temperament în comunicare

40
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Portretul Portretul temperamental temperamental în comunicare în comunicare Iuzu iulianna Iuzu iulianna Chişinău 2011 Chişinău 2011

Upload: iulianna-iulia

Post on 18-Feb-2015

208 views

Category:

Documents


20 download

TRANSCRIPT

Page 1: temperament în comunicare

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Portretul Portretul temperamental temperamental în comunicareîn comunicare

Iuzu iuliannaIuzu iulianna

Chişinău 2011Chişinău 2011

Page 2: temperament în comunicare

Actualitatea temeiActualitatea temei

Vi s-a Vi s-a îîntntîîmplat vreodatmplat vreodatăă s săă sim simţţiiţţi ci căă nu v nu văă pute puteţţi i îîmpmpăăca cu cineva sub nici o formca cu cineva sub nici o formăă, indiferent de , indiferent de ccîît de mult v-at de mult v-aţţi stri străădui? Sau dimpotrivdui? Sau dimpotrivăă, s, săă v văă îînnţţelegeelegeţţi ati atîît de bine cu o persoant de bine cu o persoanăă pe care de- pe care de-abia aabia aţţi cunoscut-o i cunoscut-o îîncncîît st săă v văă îîntrebantrebaţţi daci dacăă nu nu cumva vcumva văă cunoa cunoaşşteteţţi de-o viai de-o viaţăţă??

Cauza acestor diferenCauza acestor diferenţţe dintre oameni (diferene dintre oameni (diferenţţe e care uneori duc la conflicte, alteori pur care uneori duc la conflicte, alteori pur şşi simplu i simplu ne coloreazne coloreazăă via viaţţa) sunt cele patru tipuri de a) sunt cele patru tipuri de temperamente. Fiecare om se temperamente. Fiecare om se îîncadreazncadreazăă îîn una n una din aceste patru categorii de temperamente sau din aceste patru categorii de temperamente sau îîn combinan combinaţţii dintre acestea.ii dintre acestea.

Page 3: temperament în comunicare

Temperament Temperament Temperamentul este un ansamblu de elemente biologice care, Temperamentul este un ansamblu de elemente biologice care,

îîmpreunmpreunăă cu factorii psihologici, constituie personalitatea; este latura cu factorii psihologici, constituie personalitatea; este latura

eenergeticnergeticăă şşi dinamici dinamicăă a personalit a personalităţăţii; este preponderent ii; este preponderent îînnnnăăscutscut

Melancolic

Coleric

Flegmatic

Sangvinic

Page 4: temperament în comunicare

Pentru a ne înţelege mai bine reacţiile în anumite situaţii, modul de a acţiona, felul în care privim viaţa, problemele şi provocarile, e necesar să cunoaştem cărei categorii aparţinem.

Page 5: temperament în comunicare

TESTTEST

    Test-ul este numit “formula temperamentului”. Test-ul este numit “formula temperamentului”. Temperamentul este prezentat ca sumă a celor Temperamentul este prezentat ca sumă a celor patru componente clasice, care însă se patru componente clasice, care însă se manifestă cu intensitămanifestă cu intensităţţi diferite, i diferite, şşi anume: i anume: T = (Ac/A x 100%)C + (As/A x 100%)S + (Af/A T = (Ac/A x 100%)C + (As/A x 100%)S + (Af/A x 100%)F + (Am /A x 100%)Mx 100%)F + (Am /A x 100%)MUnde, “A” este numărul total al răspunsurilor Unde, “A” este numărul total al răspunsurilor pozitive, iar Ac (respectiv As, Af, Am) reprezintă pozitive, iar Ac (respectiv As, Af, Am) reprezintă numărul răspunsurilor pozitive la întrebările din numărul răspunsurilor pozitive la întrebările din compartamentul 1 (respectiv 2, 3, 4). compartamentul 1 (respectiv 2, 3, 4). 

Page 6: temperament în comunicare

1. COLERICUL1. COLERICULDacă:Dacă:1. sunte1. sunteţţi neasti neastîîmpărat mpărat şşi agitat;i agitat;2. sunte2. sunteţţi impulsiv i impulsiv şşi irascibil; i irascibil; 3. sunte3. sunteţţi nerăbdător; i nerăbdător; 4. sunte4. sunteţţi categoric i categoric şşi lipsit de echivoc cu ali lipsit de echivoc cu alţţi oameni;i oameni;5. sunteti hotărât 5. sunteti hotărât şşi întreprinzător;i întreprinzător;6. sunte6. sunteţţi încăpăi încăpăţîţînat;nat;7. vă descurca7. vă descurcaţţi bine în dispute;i bine în dispute;8. lucra8. lucraţţi doar ci doar cîînd avend aveţţi chef, i chef, şşi atunci fori atunci forţţaaţţi nota;i nota;9. sunte9. sunteţţi capabil de a risca;i capabil de a risca;10. nu sunte10. nu sunteţţi ranchiunos, nici supărăcios;i ranchiunos, nici supărăcios;11. ave11. aveţţi un discurs rapid, pasionat, i un discurs rapid, pasionat, şşi o intonai o intonaţţie neuniformă;ie neuniformă;12. sunte12. sunteţţi neechilibrat i neechilibrat şşi predispus pentru aci predispus pentru acţţiuni frenetice;iuni frenetice;13. sunte13. sunteţţi necrui necruţţător faător faţţă de neajunsuri;ă de neajunsuri;14. ave14. aveţţi o mimică expresivă;i o mimică expresivă;15. sunte15. sunteţţi capabil de a reaci capabil de a reacţţiona energic iona energic şşi a decide rapid;i a decide rapid;16. sunte16. sunteţţi permanent în căutarea noului;i permanent în căutarea noului;17. gesturile dvs sunt repezi 17. gesturile dvs sunt repezi şşi bruste;i bruste;18. ave18. aveţţi i îîncredere ncredere îîn propria persoann propria persoanăă ; ;19. sunte19. sunteţţi predispus la schimbări bruste ale dispozii predispus la schimbări bruste ale dispoziţţiei; iei; 20. sunte20. sunteţţi tenace;i tenace;atunci sunteatunci sunteţţi un coleric pur. i un coleric pur. 

Page 7: temperament în comunicare

2. SANGVINICUL2. SANGVINICULDacă:Dacă:1. sunte1. sunteţţi vesel i vesel şşi voios;i voios;2. sunte2. sunteţţi energic i energic şşi activ;i activ;3. adesea nu duce3. adesea nu duceţţi un lucru început la bun sfi un lucru început la bun sfîîrrşşit;it;4. ave4. aveţţi tendini tendinţţa de a va de a văă supraaprecia; supraaprecia;5. sunte5. sunteţţi capabil de a asimila repede tot ce e nou;i capabil de a asimila repede tot ce e nou;6. interesele 6. interesele şşi atraci atracţţiile dvs nu sunt stabile;iile dvs nu sunt stabile;7. trece7. treceţţi ui uşşor peste eor peste eşşecuri ecuri şşi neplăceri;i neplăceri;8. vă acomoda8. vă acomodaţţi ui uşşor la diferite condior la diferite condiţţii;ii;9. vă pasionează orice activitate nouă;9. vă pasionează orice activitate nouă;10. atunci c10. atunci cîînd o activitate încetează să vă mai intereseze, o tratand o activitate încetează să vă mai intereseze, o trataţţi cu i cu indiferenindiferenţţă;ă;11. trece11. treceţţi ui uşşor de la o activitate la alta;or de la o activitate la alta;12. vă displace munca cotidiană, monotonă;12. vă displace munca cotidiană, monotonă;13. sunte13. sunteţţi sociabil i sociabil şşi receptiv, nu vă jenai receptiv, nu vă jenaţţi în prezeni în prezenţţa unor oameni noi;a unor oameni noi;14. sunte14. sunteţţi rezistent i rezistent şşi laborios;i laborios;15. vorbi15. vorbiţţi repede, tare i repede, tare şşi articulat, gesticulai articulat, gesticulaţţi, avei, aveţţi o mimică expresivă;i o mimică expresivă;16. nu vă pierde16. nu vă pierdeţţi calmul într-o situai calmul într-o situaţţie complexă, neaie complexă, neaşşteptată;teptată;17. sunte17. sunteţţi totdeauna bine dispus;i totdeauna bine dispus;18. adormi18. adormiţţi i şşi vă trezii vă treziţţi repede;i repede;19. adesea nu sunte19. adesea nu sunteţţi suficient de mobilizat, nu vă ci suficient de mobilizat, nu vă cîîntărintăriţţi bine deciziile;i bine deciziile;20. uneori sunte20. uneori sunteţţi superficial, distrat; i superficial, distrat; atunci sunteatunci sunteţţi un sangvinic pur. i un sangvinic pur. 

