computerizată, z m m t m d e p e m â tm t de spionaj la...

12
Radicalii M R lin » cu orice preţ la modificarea statutului Uniunii O s t i e m i. 0 ^ 3 » predat e e iilp a 2 m em ta il!!! O POLIŢA PLĂTITĂ SI NIMIC MAI MULT „Olimpiada a fost excesiv de politizată", consideră câştigătoarea premiului întîî la clasa a Xll-a, la istorie Cei patru Mişti clujeni au fost premiaţi, din buzunarul propriu, de deputatul ţărănist, I. Vida Sim iti & lîrW pagiri^lil ECHELON - o reţea i globală, computerizată, ZM M Tm depem â tm t de spionaj la ( http://www.dntcj.ro/adevarut ANUL IX NR. 2560 ISSN 1220-3203 LUNI, 19 APRILIE 1999 12 PAGINI 1.200 LEI nivel mondial Românii nu mai votează idol si-a v iiu t VALER CHIOREANU b ! i ii ' e pare câ românii au ajuns Ia concluzia că vor obţine prea puţin sau deloc din ceea ce doresc sau speră dacă votează o idee. Cel mai important “sâptămînal de moravuri grele” a sintetizat perfect această stare dc spirit, glumind amar pe tema deziluziei provocată de Emil Constantinescu celor care au crezut în el, promovîndu-l şi apoi susţinîndu-l cu frenezie în alegerile pe care, în toamna anului 1996, le-a cîştigat, instalîndu-se în Palatul Cotroceni. Cu toate că fusese secretar de partid comunist, Emil Constantinescu a reuşit, mai ales cu ajutorul Alianţei Civice şi al mitingului perpetuu din Piaţa Universităţii, sâ apară în ochii românilor ca reprezentînd altceva decît Ion Iliescu. Alternativa - în limbaj politic. Era omul curat, nu-i aşa, care promitea sâ schimbe faţa României, fâcînd-o mai plăcută românilor şi străinilor - şi asta, în numai 200 de zile. Alegătorilor li s-a inoculat în minte o idee - şi ei au optat, în majoritate, pentru ea. Ce s-a întîmplat după aceea - s-â văzut şi şc vede. Românii s-au dezmeticit şi refuză sâ creadă câ o guvernare patronată de “omul providenţial” mai poate scoate ţara din criza gravă în carc au adîncit-o cei care au încheiat cu ei contracte în vara şi toamna anului 1996. Ideea era minunată, oamenii care o susţineau erau frumoşi şi atrăgători, dar nu poţi crede mult timp în ei. Asta este, în rezumat, ccca ce s-a întîmplat în doi ani. A nu, să nu uităm, ţara care apărea, în promisiuni, bogată, a ajuns în imposibilitate dc plată - dacă organismele financiare internaţionale nu o vor ajuta în ultimul moment. Rezultatele sondajelor de opinie din ultimele luni dezvăluie faptul câ românii s-au trezit din starea de visare în care i-au aruncat promisiunile cîştigătorilor alegerilor din 1996, orientîndu-se, interesant, spre cei care i-au părăsit tot atunci. Ion Ilicscu şi PDSR adună peste 30 la sută dintre intenţiile continuare în pagina a 4-a în prezenţa a cîteva sute de persoane, la Teatrul de Operetă din Bucureşti a avut loc, sîmbătă, şedinţa de înfiinţare a unui nou partid politic românesc: Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD), care îl are în frunte pc fostul lider sindical, fostul premier al României, fostul primar general al Capitalei, fostul vicepreşedinte al PNŢCD, nimeni altul decît Victor Ciorbca. Omul care s-a declarat continuator, în politica românească, al lui luliu Maniu şi Ion Mihalache şi a visat în taină să ajungă preşedinte al PNŢCD, arc, în sfirşit, un partid al său (dacă va aduna zece mii de adepţi), prin intermediul căruia să-şi propage ideile de transformare a României într-o ţară profund democratică, iar a românilor - într-un popor fericit. Adică sâ facă tocmai ceea ce el şi adepţii lui pretind câ au fost împiedicaţi sâ realizeze de către actuala conducere a PNŢCD. Din acest motiv Victor Ciorbea, senatorii Matei Boilă şi Şerban Sândulescu, membri ai BCCC, Liviu Petrina şi loan Boilă, membri ai Comitetului de Conducere, au semnat sîmbătă o declaraţie de demisie adresată conducerii PNŢCD, în care afirmă că se văd obligaţi să se desprindă dc acea parte a conducerii şi de persoanele infiltrate şi corupte care duc PNŢCD “pe un drum sinucigaş”. Agenţia MEDIAFAX notează că, alături de aceste cinci persoane din conducerea partidului, declaraţia demisia a mai fost semnată de primarul oraşului Sibiu, un viceprimar al oraşului Vaslui şi unul al oraşului Călimăneşti. Au mai aderat la acest act pfeşcdintcle organizaţiei Mureş a PNŢCD, primarul Bîrladului, un secretar executiv al PNŢCD, preşedintele comitetului municipal PNŢCD Zalău, alţi foşti reprezentanţi ai partidului în administraţia locală. Ce doreşte Alianţa Naţională Creştin Democrată? Comitetul dc iniţiativă a anunţat câ doreşte reducerea numărului dc membri ai Parlamentului şi limitarea imunităţii parlamentare, menţinută numai în ccca ce priveşte libertatea dc exprimare. Un document programatic al ANCD precizează câ această formaţiune se pronunţă pentru modificarea Constituţiei, a sistemului electoral prin introducerea votului uninominal pentru Senat şi a votului pc liste pentru Camera Deputaţilor, precum şi ridicarea pragului electoral pentru partide la cinci la sută. Din punct dc vedere economic, ANCD se pronunţă pentru privatizarea marilor societăţi şi a sistemului bancar, dar pentru delimitarea strictă a sectorului privatizabil din economie dc cel ncprivatizabil. în ceea ce priveşte stimularea iniţiativei private, ANCD propune reducerea impozitului pe profit cu 50 la sută, în primii cinci ani de funcţionare a firmelor. Unul dintre membrii fondatori ai noului partid, clujeanul loan Boilă, a declarat MEDIAFAX că în forurile de decizie ale PNŢCD sînt “oameni şantajabili sau care nu îşi pot depăşi interesele individuale sau fe e * * -yvyitq, - - dc grup” şi că PNŢCD oferă în prezent "imaginea unui partid rupt dc principii, manipulat dc forţe din afară, incapabil să-şi respecte promisiunile”. PNŢCD şi CDR s-au compromis sub guvernarea catastrofală a lui Radu Vasile, a mai spus loan Boilă. în opinia fostului lider ţărănist, spre deosebire de PNŢCD, ANCD este “un partid fară corupţi, infiltraţi şi lichele, cu cele mai mari sanse dc reuşită dintre partidele existente”, încrezător în sine şi în steaua noului partid, loan Boilă a mai declarat că Ia adunarea dc constituire a ANCD “a fost prezentă conştiinţa vie a neamului, cca mai frumoasă inimă a ţârii”. (C.V.) Tn pagina a 12-a vă prezentăm In exclusivitate declaraţia' preşedintelui ANCD Victor^ CIORBEA. S c a n d a lim c a rd io lo g ia ^c lu je a n a C M în c e p e riz iiiil, domn ule profesor? Intr-un cotidian local a apărut zilele acestea un articol care sugera ideea unui posibil război în lumea medicală clujeană. Amănunte asupra cazului ne oferă unul dintre cei implicaţi, profesorul dr. D. Zdrenghea: R.: Domnule profesor, cînd începe războiul? D.Z.: Nu e vorba de nici un război. Aş caracteriza ceea ce s-a petrecut mai degrabă ca o marc nedreptate şi o mare cacealma, regizată în stil comunist. D e fapt, totul e foarte simplu. La Catedra de Cardiologie de la Institutul Inimii, s-a scos la concurs un post de profesor, iar pentru a-1 ocupa s-au înscris conf. dr. R. Căpâlneanu şi subsemnatul. Trebuie spus că, în cazul unei universităţi serioase, în situaţia în carc un profesor îşi manifestă dorinţa de a ocupa un post liber la o altă disciplină cu profil identic, postul i se atribuie automat. De altfel, chiar faptul că acest concurs a avut loc dovedeşte intenţia de părtinire a conducerii Universităţii. R.: Ce s-a întîm plat, de fapt? D.Z.: Ceva foarte simplu. Concursul a avut Ioc şi a fost preferat pentru postul de profesor conf. dr. R .' Căpâlneanu. R.: Unde este nedreptatea? • D .Z .: în primul rînd,' concursul a fost ilegal. Legea învăţâmîntului cere ca votul la promovare sâ fie deschis şi nominal, ori promovarea, în acest caz, a avut loc prin vot secret, care permite în cel mai înalt grad promovarea subiectivismului. în al doilea rînd, concursul nu a respectat criteriile profesionale de promovare. Pentru postul de profesor contează în primul rînd activitatea didactică, urmată de aceea de medic şi de activitatea ştiinţifică. Universitatea noastră are şi nişte baremuri în această privinţă. R.: Baremuri care n-au fost respectate? D.Z.: Da şi nu. Fiecare raport al membrilor comisiei, cu excepţia celui al preşedintelui acesteia, are două părţi distincte, în prima se analizează, destul de corect, activitatea celor doi candidaţi, rezultînd clar activitatea mult mai bogată a subsemnatului. De exem prof. dr. E. Apetrei, ţjwnuRliUQT©2Auari LCENTRALĂ univ CLUJ-NAPOCA cardiolog al ţării, acordă subsemnatului, conform haremurilor Universităţii, o bonificaţie de 450 puncte, iar conf. dr. R. Căpâlneanu o bonificaţie dc 150 puncte. Cum s-ar spune, nota 10 şi nota 3,60. în cea de-a doua parte este însă recomandat pentru promovare conf. dr. R. Căpâlneanu, în baza unor criterii cvasiexclusiv extraprofesionale. Se consideră ca motiv dc a fi preferat contracandidatul meu faptul câ este mai tînăr cu 5 ani, câ se înţelege bine cu colectivul, câ are o colaborare bună cu chirurgia cardiacă, că conduce bine, ca manager, Institutul Inimii. Şi, atenţie, se consideră că ar fi păcat ca eu sâ părăsesc Interviu realizat de r CHIOREANU sn pagina a 4-a Fiind şi ei scîrbiţi de lumea politică T in erii d in fo rm a ţiu n e a lu i V o sg a n ia n su sţin m o d ific a re a L egii e le c to ra le Tineretul din Uniunea Forţelor de Dreapta va trimite o scrisoare deschisă preşedintelui Emil Constantinescu, în carc vor solicita o întîlnire cu toţi liderii Organizaţiilor de Tineret ale tuturor partidelor din România. Iniţiativa OT-UFD se înscrie în seria de acţiuni menite să ducă la modificarea Legii electorale. După cum au declarat, tinerii din UFD susţin introducerea sistemului mixt de vot, precum şi renunţarea, lucru mult mai greu de realizat, avînd în vedere procedeul de modificare a Constituţiei, la bicameralitatea Parlamentului. “Ne asumăm riscul să ne adresăm unui preşedinte în scădere de popularitate”, spunea unul dintre liderii OT-UFD, scopul final fiind redresarea morală a clasei politice din România. Sub deviza “Şi noi sîntem scîrbiţi”, tinerii din partidul condus de Vanijan Vosganian, reuniţi la Cluj-Napoca la lucrările Biroului Permanent Naţional au precizat câ, la următoarele alegeri, în cazul în care candidatul lor nu va ajunge în al doilea tur de scrutin, îl vor susţine pe Emil Constantinescu în lupta.cu un candidat din stîngă spectrului politic românesc. Urmînd exemplul seniorilor, şi tinerii UFD vor crea “Consilii locale alternative”, prin care să monitorizeze activitatea celor existente, scopul fiind unul de antrenament al virtualilor candidaţi la funcţiile publice. Titus CRĂCIUN

Upload: others

Post on 29-Aug-2019

14 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

Radicalii

M R lin»

cu orice

preţ la

modificarea

statutului

Uniunii

O s t i e m i . 0 ^ 3 »

p r e d a t

e e i i l p a

2

m e m t a i l ! ! !

O POLIŢA PLĂTITĂ SI NIMIC MAI MULT

„Olimpiada a fost excesiv de politizată", consideră câştigătoarea premiului întîî la clasa a Xll-a, la istorie

Cei patru Mişti clujeni au fost premiaţi, din buzunarul propriu, de deputatul ţărănist,I. Vida Simiti

&

l î r W p a g i r i ^ l i l

E C H E L O N - o

reţea i globală,

computerizată,Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la

( h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r u t

ANUL IX NR. 2560 ISSN 1220-3203

LUNI,19 APRILIE 1999

12 PAGINI 1 .200 LEI

nivel mondial

R o m â n ii n u m a i

v o te a z ă id o l

s i - a v i i u t

VALER CHIOREANU

b ! ii i

' e p a re câ ro m ân ii a u ajuns Ia co n c lu z ia c ă v o r obţine p rea pu ţin sa u d e lo c d in ceea c e d o re sc sa u speră d a c ă v o tează o id ee . C e l m ai im p o rta n t “ sâ p tăm în a l

de m o rav u ri grele” a s in te tiza t perfec t acea s tă s ta re d c spirit, g lu m in d a m a r p e te m a d e z ilu z ie i p ro v o c a tă d e E m il C onstan tin escu c e lo r c a re au c rezu t în e l, p ro m o v în d u -l şi apoi su s ţin în d u -l cu f ren e z ie în a leg erile p e c a re , în toam na anului 1996 , le-a cîş tiga t, instalîndu-se în P a la tu l C otrocen i. Cu to a te c ă fu sese s e c re ta r d e p a r tid c o m u n is t, E m il C onstan tinescu a reuşit, m ai ales cu a ju to ru l A lian ţe i C iv ice şi al m itin g u lu i p e rp e tu u d in P iaţa U n iv e rsită ţii, sâ a p a ră în ochii ro m â n ilo r ca rep re zen tîn d a ltc e v a d e c ît Io n Iliescu . A lternativa - în lim baj po litic . E ra o m u l cu ra t, n u -i a şa , care p rom itea sâ sch im b e fa ţa R om ân ie i, fâ c în d -o m a i p lăcu tă ro m ân ilo r şi s tră in ilo r - şi asta, în n u m a i 2 0 0 d e zile. A leg ă to rilo r li s -a in o c u la t în m in te o id ee - şi e i a u op ta t, în m a jo rita te , pen tru ea. C e s-a în tîm p la t d u p ă a c e e a - s-â văzut ş i şc vede. R o m ân ii s-au dezm etic it şi re fu z ă s â creadă câ o g u v e rn a re p a tro n a tă d e “om u l p ro v id en ţia l” m a i poate scoate ţa ra d in criza g rav ă în carc au ad în c it-o c e i c a re au încheiat cu ei con tracte în vara şi to am n a anu lu i 1996. Ideea era m in u n a tă , o am en ii c a re o su s ţin eau e rau f ru m o şi şi a trăg ă to ri, d a r nu p o ţi c re d e m ult tim p în ei. A s ta es te , în rezum at, c cca ce s-a în tîm p la t în doi an i. A n u , să n u u ităm , ţa ra c a r e a p ă re a , în p ro m is iu n i , b o g a tă , a a ju n s în im p o s ib il i ta te d c p la tă - d a c ă o rg a n is m e le f in a n c ia re in te rn a ţio n a le nu o v o r a ju ta în u ltim u l m o m en t.

R ezu lta te le sondajelor d e opinie din u ltim ele luni dezvălu ie faptu l c â ro m ân ii s-au tre z it d in sta rea d e v isa re în ca re i-au a ru n c a t p ro m is iu n ile c îş tig ă to r ilo r a le g e r i lo r d in 1996, o rien tîndu-se , in teresant, sp re cei care i-au p ă răsit to t atunci. Ion I lic scu şi P D S R a d u n ă pes te 30 la su tă d in tre in ten ţiile

c o n tin u a re în pag ina a 4-a

în p re z e n ţa a cîteva su te d e p e rso an e , la T eatru l d e O p ere tă din B ucureşti a av u t loc, s îm b ă tă , şe d in ţa de în fiin ţa re a un u i n o u p a r tid p o lit ic rom ân esc : A lia n ţa N a ţio n a lă C reş tin D e m o c ra tă (A N C D ), c a re îl a re în frun te p c fostu l lider sindical, fostu l p rem ie r a l R o m â n ie i , fo s tu l p r im a r g e n e ra l a l C a p ita le i, fo stu l v icep reşe d in te a l P N Ţ C D , n im eni a ltu l decît V ictor C iorbca. O m u l care s - a d e c l a r a t c o n t in u a to r , în p o l i t i c a r o m â n e a s c ă , a l lui lu l iu M a n iu ş i Io n M ih a la c h e ş i a v isa t în ta in ă să a ju n g ă p re şe d in te a l P N Ţ C D , a rc , în s f irş it , un p a rtid a l să u (d a c ă v a ad u n a z e c e m ii d e adepţi), p rin interm ediul căru ia să-şi p ro p ag e ide ile d e transfo rm are a R om âniei în tr-o ţară p ro fu n d d e m o c ra tic ă , ia r a ro m â n ilo r - în tr-u n p o p o r feric it. A d ic ă sâ facă to cm ai c eea ce e l ş i ad ep ţii lu i p re tin d câ au fost îm p ie d ic a ţi s â re a liz e z e d e c ă tre a c tu a la conducere a PN ŢC D . D in aces t m otiv V ic to r C io rb e a , se n a to rii M atei B o ilă şi Ş e rb an S ândulescu , m em bri ai B C C C , L iviu P etrina şi lo a n B o ilă , m em bri ai C o m ite tu lu i d e C o n d u c e re , a u sem nat s îm b ă tă o d ec la ra ţie d e d e m is ie a d re sa tă co n d u cerii P N Ţ C D , în ■ care afirm ă că se văd obligaţi să se desprindă d c a c e a p a rte a condu cerii ş i d e p e rso a n e le in filtra te ş i co ru p te care d u c P N Ţ C D “ p e u n d ru m sin u c ig a ş” . A g en ţia M E D IA F A X n o tează că , a lă tu ri de aces te c in c i p e rso a n e d in c o n d u c e re a p a r tid u lu i, d e c la ra ţ ia d e m is ia a m ai fost se m n ată d e p r im a ru l o ra şu lu i S ib iu , un v icep rim ar a l o ra şu lu i

V aslu i şi u n u l a l o ra şu lu i C ă lim ăneşti. A u m a i a d e r a t la a c e s t a c t p f e ş c d in tc le o rg a n iz a ţie i M u re ş a P N Ţ C D , p r im a ru l B îrladu lu i, u n se c re ta r ex e c u tiv al P N Ţ C D , p reşed in te le c o m ite tu lu i m unic ipal P N Ţ C D Z alău , a lţi fo ş ti r e p re z e n ta n ţi a i p a rtid u lu i în ad m in is tra ţia lo ca lă .

C e d o re ş te A lia n ţa N a ţio n a lă C re ş tin D em ocrată? C o m ite tu l d c iniţiativă a anunţa t câ d o re ş te re d u c e re a n u m ă ru lu i dc m em b ri a i P a r la m e n tu lu i ş i l im ita re a im u n ită ţii p a rla m e n ta re , m e n ţin u tă n u m ai în c c c a c e p r iv e ş te l i b e r t a t e a d c e x p r im a r e . U n d ocu m en t p ro g ra m a tic a l A N C D prec izează câ a c e a s tă fo rm a ţiu n e s e p ro n u n ţă p e n tru m o d if ic a re a C o n s t i t u ţ i e i , a s i s te m u lu i e l e c t o r a l p r in i n t r o d u c e r e a v o tu l u i un inom inal p e n tru S en a t şi a votului p c liste p e n tru C a m e ra D e p u ta ţ i lo r , p re c u m ş i rid icarea p ra g u lu i e lec to ra l pen tru p artid e la cinci la su tă . D in p u n c t d c vedere econom ic , A N C D se p ro n u n ţă p e n tru p r iv a tiz a re a m arilo r so c ie tă ţi şi a s is tem u lu i bancar, d a r p e n tru d e l im i ta r e a s t r i c tă a s e c to ru lu i p r i v a t i z a b i l d in e c o n o m ie d c c e l ncprivatizabil. în c e e a ce priveşte stim ularea iniţiativei p riv a te , A N C D propune reducerea im pozitu lu i p e p ro fit c u 50 la sută, în p rim ii c inc i a n i d e fu n c ţio n a re a firm elor.

U n u l d in tre m e m b rii fo n d a to ri ai n o u lu i p a r tid , c lu je a n u l lo a n B o ilă , a d e c la ra t M E D IA F A X că în fo ru r ile d e d ec iz ie a le P N Ţ C D s în t “ o a m e n i şa n ta jab ili sau c a re n u îş i p o t d e p ă ş i in te re se le in d iv id u a le sa u

f e e * s ® *

-yvyitq, - -

d c g ru p ” ş i că P N Ţ C D o fe ră în p rezen t " im a g in e a u n u i p a r t id ru p t d c p r in c ip ii , m a n ip u la t d c fo rţe d in a fa ră , in c a p a b il să-şi r e sp e c te p ro m is iu n ile ” . P N Ţ C D ş i C D R s-a u c o m p ro m is sub g u v e rn a re a ca tas tro fa lă a lui R a d u V asile , a m a i s p u s lo a n B o ilă . în o p in ia fo stu lu i lid e r ţă răn ist, sp re d eo seb ire d e P N Ţ C D , A N C D e s te “ un p a r tid fară c o ru p ţi, in filtra ţi şi lich e le , c u c e le m ai m ari sa n se d c reu şită d in tre p a r tid e le e x is te n te ” , în c re z ă to r în sine şi în s te au a n o u lu i partid , lo a n B o ilă a m ai d e c la ra t c ă Ia ad u n a re a d c c o n s t i t u i r e a A N C D “ a f o s t p r e z e n tă co n ş tiin ţa v ie a neam ulu i, c c a m ai frum oasă in im ă a ţâ r ii” .

(C.V.)

Tn pagina a 12-a vă prezentăm In exclusivitate d ec laraţia ' preşedintelu i ANCD Victor^ CIORBEA.

S c a n d a l i m c a r d i o l o g i a ^ c l u j e a n a

C M î n c e p e r i z i i i i l , d o m n u le p r o fe s o r ?I n t r - u n c o t i d i a n l o c a l a a p ă r u t z i l e l e a c e s t e a u n

a r tic o l c a r e s u g e r a i d e e a u n u i p o s i b i l r ă z b o i î n lu m e a m e d ic a lă c l u j e a n ă . A m ă n u n t e a s u p r a c a z u l u i n e o f e r ă unu l d i n t r e c e i im p l ic a ţ i , p r o f e s o r u l d r . D . Z d r e n g h e a :

R.: D o m n u le p ro fe s o r , c în d începe r ă z b o iu l?

D.Z.: N u e v o rb a de n ic i u n război. A ş ca ra c te riz a c e e a ce s-a p e trecu t m a i d e g rab ă c a o marc n e d r e p t a t e ş i o m a re c a c e a lm a , r e g i z a t ă î n s t i l comunist. D e fap t, to tu l e foarte s im plu . L a C a te d r a d e C a rd io lo g ie d e la I n s t i tu tu l Inimii, s - a sc o s la co n cu rs u n post d e p ro fe so r, ia r p e n tru a-1 ocupa s -a u în sc ris co n f. d r. R . C ă p â ln e a n u şi s u b s e m n a tu l . Trebuie sp u s c ă , în cazu l u n e i un iversităţi se rio ase , în s itu a ţia în carc u n p ro feso r îşi m anifestă dorinţa d e a o c u p a un p o s t liber la o a l tă d isc ip lin ă c u p ro fil

id e n tic , p o s tu l i s e a tr ib u ie au to m at. D e a ltfe l, c h ia r faptul c ă a c e s t c o n c u rs a a v u t loc doved eşte in ten ţia d e părtin ire a co n d u cerii U n iv ersită ţii.

R .: C e s - a î n t î m p la t , d e fa p t?

D .Z .: C e v a fo a r te s im p lu . C o n c u rsu l a a v u t Ioc şi a fost p r e f e r a t p e n t r u p o s tu l d e p r o f e s o r c o n f . d r . R . ' C ăpâlneanu .

R .: U n d e e s te n e d re p ta te a ?• D .Z . : în p r im u l r î n d , ' co n cu rsu l a fo s t ilegal. L egea în v ă ţâm în tu lu i c e re ca vo tu l la p ro m o v a re s â f ie d e sc h is şi n o m in a l , o r i p ro m o v a re a , în aces t c a z , a a v u t loc p rin vo t

se cre t, c a re p erm ite în ce l m ai î n a l t g r a d p r o m o v a re a su b ie c tiv ism u lu i. în al d o ilea r în d , c o n c u rsu l n u a re sp ec ta t c r i t e r i i l e p r o f e s io n a le d e p ro m o v a re . P en tru p o s tu l de p ro feso r co n tează în prim ul rînd ac tiv ita te a d idac tică , u rm a tă de a cee a d e m ed ic şi de ac tiv ita tea ştiin ţifică . U n iversita tea n oastră a re şi n iş te b a rem u ri în această p riv in ţă .

R .: B a re m u r i c a re n -a u fo s t re sp e c ta te ?

D .Z .: D a şi nu . Fiecare rap o rt a l m e m b r i lo r c o m is ie i , c u ex cep ţia c e lu i a l p reşed in te lu i acesteia , a re do u ă părţi d istincte, în p rim a se analizează, destu l de c o re c t , a c t iv i ta te a c e lo r d o i c a n d i d a ţ i , r e z u l t în d c l a r a c tiv ita tea m u lt m ai b o g a tă a s u b s e m n a tu lu i . D e ex em

p ro f. d r . E . A p e tre i, ţ jw n u R liU Q T © 2 A u ari

L C E N T R A L Ă u n i v

C L U J-N A P O C A

c a r d i o l o g a l ţ ă r i i , a c o r d ă s u b s e m n a tu lu i , c o n f o r m h a r e m u r i lo r U n iv e r s i tă ţ i i , o b o n if ic a ţie de 4 5 0 p u n c te , ia r c o n f . d r . R . C ă p â ln e a n u o bo n ific a ţie dc 150 p u n c te . C u m s-a r sp u n e , no ta 10 şi n o ta 3 ,6 0 . în c e a d e -a doua p a rte e s te în să re c o m a n d a t pen tru p ro m o v a re con f. d r. R . C ăpâlneanu , în b a z a u n o r c r i t e r i i c v a s i e x c l u s i v ex trap ro fes io n a le . S e c o n s id e ră c a m o t iv d c a f i p r e f e r a t c o n tracan d id a tu l m e u fa p tu l câ e s te m a i tîn ă r cu 5 a n i, c â se în ţe le g e b in e cu c o le c tiv u l, c â a r e o c o l a b o r a r e b u n ă c u c h iru rg ia ca rd iacă , c ă c o n d u c e b in e , c a m a n a g e r , I n s t i tu tu l In im ii. Ş i, a ten ţie , se c o n s id e ră că a r fi p ă c a t ca eu sâ p ă ră s e sc

I n t e r v i u r e a l i z a t d e r C H I O R E A N U

sn p a g in a a 4-a

Fiind şi ei scîrbiţi de lumea politică

T i n e r i i d i n f o r m a ţ i u n e a l u i

V o s g a n i a n s u s ţ i n m o d i f i c a r e a

L e g i i e l e c t o r a l e

T in e re tu l d in U n iu n e a F o r ţe lo r d e D re a p ta v a tr im ite o sc riso a re d e s c h isă p re şe d in te lu i E m il C o n s ta n tin e sc u , în ca rc v o r so lic ita o în tîln ire c u to ţi l id e r ii O rg a n iz a ţi i lo r d e T in e re t a le tu tu ror p a rtid e lo r d in R o m ân ia . In iţia tiv a O T -U F D se în sc rie în seria de ac ţiun i m en ite să d u c ă la m od ifica rea L eg ii e lec to ra le . D u p ă cu m au d e c la ra t, t in e r i i d in U F D s u s ţ in in tro d u c e re a s is tem u lu i m ix t d e v o t , p re c u m ş i re n u n ţa re a , lu c ru m u lt m ai g re u de re a liz a t, a v în d în v e d e re p ro c e d e u l d e m o d if ic a re a Constituţiei, la b icam era lita tea P arlam entu lu i. “ N e a su m ăm riscul să n e adresăm u n u i p reşed in te în scădere d e popu la rita te” , spunea u n u l d in tre liderii O T -U F D , sc o p u l final f iin d re d re sa re a m orală a clasei politice d in R om ân ia . S u b dev iza “ Ş i n o i s în tem scîrb iţi” , t in e r ii d in p a r tid u l c o n d u s d e V a n ija n V o sg a n ia n , re u n iţi la C lu j-N apoca la lucrările B iro u lu i P erm an en t N a ţio n a l a u p rec iza t c â , la u rm ă to a re le a le g e r i, în c a z u l în c a re c a n d id a tu l lo r n u v a a ju n g e în a l d o i le a tu r d e sc ru tin , î l v o r su s ţin e p e E m il C o n s ta n tin e sc u în lu p ta .c u u n c a n d id a t d in s t în g ă sp e c tru lu i p o litic ro m ân esc .

U rm înd ex em p lu l se n io rilo r , şi tinerii U F D v o r c rea “ C o nsilii lo ca le a lte rn a tiv e ” , p r in c a re s ă m o n ito riz e z e a c tiv ita te a c e lo r existente , sco p u l fiind u n u l d e an trenam en t al v irtu a lilo r cand idaţi la fu n c ţiile p u b lic e .

Titus CRĂCIUN

Page 2: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

i’RfcilCI \.'R.VC0NS1UULJUDEŢEAN: 19-64-16

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• TR1M ARLA TURDAr31-31-60

PRIM ARIA CÎMPLA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA IIUEDK: 25-15^48

PRIMĂRIA CI IERLA; 24-19-26 ‘ PO U n A CLUJ-NAPOCA;

955 si 43-27-27•POLriRJEROVLARĂ

CLUJ-NAPOCA; 1349-76 'INJHTIA DEJ: 21-21-21 POLITIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CLMPLA TURZII: 36-82-22 IAMII1A HUEDIN: 25-15-38 POLin A GHERLA: 24-14-14 rOMl’JLRIl: 981 PRO IEC1LA CIVILA: 982

•GARDA HYANCLARĂ CLUJ:19-52-23 ţi 19-16-70, inL 158

• DIRECŢI A GENERALĂ A MUNCII ŞI P R O llC n E l SOCIALE; 979 SALVAREA: 961sALVAKEA CER: 19-85-91

•INTERNATIONAL: 971• IVJLRLRUAN: 991• iMORMA [11:931

DLRVNJAMENlE: 92!ORA EXACTĂ: 958R A 1LRMOHCARE: 19-8748 M :m OV1ENAY S A 41-51-71 K A APĂ CANAL 19-63-02 SC 'SA L PH E ST SA .: 19-55-22 SC PKIVAL. 1743-86

• IMSTRIUITIA GAZELOR NAIURAI-fc: • INTERVENŢII GAZE

928:433424• AEROPORT: 956

GARA CE'.-Ntpocs: 952AGENŢLA O R - internaţional 134(409; -u~.:cia-43-2001;Tir A l-31-17-62: D e j-21-20-22

E M I S ]CURSE INTERNAŢIONALE

din A utogara II:• (ls«-\*aprva - Ihidapcsu, cu plecare din

i \ -N^juva in zilele de luni, marţi, jo i şiU i n 7.00 s înapoierea din Budapesta

î /ude de marţi, miercuri, « n a i şi sîmbiiâ U o ra li.00.

