test temperament
TRANSCRIPT
TEST DE TEMPERAMENT
VE rug6m sd alege{i la fiecare dihtre cele 2l de puncte de mai jos numai c6teo singurd afirmalie pi incercuili fie r[spunsul (A) fie rdspunsul (B)." Nu alegefi ceea ce a{i dori, ci ceea ce vi se potrivegte mai mult, intrebdndu-i lanevoie $i pe cei din jur, care vd cunosc. ln caz contrar chestionarul dE rezultategregite. Atunci cf,nd considerafi c6 ambele variante de rdspuns vi se potrivescalegeli-o doar pe aceea care sunt4i sigur ci vd caractenzeazd,ingeneral.
1.-A) Sunt foarte impresionat chiar gi de lucruri mici;1.-B) Sunt tulburat numai in situalii grave;2.-A) ME entuziasmez gi mE indignez din nimic;2.-B) De obicei iau lucrurile aga cum sunt, cu calm;3.-A) Cdnd vorbesc md aprind gi ridic vocea;
A
A.BA
3.-B) Obignuiesc si vorbesc calm, aqezato fbrd grab6; B4.-A) Trec adesea, f[rd" motiv, de la bucurie la tristele gi invers; A4.-B) Am o dispozi{ie egal6. imi v6d de treabi, firE si iau reatnu lu
astfel de amdnunte:5.-A) Uneori de emotie md pierd, sunt ca qi paralizat(d);
BA
5.*B) Aqa ceva nu mi se int6mpl6. Fac fat6 situatiei; B6.-4) O ironie md doare intr-ai6t, incat, pur gi rimptffi6.-8) Cuvintele nu au mare importanJd. Eu iau in seam6 aour @t";_n7.-A) La cinema ,,trdiesc'n din plin ceea ce se petrece pe ecran, md
agit, sunt emo{ionat (5);7.-B) Filmul e un simplu joc de umbre pe o p6nzd. Uneori md
distreazS, alteori nu, dar atAt;8.-A) pAnd am timp liber mi odihnesc, dormo etc.; - A8.-B) intimpul m*u lib.r studiez, muncesc sau ru"@n9.-A) Fac eforturi ca sd trec de la un gend h faptd;9.-B) E de ajuns si weau ceva ca sd trec imediat la fapte;1O.-A)DecAt s5 fac multe, eu mai bine gdndesc mult qi corect; Al0.-B)Felul meu de a fi este sd inventez qi sd organizezmereucdte ceva; BI 1.-A)Sunt tentat sd ocolesc situa{iile. Prefer sd agtept. Multe lucruri
se rezolv6 de la sine;ll.-B)Atunci cf;nd am hot[rdt ceva nu dau lnapoi; . .B12.-A)F6ra motive bine intemeiate nu md miqc. Ar fi o oboseala inutil6; Al2.-B)Sunt mereu ocupat (6).MA enerveaed sd nu fac nimic;._ B1? -A)F.*fer sd privesc un joc dec6t s[ parricip la el; Al3.-B)imi place mai mult si particip Ceiat ra pin**r; . ,. . _e
14.-A)Obosesc foarte repede chiar c6nd imi place munca pe
A
AB
A
Acare o fac;
14.-B)Am multd putere de munc6, Rezist la eforq-, putere de munc[. Rezist la efor$ B1S.-A)lncep multe1S,-B)imi fac plan
lucruri, insi ele fdmdn adesea neterminate; A
16.-A)tmi schimbneagteptate;
16.-B)Sunt foarte constant tn simpatiile qi antipatiile mele;
17.-A)Necazurile reugesc s61e uit repede; . ., . " A17.-B)Rim0n prost dispus sau sup6rat toat[ ziua sau chiar mai mult; B18.-A)$i viitorul e importanto ins6 eu trbiesc intotdeauna tn prezent; A18.-B)Prezentu1 inseamnE prea pufin pe l6ng6 trecut qi viitor;19.-A)C6nd sunt supdrat(6) izbucnesc pi mi descarc;
19.-B)Supir5rile Iru se pot descErca. Le aduni in tine 9i le suportri;. B20.-A)Lucrurile cunoscute m6 plictisesc.Prefer schirnbarea; - - A20.-B)Am multe obiceiuri exacte la care tin mult. Nu-mi place
necunoscutul:21.-A)Firea mea deqi deschisd este un pennanent gir de surprize; A21.-B)E greu sE m6 cunoasc6 cineva bine, fiind o fire relinut5,
interiorizatfl. B
uri pe termen lung gi cu timpul le aplic; .
