De la Societatea “Avram Iancu ” din România

Primul transport de aiutoare a ajuns pe Valea ArieşuluiNumeroşi cetăţeni ai municipiului Gluj-Napoca au răspuns apelului umanitar al Societăţii “Avram Iancu” pentru

adunarea de ajutoare semenilornoştri aflaţi în suferinţă, suferinţă cauzată de marile inundaţii din luna decembrie 1995. Sîmbătă 6 ianuarie, “Boboteaza , sărbătoare nu numai a botezului Domnului Iisus dar şi a solidarităţii noastre, preşedintele Societăţii “Avram Iancu” din România conf. dr. I. T. Stan şi primvicepreşedinte ec. Ion Herineanu s-au aflat în mijlocul moţilor pe Valea Arieşului unde au împărţit sinistraţilor încălţăminte, îmbrăcăminte şi conserve din donaţii.

Nu sîntem, bogaţi, dar din sărăcia noastră dăm şi celor în suferinţă. Macedon Cecilia, Bacoş Ana, Pienaru Zoiţa, Ilea Radu, Albu Emîl, Lobonţiu Ana, Todoran Dorift, Olt loan, Tîrşan Margareta, Ionescu Miron, sînt doar cîţiva dintre ccf care au făcut donaţii. Lista ar putea continua (cu bunăvoinţa ziarului o să-i comunicăm pe toţi Ia sfirşitul acţiunii). Aducem mulţumiri celor care au răspuns apelului nostru. _ . _ ^

în zonele sinistrate diri Munţii Apuseni, este mare nevoie de: ulei, zahăr, orez, conserva, cartofi, porumb, griu,- medicamente, cizme de cauciuc şi-bani. Acţiunea de colectare continuă zilnic la sediul societăţii (orele 10-18), str. Dorobanţilor, nr. 70 C, (Năsâud nr. 2 - spateie Şcolii Generale “Simion Bămuţiu”). Banii se pot depune direct, contra chitanţă, la sediul Societăţii, prin mahdat poştal sau ordin de plată în contul Societăţii “Avram Iancu”, nr. 4109017175809 la Banca Dacia Felix Cluj-Napoca. . .

. . Vasile CRISTEA

ţ Agenda /2Roza vuiturilor /3

♦ Arme şi armate /4 $ Artă - cultură/5♦♦♦♦❖

Varietăţi /6 Publicitate/7-8 Sport/9-10 Eveniment/11 ' Ultima oră/12

— i\■ ■ - ţ

- ^ ' Vv'A

;>îcJ ■

' f I

J tJi , ■• • - ■

w w:

■ i t ; y.V t.’ r.

s? ■■ n ' • **7* - ' *' C'i1 Jf /,r ~ f ??-i& * ? ' * ' . & ti

ANUL VII NR. 1560 ISSN 1220-3203

LUNI 8 IANUARIE 1996 12 PAGINI 300 LEI

- - - O

- Azi vremea va fi rece cu cerul variabil. Vînt slab din sectrul E. T emperatura maximă -4“ - -1°C. D im ineaţa, local, ceaţă cu depunere de chiciură.

Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau -4°C, iar presiunea atmosferică era de 735 mm Hg. (meteorolog de serviciu, Carol Pavai).

f.

£

Războaiele avantajeazăîntotdeauna Ungaria \

VAIER CHIGREANU i— ------- -------- ;------ -----

"a sfirşitul lunii septembrie 1995, în |jcadrul unei întîlniri la Bruxelles, la !Kcare a participat şi România, a fost ţ:

lâeut public un studiu cu privire la extinderea pNATO spre estul Europei. Studiul prevede, • jşprintre altele, că noii membri vor beneficia de ;;avantajele apărării comune şi ale integrării în ţiinstituţiile europene şi euro-atlantice. Şi că, în “competiţia dintre ţările est-europene de a intră , pîn NATO, alianţa va dori să evite o situaţie în fcare un nou membru să “închidă uşa” în urina f, sa, opunîndu-sc admiterii altor state. în acelaşi

'studiu.se prevede că statele care au dispute' etnice sau teritoriale cu-vecinii, inclusiv tpretenţii iredentiste, trebuie să le rezolve în !;conformitate cu principiile OSCE. Interesantă feste şi afirmaţia-conform căreia forjele aliate i> aie NATO vor putea desfăşura trupe pe teritoriu! iloilor state membre - dacă va fi

