UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV - FACULTATEA PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

DOMENIUL DE LICENTA:STIINTE ALE EDUCATIEI

PROGRAMUL DE STUDIU: STIINTE ALE EDUCATIEI

FORMA DE INVATAMANT : ID

L U C R A R E D E L I C E N T A

,,DIMENSIUNILE EDUCATIEI N COALA CONTEMPORANA,,

NDRUMTOR TIINIFIC,

ABSOLVENT

Nitica (Ciubotaru) Elena

Anul III PIPP - ID

BRASOV

-2015-

INTRODUCERE

Educaia integrat se refer n esen la integrarea copiilor cu CES n structurile nvmntului de mas care poate oferi un climat favorabil dezvoltrii armonioase a acestor copii i o echilibrare a personalitii acestora .

Integrarea inseamna ca relatiile dintre indivizi sunt bazate pe o recunoastere a integritatii lor, a valorilor si drepturilor comune pe care le poseda. Cand lipseste recunoasterea acestor valori, se instaureaza alienarea si segregarea intre grupurile sociale. Altfel spus, integrarea se refera la relatia stabilita intre individ si societate si se poate analiza avand in vedere mai multe niveluri, de la simplu la complex.

,,Abordnd conceptul de CES i maniera de acionare care corespunde unor practici incluzive n clasa de elevi, evitm s mai cdem n capacana mpririi colilor n dou categorii: pentru copii cu dificulti de dezvoltare i nvare i pentru copii fr probleme. colile generale se adreseaz tutror copiilor. colile speciale sunt tot coli de cultur general, dar cu programe speciale. nelegem c coala general este UNA i ea trebuie s fie deschis tuturor copiilor din comunitatea unde funcioneaz.(1[footnoteRef:1][endnoteRef:1]) [1: Educaia copiilor cu Cerine Educative Speciale Curs pentru nvmntul la distan Ecaterina Vrasma-pg.5] [1: 1- Educaia copiilor cu Cerine Educative Speciale Curs pentru nvmntul la distan Ecaterina Vrasma pg.5]

Scopul prezentei cercetri este de a contribui la aprofundarea nelegerii naturii atitudinilor studenilor i a cadrelor didactice i de a furniza informaii constatative despre realitatea educaiei incluzive n scolile de mas, mai ales c aceste aspecte constituie un fenomen n continu expansiune la nivel mondial, dar i n ara noastr. Pentru a investiga variabilele psiho-sociale care au un impact semnificativ asupra atitudinilor cadrelor didactice din scolile de mas cu privire la incluziunea coar a copiilor cu dizabiliti, am utilizat mai multe instrumente de cercetare,

fiecare fiind necesar n a aduce un plus de claritate n investigarea anumitor aspecte definitorii ale acestui proces amplu.

n baza cadrului teoretic, am demarat aceast cercetare ncercnd s rspund la principal ntrebare de cercetare care ne orienteaz ctre cele trei studii: Care sunt atitudinile cadrelor didactice cu privire la incluziunea colar a copiilor cu dizabiliti n scoala de mas?.

Pe lng aceast ntrebare mai exist dou ntrebri de cercetare subsidiare:

Cum influeneaz unele variabille psiho-sociale i de mediu colar atitudinile cadrelor didactice cu privire la incluziunea colar a copiilor cu dizabiliti n scoala de mas? i Exist diferene ntre atitudinile directorilor de grdini cu privire la incluziunea colar a copiilor cu dizabiliti n scoala de mas, n raport cu unele variabile psiho-sociale i particulariti ale copiilor cu dizabiliti?. Raiunea pentru care am considerat necesar aplicarea celor trei scale de msurare a atitudinilor a fost aceea c a permis investigarea unui numr relativ mare de subieci, recoltarea unui material bogat n privina dimensiunilor importante ale incluziunii colare i de asemenea, datele obinute s-au pretat la o analiz cantitativ n vederea surprinderii unor semnificaii de ordin statistic. n aceast cercetare am utilizat termenul dizabilitate care red mai exact coninutul termenului echivalent din terminologia utilizat pe plan internaional. Tipurile de dizabiliti utilizate n scalele de investigare a atitudinilor sunt: dificulti de nvare, dizabiliti intelectuale, tulburri emoionale, deficiene de vedere, deficiene de auz, deficiene de limbaj, dizabiliti fizice,autism/tulburri pervazive de dezvoltare, alte probleme de sntate. De asemenea, se vor utiliza termenii copii cu dizabiliti, dizabilitate, incluziune colar mai mult din dorina de a evita repetarea unor cuvinte i expresii i pentru a nu crea confuzii ntre termenii n continu schimbare. Dintre modelele teoretice ale studiului structurii atitudinilor, am optat pentru modelul unidimensional ca i cadru de referin, deoarece este cel mai frecvent utilizat n cercetrile din acest domeniu (Fishbein, Ajzen, 1974; Ajzen, 2005). Aceste cercetri au relevat un singur factor care explic cea mai mare parte a variaiei datelor obinute, i anume dimensiunea evaluativ a atitudinilor care se concentreaz pe aspectul cognitiv al acesteia (Baker, 1992, Oppenheim, 1992,Richardson, 1996). Numeroi autori susin dimensiunea evaluativ a atitudinilor ca un rspuns de-a lungul unui continuum de la pozitiv la negativ sau cum remarc Chambers i Forlin (2010) un rspuns nvat, o evaluare cu privire la un obiect sau o problem i [...] un rezultat cumulat al convingerilor personale. Cea ce aduce nou aceast cercetare const n investigarea, prin mai multe instrumente validate,a naturii atitudinilor cu privire la incluziunea colar la un lot mare de subieci.

