temperament referat

Download Temperament referat

If you can't read please download the document

Upload: miruna-maria

Post on 26-Dec-2015

11 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Temperamentul uman

TRANSCRIPT

Temperamentul sau caracterul unui organism viu, ne arat felul cum reacioneaz, sau cum se comport n anumite situaii de schimbare a unor elemente din mediul nconjurtor. La rndul lui, comportamentul se exteriorizeaz prin reacii emoionale i motorice, corelate cu modul n care se realizeaz autocontrolul acestor reacii. Termenul temperament definete de asemenea constana, intensitatea i durata reaciilor provocate de excitantul extern.Cuvntul provine din secolul al XVI-lea, cnd temperamentum era interpretat ca un amestec de raporturi echilibrate, sau n farmacie ca un amestec de umori ale corpului uman.Cvasiunanimitatea psihologilor au considerat temperamentul ca fiind nnscut. El este considerat factorul ereditar n organizarea intern a personalitii. Particularitile temperamentului in de structura somatic, de sistemul nevros, de mobilitatea proceselor nervoase, de resursele energetice.Temperamentul nu se manifest n acelai mod pe tot parcursul vieii. El evolueaz o dat cu ntregul organism i sistem nervos, astfel nct trsturile de temperament se maturizeaz, sunt deplin formate la sfritul adolescenei, se menin relativ constante pe toat perioada maturitii, pn la btrnee, cnd cunosc un proces de aplatizare din cauza pierderii vivacitii, a vigorii. n schimb, unele trsturi temperamentale se rigidizeaz, se accentueaz la btrnee (de exemplu: iritabilitatea la un coleric, depresia la un melancolic, nchistarea la un flegmatic).Temperamentul este neutru din punct de vedere valoric pentru personalitate, adic nu el este cel care d valoare personalitii. Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile.Trsturile temperamentale sunt nnscute, au o condiionare biologic, dar dobndesc valene numai n plan psihocomportamental, constituindu-se n fundamentul personalitii. Ele stau la baza imprimrii celorlalte trsturi, crora le confer o anumit nuanare, expresivitate, dinamism, vivacitate sau dimpotriv, inhibiie retragere. Temperamentul i pune pecetea pe viaa noastr pishica (generozitatea, spre exemplu, nu ine de temperament, dar felul cum i dobndete cineva i, mai ales, cum i manifesta cineva generozitatea se afl sub influena temperamentului) Temperamentul, dei larg determinat genetic, este n expresia lui funcional, modelat de condiiile socio-culturale, existeniale ale individului. Influena ereditarului asupra psihocomportamentalului nu este direct, ci mediat de factori socio-culturali.Tipologii temperamentaleNu exist temperamente pure. Etimologia latin a cuvntului tempera temperare, care nseamn a amesteca, sugereaz acest lucru. In mod potential, trasaturi apartinand tuturor tipurilor de temperament coexista in fiecare persoana, insa unele se manifesta mai pregnant decat altele. Asadar, temperamentul fiecarei persoane este o combinatie unica, originala, care il individualizeaza.Clasificarea tradiionalaClasificarea tradiional a temperamentului este legat de cultura, arealul geografic, perioada istoric. Cele mai cunoscute clasificri ale teperamentelor sunt clasificarea greac sau chinez; n Europa este rspndit clasificarea greac a lui Hipocrat, care are patru grupe mari umorale:- sanguis (snge)- chole (fiere galben sau bil)- melan (chole sau fiere neagr)- flegma (saliv)De aici provin cele patru temperamente:- sanguin sau sangvin, (temperament comparat cu aerul, primvara, sangele, dopamina, tinereea, magicianul)- coleric, (temperament comparat cu focul, vara, bila galbena, testosteronul, seceta, razboinicul)- melancolic, (temperament comparat cu pamantul, toamna, bila neagra, serotonina, seara, poetul)- flegmatic, (temperament comparat cu apa, iarna, flegma, estrogenul, noaptea, regele)Clasificarea din punct de vedere psihologicn prezent la temperamente se urmresc patru trsturi de caracter descrise ca:- activitate - for, iueal, mobilitate a gndirii i vorbirii- creativitate - tempo, intensitate de reacie la stimulanii exteriori- emoionalitate - frecven, intensitate, i gradul n care emoiile influeneaz comportamentul- sociabilitate - dorina de apropiere de alte persoane, felul, modul de adaptare, comportare n grup.Temperamentul din punctul de vedere al mai multor personlitatiIn viziunea originara a lui Galenus si Hipocrat acea caracteristica dinamica a organismului, comportamentului si vietii psihice, explicata prin amestecul celor patru humori socotite ca fundamentale (singe, fiere neagra si fiere galbena, sputa) din care una ar domina, de unde si denumirile ce s-au pastrat de coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic.H. Eysenck constata ca melancolicul si flegmaticul sunt introversivi pe cand colericul si sangvinicul ar fi precumpanitor extroversivi. V. Merlin dovedeste insa ca orientarea comunicationala spre sine sau spre lume este dependenta si de imprejurarile de viata, existind cazuri ce contrazic corelatiile lui H. Eysenck. Relevarea unora din tendintele predispozante ale t. este totusi necesara pentru ca t. trebuie sa fie serios considerat in educatie, atit pentru a fi compensat cat si pentru a fi investit, valorificat.Gordon AHport arata ca temperamentul se refera la fenomene caracteristice firii unui individ, la intelegerea susceptibilitatii sale la stimuli emotionali, la forta si rapiditatea raspunsurilor sale, precum si la calitatea dispozitiei sale persistente, la intensitatea dispozitiei si la particularitatile fluctuante. Toate acestea sunt considerate constitutive si, deci, in mare masura creditare.