' necesar. Chiar şi armament nuclear - din nou, * .§ daca Va fi oportun. ■ " v /

România doreşte şi afirmă cu insistenţăholărirea de a fi admisă în NATO, printre altele, Kpentru eă nu poate rămîne suspendată deasupra Bprăpastie! care separă Organizaţia Nord- ti

'atlantică de Federaţia Rusă. Dar părerile ^ exprimate în particular de majoritatea oamenilorpolitici occidentali anticipează o aderare în S trepte a statelor est-europerie la NATO. Pentru că, spun ei, nu toate aceste ţări au un potentialeconomic caretă le permită intrarea în Alianţa. |şPe de o parte. Pe de altă parte, continua |jmărturisirile oamenilor politici occidentali, gintenţia primirii în NATO a unora dintre aceste Rstate produce o iritare, şi ea “în trepte” a Rusiei, fiCele din “vecinătatea imediată” sînt mai ţl “necesare” apărării Rusiei, decît cele dintr-ovecinătate ceva mai îndepărtată. Ori, statele jbaltice, Polonia, România şi Bulgaria fac parte ' Sdin acea vecinătate revendicată de securitatea gRusiei, în timp ce Ungaria, Cehia sau Slovenia ||interesează mai puţin din acest punct de vedere gIar responsabilii NATO au afirmat că punctele gdc vedere ale Alianţei nu trebuie să se | deosebească fundamental de acelea ale Rusiei

Asta ar putea duce la situaţia ca Ungaria sa fifie primită în NATO, iar România să fie lasată gsă aştepte o perioadă nu bine precizată. Acest |lucru este foarte grav, pentru că destinele celor pdouă ţări nu pot fi concepute separat. Intrarea pUngariei în NATO şi a României nu, ar crea o jţserie de pericole, atît pentru cele două ţări. In Ş"special pentru România, cît şi pentru securitatea ;]zonei geografice din care acestea fac parte. îiPericole semnalate nu numai de oamenii politici ş jromâni, ci şi de analiştii occidentali familiarizaţi .îeu evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări. dar ; ignorate de cei obişnuiţi să judece lucrurile lanivel global. Să ne închipuim că Ungaria este pprimită în NATO iar politicienii săi continua ;să revendice dreptul guvernului propriu de a ; ’ reprezenta interesele maghiarilor din Romama.Să ne închipuim, mai departe, că naţionaliştii t

(continuare în pagina a 12-a) K

S‘.(L .Vi'f.lO.n'C

Soan Gavra vede o s i sântă P .U .M .R ., P .D ., P .L .-9 3 s i P .A .C .

loan Gavra şe dovedeşte din nou cel mai surprinzător lider politic, avansînd, la început de an, o proptlnere de alianţă electorală care ia pe neaşteptate propriul partid. . .

. Vicepreşedintele P.U.N.R. consideră, în debutul anului electoral, că d alianţă cu P.D., P.L.-93 şi P.ÂC. este capabilă să cîştige alegerile. Înaintînd această ofertă de colaborare el arată că este dispus să-şi relragă calificativele injurioase adresate pînă nu de mult, celor trei partide. ' .

Gavra a făcut propunerea de alianţă în

luliu Făcurăm, preşedintele P.O. Cluj:

Comentînd propunerea-He a l i a n ţ ă , s e pune problem a, unei alianţe , cu

cadrul unei emisiuni de radio, estimînd că o astfel de coaliţie va întruni peste 40 la sută din sufragii. ,

Solicitat să ofere amănunte, liderul P.U.N.R. a anunţat că va da publicităţii o scrisoare deschisă, în 15 pagini, adresată

.membrilor partidului, în care va face o analiză.completă a iniţiativei sale.