Page 8: temperament în comunicare

FLEGMATICUL

Dacă:1. sunteţi calm şi cu sînge rece;2. sunteţi consecvent şi cumpănit în orice activitate;3. sunteţi prudent şi chibzuit;4. ştiţi să aşteptaţi;5. sunteţi tăcut şi vă displace trîncăneală;6. vorbiţi liniştit şi cumpătat, cu pauze, fără a afişa emoţii strindente, cu cele mai discrete gesturi şi mimici;7. sunteţi reţinut şi răbdător;8. duceţi lucrul început la bun sfărşit;9. nu vă irosiţi puterile pentru fleacuri;10. urmaţi cu strictete graficul vieţii şi al muncii;11. vă controlaţi cu uşurinţă pornirile;12. sunteţi puţin sensibil la critică şi laudă;13. nu sunteţi răutăcios, aveţi o atitudine îngăduitoare faţă de săgeţile care vă sunt adresate;14. aveţi interese şi relaţii constante;15. vă includeţi cu greu într-o activitate şi treceţi cu greu la alta;16. îi trataţi pe toţi în mod egal;17. vă place acurateţea şi ordinea;18. vă acomodaţi cu greu la condiţii noi;19. sunteţi inert, nepăsător;20. aveţi stăpînire de sine; atunci sunteţi un flegmatic pur. 

Page 9: temperament în comunicare

MELANCOLICULDacă:1. sunteţi timid;2. vă pierdeţi în condiţii noi;3. cu greu stabiliţi contactul cu oameni necunoscuţi;4. nu sunteţi încrezător în propriile forţe;5. suportaţi uşor singurătatea;6. eşecurile vă copleşesc şi vă dezorientează;7. aveţi tendinţa de a vă închide în sine;8. obosiţi repede;9. vorbiţi încet, uneori pe şoptite;10. vă aliniaţi fără să vreţi la caracterul conlocutorului;11. unele lucruri vă impresionează atît de mult, încît vă dau lacrimile;12. sunteţi foarte sensibil la critică şi laudă;13. sunteţi extrem de exigent faţă de sine şi de alţii;14. sunteţi suspicios şi ipohondru;15. aveţi o sensibilitate exagerată;16. sunteţi din cale afară de supărăcios;17. sunteţi nesociabil, nu împărtăşiţi nimănui propriile gînduri;18. sunteţi inactiv şi sfios;19. sunteţi docil;20. căutaţi compasiune şi ajutor din partea altora; atunci sunteţi un melancolic pur. 

Page 10: temperament în comunicare

Formula temperamentului poate reda rezultatele testării, de exemplu, în felul

următor: T = 30% C + 50% S + 10% F + 0% M.

Formula arată că tipul dominant în caracterul meu este sagvinic, chiar dacă nu îmi sunt străine şi unele trăsături proprii  din celalalte temperamente . Temperamentul poate fi numit sangvinic -coleric. 

Page 11: temperament în comunicare
Page 12: temperament în comunicare
Page 13: temperament în comunicare

Colericul

Sînt oameni neliniştiţi, nerăbdători, predispuşi la furie, violenţă, dar şi la afecţiuni neobişnuite, cu relaţii ce exagerează atît buna intenţie cît şi ostilitatea.

Ascensiunile şi scăderile capacităţii de lucru îl fac deosebit de neuniform în comunicare. Cu unul şi acelaş partener la acelaş subiect, în perioade diferite poate realiza o comunicare abilă, bogată în idei, constructivă şi emoţional majoră şi una tensionată, ştearsă, ostilă.

Colericii greu suplinesc neastîmpărarea şi perturbarea ritmului necesar disciplinei, de aceea deseoi declanşează un comportament neechilibrat.

Page 14: temperament în comunicare

Colericul (continuare) Colericului emiţător îi este caracterstic un

dinamism accelerat în vorbire şi mişcare, fapt ce face dificil, rolul de receptor pentru indivizii cu alt tip de temperament. Totodată, singur aflîndu-se în rolul de receptor, manifestă nerăbdare, este distrat, impune partenerului-emiţător proiecţii subiective care pot să nu corespundă intenţiilor acestuia. Impulsivitatea colericului îl face să fie un interlocutor nestăpînit. Aria de realizare plenară a colericului este monologul, aici el captivează partenerul graţie potenţiei energice majore.

Page 15: temperament în comunicare

Sangvinicul

Se caracterizează prin ritmicitate, echilibru şi acestea î condiţia vioiciunii, rapidităţii, mişcărilor şi vorbirii print-o mare efervescentă emoţională. Totodată, manifestînd bună dispoziţie şi exuberanţă, dă dovadă de adaptibilitate promtă, calmitate, stăpînire de sine.

Sangvinicii pot manifesta în procesul comunicării în egală măsură un comportament fervent echilibrat. Sînt apţi să evolueze cu discursuri înflăcărate şi să asculte răbdător un interlocutor moderat. Totodată, exprimă mobilitate îngreunează fixarea scopurilor, consolidarea intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii.

Page 16: temperament în comunicare

Sangvinicul (continuare)

În cazurile suprapunerii caracteristicilor hipertemice (Kretschmer) devin deosebit de veseli, vorbesc mult, posedă un simţ deosebit al umorului, sînt apţi pentru realizări de valoare. Dar în comunicare manifestă digresiuni în gîndire, pot nega anumite obligaţii. Dacă nu sunt exigenţi în autodisciplină pot deveni superficiali.

Page 17: temperament în comunicare

Flegmaticul Se caracterizează prin reacţii şi mişcări lente,

calmitate evidentă. Răbdător, meticulos şi deosebit de temeinic în munca de lungă durată.

Adaptibilitatea redusă şi tempoul foarte lent nu corespund exigenţilor comunicării directe, îl fac pe flegmatic un emiţător plictisitor, cureacţii neadecvate situaţiei, sau un receptor “greu de cap”, prea minuţios în caracterizarea mesajelor. Aceasta îl dezavantajează ca interlocutor şi îl face să se eschizeze de la procesul de comunicare directă cu un schimb dinamic de mesaje, mai ales dacă partenerii sînt colerici sau sangvinici.

Page 18: temperament în comunicare

Melancolicul Manifestă un tonus scăzut şi disponibilităţi

energetice reduse, fapt ce contribuie la o sensibilitate deosebită şi la apariţia depresiunii în condiţii de solicitări crescute.