Actualitatea problematicii

Integrarea educativ reprezint dreptul tuturor copiilor de a nva mpreun i apare ca marea ntoarcere la firescul iniial din educaie. Se pare c acest firesc a fost ratat cu sute de ani n urm, cnd s-a recurs la segregarea copiilor pe diferite criterii i cnd prin apariia termenului generic de coala general s-a permis crearea unei alternative numit coala special. ns aceast rentoarcere este nc un ideal, pn la mplinirea cruia nsi societatea n cadrul creia trebuie s se fac o astfel de educaie mai are de parcurs nc un drum lung.

Aa cum sublinia Federico Mayor : In lumea contemporan, alctuit din diferene de toate felurile, nu cei cu dizabiliti, ci marea societate este cea care are nevoie de o educaie.

Drepturile fundamentale ale indivizilor umani, indiferent de sex, ras, na-ionalitate, etnie, religie, convingeri politico-ideologice sunt n primul rnd dreptul la existen, dreptul la educaie, dreptul la opinie, dreptul la demni-tatea uman, dreptul la munc, dreptul la cultur i ele se cer respectate.

O parte a curentului democratic, care a cuprins n prezent cele mai multe dintre statele lumii, se concentreaz pe problematica general a educaiei, iar dup anii 1980-1990 acord o atenie sporit educaiei persoanelor cu nevoi speciale, prin care dreptul la educaie i demnitatea indivizilor educabili sunt repuse n discuie prin prisma curentului contemporan integrationist.

Democratizarea educaiei const n reinstaurarea justeii i echitii pentru toate persoanele educabile la nivelul ntregii lumi. n acest sens democra-tizarea n educaie are trei direcii :

-asigurarea dreptului la educaie (toi copiii trebuie s aib parte de educaie n orice comunitate),

- asigurarea accesului real la educaie (prin creearea unor condiii favo-rizante sau determinante chiar pentru introducerea concret n sfera educaiei)

- egalizarea anselor tuturor educabililor (necesitile, aspiraiile fiecrui individ sunt de importan egal cu ale oricrui alt semen, coala avnd datoria s pun la dispoziia oricrui educabil resursele de care dispune).

nvmntul integrat este tendina nou n educaia din Romnia i implementarea lui a generat o serie de cercetri, pentru c el const n esena n raportarea nvmntului la individ. El este promotorul noii viziuni a reformei nvmntului n schimbarea ideii generale asupra educaiei, aceea de trecere la o educatie centrata pe elev.

Elevii trebuie s nvee n coal lucruri ct mai multe i ct mai diferite,

ns unii copii pot nva mai repede, alii mai ncet, unii mai bine , alii ntmpina probleme necesitnd ajutor suplimentar. Nici un copil nu este identic cu cellalt. Despre copiii care necesit ajutor suplimentar ntr-o problem se spune c prezint cerine educative speciale, ei fiind n marea majoritate, copii cu dizabiliti. colarizarea copiilor cu dizabiliti alturi de semenii lor n cadrul acelorai coli sporete oportunitile de nvare i faciliteaz includerea acestora n societate.

Delimitri conceptuale:

Integrarea educativ, ca reflex al curentului integrativ global, din societate si educatia integrat ca practic efectiv i concret, reprezint ceva nou i original,surprinztor i controversat.

Educaia integrat se refer n esena la integrarea n structurile invata-mantului aparinnd comunitii a copiilor cu cerine speciale n educaie (copii cu deficiente senzoriale, fizice, intelectuale, sau de limbaj, defavo-rizai cultural i socio-economic, copii cu tulburri psiho-afective, i comportamentale) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltrii armonioase i ct mai echilibrate a personalitii acestora.

Educaia incluziv este un concept nou care are la baz principiul dreptului egal la educaie pentru toi copiii, indiferent de mediul cultural sau social din care provin, religie, etnie, limb vorbit sau condiiile economice n care triesc. El are n vederea atingerea obiectivului educatia pentru toti, care impune reformarea colii publice i a sistemului de nvmnt, rspunznd astfel mai bine nevoilor, potenialului i aspiraiilor tuturor copiilor, inclusiv a celor ce cerine educative speciale.