Chiar înainte să fie cunoscute toate amănuntele, două din partidele implicate iau atitudine. Partidul Democrat respinge ideea, socotind câ Gavra' “fabulează”, în timp ce P.L.-93 pare dispus la negocieri.

i v i" i

luliu Păcuraru, preşedintele P.D. Cluj,’ ne-a declarat dum inică’ dimineaţă: “loan Gavra, fără nici o îndoială, fabulează. Este disperarea omului încolţit, care-şi pierde luciditatea. Nu

P.U.N.R.-ul nici Ia alegerile locale, nici la cele parlamentare. Cum să intrăm în alianţă şu ei, după ce trei ani de zile ne-au arătat cu degetul ea fiind cei mai mari bandiţi”-

Petre Lifiu, deputat P.L.-93:£g' fii

^ - ia ii'

-•de; rew m s^Qt- ‘•'j i.'. s-.> ;• t ■‘-t ■

-

P 1IIIIIIIIIiII1IeiiiB!SIIIIBIIBIIIIII

T.U.N.T.C.D. Cluj cheama la rugăciune

Mult mai puţin categoric decît Păcuraru este deputatul. P.L.-93, Petre Liţiu, apreciind că propunerea lui Gavra este “interesantă şi merită.să fie discutată”. Liţiu a detaliat duminică: “Aş putea să fac o alianţă la nivel local cu P.D. şi P.A.C., care sînt partide de opoziţie: Nu ştiu la ce-ar folosi o alianţă cu P.U.N.RÎ, care participă la o guvernare care a dus ţara la dezastru, - \

Dacă P.U.N.R. ar ieşi acum de la guvernare, dovedind că nu doreşte să fie

P 1I ❖ Ciucea: a 14-a subfilială a Societăţii

cultural-patriotice "Avram Iancu" La confluenţa Someşurilor s-au retras apele ❖ Arieşul şi-a schimbat cursul ® Cu autoturismuldupă ajutor social 4

•î iB I I I B 1 1

rom ânii au cerut şi -au B nădăjdu it' întotdeauna^"' în B aju to ru l J u i Dumnezeu, g singurul care poate să învingă ■ orice duşman şi să înlăture ® orice pericol. Dar harul şi I, intervenţia Sa trebuie cerute, | cîştigate şi meritate. |

Sfirşitul lui ianuarie 1996.vă

In situaţii grave, cum sînt acelea pe care le parcurgem;

reprezenta . o răscruce hotărîtoare în istoria Partidului I Naţional Ţărănesc Creştin | Democrat s. Toate aceste ne creează .

conştiinţa unei datorii speciale ■ pentm aceste zile de încercare: { datoria de a Cere stăruitor | îndurarea şi' ajutorul Iui ■ Dumnezeu. O vom face prin J mijlocirea Preacuratei Fecioare I M aria, Maica Domnului, | Ocrotitoarea României, oferind | F iului ei şi Dumnezeului _ nostru rugăciuni, slujbe şi * jertfe. Vom concentra această B acţiune în cele nouă zile ale |perioadei 11-19 ianuarie 1996.

Chemăm să ni se alăture toţi cei ce poartă în inimi dragostea de neam, de dreptate şi de adevăr.

Emanuel LANGA Preşedinte

T.U.N.Ţ.C.D. Cluj

făcut în continuare răspunzător de situaţia ţării şi că nu mai acceptă să execute ordinele P.D.S.R., atunci v6m putea discuta. 'i - • I

Nu se pune problema unei alianţe pentru. jj alegerile locale, dar în ceea ce priveşte | alegerile parlam entare, cu condiţia | prezentată mai sus, .vom putea discuta. . I Evident însă, numai dacă ei vor accepta f un program de guvernare liberal, programul nostru de guvernare”.

Caius CHIOREAN

| Scrisoare deschisă unui prieten

anonim

BI

BBBBBI

La sfirşitul anului trecut am primit o scrisaore anonimă de la un* “vechi prieten " care mă dojeneşte într-un mod civilizat, dar neconvingător; pentru repetatele mele laări de poziţie în “fiţuica editată de o gaşcă de fo ş ti securişti care se cheamă Adevărul de Cluj"..

Gravă şi decepţionantâ i se pare prie tenu lu i anonim apartenenţa mea la Uniunea Vatra 'Românească, organizaţie care se raliază la ideea reabilitării mareşalului

prof. univ. dr. Sorin MAGER

(continuare în pag. a 12-a)

ADEVĂRULO l u l

AGENDA luni, 8 ianuarie 1996

• Azi: Calendarul ortodox: + Cuv. Gheorghe H ozev itu l şi Emilian M ărturisitorul; Cuv. Doinnica; Calendarul greco-. catolic: Ss Gheorghe din ITozeva,

cuv. (s VH) şi Domnica, cuv. (s V); Calendarul romano-catolic: Sf. Claudiu Apollinariu, ep. (Săpt Id p .a .)

