MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL INTERNAȚIONAL DE ADMINISTRARE SI BUSINESS

FACULTATEA: TURISM

CATEDRA: ECONOMIE

TEZA DE LICENTATema: Resursele turistice naturale si antropice ale Republicii Moldova

Studentul anului IV: Costiuc Stanislav Secția zi, Specialitatea Turism Tur- 112

Conducător științific: Burgudji Serghei, Lector universitar, Magistru

Chișinău-2015

INTRODUCERE……………………………………………………………………………....3-4

CAPITOLUL I. RESURSELE TURISTICE NATURLE ALE REPUBLICII MOLDOVA

§ 1.1 Caracterizrea generala a resurselor naturale ale Republicii Moldova…………………5

§ 1.2 Potențialul turistic al reliefului ………………………………………………………....6-

7

§ 1.3 Malurile apelor (plajele) ………………………………………………..………………8-9

§ 1.4 Potențialul turistic al climei…………………………………………………………..10-13

§ 1.5 Randamentul turistic al vegetației din Republica Moldova………………………..13-16

CAPITOLUL II. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE

§ 2.1 Edificiile istorice………………………………………………………………………17-18

§ 2.2 Edificiile culturale și sportive din țară.……………………………………………...19-21

§ 2.3 Potentialul turistic arhiologic………...………………………………………………22-24

§ 2.4 Potentialul turistic etnografic………………………………………………………...25-28

§ 2.5 Activitatea umană cu funcție turistică……………………………………………….29-

31

CAPITOLULU III. RESURSELE TURISTICE NATIONALE IN COMPARATIE CU

CELE MONDIALE

§ 3.1 Obiectivele naționale naturale în comparație cu cele mondiale……………………32-

35

§ 3.2 Atracțiile turistice antropice naționale comparativ cu cele mondiale……….…….36-39

§ 3.3 Concluzii cu privire la modul de organizare a Turismului în țară…...………….......40

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRII……………………………………………………....40-41

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………....42-45

ANEXE…………………………………………………………………………………………46

2

INTRODUCERE

Resursele turistice reprezintă un ansamblu de elemente naturale și antropice care, prin

calitațile și specificul lor, sînt recunoscute și valorificate prin turism în măsura în care sunt

supuse unui regim de protecție integrală. Resursele turistice pot fi naturale (elementele

geomorfologice, de climă, de floră, de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale, etc.) și

antropice (monumente și site-uri arhiologice, monumente, ansambluri și rezervații de

arhitectură, monumente și ansambluri memoriale, monumente tehnice si de artă, muzee,

elemente de foclor și artă populară etc.).[1, Art.3] [ Anexa 1]

Actualitatea temei investigate. În zilele noastre turismul reprezintă un fenomen social-

economic în continuă creștere, generat de nevoia umană de a cunoaștere,reabilitare fizico-

psihicăși recreere în condițiile unei civilizații solicitante, dar cu posibilitați materiale diferite si de

obicei superioare pentru buna majoritate a populației. Industria turismului reunește o gama largă

de întreprinderi publice cît și private, generatoare de beneficii economice dar și sociale, care

oferă noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajați, dar care are la baza dezvoltarii

resursele naturale și antropice pe care le deține o țară.

Resursele turistice sunt acea totalitate de elemente atractive ale unui teritoriu, indiferent de

amplasare, origine dar și relația dintre ele. Este una din categoriile care stă la baza apariției și

dezvoltării fenomenului turistic, fiind ca “materie primă”. Ele determină intensitatea, mărimea și

diversitatea fluxurilor turistice, respectiv și valoarea consumului turistic, iar prin aceasta și a

eficienței economice.

Resursele turistice acționează în evoluția turistică în două moduri diferite: pe de-o parte prin

creșterea punctelor de atracție turistică, adică resursele în sine, si pe de altă parte în directia

favorizarii sau restrictionarii dezvoltării turismului într-o anumita zonă, prin modul în care

caracteristicile reliefului sau condițiile naturale influențiază modul de amplasare și dezvoltare a

infrastructurii turistice.

Scopul acestei lucrari este de a prezenta un studiu aprofundat asupra resurselor pe care le

deține Republica Moldova, cele cunoscute foarte bine de majoritatea turiștilor dar și cele care au

rămas la prima fază de dezvoltare.Pentru a realiza acest scop sunt propuse următoarele sarcini:

→ Analiza generală a resurselor turistice

→ Studiere nivelului de cunoaștere a resurselor naționale pe plan mondial

→ Determinarea factorilor care influențiază în acest sector

→ Abordarea teoretică a politicii naționale în domeniul turismului

→ Clasificarea resurselor în dependență de natura lor

→ Determinarea căilor de sporire a cunoașterii patrimoniului național

3

Sursele informaționale a cercetarii este reprezentată de lucrari bine cunoscute ale diferitor

autori, date statistice cu privire la domeniul dat, proiecte nationale de promovare a resurselor și

alte surse de informație care fac abatere la tema dată.

Informația cunoscuta și cercetarile pe baza acestei teme au determinat structura lucrării care

conține: introducere, trei capitole, concluzii, anexe și surse bibliografice, care prin urmare au

drept scop de amplifica esența tezei și de a da o explicație mai largă cu privire la acest subiect.

CAPITOLUL I. RESURSELE TURISTICE NATURLE ALE REPUBLICII MOLDOVA.

În acest capitol sunt reflectate totalitatea resurselor turistice naturale pe care le deține Republica

Moldova, caracteristicile acestora, notiunii, statistici și nivelul de promovare la care se afla ele la

momentul dat.

CAPITOLUL II. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE. Capitolul II este caracteristica

amănunțită a resurselor antropice de pe teritoriul țării, noțiuni, locul amplasării acestora dar și

nivelul la care sunt cunoscute atît la rang național cît și mondial.

CAPITOLULU III. RESURSELE TURISTICE NATIONALE IN COMPARATIE CU

CELE MONDIALE. Este capitolul în care se evidențiază o comparație a resurselor turistice

naționale cu cele mondile, modul în care este promovată activitatea de turism pe plan mondial

dar și la noi în țara, o comparație între nivelul de dezvoltare care stabilește și statutul la care am

rămas.

4

CAPITOLUL I. RESURSELE TURISTICE NATURLE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Resursele turistice naturale ale Republicii Moldova reprezintă o componentă a mediului

natural. Acestia au o calitatet și specific aparte care este recunoscută în sfera turistică. Teritoriul țării noastre se bucură de un număr valoros de resurse naturale. Acestia datează de mii de ani, iar

unele din ele fiind adevărate perle ale naturii. O parte din ele atrag o mulțime de turiști, eltele

rămîn pîna la momentu inițial necunoscute.

• Caracterizrea generala a resurselor naturale ale Republicii Moldova

Resurse turistice naturale: sunt elementele geomorfologice, de climă, de floră și faună,

peisaje, zăcaminte de substanțe minerale si alți factori. [1, Art.2]

Unul din elementele multifuncționale în peisaj sunt condițiile naturale: elementele naturii

reprezintă obiect important al potențialului turistic, natura oferă tuturor activitaților turistice

mediu de dezvoltare, de asemenea tot condițiile naturale sunt cele care deteremina turiștilor

dorința și motivația de deplasare.

Aşa cum factorul demografic reprezintă pentru cererea turistică sursa sau suportul acesteia,

tot la fel, teritoriul, spaţiul, se constituie ca o condiţie esenţială pentru existenţa ofertei turistice și promovarea ei pe piata.[3. pag 10]. Natura are o importanța majoră în turism, de la o

participare simbolica și greu sesizabilă pîna la una foarte accentuată, polivalentă, iar prin

intermediul componentelor proprii devine un obiect propriu zis. Privind din punct de vedere

economic tot acest cadru natural în mediul turismului are diferite forme. Indiferent de care dintre

ele am vorbi toate au un scop principal, și anume satisfacerea cerințelor turiștilor. La fel cum

preferințele turiștilor sunt extrem de variate așa și exprimarea cadrului natural este

asemanatoare. O bună parte din turiștii proveniți din mediul urban prefera o natura

nemodificata, rămasa la stadiul inițial de dezvoltare pentru o relaxare la nivel înalt.

Privind din alt punct de vedere există și alte componente ale cadrului natural care chiar și in

stare bruta, fara nici o modificare sunt inacesibile turiștilor de rînd, iar pentru promovarea și

punerea în valoare a acestora este necesar de intervenții de dimensiuni mari, în unele cazuri chiar și în structura obiectivelor (amenajarea peșterilor, grotelor și a chiliilor).

Resursele naturale pot fi divizate în mai multe categorii:

• relieful- peșteri, canioane, pașunile si trecatorile, crestele muntilor.

• structuri geologice inedite- structuri geologice de mare amploare, spectaculoase:Himalaia

• climat- climatul estival, climatul de vară, climatul de munte și litoral

• hidrografie- lacuri, cascade, ape minerale

• vegetație- paduri cu vegetație specifică, rezervații naturale

• faună- pescuit sportiv, vînătoare

5

• Potențialul turistic al reliefului

Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin

atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice.

Elementele reprezentative ale potenţialului natural, care pot conferi o calitate necesară

dezvoltării turismului, putînd aduce o majorare esențială în bugetul statului. Relieful republicii,

reprezintînd o cîmpie deluroasă înclinată de la nord-vest spre sud-est, cu altitudinea medie de

150 m. [2. Cap.2]

Caracteristicile reliefului din punct de vedere turistic pe teritoriul Republicii Moldova nu

sunt extrem de vizibile, prezentîndu-se cam șters și cu puțina atractivitae turistica. Combinînd

aceste minusuri cu vegetația (pădurile) și apele de suprafață putem obține importante obiective

turistice. Pădurile ocupă spaţii mai mari în partea centrală deluroasă a Republicii Moldova

(Dealurile Codrilor Podişului Central Moldovenesc şi Dealurile Tigheciului) şi în Dealurile

Prenistrene. Suprafaţa pădurilor constituie 9,6% din teritoriul ţării. Punând în aplicaţie acest

concept, V. Efros a evidenţiat trei tipuri de peisaje pitoreşti în limitele republicii: toltrele,

înălţimilor împădurite şi de câmpie.[4. Pag 56].

Pe teritoriul Republicii Moldova toltrele (recifi caraligieni fosili) sunt cel mai des raspîndite în

bazinele afluențtilor de stînga a Prutului (Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovăţ, Ciuhur,

Camenca). Alte formațiuni de acest gen se regasesc și în cursul de mijloc al Nistrului (pîna la

Dubasari), dar și în văile rîurilor Răut, Cubolta, Căinari. Toltrele sunt un lanț de formațiuni

calcaroase de tip recif, rispite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc, în

Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă

până la Cobani, 200 km mai la sud. Ele sunt declarate monumente ale naturii și sunt protejate prin

lege. Aceste lanțuri de recifi calcaroși sunt constituite din schelete de corali, moluște, scoici,

alge, animale și organisme marine, care umpleau mările tropicale Tortoniană și Sarmatică acum

10 - 20 milioane de ani. Geneza recifilor basarabeni coincide cu cea a marelui lanț coralier din

Australia, numai că acesta din urmă se găsește în întregime sub apă și are dimenisuni mai reduse

față de toltrele Prutului care depășec 100 de metri altitudine.

Un alt tip de peisaje pitorești este cel al înălțimilor înpădurite, care cuprinde Podișul

Codrilor- una dintre cele mai atractive locuri ale Republicii Moldova. Relieful este alcătuit dintr-o

alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre S-E. În partea de N-E, relieful este

alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase. În partea centrală și sudică este un

relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede.Văile sunt adânci cu

versanți înclinați, lărgindu-se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de

teren.Aceasta specifitate a peisajului se datorează interfluviilor înguste, a versanților înpaduriți.6

Peisajele de câmpie au o importanță recreativă, specifică luncilor cursurilor inferioare ale

Prutului și Nistrului.Odată cu trecerea anilor a trecut și o bună parte a frumuseței acestor locuri,

acum doar pe alocuri mai poți întîlni porțiuni mici de teren cu arbori de plop, salcie și

stejar.Altitudini maxime cuprinse 200-250 m, cea medie - 159 m. Procesele contemporane

exogene se manifestă slab în comparația cu podișuri. Atractivitatea acestui tip de peisaje este

dată de îmbinarea complexelor împădurite ale luncilor, terenurilor arabile şi livezilor cu oglinda

suprafeţelor acvatice. Dintre monumentele naturii care au o reală valoare ecologică, ştiinţifică,

culturală şi istorică şi care reprezintă şi importante obiective de interes turistic putem menţiona

următoarele: peştera "Emil Racoviţă", complexul Raşcov, cheile Buteşti, defileul Duruitoarea,

reciful "Stînca Mare", recifele Brînzeni, defileurile Buzdugeni, Burlăneşti, Trinca, Feteşti.

Una din valorile turistice cu un major potențial turistic este Peștera Emil Racoviță cea mai

mare peșteră carstică din Republica Moldova, a 13-a ca lungime în Europa (a 3-a printre

peșterile de gips) și a 26-a în lume. [19.]. Este situată în apropierea localității Criva, raionul

Briceni. A fost descoperită în anul 1959în urma unei explozii în cariera de gips, și atunci

denumită Zolușca (în rusă золушка, în română Cenușăreasa). Cercetările științifice au început

abia în 1977. [5.]

Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și speolog român moldovean Emil

Racovi ț ă , este cercetată și cartografiată pe o lungime de cca. 91 km de galerii și labirinturi, care

sunt etajate în 3-4 nivele, ce se lărgesc pe alocuri, formând săli mari. Remarcabile sunt Sala

celor o sută de metri, Sala așteptării și Soborul, care ating lungimi de cca. 60 m, lățimi de cca.

30 m și înălțimi de până la 11 m. Plafoanele se sprijină pe coloane impresionante.

Când bate vântul afară, circulația aerului din pe ș teră  este accelerată, iar când acesta

încetează, particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară.

Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj

pentru valoarea potențialului turistic al peșterii. Chiar daca este o atracție de toata frumuseția nu

prea se bucura de turiști care ar vizitao permanent. Inacisibilitatea pîna în regiune și chiar și în

peșteră reduce enorm de mult din popularitatea acestia, unii cunoscîndo doar din auzite, alții necunoscînd-o deloc nici pîna în prezent.

Astfel se poate de menţionat, că potenţialul reliefului la scara internaţională este redus. Dacă îl

combinăm cu potenţialul peisajului în ansamblu, putem constitui o atractivitate destul de mare

chiar la nivel regional. La nivel local elementele peisajului permit utilizarea potenţialului lor în

scopuri recreative. O utilizare particulară îl are relieful legat de formaţiunile recifale, prezentând

în unele locuri (Butuceni-Trebujeni, malurile Nistrului în cursul său de mijloc) abrupturi destul de

înalte, ce permit practicarea alpinismului (turismului sportiv).

7

• Malurile apelor (plajele)

Una din prioritațile de bază a dezvoltării turismului sunt malurile apelor, unde recreerea se

asigură în prin plan prin practicarea înotului, datorită apariției plajelor. Țarmul maritim se

deosebește de cel fluvial atît prin amplasarea lor dar și prin gradul de atractivitatea care diefră de

la o zonă la alta. Cea mai mare importanță îi revine prin urmare litoralului maritim. Însa uneori

putem întîlni cazuri cind țărmurile fluviale pot rivaliza cu cele maritime. Este vorba de acele țari

care nu dispun de ieșire la mare dar în schimb dispun de lacuri destul de mari care satisfac toate

cerințele turiștilor, ca exemplu este lacul Balaton din Ungaria.

Litoralul maritim- Litoralul actual este fâșia de teren pe care apa mării poate înainta sau se

poate retrage și pe care se face simțită acțiunea de modelare a valurilor, curenților și mareelor.