Conceptul de "Educaie pentru toi" a fost lansat n 1990 n Tailanda la Conferina Internaional a Ministerului Educaiei, iar n 1994 la Salamanca, n Spania, s-au lansat dimensiunile educaiei pentru toi care constau n calitatea actului educaional i acces pentru toi copiii: "colile trebuie s primeasc toi copiii, fr nici o deosebire privind condiiile lor fizice, sociale, emoionale, lingvistice sau de alt natur. Acestea se refer i la copiii cu dizabiliti sau talentai, copiii strzii i copiii care muncesc, copii din populaii ndeprtate sau nomade, copii aparinnd minoritilor lingvistice i etnice. "

Idealul colii pentru toi este coala care nu exclude (prin selecie i marginalizare n forme variate, directe sau indirecte), ci include, accept i valorizeaz copiii, chiar foarte diferii, anterior exclui.

Prin documentul adoptat la Salamanca, statele semnatare, printre care i ara noastr, au decis realizarea unor schimbri fundamentale n domeniul politicilor educaionale n sensul de dezinstituionalizrii i adoptrii educaiei integrate (incluzive).

Educaia integrat se refer la includerea n structurile nvmntului de mas a copiilor cu cerine educative speciale, pentru a oferi un climat favorabil dezvoltrii armonioase i ct mai echilibrate a personalitii acestora.

Trebuie s pornim de la ideea c coala are datoria de a asigura anse egale tuturor elevilor. Unii neleg prin anse egale crearea unor condiii identice : programe comune, manuale de un singur ghid etc. Dar sistemul colar care asigur aceleai condiii de instruire pentru toi elevii reprezint o inegalitate, deoarece ei nu profit n acelai fel de aceste condiii. A asigura anse egale elevilor nseamn a asigura posibiliti maxime de dezvoltare fiecruia, n funcie de aptitudinele i interesele sale.

Pentru c activitatea instructive-educativ s fie profitabil pentru toi elevii, aceasta trebuie s se realizeze difereniat. Educaia difereniat vizeaz adaptarea activitii de instruire la posibilitile diferite ale elevilor, la capacitatea de nelegere i ritmul de lucru propriu unor grupuri de elevi sau chiar fiecrui elev n parte.

Pentru ca educaia copiilor cu cerine speciale (CES) s fie eficient, pe de o parte trebuie s aib un caracter integrat iar pe de alt parte trebuie s aib un caracter difereniat, s fie adaptat particularitilor elevilor.

Caracterul integrat al nvmntului ne pune n fa problematica situaiei n care un copil cu handicap este integrat ntr-o clas obinuit. n fapt este vorba pe de o parte de situaia copilului respectiv, iar pe de alt parte, de situaia clasei n care este integrat. Sub ambele aspecte, ceea ce urmrim este o bun nelegere reciproc, o existena social normal a copiilor, n ciud diferenelor existente. Pentru copilul cu handicap aceast nseamn a fi neles i acceptat, cu tot ce are el pozitiv, cu tot ce poate aduce vieii de grup. Acesta normalizare a relaiilor este benefic i pentru ceilali elevi, care nva s respecte dreptul la diferen, s fie solidari cu semenii lor care ntmpin dificulti n via.

Experiena din alte ri ne arat c integrarea fiecrui copil cu handicap este o problem care trebuie serios studiat, alctuindu-se un proiect individual de integrare, care s prevad toate msurile pentru reuita acestei aciuni. n vederea alctuirii proiectului individual de integrare, cadrul didactic trebuie s fie sprijinit att de medic, psiholog i logoped ct i de, eventual, un cadru didactic itinerant i de sprijin.

Copiii sunt o categorie sociala care, in ciuda aparentelor nu au timp sa astepte : daca sunt lasati sa creasca fara ajutorul de care au nevoie, personalitatea viitorului adult are cu siguran de suferit.

Prin activitaile desfaurate intr-o clasa/coala unde exista copii cu cerine speciale avem de-a face, n acelai timp, atat cu fenomenul de integrare, cat i cu fenomenul de includere.

