test temperament

Click here to load reader

Post on 27-Nov-2015

101 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • TEST DE TEMPERAMENT

    VE rug6m sd alege{i la fiecare dihtre cele 2l de puncte de mai jos numai c6teo singurd afirmalie pi incercuili fie r[spunsul (A) fie rdspunsul (B)." Nu alegefi ceea ce a{i dori, ci ceea ce vi se potrivegte mai mult, intrebdndu-i lanevoie $i pe cei din jur, care vd cunosc. ln caz contrar chestionarul dE rezultategregite. Atunci cf,nd considerafi c6 ambele variante de rdspuns vi se potrivescalegeli-o doar pe aceea care sunt4i sigur ci vd caractenzeazd,ingeneral.

    1.-A) Sunt foarte impresionat chiar gi de lucruri mici;1.-B) Sunt tulburat numai in situalii grave;2.-A) ME entuziasmez gi mE indignez din nimic;2.-B) De obicei iau lucrurile aga cum sunt, cu calm;3.-A) Cdnd vorbesc md aprind gi ridic vocea;

    A

    A.BA

    3.-B) Obignuiesc si vorbesc calm, aqezato fbrd grab6; B4.-A) Trec adesea, f[rd" motiv, de la bucurie la tristele gi invers; A4.-B) Am o dispozi{ie egal6. imi v6d de treabi, firE si iau reatnu lu

    astfel de amdnunte:5.-A) Uneori de emotie md pierd, sunt ca qi paralizat(d);

    BA

    5.*B) Aqa ceva nu mi se int6mpl6. Fac fat6 situatiei; B6.-4) O ironie md doare intr-ai6t, incat, pur gi rimptffi6.-8) Cuvintele nu au mare importanJd. Eu iau in seam6 aour @t";_n7.-A) La cinema ,,trdiesc'n din plin ceea ce se petrece pe ecran, md

    agit, sunt emo{ionat (5);7.-B) Filmul e un simplu joc de umbre pe o p6nzd. Uneori md

    distreazS, alteori nu, dar atAt;8.-A) pAnd am timp liber mi odihnesc, dormo etc.;

    - A

    8.-B) intimpul m*u lib.r studiez, muncesc sau ru"@n9.-A) Fac eforturi ca sd trec de la un gend h faptd;9.-B) E de ajuns si weau ceva ca sd trec imediat la fapte;1O.-A)DecAt s5 fac multe, eu mai bine gdndesc mult qi corect; Al0.-B)Felul meu de a fi este sd inventez qi sd organizezmereucdte ceva; BI 1.-A)Sunt tentat sd ocolesc situa{iile. Prefer sd agtept. Multe lucruri

    se rezolv6 de la sine;ll.-B)Atunci cf;nd am hot[rdt ceva nu dau lnapoi;

    . .B12.-A)F6ra motive bine intemeiate nu md miqc. Ar fi o oboseala inutil6; Al2.-B)Sunt mereu ocupat (6).MA enerveaed sd nu fac nimic;._ B1? -A)F.*fer sd privesc un joc dec6t s[ parricip la el; Al3.-B)imi place mai mult si particip Ceiat ra pin**r;

    . ,. . _e

    14.-A)Obosesc foarte repede chiar c6nd imi place munca pe

    A

    AB

    A

    Acare o fac;

  • 14.-B)Am multd putere de munc6, Rezist la eforq-, putere de munc[. Rezist la efor$ B1S.-A)lncep multe1S,-B)imi fac plan

    lucruri, insi ele fdmdn adesea neterminate; A16.-A)tmi schimb

    neagteptate;16.-B)Sunt foarte constant tn simpatiile qi antipatiile mele;17.-A)Necazurile reugesc s61e uit repede; . ., . " A17.-B)Rim0n prost dispus sau sup6rat toat[ ziua sau chiar mai mult; B18.-A)$i viitorul e importanto ins6 eu trbiesc intotdeauna tn prezent; A18.-B)Prezentu1 inseamnE prea pufin pe l6ng6 trecut qi viitor;19.-A)C6nd sunt supdrat(6) izbucnesc pi mi descarc;19.-B)Supir5rile Iru se pot descErca. Le aduni in tine 9i le suportri;. B20.-A)Lucrurile cunoscute m6 plictisesc.Prefer schirnbarea;