În zonele unde fluxul și refluxul sunt importante, cum este de exemplu golful Fundy din Canada,

pe coasta atlantică, lățimea sa poate atinge până la 15 km, iar denivelarea între flux și reflux

până la 20 m. Se mai folosesc și denumirile de țărm sau coastă. Valoarea turistică a litoralului

maritim depinde de mai mulţi factori. Se iau în consideraţie în acest sens configuraţia ţărmului,

climatul regiunii respective, asocierea unor obiective de atracţie de natură diferită, etc.

În ceia ce privește tipurile de țarm se evidențiaza anumite tipuri în dependență de regiune. Spre

exemplu țărmul jos, neted, aflata în curs de sedimentare și cu plaje de nisip cum ar fi țarmul italian

al Andriaticii se diferențtiază complet cu cel înalt, abrupt și stîncos care este afectat de procesul de

eroziune cum ar fi cel al litoralului dalmatic (Croația).

O deosebita atenție din partea turiștilor o au acele țărmuri maritime la care temperatura apei

rămîne constantă (+20°C, +26°C) pe o perioadă îndelungată de timp, adică nu numai în lunile de

vară și care prin prezența unor masive muntoase, care adăpostesc curenții de aer rece, își aduc

contribuția la prelungirea sezonului turistic. Condiţii ideale apar în această privinţă în partea

sudică a zonei temperate şi anume pe întregul litoral nordic al Mării Mediterane. Acesta se

evidenţiază prin veri nu prea calde; prin durata lungă, de mai multe luni, începând din primăvară

timpurie şi până toamna târzie a sezonului cald. Ca exemplu am putea numi țarmurile Spaniei,

Egiptului, Marocului, etc.

Existenţa unor lanţuri muntoase cu direcţia est-vest, fereşte unele porţiuni ale litoralului

mediteranean european în timpul iernii de invaziile frecvente dinspre nord a unor curenţi de aer

rece, creând condiţii speciale pentru dezvoltarea si pentinerea sezonului de litoral. Este vorba de

Riviera italiană şi cea franceză, cuprinsă între Genova şi Nisa, unde s-au dezvoltat centre turistice

cu renume mondial.

Ţărmul mediteranean african prezintă o importanţă turistică mult mai redusă de cât litoralul

mediteranean european, din cauza infrastructurii slab dezvoltate.

8

Malurile apelor continentale- în cazul în care litoralul maritim lipsește, apele continentale

reprezintă o atractivitate turistică, la fel ca și malurile apelor curgătoare și stătătoare. În cazul

folosirii acestor zone ca obiective turistice ele depind de un anumit grup de factori. Dacă vine

vorba de configurația malurilor, cele joase și netede sunt mai favorabile decît cele înalte,

stîncoase si abrupte. Este nevoie de asemenea de prezenţa unor plaje, acoperite de un nisip mai

fin, de condiţii climatice lipsite de extremităţi. Cele mai avantajoase condiţii pentru recreere apar

în cursul inferior al râurilor, datorită existenţei unor pante mai domole şi unor adâncimi mai

reduse. Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între +20°C, +26°C, la apele stătătoare condiţiile

de temperatură fiind mai favorabile. Joacă rol şi adâncimea râului sau lacului, de obicei mai

potrivite fiind cele mai mici.Un factor primordial este și viteza apei, dacă aceasta este mai mică

temperatura apei este mai ridicată și mai plăcuta, însa in cazul în care viteza este destul de mare

apa va fi chiar și pe tot parcursul verii rece.

Mai trebuie de luat în considerație și compoziția chimică a apelor, adică conținutul lor în

săruri. Acest factor joacă un rol important mai ales la apele stătătoare, cărora le conferă în

anumite condiţii un caracter terapeutic. [6, pag 96].

O necesitate tot mai acută este păstrarea calităţii apelor sau refacerea acesteia, în condiţiile

poluării lor, mai ales în regiunile industrializate.Pentru asta se optează și pe plaja cea mai aglomerată

din Republica Moldova, și anumea cea de la Vadul lui Vodă, acesta e ferită de zbuciumul orașului

aglomerat, astfel că prospețimea aerului și liniștea zonei oferă relaxarea fizică și sufletească

tuturor persoanelor.

Rîul Nistru îşi ia începutul în partea de nord a munţilor Carpaţi, avînd izvorul situat în nord-

vestul pantei muntelui Rozluci, din preajma satului Volcie, şi se revarsă prin limanul Nistrului în

Marea Neagră, la 35 km spre sud-vest de oraşul Odesa. Lungimea rîului este de 1362 km, iar

suprafaţa bazinului hidrografic este de 72100 km2. Cota de altitudine a izvorului constituie 870

m, a gurii – 1,0 m, căderea totală a rîului alcătuieşte 759 m, media unghiului de înclinare a

suprafeţei este de 1,78%, maxima - 39,0% (la al 4-lea km de la izvor), minima – 0,1% (la gura de

vărsare). Bazinul Nistrului este situat pe teritoriul a două ţări, Ucraina şi Moldova, avînd o formă

ovală alungită cu strangulaţie, la intrare pe teritoriul Republicii Moldova, pe care îl străbate pe o

lungime de 700 km, lăţimea medie fiind de 120 km.

Prin asocierea ţărmurilor şi malurilor cu alte obiective aflate în împrejurime, valoarea

turistică a acestora înregistrează o amplificare. Se i-au în considerare în acest sens frumuseţile

peisagistice, prezenţa unui relief variat, de exemplu, muntos, microclimatul favorabil, obiective

cultural-istorice etc. În asemenea condiţii se poate ajunge la prelungirea sezonului turistic, fapt ce

aduce dupa sine și venituri mai mari decît de obicei.

9

• Potențialul turistic al climei

Clima- este regimul multinual al vremii sau totalitatea schimbărilor succesive posibile ale

proceselor atmosferice ce caracterizează regimul vremii unei regiuni ca rezultat al interacțiunii

factorilor climatogeni (radiativi, dinamici și fizico-geografici). [7.]

Clima este acel factor care influențiază „starea" de desfăşurare al tuturor activităţilor

recreative în domeniu turistic.Ea este cea care generează „atmosfera” favorabilă sau nefavorabilă

a actului recreativ, sporind sau micșorînd derularea acestuia. Majoritatea absolută a turiştilor, dar

şi numeroşi cercetători, micșorează importanţa climei la „timpul frumos" a cărui frecvenţă şi

durată este definitorie pentru recreere într-o regiune dată. Pentru caracterizrea „timpul frumos"

este necesar de implicat următorii factori climatici: nebulozitatea, frecventa precipitaţiilor şi

starea lor de agregare, temperatura aerului, vânturile etc.

Neboluzitatea- este gradul de acoperire cu nori a bolții cerești. [7.] Acest factor are o

influență directă asupra strălucirii soarelui, parametru vital pe litoralul mărilor dar și în mediu

montan cînd vine vorba de desfașurarea excursiilor. Există diferențe vizibile in valorile

climatice înregstrate pe fațadele vestice ale continentelor care sunt influențate de masele de aer

vestice, ce stimulează o neboluzitate mare pe litoralul unor mări (Marea Mediterană, Marea

Roșie, Marea Caraibilor) unde strălucirea soarelui este la maxim. O excepție din această

categorie o constituie California, unde curentul rece omonim determină inversiuni termice şi o

stabilitate pronunţată a ariilor anticiclonale din vecinătate, ceea ce explică lungimea sezonului

turistic în zonă.

Neboluzitatea în momentul în care este în exces, atunci cînd este constituită din nori subțiri (grupa Cirus), are un rol pozitiv în orele de amiază pe litoralul mărilor reducînd intensitatea radiatiilor

solare. La fel norii în formațiuni mici pe diferite spații în mediul montan are un rol de mărire a

esteticii peisajului.

În Republica Moldova nebulozitatea difera de la nord la sud, iar media totală crește cu circa 0,1

zecimi la o 100 de metri. [8. Pag. 274]

Temperatura aerului intră în calcul numai în situaţia în carea are o manifestație extrem de

excesiva. Perioadele toride de vară (peste +30°C), cu o radiaţie solară puternică, sunt tot atît de

nefavorabile activităţilor de recreere, ca şi intervalele geroase de iarnă, cu temperaturi de sub –

15°C. De obicei valorile temperaturii aerului au atît influențe pozitive cît și negative.

Frecvența și intensitatea precipitațiilor au un rol important în aces peisaj fiind o consecință

imediată a neboluzității.Timpul ploios influențiază activitatea de recreere fiind un factor

negativ.Dacă precipitațiile sub forma de ploaie au un rol negativ atunci cele sub formă de zăpadă

influențiază pozitiv la dezvoltarea activitaților turistice, generînd tot odată și o varietate de

activități de agrement (ski, săniuș, patinaj, etc).

10

Vînturile de obicei au influența diferită. Brizle mărilor sau montane au rolul esențial de

modelator, mai ales pe litoralul martim unde joacă rolul şi de agent de transport şi dispersie a

aerosolilor.Vînturile puternice au un efect negativ atît pe țărmurile mării (spulberînd nisipul

suprafeței plajelor și agetînd apa mărilor), dar mai ales și pe crestele montane unde spulberă

zăpada, întroienesc potecile, devenind o potențiala sursă de risc. Poleiul este și el unul din

fenomenele climatice care influențiazănegativ asupra vizibilitații și a traficului auto.

Toate aceste fenomene climatice de obicei influențiază într-o strînsă legatură între ele,

determinînd de obicei tipurile de clima și o ierarhie a acestora pentru importanța turismului.

Pentru majoritatea tipurilor de activități cea mai favorabila clima este cea insorită, moderat

călduroasă și semiudă. Perioada cu condiţii favorabile pentru recreere este împărţită în mai multe

tipuri recreative de vreme: confortabilă, călduroasă subconfortabilă, răcoroasă subconfortabilă,

caldă neconfortabilă şi rece neconfortabilă.

Climatul estival se caracterizează printr-o nebulozitate mai redusă, insolaţie mare,

temperaturi optime, vânturi puţin frecvente şi reduse ca intensitate. Este climatul curei heliomarine

şi a drumeţiilor montane. Tipul de turism practicat este cel recreativ şi mixt (curativ-recreativ-

cultural). În această perioadă se desfăşoară în toată plenitudinea sa turismul din zona

preorăşănească, de scurtă durată. În funcţie de desfăşurarea în latitudine şi altitudine a

suprafeţelor, precum şi influenta unor factori locali, climatul estival va prezenta un larg evantai

de particularităţi, faţă de care turismul se adaptează prin amplificare sau restrângere.

Durata maximă a timpului frumos în acest anotimp explică dealtfel vârful absolut al cererii

turistice. Majoritatea turiştilor alocă recreerii timpul şi resursele proprii vara, adică perioadei celei

mai optime pentru călătorie.

Climatul de iarna se caracterizează prin temperaturi de aer scăzute cu precipitații sub forma

de zapada și polei, cu neboluzitate accentuată.În acest caz, în altitudine, mersul elementelor

climatice prezintă sensuri diferite: în timp ce valorile temperaturii scad, durata strălucirii soarelui

creşte. Se recomandă, din punct de vedere termic, două trepte altitudinale nefavorabile turismului:

cea situată la peste 1200m, cu un climat aspru şi cea din baza depresiunilor, cu temperaturi

scăzute datorită inversiunilor termice. Fenomenele de ceaţă, frecvente în acest anotimp, duc la

creşterea nebulozităţii la altitudini mici(sub 1000m).

Resursa principală a climatului hivernal sub aspect turistic este zăpada. Ea interesează, în

primul rând, prin durata menţinerii şi grosimea stratului său. Grosimea stratului de zăpadă este

un factor de mare importanţă în practicarea sporurilor de iarnă. Menţionăm că o grosime

excesivă (peste 80-100cm) împiedică însă alte forme de practicare a turismului (în principal

drumeţiile) şi buna desfăşurare a accesului în teritoriu.

11

Durata menţinerii stratului de zăpadă variază în funcţie de latitudine, altitudine şi expoziţia

versanţilor.El este minim în sudul zonei temperate şi maxim la latitudini polare; la poalele

munţilor faţă de piscurile înalte; pe versanţii sudici în raport cu cei nordici, etc. Se consideră că

pentru practicarea turismului de iarnă într-un mod mai eficient, durata menţinerii stratului de

zăpadă trebuie să fie mai mare de 90 zile.

Climatul litoral se asociază duratei lungi de strălucire a soarelui, insolaţia puternică

(ultraviolete) şi aerosoli în cantităţi sporite (conţinutul de iod este cu 20-30 % mai mult ca în

regiunile interioare). Aceşti factori concură la afirmarea talasoterapiei, orientând opţiunile turiştilor

şi oferta dinspre trăsătura recreativă spre cea mixtă (curativ-recreativă).

Făcînd o comparare între elemntele cadrului normativ natural, sub aspect turistic clima a fost

cel mai bine studiată. Esențial se atrage atenție la influența resurselor climatice asupra

organismului uman. Un scriitor renumit așa ca V. Efros, care în lucrarea sa „Resursele recreative

din Republica Moldova" expune mai mulți factori importanți din acest punct de vedere.În primul

rând, este necesară cunoaşterea duratei de expunere la soare în sezonul estival. Durată care este

exprimata prin timpul necesar pentru obținerea dozei biologice necesare în urma radiației solare.

O doză biologică este egală cu 24-28 kalorii de căldură pe l cm 2 al suprafeţei corpului. Se

recomandă de anu primi mai mult de 2/3 doze biologice pe zi. Atingerea acestei cifre trebuie însă

să se efectueze treptat: începând cu 1/4 din doză în prima zi, la l doză se ajunge abia în ziua a 7-

a.Apoi, adăugându-se câte 1/4 din doză pe zi se ajunge la cantitatea maximă admisă.[9.]

E.S. Feldman a calculat timpul necesar pentru a obţine o doză biologică pe teritoriul R.

Moldova.

Ora zilei Timpul necesar pentru a obţine o doză biologică, în min

Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie

9-10 50 36 28 34 34 50

10-11 42 28 23 22 24 35

11-12 30 24 19 18 20 27

12-13 29 24 19 18 20 27

13-14 37 28 23 22 24 35

14-15 50 36 29 28 31 50

15-16 52 42 36 36 41 55

16-17 80 58 52 48 62 -- Durata iradierii solare pentru a obţine o doză biologică în R. Moldova

Privind din alt punct de vedere trebuie să mai evidențiăm că factorii climatici între anumite

limite nu are o influență directă asupra organismului, dar din potrivă crează o stare de confort și

relaxare. Tot odată analizînd și sucesiunea starilor de vreme favorabilă desfașurării unor

activități balneo-turistice făcute de V. Efros putem deduce următoarele concluzii:

12

• Analiza potnțialului relativ ridicat a condițiilor climatice din țară și nivelul de dezvoltare a

activitații turistice accentueaza valorificarea incompletă a acestora;

• Teritpriul Republicii Moldova dispune de condiții climaterice favorabile pentru dezvoltarea și

desfașurarea activităților recreative în perioada estival;

• Numărul de zile favorabile variază de la 168 în nordul țarii la 183 în sud;

• frecvenţa maximă a zilelor cu starea favorabilă pentru desfăşurarea activităţilor recreative se

înregistrează în august şi septembrie (câte 14-20 de zile pe lună).

Totuși clima Republicii Moldova este destul de favorabilă pentru desfașurarea activitaților balneo-turistice și recreative, mai ales în combinație cu alte resurse ( de ape minerale cum ar fi cele din orașul Cahul, cele

biologice, etc). Însă luînd în considerare situația politică actuală în care se află țara noastră, modul de valorificare

a acestor resurse și alți factori ai economiei generale putem spune că valorificarea lor este făcută încă la un nivel

foarte slab.Soluții pentru ameliorarea acestei situașii ar fi o mulțime, în care rolul cel mai esențial îi revine

statului, apoi agențiilor de turism și cetățenilor statului.

Randamentul turistic al vegetației din Republica Moldova

Vegetație- este totalitatea plantelor dintr-o regiune, zonă, țară etc., distribuite și asociate

după

anumite condiții naturale. [7.]