a Mii ne: Calendarul ortodox: ~ + Sf.Mc.Polieuct; Cuv. Eustratie; Calendarul greco-catolic: Sf. Polieuct, ni sub D ecius (249- 253); Calendarul romano-catolic: Sf. Iulian, m. •

• PREFECTURA.CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16. • ' 'PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:! 9-60-30 PRIMĂRIA D E J:-21-17-90PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 '• "V

•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48- . " .• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 . . '• POLIJIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10 ■ — "• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA; T3- : 49-76 ; • ' / a '- •POLIŢIA DEJ: .21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 V •POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 :• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• PO .ŢIA GHERLA: 24-14-14 '• POMPIERII: 981 • : •APĂRAREA' aVILĂ- CLUJ-NAPOCA:, ■

11-24-71 \• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-9L ' - , , •INTERNAŢIONAL; '971 - - ' \ •INTERURBAN: 991 '•INFORMAŢII: 931 • ■ " •DERANJAMENTE: 921, ’•O R A EXACTĂ: 958 . '• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: ,11-8748•REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 11-63-02• S.C. -SALPREST” S A. DISPECERAT: 19-55- . 22 ' :• COMENZI SPECIALE PENTRU ■.

TRANSPORT' REZIDUURI: 11-10-12 ; v- inl 132

•DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: DISPECERAT .928, 130561 , ' .

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - 30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca - .9,20 şi 18,00 Plecări din Bucureşti -

7,50 şi 16,30 ^ de luni . pînă vineri. -

Sîmbătă;Plecări din Cluj-Napoca -13,15:Plecări din Bucureşti - 11,40 TarifuL 43.800 lei . TELEFOANE: 43-25-24;, ,43-26-69 - pentru externe

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi intercity • B AIA MARE,SATU MARE (p rin Dej): 15,05 "•BlSTRfŢANASAUD: 15,43 ' •BRAŞOV IprînDej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 ‘ .(prin Sibiu-Piatra Olt): 11,42 (prinPctroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloicşti-Biizău): 9,33 •IAŞIî 0,00; 12,58; 21,14; \ •ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGIIETUMARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,19; 22,49; 23,08; (prin Oradea): 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13;20,19- ' •INFORMAŢII GARĂ; 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12,(intern) ,

19-24-75 (internaţional)

CURSE INTER JUDEŢENE . d in .A utogara U j

•Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14*00. •Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 34,00. •Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30,17,00 •Cluj-N apoca-A brud: 6,00; 14,15.• Cluj-Napoca -Zalău: 6,30; 12.3Q; 14,30; ^18,30.. -• Cluj-Napoca - Gîrbău-Zalău: 6,40-• Ouj-Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin : Gîrbou); 16,30(prinHida).

•Cluj-Napoca - Şiraleul Silvaniei: 8,30,36.00

• Cluj-Napoca-Aiiid: 12,00. •Cluj-Napocă-Alba-Iulia: 13,00.• Cluj-Napoca-Bistriţa: 15,3Q(cifculă vineri,

sîmbătă, duminică, luni)!• Cluj-Napoca-Brad: 16,00. •Cluj-Napoca-Qm peni: 13,15.• Cluj-Napoca - Mediaş: 14,30.■ Cluj-Napoca - Reghin: 16,30,• Cluj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15.• Ouj-Napoca-Tîrgu Lăpuş: 15,25.• Cluj-Napoca-Topliţa: 14,15, -• Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc).• Cluj-Napoca -Huedin: 13,15 (prinCăpuş),

14.00 (prin Sutor). ; ' ,• Cluj-Napoca: Turda5,30,6,30,6,50; 7,20;

8,15; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 13,20, 14,00; 14,30; 15,00; 15,30, 16,00; 17,00, 18,00; 18,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22,30:

(*) nu circulă sîmbătă şi duminică Cursele judeţene pleacă .

din A utogara I_______ _

i CURSE INTERNAŢIONALE din A u to g ara II:

9 Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca !n zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea: din Budapesta fn zilele „ de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00 ^ ' ,• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc fn ziua de joi ora 11. '

INFORMAŢII 7 Autogaral: 14-24-26 A utogarall; 13-44-88 .