adesea pdrerea, in bine sau r6uo descopdr lucruriAB
BA
InterPretare:
De la punctul I la 7,num6rali. cate raspunsuri.le-ali ales cu notaJia ,A" q1
c6te cu ,,8,,. Dac e ""ii cel pu{in patru de ,,A" sunteti ,,emotivt'' La cel
pulin patru rispunsur i,,bZ sunteli :,o 9 T " T o tiv-'o'
' Ii" ia punctul 8la 14 numlraltlafel c6te rdspunsuri ,,A" $i,,B" ali ales'
cel pulin patru ,,A" inseamna ,rnonactiv". cel pu{in patru ,oB" inseamnd
"activ"' 1< r^ tl ^ol nrrtir '"riar cgl', D. la punctul 15 la 71, celpulin pTru de ,,A', inseamnl ,,primar
pulin put* de ,,8'? inseamni rrsecundartt'
$i acum alegeli-v[ temperamentul rezultat din imbinarea celor trei
trisdturi.
Emotiv * Nonactiv + Primar: NERVOS'
Emotiv * Nonactiv *Secundar: SENTIMENTAL
Emotiv + Activ * Primar: COLERIC
Emotiv + Activ + Secundar: PASIONAT
Nonemotiv * Activ * Primar: SANGTIINIC
Nonemotiv + Activ * Secundar: FLEGMAT'IC
Nonemotiv * Nonactiv + Primar: AMCRF
Nonemotiv * Nonactiv * Secundar: MEL'ANCOLIC
Descrierea tem peramentelor
l,Tempenamentul rrNE ltVOS"
"tr'eruperatnentul dv. Este considerat ,,copilul teribii" al caractariologiei.Bste regrrezentat prin nume ilustre ale istoriei artelor: Ryron, Chopirr,Baudelaire. Dostoievski, Gauguin. Mozart, Edgar Poe..,Ternperamentuluio,nervrls" i s-au consacrat volume intregi de cercet5ri qi analize din care vompdstra aici numai cfiteva notafii. Sd nu considerafi cd ,,temperament nervos"?nseannd neap[rat un om mereu scos din slrite - lucrul acesta se intdmpldnumai in anumite ocazii. Este adevdrat ?nsd cd stdp6nirea de sine este ntaicurdnd o mare dorin!6 pe care o avefi decit o virtute cu care afi fi dbruit ,.dcIa natur[".Principala dv. problemfl e dispozilia; prea se schimbi uqor, cu gi fbr6 rnotir,'.
Prea vh stric5 ,,?n tdrg", la examert, in societate intenfiile cu care afi pornit dnl
acas5.. Probabil cd sunteli emotiv, impresionat de prea rnulte lucnrri, nlersul.fala qi vocea nu vA ascultd ca pe al1ii, impenetrabilii pe care ii invidiri!:i. Esigur c5 sunteli ,,afectiv" in sensul cd aveli o via!6 sufleteascd fbarte vie'contraclictorie qi care v[ influenfeazd puternic acfiurnile.