Privind din punct de vedere turistic vegetația împreună cu clima și reliefu joacă un rol

esențial în această ramură. Factorii care influențiază rolul turistic al vegetației sunt:

Dimensiunile și vîrsta animalelor și plantelor; Compoziția asociațiilor vegetale; Prezența unor

plante cu modificări teratologice; Prezența unor plante edemice și relictice; Efectul de margine și efectul de insulă; Elementele spirituale legate de existența vegetației; Vegetația ca ecotop.

[10. Pag.89].

Dimensiunile ș i vîrsta unor animale ș i plante reprezintă un criteriu cu o majoră atractivitate

turistică. Există specii şi exemplare care atrag prin grosimea fără precedent a trunchiurilor (având

şi o vârstă de până la 6000 de ani): Baobabul savanelor, (Sequoia gigantea) – este o specie de

arbore ce se regăsește în california, atinge o înălțime de 150m și are o circumferința de circa

40m, cu o vîrstă de aproximativ 5000 de ani mai fiind și supranumit Arbore mamut; Eucalipții sau cedrii de Liban atrag prin supleția și înălțimea lor.

În peisajul nostru o vîrsta seculară ating stejarii. Unul dintre aceștia este și stejarul lui Ștefan

cel Mare, care se regăsește în satul Cobălea raionul Șoldănești. Este situat în zona Stepei

Sorocii, din nord-estul Moldovei.Stejarul are aproximativ o virstă de 700 de ani și este cel mai

vechi arbore din Europa de sud-est. [29]

Compozi ț ia asocia ț iilor vegetale are o manifestare diferită în alcătuirea zonelor turistice.

Pornind de la păduri și ajungînd pînă la pajiști compoziția asociațiilor vegetale diferă atît prin

plante cît și prin modul de valorificare.

13

La nivel mondial varietatea tipurilor de pădure atinge parametrii notabili, începând cu pădurile

ecuatoriale, tropicale umede, musonice, subtropicale sau temperate: ** Pădurile ecuatoriale se

întîlnesc în regiunea ecuatorială, de o parte şi de alta a Ecuatorului (în medie pîna la 50 latitudine

nordică şi sudică) precum bazinul fluviuliu Cngo, cîmpia Amazonului, Nordul Australiei, ţi

insulele Filipine.Pentru cei care se încumeta să înfrunte climatul excesiv de cald şi umed şi cu

toate riscurile junglei atunci pot vizita pădurile ecuatoriale din Amazonia, Zair sau Indonezia sau

pădurea tropicală umedă din America Centrală, Filipine, Indochina, nord-estul Australiei; **

Pădurile tropicale umede sunt zonele în care vegetaţia creşte în zonele cu clima umedă.

Caracteristic acestei zone este vegetaţia foarte deasă aproape de nepătruns, cu o climă caldă şi

umedă.Acestia se întilnesc în America de Sud, America Centrală, Africa, Asia de Sud; ** Pădurile

musonice sunt mai puţin ostile accesului uman. Se întâlnesc în sudul şi estul Indiei, Asia de Est.

Cunoscute sunt asociaţiile regiunii biogeografice chino-japoneză, unde speciile tropicale şi

subtropicale se întrepătrund cu cele temperate; ** Pe lângă asociaţiile forestiere regionale de

mare extensiune, o funcţie turistică apreciabilă o au pădurile, mai restrânse ca suprafaţă, din

oaze, parcuri, de-a lungul râurilor (pădurile-galerii), a căilor de acces sau a litoralelor. Pajiştile

au o valoare turistică mai redusă; ** În zona temperată pădurea se distinge prin două asociaţii

dominante – foioase şi conifere. Dacă prima asociaţie favorizează drumeţiile lungi, cele din a doua

categorie oferă un grad ridicat de ozonificare a aerului.

Prezen ț a unor plante cu modificări teratologice (din grec.„teras” – monstru; teratism –

malformaţie, monstruozitate, vicii şi anomalii de structură a organismelor vii (ştiinţa care

studiază malformaíi a plantelor se numeşte teratologie)) din lumea plantelor pot genera

modificări în fizionomia sau desfăşurarea ciclurilor vegetale (ex. fag cu frunzele necăzătoare, molid

excesiv ce ramificat etc.).[11 pag. 76]

Prezen ț a unor plante edemice ș i relictice este vegetaţia cu potenţial turistic de prim ordin.

Plantele endemice de obicei sunt specifice numai unui anumit teritoriu, în cele mai multe cazuri

restrîns. (exemple: Republica Moldova (Cartea Roşie: keleria, bujorul de pădure (românesc),

albăstreaua Angelescu); Crimeea (pinul de Crimeea) ş.a.) Cele relicte sunt plante caracteristice

unei perioade geologice trecute şi care au supravieţuit până în prezent. (exemple: R. Moldova

(Cartea Roşie: salba-moale-pitică, bumbăcăriţa, şiverechia podoleană, gimnospermiu-de-Odesa);

Crimeea (arborele de fragă, pinul de Crimeea) ş.a.).

Efectul de margine ș i efectul de insulă aceste fenomene sunt generate de alternanţa sau

izolarea diferitor componente floristice (forestieră sau ierboasă), în toate situaţiile menţionate

acţionează „legea contrastului” fizionomic şi structural, datorită căreia schimbarea bruscă a

însuşirilor peisajului atrage după sine o creştere a interesului manifestat de turişti.

14

Astfel marginile pădurilor devin o fîşie predilectă de concentrare cu caracter temporar a

turiştilor, acolo unde pajiştile din apropiere oferă posibiltatea amenajării kampingurilor, iar

suprafeţele înpadurite oefră toată ambianţa pentru recearea propriu zisă. Pentru turismul zonelor

suburbane valoarea marginii pădurilor adiacente este dată de lungimea şi configuraţia ei, precum

şi de compoziţia de specii a vegetaţiei dominante.Astfel de zone se regăsesc şi în Republica

Moldova, una din ele fiind şi Codrii Moldovei.

Efectul de insula se explică prin arealele de maximă concentrare a vizitatorilor care vor

coincide, de regulă, cu cele a poienilor şi rariştilor din interiorul pădurilor.De aici putem revedea

încă oodată efectul paradoxal din partea turiştilor care optează pentru unicitatea şi

raritate.Prezenţa pădurii devenind copleşitoare, vizitatorul încearcă să evadeze dintr-un univers

pe care anterior şi la dorit, căutând luminişurile unor pajişti, a „insulei" despădurite. Aceste

insuliţe joacă rolul terenului optim pentru instalarea corturilor, dar şi pentru construcţia unor

baze de cazare permanente.

Elementele spirituale legate de existen ț a vegeta ț iei Ca o consecinţă a acestei reflectări,

anumite elemente primesc o încărcătură emoţională aparte, devenind o sursă de certe atracţii.

Stejarul lui Ştefan, teiul lui Eminescu sunt repere vii pe orice ghid turistic. Plante sacre pentru

anumite religii: exemple – budismul „Ficus religiosa” (rom. Ficus; copacul Bodhi; ficus sacru)

Lotus sau nufăr – pentru Yoga, budism;Cedru de Liban (în Orientul Apropiat antic) [12. Pag. 48]

Datorită poziţionării geografice a Republicii Moldova pe continentul european ea deţine

interconferenţa a 3 zone biogeografice - central-europeană, în special, în Podişul Codrilor (54%

din teritoriul ţării), euro-asiatică în regiunile de silvostepă şi stepă (30%) şi mediteraneană -

fragmente de silvostepă xerofită din sudul republicii (16%).

Aceste zone enumerate mai sus, împreună cu alţi factori naturali şi cu intervenţia omului, au

dat naştere la mai multe tipuri de ecosisteme care au fost grupate în trei grupe mari, în funcţie de

gradul de modificare antropic: naturale (forestiere, de stepă, de luncă, petrofite, acvatice),

semiantropizate (grădini botanice şi zoologice) şi antropizate (agrare şi urbane). Toate grupele

de ecosisteme sunt importante nu numai pentru conservarea biodiversităţii, dar şi din punct de

vedere turistic pentru promovare acestor zone. Ecosistemele naturale se caracterizează prin

intervenţii reduse ale omului, în special, în domeniul compoziţiei specifice (introducând specii

necaracteristice condiţiilor climatice locale) sau a ariei de extindere (înlocuindu-le cu cele

semiantropizate sau antropizate).[7.]

Cele mai importante pentru desfăşurarea activităţilor recreativ-turistice sunt ecosistemele

forestiere.

15

Ele sunt reprezentate în Republica Moldova de păduri de foioase de tipul celor

din Europa Centrală, în afară de funcţiile de protecţie a solurilor şi resurselor acvatice pădurea are

funcţiile igienice, estetice şi recreative.

Suprafaţa totală a Fondului Forestier Naţional ocupă 417,5 mii ha (1.01.2003). El cuprinde

circa 800 corpuri de pădure cu o suprafaţă de la 5 pînă la 1500 ha, repartizate neuniform pe

teritoriul ţării. Gradul mediu de împădurire a teritoriului este de 9,6%. Vârsta medie a arboretului

este de 40 de ani. Majoritatea pădurilor seculare, care constituie cca. 2% din totalul fondului

forestier, sunt incluse în rezervaţii naturale protejate.

Specii edificatoare ale pădurilor sunt stejarul (56,4% din totalul fondului forestier), fagul,

carpenul, teiul, frasinul, în luncile Prutului şi Nistrului se întâlnesc sectoare cu zăvoaie (plopul,

salcia, stejarul, ulmul).

Gradul de împădurire a teritoriului ţării diferă mult de la o zonă la alta: zona de nord - 7,2%,

zona centrală - 13,5%, (având 65% din totalul pădurilor), zona sudică - 6,7%), zona centrală

având şi cele mai întinse corpuri de pădure. În structura funcţională a fondului forestier se

evidenţiază categoria pădurilor de recreere 94,5 mii ha (29% din totalul pădurilor), ceea ce

reprezintă resurse importante având în vedere că şi celelalte categorii pot fi folosite în scopuri turistice.

[13. Pag 66.]

16

CAPITOLUL II. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE

Resursele turistice antopice reprezintă creaţía umană, sunt rodul eforturilor tehnice, culturale

şi economice, cît şi elementele materiale şi spirituale tradiţionale ale oamenilor.Această grupa de

resurse este creată din: locuri arhiologice, monumente istorice, muzee şi case memoriale,

mărturiile civiliuzaţiei şi culturii populare (elemente de etnografie şi folclor), satele turistice, etc.

Cînd vine vorba de edificii istorice Republica Moldova are o comoară bogată de construcţii

aparţinând mileniilor şi secolelor demult apuse, răspândite cu predilecţie în regiunile de afirmare

a marilor civilizaţii. În mil. al IV-lea î.e.n., teritoriul actual al ţării a fost situat în mijlocul

spaţiului ocupat de cultura neolitică foarte dezvoltată – Cucuteni-Tripolie. [6. Pag 30]

2.1 Edificiile istorice

Un rol benefic l-a avut poziţia de la periferia lumii civilizate antice, ce a lăsat în urma sa

multe obiecte de provenienţă greacă sau romană. Pe de altă parte popoarele migratoare au lăsat

în urma sa mai multe gorgane.Obiectivele care formează această categorie sunt: castrele,

forturile, cetăţile, castelele, fortificaţiile etc.

Unul din obiectivele turistice din Republica Moldova este Cetatea Soroca, o cetate

moldovenească din secolul XV, întemeiată de Ştefan cel Mare, în faţa vadului peste Nistru, pe

locul unei vechi fortăreţe genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruită ulterior de către Petru

Rareş, care a reconstruit zidurile în piatră. Câteva izvoare istorice menţionează ridicarea unor

cetăţi pe Nistru la vaduri, din lemn sau din piatră, în scaunul cărora se aşează pârcălabi şi mari

căpitani de Hotin, Soroca, Orhei, Tighina şi Cetatea Albă. Se presupune că la Soroca a fost

înălţată o cetate din lemn şi pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al

secolului XV, dar cu o primă menţiune documentară la 12 iulie 1499 prin primul ei pârcălab

Coste. După ridicarea puternicei fortificaţii, oraşul Soroca începe să crească în importanţă având

o funcţie administrativă şi comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea

nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a reţelei urbane

moldoveneşti şi în special a comerţului de tranzit, după pierderea cetăţilor din sudul Moldovei.

Cetatea şi ţinutul Soroca, a cărei personalitate istorică şi geografică apare deja definitiv fixată

la sfârşitul secolului XV ar rezulta din necesitatea organizării: ** unei frontiere politice în cursul

de mijloc al fluviului Nistru pe porţiunea Naslavcea – Vadu Raşcu; **unei circulaţii comerciale

aflate sub protecţia Cetăţii Soroca; **unei vieţi economice a ţinutului Soroca din a cărei

activitate economică îşi avea existenţa populaţia ţinutului. [21.]

Un alt edificiu istoric cu valoare turistică este Cetatea Tighina. A făcut parte din marele şi

bine chibziutul sistem defensiv al Moldovei medievale, fiind pe vremuri una din cele mai

puternice cetaţi.

17

Astfel fiind o cetate moldovenească din secolul XIV, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare,

care a construit o cetate din pămînt şi lemn- o palancă pentru a apăra trecătoarea de tătari.

Cetaţuia de pămînt er probabil rotundă sau semirculară, aveam şanţ şi val de apărare, iar în poala

valului din interiorul cetaţii erau făcute locuinţe de tip bordei.Apoi cetatea a fost reîntemeiată de

Petru Rareş, pe malul Nistrului. Cetatea a fost cucerită de Soliman Mgnificul (1538), devenind

reşedinţă de raia turcească,vechiul nume fiind substituit cu altu nou, Bender, adică „oraş fluvial”.

În anul 1812 sau mai bine zis din a doua jumătate a secolului al XIX-lea cetatea Benderului

trece sub stăpînirea Imperiului Rus. La momentul de faţă cetatea este reconstruită şi îşi aşteaptă

cuceritorii cu flori, care vor păţi cu pietate dincolo de zidurile străbunilor apăratori ai ţării, pentru

a-i salva de cununa de spini şi sîrmă ghimpată, pe care o poartăca pe un blestem prin văile şi pe

dealurile domoale, ce curg de secole spre limanul multrîvnit şi luminos al libertăţii. În prezent,

cetatea se găseşte pe teritoriul oraşului Tighina, aflat sub regimul forţelor separatiste, însă oricum

rămînînd un potenţial edificiu turistic care nu este valorificat la justa valoare. [22.]

Conacul lui Manuc Bei se numără şi el printre edificiile istorice ale ţării. Este amplasat în

oraşul Hînceşti, Republica Moldova, acesta include: Palatul, Casa Vechilului, Grajdul, Bucătaria

şi un edificiu păstrat este Castelul de Vînătoare. Conacul este un monument de arhitectură

înscrisă în Registrul monumentelor de cultură al Republii Moldova. Acesta a fost construit la

începutul secolului XIX-lea, de către diplomatul şi negustorul de origine armeană Manuc Bei

Mîrzaian. În octombrie 2013 a fost semnat un cotract de grant privind restaurarea complexului.

Proiectl va fi aplicat pe parcursul anilor 2014-2015, complexul incuzînd edificii care urmeayă să

fie renovate. Este vorba de Conacul “Manuc Bei’’, care are 4 nivele, Clădirea Contesei, Turnul

de pază, Biserica armenească, fîntîna arteziană, grajdurile şi trecerile subterane care încep din

apropierea Conacului şi se extind sub tot oraşul Hînceşti.Astef în urmatorii ani am putea avea un

edificiu istoric nou renovat, bun de inclus în circuitul turistic din ţara noastră. [23.]

Conacul Pommer din Ţaul este un edificiu cu o suprafaţă de 46 hectare şi o reţea de drumuri

de circa 12,5 km, care este situat în satul Ţaul, raionul Donduşeni. Acest conac a apraţinut

bancherului Andrei Pommer din Sank Petesburg. De la data construirii şi pînă în anul 1995

conacul a fost într-o stare excelentă, fiind îngrijit de 30-40 de lucrători, apoi a fost lăsat în

paragină din motive necunoscute pîna la momentul de faţă.