V U M ri.t 'S R U H O 5

Luni, X ianuarie ; 5.fX) Matinal Uniplus Radio; 5.05 Agenda «rilci; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 525 Spoiţ 5.35 IVogram 'IV; 5.55 Piaţa şi economia dc pi-iiâ; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7,25 Revista presei; 7.30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în dircct; 8.15 Pompierii în dircct; 830 întrcrupaica emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Ovcrdose; 15.30 Cokclivc; 16.05 Cokc live; 18.30 întreniperca (misiei; 21.30 Grcatcst hits; 22.05 Grcatcst, hits; 23.15 Rockmania; 0.45 Musie by night. Program informativ BBC Londra: ,6; 14; 18; 21. Şliri Uniplus Radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

A RadinSonie68, 7 Atf/i

Luni, 8 ianuarie 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri,-

spori, meteo, utilitare, muzică) (Mircea Tătar); 9,00-11,00 Emisiunea în limba maghiară; 11,00-13,00 CD Sonic (Calin Andrei); 13,00-14,00 Fiţi pe faza (”Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Geta Todoruţ); 14,00 -.15,00 Musie Box (Călin Stăncscu); 15,00-16,00 Cosmosul dintr-o privire (SF magazin) (MariuS Aciu şi Călin Stâncsc’.i); 16,00-17,(X) Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Vasile Tiuţa); 19,45-20,00 Povestea dc scară (rubrica pentru copii); 20,00-21,00 Emisiunea în limba maghiară; 21,00-

‘23,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştcan); 23,00-24,00 Hcavy Metal Magazine (Daniel Boroştcan si Scbcstycn Zoltan); 0,00-6’00 Non stopdaneing.

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis. ; f ' ■ -

■ B iblioteca jude ţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPH (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA, DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-15,45; marţi,'joi, vineri: 9:14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. ' , -

■ Biblioteca-Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45' 14 - 18.45; duminică: închis .

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 40-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -. 10-16, sîmbătă-duminică - închis.;

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Oran luni - vineri 12-16 •.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14 ; sîmbătă şi duminică închis.: ■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis '

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.' ■ Biblioteca Centrului Cultural F rancez (strada Kogălniceanu 12- 14). Oran luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi dunlinică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). .Orar: luni, marţi, miercuri, joi:, o'rele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Oran zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ,

■ MuzeuINaţionalde Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: 'inchL.: '

H Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

H M uzeul E tnog rafic al Transilvaniei (str.Memorandumului nr.21): deschis zilnic între drele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion " (PiaţaŞlefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

0Muzeulmemorial',!EmiIIsac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis:

H Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi. duminică între orele 10-14. .

Luni, 8 ianuarie Programul 1:13,00 Actualităţi ;

13.10 Interferenţe; 14,10 TVR Iaşi; 14,50 TVR Cluj-Napoca; 15,20 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi; 16,10 Avanpremieră; 16^25 Turism şi agroturism; 17,00 Emisiune în limba maghiară; 1830 Desene animate; 19,00 Anul politic intern; 19,30 Fim serial: ’Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităji;

20.50 Film serial: "Baywatch21.45 Transfocator; 22,10 Teatru liric; 0,10 Actualităţi; 0,25 Cultura în lume.

Programul 2:13,00 Actualităţi;13.10 Politica între ideal şi real; 13,40 Film serial: “Drumul spre Avonlea” ; 14,30 Atlas; 15,00 F ilm serial: “Perla N eagră” ;15.45 Filmele săptămînii;-15,50 Desene animate; 16,20 Film serial: ’Ttiimă sălbatică”; 17,05 Măseaua de minte; 17,45 Film serial: ”Iubiri amăgitoare”; 18,30 în faţa_ dum neavoastră; 20,00 A rte v iz u a le ; 20 ,30 T rib u n a noncbnformiştilor; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Sfinx; 22,00 Film serial: ”Santa Barbara” ; 22,45 Repriza a treia; 0,30 M uzica e viata mea!. PR O TV: 7 ,00 B u n ă dim ineaţa; 8,30 F ilm serial: "Capcana timpului” (r); 9,15 Sport la minut; 9,30 Film serial ’Taradise Beach” (r); 10,00 Film a r tis tic : 'L o g o d n ic alocotenentului fiancez" (r); 12,00 Film serial: "Verdict: crimă!” (r);12.50 Doar o vorbă să-ti mai spun; 12,55 Ştirile PRO TV;13,00 Film serial: ”Oameni în toată firea” (r); 13,30 Film serial: "Gesturi însem nate” (r); 14,30 Volei:- Campionatul Italiei; 15,30 Schi magazin; 16,00 Sport magazin; 16,30 F ilm serial: '^Paradise B each” ; 17,00 Povestiri d in Bucureşti; 17,30 Film serial:

"Capcana timpului” ; 18,15 Auto: Raliul Granada - D akar; 18,45. Sport la minut; 19,00 Film serial: "Oameni în toată firea” ; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 D oar o vorbă să-ti mai spun...; 20,00 Film artistic: "Rîul” ; 21,55 Ştirile PRO T V ; 22 ,0 0 F ilm se ria l: "M .A .S .H .” ; 22 ,30 P ro c esu l etapei; 0,00 Ştirile PRO TV.

s i l i t o rTVR CLUJ-NAPOCA: 14,50'

Jurnal - actualităţi; Sport rezultate, clasamente, competiţii; întrebări pentru o funcţie: invitat general de d iv iz ie D o rin G h eo rg h iu , com andantu l A rm ate i a TV-a "Transilvania”.

Marţi, 9 ianuarie P ro g ra m u l 1: 7 ,00

TVM.Telematinal; 8,30 La prima oră;‘ 9,20 F ilm serial: ” Santa Barbara” ; 10,05 Lim bi străine: fra n ceză '-en g leză ; 11,05 Film artistic: ”2 x 20 de ani” ; 12,40 Desene animate; 13,10 M uzica pentru toti; 14,00 Actualităti; 14,10 T V R Iaşi; 15,05 TV R C luj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 17,00 Convieţuiri; 18,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: "Noaptea de la Vareimes"; 23,25 Reflector; 23,55 Actualităţi; 0,15 Şlagăr^pe zăpadă; 0,45 Gong! ,

Programul 2:7,00 La prima oră; 9 ,20 O ra de m u z ică ; 10,05 Documentare - satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 Teatru liric; 14,00 Actualităţi; 14,10 Să nu ne facem iluzii!; 14,55 Limbi străine: franceză

- engleză; 15,55 Desene anim,,., 16 ,20 F ilm se ria l: ” l „ j J , : sălbatică ; 17,05 - 23 milioaJ(I); 17,45 Film serial: ”IU amăgitoare ; 18,30-23 niilioa '(II); 20,00 Cu cărţile pe fali21.00 TVM .Mesager; 2130 îniţ da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Film artistic: "Căsătoria dorită”

P R O TV : .7 ,00 Buni dim ineaţa!; 8,30 Film serial "C apcana tim pului” (r); 9 ţj Sport la minut; 9,30 Film serial "Paradise B each” (r); lojoo Film artistic: ”Rîul” (r); 12*(X1 ] Box profesionist; 12,50 Doaro ; vorbă să-ti mai spun...(r); 12$ 1Ştirile PRO TV; 13,00 Film : serial: "O am eni în toată firea"' (r); 13,30 Procesul etapei (t);! 16,30 F ilm serial: "Paradise 1 B each” ; 17,00 F ilm serial S "M .A .S .H .” (r); 17,30 File serial: "C apcana timpului”; ! 18,15 Auto: Raliul Granada^! Dakar; 18,45 Sport la minut;]19.00 F ilm serial: "Oameni i; toată firea” ; 19,30 Ştirile PRO i TV; 20,00 Film serial: "Spitalul i de urgenţă” ; 21,00 Film serial ] "S ecrete de fam ilie” ; 21,55 j Ştirile PRO TV; 22,00 Film! se ria l: ” M .A .S .IL ” ; 22,30: T alk sh o w : ”Deşteaptă-te1 române!”; 0,00 Ştirile PRO TV; ] 0,05 Sport la minut. 1

T V R CLUJ-NAPOCA: I 15,05 Ju rn a l - actualităţi; Emisiunea în limba maghiari: | Atelier - în vizită la poetul clujean ] K ira ly L asz lo ; Monumente a rh ite c to n ic e transilvane:] " B a z ilic a ” d in Alba-Iulia;| O am eni, locuri, ob ice iu ri- reportaj la Novi Sad, Iugoslavia.

R e d a c ţia tiu îş i asumi responsabilitatea in legătură a eventualele modificări intervenţii în programul anunţat. .

îP rogrd multei ey iz iun i

Luni, 8 ianuarie 1996 7,45 Seriale - RT4; 14,45 Seriale

- RT4 şi C5; 16,15 Secretele Suzanei - film RT4;.l 8,05 Revanşa- MediaPro; 21,30 Un sac frumos- film RT4; 23,30 Boccaccio ’70 film RT4.

m .