Comunicarea directă pretinde melancolicului operativitate şi adaptibilitate promptă şi acest fapt îl disconfortează enorm. Apelînd la efortul volitiv, pentru a corespunde exigenţelor comunicării directe melancolicul se epuizează repede şi evită acest gen de comunicare, preferînd-o pe cea indirectă. Anume comunicarea indirectă îi permite melancolicului să se adapteze mai uşor la mediul social manifestîndu-şi astfel plenar potenţele intelectuale.

Page 19: temperament în comunicare

Concluzie

Este cert însă faptul, că aceste caracteristici native, inclusiv şi aptitudinile înnăscute sînt substanţial corectate de experienţa socială. Ambianţa, condiţiile activităţii şi cerinţele socio-culturale, după cum este posibil ca potenţialul ereditar să nu fie valorificat decît parţial, după cum este posibil ca acest potenţial să fie depăşit şi compensat. Realitatea conctretă ne oferă suficiente exemple, cînd un individ cu caracteristicile native de coleric, prin conştientiarea necesităţii de a se autodisciplina, devine un partener agreabil în comunicarea directă, sau un individ flegmatic acoperă exigenţele unei comunicări operative.

Page 20: temperament în comunicare
Page 21: temperament în comunicare

Educaţie şi pedagogie Waldorf Educaţie şi pedagogie Waldorf pentru oameni liberipentru oameni liberi

Page 22: temperament în comunicare

Copilul coleric.

Cînd predomină viaţa de sentiment, impresii, senzaţii, avem un copil cu temperament coleric. El merge cu pas ferm, îşi înfige parcă piciorul în pământ, e mereu în acţiune, se agită, se avîntă pur şi simplu în orice situaţie. Dimineaţa el se îndreaptă spre grădiniţă/şcoală cu pas energic, întins. Merge fără a privi în jur. Priveşte direct, atingându-şi ţinta, întinde mîna fără ezitări, apucă energic, încordat, salută expresiv, clar, concis, după care porneşte hotărât spre alte „ţeluri”. Întreaga lui fiinţă emană forţă, voiciune, hotărâre, impetuozitate. Viaţa şi fiinţa lui sunt guvernate de voinţă. Cu toată energia el se va îndrepta spre ţintele „luate la ochi”. Îşi va îndeplini sarcinile constant temeinic dacă educatorul ştie să obţină aceasta. Atîta forţă interioară este demnă de respect! Este generos, creativ, are iniţiativă îi place acţiunea. Colericul nu resimte cu uşurinţă dragostea pentru cineva pentru că este foarte critic. Nu este tandru, dar are nevoie de înţelegere şi mângâiere. Recunoaşterea meritelor îl stimulează.

Page 23: temperament în comunicare

Cheia educării colericului este veneraţia. În educaţia copilului coleric se foloseşte o cale ocolită şi anume respectul şi stima pentru o autoritate. E vorba de fapt de cultivarea respectului şi admiraţiei pentru capacităţile părintelui. Acestea se obţin arătându-i că suntem în stare să biruim greutăţile şi obstacolele, pe care el însă nu le poate învinge. Esenţial este să aibă încredere, să creadă că părintele înţelege problemele lui. Copilul nu trebuie să observe vreo nesiguranţă şi să fie totdeauna convins că noi stăpânim situaţia. Altfel educatorul pierde cursa.

Când educăm un copil coleric, trebuie să-i dezvoltăm puternicele sale forţe interioare şi să-l facem să cunoască greutăţile vieţii exterioare. Cînd manifestările sale devin excesive, trebuie să-i oferim situaţii greu de biruit, aşa încât el să devină atent la greutăţile vieţii. Îi punem în cale situaţii, care i se opun pentru că are nevoie să se confrunte cu greutăţi şi împotriviri. Să nu-i facem viaţa uşoară! Îi creăm greutăţi, pentru ca temperamentul său să nu dea înapoi şi să se manifeste tocmai în faţa greutăţilor, şi să se manifeste deplin pentru învingerea greşelilor. Copilul coleric trebuie să înveţe să lupte cu lumea exterioară ca urmare a unor necesităţi lăuntrice. Îi creăm o atmosferă propice manifestării temperamentului său vulcanic. Bătaia nu-l dezvaţă pe coleric să fie coleric. Va trebui să-i propuneţi situaţii, care cer efort şi fapte, care justifică manifestarea temperamentului său. E util să aibă de învins dificultăţi cauzate de lucruri mărunte, de fleacuri pentru, care însă va cheltui o forţă enormă, efort, prin care temperamentul coleric se va manifesta deosebit, iar energia va fi cheltuită benefic pentru el şi colectiv. Astfel copilul coleric va învăţa să respecte puterea forţelor ce i se opun.

Page 24: temperament în comunicare

Cu acest tip de copil, trebuie să fi interior indiferent (nu ne enervăm niciodată), trebuie să-i priveşti manifestările cu sânge rece. În timpul manifestărilor sale “temperamentale” trebuie să fiţi „flegmatic”, adică imperturbabil.

Povestim colericului, folosind multe verbe, redând mişcarea, schimbarea, tensiunea, suspansul, să folosim în povestire eroi curajoşi, plini de voinţă, intransigenţi, pe care să-i venereze…

Colericul nu poate fi mustrat, când a greşit, pentru că este orbit de propriile motivaţii, de regulă juste. Eroarea lui priveşte alegerea mijloacelor. Abia a doua zi, când colericul este liniştit, îi putem arăta, răul provocat, „Uite ce-ai făcut… ai stricat…” trezindu-i sentimentul de jenă şi ruşine, pentru propriile fapte. Aceste sentimente îl corectează mai bine, decât am putea, să o facem noi vreodată. Vorbiţi-i cu cea mai mare simpatie, obligându-l să rememoreze fapta lui, dar aşa cum este în realitate. (povestiţi întâmplarea din ajun!) Apoi cu infinit calm, judecaţi calm urmările faptei sale. Numai astfel îi veţi reduce expansivitatea şi agresivitatea. Exploataţi sentimentul de ruşine trezit de propriile fapte, sentiment atât de propriu colericului, care e critic cu toţi. Colericul repetă greşelile.

Page 25: temperament în comunicare

Părintele coleric. Colericul adult este generos, inteligent, tenace, loial, dar din cauza impetuozităţii şi izbucnirilor de mînie şi furie este evitat. Dacă eşti la necaz, va sări să te ajute. Concentrat pe spirit, colericul are conştiinţa propriei valori şi nu acceptă decât relaţii şi conlucrări, în care el dictează, îşi impune voinţa şi e admirat. În relaţia cu lumea, colericul tinde să-şi impună forţa eului în toate împrejurările. Colericul este agresiv şi foarte voluntar şi vrea să se impună în pofida tuturor obstacolelor exterioare, vrea să iasă în evidenţă. Eul ţine frâiele şi împiedică dezvoltarea celorlalte laturi.

La omul, la care eul şi sângele sunt foarte active, trupul e viguros şi puternic. Centraţi pe ei înşişi colericii au o creştere reţinută, o statură mică, îndesată. Colericul are trăsături bine conturate, privire fermă, directă în care găsim o lumină interioară intensă, radiind lăuntric şi exterior. Are pasul apăsat, calcă de parcă ar vrea să-şi înfigă piciorul în pământ, mers hotărât şi rapid. Din păcate impetuozitatea îl face adesea să distrugă ceea ce a construit cu enorm efort. Sufletul viguros şi generos e condus de voinţă. Napoleon era un coleric tipic.