    - -

    A20.-B)Am multe obiceiuri exacte la care tin mult. Nu-mi place

    necunoscutul:21.-A)Firea mea deqi deschisd este un pennanent gir de surprize; A21.-B)E greu sE m6 cunoasc6 cineva bine, fiind o fire relinut5,

    interiorizatfl. B

    uri pe termen lung gi cu timpul le aplic; .

    adesea pdrerea, in bine sau r6uo descopdr lucruriAB

    BA

  • InterPretare:

    De la punctul I la 7,num6rali. cate raspunsuri.le-ali ales cu notaJia ,A" q1c6te cu ,,8,,. Dac e

    ""ii cel pu{in patru de ,,A" sunteti ,,emotivt'' La cel

    pulin patru rispunsur i,,bZ sunteli :,o 9 T " T o tiv-'o'' Ii" ia punctul 8la 14 numlraltlafel c6te rdspunsuri ,,A" $i,,B" ali ales'cel pulin patru ,,A" inseamna ,rnonactiv". cel pu{in patru ,oB" inseamnd

    "activ"' 1< r^ tl ^ol nrrtir '"riar cgl', D. la punctul 15 la 71, celpulin pTru de ,,A', inseamnl ,,primarpulin put* de ,,8'? inseamni rrsecundartt'

    $i acum alegeli-v[ temperamentul rezultat din imbinarea celor treitrisdturi.

    Emotiv * Nonactiv + Primar: NERVOS'

    Emotiv * Nonactiv *Secundar: SENTIMENTAL

    Emotiv + Activ * Primar: COLERIC

    Emotiv + Activ + Secundar: PASIONAT

    Nonemotiv * Activ * Primar: SANGTIINIC

    Nonemotiv + Activ * Secundar: FLEGMAT'IC

    Nonemotiv * Nonactiv + Primar: AMCRF

    Nonemotiv * Nonactiv * Secundar: MEL'ANCOLIC

  • Descrierea tem peramentelor

    l,Tempenamentul rrNE ltVOS""tr'eruperatnentul dv. Este considerat ,,copilul teribii" al caractariologiei.

    Bste regrrezentat prin nume ilustre ale istoriei artelor: Ryron, Chopirr,Baudelaire. Dostoievski, Gauguin. Mozart, Edgar Poe..,Ternperamentuluio,nervrls" i s-au consacrat volume intregi de cercet5ri qi analize din care vompdstra aici numai cfiteva notafii. Sd nu considerafi cd ,,temperament nervos"?nseannd neap[rat un om mereu scos din slrite

    - lucrul acesta se intdmpld

    numai in anumite ocazii. Este adevdrat ?nsd cd stdp6nirea de sine este ntaicurdnd o mare dorin!6 pe care o avefi decit o virtute cu care afi fi dbruit ,.dcIa natur[".Principala dv. problemfl e dispozilia; prea se schimbi uqor, cu gi fbr6 rnotir,'.

    Prea vh stric5 ,,?n tdrg", la examert, in societate intenfiile cu care afi pornit dnlacas5.. Probabil cd sunteli emotiv, impresionat de prea rnulte lucnrri, nlersul.fala qi vocea nu vA ascultd ca pe al1ii, impenetrabilii pe care ii invidiri!:i. Esigur c5 sunteli ,,afectiv" in sensul cd aveli o via!6 sufleteascd fbarte vie'contraclictorie qi care v[ influenfeazd puternic acfiurnile.

    Pentru cd a venit r,'orba de ac{iuni tretruie sd obsen'drn ci emctivitatea ginevoia dv. De peunenente emolii este in serioasi contradiclie cr; aativitateaclv. Discontinuh gi nu totdeauna eficientd. Afi dori sd facefi niulte lucruri giincepeli rnulte. Prea des insd ,,ac!iunile" dv. RSmAn in faza de interrlie. Totce vd putem recarnanrla in aceasti privin!6 este sX facefi c$t mai prulinccompromisuri, s[ nu tili con:od $i s6 r'5 alegeli o muncd tie ea qi difici!.{, darcare sd r,[ placii intr-acl*vdr gi care in acelaqi tirnp sd vE obiige la ordine qriautor:rrganizare. D*sri vii veli iubi profesiunea, nirnic nu vd. poate irnpiedicas[ oblineti rezr,rltat* nNcelente" h{*r avenl o sugestie: temp-;p;111-oerttul,,nervrls" suferfi dn {) pennanentd lipsa de energie in contrarJiugiu i;,usr:nsitrilitatea gi iuraginafia sa bogala. fiqonornisili-vii energia i

