1

Nutritional Academy

Life Evolution

Program A life worth experience

NALEP CORPOTATION

2

Dedicatorie:

Dedic acest manual celor care au deschis ochii.

După un vis lung, tuturor acelora care nu au renunțat să lupte.

Tuturor celor care prin înțelegere nu au renunțat să caute.

3

„CÂND O PERSOANĂ DOREȘTE SĂNĂTATE, ÎNTREAB-O

DACĂ ESTE PREGĂTITĂ SĂ ELIMINE CAUZELE BOLII

SALE”. Hipócrates

Pierderea în greutate nu este doar un obiectiv ce ne ameliorează din punct

de vedere estetic, ci este un țel ce presupune o creștere mentală. A începe

o dietă înseamnă de fapt a începe un drum ce poate dura luni intregi, și de

aceea e necesar să fim constanți și să ne autocontrolăm pentru a urma un

regim alimentar diferit de ceea ce suntem obișnuiți. Succesul în pierderea

greutăți și menținerea acesteia nu pot fi obținute fără acea voință și

hotărâre ce permite depășirea obiectivului urmărit pe termen lung. De

multe ori obstacolul principal ce trebuie depășit este chiar gândirea

negativă, însoțită de o atitudine de neîncredere în comparațiile sale.

Influența stării noastre mentale este decisivă în mod absolut în depășirea

obiectivelor. O bună predispoziție psihologică și o atitudine sigură îți pot

permite să dai acest pas înainte, din contră, niciodată nu vei avea voința

pentru a da pasul respectiv. Gândurile care ne fac să ne îndoim de succesul

proiectelor noastre, ne îndepartează de acestea și crează o forță distructivă.

Gânduri precum: „Azi nu țin regim, azi manânc!” sau: „O pizza, ce îmi

poate face!” sunt foarte dăunătoare, de abandon, și apar când nu există

voință.

O situație asemănătoare este când ne compătimim în mod negativ în

compania prietenilor cu fraze precum: „m-am cam îngrășat”. Trebuie să

ne dăm seama că aceste comportamente sunt o formă de autoapărare

provocată de necesitatea de a dovedi o falsă siguranță. Această siguranță

bineînțeles că ne relaxeajă din punct de vedere psihologic, dar provoacă o

întrerupere în creșterea personală, sau mai rău, un regres.

4

CUM FUNȚIONEAZĂ SISTEMUL CEREBRAL

Pentru a avea succes în obiectivele noastre, este foarte important să știm

să recunoaștem și să detectăm acești dușmani ce vom aborda în

continuare. În principal este vorba de două tipuri de gândiri:

- Diminuarea constantă = a avea gînduri negative in mod constant.

Aceste gînduri nu sunt deloc de ajutor, din contră, contribuie la

deteriorarea vieții unei persoane care ține regim, provoacă dorința de a

întrerupe această nouă dietă alimentară și de a renunța cât mai repede

posibil.

În schimb, atitudinea unei persoane ce vrea să piardă din greutate trebuie

să fie cât mai centrată pe obiectivele de realizat și pe cum vrea să se

schimbe, fără să uite să se poarte cu respectul corespunzător (un subiect

ce îl vom discuta mai târziu).

- Obsesia cu diferența între Eu actual și Eu ideal, la care se aspiră = A

insista cu neîncredere, observând fiecare detaliu care nu se potrivește cu

felul în care ne-ar plăcea sa fim, în mod paradoxal implică crearea unei

legături cu defectele noastre, până când ajungem să ne identificăm cu ele.

EU-lui nostru profund îi este teama să nu se piardă o dată ce defectele

fizice sau de alta natură dispar.

Aceste motive ne împiedică să vedem un Eu în formă, mai sigur, mai activ

în viața socială, capabil de a realiza și de a se simți realizat.

De aceea este absolut necesar să înveți să te iubești pe tine însăți și să

vizualizezi pe propriul corp schimbările pe care vrei să le vezi: a munci cu

imaginația, luând ca punct de referință corpul nostru este un exercițiu

foarte util si de asemenea este o sursă de inspirație esențială.

5

Urmând exemplul studiiilor profesorului Enzo Soresi, patolog fiziolog și

oncolog, emerit în neumologia în Nicaragua de Milan, vă propun câteva

noțiuni care o să vă lămurească.

În ultimii ani, profesorul Soresi, după ce a lăsat la o parte profesia în

cadrul spitalului pentru a se dedica la studiul neurobiologiei, a elaborat o

teză în care a afirmat că encefalul este întrerupătorul capabil să aprindă și

să stingă bolile, nu doar psihologice ci și fizice. Soresi afirmă că sănătatea

noastră depinde de o rețea formată din sistemul endocrin, sistemul

imunologic și sistemul nervos central. Sistemul nervos central ne apără și

ne organizează viața, și nu doar: ne tolerează. Organul – mit este

limfocitul, un tip special de globula albă ce răspunde la atacul virușilor

creând anticorpi. Avem 40 de miliarde de limfocite. Cand se activează,

produc hormoni cerebrali. Noua mare știință capabilă să lumineze aceste

teme, se numește PNEI (psiconeuroendocrinoimunologia). Din păcate

această știință nu este foarte luată în seamă de medicina actuală din cauza

incapacități în acest moment de a calcula numărul de neuro transmițători

eliberați de o anumită emoție.

Nu există limite în plasticitatea cerebrală, nu există limite în neurogeneză.