Page 26: temperament în comunicare

Autoeducaţia. Când observăm că ne mîniem prea des şi facem scandal sau auzim

în preajma noastră remarca: „Se ceartă cu toată lumea!”, trebuie să recunoaştem, deşi ne doare, că suntem un coleric. Ne folosim înţelegerea, inteligenţa, voinţa pentru a constata noi înşine că mânia (care este cel mai mare păcat) şi furia (care atenţie! poate duce la crimă!) nu aduc nimic bun, ci deteriorează grav, dacă nu distruge chiar, orice situaţie. Când observăm că accesul de furie/mânie e gata să se declanşeze trebuie să ne oprim. Sigur, e uşor de zis, dar pentru un coleric, nimic nu e imposibil! Deci întâi conştientizăm că suntem colerici şi e rău, apoi ne observăm crizele de furie, ne pregătim sufleteşte să le oprim şi încet, în timp, dacă ne dorim destul de mult, reuşim. Profilactic, colericul e bine să analizeze şi să găsească soluţii, care nu cer forţă de nici-un fel. Implicându-se în probleme secundare, lipsite de importanţă, alegând soluţii, care nu au grad mare de dificultate, colericul îşi va duce temperamentul pe calea cea bună.

Page 27: temperament în comunicare

Copilul sangvinic.Copilul sangvinic.  Dominaţia corpului energetic este Dominaţia corpului energetic este

puternică la sangvinic. Micul sangvinic puternică la sangvinic. Micul sangvinic are o privire veselă, în care străluceşte are o privire veselă, în care străluceşte bucuria de a trăi şi o mare voioşie a bucuria de a trăi şi o mare voioşie a sufletului. Această privire nu zăboveşte sufletului. Această privire nu zăboveşte prea mult într-un loc, mutându-se cu prea mult într-un loc, mutându-se cu rapiditate de pe un lucru pe altul. rapiditate de pe un lucru pe altul. Mersul e săltat de parcă micuţul ar Mersul e săltat de parcă micuţul ar dansa. Îşi schimbă cu multă uşurinţă dansa. Îşi schimbă cu multă uşurinţă fizionomia, lucru de care este conştient fizionomia, lucru de care este conştient şi pe care-l savurează. E adesea şi pe care-l savurează. E adesea fluşturatic şi în mare pericol să rămână fluşturatic şi în mare pericol să rămână aşa. Copilul sangvinic învaţă cu aşa. Copilul sangvinic învaţă cu uşurinţă, dar uită la fel de mult. Nu are uşurinţă, dar uită la fel de mult. Nu are răbdare să facă şi să termine temele, răbdare să facă şi să termine temele, de aceea găseşte tot soiul de scuze, de aceea găseşte tot soiul de scuze, şantaj afectiv sau minciună. Nu rămâne şantaj afectiv sau minciună. Nu rămâne prea mult timp interesat de un lucru prea mult timp interesat de un lucru pentru că interesul său, asemenea unui pentru că interesul său, asemenea unui fluturaş zboară din floare în floare…fluturaş zboară din floare în floare…

Page 28: temperament în comunicare

Nu vom reuşi niciodată să-i trezim cu adevărat interesul, Nu vom reuşi niciodată să-i trezim cu adevărat interesul, pentru temperamentul sangvinic fiind interesant numai ce pentru temperamentul sangvinic fiind interesant numai ce urmează. Iată-l însoţit de un coleg, care în clipa asta e cel urmează. Iată-l însoţit de un coleg, care în clipa asta e cel mai bun prieten, pentru că e foarte simpatic  şi povesteşte mai bun prieten, pentru că e foarte simpatic  şi povesteşte însufleţit, apucă mâna prietenos, priveşte în ochi, rapid, însufleţit, apucă mâna prietenos, priveşte în ochi, rapid, senin, cu strălucire, salută vesel. Inventariază rapid senin, cu strălucire, salută vesel. Inventariază rapid persoana din faţa sa: Ce rochie frumoasă! Te-ai tuns! persoana din faţa sa: Ce rochie frumoasă! Te-ai tuns! pentru ca apoi să-ţi spună: Sora mea e bolnavă, dar se va pentru ca apoi să-ţi spună: Sora mea e bolnavă, dar se va însănătoşi precis şi repede! Ştiu eu! El uită tot în secunda însănătoşi precis şi repede! Ştiu eu! El uită tot în secunda următoare şi se îndreaptă spre prieteni. Cu aceeaşi următoare şi se îndreaptă spre prieteni. Cu aceeaşi veselie, spontaneitate şi uşurinţă abordează sangvinicul veselie, spontaneitate şi uşurinţă abordează sangvinicul orice eveniment, viaţa. Interesul său se dirijează rapid orice eveniment, viaţa. Interesul său se dirijează rapid spre noi impresii, noi experienţe. Cu uşurinţă se îndreaptă spre noi impresii, noi experienţe. Cu uşurinţă se îndreaptă spre oameni şi îi ia în inima sa. Participarea afectivă se spre oameni şi îi ia în inima sa. Participarea afectivă se oglindeşte generos pe figură. Necazurile nu-l indispun oglindeşte generos pe figură. Necazurile nu-l indispun prea mult şi adesea pare neserios, ceea ce este inexact. prea mult şi adesea pare neserios, ceea ce este inexact. Este optimist cam peste măsură şi de aceea tonic. Şi ce Este optimist cam peste măsură şi de aceea tonic. Şi ce mult iubeşte el frumosul în toate formele sale.mult iubeşte el frumosul în toate formele sale.

Page 29: temperament în comunicare

Cheia educării Cheia educării sangviniculuisangvinicului e iubirea pentru o personalitate. Vom  folosi aceasta pentru a-l mobiliza în e iubirea pentru o personalitate. Vom  folosi aceasta pentru a-l mobiliza în

dezvoltarea calităţilor sale şi atenuarea defectelor. Cu un copil sangvinic dezvoltarea calităţilor sale şi atenuarea defectelor. Cu un copil sangvinic părintele trebuie să fie serios, seriozitatea interioară oferindu-i caracterizări părintele trebuie să fie serios, seriozitatea interioară oferindu-i caracterizări pertinente ale lumii exterioare.pertinente ale lumii exterioare.Nu vom construi pe ce n-are copilul, ci pe ce are.  Construim folosind Nu vom construi pe ce n-are copilul, ci pe ce are.  Construim folosind mobilitatea lui. Îl lăsăm să se comporte sangvinic, îi hrănim trăsăturile mobilitatea lui. Îl lăsăm să se comporte sangvinic, îi hrănim trăsăturile sangvinice pentru că forţa sangvinicului, când devine unilaterală se lasă sangvinice pentru că forţa sangvinicului, când devine unilaterală se lasă captivată de lucruri imposibile. Părintele trebuie să-i accepte temperamentul captivată de lucruri imposibile. Părintele trebuie să-i accepte temperamentul şi să-i aducă în sfera atenţiei cât mai multe lucruri posibile. Astfel potenţialul şi să-i aducă în sfera atenţiei cât mai multe lucruri posibile. Astfel potenţialul său sangvinic va fi dezamorsat. Altfel spus se va sătura el însuşi să alerge său sangvinic va fi dezamorsat. Altfel spus se va sătura el însuşi să alerge din floare în floare..din floare în floare..Dacă povestim sangvinicului, să aducem în povestire un văl de mister şi să Dacă povestim sangvinicului, să aducem în povestire un văl de mister şi să anticipăm, ce urmează, prin diferite expresii: Vom afla la timpul potrivit…anticipăm, ce urmează, prin diferite expresii: Vom afla la timpul potrivit…vom vedea mai târziu…misterul va fi dezvăluit…, pentru că sangvinicul este vom vedea mai târziu…misterul va fi dezvăluit…, pentru că sangvinicul este interesat numai de ce urmează.interesat numai de ce urmează.Mustrarea sangvinicului este totdeauna indirectă. Îi vom spune, cunoscând Mustrarea sangvinicului este totdeauna indirectă. Îi vom spune, cunoscând personalitatea, pe care o admiră:”…cutare personalitate n-ar fi făcut personalitatea, pe care o admiră:”…cutare personalitate n-ar fi făcut niciodată aşa ceva!..sau:..Napoleon nu s-ar fi pus niciodată într-o astfel de niciodată aşa ceva!..sau:..Napoleon nu s-ar fi pus niciodată într-o astfel de situaţie!…” Se scuză, spunând cu sinceritate: îmi pare rău! uită repede situaţie!…” Se scuză, spunând cu sinceritate: îmi pare rău! uită repede admonestarea, repetă greşelile.admonestarea, repetă greşelile.