Pentru cd a venit r,'orba de ac{iuni tretruie sd obsen'drn ci emctivitatea gi
nevoia dv. De peunenente emolii este in serioasi contradiclie cr; aativitateaclv. Discontinuh gi nu totdeauna eficientd. Afi dori sd facefi niulte lucruri gi
incepeli rnulte. Prea des insd ,,ac!iunile" dv. RSmAn in faza de interrlie. Totce vd putem recarnanrla in aceasti privin!6 este sX facefi c$t mai prulinccompromisuri, s[ nu tili con:od $i s6 r'5 alegeli o muncd tie ea qi difici!.{, darcare sd r,[ placii intr-acl*vdr gi care in acelaqi tirnp sd vE obiige la ordine qri
autor:rrganizare. D*sri vii veli iubi profesiunea, nirnic nu vd. poate irnpiedicas[ oblineti rezr,rltat* nNcelente" h{*r avenl o sugestie: temp-;p;111-oerttul
,,nervrls" suferfi dn {) pennanentd lipsa de energie in contrarJiugiu i;,usr:nsitrilitatea gi iuraginafia sa bogala. fiqonornisili-vii energia i
O fdsifurd img;or:tanfd pe care o ave{i este nerdbdarea, via{a ,,aic'i qi acuur".Nici rln temperament nu este rirai legat de prezent ca al dv" Pe de o parte este
o mare calitate; sunteli un adevSrat seismograf al schirnbdrilol', aiproblernelor spontane, gata sE reaclionafi prompt, sE vi adapta{i la ele qi s6-}ajurali $i pe allii sb le observe. Reversul promptitudinii este frscventircontradicfie, pe care cei din jur v-o reprogeazd des, ?ntre ce spuneali ryi
fficeali ieri gi poate lipsa de obiectivitate cu care suslinefi gi argumentalivreun punct de vedere care vd convine pentru moment. in legdturS cu
discu{iile, specialigtii consider6 ci ,onervosul" are mai mult ca oricinetendinla uneori agasantE sd critice de
'dragul criticii qi contradicliei, s[l'orbeassd mai mult despre lucruri sau despre ailii qi mai pufin despre e{
insugi.
I
2. Tern peramentul SENTIMENTAL
Sd incepem cu o precizare. impd4ire anticd a lui Hipocrate, cuprinzdndtemperamentele ,rcoleric", ,,sanguinic", ,,flegmatic" qi ,,melancolic" pe careprobabil cd o qtim elin qcoa16, are tendinla sd vd repartizeze in categoria,,melancolicilor". La o apreciere superficiaiS un om ,,sentimental" esteadesea ,,melancolic". Nimic mai greqit decdt sE considerlm sentimentalul untemperament slab. Se poate bfinui cE nici dumneavoastrd nu a{i acceptataceastd tipologie qi v-afi considerat "undeva la mijloc" intre diferitetemperamente.
In realitate, aveli o trisifurb care nu e deloc "slabd" - emotivitatea.Oricare temperament emotiv are o viald interioard de o bogdlie care respinge
ln realitate, aveti deloc "slabd" emotivitatea.
epitetul ,,slab". Exernplul il oferd biografiile unor ,,sentimentali" ca Alfredde Vigny, Rousseau, Leconte de Lisle, astfel incdt s-a spus ci sentimentaliiprezint6 un numlr aproape infinit de varietili care nu se las6 reduse preauqor la un tip
Temperamentul dv. Este ,,frate" cu tipul nervos de care il apropieemotivitatea gi carenla de energie. Citind descrierea ,,nervosului" ali g5sitprobabil multe lucruri care vi se potrivesc. in ciuda acestor puncte comunecele dou5 o,firi" sunt adesea in contradicfie; dacd nervosul rimdne un veqnicadolescent iritabil, sentimentalul e mai curdnd un ,ocopil" fragil qi sensibil.DacS nervosul are uneort tendin{a sX fie egoist, sentimentalul este maicurdnd egocentric, in sensul c6 pentru dv. Tot ce se petrece in jur aparfi ca oproblemi personal6.