Luni, 8 ianuarie 1996 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Sclavul iubirii - codat; 18,30 Reportaj Deutsche.Welle - Un dans din cer; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene anim ate; .20,10 Preluare' Starfihn, 21,30'Umbra Emmei - codat; 23,10 Răzbunare amară - -codit; 0,45 Includerea programului. ' .

m PORTAL -EXPORT IMPORT S.3.L.

Luni, 8 ianuarie 1996PORTAL 17,45 Bujetiri informativ; ,8,00

Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 A l - Divertisment m atinal; 11,15 F ilm se ria l - Fantomaâ contra ■ Interpolului - P R 07; 13,10 Buletin informativ; 13,25 Ă l - Documentare, serial;15.15 Serial - Robinsonii - C5; 17,00 Cartoon NetWork; 18,30 A l- Observator - Ştiri; 19,30 Buletin inform ativ;19,45 A l - Muzică, serial; 21,00 Buletin informativ;21.15 Film - O ligă numai pentru ele - RTL; 23,40 A l -F ilm .

PORTAL 29,45 Buletin infonmtiv; 10,00 Al

- Film; 11,30 A l - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al -Film; 1330 Al -Reportaje; 13,50Buletin inforniativ; 14,00 Program TELE 7 ABC - docum entare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,30 Buletii-,inforniativ; 21,40 Film - Oameni de onoare - C5; 0,25 A l - Film. ~

t ivCABLU si

două femei - RT4; 19,10 Ţigana RT4; 20,10 Forţa iubirii - RT 21,15 Graţie inevitabilă - RTL 23,20 Rubinul sîngelui - RTL2; 1 f închiderea programului.

TVC+Antenal: 9 3 0 Desene animal

10,00 Ş tiri; 10,10 Invitaţii Antenal; 1 l,10Dance Club; 11/ Serial; 12,45 The Album Shoi 13,45 Serial; 14,45 Din Iun» afacerilor; 15,00 Serial; Tele ABC: 16,00 Postmeridian; 18, T e le ju rn a l; A n te n a l: 19,3 C a p ca n a p e ric u lo a să ; 20,î) Observator; 21,35 Film; W Film; 1,30 Film; Tele 7 ABC; 3)'! Linia fierbinte; 4,15 Prcto'i Deutsche Welle. ]

5 .- 11 ianuariev CLUJ r MAFGCA: REPUBLI­CA - Reţeaua - SUA - premieră (9; 11; lă; 15; 17; 19). Sîmbătă fi duminica spectacolele încep la ora I I * VICTORIA - C artea junglei - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Oameni de onoare - SUA (II; 13,30; 16; 18,30) * MARÂŞTI - sala A - Delta Force - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Richie Rich - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Cavalerul mesei rotunde - SUA 01; 13,30; 16; 18,30).

TURDA >F O X - Dur şi deştept - SUA-

premieră; Rechini în larg - Hong. ' , Kong - prem ieră; TINERETULUI - Fără team ă - India.

CÎMPIA TURZII MUNCITORESC - Nouă luni -

§U A - premieră; Liceenele din Berverîy ,F*Jls - SUA - premieră.

OKIARTA - U ltim ul tw ist la

Moscova - Franţa - prem ieră; Fiica Iui D’Artagnan - Franţa.

GHERLAPACEA - M andat p en tru

moarte - SUA - premieră; Teren minat - SUA.

Luni, 8 ianuarie 1996 TVC9,25 Familia W aito n - PR 07;

10,20 Familia Viersteiti - PR 07; 10,45 Roseamie - P R 07 ; 11,15 Fantomas contra Interpolului - PRO7; 13,10 Remington Steele - PRO7; 14,00 Sam - magazinul aniiezii - PR07; 14,25 Zece dintre noi -~PR 07; 15,00 V aleria-şi M a ssim ilian o - R T 4 ; 16,15 Secretele Suzanei; ! 8,10 Un chip,

l ^ V R M ^ C Î iF a rm a cii cu se rv ic iu

p erm a n e n t: F a rm ac ia ’Corafarm”, str. Ion Meşter îir.