Dupa S. Rubinstein, temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii, iar B. G. Ananiev il considera o baza psihofiziologica a caracterului, dupa cum B. M. Teplov il ia ca premisa morfofunctionala generica pentru aptitudini.

Ivan Petrovici Pavlov ce explica temperamentul in termeni de forta-slabiciune, mobilitate-inertie.

Exista importante probleme in ce priveste sensul sau locul in procesul adaptativ al energiei si dinamicii temperamentale. In legatura cu faptul ca temperamentul a fost derivat din structuri morfofunctionale si asimilat cu biotipologiile constitutionale s-au formulat o serie de ipoteze greu de acreditat (G. Viola, G. Sigaut, E. Kretschmer, W. Sheldon) si totodata conceptul de temperament a fost mult largit, adaugandu-i-se si trasaturi ce tin de caracter si in genere de valorile culturale.

In tipologia lui R. Seime, ce continua pe G. Heynians si K. Wiersma, caracterul este redus la temperament. De aici rezulta grave confuzii. Din moment ce temperamentul este predeterminat ereditar (cel putin ca tip), iar caracterul este (in orientare si continut) dobindit, construit sociocultural, nu se poate pune pe scama temperamentului ceea ce tine de coordonate ale educatiei si integrarii sociale si morale. In caz contrar, conceptul de temperament este confundat cu personalitatea si totodata devine inutil pentru ca nu mai poate fi delimitat.

H. Sheldon, pornind de la componente ale embrionului, imparte temperamentul in:

endomorf (viscerotonic) bonom, senzual, conciliant ;mezomorf (somatotonic) reactiv, cu initiativa, activ, practic;ectomorf (cerebrotonic) hipersensibil, meditativ, teoretic.Intemeierea particularitatilor de temperament pe structurile de tip de activitate nervoasa superioara in baza unor ample si larg confirmate cercetari de reflexe conditionate a adus o serie de importante clarificari.

Particularitatile dinamice de comportament si viata psihica puteau fi explicate in primul rand prin particularitati constitutive ale creierului, ale sistemului nervos central, iar nu ale viscerelor sau morfologiei somatice de ansamblu.

- In primul rand, temperamentul ne apare ca un complex de proprietati functionale de maxima generalitate, deci nespecifice si care se exprima in activitatea reflexa dar nu determina, la om, continutul si performantele acesteia. Ce si cum se construieste in ordinea sistemelor reflexe nu depinde de tip si nici de temperament.