Ceea ce vf; deosebeqte cel mai mult de nervos (gi vd apropie t{e pasionatqi flegmatic) este desffiqurarea in timp a vielii sufleteqti. Triili mai curf;nd intrecut qi in viitor decdt in prezent Vi se poate reprosa cd nu gtifi sf, uitali"Sensibil gi tentat spre autoanalizd chiar dao[ nu vd place ciin teami saurezervh sd vd dest6inuili altora, v5 supuneli unei continue autoaprecied, dinpicate adesea subiective. V[ cunoaqte]i mai bine slbbiciuniie dec$t forfel*"Fentru dv. Principaia probierni e voinfa, depdqirea acelei nesiguranle,neflncrederi ?n sine care vd este proprie. Este o rnare contradicfie intreidealurile pure qi perfecte pe care le aveli gi acest sentiment de neputin!6(dealtf'el nerealist).
Mulli,,sentimentali" manifestl o reselnnare anticipatS, av6nd c)
adevdrati ,,fascinalie" a eqecului, subtil exprimatd de infelepciunea populardpnnzicala,,mai bine un sf?rgit cu spaimS, dec6t o spaimi frri sffirqit".
Pentru c5 am inceput prin a descrie neajunsurile temperamentului dv.,aqa cum se manifesti ele mai ales in adolescen
aclionafi. Despre sentimentali se spune c5, spre deosebire de nervogi, care?ncep mereu gi nu termini niciodati. ei se pregdtesc mereu qi nu ?ncepniciodatS.
O interesatrtd trdsiturd a tennperamentului dv. este reaclia. la situaliigrave" Paradoxal, in timp ce micile nepldceri qi piedici vd tulburd profund,atunci cflnd obstacolul sau pericolul devine clar qi nu mai poate fi amplificatprin imaginafie, reaclionali cu mult echilibru qi curaj. Menliondm acest lucrudeoarece faptele eroice ale sentimentalilor l-au uimit de multe ori pe cei dinjur qi au fost de multe ori relatate de scriitori.
3. Temperamentul COL,ERIC
Asemenea pasionalilor, flegrnaticilor gi sangvinicilor gi
temperamentul dv" este considerat "puternic" - Vd caractertzeazS., ?n esenl6,trei tres5turi : o emotivitate vie, multi energie qi o mare legdtur6 cuprezentul"
Sd ne reamintim o remarcd a lui Rene Le Sene . "La coleric, dialecticainterioard este mai pufn uti16. El este tentat atunci cdnd reupegte ceva sd
schimbe rnai curdnd obiectele din jurul s[u sau situa{iile decdt pe sine." 0alti trds6turd peste care psihologii vd recomandd insistent sE trecefi este ceasintetizatd intr-o expresie consideratd caracteristicfl pentru dumneavoastrd : o'
Sunt curn sunt gi trebuie s[ md lua]i ca atare". Trds6turd excelent exprimat6?n celebrul "dacd voi nu md vrefi, eu vi vreau" al lui AlexandruLdpuqneanul.
l)esigur, nu e nimic rdu in faptul cd fbarte natural avefi iniliativa qi
c;oneluceii grupul in care vd afla1i" l'lecaz.urile incep atunci cdnd. din cauzafirii prea aprinse, impulsive, prea pufin controlate, rnai ales in adolessenlh, vise int6mpld sd faceli gafe sau si intreceli misura.
