teza de an

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea ”Contabilitate”

Catedra ”Contabilitate”

Proiect la contabilitate

Tema: ”Contabilitatea Taxei pe Valoare Adăugată şi Accizelor”

(pe baza materialelor Î.S. Editura ”UNIVERSUL”)

Studenta anului III, învăţămîntul

cu frecvenţă la zi grupa CON-275,

Guja Rodica

Conducătorul:

doctor în economie, lector superior

Graur Anatolie

Chişinău 2009

1

CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................pag.3

1. Esenţa şi conţinutul economic al TVA şi accizelor, principiile de determinare a obligaţiilor

fiscale aferente............................................................................................................................. pag. 6

2. Contabilitatea TVA ............................................................................................................ pag. 11

3. Contabilitatea accizelor...................................................................................................... pag. 19

Încheiere.................................................................................................................................... pag. 25

Bibliografie................................................................................................................................ pag. 27

Anexe......................................................................................................................................... pag. 28

2

Introducere

Activitatea oricărei întreprinderi, în contextul reformei şi a economiei de piaţă se desfăşoară

într-un mediu dinamic şi agresiv. Problemele fundamentale cu care se confruntă fiecare

întreprindere vizează în principal, stabilirea şi consolidarea locului pe care aceasta îl ocupă în

spaţiul economic concret în care activează, obiectivul major spre care se îndreaptă, costurile

implicate şi şansele de izbîndă. În acest context, întreprinderea dispune de o deplină autonomie

decizională, financiară şi organizatorică. Ea are drept obiective de bază maximizarea profitului şi

creşterea pe termen lung.

Întreprinderea de Stat Editura ”UNIVERSUL” şi-a început activitatea la 7 decembrie 1933,

ca Editură RASS a Moldovei în or. Tiraspol, iar după 2.08.1940 a fost transferată la Chişinău, unde

a funcţionat ca Editură a CC al PCM şi reorganizată în Editura ”UNIVERSUL” conform deciziei

Secretariatului CC al PCM din 1.06.1990 şi Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.700 din

21.07.2001.

Întreprinderea de Stat Editura ”UNIVERSUL” activează în conformitate cu Legea cu privire

la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3.10.1992, Legea cu privire la întreprinderea de stat

nr.146 din 16.06.1994 şi alte acte normative în vigoare; conform Statului înregistrat la Camera

Înregistrării de Stat la 29.09.1992 cu numărul 10201035 (anexa 1).

Întreprinderea constituie persoană juridică, activează în condiții de autonomie financiară,

dispune de balanţă proprie, poate încheia contracte din numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate

fi reclamant şi reclamat în instanţa judecătorească competentă. Ea elaborează de sine stătător

programul de producţie şi determină perspectivele sale de dezvoltare, reieşind din indicii economici

stabiliţi de Fondator, precum şi din necesităţile dezvoltării sociale şi de producere a întreprinderii.

Întreprinderea de Stat Editura ”UNIVERSUL” după profilul său desfăşoară activităţi

poligrafice, editoriale, prestează servicii, inclusiv bazate pe contracte de arendă. Ea este specializată

în:

- executarea şi prestarea serviciilor editorial-poligrafice, de reclamă, de marketing,

mijlocite din proprie iniţiativă sau conform solicitărilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor

şi persoanelor particulare;

- activităţi editoriale în comun cu persoane juridice şi fizice din Republica Moldova şi din

alte ţări;

- comercializarea producţiei, mărfurilor şi materialelor;

- dezvoltarea bazei tehnico/materiale a întreprinderii, îmbunătăţirea condiţiilor social-

economice de trai şi de muncă a membrilor colectivului întreprinderii.

3

Pentru a face o viziune mai clară despre rezultatele activităţii Î.S. Editura

”UNIVERSUL”, vom analiza principalii indicatori economico-financiari ai activităţii întreprinderii,

selectaţi din Raportul financiar pe anul 2008, anexa 2.

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Tabelul 1

Nr. Indicatori Anul

2007

Anul

2008

Abaterea

absolută

(+,-)

Ritmul de

creştere (%)

1

2

3

4

5

6

7

Venitul din vînzări, mii lei

Costul vînzărilor, mii lei

Profitul brut, mii lei

Profitul operaţional, mii lei

Profit pînă la impozitare, mii lei

Profit net, mii lei

Consumuri la 1 leu vînzări, bani [2/1*100]

30086,6

22002,6

8084,1

1140,3

952,7

633,2

73,0

32796,7

24686,7

8110,0

308,9

292,4

292,4

75,0

+2710,1

+2684,1

+25,9

-831,4

-660,3

-340,8

+2,0

109,01

113,03

100,32

27,09

30,69

46,18

102,74

Analizînd indicatorii economico-financiari ai activităţii Î.S. Editura ”UNIVERSUL”

observăm că perioada respectivă nu poate fi numită una favorabilă. Cu toate că venitul din vînzări

are o tendinţă pozitivă de majorare cu un ritm de creştere de 9,01% faţă de anul precedent ceea ce

reprezintă 2710,1 mii lei (32796,7-30086,6), iar profitul brut cu 25,9 mii lei (8110,0-8084,1) ceea

ce reprezintă un ritm de creştere de 100,32%, totuşi profiturile înregistrate au o tendinţă de

reducere. Astfel profitul operaţional s-a redus faţă de anul 2007 cu 831,4 mii lei (308,9-1140,3),

profitul pînă la impozitare cu 660,3 mii lei (292,4-633,2), iar profitul net cu 340,8 mii lei (292,4-

633,2).

De asemenea ca moment negativ poate fi menţionat şi majorarea consumurilor la 1 leu

vînzări cu 2,0 bani avînd un ritm de creştere de 102,74%.

Aşadar putem spune că deşi activitatea întreprinderii a înregistrat profit, totuşi conform

cerinţelor economiei de piaţă aceşti indicatori trebuie să tindă spre majorare faţă de valorile anului

precedent.

