Luni, la amiază, la Hotel Parc-Rex, din municipiul Dej, într-o atmosfera sărbătorească a avut loc deschiderea oficială a Tabcrei-simpozion internaţional de sculptură în aer liber Samus ’96, organizată de Inspectoratul judeţean de cultură, S.C. Parc-Rex.---------Asociaţia colecţionarilor de artă din Transilvania, ziarul "Adevărul de .Cluj”, Filiala Cluj a UAP, cu sprijinul Primăriei municipiului Dej. La festivitatea de deschidere a Taberei-

’ÂdevăruUde.Cluj” si primarul municipiului Dej* Alexandru. MaaXa^Tabără participă 7 sculptori din România, 2 din Ungaria si cîte unul din Anglia, Austria şi Franţa. Pentnt buna desfăşurare a activităţilor

m m m m — .Pri^juite de organizarea Taberet-

Intr-o atmosferă sărbătorească ieri a avut loc deschiderea oficială aTaberei-simpozion internaţional de sculptură in aer liber Samus '96

K5UVIiaiB& UC Ut»UUUClt a i autici-simpozion internaţional au participat Vasile Pop din partea S.C. Parc-Rex, Vasile Radu de la Inspectoratul judeţean de cultură, Ion Horvath-Bugnariu dc la Filiala Cluj a.UAP, Ilie Călian redactor şef al cotidianului.

simpozion internaţional de sculptura în aer liber Samus ’96 o contribuţie, deosebită si-au ■ adus reprezentanţii celor 18 societăţi comerciale care au sponsorizat această acţiune de o

importantă deosebită în viata artistică a municipiului de la confluenţa Someşurilor. .SZEKELY Csaba

♦ Agenda H♦ Rom vuiturilor/3♦ Politicâ/4 ~♦ Artă-cultură/S♦ Administraţia locală/6♦ Publicitate/7-11♦ Sport/12♦ Pagina cu tineri/l3♦ Economia/14♦ Eveniment/IS♦ Ultima orâ/16

y ■■■■ - ^: o) 1 * 'Jî ’î

i 1

•

LAl ? \ JJ i'

z ia r m depciîăe® . tANUL VII NR. 1714

ISSN 1220-3203MARŢI

9 IULIE 1996 16 PAGINI 400 LEI

Azi vremea va fi în

. va fi temporar acoperit, iar vîntul va sufla slab la moderat din sector SV şi va prezen­ta intensificări trecătoare. După amiază, pe alocuri pot fi averse de ploaie şi descărcări electrice. Di­mineaţa 14-16°C, după-amiaza 25- 27°C. Ieri, la auj-Napoca, la ora 12 temperatura era 28°C, iar presiu­nea atmosferică măsura 729 mm He. Meteorolog: Kcokta Matd.

In pag in a a 16-a: h a r ta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru 9 iu l ie ________

Alianţa Naţională Liberală - un nou pol al puterilor politice

ILIE CĂLIAN

/ v i

IA ndelungatelc convorbiri pentru constituirea unui pol liberal

- din feluritele. formaţiuni cu astfel de programe - au sfîrşit, duminică, prin încheierea Alianţei Naţionale Liberale, constituite, deocamdată, din PAC ,şi PL’93.

ANL, care rămîne deschisă aderării altor partide şi aderenţi individuali, va nominaliza un candidat propriu pentru alegerile •• prezidenţiale şi sprijină ideea unui candidat unic al opoziţiei. : Totodată, alianţa îşi va prezenta propriul program de guvernare şi va nominaliza propunerile pentru componenţa viitorului guvern. Totodată, ANL propune un pact de guvernare al opoziţiei unite - CDR, USD, ANL -, care prevede nominalizarea, pînă la 30 iulie, şi susţinerea unui candidat unic la alegerile prezidenţiale dintre candidaţii fiecărei formaţiuni,, prin. votul unor electori stabiliţi proporţional cu rezultatele obţinute de fiecare formaţiune, la alegerile.pentru: consiliile judeţene. . • /

' De reţinut este şi faptul că pactul este deschis şi altor ; formaţiuni politice de opoziţie, care se pot alătura, în funcţie,

de,doctrină, uneia dintre cele trei alianţe. , ' • ,Programul de guvernare al ANL prevede, după cum relata

ziarul "Adevărul” de ieri: reducerea impozitului pe profit de;la,38% la 5%, a impozitului pe salariu la 10%, reducerea TVA şi accizelor cu 50%, reducerea şi uniformizarea taxelor vamale, scutirea de taxe pentru importurile de tehnologii,.reducerea impozitării pînă la scutirea totală de impozite a’ majorării de capital, ca şi a sumelor investite în. relansarea producţiei, transformarea regiilor autonome în societăţi comerciale, promovarea unei legislaţii antitrust,, liberalizarea preţurilor la produsele agricole, încetarea subvenţionării din impozite a întreprinderilor nerentabile, redarea proprietăţilor industriale, majorarea pensiilor şi ajutoarelor de şomaj._ După cum se vede, un astfel de program îi unge la inimă

pe investitorii privaţi, dar şi pe largi categorii sociale - de la salariaţi la pensionari. Se spune dă sînt pregătite să intre în ANL partide precum PDAR, MER şi PNL-Câmpeanu.

Dacă lucrurile vor evolua în această direcţie, probleme deosebite se ridică pentru PUNR - întrucît acesta s-ă constituit în BUN împreună cu PDAR şi MER -, dar şi pentru Emil Constantinescu, pentru că desemnarea unui candidat unic al opoziţiei pe baza a două treimi din votul electorilor l-ar dezavantaja. Este vorba nu atît de renunţarea la candidatura de preşedinte a candidatului PDAR, Ioan Coja, cît de fermitatea lui Petre Roman şi posibila candidatură a lui Nicolae Manolescu. ' ~

Pentru PUNR este, acum, dificil de realizat proiectul unui grup de partide centru, fără PDAR şi MER şi, evident, fără USD, care, din punct de vedere doctrinar, ar fi mâi aproape de acestea decît de partidele de dreapta.

Desigur, pentru cine urmăreşte alianţele politice sub raport doctrinar, este evident că nu ne aflăm în faţa unei afinităţi ideologice, cît a unei alianţe cu scopul răsturnării PDSR. - Pentru acesta se pune problema recuperării foştilor aliaţi, în primul rînd â PUNR, ori a luptei pe viaţă şi pe moarte cu noua opoziţie. Mai rămîne de văzut dacă oferta ANL către CDR şi USD nu se va lovi, din nou, de ambiţiile personale la împărţirea locurilor în viitorul cabinet. ■

Parlamentarii în faţa alegătorilor

P r i n ţ u lla

p 1 I I| Prinţul Paul de România a | d e f in i t v iz i ta p e ' c a re a

P a u l d e R o m â n i a , C i i M - N a p o c a

Iefectuat-o ieri la Cluj-Napocaca pe una cu scopuri

I lucrative”, deosebită de cea a| reginei Ana, desfăşurată■ concomitent. El a refuzat,! totuşi, să se pronunţe asupra* caracterului prezenţei reginei I Ana în oraşul nostru. “De | altfel, nu este vorba de regina■ Ana ci de prinţesa Ană de* . Bourbon”, a spus Paul de I România. .j . în cursul dimineţii de ieri,■ prinţul a avut o întrevedere . . cu prefectul judeţului Cluj,..■ Grigore Zanc. Dl Zanc a | ' apreciat donaţiile importante | de echipamente medicale şi■ medicamente făcute de î Fundaţia Paul de România■ municipiului şi a arătat.că | între Fundaţie şi anumite | instituţii clujene poate fi pusă'

I pe picioare o conlucrare eficientă. Pentru că Fundaţia 1

I nu are numai scopuri| umanitare, ci şi scopuri■ culturale, prinţul a afirmat . posibilitatea unei colaborări •. de lungă durată cu reputata | Academie clujeană de muzică.| “Cred că vizita mea la Cluj-■ Napoca este numai începutul■ unei colaborări”, a spus Paul I de România.| Prefectul Zanc s-a declarat| îneîntat să-l primească peI prinţ, a cărui vizită se poate■ dovedi constructivă. Dar nu a I părut deloc mulţumit de | prezenţa în oraş a reginei Ana,■ prezenţă care, în opinia - prefectului, “poate produce " agitaţii, incitînd anumite | categorii ale populaţiei”.| în finalul întrevederii cu■ Grigore > Zanc, Paul de* România - care, prin acţiuni I publicitare, va încerca să

■ Mr f r x

\ V i< *

■ ■ ■ H i n

ţ Prir)ţul Paul de România şi logodnica sa; Lia Trif, originară şi ea din România, s-au aflat ieri la Cluj-Napoca. ; _ :

îmbunătăţească ■ imaginea; României în lume - a promis că următoarea vizită la Cluj-Napoca va coincide cu donarea de către Fundaţie oraşului nostru, în septembrie, a unui echocardiograf Doppler cu^ ultrasunete, în valoare de peste 1 miliard de lei (280.000 dolari).■ Tot la Prefectură, prinţul a prezentat inedalia din argint destinată Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca. Medalia marchează aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea.Fundaţiei Universitare. Carol I. Pentru realizarea acestei medalii, cu' adevărat deosebite, Fundaţia' Prinţul Paul a angrenat Societatea numismatică română, Societatea Nuumus şi Monetăria Statului, obţinîndu-se în premieră pentru România fabricarea unei. medalii “proof" cu diametrul de 60 mm. “Monetăria din Vienâ

’ şi-a declinat posibilitatea realizării ei”, â arătat prinţul Paul.

După ce l-a lăsat pe prinţ să aştepte o jumătate de oră în antecameră, Gheorghe Funar ş-a

declarat onorat de întîlnirea cu Paul de România. De asemenea, primarulmunicipiului Cluj-Napoca l-ar

-dori pe Paul cetăţean de. onoare al oraşului: “Un om care a făcut atîtea pentru România merită calitatea specială de cetăţean de onoare al Clujului”, a spus Gheorghe Funar. -

Prinţul nu a părut foarte deranjat de întîrzicre. în Sala de sticlă a Primăriei, el şi-a afirm at încă o dată disponibilitatea în privinţa acţiunilor cu caracter caritabil: “Nu-mi place să vin aici cu mîna goală,’ îmi place, dacă pot, să fac ceva pentru acest frumos oraş”, a arătat Paul de România.

.în. cursul după-amiezii, prinţul a făcut o donaţie

. constînd în jucării şi haine, Leagănului de copii din cartierul Grigorescu.

Dan BRIE ■

TIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

J1

Adunare generalăComitetul. Asociaţiei pentru Adevărul pentru stabilirea candidatului la preşedinţia

Revoluţiei din judeţul Cluj, convoacă adunarea Comisiei pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilorgenerală a membrilor săi, marţi, 9 iulie, ora Revoluţiei din Decembrie 1989. Prezenţa16,00 la sediul asociaţiei din str. Goldiş nr. 2, obligatorie. ■ r ' .

Mircea Cretu: “Alternativa la parlamentarism este dictatura”Rcp: D-le Mircea Crcţu, cum s-a desfăşurat

activitatea dvs. în calitate de parlamentar PUNR în perioada 1990-1992, dar mai ales în ultimii 4 ani?

M.C.: Perioada 1992-1996 nu reprezintă decît o continuare a ceea ce am ficut în prima legislatură. Privind analitic activitatea mea, am unele motive de satisfacţie şi altele dc insatisfacţie. în a doua legislatură mi-am continuat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Învăţâmînt a Camerei Deputaţilor, apoi am fost secretar al Comisiei pentru redactarea sau neredactarca Legii minorităţilor naţionale şi în sfîrşit am reprezentat

Parlamentul României la Uniunea Europei Occidentale, fiind membru al Comisiei dc Apărare a acestei organizaţii europene. Ar trebui să analizez pe rînd ce am făcut în toate aceste trei organizaţii şi apoi ce am făcut ca membru al Parlamentului. Să le luăm pe rînd. Ca vicepreşedinte al Comisiei de Învăţămînt am promulgat Legea Învăţămîntului. Această lege atît de contestată îndeosebi de minoritatea maghiară reprezintă o realteare^T

A consem nat Ioana GLIGOJŞvf

-PIIIIIIII

A ,L

continuare în pagina a 4-a\ *) i

in judeţul Cluj sînt 1994 de firme J cu capital străin şi mixt

Cea mai mare parte a Celor 1994 de societăţi comercialc cu capital străin din judeţul Cluj este deţinută de Ungaria, urmată de Germania şi Italia, ne informează d-l prof. dr. Ioan Giurgea, secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj. Majoritatea investitorilor provin din ţările arabe - 422 de firme. Există societăţi comerciale cu capital mixt din Sri Lanka, Honduras, Peru, Ecuador sau Africa de Sud. Capitalul social al firmelor clujene cu capital mixt sau străin se ridică la 73.852.200 dolari. Cea mai mare parte a acestuia este deţinută ^Luxemburg, urmat de Germania şi Italia. Majoritatea firmelor îşi desîaşoară activitatea în comerţ, domeniul construcţiilor avînd cei mai puţini investitori. ’ ( |.G .) ■

BANCA "DACIA FKI.IX"

(trimisa în instanţă) speră încă

în redresareNemulţumiri

şl tensiuni în rîndul depunătorilor

De joi, 4 iulie a.c., Consiliul de administraţie al BNR a hotărît încetarca refinanţării Băncii “Dacia Felix”, consecinţa fiind imposibilitatea efectuării plăţilor către persoane fizice şi juridice,- clienţi ai băncii.”Măsurile luate d e ' către BNR au creat nemulţumiri şi tensiuni în rîqdul depunătorilor, avînd în vedere că,,

'de repetate ori, aceasta, prin mijloacele sale de informare, a asigurat depunătorii cu privire la garantarea economiilor”, se afirmă într-un comunicat de presă al BDF.. ,

În acelaşi document, Consiliul de adm inistraţie al BDF îşi precizează poziţia faţă de măsurile dispuse de BNR:”La

. propunerea BNR urmează a fi adoptat în regim de urgenţă un act normativ prin care se va - garanta restituirea depunerilor populaţiei. Pînă la emiterea acestuia, facem apel la înţelegerea clienţilor, asigurîn- du-i că toate eforturile noastre sînt îndreptate spre ieşirea din acest impas. Ne propunem ca, în continuare, să informăm corect opinia publică asupra posibilităţilor de funcţionare a băncii, eliminînd astfel orice speculaţii făcute în necunoştinţă de cauză.” . s

Realismul d-lul preşedinte Vasile Dumitru

Preşedintele BDF, dl Vasile Dumitru, a acordat un interviu ziarului “Curierul Naţional”. Actualul preşedinte, care se consideră o persoană ^nu

' optimistă* ci realistă, a spus, printre altele:”Am afirmat şi afirm cu toată răspunderea că Regulamentul de supraveghere impus BDF nu a avut darul de redresare ă băncii, ci de slăbire

>a băncii. Această afirmaţie am făcut-o şi domnului guvernator, cu toată consideraţia pe care o am faţă de instituţia pe care o reprezintă.” La întrebarea “Ce s-a făcut pentru a fi recuperate pagubele?” dl Vasile Dumitru a răspuns:”în primul rînd noi ne-am preocupat şi

_________ (m.s.) ■continuare în pagina a 16-a

ADEVĂRULde Ciul AGENDA marţi, 9 iulie 1996 (T)

A*i: Calendarul^ ortodox: SlSfuiţiţi Mc. Pangratie şi Chirii; Sf. Mc. Andrei şi ProV; Calendarul greco- catolic'. Sf. Pancraţiu, ep.m. din Taurojnenia - Sicilia (s.I-II); Calendarul romano-catolic: Sf.

Verdnica Giuliani, fc. -• Mîine: Calendarul ortodox: Sf.45

de Mucenici din Nicopolea Ânneniei; Calendarul greco-catolic: Ss. 45

' martiri ucişi în Nicopole din Armenia (-£ 319); Calendarul romano-catolic. Cei 7 fii ai Sf.Felicitas, m.; Sf.Ajnton Plecierski. •: îi felicităm pe toţi cei care, împartă- ■

jind taina Botezului, poartă unul din i Humele sacre,'pomenite mai sus. j j

PKEfECIURA,CONSIUUL JIIDEIP-AN:; 19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 i• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZO: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 :• PRIMĂRIA CHER1A 24-19-26 >

POUTIA aUJ-NAPOCA: 955 a 43-2T-27 ■POrjl A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13-49-76 •■->; -

• P0U11ADE):21-21-21 ' ; .• POLrţIATURDA31-21-21 : .

POIJIM CÎMIIATURZU: 36-82-22• POUllAHUEDIN:25-15-38• POUTIA GHERLA:24-14-14 'POMPIERII: 981 ,| PROQECllAQVILĂ CLUJ-NAPOCA:

19-50-29i GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23

si 19-16-70, ini. 158 | SALVAREA: 961 'SALVAREA CIR: 19-85-91 /■■■:■ INIKRNA'IIONAL: 971

' INTERURBAN: 991 - INFORMAŢII: 931 • DERANJ AMENIK: 921 'ORA EXACTĂ: 958' REC3A AUTONOMA DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-87-48 . ‘

i RE(2AAUTONOMĂDF. APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

' REGIAAUTONOMĂÂDOMEMUUJI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78

i S.C. "SALPRFST1 S A DISPECERAT: 19-55-22 - ' - - - - - :

»C0MEN2 SPEC3ALE FENIRU ■ TRAFBPORTREaDUURI: 11- 10-12 int 132

i DISTRIBUTLAGA2EIj0R NATURALE: INTERVENI! GAZE 928; DISPECERAT 433424 .' ;

, RECJSmULAUTOROMÂN: 19-21-00.

I RANSPORIlGiF.R.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

, ; prindpaide direepi trenări accdcrate, rapide şi intercity

• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):I4,57 . •BISTRITA: 15,37 :•BRAŞOV: 1,48•BUCURE STI(prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,33 . -1 .(l>rm Sibiu-Piatra OH): 11,1)8 •BUDAPESTA:! 0,30; 16,09; • f ; ' •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07. • ■(prin Ploieşti-Buzău)’: 11,40 •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ; , •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATUMARE: 4,08; 14,57 .:• SIBIU: 11,48; 15,10

SIGHETU MARMAŢIEI: 5,55•TIMIŞOARA (prin Afba Iutia): 5,46;. (prin Oradea) : 14,35; 16,22; 23,47

TÎRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 7,49 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

, 19-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM D e l u n i p în ă v in e r i , j

i Plecări din Cluj-Napoca i ' ■; / . 8,20 şi 18,50 J''. Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 1 D e l u n i p î n ă s îm b ă tă . ;

P lecări din Cluj-N apoca -13,05 P lecări d in Bucureşti -11 ,35 : Cursele spre Bucureşti circulă j prin Oradea şi durează cca. 2 o r iP re ţ bilet: români - 54.700' Iei

străini — 551 dolari. ;TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

E S u â i

CURSE INTERNAŢIONALE * (lin Autogara II: ’ \

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecară diu Clwj-Na|y>ca în zilele de luni, joi şi vineri Ua oră 7,00 şi înapoierea din Budapesta toi zilele de marţi, vineri şi. sîiubătâ ,1a ora 11,00. _•• Cluj-Naj>oca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.,

.INFORMAŢII ./• .A u to g a ra 1 :14-24-26

A utogara I I : 13-44-88

Programul Policlinicii M plată “Familia Sfintă”; ,8-12 iulieMedicină generală: dr.’l. Boilă

8, 9 ,1 1 ,1 2 ; (10-12), dr. C. Răifan - 10 (12-14),|dr. M. Suciu - 10 (10- 12), dr. C. Popa 11 (12-14), dr. S. Loga 9. (14-16), dr.M.Marica 11 (15-17), dr.L.Barbăalbă 12 (10-12),' 'dr.iL. Rasa|8 (16-17); Interne: dr. F. Ghemiari 8, 10 (15,30-17 si 10- 12), dr. I. J»âţiu 10 (15-17),’dr.Â. Iancu 9 (H-13), dr.Cs.Szakacs 10 (14-16), dr. C.Vlad 10 (14-16); Pediatrie: <|r. R.Mitea 9 (13-15), dr; Lupea D : ! l0 (12-14), dr. M- B ayradar 112 (15-17), dr. A. Tem peleaini -■' 8 v (13-15); Reumatologe: dr. F. Bayradar 10, 12 (15-17); dr.C.Zotta 8 (14-16); Ginecologi^: dr.C.Fodor 9, 11 (10- 12); Chirurgie: dr. C. CosmaS (10-12); Psihiatrie: dr. L. Glodan 9 (12-13); Dermatologie: dr. H. Radu 11 (12-14); O rtopedie: dr.Z.Popa 8 (11-13); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 8 (12.-14), rtr.I.Mihali 12 (12-14); Psihologie: i psih.L.Boilă 9 (15-17).

Programarea bolnavilor - deluni: pînă vineri intre orele 12-14, la nr. de telefon 16-78-22 şt la sediu, Aleea Micuş nr. 3, bl.12, ap. 12.- Notă: în'perioada 15-16 august Policlinica Iară plată va fi închisă.

S -ll IULIE CLIJJ-NAPOCA

Rtpublica-Srg Bilto-SIJA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * Victoria - Copycat-Crime la indigo-SUA-prcmieră (11; 13,15; 15^0; 17,45; 20) * Arta- Zi de sărbăloarc-Franţa (13); Podurile din Madison County-' SUA (15; 17,30; 20) * Mărăşti- sala A - Ultima sansă-SUA (13; 15; 17; 19); sala 11: 5- 7.06.96 - Panică la 'hotel Majcslic-SUA (13,30; 15,30; 17,30); 8-11.06. -Jadc-Obsesia periculoasă-SUA (13,30; 15,30;

17,30); * Favorit - Dangerous minds-M irili periculoase-SU A (11; 13; 15; 17; 19).' '. TURDA

Fox - Z ile c iu da te -S U A - prcmicră; Tineretului - Sabrina- SUA - premieră

D EJAria - Asasini ciberncticicni

- SUA - prem ieră;- Panică la hotel Majcslic - SUA - premieră . C ÎM l’IA T tJR ZII

. Muncilorcsc - Tatăl miresei .- SUA - prem ieră; - Ultima şansă • SUA - premieră

GH ERLAl’acca - Ju d g e D red d - -

Judecătorul - SUA - premieră , -F ă r ă scăpare - SUA

Notă: PROGRAMUL DE VARĂ: Cinematograful „Rcpublica" - ultimul spcctacol este la ora 21. Cinematograful „Mărăşti* - LUNI este închis. La cinematograful „Arta” primul spectacol începe la ora 13.

în scopul atragerii spectatorilor la spectacolclc cincmatografice, în perioada 21 iunie - 31 august a.c, se practică tarife reduse pentru copii, Clcvi, studenţi, militari în termen, veterani dc război şi soţiile acestora, handicapaţi şi la spectacolul dc la ora 15. Bilelele-se eliberează pe bază dc legitimaţie.

BIBLIOTECI■ B.GU. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor2): Orar: zilnic; 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14,jduminica: închisr. .. . ■ |

■ Biblioteca judeţeană OCTAVIAN GOGA":j SECŢIA

ADULŢI.şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel’ Mare nr.l),!ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45.; sîmbătă şi duminica ? închis. FILIALE (Zorilor,' Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:. 14-19,45; marţi, vineri: |9-14,45; sîmbătă si duminică - mehii. SALA DE LECTURĂ şi MEDIAŢI-CA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. : !,• .

■ Bibliotcca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar Tuni - sîmbătă 8 - 12:45; 14 - 18.45; duminică: închis , ' ,

I Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni 4110-14; marţi, miercuri, joi - 12-16;| vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.-

■ Biblioteca Americana (strada Unîversitătii 7-9). Orar: luni, - vineri 12-16 ; |. ■ Biblioteca Britanică'(strada Avram Iancu 11). Orar; luni, miercuri:. 14-19; marţi, joi, yineri: 9- 14; sîmbătă şi duminică: -închis .

■ Biblioteca "Heltai’.1 {strada Clinicilor 18). Orar. zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis <- ■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţii 18 -19; joi 19 -i 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Franccz (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: iO- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. '; ..; i

■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. '

■ Biblioteca "Valenu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni- Vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. ■ i : . ■ . - ■ .

■ Muzeul Naţional de AHă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis; ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii"- (strada I.C. Brătianu'122). Orar: miercuri - duminică 10 - -17; luni şi marţi: închis,

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 !• 16; luni închis. | .■ I ■ Muzeul Etnografic! âl Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele p-16, luni închis. '. ' ■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri; 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” [strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis. - ■ MuzeurZoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul Etnografic Naţional "Romulus Vuia": orele 9-17-

FARM AGI l|F a rm a c ii . cu - serviciu

perm anent: Farm acia"CORAFARM", str. Ion M eşter nr, 4, tel. 17-51-05.Oarda de noapte: Farmacia fir.

4 "Hcdcra", str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13'-00-77, orar 20-8.

Marţi, 9 iulieProgramul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Serial: Baywatch (r); 11,00 Film:, Răshomon: (r); :Î2,15 Ritmuri' muzicale; 12,40 Desene animate; 13,10;Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,30 Fii tu însuţi !; 16,00 Actualităţi; 16,10 Convieţuiri; 17,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 17,50 Viaţa Partidelor Parlamentare; 18,15- Agenda Festivalului Internaţional .Cerbul de Aur’’; 18,40 Medicina

pentru toţi; .19,1.0 Serial: Tarzan;19.40 Urgenţe în agricultură; 19,45 Actualităţi; 20,30 Serial: Cuceritoarele; 21,30 Festivalul ,Cerbul de Aur, Braşov..Recital

Tom Jones (I); ;22,30 Actualităţi; 22,50 Recital Tom Jones (II); 23,50 Serial: Frumoasa şi bestia ; 0,40 Magazinul notelor blue.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Cluj-Napoca; 9^0 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit;-11.30 Don Quijote (desene animate); 12,00 Teatru TV; 14,00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor,14.40 Secretul apelor albastre .- desene ; animate; 15,05 Teleenciclopedia (r); 16,15 Serial: Dragostea niea, durerea mea; 17,00 23 de milioane (I); 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 23 de milioane (H); 20,00 Cu cărţile pe faţă. Noutăţi editoriale; 21,00 TVM Mesager, 21,30 între da şi nu; 22-,00 Credo; 23,15 Teatru Tv.

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa 1;

9.00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial:- Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Dead Ahead (r); 12,55 Ştirile.Pro Tv;13.00 Serial: Cheets(r); 13,30 Film: Perry Mason (r); 15,10 Procesul europenelor (r);, 15,40 Lumea rugby-ului (r); 16,00 Serial: Paradise Beach 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună seara, Bucureşti !; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ti mat spun ...; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Spitalul de urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Ţv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptă-te, române (talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv;. 0,05 Sport la minut; ştiri sportive; 0,30 Film: Videodrome

(Canada).TVR CLUJ^VAPOCA: Marţi,

9 iulie: Programul 2 - 8,30 - 9,20- Radiografii cotidiene: Strategii, obiective şi rezultate în reforma sanitară. Matineu muzical folcloric: cîntece i populare transilvane. Programul 1 - 15,00 - 15,35 : Jurnal. R eporter'în anchetă:- „Noaptea'infractorilor”. Peregrinul transilvan: Aurel Isac, luptător pentru drepturile naţionale ale romîânilor. din Transilvania.

- .-CBN : - ■■7,00 Caleidoscop; 7,30 Desene

animate; 8,00 Biografie muzicală (r); 9,00 Bună dimineaţa, Cluj !;10.00 Film artistic - Răzbunătorul (r); 12,00 închiderea programului; 18,00; Caleidoscop - film documentar, 18,40 Desene animate;19.00 Fitai: Trei sînt prea mulţi;

.21,00 Oră locală;; 21,40 Ora Psi;22,30 Omul în cerc.; •: , !. Miercuri, 10 iulie

Program ul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Video- pop; 10,50 Videolexicon; 11,50 Serial: Andrea Celeste (r); 12,40 Desene animate; 13;10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca;16.00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv; 16,35 Eelesiast ’96; 17^0 De la lume adunate ...; 17,50 Desene animate; 18,20 Agenda Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”; 18,45 Timpul Europei; 19,15 Serial: înfîmplări din Florida; 19,45 Actualităţi; 20,30 Serial:

'Cuceritoarele; 21,30 Festivalul„Cerbul de Aur”; Braşov, Concursul de ,vide6-clip; 22,50 Actualităti; 23,05 FestivaluV „Cerbul de Auri1, Braşov. Recital IVaja Con Dics.

Ftogramul 2; 7,00 La prima oră; ■-8,3fl TVR Timişoara; 9^0 Ora de muzică; 10,051 Magazin satelit; 11,30 Desene animate : Don Quijote; 12,00 Recital Tom Jones (r); 14,00 Actualităţi; 14,10 Serial: Puterea banilor, 14,50 Gong (r);15.20 Medicina pentru toţi (r); 15,40 Desene ănimate; 16,05 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,00 Natura 2000; 17,40 Serial: Andrea

PORTALEXPORT - IMPORT S.n.L

Marţij 9 iulie 1996 1 PORTAL 1

,7,45 Buletin informativ; 8.00 Documentar - Greva d in Franţa (r) - 2 max; 8,30 Docum entar - Artele fără limite (r) - 2 max; 9,00 Buletin informativ; 9,15 Film - Intîmplări din viaţa mea (r) - 2 max; 10,45 Buletin inform ativ; 10,50 Documentar - Ziua în care am devenit cetăţean germ an (r) - 2 max; l l ,2 0 M agazin - Bulevard Germania - 2 max; 12,00 Buletin in fo rm a tiv ; .16 ,30 B u le tin informativ; 17,00 D ocum entar -- P lan e ta ,.a lb ă - 2 m ax ; 17,30 Documentar - Stefi G ra f î- 2 max; 18,00 ' Buletin informativ; 18,15 Film - Cu intenţie sălbatică - 2 max; 19,45 Buletin inform ativ; 19.5,0,;D o c u m en ta r - L um ea

animalelor- 2 max; 20,20 Magazin - Bulevard Germania - 2 max; 21,00 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

• Marţi, 9 iulie 1996 10,00 Ştiri şi-actualităţi locale;

10,10 Regatul unit „azi” - documentar (r); '10,40 Intîia zi - film (r); 17,15 Gerhard Hauptman- rep. DW; 17,45 Paris „lumini”- rep. TV 5; 18,15 în pas cu muzica uşoară; 18,3p Ecouri mondiale - doc.; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Bi,bi şi prietenii lui - desene animate; 20,15 Comorile lumii :v rep.; 20,30 Michael Landon „Amintiri” - film; 22,05 Presupus vinovat - film; 23,40 Concertul filarmonicii berlineze la St. Pctersburg.

Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria;20.30 Turist-Club; 21,00 TVM Mesjager; 21,30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 U n secol de cinema: Gregory Peck; 23,45 Jazz-Fan; 0,15 Do. ■

TVR CLUJ-NAPOCA; Programul 1 - 15,05 - 16,00v Jurnal. Observator: Nutriţie şi; sănătate. Excelsior: J^iga Crypîo! şi ţ^apoha Enigel” de D ora; Cojocaru. Oracolul şi clepsidra: Uni prinţ al poeziei româneşti, profesor Michael Impey: Cîntec transilvan-, soliştii Marin Tudor, Elena Evsei şi. Dorica Ratiu. : I

PRO TV !' 7j00 Ora 7, bună dimineaţa9.00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r);; 9,45| Sport la-minut; 10,00 Serial:; Paradise Beach (r); 10,30 Serial:; M.Ai,S.H. (r); 11,00 Serial: Spitalul de ui;gentă(r); 11,45 Serial: Secrete de familie (r); 12,30 Sport ex trem (r); 12,55 Ştiri; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Sport; 14,30 Deşteaptă- te, fomâne ! (r); 16,00 Seria l: Paradise Beach; 16,30 Serial: T în ă r si neliniştit; 17,30 Serial: T a x i ;18.00 Ştirile Pro Tv; 18,15 B im ă searâ, Bucureşti !; 18,45 S e r ia l : Chedrs; 19^0 Doar o vorbă s ă - ţ i mai spun ...; 19,30 Ştirile P ro T v ;20.00 Film: Dogfight; 21,50 Ş t i r i le Pro ,Tv; 22,00 Serial: M .A .S .H .;22.30 Serial: Lege şi oidine; 2 3 , 3 0 Rătăciţi în tranziţie (talkshow); 0 , 0 0 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la m in u t ; 0,30 Film: Hairspray (SUA):

c b v .7,00 Caleidoscop (r), 7 , 4 0

Desene animate (r), 8,00 O ra -P s i ,9.00 Bună dimineaţa, Cluj! 1 1 ,0 0 Film artistic: "Trei sînt prea m u l ţ i ' (r), 12,00 închiderea program ului,18.00 Caleidoscop - film d o c u m e n ­tar, 18,40 Desene animate, 1 9 ,0 0 Film artistic: "Robin Hood”, 2 1 ,0 0 Ora locală, 21,40 Film docum entai; 22^0 Film artistic: "Monştrii d ir adîncuri"; 0,30 Reluare Ora lo c a l ă i

POLICLINICA INTERSERVISAN ii

str. Pascal nr.5,tari Gheorglicro i

INTERNE • CARDIOLOGIE N E U R O - IOGIE • PSIHIATRIE • E N D O C R I ­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFJE'ALERGOLOGIE • D E R - ' , MATOLOGIE • CHIRURGIE •, : ORTOPEDIE • O .R.L • ■: : OFTALMOLOGIE • ‘ - , GINDCOUXJIE* ON'COIXXîIE

' PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTIÎIRA .

, ' - l a b o r a t o r ; , - - •(Biochimie - Bacteriologic Im u n o lo g ie - Parazilologie D eterm inare Rh - Teste de sarcină - Ântigen HBS - Elisa T e s t - Examinări citologice pentru d e p is t a r e a cancerului de col uferin - In v e s tig a ţi i pentru sterilitatea feminină şi m a sc u lin ă )

. ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1

Medic de gardă: orele 2 1 - 7Rezervare, consultatll

la teL 41.41.63. ’ JALIANŢA ANTISUIC1DL I F E L I N E

Sufletul nostni la dispoziţia | dunmeavoastră.,Tele loriulde noaptc. telclonul v ie ţ i i . [

4 1 4 1 6 3 !;Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 - 2 - 4 . !'

PROGRAMUL RADIO CLUJM a rti, 9 iulie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune

astăzi Dan Horea). 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriali; Radio Consianja, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Hulctin de ştiri. 11,10 Salonul artelor, redactor Oatia Cristca. 11,30 Temă cu v a ria ţiu n i, L iana G oţa. 12,00 R adio jurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia de marţi: moderator Melania Drăgan şi Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultăto­rului, redactor Cristian Zoicaş. 18,00 Radio Fax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,30 Emisiunea partidelor parlamentare. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă: Corina Ionuţ. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

• M arţi, 9 iulie■ 6 ,0 0 -1 1 ,0 0 R adioprogram * "P rim ul ' sa lu t” . • 7 ,00 -7 ,2 0 Radiojurnal România Actualităţi... 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu' 11,00-11,30 Muzică, publicitate.

. 1 1 ,30-11,35 R e v is ta , p rese i c e n tra le şi eu ro p en e . 11 ,3 5 -1 3 ,0 0 M uzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de pesle zi): 15,50-15,55 Plus.r. 16,00- 19,30 Muzică, ştiri, publicitate. 19,30-21,30 Greierii şi mămăliga. Emisiune de actualitate rock. 21,30- 21 ,35 R etrospectiva ş tir ilo r z ilei. 21 ,35-22,00 Muzică, publicitate. 22,00-23,00 Recursuri posibile: Talk Show realizat dc Octavian Hoandra. 23,00- 24,00 Program preluat RFI. 0 ,00-6,00 M uzică, publicitate, ştiri.

S .C . Dentaf R O V A - S 0 C 0 L0 V

Calea Moţilor 106, a p .5 Tratamente

stomatologice com plexe:> terapie. ■. •..

. > p r o te t i c ă (ceramică)> ch iru rg ie (rezecţii, implante]

P ro g ra m ă r i la te l.: 4 3 0 0 2 8; Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

*ss»

PROF. UNIV. Dr. M M I CALUGARU Dr.ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 1.1(lîngă biserica Bob)

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19-14.S8

(V ) marţi, 9 iulie 1996 ROZA V/NTURILORad evşr o i: de Oluj

A

RACHETELE RUSE „TOPOL” RĂMÎN DEOCAMDATĂ ÎN BELARUS

în tr e M in is te r u l A p ă r ă r i i d in B e la ru s ş i departam entu l m ilita r din R u sia a izbu cn it un nou scandal. în p o fid a în ţe leg er ilo r sem n ate d e ce le d o u ă m in is te re la 9 d e c e m b r ie a n u l tre c u t, conducerea B elarus nu p erm ite R u sie i să -şi retragă d e p e teritoriu l său c e le d ou ă reg im en te de rachete stra teg ice, dotate cu 1 8 com plexe m obile d e tipu l R S - 12 M „ T opol”, sau S S -25 , cu m m a i s în t a cestea num ite în O ccident. G raficu l re trager ii acesto r rach ete în anul 1996 a eşu a t, p ra c tic , din nou.

Au fost necesare intense ■ eforturi diplomatice şi politice

la cel mai înalt nivel pentru a-1 convinge pe, preşedintele Lukaşenko că retragerea armamentului nuclear şi a rachetelor din Belarus în Rusia nu este un capriciu sau vreo faptă nechibzuită a cuiva,

I ci este vorba de angajamente I internaţionale asumate atît de | Ucraina şi Kazahstan, cît şi de | Belarus şi Rusia. Acestea au

regimentele de rachete ruse în jocul politic cu Occidentul, care. a decis extinderea NATO spre Est. Ideea este extrem de simplă: dacă vă veţi apropia trupele de

bombe nucleare americane pe care SUA nu intenţionează să le retragă din Europa, despre care- a declarat la summit-ul din aprilie, de la M oscova; preşedintele Bill Clinton. Dacă preşedintelui Elţin îi este peste mînă să zăngăne armele rachetonucleare, rolul de „bătăuş” în interesul general şi-l poate asuma preşedintele Lukaşenko.

Dar, după cum consideră specialiştii, cele două idei mi au nimic comun nici cu politica internaţională, în general, nici cu bunul simţ, în special. Dacă

trupele NATO

km de frontierele ţărilor |

g r a n i ţ e l e __________________noastre, aceste ( C „ I * v e s * i a ” > ) vor începe bruşc r a c h e t e ............................... ............ :-~y sa se apropie de

Ifost consfmtite nu numai de

strategice se vor afla în vizor.Există şi o allă versiune. Cele

18 complcxe de rachete nucleare ruse rămîn pe teritoriul Belarus în contrapondere cu cele 500 de

graniţele.Belarus, este absolut nerezonabilă menţinerea instalaţiilor de lansare a rachetelor strategice, ale căror poziţii în zonă şe află doar la 30

baltice şi Poloniei. Şi aceasta, din mai multe cauze. Iar din punct de vedere militar, în mod deosebit: ele vor putea fi în orice moment acoperite chiar de artileria clasică.

Şi este intr-adevăr absolut inegală situaţia cu bombele nucleare am ericane din Europa şi cu rachetele noastre din Belarus. Americanii nu şi- au luat nici un • fel de angajament internaţional privind retragerea lor, dar noi ne-am luat. Cît mai valorează ■ acum cuvîntul Rusiei ?

Rusia insista asupra retragerii detaşamentelor sale de rachete din Belarus şi din alte motive, se poate , spune, pur economice. întreţinerea lor lunară în afara graniţelor | ţării o costă 10 miliarde de | ruble.

IIIIIIIIIII

sem năturile preşedinţilor I acestor patru ţări, ci şi de | semnătura preşedintelui SUA, | de Protocolul de la Lisabona, i ' dc alte documente juridice şi . trebuie să fie îndeplinite fără * rezerve. La Minsk s-ar părea I că nu s-a înţeles acest lucru.. | La şfîrşitul lunii mai, de pe | teritoriul Belarus trebuiau.

Iretrase în Rusia toate ogivelenucleare. Au expirat însă toate

I term enele confirmate de | miniştri şi, ca şi înainte, nu se | permite trecerea graniţei de

către eşaloanele militare ruse. La interpelările din partea Moscovei, Minsk-ul nu a răspuns. Nu s-a răspuns nici la nota trimisă ministrului belarus de externe de către omologul său rus.

Experţii care cunosc această * problem ă afirmă că | preşedintele belarus foloseşte

CROAŢIA EZITA SÂ ACCEPTE CONDIŢIILE PENTRU ADMITEREA ÎN CONSILIUL EUROPEI

Condiţiile pentru admiterea Croaţiei în calitate de cel de­al 40-lea stat membru al Consiliului Europei, anunţate la 2. iulie de Comitetul Ministerial, se profilează în angajamente pe care Zagrebulezită să le _________r e s p e c t e :A c e a s t ă decizie a Comitetului Ministerial „nu este efectivă imediat”, ceea ce creează un precedent în istoria acestei instituţii, dar este legată Îndeosebi de respectarea Acordului de la Dayton, de cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga şi de progrese în domeniul libertăţilor civile şi drepturilor omului.

Preşedintele croat, Franio Tudjman, s-a întîlnit la 2 iulie cu liderii HDZ din Bosnia (filială a partidului la putere în Croaţia), care controlează „republica” croată autoprocla- mată „Herţeg-Bosna”, pentru a-i ajuta pe croaţii din Bosnia să elaboreze o strategie pentru alegerile generale, prevăzute pentru 14 septembrie. Criticile în legătură cu sprijinul pe care Zagrebul îl acordă „republicii Herţeg-Bosna”, care era menită să se dezintegfeze şi să-şi

transfere prerogativele sub autoritatea Federaţiei croato- musulmane ( una din cele două entităţi care alcătuiesc Bosnia), s-au intensificat în ultimul timp. Preşedintele Statelor Unite, Bill Clinton, a adresat

________- s ă p tă m în ă( A F P ) J trecută o

scrisoare lui F.Tudjman, pentru a-i cere dizolvarea imediată a „statului” autoproclamat al croaţilor din Bosnia. Secretarul ge'neral al NATO, Javier Solana, la rîndul său, şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu am estecul Zagrebului în Bosnia, cu prilejul unei întîlniri, marţi, la Bruxelles, cu şeful diplomaţiei croate.

Potrivit unor sutse concordante din Bruxelles, preşedintele Tudjman i-ar fi declarat Tui J.Solana, cu prilejul unei întrevederi în luna iunie, că divizarea Bosniei în două • o parte croată şi o parte sîrbă - este ineluctabilă. Tensiunile dintre NATO şi Croaţia s-ar putea traduce, potrivit observatorilor, printr-un îngheţ al relaţiilor dintre organizaţie şi Zagreb, care doreşte să adere la Partenerialul pentru pace. ■

SPIONAJ ECONOMIC:

LA LYON AMERICANII AU FOST PUSI ÎN GARDA

Pentru americani Franţa este în frunte în domeniul spionajului economic în Europa şi oficialităţile din Statele Unite prezente la Lyon pentru summit-ul G-7

( A F P )

Tensiunile dintre Paris şi Washington în acest domeniu nu sînt noi. Agenţi ai CIA au fost arestaţi în Franţa în 1995 sub

acuzaţia de s p i o n a j econom ic.

au fost puse în gardă. Conform ziarului „New York Times”, delegaţia americană a primit dispoziţia să nu se despartă niciodată Ia Lyon de nici un fel de document cu caracter economic care ar putea interesa serviciile de informaţii franceze. Această dispoziţie avea „pur şi simplu scopul de a ne aminti că nu ne ducem oriunde, ci în Franţa”, a explicat, sub acoperirea anonimatului, un consilier al preşedintelui Clinton, citat de cotidianul newyorkez. Jn materie de spionaj economic, Franţa este cea mai bună”, a adăugatei.

O anchetă recentă condusă de Congresul american, a citat Franţa şi Israelul ca două ţări aliate care practică spionajul economic în defavoarea Statelor Unite pentru contracte de apărare. Americanii sînt de asemenea foarte atenţi.în cursul deplasărilor tor în Japonia, indică partea americană.

Mai mulţi dintre aceştia, precum şi şeful biroului CIA de la Paris, au fost trimişi acasă. Presa franceză s-a făcut anul trecut ecoul tentativelor de destabilizare a grupurilor franceze Alcatel(telecomunicaţii) şi Schneider (echipamente electrice) orchestrate din Statele Unite de organizaţii americane rivale.

De la încheierea războiului rece, CIA şi alte servicii americane şi-au diversificat activitatea oricntîndu-sc spre informaţiile economice, expresie a unei administraţii Clinton extrem de active în ceea ce priveşte dosarele comerciale. Casa Albă este de acum înainte susţinută de un Consiliu naţional pentru Economie, şi Parisul caută sâ creeze organisme similare, mărturie fiind iniţiativele recente ale primului ministru şi ale ministrului de finanţe:

TENSIUNI INTRE NATO SI CROAŢIA

între NATO şi Croaţia au apărut în ultimele săptămîni tensiuni cu privire la punerea în aplicare a Acordului de pace în Bosnia, s-a aflat din surse concordante. .

Aceste tensiuni s-au făcut simţite din nou la 2 iulie, la sediul NATO, cu prilejul

m enţinerea ' „guvernului” acesieia, abia remaniat; contravine acordurilor privind Federaţia croato-musulmană şi Acordului de pace de la D ayton. Remanierea guvernului „are: drept scop reducerea num ărului de ministere şi organizarea unor

în tîln irii dintre secretarul activ ităţi care nu ţin^ de general al Alianţei, Javier. com petenţa Federaţiei” , a.Solana, şi ministrul, croat al afacerilor, externe, Mate Granici. Această întrevedere, cerută de Croaţia, a intervenit după o întîlnire „dificilă” desfăşurată la mijlocul luniiiunie, la --------------------------Zagreb, între ( ( A F P ) preşedinţele

explicat Granici, la. 2 iulie, în faţa presei, la încheierea întrevederii sale cu Solana. '

în cursul întrevederii din 2 iulie, secretarul general al NATO - care i-a trimis de

asemenea qJ scrisoare lui

T u d j m a n ,croat F ran io-T udjm an şi Solana, înso ţit atunci de com andantul suprem al forţelor aliate în Europa, generalul american George Jouiwan.

Această întîlnire „nu s-a desfăşurat bine” şi cele două înalte oficialităţi ale Alianţei au avut surpriza neplăcută de a trebui să se confrunte cu un preşedinte croat foarte dur, care a afirmat că împărţirea Bosniei în două ( o parte croată şi o parte sîrbă) este

pentru a-1 implora să respecte Acordul de pace - a apreciat că o astfel de rem aniere guvernamentală are^fară rlici o îndoială” consecinţe negative pentru Croaţia şi pentru croaţii din Bosnia, a arătat ministrul croat, fără nici o alţă precizare.

Aceste consecinţe negative s-ar putea traduce printr-o blocare a relaţiilor dintre NATO şi Croaţia, Zagrebul dorind să adere la programul de cooperare militară din

inevitabilă, potrivit surselor cadrul Parteneriatului pentrucitate. ' . ' , Pace, consideră observatorii.

Conform acestor-surse,- U nul d intre principaleleTudjman a arâtaţ puţin interes aspecte care împiedică creareafaţă de soarta părţii Federaţiei croato-musulmanemusulmane, într-un moment este formarea unei armateîri care Solana şi generalul comune, lucru pe care nu îlJouiwan veniseră tocmai să-i: doresc nici croaţii din Bosnia,ceară să acţioneze în favoarea creării Federaţiei croato- musulmane în Bosnia.

La . sfirşitu l lui iunie, preşedintele american Bill

.Clinton i-a trimis o scrisoare lu i Tudjm an şi i-a cerut desfiin ţarea .im ediată a „R epublicii croateautoproclam ate Herţeg- Bosna” , pe m otiv că

nici musulmanii. Ministrul croat al afacerilor externe a arătat că a insistat pe lîngă Solana în legătură cu necesitatea de a conferi sîrbilor şi’croaţilor un lo c în instituţiile guvernamentale din Saraievo.' Zagrebul consideră că în capitala bosniacă puterea este deţinută în întregime de musulmani. ■

Premierul israelian declară că iările arabe vor Ci forlate

la un compromisRadicalul şef al

E xecutivu lu i : is ra e lia n , ' Benjam in N etanyahu, a declarat, luni, cu cîteva ore înaintea plecării spre Statele Unite, în prima sa vizită în calitate de premier, că ţările arabe sînt forţate să accepte un compromis, dată fiind poziţia “fermă” a Israelului, relatează REUTER.

“Ceea ce se întîmplă este că> arabii se adaptează - palestin ienii şi sirienii şi ceilalţi - se adaptează noii realită ţi şi sînt forţaţi să in iţieze ei înşişi un com prom is” , a declarat Netanyahu postului de radio al armatei israeliene.

întrebat fiind cum ar putea surprinde întreaga lume în cursul v iz ite i sale la W ashington, prem ierul israelian a declarat: “Cred că surpriza va fi generată de faptul că s-a presupus în mod greşit că un guvern ferm, tare se bazează pe securitate şi

interes naţional, este un guvern care va deteriora situaţia securităţii în căutarea păcii. Se întîm plă exact contrariul”. -

Statele arabe şi palestinienii âu avertizat că dacă Netanyahu îşi va menţine cam pania retorică opusă princip iu lu i “teritorii în schim bul păcii” - baza a aproape cinci ani de negocieri de pace în Orientul Mijlociu - atunci regiunea ar putea reveni la violenţă.

Arabii au declarat că testul- cheie al in tenţiilor lui Netanyahu este dacă acesta va menţine preconizata retragere a armatei israeliene din oraşul Hebron (Cisiordania), după cum fusese convenit între precedentul cabinet israelian şi palestinieni.

În trebat dacă a luat o hotărîre în legătură cu situaţia H ebronului, Netanyahu a declarat: “Nu, încă analizez chestiunea”. ■

ADEVARULde Clui POLITICĂ marţ!/ 9 Iulie 1996 {4

Alianţa Naţional Liberală la Cluj

Litiu si Maier vîslesc , din nou împreună

• Filiala Cluj a Partidului Alianţei v Civice saluta asocierea cu P.L.-93, în cadrul Alianţei Naţional-Liberale, apreciind că noul bloc electoralva fi benefic în plan local celor două partide cu condiţia să nu se amestece unul în treburile celuilalt.

Nicolae Maier, preşedintele filialei, afirmă că nu vede nici un inconvenient în a colabora cu foştii săi colegi de partid, Petru Liţiu şi Sorin Albăcan, amîndoi membri actuali ai P.L.-93. Cei trei. oameni politici vor fi nevoiţi în toamnă să se aşeze la aceeaşi masă pentru a negocia listele comune , de candidaţi în alegerile parlamentare. Lor li s-ar putea ; adăuga Ioan Chindriş, membru, timp de- opt zile,'al P. A.C., în clipa de faţă preşedintele organizaţiei P.D.A.R. Partidul lui Victor Surdu şi-ă exprimat oficial dorinţa de a adera Ia alianţă şi, în situaţia în care o va face, e previzibil că ambiţiile parlamentare ale lui Chindriş şi Liţiu vor: genera un duel pasionant pentru ocuparea: primului loc pe lista. ‘

"Tocmai aceste situaţii -surpriză şi răsturnări

imprevizibile-de situaţie mă incintă în politică”, spune Maier; unul din puţinii politicieni clujeni care găseşte desfătare în latura amuzantă a evenimentelor.

Debutul colaborării dintre Nicolae Maier şi Petru Liţiu," impus de noua conjunctură, a fost

. marcat <le o formulare mai puţin fericită , a deputatului P.L.-93. Liţiu a afirmat într-o intervenţie' televizată că are relaţii excelente cu Nicolae Maier pentru că acesta este un^bun "executant”. Acest ultim cuvînt, care ascunde probabil speranţa nerostită a lui Petru Liţiu că Bucureştiul îi va impune lui Maier să-l accepte primul pc lista alianţei, l-a deranjat pc liderul local al PAC. ”Ţin să-i precizez d-lui Liţiu, cu care sînl cu adevărat în relaţii excelente, că, în privinţa ordinelor venite de la Bucureşti,: sînt uri foarte prost executant”, afirmă Maier.

Indiferent care vor'fi certurile pentru liste, Nicolae Maier apreciază că din înfiinţarea acestui nou pol liberal vor avea de cîştigat amîndouă partidele. EI crede'că''alianţa va aduna cel

puţin 12 procente la alegeri, dublul a ceea ce s-ar obţine dacă partidele ar concura individual. Pe termen lung, preşedintele filialei'P.A.C. cr^de că va fi refăcută vechea- Âiianţă Civic-Liberală, cu participarea inclusiv a P.N.L.

”Noi i-am rbăgat în Convenţie, noi îi scoatem”, declară Nicolae Manolescu referindu-se la liberalii lui Mircea lonescu Quintus. Nicolae Maier este de aceeaşi părere: cu şeful său de partid şi vede posibilă unificarea liberală înainte chiar de alegerile din toamnă. ”Totul depinde : de atitudinea ţărăniştilor", spune el. "Dacă ei vor continua să-i marginalizeze pe; liberali în Convenţie; -■ întrevăd posibilitatea ca P.N.L. să ni se alăture cît de curînd”.

Maier este de părere că P.N.L: "plăteşte acum oalele sparte prin refuzul de a ieşi din Convenţie împreună Cu noi şi P.L.-93. Cred că liberalii d-lui Quintus s-au convins că nu se poate colabora cu ţărăniştii”. ' ;

Caius CHIOREAN ■

Ţărăniştii salută apariţia Alianţei Naţionale Liberale

Apariţia alianţei dintre PL’93 şi PAC - Alianţa ' Naţională Liberală pe eşichierul politic reprezintă un factor de limpezire a scenei politice româneşti, prin conturarea unui pol liberal, reprezentînd, politica dc dreapta, a declarat, luni, Radu Vasile, secretar general al PNŢCD. EI a apreciat “drept pozitivă” p'ropunerca ANL ca forţele de opoziţie să prezinte' un candidat unic la alegerile prezidenţiale din toamnă, dar a adăugat că “practic” nu crede , că acest fapt es te . realizabil, deoarece nici un candidat nu va renunţa în favoarea altuia.

“Cu ANL se poate realiza o colaborare foarte seri­oasă în' campania elec­torală, cu condiţia ca aceas­tă colaborare să se . realizeze într-un spirit de fair-play”, a

spus senatorul Radu Vasile.' Secretarul general al

PNŢCD consideră că CDR trebuie să ajungă “obligatoriu” la o înţelegere, cu ANL, întrucît altfel, în campania ■ electorală, printre subiectele de atac ale ANL ar fi şi Convenţia Democratică.

înţelegerea CDR-ANI. .trebuie sâ cuprindă interzicerea '••' atacurilor reciproce, susţinerea reciprocă în teritoriu şi acceptarea unor propuneri ale acestei alianţe în ce priveşte strategia de guvernare. Radu Vasile nu a omis, totuşi,-să constate că PL’93, deşi este “cel mai liberal dintre toate partidele liberale”, practică un liberalism din secolul XIX. în plus, PAC şi. PL’93, s-au numărat printre partidele cu numărul, cel mai mare de absenţi din Parlament. ■

Precizareîn urma unei greşeli nedorite, în ediţia dc luni, 8 iulie a.c. a

ziarului nostru, la rubrica Parlamentarii în faţa alegătorilor, a apărut fotografia lui Sergiu Cuncscu, în locul fotografici intervievatului nostru, senatorul Matei lîoilă. Cerem scuze cititorilor noştri şi d-Ior Boilă şi Cuncscu. ■

PNL-CD laşi va propune conducerii centrale

ieşirea din CDRi

. Cristian Zăinescu, liderul PNL-CD, filiala Iaşi, a anunţat, duminică, că a hotărît să ceară ieşirea din CDR a partidului său, informează corespondentul MEDIAFAX.. “Este necesară ieşirea din- CDR din cauza tratamentului aplicat de PNŢCD Iaşi. Am înaintat o sesizare la nivelul conducerii centrale CDR prin care semnalam tensiunile din coaliţie Ia nivelul judeţului Iaşi”, a declarat. Cristian Zăinescu. Propunerea dc părăsire a CDR va fi făcută Ia intîlnirca conducerii partidului, programată pe 27 iulie, la Bucureşti

Reamintim că- disensiunile în cadrul CDR Iaşi au apărat imediat după alegerile locale din 2 iunie, cînd liderii PNL- CD, AFDPR, AC, Mişcării România Viitoare i-au acuzat pc deputatul PNŢCD Vasile Lupu şi pe Traian Rânja, vicepreşedintele PNŢCD, de eşecul din judeţul Iaşi. în replica, deputatul ţărănist Vasile Lupu a considerat că cele patru formaţiuni contestatare nu sint reprezentative pentru CDR în privinţa numărului de membri şi a adăugat că “nu au participat cu nimic la campania electorală”. ■

Parlam entarii în faţa alegătorilor!

Mircea Cretu: “ Alternativa la parlamentarismeste dictatura”

urmare din pagina 1

Parlamentului şi cred că nu este exagerat să spun că ea este ca importanţă a doua lege după Constituţie. Ea a fost apreciată pozitiv de către toţi cei care au citit-o, inclusiv de către comisarul pentru minorităţi naţionale, Max Wan derStool, o autoritate în domeniu. Se ştie că această lege a fost contestată la incitarea făcută de Otto von Habsburg în Parlamentul Europei. Majoritatea celor care au parcurs textul acestei legi şi-au dat seama de greşeala făcută, pentru că toate . declaraţiile lui Otto von Habsburg şi a altor parlamentari europeni nu au ţinut seama de ceea ce prevedea LegeaÎnvăţămîntului, o lege extrem de generoasă, chiar exagerat de generoasă în unele privinţe în raport cu minorităţile naţionale.

A doua chestiune este legată de o lege la care mă sfiesc să-i spun şi numele. Ea se numeşte Legea minorităţilor naţionale şi a comunităţilor autonome, al cărei proiect a fost înaintat de către UDMR pentru a crea un stat în stat. Fiind o lege atît de specială, s-a creat o comisie specială care a analizat foarte serios cam tot ce se întîmplă în ' domeniul minorităţilor- naţionale ” în Europa Occidentală. Or, în întreaga legislaţie a Europei Occidentale nu există o lege a minorităţilor. Singura ţară în care există o lege a minorităţilor este Ungaria, dar sc ştie că o lege trebuie să aibă : obiect şi să fie morală. Aceasta nu are nici obiect şi nu este nici-morală pentru că în Ungaria minorităţile au fost practic lichidate. Şi nu, este vorba doar de minoritatea română, ci şi de cea germană, slovacă ori rusină. Lă ora actuală în Ungaria nu există populaţie care să vorbească-^ altă limbă decît cea maghiară. Vocabularul acesfS? minorităţi- se rezumă la 200-de cuvinte.' A da în aceste condiţii o lege' a minorităţilor are exact, moralitatea, unei legi de protecţie a evreilor dată de. Himmler-, Bormann şi Goebbels în aprilie 1945. Sînt lichidaţi. Minorităţile din Ungaria sînt lichidate. Pentru- ce să mai dai o lege? Este

vorba, bineînţeles, de o lege pentru vitrină care, să fie impusă Slovaciei, Serbiei, pentru maghiarii din Voivodina şi, bineînţeles, nouă, pentru maghiarii din Transilvania.■ In legătură cu participarea mea

în Comisia de Apărare a Adunării Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale, fac parte din această comisie din iunie anul trecut, din momentul în care ţara noasţră nu a mai fost reprezentată de doi parlamentari, ci de patru. Comisia de Apărare este cea mai importantă dintre comisii, Uniunea Europei Occidentale fiind o organizaţie care are ca specific securitatea europeană şi în această calitate am participat la toate reuniunile organizate de Adunarea Parlamentară. Ac.eastă organizaţie pe care o priveam cu scepticism, fiind oarecum în umbra NATO, a obţinut în ultima vreme o importanţă deosebită, fiind la ora actuală pilonul european al organizaţiei euroatlantice. în prezent, după reuniunea de la Berlin, Uniunea Europei Occidentale beneficiază de întreaga infrastructură a NATO, de sistemul său informaţional. Deşi toate acţiunile UEO trebuie supervizate de către Statele Unite, ea a căpătat o oarecare autonomie în ceea ce p riveşte "joint forces”- forţele c o m b in a te - pentru a interveni în toate problemele care privesc Europa. Din acest punct de vedere este im p D tta n t ca apropierea noastră de

: organismele de securitate europeană şi euroallantică să fie însoţite şi pe linia UEO de o participare mai activă.

Rep: Ce aţi întreprins la nivel parlamentar pentru Cluj?

:M.C.: Am contact permanent cu electoratul, nu numai din Cluj- Napoca, ci şi din ultimul cătun, împreună cu ceilalţi colegi din Parlament am contribuit la' rezolvarea unor probleme legate de creşterea nivelului de confort si civilizaţie şi mă refer aici la alimentarea cu gaz metan, cu apă, la extinderea reţelei electrice. Nu aş putea spune că fiind în Parlament m-am rupt de judeţ. Legăturile principale au fost în domeniul în carc am acţionat, respectiv cel al învăţămîntului şi aici am avut relaţii bune cu instituţiile dc învăţămînt, cu Inspectoratul Şcolar. '

Rep: Cum apreciaţi activitatea globală a Parlamentului în aceşti patru ani? .

M.C.: Diversificată. Mi se pare foarte ciudat, dacă nu suspect, că o anumită parte a presei, cînd

vorbeşte despre Parlament tratează totul global: parlamentarii au făcut, parlamentarii au dres, parlam entarii au afaceri, parlamentarii şi-au votat pensii grase. Personal nu am fost nici membru al unui AGA, nici membru al unui Consiliu de Administraţie nu sînt implicat în nici o afacere, am participat cu regularitate maximă la lucrările Parlamentului, astfel încît un asemenea, tratament mi se pare subversiv. într- adevăr, Parlamentul are o sumă de deficienţe, dar alternativa la parlamentarism este dictatura. Dictatura este mai ieftină, dar mă întreb dacă asta trebuie să ne dorim. Cei care atacă Parlamentul în bloc şi mă . refer aici la ziarul Adevărul şi la d-l Dumitru Tinu o fac sponsorizaţi pentru a desfiinţa această instituţie. Această atitudine duşmănoasă este dirijată. •

Rep: De către cine?M.C.: De către cei interesaţi

ca în România să nu fie o democraţie.

Rep: Pe viitor vă veţi continua activitate politică sau veţi reveni la vechile preocupări?

M.C.: Preocupările mele mai. vechi sînt acelea de dascăl. Sînt p rofesor universitar şi cred că am fost şi sînt în continuare un bun profesor. Nu sînt neapărat lipit de activitatea parlamentară. Treaba asta poate să o facă şi altcineva. Pe de altă parte nu pot să nu recunosc că această perioadă a fost una de formare şi mai ales în domeniul extern această formare este foarte grea.' Chiar numai cunoaşterea oamenilor care reprezintă alte ţări, atragerea lor, încercarea de a schimba optica; în parlamentele altor ţări cere timp, Cere să fii cunoscut, cere să existe o oarecare încredere în ceea ce faci. Din acest punct de vedere ar fi bine să îmi continui activitatea de parlamentar. Pe de altă parte, ca profesor care sînt rupt de 6 ani de; progresele \ făcute de universitatea de care aparţin, mă îndeamnă să mă gîndesc cu regret la ceea ce făceam pînă în 1990. îmi continui activitatea şi acum, dar o fac doar la sfîrşit de săptămînă şi cu ruperea relativă de colecti­vul de care aparţin dc fapt.