Totuși există un flux continu de celule mamă ce sunt produse de către

creier iar cele care nu se folosesc, se pierd. Lipsa activității fizice și/sau

cerebrale, blochează schimbul acestor celule și factorul de creștere

(BDNF) ce alimentează creierul nu se eliberează. Când ne angajăm să

citim, sau să exercităm creierul prin vizualizări și imaginație, celulele

mamă se concentrează în zona encefalică interesată de aceste activități.

Un exemplu: taximetriști din Londra au un hippocampus mai mare

deoarece au trebuit să memoreze harta topografică a unui oraș ce se întinde

pe unsprezece kilometri.

Cum spunea doctorul Soresi, medicina, nu este o știință adevarată, este

mai mult o știință „în progres”, o știință inexactă. Dar să ne întoarcem la

creier. Lobii frontali au funcția secretoare a unui organ endocrin ce nu

produce doar neurotransmițători cerebrali dar si serotonină, dopamină,

endorfine și citocine, în alte cuvinte cheia celor trei sisteme ce crează

Network-ul vieții.

6

Dar ce sunt mai exact citicinele? Ele constituie combinația de patru

interferoni ce ajută celulele să reziste atacurilor de viruși, bacterii, cancer

și paraziți. Există 39 interleucine, fiecare cu o funcție diferită. Dacă sunt

vesel și îmi eliberez creativitatea, se secretă citochine, și acestea mă fac să

mă simt bine. În schimb, dacă sunt obsedat de kilogramele în plus sau de

altă problema alimentară, mă bombardez de citochine flogogene ce produc

procese inflamatorii. Aici se ilustrează pe scurt cum și de ce viitorul

medicinei este „în mâinile”creierului.

Vreau să împart cu voi o poveste a profesorului Soresi ce ilustrează în mod

simplu puterea convingerilor noastre, și prin urmare, a minții noastre:

„Acesta este un fapt ce a avut loc în realitate, ce dovedește cum creierul

prin el însuși poate vindeca o patologie: am avut un pacient ce suferea de

asma, si cu cât se informa mai mult de simtomele bolii, cu atât se

îmbolnăvea mai rău. După trei luni se întoarce la clinică declarând că era

vindecat. I-am spus: „Nu lăsa garda jos, pentru că din păcate asma nu se

vindecă.” „Nu, nu” mi-a răspuns el. „Aveam rău de ochi și o vindecătoare

de la mine din tară m-a lecuit!” Atunci l-am trimis la un expert în deochi,

și imediat a fost trimis la un psihiatru ce a determinat că pacientul suferea

de deliriu psihotic. Concluzia? Când delira se simțea bine, îi dispăruse

complet asma, dar o dată recuperate facultățile mintale petologia revenea.

Efectul placebo?

Miracol? Cum se justifica cele întâmplate? Cum se explică la persoanele

ce suferă de personalitate multiplă, „capacitatea” de a se îmbolnăvi și

dintr-o dată de a se vindeca de diferite boli trecând doar de la o persoană

la alta?

Creierul deține puterea în toată realitatea noastră. Convingerile noastre ne

modelează. Atunci cum acționăm? Dacă nu ști care este soluția și nu ești

sigur de nimic, nici măcar nu ști de unde să începi, un ghid bun te poate

lansa spre a învăța să foloseși puternicul instrument de control și creație,

7

ce reprezintă creierul nostru.

Eu, precum creator al programului NALEP, cred cu firmețe în forța

cuvântului și știu cu siguranță că daca vorbim, puțin câte puțin putem

modifica aspectul nostru biologic. De aceea, acolo unde se folosește

cuvântul în scop terapeutic, o sa se ajungă la rezultate mai bune decât prin

intervenția unui medicament.

Totodată, repet că este de foarte mare importanță sa credem în capacitatea

și în potențialurile din interiorul nostru. Această atitudine de încredere

crează o forță ce poate duce la rezultate sigure dacă se aplică prin metoda

corectă de exerciții mentale.

8

FUNCȚIONAREA SISTEMULUI NERVOS (NETWORK

ENDOCIN AL VIEȚII)

Aș putea scrie mai mult decât o carte despre cum funcționează sistemul

nervos, dar o să mă limitez la a expune ceea ce ne interesează în acest

context Faimoasele citocine mai înainte menționate, reprezintă un grup de

interferone ce se produc când suntem bine dispuși. Să vedem ce se

întâmplă cu sistemul nervos și de ce suntem bine dispuși.

O seară petrecută cu prietenii, poate cu cei mai buni prieteni ai noștri, între

glume, râsete și ridiculități în timp de karaoke, ne-ar putea aduce într-o

stare profundă de euforie. Tot ceea ce noi trăim precum «doar» o emoție

pozitivă, pentru corpul nostru este mai mult decât atât. De fapt acționează

în mod fizic asupra sistemului nervos central, care, fiind în stare de a tolera

orice lucru ce poate fi impus prin stimuli, senzații, emoții și situați

extreme, va acționa în consecință, pregătind corpul cu o serie de impulsuri

relative.