La momentul de faţă conacul este în reconstrucţie fiindcă in ultimii 30 de ani nu sau mai

făcut nici un fel de lucrări pentru restaurarea acestui. În anul 2013 sa demarat un proiect de

reabiltarea a conacului, proiect care este finanţat din Fondul Naţional pentru Dezvoltare

Regională, în suma de peste 23,5 milione lei, astfel urmînd ca la finalizarea lucrarilor să fie

deschis pentru pentru vizitare de către turişti. [24.]

18

2.2 Edificiile culturale și sportive din țară

Acestia sunt edificii care în majoritatea cazurilor își păstreză funcția inițială pentru care au

fost construite, astfel devenind obiective turistice. Desigur ca odată cu trecerea timpului sau

shimbat și însușirile acului cultural, astefl dînd naștere unor noi tipuri de edificii culturale,

paralele cu abandonarea celor tradiţionale. Atractivitatea acestor obiective provine de la

arhitectura lor, adesea unicală, dar și din activitatea inițială a acestora. Din această grupă fac

parte următoarele tipuri de obiective: agora sau forumul, teatrele, amfiteatrele, stadioanele,

operele, universităţile, muzeele, colecţiile, bibliotecile şi casele memoriale.

Muzeele sunt  instituții care se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea, punerea în valoare și expunerea obiectelor care prezintă un interes istoric, științific, artistic etc.; clădire în care sunt

păstrate și expuse astfel de obiecte. [25]

Aceste obiective aparțin de obicei statului și sunt vizitate de cei interesaţi de bunurile intime

ale creativităţii umane.În unele cazuri arhitectura este cea care sporește atractivitatea turistică a

acestora (palatul Louvre, Palatul de Iarnă). În anul 1970 în întreaga lume existau circa 18000

muzee (dintre care 6000 în ex.-USSR, 1183 în Franţa, și 972 în Italia, restul fiind repartizate

diferit în celelalte state ale lumii.). În Republica Moldova se regăsesc și la momentul dat 17

muzee, cunoscute fie la un nivel mai înalt sau mai jos de turiși: * Muzeul National de Arte

Plastice unul dintre ele. Este situat în centrul Chișinăului pe str. 31 august 115, singura instituție

de acest profil din țară. Muzeul deține în proprietatea sa circa 33000 de lucrări de artă (sculpturi,

desene, picturi, arte și meserii) care cuprind perioada Evului Mediu pînă în zilele noastre. *

Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala se află în municipiul Chișinău pe str.M.

Kogalniceanu, 82. A fost construit în anul 1889 cînd Zemstva Basarabiei a organizat Expoziţia

Agricolă şi Industrială, care a şi stat la baza fondării instituţiei muzeale. Pînă în prezent este cel

mai vechi muzeu din Republica Moldova care inițial fusese construit ca Muzeu Agricol. În

muzeu se regăsesc peste 135 mii de piese istorice, care atrag turiștii atît din țară, cît și de peste

hotare. * Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei și Constantin Brancusi. Centrul

Expozitional al UAP din Republica Moldova se regăsesc și ele inima Moldovei, și anume

Chișinău, fiind doua instituții cu valoare culturală sporită pentru țara noastră. Primul a fost

inaugurat la data de 21 decembrie 1983 iar Centrul Expozițional în vara anului 1990. Astăzi

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine 342 145 piese de patrimoniu, a căror tipologie

diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în

prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalităţi. Centrul

Expoziţional Constantin Brâncuşi reprezintă uniunea artiştilor plastici din Moldova. Acei care

posedă talentul şi pasiunea pentru artă îşi expun lucrările aici în acest centru.

19

Iar vizitatorii rămîn foarte impresionaţi de frumuseţea picturilor, admirîndu-le cu o mare plăcere

şi chiar, apreciind la justa valoare vocaţia artiştilor plastici.

Teatrele se regăsesc și ele în rîndul edificiilor culturale din țară. În Republica Moldova sunt

11 teatre. Teatrele sunt clădiri sau locuri speciale amenajate în vederea reprezentării de

spectacole. [25]

Teatrul Național "Mihai Eminescu" se află în centrul capitalei, fiind înființat în anul 1920 la

data de 10 octombrie reușește să domnească prin timp pînă în prezent păstrînduși construcția

inițială.Stilul arhitectural și echipele de actori ar putea atrage turiști care nu cunosc acest

edificiu.

Teatrul ”Guguţă” apare la data de 27 noiembrie 1992 ca teatru pentru copii cu specific

național avînd drept scop principal valorificarea şi promovarea valorilor culturale ale neamului.

La momentul de față teatrul are în program peste 40 de spectacole pentru copii.

Teatrul „Eugène Ionesco” este unul dintre teatrele notorii ale municipiului Chișinău. Este

fondat în anul 1991 la 11 septembrie la inițiativa unui grup de actori, proaspeți absolvenți a unei școli de teatru din Moscova. Teatrul Ionescu la momentul dat are în program minim 11

spectacole care sunt jucate permanent pe diferite tematice sociale naționale și internaționale.

Teatrul “Licurici” este fondat în anul 1945 în Chișinău fiind un centru cultural de excepției,

care prezintă spectacole pentru toate categoriile de spectatori. Profesionalismul actorilor şi

frumoasele tradiţii spirituale atrag anual în sala sa circa 100 mii spectatori, prezentînd peste 500

de spectacole – atît în ţară cît şi peste hotare. Timp de 65 ani, teatrul a montat peste 300

spectacole după cele mai renumite basme din întreaga lume.

Teatrul „Alexei Mateevici” este fondat în anul 1977 pe lîngă Filarmonica din Chișinău de

către actorul și publicistul Andrei Vartic. Teatrul oferă spectacole atît în țară cît și peste hotare,

de obicei în România, Italia, SUA și Ucraina dar și în alte țări ale lumii.

Teatrul Republican „Luceafărul” este unul din teatrele de valoare ale Republicii Moldova.

Este fondat în anul 1960 ca teatru pentru copii și tineret. Pe scenele acestu teatru au ieșit actori

cunoscuți în întreaga lume ca: P. Zavtoni, S. Haret, M. Doni, L. Dimitriu, Gh. Urschi, S.Cocârlă,

Gh. Pârlea, I. Pâslariuc, V. Savca şi alţi actori din noua generaţie. Spectacole sunt organizate mai

rar însa persoanele amatoare de teatru continuă să vie la spectacole organizate aici.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Maria Bieşu” apare în anul 1956 în urma montării unei

piese cu denumirea „Grozovanul” de David Gherşfeld. Un aport important în promovarea artei

lirice naţionale l-au adus regizorii G. Ghelovani şi E. Platon; dirijorii: M. Şepper, B. Miliutin, I.

Alterman, L. Hudolei şi dirijorul de cor Gh. Strezev. Teatru se bucură de un bagaj bogat de

spectacole datorită tinerilor actori dar și celor de odinioară care aduc acorduri majore pentru

promovare teatrului și atragerea spectatorilor la piese de valoare.

20

Un alt obiectiv sportiv este Stadionul Sheriff care este construit în anul 2000 și primește

meritul de cel mai mare stadion de fotbal din Republica Moldova și Transnistria. Acesta are o

capacitate de 14000 de locuri, fiind un obiectiv nevalorificat care ar putea aduce venit și turiști.

Stadionul Zimbru este singurul stadion de fotbal rămas deschis pîna în prezent în municipiul

Chișinău. A fost construit în 2004, însă a fost dat în exploatare doi ani mai tîrziu la data de 20

mai 2006. Are o capacitate de 10500 de locuri, iar arena acestuia corespunde tuturor normelor

impuse de UEFA și FIFA, astfel devenind un obiectiv de valoare pentru țara noastră. [26.]

Casa muzeu a lui Alexandru Donici reprezintă un obiectiv de adevărată cultura de pe

teritoriul țării noastre. Este amplasată la circa 30 km de orașul Orhei, într-o zonă pitorească de la

sat unde sa născut mare fabulist și clasic al literaturii române, Alexandru Donici.Casa este o

adevărată atracție turistică care în anul 1976 după moartea marelui fabulist a deschisă ca muzeu.

În interiorul casei este adunată o colecție impresionantă de publicații ale acelor vremuri, precum

documente și imagini care într-un fel sau altu sunt legate de viața lui Donici. Complexul muzeal

din afara casei include parcul gospodăriei și capela familiei Donici.

Casa-muzeu "Alexandr Puskin" este casa marelui poet rus, care a fost silit de autoritățile ruse

să părăsească capitala pe o perioadă de 3 ani. Astfel la data de 21 septembrie 1820 ajunge la

Chișinău și se stabilește în casa generalului Inzov. Mai tîrziu în secolul XX casa este

transformată în muzeu, însă la momentul dat merită niște lucrări de renovare dinc cauza

amprentei anilor care ruinat această valoare culturala cu potențial turistic.

Casa-muzeu a lui Nicolae Sulac este amplasată în satul Sadîc, raionul Cahul al Republicii

Moldova. A fost declarată ca casă muzeu la cîțiva ani dupa moartea marelui interpret și anume

în anul 2006. La momentul actual casa se află într-o stare nu prea bună din cauza dezinteresului

autorităților care au lasat casa în paragină. În interior se regasesc multe dintre lucrurile care au

aparţinut maestrului, diplome, distincţii, obiecte cât şi multe fotografii.

Biblioteca B.P. Hașdeu este și ea una dintre perlele culturale ale țării noastre. Este

inaugurată la 19 octombrie 1877, inițial ca bibliotecă orășenească, apoi ca bibliotecă centrală

orășenească. Biblioteca Municipală are misiunea de a oferi acces liber şi echitabil la informaţie,

educaţie, idei, opinii, lecturi; încurajează, susţine interesul şi libertatea de a cunoaşte; asigură şi

dezvoltă servicii moderne şi necesare dezvoltării chişinăuienilor. Biblioteca pune la dispoziția

cititorilor peste 1 milion de opere fără restricţii, spre consultare tuturor solicitanţilor. La

momentul actual biblioteca se bucură de circa 140 mii de utilizatori activi care au omare

diversitate de preocupări, categoriile prioritare fiind elevii școlilor și gimnaziilor, studenţii

colegiilor și universităților din municipiu, intelectualii, funcţionarii ai sectorului public și privat,

cărora li se oferă un sistem complex de servicii pentru instruire şi destindere.

21

2.3 Potentialul turistic arhiologic

De obicei potențialul arhiologic al unui teritoriu depinde în genral de poziția lui fizico-

economică și politico- geografică din trecut, dar și de nivelul la care sau păstrat obiectivele.

Privind spre țara noastră care are o poziționare de importanță medie: nici în centrele

civilizaţiilor antice sau din evul mediu timpuriu, nici foarte departe de aceste centre. În mil. al

IV-lea î.e.n., teritoriul actual al ţării a fost situat în mijlocul spaţiului ocupat de cultura neolitică

foarte dezvoltată și anume – Cucuteni-Tripolie. Ceva timp mai târziu, un rol benefic l-a avut

poziţia de la periferia lumii civilizate antice, ce a lăsat în urma sa multe obiecte de provenienţă

greacă sau romană. Pe de altă parte popoarele migratoare au lăsat în urma sa mai multe gorgane.

Gorganele sunt niște movile înălțate deasupra unui mormînt stravechi. [14.] Astfel de

gorgane se întîlnes pe teritoriul Republicii Moldova satul Camenca, raionul Glodeni.

Așa dar din perioada anterioară se cunosc mai multe tipuri de așezăminte. Cele mai vechi

sunt cele de tip deschis care au apărut în urma absenţei ameninţărilor din exterior din perioadele

de relativă linişte în stepele din nordul Mării Negre. Pentru ele era caracteristic nivelul înalt al

culturii (de exemplu, cultura Cucuteni - Tripolie). Aceste așezări cu importanța arhiologică și

turistică ridicată, sunt prezente pe teritoriul ţării din Neolitic până în Evul Mediu târziu (sec. XV-

XVII). Din totalul aşezărilor de acest fel descoperite pe teritoriul ţării, doar cca. 8% sunt luate

sub protecţia statului şi prezintă o valoare ştiinţifico-turistică.

Un asemenea așezămînt este Complexul mezeal „Orheiul Vechi”,aici arheologii au depistat

urme de sate și orașe vechi părăsite cu milenii de ani în urmă. Orheiul vechi, are o importanță

deosebită.Nu poate fi lăsată în umbră frumusețea extraordinară a acestui loc la apus de soare,

atunci cînd malurile stîncoase ale Rautului, în dreptul Orheiului Vechi, capată infațișări și culori

noi, neobișnuite, care se schimbă de la o oră la alta, odată cu înserarea. Același lucru se întîmplă și dimineața, la răsăritul soarelui, cînd e luminată de razele lui calde fiecare pietricica.

Anume aici s-au păstrat urme de viață umană din cele mai vechi timpuri și pîna în eveul

mediu tîrziu. Straturile de cultura ale acestui monument oglindesc toată istoria nemului

româmesc. Valoarea acestui monument istoric sporește prin faptul că aici, cu voia lui

Dumnezeu, s-au păstrat pîna în zilele noastre vestigii și urme de construcții și de civilizație cu

un aspect muzeistic deosebit. Aceasta este o localitate bogata în evenimente de importanță

deosebită pentru populația din zonă. Aceste vestigii pot fi ușor conservate, unele restaurate sau

chair reconstruite și puse la dispoziția specialiștilor pentru a educa populația din punct de

vedere istoric, în baza materialelor concrete ilustrative, cît și pentru includerea lor în circuitul

valorilor culturale, pentru a aduce satului folos dar tot odată și poporului. Aici este locul unde

poți lua cunoștință cu evenimente interesante din istoria orheienilor și veti trai emoții placute,

de neuitat.

22

În perioada venirii triburilor romane se produce o cotradicție între triburile nou venite și

populația băștinașă, ce a dus la diversificarea urmelor păstrate. Astfel populația băștinașă sa

restrîns în aşezările fortificate, amenajate, de obicei, în locurile greu accesibile: pe înălţimi, pe

malurile sau terasele abrupte ale unor râuri. Asemenea așezări constriuesc triburile tracice la

îmceputul sec. al VII-lea î.e.n. Apoi în perioada Evului Mediu (sec. X-XII) apar aşezările

fortificate construite de triburile slave. Cele mai importante așezări fortificate din acea perioadă

se găsesc în apropierea satelor:Temeleuţi, Mateuţi, Alcedar, Saharna Nouă, Raşcov. [15. Pag 77.]

0 altă formă de protecţie împotriva năvălitorilor și o formă de locuință o constituie valurile

de pământ şi şanţurile de diferite feluri. Cele mai cunoscute şi cele mai studiate sunt aşa numitele

Valurile lui Traian de pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt 2 la număr, unul situat în

nordul țării ("Valul lui Traian de Sus") şi unul în parte de sud ("Valul lui Traian de Jos"), fiecare

reprezentând un val de un metru înălţime însoţit de un şanţ dinspre nord.

Primul apare în secolul al III-lea, construcția lui fiind atribuită regelui got Athanaric. Acesta

se întinde pe o distanță de 126 km de la localitatea Vadul lui Isac de pe Prut, în raionul Cahul,

către est în Buceag, oprindu-se la limanul Sasic (Cunduc) în Tatarbunar, Ucraina. Stema a

orașului Cahul, din Basarabia țaristă, prezentată de Zidul lui Traian.

Zidul de Sus (sau Zidul lui Greuthungi) este atribuit goților lui Greuthungi (secolul al IV-

lea), care fusese construit pentru apărarea frontierei împotriva tuturor atacurilor, și anume celor

provenite din partea hunilor. Se întinde pe 120 km de la Nistru, în satul Chițcani, lângă

Thighina, până la Prut, orașul Leova, traversînd trei raioane ale republicii: Căușeni, Cimișlia și

Leova. La ora actuală valurile s-au păstrat doar pe alocuri, aceste rămăşiţe fiind protejate de stat.