Rep: Vă mulţumesc pentru interviu.

M.C.: Si :eu vă mulţumesc.

În procesul de integrare europeană trebuie să se ţină cont de

• apreciază p reşed in te le Ion Iliescu

şi euro-atlantică Rusia

Toate ţările ar trebui s ă t menţină relaţii de cooperare eu Rusia, pentru a nu-Măsa acesteia • impresia de izolare, a declarat, duminică, preşedintele Ion Iliescu, în cadrul sesiunii- inaugurale a “R euniunii' economice la nivel înalt din ’96 a Europei Centrale şi de Est”,* organizată la Salzburg, sub patronajul Forumului Economic Mondial dc la Davos şi, al preşedintelui Austriei, Thomas, Klestil.

Tema dezbaterii de duminică a fost “Europa Centrală şi dc Răsărit: în pragul unei noi ere”. Cei zece şefi dc stat şi de guvern invitaţi au răspuns fiecare uneia din cele trei chestiuni puse în

discuţie: lărgirea UE şi modul în care ţările din Centrul şi Estul Europei privesc accastă problemă; problematica securităţii pe continent; aprecicrea rezultatelor alegerilor, prezidenţiale din Rusia. România, Polonia şi Bulgaria au răspuns celei de-a treia chestiuni. ;

Preşedintele Ion Iliescu a apreciat rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia; afirmînd că opţiunea electoratului rus esteo premisă pentru continuarea procesului de democratizare şi a reformelor din Rusia. în opinia' şefului statului român, rezultatul alegerilor constituie, de asemenea, o premisă favorabilă pentru un' climat nou de

dezvoltare a relaţiilor pc continent. în privinţa lărgirii structurilor europene şi euro­atlantice, preşedintele român a subliniat necesitatea unei abordări egale a statelor candidate şi înlăturarea oricăror discriminări faţă de acestea Odată atinse aceste deziderate, ele devin premise esenţiale. pentru realizarea unui climat de ^ încredere, solidaritate, cooperare şi securitate pe continent.

Preşedintele Iliescu a adăugat că integrarea europeană şi euro- atlantică trebuie să ia considerare poziţia Moscovci. subliniind că Rusia trebuie menţinută ca ‘partener de către toate ţările. ■ . *

I

marţi, 9 iulie < 996______ __ ARTÂ CULTURÂ _____________ d g ^u fi* "'

Societatea ”Avram la n c u ” din Rom ânia la .

întîlnirea m o ţilo r cu istoria - 7 iulie 1996

In partea hunedorcană a Ţării de Piatră a moţilor, la izvoarele Crişului Alb, în tre ' Brad şi Abrud, în această vatră de români, unde "oamenii sînt legaţi pe viaţă şi pe moarte de tăria stîncii”, este situat şi satul Dupăpiâtră. _

Numele localităţii vine de la aşezarea moţilor ”după piatra aceea” unde s-au ascuns refugiaţii din Abrud, împinşi de năvălirea tătarilor, să ia calea adîncă a codrilor şi să întemeieze o nouă aşezare pe la anul 1241, satul Dupăpiâtră.

In ciuda vremii neprielnice, aici s-a desfăşurat duminică,7 iulie a.c;, tradiţionala acţiune ”înţîlnirea moţilor cu istoria” pe locul unde moţii, sub conducerea tmărului general Avram lancu şi a tribunilor săi, au obţinut, o strălucită biruinţă asupra invadatorilor maghiari la 19 mai 1849 (pe timpul revoluţiei de la 1848- 1849) conduşi de numai puţin trufaşul Hatvany. -

Alături de cei aproximativ15.000 de participanţi, au ţinut să fie prezenţi la această manifestare complexă, unică în ţară, numită şi ”a doua P osadă. a rom ânilor” (a m oţilor), însem nate feţe bisericeşti în frunte cu I.P.S. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului şi Hunedoarei, preşedintele de onoare a filialei Arad a ; Societăţii ”Avram Iancu’ prim arul Clujului dl Gheorghe Funar, prof.univ.dr. Ioan Teodor Stan - preşedintele Societăţii "Avram lancu” din România,

reprezentanţi din 11 filiale (Aiud, Arad, Abrud, Alba Iulia, Cluj- Napoca, Brad, Deva, Hunedoara, Cîmpeni, Roşia Montană, Zalău, U.V.R. — vicepreşedintele acesteia dl Gligor. Haşa, parlam entari -{printre care Leonida Lari; miniştrii Valeriu. Tabără, O vidiu Munteanu,- prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, primari din comunele - învecinate şi judeţ, lideri de partide, Inspectoratul Poliţiei Judeţene Hunedoara,Inspectoratul pentru cultură ăl judeţului Hunedoara, Centrul de Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare - Deva. - - - :

Armata a fost reprezentată de gen. de brigadă Florin Mancu cdt. corpului 5 A ” loan D ragalina” , colonel M ircea Tămăslăcaru cdt. Bg. 5 Vînători de Munte ”Avram lancu”, cdt.B. 26 V.M. Zărand, maior Vasile Bîrlea, subunităţi din subordine.

După înaltele onoruri militare

. şi parastasul eroilor s-au desfăşurat exerciţii militare în care a fost reeditată în condiţii, modeme ambuscada moţilor, care a dus la înfrîngerea vrăşmaşilor, spulberând pentru totdeauna pretentiile maghiarilor de a cuceri invmcibila Cetate a Apusenilor.

CpL Dorel Cuc (ofiţer in statul major al B. 26 V.M.) a prezentat participanţilor concepţia şi acţiunile m ilitarilor prin utilizarea condiţiilor naturale din munţi în cadrul exerciţiului la care a participat (şi maşini de luptă ale vînătorilor de munte. S-au adresat participanţilor primarul comunei Buces - dl Virgil VultuTar, prof.univ.dr. Ioan Teodor Stan, poeta Leonida Lari (care a distribuit gratuit, unora dintre participanţi, volumul de versuri -”A1 nouălea val”, apărut în 1993, I.P.S. Timotei Seviciu, Valeriu Tabără (ministrul Agriculturii), Gheorghe Funar, Ovidiu

Tehnica militară în m is iune.pe podul de la Dupâpiatrâ-Cheia. .

M unteanu (m inistrul Telecomunicaţiilor).: într-un peisaj pitoresc s-au . desfăşurat spectacole în aer liber, prilej de veselie, în cîntece. şi jocuri moţeşti, împletind aspectul tradiţional cu parada portului, popular. Au evoluat: Ansamblurile folclorice r Silvana” al Casei de cultură Deva, ”Getuza” a Centrului Creaţiei Populare H unedoara,- ”Fluierul Iancului” al Căminului Cultural Baia de Criş. Tarafuri reunite ale centrelor Abrud şi Cîmpeni, tulnicăresele de la Blăjeni, soliştii vocali: Drăgan

■ Muntean, M ariana. Ânghel, Ana Banciu, Mariana Deac, Lenuţa Evsei, Român Ciprian, Ileana Rus, Maria Dan etc.

Am părăsit acel spaţiu mioritic, unde s-a înfrăţit pentru vecie rom ânul cu codrul şi istoria, cînd serbarea cîmpenească era în plină desfăşurare, gîndindu-mă la aceşti oameni - moţii, care au dat mult. istoriei; dar istoria le-a dat puţin. Aurul de la noi, <Tin munţii noştri, scos de minerii de aici, străluceşte şi astăzi la Viena, Budapesta, Berlin, Moscova, iar de la ei noi n-am primit decît suferinţe şi necazuri. Nici un regim, indiferent cum l-am numi, nu a făcut prea mult pentru moţi.

Col. (r) Vasile CRISTEA

Secretar General, Societatea Cultural

Patriotică "Avram lancu" din România

Opera Română.

: I9C >I:/H A S T U D E N Ţ E A S C A

- închiderea stagiunii -* 0 închidere de stagiune într-un 5 iulie torid, fără “surle şi trîmbiţe”, dar: într-o autentică atmosferă studenţească, în perfect.acord cu subiectul operei, iată ce a fost spectacolul prezentat pe scena Opârei Române din Cluj, • de către studenţi ai Academiei de Muzică “Gh. Dima”.

Trebuie să dăm Cezarului ce-i a l Cezarului şi, din capul locului, să recunoaştem că marele merit al reuşitei spectacolului (pentru că a fost, dintr-un punct de vedere, o reuşită), îi'revine regizorului EMIL STRUGÂRU care, ajutat de adaptarea scenografică semnată ŞTEFAN ŞOAITĂ; a reuşit să creeze naturaleţea boemei pariziene, între splendid şi trivial, dînd viaţă subiectului operei lui Puccini. - • . . , ,: Foarte colorată, plină de antren (vezi actul II sau începutul actului iy , cu accente chiar comico-groteşti), regia d-lui Strugaru s-a bucurat de protagonişti pe măsura fanteziei d-sale: o Musetta cochetă, frivolă dar generoasă- ALPINIA ALBEŞTEANU, un Rodolpho romantic, pătimaş în- sinceritatea iubirii sale, un rol deosebit de sensibil construit de tenorul ŞERBAN BACII-A, a cărui ascensiune vocală este evidentă, un trio inventiv cu o bună prezenţă scenică (Schaunard - ALEXANDRU SUCIU, Marcello - ADRIAN MĂRCAN şi Colline - PETRE BURCĂ), şi am lăsat înadins la sfîrşit, ca fiind deja un nume‘consacrat pe scena lirică clujeană, pe invitata spectacolului studenţesc, soprana RODICA BALTEŞ - o Mimi de o mare sensibilitate şi gingăşie, a cărei continuă preocupare pentru dozajul vocal, interpretarea propriu-zisă, nu a fost din păcate urmărită şi de ansamblul orchestral, adunat în pripă (unii membri permanenţi fiind deja plecaţi în. alte turnee), lipsindu-i repetiţiile. : -

Chiar dacă lipsa unor reale aptitudini vocale operistice a caracterizat mare parte din distribuţia spectacolului, ele au fost mult suplinite prin jocul scenic al protagoniştilor. De aceea, pe : lîngă elementul pozitiv al prezentării în limba italiană a acestei opere “de repertoriu”, se ridică şi un mare semn de întrebare adresat şcolii de cînt clujene; căci aceşti studenţi nîîine vor fi adevăraţi artişti şi este de rieconceput ca Opera din Cluj, cu un trecut glorios, să nu aibă un prezent şi, nu în ultimul rînd--- un viitor pe măsură.

Cristina M onica BOTA ■

Cît de adevărat este adevărul?Doctorul Leonard Gavriliu

surprinde cititorul cu o carte care, în pofida abordării unui subiect ‘Vechi de cînd lumea”, sparge tipare, deschide poteci neum blate şi, mai ales, reaminteşte drumuri vechi, temeinice. Editura “IRI” a tipărit la “Curtea Veche srl” nu numai un “Mic tratat de sofistică”, ci a adunat între coperţile unei cărţi o întreagă' istorie a judecăţilor şi raţionamentelor eronate. Căci, vicierea cu, bună ştiinţă a raţionamentelor şidemonstraţiilor a incitat minţi dintre cele mai luminate din istoria milenară a logicii şi filosofiei. încă de la avertismentul lui Aristotel, care atrăgea atenţia asupra “riscurilor care îi pîndesc pe ■ cei care se lasă ademeniţi de artificiile silogismului aparent”, gînditorii au disecat adevărul, relevîndînşelăciunea subtilă şi minciuna îneşteşugit avansată. Spune autorul chiar în al său ARGUMENT că: “în ultima sută de ani logica modernă (adică logica matematică, simbolică, binară,combinatorie, secvenţială, sintactică, topologică etc.) s-a dezvoltat nu de convenienţă cu logica aristotelică (“tradiţională”, “clasică”), ci . într-o declarată disonantă si.

eţeonard 0avrifiu

Q ratat de Qojxsticâ

editura iridiscordanţă cu aceasta, negînd-o fără a o asimila, ba chiar căutînd să o m inim alizeze iremediabil şi să o umilească” ... Neîndoielnic că “mecanizarea gîndirii elimină gîndirca”, iar raţionamentul aparent corect, în fond însă incorect, induce în eroare.

A utorul acestui îndrăzneţ “mic tratat” se angajează să respecte logicile speculative (uitate atîta vreme) şi să nu “psihologizezc sofistica”. E greu, să recunoaştem, să spui cît de adevărat este adevărul (mai ales cînd accsta este formulat chiar de către tine)! Nimeni nu şi-a propus, însă să procedeze cu Leonard Gavriliu asemenea acelui filosof chinez Tang

Hsi-tse, condamnat la moarte “pentru , vina imaginară, pe cît se pare, de a fi formulat propoziţii ~ şi dialoguri deconcertante, după năravul binecunoscut al sofiştilor”. Şi orice comentarii .ar exista, trebuie să recunoaştem că, de mulţi ani, nimeni nu s-a străduit să arate muritorului de rînd virtuţile şi viciile in d u c ţie i,, vulnerabilul deducţiei şi lumea de dincolo de prestaţia silogismelor. Rămîne doar gîndul că adevărul există, iar umorul poate fi definit ca teorie logică:' “ - Ai fost, nene, anu’ ăsta la mare? -

- Fost.- Şi cum era apa?- Dracu ştie, că din vodcă

şi bere n-am ieşit!”îndoielile, pînă-la urmă, le

rezolvă tot bătrînul Aristotel, autorul tratatului ştiind să demonstreze că “sarcina celui care a dobîndit ştiinţa de a nu spune nimic mincinos despre lucrurile pe care le cunoaşte şi de a-1 demasca pe cel care minte” este una de crez adînc. Iar error fundamentalis, ignora tio elenchi, patilio principii şi quaternio terminorum fac parte din viaţa noastră.

A noastră a tuturor! • Radu V ID A I

— <

în lu n a -iu lie p e m a r ile e c ra n e , d is tr ib u it d e M e d ia P ic tu r e s In te r n a tio n a l, f i lm u l 1 2 M O N K E Y S

Ajrm aiM c e lo r 1 2 m a im u ţe' Regia: Terry Gilliam. Cu:

Bruce Willis (James Cole),: Madeleine Stowe (Kăthryn Railly), Brad Pitt- (Jeffrey Goines), Christopher Plummer (Dr. Goines). Scenariu: David şi Janet Peoples; film realizat după La Jetee (de Chris Marker, 1962), _

Călătorii în timp:. în 2035 populaţia mondială a fost distrusă în proporţie de 99% de către o epidemie. Supravieţuitorii trăiesc precum şobolanii, în subsoluri. Singura lor speranţă ar fi ca voluntari să fie trimişi în trecut, pentru a determina originea virusului. James Cole este unul dintre cobai. Trimis pentru prima oară

! în trecut, el îi întîlneşte pe doctoriţa Kathryn Railly, o psihiatră înţelegătoare, şi pe tînărul Jeffrey Goines, un

activist ecologist şi psihotic...Un proiect ambiţios: Pentru a

putea vedea acest 'film , spectatorul este invitat să-şi deconecteze lobul stîng, cel al

raţiunii, care avertizează în permanenţă, ca o alarmă dereglată: ”Ceea ce văd nu este posibil!” Fabula acestei producţii devine materie de reflecţie asupra perceperii filmului, asupra memoriei şi . dedublării personalităţii (o temă reluată din Vertigo). Proiectul care are la bază o călătorie în timp este îm bogăţit cu descrierea universului mental al eroului. Gilliam înconjoară acţiunea cu un ecran de fum, acumulînd piste ; false şi interpretări posibile.

Madeleine Stowe- exprimă punctul de vedere raţional, care găseşte o explicaţie logică tuturor întîmplărilor. Bruce Willis joacă'rolul unui om care,' : datorită traumatismelor, încearcă să scape din realitate, invocînd demenţa. Pe de altă parte Brad Pitt este amuzant în rolul de nebun, cu7 grimasele şi gesticulaţiile sale. '

Datorită interpretării "tripletei” Willis-Stowe-Pitt filmul reuşeşte să emoţioneze pe spectatorul captivat de cele două ore de proiecţie, ;

T raducere şi adaptare după

P rem iere, m artie 1996, realizată de

M E D IA PICTURES IN T E R N A TIO N A L *

întâlnireJoi, 11 iulie a.c., la

Facultatea de Electrotehnică din Cluj-Napoca, va avea loc o întîlnire a foştilor bursieri DAAD. Întîlnirea se va desfăşura, cu începere de la ora 10, în sala 40 din clădirea Facultăţii de E lectrotehnică aUniversităţii Tehnice, str. G. Bariţiu nr. 28.1

Invitaţie câîre credincioşi‘ Conducerea Parohiei

"înălţarea Sfintei Cruci” din cartierul clujean Plopilor invită credincioşii să participe la punerea şi sfinţirea pietrei de temelie a’ viitoarei biserici parohiale. Slujba de sfinţire va fi oficiată de către Prea Sfin ţitu l dr. Irineu Pop Bistriţeanul, Episcop-vicar al A rhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în ziua

de duminică, 14 iulie a.c.,ora 10, cînd va începe Sfînta Liturghie . Arhierească. Momentul va rămîne ca o sfjntă amintire pentru toţi participanţii. Rugăm pe bunul Dumnezeu să binecuvînteze paşii tuturor celor care vor lua parte la această mare sărbătoare. -

Pr. paroh Iulian B E N C H E *

ADEVARULc 8 g Cluj___ OMUL SJ SOCIETATEA marţi, 9 iulie 1996

1 Confesiunile lui Alexandru LAZAR - un turdean ajuns în Anwrica\

v/nvingotor în bătăliile pierdute (I)• Un om îs i regăseşte identitatea după 43 de an i •

D rum ul de la Turda, via Ungaria, Gherla, Aiud, Jilava etc. în A m erica poa te dura o ju m ăta te de seco l • înch isoarea - o şcoa lă de stu dii înalte, o p o ezie tristă a su ferin ţei • Un caracter se form ează ,)/' în spa te le g ra tiilo r •

'.."T ' f - —

L-am: cunoscut recent, pe Alexandru Lazăr, un turdean ajuns în America în împrejurări dramatice: în prezent, este şeful gărzii exterioare a guvernatorului statului Connecticut, a cărui capitală este oraşul Stamford. Existenţa domniei sale s-ai desfăşurat sub semnul aventurii. Dair nu o aventură gratuită, căutată cu luminarea, ci izvorîtă din adînc, dictată de un sentiment al dreptăţii, al cinstei şi demnităţii umane.

Omul. nu-şi poate defini valoarea, consideră Ă.L., decît

1956 a constituit o surpriză de ‘ proporţii în lagărul comunist. Mai

ales în rîndul tineretului, s-a născut un val de solidaritate cu

.lingurii. Aveam 16 ani, nu ştiam prea multe despre felul cum merg lucrurile în lume. Simţeam o chemare irezistibilă să fiu alături

: de tinerii maghiari. în scurt timp, am ajuns la graniţă şi de acolo în Ungaria. Nu eram singur. Mai erau studenţi, muncitori din Transilvania, carc ne-am trezit în revoluţie. Destinul nostru a fost marcat hotărîtor de acest eveniment. Cariere promiţătoare

■

Alexandru Lazăr, în ianuarie 1990, în prima vizită la "Adevărul de Cluj" - împreună cu redactorul şef, llie CĂLIAN ^

, , ... „ . . . , s-au -destramat dupa ziduriledaca valideaza prin întreaga sa - , • . r . ., închisorilor. Fireşte, eram mste, viata, prin acţiunile sale, . . .. . •trăsături fundamental umane! naivi romantici, .ar vremurileViata" este o luptă pentru- PrM tvlbun ^ noi prea tmeri triumful binelui, al dreptăţii. Pentru ^ 'o r i e n ta in'haosul de

Alexandru Lazăr a învins, atunci. A urmat lagarul şi apoi El face parte din categoria închisoarea. Fund minor, am avut celor care au înfrînt greutăţi - un_ oarecarc noroc. Adică am de neimaginat şi a reuşit să-şi scăpat mai uşor. Dorinţa de a. păstreze neălterată demnitatea - colinda lumea nu m-a lăsat în umană. Şi fiind victorios are- pace. Pentru încercarea de trecere

frauduloasă a graniţei, la 24. ianuarie 1959 eram condamnat - disciplinar la 6 ani închisoare/ S-â afirmat atunci că sînt un bandit, un duşman al poporului; în timpul şedinţei de judecată, ~

puterea să ierte totul. Aceasta reprezintă o izbîndă a unei nobleţi ieşite din comun..

Odiseea unui adolescent“Revoluţia din Ungaria din

m-am întors spre asistenţă şi am întrebat dacă ei m-au condamnat. Ă fost evacuată imediat sala. îndrăzneala mea am plătit-o cu 21 de zile de lanţuri. Este o pedeapsă cumplită. Poate este bine să se ştie, fiindcă Gherla, cu tot ce s-a întîmplat acolo, face parte din istoria noastră.- Am fost dus la Gherla cu duba. închisoarea datează de pe vremea Măriei Tereza şi, atunci, păstra încă distincte urmele vremurijor.' îmi amintesc şi acum. La intrare scria: “Lăsaţi orice speranţă, voi ■ care intraţi aici!”! Nu mi-am dat seama atunci că voi descoperi o versiune modernă a infernului lui Dante. Am fost încarcerat sub

pămînt. Aveam drept tovarăşă o bilă mare în mînă,. legată cu lanţuri de picioare. Sînt greu de redat suferinţele pe care le-am îndurat atunci. Fiecare ora.' ţi ■ se părea un an. Dar omul poate îndura mult mai multe decît îşi poate imagina;

Am avut totuşi un noroc: am întîlnit oameni de o mare valoare, pe care în alte împrejurări nu aş fi avut posibilitatea să-i cunosc. Iar ceea ce am învăţat de la 'ei, nu se poate învăţa în nici o universitate”. :

(Va urma) Ion RUS ■

,wtIIIIr

iiiiiiiiiiiiiiiii

iiiiiiiiiiiiiii

1996 ■ Anul Convenţiei cu privire la drepturile copilului -D re p tu l la e d u c a ţ i e

a co p ilu Iu i c u h a n d ic a pîn legătură cu ideile publicate anterior am primit sugestii din

partea cititorilor care-mi solicitau să mă.ocup şi de copilul cu handicap mental, prccum şi de copii supradolaţi. Ne referim acum la copii cu handicap mental, adică cei cunoscuţi ca retardaţi menţii sau oligofreni. Ei se împart în 3 gfade, în funcţie de aspectul clinic şi de indicele sau coeficientul de inteligenţă (Q.I). în mod - normal acesta se consideră 100 ± 20. Copiii care au Q.I. între 80- 70 se consideră că au inteligenţa “la limită - liminari”.

Relardaţii mentali de gr. I (unu) cu un Q.I. cuprins între 69-50.Retardaţii mentali de gr. II (doi) - imbecilii cu Q.I. de 49-20.Retardaţii mentali de gr. III (trei) - idioţi cu Q.I. sub 20.Copiii cu Q.I. peste 120 sînt consideraţi dotaţi, iar cei peste

140 supradolaţi.Aceste valori se calculează de către cadre de specialitate -

psihologi - după reguli care să le asigure o cît mai mare precizie. Observaţii practice mai recente, dar şi cercctări ştiinţifice, îndeamnă la considerarea ca aceste valori să nu fie fetişizate,, fiindcă sînt posibile multe greşeli şi surprize, mai ales atunci cînd este vorba de valori ale Q.I. înlre 90 şi 60. O marc atenţie trebuie acordată copiilor din familiile dezorganizate, crescuţi de persoane (părinţi sau bunici) cu un nivel cultural-economic coborît, sau chiar şi cei crescuţi în colectivităţi de copii de către persoane fără vocaţie, ce nu se preocupă dc copii, cărora li se dau spre îngrijire copii mulţi, sau şi mai rău nivelul lor cultural şi pedagogic lasă mult de dorit. Mai nou sc acordă importanţă nu numai Q.I., dar mai ales comportamentului copilului şi modului cum sc adaptează la viaţa concrclă. Plecăm dc la ideea preconizată de Convenţia cu privire la drepturile copilului, bazată pe o scrie de documente elaborate dc UNICEF că toţi copiii lumii sînt egali. Aceasta înseamnă că nici un fel de discriminare privitoare la etnia, religia, cultura,

starea economică, culoarea tegumentelor, boală sau handicap etc., nu poate genera dezavantaje. Toţi copiii au dreptul la îngrijiri ca să crească sănătoşi: alimentaţie, locuinţă, educaţie în familie şi şcoală. Toţi copiii lumii trebuie să se simtă în siguranţă - protejaţi şi iubiţi în familie, şcoală şi societatea în care trăiesc. Drepturile copilului enunţate înainte devin obligaţii pentru familia din care provin şi pentru societate. La rîndul său, copilul va face la fel - îşi va asuma obligaţii - cînd va fi adult. O eventuală dispută judecătorească între părinţi se tranşează în aşa fel ca săi se asigure copilului drepturile sale elementare enunţate înainte.

Dacă, din punct de vedere al legilor, copiii se nasc egali, la naştere poate apare însă o inegalitate biologică: copiii nu sînt egali din punct de vedere fizic şi psihic. Cei mai mulţi sînt, desigur, încadraţi în ceea ce numim copii normali, dar o mică parte - variabilă după regiuni şi statistici între 5-10-15 % - se nasc cu diferite deficienţe clasificate ca: fizice (deficienţi neuro- locomotori, neuro-endocrini, viscero-metabolici etc.); psihici (retardaţi mental, comportamentali) sau senzoriali (deheienţii de auz şi sau dc vedere). Aceştia sînt copiii cu handicap. Există desigur şi copii cu handicap multiplu: fizic şi psihic, senzoriali şi psihic etc.

Faţă de copiii consideraţi normali ne comportăm aşa cum s-a expus în articolele anterioare. Copiii cu handicap sînt tot ai noştri, pentru a le crea şanse de viaţă cît mai apropiate de copiii fără handicap ei trebuie să fie protejaţi de familie şi societate. Subliniem că această protecţie pentru copiii cu handicap nu sc face din milă - sau mai concret numai din milă şi spirit de într­ajutorare - ci este un drept al acestor copii. Despre “aceşti protejaţi”, în intervenţiile următoare.

Florea M ARIN ■

"Romcons" Dej - o firmă care se afirmă to t mai mult |Ne găsim în plin sezon de

prelucrare a fructelor la SC “Romcons” SA Dej, la ordinea zilei figurînd industrializarea c ă p ş u n ilo r ş i a c ire şe lo r . Paralel cu accstc lucrări de sezon , u tila je le şi m aşinile unităţii de pe malul Someşului s în t p re g ă ti te pen tru d e c la n şa re a p re lu c ră r ii lo m a lc lo r şi a c c lo r la lte

legum e. Sc a c ţio n e a z ă şi la in d u s tr ia l iz a re a m a ză re i, un p ro d u s to t m ai c ă u ta t de gospodine. Sc pune un accent mare şi pe extinderea gospodăriei proprii, unde în prezent sc cresc 300 de porci şi dc unde sc asigură materia primă necesară produccrii c o n s e rv e lo r dc c a rn e . Dc asemenea, în carmangeria proprie sc p re g ă te sc p ro d u se le

semipreparate pentru buna aprovizionare a celor 6 magazine proprii. Pentru, locuitorii municipiului, pe lîngă cele 6 magazine proprii, în ultima perioadă s-au dcschis şi trei puncte alimentare şi o pensiune. Mai dispun de o cantină proprie, unde în fiecare zi sc poate servi o masă caldă şi gustoasă. Rezultatele nu au întîrziat să

" Biologul vă sfătuieşte:

nu

de castraveti si combaterea lor> >

în cultura castraveţilor există un complex de boli produse de bacterii şi de ciuperci fitopatogene, care în general se manifestă prin simptome asemănătoare: pătarea frunzelor cu pete galben-maronii de forme diferite (rotunde, alungite, colţuroasc), pete care în final se măresc, sc unesc şi duc la uscarea frunzei. Aceste pete sînt simptomele unor boli ca: antracnoza, alternarioza, cladosporioza, pătare unghiulară etc. Un alt simptom al prezenţei acestor, agenţi fitopatogeni în cultura castraveţilor este şi acela de ofilire, uscare a plantelor în întregime (vestejirea bacteriană, ofilirea vasculară lentă, sau ofilirea vasculară acută etc.).

Principalii dăunători ai castraveţilor sînt păduchele . frunzelor (aphide) insecte de dimensiuni mici, aripate sau nearipate, de. culoare verde, care stau grupate pc frunze formînd colonii. Accşti dăunători înţeapă şi sug seva producînd încreţiri ale frunzelor. -

Alţi dăunători sînt păianjenii , (acarieni) - insecte de dimensiuni reduse, care se văd pe partea dorsală a frunzelor doar cu lupa, de culoare roşie sau maron. Aceştia produc o îngălbcnire a frunzelor, iar în final, uscarea lor. :

Pentiii prevenirea şi combaterea atacului de: antracnoză, altemarioză, cladosporioză, mană, pătare unghiulară, se vor executa . tratamente cu unul din fungicidele

următoare: Meipan, Myoodifol, Dithane, Ortophaltan:, 0,2%, Samdofan, Ridomil 0,25%, sau Turdacupral 0,4%, zeamă bordeleză, cupravit 0,4% etc. i Pentru a combate şi fainarea, soluţiei de stropit pentru bolile enumerate mai sus i se va adăuga şi unul din următoarele produse chimice: Fadcmorf 0,15%, sulf muiabil: 0,4%, Afugan 0,05%, Morestan 0,05%, Karathane 0,08%, Tilt 0,02%.

împotriva agenţilor patogeni ce apar pe frunze se aplică tratamente preventive cu uiiul din produsele indicate pentru combaterea făinării, care alternează Ia 7-8 zile cu unul din produsele recomandate împotriva celorlalte boli (mană, altemaria, antracnoză, pătare unghiulară etc.).

Pentru combaterea afidelor, soluţia de stropit se va completa si cu unul din insecticidele: Decis 0,03%, Fastac 0,01%, Actelic 0,1%, Fcrnos 0,05%, Karate 0,04% ctc.

Pentru combaterea acarienilor se va complexa soluţia de stropit cu un acaricid ca: Sintox 0,2%, Plistran 0,2%, Mitac, Neuron 0,1%, Ekalux (insecticid şi acaricid) 0,075%.

Nu se recomandă tratarea castraveţilor cu produse sistemice ca: Benlate, Topsin, Topsin M, deoarece s-au creat rase rezistente de agenţi patogeni faţă de acestc produse. „ .

Biolog, Doina GOILĂ ■

La Gherla, populaţia este rugată să reducă consumul de apă

în oraşul Gherla, consumul de apă în aceste zile de var| este foarte mare. Situaţia aprovizionării populaţiei cu apă potabilă a devenii alarmantă. Ca niciodată în ultimii zece ani, presiunea scade de pe o zi pe alta, să nu mai vorbim de etajele superioare ale blocurilor de locuinţe, unde locatarii nici noaptea nu au apă de băut. Au noroc cu zecile dc cîrciumi, bufete şi baruri, dc unde se mai pot aproviziona cu băuturi răcoritoare. Scumpe, dar necesare.