• (>.j-Napoca-Brcmcn (Germania), cu ,c».'iri m incun ora 16.30 şi duminica, ora *' 'iin.i^ 'icrcm artiora5şivincriora 10.• Cîi:‘ \q>»ca-Budapesta, cu plecare în

/ ic ie <ic joi ora 22.00 şi înapoiere din B-jJ ipcUa în zilele dc vineri ora 16,00. IN T O R M A Ţ U : Autogara 1:14-24-26

Autogara II: 43-52*78

tA R M A C I KFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia TO R A FA R M ", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu seni du preiungit. Farmacia !NTEKrilARM w, str. Primăverii nr. 5,

telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia ’TLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22. .

dania de noapte: Farmacia nr.5, -CLEMATISFARNr,Piaţa Unirii nr. 10, tel. 19-13-63, orar 20-8.

TABQ2di28.03.1999- 30.10.1999lun i

O uj Buc. Buc. O uiV43

15,0020,45

T B 7 J T 15,50 19,1521,45 -

20,15

15,5020,45

m a rţi~5Ă5 7713

17,55 14;30 15,3021,45 19,15 20,15

8.4520.45

m ie rc u r i . 1019.45 7,1521.45 19.15

8.1520.15

~T3T15,30

v in e r iT R 77F3 S J5 “

17,55 14,30 15,3020.00 2 LOO

s îm b â lâ"7723 87B 15700 S W13,30 15.55 12.10 13.10

d u m in ic ă20.00 21,00

P re ţ b ile t: 702.000 Ieim irii; Cluj -9 Budapesta 11,30-12,40 simhiiiCluj -9 Budapestal5.50-17,00 mierturi ii joi: Budapesta-9Cluj 16,30-18,20 P re ţ b ile t: 119S dus-în tors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FÂRÂ PLATĂ "FAMILIA SFÎWTÂ" .

19-23 ap rilie Medicină generală. Dr. M. Suciu -

22(12-14), dr. S. Loga - 23(14-16), dr.l.Boilă - 23 (10-12), dr.R. Cotârlă - 21 (10-12), d r .L . M aicr-21 (I2 -14 ), d r. A .E .O ro s - 2 1 (1 4 -1 6 ) ;Homeopatie. Dr.L.Barbăalbâ - 21,23 (10-12); In te rn e . D r.F .G hcrm an- 19,21 (10-12), dr. A. lancu 20(11,30-13), d r.D . P îrv - 19 (1 5 -1 6 ), dr.Cs.Szakacs-21 (13 -l5 ),d r.N .P op - 22 (14-16), dr. G h .U z a -19(13-14); Reumatologie. Dr.I_Alb-20 (12-14); d r. C. Z o tta - 23 (1 4 -1 6 ); G inecologie. D r.C .F odor- 20 (10- 12); C h iru rg ie . D r.C .C osm a - 20 (10-12); dr. P. P in lc a - 2 2 ( t0 - U ) ; Pediatrie . Dr.R.M itca - 20 (13-15), dr.M . F rite a - 2 0 (1 4 -1 5 ); D erm atologie. Dr. 11. Radu - 22(12-14); O rtopedie. Dr. Z. Popa -19(11 12); Psihiatric. Dr, C. Ştefan - 22(14- 16); Ecografic. Dr. M. a l i n - 23 ( 10- 22), dr. L. Negru - 22 (15-17), dr: E. C zu cz i-19 (15-17); N eurologie. Dr. C. Trandafircscu - 20 ( 13-15), dr. M. D iv in -21 (14-16); O R L dr. C-tin Râdulcscu 19(12-14); P sihologie. Dr.L. B o ilă - 21 (1 5 ,3 0 -1 7 ); Urologie. Dr. K. Vidican -19(13-17), 20,21,22,23(8-13).

Pentru c h i r u rg ie e s te t ic ă ţ i repara to rie şi urologie planificarea bolnavilor se face numai pe bază dc bilet dc trimitere.

Programarea bolnavilor- de luni p in i vineri, în tre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

Republica - Pateh Adams - un doctor trăznit, SUA - premiera ( 10; 12,30; 15; 17,30; 20) * Victoria - Babe-Noile Aventuri ale lui Babe - In ... oraş, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * Arfa - Bean- o comedie dezastru, Anglia (11; 13; 15; 17; 19;

21) -dumriica spectacolele încep de la ora 13. Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole le noapte cu tarii redus de la ora 23 * Favorit - Gattaca, SUA ( 11; 13; 15; 17; 19) * Mărişi/ - Nume de cod: Mercury, SUA( 15; 17; 19) * Toate pînzele sus. ntilnire in Atlantic, România (13).TURDA Fox - Negociatorul, SUA; tmblînzitorul de cai, SUA DEJ Fiumoasa venetiană, SUAGHERLA 16-19.04:Stare de asediu, SUA 20-22.04: Aventuri la firul ierbii, SUA 19-22.04: Eraser, SUA ____________

Luni, 19 aprilie ^ t i Şlili: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.

- 1 * 4 » Ştiri.BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 16:00.*.TjT* * 6:30-9:00 Transilvania Matinal. 9:00-15:00 Patrula de serviciu.

,r 15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00 ţ 3 x 1 Music - dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factum. 01:00-

06:00 Music Non-Stop.

* B.C.U. “ Lucian B laga” (strada Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.

I B ib lio teca Ju d e ţean ă “ OCTAV1AN G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Marc nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45.-FIL1ALE (Zorilor, M ănăştur, Mârâşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DB LECTURĂ (Str. M. Kogâlniccanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢIISPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, jo i: 14-18, m arţi, m iercuri, v ineri: 9-13.MED1ATECA, ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOM ICO-JURIDICÂ (Str. E instein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniccanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ B ib lio teca G e rm a n ă (strada U niversită ţii 7 - 9): luni - 10-14; marii, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca A m ericană -’J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -joi: 1 0 - 18;.vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio teca B rita n ic ă (strada Avram lancu 11). O rar luni, miercuri: 1 4 -1 9 ; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

* B ib lio teca “ H e lta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13.

■ Biblioteca C lubului Studenţesc C reştin (strada Kogâlniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

■ Biblioteca C entru lu i C ultural F rancez (strada l.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca C entru lu i Cultural G erm an "H erm an n O b c rth ” (str. M cm orandum ulutl 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9- 12. (B iblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi). »-

L uni, 19 aprilie* -1 6.00 Video-

21' ° ° D ed i'QhwtMtfjawchisiierBtwwtt- ţ̂'i muzicale - m uzică; 21 ,30 V ideotext; 3,00 închiderea programului.

L uni, 19 a p r ilie

PO R TA LEXPORT ■ IMPCWT I.R.L

17.00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 D esene animate;18.00 Factorul Adam şi Eva - serial; 18,45 Ţi-e frică de întuneric? - serial; 19:35 Mistere, farm ece şi miracole2 0 .00 S u sp ec ţii - film; 21,40 D ocum entar; 2 2 ,0 5 Aventurierii americani - doc.; 22:30 Călătoria - film; In Search Of a 10 - prg. erotic;1.00 Videotext. , - /

neliniştit

1

( • t e l e s p e c t a t o r

L u n i , 1 9 a p r i l ie12,00 TVR Info; A genţia de p resă (r); 10,20

C afea cu parfum de fem eie;11.30 Un pontif la Bucureşti;12.00 S ă fii cel mai bun; 13,00 Ş tirile am iezii; 13 ,15 Esmeralda; 14:00 Foişorul de foc; 15:00 Trei destine, 14:00 Zodiac, 16:10 Ape liniştitei 7,00 Ştiri; 17 ,25 C ăm ilă; 19 ,00 O bservator; 20,00 Em isiune p u b lic is tică , 2 0 :30 P erico l iminent; 21,20 Raven; 22,15 Observator; 22,35 Agenţia de presă; 22,45 Tucă show; 0,30 Tropical Heat;1:30 Em isiune publicistică (r) 2,00 Observator (r); 2:20 Agenţia de presă (r); 2:30 Trei destine (r); 3:30 Ape liniştite; 4:30 E sm eralda (r); 5:30 Foişorul de foc (r)

7 .00 S p o rt M agazin (r);

• 8,30 Motor (r);9.00 Prima oră;

1 2 .0 0 în cău ta rea dreptăţii;13.00 Atingerea îngerilor; 14,00 Celebri şi bogaţi; 15,00 Trei destine; 16,00 Zodiac; 16,10 A pe liniştite; 17 ,00 Je rry Springer Show; 18,00 Focus 18 - ştiri, analize, comentarii, sport; 18,50 Real TV; 19,00 Detectivi de- e lită ; 20 ,00 C a m e ra ascunsă; 20,30 Film: Cine ia ’ cop ilu '? (SUA1 1993); 22 ,00 P o z ă la minut (s); 2 2 ,3 0 Focus+; 23,00 Dulcea amăgire (SUA 1996); 2,00 Focus+ (r)

— " —... Minciuna

GU'a d a |Upe7 ’(4r^8.30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste s e în toarce (r); 10,45 Viaţa noastră (r); 11,30 Dragoste şi putere (r); 12,15 Dl şi d-na Hart: Sezon deschis de vînătoare (r); 14,15 Marimar; 15,00 Surorile (r); 16,00 G uadalupe; 17,00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi p u te re ; 18,40 E x trag e re C arte poşta lă ; 18 ,45 în g e r să lb a tic ; 19,30 C ă su ţa poveştilor; 20,15 C eleste s e întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Surorile; 22,45 Cinem ateca de acasă: Nu e fiul vostru (SUA 1984); 0 ,30 Hat-trick; 2 ,00 Doctor în Alaska.________ __Redacţia nu îşi asumă responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

Trăind U îfillltl!L un i, 1 9 ap rilie , o r a 19

Bolnavul închipuit

OPERA MAGHIARĂfi Joi, 22 aprilie, ora 18:30 fi

| S a m s o n ş i D a l i l a

12,05 C ă su ţa din prerie (r);

13.00 TVR Craiova; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15 .00 Tradiţii; 15 ,30 Mapamond; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,30 Familia S im p so n ; 18 ,00 TVR Info; 18,10 -S unset Beach; 19,00 Ju m ă ta te a ta; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;21 .00 Prim ul val (r); 21 ,50 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: Nimic despre Hamlet de Radu F.Alexandru; 23,30 Ju rn a lu l d e n o ap te . S port; 2 3 ,4 5 S c e n a ; 0 ,15 R aliu l. Tunisiei. Debutul unei echipe rom âneşti în Cupa Mondială; 0 ,25 Întîlnirea de la m ie z u l. nopţii.

C o m i s a r u l * X r*. 1 Wycliffe (r);.

12,50 Un cîntec pentru fiecare; 13,05 TVR Info; 13,10 Rebelul (s); 14,00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Engleză; 15,35 Sailor Moon;16.00 Serial: G recia; 16,45 Santa Barbara; 17,35 De dor ... M elodii popu lare; 17 ,55 Filmele săptămînii; 18,00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi b u rs ie re ; 19 ,10 P ortre te în acvaforte; 19,40 Sănătate, că- i mai bună decît toatei; 20,10 C ăsuţa din prerie; 21,00 Credo;22.00 Goupi - Mîini roşii (Franţ a 1993); 23,35 Patrimoniu; 0,05 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM. M esager. ;

7 ,00 B unădimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînar şi 10,45 Arizona

Drearri - Căutătorul de vise (r);13.00 Ştirile Pro TV; 13,05 Profeţii despre trecut; 13,45 Cei mai frumoşi ani (r); 14,30 Spirit d e echipă; 15,00 G alactica;16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Cărările iubirii; 17,30 Ştirile Pro TV; 18,00 Dreptul ia iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 R o a ta noroculu i; 19 ,20 C hestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Ucigaşul (SUA, •92); 22,15 Ştirile Pro TV/Profit; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 D harm a şi G reg (s); 23 ,00 Ştirile Pro TV; 23,15 Audienţa N aţională; 0 ,45 C hestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 News Radio (s); 1,25 Vărul din străinătate (s); 1,50 Cine-i şeful? (s); 2,15 A udienţa naţională (r); 3,30 R evizietehnică; 4,30 Cărările iubirii (s, r).

’ 6,40 Agenţia de presă (r); 6,45 D i m i n e a ţ a

devrem e'; 10,00 Ştiri; 10,15 '

OPERA ROMANAfi luni, 19 aprilie, ora 18,30

R i g o l e t t o

-• «v

Luni, 19 aprilie- 0 6 :0 0 - 10:00 PRIM UL S A LU T, 0 6 :2 0 »! A genda zilei, 06:40, 07:00, 07:40, 08:00,

08 :40 , 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16 :0 0 ,1 7 :0 0 Ştiri, 06 :50,07:50 H oroscop,

n o rxczik 07:20 R evista presei locale» 0 7 :3 5 ,1 6 :4 0 lĂ .O i A \ p/us(AdrianSuciu),08:20,17:00 CD Sport

(Cătălin B erindean). 09:20, 15:20 Ce m ai crede lum ea, 09:40 Program ul cinem atografelor, 10:00 - 14:00 CD . PLAYER, 10:20 R evista p res e i centrale, 10:40 Divertis Radio Blitz, 11:20 B uletin financiar (M ircea Bucin),11:40,2 1 :15 în sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 12:4 0 In terv iu l z ile i, 13:20 Buletin Financiar (Mircea Bucin), 14:00 - 18:00 C ALEIDOSCOP CD, 14:40 Ziua în câteva vorbe, 17:20 Sinteze financiare (Mircea Bucin), 17 40 Divertis R ad io B litz R, 18:00 - 19:00 Retransm isie RADIO EU RO PA LIBER Ă, 19:00 - 21:00 COCKTAIL CD (Dan C reta). 21:00 R etrospectiva ştirilor zilei. Revista presei locale, 22:00 - 2 4 :00 C U CAPSA PUSĂ (Tudor Runcanu & H oraţiu N icoară) . fi ' .

„ „ - . 1 Luni, 19 apriliet l a d l o S o n i C ştiri: 8,10,12,14,17,

20. 6-10 "Cafeaua deFMse rv ic iu ' (m e te o , m axim a zilei, informaţii

u t i le h o r o s c o p , r e c o m a n d ă r i TV, a g e n d a culturală, rev istă p re se i, o re ţe tă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în am ia z a m a re ’ (U rechile ciulite - com entariul zilei:

B a sc a cu b re te le , M ondosport, G u ra lumii. S urp lus, Ştiri ex terne , concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic”. 15-17 ' M cSonic (dedicaţii m uzicale , prem ii M cDonald’s ) . 17-19 "Retrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote tubulare” (Marius Aciu). 20-21 "G rea tes t H its”. 21 -23 "Călătorii pe portativ" (M arius B raşoveanu). 23-2 "M uzica şi muzichia" (M arius B raşoveanu). 1-6 M usic N on-Stop.

Luni, 19 aprilie ..7 fi_ _ _ _ _ _ _ n 1 * Program in form ativU N IP L U S RadiOBBC: 6 ,0 0 -6 .3 0 : 8 ,0 0 ^

a s s s s 8 2 0 , 11 ,0 0 - 12 ,0 0 ,14 .00 -14 ,30 : 18 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 . D im ineţile cu Fe lix , C alendaru l z ile i. M eteo 06 ,35-06 ,45 , 8 ,20-8 ,35 ; H oroscop 6 ,4 5 -7 ,0 0 , 9 ,45 -9 ,5 5 ; Ş tiri locale 7 ,00-7 ,40,9 .0 0 -9 ,2 0 , S po rt 7 ,4 0 -8 ,0 0 ; In fo rm a ţii cu ltu ra le 9 ,55- 10,00; Ştiri naţionale ş i locale 10 ,00-11 ,00 ,12 ,00 ,13 ,00 , 1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 , 17,00; Jurnalu l lo ca l de seară 19,00; Ştiri

naţionale 22,00; Uniplus nocturn 21,30-06,00 Luni, 19 aprilie

radio 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8.00-|U T A f * T 11.00 Pauzele de dimineaţa (meteo,

8:08 R evista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:20

trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Contact FM 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte

ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 RockBlock 24:00-1:00 România - Bosnia • via satelit- legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.

Luni, 19 aprilie-««g e M W M B s m . 6,00 Bună dimineaţa.

R A D I A C L U J ţ i O emisiune cu informaţii, ! l L A J actualităţi şi m uzică,

p rezen ta tă d e Ioana Kanya. 8,00 Emisiunea în limba maghiară: 10,00 Radiocircuit prin ţară. De la Radio Cluj, prezintă Ella Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-12,45 Tranzit. Agenda culturală, voci în cetate, siteze economice. Redactor Lucia Ţibre & loan Vanea.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea în limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară în direct Marius Merca. 13,50 Buletin de stin. 16,00 Emisiunea in limba maghiară.18.00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute în prezentarea Doinei Borgovan. Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Spate in spate. Talk-şhow-uri pe teme sportive. Redactor Radu Şăp lăcan . 20,00 Ştiri. 20,05 Poveştile Mihaelei - poveste pentru copii. 20,10 Serata muzicală radio găzduită de Ciprian Rusu. 21,00 Ştiri. 21.50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

B g î H M . l J r f i V i n

C L U J-N A P O C A , str.P R O F C IO R T E A nr.9

(cartier G rigorescu)

CONSULTAŢII: - r

Prof.dr. LUCIAN LA 2Â R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; M a, J : IS^-161

Dr. VALENTIN POPESCli(Chirurgie, O ncolog ie)

M a, J : 1 4 ” -1 6 ; V ; 15-17 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi; 1 8 - 2 0 ; Ma,’J : 18®-20 V: 16-20

P R O G R A M A R E : te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul o relor d e funcţionare a cabinetului

' P O L I C L I N I C A

I N T E R S E R V I S A A Istr. Pascal)’ nr.5, c a r t Gheorgheni

STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE 4 ALERGOLOGIE 4 DERMATOLO­GIE 4 CHIRURGIE 4 ORTOPEDIE 4 O.R.L 4 OFTALMOLOGIE 4 CINE COLOGIE 4 ONCOLOGIE 4 PEDIATRIE

4 UROLOGIE 4 ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Examinări Doppler - Hlsterosalplngografii pentru

sterilitate feminină Tratam ente LASER LA B O R A TO R

(Biochimic - Bacteriologic Imnnologit ■ Parazitologie Determinare Rh - Teste dt sarcină £ Antigcn BBS - Elisa Test ■ Examinări cilologice' pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic de garda: orele 21 - 7 R e z e rv a re , c o n s u l ta ţ i i ,

v l a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . j

j c D o n t a i R Q V A -

S O C O L 0 V1 Calea Moţilor 166, ap.S j

T r a t a m a n t a a t o m a to lo g îc t complexa:

O terapieO protetică (tcm ntoâ)O chirurgie (rezecţii,, iraplaatt)

P ro g ra m ă r i t a . t e l ; 43002S Z iln ic o ra r; 9-19

sîm băta 1 9 - 1 3, P e n tru s tiic îen ţî. pBnaîpnari,

PROF. DN1V. Dr. M1HAICALOGARU

Br.ANGELA CĂLUGĂRII Str. Prahovei n r. 11

(Ungă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i, V - 1 7 - 2 0 S - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N Ec O

--------- ~’£a

O

bulletui nostru la dispoziţia 5 dumneavoastră. Telefonul l de noapte, telefonul vieţii. 0

I

G a rd ă d e n o a p te , o re le 20-08-j

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului initiată i c

LABORATORUL RE SĂNĂTATE

MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm ap e lu rile li numărul 186864.

Page 3: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

Ziarul nostru fo loseşte ştiri furnizate d e agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

199 5 - P re şe d in te le Ion lliescu, a f la t în v izită oficială la V arşov ia a afirm at c ă e s te n ev o ie d e re fa c e re a

unui cad ru unic al integrării cen tra l-e u ro p e n e , R om ân ia şi P o lon ia avînd ob iec tive c o m u n e în c e e a

c e p riveşte in te g ra re a eu ro -a tla tin că .

În anii ’5 0 , ta tă l m eu , cu u re c h e a aplecată a s u p ra a p a ra tu lu i d e ra d io , aştepta “sâ vină am ericanii” . în aşteptarea , am ericanilor, îm p re u n ă c u a lţi c îţ iv a intelectuali a co n cep u t p ro iec tu l u n u i guvern an tico m u n ist, c a a lte rn a tiv ă , în întîmpinarca am erican ilo r. E i e rau în mintea m ultor rom âni rep rezen tarea ideii de democraţie. C e a r spu n e ta ta în aceste zile, cînd rachetele T om ahaw k cad asupra Iugoslaviei? L -aş în tre b a p o a te d acă a meritat să facă zece an i d e pu şcărie , în speranţa venirii bu n ilo r ianchei, azi, c înd annele lor lasă ru ine şi flăcări la B elgrad , la Novi Sad şi în P riş tin a .

Ciudată îm p e re c h e re în ca len d a re le acestui f u n e s t t im p d e la s f i r ş i tu l m ileniului: 55 d e a n i d e la in v a z ia hitleristâ a su p ra Iu g o slav ie i şi 50 de an i de la ivirea în lum e a pactu lu i N A T O . Sâ fie o în tîm plarc câ to cm ai ac u m A lian ţa îi bom bardează, n o ap te dc noap te , pe sîrbi?

Dc am erican i nu m ă m ir. C e lo r c a re au aruncat, farâ rcm uşcâri, bom bele dc la Hiroşima şi N agasaki, li se pare im posibil sâ se îm piedice de “m u şuro iu l” iugoslav. Sau, cum sp u n e a E m in e sc u : “ S ă se- mpicdice de u n c io t” . L a sf irş itu l ce lu i dc al doilea răzb o i m o n d ia l, sub p o v a ra se n ec tu ţii, b u n ic u l m e u , A le x a n d ru V aida-V oevod, v o rb ea în tr-o sc risoare d esp re “ a b e r a ţ i i l e m in t a l e a t î t d e patologice a le ţă rilo r M a ri” , exclam înd: “Cîte contraziceri, absurd ităţi doctrinare, econom ice, c îte d ib u iri c u in ten ţii de soluţii sp re a s ig u ra rea « p ăc ii» , p c b ază dc «încredere rec ip rocă» , am en in ţînd cu aşa-zisa «arm ă secretă», cît fals creştinism şi um anitarism ".

în vacarm ul exp loziilo r d in B elgrad şi din K osovo, a l g em e te lo r c e lo r p ribeg i, de Pastele ca to lic , vocea P ap e i ab ia dacă s-a auzit. P a tr ia rh u l T eo c tis t ce rea şi el amuţirea v io len ţe i. D u p ă a firm aţia d e la Cotroceni, c a re su s ţin ea “ n ecesita tea” şi “legitim itatea” a tacu lu i N A T O asu p ra Iugoslaviei, d u p ă ţîfn e le p re ţio ase a le - m inistrului n o stru de E x te rn e , o co lin d într-un s p e c ta c o l c a r a g ia le s c tr is tu l adevăr, în ţe leg em câ “h o sp o d a rii” d e pe malul D îm b o v iţe i au m o şte n it trad iţia fanariotă a tem en e le lo r. In te rese le v ita le ale Rom âniei p o t fi apărate n u num ai prin umilire, c i m ai a les p r in b u n sim ţ şi măsură.

D iscutam în tr-o se a ră c u u n ilustru chirurg d e sp re su fe rin ţa d in K o so v o , despre d ra m a iugoslav ă . In te rlo cu to ru l meu, obişnu it sâ repare in im i, să întoarcă din drum ch ia r şi u n e le su fle te care şi-au părăsit tru p u l, n u a d m itea d ec ît d o u ă ipoteze: ori O ccidentul şi m ai a les S tatele Unite au recu rs la o u riaşă cacia lm a, ori, în ciuda so fis tica te lo r ech ip am en te , a m ulţum ii d c a n a liş ti, d e se rv ic ii secre te , au ajuns la co n c lu z ii to ta l e ronate .

După f iecare ap u s d e so a re , sirenele încep să su n e s tr id en t şi sf iş ie to r , la

B e lg ra d , la P riş tina, la N o v i Sad. în f ie c a re z i p e e c ran e le te le v iz o a re lo r g e n e ra lii in fa tuaţi, a rogan ţi, ai N A T O , am enin ţă Iugoslavia “lui M iioşevici” . D c- o b u n ă v rem e gestu rile lo r sîn t im ita te r id ico l d e către trepăduşii reg ionali, de Ia n o i. P e zi ce trece se p refigurează to t m ai c l a r e ş e c u l p o l i t i c a l N A T O , în in capacita tea de a uc ide sufletele sîrbilor, în e ro area com isă, iată, p rin declanşarea, în m o d p ro ste sc şi ab su rd , a ce lu i m ai a m p lu e x o d d e popu la ţie d e d u p ă ce l de al d o ilea răzb o i m ondial. C in e m ai poate c r e d e c â s u p e ra v io a n e le , v iz ib i le şi

A m erica, a tît d e s im ţito are , s-a isteriza t.O are n im en i n u s -a în treb a t aco lo ce

cău tau ce i tre i p e te r ito riu l .sîrb? P en tru că cei tre i n u s în t m ilita ri în te rm en , c i profesionişti ai războiu lu i, plătiţi ca atare. A m erica şi, la r în d u l lor, m arile cap ita le o c c id e n ta le d o rm l in iş tite n o a p te d e noapte, în v rem e ce sîrb ii - fem ei, cop ii, b ătrîn i şi b o ln av i - aş teap tă , n o ap te d e noapte, să fie b o m b ard a ţi. în trupele SS a le lu i H i t l e r , a s m u ţi te p e p ă m in t iugoslav , se spunea: “U n sîrb b u n e u n sîrb m o rt!” . C u p re ţu l a do u ă m ilio an e d e v ie ţ i s î r b e ş t i , a c e a “ In v in c ib ila

i i u a o s l a v eM ircea V aida-V oevod V -V P ress

in v iz ib ile , îl b o m b ard ează p e d o m n u l M ilo şev ic i şi n u pe s îrb i? C u c îţiv a ani în u rm ă am erican ii au d e sc h is u n b iro u d e in fo rm a ţii în ca rtie ru l a lb a n e z d in P riş tin a , d e an i de z ile , e i ş i a lia ţii lor, m o n ito rizea ză situaţia d in K osovo .

A v e r tiz a m în tr-un artico l d in p rim ăvara a n u lu i 1 9 9 8 c â v i o l e n ţ a v a n a ş te v io len ţă . C ită n e să ­b u in ţă , c ît c in ism po t anim a “expertizele” şi p rogn o ze le analiştilor N A T O , d a c ă ei au a c ţ i o n a t f ă r ă s â în trevadă posibilitatea că în u rm a b o m b ar­d a m e n te lo r răzb o iu l în p ro v in c ia K osovo- M e to h ia v a îm b răca n o i f o rm e , d u c în d , i n e v i t a b i l la in tensificarea luptelor p e te ren , d eclanşînd im e n s u l v a l d e r e f u g i a ţ i . î n t r - o situ a ţie d e o se b it de c r it ic ă s e a flă , ia tă , M a c e d o n ia , v l ă g u i t ă e c o n o m ic ş i a m e n in ţa tă de sc h im b a rea c o m p o z iţie i d em o g ra fice . G u v ern an ţii d in B u c u reş ti aş teap tă d in p artea N A T O un p rem iu de f i d e l i t a t e . P în ă a t u n c i , î n s ă , p r in d is tru g e re a p o d u rilo r d e la N o v i S ad , circu la ţia flotei noastre şi a tu tu ro r ţă rilo r d u n ă re n e e în tre ru p tă . C in e p lă te ş te p a g u b e le ( în su m în d s u te d e m ii d e d o l a r i ) , R o m â n ie i , B u l g a r i e i s a u U cra in e i? S în t am ăn u n te p e c a rc p ilo ţii N A T O , în z e s t r a ţ i c u i n s t r u m e n te su p e rin te lig en te , nu le p o t d is tin g e d e la a m e ţi to a re a lo r a lti tu d in e . L a v e s te a c a p tu ră r ii c e lo r tre i m il i ta r i N A T O ,

Shoot! l ’m serbian

too!

TARGET

A rm ada” a fost înfrîn tă . C e tristă im agine a s f irş itu lu i d e se co l şi d e m ilen iu . M ă doare p e n tru to ţi: p e n tru sîrb i, p e n tru albanezii fugari şi năuciţi de foam e şi frig. în B a lcan i p re ţu l s în g e lu i şi a l v ieţii e s te ieftin . C în d v a m -a p u s p e g înduri a tî t

titlu l, c ît şi con ţinu tu l c ă r ţ i i d esp re “ m a r ii b o l n a v i c a r e n e c o n d u c ” . C u to a te a rm e le so fistica te , c u u r ia ş a sa b a n c ă d e d a te şi servicii secre te d e c a r e d i s p u n e , i m p e r iu l d e p e s t e O c e a n a intrat în tr-u n u n iv e r s m is te rio s ş i c a rc , d e fapt, î i e s te t o t a l n c c u n o s c u ţ . Im p eriu lu i nu îi p a să d e s î r b i , n ic i d c a lb a n e z i ( în c iu d a d itira m b ilo r p o litic i) ş i în g e n e r a l d e populaţiile B alcanilor. K o so v o e locul a le s d e aceş ti ex tra tere ştri

p en tru a a te r iz a în E u ro p a . L am en tab ilă în s ă e s te r e a l i t a t e a c â O c c id e n tu l european , ccd în d p resiun ilo r, se Iasă tîrît în cel m ai ip o c rit şi c in ic com prom is d in p ragu l m ilen iu lu i tre i. E s te se m n ifica tiv câ fo stu l c a n c e la r so c ia l-d e m o c ra t a l G erm an ic i, H e lm u t S ch m id t, c o n s ta ta în tr-un re c e n t in te rv iu aco rd a t z ia ru lu i elveţian “H eb d o ” : “ A m ericanii nu în ţe leg n im ic d in is to ria p o p o a re lo r ba lcan ice .;, o r ic e a m fi n o i , f ra n c e z i , g e rm a n i , europeni în general, trebu ie să dep lîngem faptu l c ă a m a ju n s d in n o u sub tu te la a m erican ilo r, c a re s -a u îm p o tm o lit în d ilem a B a lc a n ilo r” . ( 5 .0 4 .1 9 9 9 ) .

