terapia gestaltista

2
2) Terapia Gestaltista Terapia gesta ltista a fost elaborata de Fritz Pearls. Gestalt-ul este definit ca fiind o forma, un intreg care detine proprietati ce nu pot fi derivate prin insumarea partilor si a relatiilor dintre ele. Gestaltul se poate referi la structuri fizice, functii fiziologice si psihologice sau la unitati simbolice. Teoria gestaltista considera persoana un organism complet, definit prin gandurile, emotiile si senzatiile prezente in fiecare moment. Oamenii au tendinta de fragmentare prin distribuirea atentiei concomitent spre mai multe evenimente interne si externe. Fragmentarea favorizeaza "deschiderea" gestaltului si este responsabila de aparitia problemei clientului. Remediul, in acest context, este "inchiderea" gestaltului prin constientizarea permanenta si completa si prin integrarea in campul constiintei a t uturor experientelor perso nale (senzoriale, psihice etc.) Consilierea gestaltista are ca principiu functional experienta directa. Consilierul gestaltist este un consilier agresiv care constrange clientul sa constientizeze dimensiunea fenomenologica "aici si acum" si il frustreaza de orice incercare de a evada din constientizarea "aici si acum". Constientizarea din perspectiva gestaltista reprezinta capacitatea de concentrare, de percepere si de mentinere a legaturii cu momentul prezent (Kempler, 1973). Pentru "reinchiderea" ges taltului si functionarea individuala optima, consilierea gestaltista isi propune:  Cresterea nivelului de constientizare a individului asupra lui "aici si acum"

Upload: raluca-negru

Post on 17-Oct-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

2)Terapia GestaltistaTerapia gestaltista a fost elaborata deFritz Pearls.Gestalt-ul este definit ca fiind o forma, un intreg care detine proprietati ce nu pot fi derivate prin insumarea partilor si a relatiilor dintre ele. Gestaltul se poate referi la structuri fizice, functii fiziologice si psihologice sau la unitati simbolice.Teoria gestaltista considera persoana un organism complet, definit prin gandurile, emotiile si senzatiile prezente in fiecare moment. Oamenii au tendinta de fragmentare prin distribuirea atentiei concomitent spre mai multe evenimente interne si externe. Fragmentarea favorizeaza "deschiderea" gestaltului si este responsabila de aparitia problemei clientului. Remediul, in acest context, este "inchiderea" gestaltului prin constientizarea permanenta si completa si prin integrarea in campul constiintei a tuturor experientelor personale (senzoriale, psihice etc.)Consilierea gestaltista are ca principiu functional experienta directa. Consilierul gestaltist este un consilier agresiv care constrange clientul sa constientizeze dimensiunea fenomenologica "aici si acum" si il frustreaza de orice incercare de a evada din constientizarea "aici si acum". Constientizarea din perspectiva gestaltista reprezinta capacitatea de concentrare, de percepere si de mentinere a legaturii cu momentul prezent (Kempler, 1973).Pentru "reinchiderea" gestaltului si functionarea individuala optima,consilierea gestaltista isi propune:Cresterea nivelului de constientizare a individului asupra lui "aici si acum"Responsabilizarea clientului pentru propriile actiuniDezvoltarea autonomiei clientuluiCa urmare, tehnicile in consilierea gestaltista vizeaza focalizarea clientului asupra prezentului si asupra propriei persoane:Folosirea persoanei I in locul persoanei a II-a:"Stii cum e cand nu te pricepi la matematica!""Stiu cum e cand nu ma pricep la matematica!"Folosirea diatezei active, persoana I, in locul diatezei reflexive sau pasive: "Nu se poate face!""Nu pot face!"Folosirea persoanei a II-a in locul persoanei a III-a: nu se vorbeste despre oameni, ci cu ei, chiar si atunci cand nu sunt de fata.Folosirea pronumelui "ce" in locul pronumelor "cum", "de ce ": "Cum te simti?"" Ce simti?"Transformarea intrebarilor in afirmatii: "Crezi ca ar trebui sa cer lamuriri?""Cred ca doresc sa cer lamuriri."Aplicarea consilierii gestaltiste in munca cu copiii se concretizeaza inprimirea si oferirea experientei directe, functionale: ascultare, privire, atingere, vorbire, miscare, mirosire, gustare. Copiii pot fi implicati in activitati care sa ofere prilejul contactului functional.