Oraşul Gherla dispune de apă' potabilă, de cea. mai bună calitate, dar din cauza consumului marc, presiunea pe reţea nu mai este suficientă. După cum ne spunea directorul RAGCL, Gherla, domnul biolog

Arghil Filip, este nevoie de o mai mare grijă şi, mai ales de înţelegere din partea populaţiei, altfel s-ar putea ca oraşul să rămînă fără apă... După cum ne spunea şi domnia sa, “apa potabilă să fie folosită economic şi raţional”. Necazul este că mulţi folosesc .apa potabilă la irigatul grădinilor, la spălatul maşinilor sau în alte scopuri gospodăreşti. Numai aşa se explică faptul d cetăţcnii urbei consumă, zilnic, în medie, peste 15.000 mc. apă... potabilă!? Este nevoie de o mai mare înţelegere din partea locuitorilor, fiindcă pe reţeaua Gilău-Gherla, în ultimii ani, au fost racordate aproape toate satele, iar presiunea apei a rămas aceeaşi.

SZEK ELY C s a b a ■

S -a d e s c h is Ş t r a n d u l«

G r ig o r e s c u - S o m e şÎnccpînd cu data de 7 iulie a fost dat în folosinţă

^Ştrandul “Grigorescu - Someş” ne comunică directorul general al R.A.D.P. Cluj, Liviu Medrea. . *

Iapară, veniturile obţinute în ■primele şase luni ale anului *depăşind bilanţul perioadei |respective din anul 1995. |

Conducerea societăţii .dejenc nu neglijează nici Iexportul. După o perioadă |mai puţin favorabilă, în acest ■an sînt create condiţiilc ■pentru livrarea conservelo r dc |fructe tocmai în... Israel. ■

_ _ _ _ _ SZC !LJ

¥ *

ţsJit** k

'‘■Foto: /.ÎT i/tT

1

( 7 ) marţi, 9 iulie 1996 PUBLICITATE CmJ X A:1 vineri I6îSÎmbâtă9'14îtel/taIluni-vineri 8-16; tel/fax31-43-23; SUBREDACţlADEJi luni-vineri 8-16; tel/fax21-60-75. <

adevărulde CBm

UNICAT IN GHERLASm-u-uhj (..m iru jid s e n / n i i s s s k l ?

\iH (lo p rin m ag a/in iil])ro p riu (liii( ;iic tla , str I ntsinuluinr.l.te lefon

243277,243 ly4 (im ’artiau l MR-I dm sp.ilele id hncm it spirt>

MOBILĂ ÎN RATE' fără d ob in d ăVinde în rate, din stocşi pa bază do comandă toate tipurile de

mobilă' dormitoaie, biblioteci, camere de tineret, comode T V , biroun, meso pliante, mobilă de bucătărie, coltdro, canapele,

V iz ita ti-n e s i n u v e ti re g re ta !— — nAm— ....JE...... a— gggaaaagHliagMgwiMg—

NOU !!! numai in perioada 1.07-31.08.1996

S.C. TRANSELECTRONIC SRL GRATUIT /■

SISTEME DE A l ARMAcontra efracţiei in apartamente . magazine, sedii de firme cu dispecerizarc si interventie asigurata dc FORŢA 2 Clientul va plaţi doar abonamentul lunar de dispecerizarc

, , la un pret absolut accesibil.CONTACTATI-NE ACUM LA p

TEL/FAX 414751str. Buftea nr. 12 ap. 22

ADEVĂRUL Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

1ai w © S fflS f

Sim ţiţi că nu... . • 9 * ; • ■./

măi p u te ţi trăi în această lume

în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

j ”sc casa DEloifuM” Nflp6cĂ,rSRT;I " ^ ih d e : : II Im p rim an tă la s e r H P IH P I I 2 Mb, 3 0 0 dpi, 3 c a r tu şe d e to n e r d e I I rezerv ă JI ‘ Preţ informativ: 3.000 000 lei. JI Informaţii la sediul societăţii, str. Napoca n r .; I I 16, sau la telefon 19-74-18 între orele 14-20. - I« k ■■ m n a w ■■ m mm.tam mm ^ #

E LV IU A aw im a^»™

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Iin te rn a ţio n a l

G L U J ¥ N A P O C A ^ t ffA W la ic t S ff nr?4^ te llS l 53388'

>s-cO u}-JY*Poca ‘

str. Galaţi nr. 20, telefon 195292, organizează în data de 16 iulie 1996 concurs pentru ociiparea postului de:

ANALIST PROGRAMATORCondiţii de participare; *

- studii superioare, specialitatea informatică sau J specialitatea automatizări-calculatoare ‘ ■- cunoaşterea limbajului FoxPro şi a lucrului în reţeaua JJ Novell : v- '■ '1'".' ; r' ■- şi promoţia 1996. ;i JJ

înscrieri pînă în data de 11.07.1996, ora15, la sediul ■societăţii cu prezentarea actului de studii. JJ

" . ' (29757) ■. ■ - ■■ ■■

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■

;P-ta apariu nr.9 1 93447Cluj NaiH U 6(fin . . . .. .

Turda 315523: 4 3 3 6 0 4 ^ * ^ ******** Cfimpio-Turalf 433274 ^ Totul In 12 raite for» avana

Pthltfltw prlratl ratt In momtntal mmpfrirll prwtoutoT

MODENAAnunţ senzaţional

Pînă la "MAREA TOMBOLĂ MODENA" din 15 iulie, acordăm

i^ M A R !R E D U C E R ID E P R E T -L A M O B I L A *- pentru TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an -10 %- pentru ACHITĂRI INTEGRALE -10%- pentru PENSIONARI - 5% .. Asiguram

TRANSPORT GRATUIT.VINDEM IN,VIBRATE LUNARE FARA

DOBÎNDA TOATA GAMA DE MOBILIER

^ je R S U L iw oS/,Mobilă în ratefă ră dobindă!

M A I G Ă S I Ţ I :^ 3 • parchet-23.500 lei/mp. e Palux-33.500 lei/5kg/_

e a r a c e t - 4.600 lei/kg., precum şi alte produse. ■- ci

ADRESA: STR.OAŞULUI NR .42A, j TE L/FA X 136822; 4 3 3 5 5 5 . N

ECONOMIILE DUMNEAVOASTRA

Valoarea nominală ă Unitătii de Fond1 0 .0 0 0 le i

Valoarea la zi a Unitătii de Fond1 7 .0 8 4 le i

Fondul Naţional de Investiţii, administrat de SOV Invest SA, este un fond deschis de investiţii, la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice.

Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- tejându-văşi, chiar mai mult,*sporindu-vă economiile; - De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este ” accesibil, protejează şi sporeşte economiile dum- * neavoastră. 5. . ’ ‘ ' . •

Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia Z GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu,.Nr. 15. |

8 FO NDUL l NATIONAL : DE INVESTIŢII

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519

pentru:• pensionari

• tinerii căsătoriţi• plata integrală

La peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuit.

m w m Piaţa 1848 n r.l l e i 43 7429; Tel/Fax 43 7430

şi Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana)

Mai găsiţi: PARCHKT,l’ALUX, LACURI, ARACET,DILUANT.

s .a | t e r m o e o m S J L

- , Cluj-Napoca, , ,B-dul Muncii nr. l 6 :

organizează în ficcarc jo i la ora 10,- înccpînd din data de 4.07.1996, :

. , V' ‘ - ’ _ • ' 'licitaţie

pentru mijloacele fixe propuse ' ia casare pe anul 1996.

Informaţii la sediul firmei sau telefon nr. 415618 serviciul M.E.-Inv.

........ (29737) '

P L A T IT I DOAR IN12R ATE TF AR AfAVANS

CUMPĂRIND INTRE 15 IUNIE r 15 IULIE

DIN MAGAZINELE, , , ; POŢI SÂ NUMERI PE DEGETEf J

1. Mobilă de sufragerie2 . Mobilă de dormitor3 . Garnituri ’ de hol4. Mobilier de b u cătărie ,.5 . Bucătării

7 . Aparatiwă i audio-video

8 . Mochete, covoare

9 . Corpuri de iluminat

V iz ita ţimagazineleE L V H A dinCluj-Napoca:

• P-ţa-Cipariu nr. 9, 'tel. 193.447;

• P-ţa Mihai Viteazul, IlalaAgro- Alimentară, tel. 132.552.

1 0 . Mobilier pentru baie

11 . Instalaţii sanitare

1 2 . Gresie, faianţă...DAR NU FOŢÎ NUMAka.-i«^INÎTÂTEĂ DE COMBINAŢII POSIBILE

, ŞJ ACCESIBILE PENTRU GUSTUL 51 BUGETUL FIECĂRUIA ' f

La achiziţionare se plăteşte doar prima rată

com plet accesorizate I6 . Aparatura * - ielectrocasnică L Ă ' i

E L V I D VU niversul tău in terio r

(763430)

■1* I > C 1 M P I ■ ■ n r mgrn a I T M T Z * CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbâtă!M4;tel/fexl9-73-04;SUBREDACJIATURDA: m a r f î Q i l l l i p 1 Q Q Â d e C lu j PUBLICI IA ! t luni-vincri8-16;teyfai3MS-23;SmREDACŢIAnEJ:luni-vincri8-16;teVfai21-60-75.______________HM» U, 7 iUHC 1770

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga” Cluj

organizează în data de 24 iulie 1996 ora 10,00

CONCURS -9pentru ocuparea următoarelor posturi: §

- un post bibliotecar cu studii superioare, grad IIIprofesional, cunoştinţe de limbă străină (scris, conversaţie), vechime minimă 1 an, cunoştinţe de operare pe calculator;

, ■ -un post bibliotecar cu studii medii, treapta IV, vechime minim 1 an, cunoştinţe de operare pe calculator. : - '

Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga” Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare nr. l, zilnic între orele 14-15.

RTCOM CLUJ ;•. c

Piaţa Muzeului 6, Telefon 195281 zAngajăm muncitori calificaţi

în meseria de croitori.

Relaţii - str.Karl Marx 33.

Fo'N'bGiiMtiTOS ÎSIÎM'IVVÂPOARTA SPRE PROSPERITATE

▲ Valoarea la zi a Titlurilor de Participare Transilvania valabilă în perioada 8-12 iulie 1996 este de 12.750 lei

A Creşterea Tată de săptămâna precedentă este de 0,80 %▲ Creşterea faţă de 15.02.1996, data începerii emisiunii

publice de titluri, este de 27,50%. ţAdministrator: SC Globinvest SA; Cluj, tel./ fax: 064/ 19 59 25.

Titlurile de Participare Transilvania prin unităţile Băncii Comerciale Ion Ţiriac şi ale Băncii Transilvania

Tineri-tinere, dinamici, posesori autoturism ■ . J.. (pentru deplasare).

g Relaţii suplimentare la sediul firmei din ^ B-dul Muncii Nr. 14 (incintă S.A.DA.)

tel./fax: 415543.

Universitatea "Babeş- Bolyai ” Cluj-Napoca

ANGAJEAZĂ

SALVAMAR vpentru bazinul de înot din Parcul sportiv

universitar ’ prof.dr.Iuliu Haţieganu”. Condiţii:

- bun înotător;- robust.

Cererile se depun pînă la data de 11 iulie 1996, ora 14, la Biroul Evidenţa Personalului, str.B.de Martonne nr. 1. ' Selecţia şi negocierea salarizării vor avea loc

în data de 12 iulie 1996, ora 9, la Direcţia Economică, str.I.C.Brătianu nr. 14. (7 6 13 2 2 )

S.C. CONSTRUCTII SI PRESTĂRI IN C-Tll SA CLUJ-NAPOCA B - d u l ’2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r .1 0 4

t e l : 1 9 7 5 4 1 f a x : .1 9 7 5 3 3

E X E C U T A .CONSTRUCTII SI REPARTH Ş INSTALAT» SANITARE SI ELECTRICE CONFECŢII METALICE Ci

PORŢI , USI, FERESTRE .GRILAJE GARDURI, CAZANE DE BAIE

TÎMPLĂRIE LEMN LUCRĂRI DE UNICHIGERIE

MONUMENTE FUNERARE

GEAM DE 3,4,5 MM PREFABRICATE DIN BETON •

tuburi 0200,0300,0400 pt.canalizare inele 0800 ,01000,01500 dale si borduri, placi si stilpi pentru gard placi si rame cu capac pt.camuae de vizitare

S .C . " O R I Z O N T " S.A.

cu sediul în Cîmpia Turzii, str. Retezatului nr. 2,

5rganizează CONCURS în data de 15.07.1996, orele 9, pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:

♦ 1 post merceolog - perioadă determinată♦ 1 post merceolog - tehnolog

alimentaţie publică ♦ 1 post bucătar♦ 1 post muncitor necalificat

Dosarele pentru concurs, se vor depune la Biroul srganizarea muncii pînă la data de 12.07.1996.

Informaţii, la telefonul: 064-368474, 368060 int. 35.(761315) :

UNIC DISTRIBUITORal firmei ”CELU” vinde. .. •

răcitor-distribuire berc la pahar dc diferite capacităţi.

Calitate deosebită, garanţie 1 an. Service postgaranţie.

(357203) Telefon 194010.

Agenţie imobiliarăstr.22Deeembrienr. 150,văoferă absolut tot ce vă poate interesa în acest domeniu:

• VfNZĂRI - CUMPĂRĂRI*- SCHIMBURI DE ORICE TIP- APARTAMENTE NOI CU PLATA ÎNDOI ANI- EVALUĂRI DE LUCRĂRI ŞI PROPRIETĂŢI- CONSULTANŢE TEHNICE.

Tel: 413002; Fax: 413002.(29743)

A V E ŢI N E V O IE D E B A N I?

Oferim împrumuturiCASA DE A M A NET p

Calea Turzii nr. 11 . s L-V: 10-17; S: 10-14 js

A R A C E T4000 LEI + TVA TEL: 160.765

' ATTER SEEACUMIHiMOHIlUDĂ

AutoserviceRATUC

execută la preţuri foarte accesibile pentru

autoturisme si autoutilitarei

lucrări de tinichigerie, vopsitorie, reparaţii mecanice şi electrice, izolări, spălări, inspecţii tehnice periodice, reglaje direcţie.

Adresa:str.A.VIaicunr. 152-154, telefon 147587 Program:

luni-vineri, între orele 7,00-21,00.

intermedieri vînzări, cumpărări case,

apartamente, terenuii ^ str.Brâncuşi f

(fostă Gheorgheni) nr.85 teL 146595, o rar 9-15.

C A SA D E A M A N E T îm prum u tu riJ

MATRIMONIALE• Tinăr clujean 25/170/66

prezentabil,vcu dublă cetăţenie,: stabilit în Germania, iubitor de frumos, doresc cunoştinţă cu tînără20-23 ani din Cluj, serioasă, simpatică, fără obligaţii. Trimiteţi scrisori şi fotografie la OP 12 Cluj, căsuţa poştală 829 (347751).

• Tînără 21 ani doresc cunoştinţă tinăr 21-25 ani pentru prietenie la adresa str. Suceava nr. 75 pentru Corina. (347778)

• Tînăr, 27 ani, cu apartament doresc cunoştinţă domnişoară 22- 28 anipentru prietcnie-căsătorie. Informaţii tel. 16-74-59 (018345)

VÎNZARI CUMPĂRĂRI

• Agenţie imobiliară. Str.Piteşti nr. 16, tel 19-62-88.(029589)• Vînd cabană neterminată

Muntele Filii, teren 1800mp. Tel.32-14-91. (341141)

• Vînd apartament 4 camere cu scară interioară Pata. Tel. 19-03-84 (347774)

• Vindem, cumpărăm, închiriem terenuri şi imobile. Tel 19-51-41 orele 9-15. (029487)

CASA DE AMANET7Atenţie imobiliara intermedieri

u )M iS K > \\T \[ i\i \n :A g e n ţ i a I N F O M A X

Str.Napoca nr.4, ap 53 Telefon 191584.

Orele: 9-17.

i n sCASA L

A Q E N T IE IM O B ILa ;aiA

Str. I.C. Brătianu nr. 17, ap. 104 3 .0 0 .6 5 1 4 3 .1 7 .5 6

IMPRIMANTE STAR! (Japonia)LC-90, A4,190 eps

139 USD + TVA LC-15» A3,180 eps

316 USD+ TVA ZA-250, A3,420 eps

519 USD + TVA sPOLICOM |

COMPUTERSsa^ TeL: 064 - 413492^

OPŢIONAL ŞI RATE !

• Vînd autocamionetă TV carosată, motor Braşov. TeL18-21-54 orele 16-20.(018332)

• Vînd sau închiriez urgent spaţiu comercial. Tel. 18-86- 68(018411)

• Vînd ciupici China, la p reţ dc eu gros, Turda. TeL 31-21- 45(018429)

• Vînd autocamion Gaz, stare perfectăm Tel 15-79-29 după ora 18. (029542)

• Vînd izoterm ă cu frig Saviem 5 t, m otor nou, înm atriculată, sta re excepţională, p re ţ 20. 000.000 lei Tel 19-74-14 orele 17-20.(029575)

• Vînd microcomplex comercial funcţional, cu dotări dc ultim a oră, în Plopilor Noi. Tel 42-02-20. (030616)

* Vînd autodubă TV, stare excepţională. Tel 12-03-58. (030646)

• Vînd mochetă import Belgia p re ţ 12. 000 lei/ mp+TVA. Tel. 19-88-17 (011537) '

• Vînd pui vii la fostul CAP Miceşti, 6 km din Turda zilnic orc 17-19; tel. 13-56-68 după ora 20 (347793)

• SC Iuco Impcx SRL, str. Salcîmului nr. 7 tel. 19-93-73 vinde televizoare color în 2 rate lunare. P reţuri accesibile. (347811)

• Vînd ciment saci 9200 lei, var saci 4800 lei. Str. Plevnei nr. 75. (347837)

• Vînd urgent Ford Sierra dc 1600 crac, înm atriculat stare perfectă, cu motor de rezervă, an fabricaţie 1986, p re ţ informativ 4250 DM Informaţii la teL 13-25-80 sau43-24-78. (347857)

• Vînd batoză, mică, cazan microcentrală termică combustibil solid, preţuri convenabile Informaţii la telefon 21-57-90 (347650)

• Vînd autocar Ikarus pentru turism 46 locuri in stare foarte bună de funcţionare, cu garanţie, 65 milioane. Tel. 16-86-26; 13-56-41: str. Paris nr. 88-90 ap. 3 (347705)

• Vînd apărat îngheţată 220-V în garanţie şi un aparat Flipper. Str. Taberei nr. 20 ap. 20 (347770).

• Vînd Volkswagen Transporter diesel, motor 1600 cmc, tonaj 1,5 neînmatriculat, preţ 3300 DM. Tel 060/61-68-88 si 060/61-77-78. (347773)

• Vînd SRL 1994 fără activitate şi calculator 486, monitor color şi imprimantă. Tel. 19-5 9-66-(347805)

• Vînd cîntar electronic. Telefon19-91-70 după ora 17,(347853)

• Vind maşini de îngheţată- Relaţii tel. 060/61-47-86; 059/34- 16-26. (017045)

• Vînd casă în Luna de Sus str. Principală nr. 196 lăţime 18 m40 ari. Se poate folosi în SC°P comercial. (018412)

• Cumpăr Dacia Break. Tel. 19" 0049 sau 14-32-72 (018434)

9) mărci, 9 iulie 1996 O f i O i M f'M 'W ’A T E (I.l'J-NAl>0('A:liini-\ineriX-l(v,vînibă(â9-l-1;tcL'faxl9-73-W;SniRrDAC|lA,n'H)A: A D E V A R U L a l i O L r i \ * i J b n L i C luni-vineri&-16;tel/fax31-43-23;ŞUBRED ACŢIADEJ:luni-vineri 8-16;Iel/fax21-60-75. C I O C S I J J

Mrt'vf/W s.VţteAytt «ij S lilil iS ă

v

GARANŢIE PANA IN MILENIUL III, DOAR PENTRU TELEVIZOARE NEI

Cumpără un televizor color NEI până în luna august şi vei primi GRATUIT noua garanţie oferită de NEI

5 ANI garanţie tubul cinescop 5 ANI garanţie componentele

electronice • 5 M l intervenţii service gratuite.

A<

5 ANI fără a mai plăti nimic pentru televizorul tău! Service asigurat în peste 110 centre din ţară

prin.reţeaua FAST SERVICE ELECTRONICA ROMÂNIA

NEI -O INVESTITIEÎN CALITATE

NLT)-V-O

îs

BLAZONUL TEHNOLOGIEI BRITANICE’ * Vînd ambalaj bere şi autoutilitară TV. Tel. 42-64-74 (018441) ■

• Vînd în raţe dubă TV diesel Braşov, an 1987,14. 000. 000 lei negociabil şi. urgent: Accept schimburi, variante. Vizibil în spate la Peco pc Calea Baciului. Tel 18-32-34. (029395)

• Vînd convenabil jocuri electronico tip Poker şi mese dc biliard. Tel 19-41-28 seara.

, (029540)• Cumpăt sticle si casete de beie

1/20. Tel 1842-52’. (029553)• Vînd maşină îngheţată stradală

,f Tel 25-16-11. (029556). . • Vînd dubiţă TV motor Braşov,

te l 15-44-30. (029563) '• Vînd SRL mixt pentru producţie

şi comerţ, fără activitate, înfiinţat în toamna anului 1992, scutit de impozit. Tel 42-55-55. (030622)

• Vînd apartament două camcrc complet finisat, etaj 1 Ghcorghcui. Tel. 15-94-26 orele 18-21. (347765)

• Vînd teren în Bcliş. Tel. 19-14-06(347656)• Vînd urgent teren construcţii

deosebit intravilan, str: Odobeşti zona Iris. Tel. 14-01-67 seara după ora 19. (347821)• Vînd teren si ladă frigorifică. Tel

16-02-14. (029585)• Vînd 7 ari teren Calea Turzii

spre Făget Tel 43-32-58. (030606)

• Vînd apartament ultrafinisat cu 2 camcrc + una prin modificare parter înalt, balcon nou construit, telefon, TV Cablu, garaj zid, canalizări separate, Gheorgheni, preţ fix 40. 000 DM. Tel. 15-3f 53. (347743)

• Vînd urgent apartament în vilă etaj 1. Tel. 17-19-16 orele 18-21 (347750)

• Cumpăr garsonieră ocupabilă imediat. Tel. 14-41- 61 după ora 15. (347764)

• Vînd vilă ultrafinisată cartier Gheorgheni. Tel. 14- 87-31 (347808)

• Vînd apartament 4 camere finisat Zorilor. Telefon 14-87- 32. (347809)

• Vînd cabană Someşul Cald 2 băi, bucătărie, 4 camere. Telefon 14-87-32. (347810)

« Medic, cumpăr în rate, pe Ici sau valută, casă sau apartament, în Cluj sau apropiere, dc la persoană(e) în vîrstă, cu posibilitatea ca acestea să răinînă în spaţiu pe perioada vieţii. Plătesc toate cheltuielile necesare şi asigur îngrijire medicală exemplară. Rog scrieţi la OP. 1-CP. 148 Cluj (347816)

• Vînd apartament 3 caincrc(ctaj 4) garaj la parterul blocului preţ 85 milioane. Relaţii la teL 43-81- 12 după orele 19. (347826)

• Vînd urgent 2 camere confort 2 etaj 4, parchetat, ocupabil imediat,Gheorgheni. Tel. 42-56-46 (347828)

• Cumpăr teren 500-700mp zonă centrală. Tel. 19-65-97 după ora 14 (018282)

• Vînd cabană camping. TeL 13-39-73 (018330)

• Vîud 2 camere în Baci nr. 639/A l)L Bl et; 3 ap. 28. Preţ 28. 000. 000 (018375)

•' Vînd apartament 3 camere finisat cu garaj dc cărămidă 24 mp. Tel. 15-80-77, după ora 20. (018376)

• Vînd urgent: Audi 80 an 1988 model nou, preţ informativ 9000 DM " şi apartament 4 camere ultrafinisat, în -bloc cu Interservisan pentru pretenţioşi, preţ informativ 45. 000 DM. Cumpăr urgent casă în Someşeni sau în Floreşti. Informaţii la teL 19- 92-03 (018438)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 1-2 camere, preferabil central sau zona Pata-GheorghenL Tel 14-78- 38 orele 19-21. (000100)

• Vînd apartament 4 camere parter, str. A. Vlaicu nr. 62, ap. 38, după ora 17. Informaţii' tel 43-81-63. (029455)

• Vlnd apartament 2 camere ultrafinisat, Zorilor. Tel 43- 84-12. (029549) -

• Vînd casă (3 camere), grajd şi 20 ari grădină în comuna Feleacu nr 478, lîngă noua construcţie a bisericii. Relaţii la adresa de sus (029564)

• Vînd urgent, în Badn, casă 6 camere, gaz metan, apă în curte, TV cablu, grădină, preţ 55 milioane. Comuna Baciu, str. Viilor nr. 206. (030613)

• Vînd urgent 2 camere confort II cu balcon, etaj I, ocupabil imediat, zona Mănăştur. Tel 16-85-47 după ora 10. (030617)

• Vînd convenabil apartament 3 camere confort, îmbunătăţiri, beci, garaj zidit, Mărăşti zona centrală. Tel 15-41-26. (030621)

INTERAGENT S.A.^Interm edieri

imobiliare

I®3 Evaluări şi expertize tehnice

PRINŢ l tel/fax: 137523

>432680_ ~ ,■ A M D /1335x86

4 MB RAM = 4 0 USD.P E I1JJ IUI MONITOR

3.049.000 LEI +TVA

(29738)a ij-N o îS ^fftrl C BrStion1>^13|iy:^?2045^|92034;' Faxs|ţ93478

♦. Vînd 3 camere cartier Gheorgheni telefon, garaj, beci.. Tel. 15-81-14(347745)

• Vînd garsonieră confort 1 str.1 Dîmboviţei nr. 85 bl. D17 sc. 1 ap. 41 Mărăşti după ora 15. (347746)' • Vînd apartament 3 camere, beci garaj beton, zona Pata str. Godeanu nr. 7. Tel. 15-88-58 în data de 9,10 iulie. (347757) ,

• Vînd casastr. Artelor nr, 12 A tel. 15-74-25. (347758) , r

V Vînd apartament 2 camere str. Lunii nr. 14 Zorilor, telefon 12-75-, 00 între orele 17-21. (347760) y • Vînd apartament 2 camere confort 1 cartier Gheorgheni, str. Bizusa nr. 10 et. 2 ap. 32 între 9-14 iulie orele 9-21. (347761)

• Vînd apartament 2 camere semiccntral, sr. Gorunului nr. 3 bl. D13 ap. 20 între orele 17-20. (347763) • • ' y ',;.v-

• Vînd apartament 2 camere sobe de teracotă, garaj, str. Pata şi casă 2 camere str. Paris nr. 63. Tei. 13-02- 26; 1341-27. (347772); • Vînd garsonieră cartier Zorilor si Lada Samara, fe l. 12-31-69 orele 9-20. (347782) ■ ; T ' • Vînd apartament 2 camere în Gheorgheni. Tel. 14-88-65. (347784)

• Vînd garsonieră pe str. Zorilor. Tel. 12-78-96. (347785) V

• Vînd apartament 2 camere parter Turda, str. Libertăţii nr. 6 ap. 21 vizibil în 9 şi 10 iulie. (347787)

• Vînd apartament 2 camere parter Grigorescu. Tel. 18-77-86 după ora 14. (347789)

• Vînd urgent 4 camere str. Pala, etaj 2, pret fix 89 milioane. Tel. 15- 32-63. (347796)

• Vînd garsonieră Calea Baciului pret 16 milioane. Tel. 43-71-07 (347801) ■ yy

• Vînd apartament 2 camere confort mărit, finisat, 50 milioane negociabil. După oral5 Calea Dorobanţilor nr. 109 bl. 16 ap. 88 parter (347813) ;;

• Vînd urgent apartament două camere confort 2 Mănăştur. Tel. 16-07-70. (347832) "

• Vînd apartament două camere, confort, etaj 1 (casă veche) str. Petrila nr. 20 ap. 7 orele 18-20 (347834)

• Vînd în Turda apartament cu 3 camere pret avantajos. Tel. 17-55- 67 sau 3243-73. (347842)

• Vînd apartament două camere confort 1 în Gheorgheni, str. Borsec nr. 4 ap. 38 vizibil orele 18- 20.(347849)

• Vînd garsonieră str. Cojocneinr. 8 bl. C14 ap. 51. Vizibilă între orele 16-22. (018314) -

• Vînd garsonieră Gheorgheni Aleea Detunata, etaj 2. Tel. 18-80- 96(018341)

• Vînd apartament 3 camere . finisat beci, garaj. Str. Cioplea nr. 10 ap. 12 bl. S12, după ora 16 (018342)

• Vînd apartament 2 camere confort redus, Gheorgheni. Tel. 15- 53-38(018369)

• Vind garsonieră confort 1, în Zorilor. Tel. 13-92-03, după ora 18 (018377)

• Vînd apartament 2 camcrc confort 2,35 milioane negociabil. Str. Albac nr. 9 ap. 38 (018385)

• Vînd apartament două camere confort unu, finisat. între orele 17- 21 str. Fabricii nr. 5 ap. 122 bl B5 sc. 4. (018405) . ; ,

• Vînd urgent o casă particulară cu două camere, livadă, grădină de zarzavat, în Căpuşu-Mic, la un preţ foarte convenabil. Informaţii la tel. 1748-04 după ora 18 (018406). • Cumpăr contract ICRAL,

Telefon 14-21-90. (018410)• Vînd 3 camere. Tel. 19-7243

(018415) " y ^ y• Vînd apartament 2 camere

decomandate, .confort I, bloc cărămidă, telefon, acoperiş ţiglă, Gheorgheni, pret 55 milioane. Tel. 18-28-24 orele 15-22 (018421)

• Vînd apartament 3 camere Zorilor parter, preţ 60 milioane.^ Telefon 12-02-88 după ora 17 (018426) - ,

• Vînd garaj metalic Mărăşti zona Alianţa şi Talbot Rancho cu talon şi carte de identitate. Pret convenabil.'- Tel. 41-37-92 (018428) ■

• Vînd apartament 4 camere pentru pretenţioşi. Tel. 15-74-25 (018430),, ’ ...

• Vînd apartament 2 camere. Tel. 4324-08 int. 139 (Marius) ora 7-15 (018437) • r: • Vînd apartament 3 camere confort I. Str: Negoiii nr. 9 bl. F6 ap. 21 (018442) '

•: - Vînd apartament 2 camere confort I Mănăştur-Big ct. 1. Tel.17-88-93 (018443) • ' '

• Vînd, apartament 3 camere în ; Turda, str. Macilor nr. 18, Bl. P, sc. 2, e t 1, ap. 14, Micro 3. (029412)

• Vînd apartament 2 camere, mobilat sau nemobilat. Tel 17-87- 26 intre orele 17-20. (029451)

• Vînd casă cu etaj, 4000 mp grădină, zona Awa Gilău. Tel 12-

.71-21.(029485)- • Vînd urgent garsonieră Mărăşti,

plata în valută.. Str. Cojocnei nr. 23, Bl. C9, ap. 39, între orele 18-21 (029500) ’• Vînd casă în Pîglisa. Telefon 17-'

9440. (029559). • Vînd apartament 4 camere

finisat cu îmbunătăţiri. Tel 17-26- 78. (029570)

• Cumpăr casă o cameră confort cu grădină în carticrul Grigorescu sau schimb cu casă 3 camere confort şi grădină în carticr Gruia str. Domei nr. 7. Tel 18-6448 orele18-22.(029577) y

• Vînd urgent apartament 2 camere cu îmbunătăţiri. Str. Grigore Alexandrescu nr. 18, ap. 44, et. 10, zilnic între orele 8-20. (029579), .