A m en in ţa rea lid e rilo r d e la M o sco v a ,

c a re v o rb esc d e prim ejdia un u i n o u războ i m o n d ia l ş i a d e r a r e a I u g o s l a v i e i la s truc tu ra federală R usia - B e la rus a r trebui lu a te în s f irş it în serios. D a c ă n u se v a iv i to tu ş i o so lu ţie p o litică m ira c u lo a să (p e c a re n u o în tre v ăd ), d eş i su b b o m b e şi r a c h e te Iu g o s la v ia n u v a ced a . N A T O î n c e a r c ă , d c a s e m e n e a , c e e a c e e ra p r e v iz ib i l : în v ră jb ir e a P o d g o r i ţe i cu B e lg ra d u l, a M u n tc n e g ru lu i c u S erb ia . E s te to t o n e în ţe le g e re a is to rie i şi a su fle tu lu i s îrb . A m d isc u ta t cu p rie ten i ş i . cu n o sc u ţi d in B e lgrad , d in N o v i S ad , d in Z re n ja n in : to ţi sîn t p u n c tu a li la se rv ic iu , to ţ i m u n c e sc cu în d îrjire , ţă ra n ii îş i a ră o g o ru l, a ru n c ă sâm în ţa în b razd e , p e n tru c â e i c re d în p u te rea a n o tim p u rilo r; în A lb a n ia , a l ia ţ i i f in an ţează , e c h ip e a z ă , i n s t r u i e s c în c e n t r e s p e c i a l e şi m e d ia tiz e a z â A rm ata d e E lib e ra re , c a re d e c u r în d a d ecre ta t m o b iliza re g en era lă .

M a i m u lte su te d e c e tă ţe n i a m e ric a n i d e o r ig in e a lb a n e z ă s - a u în r o la t în u ltim e le z ile în “ U C K ” . A rm ata s îrb ă v a fi c o m p le ta tă , d acă v a f i n e c e sa r , cu v o lu n ta r i ru ş i , u c ra in e n i, p ro b a b il şi ro m â n i. A s tfe l lucrurile p a r să sem en e cu c e e a c e s -a în tîm p la t, to t în ac e s t se co l, p e f ro n tu l răzb o iu lu i c iv il d in S pan ia . P u ţin i îş i d au scam a câ m a ri g ru p u ri de in te re s e p o litic e şi f in a n c ia re s ta u în sp a te le “U C K ”, p rin ca re s -a declan şa t şi s - a p o te n ţa t d u p ă u n p la n p re s ta b ilit în tre g u l c o n f lic t m ilita r şi u m an ita r d in K o so v o . S u b fum ul ex p loziilo r, K o so v o , a c e s t s p a ţiu în p lin ră z b o i, a d e v e n it n eco n tro lab il.

R e f u z î n d d e o c a m d a tă s â t r im i t ă c o m b a ta n ţ i p c te re n , b o m b a rd în d u -1 , c h ip u r i le , p c M ilo şev ic i, a m e ric a n ii şi N A T O îş i te rfe le sc im ag in ea , s im ţin d , t r e p t a t , c â a u in tra t în t r - u n la b ir in t m i to lo g ic . S în t o a re p re g ă t i ţ i t in e r i i m i l i t a r i N A T O , b in e h r ă n i ţ i , b in e re tr ib u iţ i , sâ m oară în K o so v o ? A n aliş tii P e n ta g o n u lu i şi ai N A T O , A d m in is tra ţia d c la W a sh in g to n c o n s id e ră , d e s ig u r, ră z b o iu l an tiiugoslav d rep t începutu l unei n o i s t r a t e g i i m o n d ia l e . E x c e s e l e u n i p o l a r i t â ţ i i v o r a c c e l e r a , î n s ă , n e a ş te p ta t , c o a g u la re a u n u i n o u p o l in te rn a ţio n a l d c p u te re . S ă f ie a c e s ta R u s ia , a so c ia tă u n o r in te re se re g io n a le (d in C .S .I .) şi d in A s ia sa u p o a te fi is la m u l fu n d am cn ta lis t, in tra t în a lia n ţe v re m e ln ic e cu unii “ tig ri” o rien ta li şi cu R u s ia cu ro -a s ia ticâ , te m p o ra r s lă b ită şi so m n a m b u lă ? ! E ste a b so lu t c e rt câ , în B a lc a n i , N A T O a r e d e s c h i s c u t i a P a n d o r e i . B u n ic u l m e u A l. V a id a - V o e v o d , c a rc co m b ă tu se în P a rlam en tu l d in B udapesta , carc şi-a îm plin it exem plar m a n d a tu l la C o n ferin ţa d c P a c e d e la P a r is -V e rs a i l lc s , d u p ă p r im u l ră z b o i m o n d ia l , a ju n s e s e , p r in e x p e r ie n ţă p e r s o n a lă , p o lit ic ă şi d ip lo m a tic ă , la c o n c lu z ia v iz în d im p e r ii le : “ d e s p re a b e ra ţ i i le m in ta le a tît d e p a to lo g ic e a le ţă r i lo r M a ri” .

HiSlDMLE FORŢELOR SPECIALE ALE m tiABE, SABOTAJE, OPERAŢIUNI

NATO:K SALVARE

(AFP)

Forţele speciale ale N A T O , desfăşurate în Bosnia si F o sta R e p u b lică Iugoslavă a M acedoniei (F Y R O M ), p o t efec tua în zona c o n s id e ra tă o s t i lă m is iu n i d e informare sau d e m anipu lare psihologică, sabotaje, d ir ijă r i a le av io a n e lo r p en tru lovituri a e r ie n e , recu p e ră ri a le p ilo ţilo r dc pc a v io a n e le d o b o rîte sa u sa lvări de prizonieri. T rei ţări - SU A , M area Britanie şi Franţa - d isp u n în B o sn ia şi F Y R O M dc e fe c tiv e im p o r ta n te a le f o r ţe lo r speciale, e s tim a te de sp e c ia liş ti la c irca1.000 dc co m an d o u ri.

Statele m ajo re a le a rm a te lo r ev ită , în general, sâ co n firm e p re z e n ţa fo rţe lo r speciale în tr-o reg iu n e şi m isiun ile ce le- ar reveni acesto ra .

M isiunea lor de bază este recunoaşterea în ad încim ca d isp o z itiv u lu i ad versa ru lu i pentru a fac ilita ac ţiu n ea av io an e lo r de luptă sau dc tran sp o rt şi a p regăti sosirea

tr u p e lo r te re s tr e . C o m a n d o u r i le p o t răm îne m ai m ulte zile în tr-o ascunzătoare im prov iza tă , de unde observă d ispozitivul a d v e r s a ru lu i şi t r a n s m it in f o rm a ţ i i . M obilitatea,- p rec iz ia şi c o m p le x ita te a a rm e lo r ac tu a le (bom be cu gh idaj laser, rachete) neces ită o d e tec ta re şi o se lec ţie a o b ie c tiv e lo r de că tre o a m e n i a fla ţi la sol pen tru a com pleta da te le ob ţin u te p rin s a te liţ i i- sp io n i sau p r in a v io a n e le de re c u n o a ş te re cu sau fă ră p ilo t.

S u b o rd o n a te - d in a p r i l ie 1 9 8 7 - co m an d am en tu lu i o p e ra ţiu n ilo r sp ec ia le (U S S O C O M ), a l căru i c a r tie r g en e ra l se a f lă la T a m p a (sta tu l a m e ric a n F lo rid a ) , fo rţe le sp e c ia le am erican e au u n e fe c tiv d e m ai m u lte m ii d e m ilita ri: fo rţe le a n t i t e r o r i s t e D e l ta ( a n g a j a t e în o p e ra ţiu n ile d e re c u p e ra /e a o s ta tic ilo r am erican i d in Iran), un ită ţile S E A L (S ea A ir L an d , a le m arinei, a f la te în p rezen t în B o sn ia ) , R angers şi “B e re te le V e rz i” .

E le d i s p u n d e m i j lo a c e a e r i e n e

co n s id e rab ile , re g ru p a te în A ir F o rc e Special O pera tio n s C om m and (A FSO C ), printre acestea figurînd aparatele de luptă şi de transport specializate . A vioanele d e tip C o m b a t T a lo n ş i C -1 3 0 H ercu les - a lim entabile în zb o r şi cvasincdetcctabile - pro tejează trupele îm po triva am eninţării şo l-aer şi p o t d e p u n e m ai m ulte z ec i d e oam eni n oap tea , în condiţii de v izib ilitate redusă , în p ro fu n z im e a d isp o z itiv u lu i advers.

B ritanicii, inven ta to ri a i conceptului d e fo rţe s p e c ia le în 1941 (p r in D a v id Stirling, c rea to ru l S p ec ia l A ir Serv ice) şi ai ra idurilor în ad în c im ea liniilor inam ice , dovedesc o e x trem ă d isc re ţie cu p r iv ire la u n ită ţile lor. T o tu ş i, u n fo st m e m b ru al SA S , A n d y M c N a b , luat p rizo n ie r d e irakieni în c u rsu l R ă zb o iu lu i G o lfu lu i, a dezvălu it în m ai m u lte că rţi co m p o n en ţa şi ac ţiu n ile a c e s to r fo rţe .

G ru p u l S A S e s te fo rm a t d in t r - u n regim ent ac tiv (a l 22 -lea), două reg im ente

d e r e z e r v ă ( a l 2 1 - l e a ş i a l 2 3 -lea) ş i Special B oa t S quadron (SB S ) a l M a rin e i R egale . C o m an d o u ri a le S A S a u in te rv e n it îm p o triv a te ro riş tilo r ca re lu ase ră o sta tic i la A m b asad a Iran u lu i d in L o n d ra ( în 1980), m e m b rilo r IR A în U l s t e r s a u în G ib r a l t a r , m i l i ta r i l o r a rg e n tin ie n i în R ăzb o iu l M a lv in e lo r .

F r a n ţ a a c r e a t - î n 1 9 9 2 - u n c o m a n d a m e n t a l o p e ra ţiu n ilo r sp e c ia le ( C O S ) , c a r e d i s p u n e d e 1 .6 0 0 d e c o m a n d o u ri (R eg im en tu l 1 de p a raşu tiş ti a i in fa n te r ie i m arin e , c o m a n d o u r i a le m a rin e i ş i a le forţelor aerien e), p re c u m şi d e m ijlo ace aeriene (elicoptere şi av ioane) sp e c ia l iz a te în a se m e n e a ac ţiu n i. E le au in te rv e n it în operaţiuni d e in teres n a ţio n a l (e v a c u ă r i a le ce tă ţen ilo r f ran c ez i a f la ţi în z o n e d c c o n f lic t, în A f r ic a , a re s ta re a m ercen a ru lu i B ob D cn ard în C om ore) sau în o p e ra ţiu n i d e s fă şu ra te în c a d ru l u n o r co a liţii (ca , d e pildă, în S o m alia ş i în ţările e x -Iu g o s la v ie i).

Războiul din

Kosovo ar

putea costa

trei m iliarde

de do lari

(AFP)

C o s tu l r ă z b o iu lu i d in Kosovo a r u rm a s ă a iu n g ă la circa trei m iliarde d e dolari d acă v a d u ra o lună în ritmul a c tu a l ş i f ă r ă in te r v e n ţ ia t r u p e lo r t e r e s t r e . î n s ă cheltuielile pentru operaţiunile u m a n ita re r isc ă s ă fie d e p a tru ori m a i m a r i. F ă r ă intervenţia tru p e lo r te re s tr e im p a c tu l a s u p r a p ie ţe lo r financiare d in ţările m em b re a le N A T O n u v a fi semnificativ - s e m en ţionează în s tu d iu l e l a b o r a t d e econom istul a m e ric a n Jo h n Liewellyn. C ele 15 miliarde de dolari reprezentînd ansam blul cheltuielilor legate d e războiul din K osovo - îo cazu l în c a re nu va dura decît o lună şi fără intervenţia trupelo r te re s tre - nu rep rezin tă dec ît c c a 0,1 la su tă din PIB-ul ţărilor m em bre a le NATO şi 0 ,25 la s u tă din încasările lor fisca le . C ostu l va fi m ult m ai m a re d a c ă vor fi im plicate în conflict tru p e t e r e s t r e s u b l in ia z ă a c e s t studiu, am intind c ă războiul din Golf din 1991, în c a re a u fo s t a n g a ja ţ i 6 0 0 .0 0 0 d e militari, a c o s ta t In tre 25 şi 30 m iliarde d e dolari. S u m a de trei m iliarde de dolari s e refe ră d o a r la o p e ra ţ iu n e a militară în curs, care constă din lovituri a e r ie n e , timp de 30 de zile, in care s în t lan sa te z iln ic 3 0 d e r a c h e t e d e croazieră (costul unei singure rachete e s te d e u n milion d e dolari), fiind n e c e s a re în ac e s t sc o p 1 5 0 d e a v io a n e (o singură la n sa re d e ra c h e te costă 100 .000 d e dolari). S e emit ipo teze şi în leg ă tu ră cu o even tuală p ie rd ere a 2 0 d e av ioane a le NATO, al că ro r co s t e s te , în m ed ie , d e 35 milioane d e dolari fieca re , şi cu a n g a ja r e a a m ax im u m30.000 d e militari, al căro r co s t rep re z in tă m ai puţin d e un miliard d e dolari pen tru un a n . C o s tu l o p e r a ţ i u n i lo r um anitare e s te e s tim a t la 12 miliarde d e dolari, c h ia r d a c ă războiul nu v a d u ra d e c ît o lună, av înd în v e d e re su m e le n e c e sa re pen tru in s ta la re a a cca două milioane d e refugiaţi k o so v a r i ( c c a 2 0 .0 0 0 d e dolari p e n tru o fam ilie d e patru p e r s o a n e ) ş i p e n tru a ju to ru l a c o r d a t a c e s to r a , tim p d e u n a n , e v a lu a t la5.000 d e dolari d e p e rso a n ă . Nu a fost luat în calcu l costu l re c o n s tru ir ii in f ra s tru c tu r ii d i s t r u s e - s t r ă z i , c lă d ir i p u b lic e , in s ta la ţ i i d e te lecom unicaţii e tc ... - , c a re u rm ează s ă fie fin a n ţa te prin in te rm e d iu l u n o r a ju to a r e b i l a te r a le s a u c r e d i t e m u lt i la te ra le . D a c ă a c e s t conflict nu v a d u ra d e c ît o lună, fă ră in terven ţia trupelor te re s tre , e fe c te le războiului a su p ra dobînzilor a r u rm a 's ă fie “re la tiv m o d e s te ” - s e m enţionează în stud iu . “D acă conflictul s e v a ex tinde , totuşi c o n s e c in ţ e l e p o l i t i c e ş i um anitare resim ţite în m od sem nificativ d e p e s te d o u ă milioane d e kosovari" v o r fi mult m ai m ari.

Page 4: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

, .vXv-i,̂ ,!::̂ \vo;ss<vi'«-.::

„ O l i m p i a d a a f o s t e x c e s i v d e p o l i t i z a t ă " , c o n s i d e r ă c î ş t i g ă t o a r e a p r e m i u l u i î n t î i * ’ •

l a c l a s a a X l l - a , l a i s t o r i e

Cei patru fin a liş ti c lu jen i au fost prem iaţi, din buzunarul propriu,

de deputatul ţărănist, I. Vida ’ !• fiul său s-a numărat printre reprezentanţii Clujului la olimpiadă • \

S im b â lâ s - a u d e c e r n a t . în S a 'a F e s t i v ă a C o le g iu lu i P e d a g o g ic .G h e o r g h e L azăr* , prem iile pentru c îş tig â to rii e ta p e i o a ’o n a le a O lim piadei d e istorie. La p re m ie re a u fo s t p re z e n ţ i m a is t ru l E d u c a ţie i N a ţio n a le ,A .-.drei M a rg a . i n s p e c t o r u l g e n e r a l a l j u d e ţ u l u i , l o a n S âsă rm an , in specto ru l d e istorie. Victor M oldovan. p re c u m şi mulţi a!U profesori.

Profitind d e o c a z ie , m inistrul a sub lin ia t im p o r ta n ţa is to rie i tx-niru cultura g e n e ra lă a elevilor ş i h trecut in re v is tă c e le m ai im portan te m odificări c a r e s - a u p r o d u s in p r e d a r e a a c e s t e i m aterii P e sc u rt, s - a rezo lv a t, s u s tm e m in is tru l, c h e s t i u n e a program elor, a c u z a te d u p ă '6 9 c â a r Ii învech ite . în c e p în d c u a a s a a V lll-a , n u s e v a m ai p re d a o .is to n o c ronolog ică* , ci

u n a . te m a t ic ă * . P ro f . A n d re i M arga a m ai a d ă u g a t c ă , d e la anul, ş i m a n u a le le d e d a s a a Vlll-a, a IX-a ş i a X ll-a v o r fi sc h im b a te , ia r b a c a la u re a tu l s e va d a d u p ă u n m a n u a l d e istorie nou.

P r e ş e d i n t e l e C o m is ie i naţionale c a r e a c o re c ta t lucrările a tras u n e le co n d u z ii: în g en e ra l, elevii s în t b in e p regătiţi, d a r au e x is ta t ş i lucrări c u .u n p u n c ta j d e ran jan t d e mic*. D însu l a s p u s c â m ulţi e le v i a u d a t c i t a t e în v ă ţa te p e d e ro s t d in m a n u a le , fă ră s â u tilizeze b ib liografia.

P e lingă p rem iile întîi. d o i şi trei. au fo st a c o r d a te m u lte a lte prem ii sp e c ia le , r e c o m p e n s e le fiind oferite d e d iv e rse fundaţii, in s t i tu ţ i i d e î n v ă ţ ă m î n t s a u au torită ţi lo c a le d in m a i m u lte z o n e . C î t e v a d in p r e m i i l e sp e c ia le a u f o s t în m în a te d e

c ă tre d e p u ta tu l lo a n Vida Simiti, a l căru i fiu, lonuţ, a p a rtic ip a t la o lim p iad ă . în num ele organizaţiei ju d e ţen e a P N Ţ C D , d e p u ta tu l a îm p ă r ţi t p rem ii s im b o lic e pen tru c îş tig â to rii prim elor trei locuri, la fieca re nivel; in n u m e propriu, V ida Simiti a o f e r i t p re m ii în b a n i r e p r e z e n ta n ţ i lo r ju d e ţu lu i Cluj la o lim piadă. A na Maria B u c u rean u , d in M ehedinţi, e s te c îş tig ă to a re a prem iului întîi la d a s a a Xll-a. T o t e a a fost, şi la olim piada d e anul trecut, prima d a s a t ă p e ţa ră , p en tru d a s a a X l-a, la istorie . A na M aria s-a a ră ta t în c în ta tâ d e C luj-N apoca, d ar a p rec iza t c ă olim piada a fost .ex ces iv d e politizată*, culminînd cu vizita d e d o u ă o re pe care olimpicii a u făcu t-o la Prim ăria din Cluj. A na M aria a sp u s că

istoria treb u ie s ă fie privită ca o ştiin ţă, ş i nu c a un instrum ent politic. C u to a te a c e s te a , e a nu e x c lu d e p o s ib il i ta te a d e a fi s tu d e n tă în Cluj, m ai a les că , în u rm a prem iilor c îş tig a te la nivel naţional, s e p o a te înscrie fără e x a m e n d e a d m ite r e la F a c u lta te a d e Istorie.

Dana TIUCA

i La Baia Mare

i S c t r a t e a z ă h e m o r o i z i i

f ă r ă o p e r a ţ i e !

j D u p a B u c u r e ş t i ş i T im i ş o a r a , C e n tr u l \ m ed ica l P R O C T O L IN E a d e s c h is u n c a b in e t i si in B aia M a rc , u n d e p r in tr -o m e to d ă m o d ern ă ! b aza tă p c la se r in f ra ro şu sc tra te a z ă cu su c c e s « d e p lin h e m o r o iz i i ş i f i s u r i l e a n a le , f ă r ă j operaţii!!!

T ra ta m e n tu l e s te o a l te rn a t iv ă m u lt m a i i u şo a ră la o p e r a ţ i a c l a s i c ă c h i r u r g i c a l ă , ■ n c c c s itîn d 3 -4 ş e d in ţe d c a p ro x im a tiv 2 0 j m inu te. S c în lă tu ră in te rn a re a , în tre ru p e rea I activ ităţii p ro fe s io n a le , rc p a o su l p o sto p e ra to r , i durerea şi c e le la lte in c o n v e n ie n te şi n ep lă c e ri | aferente aces tu i gen d c in te rv en ţii ch iru rg ica le , i P ro g ram ările sc fac n u m a i te le fo n ic la te l.: i 062 -2 2 .0 1 .0 3 .

Persoanele condamnate pentru infracţiuni minore vor efectua, în contul pedepsei, activităţi în folosul comunităţii

Ajutoare umanitare : pentru refugiaţii | din Kosovoj S înlcm în m ăsu ră să v ă in fo rm ăm a su p ra ! ultim elor a sp e c te leg a te d c p rim u l convoi d c j a ju toare u m a n ita re tr im is d e W orld V is io n i R om ânia că tre T ira n a , A lb an ia . C on v o iu l a ! plecat d in B u cu reş ti, m ie rc u ri, 7 aprilie a .c ., şi i a a juns dc-abia în d a ta d c 12 aprilie la destinaţie.! M otivele în tîrz ic r ii au fo s t d e ru la re a len tă a S fo rm alită ţilo r v a m a le , p re c u m ş i u n a c c id e n t j ru tie r în B u lg aria .j T oate d o n a ţi i le o fe r i te d e W orld V is io n I R o m ân ia (p e s te 11 to n e d e p ro d u se ) s în t ! încred in ţa te sp re d is tr ib u ţie C o m ite tu lu i d c I C oordonare a C rizei, o rg an ism crea t şi con tro la t | dc G uvernul A lb a n ie i. D in u ltim e le in fo rm aţii, i în 16 aprilie 1999, o ra 14, cam io an e le p rim u lu i j convoi al O rg a n iz a ţie i W o rld V isio n R o m â n ia i se aflau în d ru m sp re c a să , la S o fia , B u lg a ria , i Al d o ile a c o n v o i c u a ju to a r e d e s t in a te i refugiaţilor v a p leca d in R o m â n ia în ju ru l da te i

dc 22 ap rilie a .c ., av în d d e s tin a ţia p robab ilă to t A lb a n ia . M o t iv u l p e n t r u c a r e c o n t in u ă m trim iterea a ju to a re lo r u m an ita re în A lban ia e s te faptul că su te le dc m ii d e p e rso a n e re fu g ia te în zonă în tîm p in ă d if ic u ltă ţi im e n se ch ia r p e n tru asigurarea sup rav ie ţu irii.

In 15 aprilie a.c ., o ra 11, la sediul O rganizaţiei W orld V is io n R o m â n ia - B iro u l C lu j, a a v u t loc o în tîln ire p re lim in a ră cu rep rezen tan ţi a i B is e r ic i i E v a n g h e l i c e - L u t h e r a n e ,Protopopiatului O rtodox C lu j II, Bisericii G reco- C a to licc , E p is c o p ie i R e fo rm a te şi B is e r ic ii B ap tiste - M ă n ă ş tu r , în v e d e re a stab ilirii u n u i plan dc a c ţiu n e p e n tru a ju to ra re a de u rg en ţă a re fug ia ţilo r (c o le c ta re d c d o n a ţii) . In teresa te au fost si s în t în c o n tin u a re B ise r ic a R o m an o - C atolică şi B ise ric a U n ita rian ă , care , d in m o tive obiective, au lip sit la a c e a s tă p rim ă în trevedere .

P e r s o a n e l e c o n d a m n a t e p e n t r u in f ra c ţiu n i m in o re v o r e fe c tu a , în c o n tu l p e d e p se i, în tre 50 şi 3 0 0 d c o rc d e m u n că în fo lo su l co m u n ită ţii, au d e c is sen a to rii, la a d o p ta r e a p ro iec tu lu i d c leg e p riv in d în lo c u ire a în ch iso rii c o n tra v e n ţio n a le cu p r e s t a r e a u n e i a c t i v i t ă ţ i în f o lo s u l c o m u n ită ţii .

N o u a le g e se va a p lic a re tro a c tiv şi p e r s o a n e lo r ca re au fo st c o n d a m n a te la în c h is o a re c o n tra v e n ţio n a lă şi n u au a p u c a t în c ă să -ş i e x e c u te p e d e a p sa p în ă la in tra re a în v ig o a re a a c e s te i leg i.

C o n d a m n a ţi i v o r tre b u i să p re s te z e o a c tiv ita te s ta b ilită dc p r im a ru l lo ca lită ţii în c a r c îş i ex ecu tă p e d e a p sa . A c e a s tă

activ ita te v a fi d e m a x im 3 ore z iln ic , ia r în z i l e le n e lu c r ă to a r e , e x c lu s iv d u m in ica , 8 o re z iln ic , ia r dacă nu au u n loc de m u n c ă , v o r p u te a ce re să lucreze în fiecare zi 8 o rc , astfel îneît să-şi execute pedeapsa m ai rep ed e . în p lus, prim arulu i lo ca lită ţii î i e s te in te rz is să le c e a ră c o n d a m n a ţi lo r sâ p re s te z e m uncă în su b te ran - în m in e sa u la m etrou , ori în alte locuri cu risc r id ica t. S up ravegherea ac tiv ită ţii p re s ta te d c co n trav en ien ţi se exerc ită d c c ă tre p e rso a n e stab ilite d e p rim ari, ia r la c a lc u lu l ped ep se i, o lu n ă d c î n c h i s o a r e c o n t r a v e n ţ io n a l ă s e ech iv a leaz ă cu 50 d c o re d e m uncă în folosul com un ită ţii.

t j

' î p 11*sl h — . M m

W f

O fi ţa ra in tranziţie, d a r clujenii nu uită c â a sosit prim ăvara şi s e ad u n ă în parc 1 la o p artid ă d e şa h . ______ v ~

1994 - în şe d in ţa co m u n ă a celo r d o u ă C a m e re ale Parlam entului, la p ro p u n e re a lui G heorghe T oduţ, a fost

înfiinţată o C o m isie d e an ch e tă a s u p ra repartizării locuinţelor so lic ita te d e c ă tre parlam entari şi angaja ţi ai

P arlam entu lu i în perioada 1990-1994.

Cînd în c e p e ră z b o iu l,

d o m n u le p ro fe s o r?u rm a re din p a g in a 1

activ ita tea dc recuperare, în care “ p ro fe so ru l Z drcn g h ea a ad u s a tîtca con tribu ţii”.

R .: V ă d , to tuşi, în r a p o a r te le c o m is ie i ş i c î t e v a m o t iv e p r o f e s i o n a l e , d e p i l d ă c a l i f i c a r e a s u p e r i o a r ă în c a rd io lo g ia invazivă .

D .Z .: D a , e o g ăse ln iţă bun ă . N o i, la R ecup era re , n u av em d o tă r i c a r c să n e p e r m i tă efec tuarea cardiologiei invazive, cu ex cep ţia im plantării d e pace- m ak ere . D ar postul nu es te de p ro feso r dc cardiologie invazivă, ia r în p regătirea rez id en ţilo r de card io log ie , din 3 ani şi ju m ăta te d c c a r d io lo g ie , c a r d io lo g ie invazivă sc predă doar o jum ăta te d c an . D om ină deci ca rd io lo g ia ne in v az iv ă , pc care eu o p rac tic , sp e r cu succes, de 25 d e ani.

R .: în r a p o r tu l p re şe d in te lu i co m isie i s c rie să d v s. s în te ţi u n te o re tic ia n .

D .Z .: D a, aveţi d rep ta te , d a r n u şi p reşed in te le co m isie i. D in c o n tră , d e 25 d e a n i p ra c tic n e m i j l o c i t m a n o p e r e d ec a r d i o l o g i e i n v a z iv ă ş in e in v az iv ă , m ulte in tro d u se de m in e în ca rd io lo g ia c lu jean ă : p rim e le ecocardiografii, p rim ele im p la n tă r i , d c p a c e - m a k e r e , prim ele studii de electrofiziologie c n d o c a v i ta r ă , p r im e le t e s te farm acologice de stres. D acă asta este o activitate exclusiv teoretică a tu n c i nu ştiu ca re a r fi cea p ractică.

P o a te p reşed in te le co m isie i s-a referit la faptul câ am un m are n u m ă r d c lu c ră r i ş t i i n ţ i f ic e pub lica te în extenso (109 faţă de c e le 5 8 a le c o n f . d r . R . C ă p â ln can u ) şi un m are n um ăr d c p a g in i dc c a rte p u b lic a te (1 .670 faţă dc cele 200 a le conf. d r. R . C ăpâlncanu). S au poa te s -a r e fe r i t la p re m iu l “ Iu liu H a ţ i e g a n u ” al A c a d e m ie i R o m ân e pc care l-am p rim it ca au to r un ic , în 1993, sau se referă p o a te la p r e m iu l “ I u l iu H a ţ ie g a n u ” a l U n iv e r s i t ă ţ i i

. noastre carc m i-a fost aco rd a t în 1998 (îm preună cu p ro f. dr. N . O l in i c ) p e n tru m o n o g r a f ia “ C ard io p a tia ischem ică” . S pun p o a te , p en tru că în rap o rt nu se a m in te ş te n im ic d e sp re to a te aces tea . Ş i c norm al, pen tru câ dacă le -a r fi am in tit şi an a liza t, p reşed in te le com isiei a r fi fost o b lig a t, ce l puţin co n fo rm eticii universitare, să mă recom ande pe m in e p en tru ocuparea ace s tu i p o st d c profesor.

R .: D a r a f i r m a r e a în c a rd io lo g ia in te r n a ţ io n a lă a con f. d r . R . C ă p â ln e a h u ?

D .Z . : O a l t ă c a c e a lm a . P ro b le m a a re d o u ă a sp e c te . P rim u l se refe ră la c îte v a studii n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le de v e r i f i c a r e a e f e c t u l u i unor m ed icam en te la care a participat sau p artic ipă In s titu tu l Inimii. S în t studii plătite, im portante, dar c a rc nu a d u c o re c u n o a ş te re ş t i in ţ i f ic ă in te r n a ţ io n a lă . De altfel, şi clin ica noastră , m u lt mai m ic ă d e c ît I n s t i tu tu l In im ii, p a rtic ip ă la a p ro ap e to t atîtea s tu d ii na ţionale şi internaţionale d e v e r i f i c a r e a e f e c te lo r m edicam entelor.