Decizia de integrare a unui copil cu cerine educative speciale n invatamantul de masa se ia pentru fiecare caz n parte n urma unei expertize complexe asupra copilului, a consultarii factorilor direci implicai n acest proces i a evaluarii situaiilor de rise. Integrarea nu poate fi un proces impus de anumite interese personale (ale prinilor, ale reprezentanilor unor instituii etc.), de sentimente ori atitudini umanitare sau de politici educaionale i sociale cu caracter propagandistic ; educaia integrata este un act respon-sabil, asumat de personalul colii, de comunitate, de familie i nu trebuie perceput ca un proces de ,,subminare" a colilor obinuite, ci ca un proces de normalizare a vieii persoanelor aflate n dificultate i ca o masura de contientizare a rolului de instituie publica a colii, n care toi sunt indrituii s aiba acces n calitate de ceteni cu drepturi egale ai comunitii. Chiar i n aceste condiii partizanii invaamantului elitist care nu agreeaza nvmntul integral au libertatea promovarii ideilor i practicilor lor deoarece invatamantul deschis tuturor categoriilor de elevi nu afecteaza interesele i convingerile lor. nvmntul elitist nu poate fi asimilat cu invatamantul de masa; nu toi elevii au potenialul intelectual i disponibilitatea de a desfaura activiti de invaare intr-un ritm rapid i nici capacitatea de a procesa o cantitate mare de informatii (muli elevi adopta atitudini de respingere sau evitare a sarcinilor colare care depaesc posibilitaile lor de NVARE). Elevii cu un potential intelectual i aptitudinal peste medie sunt la randul lor elevi cu cerine educative speciale care au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, coala ca instituie publica de formare i socializare a personalitaii umane trebuie s raspunda tuturor cerinelor fiecarui elev n parte, n funcie de posibilitaile i interesele sale fara a ingradi dreptul de acces, n mod egal, a oricarei persoane la oferta colii. Asumarea deciziei colarizarii copilului intr-o forma de NVMNT sau alta (special sau obinuita) aparine (de la caz la caz) n primul rand familiei, copilului i specialitilor care evalueaza i atribuie un anumit diagnostic copilului. Personalul din colile publice ofera servicii educaionale care trebuie s raspunda cerinelor populaiei. Experiena practica din colile noastre a demonstrat ca exista unele situaii-limita cand, sub presiunea unor factori de decizie, anumite coli au fost obligate s integreze o serie de copii cu cerine speciale, fara o evaluare prealabila a resurselor umane i a posibilitii de realizare a integrarii colare n cazul copiilor respectivi. Rezultatele unei astfel de masuri impuse au generat conflicte intre elevi (elevii integral au fost percepui ca inferiori sau ca modele negative pentru elevii normali, unii elevi au fost marginalizai i s-au izolat, traind o stare de disconfort etc.), conflicte intre paring i personalul din coala (mulfi prini nu au acceptat prezena alaturi de copiii lor a elevilor integrai deoarece ii considerau pe acejtia un pericol sau un anturaj nepotrivit pentru propriii copii) i conflicte intre elevii integrai i unii profesori care nu reuseau s relafioneze i s colaboreze n cadrul activitailor din clasa (este vorba despre masurile de generalizare a integrarii copiilor din centrele de plasament); efectul imediat a fost respingerea, n multe cazuri, a practicilor educaiei integrate fara o pregtire prealabila a colii i a comunitatii.

Nu putem nega faptul ca educaia integrata a devenit un fenomen social acceptat de unii, critical de alii; rezultatele anticipate ale acestei prime etape a procesului de reforma la nivelul societii sunt din ce n ce mai evidente atat n favoarea cetajeanului de rand, cat mai ales n favoarea persoanei aflate n dificultate, care nu mai este izolata sau respinsa, ci este acceptata, ineleasa i recunoscuta de cei din jur, adica integrata social, iar n acest proces coala este investita cu o responsabilitate aparte.

Implicarea scolii in integrarea copiilor cu CES

UNESCO a lansat o tez foarte important i anume : educaia integrat i reabilitarea pe baz comunitar reprezint abordri complementare, care se sprijin reciproc, n favoarea acordrii de servicii pentru persoanele deficiente.

Reabilitarea bazat pe comu nitate este o strategie inclus n cadrul general al dezvoltrii unei comuniti care vizeaz : recuperarea i reabilitarea copilului deficient, egalizareasanselor i integrarea social a persoanelor deficiente. Invatamantul integrat, aflat la intersecia nvmntului obinuit cu nvmntul special, revine ca responsabilitatea ambelor subsisteme de nvmnt i se bazeaz pe complementaritatea dintre coal special i coal obinuit (incluziva). Copilul cu dizabiliti trebuie considerat ca fcnd parte din societate.

Nu putem s-l ascundem, nu are nevoie de mila noastr, ci de sprijinul nostru, permindu-i s triasc alturi de ceilali copii, ca parte integrant a comunitii. Pentru a socializa o persoan cu dizabiliti est important: S beneficieze de intervenie individual; S participe la activitile de grup. Educaia trebuie fcut posibil pentru orice copil, pentru orice persoan cu dizabiliti, att n familie ct i n grdini, n coal, n grupuri sociale, n comunitatea local. Teoretic, fiecare copil tebuie s aib anse egale la educaie. Practic, rmne n afara colilor, a grdinielor un numr semnificativ de copii. Acetia, cu timpul, vor fi marginalizai de ctre societate, nemaiputnd fi nicicnd socializai. Urmnd deviza socializrii copiilor cu dizabiliti : NVND MPREUN, COPIII NVA S TRIASC MPREUN ! , tragem concluzia c termenul de socializare se refer, de fapt, la integrare. Integrarea colar reprezint procesul de includere n colile de mas/clasele obinuite, la activitile formale i non-formale ale copiilor considerai ca avnd cerine educative speciale. Considernd coala ca principala instan de socializare a copilului, integrarea colar reprezint o particularizare a procesului de integrare social a acestei categorii de copii, proces care are o importan fundamental n facilitatea integrrii ulterioare n viaa comunitar prin formarea unor conduite i atitudini, a unor aptitudini i caliti favorabile acestui proces. Integrarea colar ca situaie particular a socializrii, se poate defini, de asemenea, n dou feluri: ntr-un sens larg, care se refer la adaptarea oricrui copil la cerinele colare; n sens restrns, legat de problematica unor copii cu cerine speciale, n contextul nor-malizrii, cuprinderea acestora n instituii colare obinuite, sau n moduri de organizare ct mai apropiate de acestea. coala i familia, ca ageni ai socializrii, au un rol foarte important n integrarea copiilor cu dizabiliti n nvmntul de mas. Aadar, n urma deciziei c acel copil se va nscrie n nvmntul obinuit , se iau msuri pentru integrarea lui real: Pregtirea clasei care va primi copilul; Pregtirea prinilor copiilor; Pregtirea cadrului didactic care va prelua cazul;