Astfel pe parcursul activității sale întreprinderea are obligația de a achita diferite impozite

directe şi indirecte cît şi taxe. Acestea se virează la buget, ele fiind principala sursă de formare a

mijloacelor financiare publice. Totuşi pe măsură ce progresează unificarea economică, monetară şi

politică în Europa, problemele fiscale apar din ce în ce mai mult ca nişte chestiuni de primă

importanţă. Aşadar în prezenta lucrare vom pune accent pe categoria impozitelor indirecte denumite

4

taxe de consumaţie, reprezentînd un impozit cuprins în preţul de vînzare a mărfurilor, produselor şi

serviciilor realizate în interiorul ţării şi anume taxa pe valoare adăugată şi accizele.

Impozitele reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără contraprestaţie

directă şi cu titlu nerambursabil al unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi

juridice în scopul acoperirii cheltuielilor publice.

Conform art.93 din Codul Fiscal taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general

de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate,

serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei

părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în RM. Principiul de bază al TVA

este unic, respectiv impozitarea se face la fiecare etapă a circuitului economic. Astfel TVA este un

impozit indirect, un impozit general pe consum, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind

transferul de bunuri şi prestărilor de servicii cu plată.

Conform art. 119 din Codul Fiscal accizul reprezintă un impozit general de stat stabilit

pentru unele mărfuri de consum. Ele sunt o formă specială de taxă de consumaţie, fiind foarte

răspîndită în ţările cu o economie de piaţă. Ele sunt incluse în preţul de vînzare a mărfurilor

importate sau produse şi realizate (vîndute) în interiorul ţării considerate a nu fi de strictă necesitate

în consumul populaţiei şi se datorează bugetului de stat.

5

1. Esenţa şi conţinutul economic al TVA şi accizelor, principiile de determinare a

obligaţiilor fiscale aferente

Taxa pe valoare adăugată reprezintă o taxă generală de consum, care cuprinde toate fazele

circuitului economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia pînă la vînzările către consumatorii

finali. Principiul de bază al TVA este unic, respectiv impozitarea se face la fiecare etapă a

circuitului economic. De asemenea TVA se aplică numai în ţara unde bunul supus impozitării se

produce şi/sau se consumă.

Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările obținute din vînzarea bunurilor sau

prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servici aferente aceluiaşi stadiu al circuitului

economic. Sistemul de funcţionare al TVA are la bază un principiu fundamental care constă în

aceea, că din taxa facturată pentru bunurile livrate şi serviciile prestate se scade taxa aferentă

bunurilor sau serviciilor achiziţionate, sau executate în unităţi proprii destinate realizării de operaţii

impozabile.

TVA a fost instituită în Republica Moldova la 1 ianuarie 1992 înlocuind impozitul pe

circulaţia mărfurilor. Pe tot parcursul de existenţă, TVA a suferit multiple modificări care în mod

direct şi indirect influenţa negativ activitatea economică a întreprinderilor şi situaţia materială a

populaţiei. În scopul de a stabiliza acest impozit în anul 1997 a fost adoptat un nou conţinut al

legislaţiei şi introducerea ei în Codul Fiscal, Titlul III.

Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal (CF) plătitori a TVA sunt:

Subiecţii impozabili, adică persoanele fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activitatea de

întreprinzător care efectuează pe parcursul a 12 luni calendaristice consecutive livrări de mărfuri,

servicii în sumă ce depăşeşte 300 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de impozitare, conform art.

103 CF. Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul

respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a depăşit limita plafonului

stabilit. Astfel subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii imediat următoarea celei în care

este obligat să prezinte avizul oficial (art. 112 CF);

Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri şi servicii, considerate ca livrări

impozabile, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal,

valoarea cărora nu depăşeşte limita stabilită în Legea Bugetului de Stat pentru fiecare an.

Subiectul impozabil la înregistrare primeşte Certificatul de Înregistrare ca plătitor de TVA

în care se indică:

- Denumirea şi adresa juridică a subiectului;

- Codul fiscal;

- Numărul de înregistrare ca plătitor de TVA;

6

- Data înregistrării.

Î.S. Editura ”UNIVERSUL” a fost înregistrată ca plătitor de TVA la 3 ianuarie 2002,

atribuindu-se numărul de înregistrare 0204455 (anexa 3).

Obiectele supuse impozitării cu TVA constituie:

livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor

de întreprinzător în Republica Moldova;

importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal

importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşește limita stabilită de legislaţia în vigoare,

importate de către persoanele fizice;

importul serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia serviciilor importate aferente produselor

compensatoare rezultate din regimul de perfecţionare pasivă.

Potrivit prevederilor Titlului III al CF art. 97, valoarea impozabilă a livrării o reprezintă:

1. Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care

urmează a fi achitată (fără TVA).

2. Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie naturală,

valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piaţă, care se determină în

conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99;

3. Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi

taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA;

4. Valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un

subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producerea lor sau decît preţul de

procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată

conform art.100, sau decît preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a

pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şi serviciile

abilitate cu astfel de funcţii;

5. Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea

cea mai mare din valoarea lor de bilanţ şi valoarea de piaţă.

Conform art. 98 al CF, valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor,

după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiţia prezentării documentelor de

confirmare, dacă:

a) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării

preţurilor;

b) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a

efectuat livrarea;

7

c) valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului

pentru plata efectuată înainte de termen.

La determinarea sumei TVA se aplică anumite cote stabilite de CF şi Legea Bugetului

Republicii Moldova pe anul respectiv.