Page 30: temperament în comunicare

Părintele sangvinicPărintele sangvinic.. Sangvinicul e un om plin de farmec, care ne dă poftă de viaţă cu ochii Sangvinicul e un om plin de farmec, care ne dă poftă de viaţă cu ochii

săi strălucitori, cu veselia sa, cu interesul său treaz pentru tot ce se săi strălucitori, cu veselia sa, cu interesul său treaz pentru tot ce se întâmplă în jur. El exclamă des: Ce interesant! El e sarea şi piperul întâmplă în jur. El exclamă des: Ce interesant! El e sarea şi piperul la distracție, aniversări. La petreceri şi în excursii luaţi cu la distracție, aniversări. La petreceri şi în excursii luaţi cu dumneavoastră un sangvinic, căci veselia şi originalitatea lui va da dumneavoastră un sangvinic, căci veselia şi originalitatea lui va da culoare întâmplărilor. El e prietenul, care-ţi ridică moralul şi te culoare întâmplărilor. El e prietenul, care-ţi ridică moralul şi te înveseleşte arătându-ţi că viaţa e plină de farmec şi merită să o înveseleşte arătându-ţi că viaţa e plină de farmec şi merită să o trăieşti. Dar la greu, la necaz să nu contezi pe el…s-ar putea să nu trăieşti. Dar la greu, la necaz să nu contezi pe el…s-ar putea să nu bage de seamă că ai probleme!bage de seamă că ai probleme!Zvelt şi suplu, sangvinicul are osatură fină, muşchi supli, mers vioi. Zvelt şi suplu, sangvinicul are osatură fină, muşchi supli, mers vioi. Fizionomia lui e mobilă, expresivă, în continuă schimbare dar Fizionomia lui e mobilă, expresivă, în continuă schimbare dar totdeauna radiind bucurie. Adultul sangvinic e înclinat să trăiască în totdeauna radiind bucurie. Adultul sangvinic e înclinat să trăiască în senzaţii şi sentimente fluctuante, în imaginile sale de reprezentare. senzaţii şi sentimente fluctuante, în imaginile sale de reprezentare. Interesul, care se trezeşte repede pentru orice lucru dispare, se Interesul, care se trezeşte repede pentru orice lucru dispare, se evaporă cu aceeaşi rapiditate. Nu se poate fixa pe o singură evaporă cu aceeaşi rapiditate. Nu se poate fixa pe o singură reprezentare. Se înflăcărează rapid pentru tot ce e nou, dar prea reprezentare. Se înflăcărează rapid pentru tot ce e nou, dar prea repede se îndreaptă apoi spre altceva nou. Este, în esenţa sa, repede se îndreaptă apoi spre altceva nou. Este, în esenţa sa, nestatornic dar atât de plin de farmec.nestatornic dar atât de plin de farmec.

Page 31: temperament în comunicare

AutoeducaţiaAutoeducaţia Observăm că sărim cu uşurinţă de la un lucru la altul, că avem un mod de Observăm că sărim cu uşurinţă de la un lucru la altul, că avem un mod de

viaţă nestatornic, plin de neprevăzut…Nu vom realiza nimic, dar absolut viaţă nestatornic, plin de neprevăzut…Nu vom realiza nimic, dar absolut nimic, dacă ne vom spune: Am un temperament sangvinic şi trebuie să mă nimic, dacă ne vom spune: Am un temperament sangvinic şi trebuie să mă debarasez de el! Dacă un sangvinic îşi va repeta zilnic, conştient, că trebuie debarasez de el! Dacă un sangvinic îşi va repeta zilnic, conştient, că trebuie să se ocupe doar de un singur lucru, nu va realiza nimic. El nu poate miza să se ocupe doar de un singur lucru, nu va realiza nimic. El nu poate miza decât pe ce are: pe temperamentul său sangvinic. Şi pe cale raţională decât pe ce are: pe temperamentul său sangvinic. Şi pe cale raţională sangvinicul va căuta situaţii, faţă de care să fie îndreptăţit să-şi piardă sangvinicul va căuta situaţii, faţă de care să fie îndreptăţit să-şi piardă interesul. El va încerca artificial, imaginativ să se plaseze în diverse situaţii, interesul. El va încerca artificial, imaginativ să se plaseze în diverse situaţii, în care nu va găsi decât lucruri, care nu-l interesează. Dacă el provoacă în care nu va găsi decât lucruri, care nu-l interesează. Dacă el provoacă situaţii, oricât de neînsemnate, faţă de care e îndreptăţit caracterul trecător situaţii, oricât de neînsemnate, faţă de care e îndreptăţit caracterul trecător al interesului, faptul va avea efectul dorit. Este vorba de epuizare prin al interesului, faptul va avea efectul dorit. Este vorba de epuizare prin saturare al tendinţei sangvinice în situaţii neimportante, o saturare a saturare al tendinţei sangvinice în situaţii neimportante, o saturare a pierderii interesului, în situaţii imaginare sau nesemnificative. Această pierderii interesului, în situaţii imaginare sau nesemnificative. Această saturare sau epuizare a tendinţei spre nestatornicie, îl va face pe sangvinic, saturare sau epuizare a tendinţei spre nestatornicie, îl va face pe sangvinic, ca în situaţii majore să poată dezvolta consecvenţa necesară. El trebuie să-ca în situaţii majore să poată dezvolta consecvenţa necesară. El trebuie să-şi folosească curiozitatea, pofta de viaţă, capacitatea de a da farmec şi folosească curiozitatea, pofta de viaţă, capacitatea de a da farmec fiecărei clipe. E de dorit să-şi găsească o meserie ca cea de ziarist ori om fiecărei clipe. E de dorit să-şi găsească o meserie ca cea de ziarist ori om de tv. unde curiozitatea şi deschiderea spre lume sunt salutare. de tv. unde curiozitatea şi deschiderea spre lume sunt salutare.