- In al doilea rand, temperamentul se pune in dependenta de genotip pe cand caracterul, ca si aptitudinile, sunt asimilate fenotipului ca aliaj al trasaturilor innascute cu cele dobandite. In consecinta, nu se poate vorbi de o modificare radicala a temperamentului pe parcursul vietii. Acesta ramime structura imanenta a individualitatii.

Exista totusi o evolutie temperamentala, conditionata de varsta si de fenomenele de mascare a temperamentului prin blocuri functionale special antrenate si de filtrare a temperamentului prin suprastructura de personalitate.

- In al treilea rand, temperamentul este apreciat ca reprezentind un fapt singular care este numai incadrat tipologic pe scara gradatiilor insusirilor de tip de activitate nervoasa superioara si modului de combinare a acestora.

Tipul de temperament este intotdeauna definit aproximativ si prin precizarea insusirilor implicate se pot detasa categorii subtipice, variante mai concrete etc.

R. E. Heymans si E. Wiersma impart temeperamentele dupa:

nivel de activism;nivel de emotivism;corelatie dintre primaritaie (orientare spre prezent) si secundarilate (orientare spre trecut, paseism).Rezulta, dupa R. Le Senne, 8 tipuri de temperament:1) emotiv-neactiv-primar; 2) etnotiv-neactiv-secundar; 3) emotiv-activ-primar; 4) emotiv-activ-secundav;5) neemotiv-activ-primar;6) neemotiv-activ-secundar;7) neemotiv-nenactiv-primar;8) neemotiv-nenactiv-secundar.

Temperamentul si personalitatea copiluluiAutor: Camelia AirineiTemperamentul si personalitatea copilului Temperamentul reprezinta un set de caracteristici innascute, ce hotarasc modul in care copilul abordeaza lumea din jur. Personalitatea este determinata de interactiunea intre trasaturile temperamentale si influenta mediului inconjurator.

Numeroase studii au dovedit faptul ca trasaturile de temperament raman aceleasi pana la maturitate si de-a lungul vietii, iar pentru parintii care ignora firea naturala a copilului cresterea si educarea celui mic devine o lupta permanenta. Parintii intelepti invata sa-si cunoasca copilul si astfel pot anticipa reactiile sale isi adapteaza stilul de crestere individualitatii unice ale copilului lor.

Trasaturile de temperament nu pot fi caracterizate ca "bune" sau "rele", insa influenteaza adaptarea copilului la mediul scolar, in jurul celorlalti copii, sau chiar acasa, precum si modul in care va fi privit si judecat de profesori sau colegi. Reactia celor din jur la comportamentul copilului va decide si perceptia copilului asupra propriei persoane.

Pentru a fi un bun parinte trebuie sa cunosti caracteristicile temperamentale ale copilului tau si sa i le explici si lui, fara a-l judeca. Asta il va ajuta pe el sa fie mai atent la comportament si sa aiba incredere in sine, iar pe tine te va scuti de frustrari, deoarece vei stii la ce sa te astepti de la cel mic si nu vei lupta cu "morile de vant". Cu alte cuvinte, trebuie sa colaborezi cu firea naturala a copilului si sa nu i te impotrivesti.

Trasaturi de temperament

Nivel de activitate: activ, energic sau tacut, energie scazuta.Masoara cantitatea de energie fizica evidenta in activitatea si comportamentul zilnic al copilului. Bebelusii activi se misca tot timpul si sunt dificili atunci cand li se schimba scutecul, iar la polul opus, bebelusii sunt linistiti si se multumesc sa priveasca. Copiii foarte activi isi pot utiliza energia pentru a practica sporturi interesante sau activitati incitante pentru ei. Acesti copiii au nevoie permanent de lucruri care sa-i mentina activi si interesati, care sa-i ajute sa-si descarce energia. Parintii trebuie sa inteleaga ca unui astfel de copil ii este imposibil sa stea linistit atunci cand vor ei si este bine sa fie pregatiti in astfel de situatii. Cautati sa aveti la indemana cateva jocuri care sa-l tina ocupat in tacere, atunci cand trebuie sa stea cuminte.