Astfel conform art. 96 al CF operaţiile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se divizează în:

- Operaţii impozabile obligatoriu la care se aplică cota-standard, în mărime de 20% din

valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul

Republicii Moldova. Pentru operaţiunile în cauză TVA se calculează, luînd ca bază sumele obţinute

din vînzarea bunurilor sau din prestarea serviciilor la fiecare stadiu al circuitului economic pînă la

consumatorul final;

- Operaţii la care se aplică cote reduse, cum ar fi:

8% - la pîine şi produsele de panificațâţie, la lapte şi produsele lactate, livrate pe teritoriul ţării,

cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA, unele medicamente şi

alte mărfuri şi servicii;

5% - la gazele naturale şi cele lichefiate, atît cele importate, cît şi cele livrate pe teritoriul

Republicii Moldova.

- Operaţii la care se aplică cota zero – 0%, spre exemplu: mărfurile şi serviciile exportate;

toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri; energia electrică, termică şi apa caldă

destinate populaţiei; mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a

altor misiuni asimilate lor în RM; lucrărilor de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda

ipotecară; mărfurile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al RM;

Pe lîngă acestea există un număr mare de mărfuri, servicii, lucrări şi operaţii care sunt scutite

de TVA. Acestea sunt enumerate în art. 103 şi ca exemplu ne pot servi următoarele:

Locuinţa, pămîntul şi terenul pe care se află locuinţa, arenda acestora, dreptul de livrare

şi arendare;

Serviciile medicale;

Serviciile financiare;

Serviciile poştale

Producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi

erotic), precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu

excepţia celor cu caracterul menţionat. Acest tip de livrări se găsesc la Î.S. Editura

”UNIVERSUL” într-un număr foarte mare, aceasta fiind activitatea de bază etc.

Accizele sunt o formă specială de taxă de consumaţie, fiind foarte răspîndită în ţările cu o

economie de piaţă. Ele sunt incluse în preţul de vînzare a mărfurilor importate sau produse şi

8

realizate în interiorul ţării considerate a nu fi de strictă necesitate în consumul populaţiei şi se

datorează bugetului de stat. Accizele se calculează la momentul ieşirii mărfurilor supuse accizelor

din încăperea de acciz.

Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv

clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile şi orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate în

certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază

de către subiecţii impunerii.

Subiecţi ai impunerii sînt:

a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse

accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;

b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia

unor mărfuri.

Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu

prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să primească

Certificatul de acciz de modelul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pîna a începe

desfăşurarea activităţii în cauză.

Pentru obţinerea certificatului de acciz agenţii economici obligaţi de a fi înregistraţi se

adresează la Inspectoratul Fiscal în raza căruia activează şi unde este luat la evidenţă cu o cerere de

solicitare a certificatului de model stabilit. La cerere se anexează schema amplasării încăperii de

acciz a blocului administrativ, a altor încăperi, aflate pe teritoriul agentului economic.

Conform art.121 al CF drept bază impozabilă cu acciz serveşte:

1. Volumul în expresie naturală, dacă cotele accizului, inclusiv în cazul importului sunt

stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

2. Valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA dacă pentru aceste mărfuri sînt

stabilite cote ad valorem (în procente) ale accizelor (cu excepţia ţigaretelor cu filtru);

3. Valoarea în vamă pentru mărfurile importate determinată conform legislaţiei vamale,

precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului fără a ţine cont de

accize şi TVA dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor.

Cotele accizelor, conform art.122 şi anexei la Titlul IV al CF , se stabilesc astfel.

În suma absolută la unitatea de măsură a mărfii,

Ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA,

sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi

taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi

TVA.

9

Cu părere de rău Î.S. Editura ”UNIVERSUL” nu deţine certificat de acciz, ca urmare în

contabilitate ei nu vom găsi operaţiuni şi înregistrări la tema dată. Astfel în continuare totalitatea

exemplelor aduse la această temă vor fi fictive.

10

2. Contabilitatea TVA

Ca şi alte operaţiuni reflectate în contabilitate pentru documentarea TVA este necesar un

document primar, care principalul în acest caz este factura fiscală. Blanchetele facturilor fiscale

sunt eliberate de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat contra

plată şi contra semnăturii persoanei responsabile (reprezentantul subiectului impozabil).

În livrările impozabile cu TVA factura fiscală serveşte drept document:

în baza căruia sa fac documentările valorilor materiale livrate, lucrărilor executate,

serviciilor prestate şi se înregistrează operaţiile de ieşire la furnizor şi de intrare – la cumpărător;

care însoţeşte marfa în timpul transportării şi care confirmă obligaţiile privind transportarea

mărfurilor la cererea furnizorului sau a cumpărătorului;

ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul valorilor materiale şi

beneficiarul de servicii.

Dacă entitatea efectuează livrări neimpozabile cu TVA, atunci se eliberează factura de

expediţie (în locul facturii fiscale). Astfel ea se eliberează pentru:

- vînzările de produse finite, mărfuri şi servicii scutite de TVA;

- livrările de valori materiale de către un subiect neimpozabil cu TVA;

- livrările în care dreptul de proprietate asupra valorilor materiale nu trece de la un subiect

impozabil cu TVA la altul, sau da la un subiect impozabil la un subiect neimpozabil (şi

invers);

- circulaţia internă;

- importul de valori materiale şi servicii, inclusiv celor nemateriale etc.

Fiecare plătitor de TVA este obligat să determine de sine stătător suma obligaţiei sale fiscale

în baza documentelor respective, iar în unele cazuri prevăzute de codul Fiscal să solicite restituirea

sumei TVA de la buget.

În cazul efectuării cumpărării valorilor materialele între doi agenţi economici plătitori de

TVA suma aferentă valorilor materiale procurate se trece în cont la momentul înregistrării la intrări

a acestora. Spre exemplu la Î.S. Editura ”UNIVERSUL” la data 12 decembrie 2008 s-au procurat

obiecte de cancelarie de la „Comitek” SRL în valoare de 7001,00 lei, inclusiv 1166,84 lei TVA, cu

achitare ulterioară, conform anexei 4. Aşadar materialele procurate urmează a fi înregistrate astfel:

1. Înregistrarea la intrări a valorilor materiale:

Debit 713-31 „Cheltuieli generale şi administrative” – 950,00 lei

Debit 213-10 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 4884,16 lei

Debit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată” – 1166,84 lei

11

Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7001,00 lei.