În acest moment este esențial să punctuăm un aspect. Sistemul nervos,

prietenul-dușmanul nostru cel mai mare, nu este capabil sa diferențieze

între o experiență ce a avut loc în realitate și una imaginară. De aceea, va

reacționa la fel în fața une situați reale sau inventate, punând în funcțiune

lobulii frontali și segregând hormoni. Această noțiune deschide ușa unui

nou punct de vedere total renovat. Dacă o situație imaginată este

echivalentă cu o situație trăită pentru corpul nostru, și cum este adevărat,

imaginația nu are limite, doar cele pe care le punem noi, putem ajunge să

înțelegem imensitatea puterii minții? Nu este adevărat că timp de secole

cunoașterea exerciților mentale a fost omis celorlalți? Evoluția negativă a

oamenilor este de fapt rezultatul acestei grave omisiuni. Doamnelor și

Domnilor, am descoperit apa caldă. Aceste noțiuni se cunosc din

totdeauna, dar 98% din populația globului sunt complet inconștienți,

trăinduși viața precum atutomați, piese ale unui lanț de montaj, târânduși

existența între credințe false, întrebări fără răspuns sub stratul superficial

al lucrurilor.

9

GENEZA

În acest capitol o să expun în mare tecnicile de vizualizare și de

antrenament cerebral. Acestea sunt punctele principale:

1- A fii capabil de a dobândi cel puțin de două ori pe zi, așa numita

„liniște”.

2- A învăța a folosi afirmațile și negațile.

3- Desfășurarea meditației ce se activează în noi atunci când ne

concentrăm la aceasta.

4- Vizualizarea pozitivă; sau cum să ne educăm pentru a vedea mereu

partea bună, frumoasă și corectă.

Viața noastră o să reflectă această energie. Practica vizualizări crește în

mare măsură capacitatea de concentrație.

Să fiți conștienți de faptul că cu cât mai repede se începe a gândi în mod

corect, cu atât mai repede se începe drumul de a construi viața ce se

dorește. Aș vrea să las clar acest aspect: în fiecare individ există

posibilități și puteri infinite.

Puterea interioară poate fi chemată și expresată având în minte cele mai

înalte idealuri, cele mai bune afirmații si prin meditație. Este necesar a se

dedica o perioadă exercițiului, atât în timpul nopții cât și în timpul zilei,

accesând astfel un nivel în care cuvântul va fii creatorul direct al voinței

noastre și ceea ce ne imaginăm va deveni realitate. Întotdeauna trebuie să

ne imaginăm viața intr-un context pozitiv, cu o sănătate cât se poate de

bună, și plină de victorii trăite cu bucurie și recunoștință. O dată ce s-a

configurat mintea pe acestă fregvență, conceptul de nereușită va fi exclus

automatic.

Pentru corecta desfășurare a acestor exerciții, este important să ținem

10

cont de următorii pași:

1- Alterarea atitudinii mentale.

2- Redirecționarea gândurilor spre acele căi ce duc la victorie.

3- Ridicarea puterii interioare.

4- Scăderea BH (Bad Habit sau obiceiurile proaste);

5- Construirea unui caracter puternic.

De aceea trebuie să vă concentrați asupra drumului pe care o să îl începeți;

ținând cont de dificultățile și pregătirile ce vor veni, pentru a le face față

prin mentalizare, aici și acum, pregătiți pentru cucerire. Poate că ați avut

parte de eșecuri în trecut, dar cu ajutorul acestui program de această dată

se va avea certitudinea unui sprijin asigurat impotriva tuturor dificultăților

și debilităților. Acest lucru va fi posibil prin controlul asupra propriei

persoane, victoria asupra formei mentale actuale, și prin urmare prin

controlul total al vieții dumneavoastră. Nu se poate lua în considerare un

eșec când succesul a fost creat prin imagini mentale ce pun de acord

existența noastră cu poftele noastre.

Modelând în propria minte un EU viitor, o să ne dăm seama cum crește zi

de zi asemănarea cu acea imagine. Prin urmare, este fundamental creare

unei imagini corecte.

A se lăsa ghidat de către ambiție. A nu se mulțumi cu a fi o persoană

obișnuită; dacă vrem să fim mai mult, putem fii, și merităm posibilitatea

de a ne indeplini aceste dorințe. Excercițiul de a proiecta viitorul,

prevăzând acțiunile ce trebuie realizate, va asigura succesul dublu. Puterea

fiecăruia dintre noi este mare și omnipotentă. Nimic nu poate împiedica

avansarea. Nimeni nu poate împiedica acest obiectiv, nimic nu poate sta

în calea progresului decât proprile indoieli și teme. Încrederea este nota

dominantă a succesului. Al termen pentru a indica încredere este credința.

Fiecare om de succes este, în fond, un om cu credință, ce crede cu toată

11

puterea în el însuși. Aceasta este cheia succesului. NU este vorba de trufie

sau de exces de autoestimă, ci de realizarea „EU-lui” (recunoașterea eu-

lui și eliminarea egoului vor fi teme profunde în timpul seminarelor).

Încrederea în propria persoană este ceva ce puțină lume are, și în general

se dobândește prin exercițiu. Astfel se explică că un număr limitat de

persoane au succes. Pentru că astfel, acel număr limitat reușește să-și

deștepte potențialul, și pentru că astfel puțini își pot folosi cu succes

puterea propriei minți.

Pe scurt putem spune cu siguranță că fiecare om este o persoană cu

credință (credință în el însuși) și că în spatele fiecărui om de succes se

găsește un om ce cultivă gandirea pozitivă. Un om de succes este

întotdeauna încărcat de gânduri pozitive, niciodată pesimiste și mereu

însoțite de forța și credința sa. Pentru a reuși toate aceste, este obligatorie

începerea cultivării în acest moment, a credinței și speranței, calități fără

de care nu va putea avea succes, nu contează talentul, inteligența sau

norocul.

12

SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM

Organismul folosește ceea ce noi mancăm pentru a se construi el însuși.