• Vînd garsonieră confort mărit ultrafinisată, mobilată sau nu. Sr. Parîng nr. 37, ct. 3, ap. 58, zilnic între orele 17-19. (029580)

• Vînd apartament 2 camere Zorilor Tel 12-29-59 orele 16-20. (029584)

' • Vînd apartament 2 camere confort sporit, et. 2, bloc civilizat, 24000 DM ncgociabil. Tel 41-03- 96 după ora 16. (029596)

• Vind apartament 3 camere etaj 2, nefinisat, str. Jupiter, cartier Zorilor, ,j Telefon 12-77-14 . (030604)

• ' Vînd apaftament.2 camere ultrafinisate, T.V cablu, 35. 000. 000. Tel 14-31-89. (030607) . ’

• Vînd apartament 2 camere confort I şi apartament 1 cameră, dependinţe, din casă familială, cu garaj şi teren aferent. Nu doresc intermedieri. Tel 14-96-74 după orele 17! (030608) y ,

• Vînd apartament 2 camere. Str, Lacu Roşu nr. 1, ap. 68, sc. 5, et. 4, după ora 20. (030625) _ -

• Vînd casă cu gaz, apă, grădină, str Oaşului nr. 260. Tel 15-17-34. (030633) '

• Vînd garaj tablă zona Pata. Tel 14-55-29. (030636)'

• Vînd/schimb cu apartament casă, anexe şi livadă în Ciceu Giurgesti. . Tel 063/36-23-63. (030645)

• Vînd 3 camere confort 2 parter, telefon, Mănăştur. Tel 17-89-63. (030647) ’

• Vînd urgent apartament 3 , camere în str. Aurel Vlaicu nr. 11, B l.V l,sc. I,e t 4, ap. 15. Informaţii orele 16-20. (030648) A /

• Vînd casă familială str. ‘ Marinescu nr. 98. Tei 13-22-52 după 18. (030652) „V--

• Vind garsonieră. Tel 43-26-26. (030654)

• Vînd VW Golf GTi 16 valve an 1987, 140 cp, 6800 DM. TeL 16-55-61 (347769)

• Vînd Ford Scorpio negru, ABS, injecţie, înmatriculat, 1993. TeL 19-74-52(018315)

• Vînd Dacia 1310 TLX fabricaţie 1987 stare foarte bună, 8 milioane negociabil. TeL 16-93-87 (018397)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4, 5 milioane. Tel. 13-51-64 (018424)

• Vînd ieftin Mercedes G180 nou, 1. 000 km. Informaţii Arad, tel 057/24-81-43. (029271)

• Vînd Mercedes 200D an 1980 şi Opel Ascona diesel an 1982, neînmatriculate. Tel 14- 77-19. (029516)

• Vînd VW Passat model 1990. Str. Fabricii dc Zahăr nr. 44, telefon 15-16-51 toata ziua. (029544) ■ :

• -Vînd piese Mercedes 207D: oglinzi spoiler, grilă, plăcuţe frînă, bendix, bobină, uşi faţă, spate, latcraL Tel 12- 88-12. (029550) .

• Vînd VW Transporter benzină, impecabil, 3500 DM. Tel 16-18-86. (029557)

• Vînd urgent BMW 318 model 80, vama plătită, preţ ncgociabil. Tel 17-03-33 sau tclcmobil 018/62-34-29 între orele 14-16; (030614)

• Vînd urgent Dacia 1310 Telefon 12-74-17. (030637)

• Vînd urgent VW Golf 1985, benzină înscris; Renault 21 an 1990 înscris; Ford Escort Cabrio an 1990 Tel 42-36-78. (030639)

ADEVARULd o d u j ________ :

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbălă 9-14; tcl/fai 19-73-04;SUBREDAC|TATURDA; luni-vincriS-16; t«l/fai31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; Ici/fax 21-60-75 marţi, 9 iulie 1996 (10

• Vînd Opel Kadett 1985, 1300 cmc, stare excepţională, 1600 DM negociabil. Tel 17-50-62 după ora 14. (030643) ;

Vînd VW Golf 2 1300 2 uşi 1985/ 1986 înmatriculat,; carte identitate, stare foarte bună, preţ 5500 DM negociabil. Tel- 43-25-32 după ora 18. (011436)• Vînd Trabant. Informaţii tel. 17-

75-51. (347736)•'Vînd Dacia 1310 an fabricaţie

1989, stare foarte buni Tel. 41-18- 31. (347748)

• Vînd Opel Rekord 1980 . înmatriculat stare bună, avantajos.

Tel. 19-84-23. (347759)• Vînd urgent şi convenabil VW

Bus înmatriculabil, vama neplătită; pe benzină. Telefon 41-05-82sau15-82-58. (347762)

• Vînd Fiat Ducato diesel an fabricaţie 1991, servodirecţie, supraînăltat si hing. Tel. 43-76-01 ore 7-15,30; 43-2641 ore 19-22 (347781) : ' ;

• Vînd Fiat 850, preţ acceptabil. Tel. 13-02-64 după ora 18.

, (347792)■V * Vînd Mercedes . cobra neînmatriculat, stare perfectă. Tel.16-2243 (347794) . ■' '

. • Vînd Ford Sierra ;XR4 neînmatriculat din 1985, cu multe extrasuri, preţ 4000 DM. Tel. 43- 28-14 zilnic între orele 18-21.

, (347797) ; . '--v-VV , • Vînd Mercedes (bot căi), Str. Jiului nr. 2 ap. 25 luni-vineri. (347800) ,

• Vînd Dacia 1300 an 1979. Se poate vedea în str. Taberei nr.,20 sc. 1 ap: 4 după ora 13. (347812)

k ‘ Vînd autoturism Dacia 1300 stare foarte bună, preţ negociabil. Informaţii telefon 14-57-00. (347822) ; ■ *.

? Vînd Dacia,1310 înmatriculată1986, pret 5.800.000. Tel.. 16-15-39 (347830)

• Vînd Opel Rekord. Tel. 12-10- 69.(347836); • Vînd Renaut 16 defect şi cărucior copil. Tel. 16-09-68 de la orele 18. (347840)

•..Vînd BMW 320i model 1985 stare perfectă, înmatriculabil pe 12 CJ Informaţii la tel. 12-34-29; 18- 2141. (347843).

Vînd.Aro 10,4 îmbunătăţit. Merită văzut. Tel. 18-38-88.

, (347851) ' - , ;• Vînd Renault 25 GTX ăn 1985

stare bună, înmatriculat. Tel. 19- 88-95; 19-90-71. (347852) .• Vînd ieftin Dacial310 break an

1987 şi Audi 80. Tel. 13-80-41. (347854)

• Vînd Seat Ibiza diesel, an 1985, înmatriculat, stare foarte bună. Relaţii la tel. 16-33-21 orele 13-21 (018182) • ; ;

• Vînd VW, Ţransporter turbo diesel 1990, 84. 000 km. Tel. 42-51-69 (018228) ., • Vînd Renault Rapid, fabricat1988 vama achitată. Tel. 19-90-33 (018334),• Vînd Dacia 1310 TLX, 1989 alb

13, şatre perfectă. Tel. 17-07-56 (018337) : :. • Dc vînzare Mitsubishi Galant, an fabricaţie 1980, cu carte de identitate, cu motor defect, preţ 4 milioane Ici. Informaţii tel. Cluj 12- 1741 orele 9-22; 15-26-83 orele20-22 sau 01/61-51-076 (018338)• Vînd Skoda 120L. Tel. 17-90-86

(018343) . .• Vînd BMW 316, Renault 9

GTL, înmatriculate cu cartc identitate: Tel. 19-63-78 (018347)• Vînd Dacia 1310 TLX, 5 viteze,

alb 13, fabricaţie 1989, preţ 8, 8 milioane. Tel. 13-39-71 sau str. Mărăşcştinr. 14-16 (018368)

• Vînd VW Passat 1989 şi Opel Vcctra 1990, extrase. Tel. 15-3640 (018386)

• Vînd urgent Dacia 1310 TXan fabricaţie 1986. Tel. 18-87-09(018401) > ; ■:

• Vînd Opel Senator model 2 ,20i, 1984, stare bună. Tel. 1742-95 (018408)

• Vînd urgent Lada 1500 an 1977, • pret informativ 4 ,2 milioane lei Tel.’ 17-09-17 orele 14-20 (018414)

• Vînd Dacia 1310 an 1984, cu carte RAR. Str. Dîmboviţei nr. 89 ap. 48 (018423) v 7 ; :. • Vînd Bcdford diesel dubă şi

Opel Kadet break ani 1982. Str. Traian ar. 5. (018432) V ■;> Vînd BMW 323i 1984. Tel 23-14-88.(029331) A ’u . : ' •’■• Vuid VW dubiţă. Tel 18-15-91.

(029508), ’• Vînd VW Golf ăn 1984,1600

cmc, 'injecţie,, benzină, jenţi aluminiu, impecabil, ineînscris, 2300 DM. Str. Fabricii de Zahăr nr. 44. (029535) f

• Vînd Dacia 1300 an 1980, ansamblu faţă schimbat, carte identitate, verificatejtehnică, 5. 200. 000. Str; Fabricii ide Zahăr nr. 44. (029536) ' / / :

• Vînd Mercedes 300D Cobra automat Str. Dîmboviţei nr. 49, ap.

. 45. (029541) J ; ; v•, Vînd Mitsubishi Colt ăn.

, fabricaţie 1980 si piese de schimb. Tel 17-91-04. (029546) "

Vînd VW Jetta fabricaţie 1987, înmatriculat, preţ 13. 000. 000 lei negociabil. Tel 15-69-72. (029548)• Vînd Dacia 1310 TLX din 1988.

Tel -16-11-14 după ora 18. (029587) , . '

• Vînd Renault 18 diesel, 1981, înmatriculat, 2000 cmc, 3400 DM sau -schimb cu Dacia 1310 Variante. Tel 14-86-14. (030603)' • Vînd Renault 21 Nevada TD an fabricaţie 1987, înmatriculat, preţ ,7000 DM. Tel 14-65-95 dimineaţa sau 14-66-11 seara. (030619) ;

• yînd/schimb VW Ţransporter 1992,; diesel 8+1 locuri, înmatriculat cu carte RAR, preţ 17. 500;DM; motocicletă KawasachiF.nduro 250 cmc, 1990, neîiimatriculată şi faruri, stopuri Opel Ascona. Tel 43-81-75 sau 19-87-08. (030623)

• Vînd motor Alfa Romeo 90 (75), 2000 cmc, benzină, 6 cilindriV şi; alte piese: Str. Zambilei nr. 15.(030640) ---l;'-

• Vînd Mercedes 207D închisă şi VW Passat combi, înmatriculate,1987. Str. 16 Februarie Bl. El, ap..16. (030644)

• Vînd Mercedes 230E; BMW 323 neînscrise: Tel 41-27-63 orele13-16. (030655) -•

• Vînd tclcfax Sharp UX222 nou, coltar si faruri, stopuri Honda Civic. Tel 43-81-75 sau 19-87-08. (030624) - > ' :

• Vînd cameră video Grundig LC310C 8 mm, plus accesorii. Relaţii tel 18-84-37 între orele 18-.'20. (030635)

; • Dau chirie locuinţă. Tel43-004*1 (030649)

• Caut chirie valută. Tel 15- 4947. (030650) \ . '

• Vînd combină recoltat Gloria CP 12 fabricată 1989. TeL 17-67-11 (347791)

. • Vînd combină dc secerat JhonDeere, masa 2 ,3 m. Tel. 13- 30-63 (018378)

• Vînd combină de treierat cereale germană marca Columbus, preţ negociabil: Relaţii sat Dîngăul Mare nr. 100, jud. Cluj, Vădan Vasile. (029538)

Intermediem chirii. Tel. 19-09- 28(347183)

• Ofer chirii. Tel. 14-98-86. (347768)

• Caut-ofer chirii. Tel. 14-08-97 (017261) '

• Caut chirie. Tel. 14-98-86 (018349) ’ . ' ; ;

• Vînd urgent dormitor stil complet “A r t ; Nouveaux” pentru pretenţioşi, stare foarte bună. Tel. 13-35-33 după ora 19. (347731)

• Vînd mobilă sufragerie şi dorm itor. Tel. 15-94-26.(347766)

• Vînd aragaz, dulap. Tel19-64-12. (030642)

• Dăm în chirie spaţiu' pentru birou, agenţie, activitate en-gros, cu posibilităţi depozitare marfă curte, condiţii deosebite, zona Mihai Viteazu. Tel. 43-25-16: (018381)

• Dau în chiric apartament 2 camere, mobilat, cu telefon, plata anticipat. Tel. 41-10-26 (018422)

• Dau în chirie apartament lux 3; camere, garaj, Cipariu. Plata; anticipat valută 6 luni. Tel. 19-02-; 50(018440)

•, Dau în chirie apartament 2 ' camere Zorilor, pe valută. Telefon; 12-81-57 orele 12-17. (029551); j

• Dau în chirie garsonieră în Gheorgheni. Tel 14-08-59; 15-63- 67(029572) ; ;/ Dau în chirie apartament,3.

camere în vilă, garaj, în Andrei Mureşanii. Tel 41-43-60. (030615)

V Dau în chirie casă 3 camere,: curte, garaj, telefon, TV cablu, zonă centrală. Tel 13-42-82.(030641)

• Recondiţionam vănii cu sm alţ germ an alb şi color. TeL 13-07-02 (018358)

• SC Roton SRL angajează în condiţii atractive agent promotion/ vînzări. Cerinţe: dinanism , spiritîntreprinzător, autoturism. TeL 43-25-16 (018380)

• Reparaţii frigidere. Tel.13-80-27 (018393) r

* Angajăm vînzători. Tel.15-06-22 (018404)

* Angajăm dansatoare. Inform aţii Ia Select C lub 2000, str. Fabricii nr 4 în tre orele 18-19. (018436)

• Vînd urgent televizor color Hitachi. Tel. 17-84-08.(347776)

•; Vînd avantajos memoria video şi Simm pentru PC. Td 184)9-23. (029595) ’

Vînd calculator 386. Tel. 1447 55 (347814) • .

• Vînd cameră video JVC, nouă, casetă mică. Tel. 41-18-07 (018389);. - : ;

• De vîiizare maşină de scris portabilă aproape nouă, delcou cu rotor, filtru de ulei pentru Fiat Argenta. Preţ convenabil. Telefon15-65-84 după ora 15 (018439)v Vînd maşină dc scris şi maşină

clcctrică dc găurit. Tel i 8-15-91(029509) ■ ..

• Vînd magnetofon Tesla şi benzi înregistrate. Tel 18-15-91. (029511) :

• Vînd pompă electrică pentru scos apă, cu capacitatea de 7 mc/ oră. Tel 13-2841. (029588)

•■■Vînd placă dc bază 386-DX- 40MHz, 128 K Cache cu coprocesor şi sursă de alimentare pentru PC. Tel 14-32-72. (029594)

• Vînd semicursă Pegas stare foarte bună, urgent. Tel. 16-93-67.(347806)• Vînd serviri tacîmuri argint. Tel.

063/22-25-84 (347824)■• Vînd dulap furnir cu vitrină,:

oglinzi bar, 300 mii lei. TeL 14-25-; 24(018307) - , • . ;

• Vînd mobilă de sufragerie1 formată din 3 corpuri şi o masă de 6: persoane, extens ibi lă .-Reiaţi i la tel;18-70-09 după ora 18 (018353)• Cumpăr sobă gătit Tel 15-30-

16(018366) >• Vînd mobilă la preţ Convenabil.

Tel. 17-72-39(018384);• f Vînd pătut copil. Tel. 17-76-97

(018388)• Vînd urgent mobilă veche. Str.

Bucegi nr 8 ap. 2. După ora 16 (018395)

• Vînd semicursă. Tel. 17-22-38 (018413)

• Vînd mobilă tineret, 2 canapele,4 fotolii. Tel 41-13-72. (029381):

• Vînd 2 ferestre mari şi 2 mici,- vană fontă uzată, uşă, seînduri de cofraj, burlane, jgheaburi, lemne de foc. Tel 13-55-85. (029422)

• Vînd 2 fotolii pat şi canapea pat în stare bună. Tel. 18-27-74.(029430) >

• Vînd dulap, pat, masă extensibilă si cuier lemn. Tel 18-15-91. (029507) ,• Vînd mobilă veche. Tel 15-87-

90. (029599) :

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 camerc confort 2 cu apartament 2 sau 3 camere confort 1. TeL 15-78-24. (347732) ■ -

• Schimb apartament două camere ultrafinisat, garaj, telefon, TV Cablu, în Gheorgheni cu casă particulară. Tel. 15-34-53. (347744) ,'• Schimb 4 camere, cu scară

interioară, zona Pata, cu teren minim 600 mp, în A. Mureşanu sau cu apartament 2 camere zonă bună plus diferenţă. Tel. 16-26-87 (018392)':

• Schimb garsonieră confort II cu apartament o cameră, sau apartament două camere confort II plus diferenţă. Informaţii str. Peana nr. 12 ap. 28 după ora 15 (018433)

ÎNCHIRIERI

; • închiriez rochii de mireasă unicate cu accesorii. Relaţii la

'telefon 17-39-13 sau 16-54-04 între orele 8-12 şi 19-22. (347716) .

• închiriez spaţiu comercial proprietate central, vad deosebit, cu telefon. Vînd maşină de înghetată germană cu 2 braţe. Telefon 19-03-02; 42-62-66' (347779) . ;

• Dau în chirie pentru birou apartamente camere mochetat. Tel. 19-21-51 str. 21 Decembrie. (018291) ; - - ••

• Dau în chirie spaţiu pentru depozit sau producţie. Informaţii la tel 1343-52; 14-88-80. (018331)

•;>> închiriez rochii de mireasă import; modele unicate. Tel. 18-80- 96(018340) ;■ • . Dau în chirie spaţiu bar, restaurant, biliard, Centru. Tel. 14-21-90(018409)

• Caut de închiriat spaţiu pentru depozit de cca 100 mp. Tel. 19- 0049 sau 14-32-72 (018435)

• închiriez vilă cu garaj în P-ţa Engels. Primesc oferte reprezentanţe sau persoane fizice străine. Tel 14-86-06 sau 14-77-16. (029345)

• Dau în chirie depozit magazin. Tel 43-25-56. (029532)

• Caut chiric, zona Clujana, spaţiu depozit 60-80mp. Tel 018/62-33-3 5 (030620)

• Caut să închiriez autoturism , pe 3-4 luni, pentru uz personal. Ofer garanţie şi 300 DM lunar (negociabil). Oferte la OP. 1- CP. 148.(347818)

« Caut chirie urgent Tel 18-80-81 (030651)

• Dau în chirie pe termen lung apartam ent 4 camere, mobilat, telefon < şi tot confortul, cartierul Zorilor. Tel. 13-59-64; 16-63-52(018302)

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, cu telefon, frigider, pe termen lung. Tel15-52-96 între orele 15-20. (030653)

. • Tînăr medic caut locuinţă de! închiriat Tel 15-59-09. (347775) ■

• închiriez apartament trei camere mobilat, telefon. Tel. 15-32-16 după ora 16. (347790)

• Caut chirie. Tel. 12-10-69 (347835) ? ■ : \ ■ '•

• Familie serioasă căutăm de închiriat apartament 2-3 camere, cu telefon. Tel. 14-01-33 (018361) ^

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. Tel. 18-90- 85 (018374)

• Caut dc închiriat apartament 3 camere. Ofer 100 DM. Tel 14-77-19.(029515)

• Caut de închiriat cameră (garaj) în zona centrală, parter. Prefer zona A. Iancu, Baba Novac, Universitate. . Tel 19-77-70. (029517) ;

• Studenţi căsătoriţi, căutăm urgent de; închiriat locuinţă, pe 2 hmi, Ia preţ rezonabil în lei. Tel 12- .47-22 între orele 9-13. (029519)

• Caut chirie. Tel 41-45-58. (029520) \ .

• Caut de închiriat garsonieră nemobilată. Tel 15-87-90. (029598) ;: • Caut:chirie.. Tel 15-42-77.

(030609) : . :

DIVERSE

• Caut chiric. Tel. 19-85-65. (347847) v -

• Dau chiric. Tel. 19-85-65 orc 9-20 (347848)

, • Dau în chirie o cameră cu intrare separată. Tel. 15-31-76. (347742)

• Dau în chirie garsonieră mobilată plata anticipat. Tel. 17-11-80 sau 17-75-32. (347783)

• închiriez garaj zona Cipariu. Tel. 41-29-62. (347844)

• Ofer chirie pentru 1-2 fete în Gheorgheni. Tel. 14-60-78 între orele 8-10 şi 21-22. (347850)

• Dau în chirie trei-camere ultracentral cu garaj. Tel. 13-8945;13-14-52. (347855)

• Dau în 'chirie apartament 2 camere, frigider, zona Pata. Tel.14-77-56 (018324)

• închiriez apartament o cameră ne mobilat Tel. 16-14-30 orele 18-22 (018325)

• Dau în chirie apartament 1 cameră, telefon, tvcablu,- zona Patav plata anticipat. Tel. 14-98-81 (018327) .

• Ofer garsonieră semimobilată în Grigorescu, anticipat pc un an. telefon, tveabiu. Str. Ciorteanr. 7 ap. 86 între orele 15-20. (018328)

• Dau în chirie garsonieră în Grigorescu, plata anticipat. Telefon18-67-90 între orele 15-21. (018329) ' .

• Transport marfă 4-7 tone. Preţuri avantajoase. Tel. 17-26-33.(347559)

• Agenţia dc Turism Marscl organizează excursii în Turcia Ia preţul de,260. 000 lei (cazare, masă) Informaţii la sediul firmei str. Iaşilor nr.12-teL 13-68-38. (347670) -

• Angajăm secretară. OP. 1- CP. 148(347819)

• Transport marfă 1 ,2 1 preţ 450 lei/km. Relaţii la tel. 43-81-12. (347827)

• Societate comercială angajează agent comercial. Condiţii: posesor autoturism vîrsta maximă 30 ani. Informaţii la telefon 43-24-78 sau 13-25-80. (347858)

• Execut jaluzele lemn tei, cu garanţie. , Tel. 41-02-79. (018087)

• Angajez coutabilă cu 8 orc şi vînzătoarc. Inform aţii la sediul firmei L abrador din str M ărăşcşti nr. 80 lîngă blocul Spray. (0183 26)

• Matrimoniale. Tel. 14-98- 86(018348)

•- Executăm tinichigerie pretenţioasă pentru autoturisme avariate la care nu se , găsesc elemente de caroserie. Tel. 13-98- 51.(347737) ;y « Angajăm mecanici şi vopsitori auto. Tel. 13-98-51 orele 8 -21. (347738) . ; - v :

Angajăm ca vînzătoare tinere Intre 18-26 ani. Relaţii miercuri 10.07. 1996 str. Âl. Vlahuţă nr. 5 6 cartier Grigorescu Cluj. (347771) ;.• Deţin spaţiu comercial vad bun..

Caut asociat cu bani. Tel. 1440-43. Vînd chioşc alimentar. (347825)

• în conformitate cu Legea 137/ 95 SC Hidroconstrucţia Bucureşti' sucursala Ardeal Tamiţa: anun ţă începerea demersurilor p en tru obţinerea acordului de m e d iu pentru obiectivul bază de producţie situată în comuna; B a c iu . Eventualele sugestii şi sesizări, se vor depune la sediul APM C lu j Calea Dorobanţilor n r 99 (347831)

• Casă de editură c a u tă colaboratori absolvenţi ai Facultăţii de Filologie pentru corectură carte Tel. 41-50-10? (347846) r-' • Zilnic în Germania cu Atlassib, pe ruta: Nunberg-Augsburg- U lm H e i lb r o n n - S tu t tg a r t - K arls ru h eR asta tt-H o m b u rg - S a a r b r u c k e n - M a n n h e im - F r a n k f u r t - S i e g e n - K ,o l n - Dusserldorf-Dortmund. Marţi şri joi şi în Franţa. Eliberăm asigurări medicale şi cărţi verzi. Efectuăm schimb valutar. Relaţii la tel. 43-34-32, tel/fax 43-28-33. (017974)

• SC Vidrano angajează parchetar, tîmplar, faiantar. Tel.18-5847(018350)

• Caut secretară cu cunoştinţe operare calculator şi evidenţă primară. Salar275.000 Ici. TclJ 12- 2945 (018379) :

• Angajez inginer chimist cu experienţă in tehnologia saponificării' sau producţie de detergenţi. Tel. 13-63-81 (018387)

• SC “Fiesta” din B-dul Nicolaie Titulescu tel. 14-77-64, angajează vînzătoare cu experienţă. (018391)

• Angajăm primitor-distribuitor bărbat, str. Liviu Rebrcanu nr. 13 Tel. 15-77-30. (018400)

• Efectuăm transporturi 1-7 to, Ia tarife avantajoase. Tel. 14-21-94(018402)

• Raschctez parchet. Tel. 12-02- 88 (018427) -\

, • Casă , de editură, caută colaboratori cunoscători ai limbi engleză sau franceză, în vederea traducerii de carte. Tel. 41-50-10 (018431)

• Efectuez servicii dc'transport pînă Ta 5 tone. Tel. 15-54-07. (029268) ;

• Angajăm secretară! Condiţii: operare calculator, vîrsta maximă 35 ani. Tel 15-66-87 orele 9-17. (029454) , . : , , 7

.* repar teievizore, radio, casetofoane, Hi-Fi, diverse. Tel 13-77-21 (029597)

• Angajăm vînzăţoare profil alimentar. Tel 19-61-76 după ora18. (030605)

M marţi, 9 iulie 1996 PUBLICITATE ■■ CLUJ-NAPOCA: lun^vincri8-16;driSSăS>-14itd/fiixl9-734l4;SUBREDACŢfATURDA; î luni-vincri8-16;tcl/fa!c3WJ-23;SUBREDACŢ[ADEJ:Iuni-vineriR-16;tcl/fai21-60-75. '

ADEJfAHULd e C iu l

• Aerobic pentru toate viratele. Tel 19-92-03. (030628)• Transport marfă 1 1. Tel 19-92-

03(030629) ^ .

• Teatrul de Păpuşi “Puck” anunţă repetarea urgentă a licitaţiei pentru instalaţia de încălzire cu care urmează să fie dotată instituţia. Ofertele se vor depune pînă cel tîrziu joi, 11 iulie, orele 9, Ia sediul instituţiei. (029558)

• Ofer împrumut. Tel. 15- 53-39 (între orele 10-14).(347767)• Ofer împrumut. Tel. 15-53-36

(018399)• Dau Împrumut. Tel. 13-25-92,

zilnic (018407)• Caut femeie serioasă 3545 ani

pentru îngrijire permanentă bolnavă. Se oferă dormit, mîncare, salar şi alte avantaje, de la 15 iulie. Rog corectitudine. Telefon 19-22- 19; 19-78-49 orele 10-12; 17-20.(347777) ■ < : :

• Tînără, caut loc de muncă contabilitate primară, gestiune, secretariat. Tel 16-36-68. (029571)

• Caut tapiter. Tel. 17-72-39 (018383) - '

• In conformitate cu Legea nr. 137/ .1995 Rus Aurora anunţă începerea demersurilor pentru

'-obţinerea acordului de mediu pentru casă familiară în Dezmir nr. 4/A judeţ Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la ÂPM, Calea Dorobanţilor nr-, 99 (347798)• In conformitate cu legea nr. 137/

1995, Jimborean Lucia anunţă începerea demersurilor .pentru obţinerea acordului de mediu pentru modernizarea casei din Dej str. BP Haşdeu nr. 20. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (018335)‘ • In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Chirilă Dan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu, pentru constuirea unei locuinţe în str. Salcîmului nr. 2, Cluj-Napoca. Eventuale sesizări se vor depune Ia APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (018367)• în conformitate cu legea nr. 137/

1995, Cliiş Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de locuit situată în Cluj-Napoca str. Crizantemelor nr. 14. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii sc vor

| depune la APM-Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (018372)• îrî conformitate cu legea nr. 137/

1995, Vincze Laszlo anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă familială şi coteţ porci, situate în Cluj-Napoca, str. Octav Băncilă nr. 63-65. Eventuale reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (029543) ’• în conformitate cu legea nr. 137/

1995, Cătinaş Aurel, domiciliat în str. Gr. Alcxaiidrescu nr. 33, Bl. D7, ap. 55, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru casă de locuit şi anexe gospodăreşti, situate în str. Hodaie F. N . , Cluj- Napoca. Eventuale sesizări, sugestii şi reclamaţii se depun Ia APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99.'(029560)

PIERDERI

• Pierdut paşaport serial 1263493 pe numele Bakhtiar Firoozl dacă puteţi da informaţii vă rog sunaţi la ţel 064/4146-21. (029479) v

• Boca Ana pierdut carnet de student. îl declar nul (029552)

• Dr. Şaitoş Carola pierdut reţete timbru sec anulate. Le declar nule. (029561) \

• Pierdut carnet sănătate pe numele Iordaclie Mihai. îl declar nul. (029578) * ' : .