2. Achitarea datoriei faţă de furnizori din contul creanţelor calculate privind arenda:

Debit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7001,00 lei

Credit 228-11 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 7001,00 lei.

În cazul în care procurarea acestor bunuri ar fi însoţite şi de servicii de transport sau

expediţie atunci s-ar fi întocmit formula contabilă respectivă:

Debit 213-10 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la suma serviciului


valoarea adăugată” – la suma TVA

Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la valoarea serviciului

inclusiv TVA

De asemenea întreprinderea poate beneficia de anumite servicii. Aceste operaţiuni vor fi

înregistrate similar ca în cazul procurărilor de bunuri. Conform anexei 5 în luna decembrie Î.S.

Editura ”UNIVERSUL” a beneficiat de servicii prestate de către SRL „StarNet” în valoare de

483,00 lei, inclusiv 80,50 lei TVA, care au fost înregistrate astfel:

Debit 813-40 „Consumuri indirecte de producţie” – 402,50 lei



Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 483,00.

Conform art. 103 al.23) al CF activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o

unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar în

modul şi în termenele prevăzute de legislaţie sunt scutite. Astfel la primirea în gestiune a

mijloacelor fixe sub formă de aport în capitalul statutar se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

Debit 123 „Mijloace fixe” sau 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Credit 313 „Capital nevărsat”

În activitatea unui agent economic deseori se efectuează tranzacţii cu alte entităţi care au un

statut diferit, în cazul dat cel de plătitor de TVA. Conform anexei 6 la data 15 decembrie 2008 Î.S.

Editura ”UNIVERSUL” a beneficiat de servicii de pază prestate de Ministerul Afacerilor Interne al

RM în valoarea de 494,00 lei. Astfel suma TVA aferentă acestor servicii nu va fi reflectată în

registrul fiscal. La entitate a fost întocmită următoarea înregistrare contabilă:

Debit 713-31 „Cheltuieli generale şi administrative” – 494,00 lei

Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 494,00 lei

Entităţile plătitori de TVA pot utiliza unele bunuri sau servicii procurate în alte scopuri decît

cele de activitate de întreprinzător – în scopul organizării activităţii distractive. În acest caz nu se

12

permite trecerea în cont a TVA ci are loc atribuirea la cheltuieli generale şi administrativ. De regulă

în acest caz se efectuează următoarele înregistrări:

1. Înregistrarea la intrări a bunurilor

Debit 217 „Mărfuri”


valoarea adăugată”

Credit 521-14 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

2. Consumul:

Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Credit 217 „Mărfuri”

3. La finele lunii, înainte de determinarea sumei TVA se reconstituie suma TVA aferentă

mărfurilor utilizate în alte scopuri:

Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Credit 534-20 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul „Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată”

La data de 12 decembrie 2008 Î.S. Editura ”UNIVERSUL” a cumpărat bomboane de la SRL

„Sirax-Grup” cu scopul de-a fi dăruite copiilor lucrătorilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în

valoare de 5868,22 lei, inclusiv 978,04 lei TVA (anexa 7). Astfel în contabilitate această achiziţie a

fost trecută direct la cheltuieli generale şi administrative:

Debit 713-90 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul „Alte cheltuieli generale şi

administrative” – 5868,22 lei


Conform art. 94 al CF persoanele fizice care importă mărfuri şi servicii considerate ca livrări

impozabile se consideră subiect impozabil. Astfel valorile materiale importate se impozitează cu

TVA şi se permite trecerea în cont, dacă ele sunt procurate cu scopul utilizării lor în cadrul

activităţii de întreprinzător. Suma TVA se achită organelor vamale teritoriale la momentul efectuării

procedurilor. La import nu se scrie factură fiscală şi astfel drept document justificativ pentru

calcularea sumei TVA la import serveşte declaraţia vamală de import.

Conform anexei 8 Î.S. Editura ”UNIVERSUL” a importat vopsea tipografică în valoare de

12240,00 € fără TVA. Conform acestor operaţiuni vor fi întocmite următoarele înregistrări:

1. Virarea din contul de decontare spre achitare a taxei pentru proceduri vamale, taxei

vamale şi sumei TVA aferente bunurilor importate:

Debit 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 41788,20 lei

Credit 242 „Cont de decontare” – 41788,20 lei

13

2. Înregistrarea la intrări a materialelor procurate la preţul indicat în factura furnizorului

străin:

Debit 211-10 „Materiale” – 203718,89 lei (12240,00 € * 16,6437 lei)


3. Reflectarea taxei pentru procedurile vamale, taxei vamale şi trecerea în cont a TVA

plătite:

Debit 211-10 „Materiale” – 881,45 lei

Credit 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 881,45 lei

4. Trecerea în cont a TVA plătite



Credit 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 40906,75 lei

În scopuri fiscale suma TVA aferentă procurărilor va fi reflectată în Registrul de evidenţă a

procurărilor (anexa 9) şi în Declaraţia privind TVA, boxa 13 (anexa 10).

În conformitate cu art. 93 din CF noţiunea de livrare reprezintă operaţiunile de transmitere a

dreptului de proprietate supra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită şi

alte moduri de plăţi sau o activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi

de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, activitate de executare a lucrărilor de construcţii

şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice şi a altor lucrări contra plată, cu plată parţială sau

gratuită.

Ca şi în cazul procurărilor documentul primar,în baza căruia se înregistrează operaţiunile de

comercializare a produselor finite, mărfurilor, serviciilor şi a altor active îl constituie factura fiscală.