O amprentă în istorie au lăsato și popoarele nomade, și anume prin forma movilelor funerare

– gorgane. Acestea reprezintă movile de pământ de formă conică, semisferică sau prelungită,

putând fi simple, duble sau triple. Dimensiunile acestora variază între 15 şi 50 m în diametru,

având înălţimea de la 1m până la maxim 20 m. Cea mai cunoscută dintre toate este Movila

Măgurii situată la nord de satul Măgurele (raionul Ungheni). Dealul Măgura se evidențiază prin

movila (tumul) a cărei înălțime constituie circa14 m, construită pe platoul predominant. Când și

cine a construit tumulul – nu se știe la sigur nici pînă în prezent, versiuni sunt multe, printre care

se crede că tumulul ar fi o necropolă sau un mormânt militar al nomazilor sau ar putea fi folosită

la transmiterea semnalelor de alarmă.

În anii 60–80 pe vârf fusese construită o piramidă geodezică, actualmente demontată și

înlocuită cu o cruce de piatră. Această cruce a fost instalată de locuitorii din localitățile din

apropiere în perioada postbelică. În perioada sovietică, crucea a fost scoasă și îngropată în corpul

tumulului, fiind restabilită după declararea independenței Republicii Moldova.

23

Versanții sunt deformați de alunecări, actualmente preponderent ocupate de plantații silvice.

Învelișul de sol inițial a fost deteriorat totalmente, fiind transferat în corpul tumulului. Deoarece

versanții care înconjoară dealul sunt abrupți și deformați de alunecări, este greu de stabilit

biogeocenoza inițială de pe culmea dealului. [16. Pag 12.]

O altă movilă se află lângă satul Ciobruciu (de lângă raionul Slobozia), cu o figură

antropomorfă din piatră care datează din sec. XVI-XIV î.e.n. Sculptura reprezentă un luptător,

sau posibil un conducator de trib.

Săpăturile pe locurile unor orașe medievale reprezintă și ele un interes enorm pentru

arhiologi. Urmele unui oraş din perioada Hoardei de Aur din sec. al XIV-lea, este situat pe malul

Răutului între satele Butuceni şi Trebujeni, precum şi oraşul moldovenesc din sec. XV-XVI,

cunoscut în literatura ştiinţifică și în prezent sub denumirea de Orheiul Vechi. Rămașițe ale

orașelor medievale mai sunt găsite și pe pe locurile oraşului moldovenesc Tighina (sec. XIV-

XVI) şi a celui turcesc Bender, vechilor oraşe Raşcov (sec. XIV-XVI) şi Lăpuşna.

Încă din perioada medievală oamenii sau preocupat de tezaur și de averile lor. Obiectele din

asemenea tezaure sunt expuse în cîteva muzee din ţară. Cele mai importante fiind tezaure din

satul Cărbuna (raionul Ialoveni) care datează din mil. III î.e.n. (tezaurul conţine topoare de cupru

şi marmură, mărgele de cupru, brăţări, figuri antropomorfe, etc.), și satul Chirileni (raionul

Sângerei), care deține în proprietate sa monedele din de aur din sec. IV-V. În muzeul din satul

Cărbuna sunt expuse 852 de obiecte, dintre care 444 din bronz, 26 de piatră, 127 din oase, 254

din scoici. Valoarea acestor obiecte este impresionantă şi se presupune ca comoara aparţinea

unor căpetenii de triburi venite din Balcani, întrucît prelucrarea aramei pe eceste teritorii a

început mai tîrziu.

Privind din punct de vedere științific importanța acestor monumente este de necontestat, însă

utilizarea lor în sfera turistică (mai ales în cel de masă) este destul de problematică mai ales

pentru situația actuală.

Aceste obiecte sunt puţin cunoscute sau chiar necunoscute în profunzime, de ele nu sunt

legate legendele, nici specificul şi starea lor nu permit vizitarea lor în masă, însă, acestea

constituiesc un loc bun pentru organizarea conferinţelor ştiinţifice, ceea ce ar face din aceste

monumente puncte de atracţie pentru turismul specializat, sporind renumele acestora pe plan

național dar și mondial. Astfel în bugetul statului ar veni sume esențiale de bani care ar ajuta atît

la sporirea economiei statului dar și la modernizare infrastructurii turistice din țară.

Dacă în timpul apropiat nu se vor lua măsurile necesare pentru reconstrucție și valorificare

acestor perle naționale de arhitectură, atunci riscăm să pierdem o comoară care ne poartă istoria

de milenii și dainuie în timp.

24

2.4 Potentialul turistic etnografic

Potențialul etnografic ocupă un rol important în cadrul resurselor antropice. În primul rînd

prin specialitatea lor, ştiut fiind că fiecare etnie posedă un patrimoniu propriu, spiritual şi

material, rezultat din evoluţia conştiinţei sale în timp şi a răspândirii populaţiei întrun spațiu

anume. Aceasta este și cauza din care turiștii străini de alta etnie vor asilima mai ușor resursele

etnografice ale altui teritoriu.

Destinul turistic al patrimoniului etnografic relevă astăzi situaţii aparent paradoxale:

ponderea sa minimă se regăseşte în ţările cele mai puternic industrializate şi urbanizate, în vreme

ce resursele cele mai bogate se află în ţările în curs de dezvoltare. Aceasta deoarece cultura

populară veritabilă este apanajul vieţii rurale continue şi viguroase, cu tradiţii conservate şi

îmbogăţite prin experienţa propriilor creatori. Pe când, oraşul şi viaţa urbană au modificat

condiţiile şi au îndepărtat omul de practicile ancestrale din care a rezultat folclorul. Nu este deci

de mirare că ţări precum Marea Britanie, Franţa, SUA, Canada, Australia, Germania etc. au o

zestre turistică etnografică modestă. Pentru unele dintre aceste ţări, cu o imigraţie puternică,

faptul apare uşor explicabil: dezrădăcinarea populaţiei emigrate din matricea contextului naţional

a coincis cu renunţarea la propriile tradiţii. [17. pag 50.]

Elementele atractive etnografice cu o importanţă majoră prezintă: ocupaţiile şi meşteşugurile,

obiceiurile, arhitectura şi instalaţiile tehnice ţărăneşti, portul, jocurile şi cântecele populare,

aşezările.

Ocupaţiile şi meşteşugurile exprimă o mare diversitate tipologică atât la nivel naţional, cât,

mai ales, pe plan mondial. Prin ocupatie „se întelege activitatea socială utilă depusă de o

persoană, într-una din ramurile economiei naționale, care este aducatoare de venituri si

constituie sursa principală de existență pentru acea persoana".Ocupatiile si mestesugurile

practicate  au cuprins mai multe domenii, dupa cum urmeaza: Cultivarea pământului este o

ramură a agriculturii în care daca se lucrează cu mijloace şi tehnici tradiţionale, atunci acestia

reprezintă de regulă o „noutate” pentru turiştii ce se deplasează dintr-o regiune geografică în altă

regiune. Așa numita cultura „cu băţul” din zonele calde, tropicale, pe terenuri răpite, periodic,

junglei, relevă cu totul alte trăsături faţă de cultura plantelor cu plugul de lemn sau fier în

arealele temperate, fiind între ele o varietate majoră o modului în care este orgnizat; sisteme de

irigaţii tradiţionale din sudul şi estul Asiei se alătură culturilor în terase (de mare efect

peisagistic) din aceleaşi regiuni dînd naștere marilor obiective turistice. Creşterea animalelor la

general are nuanțe multiple.Dacă în zonele dușerturile și semideșerturile reci și calde în care se

practică un mod aparte de creștere a animalelor, atunci zonele muntuose și văile acestora au un

mod aparte de construire a stinelor și creștere a animalelor.

25

Exploatarea și prelucrarea lemnului este și ea una dintre activitățile străvechi cu un caracter

turistic dar și ca un meșteșug. Materialul exploatat fiind ulterior transformat prin prelucrare

artizanală într-un număr foarte mare de produse de uz casnic sau decorativ, care urmează să fie

vîndute sau expuse în diferite locuri și la diferite festivale. De obicei cei mai mulți meșteri care

prelucrează lemnul se afla în regiunile montane, acolo unde predomină esențele de lemn ușor

prelucrabile, mai ales cele de rășinoase. Vînătoarea era una dintre activităţile auxiliare ale

bărbaţilor din sat. Iarna, atacurile din partea animalelor sălbatice asupra satului şi asupra

gospodărilor cu animale reprezentau un real pericol pentru săteni. Totodată, vara şi toamna,

animalele sălbatice, în special mistreţii şi bursucii atacau landurile cu porumb şi grâu pentru a se

hrăni. De aceea, pe lângă vânătoarea pentru carne şi piei cu care sătenii se îndeletniceau, aceştia

erau nevoiţi să vâneze şi animalele sălbatice care le ameninţau gospodăria, animalele şi muncile

agricole și chiar și viața în unele cazuri. Aceştia foloseau diferite curse pentru a prinde fiarele

pădurii, care au fost modernizate dealungul timpului. Pescuitul este ocupația de a prinde pește,

[34.], la fel este pentru mulți o sursă de hrană și existență. Şi în acest caz, atracţia turistică este

dată de gama tehnicilor şi uneltelor folosite în capturarea peștilor. Astfel, pe râurile de munte se

practică „răstocirea” (schimbarea cursului apei pe un anumit sector) pescuitul cu ostia, undiţa,

plasa, cu sacul. În zonele litorale inventarul creşte, pescuitul devenind o ocupaţie principală

pentru o bună parte a populației băștinașe. Apicultura este o ramură a zootehniei care se ocupă

cu studierea biologică și tehnologică a creșterii și exploatării albinelor, în scopul obținerii de

producții apicole(miere) și a sporirii producției de semințe la plantele agricole entomofile.

Datorită particularităților biologice specifice pe care le dețin, albinele furnizează omului

importante produse alimentare, iar prin acțiunea depolenizare încrucișată a plantelor entomofile

asigură însemnate sporuri de producție la multe culturi agricole și pomi fructiferi. Olăritul este și el o componentă a acestei categorii, o practică veche la majoritatea popoarelor lumii. Grecii,

romanii, indienii sau chinezii produceau obiecte din ceramică din necesităţi practice, ajungând la

performanţe artistice care au durat mii de ani. Amforele greceşti sau romane conţineau apă şi

cereale, vinuri sau uleiuri. În Republica Moldova arta olăritului este foarte puţin practicată la

momentul dat în comparație cu secolele trecute. Tradiţiile se mai păstrează datorită unor meşteri

entuziaşti şi artişti plastici din țară, susţinuţi prin diferite forme de concursuri şi expoziţii

organizate de Uniunea Meşterilor Populari, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istoria naturii,

Ministerul Culturii. Aurăritul are două forme majore de practicare şi anume exploatarea aurului

în subteran şi recoltarea lui din nisipurile aurifere. Au mai rămas doar şteampurile şi inventarul

deosebit de bogat al uneltelor pe care această ocupaţie s-a sprijinit milenii la rând. Pentru

adunatul aurului din aluviuni stau mărturie numeroase movile din luncile râurilor.

26

Obiceiurile au importanță etnografică majoră pentru fiecare țară în parte. Ele sunt

manifestări creatoare ale spiritualităţii rurale, în care diferitele evenimente din viaţa obştii sau

individului sunt înălţate la statutul de simbol şi practică oraculară. Republica Moldova este și ea

una din țările cu o mulțime de obiceiuri care variază de la o zonă la alta.Unul dintre obiceiurile

principale, care practic ne reprezintă este cel de a întîlni oaspeții cu pîine coaptă în sobă, sare și

un pahar de vin roșu. Astfel gazdele își expun căldura cu care își primesc oaspeții în casele lor.

Cînd vine anotimpul friguros, și anume iarna variatate obiceiurilor crește destul de mult.

Pe 6 decembrie se sărbătorește ziua Sfîntului Nicolae, aceasta fiind sărbatoare care se zice că

deschide ușile iernii. Ceia ce este specific pentru această sărbătoare este faptul că cel mai tare o

așteaptă copii, pentru că se zice că cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi

curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.

De Crăciun atît copii cît și maturii umbla cu colindatul de la casă la casă pentru a vesti

nașterea Domnului Isus Hristos. Copii de obicei se maschează corespunzător tradițiilor, iar din

partea gazdelor primesc dulciuri, fructe și bani.

Cînd vine vorba de Revelion copii sunt cei care umbla cu uratul, dorindu-le stăpînilor un an

nou fericit, bogat și plin de roade, cu cît mai multe realizari frumoase. Cetele de urători sunt

mascați și repartizați de obicei dupa vîrsta pe care o dețin cei care participă.

La Paști tradițiile sunt diverse și numeroase. În apropierea aceste sărbători gospodinele

încondeiază oua cu diferite desene pe ele, iar în unele cazuri meșterii crează adevărate opere,

culoarea tradițională este cea roșie. Apoi se coace cozonac, după care în noaptea învierii

Domnului, toți membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate specifice.După sfințire după ce

toți sau trezit ei se spală pe obrajii cu un ou de culoare roșie și unu alb, ceia ce simbolizează

putere și puritate, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte

împreună.

Una din sărbătorile pe care nu le putem trece cu vederea este sărbătoare Sfîntului Andrei, zi

în care fetele fac tot felul de vrajitorii. Băieţii însă în schimb, în această noapte, fură porţile de la

casele fetelor nemăritate, ascunzîndule la un loc cît mai greu de găsit pentru ca acestea, trezindu-

se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea lor.

1 Martie este sărbătoarea care simbolizează venirea primăverii. Începând cu această dată toţi

locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în partea stîngă, mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în

care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul este simbolul purității, iar roşul – viaţa.

Ziua Independenței este ziua națională a Republicii Moldova, în care se sărbătorește

adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, aceasta fiind adoptată în anul

1991. Ziua Independenței este celebrată anual, în data de 27 august în toată republica dar și în

capitală, prin concerte, manifestații și alte acțiuni de acest gen. [27.]

27

Portul, jocurile şi cântecul popular, face difernța uni popor de alt popor, o etnie de alta. Se

poate spune în concluzie, că fiecărei etnii îi corespunde o anumită particularitate a costumaţiei

tradiţionale (spre exemplu costumul scoţian este total diferit de cel românesc sau tailandez).

Există şi varietăţi în cadrul portului popular al aceluiaşi popor, fiecare zonă etnografică având un

costum şi manifestări proprii.

De obicei varietatea costumelor este influențată de condițiile climaterice, materia primă din

apropiere dar și de factorii social economici, devenind odată cu trecerea anilor un semn etnic

care ne distinge de restu. Una din legităţile de bază în realizarea costumului popular a fost și este

respectarea acelui echilibru specific dintre armonie și frumos, a logii lucrurilor între raţional şi

frumos, între tradiţie şi inovaţie, între opinia colectivă şi gustul estetic propriu.

Cînd vine vorba de tehnologiile ţesutului vestimentar se îmbinau un şir de puncte de

cusătură: la cămăşi, ii naţionale, iar cele mai răspîndite dintre toate erau cele de tip „cruciuliţa”,

„punctul bătrînesc”, înaintea şi în urma acului, broderia netedă pe fire numărate numită şi

„butuc” și multe alte tipuri de cusuturi tradiționale specifice pentru fiecare zonă în parte.

Meşteriţe iscusite de ţesături de lînă pentru haine se întîlneau pe lîngă mănăstiri, curţile

boiereşti unde lucrau la comandă pentru a confecționa haine pentru „spuma societații” din acele

timpuri. Despre larga răspîndire a ţesutului pentru haine vorbesc şi denumirile meşteşugarilor:

ţesător, sumănar, postăvar, piuar, abager, alesătoare de brîie.

Din punct de vedere turistic, costumele, jocurile şi cântecele populare sunt o resursă de a

cărei valoare excepţională, din păcate, nu ne dăm seama. Deşi festivităţile folclorice

internaţionale de la Cleveland din SUA, Montoire, Dijon din Franţa, Suedia, Marea Britania sau

Turcia, unde ansamblurile româneşti au cucerit marile premii edificatoare în acest sens, oricum

rămînem în umra cu dezvoltarea din acest punct de vedere. [29.]