• Pierdut certificat înregistrare fiscală original al SC Kartemis Import-Export SRL nr. 5337369. ÎI declar nul. (029581)

• Sajgo Francisc pierdut legitimaţie marca 1635 eliberată de Universitatea Tehnică Cluj- Napoca. O declar nuli (029586)

DECESE COMEMORĂRI

• Sandu Sorin, pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (347747)• Pierdut carnet student pe numele

Babiciu Iomit. îl declar nul (347845)

• Pierdut legitimaţie dc scrviciu pe numele Chira Sorin. O declar nulă (018398)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic V A R T O L O M E I ALEXANDRU în vîrstă de 69 ani. Înmormîntărea va avea loc azi, 9 iulie 1996, orele 13, str. Fabricii dc cărămidă nn14.- Familia îndurerată. (347749)

• Cu inima zdrobită de durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu soţ LUNGU NICOLAE în vîrstă de 69 ani. Înmormîntarea v avea loc în localitatea Cublcşul Someşan la ora 12, azi, 9 iulie. Soţia. (347753)

• Cu inimile sfîşiate de durere anunţăm pe toţi cunoscuţii şi prietenii că scumpul şi iubitul nostru soţ şi tată BERCEA IOAN a plecat pc neaşteptate dintre noi lăsîwlu-ne foarte singuri, ncinîngîiaţi, însă cu speranţa revederii. Suflet generos şi blînd, prieten fidel, tată şi soţ neasemuit şi un neobosit pentru lucrarea lui Dumnezeu a fost luat acasă numai la 41 ani. Soţia Rodica cu copiii dragi. (347803)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui ce a fost un deosebit soţ, tată şi bunic RUSU TEODOR. Inraormîntarea va avea loc azi, 9 iulie, ora 13 la locuinţa decedatului din localitatea Dezmir. Soţia, copiii şi nepoţii. (347823)

• Cu sufletul zdrobit de durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu*soţ TRANDAFIR GHEORGHE în vîrstă dc 74 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 10 iulie 1996, ora 13 la Cimitirul central. Soţia Rozina. (347838) ~

• A încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, scumpul nostru neş, SZEKELY ALADAR, 80 ani, pensionar de Ia “ E l c c t r o m e t a I ” . Îmnormîutarea va avea loc marţi, 9 iulie 1996, orele 12, în cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească Finii: Titi, Alina, Viorcl Cornea(018333)

■ • Cu adîncă durere anunţăm stingerea din viaţă a lui MURE ŞAN VASILE, cel care ne-a fost soţ, tată, socru şi bunic. ÎI vom purta veşnic cu admiraţie şi dragoste în amintirile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Slujba religioasă şi înmormîntarea vor avea loc inarji 9* iulie orele 13, la cimitirul Central. Familia îndoliată. (018354)

* Cu durere în suflet ne despărţim de fratele şi unchiul nostru, MURE ŞAN VASILE (ICĂ). Sora Florica şi nepoţii Nelu din Braşov, Meda din Canada şi Dida din Paris. (018355)

• Un ultim omagiu fratelui şi cumnatului nostruMUREŞAN VASILE (ICĂ) care s-a stins ca o luminare. Ona şi Constantin Cucu. (018356)

• Cu inimile sfîşiate de durere anunţăm pe toţi cunoscuţii şi prietenii că scumpul şi iubitul nostru soţ şi tată, GOIA IOAN, a plecat pe neaşteptate dintre noi lăsindu-ne foarte singuri şi ncmîngîiaţl Suflet generos şi blînd, tată şi soţ neasemuit îţi vom presăra mormîntul cu lacrimi şi flori Nu te vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 10 iulie1996, ora 14, de la capela nouă din cimitirul Mănăştur. Soţia Anişoara şi copiii Adrian şi Mihacla. (018396)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, PINTEA IOAN. Înmormîntarea va avea loc azi, 9 iulie 1996, ora 13, în comuna Chinteni. Familia îndurerată. (029531)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, în condiţii tragice, a scumpei noastre soţii şi mame, VINKOVICS F.MMA,* la vîrsta de 45 ani. înmormîntarea va avea loc azi, 9 iulie, ora 14, Ia Cojocna, dc la casa părintească, Familia îndurerată. (029562)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre, mame, bunică şi străbunică, MIRON VALERIA, în vîrstă de 82 ani, din satul Vişa. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 9 iulie 1996, ora 13, de la domiciliul din sat Vişa. Familia îndurerată. (029565)

* Nu sînt cuvinte care să exprime durerea care m-a cuprins la despărţirea de dragul meu soţ, preot greeo- catolic CRIŞAN MELINTE, trecut în eternitate la vîrsta dc 84 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 10 iulie1996, orele 12, de la Capela Mare a Cimitirului Central. Amintirea ta va rămîne veşnic în inima mea. Soţia Irina. (029567) x

• Cu durere în suflet anunţăm îucctarca din viaţă a scumpei noastre mame şi bunică, STAICU VALERIA. Ceremonia religioasă va avea Ioc astăzi, Ia ora 11, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familiile Potolea Dragoş şi Staicu Sorin. (030630)

• Sîntem alături de mătuşa Aurelia în greaua încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a celui care a fost LUNGU NICOLAE. Nu te vom uita niciodată. Tămaş Vasile Rcli, Roxana şi Vlăduţ. (347754)

* Un ultim omagiu naşului LUNGU NICOLAE. Fic-i ţărîna uşoară. Familia Mişan Vasile. (347755) /

• Un ultim omagiu pe drumul trecerii în nefiinţă a celui care ne-a fost cumnat şi unchi LUNGU NICOLAE. Mereu te vom purta în sufletul nostru. Fam. Nemeş. (347756)

• Colectivul Grupului Şcolar Agricol Cluj este alături de familia Goia în clipele de tristeţe cauzate de dispariţia fulgerătoare a colegului notru maistru instructor GOIA IOAN. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (347786)

• Sîntem alături de familia Marian în aceste clipe grele pricinuite de moartea fulgerătoare a fostei noastre angajate MARIAN MARIA. Condoleanţe familiei greu încercate. Conducerea SC Carbochim SA Cluj-Napoca. (347799)

• Am pierdut pe pămînt, dar nu pentru veşnicie, nu numai un cumnat şi unchi, dar şi cel mai bun prieten, pe NELU BERCEA din Phoenix, Arizona. Ne laăturăm durerii surorii şi cumnatei noastre Rodica şi a scumpilor ci copil Noi rămîncm mai singuri şi cu un mare dor în suflet pentru NELU.înmormîntarea va avea loc în13 iulie, în Phoenix Arizona USA. Vasile şi Victoriţa Lonca cu copiii Adina, Flaviu şi Ovidiu. (347804) -

• Sincere condoleanţe familiei Szirb pentru pierderea grea suferită. Fam. dr. Angela Pop. (347829)

• Cu nemărginită durere ne despărţim de unchiul nostru drag TRANDAFIRGHEORGHE. Dumnezeu să-1 odihnească în pace. FAmiliile Perşa şi Rădoi. (347839)

• Sîntem alături de Rodica şi Sorin, în marea durere pricinuită dc moartea mamei dragi, STAICU VALERIA. Odihnească-se în pace! Familiţle Zanc Ioan şi Pop Doina (018364)

• Dragă Rodica, sîntem alături de voi în suferinţa care vă încearcă atît de greu la piederea mamei dragi. Dumnezeu să o odihnească în paccIFamilia T. Mureşan (018370)

• împărtăşim durerea colegei noastre Rodica Potolea, pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Catedra Calculatoare a Universităţii Tehnice. (018371)

• Exprimăm sincere condoleanţe vecinului nostru Rus Ştefan, pentru pierderea mamei dragi. Locatarii blocului nr. 155, str. C. Brîncuşi. (018373)

• Sincere condoleanţe familiilor Potolea Dragoş şi Staicu Sorin, pentru durerea suferită. Colegii de la Consulting Rom Suisse Financc. (018416)

• Ura ultim omagiu celei care a fost colega noastră, EMA VINKOVICS. Sincere condoleanţe s familiei. Colectivul Laboratorului dc Cofetărie nr. 4. (018418)

- • Colectivul Cofetăriei “Urania”, anunţă cu durerc in suflet trecerea în nefiinţă a celei care a fost şefa noastră, VINKOVICS. EMA. Condoleanţe familiei greu încercate. Odihnă veşnică.(018419)

• O lacrimă, floare pe mormîntul celei care a fost colega şi prietena noastră, EMA VINKOVICS. Amintirea ei va rămîne neştearsă Sâ-i fie ţărîna uşoară! Familia Crişan.(018420)

Sincere condoleanţe fam. dr. Aurel Sasu în marea durere pricinuită de pierderea părinţilor. Vecinii (018425) • .

Sîntem alături dc familiile Jeler şi Sopon în aceste, momente de marea durere pricinuite de trecerea în eternitate a cclei care a fost UNGUR MARIA(MAMAIA) Condoleanţe familiilor îndurerate. Familiile Coprian şi Luţaş. (029547) •-

• Cu durere în suflet ne despărţim dc tatăl şi bunicul nostru, preot CRIŞAN MELINTE. Fiul Tibcriu cu familia. (029566)

• Lacrimi, flori şi pioase rugăciuni la despărţirea de bunul nostru tată, preot CRIŞAN MELINTE, dispărut dintre noi după o scurtă şi grea suferinţă. Fiica Luci cu soţul. (029568)

• Cu multă durere şi regrete ne despărţim de bunicul nostru drag; preot CRIŞAN MELINTE. Nu te vom uita niciodată. Nepoţii Sorina şi Florin cu familiile. (029569)

• Colegii din Atelierul'de Proiectarc sîut alături de ing. Pintea Alexandru în aceste momente! pricinuitc de trecerea în eternitate a iubitului său tată. (029573)

* Sîntem alături dc colegii noştri Alexandru şi Mihaela Pintea în aceste momente de mare durere pricinuite de trecerea în eternitate a iubitului lor tată. Colegii din Centrala Grup 4 Instalaţii Cluj. (029574)

• Mă despart cu regret de prietenul meu, VASILE MUREŞAN-X. Odihnească- se în pace. Condoleanţe familiei. Ing. V. Podoabă. (029576)

• Elevii clasei a IV-a B, promoţia 1994, dc la Liceul Nicolae Bălcescu, îşi iau un rămas bun dc la iubita lor învăţătoare, STAICU VALERIA, cca care Ie-a îndrumat paşii cu multă pricepere, dragoste şi grijă părintească. Cuvintele nu pot înlocui durerea din sufletul unui copil cînd sc desparte de dascălul său drag. Ne rugăm cu toţii să sc odihnească în pace. (029590)

• Un sinccr regret la decesul celei carc a fost STAICU VALERIA. Sinccrecondoleanţe familiei îndoliate din partea doamnei Miş Eugenia. (029591)

* Sîntem alături dc finii noştri la marca durere pricinuită dc dcccsul scumpei lor / mame, STAICU VALERIA. Odihnească-se în pace! Mimi şi Viorel. (029592)

* Sîntem alături dc colega noastră Szirb Agncta, în marca-durere pricinuită de trecerea fulgerătoare în nefiinţă a soţului drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Colcctivul Clinicii dc Stomatologic. (029593)

• • Sincere condoleanţe pentru nora şi cumnata noastră Sorina, pentru Lucia şi Vasile Domniţa-cuscri, la trecerea în eternitate a bunicului şi tatălui drag, CRIŞAN MELINTE. Familiile Lucaciu şi Slabu.(029600) - /

» O lacrimă şi neşterse amintiri pentru bunicul nostru drag, CRIŞAN MELINTE, la trccerea în veşnicie. Florina, Irina, Sorina şi Ovidiu Lucaciu.(029601) - .. ‘ ' - ‘

Ne alăturăm prietenilor noştri Luci şi Vasile în marca durere cauzată de decesul tatălui şi socrului drag. Sincere condoleanţe. Familia Tolea. (029602)

• Colegii dc Ia Banca Transilvania sînt alături de Mihai Mureşan în aceste momente grele, pricinuite de pierderea tatălui său.(030610) - <■

* Dragă Rodica, sîntem alături dc tine şi copilaşi în marea durere prin care treceţi, în urma despărţirii de cel care a fost cel mai minunat soţ şi tată, NELU BERCEA, plecat prea timpuriu dintre cei dragi. Dumnezeu să vă întărească în clipe grele. Familia Fodorcăn. (030626)

• Sîntem alături dc colegul nostru Vartolomei Ioan în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii dc scrviciu de la UM 01369. (030627)

• Adînc îndureraţi de trccerea în nefiinţă a scumpei şi iubitei noastre STAICU VALERIA, exprimăm întreaga compasiune copiilor Rodica şi Sorin, precum şi îndureratelor lor familii. îi vom păstra neştearsă memoria. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fam. Gh. Potolea. (030631)

• Sîntem alături de voi, Sorin şi Corina, în marea durere pricinuită dc moartea celei care a fost STAICU VALERIA, mamă voastră dragă. Fam. Dezmirean Horaţiu, familia Dezmirean Valiţă şi fam. Gârboan Vasile. (030632)

• Sîntem alături de colegul Vasile Sav în aceste clipe grele prin care trece, la moartea tatălui drag, SAV IOAN. Colegii de la “Tribuna”. (030634)

• La împlinirea unui an de la trccerea în eternitate a dragului nostru coleg şi prieten, LAURENŢIU MÂNZAT, îl readucem o clipă în memoria cclor care 1- ău cunoscut, stimat şi iubit Familiile Pop luliu şi Cosma Constantini (018362)

* A trecut un an dc la trista despărţire dc iubitul nostru soţ, tată, socru, bunic, PÂGLEŞAN ANDREI Grija, dragostea şi ocrotirca lui ne lipsesc enorm. Dumnezeu să-l odihnească-n pace. Familia: (029539)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături dc noi la funerariile dragei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică CODOBAN VIORICA Familia îndurerată. (347795)

ADEVARULc f le C l u j SPORT marţi, 9 iulie 1996 .12

ECHIPELE ROMANEŞTI ÎN CUPELE EUROPENE DE FOTBALLa Geneva a avut loc sîmbălă tragerea la sorţi a tururilor preliminare

în cupele europene la.fotbal. .înainte de a vă relata ce au decis sorţii o subliniere... norocoasă pe adresa echipelor F.C. Naţional şi Rapid, participante la Cupa U.E.F.A, care au scăpat de emoţiile turului preliminar fiind calificate direct în turuldoi (vom-reveni în final asupra Cupei U.E.F.A.). Vă prezentăm, în continuare, tragerile la sorţi în competiţiile europene:

■ L IG A C A M P IO N IL O R : în turul preliminar, Steaua va întîlni pe campioana Belgiei, formaţia F.C- Buges. în primul meci Steaua va juca în deplasare iar partida retur acasă, cele două dispute fiind programate In zilele de 7 şi 21 august. Iată şj programul celorlalte partide ale turului preliminar: Maccabi Tel Aviv (Israel) - Fenerbache Istambul (Turcia), Glasgow Rangers (Scoţia) - Alania Vladikavkaz (Rusia), Panathinaikos Atena (Grecia) - Rosenborg (Norvegia), IFK Goteborg (Suedia) - Ferencvaros Budapesta (Ungaria), Widzew Lodz (Polonia) - Brondby (Danemarca), Grasshoppers Zurich (Elveţia) - Slavia Praga (Cehia) şi Rapid Viena (Austria) - Dinamo Kiev (Ucraina), Repetăm: partidele tur vor avea loc pe 7 august iar returul pe 21 august, primele echipe nominalizate fiind gazdele partidelor

■ din tur. '■■ .C U P A C U P E L O R : echipa Gloria Bistriţa va întîlni-în turul

preliminar, în deplasare (partida tur), formaţia malteză La Valletta. Partida tur este programată pe 8 august, returul (la Bistriţa) pe 22 august. Iată programul celorlalte partide, din-turul preliminar: Chemiano Humenne (Slovenia) - Flamurlari (Albania), F.C. Sion (Elveţia) - Kareta Siaullăi (Lituania), Olimpija Ljubljana (Slovenia) - Levski Sofia (Bulgaria), Steaua Roşie Belgrad (Iugoslavia) - Heart of Midlothian (Scoţia), Karabakh Agdam (Azerbaidjan) - MyPa-47

' (Finlanda), .Kotaik Abovian (Armenia)AEK Larnaca (Cipru), FC Constructorul (Moldova) - Hapoel Ironi Rishon (Israel), MPCC Mozir (Belarus) - Reykjavik (Islanda), Brann (Norvegia) - Shelboumc (Irlanda), Llansantfraid (Ţara Galilor) - Ruch Chorzow, (Polonia),

/KispestHonved (Ungaria) - Sloga Jigumanama (Macedonia), Vardeks (Croaţia) - US Luxemburg (Luxembrug), Universitatea (Letonia) - FC Vaduz (Liechtenstein), Glentoran (Irlanda de Nord) - Sparta Praga (Cehia), Dinamo Batumi (Gruzia) - Hanvar Boltfelag (Insulele Feroe), Sadam Tallin (Estonia)- Niva Vinitisa (Ucraina))

Rom eo V . CÎRTAN ■

CUPA U.E.F.A.

Caiac CanoeJuniorii au obţinut o serie

de succese la sfirşitul săptămînii trccute în întrecerile dc la Melbourne. Echipajul de canoe 4 (Marian ; Breazu, Ion Cămărăşan, Mihai Bartolomeu şi Georgian Macarenco) au ocupat locul I la mondialele rezervate vîrstei lor. La canoe duljlu echipajul, format din Macârenco şi Breazu s-a clasat pc locul secund.

CălărieBaza hipică de Ia Tîrgu

Sccuiesc a găzduit .campionatele balcanice la călărie. în accst an, titlul de campion a revenit românului Ioan Tincu.

AtletismLa întrecerile atletice de la

Bucureşti, rezervate juniorilor,

Cristina Nicolau a stabilit un nou record naţional al probei, realizînd, la triplusalt, 13,89

La Oslo a avut loc un adevărat regal atletic. Pe distanţa de' 5000 metri, Gabriela Sabo a ocupat locul secund, după campioana mondială a probei, portugheza Fernanda Riveira.

TrapA 73-a ediţie a derbiului de

trap al României a reunit la start pe arena Ploieşti cei mai- buni concurenţi din ţară. După parcurgerea a 2.800 de metri victoria a revenit armăsarului Ordonat, (4 ani) condus cu pricepere de Vasile Gheorghe (proprietar Cristian Călăraşu). După numai 1’26" 8 zecimi proprietarul a încasat 2,4 milioane lei. .

R. FUGARU ■

la llrjNoul antrenor al Unim Dej

tile dc săptămînă trecuta Nn.ol.ie Manea Fostul rapxlist şi-a reînnoit «intactul, cu echipa de carc se leagă primele lui succese ca antrenor, pe o perioada de inca doi am Vechiul coa traci al antrenorului expirase in luna iunie şi Nicolae Manea nu a lacul un scerel din posibilitatea ca el sa preia din această 'ară p aha echipă ‘‘Ain fiM la un pas de a semna cu Olimpia Satu-Mare. dar m-am decis în ccic din urmă sa ranîn la Ijej pentru că tn lucru început trebuie dus la bun sfirsil’ a declarat Nicolae Manea la puiinc montuitc după reinscsiire Pe p-'slul de antrenor secund rainîne in lonlinuare Ioan Horea

tn ceea ce priveşte loial actual al 1‘niru. el nu a suferit pru multe modificări Ovidiu t’eclan si l .Ktiea Ulariu au optat pentru "1" i liij. înlocuitorii lor fii.id ac:im Kkde udoria Reşiţa) si lînci (Gloria Bislriu) ‘

M ihai HOSSU ■

■ . O ştire de'ultimă oră vine să bulverseze lumea fotbalistică mondială. După ce a trebuit să treacă cîţiva ani buni pentru luarea .deciziei de. aplicare, în cadrul competiţiilor internaţionale, a regulii “golului de aur”, iată, nici nu s-au stins bine ecourile lui EURO ’96, acolo unde s-a aplicat pentru prima dală această “crimă” a “morţii subite” şi FIFA a şi studiat deja posibilitatea renunţării la aceasta.

FIFA, această organizaţie monopolistă, acest for cu puteri aproape absolute îşi bate, de cîţiva ani buni, joc de fotbal. Această regulă, a “golului de aur” nu e decît cireaşa din vîrful tortului. Dar, aşa cum declara în aceste zile directorul tehnic al FIFA, Walter Gagg, “regula golului de aur ar putea funcţiona în continuare doar în cadrul turneelor de fotbal feminin sau, cel mult, în cadrul celor rezervate amatorilor, dar în nici un caz în cele destinate profesioniştilor”. Totodată, ceea ce se aştepta de la acest “gol de aur” nu s-a realizat. . Adică un fotbal mai ofensiv.

Dar nici măcar asta nu rezolvă, în fapt, problema. Renunţînd la “golul de aur”, se va apela în continuare la “loteria” ’loviturilor de la 11 metri.

Care dintre aceste,metode este mai cinstită, mai apropiată de adevărul din teren? Dacă ar fi după mine, ca să aleg dintre două lucruri rele pe cel mas- puţin rău, aş continua cu regula “morţii subite” şi . aş renunţa la penalty-uri. Problema este una de fond şi mă mir că nu se poate ajunge la o soluţie rezonabilă. Una ar fi ca m ăcar finalele unor

• competiţii importante, cum sînt campionatul european sau cel mondial, încaz de egalitate după cele 90 de minute de joc regulamentare, sâ se rejoace. Drumul echipelor pînă în această fază a finalelor ar trebui şi el regîndit, după considerente care să reflecte cu adevărat valoarea echipelor.

Cum este posibil ca o echipă, respectiv Cehia, cu patru puncte acumulate în grupă şi golaveraj negativ, să ajungă pînă în finală, iar Italia, cu acelaşi - număr dc puncte şi golaveraj zero (!!!)„să-şi facă bagajele şi să plece acasă? - .

Problemele sînt multe, dar nu lipsite de soluţii. Pînă cînd aceste decizii rămîn la la titud inea “patronilor” FIFA-şi nu la cea a federaţiilo r naţionale nu se poate face nimic. Sau aproape nim ic.

C. B A R A ■

CICLISM Berzin îsi il

S-au tras la sorţi echipele care vor evolua în turul preliminar al Cupei U.E.F.A. Prima manşă va avea loc miercuri, 17 iulie, urmînd ca returul să se desfăşoare după numai o săptămînă, în data de 24iulie. ...... V 1 / .

..j Iată ce au decis sorţii: • Jeunesse D’Esch (Luxemburg) - Legia Varşovia (Polonia), * Lantana (Estonia) - Westmannaeyia (Islanda),• Becej (Iugoslavia) - Mura (Slovenia), • Zh. Vilnius (Lituania) - Crusaders (Irlanda de Nord), • Newtown (Ţara Galilor) - Skonto Riga (Letonia), •. Hutnik Cracovia (Polonia) - K. Buzovna (Azerbaidjan), • Portodown. (Irlanda de Nord) - Voivodina (Iugoslavia), ♦ G. Itrottarfleag (I-le Feroe),- Jazz (Finlanda), • Akranes (Islanda) - Silkes (Muntenegru), • Haka Ry (Finlanda) - Flora Tallin (Estonia), • Barry Town (Ţara Galilor) - ■Dinaburg (Letonia), • Dinamo, Tbilisi (Georgia) - Grevenmacher (Luxemburg), • Maccabi Haifa (Israel) - Partizan Belgrad (Iugoslavia), • Gorica (Slovenia) - Vardar Skoplije (Muntenegru), • Croaţia Zagreb - Tiraua (Albania), • Beitar Ierusalim (Israel) - Floriâna (Malta), • Pyunic Everan (Armenia) - HIK Helsinki (Finlanda), • Santoyar (I-le Feroe) - A. Nicosia (Cipru),• Lokomotiv Sofia (Bulgaria) - Neftchi Baku (Azerbaidjan), • Zimbru Chişinău (Moldova) - Hajduk Split (Croaţia), • Slovan Bratislava (Slovacia) - St. Patrick (Irlanda), • Kosice (Slovacia) - Teuta (Albania),• A. Famagusta (Cipru) - S. Giumri (Armenia),- • M. Zeftaphoni (Georgia) - Sliema W. (Malta), • Slavia Sofia (Bulgaria) - I. Grifas (Lituania), ■

- . ^ 7 . * 7 (c .b . ) ■

Inimi |lej-<iliiriiiMii

H I (IM I)Itopa o vacanta la marc. 1 'mrea

Dti şi-,i început pregătirile pinir’.i n-’ il sevon Sîmbălă. la Dej. sun L'im.i.-jfU '‘.Ţiului" antrenor Nicolae Manca. 1 ju re a a invms Gloria liislnia cu scorul de 1-0 prm golul insens do Sălâian N 'koU e Nenea. p rocdm te ie cl.ibului. e»te foarte optniist in ceea cc priveşte viitorul, mai ales ca su ico u l de sîmbaia a fost opuiiii cu o formaţie puternic inlmeritâ Unirea Dej a începui loc.il h lommla Iekete - Pra'.a, Grad. 1'arc.Hs, (iherman - lamas. i’rcmc-ntchi. han. Moşul - Pop Sorin. Mvaşa-a P ipa pau/a au :n ii j'icat Ciucur. Rus. L'nsan,I s tin u l'ărcaş. f!al Mosut II, Vischi. Pop. Salaian. Pirvu Gloria lîislrua- ( impeanu. M is/li. Radula. Dâncits. C ristea - 's.i' i.™,a. Voica Svalm. Ririiilriu - Nistase. Maici -\u mai jucal Scvastiţa, Florin Manea. Somolecan, Rus Marcel si Nicolae Pocdan

“Revanşa’ va avea loc sâmbăta, la Histrua

M. HOSSU m

■ Etapa a 8-a a Turului Franţei a programat contratimpul “montan” Bourg St. Maurice (840 m) - Val d’Isere (1920 m), pe distanţa a 30,5 km. Primul remarcat a fost britanicul Chris Boardman (plecat foarte devreme, în ordinea inversă a poziţiei în clasament, unde ocupa locul 47!). El a fost depăşit abia de Indurain (locul 14), care în ediţiile precedente ne obişnuise- să ia startul ultimul; si să-si

impună superioritatea, în condiţiile ordinii la start, navarezul a evoluat excelent reuşind să ţină la respect pe , 10 dintre urmăritorii săi, inclusiv Rominger. Berzin a excelat, exploatînd la maxim avantajul de a cunoaşte timpii intermediari ai adversarilor săi. Dacă va reuşi să se , menţină în pluton cu protagoniştii, rusul'îşi va mai

/adăuga cu siguranţă cîteva tricouri galbene la cel obţinut în

: premieră sîmbătă. în clasamentul

general continuă să c o n d u c ă Evgheni Berzin (Gewiss, 4 h 3 9 : 06), urmat de Rijs (Telekom, O' 43"), Olano (Mapei, 0’4 5 " ) , Rominger (Mapei, 1'08"), U lr ic h (Telekom, 1’37"), L uttenberger (Carrera, 2 ’35"), . .V ire n q u e (Festina, 3’56"), Dufaux (F e s tin a , 4’08"), Ugrumov ( R o s lo t to , 4’35"), Escartin (Kelme, 4 ’5 0 " ) , Indurain (Bancsto, 4’53"), Z u l l e (Once, 5’06"), ş.a.m.d.

R ad u C. M U N T E A N U ■

TENIS Punct final Ia WimbledonFinala masculină de pe Central

Court a programat prima apariţie' a unui jucător de-culoare de la regretatul Arthur Ashe (învingător în 1975 în faţa lui Connors). La prezentarea celor doi fraalişti s-a produs un scurt moment... sexy, tînăra exhibiţionistă fiind (din păcate) rapid evacuată de poliţişti.

Ploaia şi-a pus din nou amprenta, arbitrul principal Alan. Mayers fiind silit să oprească de trei ori un meci care nu a avut istoric. Richard Krajicek a reuşit să-şi eclipseze faimosul

compatriot Tom Ocker, aducînd cu acest prim titlu de Grand Slam - al său prima victorie olandeză (la simplu masculin) în faimosul templu alb. Mai. concentrat şi servind eficient, numărul 13 ATP (la startul turneului) şi-a adjudecat cu 6-3 primul act, raportul aşilor fiind de 5-1. La 1- 1 şi 40-40 a intervenit prima

• pauză forţată. Nu s-a reluat bine setul doi şi din nou ploaia a forţat refugierea jucătorilor la vestiare.; în fine, Krajicek a reuşit break- ul în ghemul 9, adjudeeîndu-şi setul cu 6-4. Washington a deschis scorul în actul 3, după

care arbitrul a dictat o n o u ă întrerupere. Valorificîndu-şi d in plin alonja superioară (196 c m ) , olandezul a pus punct ch in u rilo r spectatorilor adjudeeîndu-şi a l treilea set cu 6-3.

La dublu masculin, australienii Woodforde şi Woodbridge ş i - a u confirmat poziţia de p rin c ip a li favoriţi, dispunînd cu 4-6, 6 - 1 , 6-3, 6-2 de Black (ZIM) C o n n e ll (CAN). în finala de d u b l u feminin, Sukova (CEH) - H in g is (ELV) le-au întrecut pe S m y lie (AUS) - Wild (SUA) cu 6-4, 4 - 6 6-4.R a d u G. M U N T E A N U ■

M O TO

Marele Premiu al Germaniei a debutat cu clasa 125 cc, Tokodume preluînd conducerea din pole-position. Aceasta a fost cît pe ce să-l coste pe japonez, el nevăzînd "găselniţa" celorlalţi de a tăia şicana "Vidol" încălecînd bordura de

. beton. "Toko" a fost singurul care a urmat linia clasică de abordare a şicanei, pierzlnd timp şi fiind depăşit de Perugini cu două ture înainte de finish. Japonezul a prins figura "din mers" şi l-a bătut pe italian cu aceeaşi armă, aducînd Apriliei prima victorie la 125 cc în Germania. Evoluînd bine în ciuda injecţiilor tranchilizante după accidentul de săptămînă trecută de la Assen, germanul Peter Oettl a forţat ocuparea poziţiei secunde cu un tur înainte de finish, dar a virat prea larg şi a p ierdut momentum-ul terminînd al

• şaselea spre dezamăgireaspectatorilor., _________________

Anticipaţiile acestora se îndreptau însă mai ales spre clasa 250 cc, cu Ralf Waldmann (recentul învingător dela Assen) şi Jurgen Fuchs printre protagonişti. Mai ales că "invincibilul" Biaggi evolua şi el sub tranchilizante. După un scurt "intermezzo Oliver Jacque”, în fruntea cursei a trecut Waldmann, pentru ca la mijlocul distanţei, lider sâ fie Biaggi. "Mad Max" a avut un moment de ezitare cu patru ture înainte de finish, fiind depăşit de cei doi. Romanul rămînea însă în grafic pentru un posibil record "all-time" al podiumurilor consecutive, clasamentul la toate categoriile fiind dominat de Giaccomo Agostini (22) şi Jim Redman (20). Spre delirul spectatorilor, în şicana rapidă "Vidol" Fuchs l-a depăşit pe italian, care a încercat zadarnic să-şi recupereze poziţia pe ultimul tur. Seria lui Biaggi s-a oprit la 17, cît reuşise şi Michael Doohan In 1994/5, cu care împarte locul 3. Favorizat de duelul Fuchs - Biaggi, Jacque a obţinut primul său podium, dar

Seria “împăratului roman” se încheie ia M urgring

ziua a aparţinut celor doi germani de la HB Honda,Cursa de 500 cc a fost oprită în turul 1, după ce căderea

lui Neveau în turul de formare provocase Spectaculosul accident al lui Terry Rymer. în fond nici nu ar fi trebuit să se dea startul, pista fiind plină de resturi metalice. La reluare Luca Cadalora a avut un start excelent din poziţia a 6 -a , preluînd conducerea îri faţa lui Doohan. Campionul mondial a-preluat trena în turul 10, dar italianul a revenit în tu ru l 20 pentru a-şi adjudeca a doua victorie a sezonului, repetînd isprava din etapa inaugurală. O evoluţie bună. au a v u t americanii Scott Russell şi Kenny Roberts jr., care se anunţă

protagonişti redutabili în ... anul care vine.

Nurburgring, 7. 07.1996: • 125 cc (23x4,556 km):

1: Tokodume (42: 14,721), 2 Perugini (+0,317), 3. H. Aoki (+0,933), 4. Alzamora (+1,691), 5. Rossi (+1,919),

6. Oettl etc. Clas, gen. Aoki 146, Tokodume 100, Alzamora & Perugini 94, Manako 85.

• 250 cc (25x4,556 km): 1-R- Waldmann (43:16,908), 2. Jacque (+2,022), 3. Fuchs (+3,434), 4. Biaggi (+3,860), 5. D'Antin, 6. Bosconscuro. Clas. gen. Biaggi 174, Waldmann* 126, Harăda 97, Fuchs 83, D'Antin 80. N-

• 500 cc (27x4,556 km): 1 . -Cadalora (4 5 :33 ,688), 2. Doohan (+0,110), 3. Criville (+0,656), 4. Russell (+4,916),5. Roberts-jr., 6. N. Abe. Clas. gen. Doohan 166," Criville 109, Cadalora 106, Barros 83, Abe 78. ,

• Ataş (sidecars, 23x4,556 km): 1. D ; Dixon, 2. K. Klaffenboeck, 2. S. Webster, 4. Ch. Goudel, 5. St. Abbot.6.' R. Biland etc. Clas. gen. Dixon 70, Guedel 54, Webster 52, Biland & Klaffenboeck 33.

Radu C. M UNTEANU ■

(bT marţi, 9 iulie 1996 SPORTA D C V A H U L

d e Cluj

Jocurile Olimpice, Atlanta 1996 (II)

PreşedinţiiA fi preşedinte - o funcţie

ingrată, dură, dorită şi hulită în acelaşi timp, reclaraînd inteligenţă, abilitate, multă,

- Atlanta 19% ■' multă diplomaţie, un “dram” de viclenie, seriozitate;'într-un singur cuvînt,-coloană vertebrală. Mulţi pretendenţi, puţini aleşi.^ Patru . ."sînt cei ce au deţinut funcţia de preşedinte C.I.O. în ordinea lor şi a celor realizate dc ei voi începe cu Baronul Picrre dc Coubertin (preşedinte C.I.O. între 1896-1925): o persoană şi o personalitate extraordinară. Pasiunile sale pentru literatură şi istorie l-au făcut să înţeleagă mai bine sistemul de educaţie

atletului complet, a sportivului total.Lordul Killanin a deţinut portofoliul C.I.O.