Suntem făcuți din alimentele pe care le mâncăm, din apa pe care o bem,

din aerul pe care îl respirăm și mai ales din gandurile pe care le

preconizăm. De calitatea și corecta combinație a acestora, pe care

organismul nostru le absoarbe în totalitate, depinde bunăstarea noastră

fizică, mentală, spirituală și emoțională. În general se acordă puțină atenție

la ceea ce se ingeră, des ne ghidăm dupa gust sau savoare, datorită

obișnuinței sau a disponibilități pe care o avem în acel moment. Foarte rar,

sau chiar niciodată, ne gândim la procesele biologice, chimice și

enzimatice ce ne vor aduce diferitele combinații de alimente.

Această ignoranță este cea care a creat marea problemă a secolului:

excesul în greutate și afecțiunile alimentare în general. Realitatea din ziua

de azi este din păcate plină de persoane nefericite, nemulțumite de

aspectul lor fizic. Corpul, cel care reflectă starea nosatră mentală, suferă

nefericirea noastră, simțul nostru de inadecvat. Acestea stabilesc un cerc

vicios ce continuă să cufunde teama generală a existenței noastre.

Să spunem adevărul, printre altele, excesul în greutate, dincolo de starea

de sănătate precară, este un statut ce ne face slabi, marcând un șanț

profund în conștiientul și inconștientul, și lasă urme adânci în încrederea

noastră, dar și în atitudinea asupra vieții. Este impresionant numărul de

persoane afectate de acest dezechilibru psihic- fizic. Este suficient să ne

plimbăm pentru a ne da sema că mai mult de jumătate din persoanele pe

care le vedem au, mai mult sau mai puțin, probleme de greutate sau de

alimentație. Relația cu almentele este primordială si există prea multe

piedici între noi și o atitudine sănătoasă cu privere la acesta.

Idea mea, care s-a maturizat și a cresut încet încet, a luat naștere din

conștiența nefericiri umane, din vederea neoperaționață a actului atât de

natural, dar in același timp elaborat și multiform, al alimentări din ziua de

13

azi.

Până în ziua de azi era imposibil de găsit un răspuns satisfăcător la

chestiuni despre mecanismele efectelor mâncării asupra corpului nostru,

despre cauza îngrășării, despre dietele ce funcționează cu adevărat, și de

ce astfel putină lume consideră depășită problema alimentară. De accea

programul NALEP a dat acest mare pas în drumul spre continua evoluție

umană, pentru a da un răspuns valid și definitiv la această mare intrebare.

Este inadmisibil să credem că majoritatea persoanelor sunt convinse că

pentru a avea un corp sănătos și o greutate adecvată, singura cale este

sistemul de regime care există în ziua de azi. Diete ce ne obligă să cântărim

cantități ridicule de alimente

și/sau ce prevăd suma caloriilor. Aceste sisteme impun o continuă

batjocorire cu mese microscopice și o foame constantă în timp ce ne

stresăm cu nenumărate calcule, astfel îngrozindune mintea transformând

mâncare în cifre. Sau chiar mai rău, să ne supunem la înlocuirea

mâncarurilor cu acele ridicole drinks sau bare dietetice, pe care nimeni, si

zic nimeni, nu le-ar lua ca substituient al mâncării daca nu ar fi din

disperarea de a pierde câteva kilograme. Pe deasupra, intervalul de timp

necesar pentru a ajunge la pierderea nesemnificativă și chinuită a

greutății,nu este după părerea mea viabil, asta dacă nu vrem să menționăm

conceptul de tortură.

După ani de cercetare și studiu asupra diferitele diete disponibile azi, am

ajuns la concluzia că toate sunt inacceptabile, de la prima, până la ultima.

Chiar dacă am admite că o persoană ar accepta un angajament similar,

rezultatele ar fi puține și trecătoare pe termen lung, și nu ar merita

sacrificiul. Intr-adevăr, în majoritatea cazurilor problema greutății nu este

niciodată soluționată de tot. Cauza o reprezintă dietele de azi care, pe

langă meniurile neadecvate care trebuie urmate, nu mai oferă nimic

altceva. De aceea adevărata problemă a excesului de greutate nu dispare,

rămâne prezentă precum o fiară sălbatică, tinută sub control cu greu:

dispusă în orice moment să atace, mai flămândă ca niciodată. Poate păreo

14

o necunoscută fără speranță, o stradă fără ieșire pentru cei care se simt

zdrobiți de lipsa de răspunsuri potrivite, un obstacol de care ne tot

ciocnim. Sau chiar mai rău, complet absente. Incapabil de a accepta acest

punt mort și de a forța desensibilizarea realității, întoarce capul, dar

continuă să se dea cu capul de perete, și durerea este profundă, deși nu a

fost avertizată superficial.

NU credeți că este absurd că in secolul XXI, oamenii încă se lasă păcăliți

de aceste mediocre sisteme de alimentare care nu duc în nici o parte?

Aceasta este întrebarea care mi-a dat ocol în minte de mult timp și care m-

a determinat să cercetez până am ajuns la adevăr.

Unificând informațiile descoperite, mi-am dat seama că companiile

farmaceutice, industria alimentară și afacerilor de fitness (precum

programe și structuri pentru a slăbii) le convine ca problema obezității sa

fie o întrebare fără raspuns.

Punctul fundamental asupra căruia am adus lumină e atât de incredibil,

atât de absurd încât la început nici eu nu puteam să cred. Dar contrastând

informația și încercând să înlătur orice îndoială rezonabilă, răspunsul este

întotdeauna acolo, flagrant, incredibil de clar, totuși atât de ascuns pentru

ceilalți.