Arhitectura populară și instalațiile tradiționale au valoare turistică nemaipomenită. Sunt

lucruri ce relevă anumite particularităţi regionale, specificul aparte a unor zone pe care nu le mai

reîntîlnești nicăieri, ca expresie a unei concepţii anumite asupra frumosului şi utilului. Întro

evoluție avansată a vieții se distinge și varietatea de arhitectură tradițională de la un secol la

altul.

Oricum rămîn încă pînă în prezent instalații tradționale (mori, pive, vâltori etc.) care sunt de o

varietate substanțială, nereconstruite de nimeni pentru a fi incluse în circuitele turistice.

O soluție pentru salvarea acestui tezaur care dispare în paragini de la o zi la alta ar fi

aplicarea unor strategii de restaurare a acestor obiective, investirea interesului statului în această

sferă, care dacă este promovată la cel mai înalt nivel poate aduce venituri substanțiale.

Promovarea lor pe piețele internaționale ne-ar face țara celebră în toată lumea, aducîndu-ne

turiști interesați originalitate, de acele lucruri specifice doar pentru noi.

28

2.5 Activitatea umană cu funcție turistică

Pe lîngă toate obiectivele turistice pe care le pote oferi un teritoriu, activitatea umană poate

atrage și ea turiști interesași de tot ce este nou, de tot ce nu au mai văzut pîna în acel moment. În

această categorie de activităţi şi manifestări umane intră: nedeile, carnavalurile, târgurile şi

expoziţiile, hramurile şi pelerinajele religioase, festivalurile artistice, alte manifestări (festivităţi,

sărbători etc.).

Nedeile sunt niște un tip de petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată

de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. [18. Pag 102]

În general aceste petreceri se desfăşoară primăvara, când natura se trezeşte la o nouă viaţă.

Aproape fiecare floare are nedeia sa: Înflorirea a cireşului şi crizantemelor este motivaţia

sărbătorilor sakura şi kiku pentru cultura japoneză, cu adevărate pelerinaje florale organizate la

Tokyo, Kyoto, Yoshimo sau Koganei.

Carnavalul este o perioadă în care precedă postul în unele țări, când au loc petreceri

populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. [26.] Ele inpresionează

turiştii prin exuberanţa lor, prin descătuşarea energetică şi de imaginaţie specifică și unică pentru

fiecare carnaval în parte, atât de necesară actului recreativ. Unul dintre cele mai vechi și

cunoscut evenimente de acest gen este carnavalul de la Nisa care a fost organizat pentru prima

dată în anul 1294. Alt carnaval celebru este cel de la Rio de Janeiro, ce se desfăşoară la începutul

fiecărui an. În România în timpul verii sunt organizate carnavale pe litoralul mării cu diverse

tematici.

Târgurile şi expoziţiile sunt evenimente comerciale şi economice cu tematici diferite care

atrag un număr ramarcabil de turiști. Sunt centre care își atrag turiștii prin atmosfera inedită şi

noutatea produselor expuse. Cei mai mulți vizitatori se înregistrează la tîrgurile internaționale

care sunt bine valorificate pe piețele turisitce mondiale. Dacă târgurile sunt, în general,

organizate anual în orașe ca (Tokyo, Brno, Berlin, Bucureşti etc.) şi au de obicei un caracter

comercial, marile expoziţii, cu tentă universală, îşi aleg un pretext bine motivat care ar trage din

urma sa o mulțime de vizitatori, (spre exemplu, expoziţia mondială de la Sevilia, din 1992, a fost

dedicată celor 500 de ani de la descoperirea Americii de Cristofor Columb). Expozițiile de

obicei sunt nişte bilanţuri ocazionale ale civilizaţiei umane.

În Republica Moldova sunt organizate în fiecare an expoziții în cadrul centrului Moldexpo

care au tematici diferite și durează anumite perioade de timp. Exponatele și companiile care

participă la ele sunt provenite din diferite țari, astfel centru de expoziei promovînduse la rang

internațional. Tîrguri sunt organizate cu diferite ocazii, cele mai cunoscute fiind tîrgurile de

Paști și Crăciun care sunt organizate atît la Moldexpo cît și în centrul capitalei, unde sunt

expuse diferite produse specifice tematicii tîrgului.

29

Festivalurile artistice (muzicale, folclorice, teatrale, cinematografice) sunt cele care atrag o

mulțime de turiști indiferent de perioada în care sunt organizate. Spre exemplu în Salzburg în

fiecare an se desfăşoară festivalul Mozart; în Bayreuth – festivalul lui Vagner; în Viena –

festivalul lui Johann Straus, Bethoven sau Schubert. Foarte numeroase sunt festivalurile de

muzică modernă, căutate de tineri (New Orleans, San Remo, etc.).

Republica Moldova are și ea festivaluri atît pe plan națtional cît și internațional. Unul din

ele este Festivalul Internațional „Mărțișor”, un eveniment muzical îndrăgint la noi în țară. La el

iau parte numeroşi artişti, sosiţi din zeci de ţări, în cadrul unor spectacole muzicale de toate

genurile, susţinute atât la Chişinău, cât şi în alte centre culturale ale ţării.

Festivalul „Ethno-Jazz” adună artiști și grupuri muzicale în ritm de jazz. Evenimentul

reprezintă o delectare cu muzică de calitate, iar Chișinăul se transformă într-un veritabil

ambasador al jazz-ului, propunând o nouă formă de comunicare între reprezentanţii diferitelor

culturi, sub forma celor mai inovatoare proiecte muzicale de jazz, care nu ezită să experimenteze

utilizarea unor instrumente din cele mai inedite, de la cele exotice, până la cele antice sau

preistorice care dau valoare notelor muzicale.

Festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieşu”, festival care promovează muzica clasică,

opera și baletul la nivel internațional. Festivalul a fost inaugurat pentru prima dată în septembrie

1990 la propunerea interpretei de operă Maria Bieșu. Acest festival se bucură în fiecare an de un

succes răsunător, astfel devenind treptat de la prima ediție și pînă în prezent un simbol al culturii

din Moldova, graţie căruia, Chişinăul se înscrie pe lista capitalelor muzicii de operă din Europa.

Festivalul Medieval de obicei este organizat în perioada de 31 mai- 1 iunie, bucurîndu-se de

un succes care anunţă noi ediţii interesante, pentru anii viitori. Scopul principal al festivalului

este de a bucura publicul cu costumele, obiceiurile și tradițiile medievale, care pun în prim plan

aspecte istorice marcante, graţie unor spectacole inedite, cu armuri, jocuri, dansuri şi concursuri

specifice. Tîrgurile de artizanat, artificiile şi bucatele preparate după reţetele tradiționale de

odinioară, servite în blide de ceramică şi acompaniate cu vin roşu, din ulcele de lut nu lipsesc de

la această manifestație care atrage dupa sine miine de turiști.

IaMania este un festival nou pentru țara noastră. Acest eveniment promovează

implimentarea caracteristicilor portului popular local, în peisal inovator al modei la scară

internațională.

Gustar este un festival de care știe fiecare cetațean al țării. Este organizat în fiecare an în

organizația Orheiul Vechi, constituind un eveniment cultural reprezentativ pentru Republica

Moldova. Această manifestare reprezintă un format autohton de promovare a muzicii, reunind

numeroşi artişti internaţionali, care atrag o audienţă de peste 10 mii de spectatori, la fiecare ediţie

în cele două zile cît durează festivalul.

30

Festivalul internaţional de film documentar „Cronograf” este organizat în fiecare an la

inițiativa unui grup de tineri cineaști, care au avut curaju în 2001 să lanseze prima ediție, care

odată cu trecerea anilor se bucură cu mai mulți și mai mulți participanți. Festivalul Etno Balcanic reuneşte concerte, dansuri, spectacole şi expozitii tipice culturii

etno-balcanice, într-un cadru pitoresc şi rustic a Complexului Cultural Vatra. În program ca de

obicei sunt incluse tîrgurile tradiționale, expozițiile de artizanat, unele prezentări de costume

tradiționale și gastronomia delicioasă sfecifică țării. Muzica, dansurile, ţuica şi gulaşul, sunt

factorii care atrag publicul amator de sărbătoare şi voie bună, pentru a petrece momente de

neuitat, într-un spaţiu dedicat exclusiv spectacolului de calitate.

Festivalul Vinului este unul dintre cele mai mari festivale din țară. Prima ediție în Chișinău a

fost organizată cu mai bine de un deceniu în urmă. De la eveniment nu lipsesc voia buna,

bucatele tradiționale și asortimentul bogat de vinuri care este expus pre degustație

participanților. Oaspeţi din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, sosesc anual în capitală, la

început de octombrie, pentru a se bucura de sărbătoarea licorii noastre tradiţionale, formând cozi

interminabile la standurile de vânzare a vinurilor. [29.]

Pelerinajele religioase și hramurile adună anual mase enorme de oameni, indiferent de

religie fie ea creștin ortodoxă sau catolică, islamică sau budistă. Astfel, spre Roma, Ierusalim,

Covadogna sau Lourdes se îndreaptă milioane de creştini în fiecare an, însă cei mai mulțti turiști

se înregistrează în ajunul Paștelui, cînd turiștii din toată lumea vin să preia lumina sfîntă; spre

Lhasa, Varanasi sau Kamakura – se îndreaptă turiștii budiştii, iar spre Mecca sau Medina – cei

de origine musulmană. Acum, ca şi în evul mediu, pelerinajul religios constituie pentru turism o

resursă de practicare şi de venituri destul de apreciabile.

Numai în Ierusalim anual pleacă peste 3,5 milioane de turiști străini, dintre care circa 40.000

sunt de origine română înregistrînd astfel venituri de milioane de dolari anual.

Există, de asemenea, și o altă gamă largă de activităţi umane greu integrabile în categoriile

precedente mai sus, dar care au o forţă de atracţie deosebită de mare a turiștilor. Se are în vedere,

spre exemplu, Regata Storica (Regata istorică) din Veneţia, la prima vedere un simplu obiectiv

dar atrage dupa sine numere impresionante de turiști. Un alt eveniment căutat zilnic de mii de

turişti ce vizitează Londra este „schimbarea gărzii” la palatul Buckingam, o defilare fastuoasă a

uniformelor de epocă a gărzilor care stau în fața renumitului palat. Deasemenea „octoberfest”, o

sărbătoare populară bavareză, care este una din cele mai mari serbări populare din lume. Se

desfășoară anual, în München, de la mijlocul lui septembrie până în octombrie. Oktoberfest-ul

începe în jurul datei de 20 septembrie și se termină în prima duminică din octombrie; excepție

de la această regulă se face doar în anii în care prima duminică din octombrie cade pe 1 sau 2.

[26.]

31

CAPITOLULU III. RESURSELE TURISTICE NATIONALE IN COMPARATIE CU

CELE MONDIALE

Teritoriul țării noastre se bucură de un număr ridicat de atractii turistice. Desigur dacă ar fi să

le clasificăm la o scară mondială neam situa undeva pe la sfîrșitul aseteia din punct de vedere al

amenajări. Însa cind vine vorba de originalitate ne putem mîndri cu locuri de frunte datorită

resurselor deținute. Valorificarea acestora ar fi soluțtia cea mai eficientă în dobîndirea de turiști și venit considerabil pentu economia țării.

3.1 Obiectivele naționale naturale în comparație cu cele mondiale

Republica Moldova dispune de obiective turistice naturale, cu o vechime de mii de ani, care

atrag turiști din țară și de peste hotare. Peștera Emil Racoviță are un concurent pe măsura care

este numită Grota de Smarald, o pestera marina localizata in Conca dei Marini, Italia. Una din

cele cîteva peșteri are lumii inundate cu o lumină stralucitoare de smarald. Peștera a fost

descoperită de un pescar pe nume Luigi Buoncore în anul 1932. Are o suprafață de apă care

ocupă circa 45 x 32 metri, iar acoperisul cavernei este la circa 24 de metri deasupra nivelului

marii. Grota de Smarald este un obiectiv de neratat datorita frumuseții sale unice. [30.]

Peştera Melissani situată pe coasta de est a insulei Kefalonia din Grecia se încadrează în

categoria atracțiilor concurente ale Republicii Moldova. Aciastă peșteră de o frumusețe

extraordinară se regăsește la 2 km distanţă de oraşul Sami şi la 10 km de Argostoli. Peştera a fost

descoperită în anul 1951 şi a fost deschisă publicului 12 ani mai tîrziu, în anul 1963. Aceasta are

100 m lungime, iar lacurile care o compun alcătuiesc aproximativ o treime din întindere acesteia.

Apa lacului este salmastră, un amest de apă de ocean şi apă dulce. Această cavernă spectaculoasă

este împărțită în doua camere care luate la un loc formează litera B. În peşteră este prezent un

fenomen rar întîlnit care se bazează pe principiul vaselor comunicante, şi care face legătura cu

Katavothres, aspect demonstrat prin experimente de colorare a apei, în anul 1959. [31.]

Parcul National Tierra del Fuego din Argentina este situat mai sus decît Rezervația Științifică Codri, în plan mondial. Rezervația Codri are o suprafață de 5177ha pe cînd Parcul

National Tierra del Fuego se situează pe o distanță de 48.000 km2.Clima subpolară a acelei zone,

rece, cu vînturi puternice și ceață deasă, crează peisaje minunate. Cascadele, lacurile, pădurile,

ghețarii și munții crează Parcul National Tierra del Fuego. Acolo trăiesc apropae 100 de specii

de păsări- pescăruși, condori, bufnite, rațe sălbatice de tot felul – și diferite tipuri de mamifere:

vulpi, guanaco (o specie de lama salbatică), vidra sudică, iepuri și castori. South Downs

National Park, Anglia este cel mai nou năascut parc național. Apare oficial în anul 2011 după o

așteptare de 60 de ani.Parcul este de o frumusețe rară, care a apărut în urma eforturilor timpului,

care ia dat aspectul unic pe care il deține. [32.]

32

Lacul Manta care este considerat cel mai mare lac din Republica Moldova cu o suprafață de

21 km2 , este de 1500 ori mai mic decît Lacul Baikal din sudul Rusiei. Acesta este un lac de apă

dulce dar și cel mai adînc lac de pe glob. Lacul Baikal înafară de faptul că este cel mai adînc lac

de pe glob, poate fi considerat și cel mai vechi prin cei circa 20-25 milioane ani de existență

(exclusiv Marea Caspica și Lacul Aral) dar și unul dintre "muzeele vii", în care trăiesc la

momentul actual aproximativ 800 specii de animale și 245 specii de plante endemice, proprii lui.

În regiune se poate de zis că nu există practic nici un fel de industrie turistică, însă se întîpla

un fenomen paradoxal, și anume că lacul este vizitat de o mulțime de turști adunați de pe toate

continentele lumii care sunt atrași de unicitate și frumuseția acestor locuri. [26.]

Din categoria cascadelor din țară intră și cascada cu denumire de „Groapa Țiganului” care

are o înălțime de 4,5 m și o adâncime de circa 10 m. În comparație cu cascada Sutherland Falls,

Fiordland, din Noua Zeilandă rămîne la un nivel jos din punct de vedere al înălțomei, aceasta

masurînd 580 de metri înălțime și fiind considerată una dintre cele mai înalte cascade din lume.

Cascada a fost descoperita in anul 1880 de către Donald Sutherland, de la care a moștenit

numele, și John Mackay. Sursa de apa pricipală a cascadei este lacul Quill care se umple datorita

topirii ghetarilor din zonă. Forța cu care apa cade fiind mare, adeseori se creeaza vant si ceata, în

timp ce în anotimpul uscat se poate ajunge pana în spatele ultimei cascade.