Adaptarea programei: Terapii specifice pentru copilul cu dizabiliti; Evaluarea dup criterii stabilite iniial si se va evalua progresul; Creare unei atmosfere calme, lucrnd pe grupuri mici, educatorul superviznd i ndrumnd discret fiecare grup de elevi;

Rolul esenial n educaia integrat l deine nvtorul clasei, care devine principalul factor de aciune i de coordonare a realizrii programului pedagogic individual pentru elevii cu CES. Acesta trebuie :

- s-i mbogeasc pregtirea pedagogic cu elemente care s-i faciliteze includerea optim n clas elevilor cu CES i asigurarea de anse egale pentru acetia la instrucie i educaie ;

- s manifeste interes continuu pentru identificarea, evaluarea i reprogramarea periodic a coninuturilor nvrii pentru fiecare elev ;

- s coopereze n parteneriat cu profesorul de sprijin i cu ceilali membri ai echipei educaionale, dar i cu familia elevului ;

- s participe la elaborarea programului pedagogic individualizat pentru fiecare elev cu CES i s in evidena rutei curriculare a acestuia.

Procesul de integrare educaional a elevilor cu CES include elaborarea unui plan de intervenie individualizat, n cadrul cruia, folosirea unor modaliti eficente de adaptare curricular joac rolul esenial.

Curriculum-ul poate fi definit ca fiind programul de activiti colare n integralitatea s, care se concretizeaz n planul de nvmnt, programa colar, manualele colare, ndrumtoarele metodice, obiectivele i modurile comportamentale ce conduc la realizarea obiectivelor, metodele i mijloacele de predare-nvare, ce dezvolt modurile de evaluare a rezultatelor.

n planul dezvoltrii curriculare pentru elevii cu deficien, are loc o micare n sensuri diferite fa de curriculum-ul general pentru elevii valizi. Pe de o parte curriculum-ul acestora se restrnge, iar pe de alt parte se amplific prin introducerea unor activiti suplimentare individualizate, destinate compensrii i recuperrii strii de deficienta. Spre exemplu, n cazul elevilor cu deficienta mintal, planul de nvmnt se reduce, att din punct de vedere al numrului de discipline de studiu, ct i din punct de vedere al coninutului informaional, ce urmeaz a fi nsuit n fiecare capitol n parte.

n schimb, crete numrul de activiti individuale suplimentare, n care urmeaz s fie inclus elevul cu deficien mintal, n scopul recuperrii acestuia. Raporturile ce se stabilesc cu fiecare elev n parte sunt foarte importante. Elevul trebuie s simt c este apreciat ca individ. Astfel, elevii vor particip la procesul de nvmnt dup posibilitile fiecruia, cadrele didactice trebuind s-i adapteze metodele pedagogice n consecin.

De multe ori se foloseste i lucrul n grup care ofer posibilitatea elevilor cu dificulti de nvare s colaboreze cu alii prin discuii, lucrri de cercetare i jocul de rol. Tipurile de grupuri pot fi :

-grup de opinii : acest tip de activitate se desfoar prin discuii libere, ns asupra unui anume subiect ;

- grup de simulare : aceast form este util pentru studierea situatiilor reale, din via, elevii trebuind s se pun n pielea unui personaj ;

- grupul de discuii libere : aceast form este bun pentru nvarea anumitor abiliti fundamentale ;

- adunarea clasei : este util pentru a modifica comportamentele indezirabile i a-i induce copilului simul rspunderii .

Educaia atent a acestor copii asigur o dezvoltare mai rapid dect s-a considerat a fi posibil iniial, educaia primit acas i la coal/ grdini are un rol hotrtor n dezvoltarea i socializarea acestor copii.Putem s socializm copiii cu dizabiliti, indiferent dac tim cauza dificultilor sale ( tulburri de dezvoltare, leziuni neurologice).