De exemplu Î.S. Editura ”UNIVERSUL” la data de 5 decembrie 2008 a livrat mărfuri (plăci

ofset utilizate) în valoare de 500 lei, inclusiv 83,33 lei TVA (anexa 11). Astfel în contabilitatea

întreprinderii au fost efectuate următoarele înregistrări:

1. Înregistrarea venitului din vînzări:

Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 500,00 lei

Credit 612 „Alte venituri operaţionale” – 416,67 lei



2. Reflectarea costului vînzărilor de materiale:

Debit 711 „Costul vînzărilor”

Credit 211 „Materiale”

3. Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea creanţei:

Debit 242 „Cont de decontare” – 500,00 lei

14

Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 500,00 lei

În scopuri fiscale operaţiunile de recunoaştere a veniturilor, inclusiv şi sumele TVA, se

înregistrează şi în Registrul de evidenţă a livrărilor, cu indicarea denumirii cumpărătorului, seria şi

numărul facturii fiscale, valoarea livrării şi suma TVA, vezi anexa 12.

Există însă cazuri cînd pentru unele operaţiuni plăţile se efectuează în avans. Astfel conform

legislaţiei fiscale avansul se consideră ca o livrare impozabilă, în pofida faptului că dreptul

patrimonial asupra bunurilor nu va trece de la furnizor la cumpărător în momentul încasării

avansului.

Î.S. Editura ”UNIVERSUL” obţine un venit considerabil şi din darea în arendă a clădirilor.

Ca moment important putem menţiona art. 90 din Codul Fiscal care prevede ca fiecare persoană

care desfăşoară activitate de antreprenoriat şi achită plata pentru active primite în arendă să reţină

din acestea 5% ca parte a impozitului pe venit, concomitent trecîndu-se în cont din plata fără TVA,

care urmează să fie achitată sau care-i achitată. Conform anexei 13 în luna decembrie la entitatea

analizată s-a dat în arendă o încăpere cu o plată lunară de 2287,74 lei fără TVA. Astfel au fost

întocmite următoarele înregistrări contabile:

1. Calcularea plăţii pentru arenda clădirii:

Debit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 2745,29 lei

Credit 612 „Alte venituri operaţionale” – 2287,74 lei



2. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată din suma plăţii de arendă fără TVA:

Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” – 114,36 lei

Credit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 114,36 lei

3. Trecerea în cont a impozitului pe venit reţinut pe parcursul anului gestionar în mărime de

1372,32 lei (114,36 lei * 12 luni):

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 1372,32 lei

Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” – 1372,32 lei

De asemenea serviciile comunale prestate arendaşilor se scad din suma procurărilor, iar

factura fiscală aferentă se trece în registrul procurărilor cu suma în paranteză. Ca exemplu ne poate

servi serviciile comunale prestate arendaşului „999 Market” SRL (anexa 14) care a fost trecută în

Registrul procurărilor, rîndul 67 (anexa 15)

În cazul în care livrarea nu se supune impozitării cu TVA atunci se eliberează factura de

expediţie, anexa 16.

Deseori în cadrul activităţii entităţii apar unele procurări care ulterior sunt destinate atît

livrărilor impozabile cît şi celor scutite de TVA, numite şi livrări mixte. Astfel conform art. 102,

15

alin 3) al CF suma TVA aferentă valorilor materiale sau a serviciilor procurate care sunt folosite în

scopul efectuării livrărilor mixte se trece în cont dacă se ţine o evidenţă separată a achitării plăţilor

pentru ele. Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitata, pe valorile materiale, serviciile

procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se trece

în cont daca se refera la livrările impozabile.

Mărimea trecerii în cont a TVA se determina lunar prin aplicarea proratei faţă de suma

TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt

utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA. Prorata se determina prin

aplicarea următorului raport:

Valoare tuturor livrărilor se indică cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora

se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.

Pentru calculul proratei TVA la Î.S. Editura ”UNIVERSUL” avem nevoie de următoarele

date:

Livrări impozabile, fără TVA – 864877,83 lei (anexa 17 pag. 5)

Livrări scutite – 2396094,20 lei, inclusiv:

Marfă neimpozabilă: 2359876,00 lei (anexa 18 pag. 5)

Plata pentru arenda căminului: 36218,20 lei (anexa 19)

Astfel prorata TVA pentru luna decembrie constituie:

TVA trecută în cont va constitui produsul dintre TVA aferent procurărilor pentru livrările

mixte (anexa 20):

338704,61×0,2652=89824,46, unde: TVA aferent procurărilor = 248880,15+89824,39

Înregistrarea contabilă aferentă va fi:



Restul sumei va fi trecută la cheltuieli în valoare de 248880,15 lei:

Debit 713-40 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul „Impozite, taxe şi plăţi, cu

excepţia impozitului pe venit” – 248880,15 lei

16



Următorul pas va fi ajustarea sumei procurărilor fără TVA:

248880,15/20%=1244400,75

După care această suma se scade din suma totală fără TVA din Registrul procurărilor

pentru a corecta suma.

Pentru a calcula ajustarea TVA aferentă importului se înmulţeşte atît suma fără TVA, cît

şi valoarea TVA cu prorata TVA (anexa 20).

Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind

TVA pentru ultima perioada fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.

Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA

determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima

perioada fiscală a anului.

Astfel conform anexei 21 la finele anului se recalculează prorata TVA anulă şi se efectuează

ajustarea TVA aferentă procurărilor. Pentru aceasta se scade din totalul TVA ce trebuia trecut în

cont TVA calculat şi trecut în cont în decursul anului, inclusiv luna decembrie:

754842,00-(862177,00-89824,00)=(17511,00)

Şi se întocmeşte formula contabilă:

Debit 713-40 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul „Impozite, taxe şi plăţi, cu

excepţia impozitului pe venit” – (17511,00) lei


valoarea adăugată” – (17511,00) lei

Conform art. 115 al Codului Fiscal fiecare subiect impozabil, este obligat să prezinte

declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală şi trebuie să verse la buget suma T.V.A.,

care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data stabilită pentru

prezentarea declaraţiei pe această perioada, cu excepţia achitării T.V.A. în buget la serviciile

importate, a cărei achitare se face la momentul efectuării plaţii pentru serviciul importat.