C e l d c -a l d o ile a a sp e c t se r e f e r ă la c o n f e r in ţe le i n t e r n a ţ io n a l e ţ i n u t e de co n feren ţia ru l R . C ăpâlncanu. E o m are c in s te ş i recunoaştere să su s ţii “ lec tu re s” la manifestările in te rn a ţio n a le . D in păcate, nu le-a susţinut însă . C eea cc declară c a şi co n fe rin ţe internaţionale s în t, de fapt, lucrări ştiinţifice la m anifestări internaţionale, lucrări d c c a rc d isp u n e şi subsem natul, în n u m ă r c h i a r m a i m are. D ec la ra rea lo r d re p t conferinţe internaţionale reprezin tă o fraudă ş tiin ţifică , c a re re ie se c la r din d o c u m e n te l e d c c o n c u rs (com pararea lip se i de conferinţe cu c e a a lu c ră rilo r p ub lice în s tră in ă ta te ) . D a c ă m em b rii şi p reşedin tele com isiei a r fi studiat a te n t d o sa re le a r fi descoperit i m e d ia t f r a u d a c a r e , în tr-o in s t i tu ţ ie u n iv e rs i ta ră ca re se resp ec tă , a trag e du p ă s in e grave san c ţiu n i. D a r b ăn u ie sc că nu s-a d o rit aces t lu c ru . A prevalat în să do rin ţa d e a fi p ro m o v at cu o rice preţ con tracan d id a tu l meu, îm potriva n o rm elo r profesionale ş i e tic ii un iv ersita re .

R .: O u lt im ă în t r e b a re . Se a m i n t e ş t e d e o a n c h e t ă a M i n i s t e r u l u i E d u c a ţ ie i N a ţio n a le . E x is tă ? Şi d a c ă da, c a r e este s ta d iu l a c e s te ia ?

D .Z .: E x istă . A m efectuat o se s iza re la M in is te ru l Educaţiei N aţionale re fe rito r la ilegalitatea ş i i n c o r e c t i t u d i n e a acestu i concurs. C a u rm are , s-a deplasat la C lu j un in sp e c to r d in corpul d e c o n tro l a l M E N , care a d i s c u t a t c u c o n d u c e re a U n iv ersită ţii, cu subsem natul şi c a rc a v e rifica t docum ente le dc c o n c u r s . A ş te p tă m d eciz ia m in istru lu i E ducaţie i Naţionale, ca re , av înd în v ed e re încălcarea flagrantă a no rm elor legalităţii în desfăşurarea concursulu i, cred că nu po a te fi d ec ît una singură. Să o aş tep tăm to tuşi.(N.R.: Vom reveni, în numerele următoare ale ziarului, cu păre­rea celor implica(i în acest caz).

R o m â n i i n u m a i v o t e a z ă i d e iu rm a re d in p a g in a 1

d e v o t , în tim p cc co ta lu i E m il C onstan tinescu a s c ă z u t ca tas tro fa l, ia r ace e a a C D R s-a deterio rat în g r ijo ră to r d e m ult. S o c ia l-d em o cra ţii rom âni s -au in s ta la t în frun tea so n d a je lo r, u rm în d linia g e n e ra lă c a re se m an ife s tă în ţă r ile eu ropene. C ît p riv eş te situa ţia p o sib ililo r cand idaţi la preşedinţia ţă r ii, a ic i lucru rile p a r a fi m ai co m p lica te , m ai ades d in cau za unor contradicţii ce apar p e parcursul d e ru lă rii in v estig a ţiilo r so c io lo g ice . C ontrad icţii c a re s în t, d u p ă cu m v o m v ed ea , aparen te . Dc e x e m p lu , la în treb area “ C in e c red e ţi c ă va cîştiga alegerile prezidenţiale?” , în top conduce Ion lliescu, cu 4 7 d e procen te , u rm a t de E m il C onstan tinescu , cu 2 4 p ro c e n te , şi T e o d o r M e le şc a n u , cu 18 p rocen te . în schimb, la în trebarea privind încrederea în p e rso n a lită ţile po litice , Ion lliescu a în trun it 35 la su tă d in tre g îndurile b u n e , în tim p ce Teodor

M eleşcan u (şi T heodor S to lo jan) au fost p referaţi d e 47 la su tă d in tre cei in terv ievaţi. în treb area o b lig a to rie în aces t caz este dc cc Ion llie scu este v ăzu t în v in g ă to r de 47 la su tă d in tre rom âni dacă num ai 35 la su tă d in tre aceştia au încred ere în el? E x p lica ţia d irec to ru lu i C U R S, în se n su l că Ion lliescu are în spa te un partid cu 31 la su tă pondere în in te n ţiile d e vo t, iar T eo d o r M e le şc a n u o fo rm aţiu n e cu 11 la su tă p o ten ţia li v o tan ţi, nu acoperă în în treg im e m otivaţiile com portam entului a legătorilo r. C red m ai degrabă că această aparen tă co n trad ic ţie îş i a re punctu l de p lecare în refuzu l rom ânilor de a accepta ca esenţiale im aginea om ului po litic şi frum useţea m esajului său . Ei nu m ai cred c ă ce l care “d ă b in e” la te lev izo r şi p ro m ite mai m u lt este, obligatoriu , ccl m ai bun şi m ai inteligent. S -au ars cu d iscu rsu rile lui C onstan tinescu şi nu m a i v o r să pă ţească la fel vo tînd o idee. O r, la ora

actuală , T eo d o r M e leşcan u a p a re , în p rim u l rînd, ca p reşed in te le u n u i partid fo rm at, ap roape în ex c lu s iv ita te , d in o am en i c a re au p ă răs it alte fo rm a ţiu n i p o l i t i c e , n e m u lţu m iţi n u a t î t dc p rogram ul aces to ra , c î t de p erspec tive le materiale şi politice sum bre p e care şi le în trevăd la orizontul v iito are lo r a leg e ri. în asem enea păsări călătoare este greu sâ crezi, c a şi în cel care se află în fruntea sto lu lu i, ia r d a c ă e ş ti pus în s itu a ţia d c a alege, p referi să -ţi da i v o tu l ce lo r de la ca rc ştii la cc sâ te a ş tep ţi. D e a ltfe l, P D S R a d o v ed it, p rin acţiuni concrete, că a în v ă ţa t bine lecţia O poziţie i, pc care, m ai a les în u ltim u l tim p , n -a prac tica t-o orbeşte, ci avansînd în c îte v a m om en te g re le pen tru ţară idei carc au con tribuit decisiv la depăşirea lor. D c aceea, 47 la su tă d in tre rom âni sîn t convinşi că Ion lliescu va c îştiga aleg erile preziden ţiale , ch ia r dacă numai 35 la su tă au în c re d e re în ei. Şi to t dc aceea doar 18 la su tă îl v ăd p e T eo d o r M eleşcanu preşedinte, în c o n d iţii le în c a rc a p ro ap e ju m ă ta te dintre po ten ţia lii a leg ă to ri au încredere în el.

Page 5: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

Un canadian care nu uită că s-a născut la Cluj-Napoca, în România: doctorul GeorFreundlich

Este îm b u cu ră to r să c o n s ta ţi c ă în tre românii carc trăiesc d in co lo de hotarele ţării se află destu i ca re nu -şi u ită p rim a p a tr ie , faeîndu-î o b u n ă p ro p a g a n d ă d e c îte o ri au ocazia... D o c to ru l G e o r g e F re u n d l ic h , director m ed ical la “ B in g h a m M e m o ria l Hospital” d in M a th eso n -O n ta rio (C an ad a), este unui d in tre aceş ti ro m ân i.

George s-a născut la C lu j-N apoca, u n d e a \ primit, încă d in prim ii an i d e şcoală, o aleasă J educaţie m uzica lă . L a ab so lv irea L ic eu lu i I de M uzică, în 1975, du p ă m ai m ulte succese I ca interpret la v io ară , p ia n şi trom bon , în

ţară şi s t r ă in ă ta te , p ă r e a a-1 a ş te p ta o strălucită c a r ie r ă a r t i s t i c ă . C îş t ig ă to r , împreună cu o rch estra s im fo n ică a liceu lu i, aprim ului loc p c ţară , în 1973, G eorge es te se lecţionat-în o rc h e s tra R o m â n ie i, c a re cîştiga, în ace la ş i an , Ia A b erd ecn (S co ţia ), în întrecere cu ce le m ai b u n e o rchestre d e gen din lum e, m arele prem iu. C u acest prilej, a fost d esem n at, a lă tu ri d e a lţi doi ro m ân i, să facă parte d in o rc h e s tra in te rn a ţio n a lă carc, su b b a g h e ta c e le b r u lu i L e o p o ld Stokowski, a susţinu t co n certe la H yde P a rk şiRoyal A lb c r tH a ll . . .

Şi totuşi... Totuşi, du p ă absolv irea liceului, George F re u n d lic h n u rez istă unei chem ări ce-i încolţise în su fle t în c â d in cop ilărie ..O formidabilă în c leş ta re a m ed ic ilo r d in tr-u n spital bucurcştcan cu n enorocirile sem enilor lor, căreia G eo rg e îi fusese m artor, l-a a ju ta t să ia deciz ia d c a u rm a m ed ic ina , acasă , la Cluj-Napoca. D in 1982 p înă în 1985 lucrează ca medic în o ra şu l său , lu în d apoi d ru m u l Canadei... L a d o a r 3 2 d e an i, G e o rg e Freundlich obţinea titlul d c “ Senior M edical Oficicr” (m e d ic ş e f d e z o n ă ) , fiind cel m ai tînâr m edic a ju n s în tr-u n astfe l de g rad . Devine apo i d irec to r a l sp ita lu lu i “A . M . Guy” d in B u c h a n s (T e r ra N o v a ), u n d e

lucrează p înă în 1993. O b ţin e p rim aria tu l în u rg e n ţe ş i , la scu rt tim p , şi ca m ed ic dc fam ilie . D m d orin ţa dc a cunoaşte locuri şi trad iţii d eo seb ite , pc c a r c u n m e d ic a re a ra reo ri p o sib ilita tea - s ă le c u n o a s c ă , la sfîrş itu l lui 1993 şi în 1 9 9 4 lu c r e a z ă ca m e d ic p e v a s e d c c ro az ie ră în C araibc (B a h a m a s , Ja m aica , D o m in ic a , S a n ta L u c ia , I n s u le le

C aym ann , C uraţao etc.). L a sfîrşitul lui 1994 este n u m it directo r m edical la “ B .M .H .” din M a th e so n , unde lu c re a z ă ş i în p rezen t. D e s fă şo a ră , pe lîngâ a c tiv ita te a la sp ita l, o p ro d ig io a să ac tiv ita te ş tiin ţif ic ă , susţin înd c o n fe r in ţe şi p re legeri în T h a ila n d a , H ong K o n g , N o u a Z eelandă, A u s tra lia , A ustria , C h ile , B razilia , In d ia , E g ip t etc;

A firm at încă d in ţară, d in R om ân ia , ca un m u z ic ia n d e excep ţie , G e o rg e F re u n d lic h a c o n tin u a t în C anada ş i c a rie ra m uzica lă , în p a ra le l cu cea m ed ica lă . A c tu a lm en te , G eorge este m em bru la O rchestrei Sim fonice T im m in s ş i a l fo rm a ţie i d c j a z z “ T h e T im m in s  ll S tar B ig B a n d ” , c u ca rc a în re g is tra t m ai m u lte c ase te a u d io , v id eo şi C D -u ri, ob ţin înd , d e a se m e n e a , n u m ero ase p rem ii la festivaluri şi co n cu rsu ri în C anada sau în a fa ra C anadei...

în 1998 a fost a les m em b ru în d irecţiunea “ O rchcstras C anada” , a lă tu ri d e a lte 14 m ari p e rso n a lită ţi ale v ie ţii m u z ic a le can ad ien e . S ă m e n ţio n ă m c ă D ire c ţia O rc h e s tre lo r C a n a d ie n e este un fo r c o o rd o n a to r ca rc a n a liz e a z ă şi în d ru m ă ac tiv ita te a fiecărei o r c h e s t r e în p a r te .A le g e re a Iui G e o rg e F re u n d l ic h în îna ltu l fo r c u ltu ra l canad iân re p re z in tă , p e lîn g â în a lta o n o a re ce i s-a f ă c u t , o r ă s p la tă b in e m e r i ta tă p e n tru efo rtu rile depuse în tru p ro g re su l O rchestre i S i m f o n i c e .d inT im m in s ş i ,d e o p o tr iv ă , a l a l to r o rc h e s tre , în specia l d e tineret, d in întreaga C anadâ.

L a începutu l acestu i an, om ului d e m uzică G eo rg e F re u n d lic h , i-a fost reze rv a tă o a ltă su rp riză p lăcu tă : i s -a con ferit, d e că tre C on siliu l d c A d m in istra ţie al O rc h e s tre i S im fo n ic e d in T im m in s , o d ip lo m ă d e o n o a re , p e n tru ac tiv ita tea d e s fă şu ra tă în c o n d u ce rea o rc h e s tre i şi, d e o p o tr iv ă , c a -instrumentist.

? * C a re s în t la a c e a s tă o ră p re o c u p ă r i le m uzica le a le lu i G eo rg e F re u n d lic h ? N i le d ezv ă lu ie e l în su ş i, în tr-o lu n g ă sc riso a re trim isă recen t d in C anada: “P re g ă tim c îtev a p r o g r a m e d i f ic i le , cu m a r e p r i z ă la p u b lic , p r e c u m S im fo n iile a I l I - a şi a V i l - a d e B e e th o v e n , a I l - a , a IV -a , a V -a p lu s “ M a n f r e d ” d e C e a ik o v sk i, a I l I - a şi a IV -a d e B ra h m s , a p o i u v e r tu r i d e W a g n e r (“ T a n n h ă u s e r ” , “ M a e ş t r i i c în tă r e ţ i d in N i i r n b e r ” e tc .) ş i W e b e r (“ F re is c h i i tz ” e tc .) . A vem î n lu c r u şi c î te v a c o n c e r t e i n s t r u m e n t a l e f o a r t e în d ră g i te d e p u b lic , p re c u m : C o n c e r tu l p e n t r u p i a n n r . 5 “ I m p e r i a l ” d e B e e th o v en , C o n c e r tu l p e n tru v io a ră d e B e e th o v en , cel d e B ra h m s , cel d e S ib e liu s e tc . O a t e n ţ i e a p a r t e a c o r d ă m u n u i c o n c e r t d e G e rsh w in , la 100 d e a n i d e la n a ş t e r e a c o m p o z i to r u lu i , ş i la c a r e , “ in v i ta t” a l O rc h e s tr e i S im fo n ic e v a fi... f o rm a ţ ia n o a s t r ă d e ja z z ...” .

O ric îte su c cese a r rep u rta în C a n a d â sa u în a l tă p a r te , G e o rg e F re u n d lic h , a c u m ce tă ţean c an ad ian (d in 1989), n e a s ig u ră că n ic i u n m o m en t n u u ită că es te ro m â n , c ă s- a fo rm a t a ic i, la C lu j-N ap o ca , ş i c a m e d ic , şi c a a r tis t, ş i ca om .

P e n tru b u n a p ro p ag an d ă p e c a re o face fără o s te n e a lă R o m ân ie i, ro m â n ilo r ş i m a i a le s o ra şu lu i în ca rc s -a n ă sc u t, G e o rg e F re u n d l ic h m e rită cu p r iso s in ţă d e p lin a n oastră ap rec ie re ...

Emil LUCA

-V. ,-v- v iS eria l m u z ic a l

c u m si Î n ţ e l e g e m m u z ic a • x x i i i

Un m om ent im portant pentru înţelegerea profundă a muzicii este dezvoltarea capacităţilor d e a sc u lta re p în ă la g r a d e le cunoaşterii form ei m uzica le a pieselor. N ece sita tea cuprinderii intuitive şi raţionale a construcţiei formei m uzicale d e c ă tre auditor este c a u z a tă d e fa p tu l c ă “num ai atunci cînd piesa respectivă este percepută în intimitatea ei arhitecturală sonoră i 's e dezvăluie şi sensurile limbajului muzical”. Chiar d a c ă c o m p a r a ţ i a cu anumite o rgan izări din spa ţiu l literaturii s a u cu îm binările d e culori din pictură s în t riscan te , ele avînd un cu totul a lt cod d e percepere, a sem ăn ările pot s ă ne orienteze sp re explicări u tile . Şi în m uzipă.^A şa d e exem plu , simetria u n o r melodii d in tr-o piesă in s t r u m e n ta lă s a u orchestrală, incluse în struc tu ra formei, p o a te fi co m p a ra tă cu simetria versurilor. D ispunerea strofelor dintr-o poezie n e poate su g e ra în m u z ic ă p ă r ţ i le c o m p o n e n te ■, a le fo rm e i re sp e c tiv e e t c . D in a c e s t e teoretizări s e d e s p r in d e v ag ca lea c a r e d u c e la id e e a generală d e sp re form a m uzicală. C o m p o zito ru l c o n te m p o r a n

E dgar V a re se c re d e c ă “forma muzicală este rezultatul unui proces sonor” . A c e a s tă form ulare, ch ia r d a c ă exprim ă o m ax im ă g e n e r a l i t a te a s u p ra planului d e o rg an izare fonică a unei p ie se a re la b a z ă ideea că , orice m uzică p o rneşte din mintea unui com pozito r d e la un anum it tipar, p rocesu l d e elaborare a muzicii rea lizează d e fapt “viaţa vie” a form ei m uzicale. A ceste contururi so n o re s în t denum ite form e d e lied, so n a tă , tem ă cu variaţiuni, ro’ndo, sim fonie etc. Aşada.r, a c e s te noţiuni sîn t nu n u m ai titluri a le u n o r p ie s e in s tru m e n ta le , ci ex p rim ă şi fo rm a m u z ic a lă , a d ic ă s p e c i f i c i t a te a o rg a n iz ă r ii m a te r ia lu lu i m u z ic a l . D e la lectu ra fugară a afişului artistic, om ul c a r e s im te n e c e s ita te a h ran e i cu ltu ra le s e în d reap tă sp re s a la d e co n ce rte . Faptul în s in e f a c e p a r te d in tr-u n co m p o rtam en t u m an înnobilat. A s c u lt în d p i e s e l e m u z ic a le In c lu se în .r e c i ta l s a u într-un

■ concert sim fonic, n e dăm seam a că fiecare lucrare a re un anumit n u m ăr d e părţi, structuri c a re a lc ă tu ie s c în g e n e ra l “tiparul fo rm e i m u z ic a le ”. P ie s e le m uzica le au o • m acrostructu ră

c a re p o a te fi o bservată auditiv prin num ărul părţilor com ponente ş i o m ic r o s t r u c tu r ă , a d ic ă p ro c e s e le intim e a le lucrării. D iversitatea rolurilor fiecărei părţi co m p o n en te a le piesei a r pu tea fi c o m p a ra tă cu stro fele unei poezii (Atenţie melomani! Nu aplaudaţi după finalurile unei părţi. E semn al lipsei unei informaţii elementare şi un act de incultură muzicală).

P ie sa intitulată son a tă .c lasicâ a r e în g e n e r a l 4 ; p ă r ţi c o n t r a s ta n te c a te m p o u ri şi conţinut m uzical. A celaşi num ăr d e părţi îi a re şi simfonia clasică. A cest n u m ăr nu e s te o cifră fixă. Astfel “Sim fonia neterm inată” în si minor d e Fr. Schubert a re doar d o u ă p ă r ţ i , nu p e n tru c ă com pozitorul nu a term inat-o... Există so n a te ş i simfonii cu un num ăr variat de părţi sa u chiar lucrări a că ro r formă m uzicală e s te a lc ă tu ită dintr-o s in g u ră parte , indivizibilă chiar. Studiul form elor m uzicale dă a ces to ra d e n u m ir e a d e - fo rm e m o n o p artite . A ş a d e exem plu p o a te fi vorba d e form a d e lied

-(v o ca l s a u instrum ental). D ar fo rm a d e n u m ită lied (d e la germ anu l lied=cîntec) p o a te fi din d o u ă s a u trei părţi îng lobate

în tr-o singu ră u n ita te s o n o ră . Notînd simbolic părţile unui lied vom p u te a a v e a fo rm u le d e form e m uzicale: A (m onopartit) AB ( lie d b ip artit) ABA (lie d tripartit sa u chiar ABABA, în c a re a n u m ite s e g m e n te d e fo rm ă m uzicală s e rep e tă identic s a u v a r ia t d în d n a ş te re la fo rm e multipartite). V arietatea form elor m uzicale e s te d esigu r mult m ai m are . Dorim în să s ă p rec izăm c ă e x p rim a re a s c h e m a t ic ă a părţilor reprezin tă d o a r tiparul fo rm e i m u z ic a le , m u z ic a în d e s f ă ş u r a r e a e i e x p r e s iv ă d e p ă ş e ş t e a s p e c tu l d e “sc h e m ă " dînd com pozito ru lu i libertatea de a configura arta prin s u n e t e d u p ă n e c e s i tă ţ i le lui interioare.

M uzica s e p o a te s a u c h ia r tre b u ie a s c u lta tă ş i o r ie n tîn d aten ţia sp re structurile in terioare a le p ie se lo j;, s p r e p ă r ţ i le c o m p o n e n te a le l ie d u r ilo r , s o n a t e lo r , s im fo n ii lo r e t c . , a d e v ă ra te "articulaţii m u z ica le” c a re "înalţă" edificiul a rh itec tu ra l sonor. D ar c e s e p o a te în tîm p la în p ro cese le m îcrostructurale a le p ie se lo r m u z ic a le ? .

Emiliu DRAGEA

R e c i t a l u r i I n ^ e n d e m i n d e O ţ j u r i c n• în a c e a s tă s e a r ă , c u în c e p e re d e la o r a 1 8 ,3 0 , în S tu d io u l de

c o n c e r te al A c a d e m ic i <je M u z ic ă , r e d t a l cle c la r in e t , su s ţin u t d e c la s a p rof. un iv . Io an G o ilâ , a s is t .’un iv . F la v iu s T rif , p ro f. M iha i C ris te a ; la p ian : lec t. u n iv . A d in a M u reşan , lec t. u n iv . S o rin a G e o rg c sc u , a s if t . u n iv . | l o n a C a fa n ic o lo \ |. P a r t ic ip ă s tu d e n ţii: C r is t ia n D um aţ, A r p â d B u ta , I o a n G r ă m a d ă , D a n ie l S im o n , M irc e a B o rz o ş , A u re l M a c o v e i, F lo r in Z a m f i r , A n ta l K e le m e n , C r is t ia n M ic le a , R a d u S im io n c a i |• • M îin e , 20 a p r i l ie , la J - a 1 8 ,3 0 ,în S tu d io u l d c c o n c e r te , re c ita l d c p ia n su s ţin u td e N a d ia jS a b ă u , a n u l V , c lâ sa co n f. u n iv . A d rian a B c ra . în p ro g ra m lu c ră ri d c : L . v a n B e e th o v e n , M . R a v e l,F r. S chubert. i

• T o t m îin e , la o r a 2 0 , în S tu d io u l d e o rg ă al A c a d e m ie i d e M u z ic ă , rec ita lu l su s ţin u t d c D â n ie l M o ln ă r , a n u l III , c la s a co n f. univ. U rsu la P h ilip p i. V o r fi in te rp re ta te lu cră ri d e J. S . B a c h ş i F r. L iszt. ; ■■

I Ia cm~o a IF ila rm o n ica “ T ra n s ilv a n ia ” p re z in tă m îin e s e a r ă , la o r a 19 , în

S a la m are a C a se i U n iv e rs i ta r i lo r , un c o n c e r t v o c a l-s im fo n ic care-1 v a a v e a la p u p itru p c d ir ijo ru l g e rm a n A n d r e a s M e is n e r ; so lis tă D a n a B o rş a n ; îş i v a m a i d a c o n c u rsu l c o ru l d c b ă rb a ţi a l F ila rm o n ic ii “T ra n s ilv a n ia ” , d ir ijo ru l c o ru lu i: C o r n e l G ro z a . în p ro g ram : W .A . M o z a rt - U v e rtu ra Ia o p era “D o n G io v a n n i” ; W .A . M o z a rt - C o n c e rtu l p e n tru p ia n şi o rch estră în m i b e m o l m ajo r, K .V . 482 ; D . Ş o stac o v ic i - S im fo n ia nr. 13, o p . 113 t “ B a b i Ja r” ; b a s so lo : I o a n A r d e l e a n . E s te v a la b i l A b o n a m e n tu l 2 7 , A bo n am en tu l P rim ăverii.

^ e s t i v a l u l m u z ic i i i c c a m e f ăC e a dc a Il-a ediţie a F e s tiv a lu lu i m uzicii d e c a m e ră , m anifestare

organizată de F ilarm on ica ‘T ran s ilv an ia” în co labo rare c u A cadem ia d e M u z ică “ G h . D im a” şi c u In sp ec to ra tu l p e n tru C u ltu ră al ju d e ţu lu i C luj d e b u te a z ă jo i , 22 a p r i l ie , la o r a 1 9 , în S a la S tu d io . a A cad e m ic i, cu co n ce rtu l C v a r te tu lu i T ra n s i lv a n , carc-1 v a avea c a in v ita t pc M ă r ir i C a z a c u . P e n tru v in e r i , 23 a p r i l ie , o r a 19, în S a la S tud io , co n ce rtu l su s ţin u t d e I n te rz o n e J a z z T r io : M irc e a T ib e r ia n - p ian , H o r s t N o n n e n m a c h e r (G e rm a n ia ) - b a te rie , M a u r ic e d e M a r t in (G e rm a n ia ) - b a te r ie ; in v ita t V la d im ir K a rp a ro v (B ulgaria) - sa x o fo n . C oncertu l este rea liza t în co laborare c u C en tru l C u ltu ra l G e rm a n C lu j-N a p o c a şi C o n su la tu l G en e ra l al G erm a n ic i la S ib iu , în c a d ru l an iv e rsă rii a 5 a n i d c la în f iin ţa re a C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an la C lu j-N ap o ca ; s îm b ă tă , 2 4 a p r i l ie , în a c e e a ş i sa lă şi to t la o r a 19 , u n n o u c o n c e r t a l C v a r te tu lu i T ra n s i lv a n , carc-1 v a a v e a d c ac e a s tă d a tă c a in v ita t p c A u re l M a rc ; d u m in ic ă , în S a la S tu d io , la o r a 19, c o n c e r t c a m e ra l cu lu cră ri in sp ira te d c lir ica lu i C h r is f ia n M o r g c n s tc rn . P artic ip ă : C v a r te tu l T ra n s i lv a n , so p ra n a S im o n a Iv a ş , G a v r i l C o s tc a - flau t, Io an G o ilă - c la r in e t, Io n B a iu - c o m , G r ig o re P o p - p e rc u ţie , M c lin d a B tfres - v io a ră , C ip r ia n C â m p e a n - v io lo n ce l; d ir ijo r C ip r ia n P a r a ; re c ita to r Ş te fa n S t r a u b (G e rm a n ia ); reg ia Io s i f K a to n a . C o n c e rtu l e s te re a liz a t în c o la b o ra re cu C e n tru l C u ltu ra l G erm an C lu j-N a p o c a şi C o n su la tu l G e n e ra la ! G erm an ic i la S ib iu în c a d ru l a n iv e rsă r ii a 5 an i d c la în f iin ţa re a C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an la C lu j-N a p o c a . F estiv a lu l sc v a în c h e ia în 3 0 a p r ilie . D esp re c o n c e r te le să p tă m în ii v i i to a re - în n u m e re le u rm ăto are a le z iaru lu i. ,

Universitatea PopularăD in p ro g ram u l z ile i d e m îin e , 2 0 a p r ilie : la o r a 17 e x p u n e re a : '

R o m ii sa u ţig a n ii? P re z in tă d r. d o c . P e tru D c re v c n c o ; la o r a 18 ex p u n erea : A m e r ic ă , A m e r ic a (D esch id e re şi c o n c lu z ii) ; p rez in tă co n f. univ . d r. S ta n c a S ilag h i. ' ; :

Sărbătoarea dansului popular pentru copil la GherlaL a sfîrşitu l să p tăm în ii tre c u te , Ia G h erla s -a d e s fă ş u ra t p rim a

ed iţie a F e s tiv a lu lu i in te r n a ţ io n a l d e d a n s u r i p o p u la r e p e n t r u co p ii. O rg an iza tă în p re m ie ră , m a n ife s ta re a c u ltu ra lă a d e v e n it o adevăra tă să rbătoare a d an su lu i popu lar. L a festiv a l au p a rtic ip a t 10 fo rm aţii a r tis tice d in ţa ră ş i d in U n g a ria . Ţ a ra v e c in ă a fo st rep re zen ta tă d e d o u ă g ru p u ri fo lc lo rice so s i te d in o ră şe lu l în f ră ţit cu G h erla , A B A . C e le d o u ă fo rm a ţii d e d a n s u r i p o p u la re a u a v u t m a rc succes, e v o lu ţia lo r p c sc e n a C a se i d c C u ltu ră d in G h e r la f iin d ap lau d a tă d e su te le d e sp e c ta to ri p re z e n ţi în sa lă . A lă tu r i d e o asp e ţii u n g u ri, în c a d ru l sp e c ta c o lu lu i d c g a lă a u m a i e v o lu a t m icii dansatori d in C Iu j-N a p o c a , B u z a , F izeşu l G h e rle i, S ic , S fin tu G h eo rg h e , T u rd a şi c e le d o u ă g ru p u ri fo lc lo r ic e a le F u n d a ţie i cu ltu ra le “T c k a ” d in lo c a lita te . C u o c a z ia fe s tiv a lu lu i, la G h e rla a av u t Ioc un se m in a r p e m a rg in e a trad iţiilo r şi o b ic e iu r ilo r fo lc lo rice d in C îm pia T ran s ilv an ie i. C e i 2 0 0 d e p artic ip an ţi la festiv a l au luat pa rte şi la o reu şită şezătoare , u rm a tă de se a ră d e dan s , m u z ic a fiind as ig u ra tă d c ta ra fu r ile p a r t ic ip a n te la m a n ife s ta re a fo lc lo r ic ă d in o ra şu l G herla . O asp e ţii s tră in i a u fă c u t c u n o ş tin ţă cu v a lo r ile arte i p o p u la re de p c v a le a A rie şu lu i, în aces t sen s c i c fcc tu în d o excu rsie d o c u m e n ta ră în îm p re ju r im ile m u n ic ip iu lu i T u rd a . P r im a ed iţie a F estiv a lu lu i in te rn a ţio n a l d e d a n su ri p o p u la re p e n tru c o p ii d e la G h e r la a fo st o re u şită d in to a te p u n c te le d e v e d e re , o rg a n iz a to rii (F u n d a ţia c u ltu ra lă “ T e k a ” ) f iin d la în ă lţim e ş i d e a c e a s tă da tă .

SZ.Cs.