Cascada Angel Falls, din Venezuela este dominată de o frumusețe extraordinară reușește să

atrăgă numeroși turiști în fiecare an. Este cea mai înaltă cascadă din lume cu o înalțime

uimitoare de 979m si cea mai mare cadere de 807m. Cascada este situatî în Parcul Național

Canaima, inclus in Patrimoniul Mondial Unesco, astfel devenind una dintre atractiile de top ale

Venezuelei. Chiar dacă inițial se spunea că cascada a fost descoperită de niște exploratori

spanioli, aceasta a ramas practic necunoscută pînă cînd aviatorul american Jimmie Angel a

zburat deasupra ei. De aici provine și numele cascadei – Angel Falls. Se zice că viteza de

căderea a apei este atît de mare încat apa nu are timp sa ajungă uneori pînă la sol și cea mai mare

parte din ea se evaporă în timpul căderii. [33.]

Micul rai al Moldovei de la Vadul lui Vodă face față la un nivel cît de cît mediu în

comparație cu cele mai mari plaje ale lumii. Plaja Khao Lak din Thailanda este o adevărată

porțiune de rai pe pămînt. Plaja se întinde pe zeci de kilometri, aproape pustii oferă o priveliște

colosală. O porțiune de de nisip desparte apele albastre ale Marii Andaman de pădurea de

palmieri. De-a lungul fîșiei, pe o distanta de 12 kilometri, exista o centura de pini Casuarina. Tot

pe aceste teritorii mai cresc și arbori de cauciuc sau nuca de cocos.

Teritoriile acoperite de păduri musonice și stînci abrupte, deasupra cărora se înalță versanți cu înălțimi de pînă la 1000 metri, oferă ce mai mare floră din lume.

33

Plaja Poipu, Hawaii visul fiecărui om de pe această planetă. Persoanele iubitoare de soare au

posibilitatea de a se odihni aici pe un șezlong sau direct pe nisipul plajelor de vis. Unele dintre

activitățile turistice de bază care atrag mii de turiști aici sunt: caiac, scufundări, snorkeling,

drumeții, mountain bike sau pescuit la mare adîncime. Sa nu uitam de tradiționalul surf, care

este cunoscut în ăntreaga lume. Tot aici există și plaje ascunse, drumuri numai bune pentru o

plimbare romantică, parcuri, precum și cluburi de echitatie care la sigur pot satisface toate

cerințele chiar și celui mai pretențios turist.

Anguilla, Caraibe este plaja unde dacă banii nu sunt o problemă te poți odihni ca și starurile

de la Hollywood. În total 33 de plaje – toate deschise pentru public – întinse pe 20 de kilometri și înconjurate de recifuri de corali și ape limpezi crează priveliști unice. Cea mai potrivită

perioadă de mers acolo ar fi de la jumătatea lunii decembrie decembrie pînă undeva în luna

aprilie. Un aspect care atrage turiștii aici este și gastronomia deosebită. Bucătarii din Anguilla

sunt cunoscuți ca fiind cei mai meticuloși si talentați artiști culinari din regiune.

Palm Beach, Aruba este considerată plaja ideală pentru cuplurile cu copii mici. Asta pentru

că restaurantele din zonă, de exemplu, au oferte speciale pentru cei mici: includ mereu reduceri

de familie și cadouri, iar aproape toate hotelurile au servicii de babysitting în oferta.

Bora Bora este insula perfecta pentru îndrăgostiți sau pentru cuplurile proaspăt căsătorite

care vor săși petreacă luna de miere într-un loc unic. Insula Bora Bora, care face parte din

Polinezia franceză, Pacificul de Sud. Numită de mulți cel mai frumos loc de pe pămînt, Bora

Bora se scaldă într-o lagună cu ape liniștite și este marginită de plaje cu nisip fin.

Fernando De Noronha, Brazilia este o insulă unicală cu o lungime de 10 kilometri, din

Brazilia. Plajele acestei insule au fost declarate Parc Marin National în anul 1988. Ca măsura de

protecție, autoritațile locale au decis să cazeze cel mult 500 de turiști simultan pe tot teritoriu cu

căsuțe de lînga plajă. De altfel, cei care ajung aici sunt obligați să platească, pe langă servicii, și

o taxă de conservare suplimentară a frumuseții arhipelagului. Experiența care, cu siguranța, te

va marca est o baie în ocean alături de delfini.

Harbor Island, Bahamas este o insulă care este recunoscută pentru nisipul fin si roz care se

întîlnesc pe plajele insulei. Dar și pentru un moment cu adevărat rar: cel al apusului. Pe cer apare

o fantastică lumina verde, un fenomen care este întalnit numai în zona tropicelor.

Oahu, Hawaii o plajă cu o mulțime de palmieri și cocotieri care redau un aspect plăcut,

palaja meritînduși renumele de cel mai romantic loc din lume. Una dintre aceste opțiuni ar fi

insula Oahu, unde se organizează importante turnee de surfing. Valurile de aici ating si 13 metri

- perfecte pentru practicarea acestui sport care atrege o mulțime de turiști anual atît prin spatiu

cu frumeseția spectaculoasă, dar și cu spectacolele unice de Hula. [34.]

34

Cheile Butești reprezintă un recif uriaș situate la sud de satul Butești, Glodeni, pe o

suprafață de 110 ha. Rîulețul Camenca sapă un defileu pitoresc prin corpul de recifi calcaroși

din această zonă a Prutului. Reciful uriaș, este înconjurat din doua parți de apele acelui mic

rîuleț, atinge dimensiuni impunatoare: peste 2 km in lungime si peste 125 m în lațime astfel

putînd concura chiar și cu canioanele și munții mari din întraga lume.

Canionul Țara River – Muntenegru este un canion situat în Parcul National Durmitor, în

Muntenegru, care este inclus în Patrimoniul Mondial Unesco. Țara River oferă un spectacol

vizual greu de egalat cu ceia ce ai vazut pînă la momentul cînd ajungi acolo, avînd o lungime de

circa 82 de kilometri și o adîncime de pînă la 1.300 de metri.

Canionul Blyde River din Africa de Sud un loc care ascunde cele mai frumoase si mai verzi

priveliști din toată zona, fiind acoperit de o bogată vegetație subtropicală care îi conferă o

imagine de basm. Fauna si flora sunt foarte dezvoltate aici, canionul ascunzînd toate cele cinci

specii de primate din toată Africa de Sud. Blyde River ajunge la o adîncime de 762 de metri, și

cu o lungime de 26 de kilometri atrage numeroși turiști în fiecare an.

Canionul de cupru – Mexic este bine cunoscut în SUA dar și în întreaga lume datorită formei

sale. Este format, practic, din 6 canioane. Numele acestuia provine de la nuanțele de verde ale

stancilor canionului, șase rauri contribuind la sculptarea văilor uimitoare ale acestui canion din

Chihuahua. Cel mai adînc punct al canionului de cupru ajunge în citeva locuri pînă la circa 1879

de metri adîncime.

Canionul Colca – Peru cunoscut ca fiind unul dintre cele mai îndepărate canioane, dar și unu

dintre canioane cele mai vizitate din Peru, care adăpostește o bogată floră și faună (printre care

condorul andin și camelide din zona sud-americana), dar si situri argeologice vechi de 6.000 de

ani, care reprezintă o adevărată bogăție pentru țară. Punctul maxim de adîncime al canionului

Colca ajunge pînă la 4.160 de metri.

Marele Canion - Statele Unite ale Americii cunoscut de majoritatea populației globului.

Chiar dacă acesta nu este într-adevăr cel mai mare canion de pe Pămînt cum este numit de

majotitatea celor care îl cunosc ,oricum Grand Canion din Statele Unite ale Americii poate lua cu

ușurință titlul de cel mai vestit astfel de loc. Are o adîncime de 1.828 de metri și lung de 445 de

kilometri, Marele Canion ascunde înca multe secrete neaflate pînă în prezent. Specialiștii cred că

valea s-a format acum 17 milioane de ani, atunci cînd rîul Colorado a inceput să brăzdeze

straturile de rocă, continuînd să creeze în timp configurația canionului.

Capertee Valley – Australia este cel mai mare canion din Australia aflînduse în zona New

South Wales. Deși nu este atît de adînc, Capertee Valley poate concura oricînd la titlul de cel

mai vechi canion. [35.]

35

3.2 Atracțiile turistice antropice naționale comparativ cu cele mondiale

Aleea Clasicilor este un reprezintă un complex sculptural aflat în Parcul Ștefan cel Mare și

Sfânt din Chișinău. Pe ambele părți ale aleei sunt amplasate busturile din granit roșu a clasicilor

literaturii române și a animatorilor politici notorii pentru Republica Moldova, astfel devenind o

atracție turistică antropică pentru Republica Moldova.

Făcînd o comparație cu alte monumente de peste hotare realizăm că nivelul la care sunt

cunoscute monumentele noastre pe plan internațional este aproape minim. Spre exemplu

Columna lui Traian care a fost ridicată între anii 106-113 d.C. pentru a onora victoriile

împaratului Traian în Dacia este cu mult mai cunoscută. Aceasta este situată în Roma, în

Forumul lui Traian – parte a forumurilor imperiale – pe Via dei Fori Imperiali, chiar lîngă Piazza

Venezia. O spirală de reliefuri este gravată de jur imprejurul coloanei.

Banda de reliefuri are o lungime de peste 180 de metri iar lățimea sa variază de la 60 de cm

jos pînă la 120 de cm în varful acesteia. Pe columnă există peste 2000 de personaje gravate în

scene ce descriu povestea celor doua războaie romane din Dacia dintre anii 101-102 și 105-106

Scenele încep cu soldați romani care se pregătesc pentru război și se termină cu dacii

alungați de pe țărîmul lor de baștină. Columna lui Traian este formată din 29 de piese de

marmură albă, cea mai mare dintre ele cîntărind aproape 77 de tone. [36.]

Statuia lui Zeus face parte din cele șapte minuni ale lumii antice, lucrea a fost sculptată după

tehnică specială, și anume crișelefăntină, în fildeș apoi ornată cu aur dar care are în interior o

structură din lemn. Statuia, are o înălțime estimată la aproximativ 12 m,care a fost făcută de

către marele sculptorul Phidias în jumătatea anului 435 î.Hr. în orașul Olympia din Grecia.La

sfîrșitul lucrărilor asupra statuii sa mai construit și un templu pentru adăpostirea statuii.

Se presupune că cîțiva ani mai tîrziu, undeva în anul 394 d.Hr. statuia a fost transportată la

Constantinopol, unde avea să fie distrusă de un incendiu în anul 475.La sfîrșitul anului 1958 a

fost făcută o descoperire miraculoasă la Olympia și anume atelierul lui Phidias unde s-a lucrat la

realizarea acestei statuii, unde sau putut identifica câteva din tehnicile de lucru (ulterior atelierul

a fost transformat într-o bazilică creștină, în prezent ruinată din motive incerte). [26.]

Due Torri – Bologna ce 2 Turnuri, ambele sunt înclînate, sunt cartea de vizită a orașului

Bologna. Se găsesc la intersecția drumurilor care duc la cele 5 porți ale zidului ce inconjoară

orașul. Cel mai înalt din ele este numit Asinelli, în timp ce cel mai mic dar si mai înclinat are

demirea de Garisenda. Numele acestora provin de la familiile care au finanțat construcția lor

între anii 1109 și 1119. Totuși, lipsa documentelor din acele timpuri, face acest lucru incert.

Numele familiei Asinelli, de exemplu, este consemnat pentru prima dată abia în anul 1185, la

aproape 70 de ani de la presupusa construcție a turnului care le este atribuit acestora. [30.]

36

Majoritatea muzeelor din Republica Moldova au fost construite toate în perioadele secolelor

XIX- XX pe cînd cele din Italia spre exemplu datează chiar și din secolul XVIII, dînd o valoare

atractivă mai mare pentru toate categoriile de turiști.

Ceea ce a început inițial doar ca o mică colecție de sculpturi, a devenit odată cu trecerea

anilor, un complex al celor mai minunate și frumoase muzee ale lumii continînd una dintre cele

mai importante colecții de arta ale omenirii din diferite perioade de timp. Muzeele Vaticanului

au fost fondate sub patronajul a doi papi din secolul al XVIII-lea – Clement al XIV-lea și Pius al

VI-lea. Aceștia au fost printre primii care au permis accesul la colecțiile de artă publicului larg,

promovînd astfel cultura în randul tuturor maselor de populație.

Prima clădire din complexul muzeal, Muzeul Pio-Clementin a fost numit în cinstea acestor

doua personalități importante în istoria acestui muzeu. Cu trecerea anilor, mai multi papi au

adaugat lucrari colectiei deja impresionante a Vaticanului. Astăzi exista 13 muzee și colecții

plus la asta înca 14 Palate ale Vaticanului care sunt incluse în tururile turistice ale complexului

de muzee ale Vaticanului.

Complexul de muzee merită sa fie vizitat fie numai și pentru interiorul clădirilor care sunt

decorate cu fresce și marmură de o adevărată splendoare. Muzeele ce compun complexul de

muzee al Vaticanului sunt foarte vaste și diverse. Fiecare dintre aceste muzee este interesant, cel

care place cel mai mult depinzînd de gusturile fiecarui turist si preferințele sale artistice. [30.]

Muzeul Luvru este supranumit drept cel mai mare muzeu de istorie și artă din Franța.Acesta

după suprafață măsoară 210.000 m2 dintre care 60.600 m2 sunt destinați doar expozițiilor de

acolo,mai fiind și unul dintre cele mai importante muzee ale lumii.

Este aplasat în centrul capitalei franței, Paris, între cheiul drept al Senei și între str. Rivoli ,în

primul arondisment, într-o clădire istorică,care cîndva a fost palat regal, Palatul Luvru.

Exponatele de artă franțuzești acoperă o bună parte din istoria Franței, de la Dinastia

Capețienilor până la momentul de față.

Muzeu are un caracter universal, Luvrul are în proprietate opere de artă din epoci diferite ale

civilizației, din Antichitate până la anul 1848, acoperind o arie geo-culturală întinsă, de la

Europa occidentală, Grecia, Egipt până la Orientul Apropiat (la Paris există - în linii mari - o

împărțire a domeniilor de expunere muzeală: artadiferitor etnii dupa anu 1848), și o serie de

capodopere care sunt expuse în Pavilionul Sesiunilor al muzeului Luvru. Operele prezente la

Luvru sunt de o mare varietate, începînd cu picturi, sculpturi, desene pînă la ceramică veche,

obiecte arheologice sau alte obiecte de artă. Printre piesele de cea mai mare valoare prezente la

Luvru se numără: Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda de Leonardo da Vinci și

Libertatea conducând poporul de Eugène Delacroix, și alte lucrări de valoare.[26.]

37

Muzeul Sherlock Holmes este amplas în Londra (Anglia) și este un muzeu privat, fiind

dedicat celebrului detectiv de ficțiune Sherlock Holmes. Acesta a fost inaugurat în anul 1990 și

se află în Baker Street, purtând numărul 221b cu permisiunea Consiliului orășenesc al City of

Westminster, se află între clădirile cu numerele 237 și 241, în preajma capătului de nord a străzii

Baker Street și a Regent's Park din centrul capitalei.

Această casă de tip orășenească în stil georgian pe care o ocupă muzeul pe "221b Baker

Street" a fost folosită mai demult ca pensiune din 1860 până în 1936, fiind și perioada 1881-

1904 când Sherlock Holmes și Doctorul Watson au fost prezentați ca locuind acolo în calitate de

chiriași ai doamnei Hudson pe acea perioadă de ani. Muzeul este administrat de Sherlock

Holmes International Society,care este o organizație non-profit.[26.]

Muzeul Antichitatii Egiptene din Torino, Piemont acesta este considerat ca fiind cel de al

doilea muzeu al Antichitatii Egiptene de pe glob, după Muzeul din Cairo, și o atracție populara a

vizitatorilor orașului Torino.

Obiectele egiptene au apar în Italia încă din timpul împăratului Caligula, dar colecția

Muzeului Egiptean din Torino a început atunci cînd au fost recuperate o colecție de statui de

Vitaliano Donati din anul 1753, apoi sa îmbogățit continuu în secolele 19 și 20.