Declaraţia privind TVA cuprinde două compartimente care cuprind informaţii despre

livrările de mărfuri şi servicii şi procurările de mărfuri şi servicii, care se întocmesc în baza

registrelor respective.

Deci la Î.S. Editura ”UNIVERSUL”, în declaraţia privind TVA se vor completa boxele

astfel:

boxa 1 – livrări de mărfuri şi servicii la valoarea fără TVA = 864878,00 lei, se ia din

Registrul livrărilor

boxa 2 – suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri şi servicii = 172977,00 lei

17

boxa 3 – livrări de mărfuri şi servicii la cota redusă

boxa 4 – suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri şi servicii la cota redusă se ia din

Registrul livrărilor, coloniţa 7 total

boxa 5 – livrări la cota „0”

boxa 6 – livrări scutite de TVA = 2396094,00 lei

boxa 7 – import de servicii

boxa 8 – suma TVA aferentă importului de servicii

boxa 9 – ajustarea TVA aferentă livrărilor

boxa 10 – totalul aferent livrărilor (1+3+5+6+7) adică:

864878,00+0+0+2396094,00=3260972,00 lei

boxa 11 – total suma TVA (2+4+8+9):

172977,00+0+0+0=172977,00 lei

boxa 12 – procurări de mărfuri şi servicii = 166483,00 lei

boxa 13 – suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri şi servicii = 32783,00 lei

boxa 14 – importul şi procurările de mărfuri şi servicii = 285669,00 lei

boxa 15 – suma TVA aferentă importului de mărfuri şi servicii = 57041,00 lei

boxa 16 – ajustarea TVA aferentă procurărilor = 17511,00 lei (anexa 21)

boxa 17 - trecerea în cont a sumei TVA pentru perioada precedentă

boxa 18 – total TVA spre deducere (13+15+16+17):

32783,00+57041,00+17511,00=107335,00 lei

boxa 19 – TVA aferentă bugetului (11-18):

172977,00-107335,00=65642,00 lei

boxa 20 – TVA aferentă bugetului pentru import de servicii

boxa 21 – TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară

boxa 22 – TVA spre restituire.

Declaraţia privind TVA se prezintă pînă la sfîrşitul lunii imediat următoare celei raportate,

iar achitarea sumelor datorate la buget se efectuează în aceeaşi termeni.

18

3. Contabilitatea accizelor

Evidenţa mărfurilor supuse accizelor transportate se ţine în registrele stabilite de Către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat:

- Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate expediate, ţinut doar de către persoanele fizice şi

juridice care produc sau prelucrează mărfuri supuse accizelor şi deţin certificatul de acciz. Acest

registru se ţine pentru fiecare încăpere de acciz şi de îndeplineşte în baza facturii fiscale (de

expediţie) pînă la expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz (anexa 22).

- Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate primite de persoanele care nu sunt subiecţi ai impunerii

(anexa 23).

Să admitem că la o întreprindere a expediat vinuri în valaore de 256325,00 lei, cu suma

accizului calculat 25632,50 lei. În baza datelor din Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate

expediate au fost întocmite următoarele înregistrări contabile:

1. La suma accizelor calculate:


Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,

taxele” – 25632,50 lei

2. Achitarea la buget a datoriei privind accizele calculate:

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5343 „Datorii privind accizele,



În cazul în care în lunile anterioare au fost efectuate supraplăţi la buget acesta în luna

respectivă se trece în cont prin formula:


taxele”

Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe

pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi”.

În registrul de evidenţă a mărfurilor accizate primite de persoanele care nu sunt subiecţi ai

impunerii, inclusiv întreprinderile comerciale, care vînd mărfuri accizate livrate se ţine evidenţa

mărfurilor expediate anterior de persoanele fizice şi juridice, pentru care nu există confirmare

documentară la achitarea accizelor la buget. Astfel suma accizelor calculate se include în valoarea

mărfurilor procurate prin următoarea înregistrare contabilă:

Debit 217 „Mărfuri”

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

19

În cazul utilizării valorilor materiale supuse accizelor în procesul de prelucrare şi/sau

fabricare pentru obţinerea produselor supuse accizelor se permite trecerea în cont a accizelor

achitate aferente mărfurilor respective. Astfel trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii

de mărfuri supuse accizelor utilizate şi expediate ulterior din încăperea de acciz.

Să admitem ca o întreprindere a achiziţionat must în valoare de 50000,00 lei (cota accizului

5%). În aceeaşi perioadă fiscală din acesta a fost produs şi expediat vin în valoare de 130000,00 lei

(cota accizului 10%). Astfel suma accizelor achitate pentru materia primă procurată a constituit

2500,00 lei (50000,00×5%), iar accizele calculate pentru mărfurile expediate – 13000,00 lei. Astfel

suma accizelor care trebuie achitată la buget este de 10500,00 lei (13000,00-2500,00) Formulele

contabile înregistrate la operaţiunile menţionate au fost următoarele:

1. La suma accizelor calculate pentru materia primă procurată:

Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanţe pe

termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 2500,00 lei

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 2500,00 lei

2. La suma accizelor calculate pentru mărfurile expediate:




3. La suma accizelor trecute în cont:




pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi” – 2500,00 lei

4. La suma accizelor plătite la buget:




Conform articolului 125 al Codului Fiscal subiectului impunerii i se permite trecerea la cont

a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de

fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării)

mărfurilor finite supuse accizelor din încaperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor se permite

numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor

mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioara şi în cazul prezenţei

documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate. Dacă suma

accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare

20

pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului calculată la mărfurile

supuse accizelor expediate din încăperea de acciz, diferenţa se reportează la cheltuieli în perioada

fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

De exemplu o entitate a procurat materie primă în valoare de 100000,00 lei, achitînd accize