Page 32: temperament în comunicare

Copilul flegmatic. Copilul flegmatic. Flegmaticul  e dominat de Flegmaticul  e dominat de

trup. Observaţi calmul profund al trup. Observaţi calmul profund al copilului flegmatic. El lasă lumea copilului flegmatic. El lasă lumea să acţioneze asupră-i, în tihnă, să acţioneze asupră-i, în tihnă, cu satisfacţie, în virtutea unui cu satisfacţie, în virtutea unui bine interior. Nimic nu-l scoate bine interior. Nimic nu-l scoate din liniştea sa. Cu plăcere şi din liniştea sa. Cu plăcere şi mare satisfacţie trăieşte el tot ce mare satisfacţie trăieşte el tot ce înseamnă rutină, consecvenţă, înseamnă rutină, consecvenţă, ritmicitate. El nu e niciodată în ritmicitate. El nu e niciodată în criză de timp.  Zăboveşte  criză de timp.  Zăboveşte  îndelung la o sarcină (muncă) pe îndelung la o sarcină (muncă) pe care o îndeplineşte cu răbdare, care o îndeplineşte cu răbdare, perseverenţă şi dorinţă de pace. perseverenţă şi dorinţă de pace. Ce trăsături minunate!Ce trăsături minunate!

Page 33: temperament în comunicare

Cheia educării flegmaticului.Cheia educării flegmaticului.   Participarea la activitatea şi obiectul interesului altora e pârghia trezirii Participarea la activitatea şi obiectul interesului altora e pârghia trezirii

interesului copilului flegmatic. Copilul  flegmatic este dezinteresat de lumea interesului copilului flegmatic. Copilul  flegmatic este dezinteresat de lumea exterioară şi ar fi greşit să încercăm să-l „zgâlţâim”. El se simte foarte bine exterioară şi ar fi greşit să încercăm să-l „zgâlţâim”. El se simte foarte bine cu el însuşi, iar prin educaţie nu-i vom trezi interesul pentru ceea ce este în cu el însuşi, iar prin educaţie nu-i vom trezi interesul pentru ceea ce este în jur. Dacă pentru orice copil e bine să aibă tovarăşi de joacă, pentru jur. Dacă pentru orice copil e bine să aibă tovarăşi de joacă, pentru flegmatic e necesar şi foarte indicat. Pe flegmatic nu-l interesează niciodată flegmatic e necesar şi foarte indicat. Pe flegmatic nu-l interesează niciodată nimic şi de aceea trebuie pus în relaţie cu interesele celorlalţi copii şi numai nimic şi de aceea trebuie pus în relaţie cu interesele celorlalţi copii şi numai astfel putem să-i trezim interesul. Deşi copilul flegmatic este apatic exterior astfel putem să-i trezim interesul. Deşi copilul flegmatic este apatic exterior şi interior trebuie să ne apropiem de el dezvoltând interior atenţie, simţire, şi interior trebuie să ne apropiem de el dezvoltând interior atenţie, simţire, interes pentru acest copil. Aceste sentimente îl vor stimula. Dar nu interes pentru acest copil. Aceste sentimente îl vor stimula. Dar nu exteriorizaţi interesul dumneavoastră pentru el, ci încercaţi să păreţi exteriorizaţi interesul dumneavoastră pentru el, ci încercaţi să păreţi indiferent. Interior trebuie să fiţi plini de empatie pentru el, în exterior indiferent. Interior trebuie să fiţi plini de empatie pentru el, în exterior indiferent. Copilul nu trebuie să găsească în dumneavoastră reflectarea indiferent. Copilul nu trebuie să găsească în dumneavoastră reflectarea propriei naturi.propriei naturi.

Când  povestim flegmaticului, să vorbim rar, insistând pe amănunte, Când  povestim flegmaticului, să vorbim rar, insistând pe amănunte, cultivând senzaţii diverse, precizând amănuntele, subtilităţile,  cultivând senzaţii diverse, precizând amănuntele, subtilităţile,  culoarea, gustul, mirosul, etc., care să-i hrănească, diversifice şi culoarea, gustul, mirosul, etc., care să-i hrănească, diversifice şi nuanţeze trăirile şi senzaţiile, să-l lege de ce este în jur, să-l îndemne nuanţeze trăirile şi senzaţiile, să-l lege de ce este în jur, să-l îndemne la activitate interioară şi exterioară.la activitate interioară şi exterioară.

Dacă trebuie să-l admonestăm, ne vom adresa inteligenţei sale, pentru Dacă trebuie să-l admonestăm, ne vom adresa inteligenţei sale, pentru a-l face să înţeleagă, ce a greşit şi astfel să devină atent la ce se a-l face să înţeleagă, ce a greşit şi astfel să devină atent la ce se întâmplă în jur. Dacă înţelege,  flegmaticul nu repetă greşelile.întâmplă în jur. Dacă înţelege,  flegmaticul nu repetă greşelile.

Page 34: temperament în comunicare

Părintele  cu temperament flegmatic.Părintele  cu temperament flegmatic.  La flegmatic domină viaţa interioară centrată pe sine însuşi. El se La flegmatic domină viaţa interioară centrată pe sine însuşi. El se

poate simţi atât de bine, când totul este în regulă în organismul său, poate simţi atât de bine, când totul este în regulă în organismul său, încât e prea puţin tentat să manifeste interes faţă de cele din jur sau încât e prea puţin tentat să manifeste interes faţă de cele din jur sau să dezvolte o voinţă puternică. Cu cât se va simţi mai bine în el să dezvolte o voinţă puternică. Cu cât se va simţi mai bine în el însuşi, cu atât mai mult va crea armonie între fiinţa lui interioară şi însuşi, cu atât mai mult va crea armonie între fiinţa lui interioară şi lumea exterioară. La adultul flegmatic predomină activitatea corpului lumea exterioară. La adultul flegmatic predomină activitatea corpului energetic (care se manifestă în sistemul endocrin) având ca energetic (care se manifestă în sistemul endocrin) având ca manifestare în viaţa sufletească echilibrul interior. Starea interioară manifestare în viaţa sufletească echilibrul interior. Starea interioară de tihnă îl face pe flegmatic să se îngraşe. Are mers nesigur, târşâit, de tihnă îl face pe flegmatic să se îngraşe. Are mers nesigur, târşâit, de parcă ar pipăi pământul. Fizionomia e mobilă indiferentă, privirea de parcă ar pipăi pământul. Fizionomia e mobilă indiferentă, privirea ciudată, ştearsă, fără culoare. El vorbeşte rar cu pauze lungi, ciudată, ştearsă, fără culoare. El vorbeşte rar cu pauze lungi, aşezat, pe îndelete, gospodăreşte. Flegmaticul este non-agresiv, aşezat, pe îndelete, gospodăreşte. Flegmaticul este non-agresiv, „stă în banca lui”, cum se spune, dar dacă are ceva de făcut, deşi „stă în banca lui”, cum se spune, dar dacă are ceva de făcut, deşi porneşte greu, va lucra meticulos şi bine. El nu se amestecă în porneşte greu, va lucra meticulos şi bine. El nu se amestecă în treburile altora, iar ca prieten s-ar putea să nu observe că ai treburile altora, iar ca prieten s-ar putea să nu observe că ai probleme. Este însă loial, disciplinat, serios.probleme. Este însă loial, disciplinat, serios.

Autoeducaţia. Autoeducaţia. Flegmaticul îşi propune să fie atent la ce Flegmaticul îşi propune să fie atent la ce se petrece în jur, la nevoile celorlalţi, îşi propune să ia parte la se petrece în jur, la nevoile celorlalţi, îşi propune să ia parte la evenimentele din jur, în mod conştient se angajează într-o muncă evenimentele din jur, în mod conştient se angajează într-o muncă socială.socială.