Am descoperit că chiar dietetica s-a dezvoltat pe o bază creată din greșeli,

ce a dat naștere cu timpul la una dintre cele mai mari minciuni ce au existat

vreo-dată. Și această minciune atât de mare și hrănită este profund

rădăcinită în mintea tuturor! Până de curând și în mine!

Toți sunt convinși și toți vorbesc de această minciune! O învațo la școală,

universitățile o imprimă și continuă să o imprime pe cărți, explicândo și

reformulândo de fiecare dată într-o formă mai atractivă și credibilă. Este

peste tot și este una dintre cele mai mari calomni a secolului!

Ceea ce sperie mai mult este că toți o dau ca bună și că nimeni nu se

îndoiește de ea! Este atât de incredibil că poate credeți ca sunt nebun! Dar

15

nu sunt, credeți-mă! Vă voi prezenta o noțiune ce o să sfărâme de toto ceea

ce credeați despre alimente, dar vă rog să reflexionați asupra ce o să vă

spun pentru un moment, cu mintea deschisă, fără a fii condiționați de ccea

ce ați fost învățați despre nutriție.

Bine atunci, începen. Sunteți pregătiți?

Conceptul de calorie atribuită mâncării și corpului nostru este ceva total

absurd. Mâncarea nu are calorii, cel puțin nu pentru corpul uman!

Corpul nostru nu este o mașină de combustie și nu arde alimentul, îl

asimilează, metabolizândul printr-un proces biochimic foarte elaborat ce

nu are nici o legătură cu conceptul de calorie descoperit de Joule.

În 1850, acest fixician englez de nume, James Prescott Joule a fost primul

în a defini conceptul de calorie, datorită unui experiment ce a conceput,

ce constă în utilizarea unei bobine construite de el, scufundată într-un

recipient cilindric ce conține un kilogram de apă la temperature de 14,5ºC.

Această bobină, construită pe paleți lipiți la extremul inferior al unei spițe

introdusă în vertical în containerul cu apă, se rotește asupra sa datorită

tracțiunii celor două greutăți legate la capete de o coardă întoarsă la partea

superioară a spiței și ce trece prin două motoare , una pentru fiecare capăt.

Rotația bobinei provoca încălzirea apei prin mișcare.

Atunci, el prin acest experiment a definit caloria, sau Cal ce corespunde

cantității de caldură necesară pentru a mări cu 1ºC temperatura unui

kilogram de apă. Joule a făcut o mare descoperire la nivel termo/energetic,

dar din păcate nu putea știi că 40 de ani după el, chimistul american Wilbur

Atwater va folosi descoperirea sa în mod inadecvat....

Chiar așa, și citez din Wikipedia:

"Wilbur Olin Atwater (Johnsburg, 3 Mai 1844 –

16

Middletown, 22 septembrie 1907) a fost un chimist american cunoscut

pentru studiile despre nutriția umană și metabolism.

Din păcate, el a fost cel care a pus bazele dezastrului nutrițional de

proporții monumentale: obezitatea, diabetul de tip 2 și hipertensiunea;

dezastru la care asistăm impotenți în ziua de azi, victime ale ignoranței

comune despre funcțiile biochimice reale ale corpului uman.

Tot din Wikipedia: "Lui îi datorăm și Sistemul Atwater pentru măsurarea

energiei oferide de mâncare, mai precis de caloriile alimentelor."

Inspirându-se din rezultatele obținute prin arderea diferitelor tipuri de

alimente (proteine, lipide și glucide) în interiorul unui dispozitiv de

combustie fabricat pentru a determina cîldura specifică fiecărei substanțe

examinate, Atwater a crezut că se poate considera valid și pentru oameni.

În practică, a comparat complexul laborator biochimic ce reprezintă

corpul nostru cu un container echipat cu un termometru ce conține apă

agitată în mod constant cu un băț.

Acum mă întreb, după părerea dumneavoastră, ccea ce se întâmplă în

corpul nostru când ne alimentăm poate fii comparat cu ceea ce se întâmplă

într-un container, in care s-a introdus un alt recipient ce conține orice fel

de aliment si care se arde? Este înțelept să ne legăm de rezultatele obținute

observând variația temperaturii apei, rezultată din menționata combustie

de alimente, calculând cum caloriile asumate de corpul nostru prin

alimente?

Odată cunoscută mecanica acestui dispozitiv, numită bombă calorică, în

ziua de azi, încă mai putem face comparația cu corpul nostru?

Dar toate dietele se calculează prin sumarea caloriilor și această noțiune e

atât de înrădăcinată în creierul nostru încât oricine este capabil să afirme

dacă un aliment este lejer și sănătos, sau din contră, este super caloric și o

17

să ne îngrașe. De exemplu o persoană care dorește să slăbească, pusă în

fața uneialegeri între o salată și o farfurie de paste, va opta fără să

gândeasco pentry salată. Deși această alegere poate părea înțeleaptă, vă

pot asigura că nu este asigurată de nici o realitate științifică!

Acum că am adus puțină lumină asupra felului de a calcula caloriile, sunt

sigur că probabil si început să gândești și să judeci validitatea. Am lămurit

deja că calcularea caloriilor precum unitate de măsură și tecnică de calcul

nu poate fi aplicată corpului nostru. Repet, corpul uman nu este o centrală

termică dar este un laboratoriu biochimic, în care au loc reacții chimice

dictate de combinația ăntre alimente ce consumăm și ccea ce este în

interiorul nostru. Corpul nostru metabolizează. Nu arde!