în valoare de 5000,00 lei. În aceeaşi perioadă fiscală au fost livrate produse în valoare de 80000,00

pentru care sau calculat accize în suma de 4500,00 lei. Astfel se permite trecerea în cont a sumei de

4500,00 lei, iar restul 500,00 lei se trecela cheltuieli. Operaţiunile care au avut loc la întreprindere

au fost reflectate astfel:

1. Suma accizelor calculate pentru materia primă procurată:




2. Suma accizelor calculate pentru marfa expediată:




3. Trecerea în cont a sumei accizelor calculate:





4. Trecerea la cheltuieli a diferenţei dintre suma accizelor aferentă materiei prime şi suma

accizelor referitoare la marfa expediată:

Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 500,00 lei



În cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent

sau în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în magazinele

duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în zonele economice libere, suma accizului

achitată anterior la mărfurile supuse accizelor, utilizate pentru prelucrarea şi/sau fabricarea

mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de

Guvern, în termen de 45 zile după prezentarea documentelor justificative.

De exemplu o întreprindere a procurat materie primă în valoare de 80000,00 lei achitînd

accize în valoare 8000,00 lei, iar ulterior a exportat produse în valoare de 130000,00 lei. Astfel

21

entitatea are dreptul la restituirea a 8000,00 lei din contul bugetului. În contabilitate operaţiunile vor

fi înregistrate în felul următor:

1. Suma accizelor calculate la materia primă procurată:




2. Restituirea sumei accizelor aferente materiei prime accizate utilizate la fabricarea

produselor:

Debit 242 „Cont de decontare” – 8000,00 lei



Conform Codului Fiscal exportarea mărfurilor de către persoane care nu sînt subiecţi ai

impunerii se permite fără dreptul la restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor

expediate (transportate) pentru export.

Ca şi în cazul impunerii cu TVA subiecţii impunerii cu accize sunt obligaţi să prezinte

Declaraţia privind accizele, vezi anexa 24. Persoanele fizice şi juridice care efectuează import de

mărfuri supuse accizelor. Declaraţia se prezintă pînă în ultima zi a lunii în care a avut loc

expedierea mărfurilor impuse accizelor.

Conform Instrucţiunii cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04 a

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în Declaraţia privind accizele se indică perioada fiscală,

denumirea subiectului impunerii, adresa juridică deplină a locului principal de desfăşurare a

activităţii economice, codul fiscal şi numărul de înregistrare a certificatului de acciz.

Declaraţia privind accizele este formată din 11 coloane, fiecare conţinînd informaţie pe care

subiectul impunerii urmează să o înscrie, si anume:

La coloana 1 se indică numărul de ordine al mărfii supuse accizelor.

La coloana 2 se indică denumirea mărfii accizate expediate (transportate).

La coloana 3 se indică poziţia tarifară a mărfii supuse accizelor conform Nomenclatorului de

mărfuri al Republicii Moldova, specificată la coloana 1 a anexei la titlul IV al Codului Fiscal.

La coloana 4 se indică codul clasificaţiei veniturilor bugetare.

La coloana 5 se indică volumul în expresie naturală în caz dacă, conform titlului IV al

Codului Fiscal, baza impozabilă se determină în expresie naturală, reflectînd în paranteze unitatea

de măsură, specificată în anexa la titlul IV din Codul Fiscal.

La coloana 6 se indică valoarea mărfii fără TVA şi accize, în caz dăcă, conform titlului IV

al Codului Fiscal, baza impozabilă se determină în expresie valorică. Valoarea mărfii fără TVA şi

accize se va reflecta în unităţi monetare naţionale.

22

La completarea Declaraţiei privind accizele subiectul impunerii face înscrierile

corespunzătoare doar în una din coloanele 5 sau 6 în dependenţa de tipul cotei accizului aplicate.

La coloana 7 se indică costul licenţei pentru activitatea desfăşurată de subiectul impunerii în

domeniul jocurilor de noroc.

La coloana 8 se indică cota accizului stabilită ad valorem în procente de la valoarea mărfii

fără TVA şi accize, sau de la costul licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc; sau

cota accizului stabilită în suma absolută la unitatea de măsura a mărfii accizate conform anexei la

titlul IV al Codului Fiscal.

La coloana 9 se indică suma accizului calculată, reieşind din cota accizului aferentă mărfii

accizate, aplicată la una din bazele impozabile, oglindite la coloanele 5,6 şi 7.

La coloana 10 se indică suma accizului achitată pentru mărfurile supuse accizelor utilizate în

procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, care

urmează a fi trecută în cont la momentul expedierii mărfurilor finite supuse accizelor din încaperea

de acciz, sau urmează a fi supusă restituirii.

La coloana 11 se indică suma accizului destinată virării la buget, calculată ca diferenţa dintre

coloana 9 şi coloana 10, care va fi oglindită în fişa contului personal al plătitorului de accize în

cazul în care va reprezenta o obligaţiune a plătitorului de acciz faţă de buget. În coloana respectivă

înscrierea rezultatelor cu semnul “minus” nu se admite.

Corectări şi radieri la completarea Declaraţiei privind accizele nu se admit.

Declaraţia privind accizele se semnează de către conducătorul şi contabilul-şef al subiectului

impozabil şi se prezintă la inspectoratul fiscal de stat într-un exemplar unic.

În situaţiile cînd întregul sortiment de mărfuri supuse accizelor, expediate din încaperea de

acciz a subiectului impozabil, sau procurate de persoanele fizice şi juridice fără confirmarea

documentară a achitării accizelor şi ulterior comercializate, nu poate fi înscris într-un singur

formular al Declaraţiei privind accizele, acesta se reflectă detaliat într-o anexă la Declaraţie.

Anexa conţine coloane similare Declaraţiei privind accizele propriu-zise, în care pentru

fiecare denumire de marfă se completează cele 11 coloane existente.