Distragerea: poate distras cu usurinta sau se concentreaza foarte bine.Distragerea masoara concentrarea si atentia pe care un copil o acorda unei activitati de care nu este interesat in mod special, precum si facilitatea cu care stimulii externi intervin in comportamentul sau.Nivelul ridicat de distragere este util atunci cand doresti sa distragi atentia copilului de la un comportament nedorit, insa poate afecta in mod negativ capacitatea de a face temele pentru scoala. Distragerea nu este opusul persistentei: un copil care poate fi distras cu usurinta poate in schimb sa fie persistent in reluarea si continuarea activitatii intrerupte.Un copil usor de distras este atent la tot ce il inconjoara si poate fi distras si de propriile ganduri si vise. La polul opus, copiii se pot concentra o perioada indelungata, fara intrerupere.Parintii unui copil care poate fi distras cu usurinta trebuie sa fie siguri ca cel mic a inteles mesajul transmis - cel mai bine este sa-i spui ce doresti privindu-l in ochi si sa enumeri cerintele pe rand, nu toate odata, asigurandu-te ca au fost respectate.

Intensitatea emotiilor.Cum reactioneaza cel mic la lucrurile si evenimentele din jur, in special cele minore, sau atunci cand il supara ceva? Are o reactie dramatica si galagioasa sau dimpotriva, este rezervat, linistit si mai degraba ganditor? De obicei o reactie exagerata a copilului atrage dupa sine si o reactie exagerata a parintelui, insa astfel situatia poate escalada si mai departe. Oricat de dificil ar fi, parintii trebuie sa reactioneze cu calm, pentru a oferi celui mic un model de comportament. Va prezentam o tehnica pentru a face fata situatiilor in care riscati sa va enervati de fata cu copilul. Urmati pasii:- Opriti orice activitate si mai intai incercati sa va estompati propriile emotii, pentru a-l putea ajuta pe copil.- Distantati-va de cel mic - dati-l cuiva sa-l tina in brate sau puneti-l intr-un loc sigur, sau chiar parasiti camera - daca copilul este mai mare.- Reorganizati-va gandurile. Asteptati un moment, pentru a putea evalua situatia cu claritate.- Reluati activitatea cu mintea limpede.La polul opus, si copiii care nu sunt reactivi pot fi dificili. Acestia se bosumfla si nu spun ce au, se exprima cu dificultate; este greu sa stii ce se intampla cu ei. Parintii acestor copii trebuie sa aiba rabdare pentru a-i aborda cu blandete si a-i face sa vorbeasca fara a avea o atitudine intruziva.

Ritmicitatea sau regularitatea biologica: regulat, previzibil, sau neregulat, imprevizibil.Cat de usor puteti prevedea momentele in care copilului i se face somn sau foame, ori vrea sa mearga la toaleta? Ritmul biologic devine foarte evident in primii doi ani de viata - unii copii au un program regulat de masa si somn, in timp ce altii prezinta un tipar mai complicat. Copilul cu ritmicitate previzibila este fericit atunci cand i se respecta programul de somn, mancare sau joaca, in schimb nu se adapteaza bine la schimbari. Copiilor cu un ritm neregulat li se face brusc foame sau somn, chiar la momente inoportune. Parintii trebuie sa pregatiti sa indeplineasca aceste cerinte, indiferent daca familia se afla acasa sau in calatorie.

Pragul senzorial sau sensibilitatea.Aceasta trasatura de temperament masoara nivelul de sensibilitate la stimulii fizici - lumini si sunete puternice, cusaturile si etichetele hainelor, schimbari de temperatura, gustul alimentelor, durere, etc. Pentru un copil foarte sensibil din acest punct de vedere este normal sa se planga mai des si sa fie mofturos, iar parintii il pot linisti cu usurinta, daca ii fac pe plac. In schimb, cu copiii care au o sensibilitate scazuta, parintii trebuie sa fie atenti pentru a nu lasa neobservat ceva care le-ar putea afecta sanatatea, dar care pe copil aparent nu-l deranjeaza.