Page 35: temperament în comunicare

Copilul melancolic.Copilul melancolic.Predispoziţiile  melancoice au la bază Predispoziţiile  melancoice au la bază

preponderenţa eului. Acest copil priveşte preponderenţa eului. Acest copil priveşte lumea cu prudenţă şi seriozitate interioară, lumea cu prudenţă şi seriozitate interioară, cu multă conştiinţă. Adoră să se cufunde în cu multă conştiinţă. Adoră să se cufunde în lumea interioară a gândurilor, sentimentelor, lumea interioară a gândurilor, sentimentelor, visurilor sale. Îşi iubeşte această pace visurilor sale. Îşi iubeşte această pace interioară secretă, dar şi pacea exterioară şi interioară secretă, dar şi pacea exterioară şi de aceea va da dovadă totdeauna de bun de aceea va da dovadă totdeauna de bun simţ şi fineţe sufletească. El e maestru al simţ şi fineţe sufletească. El e maestru al autocontrolului şi autocriticii. Observă autocontrolului şi autocriticii. Observă neîncetat şi pătrunzător pe ceilalţi şi i-ar neîncetat şi pătrunzător pe ceilalţi şi i-ar plăcea să participe sincer şi profund la plăcea să participe sincer şi profund la necazul acestora. Copilul melancolic e necazul acestora. Copilul melancolic e capabil să suporte dureri, poate îndura capabil să suporte dureri, poate îndura neplăceri şi suferinţe.  Numai melancolicul neplăceri şi suferinţe.  Numai melancolicul compătimeşte cu adevărat. El observă, compătimeşte cu adevărat. El observă, selecţionează, analizează, pune întrebări selecţionează, analizează, pune întrebări simple, grave, profunde, prelucrează simple, grave, profunde, prelucrează îndelung şi temeinic observaţiile şi impresiile. îndelung şi temeinic observaţiile şi impresiile. Câte trăsături frumoase!Câte trăsături frumoase!

Page 36: temperament în comunicare

Cheia educării melancolicului.Cheia educării melancolicului.   E foarte important pentru melancolic, ca educatorul să fi fost încercat de viaţă, să aibă experienţă. Copilul trebuie E foarte important pentru melancolic, ca educatorul să fi fost încercat de viaţă, să aibă experienţă. Copilul trebuie

să simtă că educatorul său a îndurat la rându-i suferinţe. Faceţi-l să vadă în o sută de feluri, cum s-au năpustit să simtă că educatorul său a îndurat la rându-i suferinţe. Faceţi-l să vadă în o sută de feluri, cum s-au năpustit asupra dumneavoastră loviturile destinului şi cât de dureros v-au atins. Melancolicul e fericit, când creşte alături asupra dumneavoastră loviturile destinului şi cât de dureros v-au atins. Melancolicul e fericit, când creşte alături de un om, care are multe de spus despre grelele încercări, prin care a trecut în viaţă (de exemplu bunicii). Astfel de un om, care are multe de spus despre grelele încercări, prin care a trecut în viaţă (de exemplu bunicii). Astfel un suflet acţionează asupra altui suflet. Raportându-şi compasiunea la durerea adevărată, melancolicul se va un suflet acţionează asupra altui suflet. Raportându-şi compasiunea la durerea adevărată, melancolicul se va înviora. Omul încercat de destin e o binefacere pentru copilul melancolic.înviora. Omul încercat de destin e o binefacere pentru copilul melancolic.

Cel mai greu de educat din cauza unilateralităţii este copilul melancolic. El se agaţă cu putere de piedici. Pentru a Cel mai greu de educat din cauza unilateralităţii este copilul melancolic. El se agaţă cu putere de piedici. Pentru a canaliza această participare pe calea cea bună, trebuie să-l abatem pe melancolic dinspre interior spre exterior. canaliza această participare pe calea cea bună, trebuie să-l abatem pe melancolic dinspre interior spre exterior. Nu ne putem baza pe ideea, că i-am putea smulge din suflet mâhnirea şi suferinţele. Copilului cu temperament Nu ne putem baza pe ideea, că i-am putea smulge din suflet mâhnirea şi suferinţele. Copilului cu temperament melancolic trebuie să-i arătăm câtă suferinţă există în lume, că omul poate suferi. El are nevoie de suferinţe şi melancolic trebuie să-i arătăm câtă suferinţă există în lume, că omul poate suferi. El are nevoie de suferinţe şi dureri adevărate. Părintele  trebuie să-l înveţe să vadă şi să înţeleagă durerea adevărată în viaţa exterioară cu dureri adevărate. Părintele  trebuie să-l înveţe să vadă şi să înţeleagă durerea adevărată în viaţa exterioară cu scopul de a-l face să înţeleagă că sunt lucruri, care îi pot aduce dureri adevărate. Nu încercaţi să-l înveseliţi, să-l scopul de a-l face să înţeleagă că sunt lucruri, care îi pot aduce dureri adevărate. Nu încercaţi să-l înveseliţi, să-l amuzaţi, să-l faceţi să zburde. O ambianţă veselă şi plină de bucurie îl face închis în sine. Pentru a „vindeca” un amuzaţi, să-l faceţi să zburde. O ambianţă veselă şi plină de bucurie îl face închis în sine. Pentru a „vindeca” un tânăr melancolic îl lăsăm să îndure suferinţa justificată (urmare a propriilor greşeli). Nu-l putem abate de la sine tânăr melancolic îl lăsăm să îndure suferinţa justificată (urmare a propriilor greşeli). Nu-l putem abate de la sine însuşi decât prin durerea lumii exterioare.însuşi decât prin durerea lumii exterioare.

El trebuie distras de la propriile suferinţe şi mâhniri şi dirijat să le consume în contact cu piedici şi obstacole reale. El trebuie distras de la propriile suferinţe şi mâhniri şi dirijat să le consume în contact cu piedici şi obstacole reale. Atunci sufletul lui o va lua pe drumul bun. Îl  vom ajuta să-şi armonizeze temperamentul, povestindu-i despre un Atunci sufletul lui o va lua pe drumul bun. Îl  vom ajuta să-şi armonizeze temperamentul, povestindu-i despre un animal bolnav, care suferă, despre boala prelungită a bunicii, despre un incendiu, despre o familie săracă, despre animal bolnav, care suferă, despre boala prelungită a bunicii, despre un incendiu, despre o familie săracă, despre pierderea sau deteriorarea unui obiect strict necesar. Toate acestea îi vor trezi compasiunea. Îndepărtându-l de pierderea sau deteriorarea unui obiect strict necesar. Toate acestea îi vor trezi compasiunea. Îndepărtându-l de presupusele sale dureri şi probleme, care de regulă sunt exagerate şi făcându-l astfel să trăiască dureri şi drame presupusele sale dureri şi probleme, care de regulă sunt exagerate şi făcându-l astfel să trăiască dureri şi drame autentice. Interior, ca părinte al melancolicului dezvoltăm linişte faţă de necazuri, surprize, viitor, iar în exterior autentice. Interior, ca părinte al melancolicului dezvoltăm linişte faţă de necazuri, surprize, viitor, iar în exterior arătăm interes pentru problemele altora.arătăm interes pentru problemele altora.

Când povestim melancolicului, subliniem zbuciumul sufletesc, suferinţele eroului, personajului, piedicile, peste Când povestim melancolicului, subliniem zbuciumul sufletesc, suferinţele eroului, personajului, piedicile, peste care trebuie să treacă, tragismul unor situaţii sau destine.care trebuie să treacă, tragismul unor situaţii sau destine.