T'ernperamentui dv. are o mare calitate : cdldura" Aceastl c6ldurl.uqurinla cu cars vorbili eu oamenii, sunt reconfortante chiar ryi pentruternperarnentele mai'*reci" ( fl egrnatici, amorfi, apatici)"
in alt6 ordine ctre idei, o trishturh importantl a temperamentului colericeste valoarea mare acordat6 acfiunii. Psihologia gi literatura au descris de
multe ori destinele tumultoase ale unor colerici aa Beaumarchais sau
Hemingway, aare au tendinla sd cunoasci mai rnulte existenle, sd cunoascitot, sd realizeze tot. Dar alli colerici, deqi excelent dota{i, au realizat foartepulin, fiindcd n*au qtiut s[ se restrdng5 doar la cdteva domenii. "Strunit" prineducafie gi integrare in colectiv, temperamentul dv. "se indulcegte" gi devinernai stabil qi mai infelept"
4. Temperamentul PASIONAT
Temperamentul pasionat a fost supranumit "caracterul celor trei forle": afectivitate putemici, activitate intensd gi tenacitate.
Dacd nu pot vorbi de superioritatea, prin defini1ie, a unuitemperament, pot insd spune despre cel pasionat cd este cel mai intens.
Ceea ce iese in eviden!5 la dv. este intensitatea dramaticd pi
concentrarea tr6irilor. Marii pasionafi, ca Napoleon, Marie Curie, BlaisePascal, Tolstoi, Beethoven, Auguste Compte, Pasteur, se poate spune cd au
vrut o'totul". Spre deosebire insd de un alt temperament, cel coleric,pasionalii intuiesc cd nu pot ajunge departe dec6t stabilindu-$i o direclieunic[, mergdnd in profunzime. De aceea se spune ci pasionatul preferdabsolutul totalitSlii. Pentru c5 am inceput descrierea prin superlative gi
fiindci nu doresc s5 vi mdgulesc gratuit amorul propriu, lin sI precizez, inpararftezl. 5 pasionat nu inseamnE cu tot dinadinsul "genial". Prea multe suntexemplele de pasionafi care nu realizeazd ptx qi simplu nimic pentru cd nuili indreapti forlele spre direclii social utile. Suntefi un temperamentechilibrat. Echilibrul dv. este insb scump pl5tit fiind, dup[ cum v[ dafiprobabil seama, rezultatul unui efort de "strunire" a tensiunilor pe care vi leproduc emotivitatea intensd qi dorinfa de a realiza cit mai mult. Din cavzaacestor presiuni interioare, diferenfele de comportare, de "personalitate"intre reprezentanlii temperamentului dv. sunt foarte accentuate.Caracterologii francezi (A. Le Gall) considerd ci pasionafii se manifesti dela singuritdtea cea mai abstractd qi neadaptati pdni la un model de echilibmqi sociabilitate in funcfie de gradul lor de interiorizare sau exteriorizare. inoricare dintre cazuri, ceea ce sunteli la maturitate, gisirea unei vocalii,depinde in cea mai mare mdsurd de ceea ce psihologia numeqte "dialecticapersonaiS", modul in care vd construili conqtient qi voluntar o personalitatefap de care aveli toati rispunderea. Este motivul pentru care autoapreciereaacelor "lucruri pe care nu le cunoaqtem despre noi ingine sau, dacd leb6nuim, ne este fricd sd le afirmdm cu certitudine" constituie n adevdratidatorie a temperamentului dv.
Ca gi pentru temperamentul sentimental pe care l-am descris mai sus,
trecutul, copilSria, amintirile au o mare imporlanfd. Puterea de muncd qi
dorin{a de activitate v5 orienteazi insd mai mult spre viitor. Se poate spunec5 trdili mai mult in viitor.