Abordarea situatiilor: apropiere, impulsiv sau indepartare, ezitant.Abordarea situatiilor se refera la modalitatea in care copilul reactioneaza la lucrurile, situatiile si persoanele noi in viata sa: le accepta si se apropie cu usurinta de acestea, sau este precaut si are nevoie de mai mult timp pentru a se obisnui?Copiii din prima categorie dau dovada de aptitudini sociale innascute, insa pot f caracterizati si de nestatornicie. In acest caz parintii trebuie sa-l invete sa fie perseverent. In cel de-al doilea caz, copiii sunt categorisiti ca fiind timizi sau rusinosi. Aceste "etichete" nu sunt benefice pentru psihicul sau; mai degraba spuneti-i ca este rezervat sau chibzuit. Invatati sa apreciati calitatile copilului si aveti rabdare cu el. Parerea voastra ca parinte se va reflecta in imaginea pe care copilul o are despre sine.

Adaptabilitatea la situatii noi: adaptabil, flexibil sau inadaptabil, rigid.Cum se adapteaza copilul tau la schimbari? Un copil flexibil le poate face parintilor viata mai usoara, in schimb risca sa se aventureze in situatii periculoase sau sa nu fie consecvent la scoala si la insarcinarile de acasa. Parintii acestui copil trebuie sa-i aduca aminte permanent ce are de facut, sau mai bine sa-i afiseze la indemana un program in scris.Un copil care se adapteaza mai greu poate fi dificil, insa va fi mai putin predispus sa riste. Acest copil se simte cel mai bine atunci cand stie dinainte la ce sa se astepte - acest lucru il face sa se simta mai relaxat si mai confortabil in mediul sau. Astfel, in loc sa-i spuneti brusc ca va trebui sa faca un anumit lucru, mai bine avertizati-l inainte, chiar de mai multe ori, din timp in timp. In acest mod evitati reactiile exagerate.

Perseverenta sau intervalul de atentie.Aceasta trasatura de temperament se refera la capacitatea copilului de a continua o activitate, in pofida obstacolelor intalnite. Un copil persistent continua sa caute rezolvarea jocului, chiar daca este dificil, poate astepta sa i se faca pe plac, fara a deveni frustrat si nerabdator. Copilul poate fi considerat incapatanat, caracteristica ce poate fi pozitiva, dar si negativa. Decat sa ii impuna sa faca ceva si sa riste un refuz, parintii trebuie sa abordeze alte strategii pentru a-l convinge. Mai degraba ii ofera o alternativa, sau ii ofera optiunea de a-si spune parerea.Un copil cu o perseverenta scazuta isi pierde repede rabdarea, se descurajeaza in calea obstacolelor, devine iritat daca este intrerupt si are nevoie de incurajari pentru a reusi. Partea buna pentru parinti este ca acest tip de copil este mai predispus sa faca ce i se spune.

Starea de spirit: optimist, pozitiv sau pesimist, negativ.Care este starea generala de spirit a copilului: buna sau proasta, rade tot timpul sau este plangacios, vede partea buna sau partea proasta a lucrurilor? Un copil prea optimist trebuie sa fie ghidat cu blandete de parinti, pentru a sti cand este necesar sa aiba o atitudine mai serioasa. Parintii copiilor negativisti trebuie sa le ofere multa atentie si dragoste, sa le aminteasca permanent sa gaseasca lucrurile bune la viata, sa le ofere jucarii amuzante si sa-i incurajeze sa-si faca prieteni optimisti.

http://forums.khinsider.com/graphics-shops/105684-stars-shining-graphics-227.htmlhttp://www.la-psiholog.ro/info/temperamentul-si-personalitatea-copiluluihttp://www.garbo.ro/articol/Familie/http://ro.wikipedia.org/http://www.psychologies.ro/cuvant/temperament