Ultimele lucrări adăugate ale colecției provin dintr-o serie de excavații arheologice efectuate

de Ernesto Schiaparelli între anii 1903 și 1920. Museo Egizio iți arata 31 de dinastii ale

Egiptului Antic în relicve precum mumii, statui și hieroglife în piatra. Muzeul este găzduit pe

trei etaje și de la intrare sunteți întîmpinați de un corp mumificat, curbat în pozitie fetală, cu

pielea intactă deși uscată precum pergamentul, precum si alte artefacte. [30.]

Muzeul Național de Artă al României, este cel mai important muzeu de artă din întreg

spațiul românesc. Funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor din România.

Muzeul a fost deschis în anul 1948 în fostul Palat Regal din Capitală.

Muzeul Național de Artă din București are în patrimoniul său cele mai mari colecții de

picturi din tot spațiul întregei Românii. El a fost înființat în anul 1948, cu o colecție importantă

a regelui Carol I, aflată inițial la Castelul Peleș de la Sinaia precum și în alte saloane ale

reședințelor regale române.

O altă parte a exponatelor a fost adusă de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, din alte muzee

bucureștene cum a fost Anastase Simu (înființat în anul 1910), Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu

(inaugurat în anul 1909) precum și din colecții particulare. Pe lângă aceste exponate care erau

expuse inițial, s-a atras și fondul muzeal din colecția primului muzeu de artă din București,

înființat în anul 1836 în clădirea unei școli a Mănăstirii Sfântul Sava la inițiativa celebrului

pictor Carol Valenstein.

38

Coloseulum din Roma este un obiectiv turistic cu prestigiu, pe care nul putem asocia cu

nimic de pe teritoriul Republii Modova. Acesta este probabil cea mai impresionantă construcție a

Imperiului Roman. La începu a fost cunoscută sub numele de Amfiteatrul Flavian, fiid cea mai

mare constructie a aceli epocii. Structura monumentala este astazi o ruină care se află în

reconstrucție de ceva ani, dar în pofida tuturora este un obiectiv turistic foarte frumos și

impozant care atrage mii de turiști în fiecare an.

Imparatul Vespasian, primul din dinastia Flaviana, a fost care începuseră constructia

Coloseumului încă în anul 72 d. Ch. Constructia a fost terminata în anul 80 d.Ch. la un an după

celui care începuseră construcția. Marele amfiteatru a fost construit pe suprafața unui lac

artificial, ce facea parte dintr-un parc uriaș construit încă din porunca lui Nero, in centrul Romei

care includea și Casa de Aur precum și statuia lui Colossus – o imensă statuie a lui Nero care dă

numele actual al clădirii.

Coloseumul este o costrucție imensa, ce masoară 188 m lungime, 156 lățime și 48m

înălțime. Construcția putea primi în jur de 55.000 de spectatori care puteau intra în incinta prin

nu mai puțin de 80 de porți. Clădirea are patru etaje, ultimul dintre ele conținea locuri pentru

clasele inferioare cît și pentru femei.

Cel mai jos dintre etaje avea locuri rezervate pentru cetățenii cei mai de seamă ai Romei. Sub

nivelul solului se găseau camere și cuști pentru animalele salbatice și dispozitive mecanice cu

ajutorul cărora cuștile puteau fi ridicate pentru ca animalele să apara direct în centrul arenei.

Coloseumul fusese acoperit cu o enormă apărătoare de soare numită “velarium”. Era atașată de

niște stalpi foarte mari în varful Coloseumului și ancorată în pămînt cu ajutorul unor funii foarte

mari. O echipa de aproape o mie de oameni era folosită pentru a instala velariumul. [30.]

Cunoscut ca Arena din Verona, acest amfiteatru roman este cel mai renumit reper din

Verona. A fost construit în secolul 1 d.H, Arena fiind folosită pentru luptele gladiatorilor,

turniruri, turnee, dar ca și piață. Arena din Verona este unul dintre cel mai bine păstrate

amfiteatre din întreaga lume (al treilea dupa Amfiteatrul de la Roma si El Jem Tunisia).

Fiind una dintre construcțiile cele mai mari din lume, Arena romana poate găzdui, în prezent,

peste 15.000 de persoane în același timp. In antichitate amfiteatrul putea găzdui peste 30.000 de

spectatori însă astăzi, acesta este doar o parte din structura originală din cauza unui cutremur din

anul 1117 care a distrus cladirea partial (inclusive fațada originală a clădirii care era fost

construită din calcar alb si roz). Incepand cu secolul al XVIII-lea, Arena Romana a fost folosită

pentru punerea în scena a pieselor de teatru. Astazi, este casă pentru diverse activitați culturale.În prezent, patru producții sunt montate în fiecare an între iunie și august. În timpul

lunilor de iarna, opera locală şi companiile de balet performează la Academia Filarmonica. [30.]

39

3.3 Concluzii cu privire la modul de organizare a Turismului în țară

Analizînd informații suplimentare, citind cărți cu profil turistic putem face o concluzie cu

privire la modul de organizare a turismului în Republica Moldova. La momentul actual turismul

este o sferă a industriei care nu este valorificată la justa valoare.

Moldova dispune de numeroase resurse turistice naturale cît și antropice care sunt lăsate în

paragină, sunt uitate sau necunoscute în profunzime chiar de populația băștinașă a acestei țări.

Unele obiective cu potențial turistic datează din secolele XVII- XIX , sau chiar și mai de mult,

obiective pe care le-am putea transforma într-o sursă majoră de venit.

Datorită fenomenului grăbit de modernizare sa schimbat foarte esențtial și modul de recree a

turiștilor. Dacă cu 60 de ani în umră oamenii se mulțumeau cu concedii mici, sau vacanțe

oferite din partea statului, atunci la momentul de față fiecare dorește să încerce în fiecare an

ceva nou, să vadă locuri de care poate nici nu a auzit, să cunoască tradițiile și cultul altor țări.

În statele Europene și celelalte cu un nivel mai înalt de dezvoltare față de a noastra practică

diferite tipuri de turism, atît pe teritoriul intern al țărilor cît și pe alte teritorii. Turiștii străini

sunt atrași de altele decît locurile în care trăiesc zi de zi, iar Republica Moldova ar putea

satisface această dorință.

Monumentele arhiologice, muzeele, locuri istorice, mănăstiri, teatrele și obiectivele turistice

naturale sunt o bogăție adevărată a țării, amplasete neuniform pe tot teriotoriu nu se ridică la

statutul european de obiective turistice.

Politica de stat este motivul principal care împiedică la progresul de dezvoltare a

infrastructurii turistice, lipsind micele întreprinderi de granturi, de investiții din afara statului

care ar putea aduce beneficii semnificative în cadrul promovari acestor obiective.

Festivalurile organizate în interiolu statului este un prim pas în promovarea resurselor

culturale. Acestia atrag în fiecare an o mulțime de turiști care aduc beneficii materiale și sociale

pentru cei care le organizează.

Ziua Națională a Vinului și Festivalul de operă Maria Bieșu sunt evenimentele cele mai

cunoscute în întreaga lume, datorită numuralui mare de vizitatori din diferite state, care participă

la aceste zile.

Dacă în timplu apropiat nu se vor luam măsurile necesare pentru restaurarea obiectivelor,

promovarea lor pe piața națională și internațională, înregistrarea lor în toate circuitele turistice,

vor rămîne uitate din cauza acestor neajunsuri de nivel mediu, care stacnează o infrastructură

importantă pentru țară.

40

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRII

La momentul actual turismul reprezintă o activitate economică ce se răsfrînge asupra

majorităţii tuturor sectoarelor sociale. Fiind un sector de prestare servicii, turismul contribuie la

dezvoltarea economiei prin acumularea de capital în cadrul a cca 12 tipuri de activităţi specifice

ramurii, atrăgînd în activitatea sa cca 20 de ramuri conexe cu cca 140 de servicii aferente

sectorului turismului: alimentaţie publică, transport, producere şi comercializare de mărfuri,

echipamente, suvenire, activităţi culturale, sportive, de agrement, servicii medicale etc.

Acest lucru urmează să fie înțeles de instituţiile vizate şi de întreaga populaţie a republicii.

A devenit evident faptul de a demonstra că turismul nu se referă doar la unele persoane aparte,

care îşi petrec anual vacanţele, ci, prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra

întregii societăţi.

Necesitatea dezvoltării economice durabile relevă şi mai mult importanţa elaborării şi

aprobării unei strategii, al cărui obiectiv final se constituie în faptul că potenţialul turistic natural

şi antropic al Republicii Moldova să nu fie afectat negativ de turism, ci să fie protejat spre binele

generaţiilor viitoare.

Deşi republica are o suprafaţă mică, ea dispune de un considerabil potenţial turistic,

reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de

rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de valoare

europeană şi mondială.

Republica Moldova ca destinaţie turistică posedă o vastă ofertă pentru vizitatorii săi.

“Produsul turistic” al ţării reprezintă o combinaţie complexă de medii naturale şi medii create de

om, mănăstiri vechi, păduri liniştite, dealuri nesfîrşite, cer prielnic şi soare prietenos, ceea ce

oferă un farmec special acestei ţări. Oamenii din Moldova sunt sunt renumiţi pentru ospitalitatea

lor. Întîlnesc persoanele venite în ospețtie cu pîine și sare, și cu un pahar de vin.

Ei sunt întotdeauna bucuroşi să găzduiască în casele lor, să povestească despre cultura şi

tradiţiile lor pe toţi cei interesaţi de acest ,,plai însorit,, care este cunoscut de ei înca din copilărie și cunosc istorii și legende unice despre locurile din apropiere.

Pornind de la Orheiul Vechi care găzduiește atît turiștii care vin la festivalele organizate

anual, pînă la acea Mănăstire și case cu stil tradițional se relevă o parte a istoriei culturale a

acestui neam micuț. Potrivit Hotărîrii de Guvern nr. 338 din 19 mai 2014 Chișinău, Cu privire la aprobarea

Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” şi a Planului de acţiuni pentru

implementarea acesteia în anii 2014 – 2016 se prevede în scopul elaborării Strategiei de

dezvoltare a turismului „Turism 2020” (în continuare – Strategie).

41

Agenţia Turismului a constituit un Grup de lucru format din reprezentanţi ai autorităţilor

publice, ai mediului de âafaceri şi ai societăţii civile, a fost colectată şi examinată informaţia cu

privire la situaţia din domeniu, a fost supusă analizei evoluţia domeniului turismului în anii 2009

– 2012. În acest scop, a fost colectată de la autorităţile publice centrale, analizată şi generalizată

informaţia privind implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica

Moldova în anii 2003 – 2015. A fost examinată situaţia din teritoriu în baza informaţiei

prezentate de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea.

A fost consultată societatea civilă, prin atragerea experţilor din domeniu, cu suportul cărora

Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova a elaborat studiul Analiza diagnostic a

sectorului turistic din Republica Moldova. Cu suportul proiectului Creşterea Competitivităţii şi

Dezvoltarea Întreprinderilor II al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (proiectul

CEED II al USAID) au fost realizate un şir de activităţi care au dat posibilitate de a consulta

opiniile şi recomandările companiilor turistice, administratorilor de atracţii turistice,

turoperatorilor şi mass-mediei de peste hotare, vizitatorilor Republicii Moldova.

Astfel prin această strategie urmarește scopul de”Valorificarea potenţialului turistic naţional

şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică” care va permite

valorificarea mai eficientă a resurselor turistice, integrarea Moldovei în activitatea turistică

internaţională prin crearea rutelor turistice comune cu ţările vecine şi va îmbunătăţi imaginea

Moldovei ca destinaţie turistică. Dezvoltarea, în cadrul turismului intern şi receptor, a diverselor

forme de turism şi de agrement va contribui la diversificarea ofertelor turistice, sporind

informarea şi accesul vizitatorilor străini şi locali. Diversificarea destinaţiilor turistice în cadrul

turismului emiţător va extinde posibilităţile de odihnă ale cetăţenilor moldoveni peste hotarele

ţării.

42

BIBLIOGRAFIE

• Acte legislative

1. Constituția Republicii Moldova din 14.12.2007, publicată în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.40 din 30.05.2008

2. HOTĂRÎRE Nr. 1065 din 02.09.2003 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă

a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015

2.1 HOTĂRÎRE Nr. 112 din 27.04.2001 cu privire la aprobarea Strategiei naționale și

Planului în domeniu conservării diversității biologice, Publicat : 02.08.2001 în Monitorul

Oficial Nr. 090

2.2  Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova

nr. 352-XVI din 24.11.2006, publicată în Monitorul Oficial în 02.02.2007 Nr. -17 ,art. Nr 40

• Literatură Specială

3. Turcov E. Direcţii de dezvoltare şi promovare a turismului în Republica Moldova. Ed.ASEM,

Chişinău 2002

4. Maksakovskii V., (1996), „Ghograficescaia cartina mira”, Verhne – Voljscoe izdatelistvo,

Iaroslavi.

5. Roșca V. - PEȘTERA „EMIL RACOVIȚĂ", ASOCIAȚIA OBȘTEASCĂ "SOCIETATEA

GEOLOGICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA"

6. Cocean P. (1993), „Geografia turismului”, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

7. Colţa V. (2008), Dicționar geografic explicativ, Chișinau

8. Așevschi, V. Ecologia mediului. Chișinau. ULIM,2007

9. Efros V., „Resursele recreative din R. Moldova"

10. Sârodoev I., (2002), „Turismul în R. Moldova”, C.I.I. „Regionica”, Chişinău.

11. Dinu M. (2002), „Geografia turismului”, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti.

12. Glavan V. (2000), „Resurse turistice pe Terra”, Edit. „Economica”, Bucureşti.

13. Muntele I., (2000), „Geografia turismului”, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi

14. Iorgu I., Al. Rosett(2012) „Dictionarului explicativ al limbii romaneDictionarului explicativ

al limbii romane”, Edit. Univers Enciclopedic Gold, București

15. Maksakovskii V., (1997), „Istoriceskaia gheografia mira”, Edit. „Ecopros”, Moscova.

16. Ursu, A; Vladimir, P; Marcov, I(2007). Măgura – fenomen geomorfologic ș i peisagisctic .

17.Valentina Gurieva (2012)„Resursele Naturale al Republicii Moldova”, BIBLIOTECA

ŞTIINŢIFICĂ CENTRALĂ „ANDREI LUPAN”

18. Swizewski C., Oancea D., (1977), „Geografia turismului”, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza”,

Iaşi

43

• Surse internet

19. http://www.caverbob.com/wlong.htm

20. http://dorinachirilov.wordpress.com/tag/stejarul-lui-stefan-cel-mare-din-

cobilnea/

21. http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cetatea Soroca

22. http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cetatea Tighina

23. http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Conacul lui Manuc Bei

24. http://www.ecopresa.md/index.pldurabila/item/314-vor-redeveni-destina

%C5%A3ii-turistice-parcul-%C5%A3aul-%C5%9Fi-conacul-pommer

25. http://dexonline.ro/definitii

26. http://ro.m.wikipedia.org/wiki

27. http://vilaroz.com/obiceiuri-si-traditii/

28. http://www.moldovenii.md/

29. http://yupi.md/cele-mai-asteptate-festivaluri-din-moldova-o-atractie-turistica-

continua-dezvoltare/

30. http://www.directbooking.ro/

31. http://yupi.md/albastrul-magic-al-greciei-pestera-melissani-galerie-foto/

32. http://www.descopera.ro/natura/4164900-5-rezervatii-naturale-pe-care-ai-vrea-

sa-le-vezi

33. http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/10-cele-mai-frumoase-cascade-din-

lume/

34. http://stirileprotv.ro/exclusiv/travel/top-10-cele-mai-frumoase-plaje-din-

lume.html

35. http://www.ziare.com/vacanta/atractii/cele-mai-mari-si-impresionante-10-

canioane-din-lume-galerie-foto-1205369

36. http://www.directbooking.ro/obiectiv-columna-lui-traian-396.aspx

44

ANEXE

45