Napoleon spune undeva : "Am tr6it totdeauna cu un avans de doiani". Cei mai activi reprezentanli ai temperamentului dv. au o adev6rat6obsesie a folosirii timpului care "curge prea repede", supraincircdndu-gizilele, scurtdnd nop{ile, renunlAnd la tot in favoarea muncii care ?l
'opasioneaz6". Pasteur remarca : "IJn singur lucru poate fi interesant -munca". O trdsdturd negativd spre care e posibil si tindeli e duritatea,
neglijen{a fa}a de oamenii cu care venili in contact. Uneori vi se reprogeazbindividualismul. izalarca de cei din jur sau, dimpotrivi. tendinfa de a-Idomina, de a spune "eu" in loc de "noi". AdevSrul este c6, oricAt de multdenergie, fennitate ryi independenid ali avea, in afara colectivului nu pute{irea\iza nimic viabil"
O utrtim6 remarca desprre dragoste. Caracterologii vd avertizeazdasupra tendinlei cie a raliorra <lup6 cum urm eazd, : "ii derui"sc celei (celui)iubit(e) toatd viafa mea", ceea ce se poate traduce : "O (il) oblig sd trdiascdnumai viala mea, nu gi pe a sa proprie, pe care, oricum, nu o infeleg". LaBruyere, in ale sale "Caractere", amintea cle pasiona{ii care "vor si facd
fiinlei iubite tot binele sau, dacd nu se poate aqa., tot rdul de sare surtt ?n
stafg".Poate cd principals prirnejdie a ternperarnentului dv., atdt de dotat,
este excesul, fie el in rnunu6, in familie, in relaliile cu oa{nenii de care ave}iatdt de mare nevoie. lar piincipala caier spre succes este mr:destia,deschiderea spre lume qi spre oatneni
5. Temperamentul SANG UIiqIC
Temperamentul d."'. a ftrst rnu{t trmp considerat, gi nu intdmpldtor,prototipul omului n'nc,rmal". b,leemotiv, capabil de o activitate suslinutd,reaclion8nd prompt la realitd;lile inconjur6toare Ei, in general, echilibrat, nuv5 remarcali, de eibicei, ca avdnd rJeosebite problerne psihologice. Aceastaexplicd qi interesul rnai reclus a[ temperamentului dv. pentru inv*:stigaEiile de
tipul testuiui nostru. Psihologii sunt, cle obicei, cle acord, cd principala dv.calitate esl,e burnul simf care vd face sft vd bucr.lrafi de vialh *si s6 nu avegr
difici"rlt51i in relaliiie cu oarnenii pe care qtili si ii lua{i aga cr"rrn sultt,neprlnfind prea mult la inim.I micile conflicte pe ca.rer de altfel. avei.i
pricepelea sd le transformali in'Jocuri".Apar{in6nr,l unui tip care gtie sd se exteriorizeee fEr[ sd se epintll ;i sft
piard[ vreodati conkolul, sociabil gi plin de respect fald de nonnele sociale.vd remarcali in sens pozitiv, dar qi negativ prin abilitatea cle a manevra
oamenii gi lucrurile in propriui interes. Caracterologii remarcd tendinlatipuiui dv. de a pune la punct o "tehnici a reuqitei" bazati pe experienfi sar.r
refete de care, spun ei, gtili sX nu vI indepdrtafi. Obtrinind maximum de
conforl rnaterial qi moral.Ceea ce am notat pdnd aici reprez\ntd opiniile evident exagerat de
aspre ale unor caracterologi cu o slarviziune in parte def'onnati de proprialor stnrcturi psihologic[. Ar fi o eroare inadmisibili sd transformSmnormalitatea intr-o vind, qi dorin,a justificatS a oricui cie a trdi mereu maibine qi fbrb conflicte, in oporlunism. Nenumdratele exemple de sanguinici,ca Montesquieu" Giroudox, Anatole France, Montaigne, Helvetius, vin sfi
demonstreze incd o datd ci nu existi temperamente (qi nici un alt fel deimpdrliri tipologice) negative sau pozitive prin sine, ci in nici un cazpersonalitatea conqtient[ gi responsabild a unui om nu poate fi explicath prinintegrarea pasivd a vreunui ,dat" inndscut.
Relindnd aceste precizdri putem aminti in continuare dintre observafiileref,eritoare la temperamentul sanguinic, aptitudinea de a p[stra din viali ceeace este pl5cut, amical, util gi de a nu vedea pur qi simplu lucrurile nepldcute,dar evitabile. ,,Fugi de rele, cru!i-!i mdhnirile, nu duce qtiri rele gi nu leprimi" - spune Gracian intr-o viziune tipic ,,sanguinic5".