între 1972-1980. A devenit preşedinte C.I.O. cu prilejul J.O. de la Munchen 1972. A deschis ; dialogul din C.I.O. şi comitetele naţionale şL federaţiile internaţionale. Tot el a promovat femeile ca membre C.I.O.- Sub preşedinţia sa au avut loc tragicele evenimente de la Munchen (atacul sîngeros asupra delegaţiei israeliene în Satul Olimpic). Criza financiară de după J.O.; de la Montreal (1976) şrboicotul politic de la Moscova (1980) au avut deasemenea loc sub conducerea sa. / ' •• •

Actualul preşedinte, Juan ’ Antonio Samaranch, deţine funcţia de preşedinte C.I.O. din anul 1980 încoace. De la'alegerea sa a

‘ “ v u v o u lu t v iv n g o m a i u iu v o io i v iu u i u v v u u v a u w ^ , r . —francez, lipsurile acestuia, mai ales în domeniul s™ at lmaSm,ca percepţia J.0. în lume. Aeducaţiei fizice şi a sporturilor. Impresionat însă de organizarea şi disciplina âctivităţii sportive promovate în şcolile şi colegiile britanice, Coubertin a fost vizionarul care a ijiiaginat cel mai bine marele eveniment sportiv al lumii. Potrivit lui~Coubertin, “Olympismul nu este un sistem. Este o stare de spirit, care generează o mare varietate de moduri de exprimare şi nici o cursă sau eră nu poate pretinde că are monopolul asupra lui”. Multe din ideile lui se regăscsc şi astăzi în festivitatea de deschidere si închidere a J.O. '

A l doilea preşedinte C.I-.O. a fost Avery Brundage (între 1952-1972). A fost concurent la J.O. de la Stockholm (1912). A-devenit membru C.I.O. în anul 1936, iar în anul 1952 a fost ales preşedinte. în cei 20 de ani cît a deţinut această funcţie, a rămas fidel convingerii că J.O. trebuie să existe doar şi numai pentru sportivii amatori. A susţinut, atlet fiind, ideea

oferit mişcării olimpice stabilitate financiară, a deschis căi de dialog între şefii de state. Simţul său politic a contribuit imens la desfăşurarea J.O. la Seul (1988). Şi tot de meritul său se. leagă excelentele relaţii C.I.O. - Organizaţia Naţiunilor Unite. -Medaliile

La ediţia din acest an, Atlanta 1996, se vor atribui 1879 de medalii, în 21 de probe şi 26 de ramuri sportive. 604 medalii sînt de aur, 604 d e ' argint, 630 de bronz. Au fost proiectate şi realizate de firma Reed Barton. Pe una din feţe- este reliefat chipul zeiţei greceşti Victoria, purtînd pe cap o coroană cu lauri şi avînd în fundal Coliseumul. Pe cealaltă faţă este reprezentată sigla J.O. de la Atlanta. Medaliile au un diametru de 7 cm, şi o grosime de 5 mm.

' ■ (va urma)Dem ostene SOFRON ■

Rezultate, stăriFotbal-tcnis:

ARDAF locurile 1, 2, 3La Petroşani s-a derulat la

sfîrşitul săptâmînii trecute etapa a cincea, 5-7 iulie. încheiată cu rezultate normale, în special pentru echipele clujene ARDAF şi SPOR (antrenor Traian Pop/ Conu). La simplu: Purice (ARDAF), Gheorghe Călean (UTA), Romeo Săpînţan (LSM Valea Jiului) şi pc locul patru Ion Gheorghiu (SPOR); dublu: ~ Marmaliuc/Tăbarcea (LSM VJ), Purice/Săsărman .. (ARDAF), . •Şerban/Călean (UTA) şi Gheorghju/Onuţu (STOR); triplu:

Săpînţan/Marmaliuc/Tăbarcea (LSM -VJ), Şerban/ Călean/ Dronca (UTA), Purice/Săsărman/ Hălăstoan (ARDAF), C iu că /: Gheorghiu/Alin Mureşan (SPOR). Clasamentul general pe probe, începînd cu cea de simplu: ARDAF 70 de puncte (Purice), urmat de UTA cu 62 de puncte* (Călean); dublu: LSM VJ 72 de puncte, ARDAF 70 (Purice- Săsăriiian), SPOR 52 puncte (Gheorghiu - Onuţu); tiplu: LSM VJ 75 puncte, UTA 62, ARDAF 60 (Purice/Săsărman/Hălăstoan),

SPOR 56 (Gheorghiu/Ciucă/Alin Mureşan). în clasamentul general al echipelor: 1: ARDAF 200 de puncte, 2. LSM Valea Jiului 200, 3. UTA 166, 4. SPOR 155.

Volei: România - Grecia 0-3 (-10,-8,-10)

Start şi în preliminariile C E. pentru naţionala masculină a României. La Baia Mare, duminică, 7 iulie, seniorii noştri au întilnit una ' din reprezentativele cu o frumoasă carte de vizită, Grecia. Şi elenii s-au impus mai clar decît arată scorul. Ai noştri în teren au contat prea puţin. Debut deci cu stîngul al antrenorilor Spătăceanu- Cazacu, debut cu stîngul al naţionalei, într-o grupă în care Grecia deţine pole-position-ul.

Dem ostene SOFRON ■

Alpinismul* Nanga Parbat şi jertfele sale

Unul din cele mai inaccesibile piscuri ale lumii, rîvnit de alpinişti, este Nanga Parbat, înalt de 8125 m, denumit Diamir sau Muntele Golaş. Acest “optmiar” din familia Himalaiei este vîrful predominant al Caşmirului (Pakistan), constituind o ' inexpugnabilă cetate a naturii, făurită din zvîrcolirile scoarţei terestre cînd a luat fiinţă planeta Pămînt.

Omul - această “trestie gînditoare” - a fost atras de semeţia vîrfului şi pînă la cucerirea lui numeroase au fost vieţile îndrăzneţilor alpinişti şi ajutoarelor lor, şerpaşii, căzuţi jertfă pentru supunerea lui Nanga Parbat. Şi asta în decurs de 50 de ani de temerare tentative. Jertfiţii au fost alpinişti cu renume din Elveţia, Germania, Anglia şi Austria, lor adăugîndu-se, cum am mai spuS, acei extraordinari oameni ai Himalaiei, şerpaşii, adevăraţi infanterişti ai cuceririlor alpine. ;

O scurtă istorie a cuceririi piscului. După numeroase tentative, pe diferite trasee, toate încheiate cu insuccese, în 1938 o serie de fotografii aeriene au depistat o posibilă cale de acces spre vîrf.. Atunci, jn 1938, o expediţie germană reuşeşte să se apropie de vîrf, ajungînd la altitudinea de 7900- metri.

- V.

V ■ V-ţm ă m m m m m

i " ‘V *

Expediţia a plătii tentativa cu un enorm preţ în vieţi omeneşti: 31 de îndrăzneţi au rămas îngropaţi şi încremeniţi în gheaţa veşnică a muntelui. Germanul. Aschenbrenner, care a făcut parte şi în 1938 din expediţia încheiată atît de tragic, revine la Nanga. Parbat în 1953, cînd număra de- acuma 50 de ani de viaţă, mistuit de aceeaşi neostoită sete de-a

^cuceri neînvinsul de pînă atunci. Acum s-a rezumat la calitatea de conducător de expediţie în tabăra de bază. Ca “vîrfuri de atac” şi-a ales doi din cei mai faimoşi căţărători ai timpului, austriacul Herman Buhl (în vîrstă de 29 ani,. renumit prin ascensiunile sale de noapte, ^multe solitare) şi germanul Otto Kpmpter (un alpinist de mare clasă). în ziua de 3 iulie 1953, la ora 3 spre dimineaţă, de la ultima tabără,. situată la 7400 metri, Buhl porneşte de unul singur în fantastica sa tentativă. Pînă la orele 18 ajunge, pe “şeaua de argint” după care prin “potcoava de argint” atinge vîrful, înfige pioletul şi steagurile Pakistanului, şi clubului său după care începe calvarul coborîrii. " Noaptea îl prinde la 8000 de metri pe un “zid”. Petrece o noapte de infern după care cu eforturi supraomeneşti, fără piolet şi cu “ghiare de fier” doar pe un picior (de pe celălalt s-au rupt) reuşeşte să coboare pe gheaţa zidului, adevărat turn de catedrală, aproape un kilometru, ajungînd mai mult mort decît viu la tabără,

"unde cei rămaşi îl considerau deja pierdut. Soseşte, la tabără atît cu aparatul de fotografiat cît şi cu rucsacul pe căre-1 abandonase lâ ultimul asalt pe drum şi pe care l-a recuperat la întoarcere, lumea alpinism ului mondial aflînd strălucita sa victorie: Nanga Parbat â fost cucerit!

îu anii ce-au urmat după marea

Prim ele fotografii făcute din avion asupra inaccesibilei cetăţi şi posibila cale spre pisc ■

sa victorie, Herman Buhl a trecut la asaltu l altor “optim iari”, cucereşte în premieră Dhaulagiri (îm preună cu Dienberger), Everestul de mai multe ori pentru ca apoi să plătească cu jertfa vieţii sale una din expediţiile în Himalaia. A fost unul din cei mai vestiţi cuceritori ai tuturor timpurilor din rîndul alpiniştilor ce-au supus ' piscurile “acoperişului lumii”. ■

XXX ■O veste tristă a îndoliat marea

familie a alpiniştilor lumii: doi români, Răzvan Petcu (în vîrstă de 41 de ani) şMînărul proaspăt inginer Gabriel Stana (în vîrsta de 23 de ani), amîndoi temerari cuceritori ai piscurilor montane, au p lă tit jertfă cu viaţa-lor temerara tentativă de cucerire a “ucigaşului” Nanga Parbat. Pe lista cu jertfe a “muntelui ucigaş” de-acum înainte figurează şi doi români, doi oameni pe care i-am revăzut plini de viaţă prin imaginile transmise de TVR, surprinse înainte de plecarea spre marea şi ultima lor aventură. Trupurile lor au rămas îngropate în mormîntul de gheaţă al lui Nangâ Parbat dar amintirea lor va dăinui în timpr

V ic to r M OREA Petre N A G Y ■

Imagini din istoria cuceririi piscului Nanga Parbat: o tab ără in s ta la tă , în a in te a asaltului final.

P.S. Pînă acum se făcea atîta caz despre anumite discipline sportive cârc în practicarea lor s-au soldaţ cu pierderi de vieţi omeneşti. Cele cîtcva din automobilism, box sau alte discipline sportive sînt, realmente, floare' la ureche în comparaţie cu nenumăratele jertfe ale celor trecuţi,în eternitate-din rîndul ; acestor faimoşi cuceritori ai piscurilor Ţerrei, alpiniştii. Să nu " condamnăm “trestia gînditoare” pentru temeritatea sa? Să" desfiinţăm această ucigaşă disciplină sportivă. Nu, Din jertfe trebuie să învăţam să cucerim şi gloria şi viaţa/ '

Calificativul? Excelent!Sîm bătă ' şi dum in ică ,

“arena” Chinteni (undiţarii în ţe leg sensul cuvîntului “arenă”) a fost o gazdă “jos p ă lă ria ’ a fazei interjudeţene, la copii, a concursului de pescuit sportiv staţionar. Şi-au dat înlîlnire, pe malul lacului Chinteni, cei mai valoroşi copii calificaţi la fazele judeţene; reprezentînd şase echipe (de fapt cinci judeţe), pe care vi le prezentăm în continuare: A.J.V.P.S. Bihcir, A.J.V.P.Si Cluj, A.J.V.P.S. Maramureş, A.J.V.P.S. Mureş, A.J.V.P.S. Satu Mare şi A.P.S. Satu Mare. în total 15 concurenţi (“mari

~şi laţi , dintre care 13 băieţei ultraîndrăgostiţi de pescuitul

Tragerea la sorţi a fost efectuată, urmează concursul.

: sportiv şi două fetiţe, ,ima din Bihor, cealaltă sătmăreancă,' ambele “lacrimogene” în momentul cînd au constatat că ; partenerii de concurs sînt ceva mai... “profesionişti” în materie ; de pescuit). • ■ \

. De la bun început o subliniere (normal ar fi s-o scriu cu majuscule): organizarea impecabilă a întrecerii de la Chinteni,

■ totul, de la cel mai mic amănunt, fiind perfect pus în calculul s reuşitei. Începînd de la cazare, continuînd cu probleme de

masă, apoi la tragerile la sorţi; desfăşurarea concursului - absolut totul a purtat calificativul EXCELENT. “De vină” au

: fost cei trei din comisia de organizare a fazei - Marin Petrescu; preşedintele A.J.P.S. Cluj, Gheorghe Surduc, preşedintele A.P.S. Cluj şi ing. O ctavian M oraru ,' directorul A J1P.S: Absolut totul's-â desfăşurat “cum scrie la carte” şi dovada cea mai elocventă .- laudele aduse de echipele participante,

: laudele oaspeţilor, faptul că n-a existat nici-cea mai firavă contestaţie (n-a existat pentru că nu era...cazul, din moment ce "toată întrecerea a avut loc, dincolo de respectarea ad-literama prevederilor,. în condiţii ireproşabile). r

A existat, totuşi, şi un... “punct negru”: vremea potrivnică. A plouat, cu găleata sîmbătă. cînd concurenţii au.plecat de la cantonament spre Chinteni, în timpul tragerilor la sorţi, al- pregătirilor pentru concurs şi în timpul desfăşurării întrecerii doar în ultimele 45 de minute ale primei manşe, soarele

, hotărîndu-se să-scape din încorsetarea norilor negri şi plini dc ploaie. A plouat, la fel, duminică şi doar la premierea celor mai buni, a celor patru calificaţi pentru faza finală, cerul s-a mai deschis. Extraordinar a fost reacţia concurenţilor care au uitat de ploaie, de umezeală, văzîndu-şi, cu pasiune de concurs.

■ capătul acestor însemnări cei patru laureaţi care şi-au cîştigat dreptul de a fi prezenţi în finala pe ţară: 1. Victor Vaşvari (A.P.S. Satu Mare) 7 pimcte (1075 gr.), 2. Iosif Silaghi

.• ' V

(A .J.P .S . C luj) 8 puncte (1045 g r.), 3. Z oltan Nagy (A.J.V.P.S. Bihor) 10 puncte (1445 gr.), 4. Ionuţ Mihai (A.J.V.P.S. Maramureş) 10 puncte (1020 gr.). Poate că - aşa cum am subhniat şi la faza judeţeană - unora o să li se pară curios faptul că în privinţa gram ajului Zoltan Nagy a ocupat doar locul 3, deşi a avut cea m ai mare cantitate de peşte prins. Reamintim că în privinţa ierarhiei contează nu atît gramajul cît locurile ocupate în cele două manşe de concurs. v ■- .

A cestea fiind spusei, felicitările de rigoare adresate organizatorilor amintiţi, concurenţilor şi urarea ca la finală să-si demonstreze, din nou, jpriceperea. Deci, urarea de FIR ÎNTINS.

V ic to r PESCARU : " Fotografiile: Ion PETCU *

Cei patru laureaţi ai fazei, calificaţi în finală

ADEVARULd e Cluj ECONOMIA marţi, 9 iulie 1996

FINANŢE AFACERI % BÂNCI % FINANŢEI^AFACERI E BĂNCI*

ORA ADEVĂRULUI ÎN LUMEA BANCARĂ

Consiliul d r a d m in is tra ţie al H in d i N aţionale a R om âniei a h n tă rit că încep ind n i d a la dc jo i. 4 iulie a.c. s i suspende a ju to ru l Finam-iar a c o rd a t băn c ilo r l).ic ia l-'clix şi ( red it Hank »i să tr im ită situa ţia aces to r dona bănci in stan ţe lo r ju d e c ilo re ţti p e n tru a h o tă ii so a rta lo r. S usţinerea f i u jn d a r i d a tă de UNU p e n tru băncile re sp e c ti\c este în p re /e n l de 1.7(10 m iliarde Ici. la c a re se ad au g ă d o h în /ile . ia r (focă O rd o n a n ţa de am endare a L e g ii n r .6 4 'l9 V 5 \ a Ti a p r o b a t ă d c G u v e rn (L en ea raliinentu liii) \ a tre b u i “ ă s ilă o so lu ţie ţ i p en tru soldul rezidual a l popula ţie i la cele două bănci, c a re cslc în p re /e n t de circa 291(1 m ilia rd e lei. N um ai c i îii şed in ţa de G u v ern dc \ in e r i, 5 iulie , Ij su<>cMia “ in te lig en tu lu i'' n iin iilr ii de finan ţe , l 'lo rin G to ry e sc ii i iin d irica rea o rd o n a n ţe i re sp ec tiv e n-a m ai fost d isc u ta tă , d eo a rece . cum a rg u m en ta resp ec tiv u l m in istru “ nu o rice je n ă f in a n c ia ră iiiscam nă fa lim e n t" .

O a ltă d ec i/ic lu a tă tot jo i de ISNR este accea de r e tra g e re a au to r iz a ţie i dc fu n c ţio n are a H in d i C o m ercia le ■‘F o rtu n a ’' d u p ă o ac tiv ita te dc num ai 18 luni ...

C ele do u ă b ănci, c a rc nu sc v o r m ai b ucu ra de in lu / ia (le cap ita l d in p a r te a liNU, au in tra i " în p ic a te ” inai d em u lt: C red it H ank de p r in 1993, ia r D acia 1’e lU cu un an m ai t î r / iu . V ia t i - n e în 1996, deci d u p ă a t i ţ ia an i dc ja r , c i H anca N aţională decide ce tre b u ia s i decidă m ult m ai dem ult. P oale că dacă in te rv en ea la lim p. nu se a jungea în s itu a ţia în c a re a u a ju n s respectivele bănci fi c lien ţii lor.

fn cele ce u rm e a /ă p rezen tăm puncie dc vedere o f id a lc re fe r i to a re la celc două bănci, c a re v i /c a /ă . în fap l. în tre g u l sistem b a n c a r rom ânesc , p u ncie dc vedere a p a r ţin iu d H M t ţ i Poliţiei R om âne.

Ion GOIA

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI:

"NU AVEM O CRIZA DE ÎNCREDERE ÎN SISTEMUL BANCAR"

în curînd vom avea trei bănci închise-comunică dl.Mugur -Isărescu, guvernatorul BNR (bănci menţionate în rîndurile

..de mai sus - n.n.) Este vorba de o bancă comercială căreia, începînd de joi, i s-a-retras licenţa de funcţionare. Începînd cu aceeaşi dată altor două bănci, BNR nu le-a retras licenţa de funcţionare, ele fiind într-o situaţie mai complicată, dar le-a oprit orice sprijin financiar. Situaţia celor . 2 bănci va fi rezolvată de instanţele, judecătoreşti. Avem, deci, 3 bănci închise din punct de vedere al Băncii Naţionale. Pînă la începutul acestei săptămîni (săptămîna trecută - n.n.), orice program de redresare a acestor bănci pornea de la. o axiomă pentru ei: că BNR să mai pompeze (în cele două bănci) sute de miliarde lei. Comunitatea bancară a bănuit, din atitudinea de pînă acum a BNR că acea salvare de ultimă instanţă este o regulă din care nu se poate ieşi. Elementul de şantaj l-a constituit lipsa uneischeme de asigurare a depozitelor populaţiei. Voit sau involuntar, conştient sau nu, mai

Poliţia Română:

toţi bancherii din România au considerai că, avînd în vedere consecinţele sociale deosebite ale închiderii unor bănci, BNR nu va avea altă soluţie decît să pompeze în băncile cu probleme emisiuni monetare de amploare, să-şi rişte obiectivele de politică monetară anti-inflaţiopistă şi să facă jocul acesta al finanţării de ultimă instanţă.

Avem în acest moment posibilitatea de a’ieşi din această capcană prin faptul că la iniţiativa BNR; Parlamentul a abilitat Guvernul să emită două ordonanţe pc care le considerăm de importanţă crucială. Prima instituie un sistem obligatoriu de asigurare a depozitelor populaţiei :în sistemul bancar. A doua _clarifică problemele complicate care apar • Fn legătură cu reorganizarea şi/sau eventuala lichidare a societăţilor bancare cu probleme.

•Există o problemă de încredere în bănci, dar nu avem o problemă sistemică, nu avem o problemă extinsă la nivelul sistemului bancar. Nu avem o criză de încredere în sistemul bancar.

Curtea Supremă dc Justiţie a fost constituit un colectiv de specialişti care, pe baza actului de control întocmit de Banca Naţională a României şi a datelor obţinute din investigaţiile proprii, efectuează cercetări, avînd ca principal obiectiv recuperarea cît mai mult posibil a sumelor sustrase de către cei implicaţi şi tragerea la răspundere a acestora... ,

Despre Situaţia de la “Dacia Felix”, generalul de brigadă Costică Voicu declara, încă în martie 1996: “ESTE CEA MAI COMPLEXĂ INVESTIGAŢIE 1>E CARE POLITIA. ŞI PARCHETUL AU' EFECTU­AT-O ÎN ULTIMII SASE ANI, NU NUMAI DATORITĂ DIMENSIUNII AMETITOARE A SUMELOR DE BANI VEHICULATE, DAR ŞI ELEMENTELOR DE SUBTILI­TATE CARE AU FOST UTILI­ZATE ÎN ACOPERIREA ACES­TOR MANOPERE”. Şi, în con­tinuare, dl general, referindu-se Ia unele din cauzele care âu adus cele două bănci în situaţia în care se află, arată: “Astăzi, cea mai mare tragedie este tocmai

maniera greoaie în care băncile îşi .recuperează creanţele. Totul pleacă'de la acceptarea unor garanţii supraevaluate, care nu pot fi valorificate la momentul execuţiei. Este evident că-vina aparţine băncilor. Ca să nil mai vorbim de împrumuturile acordate ' pentru stingerea precedentelor, cum a fost cazul “Credit Bank” şi “Dacia Felix”. Şi atunci s-a produs ceea ce noi numim “metoda suveică”, metodă care presupune stingerea debitelor prin contractarea de noi credite, pentru care sînt prezentate aceleaşi garanţii la mai multe entităţi bancare”. Simptomatic pentru “Dacia Felix” (de mai bine de un an de zile) este faptul că o contravaloare imensă a unor exporturi pe care grupul de firme din holdingul SM Invest l-a realizat din România, marfa fiind achiziţionată de la furnizorii' interni prin credite de la BDF, nu s-a întors nici pînă în prezent în ţară. Sumele respective; circa 250 milioane dolari au fost vărsate, de comun acord între protagoniştii operaţiunilor, în fonduri din străinătate”. ■

Incredibile abuzuri

"Cea mai complexă investigaţie din ultimii sase ani”

‘DACIA1 ELIXISe conturează tot mai pregnant

o păgubire de. mari proporţii a băncii, prin spolierea acesteia de fonduri însumînd circa 2.000 miliarde Ici, de către persoane ce au îndeplinit funcţii de administratori, în complicitate cu elemente din străinătate experimentate în operaţiuni frauduloase dc acest gen, fiind folosite metode abile pentru acoperirea lor, tehnici specifice reţelelor dc tip mafiot, denotînd o organizare criminală temeinică, în principal, activităţile infracţionale au fost iniţiate şi realizate de către. Hossu Mircea Horia - ce a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte la Banca “Dacia Felix”, Sever Andrei Mureşan - preşedintele holdingului cu acelaşi nume, şi Jcan Francois Velut, cetăţean francez, de profesie avocat. Sume mari de bani au fost sustrase din circuitul normal al Băncii “Dacia Felix”,

ipturînd” acţiuni . prin crmediul unor societăţi

C' islituite şi administrate de aceştia, care, în mod fictiv, au uinstituil depozite Ia dispoziţia băncii, şi anume: S.I.T.A.

INVESTMENT AG Elveţia -22.144.330.000 lei; ASTRA ROMÂNĂ - CAPITAL SAH din Luxemburg - 11.830.295.000 lei (cele două societăţi 'devenind proprietare ale unor acţiuni însumînd 34.715.226 dolari SUA) şi FONDO SOCIALE DI COOPERAZIONE EUROPEEA, din Milano, cu 160.000.000 dolari SUA, introducînd în scenariu şi Societatea KREDÎT TRUST LUXEMBOURG. Depozite asemănătoare şi cu acelaşi destin s-au făcut şi la DISKOUNT UND EFEKTEN AG Zurich. Din analizele efectuate, rezultă că Banca “Dacia Felix” înregistrează un volum ridicat de plasamente neperformante: 861 miliarde lei din 1.221 miliarde lei, ceea ce reprezintă 70% din total. (Un asemenea fenomen a fost prezentat de comisia de cenzori în Adunarea Generală ordinară din aprilie 1995 - n.n.). Avînd în vedere gravitatea şi, totodată, complexitatea formelor şi metodelor uzitate pentru fraudarea băncii, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei şi Parchetului General de pe lîngă

Marcel Ivan, fost preşedinte al societăţii bancare “Credit Bank”- Renaşterea Creditului, Românesc SA, a fost cercetat şi condamnat pentru infracţiunea de luare de mită. îh prezent este cercetat de către Parchetul General pentru bancrută frauduloasă. De asemenea, Marcel Ivan, împreună cu Steriu Popescu, fost vicepreşedinte, al băncii şi Coman Elvira Dorina au plătit din conturile băncii suma de 41.235 dolari pentru 2 autoturisme Mercedes şi Jaguar, ca fiind achiziţionate de bancă, deşi autoturismul Jaguar a fost înmatriculat pe numele de Marcel Ivan, ca fiind proprietate personală săvîrşind infracţiunea de înşelăciune în dauna avutului privat, fals intelectual şi uz de fals. împotriva lui Popescu Steriu a început urmărirea penală pentru înşelăciune în paguba avutului privat, fals şi uz de fals în alt dosar, pentru că în 1994 a dispus alimentarea nejustificată cu suma de 500.000 dolari a contului SC. Topolina Oii SA Bucureşti, în care acesta avea calitatea de asociat, deşi între bancă şi societate nu există raporturi de creditare. Pentru a se stinge debitul de 500.000 dolari, ca urmare a finanţării nelegale, Popescu Steriu a întocmit un contract de creditare pentru Topolina Oii, în sumă de 1,8 milioane dolari, fără a exista aprobarea Consiliului de Direcţie şi avizul Comitetului de Risc, invocînd un proces-verbal întocmit anterior. Totodată,

societăţii de mai sus i s-a acordat un credit de 6,2 milioane DM, fără a avea aprobările necesare. Toate aceste acte au fost semnate numai de Popescu Steriu, pentru bancă, acesta prevalîndu-se iniţial (mai 1994) de o Convenţie încheiată cu BNR în aceeaşi lună. în prezent, datoria societăţii către bancă se ridică la 7,2 miliarde lei.

Dosarul penal privind pe învinuitul Popescu Steriu, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de gestiune frauduloasă, fals, uz de fals sau rea credinţă a creditelor societăţii, fapte prevăzute şi pedepsite de art, 214, 289, 291 din Codul penal şi art. 208, 194 din Legea nr. 31/1990, constînd în aceea că, în calitatea sa, a acordat un credit de 2,8 milioane dolari SC. Almar SRL, Steriu Popescu a adus un prejudiciu în valoare de 600.000 dolari băncii.-'

Exemple sînt foarte multe şi denotă incredibilele abuzuri săvîrşite de factorii de conducere de la Credit Bank, detaşîndu-se vicepreşedintele Steriu Popescu, care alături de ex-preşedintele Marcel Ivan au urlat ca din gură de şarpe că sînt nevinovaţi, că s-a organizat un complot împotriva lor, şi alte asemenea bazaconii. Datorită lor, a consiliului de administraţie, a insuficientei exigente manifestate de BNR, a altor organisme abilitate pentru asigurarea respectării legilor, a normelor de funcţionare a băncilor etc., Credit

’ Bank a ajuns pe butuci,, iar clienţii se află în pagubă. ■

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate

in judeţul Cluj, la depozitele în lei- p erso a n e fiz ic e -

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni I

BCR* ■ 18 55 53 50 48 : 48 |

BANCOREX 22 93 - 55 55 55 55 1

BRD* - 15 " 43 50,5 51 51,5 . 52 |

EA* 17 ■ 45 60 47 48 52 |

Banc Post* 18 , ■ - 42 48 - , 51 1

Ion Ţiriac 25 55 50 45 42 |

BANKCOOP* 21 55 60 • 53 53 55 1

Dacia Felix’ 20 57 - 60 52 51 '5 0 |

Credit Bank 21 ' 61 . 63 , 6 5 - 65 . ; 66 |

Bucureşti V. 53 : 50. - ■ '- . 1Transilvania 20 53 55 55 1 50 ' 50 |

Românească 18 ' -51 50 49 47 45 1CEC 15 - 40 £

- p e r s o a n e ju r id ic e - I

Banca ' la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 18 46 48. 46 46 46

BANCOREX 22 60 55 . 55 •' 55 55

BRD , 15 40 42 43 44 45

BA* - 17 43 45 45 45 , 45

Banc Pcst* : 17 ; - . 30 • 32 35

Icn Ţiriac 11 ■ 65 50 45 . . -■ 40

BANKCOOP* ' .21 55 50 . 50 50 51 |Dada Felix’ ' ' 20 48 51 46 45 40Credt Bank 20 61 63 .65 65 66Bucureşti 17 53 50 - - -Transilvania 20 - 41 40 38 . 35Românească . 18 -48 . 47 44 40 40CEC 10 - - ■ ; 18

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează 1 rezultînd o dobindă efectivă mai mare decît cea afişată I

i1 ‘jfeAflM.'-Kiigam bancile/şuc iirsa leleg i nc to m iin ic e în l im p util, | I cveril oalele-m odificări‘a f e n i t clortdobînzinfr.-fl’axY^l 9.28. f

Cursul de referinţă l al Băncii Naţionale a României 1

9.07.1996 I■ ■ . nDENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI !ECU 3790,00 !DOLAR SUA 3049,00 1* *URA STERLINĂ 4747,00 ijDOLAR AUSTRALIA 2403,00 îSfflLING AUSTRIA 284,00 |FRANC BELGIA 97,00 |DOLAR" CANADA 2231,00COROANADANEMARCA 518,00 | fîFRANC ELVEŢIA 2419,00 |MARCA FINLANDEZĂ 655,00 1FRANC FRANŢA 591,00 ijMARCA GERMANĂ 1997,00 jiLIRE ITALIA 1,99 ŞJYEN JAPONIA , 27,54 1COROANE NORVEGIA 468,00 |GULDEN OLANDA 1780,00 sPESETAS SPANIA 23,76 îlCOROANE SUEDIA 458,00ESCUDOS PORTUGHEZ : • 19,45 |DST 4393M

Cursul la casele de schimb valutar f din Cluj-Napoca |

8.07.1996 1VALUTA CUMPĂRARE VÎNZJ! 5 L Î

0 Iun dolar SUA 3570 365o m arcă germ ană 2340 2420 _ | |

BÂNCI'FINANŢE«vaFACERI^BĂNCI^FINANTE^AFACERI»BĂNCI*FINANTE^AFACERI^

15) marţi, 9 iulie 1996 EVENIMENTadevăruld e C lu i

M-

Q Polska Zbrojna nr. 96/1996^)

“Serviciile speciale preferă să lucreze în linişte”• Convorbire cu comandorul Kazmierz Glowacki, şeful . Serviciilor Militare de Informaţii (l/VSI) din Polonia K

(II)

I

%

î : Fosilii m iniştrii al Ju s tiţie i J c r /y Jaskiernia a adresat întrebarea Tribunalului Constituţional dacă WSI arc dreptul să

-folosească aceleaşi tehnici operative,ca şi tJOP (Oficiul pentru Protecţia Statului) şi: răspunsul a fost negativ.

