tezaurul revelagiei, deci

nu poate atinge cuprinsul Canonului Sfintei Scripturi, nicisporindu-I, nici scizindu-l ;i nici modificindu-I.

Numai confundA.ndu-se cele doui ,,cAnonne" despre

care este vorba, gi numai din totali ignorangi, se poate

susline ci.,,sfntele;i durnnezeie;tile canoane" sunt tot atat