Nu se poate calcula efectul unui aliment bazându-ne pe căldura produsă

de acesta prin ardere.

Prin urmare, o dată metabolizată, mâncarea nu produce enegie termică, ci

energie chimică. Să vedem cum funcționează.

18

INSULINA

Hormon produs de către celulele beta ale insulei Langer Hans (de aici vine

numele insulinei), situat în pancreas.

Producerea stimulată de insulină are loc când glucoza depășeștecantitatea

de gram pe litru de sânge.

Un fapt foarte important despre insulină este că activează sinteza

colesterolului. Din acest motiv nu este de folosreducerea aportării de

alimente bogate în colesterol, singurul lucru care se poate face este

reducerea cu aorice cost a secreției de insulină pentru că doar așa se va

menține colesterolul scăzut.

Insulina este de asemenea necesară la sinteza proteinelor în mușchi și în

țesutul adipos, produce grăsime pe care o depune pe acesta și evită

pierderea acestei grăsimi oprind slăbirea.

Mecanismul regulării glucozei se bazează pe controlul a doi hormoni

antagoniști: insulina și glucagonul (hormon peptid secretat de pancreas).

În următoarea tablă se arată principalele efecte a acestor doi hormoni în

metabolism.

Efectul insulinei în metabolism

Promovează acumularea glucogenului (zahăr de rezervă) în ficat ți

mușchi.

Reprime el consumo de grasa y proteína en favor de los carbohidratos

(Determină celulele să ardă mai mulți carbohidrați decât proteine și

grăsimi)..

Promovează formarea trigliceridelor (grăsimi) din carbohidrați și proteine.

Promovează magazinarea grîsimilor în țesutul adipos.

19

Efectul glucagonului asupra metabolismului

Promovează eliberarea glucogenului din ficat, ce se varsă sub formă de

glucoză în sânge.

Promovează consumul de grăsimi și proteine mai mult decât cel al

carbohidraților (determină arderea proteinelor și a grăsimilor mai mult

decât a carbohidraților).

Promovează mobilizarea grăsimilor țesutului adipos ce sunt disponibile în

țesuturi pentru a fii arse.

Datorită acestui mecanism putem introduce glucoza (în formă de

carbohidrați), doar de câteva ori pe zi, în timpul meselor: prin menținerea

sa constantă în sânge este responsabilă axa hormonală insulina-

glucagon, ce folosește ca "depozit" pentru glucoză, ficatul. Dacă

glucemia scade, precum atunci când nu mâncăm, pancreasul secretă

glucagon ce îi comandă ficatului să ia glucoză din rezerve și să o elibereze

în sânge.

Pe deasupra glucagonul împinge celulele să utilizeze grăsimi și proteine

ca sursă de energie: astfel se pregătește tot organismul pentru

economisirea de energie. Văzând că capacitatea ficatului de a înmagazina

este destul de limitată (în jur de 70 de grame), carbohidrații în exces se

transformă în grăsimi și o să fie depozitați în țesutul adipos. Insulina

determină celulele să utilizeze carbohidrații precum sursă energetică,

contrar glucagonului.

Organismul nostru se poartă mai mult sau mai puțin așa: când avem

glucoză din abundență, se forțează să o folosească la maximum

posibil, și excesul îl depozitează sub formă de grăsime și când rămânem

fără, incearcă să o economisească la maxim scoțând grăsimea păstrată

și utilizând-o ca sursă de energie. Mecanismul insulinei poaate fi

”dăunător” dacă se secretăprea multă: în acest caz glicemia scade prea

mult, creierul se dezechilibrează și trimite organismului stimulii pentru a

introduce din nou combustibil (FOAME).. cantitatea de

insulinăsecretată de pancreas depinde de viteza cu care crește glicemia,

această viteză depinde de doi factori: indicatorul glicemic și cantitatea de

carbohidrați ce folosim.

20

În figura 1A se arată cazul relativ de ingestie a carbohidraților la indicator

glicemc scăzut: glicemia crește imediat, se secretă o cantitate normală de

insulină ce expune gradual glicemia la nivelele anterioare asimilării

carbohidraților. În acest caz, foamea va apărea în aproximativ 3 ore.

Figura 1B: După ingesta de carbohidrați AIG (de Înalt Indicator

Glicemic) glicemia suferă o creștere mare, se secretă o cantitate

considerabilă de insulină ce cauzează o bruscă scădere a glicemiei. Într-o

situație de acest fel foamea va ajunde în aproximativ 1 oră după

consumul aceleiași cantități de carbohidrați.

21

Figura 1A

Figura 1B

22

Indicatorul glicemic al alimentelor și cantitatea de carbohidrați nu sunt

unicul factor ce influențează în cantitatea de insulină ce se secretă din

pancreas, dat că există o distintă reacție individuală cum a demonstrat

Gerald Ravenen în 1987. După studiile sale, 25% din populație are un

răspuns insulină leneșă. În practică acești indivizi norocoși au un răspuns

similar la figura 1A asumând de asemenea carbohidrați cu indice glicemic

înalt. Alt 25% din populație are o reacție insulinică excesivă, de asemenea

asumând carbohidrați la jumătate de indicator glicemic, aceste persoane

au o reacție insulinică asemănătoare cu cea din figura 1B. Cei 50% rămași

au un comportament ce putem defini precum ”normal”. În câteva cuvinte,

pentru 25% din populație mecanismul insulinei se transformă în

dăunător cu ușurință. În general, 75% din populație ar trebuisă

controleze consumul de carbohidrați, ccea ce presupune controlul

indicatorului glicemic și cantitățile luate, altfel apare inevitabila tendință

de îngrășare. Este fundamental controlul acestui mecanism, mai ales

pentru subiecți "fără noroc" ce se îngrașă doar gândindu-se la o bomboană.