; R: A apărut o greşeală în interpretarea repercusiunilor hotărîrii Tribunalului amintit. în ideea creatorilor, “legilor poliţieneşti”:, serviciile ’

• de spionaj şi contraspionaj subordonate MApN trebuiaji să dispună de aceleaşi prerogative şi tehnici) operaţionale punîndu-se în faţa lor aceleaşi sarcini pe care le are UOP, direcţionale ' însă: spre apărarea potenţialului' de 'apărare a 1

- ţării. Verdictul Tribunalului -a 'confirmat prerogativele WSI de a folos} tehnici operaţionale, cu o singură excepţie; instituţia noăstrăl, nefiind “un serviciu poliţienesc”, ci exclusiv operativ,'nu poale folosi 'tehnicile noi cu care;sînt doţaţe UOP şi Politia. Nu vad însă în aceasta nici o tragedie. , . ' •

t : Vorbiţi c â ţi cura nu ar exista o rivalitate înti-e WSI şi UOP.

R: Sînt un adversar susţinut al oricărei rivalităţi şi cred că mass-media o creează artificial. Cititorul este frapat cînd citeşte despre WSI . ' că este un frate mai frumos ! decît

,UOP şi invers. Pentru mine - şi vreau să subliniez acest lucru cu toată puterea - importantă este împărţirea zonelor de interes şi nu dorim în nici 1 un fel să intrăm în grădina altuia. Serviciile- Militare deTnformaţii răspund de resortul apărării

■ naţionale şi sînt legate de industria de armament. Realizăm sarcinile stabilite pentru noi de către i Seim, Guvern şi Ministerul Apărării.1

î: însă obiectivul disputelor l-a constituit tocmai urm ătorul fapt: cine să exercite acoperirea de contraspionaj asupra industriei de armament? - 4 ^ i

■ li: Da, aşa este, însă departe’de mine'gîudul de a le supraestima. Din păcate, sînt provocate de interpretarea eronată a prevederilor de căire cei care nu au sludiat prea bine legea: însa delimitarea competenţelor în timpul premterului Pawlak a lichidat neclarităţile şi în prezent nu. există un conflict: Acordul încheiat a normalizat fară echivoc această problemă; WSI si' UOP trebuie doar să co!aborezc, nu să rivalizeze între ele. Noi răspundem pentru apărarea din punctul de vedere ăl contraspionajului a întreprinderilor

şi unităţilor de cercetare ştiinţifică al cărororgan; fondator este Ministerul Apărării sau- care; lucrează pentru necesităţile forţelor armate. Ne j -străduim nu numai să preînlîtnpinăm încălcarea secretului de stat, dar şi să veghem la păstrarea unor proccduri juste legate dc colaborarea, internaţională, între care fluxul de noii tehnologii , şi armamentul. Aceasta ne impune să colaborăm nu numai cu; UOP, ci şi cu serviciile ministerelor ., industriei şi comerţului sau aLcolaborăriii economice £u străinătatea. ' ‘

î: lAa din condiţiile menţinerii industriei autohtonei de arm am ent o. reprezin tă

■<‘ extinderea cooperării sale cu firme, străine, ceea ce ă r putea crea greutăţi în ce-priveşte apărarea secretului.- R: într-adevăr, îndeosebi în perioada iniţială-de transformări, respectiva deschidere ^ dat naştere: multor: probleme.: Unele uzine- din’ domeniul apărării, nu au menţinut distanţa ce se

âmpunea faţăj de partenerii externi şi nu-au reuşit să armonizeze cerinţele fireşti ale colaborării cu grija faţă: de apărarea propriilor interese şi,, ceea ce este mai rău, a intereselor de apărare şi economice ale statului.

Cei din industria de armament au tras învăţăminte din unele lecţii amare, iar de la o vreme sesizăm o deschidere în creştere a managerilor din respectivul sector de a colabora

’ cu noi. Apelează mai mult la, sfaturi le noastre pentru a-şi apăra propriile secrete; ne solicită

: mai frecvent pentru a verifica credibilitatea unor potenţiali, parteneri care.doresc să stabilească "contacte tehnico-ştiinţifice, de producţie;sau comerciale; Cel puţin pînă acum nu au existat

- obiecţii faţă de calitatea activităţilor noastre în sfera apărării. De trei ani armamentul şi echipamentul militar produse. în Polonia nu au •mai ajuns la beneficiări din ţările incluse în embargoul'internaţional în ce priveşte: exportul de produse speciale. . . . • •••: i-

î: Se pregăteşte de.un an de zile proiectul Legii cu privire la Serviciile Militare .ide Informaţii. Să sperăm că o asemenea lege va soluţiona definitiv orice neclarităţi.' .,.;

R; Mă pronunţ în favoarea unei legi mai clare si simple posibil, deoarece cu cît; este mal stufoasă, te pierzi în ea, se diluează,, competenţele^ situaţie carc poate genera conflicte. ■

Unul dintre cei mai căutaţi

mafioţi italieni a fost capturat

P.ilina ii/.liiin i ,i an'iul it. sînih.'it.'i. <.1 :i loM .ircsl.it unul «Imlre u : uni {..ml ui capi mafioţi, Nicola Arena, intr-o r.i/k e licm an l.i reşcdinţa-acesiuia.din oraşul „Mia bre/ U-'l.) i ’.ipo Ri/ziilto. rel.iUM/.i RDJTI.R

I’otriMl pnlm.Mihr. Arena.

trafic cu droguri si asociere mafiotă, a condus operaţiunile mafiei calabre/.e N’drangheta de pe coasta Marii lonicc şi se numără printre cei mai periculoşi 30 dc mafioţi italieni.

Nicoln-Arena. care a fost f;£bmi mnnî I p ® - l i p i i

închisoare pentru asociere ş;mafiotă si

N’dranghelji arestai recent.

-l*a capturai pe “nasul”• mafiei fcalabrczc, Candeloro

Parrcllo, în apartamentul acestuia din Roma I'ţirrello trăia sub un nume fals şi făcuse o operaţie estetică, pentru a nu li recunoscut, o

Promisul “naşei” Arddiita (I)« jOrice nas îşi are "nasa" • O escrocherie de m iliarde • Patronul firm ei "SIGO "

Alexandru Iulian Somesan în "plasa" lui- A rdeluţa • O arestare ca-n film ele

am ericane •La' Tribunalul Cluj au început

dezbaterile în procesul inculpatei Mircea Ardeluţa Virginia, care este acuzată de trafic de influenţă."

; “Naşa” Ardeluţa, o femeie tînără, de 31 ani, din Bucureşti, studentă la Jurnalistică, ^fost director comercial ’ ' la Firma “MJEDIERRANEN TRADING CO” S.R.L. Bucureşti, în perioada

. iunie 1995 - aprilie 1996, a cerut pentru muşamalizarea unor ilegalităţi făcute de Iulian .Someşan, fostul patron âl jocului de “întrajutorare Help” şi a firmei "SIGO”;. sumele dc: 168.800 dolari, 45.000 -mărci,- 297 milioane lei şi un:.; telcmobil. Aceasta l-a lăsat sâ înţeleagă pe “patron”, că este o persoană cu relaţii şi influenţă la structurile “la v îrf , politice şi executive din România, inclusiv în cadrul Ministerului Public, Ministerului de Interne, I.G.P., S.R.I., etc., şi poate sâ intervină, în cazul în carc Someşan are neplăceri,:.în. controalele cconomice efectuate de organele de specialitate la

/firmele “Help” şi “SIGO”; Din., dosanil penal nr. 278.8/96 întocmit de Parchetul de pc lîngă Tribunalul" Cluj reiese că Iulian Someşan a ‘înghiţit’ “momeala”, după mai multe întîlniri cu aceasta, la Bucureşti şi Cluj-

Napoca. în perioada în carc s-au■ cunoscut, I.S. avea mari necazuri ' (ca patron şi administrator la S.C,

‘Help’), datorită unor ilegalităţi găsite dc Direcţia de Control, Finanţe de Stat. Acesta era cercetat în stare de libertate de Parchet. în luna iunie 1995, “naşa” Ardeluţa i-a, cerut pentru

interveni la I.G.P. şi Curtea Supremă de Justiţie, 18.800 de dolari.’ * -■

Pentru a-1 convinge ce “pile” arc, i-a prezentat date din actul dc control- al firmei “Help” şi numele, gradul şi funcţiile poliţiştilor care-l-au cercctaf cu privire la neregulile de la societate!. în luna iulie 1995, “naşa” a mai pretins lui Someşan, 300 milioane lei pentru al înscrie “membru al grupului oamenilor de afaceri. P.D.S.R.” pentru a-şi asigura “protecţia” în afacerile nclegalc. Patronul i-a făcut “cadou” 297 milioane de iei şi un aparat telcm obil.A junsă milionară, M. V.Â. îşi cumpără un . autoturism “Hyunday”, cutuma de 26.314.000 lei. La percheziţia domiciliară, poliţia a găsit o agendă cu titlul “Iulian”, în carc erau trecute sumele primite şi însemnări ca: “dc ce eşti cercetat în stare dc libertate?”..

V. MOLDOVAN,H

C A L O M N I A

Se exprimă,- tot felul dc opinii , în . legătură ‘ cu infracţiunea dc calomnic. Unii parlamentari, spre exemplu n-au fost . dc [acord să se introducă în art.1206 din codul- penal, circumstănţa agravantă a calomniei prin presă. Sub aspect juridic lucrurile au o coloratură precisă. Ş .

Calomnie a: fost şi va continua să fie pentnTcă oamenii jau fcuH uri, şi orizonturi (diferite, patimi şi pasiuni diferite.' Acum, cînd eşti liber să spui orice, insulta şi calomnia fac parte din vocabularul obişnuit. Oamenii nu-şi ! mai jcontrolează cuvintele, se; urăsc, se invidiază şi, în orice moment,: - sînt în stare să| se manifeste violent. Violenţa orală este, după opinia noşstră, tot atît dc gravă ca şi cea fizică, '

^pentru că aduce atingere demnităţii umane, preţuirii de ’< care fiecare persoană are dreptul să se bucure. Nu tezaurul material contcază, în primul rînd, ci, cel moral. în situaţia în care se afirmă prin presă, care este citită de foarte mulţi oameni, că X este, escroc, a sustras milioane de - lei, este desfiinţat- £a personalitate, rămîne discreditat o viaţă întreagă. . Am citit într-un ziar . că un ' profesor a pretins şi luat mită: de' la studenţi pentru a obţine notă de trecere la examen.. Acel profesor nu mai merită acest titlur Blamul este atît de - mare. încît izolarea' lui de i societate, devine iminentă. -,- i

Textul art. 206 cod penal : folosesle ' doi termeni:

afirmarea ori imputarea în public a . unei fapte determinate. între accştia există o deosebire esenţială:

Afirmarea are în general un caraclcr narativ, ea realizîndu-jsc printr-o expunere, descriere, povestire şi sc bazează de cele mai multe , ori ipe supoziţii-şi zvonuri publice, pe cînd . imputarea arc un caracter dcnunciator şi mult mai personal. Imputarea aduce deja o învinuire, o acuzarc, se reproşează săvîrşirea sau participareajla săvîrşirea' unei fapte. Aşa şe explică,’ de ce atacul la persoană provoacă o reacţie violentă din partea celui calomniat. Imputarea este mai 'gravă juridiceşte decît afirmarea, pentru- că prezintă' fapte şi persoane determinate, neechivoce.■ Din practica juridică rezultă următoarele: calitatea de subiect activ al infracţiunii de calomnie are importanţă la individualizarea pedepsei’ instanţa ttabuie^să ţină seama de acest criteriu.; Legea nu lasă nici o portiţă de interpretare; într-un i mod reacţionează opinia publică la o calomnie comisă de o persoană oarecare, şi altfel, cînd este săvîrşită de un ziarist, militar ori alt funcţionar public. Ecoul, rezonanţa faptei este incomparabil mai mare cînd subiectul activ are o anume calitate. Şi încă un lucru extrem de simplu: într-un fel este privită şi tratată o calomnic comisă - în prezenţa

-a două sau trei persoane, şi .altfel cînd este săvîrşită prin presă, s a u . în - pfezenţa mulţimii. . Legea face o distincţie care realmente impresionează: săvîrşirea faptei. “în public” ipiprimă calomniei un-grad dej pcricol mai ridicat.

Jurist IonG HERCIOIU ■

-(A fost eliherat pentru bună pui^re)—Jorge Luis Ochoa Vasquez,!iin celebru cap al Cartelului'

cocainei din Mcdelio, a fost eliberat, vineri, dintr-o închisoare® columbianâ, dupâ numai cinci ani şi cinci luni de stat îu spatele gratiilor, transmite REUTKR. t

Considerat unul din cei mai importanţi trei locotenenţi ai® « Iu i mai celebru baron columbian al drogurilor, Pablo' Oscobar (ucis de poliţie în 1994), Ochoa a fost condamnat la peste opt ani-de detenţie - o pedeapsă pe care Washingtonul a criticat-o pentru că a fost considerată prea mică. în ciuda protestelor americane,.pedeapsa lut Ochoa a fost redusă şi mai mujt, acesta ieşind din închisoare pe motiv dc buuâ purtare. El sc alia în detenţie la închisoarea Itagui din Mcdcilin. J

L U R IE ’ S

' Un patron : gălăjean ; a fost răpit : si ameninţat ' că va ti ihtectat cuI HIV

Un patron gAIăwan a fost răpitişi apoi ameninţat că va fi infectat eu virusul .HIV, dacă nu va renunţa la partea sa dţn restaurantul “Sidncy” din Oalaţi, informează’IGP.; p | 23 iunie” a.e., patru ^er^oane 1-sm răpit pe îcroţura Bălăucă (41 de ani), patronul mai multor-firme eojtf-erciale din Galaţi. Răpikorii l-au transportat la <j fermă de porci aflată la 15 Ifilometri de localitate. Âicii după ce l-au bătut şi 1- au ameninţat câ-l vor infecta cu virusul HIV, i-au ccrut iă scrie un act din-carc sa fczulfe că renunţă lă partea sa del 100 de milioane de lei din ijavestiţia' comună pe care o avea ta restaurantul “Sidney”, împreună cu Ioan Zărnescu, din Galaţi.

Duj>ă şase ore'de tortură, cel patru l-au readus pe Bălăucă in Galaţi, unde aceste a semnal Utt act prin care. a recunoscut că ar fi primit 100 de milioane de lei, re'nunţind la cota parte avută, din investiţia ,îa restaurant. Cercetările - poliţiei

gălăţene au stabilit că răpitorii sini Marian Ivan (31 de- ani), -George Gligor (32 de ani), Nicu Roşea (24 dc ani) şi Blânaru Ştefan (31 de ani), toţi din Galaţi. Ei au fost'prinşi pe 4 iulie, iar a doua zi. Parchetul de pe' lîtxgâ Judecătoria Galaţi le-a emis mandate de arestare preventivă pentru infracţiunea de lipsire <1-.- libertate. ‘ *

Profesor filipinez acuzat

de spionajAgLMiţi.i -,ud-ci'ree.inâ

pentru I’l.inilic.irca Securi la t11 Naţionale a arest.it un profesor lilipint/, lrt Seul. suh .icu/:iiici <le spionai iii l.iwuinM Coreei de Nord. .i docKiril \ meri, un reprezentant .il Agenţiei eltdt de RI U 11.R

l’o trm t acestei surse, Mi'h.inwd K.inso, profesor de istorie l.i Universitatea Dankook. a loM arestat, miercuri, intr-un hotel din ea pita 1.1. in timp ce in ce rea s.i trimită prin l.u înlormaţii secrete unui agent norJ- coreean de la lki|ing, pe care l-n ulentiliiat drept “ K i ni" Doeiimentele continiiiii -late detaliate despre amplasareaelicopterelor Apaehe pe care arniata sud-eorteanâ le-j important rccent. c it-si- despre rezultatele testărilor tunurilor autopropulsate produse de M in is lm l Apărării si de lahrieile iii armament din 'o rcea de Sud. Agenţia a mai precuat că spionul a mai transmis, în cinci rîndurî, informaţii secrete, eătre agentul de legătură din Beijing ■

ADEVĂRULde Cluj____ ULTIMA ORĂ marţi, 9 iulie 1996 16

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 9 iulie, a.c. în jurul orei 15.

Mircea Nicorici versus BNR ' — şi Mugur Isărescu

> BNR ţi Mugur Isărescu pot f i buni de plată. Reclamanţii cer un m iliard de lei* I

| Ieri, 8 iulie, la Tribunalul I Cluj s-a judecat dosarul nr.■ 2431/1996, care îi, are ca J principali protagonişti - pe I Nicorici Mircea şi societatea | ARDAF asigurare-reasigurare■ Dacia Felix SA, reprezentaţi j de avocat Leon Iancovici* Bucureşti şi, în calitate de | pîrîţi, Banca Naţională a| României, Isărescu Mugur, _■ Guvernatorul Băncii Naţionale J a României, societatea I bancară "Dacia Felix” SA şi | Oficiul Registrului Comerţului | al judeţului Cluj/I In fond, reclamanţii solicită I anularea în parte a procesului | verbal încheiat de BNR în 18 | decembrie 1995 şi a tuturor■ completărilor ulterioare, în J ceea ce priveşte referirile şi I constatările la persoana şi | activitatea lui Mircea Niţorici, |-p recum -şi la societatea

* I ARDAF; anularea în parte a i Hotărîrii nr. 1/1996 a Băncii | Naţionale privind decăderea | din calitatea de administrator,■ director şi cenzor a unor* persoane din cadrul societăţii I bancare "Dacia Felix” sub | toate aspectele care se referă | ' la reclamantul Nicorici I Mircea; radierea înscrierii■ menţiunilor referitoare /la . | reclamant în Registrul I Comerţului Cluj, în temeiul■ Hotărîrii nr. 1/1996 a BNR,J precum .şi obligarea, în I solidar, a pîrîţilor nr. 1 şi 2 la | plata sumei de 1 miliard lei,■ cu titlul de daune materiale şi I morale cauzate reclamanţilor.■ 1 în cauză, pentru BNR, s-a | prezentat cons. jur. Vereş | Maria, care a refuzat să■ comenteze în vreun fel. BNR J a ridicat excepţia conform. I căreia cauza ar fi comercială,| şi nu de contencios | administrativ, excepţie

I respinsă din start de instanţă.Pentru reclamante, în cauză

I s-a prezentat avocat Leon | Iancovici, care a ridicat■ excepţia de* ncconstituţionalitate a art. 54 I din Legea nr. 33/1991, articol | în baza căruia s-a emis■ Hotărîrea nr. 1/1996 a BNR şi I care încalcă, conform■ argumentaţiei depuse ieri la

dosar, un principiu elementar de drept, şi anume prezumţia de nevinovăţie, pînă la pronunţarea 'unei hotărîri judecătoreşti definitive. Tribunalul Cluj a rămas în

. pronunţare în ceea ce priveşte excepţia ridicată din oficiu de instanţă, privind competenţa materială de soluţionare a

. acestei cauze de contencios administrativ. Reclamantul susţine că competenţa aparţine Tribunalului, Judeţean şi nu Curţii de Apel Cluj, întrucît în art. 3 Cod Procedură Civilă sînt enumerate limitativ

, instituţiile admistraţiei publice ale căror hotărîri pot fi atacate, în primă instanţă, la Curtea dc Apel. Mai mult, chiar BNR, în întîmpinareâ depusă la dosar, arată că "BNR nu face parte din sistemul . v organelor administraţiei centrale de stat".

în ceea ce priveşte acuzaţiile care i-au fost aduse, dl Mircea , Nicorici ne-a declarat că a aflat despre aceste acuzaţii din presă, ele nefiindu-i comunicate direct. Nici măcar procesele verbale prin. care s-au făcut constatările incriminatoare nu i-au fost comunicate, nefiind. chemat la acea dată. Domnia sa ne-a declarat că a ajuns în posesia acestor materiale de control abia de curînd, ”pe căi- oculte”, şi că acuzaţiile” sînt ‘ total puerile şi hefondate, în opinia BNR eu fiind mai administrator decît alţii, iar BNR mai judecător decît instanţa”. O parte a acuzaţiilor sînt făcute cu ignorarea totală a atribuţiilor de serviciu a conducerii Băncii "D acia. Felix”, iar altele se referă la. fapte petrecute anterior investirii d-lui Nicorici cu funcţia de administrator al Băncii. Oricum, pînă să se intre în discutarea fondului cauzei, aşteptăm ca Tribunalul. Cluj să sc pronunţe în legătură cu competenţa materială a soluţionării cauzei.'Vom reveni. ’

Diana CĂIENARU ■

^Conflictul" difuzorilor ■ de presă cu Primăria —

s-a csplemcif- Luni, la prînz, difuzorii de

presă şi carte, în majoritatea lor, s-au întîlnit cu primarul Gheorghe Funar şi cu directori şi consilieri din Primărie, cu atribuţii în reglementarea comerţului stradal în centrul municipiului Cluj-NapoCa.

Atît primarul, cît şi domnii Eugen Ciacoi şi Panţîru, au readus în faţa difuzorilor şi a presei, intenţiile .Consiliului local de a “salubriza” centrul Clujului, stabilind n o i1 amplasamente în zona centrală pentru difuzorii de carte şi presă. (Mîine urma să aibă loc licitaţia pentiu aceste spaţii): Ideea de bază, declarată de reprezentanţii Primăriei a fost “nu reştrîngerea activităţii, ci protejarea difuzorilor, prin lăsarea comerţului stradal pentru presă şi carte şi.- retragerea comerţului cu alte mărfuri în^riiagazirie. Două străzi au fost destinate comerţului cu presă şi caţte: David Ferencs şi Prahovei. Consiliul local a mai decis că nici o persoană fizică sau juridică, difuzoare de presă, să nu deţină mai mult de 20 la sută din amplasamente, spre a fi protejată concurenţa. S-a afirmat că aceasta este prima etapă în privinţa eliminării improvizaţiilor de prost gust, a doua etapă vizînd cartierele Clujului. în viziunea autorităţilor locale, presa şi' cartea se .vor vinde în “chioşculeţe şi tonete” (care pot părea scumpe difuzorilor), acceptate de comisia de urbanism. Dl Panţîru a contestat afirmaţiile făcute în presă, cum că nu s-ar fi ocupat de comerţul stradal, reafirmînd dorinţa de a sprijini difuzarea (taxa de 800 lei mp pe zi din 1995 a fost redusă la 200 lei mp/zi, acum). Domnia sa a amendat difuzarea pentru “practicarea politicii faptului împlinit”. Cererea difuzorilor de a dobîndi contracte pe durata a 5-10 ani a fost apreciată ca depăşind : capacitatea adm inistratorilor locali. Reprezentanţii Primăriei au specificat că mai există 167

de cereri din partea potenţialilor difuzori de presă, iar staţiile de transport multifuncţionale au fost apreciate ca o alternativă viabilă, adaptabilă difuzării de presă şi carte.

Dl Bogdan Potra, din partea Fundaţiei Difuzorilor de Presă (persoană juridică care, ieri, avea termen la Judecătorie pentru constituire) a constatat că statutul de . “ilegalitate” al difuzorilor de presă şi carte are drept autor Primăria Cluj- Napoca. De asemenea, şi-a manifestat dorinţa de a şti ce anume cuprinde a doua etapă a intenţiei Primăriei şi C.L., spre a-şi stabili “strategia de firmă” şi a contestat plafonarea la 20 procente a

’ amplasamentelor. -Octavian Iacob,

reprezentînd publicaţia şi societatea de difuzare “Mesagerul” a dorit să discute despre principii, din lipsa cărora s-a ajuns, ieri, la

• situaţia de a nu fi vîndută presa şi cartea la 10 difuzori locali.' A amendat faptul că

, schiţele prezentate de Primărie nu concordă cu realitatea şi a apreciat că tariful (de patru ori - n.n.) mai mic al Primăriei va fi în folosul cumpărătorilor de carte şi presă. Octavian Iacob a avut rezerve în privinţa licitaţiei, care a apreciat “îşi pierde obiectul”, din moment ce numărul de locuri e suficient

Problemele ridicate de difuzori au fost de mai multe feluri, în principal, difuzorii de presă şi carte nefiind pe aceeaşi lungime de. undă cu. difuzorii exclusivi de carte.

. în final, Primăria a decis să scoată de la licitaţia de mîine presa şi cartea (difuzarea acestora), să amîne decizia pe 18 iulie, difuzorii dîndu-şi în t î ln i r e c u conducerea Primăriei în data de 17 iulie.- Ieri, 10 societăţi de difuzare

- a u ‘“tras oblonul”. în urma întrevederii de Ia Primărie, difuzorii au declarat că-şi reiau activitatea.

M.S. ■

ÎNTÎLNIREA REGINEI ANA! CU INTELECTUALI

CLUJENI ■în cadrul vizitei particulare pe

care regina Ana şi principesa Margareta, însoţite de domnul Radu Duda şi doamna Rici au efectuat-o Ia Cluj, ieri- la ora 17,30, la sediul UMRL a avut loc o întîlnirc cu intelectuali clujeni, reprezentanţi ai centrelor culturale străine, rectori ai ‘ instituţiilor de învăţămînt superior, ' conducători ai asociaţiilor studenţeşti, reprezentanţi ai AFDPR, Alianţei Civice, Asociaţiei pentru Dialog Interetnic, Forumului Democratic German, Mişcării pentru o Monarhic Constituţională, UMRL, oameni politici; personalităţi ale culturii maghiare.

Întîmpinate cu Imnul Regal interpretat de Corul Operei regina Ana şi principesa Margareta au fost salutate în numele celor

prezenţi de domnul-Mihăilescu, preşedintele UMRL, care a subliniat în alocuţiunea sa că “familia regală înseamnă naţiunea română unită în jurul unui ideal”. “Noi sperăm - a mai afirmat domnia sa - că o monarhie constituţională restabilită în România va însemna dreptate pentru toţi, va însemna înlăturarea corupţiei, va însemna din nou asamblarea naţiunii române, pentru ca ea să-şi înţeleagă forţa de acţiune, conştiinţa de sine, . misiunea pe care o are în faţa J istoriei”. _ I

Rînd pe rînd, toţi cei invitaţi | au avut ocazia să le salute peregina Ana şi principesa J Margareta şi să-şi exprime | sentimentele faţă de familia |

.regală. ■ ________ ___________ M . TR IPO N ■ J

Banca "Dacia Felix" (trimisă _ în instanţă) speră tacă în redresare

BNR a fost eliminată de dl V.Dumitru din lista instituţiilor care sprijină BDF:Procuratură, Poliţie, Parchet.

urmare din pagina 1 am reuşit lichidarea a foarte multe imobilizări interne. Aceste imobilizări nu pot, însă, e drept, să fie cu datoriile marilor debitori. Lucrăm cu toţii, atît organele interne ale băncii, dar şi alte organisme, pentru descifrarea, adevărului şi aducerea banilor în : ţară. Dar numai BDF singură nu poate face acest lucru. Şi puteam , să facem mai'bine şi mai profesional împreună cu BNR. Preşedintele BDF a apreciat că banii daţi de BNR pentru populaţie au încurajat retragerile ' populaţiei şi au determinat pierderea credibilităţii băncii.

Ieri, dupâ-amiază, preşedintele • BDF era în aşteptare, păstrîndu- şi nemulţumirea faţă de decizia BNR de a interveni tocmai acum în reglementarea pe cale juridică a situaţiei de la “ Dacia Felix”. Într-un termen foarte scurt, domnia sa va acorda ziariştilor “şansa” unei conferinţe de presă, în privinţa trimiterii în instanţă, a BDF, nu sosise nimic în scris. Nici la Tribunalul Judeţean Cluj nu sosise ieri “dosarul BDF”! ■

Se modifică traseul autobuzelor 32B si 35

RATUC Cluj-Napoca face cunoscut publicului călător ca urmare a unor lucrări edilitar gospodăreşti ale Grupului 4 Instalaţii că o bandă de circulaţie de pe partea nordică a Pieţei Mihai Viteazul va fi închisă pe durata de o lună de zile, începînd cu data de 9.07.1996. : ' '

Autobuzele de pe liniile 32B şi 35 vor circula spre gară pe traseul str. K. Marx şi str. Burebista în ,loc de str. Horea, la întoarcere traseul rămîne neschimbat. ■

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative a le agenţiilor de presă: Rompres şi M ediafax )

Corespondenţă din Budapesta

Stafiei comunismului hîntuie prin cimitirul Kerepesi“Greşesc domnii care îşi închipuie

că Partidul Muncitoresc-Ungar e dispus să-şi asume rolul de martir. în • lupta pe care o ducem, nu ne vom mulţumi cQ gloria unei morţi eroice, ci vom cîştiga bătălia. Vom aştepta timpul potrivit şi noi îi vom îrimormînta pe ei, nu ei pe noi!”, a enunţat Gyula Thiirmer, preşedintele Partidului Muncitoresc Ungar, cu ocazia împlinirii a şapte ani de la moartea lui Jinos Kâdâr, fostul conducător al Republicii Populare Ungare. La ceremonia comemorării, care â avut Ioc în cimitirul Kerepesi

■ din Budapesta, au luat parte peste 20.000 de persoane - asta cel puţin dugâ aprecierile organizatorilor,

nivîntările ţinute la panteonul

eroilor comunismului s-a remarcat că virtutea cea mai de seamă a “Epocii Kâdâr’’ a fost grija faţă de om, în timp ce după schimbarea de regim valoarea supremă a devenit banul: capitalismul desconsideră valorile umane şi înseamnă mizerie pentru cei mai mulţi, socialismul ungar a fost bun pentru că asigura muncă pentru toţi, învăţămîntul era gratuit şi toată lumea putea trăi în siguranţă. Vorbitorii au mai susţinut că după 1989 clasa muncitoare a fost spoliată, industria ungară vîndută marilor companii multinaţionale sau distrusă, ca şi agricultura de altfel, iar sindicatele aservite.

“în 1990, la prima comemorare, am fost doar prietenii şi colaboratorii

lui Jânos Kâdâr, apoi, în fiecare an, au venit tot mai mulţi, iar în curînd nu vom mai încăpea în cimitir”, a evidenţiat în discursul său Gyula Thiirmer. Deplîngînd modul în care s-a făcut privatizarea, preşedintele Partidului Muncitoresc a recunoscut că “şi pe vremea socialismului au existat abuzuri, au fost conducători • care au profitat de poziţiile lor, însă faţă de modul în care s-au căpătuit cei de acum, ei au fost mici copii”. De aceea este atît de important pentru - actualii politicieni ca, dacă Ungaria nu intră în NATO, măcar NATO să fie prezent în Ungaria, a proclamat preşedintele Partidului Muncitoresc- , Ungar, care a ccrui ca pe viitor, ţara să-şi păstreze neutralitatea şi să

respingă pretenţiile ’ instituţiilor financiare internaţionale. în replici cei prezenţi au scandat: “Afară cu yankeii!”, “Trăiască Partidul Muncitorilor, din Ungaria! şi “Vrem muncă şi pîine!” - ■.■ ■ ■ ■ -

La încheierea comemorării'a fosl intonată “Internaţionala” şi s-au depus coroane de flori la mormîntiil celui sub a cărui conducere în Ungaria, considerată în acele vremuri “cea mai veselă baracă a lagărului socialist”, a fost edificat aşa-numitul ■“socialism al gulaşului”. Formulare din care tot mai numeroşii nostalgici n-au reţinut, se pare, decît ideea de gulaş...

Dorin SU C IU *

tonzula prin S.C. nr. T cM /laa i, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Corfiertului judeţului Cluj, sub nr, J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469 ■

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adj unct);

MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ ' Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Gontabilitate: 197.307

Redactori: 197.490, 192.127 şi 197.507;Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 ♦ Tel. 40-(0)64-199898,154264

GaramondTipografie s.r.L —