S im p o z i o nA so cia ţia G en e ra lă a R o m â n ilo r U n iţi (A G R U ) in v ită p e to ţi ce i

in teresaţi la S im p o zio n u l co n sa c ra t v iz ite i S anctită ţii S a le P ap a Ioan P a u l II în R o m â n ia , c a re v a a v e a lo c jo i , 22 a p r i l ie a .c ., la o r a 17 , * în S a la “ Io an M u ş le a ” a B ib lio te c ii C e n tra le U n iv e rs ita re “ L u c ian ~~ B la g a ” d in C lu j-N a p o c a . V o r su s ţin e c o m u n ică ri: p r o f . d r . E u g e n S . C u c g rz a n - P r im a tu l p a p a l ; p r o f . d r . M a rc e l Ş t i r b a n - P a p ii şi ro m â n i i ; p r . p r o f . T e r tu l i a n L a n g a - P e r s o n a l i ta te a P a p e i

A fost adoptată com ponenta Consiliului Naţional pentru • Evaluare A cadem ică şi Acreditare.

1994-

Page 6: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

T elev izoru l color NE1 cu d iag o n a li de 51 cm si tc lc tcx t la numai

(ate in magazinL a a c h i z i ţ i o n a r e a

d i a l o g• V j ; ' '■.ALO EASY+ 154$ Fin Cocccfire PERFECT 86$ CoAectuc Diilog 150 PLUS W7$ CoKcnn Diijog 600 PSEMIUM 195$ Cottciire Dulog 600

.

La cut nparare a unui televizor **NE1 veti primi de la noi

G R A T IS‘ HANDS-FREE K iT T 3 LUNI ABONAMENT CONECTARE CRATUTTA m ă s u ţ ă v id io -t v i

S t r . 2 2 D e c e m b r i e , n r . 1 3 5 , t e l e f o n 0 6 4 - 4 1 9 . 3 5 1

(1358863) limita stocobi disponibil‘Livrare p is posta dinei la domiciliu

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l A D I E V Ă R I J L

văputeţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6. d a Cluj

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

( l ă s ă m P r i m ă r i a c o m u n e i F e l e a c u

a n u n ţ ă

L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă

p e n t r u d a t a d e 6 ’ m a i 1 9 9 9 , o r a 1 0 , 0 0

l a s e d i u l P r i m ă r i e i F e l e a c u p e n t r u

; î n c h i r i e r e a u n u i s p a ţ i u d i n l o c a l i t a t e a

G h e o r g h e n i , n r . 4 ! 3 9 ş i p ă ş u n e î n

l o c a l i t a t e a G h e o r g h e n i p e n t r u d a t a d e

2 6 a p r i l i e 1 9 9 9 , o r a 1 0 , 0 0 .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a : 1 3 . 4 0 . 9 7

8% REDUCERE DE PRETURI ÎN LUNA APRILIE!'

D e p o z i t d e m a t e r i a l e : str. Traian V uia nr. 220 (incinta ALCOM )

Relaţii la telefon 0 9 2 - 2 2 . 4 1 . 7 0

C u s e d i u l î n C l u j -

® N a p o c a , B d . 2 1

D e c e m b r i e 9 5 - 9 7 ,

a n u n ţ ă :

O r g a n i z a r e a l i c i t a ţ i e i d e s c h i s e , c u s t r i g a r e p e n t r u v î n z a r e a u n u i a u t o t u r i s m t i p A R O 2 4 0 p e b e n z i n ă , a n f a b r i c a ţ i e

1 9 9 2 , c i r c u l a ţ i e 3 1 - C J - 5 0 9 i n v . 6 1 .5 3 3 . A u to v e h ic u lu l s e p o a t e v e d e a l a c o lo a n a H u e d i n , i a r p r e ţ u l d e

s t r i g a r e e s te 2 0 .0 0 0 .0 0 0 Ie i.R e la ţ i i s u p l i m e n t a r e se p o t o b ţ i n e l a t e l . 4 1 .3 8 .5 8 , i n t .

' 3 9 s a u 1 4 .L i c i t a ţ i a v a a v e a Io c Ia d a t a d e 0 3 .0 5 .1 9 9 9 , o r a 12 Ia

s e d iu S .C . N A P O L A C T S .A ., i a r î n c a z d c n e a d j u d e c a r e L i c i t a ţ i a se r e p e t ă î n f i e c a r e z i d e lu n i

l a a c e e a ş i o r ă .P e n t r u p a r t i c i p a r e a Ia l i c i t a ţ i e , o f e r t a n ţ i i v o r d e p u n e

p î n ă î n z i u a l i c i t a ţ i e i l a o r a 1 0 , u r m ă t o a r e l e a c te :• c e r e r e a d e p a r t i c i p a r e Ia l i c i t a ţ i e î n r e g i s t r a t ă la

i s e c r e t a r i a t u l s o c i e t ă ţ i i ;• t a x a d e p a r t i c i p a r e la l i c i t a ţ i e d e 5 0 .0 0 0 le i,

• g a r a n ţ i e d e p a r t i c i p a r e l a l i c i t a ţ i e d e 3 % d inv a l o a r e a m i j l o c u lu i f ix l i c i t a t , . (1353914)

C om plexu l tu r is t ic C om orova (m a re )

Fostele v ile de 3 * * * a le PCR, re s ta u ra n te cu sp e c ific , p isc in ă cu apă te rm a lă , m u ltip le p o s ib ilită ţi de

Cazare ş i pensiune în s e r ii de 7 - 1 0 z ile , cu p la ta ş i în ra te -

O fe rim fa c ilită ţ i p e n tru o rg a n iz a to rii de g ru p u r i.

R e la ţii la A g e n ţia de tu r is m

Bd. E ro ilo r n r. 3* T e l./F a x : 43.03.74 <1359407>

Page 7: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

\ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tei/fax 19-73-04; SUBREDACJIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

’s îi. SB88S -a -v. y p «w

" --- ... . . .....y v ,-y V'̂ .y îX̂ Vy;« itf 4 1 $şci ?£ i

S.C. DISTRIGAZ IMORD S.A. Tg. MureşS u c u r s a l a T u r d a ,

o r g a n i z e a z ă

î n d a t a d e 2 6 . 0 4 . 1 9 9 9 e x a m e n p e n t r u

c a l i t a t e a d e i n s t a l a t o r a u t o r i z a t î n g a z e ,

g r a d e l e I, l l2 , llg ş i III - o ţ e i . _ <

C o n d i ţ i i l e " d e " p r e z e n t a r e l a e x a m e n s î n t

p r e v ă z u t e î n N O R M A T I V U L ! . 6 - 9 0 a r t . 2 . 2 0 -

2 . 2 3 . -

D e p u n e r e a d o s a r e l o r s e v a f a c e l a s e d i u l

S u c u r s a l e i D . G . N . T u r d a s t r . R e p u b l i c i i n r .

2 6 , p î n ă î n d a t a d e 2 1 . 0 4 . 1 9 9 9 , o r a 1 2 , 0 0 .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

3 . 1 . 5 9 , 5 0 , ' i n t . 1 3 7 . -

F a c e m c u n o s c u t p e a c e a s t ă c a l e c ă

N o r m a t i v u l p e n t r u p r o i e c t a r e a ş i e x e c u t a r e a

r e ţ e l e l o r ş i i n s t a l a ţ i i l o r d e u t i l i z a r e g a z e

n a t u r a l e I n d i c a t i v 1 .6 / 8 6 ş i N o r m a t i v u l

p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a ş i e x p l o a t a r e a r e ţ e l e l o r

d e d i s t r i b u ţ i e ş i a i n s t a l a ţ i i l o r d e u t i l i z a r e a

g a z e l o r n a t u r a l e - 3 3 8 - 3 4 0 / 8 6 ş i - a î n c e t a t

v a l a b i l i t a t e a , i a r p e r s o a n e l e a u t o r i z a t e î ş i

p i e r d c a l i t a t e a d e i n s t a l a t o r a u t o r i z a t î n

g a z e , î n c o n d i ţ i i l e n o i l o r r e g l e m e n t ă r i .

T a r i f u l d e e x a m i n a r e e s t e d e 2 2 5 . 0 0 0 l e i

ş i n u i n c l u d e l e g i t i m a ţ i e d e i n s t a l a t o r

a u t o r i z a t .

S.C. MECfîNKf» MfiRIUS Cluj-Napoca cu sediul în Cluj Bd. Muncii nr. 10

(1358912) ^ f E B T I g i O

p r i n l i c i t a ţ i ® p a Et I s c ă

crasrtizc ifts fa s e d iu l s o c ie t ă ţ i i j o i 21' a p r i l i e a r a 1 0 : 3 0 u r m ă t o a r e l e :

•tractor universal DT10101 ■ Dacia Combi 1310 ■

De asemenea vinde prin licitaţie publica mijloace fixe din dotare conform listei

care poate fi consultată la biroul mecano-energetic de la sediul firmei. Informaţii suplimentare la telefon:

064 - 41.50.66 int. 21 sau 064 - 41.55.67 Licitaţia va avea loc în fiecare joi.

B

33

C E N T R U L M E D I C A L P R O C T O L O G Î C )

Fabrica de preparate din came

B I O S a n g a j e a z ă :

• a g e n t v î n z ă r i ; (2093597)

• v î n z ă t o a r e m e z e l u r i - c a m e .P e rso a n e le in te re sa te v o r d e p u n e c u r r ic u lu m v ita e la a d r e s a

C a le a D o ro b a n ţi lo r n r . 5 8 -60 s a u la fax 064 - 19 .00 .01 .

t r a t e a z ă :

m m B S s m

. şi alte problem e legate de a c e s t subiectActualmente, există posibilitatea

(1358889) tratării acestor afecţiunif ă r ă o p e r a ţ i i !

Tratatment de scurtă durată,uşorilytwYn m i m |] [Hd *iff I fi] g j) j d in a/u i I wlf/i

R E S P O N S A B I L I T A T E A D E P L IN Ă A R E Z U L T A T E L O R

B A I A M A R E : 0 6 2 - 2 2 . 0 1 . 0 3B U C U R E Ş T I : 0 1 - 3 1 1 1 . 9 6 9

ty________ T I M I Ş O A R A : 0 5 6 - 2 2 1 . 2 1 9 . „

• Vind garsonieră conf. I, Gheorgheni, slr. Delunala et. 3 din 10, semifinisată, telefon', preţ l ÎS m ii., tel. 193049, 430259 (Ag.i.)• Vind ap. 2 camcrc Gheorgheni, str. Albae, e taj 9 d in .10, telefon, pret18.000 DM, neg., tel. 193049,430259 (Agi)•Vînd ap. 4 cam ere M ănăştur str. Almaşului, etaj 3 din 4 ,2 balcoane, preţ 255 m i i . , tel. 193049 (Ag.i.)

• Vînd ap. 2 camere conf. 2 Mănăştur, str. C lăbucet, etaj 3 din 4, telefon, preţ 115 m i i . , tel. 193049,430259 (A g i) .■ Vînd ap, 3 camere Grigorescu, str.

V lahuţă, parter înalt, ultrafinisat, camere decomandate, telefon, pret 200 mii. neg ., tel. 193049,430259 (Agi.)• Vînd ap. 3 cam ere M ănăştur, slr.

Ion M eşter, etaj 2 din 4, finisat, cu modificări, telefon, pret 28.000 DM n e g ., tel. 193049,430259 (Ag.i.)• V înd teren ~ 5 0 0 m p. cu toate

utilităţile, zona Gheorgheni, pret 43 USD/mp. n e g ., tel. 193049,430259 (Agi.)• Dau în chirie spaţiu comercial 100

mp., M ănăştur, parter vitrine mari la stradă, pret 8,5 USD/mp., tel. 193049, 430259 (Ag.i.)• Vînd ap. cu 3 cam ere în Mănăştur,

A leea C ioplea, u ltrafin isat, gresie, faianţă, geamuri termopan, e t 4 din 4 ‘ (ară probleme cu izolaţia preţ 200 mii. n e g ., tel. 430259 (Ag.i.)• Vînd ap. o cameră, Mărăşti central,

Bd. 21 decem brie, etaj 8 din 8 fără p ro b le m e cu iz o la ţ ia , te le fo n , sem ifinisat, p re t 16.000 DM , tel. 193049,430259

(2093596,str. Avram lancu 9

Cluj-Napoca tel. 064196262

■ * Ofer chirie central, spaţiu comercial 2 5 0 m p . f in is a t , b iro u , g ru p social+depozit 250 mp. posibilitate p a r c a r e , p e n tru sh o w ro o m , reprezen tan ţe , tel. 196262, 092- 50.53.30. (Ag.i.).

• C u m p ă r ap . 2 ,3 ,4 c a m c rc Grigorescu, prefer etaj intermediar, ofer preţ bun., tel. 196262. (Ag.i.)• Vînd ap. 4 camcrc Zorilor, claj 3,

cu modificări interioare, telefon, finisat, garaj sub bloc, str. Luceafărului, preţ18.000 U S D , tel. 196262. (Ag.i.)

• V înd ap. o cam eră, G rigorescu, sem ifin isat, telefon, str. F în tînele , parter, preţ 120 mii. neg., tel. 196262. (Agi.)

• V înd ap. 3 camere, Grigorescu, str. Fîntînele, etaj intermediar, semifinisat, preţ 26.000 DM, n e g ., tel. 196262. (Ag.i.) ■• Vînd casă Andrei Mureşanu, P+E,

garaj 6 cam ere, 2 băi, str. Z âm eşti, preţ 120.000 USD , te l. 196262.

(Agi.)• D au în chirie h a lă 250 m p.

(120+150), Mărăşti, curent trifazic, vestiar, grup social, acces tir, preţ 4 U S D /m p ., tel. 196262. (Ag.i.)• V înd casă 2 cam ere, dependinţe ,

zonă ultracentrală, telefon posibilitate acces din stradă şi mansardarc, front 12 m, parchetat, zugrăvit, preţ 90.000 D M negociabil, tel. 196262. (Ag.i.)

• V înd teren 8 .5 5 0 m p. zo n a Someşcni Gară, lîngă terminal, potrivit pt. construcţie hală, depozit a lte ac tiv ită ţi, preţ 7 U SD /m p. , tel. 196262. (Ag.i.)’ .• V înd ap . 3 cam ere, Z orilo r, str.

Pastcur, parchetat, cu garaj, preţ 220 m l. , (el. 196262 .(Ag.i.)• Vînd ap. 3 camere, conf. unic, etaj

intermediar, telefon, preţ 13 8 mii. neg., tel. 196262. (Ag.i.)

s ^ M e r n e mt r _ Aţttlft ; .:

3400 Cluj-Napoca, str. Napoca 12

Tel: 19.45.41,19.45.3

• V în d urgent ap . 2 cam crc conf. m ărit, 87 m p., c laj 2 /4 , cam ere decomandate, cu parchet, telefon, cu balcon Închis, in Plopilor V echi, preţ

' negociabil, tel. 194541,194538. (Ag.i.)• V înd ap. 2 cam crc , etaj 3 , cu

p a rc h e t, te le fo n , p a rc a re , zo n a ultracentrală, preţ 15.000 USD neg., tel. 194541,194538. (Ag.i.)• V înd casă pc două nivele în zona

Pata, compusă din 3 camere, bucătărie, baie, 2 garaje, supr. constr. 110 mp., p re ţ 70.000 DM neg. tel. 194541, 194538. (Ag.i.)• V înd casă în zonă scm iccn tralâ ,

compas din 4 camcrc, partcr+mansanJă, cu în c ă lz ire c e n tr a lă , te le fo n internaţional, suprafaţa construită 110 mp., teren 350 inp., preţ 650.000.000 Ici neg. tel. 194541,194538. (Ag.i.)

• Vînd urgent casă 2 cam crc, baie, beci, + 1 corp dc clădire cu o cameră şi un garaj sau atelier dc lucru, teren 700 mp., zona Iris, preţ 55.000 DM, neg. tel. 194541,194538. (Ag.i.)

• Vînd ap. 3 camcrc conf. 1, nefinisat, cu parchet, telefon, cart. M ănăştur, zona Ion Meşter, preţ 20.000 DM. tel. 194541,194538. (Ag.i.)

• V înd u rgen t ap. 3 cam crc, conf. m ărit, 74 m p., finisat, balcon m are închis, telefon internaţional, etaj mic, str. N âsâud, p reţ neg . te l. 194541, 194538. (Ag.i.)

• C um păr ap . 2 cam crc , poale fi nefinisat, în M ărăşti, P iaţa abator, p lata im ediat, Ici. 194541, 194538.

(A g i)• Dau în chirie garsonieră mobilată

cu telefon m Gheorgheni sau Mănăştur, preţ 130 D M . tel. 194541, 194538. (Agi.)• Cumpăr urgent ap. 2 cam crc conf.1, sau trei cam ere conf. 2, preferabil etaj interm ediar, poate fi nefinisat, în M ănăştur. tel. 194541, 194538. .

(Agi.)

V I N Z A R I

c u m p ă r ă r i

• Cumpăr spaţiu comercial peste 60 mp, cu vad bun. Tel. 058-81-07- 02, orele 8-9/(430168)

• Vînd casclc cu sticle pentm suc. Tel. 41-96-07 după ora 18. (429022)• SC Popmold SRL vinde în fiecare zi

în calitate d c producător, găini, ouă consum, puicuţe Roso, pui vii rase grele tem en ea motor Rabă cu RK cu acte în regulă. Informaţii ia tel. 09232-63-22 sau 18-00-25.(427736) ' ' -

• Vînd cabană, casă, demontată, 45 nrp. Tel. 25-30-05 după ora 17.(429052) .

Î N C H I R I E R I

• Dau în chirie apartament 2 camere. Tel. 24-20-36. (429048)

• Caut de închiriat apartament 2 camere. Tel. 094-59-19-15 sau 19-84-40 ora 17. (427796)• închiriez cameră în suprafaţă de 25 mp.

parter la stradă - central pentru spaţiu comercial, birou etc. Informaţii Turda telefon 31.13.84. (4671275)_________

D I V E R S E

• Pierdut legitimaţie de veteran de război pe numele de Nagy Irimia loan cu seria CJnr. 631577.0 declar nulă. (4671303)'

• Angajăm farmacişti pentru circuit deschis. Informaţii Ia tel. 09-28-88- 256 sau 17-73-52. (427813)

• Societate comercială angajează muncitori-necalificaţi pentru un atelier de tîmplărie. Tel. 19-08-36. (427818)

• Pîrîţii Săplăcan Vasile şi soţia Rus Rozalia Săplăcan, Gavril Alexandre, Vasile Berchi, Zoltan, Coroian Augustin şi soţia Carolina fost cu ultimul domiciliu în Urişor în prezent cu domiciliul Neclmoscut sînt citaţi la Judecătoria Dej în data de 26.04.1999 în dosar nr. 347/1999 acţiune în constatare, ieşire din indiviziune, prestare tabulară. (4671302)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Vînd urgent apartament 2 camere central, preţ 145 milioane. Tel. 19-37-16; 092-26-92-69. (427822) .

• Vînd Dacia 0 km Berlină şi Break. Tel. 092-34-59-90,16-72-61.(429006) . / •

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartament cu 3 camere confort 1, etaj I din Tîrgu-Mureş cu apartament cu 3 sau 2 camere în Cluj-Napoca. Informaţii |a tel. 065- 25-64-34. (427704)

• Economist licenţiat, contabil autorizat, ţin evidenţă contabilă completă, asigur depunerea actelor la finanţe şi DMPS tel. 092-771947. (428182)

• NoulŞC Malvin SRL a deschis un magazin de mobilă pe str. Dunării nr. 22. Vă oferim mobilă la cele mai mici preţuri din Cluj, in primele luni 10% reducere. Preţurile sînt după buzunarul dum neavoastră. Vă aşteptăm! (429024)

* Producător de pompe industriale şi aparatură de laborator caută reprezentant tehnic comercial pentru zona de nord. Vă rugăm, trimiteţi CV la nr. de fax: 01 3373392. (2093590)

• Farniacist(ă) specialist, doresc angajare cu normă întreagă în farmacie. Tel. 43-83-04. (427782)

• Familie serioasă o fe ră -50 milioane lei, unei tinere sănătoase, drăguţă, care acceptă să fie mamă purtătoare. Trimiteţi fotografie şi date personale, la adresa OP nr. 1, CP 181, localitatea Deva. (314431)

• Anunţ surorile şi nepoţii defunctului Nicola Traian cu ultimul domiciliu în Cluj str. Petuniei nr. 7 pentru a participa la dezbaterea moştenirii din 22 aprilie 1999, ora 13, la Biroul Notarului Public din Cluj str. Tipografiei nr. 13. Soţia Valeria. (427835) ■

• Profund îndureraţi anunţăm trecerea în nefiinţă la 82 de ani a celei care a fost scumpa noastră bunică TANŢÂU ANA. inmormîn- tarea va avea Ioc luni 19 aprilie 1999 la Capela nouă din Cimitirul M ănăştur. Fie-i ţarina uşoară. Nepoţii Cristina cu familia, Crina cu familia şi Cheorghe. (427829)

• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră mătuşă B1DIAN MARIA profesoară pensionară, care după o lungă şi grea suferinţă ne-a părăsit, lăsîndu- ne pentru tot restul vieţii cu inima şi sufletul mîhnit şi îndureraţi. Fie ca bunul Dumnezeu să o primească şi să o odihnească, acolo de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea. Nepoata Marcela cu soţul Dorel şi fiica Raluca. (427834)

• Regretăm dispariţia dintre noi a d-lui RUSU IOAN şi adresăm pe această cale omagiul nostru . Asociaţia de locatari str. Unirii nr. 19. (429054)

• Adine îndureraţi ne luăm rămas bun de la scumpa noastră mătuşă BID1AN MARIA. Ai fost bună cu toţi semenii tăi. Să-ţi fie somnul liniştii Nu te vom uita niciodată. Nepotul Marcel Moga cu soţia Moga Maria şi fiul Moga Sergiu. (427831)

• Sîntem alături de colegul nostru Horincar Vasile la despărţirea de mama sa. Colegii de la Secţia Cercetare ICPM Cluj. (427799)

• Sîntem alături de prietenul ' nostru Iuliu Bidian în marea durere pricinuită de decesul soţiei dragi . TUCA. Sincere condoleanţe. Familia V. Popa.(427833)

• Sîntem alături de doamna inspectoare Ana Oltean în marea durere pricinuită de decesul soţului drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. (427817)

• Se împlinesc azi 11 ani de la tre­cerea în eternitate a scumpei noastre

■ dr. GREABU VALERIA. Dumnezeu s-o odihnească. Familia. (428850)

• Iubita mea mamă SILVIA DREPTATE m-a părăsit pentru totdeauna lăsîndu-mă nemîngîiată în marea mea durere. Pentru rude şi prieteni despărţirea va fi la Capela veche a Cimitirului Mănăştur, luni, 19.04.1999, ora 14. Fiica Livia. (C)

' • Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scum pei .şi nepreţu itei mele soţii BIDIAN MARIA profesoară de biologie, Ia vîrsta de 72 ani. Înmormîntarea are loc în data de 17 aprilie 1999, ora 11, la Capela mare a Cimitirului central. Dumnezeu să o odihnească in pace. Soţul Bidian iuliu. (427830)

• Sîntem alături de prietena noastră Livia în m area durere cauzată de dispariţia neaşteptată a dragei ei mame SILVIA DREPTATE şi ii dorim sufletului ei deosebit linişte veşnică. Familiile Eniu. (G)

• Sincere condoleanţe, doamnei O lteanu Ana şi fiicei în treaga compasiune la despărţirea de cel ce a fost soţ, tată. Vecinii din scara ]. (427827)

• Familia Marcu anunţă cu durere dispariţia prematură după o grea suferinţă a fiului lo r MARCU VIOREL în etate de 44 ani. înhum area va avea loc luni, 19.04.1999, ora 13,00 la Cimitirul Cordoş. Cu durere în suflet fratele Aurei şi copiii Simona şi Alin. Familia în veci nemîngîiată. D-zeu să-l ierte. (G)

* Sincere condoleanţe doamnei Olteanu Ana la pierderea soţului drag şi sîntem alături în clipele grele. Comitetul Asociaţiei de Loca­tari din str. Fabricii nr. 17. (427828)

• Adine îndureraţi ne juăm rămas bun de la scumpa noastră soră BIDIAN MARIA. Să-ţi fie somnul de- a pururi liniştit Nu te vom uita niciodată. Fratele Moga Octavian cu fiul Moga Ovidiu şi fiica Moga Clemenţa. (427832).

• Familia Dragan Augustin şi Letiţia anunţă cn durere decesul cumnatului său MARCU VIORELde 44 ani. Fie ca bunul D-zeu să-i odihnească în pace. (G)

Page 8: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

O boală a crainicilor-reporteri: cînd ţi-e lum eaTnai dragă îl ia gura pe d inain te şi deb itează fel d e fel d e enormităţi de parcă noi, ce i din fa ţa micului ecran , a m fi nevăzători. Un

astfel d e m odel a fo s t dum inică, la meciul Dinamo - "U" C raiova, crainicul-reporter Vlad Enâchescu.

KS *«Sws,

C l u j e n i , p r e d a ţ i e c h i p a m e n t u l ! ! !• Jo i, la S ta d io n u l “ Io n M o in a ” , im ed ia t

după ultim ul a n tre n a m e n t a l ech ipei, R em u s C îm peanu v o rb e a d e s p re u n fo a rte p o sib il rezu lta t d c e g a lita te . P o a te în a m in tire a vestitelor derb y -u ri d e ac u m 15 an i disputate cu trib u n e le a rh ip lin e sa u în id e e a în ca re te levizarea jo c u lu i le -a r fi s t îm it ju c ă to r ilo r c lu jen i m în d ria . V â z în d u -m â u şo r m ira t, d om nia sa m -a a s ig u ra t d e se r io z ita te a g indurilo r. L a in te rv a l d e e x a c t 2 4 de o re boala o p tim ism u lu i “d e ş a n ţ i t ” m ai face o victim a: lo a n M a ja . A lte v is e , a lte ig n o ră ri a le crudei şi p e rf id e i r e a l i tă ţ i . I -a trez it la realita te , sp e r a c e a s ta d in to t su fle tu l, D an A nca - a g reşit cap ita l în a lcă tu irea form aţiei şi mă voi e x p lic a - L iv iu V e lţa n , P e trescu , M îrnc, T ib i B ă la n ş i L iv iu M ih a i, a l că ru i refuz c e a m a i s ta p c b an ca d e rezerve , du p ă

p a u z ă , a ra tă c la r c îtă d isc ip lin ă ş i c o e z iu n e su f le te a sc ă e x is tă la aces t c lu b . Ii în tre b p e s tim a ţii ju c ă to r i la ce ex p res ii j ig n ito a re ven ite d in p artea spectatorilor şi a g azetarilo r

Ie ro şe sc o b ra jii? C îtă b ă ta ie d c jo c tre b u ie s â m a i în g h i ţ im şi d a c ă n u lc -a t r e c u t - v r e o d a t ă . p r i n m in te s â p r e d e a e c h ip a m e n tu l? ! , recu n o sc în d m ă c a r o d a tă în v ia ţa lo r c â fo tbalu l p o a te fi n u m it d o a r u n n e v in o v a t h o b b y şi n ic id e c u m u n m ijlo c

dc existenţă. D acă d o resc să-şi spună p a raz iţi atunci, cu c c a m ai m are p lăcere, îi vo i num ifotbalişti!

• D an A n c a a d a t-o în bară şi în c ă la m odul pen ib il. A tr im is în te ren nişte ja ln ic e epave îh ce rc în d sâ re p a re gafa făcu tă Ia pauză , p r in in tro d u c e re a lui A ş tilca n şi T îm o v an . U ltim u l în să s -a acc id en ta t d u p ă do ar 18 m in u te , ia r c e l c a re u rm a să -i ia locu l (L iv iu M ih a i) r o n ţă ia se m in ţe în cocheta a ren ă b is tr iţean ă . B rav o R ona ldo !

• P rim u l şu t p e p o a r ta b istriţean ă a fo s t expediat de O n cicâ în m in u tu l 78!!!, anem ie şi p ro st p la sa t, în b ra ţe le lui C îm p ean u . A ceasta a fo s t, d e a ltfe l, şi singu ra fază dc poartă a p u r tă to rilo r d e ech ip am en t sp o rtiv cu în se m n e le lui “ U ” p e p iept.

Codin SAMOILĂ

U R S U S *

' R e m i z î n d " l a P l o i e ş t i , R a p i d u l ş i - a

a n u l a t a p r o a p e i n t e g r a l ş a n s e l e l a

t i t l u !

E tapa a în c e p u t v in e r i c u p r o lo g u l d e la B i s t r i ţ a , a co n tin u a t s îm b ă tă c u 7 p a r t id e şi s -a în c h e ia t c u e p ilo g u l d e dum in ică. P ro lo g u l ş i e p ilo g u l, precum şi p a r tid a d e la P lo ie ş ti a u fo s t t r a n s m is e p e m ic u l ecran . S â p a rc u rg e m , p e s c u r t rezu lta te le e ta p e i .

• G L O R I A - “ U ” C L U J4-0 . C îtev a d e ta lii d c la fa ţa lo c u lu i , o f e r i t e d c t r im i s u l nostru.

• O Ţ E L U L - F .C . A R G E Ş 1-1. G âlă ţcn ii au d e sc h is sc o ru l devreme, prin N cm ţanu (6 ), apo i au excelat în “ b ă tu ta p c Ioc” . P itc s lc n ir .iu e g a la t p rin B ra tu (85), sp re m arca n e m u lţu m ire a gazdelor c a rc p rea s-au v ăzu t în cîstÎL’âtoarc.

• C E A H L Ă U L - F .C . O N E Ş T I 3 -1 . V ic to r ie s c o n ta tă a n e m ţe n i lo r , o r e v a n ş ă c u acelaşi scor c u c a rc o n e ş te n ii au c îş tig a t în to a m n ă . G o lu r i le n em ţen ilo r a u fo s t m a rc a te d c Axinia II (32), Perjă (5 6 ) şi M a rc

(76). G olu l o n eş ten ilo r l-a înscris Iriza (5 1 ).

• F .C . N A Ţ I O N A L - O L I M P I A 2 - 1 . “ B a n c a r i i ” t r a v e r s e a z ă o p r i m ă v a r ă r e a lm e n te p e n ib i l ă : s îm b ă tă s ă tm ă re n ii i-au a v u t “ la m în â ” p re ţ d c a p ro a p e o ju m ă ta te d c o ră d u p ă c e C h ira tc u (3 4 ) l-a. o b lig a t p e R ă z v a n L u c e sc u să s c o a tă b a l o n u l d in p l a s ă , cgalarca f iin d reuşită d c C arab aş (59). G o lu l v icto rie i “ bancarilo r” l-a în sc ris R a d u N ic u lc sc u (64), o u m bră ră tă c ito a re p e g a zo n u l din "P a rcu l cu p la tan i" .