Acestea sunt principalele beneficii ce se obțin prin ținerea sub control

a producției de insulină:

- se previn disfuncții metabolice grave precum diabetul de tip 2.

- se reușește urmarea unei diete hipocalorice fără a avea întotdeauna

foame.

- se reușește menținerea greutății adecvate făfă prea multe sacrificii.

- se contribuie la menținerea unui colesterol scăzut, pentru că insulina este

unul din factorii ce stimulează producția endogenă.

Pentru a menține insulina la nivele acceptabile este necesară respectarea

acestor reguli simple:

- limită carbohidrații AIG;

- asumă mese cu o corectă distribuție a macronutrienților (evită

mâncărurile pe bază de doar carbohidrați);

- mănâncă de 4-5 ori pe zi, evitând acumularea în timpul meselor

principale;

23

- preferă surse de carbohidrați de densitate scăzută și cu indice glicemic

scăzut.

În consecință dacă se dorește menținerea greutății corporale ideale ESTE

NECESAR SĂ NU SE CONSUME ALIMENTE CE FAVOREAZĂ

PRODUCȚIA DE INSULINĂ și mai ales NICIODATĂ ÎN TIMPUL

NOPȚII.

Funcția materiei grase în organismul nostru - Sunt nutrienți

indispensabili.

Glucidele, împreună cu protidele și lipidele sunt nutrienții ce ne aduc

energia necesară pentru buna funcționare a organismului nostru.

Îndeplinește funcții biologice fundamentale, sub formă de glucogen

depozitat în ficat și mușchi, aproximativ 350 de grame. Se împart în

carbohidrați simpli și carbohidrați complecși

24

GLICEMIA ȘI INDICELE GLICEMIC

Glicemia este concentrația de glucoză în sânge. Prin menținerea sub

control a glicemiei prin alimentație se evită expunerea la o serie de

probleme de sănătate și la creșterea în greutate.

Indicatorul glicemic al unui aliment indică, în procentaje, răspunsul

glicemic (adică tipul de zahăr în sânge) ce acel aliment specific produce

în comparație cu răspunsul glicemic de glucoză (ce este egal cu 100).

Din păcate, indicatorul glicemic al alimentelor variază de la persoană la

persoană, chiar și în acceași persoană se schimbă în funcție de timpul de

asimilare.

De accea tabla pe care o găsim pentru indicele glicemic este doar

indicativă și nu este de incredere 100%.

GLUCIDELE sau carbohidrații de divid în patru tipuri:

Oligozaharide; dizaharide; monozaharide și polizaharide.

Monozaharidelor le corespund glucoza, fructoza și galactoza. Datorită

structurii moleculare sunt absorbite de intestinul subțire în momentul în

care ajung.

Vreau să vă vorbesc de două glucide mai importante, adică despre glucoză

și fructoză.

25

GLUCOZA

Se găsește în fructe și legume, iar când este introdus în corpul nostru

interacționează cu insulina, provocând producția.

FRUCTOZA

Se găsește în mari cantități în fructele coapte. Deși este mult mai dulce

decât glucoza, nu se folosește în industria zahărului din cauza costului

ridicat de extracție. Fructoza nu stimulează producția de insulină dacă se

consumă cu moderație, spre diferenți de glucoză.

ALCOOLUL

Trabuie să fim atenți în special cu ALCOOLUL.

Alcoolul etilic, ce se consumă în mare parte în formă de băuturi, nu este

adecvat pentru metabolismul corpului nostru. Faptul că un pahar de vin la

fiecare masă este benefic nu are nici un fel de validitate științifică, din

contră. Alcoolul ne dăunează sănătatea, acționează negativ asupra

sistemului nervos central, asupra ficatului, asupra sistemului

cardiovascular și stomacului.

Poate provoca apariția de cazuri tumorale, patologi de gută și provoacă

îngrășarea!

Trabuie să fim atenți în special cu alcoolul.

26

FRUCTE ȘI LEGUME VS GRĂSIMI

Ne-au convins în așa măsură că fructele și legumele sunt răspunsul unei

diete sănătoase pentru a pierde din greutate încât nici nu visăm să ne

îndoim. Din păcate adevărul este că atat fructele cât și legumele sunt

bogate în glucoză, mai exact zahăr. Aceste alimente atât de bogate în zahăr

nu sunt doar precursorul colesterolului, ci și declanșează, o dată

consumate, producția de insulină, cu ulterioara producție de grăsime și

creștere în greutate. Insulina este singurul hormon care se atribuie la

producerea și acumularea de grăsime în țesutul adipos. Pe de altă parte,

trigliceridele sau materile grase ce conțin anumite alimente și cărora li se

reproșează creșterea în greutate, în realitate nu provoacă îngrășarea.

Astfel, grăsimile nu îngrașă. Într-adevăr, molecula de trigliceride, sau

grăsimea, este singura care nu declanșează producția de insulină, care cum

am mai spus înainte este singurul hormon responsabil de producerea de

grăsime ce se va depozita în țesutul nostru adipos și ne va îngrășa.

Prin urmare, pe scurt: fructele și legumele îngrașă, în timp ce grăsimea nu.