Cel mai important lucru este ajutorul tim-puriu dat copilului(n familie, grdini,coal).Atitudinea pozitiv zilnic a adultului fa de copilul cu dizabiliti l poate ajuta efectiv n dezvoltarea capacitilor de comunicare . Copilul va comunica mai uor dac dorete s o fac , dac dorete s exprime lucrurile pe care le triete.Folosind eficient capacitile noastre de comunicare, vom putea stimula modul de comunicare al copilului.

Deci nvtorul clasei trebuie s dobndeasc o pregtire adecvat n educaia special, s poat identifica elevii cu CES, s-i trimit la Comisia de Expertiz colar, s elaboreze, n colaborare, programele individualizate, s fie disponibil pentru a lucra cu ali specialiti, cu prinii, s aib capaciti manageriale i pedagogice la clas, s lupte pentru reducerea izolrii n clas i n activitate didactic.

Este foarte important ca un copil cu dizabiliti s fie ajutat s devin astfel ct mai independent posibil n toate aciunile pe care le ntreprinde.

- TEMA DE CERCETARE-

PERSPECTIVE ALE PARINTILOR SI COPIILOR ASUPRA AVANTAJELOR SI DEZAVANTAJELOR PROGRAMELOR ,,EDUCATIEI DE INTEGRARE A COPIILOR CES IN SCOALA DE MASA,,

OBIECTUL CERCETARII- Existenta mai multor avantaje decat dezavantaje in programele ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,vazute din perspectiva parintilor si copiilor.

CARACTERUL CERECETARII.- de diagnostic, evaluat din perspectiva competentelor obtinute de elevilor participanti la program

IPOTEZA GENERALA- Daca rezultatele la invatatura ale elevilor participanti la program sunt mai bune in comparatie cu cei care nu participa ,atunci programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, prezinta mai multe avantaje decat dezavantaje.

IPOTEZE SPECIFICE

1. Programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, dezvolta cognitia elevului deoarece acesta petrece mai mult timp invatand si dupa orele de la scoala

2.Elevul este mai bine pregatit pentru orele de scoala deoarece are posibilitatea in cadrul programului sa-si lamureasca cu un cadru didactic neintelegerile legate de lectii , fapt la care multi parinti nu le pot da ajutor copiilor

3.Programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, dezvolta mai bine capacitatea elevului de a comunica eficient si de a relationa cu familia si grupul de colegi

4.Programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, ajuta copilul sa-si etaleze aptitudinile,talentul si in primul rand sa se integreze mai bine in randul celorlalti copii.

SCOALA DE REFERINTA SCOALA GENERALA NR.1 Onesti, JUD Bacau.

Implementarea acestui program este intr-o scoala din judetul Bacau, municipiul Onesti, cartier Buhoci, iar elevii acestor clase sunt din imprejurimile orasului. In acest loc vin si elevi care locuiesc la distante destul de mari.

Din acest motiv in cadrul scolii functioneaza un program al educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa, iar pentru acesti copii initiativa si sponsorizarea acestui program apartine unei persoane private care a beneficiat si de sume sponsorizate si din partea Consiliului Judetean, impreuna cu alte fundatii astfel reusindu-se accesul la acest program gratuit, iar elevii beneficiaza de masa de pranz , dupa care isi fac temele de casa in compania unor cadre didactice si au parte si de activitati care ajuta integrarea acestor copii in scoala de masa in scop educativ, atat cat permite timpul.

Programul functioneza din anul scolar 2014-2015 si de el beneficiaza elevi ai claselor I-IV. Copiii provin din familii normale, cu parinti cu studii medii dar si superioare, majoritatea copiilor au frati , veniturile parintilor sunt normale iar acest program este binevenit pentru acesti copii, luand in calcul situatiile lor materiale.

METODELE DE CERCETARE

Pentru reusita cercetarii s-au folosit diferite metode in functie de obiectiv :

- grile

- teste de verificare a cunostintelor pentru a infirma ipoteza speciala nr.1si 2.

- chestionare tiparite cuprinzand intrebari despre comportamentul copilului in familie dupa programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,

- ancheta directa, orala, in cadrul unor grupuri de parinti si grupuri de elevi din clase diferite, pe baza activitatilor de la program , pentru a infirma ipoteza speciala nr.3 , 4

- observatia (realizata cu ajutorul unor activitati cu tematica artistica unde elevii trebuie sa isi afirme aptitudinile ,talentul ,precum sa si comunice si sa relationeze intre ei,),pentru a infirma ipoteza nr.3 si4.

Problemele vizate in metodele de cercetare s-au axat pe verificarea rezultatelor la invatatura ale elevilor si pe aflarea opinilor parintilor dar si a copiilor despre programul educatiei de integrare pentru copii CES in scoala de masa in scopul realizarii unui raport dintre avantaje si dezavantaje ale acestui program.

Esantionul suspus cercetarii sunt elevii clasei a I-a si a IVa in numar de 44 si parintii acestora in numar 88.