Triind activ, muncind eficient, fErd grab6, cu optimism gi pruden!6,deschis spre orice experienld util6 gi agreabilS, rezistent qi echilibrat,sanguinicul a fost considerat de unii psihologi un temperament ideal. $iacest temperament are insd, ca oricare alful, dezavantajele lui. Prof. P.P.Neveanu noteazd,, de pild5, cd adaptabilitatea rapid6, bund in activitate inordinea crealiei poate si nu mai fie valoroasd in rela{iile cu oamenii sau*o"Tt:Hitt'l1ffifti;
modul in care stablili relalii cu oamenii estepiatra de incercare a posibilit5lii qi voinlei dv. de avd, denrolta gi perfeclionao personalitate multilaterall carc se identificd comunitdlii umane.
6. Temperamentul FLEGMATIC
P. Grieger il numeqte impenetrabil din cavza foarte relinuteiexteriorizdri a vreunei emolii. Realitatea e (aqa cum adesea emotivii nu suntin stare sd inleleagi) ca permanenta stdpdnire de sine care vd caracteizeazdpoate ascunde ca la oricare alt om o mare varietate de trdiri qi imbolduri.Ceea ce izbeqte in autocontrolul dv. e originea sa gdnditi gi voit6. Echilibrul,rdbdarea, voinla, meditalia, care sunt in general calitdlile temperamentuluidv., au reprezentanli remarcabili, ca Ch. Darwin, Renan, Pierre Curie, H.Bergson, G. Washington, Berthelot, Lavoisier, Franklin sau Kant.
Autoreconstruclia logicd gi voluntari pe care v-o atribuie psihologiamascheazd adesea o emotivitate destul de puternicd - mul1i flegrnatici se
apropie de pasionali sau chiar sunt pasionali care au reugit sd-qi impunX unputemic autocontrol. Datoritd acestei obiectivitSli temperamentul dv. refuzisd se angajeze in weo acliune inainte de a fi avut timp suficient s[ observe qi
sd aprecieze prudent gi distant. De unde o serie de ocazli in care, ,,pierdefitrenul" (la figurat, desigur - niciodatd la propriu). Pentru dv. totul se traduce?n probleme care trebuie c6ntirite qi rezolvate, din care si se degaje qi la caresI se aplice reguli qi legi generale. Din cauza economiei de mijloace piretiadesea mai pulin activi, iar unii psihologi vb pot considera chiar leneqi, ceeace nu e ca21. Temperamentul dv. se caractenzeazd gi prin timpuria aparenldadult6. Despre Lavoisier, un biograf (M. Dumas) remarca: ,,La dovbzeci de
ani era un bdrbat in toatd firea. N-a avut tinerete". in copitdrie e probabit cE
ali fost linigtit qi serios, nici negativist, dar nici entuziast, de obicei atent,ascultitor, adaptabil la un colectiv, dar pulin comunicativ. Este interesantdtendinla pe care o aveli de a vi elimina din comportare orice n-ar aveawetrnscop satl vreo explicafie. Aproape cd puteli fi recunoscut de oricine dup6formula preferatd: ,,E logic" sau ,,Nu e logic".
7, Temperamentul AMORF
Se propune uneori qi aceastd a doua denumire o,nongaiant", considerdnd.pe bun6 dreptate, ci temperamentele ,,slabe" (amorf gi apatic) au fostpermanent nedrept[fite de psihologia tradi]ionali, slibiciunea acestortemperamente devenind evidentd numai in situalii critice. Astfei,reprezentanlii tipului slab nu se descoperd gi se recomandd mai degrabi princeea ce au ca mobilitate gi echilibrare. in condilii de lucru neprimejdioase,nealarmante, cei cu temperament slab aclioneazd normal pi chiar dovedescrdbdare, spirit de analizi detaliatd, conqtinciozitate.