Nu mă credeți? Uitați-vă în jur! Lumea este plină de persoane cu exces de

greutate, dar mulți se preocupă să urmeze o dietă mediteraneană, unde

alimentele principale sunt cele care îngrașă mai mult: fructele și legumele!

27

PROTEINELE

Pentru a avea un aport nutrițional corect avem nevoie să consumăm cel

puțin un gram de proteine pe zi pentru fiecare kg de greutate corporală.

Trebuie subliniat faptul că subiecții sănătoși ce consumă zilnic multe

proteine, au aceleași valori de analize fiziologice de nitrogen și uree

precum subiecții sănătoși ce au o alimentație vegetariană.

Afirm asta pentru că multă lume normală dar și medici sunt convinși că

asumarea de proteine nu poate depăși RDA (Recommended

DietarRecommended Dietary Allowance) sau vor avea pprobleme de

sănătate, din cauza epuizării rinichilor. Aceste credințe sunt în mod absolut

lipsite de fundament științific.

COLESTEROLUL

Moleculă fundamentală pentru organism, se găsește în toate țesuturile.

Cea mai mare parte a lumii s-a văzut obligată să creadă că noi asimilăm

colesterolul din alimente, dar adevărul este că doar 20% îl absorim din

alimente. De fapt 80% din colesterol este produs de propriul nostru corp,

și este insulina cea care activează producerea. Asimilarea prin alimente

este atât de scăzută (20%) și corpul nostru produce majoritatea (80%),

încât putem afirma că il avem scăzut nu datorită consumului de alimente

fără colesterol, cum vor să ne facă să credem cei care fac publicitate la

băuturi și alimente cu indice scăzut de colesterol, ci prin evitarea

consumului de alimente ce stimulează producerea de insulină, ce la rândul

lui va provoca producerea de colesterol.

28

SAREA

Sau clorura de sodiu, permite glucozei să treacă din intestin direct în

sânge. Cu cât avem mai multă sare în alimentele pe care le consumăm cu

atât este mai rapidă și abundantă trecerea glucozei în sânge, activând astfel

din nou producerea insulinei, ce reprezintă, după cum știm deja, hormonul

vinovat de crearea moleculelor de grăsime!

Fiind toate spuse, știm deja că sarea nu umflă, ci reține apa creând

reținerea de lichide, ceea ce provoacă ingrășarea.

De aici vine deducerea că este necesar să eliminăm total sarea din

alimentația noastră. La început totul va părea searbăd, este adevărat, dar

după câteva zile fără sare vă veți putea bucura de savoruri uitate ale

alimentelor, sau pe care niciodată nu le-ați probat datorită sării adăugate.

29

DIABETUL

Afectează peste 170 de milioane de persoane în toată lumea și este una din

cauzele principale de deces în occident.

Dar despre ce este vorba? În mare, cine suferă de diabet are un nivel

glicemic instabil în sânge. Astfel se ajunge la o serie de complicații ce fac

ca speranța de viață a diabeticilor să fie mai scurtă. Există două tipuri de

diabet ce se diferențiază astfel Diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2 sau

diabetul alimentar. Diabetul tip 1 este în general de origine ereditară și se

dezvoltă la o vârstă fragedă. Pancreasul nu este capabil să secrete insulină,

diabeticul trebuie să își injecteze insulină sintetică în fiecare zi pe toată

durata vieții.

Diabetul de tip 2 este cel de care suferă 90% din diabetici. Spre diferență

de diabetul de tip 1, cel de tipul 2 nu prezintă deficiențe în producția de

insulină dar suferă o desensibilizare a celulelor acesteia și de accea nu

reușește să indeplinească funcțiile. Mult mai puțin gravă decât diabetul de

tip 1, poate fii menținut sub control cu o alimentație corectă, biochimică.

30

ACTIVITATEA FIZICĂ

Aș vrea să lămuresc și mitul exercițiului fizic. A face gimnastică este, fără

îndoială o activitate pozitivă, ce stimulează producția de hormoni ce ne

fac să ne simțim mai bine și îmbunătățesc starea, dar nu ne face să slăbim!

Asta se întâmplă pentru că în momentul în care corpul nostru este supus

la efort fizic însemnat, mușchii ce produc famosul acid lactic ce eliberat

în sânge ajunge până la ficat și se transformă în glucoză, pregătit să se

întoarcă prin sânge în mușchi. Glucoza ce se formează, trecând prin sânge

prin pancreas, stimulează secreția insulinei ce, cum am văzut deja, va

bloca acele enzime ce se ocupă de metabolizarea acizilor grași și de

slăbire. De aceea intr-un stat în care este necesară prezența moleculelor de

glucoză, precum în antrenamentul cu efort scăzut, are loc procesul de

gluconeogeneză, în alte cuvinte se crează nouă glucoză (în acest caz

pentru a fii trimisă la mușchii ce muncesc) și acționând acest mecanism se

blochează procesul de slăbire.

31

CONCLUZIA

Mi-ar plăcea să închei acest text spunând că toți cei ce au participat sau

care încă urmează programul NALEP, au găsit mari beneficii între care

pierderea în greutate între 7 și 10 kg pe lună, cu menținerea unei greutăți

sănătoase.

Toate aceste, combinate cu o senzație profundă de binestare psihică și

fizică, s-a obținut prin alimentarea zilnică cu mâncăruri gustoase, fără

limite de cantități, fără a calcula caloriile și cu sprijinul total și asistența

zilnică oferită de acest sistem de nutriție și program de evoluție.