Am ales clasele a I-a si a IV-a pentru a urmari la care din cele doua extreme de varste participante la program ( 7 si respectiv 11 ani) se potriveste mai bine acest program din punct de vedere al obtinerii de rezultate bune la invatatura, avand in vedere caci cei de clasa a IV-a sunt in general mai putin interesati de scoala .

Parintii care au raspuns chestionarelor au varsta minima 32 ani si cea maxima 40 ani si sunt in proportie de 50 % mame si 50% tati. Din 88 de parinti 80 % au studii medii iar 20% studii superioare.Cercetarea s-a realizat pe perioada 10 februarie 10 martie 2013 .

Discilpinele implicate in cercetare au fost alese dintre cele la care testarea este obligatorie respectiv matematica , limba romana si limba engleza pentru verificarea ipotezelor 1 si 2 iar in sprijinul verificarii ipotezei 3 si 4 s-a ales serbarea de sfarsit de an.

Ca si variabile s-au folosit :

- a) variabila simpla : varsta elevilor

-b) variabila compusa : rezultatele la testari ale elevilor care au fost inclusi in programul de educatiei de integrare pentru copii CES in scoala de masa.

-c) variabila latenta : conduitele, comportamentele, atitudinile si aptitudinile elevilor in timpul si in afara programului .

CALCULUL MEDIANEI- s-a folosit in urma aflarii rezultatelor la testari ale elevilor participanti la programul de cercetare.

-rezultatele au fost 6,6,7,7,7,7,7,7,7,7,8,8,8,8,8,8,8,8,8,8,8,8,8,9,9,9,9,9,9,9,10,10,10,10,10,10,10,10,10,10

44+1

------ = 22,5 mediana are valoarea 8,5

2

CHESTIONAR NR.1.

( adresat tuturor parintilor ai caror copii participa la programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,este realizat in scopul de a afla daca parintii au observat o modificare in felul copilului de a relationa cu familia dupa participarea la programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,)

1. ATI OBSERVAT VREO SCHIMBARE IN ULTIMA PERIOADA A COPILULUI DVS. IN MODUL DE A RELATIONA CU MEMBRII FAMILIEI ?

A-Da

B-Nu

2. ESTE ACEASTA SCHIMBARE POZITIVA?

A-Da

B-Nu

3. ESTE ACEASTA SCHIMBARE NEGATIVA?

A-Da

B-Nu

4. ESTE UN COMPORTAMENT FRECVENT?

A-Da

B-Nu

5. COPILUL IL MANIFESTA INTENTIONAT?

A-Da

B-Nu

6. DVS,CA PARINTE CREDETI CA E O SCHIMBARE BENEFICA PENTRU COPIL?

A-Da

B-Nu

7. CREDETI CA ACEASTA SCHIMBARE SE DATOREAZA UNUI FACTOR?

A-Da

B-Nu

8. FACTORUL SE REGASESTE IN MEDIUL FAMILIEI?

A-Da

B-Nu

9. FACTORUL VINE DIN AFARA MEDIULUI FAMILIAL?

A-Da

B-Nu

10. CREDETI CA ESTE INFLUENTA SCOLARA?

A-Da

B-Nu

CHESTIONAR NR.2.

(realizat in scopul de a afla daca copilul si-a modificat pozitiv comunicarea interpersonala si deasemenea este adresat parintilor ai caror copii participa la programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,)

1. COPILUL DVS. OBISNUIESTE SA-SI PETREACA TIMPUL SINGUR?

A-Da

B-Nu

2. COPILUL DVS. OBISNUIESTE SA-SI INVITE COLEGII ACASA ?

A-Da

B-Nu

3. COPILUL DVS. PARTICIPA LA DISCUTIILE DINTRE MEMBRII FAMILIEI?

A-Da

B-Nu

4. COPILUL DVS, VA CERE SFATURI, PARERI?

A-Da

B-Nu

5. COPILUL DVS. ISI SPUNE PAREREA INTR-O DISCUTIE?

A-Da

B-Nu

6. COPILUL DVS. VA POVESTESTE DESPRE ACTIUNILE LUI DE LA SCOALA?

A-Da

B-Nu

ANCHETA ORALA

-a constat in intrebari adresate parintilor si copiilor

-parintii au fost supusi anchetei in grupuri de 8 persoane

-copiii au fost anchetati in absenta parintilor

Intrebari adresate parintilor in timpul anchetei:

-Ce v-a determinat sa alegeti programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, pentru copilul dvs.?

-Cum v-a ajuta in viata de familie participarea copilului dvs. la acest program?

-Copilul va mai solicita ajutorul in activitatea de invatare?

-Ati remarcat o schimbare in situatia lui scolara in comparatie cu perioada cand copilul nu frecventa programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,?

-Ati remarcat o schimbare de atitudine a copilului?

-Este copilul dvs. mai cooperant?

-Copilul dvs. va povesteste despre activitatile pe care le face la scoala?