• F O R E S T A - A S T R A 0-1. “P ădurarii” au sfcc lit-o , acasă pc “A rcn i”, ra tîn d m a rc a o c a z ie dc a sc a p ro p ia Ia u n p u n c t d c reşiţen i. O ra ta re c e s -a r pu tea să fie decisivă . “ G ăza rii” secunzi a i P lo ic ş tiu lu i au p u n c ta t o d a tă prin S a v u (4 0 ) , a p o i n u n u m ai c â a u ş t i u t s â a p e r e f i r a v u l avantaj, d a r p c co n traa tac a u fost la un p a s d c d e s p r in d e re .

• F .C .M . B A C Ă U - C .S .M .

R E Ş I Ţ A 2 - 0 . C u u r e c h i le a ţin tite sp re S u c e a v a , reşiţen ii s - a u s t r î n s în d e f e n s iv ă , b ă c ă u a n ii n e re u ş in d d ec ît de d o u ă o ri s -o sp a rg ă p rin golurile în sc rise d e V la d M u n te an u (45) şi N a rc is R â d u c a n u (6 5 ).

• P E T R O L U L - R A P ID 2 -2 . O p r im ă r e p r iz ă ca re a a p a r ţ i n u t “ g ă z a r i l o r ” , supe rio rita tea în faze le d e poartă fiin d e x p r im a tă d e c e le dou ă g o lu ri în sc rise d c N . C onstan tin (3 0 ) ş i O n u ţ (4 4 ). în secunda tăvălugu l g iu lcştcan d ă peste cap defen siv a p lo icştcanâ şi egalitate p r in g o lu r i le m a r c a te d e N . S tan cu (5 2 ) şi I . G a n c a (65). O “re m iz ă ” c a re a n u le a z ă aproape to tal şansele g iu lcştcn ilo r la titlu, m ai a le s că au d c fă c u t o vizită.

h a i t ic u lu i “ c l in i lo r r o ş i i” în b îr lo g u l lor!

• F A R U L - S T E A U A 0 -3 . N e p u tin ţă | i p e m alu l m ă r ii. “ M a r in a r i i ’ lu i F lo rin M a rin t r ă i e s c , b i n e m e rg i , d i n a c u m u l ă r i l e to a m n e i , c â p rim ă v ara se dovedeşte m aştera. F ă ră să s e s tro fo a c e în m o d d e o se b it, c a m p io n ii au c îş tig a t c u sc o r d e fo rfa it p rin g o lu r ile “ s e m n a te ” d e L ă c ă tu ş (3 6 ) , D â n c iu le s c u (3 8 ) şi C io c o iu (8 9 ). Ş i a s ta d u p ă ce m ie rcu rea

. tre c u tă ste liş tii aii avut de tra s în c u p ă , ia r co n s tâ n ţe n ii au av u t... liber.

• D I N A M O - U N I V . C R A I O V A 2 - 1 . P a r t id ă tra n sm is ă d u m in ic ă p c m icu l ecran;

v P a r o d i s i a c < « # w i »

L I V I U Ţ -

DIN LAC ÎN PUŢ!

I D o u ă lu c ru r i c e s e. . p o t r iv e s c c a n u c a - n I - p e r e te : L iv iu M ihai ş i | t r ic o u l lu i “ U”

L iv iu M ih a i e s te u n u l dLn I fotbaliştii d e sp re c a re se sp u n e | că s-a n ă s c u t ta le n t ş i a m u r it | sp e ran ţă . M o ş te n i to ru l u n u i . num e d e fo tb a lis t , e l a t r ă i t o ' v rem e p c lin g ă e c h ip ă a v în d , I cc-i d rep t, ş i m e c iu r i c a r c a u | d e m o n s t r a t c ă b ă i a t u l i fo tb a lis tu lu i L iv iu M ih a i a rc !. c î te v a p u n c t e c o m u n e c u I fotbalul. D a r, o d a tă c u t im p u l,

a d e v ă ru l a ie ş i t la iv e a lă . L iv iu M ih a i c o e c lip s ă , u n lev ier, u n p n e u . O ric e . M a i pu ţin fo tb a lis t!

V in e r i , d u p ă u n t im p în d e l u n g a t î n c a r e s - a în c ă p ă ţîn a t s â c re a d ă în e l, D an A n c a a g âs it şi p o s tu l p e ca re p o a te ju c a L iv iu ţ: p e b a n c a d e re z e rv e ! D a r , a şa cu m îi s tă b in e u n u i t ip c u tu p eu d e c a r t ie r , r e sp e c tiv u l n u a p u t u t s u p o r t a o a sem en ea o fe n să . Ş i, c u d e la s in e p u te re , n u m ă ru l 10 (p rin c a p n im ic a n u - i trece ) s -a r id ic a t ş i a . . .p le c a t în tribună.

G e s tu l s ă u s p u n e to tu l desp re u n c a ra c te r c u m n u p rea a m m a i v ă z u t în fo tb a l. S în t c u r io s d a c ă d e a c e a s tă d a tă c lu b u l v a lu a m ă s u ri îm po triva ac e s tu i im p ertin en t sau i se v a trece c u v e d e re a şi această “ sc ăp a re” . ■

O ric u m , d o m n u le L iv iu M iha i, m u lt m ai să n ă to s a r fi să - ţi c o n t in u i d r u m u l d in teren în tr ib u n ă . N u te -a i m a i chinui n ic i p e tine c u u n sp o rt p e ca re n u îl în ţe le g i şi a m ră su fla ş i n o i u şu ra ţi . G o lu l p e c a re l -a r lă s a p le c a re a ta s - a r u m p le r e p e d e c u u n c h iş to c d c ţig a ră .

M ihai H O S S U

'• 0 : C L A S A M E N T - • \ ■ \ '1. D in am o 24 20 2 . 2 76-21 62 (+26)2 . R a p id 24 18 5 1 52-15 59 (+23)3 . S te a u a . 24 14 5 4 4 5 -2 2 48 (+ 12)4 . F .C .M . B a cău 24 13 8 3 33-21 47 (+ 8)5 . O ţe lu l 24 14 2 8 . 38-23 44 (+ 8)6 . F .C . A rg eş 24 13 3 8 4 0 -2 9 42 (+ 6)7. F .C . N a ţio n a l 24 13 1 10 4 4 -3 2 . 40 (+ 4)8. P e tro lu l 24 11 5 8 3 8-32 38 (-D9. C e ah lău l 24 11 3 10 3 7-37 36 (-3)10. A S T R A 24 9 5 10 2 6 -2 4 32 (-D11, G lo r ia 24 8 4 12 3 8 4 3 28 (-8)12. F .C . O n eş ti '2 4 8 3 13 3 4 4 7 27 (-9)13. F .C . F aru l 24 7 4 13 2 3 -3 9 25 (-11)14. U n iv . C ra io v a 24 6 5 13 26-39 23 (-10)15. C .S .M . R e ş iţa 24 4 8 12 1 9 4 5 20 (-16)16. F o re s ta 24 4 4 16 2 4 4 5 16 (-20)17. O lim p ia 24 3 4 17 1 5 4 5 13 (-20)18. “ U ” C luj 24 2 4 18 12-61 10 (-26)

E T A P A A X X V -A : F .C , A rg eş - G lo r ia (1 -3 ) , m eci ce va av ea loc m arţi 2 0 ap rilie , f iin d transm is p e m icu l e c ra n d e A ntena 1, o ra 16; to t m arţi, la o ra 2 1 , pe T V R 2, p a r tid a S te a u a - F .C .M . B a cău (0 -0 ); m ie rc u ri 21 a p r ilie se v o r d isp u ta p a r tid e le : “ U ” - D in am o (0 -8 ), A s tra - F .C . N a ţio n a l (0 -1), U n iv e rs ita te a C ra io v a - F o re s ta (2 -1 ) , O lim p ia - F a ru l (1 -3), R a p id - C e a h lă u l (2 -0 ) , m eciul v a fi tra n sm is d e la o ra 15 p e m icul ec ran (T V R 1), F .C . O neşti - O ţe lu l (0 -3 ), C S M R e ş iţa - P etro lu l (0 -2). în p a ra n te z e rezu lta te le d in tu r.

Romeo V. CIRTAN

rotbalui. D ar, o a a ia c u u iu p u i, j

C a m p i o n a t u l j u d e ţ e a n

• A v în tu l L u n a - în f r ă ţ i r e a L iv a d a 0 -2 (B u d ean , G lig a -

au togo l); '• C a rb o c h im - N a p o p a n 3 -3 (G re ta , B a rz . Inoan - H î r ţ ,

Ş an d o r, M a rin ); ' -• A r ie ş u l - U n ir e a F lo re ş t i 3 -0 (V a rg a 2 , G al);• E R S C U G - C F R D ej 1-0 (P ro d an );• U n ir e a J u c u - S ă n ă ta te a 3 -0 (M la d in 2 , D . Pop);• S in te ro m - P ro d f u r a j Ic lo d 2 -0 . M o to r IR A a s ta t. în s

c la sam en t co n d u ce E R S C U G cu 3 7 puncte , u rm a tă dc A rieşul c u 35 şi C F R D e j cu 28. E ta p a v iito a re ( jo i 22 aprilie ) p ro g ram ea ză partid e le : U n ire a F lo re ş t i - A v în tu l L u n a , C F R D ej - A r ie şu l , S ă n ă ta te a - E R S C U G , P ro d f u r a j Ic lo d - U n i r e a J u c u , M o t o r IR A - S i n t e r o m , î n f r ă ţ i r e a - C a rb o c h im . N a p o p a n va s ta .

D i v i z i a D - 2 0

A T I , S e le n a D ej - D rom ex 3 -0 , A S A V ic to r ia S om eşen i - C im e n tu l T u r d a 4 -2 , M e ta lu rg is tu l - M in e ru l O cn a D ej 0 -2 , T u r d e a n a C a s iro m T u rd a - C F R I I 5 -0 , C lu ja n a - S in te ro m am în a t, M in e ru l l a r a şi A p o llo L iv a d a au s ta t. înc la sa m e n t c o n d u c e au torita r M in e ru l O c n a D ej.

Ciudatele înfrîngeri, acasă, ale echipelor Rocar Bucureşti şi Cimentul Fieni!

- C h ia r în con tex tu l c ă n u m ai p o a te “atenta” la p rim u l loc, poziţia se cu n d ă fiind ca şi a s ig u ra tă , în frîn g erca suferită dc R o car acasă, în faţa u n e i ech ipe ce se zb a te să sc ap e de re tro g rad are , d ă se rio s de g în d it, la fel ca şi v ic to r ia G lo r ie i în d ep lasare la F ien i, buzoienii fiin d to t în ch in u rile e v ad ă rii d in zo n a re tro g rad an tâ . A r m ai fi de a d ă u g a t şi co n sem n are a ce le i d e a do u a în frîn g eri su ferite de F.C. B raşov , în faţa unei con judeţene , Precizia, la tă rezultatele înregistrate s îm b ă tă în se ria I: V .

D a c ia U n ire a B r ă i la - S p o r tu l S tu d e n ţe sc 0-3, T racto ru l B r a ş o v - C h in d ia T îr g o v iş te 2-0, R u lm e n tu l A le x a n d r ia - M e tro m IC IM B ra ş o v 4-2, N îtr a m o n ia F ă g ă r a ş - Petrolul M o in e ş t i 0-0, C im e n tu l F ie n i - G lo r ia B u z ă u 0-1, Rocar B u c u re ş t i - D u n ă re a G a la ţ i 1-2, L a m in o ru l R o m a n - Poiana C îm p in a 2-0, P re c iz ia S ă c e le - F .C . B raşo v 2-0, P oli Ia ş i - Midia N ă v o d a r i 4-2. ,

O rd in e a în c la sam en t: F .C . B ra şo v 61, R o c a r 4 9 , Poli Iaşi 42, M o in e ş ti 4 1 , L a m in o ru l 4 0 , C im en tu l 39 , P o ia n a 39, Sportul S tu d e n ţe sc 38 , M id ia 3 6 , P re c iz ia 3 6 , G lo ria B u z ă u 33 , Chindia 3 3 , D u n ă re a 32 , M e tro m IC IM 3 0 , T rac to ru l 2 9 , Rulm entul 28, N itra m o n ia 23 şi D a c ia U n ire a B ră ila 7 p uncte .

E T A P A A X X V I-A ( s îm b ă tă 24 ap rilie ): M e tro m ICIM - Dacia U n ire a , (2 -0 ), S p o rtu l S tu d e n ţe sc - C im en tu l (0 -1 ), Gloria - L am in o ru l (1-2), N itram o n ia - T rac to ru l ( 1 4 ) , C h ind ia - Rulmentul (1 -1 ) , D unărea - P re c iz ia (1 -2 ) , P o ian a - R o c a r (2 -3 ) , M oineşti- M id ia (1 -1 ) şi F .C . B raşo v - P o li Iaşi (0-2). în paran teze rezultatele d in tu r .

Derby-ul s-a încheiat "remiză"• F .C . D ro b e ta T . S e v e r in - U .T . A ra d 2 -1 . “B ă trîn a doamnă”

s-a b ă tu t pen tru o “re m iz ă ” , d a r n -a ieşit p a s ien ţa . C u “sabia lui D am oclcs” deasupra capu lu i, severinenii şi-au aprop iat victoria graţie g o lu r ilo r m arcate d e U d re a (2 2 ) şi C epoi (4 1 ). G o lu l arâdanilor l-a m a rc a t M ariş (2 5 ).

• P o li T im iş o a ra - M in e ru l M o tru 2-0. R ezu lta t stabilit în prima re p riz ă p rin g o lu rile m arca te d e L . P opescu (2 2 ) ş i Sasu (34). Pe u n s ta d io n cu 4 0 .0 0 0 d e lo c u r i d o a r 150 d e specta to ri!

• F .C . B ih o r O r a d e a - C h im ic a T îrn ă v e n i 1-1. U n rezultai tip ic dc... a ran jam en t A u m arcat: M oisescu (3), respectiv Ungurcanu (6 4 ). Ieşiţi din lu p ta p e n tru lo cu l secund , b ih o ren ii “arbitrează” ră m în e rc a ce lo r d in z o n a re tro g rad ă rii.

• J i u l P e tro şa n i - U n ire a D e j 2 -1 . A lip sit des tu l dc puţin ca un iriştii sâ sc în toarcă la D ej cu o “rem iză”, ei av în d m ulte momente d e jo c în ca rc s-au im p u s în fa ţa gazdelor. N u m ai câ gazdele au m a rc a t d o u ă go luri p rin S to ica (2 5 ) şi D râgan (7 6 ), pc cînd dejenii un u l s in g u r sem nat d e S â lâ jan (5 6 ), ra tînd a lte o cazii bune.

• A R O C -lu n g - F .C . E x te n s iv C ra io v a 1 -1 .-D erby-u l etapei. M u sc c lc n ii au în c e p u t ta re şi m a re bucurie c înd ... B ucuroaia (14) a însc ris . C raiovcnii a u ega la t p rin R âducanu (45), păstrînd avansul d e 7 p u n c te faţă d e m u sc e lcn i.

• F .C . A p u llu m A . Iu l ia - D a c ia P ite ş ti 2 -L F in a l dc m eci cu... “ c în te c ” . O aspeţii au d e sc h is sc o ru l p rin N eag a (15). G azdele au e g a la t p rin S. M ărg inean (35) şi a u înscris golul v icto rie i în minutul 3 a l p re lu n g irilo r d e d u p ă m in u tu l 90 , p rin D o g aru (d in 1 1 metri, c o n te s ta t de oaspeţi). , , , ,

• G a z M e ta n M e d ia ş - I n t e r S ib iu 2-0. S ucces al medieşenilor o b ţin u t în p rim a rep riză : K a llo (2 0 ) şi CI. Ş om fa lean (41) - autorii g o lu rilo r.

• V e g a D eva - F .C . B a ia M a re 2-1. R e zu lta t p lin dc emoţii p en tru deven i carc a u desch is sc o ru l p rin P opov ic i (61), bâiinărenii au egala t prin Şom cherechi (89), go lu l victoriei gazdelor fiind marcat d c B o s în ccan u (90).

• C o rv in u l - Â S A T g . M u re ş 2 -0 . C îte un g o l d e repriză pentru h u n e d o re n i, m arcate d c P av e l (3 2 ) si P ro c o ro d ie (59).

C L A S A M E N T1. F .C . E x tensiv2. A R O C -lung3. U .T . A rad4. F .C . B ih o U5. G a z M etan6. P o li T im işoara7. In te r S ib iu8. C o rv in u l9. A S A T g. M ureş10. V e g a D eva11. M in e ru l M otru12. F .C . D robeta13. F .C . A pullum14. F .C . B a ia M are15. J iu l Petroşan i16. D a c ia Piteşti17. C h im ica18. U n ire a Dej

2525252525252525252525252525252525

.25

17151312121212111199

. 9 9

4778910 IU 11 12 11 12 12 12 11 14 131314

66-2145-394 5 -3 029-2540-3345-3137-333 9 4 329-332 7 4 133-393 1 4 029-39

'3 2 -3 52 6 4 33 3 4 02 7 4 33 0 4 5

554844414039383635

,3 23131313029282825

(+16)(+9)(+8)(+5)(+D(+3)

• ( - 1 ) (0)

. ( -1 ) (-7)

• (-5) (-8) (-8)

• (-9) (-10) (-8) (-8) (-11)

E T A P A A X X V I-A ( s îm b ă tă 24 a p r ilie ) : C h im ica - Drobela (1 -2 ), U .T . A rad - J iu l (1 -1 ), U n ire a D ej - F .C . A pullum (1-3), C o rv in u l - Poli T im işo ara (0 -5 ) , M in e ru l M otru - F .C . B ihor (14), F .C . E x te n siv - G az M e ta n (1 -1 ) , D a c ia - A R O ( 2 4 ) , A SA - F.C. B a ia M a rc (2-1), In te r S ib iu - V e g a D eva (0 -2): In paranteze re z u lta te le d in tur.

Victor E. ROMAN

Page 9: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

.1. i 1 .

S t ic la A r i e ş u l - C F R T im i ş o a r a 2 - 0 ; E le c t r i c a — I S C T 1 -0 ;A r m ă tu r a — O l i m p i a 1 -1 ;P h o e n ix - M e t a l u r g i s tu l 2 - 1 ;M in e r u l Ş t e i — C r i ş u l 0 - 2 ;S o m e ş u l — T e l e c o m 2 -1 ;U M T - M i n a u r 4 - 0 ;I n t e r - M i n e r u l S ă r m ă ş a g 3 - 2 ;C F R C lu j - W e s t P e t r o m 4 - 1 ;O b i l i c i - a s t a t .

' m m M■mmm.fexs

1. U M T2. S tic la A rieşu l3. W es t P etrom4 . ISC T5. C F R Cluj6. A rm ătura7. T e leco m8. O lim p ia9. E lec trica10. C rişu l11. P hoen ix12. M inau r13. C F R14. M in e ru l Sâim âşag15. In ter

Clasament 25 22 025 20 126 15 4 26 15 225 13 526 12 4 26 11 5 26 11 6 26 11 2 26 10 26 10

9

73-11 6 654-19 6154-39 4 947-29 4 745-28 4 4

25 25 8 25 7 25 8

34 79 710 43-3810 44-299 32-23 13 52-5112 41-3813 4 4 4 1 13 26-53 12 3 5 4 911 20-3310 3 2 4 7

16. S om eşu l17. M e ta lu rg is tu l18. O bilic i19. M in e ru l S te i

2 6 9 2 6 72 5 72 6 4

2323

15 30-5016 26-50 16 2 2 4 9 19 22-54

26242315

4 0383 9 35 34 333 0 2 9 2 831

E ta p a v i i to a re , m ie r c u r i , 21 a p r i l ie 1999:M in a u r - S tic la A rie şu l; IS C T - M in e ru l Ş te i; O lim p ia - W e s t

P e tro m ; C rişu l - A rm ă tu ra ; M e ta lu rg is tu l - E le c trica ; T e le c o m - P h o e n ix ; C F R C lu j - In te r ; M in e ru l S ă rm ă şa g - U M T ; C F R T im iş o a ra - O b ilic i; S o m e şu l S a tu M a rc v a sta .

Alin BOŢIOC

© P O L I Ţ A P L Ă T I T Ă Ş l N I M I C M A I M U L T

* CFR - U n iv e r s ita te a W e s t P e tr o m A ra d 4 -1 ( 2 - 0 ) *

J Omul meciului: L aco n cu ren ţă ; I e p u re ş i lurisniţi, cu m enţiunea că primul este m ai co n stan t in evo lu ţii. S îm bătă a m

, dat în să un „ v o t” în p lu s ! cclut d c al d o ilea ca re a

) marcat golu l num ărul „2" si a f o s t u n p i s to n p erm anen t î n m iş c a re intre c o m p a r t im e n tu l defensiv şi Cel o fensiv .

Stadion: CFR; Teren: bun; Timp: înnorat, dar ideal pentru fotbal; Spectatori: (cu indulgenţă) 300;

CFR: Nicula-Baci, Găvruş, Cărbune (64 David), Mihu- Benke, Neag, Iurişniti, Tanca-Mircea, Iepure (72 Turcu);

UNIVERSITATEA W.P. ARAD: Ţapoş-Czank, Lung, Mados, Păiuşan (61 Hada)-V. Arman, I. Aman, Corsenli (46 Oprescu), Varga-Lancsani, Ştefăligă.

Marcatori: Iepure (18), Iurişniti (45), Benke (50), Mihu (61) - Ştefăligă (88);

Avertismente: Cărbune, Turcu - Varga, Ştefăligă, V. Arman;

Arbitri: C. Păduraru (Gura Humorului) - la centru, I. Lucaci (Suceava) şi C. Buza (Gura Humorului) - la linii.

Stop-cadru: 1. L a go lu l n u m ă ru l , 3 ” , cel m arcat d e B e n k e , m ingea a tre c u t d c p la să po rţii, a s is te n ţii n c m a ic a ta d ic s in d sâ verifice la pau ză d acă „a ţe le” p o r ţilo r sîn t bine prinse; 2. „V icele” S a n d u M atei es te în c o n tin u a re sp ita l iz a t în O ra d e a , în u rm a a c c id e n tu lu i su fe r it n u c u m u lt t im p în u rm ă. A m în ţe les d in c e le sp u se d e p reşed in te le B a la ş c ă s ta rea p s ih ic ă a d o m n u lu i M a te i n u es te g ro z a v ă d u p ă o p e ra ţia su fe rită . N o i îi d o r im să n ă ta te ş i... re v e n ire g ra b n ic ă în G ru ia .

Partida d c s îm b ă tă , fă ră im p lica ţii m a jo re în lu p ta pen tru promovare a unc ia d in tre ech ip e , dar carc a p u tu t fi co n sidera tă un derby al „ se rie i” prin p rism a locurilor o cupate în c la sam en t de cele două ech ip e (U n iv e rs ita tea W .P . A rad - locu l 3 , C F R - locul 5), s-a dovedit a li în ce le d in u rm ă o dulce rev an şă p en tru c lu jen i care încasaseră în tu r o p ilu lă am ară , ad ică u n „ 6 -2 " c a rc d eclanşa degringolada c a re a c a rac te riza t „d o m n ia” c u p lu lu i „M âcicâşan - Moga” . L u cru rile av eau sâ se rezo lve ş i, ia tă , a şa c u m scriam , sîmbătă c lu jen ii şi-au p lătit poliţele, c îş tig înd ca teg o ric şi fără efort, la un scor ca rc a r trebui să n e scutească dc co m en tarii. D eşi oaspeţii au avut d es tu le ocazii d e a însc rie , unele ra ta te in cred ib il d e M ados şi Stela liga în d o u ă rin d u ri, v ic to ria fe ro v ia rilo r c lu je n i n u a pu tu t fi pusă n ic i o c lip ă sub se m n u l în trebării. S co ru l a fo s t d esch is d c Iepure (1 8 ), incon testab il liderul echipei an tren a te d e c u p lu l B oca- Albu, carc a şu ta t d in u n g h i d ific il la co lţu l lu n g . A c e s ta a fost majorat d e Iu rişn iţi (45) ca rc a şutat p lasat d in co lţu l ca reu lu i de 16 metri în s tin g ă lui Ţ apoş. 3 -0 în m inutul 5 0 , m arca to r B en k e (după o prea lu n g ă „p a u z ă ”) c a rc a şu ta t d e la 14 m etri d u p ă o p re luare de fineţe. M ih u încheie lista m arcatorilor clu jeni (61), care se trezeşte cu un balo n a ju n s n o ro co s la p icior, ţin tu ie ş te p o r ta ru l cu o fentă şi plasează ca lm m ingea la co lţu l lung. G olu l de o n o are al arădaniior l-a m arcat, m erita t, Ş te fă lig ă (88) care a p ro fita t d e o degajare dcfectuasâ a p o rta ru lu i N ic u la şi a în sc ris în p o a r ta goală . A m salutat re v e n ire a lu i T u rc u , d es tu l de activ. în ce le 2 0 d e m inu te în

• S t ic la A r ie ş u l T u rd a - C FR T im iş o a r a 2 - 0 ( 2 - 0 )

O m u lmeciului: P îrv u a re u şit sâ s e im pună în a ta c . reuşind a s tfe l sâ c o n tr ib u ie ia golurile în sc ris e dc coechipierii săi, V. . R u s si Ncurean.

Stadion: municipal; Timp: înnorat; Teren: fo a r te bun; Spectatori: 400.

STICLA ARIEŞUL: Pîglişan, Molnar, Handrea (46 Roşu), Codescu, Simon, Pîrv (3 Negrean), Hunyadi, Pîrvu, Marian, V. Rus (46 Fărcaş), Corujan.

CFR TIMIŞOARA: Dăbăca, Căpraru, Moga, Pîşleag (17 Bean), Artimon, Ignea, Petrov, Moraru, Harduu (40 Petrişor), Ciucudean, Demanovici.

Marcatori: V. Rus (10), Negrean (18).Arbitri: Constantin Miclea - Buşteni, Andrei Zodie - Ploieşti,

Mihai Ponici - Cîmpina.

Stop-cadru: N e a v în d c u m s â s c ev iden ţieze , fo stu l a rb itru d iv iz io n a r A , C o n stan tin M ic le a , s -a g în d it s ă a d u c ă m o d ific ă ri R e g u la m e n tu lu i d c fo tb a l scurtând astfe l p rim a re p riz ă c u 1 m in u t, ia r p c c e a d e - a d o u a c u 2 m in u te . O rig in a lita te a ş i-a p ă s tra t-o ş i ia f in e le : jo c u lu i, c în d îm p re u n ă c u c o le g ii să i ; asisten ţi a p ărăsit te renu l lâ s în d u -i a s tfe l pc cei 22 d e ju că to ri în “ plata D om n u lu i” .

La prim a vedere, partida d intre vicecam pioana de to am n ă STICLA ARIEŞUL T U R D A şi o c u p a n ta locului 13 C F R T IM IŞ O A R A se anunţa una ex trem de u şoa ră pentru elevii an trenoru lu i A drian Coca, insă nu se p u te a om ite fap tu l câ oaspeţii s tic la rilo r e rau d e sorginte timişoreană, p lu s fap tu l c ă în c lasam en t s tă teau cu u n p ic io r în ţtoapâ, a d ic ă u n m in u s 7 la “ad ev ăr” . V o r p ro fita tu rd en ii, carc însă din s ta rt, m a i ex ac t în m in . 10 v o r p re lu a c o n d u c e re a în u rm a tmci centrări v en ite d c p e p artea dreaptă d e la P îrvu şi finalizată d in 4 m, cu c a p u l, d e v e te ran u l a lb -ro ş ilo r, V . R u s. D u p ă num ai 3 minute d c la reu şita aces tu ia , N egrean trim ite o to rp ilă d e la cca 12 m, portarul c e fe r is t re sp in g e în faţă, ia r P îrv u , d in 6 m , re ia , însă fundaşul A rtim o n scoate m iraculos balonul d e p e linia porţii. Sticlarii beneficiază în m inu tu l 18 d e u n corner de p e pa rtea s tîngâ , urm ează

o cen trare a decaru lu i şi N egrean v en it d in spa te ca u n b o lid în sc rie d in 6 m un gol la carc portarul D ăbăca a fost p u r şi sim p lu sp ec ta to r. In im o a sa g a le rie tu rdeană v a m ai tre să ri în m in u te le 3 1 , la şu tu l e x p e d ia t d c V . R us dc la 18 m şi la c o m b in a ţia d in m in . 3 8 a lu i P îrv u şi N eg rean , şutul aces tu ia d in u rm ă d c la 22 m f iin d re ţ in u t în doi tim p i d c goal-kccpcr-u l tim işo rean .

S ingura ac ţiu n e a o aspeţilo r am co n se m n a t-o d c -ab ia în m in . 5 7 atunci c înd D am ânovici şutcază cu păm în tu l d c la 25 m , în să b a lo n u l este reţinu t d in cădere dc b ravul portar P îg lişan . P inâ la fin a l tu rd en ii v o r m ai penetra o dată buturile ceferiste, în să golu l reuşit d c N e g re a n în m in . 75 v a fi anu la t pe bu n ă d re p ta te , a c e s ta a f lîn d u -s e în tr -o in d iscu tab ilă p o z iţie dc ofsaid .

Alin BOTIOC

c a re a ev o lu a t, d a r tragem d in n o u u n se m n a l d e a la rm ă a s u p ra p resta ţiilo r lui M ircea de la ca re am a ş tep ta t m u lt m ai m u lt. M irc e a d rag ă , îi fi av în d tu talent, d a r c tim p u l s ă tc trezeşti ş i s â tra n sp ir i u n pic!

Cristian BARA

G t i e r l e n i i

m a i a p r o a p e

d e v i c t o r i e !

A r m ă tu r a Z a lă u - O l im p ia

G h e r la 1 -1 ( 1 - 1 ) •Stadion: municipal Zalău; Timp: imoral, vînt puternic;

Teren: bun; Spectatori: 250;Marcatori: Cozma (12) - Burtos (35);Avertismente: Cozma (Armătura), Kilin, Bar, Fericeam

(Olimpia); .Eliminări: H edco (Armătura) - fault dur;Arbitri: Vătafu D. (Caransebeş) - Caiogoiceanu L.

(Reşiţa), Nicoară M. (Băile Herculane). \ARM ĂTU RA: Naţlgan - Hecico, Crişan, Ardelean,

Calibanschi - Muntean, Cozma, Oros - Borna (Sabău), Albu şi Csalânos (Drăgan). Antrenor: P. Georgescu;

OLIMPIA: Pădure - Boerean, Kiiln, Munteanu, Giurgiu - Cionca, Olteanu (Zah), Cupşa - Fericeanu, Bar (Pop) şi Corni II (Bartoş). \ ■

C e i p rezen ţi p c s ta d io n u l d c la p o a le le M c sc şu lu i a u a s is ta t Ia u n m e c i a p r i g d i s p u t a t , t e r m in a t c u u n s c o r id e n t ic în tâ ln irii d in tu r: I - i ; G h c r lc n ii a u fo st m ai a p ro a p e d c v ic to rie , în a in ta ş ii O lim p ic i ra t în d tre i o c a z ii c la re d c g o l. F e r ic e a n u , d c e x e m p lu , în m in u tu l 6 4 ,

lîn g â p o a r tă d c la 5 m e tr i! F o tb a liş tii a n tre n a ţi d c M iha i P o p n c -au d o v e d it d in n o u câ evo luează m a i b in e în d ep lasare d cc ît în fa ţa su p o r te r ilo r, unde în u rm ă to a re le d o u ă e ta p e îi a ş teap tă d o u ă p a r tid e g re le cu W est P e tro m ş i C r işu l A lcşd .