Mustrarea melancolicului va pune accentul pe dificultăţile şi suferinţele, pe care comportamentul, fapta, vorbele Mustrarea melancolicului va pune accentul pe dificultăţile şi suferinţele, pe care comportamentul, fapta, vorbele sale le-au provocat celorlalţi. Sau pur şi simplu, îi vom povesti problemele, necazurile, pe care le are cel, pe care, sale le-au provocat celorlalţi. Sau pur şi simplu, îi vom povesti problemele, necazurile, pe care le are cel, pe care, prin purtarea lui, l-a supărat, nedreptăţit.prin purtarea lui, l-a supărat, nedreptăţit.

Page 37: temperament în comunicare

El trebuie distras de la propriile suferinţe şi mâhniri şi dirijat să El trebuie distras de la propriile suferinţe şi mâhniri şi dirijat să le consume în contact cu piedici şi obstacole reale. Atunci le consume în contact cu piedici şi obstacole reale. Atunci sufletul lui o va lua pe drumul bun. Îl  vom ajuta să-şi sufletul lui o va lua pe drumul bun. Îl  vom ajuta să-şi armonizeze temperamentul, povestindu-i despre un animal armonizeze temperamentul, povestindu-i despre un animal bolnav, care suferă, despre boala prelungită a bunicii, despre bolnav, care suferă, despre boala prelungită a bunicii, despre un incendiu, despre o familie săracă, despre pierderea sau un incendiu, despre o familie săracă, despre pierderea sau deteriorarea unui obiect strict necesar. Toate acestea îi vor deteriorarea unui obiect strict necesar. Toate acestea îi vor trezi compasiunea. Îndepărtându-l de presupusele sale dureri trezi compasiunea. Îndepărtându-l de presupusele sale dureri şi probleme, care de regulă sunt exagerate şi făcându-l astfel şi probleme, care de regulă sunt exagerate şi făcându-l astfel să trăiască dureri şi drame autentice. Interior, ca părinte al să trăiască dureri şi drame autentice. Interior, ca părinte al melancolicului dezvoltăm linişte faţă de necazuri, surprize, melancolicului dezvoltăm linişte faţă de necazuri, surprize, viitor, iar în exterior arătăm interes pentru problemele altora.viitor, iar în exterior arătăm interes pentru problemele altora.

Când povestim melancolicului, subliniem zbuciumul sufletesc, Când povestim melancolicului, subliniem zbuciumul sufletesc, suferinţele eroului, personajului, piedicile, peste care trebuie suferinţele eroului, personajului, piedicile, peste care trebuie să treacă, tragismul unor situaţii sau destine.să treacă, tragismul unor situaţii sau destine.

Mustrarea melancolicului va pune accentul pe dificultăţile şi Mustrarea melancolicului va pune accentul pe dificultăţile şi suferinţele, pe care comportamentul, fapta, vorbele sale le-au suferinţele, pe care comportamentul, fapta, vorbele sale le-au provocat celorlalţi. Sau pur şi simplu, îi vom povesti provocat celorlalţi. Sau pur şi simplu, îi vom povesti problemele, necazurile, pe care le are cel, pe care, prin problemele, necazurile, pe care le are cel, pe care, prin purtarea lui, l-a supărat, nedreptăţit.purtarea lui, l-a supărat, nedreptăţit.

Page 38: temperament în comunicare

Părintele melancolic. Părintele melancolic. Omul trebui să-şi poată stăpâni Omul trebui să-şi poată stăpâni fizicul ca pe o unealtă. Când nu e stăpânit, fizicul, începe fizicul ca pe o unealtă. Când nu e stăpânit, fizicul, începe să domine celelalte părţi constitutive şi omul trebuie să să domine celelalte părţi constitutive şi omul trebuie să cheltuiască multă energie pentru a depăşi obstacolele cheltuiască multă energie pentru a depăşi obstacolele interioare. Ceea ce nu poate învinge îi provoacă interioare. Ceea ce nu poate învinge îi provoacă suferinţă şi durere, iar acestea îl fac să nu mai poată suferinţă şi durere, iar acestea îl fac să nu mai poată privi cu obiectivitate lumea din jur. Această stare este privi cu obiectivitate lumea din jur. Această stare este izvorul unei mâhniri lăuntrice, pe care o resimte ca pe o izvorul unei mâhniri lăuntrice, pe care o resimte ca pe o dispoziţie posacă, o vieţuieşte ca pe o durere, ca pe o dispoziţie posacă, o vieţuieşte ca pe o durere, ca pe o neplăcere, o stare sufletească tulbure… Atunci viaţa îl neplăcere, o stare sufletească tulbure… Atunci viaţa îl marchează cu uşurinţă, în mod dureros. Anumite gânduri marchează cu uşurinţă, în mod dureros. Anumite gânduri şi reprezentări devin obsesive, iar el începe să se şi reprezentări devin obsesive, iar el începe să se întunece şi să devină melancolic.întunece şi să devină melancolic.

Melancolicul n-are forţa necesară să-şi încordeze gâtul Melancolicul n-are forţa necesară să-şi încordeze gâtul şi stă cu capul plecat. Privirea în pământ şi ochiul tulbure şi stă cu capul plecat. Privirea în pământ şi ochiul tulbure sunt însoţite de paşi măsuraţi şi mers târşâit şi reprezintă sunt însoţite de paşi măsuraţi şi mers târşâit şi reprezintă imaginea melancolicului. El este omul, pe care ai dori să-imaginea melancolicului. El este omul, pe care ai dori să-l ai alături la necaz…l ai alături la necaz…

Page 39: temperament în comunicare

AutoeducaţieAutoeducaţie   Dacă remarcăm înclinaţia noastră spre auto-Dacă remarcăm înclinaţia noastră spre auto-

compătimire şi unilateralitate, va trebui să ne asumăm compătimire şi unilateralitate, va trebui să ne asumăm dificultăţi şi obstacole exterioare reale, să ne implicăm dificultăţi şi obstacole exterioare reale, să ne implicăm deliberat în acţiuni, pe care le considerăm dificile. deliberat în acţiuni, pe care le considerăm dificile. Examinăm natura greutăţilor şi dificultăţilor respective şi Examinăm natura greutăţilor şi dificultăţilor respective şi ne îndreptăm spre ele, propria noastră amărăciune. ne îndreptăm spre ele, propria noastră amărăciune. Acest lucru se poate face pe cale raţională.  Nu  trebuie Acest lucru se poate face pe cale raţională.  Nu  trebuie să trecem orbi pe lângă suferinţele şi durerile vieţii, ci să trecem orbi pe lângă suferinţele şi durerile vieţii, ci trebuie să le căutăm şi să simţim compasiune astfel trebuie să le căutăm şi să simţim compasiune astfel încât suferinţa personală să capete dimensiunile normale încât suferinţa personală să capete dimensiunile normale şi să nu ne mai copleşească. Suferinţa şi compasiunea şi să nu ne mai copleşească. Suferinţa şi compasiunea melancolicului trebuie să aibă „obiective” şi motive care melancolicului trebuie să aibă „obiective” şi motive care îndreptăţesc suferinţa. El trebuie să-şi folosească îndreptăţesc suferinţa. El trebuie să-şi folosească autocritica şi perseverenţa.autocritica şi perseverenţa.

Page 40: temperament în comunicare

Referinţe bibliografice

Bougnoux, Daniel, Introducere în ştiinţele comunicării, traducere de Violeta Vintilescu, Polirom, 2000.

Şoiţu, Laurenţiu, Comunicare şi acţiune, Institutul European, 1997.

HEDGES PATRICIA "Personalitate Si Temperament" - E. D. P. " Humanitas, Bucuresti, 1999

http://www.naturaly.ro/stil/50-temperamen.html