    O fdsifurd img;or:tanfd pe care o ave{i este nerdbdarea, via{a ,,aic'i qi acuur".Nici rln temperament nu este rirai legat de prezent ca al dv" Pe de o parte esteo mare calitate; sunteli un adevSrat seismograf al schirnbdrilol', aiproblernelor spontane, gata sE reaclionafi prompt, sE vi adapta{i la ele qi s6-}ajurali $i pe allii sb le observe. Reversul promptitudinii este frscventircontradicfie, pe care cei din jur v-o reprogeazd des, ?ntre ce spuneali ryifficeali ieri gi poate lipsa de obiectivitate cu care suslinefi gi argumentalivreun punct de vedere care vd convine pentru moment. in legdturS cudiscu{iile, specialigtii consider6 ci ,onervosul" are mai mult ca oricinetendinla uneori agasantE sd critice de 'dragul criticii qi contradicliei, s[l'orbeassd mai mult despre lucruri sau despre ailii qi mai pufin despre e{insugi.

    I

  • 2. Tern peramentul SENTIMENTAL

    Sd incepem cu o precizare. impd4ire anticd a lui Hipocrate, cuprinzdndtemperamentele ,rcoleric", ,,sanguinic", ,,flegmatic" qi ,,melancolic" pe careprobabil cd o qtim elin qcoa16, are tendinla sd vd repartizeze in categoria,,melancolicilor". La o apreciere superficiaiS un om ,,sentimental" esteadesea ,,melancolic". Nimic mai greqit decdt sE considerlm sentimentalul untemperament slab. Se poate bfinui cE nici dumneavoastrd nu a{i acceptataceastd tipologie qi v-afi considerat "undeva la mijloc" intre diferitetemperamente.

    In realitate, aveli o trisifurb care nu e deloc "slabd" -

    emotivitatea.Oricare temperament emotiv are o viald interioard de o bogdlie care respinge

    ln realitate, aveti deloc "slabd" emotivitatea.

    epitetul ,,slab". Exernplul il oferd biografiile unor ,,sentimentali" ca Alfredde Vigny, Rousseau, Leconte de Lisle, astfel incdt s-a spus ci sentimentaliiprezint6 un numlr aproape infinit de varietili care nu se las6 reduse preauqor la un tip

    Temperamentul dv. Este ,,frate" cu tipul nervos de care il apropieemotivitatea gi carenla de energie. Citind descrierea ,,nervosului" ali g5sitprobabil multe lucruri care vi se potrivesc. in ciuda acestor puncte comunecele dou5 o,firi" sunt adesea in contradicfie; dacd nervosul rimdne un veqnicadolescent iritabil, sentimentalul e mai curdnd un ,ocopil" fragil qi sensibil.DacS nervosul are uneort tendin{a sX fie egoist, sentimentalul este maicurdnd egocentric, in sensul c6 pentru dv. Tot ce se petrece in jur aparfi ca oproblemi personal6.

    Ceea ce vf; deosebeqte cel mai mult de nervos (gi vd apropie t{e pasionatqi flegmatic) este desffiqurarea in timp a vielii sufleteqti. Triili mai curf;nd intrecut qi in viitor decdt in prezent Vi se poate reprosa cd nu gtifi sf, uitali"Sensibil gi tentat spre autoanalizd chiar dao[ nu vd place ciin teami saurezervh sd vd dest6inuili altora, v5 supuneli unei continue autoaprecied, dinpicate adesea subiective. V[ cunoaqte]i mai bine slbbiciuniie dec$t forfel*"Fentru dv. Principaia probierni e voinfa, depdqirea acelei nesiguranle,neflncrederi ?n sine care vd este proprie. Este o rnare contradicfie intreidealurile pure qi perfecte pe care le aveli gi acest sentiment de neputin!6(dealtf'el nerealist).

    Mulli,,sentimentali" manifestl o reselnnare anticipatS, av6nd c)adevdrati ,,fascinalie" a eqecului, subtil exprimatd de infelepciunea populardpnnzicala,,mai bine un sf?rgit cu spaimS, dec6t o spaimi frri sffirqit".

    Pentru c5 am inceput prin a descrie neajunsurile temperamentului dv.,aqa cum se manifesti ele mai ales in adolescen![, trebuie s[ mai no