SZ.Cs.

m u l !5 E

• T u r d e a n a C a s iro n

CFR I I C lu j 5 - 0 ( 4 - 0

1 -

) •Stadion: CFR; Timp: însorit; Teren: excelent; Spectatori:

200.TURDEANA CAS1RO M - Muntean, C iorpic, Cr.

Moldovan, Marcu, L. Căpusan - cp t, Pasca (53 Paing), Bean, Roman, Sas (1 Ţegean, 46, V. Moldovan), Kaszas, Radu Pop (82 Cristea).

CFR II CLUJ: Tătaru, Purcaru, Mureşan, Cuzan, Leva, Pop, Bodavan (55 Buzure), Ţucudean, Becea (73 Pleşa), Zovanyi, Goia.

Marcatori: Bean (24, 31 - 11 m), Tegean (29), Radu Pop (43), V Moldovan 86.

Arbitri Laurenţtu Borsan, Monica Rigo, Gezo Siaho - : Cluj.

Alin BOTIOC

Omul meciului: R a d u P o p s i n c r o n î z î n d u - s c p e r f e c t c u c o ech ip ie rii a re u ş it s ă în sc rie g o lu l tre i, f i i n d t o t o d a t ă c o a u to r la re u ş ite le lu i B e a n d in m in u te le 2 4 s i 31 .

Stop-cadru: L a u n a d in tre tu şe a o f ic ia t d o m n işo a ra M o n ic a R ig o carc, î m p r e u n ă c u M a r i a n a P ă t r a ş c u ( P l o i e ş t i ) , C r i s t i n a I o n e s c u ( H u n e d o a r a ) ş i F e v r o n i a l o a n

d in ju d e ţu l C lu j a u d e m o n s tra t că o r ic în d p o t fi în v â rfu l p ira m id e i a rb itra ju lu i rom ân esc .

O.N., etapa a lll-a

Repetiţie ARDAF

Cluj' pentru

“final four”

Rezultatele e tap e i a 3-a, s îm bătă, 17 aprilie, C luj-Napoca: sim plu: C S U Ploieşti /A drian Scheller, A R D A F / Purice, MB Tîrgu Jiu, W.P. Arad; c lasam ent general sim plu: A R D A F 40, W P Arad 32, CSU Ploieşti 30, M.B. Tîrgu Jiu 25 • dublu: ARDAF / Purice, Săsărman, MB Tîrgu Jiu, Petrom Ploieşti, W P Arad; clasam ent general dublu: A R D A F 40, MB Tîrgu Jiu, Petrom Ploieşti 32, W P Arad 2 7 • triplu: MB Tîrgu Jiu, ARDAF, CSU Ploieşti, Petrom Ploieşti; Clasam ent genera l trip lu - A RDAF 37, MB Tîrgu Jiu 34, Petrom 32, W P Arad 27 • clasam ent general cum ulat: ARDAF Cluj 117 puncte, MB Tîrgu Jiu 93, WP Arad 86, Petrom 80, CSU Ploieşti,62 • etapa a IV -a la Ploieşti, 28/29 m a i •

E ta p a a 3 -a a fo s t im p o r ta n tă p e n tru c lu je n ii d e la A R D A F - F l o r i n P u r i c e , D a n i e l S ă s ă r m a n , D o r e l H o r i a , D a n ie l H ă lă ş to a n , a n t r e n o r T r a i a n P o p — c a re ş i - a u d o r i t m u lt c a a c e a s tă e ta p ă s ă f ie s e r i o a s ă ş i u t i l ă î n a i n t e a t u r n e u l u i f i n a l d i n L i g a C a m p i o n i l o r , C l u j - N a p o c a ,

2 2 m a i . N u a fo s t s ă f ie n ic i s e r io a s ă şi n ic i u t ilă , p e n tru c ă a u absen ta t trei ech ip e - A e ro te h B u c u re ş t i , A l. S la t in a , a m b e le - c u p ro b lem e f in an c ia re ş i T o p a z B u c u r e ş t i , î n t r - u n t u r n e u f ra n c e z ! - c c c a c e a d a t p e s te c a p p ro g ra m u l c e lo r d o u ă z ile d e m e c iu r i, 1 6 /17 ap rilie .

P u te m c o n s id e ra co m p o rta re a

c lu jen ilo r b u n ă , ce le d o u ă locuri 2 (s im p lu ş i tr ip lu ) ş i lo c u l 1 (d u b lu ) c o n f i rm în d fo rm a şi to n u su l c lu jean . P en tru c a re v o r u rm a o re d e m u n c ă in te n să în v e d e r e a u n e i c î t m a i b u n e co m p o rtă ri în “ f in a l f o u r” .

D em o sten e SO FR O N

Page 10: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

In perioada 1 7 - 2 1 aprilie...

Turneele 1-16, 7-12

Patru oraşe d in ţa ră , B a c ă u /f , B ra ş o v /m , B r ă i l a /T ş i C n n slan ţa /m , găzduiesc turneele cu num ăru l 1 în D iv iz ia “ A ” m asculină şi fem inină.

S îm b ătă , în p r im a z i , s -a u înregistrat rezu lta te le : g rupa 1 -A /fcn iin in /B acău : “ U ” Bacău - D acia P iteşti 3 -0 , “ U ” C raiova - P e n ic ilin a Ia ş i 3 -2 , Rapid - RATB 3-0; g ru p a 7-12: B ră ila : R om rad iatoare B raşo v - M etal 33 B ucureşti 3 -2 , U N IC P ia tra N eam ţ - D in a m o 2 -3 , B ra ico n f B ră ila - “ U " H ID R O C lu j 3-1 ( 2 8 , - 1 5 , 1 9 , 1 8 ) ; m ascu lin , g r u p a 1 -6 /B ra ş o v : D inam o - S teau a 3 -1 , P e tro m P lo ie ş ti - E lc o n d Z a lă u 0 -3 , R11TL S ăvineşti - “ U ” B R D B aia M arc 3 -0 ; g r u p a 7 - 1 2 / C o n s ta n ţa : S o m eş D ej - “ U ” T im işoara 3 -1 , T rac to ru l B raşov - HI. S latina 3 -1 , *'U” B a c ă u - M idia N ăvodari 0-3 .

în ziua a d o u a , d u m in ică , 18 aprilie, “ U” H ID R O - M e ta l 33 B ucu reş ti 1-3 (-2 8 , -2 2 , 1 4 , -1 7 ) şi Someş D ej - E l. Slatina 3-0 .

***

Astăzi, 19 aprilie, la sediul F.R. Volei se va stabili prin tragere la sorti localitatea ce va găzdui turneul 1-4 de promovare în “A ”, seria a Il-a masculină. Şi-au depus candidatura Cluj-Napoca, Craiova şi... S tei, ultim a în premieră absolută. Sperăm ca sorţii sa trimită echipele, “U" Craiova. "U ” CON1S M odena Cluj, ASA Tirgu Mureş şi MinerulStei la... C lu j -N a p o c a .__

D e m o s t e n e ŞOFRON M ateria l re a liz a t c u s p r ij in u l

firm ei A d id as & S a io m o n .

0 RlIGB’lD.N., etapa a X IV -a

I n f r i n g e r e d u p ă

u n f i n a l d e

i n f a r c t !• “U” Cluj - CSM Sibiu

34-35 (17-15) •Sîmbătă, 17 aprilie, Parcul sportiv

“Haţieganu", spectatori circa 100 • “U" Cluj: Popean, Lungeanu (Cerceş), Clincă, V. Şamul, Tudori, Tămaş (R. Şamul), Tmcu, ionescu, Flutur, Copil, Săuan, 'Francisc, Dragomir, D. Podea (Daschievici), lacob, antrenori Ştefan Ionescu, Octavian Chihaia. CSM Sibiu: Voicu, Borş, Badiu, Oprişor, Zeicu, Galea, Florea, Troancâ, Dobre, Amariei, Banciu, Nedelcu, L. Apostol, Micu, Iulian Andrei, antrenori Petre Suciu, Ionel Negru • arbitm Constantin Sora (Bucureşti), judecători de margine: Ovidiu Sugar (Baia Mare), Dumitru Ciobanii (Oradea). Observator FRR: Constantin Stanca (Constanţa) • marcatori: Franciuc (eseu min 22), Tămaş (eseu 27), Săuan (eseuri min.36 şi 42), Flutur (eseuri min. 50 şi 77), Tmcu 2 tr pentru "U"; Zeicu (eseu 6), Galea (eseu 14), Florea (eseu 52), Nedelcu (eseu 80), Iulian Andrei 3 tr * 21. p., Apostol 1pc pentru CSM.

Am fost martorii unui meci de infarct, cum puţine ne es te dat să vedem , de tipul celor

nerecomandabile cardiacilor. De la răsturnări neaşteptate de scor (0- 15 In minutul 15, 17-15 In minutul 36,29-15 In min 50, 29-28/ min. 64, 34-28 cu trei minute înainte de final şi 34-35 Intr-un final ce nu va fi, uitat uşor) la rezulatul care îndepărtează "U", cel puţin pentru moment, de locul 3.

Ar fi putut clştiga TJ" Cluj ? Da, d acă a r fi tra tat se rio s faza de apărare şi cea de atac, dacă ar fi jucat mai a ten t balonul tn apropierea buturilor adverse, dacă nu a r fi pierdut atltea tuşe, dacă Tincu nu ar fi ratat transformarea din minutul 77, dintr-o poziţie extrem, extrem de favorabilă, dacă arbitrul Sora nu i-ar fi împins" şi ajutat pe sibieni tn momentele cheie (Intre minutele 60 şi 75, etnd a acordat oaspeţilor trei lovituri de pedeapsă consecutive), dacă bunele comportări ale lui Săuan, Tămaş şi Flutur ar fi fost suplinite mai bine de colegi.

In etapa a XIV-a s-au înregistrat rezultatele: “U" Cluj - CSM Sibiu

34-35, REMIN Bala Mare-Rulmentul Btrlad 32-13, CFR Constanţa - Grlviţa 14-16, Steaua • Minerul Lupenl 116-10 !!!, Dinamo - “U” Timişoara 43-12, Farul • Ştiinţa 45-5.

C la s a m e n t1. Dinamo 14 549-213 412. Steaua 14 552-185 393. Sibiu 14 404-293 324. "U" Tim. 14 362-313 305. REMIN 14 320-267 296. Fam! 14 316-301 287. "U" Cluj 14 304-293 268. Btrlad 14 265-270 . 249. Stiinta 14 223-340 2410. Grivita 14 276-350 2411. CFR' 14 203-373 2212. Minerul 14 181-587 17

Etapa a XV-a, sîmbătă, 24aprilie: Farul ■ “U” Cluj (în tur 7- 39), Griviţa - REMIN (1545), Minerul Lupeni - CFR (12-30), "U” Timişoara- Steaua (1048), Ştiinţa Petroşani- Dinamo (12-32) şi Rulmentul Btrlad- CSM Sibiu (9-30).

Demostene ŞOFRON Foto : Ion PETCU

V E S T I P E N T R U U N D I T A R I

Concurs de castingIn primul rînd o clarificare: ce este castingul. O

discip lină s p o rtivă cu grad d e o s e b it de aplicabilitate, castingul înseamnă perfecţionarea pescuitului sportiv cu momeli artificiale. în altă ordine de idei, co ncu rsurile de castin g se desfăşoară pe... uscat (un fel de aruncare la ţintă a momefilor artificiale, legate, fireşte, de fire folosite atunci cînd nu mai este vorba de întrecere sport/vă, ci de pescuit).

Cercul “Nautic Club’ de pe lingă Palatul Copiilor din C lu j-N a p o c a (p e lingă navom odelism , construcţii de ambarcaţiuni şi iahting) a adăugat o

secţie nouă - pescuitul sportiv, tocmai în contextul că a fost constatat interesul copiilor faţă de această îndeletnicire. Fireşte, conducerea cercului (ing. Lucian Chiorean) acordă m are preţ pe latura competiţională şi tn acest context s-a pus, pentru început, accentul pe casting. înainte Insă de întrecerea de casting vor avea loc, In perioada 21-30 aprilie, înscrierile pentru aceste întreceri. Totodată, pentru o bună selecţie a concurenţilor, cei înscrişi vor putea participa ia Palatul Copiilor la demonstraţi ce vor avea loc după-amiaza între orele 15-19. Concursul propriu-zis va avea loc In ziua de 8 mai ş i va fi deschis copiilor şi tinerilor Intre 10 şi 17 ani. Amănunte şi mai "la ordinea zile i’ se pot primi la Palatul Copiilor din Cluj- Napoca, la cercul “Nautic Club’.

V ic to r E. R O M A N

C L U I E N C E L E

A U M Î N C A T I A RS îm bătă plină la S a la Sporturilor "Hona D em ian".F inala C a m p io n a tu lu i N aţio n a l individual, r e z e rv a t sen io rilo r a umplut incin ta d e spo rtiv i. Din p ă c a te , a u d i e n ţ a î n c ă m ic ă pentru a c e s t sp o rt n -a a d u s p re a mulţi spec ta to ri. C e le c îte v a z e c i

d e civ ili e r a u a p a r ţ in ă to r i ai concurenţilor.A tm osfera s - a înc ins în c ă do la primele m eciuri. D o d a ta a c e a s ta m iza e ra dublă: o n o a re a do a d e m o n s t r a c ă p r e g ă t i r e a d e p e s t e a n te p o a t e d u c e pe trep tele podium ului ş i sp e ran ţa in c luderii în lo tu rile n a ţio n a ie pentru C a m p io n a te le E uropene M ondiale şi O lim pice.F e te le a u în ţe le s ce l m ai bine a c e s t lucru. E levele antrenorului lotului o lim p ic , dl prof. Florin B E R C E A N ş i - a u re c o n f irm a t valoarea:"... n iş te lady p e asfalt şi fiare p e tatam i" - cu m sp u n e a

cineva. R ezu lta te le vorbesc d e la sine : locul I - Simona Richter (78 kg). Ioana Dinea (52 kg) şl Laura Moise (48 kg). E x p e r ie n ţa in te rn a ţ io n a lă şi s e r i o z i t a t e a în p re g ă t i re au contribuit din plin la a c e s t succes. R e a lm e n te p ă r e a c ă fe te le n o a s t r e a u m în c a t ja r , ia r a d v e rsa re le - m ăm ăligă. Drept pentru c a re fu g eau d e m încau... sa lte a u a .Ar fi î n s ă n e d re p t s ă vorbim num ai d e locul I. A sta pentru că în tre ag a com petiţie a fost de înalt nivel tehn ic , iar celelalte locuri d e p e podium a u fost obţinute cu m a re g re u ta te . Locul II la ca teg o ria 70 kg a fost ocupat de Mihaela Rus, ia r locu l III - Miklos Dalia (70 kg) şi Loredana Popovici (57 kg) A şa d a r, c o le c ţia d e medalii a C lubului ‘U- CSM -ARDAF” s -a îm bogăţit cu un braţ d e medalii. Băieţii n -au contribuit cu nimic la o b ţin e re a a c e s tu i prestig ios s u c c e s . C ă c i la în t r e c e r e a m a s c u l in ă c o m p e t i ţ ia a fo s t dom inată d e judoka d e la Liberty O ra d e a , D in am o B u c u reş ti şi D inam o B raşov .S u b ie c tu l e v o lu ţie i te h n ic e a

judokanilor rom âni şi arbitrajul (ca re a fost umbrit de un incident neplăcut) vor fi abordate într-un a lt a r t ic o l . C u m to t d e s p r e evoluţia judo-uiui rom ân esc ne v a v o rb i, în tr-u n in te rv iu în exclusivitate pentru ziarul nostru, a c o rd a t d e p re şe d in te le F R J , dom nul M arius Vîzer.A ! S ă nu uit ! S eara tîrziu, la categoria op en iubitorii sportului

cu chimonoul alb a u mai avut o bucurie: la categoria open, un d e s - a u în s c r is o g r ă m a d ă d e sportive, multe să rite bine de 125 d e kilograme, locul I şi m edalia d e a u r a fost obţinut to t d e o sportivă de la “U-CSM-ARDAF”. Tricoul de cam pioană ab so lu tă a R om âniei a fost îm b răca t tot de Simona Richter.

Radu VIDA

C a m p i o n i i n a ţ i o n a l i - e d i ţ i a 1 9 9 9

MASCULIN

• c a t . +100 kg: Alexandru Lungu (Liberty O ra d e a ) ..............................• c a t . 100 kg: Ivan Radu (Liberty O rad ea)• c a t . 90 kg: G heorghe P o p (Liberty Voinţa Satu M are)• c a t. 81 kg: Cosmin B o c şa (Dinam o B raşov)• c a t. 73 kg: Claudiu B o stea (C S S Şoimii Sibiu)• c a t . 66 kg: Marian Maria (Dinamo Bucureşti)• c a t . 60 kg: Florentina Cîru (C SS Sibiu)• open: Alexandru Lungu (Liberty O rad ea)

FEMININ

• ca t.+ 7 8 kg: Aurora C hiorean (S te a u a Piteşti)• c a t . 78 kg: Sim ona R ichter (U CSM ARDÂF Cluj)• c a t . 70 kg: Silvia N eguţ (LPS Piteşti)• c a t . 63 kg: Alina Ş andru (C SM -C SS O neşti)• c a t. 57 kg: Laura Bădiţă (C S S Giurgiu)• c a t. 52 kg: Ioana Dinea (U CSM ARDAF Cluj)• c a t . 48 kg : Laura M oise (U CSM ARDAF Cluj)• open: Sim ona Richter (U CSM A rdaf Cluj)

19 aprilie• în 1926, la S ib iu , a

lo c p r im a e d i ţ i e C am pionatu lu i N a ţio n a l de (ind iv idual). T itlu l i-a şahistului A le x a n d ru ca re ş i - a r e e d i t a t p e rfo rm an ţă şi în d o u ă c a m p io n a te (1 9 2 7 1929). L a O lim p iad e le de ju c ă to r i i r o m â n i ş i - a u face d e b u tu l în 1 9 2 8 la Haga, ocup înd locu l 16 d in 17 echipe în urm ătoarele ed iţii au avut i com portare m a i b u n ă , în 193t la H am burg ei o cu p în d locul 13 d in 18 ech ipe , ia r în 1931, li P raga e i te rm in înd com petiţia pi locu l 12 d in 21 d e echipe.

• A cum şase decenii, în 1939, în c a p ita la I r la n d e i , Dublin, s-au d esfă şu ra t întrecerile din cadrul ce le i d e a EX-a ediţii a j C .E . de b o z (am atori), această com petiţie fiind ultim a d in epoca in te rb e l ic ă . I a tă cam pionii continentali la ce le o p t categorii d e g r e u ta te : J a m e s Inglt ( I r la n d a ) , U ld e r i c o Sergo ( I ta l ia ) , P a t r i c k D ow dall (Irlanda), H e r b e r t N u rn b erg tr (G erm ania), A n to n i Kolczynski ( P o lo n ia ) , A n t o n R aad ik (Estonia), L u ig i M u ş in a (Italia)şi O lo f T a n b e rg (Suedia).

LÂSZLOFr.

Jean Vlădoiu a urm ărit partida Dinamo - "U" C raiova . din tribună, ca spectato r, d e ş i e p erfec t s ă n ă to s . Lipsa din fo rm aţia d inam ov istă - după unele s p u s e - s e d a to re a z ă unei a ltercaţii p e c a re a avu t-o cu antrenorul C o m ei Dinu. D upă a lte sp u se , lipsa e d e ordin financiar, în se n su l c ă V lădoiu a re d e primit c e v a re s ta n ţe în ... va lu tă .

S E Z O N D E G R A T I E P E N T R U

M I N A U R S I . . . ‘ “U “ C L U J !f .D eşi titlul cucerit d e M inaur a n u l trecut constituie pen tru băimăreni

p erfo rm an ţa perfo rm an ţe lo r, în tru c ît even im entu l su rv en ise după u n sfert de secol d e m u n c ă şi aşteptări, ei b in e , a n u l d e graţie al ech ip e i artizanului L ascăr P an ă a fost cel încheia t ieri. Fiindcă ia acest sezon M inaur a reu şit n u d o a r reeditarea izb înzii precedente (ia r a te m enţine sus este, d e reg u lă , m ai greu d ec ît a a ju n g e acolo!), c i să adauge titlu lu i şi C upa . Ş i am bele cucerite de-o manieri categorică, ceea ce reclam ă consideraţia g e n e ra li M ai ales că Minaur rep rez in tă pentru sem icercu l trico lo r prim ul lu i p o l d e rezistenţi

A n d e graţie a fost sezonu l ’9 8 - ’99 şi pen tru “U ” C U G , situată, în p rem ieră , pc u n lo c (4 ) d e c u p ă europeană. C ă “11” se va înscrie sau n u în C ity C u p răm îne d e v ăzu t (fap tu l fiind dependent dc num eroase ... colaterale). O rg o liu l c lujenilor co n d u şi de valorosul teh n ic ian G heorghe Z am fir a fo s t în să satislâcut.

C lasam en tu l (fm al) în “zo n a continentală” : 1. M in au r 87 puncte, 2. S teaua ( um brită ieri, în p ro p riu l e i fief, de s tuden ţii băcăuani cu 3 2 -2 4 I) 8 1 ,3 . F ib rex 7 6 ,4 . “U ” C U G 73. A u părăsit prim a scenă M o ld o s in V aslui şi P an d u rii T g . Jiu.

T o t ieri, în runda a 2 6 -a a fe te lo r, “U” U rsus a p ierdu t la limită (2 5 -2 6 ) deplasarea efec tuată la F ibrex.

: ’ - - - ns.d .-

în Campionatul National

C.S.U. ASTRAL St EI U, REMTRU A D O U A OARĂ CAM PIO ANA • “U” Carbochim a obtinutimedaliile de bronz •

Sîm bătă în sala Dinamo din C ap ita lă a fost d e se m n a tă campioana ediţiei cu nr. 50 a p rinc ipale i în tre c e r ib a sc h e tb a lis tic e a ţă rii, m erituoasa învingătoare fiind echipa sibiană C.S.U. Astral, care astfel repetă performanţa reuşită în ediţia a 46-a, cînd în fina lă a învins c u 3 -2 pe Steaua. De această dată elevii lui Mircea Vulc au cîştigat cu 3-0 (71-54 şi 62-55 la Sibiu),

de baschet masculin _

victoria decisivă, cu scorul du 63-60, ob ţin înd -o , cum spuneam, sîmbătă în fief-ul ex- campioanei, echipa Dinamo. 0 altă ispravă în Capitală a reuşt “U” Carbochim, care, după cele două victorii cu SOCED-U de pe teren propriu (82-69 şi 7& 70) a cedat la mare luptă (78- 83) în partida de sîmbătă, pentru a le da bucureştenilor lovitura de graţie duminică, cînd şi-au depăşit adversara cu scorul de 63-52, intrînd în posesia medaliilor de bronz. Pînă, desigur, vom reveni, felicitări echipei, antrenorului Gabi Olpnetean şi celor ce cu sprijinit substan ţia l echipa, discret, din planul doi.

(m.i.r!

L i g a m a s c u l i n ă ş i-a

c o b o r î t c o r t i n a

Page 11: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

1938 - Au fost arestaţi m ai mulţi comandanţi legionari in cadrul

^ încercării regelui Carol al ll-lea de a prelua cdntrolul total asupra ţării.

192 4 - La B ucu reş ti a u fo s t s e m n a te o C o n v en ţie judiciară, p recu m şi o C o n v e n ţie d e

e x tră d a re a infractorilor în tre R o m ân ia şi- B ulgaria, p rim ele aco rduri în c h e ia te în tre c e le

d o u ă s ta te d u p ă se m n a re a T ratatu lu i d e pac»

vi.*»vV,V »' A.% 1» ■ a-

F ă r ă D i nîn 1969, la Braşov, componentul echipei de judo al

Universităţii Cluj, Rusu Dionisie îşi înscria numele pe lista campionilor României. De atunci n-a mai părăsit templul înălţat de Jigoro Kano. Intre scenă şi tatami şi-a croşetat viaţa, surprinzînd cînd cu sonorităţi enigmatice, cînd cu verbe gălăgioase. Nu era neapărat nici Jlegmatic, după cum prietenii nu şi-l puteau închipui riguros, rigid sau distant.

îi plăcea colosal să rîdă. Cînd nimeni nu-l mai aştepta, la o nuntă să : zicem, apărea în frac, papion şi jabou, înţepa atmosfera lîncezită şi găsea cel mai potrivit banc: umor direct, masiv. Asistenţa - la pămînt, în hohote.

Numai cînd îşi lua chimonoul nu rîdea. Avea exact alura şi statura unui samurai, hîrşîit prin cele războaie, unde mintea, miinile şi picioarele făceau legea. Generaţii de judoka au învăţat spiritul de fair-play pe saltea, ştiind că "tata Dinu ” îţi cere să cîştigi clar, fără echivoc, "în aşa fe l încît să ştîe-clar arbitrul că l-ai bătut, pe el şi adversarul tău". -c--

Apoi, faldurile lumii s-au tras peste umbre. Se simţea pe- apîoape viersul shakespearian pe Dîmb. Şi umbra lui Mozart.Şi verbul lui Wilde. Mi-ar f i plăcut, -nefericite Prinţ, mi-ar f i plăcut, mult zbuciumate Dinache; să uit de lespedea ta, să regăsesc autenticul hohot al bucuriei fără de sfirşit! Mă credeam foarte aproape de tine. La ediţia '99 a finale!' Campionatului Naţional de judo, ar f i trebuit să comentăm împreună ce şi cum în chestiunea-spiritului sportiv.

N-ai venit.Atîta doar că locul a rămas acolo, că băieţii sînt bine, că

încă nu s :a depăşit faza de ashi şi uchi-mata... Şi la plecare, îndepărtîndu-mă de Sala sporturilor, nu te-am lăsat în urmă, cu uită dală. Ci parcă abia atunci porneam din nou spre tine...

Spre tatami, fără Dinache. ■ -Radu VIDA

Orice pungaş îş i are naşul...

P rim ăv a ra tim purie d in aces t an a sc o s d in b îrlo g o m u lţim e d e p u n g a ş i . V ic tim e s ig u re ; oam eni d istraţi, cu capul în nori, s în t f u ra ţ i p e m ijlo a c e le d e tr a n s p o r t , în p ie ţe , t î rg u r i şi m a g a z in e . L a P o l i ţ ia C lu j - N a p o c a se în reg istrează z iln ic

d o u ă , tre i furturi d in b u z u n a re sa u poşete .

în c a d ru l B iro u lu i P o li ţ ie i C rim inale , de “şuţi” se o cu p ă un “ c a re u d e aşi” , p o li ţ iş t i c a rc “ f i l t r e a z ă ” , z i l n i c , z o n e l e f ie rb in ţi p e n tru p r in d e re a în flag ran t a pungaşilo r. A d ic ă cu m în a în b uzunar sau în p o şe ta v ic tim ei. “ O m u ncă is to v ito a re şi p lină de riscuri","a şa cu m av ea s ă n e d e c la r e l t . V a i e r M O L D O V A N - ş e f u l c o m p a r tim e n tu lu i f u r tu r i d in b u z u n a re : “Prinderea în flagrant a h o ţu lu i p resupune d in p a r te a po liţis tu lu i d in această “ b ran şă” o anum ită specializare, m uncă dc te ren , în special în o re le d e v îrf, c în d a g lo m e ra ţia în a n u m ite locuri este m ai m are. M a jo rita tea p u n g a ş ilo r ac ţio n ează în g ru p .

S -a u sp e c ia liza t p c fu rtu ri: u n ii p e m ijlo ace le d e tra n sp o r t, a lţ i i în p ie ţe şi m ag az in e . C a m o d d e o p e ra re h o ţii f ix e a z ă lo c u r ile u n d e oam enii “ înv îrt” su m e m ari d e b an i: la b ăn c i, C .E .C ., p o ş tă etc. Ş i m erg la sigu r. R e c e n t a m aresta t-o pe c e le b ra H id eg M aria p e c a rc o a v e a m d c m u lt în “ v iz o r” . N um ai în c îte v a z ile a

fu ra t d c la d o u ă p e r s o a n e in v îrs tă , Ia b a n c ă şi Ia C .E .C .-u l d in c e n tru , p e s te 100 m ilio a n e lei. în ac ea s tă lună I-am p rin s în f lag ran t p e B a n a y L â sz lo , d e 19 an i, c a rc a re Ia a c t iv 15 fu rtu ri d in b u z u n a re . P u n g a ş u l e s te re c id iv is t ş i u rm e a z ă să s te a a scu n s p e n tru c îţiv a a n işo ri în p u şc ă rie” . val m.

Roger Moore - fiu de poliţistToată lum ea îl cu n o aş te p c faim osu l a c to r en g lez R o g c r M oore.

Mulţi, foarte , m ulţi, vâzîndu-1 , m ai d e g rab ă îi z ic “S fin tu l” , dec ît sâ-i p ro n u n ţe num ele . ,

Şi to tu ş i, p în â nu d em u lt, era g reu sâ g ăseş ti p e c in e v a care sâ ştie câ R oger M oore este fiu de poliţist. D in tr-o carte au tob iografică apărută în A n g lia a flăm c â R oger M o o re s-a n ă sc u t în 1927, la •Londra şi câ ta tăl său a fo st “ p o licem an ” , lu c rîn d m u lţi an i Ia o sccţic d c P o liţie d in c ap ita la britan ică.

• în d e c e m b r ie 1927, D irecţia P o liţie i d in B e rlin a d e ta ş a t zece o fiţe ri d e poliţie la redacţiile u n o r z ia re , p e n tru u n s ta g iu de c îte v a luni. S co p u l: po liţiştii s ă c u n o a s c ă m ai b in e nevoile unui z ia r m o d e rn . P ro b a b il a ş a a u lu a t f iin ţă se rv ic iile d e presă a le Poliţie i...

• în u rm ă cu 70 d e an i, şe fu l P o liţie i d in P a i s s a l s (s ta tu l N ew -Jersey) a d is p u s c a to ţi agen ţii d e po liţie s ă fie d o ta ţi cu mici a p a r a t e r a d io f o n ic e l e g a te p r in t r - u n s i s t e m d e co m u n ic a ţie c u P re fe c tu ra P o liţie i. Ei p u te a u c o m u n ic a d e la o d i s ta n ţă d e 6 km c u p o s tu l c e n tra i.