-Copilul dvs.vorbeste in termeni pozitivi despre colegii de scoala?

-Copilul dvs. prefera compania prietenilor in timpul liber?

-Copilul dvs. acorda atentie fratilor sai?

-Cat timp petreceti in compania copilului?

-Cum va petreceti timpul alaturi de copil?

-Copilul dvs.accepta usor sarcinile pe care i le dati de facut?

-Copilul dvs. renunta usor la un lucru propriu in favoarea altcuiva (frate mai mic, prieten)?

-Sunteti multumit de rezultatele la invatura ale copilului dvs.?

-Credeti ca aceste rezultate se datoreaza activitatilor suplimentare de la program?

-Sunteti multumiti de calitatea programului ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,?

-Ati recomanda si altor parinti acest program?

Intrebari adresate copiilor participanti la activitatea de cercetare:

-Veniti cu placere la programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,?

-Cum v-i se pare sala de clasa in care se desfasoara programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,,?

-Cum apreciati ca este mancarea care este servita la pranz?

-Cum este personalul didactic?

-La ce activitati va ajuta cel mai mult profesorii?

-Reusiti sa terminati toate temele cat timp sunteti la program?

-V-a jucati in fiecare zi cel putin un joc?

-V-a ajutati colegul daca acesta are nevoie de dvs.?

-Daca un coleg v-a suparat ,ii spuneti profesorului?

-Daca un coleg a facut o fapta rea pe care ati observat-o ,o sa-l anuntati profesorului?

-Daca doi colegi se cearta ati putea sa-i impacati?

-Va jucati acasa cu fratii?

-Va jucati singur ?

-Va ajutati parintii la treburile casnice?

-Aveti multi prieteni?

-Mergeti in vizita la prieteni?

-Mergeti la plimbare cu parinti?

OBSERVATIA- s-a realizat in timpul serbarii scolare de sfarsit de an. Aici copiii au pus in scena o piesa de teatru care a fost un bun prilej pentru a surprinde aptitudinile si talentul fiecaruia . Reusita piesei si a serbarii in general a demonstrat faptul ca acesti copii stiu sa colaboreze si sa comunice intre ei . Cand e vorba de a atinge un obiectiv , de a atrage o reusita acesti copii sunt unul pentru toti si toti pentru unul.

REZULTATELE CERCETARII:

Raspunsurile la cele doua chestionare au fost in mare proportie afirmative ceea ce dovedeste eficacitatea programului ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, .

In ce priveste ancheta , parintii intervievati au aratat ca sunt multumiti de rezultatele pe care le-au obtinut copii lor , au remarcat schimbari favorabile in comportamentul copiilor lor.Din raspunsurile copiilor anchetati rezulta faptul ca ei si-au modificat comportamentul initial,dau dovada de altruism, sociabilitate,cooperare.,comunicare in grupul de colegi dar si in familie.

Programul cercetat este singurul de acest gen din imprejurimi iar parintii sunt foarte multumiti ca exista . Rezultatele satisfacatoare la invatatura a acestor copii dovedesc eficacitatea acestui program. ,

Avantajele acestui program se regasesc in faptul ca elevii au o masa calda la pranz , ei ajungand acasa foarte tarziu, isi fac temele cu aceleasi cadre didactice , au un loc unde sa-si petreaca timpul pana la venirea parintilor , in acest timp cadrele didactice se asigura sa nu se instaleze monotonia si initiaza jocuri in scopuri educative sau de dezvoltare a unor aptitudini. In cadrul programului se pune accent pe relationarea in grup, pe comunicare interpersonala pe socializare.Astfel programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, are doua laturi : academic si recreativ.

Dezavantajele acestui program s-au dovedit a fi slab punctate. Parintii au invocat timpul alocat programului care nu le mai permite compania prea multa a copiilor lor deoarece acestia ajung acasa obositi.In schimb , elevii au punctat ca singur dezavantaj timpul prea mare alocat temelor si testelor care nu le mai permite sa se joace cat vor ei.

Rezultatele cercetarii au verificat ipoteza generala iar concluzia finala este ca programul ,,educatiei de integrare a copiilor CES in scoala de masa,, prezinta mai multe avantaje decat dezavantaje ,cel putin programul desfasurat in scoala nr.I. Rupea, este o solutie binevenita atat pentru parintii care vor ca , copiii lor sa invete intr-o limba straina dar si pentru elevi caci beneficiaza de un program care le ajuta sa asimileze o limba straina fara a fi nevoie de ore suplimentare platite de parinti. si de asemenea elevii sunt mai bine pregatiti pentru orele de scoala ,inteleg mai bine materia predata la ore ,isi lamuresc neintelegerile legate de aceasta si astfel fac fata mai bine sarcinilor de la scoala.

Datorita unor oameni cu suflet mare care se ocupa de acest pogram ca el sa functioneze cat mai mult, acesti copii au o sansa in plus fata de alti copii de a beneficia de un sprijin gratuit in procesul de invatamant .

5