Revenind la temperamentul dv. cel nongalant, trebuie sd-l diferenfiem detipul melancolic prin plasticitatea lui mare gi prin legdtura tui mai direct6 curealitatea imediat[. De aici gi constatarea cd viafa dv. depinde in cea maimare misurd de mediul in care trii{i, de educa{ie, gcoal6, locul de muncd"Fotrivit pdrerii lui Sheldon sunteli prin excelenli omul pe care ?l defineqte gi
il determini rneseria pe care o are.Reprezentanfii temperamentului amorf se pot remarca prin rezultare
excelente atunci cdnd igi descoperi gi folosesc vreo aptitudine speciald" Estecazul fabulistului La Fontaine sau al celebrului actor Alec Guiness. Dealtfelmulli actori aparfin temperamentului amorf datorit6 plasticitSlii gi rezonanfeilclr imiscute.
Principala resursd prin care vi puteli depdqi inhibiliile este inteligerr{a.Problema este s5 puneli in aplicare concluziile juste la care ajungefi.
La temperarnentul civ. trebuie precizat, mai mult ca oriunde, caracterullui ,,psihic". Mulli cred cd un temperament slab inseamni neapbrat un fizicplipdnd gi o aparenti palid6. Mirnic mai greqit" Temperamentul dv. care se
referd nu atflt la resurse cdt la economia energiei nu e lipsit de robustete, deforf6 gi rezistenld ftzicd, capabil fiind de frurnoase rezultate sportive.Deaitfel, mul1i ,,nonqalanfi" iqi aleg ocupalia de profesor cle sport" Amorful afost asemdnat cu un motor care demareazd lent gi are nevoie de rnultcarburant qi scdntei puternice.
Accentuim: ciuta{i aceste ,,scdntei" la cei din jur. Cduta{i profesiuni incare impulsul spre activitate si vind de la alfli fie prin organizaredisciplinatd, cum este arrnata, fie prin contactul cu un public permanent qi
variat care sd vd cear[ si acfiona1i. Sociabil, conciliant (gi poate superficial)
l0
vA va fi uqor s[ vi adaptali. Probabil cd marea luptd pe care trebuie si o dalipentnr a rcaliz.a ceva in viald se indreaptd impotriva celui mai mare dugmanpe care il aveli - comoditatea.
8. Temperamentul MELANCOLIC
Neemotiv, inactiv, interiorizat qi av6nd tendinfa sd am6.ne totul,melancolicul se hotdrSgte greu ,si mai ales reuqegte cu greu si acfioneze.
Ca qi temperamentul amorf, temperamentul dv. a fost multi vremeneglijat gi gregit inleles de caracterologi. E de remarcat cd temperamentul dv.este opus simetric celui coleric. Lipsit de multe dintre calitdlile acestuia,melancolicul are in schimb altele. Pentru temperamentul dv. este mai mult caoriunde adevdratd constatarea cd nu existi trdsdfuri psihotogice inniscutebune sau rele prin sine, ci orice trls6turi devine util6, valoroasd sauddundtoare in funclie de educalia gi de autoeducalia responsabild.
Sd notim totupi cdteva aspecte negative ale temperamentuluimelancolic: in primul r6nd tendin{a de a se strecura neobservat, de a seconfunda cu decorul. Apoi caracterul ascuns, inchis, care de multe ori estecaLt"a lipsei de inlelegere a celor din jur. Un al treilea dezavantaj pe caremulli psihologi il considerd principal este inclinalia spr€ o reverieneconstructivd care rupe de realitate. Aceste scdderi igi gdsesc antidotul inacelaEi ,,mare catalizator" al valorii umane care este de fapt pentru tofioamenii, indiferent de orjce clasificare temperamentald, inteligenfa,narliciparea social6 gi munca.
lt