În formularul Declaraţiei se trec doar sumele totale calculate pentru mărfurile accizate

expediate din încăperea de acciz care fac parte din componenţa fiecărui cod separat al contului

clasificaţiei bugetare a veniturilor de stat, completîndu-se astfel coloanele 4, 5 sau 6, 9, 10 şi 11.

În cazul livrărilor de export, care sînt scutite de acciz, subiectul impunerii, în luna în care le-

a efectuat, în Declaraţia privind accizele nu face înscrierile cu privire la volumul de mărfuri

exportate.

23

Înscrierile aferente livrărilor de export se introduc în Declaraţia privind accizele pentru

perioada fiscală cînd în termenul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat a avut loc repatrierea totală a

mijloacelor pentru exportul dat, efectuat cu începere de la 1 ianuarie 2001.

Astfel, la coloana 2 a Declaraţiei se înscrie cuvîntul “export”, iar la coloanele 4, 5 sau 6 şi

10, pentru fiecare cod al clasificaţiei veniturilor bugetare, se înregistrează datele corespunzătoare.

24

Încheiere

TVA şi accizele reprezintă un mod de colectare la buget a unei părţi din valoarea mărfurilor

livrate, serviciilor prestate, supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova.

TVA este un impozit pe consum, care se aplică asupra unui spectru larg de mărfuri şi

servicii, cu excepţia celor, care conform art. 103 al Codului Fiscal, sunt scutite de impozitare. Astfel

conform acestui articol la livrările de producţie de carte şi publicaţii periodice precum şi serviciile

de editare a lor, întreprinderea este scutită de taxa pe valoarea adăugată. Trebuie de menţionat, că

activitatea (serviciile) de redactare, editare şi executare poligrafică a producţiei de carte şi a

publicaţiilor periodice cu caracter erotic şi publicitar se consideră livrare impozabilă şi se supune cu

TVA pe principii generale, la cota 20%. De asemenea, trecerea în cont a TVA aferentă procurărilor

de mărfuri şi servicii legate de producţia de carte şi/sau a publicaţiilor periodice ce ţin de cultură,

religie, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt se efectuează în conformitate cu prevederile art. 102 din

Codul Fiscal.

Totuşi Întreprinderea de Stat Editura „UNIVERSUL” este plătitor de TVA, fapt confirmat

prin certificatul de înregistrare al subiectului impunerii cu TVA. Conform art. 117 al Codului Fiscal

la efectuarea livrărilor impozabile, contribuabilul eliberează consumatorilor facturi fiscale primite

de la Inspectoratul Fiscal de Stat. Facturile fiscale atît la mărfurile şi serviciile procurate, cît şi la

cele realizate se înregistrează în Registrul livrărilor şi procurărilor. Ca şi întreaga evidenţă contabilă

aceste registre se ţin în mod automatizat, dar din cauza unor deficienţe a programei informatice este

necesar şi ţinerea evidenţei a acestor registre în mod manual. Acest fapt duce uneori la erori ca în

cazul registrului evidenţei livrărilor.

Evidenţa contabilă a taxei pe valoare adăugată la Î.S. Editura ”UNIVERSUL” se ţine

conform Legislaţiei în vigoare, se respectă cerinţele tuturor actelor normative şi datoriile aferente

bugetului sunt achitate la timp.

Accizele sunt o formă specială de taxă de consumaţie , fiind foarte răspîndită în ţările cu o

economie de piaţă. Ele sunt incluse în preţul de vînzare a mărfurilor importate sau produse şi

realizate pe teritoriul ţării considerate a nu fi de strictă necesitate în consumul populaţiei şi se

datorează bugetului de stat.

Persoanele fizice şi juridice care preconizează să se ocupe cu prelucrarea sau fabricarea

mărfurilor impozabile cu accize sau persoanele juridice care preconizează să-şi desfăşoare

activitatea în domeniul jocurilor de noroc sunt obligate să primească certificatul de acciz.

Î.S. Editura ”UNIVERSUL” nu deţine certificat de acciz şi respectiv nu este subiect al

impunerii cu accize.

25

Tema taxelor de consumaţie este una foarte actuală la momentul dat. Deoarece TVA şi

accizele la momentul sunt sursa principală de formare a bugetului de stat ele mereu sunt un punct de

plecare spre evaziunea fiscală şi ca rezultat formează unul din punctele de cercetare a organelor

fiscale. Doar cunoaşterea aprofundată a particularităţilor evidenţei contabile a TVA şi accizelor va

asigura evitarea erorilor în evidenţa zilnică şi o activitate legală a entităţii economice.

26

Bibliografie

I. Acte legislative şi normative

1.1 Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial nr.90-

93/399 din 29.06.2007

1.2 Codul Fiscal. Titlul III și Titlul IV // Contabilitate și Audit, nr.1, 2009

1.3 Ordin privind aprobarea Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare de către

subiecţii impozabili cu TVA a Declaraţiei privind TVA nr.117 din 24.09.2001 // Monitorul Oficial

al R.Moldova nr.126-128/301 din 19.10.2001

1.4 Instrucțiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adaugată nr. 188 din

17.11.2005// Monitorul Oficial Nr.1-4 din 06.01.2006

1.5 Instrucțiunea cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 21.10.04 // Monitorul

Oficial N 205-207 din 12 noiembrie 2004

1.6 Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim

special al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri şi servicii impozabile cu TVA // Monitorul

Oficial nr. 32-42 din 21 martie 2002

II. Manuale, monografii, cărți, broşuri

II.1 Contabilitate financiară. Ediția a II-a. Colectiv de autori: coordonator A. Nederița.

ACAP, Chișinău, 2003, 640 p.

II.2 Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal. A.

Nederiţa. Contabilitate și audit, 2007, 640p.

II.3 Contabilitatea impozitelor: Contabilitatea impozitului pe venit. Contabilitatea taxei pe

valoare adăugată. Contabilitatea accizelor, altor impozite și taxe. V.Bucur, V. Țurcanu,

A. Graur. ASEM, 2005, 562p.

27

Anexe

28

teza de an

Documents