De 20 d e ani funcţionează u n s is te m d e sp iona j c a re perm ite ascu lta rea tu turor şi p e s te tot în lume. A şa ceva su n ă c a un coşm ar â la Orwell, d a r e s te o realitate.- P o t fi a sc u lta te to a te m ijloacele de c o m u n ic a ţ ie e le c t r o n ic ă , indiferent d e localizarea lor şi, c e e a c e e s t e c e l m a i im p o r ta n t , p e r fe c t le g a l! A se m e n e a posibilităţi c re e a z ă E c h e lo n - o re ţe a g lo b a lă , co m p u teriza tă , d e sp iona j. A fo st p ro iec ta tă în cel m ai m are s e c re t în perioada războiului re c e , în scopul preîntîm pinării u n e i invazii din partea Uniunii Sov ie tice şi a aliaţilor să i din E uropa. Concomitent, în timpul c e rc e tă r ilo r privind a fa c e re a W a te rg a te , s - a dezv ă lu it că instituţiile am ericane d e ordine publică şi agenţiile d e sp iona j e fe c tu e a z ă acţiuni în d rep ta te îm potriva cetăţenilor SUA în le g ă tu r ă c u c o n cep ţiile lo r ' politice. în cadrul unei audieri din 1975 legate d e W atergate s e n a to r u l F ra n k C h u rc h a a v e r t i z a t a s u p ra p u te r i i teh n o lo g ie i a fla te în m îinile A g e n ţ ie i d e S e c u r i t a te N aţională (National S ecurity A gency - NSA) HUMINT, c e a m ai ie f tin ă , m ai b o g a tă şi p u te rn ică “firmă" a m e ric a n ă s p e c i a l i z a t ă în o p e ra ţ iu n i specia le şi informaţii personale, c a r e s e o c u p ă de sp ionajul e le c t r o n ic (SIG IN T). N oile tehnologii s e pot în toarce în- o r ic e m o m e n t îm p o tr iv a c e tă ţe n i lo r , , c a r e d in a c e l m o m e n t p ie rd c o m p le t caracteru l d e persoană privată. D acă la putere ajunge un tiran, tehnologiile d e spionaj îi vor perm ite s â în troneze o tiranie a b so lu tă . Nu i s e va p u tea îm potrivi nimeni în nici un fel, c e a m ai se c re tă conspiraţie şi î n c e r c a r e d e a o p u n e rez is ten ţă Guvernului s e vor afla în sfera d e ascultare a unor s e rv ic i i a d e c v a te a le Executivului. Noua tehnologie c r e e a z ă o a s e m e n e a posibilitate - a afirmat C hurch. A cum s e ş tie că se n a to ru l a m e r ic a n a v e a în v e d e r e s is te m u l E chelon , c re a t p e . atunci.

E c h e lo n e s t e “in im a" co m p u te riz a tă a unei re ţe le globale d e spionaj controlate de N SA . La a c e s t p ro ie c t au participat instituţii sim ilare din 4 a l te ţă r i a lia te cu SU A : GCH Q britanică (G overnm ent C o m m u n ic a t io n S e c u r i ty H e a d q u a r te r s ) , C S E c a n a d ia n ă (C om m unications Security Establishm ent), D SD a u s tra lia n ă (D efence S ignal

D ir e c to ra te ) ş i G C S B n e o z e e la n d e z ă (G o v e rn m e n t C o m m u n ic a t io n s S e c u r i ty B ureau). Din 1948 re sp ec tiv e le o r g a n iz a ţ i i s în t l e g a t e p rin A cordul s e c re t d e c o la b o ra re U K U SA , a le c ă ru i p re v e d e r i de ta lia te , în pofida trecerii a 50 d e ani, continuă s ă fie ţinute în se c re t ap ro ap e total. C îte c e v a d e s p re E chelon s e c u n o a ş te , în d eo seb i datorită u n o r ziarişti insistenţi şi curioşi p e s te m ăsu ră , unor scurgeri de informaţii din

• p a r te a u n o r fo şti lu c ră to ri a i ag en ţiilo r am intite d e sp io n a j, p recu m şi cercetărilor e fe c tu a te d e c ă t r e e x p e r ţ i a i U n iu n ii E u r o p e n e , n e l in iş t i tă d e în c ă lc a re a drepturilor ce tă ţe n e ş ti

( d e e x e m p lu , c o m p u te r e le in te lig en te a le b a z e i d e d a te M em ex), p ro g ra m a re a p en tru recunoaşte rea vocii (de exem plu, program ul Orator, folosit în trecut pentru in terceptarea convorbirilor e fe c tu a te de c ă tre diplom aţi) şi t e h n o lo g ia - O C R ( te h n ic ă c u n o sc u tă din s c a n a re pen tru r e c u n o a ş te re a ş i p re lu c ra re a sc risu lu i) . C e l m ai im p o rta n t e lem en t al “curăţirii boab e lo r de pleavă" sînt filtrele care îm piedică a u to m a t i n t e r c e p t a r e a ş i în r e g i s t r a r e a u n o r c o p ii a le in fo rm a ţi i lo r c ă u t a t e d e u n se rv ic iu d e sp io n a j in te r e s a t . F iltre le E c h e lo n s în t n u m ite d ic ţ io n a r e ; d e t a c t o s î n t co m p u te re d e c ă u ta re sp e c ia l

d e c ă tre om niprezentul sp ionaj. C ev a m ai multă lum ină a făcu t în a c e s t c a z lu c r a r e a n e o zee la n d ezu lu i Nick H agar: "P u te re a s e c re tă ”", a p ă ru tă nu dem ult. Ideea unui s is te m global d e s p io n a j e ra s im p lă . E ra suficient s ă se . co n s tru ia sc ă un gigantic "aspirator inform aţional”, respectiv s ă fie am p lasa t în lum e un n um ăr suficient d e staţii d e a scu lta re capabile s ă m ă so a re şi s ă in tercep teze o rice fel d e s e m n a le a le s i s t e m e lo r d e c o m u n ic a ţ i i s a t e l i t a r e , p r in m ic ro u n d e , c e lu la re s a u prin cablu (şi prin Internet). D upă cum a f i rm ă a m e r ic a n ii , s i s t e m u l s c a n e a z ă o r ic e t r a n s m is i i e le c tro n ic e fără d isc rim in a re . In te re sa n t e s te c ă E ch e lo n a ţintit în e se n ţă - în opoziţie cu alte s is tem e constru ite în timpul războiului rece - în instituţii civile, c a guverne , organizaţii, firm e şi p ersoane ,, d in to a tă lu m e a , cu to a te că efortul e ra co n c e n tra t în m od deoseb it pe E u ropa şi U RSS. Principalele instalaţii la sol a u fo st localizate în 5 p uncte : la Y a k im a , s ta tu l W a s h in g to n , S u g a r G rave, Virginia d e V est, M orvenstow , Kornwal, în M area B rita n ie ; W a ih o p a i, în N o u a Z e e l a n d ă , ş i la G e r a ld to n , Australia.

C om unicatele “b ru te” a d u n a te prin a s c u l ta re s în t p re lu c ra te co re sp u n z ă to r (şi d esc ifra te ) cu ajutorul unor puternice com pu tere c a re fo losesc inteligenţa artificială

p ro g ra m a te , c a r e a c ţ io n e a z ă sim ilar cu service-urile AltaVista s a u Y a h o o d e p e I n te rn e t . Cuprind cuvinte-cheie ad u n a te în fiecare limbă mai im portantă din lu m e, ca , d e ex em p lu , a rm ă , b o m b ă , arm ată-, av ion , n a v ă , com unişti, num e şi p seu d o n im e a le teroriştilor, num ere d e telefon, a d re se , d a r ex is tă aco lo , du p ă cum su g e rea ză un raport specia l p r e g ă t i t p e n t r u U n iu n e a E u ro p ean ă , nu m e c a A m nesty International, G reen p eace şi ch iar C hristian Aid. E s te in te re sa n t c ă a c e a s tă tehnologie e ra cunoscu tă de ja în anii '70 . P rin co ro b o ra rea în p r e z e n t c u t e h n ic i l e ş i echipam entu l c e le m ai m o d ern e d u c e , potrivit unei sc u rg e ri de informaţii din NSA, la u n e fec t d e - a d rep tu l u lu ito r: s is te m u l ac ţio n e a z ă în tim p real.

Un alt e lem en t in te re san t e s te că fiecare din cei cinci aliaţi a c r e a t “d ic ţio n are" p en tru uzul propriu, iar schim bul de informaţii astfe l obţinute e s te relativ redus! S e a p re c ia z ă c ă r e sp e c tiv e le “d icţionare” constitu ie p a rtea c e a m ai s e c re tă a întregului s is tem : program area lor co re sp u n z ă to a re a re o influenţă ho tărîtoare a su p ra

, e fec te lo r obţinute.în finalul p rocesu lu i d e “v în a re

d e in fo rm a ţi i”’ t r a n s m is i i l e s e l e c ţ i o n a t e s î n t a f i ş a t e p e e c ra n e le com pu tere lo r analiştilor la fieca re s ta ţie d e a sc u lta re . Ei s e "o c u p ă d e in te rp re ta r e a şi s e l e c t a r e a c o n v o r b i r i lo r ş i

docu m en te lo r in te rc e p ta te prin sis tem . T ransm isiile v a lo ro ase s în t t r a n s m is e prin le g ă tu ra sa telit în tim p real - în cazu l am ericanilor - la c e n tra la NSA excelent păzită din Fort G eorge M eade, sta tu l M aryland, iar în cazul n e o zee la n d ez ilo r - după ie ş ire a d in filtre - la se d iu l GCSB din W ellington.

“A sp ira to ru l s p io n ” nu s e înfundă d e o a re c e m ajorita tea c e lo r 1 0 0 d e m i l io a n e d e s e m n a le a d u n a te în f ie c a re lună prin a sc u lta re s în t trecu te prin filtre fă ră ca sis tem ul să reac ţio n eze , deci nu ajung la analişti. E s te în să suficient ca interlocutorul s â fo lo se a sc ă în timpul unei convorbiri telefonice cuvin tu l "b o m b ă ”, p e n tru c a im ediat În re g is tra re a discuţiei s â a ju n g ă p e b iro u l u n u i funcţionar c a re verifică d a c ă nu cum va nu s e p u n e la c a le un a ten ta t te ro ris t s a u un com plot. In ultim a v re m e E c h e lo n s e ocu p ă m ai m ult d e sp ionaju l econom ic, d e c ît d e a s ig u ra re a s e c u r i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e a utilizatorilor sistemului. Experţii ap rec iază c ă , din inform aţiile o b ţin u te , 8 0 la s u t ă a u un c a rac te r econom ic.

Echelon nelin işteşte agenţiile d e spionaj c a re răm în în afara sferei sa le d e ac ţiune , c a re de facto pot d ev en i un obiectiv al sistem ului. F rancezii, germ anii ş i i ta l ie n ii p r iv e s c cu n e în c red e re la cel m ai m are com plex d e a sc u lta re din lum e, e x t in s r e c e n t , s t a ţ i a F ie ld S tation F83 d e la M enw ith Hill, din Anglia, c a r e a p a rţin e NSA, u n d e l u c r e a z ă 1 .4 0 0 d e ingineri, m atem aticieni, fizicieni, l in g v iş ti ş i p r o g r a m a to r i am erican i (m ai m ult d ec i d ec ît p e rsonalu l se rv ic iu lu i britan ic d e sp iona j MI5). Instalaţiile d e ac o lo m o n ito riz e a z ă în tre g u l flux de inform aţii c a r e vin din E u ropa ş i d e p e s te A tlantic, probabil d in în tre a g a em isfe ră nordică! Nu treb u ie d e c i s â ne m ire c ă ^ t r e i p r in c ip a le linii p e r f o r m a n te a le B r it ish T e le c o m ( f ie c a re p e rm iţîn d e f e c tu a r e a c o n c o m i te n tă a10 0 .0 0 0 d e co n v o rb iri) c a re as ig u ră Marii Britanii con tac tu l cu lum ea, trec" prin M enw ith Hill. A c e s t lu c ru fa c i l i te a z ă a c tiv ita te a d e r e c u n o a ş te r e înd rep ta tă îm potriva ce tă ţen ilo r b r i ta n ic i . C o m p o r ta m e n tu l f r a n c e z i lo r d o v e d e ş t e n e î n c r e d e r e a lo r f a ţ ă d e am erican i. S e ş tie neoficial c ă a u o v e r s iu n e a E c h e lo n , îm p ă r ţin d c u g e r m a n i i avan ta je le exploatării a c e s te ia . I n s ta la ţ i i le f r a n c e z e s în t d i s lo c a te , î n t r e a l t e l e , în D ordogne, în G u y an a F ra n ceză şi în N oua C a led o n ie .

Page 12: computerizată, Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Z M M T m d e p e m â tm t de spionaj la (h ttp

C irc a 24 .0 0 0 d e a lb a n e z i d in K o s o v o a u in tra t, s îm b ă tă , în A lbania ş i in F o s ta R e p u b lic ă Iugoslavă a M aced o n ie i (FYROM ), rid ic înd la 7 3 5 .0 0 0 num ărul to tal a l refugiaţilor înreg iune, con fo rm cifrelo r d a te publicităţii, ieri, la G e n e v a , d e c ă tre înaltul C o m isa ria t O NU pen tru R efugiaţi (U N H C R ).

A cad e m ia d e film d e la Belgrad a re c o m p e n sa t filmul am erican "W ag th e Dog-,

al căru i scenariu; ap rec iază responsabilii A cadem iei, a devenit trista realitate

iugoslavă, a anunţat agen ţia Tanjug.

■ ------

V ic t o r C io r b e a c r e d e c ă î n c e l n s a i. s c u r t t im p î ş i v a î n r e g i s t r a p a r t i d u l

Desprinderea grupului Ciorbea-Boilă de PNŢCD s-a înfăptuit sîmbătă, în incinta Teatrului de Operetă din Bucureşti. Liderul Alianţei Naţionale Creştin Democrate, fostul premier Victor Ciorbea, ne-a declarat în exclusivitate, că viitorii membri ai noii formaţiuni îşi vor depune adeziunea în cea mai scurtă perioadă. „Campania a început abia ieri

(sîmbătă - n.r.) cînd membrii fondatori, în număr de 701 persoane, au hotărit înfiinţarea noului partid. Sperăm ca în foarte scurt timp să ni se alăture şi alţi simpatizanţi”, spune Victor Ciorbea. în opinia proaspătului lider ai ANCD, numărul de 10.000 de semnatari necesari pentru înregistrarea partidului va fi depăşit în perioada următoare, exemplele

prezentate fiind filialele judeţene ale PNŢCD Dolj, Constanţa şi Bacău. Menţionăm că exodul către ANCD se anunţă destul de puternic şi la Cluj, unde a fost preşedinte senatorul Matei Boilă, care se bucura de o largă apreciere în rîndul ţărăniştilor clujeni.

Titus CRĂCIUN

R a d ic a l i i U D M R ţ in c u o r ic e p r e ţ la

m o d i f ic a r e a s t a t u t u lu i U n iu n i i

P e n s i o n a r i i c a r e n c i - ş i f o l o s e s c

f a c i l i t ă ţ i l e d e t r a n s p o r t p e C F R

a r p u t e a p r i m i î n s c h i m b b a n i

p e n t r u î n t r e ţ i n e r e

M inisteru l M u n c ii şi P ro te c ţie i S ocia le in te n ţio n e a z ă să o fe re ban i p en tru a c h ita re a c h e ltu ie l i lo r d c în tre ţin e re p e n s io n a r i lo r care nu u tilizează fac ilită ţile d c tran sp o rt p e ca le a fe ra tă p e n tru că nu sc p o t d e p la s a s a u n u a u u n d e să se d u c ă , a a n u n ţa t jo i , în conferin ţa d c p re să a P D , secre ta ru l d c s ta t la M M P S , S im o n a M arincscu.

Ea a a r ă ta t c ă , p în ă în p re z e n t, M in is te ru l M u n c ii n u a reu şit să p ro m o v e z e o h o tâ r îrc dc g u v e rn în a c e s t s e n s , d a r speră ca , p în ă în lu n a m a i, s ă reuşească s ă “ c o n c re tiz e z e ” , ac e s t ac t n o rm a tiv . M a rin c s c u a s p u s că su m e le c a re v o r fi a c o rd a te pentru în tre ţin e re v o r fi c a lc u la te prin stab ilirea u n u i c o s t m ed iu al c h e ltu ie l i lo r p e n tru t r a n s p o r t , a v în d în v e d e re c ă u n ii pensionari b e n e f ic ia z ă d c re d u c e r i pe d is ta n ţa B u c u rc ş ti-S a tu - M arc , iar a lţi i s c d e p la s e a z ă d o a r p în ă la P lo ie ş ti .

P o triv it d e c iz ie i E x e c u tiv u lu i , p e n s io n a r i i d in s is te m u l asigurărilor soc ia le d c s ta t, s is tem ul de p en sii şi a s igu rări so c ia le pen tru a g r ic u lto ri şi d in c e le la l te s is tem e d c a s ig u ră r i so c ia le b en e fic iază d c ş a se c ă lă to r i i s im p le la tre n u r i le d c p e rso a n e clasa a d o u a .

Lâszlâ Tokes

S îm b ă tă , la T î r g u M u re ş , C o n s i l i u l R e p r e z e n ta n ţ i l o r U n ionali s-a reun it practic pentru v a lid a re a c a n d id a tu r ilo r pen tru p re şe d in ţia U n iu n ii, d e altfe l, lucru p rev iz ib il, a v în d în vedere c ă în c u r în d v a u rm a C o n g resu l U D M R . D e ş i to a tă lu m ea se aş tep ta la o re v e n ire , considerată d c c ă tre u n ii e x p e r ţi f irească în co n te x tu l in te rn a ţio n a l, şi m ai a le s leg a t d e a c ţiu n ile N A T O în I u g o s l a v i a , a m o d e r a ţ i lo r , d isc u ţiile p r iv in d m o d ifica rea s ta tu tu lu i fo rm a ţiu n ii a u luat o tu rn u ră in ed ită . A c ţiu n ile ce lo r n u m iţi rad ica li d in U D M R s-au

Kincses Elod

a x a t p e d im in u a r e a r o lu lu i C o n g resu lu i U n iu n ii în favoarea C R U . î n f o n d , a c e a s t ă d i r e c ţ i o n a r e a s i s t e m u lu i e le c to ra l in te m rep re z in tă u n a d in tre cau ze le conflictu lu i in tem d in sîn u l U D M R . A ripa rad ica lă a p ro p u s c a fo ru l su p rem al U n iu n ii să d e v in ă C R U , în s ă d is c u ţi i le , c a re a u d u ra t m ai m u lte o re , n u a u dus Ia n ic i u n r e z u l t a t , o „ s o lu ţ io n a r e ” a in i ţ ia t iv e lo r su s ţin ă to r ilo r lu i L âsz lo T o k e s să fie dezbătu tă la sf îrş itu l să p tăm în ii v iitoare. C ea m a i in te r e s a n tă p ro p u n e re a ra d ic a lilo r a fo st c a p reşed in te le

U n iu n ii să fie a le s p r in v o tu l d i r e c t ş i s e c r e t a l t u t u r o r m e m b r ilo r U D M R . C o n fo rm d ec la ra ţiilo r u n o r lid e ri U D M R , l im i ta r e a - a t r i b u ţ i u n i l o r p r e ş e d in t e lu i d e o n o a r e a l o rg an iza ţie i, ep isco p u l re fo rm a t L âszlo T okes, nu a fost d iscu ta tă la re u n iu n e a dc s îm b ă tă . E ste î n s ă e v id e n t f a p tu l c ă , d in m o m en t ce 10 filiale îl su s ţin p e M a rk o B e la şi d o a r tr e i p c K in c s c s E lo d , p r e ş e d i n t e l e filialei T îrgu M ureş, rad icalii v o r să re c u rg ă Ia o s tra te g ie c a re s ă le o fe re m ai m u lte p îrg h ii d e c o n tro l. M o d ifica rea sta tu tu lu i p o a te fi u n a d in tre a c e s te a , m a i m u lţi analişti co n s id erîn d c ă p o t ex is ta p resiu n i a su p ra g ru p ă rii T o k es d c a-l lim ita (execu tiv ) p e ac tu a lu l lider, în cazu l rea leg erii sa le în funcţia d e p re şe d in te al U D M R . M o d ifica rea s ta tu tu lu i este u n proces dificil şi paradoxal pen tru că , în realitate, C ongresu l a r trebu i să se substitu ie pe sineşi în fav o a rea C R U , a c ţiu n e ra r în tîln itâ ch ia r şi în ţă r ile c u u n sis tem dem ocratic fu n c ţio n a l d e m u lte decenii.

Titus CRĂCIUN Foto: I. PETCU

M A p N a d m i t e c ă a u e x i s t a t d o u ă s i t u a ţ i i î n c a r e a p a r a t e le N A T O a r f i p u t u t p ă t r u n d e î n s p a ţ i u l a e r ia n r o m â n e s c

M inisteru l A p ără rii N a ţio n a le adm ite , în tr-un c o m u n ic a i d a t p u b lic ită ţii ieri, fap tu l că a u e x is ta t , d c la la n s a re a o p e ra ţiu n ilo r N A T O a s u p ra Iu g o slav ie i şi pînă în p re z e n t, d o u ă s itu a ţi i în ca re m ijloacele d c ra d io io c a ţie d in R o m ân ia au indicat tra iec te d c z b o r “ c a re au pu tu t fi considerate ca fiind , p ro b ab il, în spaţiul aerian ro m ân esc” .

în c o m u n ic a t sc p r e c iz e a z ă că u n a dintre situaţii s-a în re g is tra t p e 25 m artie , c în d o ţ in tă a e r ia n ă a e v o lu a t la o a ltitu d in e d c c irc a 6 .0 0 0 d e m e tr i, cu o v iteză d c a p ro x im a tiv 8 0 0 k m /h , p e u n

tr a s e u c u p r in s în tre lo c a lită ţile B c b a V e c h e şi J im b o lia . P o triv it u n e i s in g u re to p âri (în reg is tra re a distanţei d in tre d o u ă a p a r iţi i c o n s e c u tiv e a le ţin tei p c e c ran u l s ta ţie i d c ra d io io c a ţie ) , e fe c tu a tă d e u n s in g u r ra d a r , s -a ap rec ia t că , p ro b a b il, a p a ra tu l a p ă tru n s p en tru c îtev a m in u te , .din e ro a re , în sp a ţiu l aerian a l R o m ân ie i.

C e l d e -a l d o i le a in c id en t a fo st pe 5 ap rilie , c în d o a ltă ţintă a evo luat paralel c u f r o n t ie r a d e s ta t a R o m â n ie i , la în ă lţ im e a d e 7 .0 0 0 d e m etri, c u o v ite z ă d e 8 0 0 k m /h . C o n fo rm d a te lo r fu rn iza te d e u n a d in tre s ta ţiile d c rad io iocaţie , ţin ta

a in tra t în sp a ţiu l a e r ia n a l R o m â n ie i la o ra 3 ,0 8 , în d re p tu l lo ca lită ţii Jim b o lia , ş i a ie ş it d in sp a ţiu l n a ţio n a l la o ra 3 .11, la v e rtica la lo ca lită ţii B e b a V ec h e .

P e n tru c la r if ic a re a a c e s to r s itu a ţii, au to rită ţile ro m ân e au ce ru t in fo rm aţii de la a u to rită ţile a e ro n a u tic e a le s ta te lo r v e c in e im p l ic a te , p r e c u m ş i d e la a u to r ită ţile c o m p e te n te a le N A T O , dar, p în ă în p rezen t, n u au fo s t o b ţin u te date s u p l i m e n t a r e , s e p r e c i z e a z ă în co m u n ica tu l c ita t. D e o a rece in fo rm aţiile d e sp re aceste ţin te n u a u fo s t con firm ate ş i d e ce le la lte s ta ţii d e ra d io io c a ţie din

s is te m u l n a ţio n a l dc s u p ra v e g h e re a sp a ţiu lu i a e ria n , “ s-a co n c lu z io n a t că , d a c ă aceste p ă tru n d e ri au ex is ta t, e le sc î n s c r i u în s i t u a ţ i i l e a p r o b a t e d e P a rlam en tu l R o m ân ie i şi s -a u d a to ra t s itu a ţie i ae rie n e com p lex e e x is te n te în ap ro p ie re a fro n tie re i de s ta t” , se m ai

• sp u n e în c o m u n ica tu l M A p N . M in is tru l ro m ân al A părării, V ictor B ab iu c , şi şefu l S ta tu lu i M a jo r G e n e ra l a l A rm a te i R om ân e , gen era lu l C onstan tin D eg era tu , au co n firm a t, v in e r i seara , p o s ib ilita te a ca av ioane a le A lianţei N ord -A tlan tice să fi p ă tru n s în sp a ţiu l aerian ro m â n e sc .

N A T O a f i r m ă c ă e x c l u d e o p ţ iu n e a u n e i i n v a z i i t e r e s t r e în K o s o v oP o l i t i c a N A T O “ e x c l u d e , în

continuare, o in v az ie te re s tră” în K osovo, c a re ar fi, d in p u n c t d e v e d e re tehn ic , d if ic il d e p u s în p r a c tic ă ş i a r n eces ita “ m ai m u lte lu n i” în v e d e re a o rg a n iz ă r ii , a dec la ra t, ic r i, p u r tă to ru l d e c u v în t al A lia n ţe i N o rd -A tla n t ic e , J a m ie S hea . N A T O a s tu d ia t a c e s t s c e n a r iu în 1998, d a r “ d e o c a m d a tă e x c lu d e m a c e a s tă opţiune” , a sp u s ei în tim p u l u n e i em isiuni d ifuzată d e te le v iz iu n e a p u b lic ă be lg ian ă R T B F, consacra tă ră z b o iu lu i d in K osovo .

“ A r fi n e v o ie d c m u lt tim p , m a i m u lte lu n i, p e n tru a a d u n a forţele n ec e sa re şi a g ă s i b a z e în r e g iu n e , iar noi n u av e m Ia d isp o z iţ ie m u lt t im p , d eo a rece s în tem c o n ş tie n ţi d e d ra m a u m an ita ră” , a sp u s Ja m ie S h ea . '

“ P o l i t ic a o f ic ia lă a N A T O Ia o ra a c tu a lă e x c lu d e , în co n tin u are , o p ţiu n e a u n e i in v a z i i te r e s t r e ” , a s u b lin ia t e l. “ P e n tru a te rm in a c ît m ai ra p id p o sib il, o p ţiu n e a c a re e x is tă în prezen t, ca re es te o p e ra ţ io n a lă z i ş i n oap te , e s te o p ţiu n e a

a e r ia n ă ” , a sp u s p u rtă to ru l d e c u v în t al N A T O .

E l a ream in tit că s tra te g ia A lian ţe i N o rd -A tlan tice co n s tă în tre i faze . P rim a e s t e c o n t in u a r e a ş i i n t e n s i f i c a r e a cam pan ie i aeriene, ca re “ îl v a obliga, m ai d e v re m e sau m ai tîrz iu ” , p e p reşed in te le iu g o s la v S lo b o d a n M ilo ş e v ic i să -ş i re tra g ă fo rţele d in K o so v o . “N u se pune p ro b le m a dacă , c i c în d (v a face acest lu c ru )” , a spus Ja m ie Shea.

A d o u a fază a o p e ra ţiu n ii co n s tă în

p reg ă tirea p e n tru o d esfă şu ra re m ilita ră in te rn a ţio n a lă în K osovo , im e d ia t d u p ă o p rirea v io len ţe lo r, pen tru “ a c rea u n c a d ru d e se c u r i ta te p ro p ic e , c a re să p erm ită în to arcerea refiig iatilo r la ca se le lor” . _

A tre ia fază v izează d ezv o lta rea u n e i s t r a t e g i i d e lu n g ă d u r a t ă p e n t r u r e i n t e g r a r e a ţ ă r i l o r d in r e g i u n e a B a lcan ilo r în co m u n ita tea eu ro p e a n ă , a p r e c i z a t p u r t ă to r u l d e c u v în t al N A T O .

P N L v r e a s a

c î ş t i g a

a l e g e r i l e

p a r l a m e n t a r e

î n c a d r u l C D R

:irm

iO b ie c t iv u l s tra te g ic al

PN L este cîştigarea alegerilor p a r la m e n ta re v ii to a re pe

. lis te le C o n v e n ţie i D em o­c r a te , a d e c la r a t , la C onstan ţa , p rim -viccpreşe- d in te le P N L V a le riu Stoica. E l a sp u s că P N L “ gîndeste la fe l c u P N Ţ C D ” şi a susţinu t c ă libera lii n u sînt i n t e r e s a ţ i d e p r in c ip iu l p a r i tă ţ i i în c a d ru l CDR. S to ica a p rec iza t că listele e lec to ra le a le -C D R se vor în tocm i p e b a z a rezultatelor s o n d a je lo r d in p re a jm a a le g e r i lo r ş i n u a exclus p o s ib i l i t a t e a c a P N L să o b ţin ă m ai m u lte procente debit P N Ţ C D .

“ Sîn tem luciz i ş i ne dăm seam a c ă d a c ă am participa s inguri p e lis te nu am putea c îş tig a a le g e r i le ” , a spus Stoica.

M a i m u lt d e c î t a t î t , a ad ău g a t S to ica , P N L crede c ă d a c ă â r ie ş i d in CDR “ a c e a s ta a r în se m n a certifica tu l d e c îş tigă to r al a leg e rilo r p a rlam en ta re dc că tre P D S R ” .

S to ic a a m a i s p u s că partid e le d e s tin g ă nu sînt su fic ien t d e m a tu re pentru a g e s t io n a în c o n tin u a re r e fo rm a . “ P r in reven irea s tîn g ii la p u te r e în acest m o m e n t r i s c ă m să ne în to a rc e m la p u n c tu l de. po rn ire , ia r to a te sacrificiile făcute de popula ţie a r deveni inu tile” , a a d ă u g a t liderul liberal. C o n fo rm lui Stoica, fo rţe le p o l i t ic e d e centru dreapta au n evo ie d e încă un m andat p e n tru a consolida reg u lile eco n o m ie i d e piaţă şi institu ţiile dem ocratice.

“D upă 2 0 0 4 , tim p în care s t în g a a re t im p să se m atu rizeze , p u tem vorbi de această a lte rn a n ţă ” , a mai spus S to ica. _____

Autcnzată pnn S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 judecătoria Cluj-Napoca, în m a tric u la tă la Oficiul..Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLiAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T elefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C ontabilitate: 1 9 .7 3 .0 7 , Cultura,Eveniment, Politic 1 9 .7 4 .9 0 , Social, Economic 19 .75 .07 ; Sport: 1 9 .21 .27 ; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: ţel/fax: 3 1 .4 3 .2 3 ; Subredacţia Dej: tel/fax; 21.60.75