4, telefon 17-51-05.Garda de noapte: Farmacia

nr.2”Perla”, Str. Gh.Dojanr37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

POLICLINICA ifiiTEftSERViSAN

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIAW ENDOCRINOLOGIE* REUM4TOt,OGIE •ECOGRAFIE'ALERGOLOGBDERMATOLOGIE rt CHIRURGIE - ORTOPED® O.R.L. * OFTALMOLOGIE, GINECOLOGIE'ONCOLOG» PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - BacterioJogţe Imunologie - Parazitoiogie Teste SIDA) ,ZILNIC, inclusiv DUMfflV* orele 7 - 21 ,Medic de gardă: orele 21 ' .

Rezervare, consultaţii la , , 4 1 . 4 1 . 6 3 ___J

ALIANŢA AKTISUICIDL I F E L I N E ^

~ ~ Z L S u i l e t u l n o s t r u l a d i S ip r f

/ * . dumneavoastră. TeWg “ *—TZ\ de noapte,telefonul ,■

41 41 63- = ----- 4 1 ^Z iln ic în tre o re le

luni, 8 ianuarie 1996 ROZA VÎNTURILOR ADEVARULde Ciui

Şuiictede vedere ) “ R EP U B LIC A M OLDOVA, 0 P U N T E ÎN T R E ES T SI V E S T ”

*1te|

Poziţia Federaţiei Ruse faţă de Republica M oldova răm îne. neschimbată, - inclusiv în problema transnistreană, se subliniază în recentul mesaj al preşedintelui rus adresat preşedintelui Moldovei. Moscova spri jină dialogul dintre Chişinău si -Tiraspol, orientat sp re . stabilirea de comun acord a unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, în condiţiile m enţinerii'independenţei şi integrităţii teritoriale a Moldovei, se arată în mesaj. Scrisoarea lui Boris Elţîn a atenuat efectul produs de cunoscuta decizie a Duiiiei de stat, care i-a recom andat-să declare Transnistria zonă de interese strategice speciale, a Federaţiei Ruse şi să recunoască Republica . M oldovenească Transnistreană {RMT). în declaraţia MAE al Republicii Moldova şi în apelul adresat de către preşedintele acesteia omologului său rus, această recomandare a fost calificată drept un act neprietenos şi un amestec făţiş în treburile interne ale statului moldovean. La Tiraspol însă hotărîrea Dumei a fost apreciată drept o măsură politică oportună şi întemeiată juridic, adoptată în sp iritu l decretului preşedintelui Federaţiei Ruse privind politica strategică în relaţiile ţărilor comunităţii.

.După cum a explicat ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Aleksandr Papkin, diversitatea de păreri ale reprezentanţilor diferitelor sfere , a le , puterii dem onstrează afirmarea democraţiei în Rusia, lo tu ş i, aceasta nu trebuie să umbrească relaţiile ruso-

' moldovene, care evoluează'cu deplin succes. La aceasta contribuie contactele regulate dintre şefii de stat, conlucrarea deosebit de constructivă dintre ministerele afacerilor externe şi consolidarea raporturilor economice tradiţionale. Există desigur şi probleme. Din păcate, parlamentarii ruşi nu au ratificat pînă în prezent tratatul de bază ..interstatal, menit să contribuie lă progresul pe mai departe al colaborării reciproce. Iar conducerea Moldovei nu a fost de acord cu propunerea conducerii

ruse de a deschide la Tiraspol un consulat al Federaţiei Ruse. Necesitatea deschiderii acestui consulat este determinată exclusiv de dorinţa de a asigura un serviciu diplomatic normal penfru 20 de mii de cetăţeni ruşi care trăiesc pe malul, stîng al Nistrului, despre care a amintit între altele şi Boris Elţin în mesajul său.

De fapt,, relaţiile dintre cele două ţări trebuie să se dezvolte pe o nouă

((N(Nezavisimaia Gazeta

bază juridică, a spus în continuare Aleksandr Papkin. Au fost încheiate deja peste 70 de acorduri care reglementează conlucrarea dintre Federaţia' R u s ă 'ş i Republica Moldova în diferite domenii, alte 40 fiind în ,cu rs de elaborare. In elaborarea lor ruşii ţin seama de faptul că în viitor Moldova, situată între ţările CSI şi alte state europene, ar putea să joace rolul unei punţi de legătură. Deocamdată, desigur, poziţia sa geopolitică generează, evident, dorinţa Occidentului (dacă acesta continuă să gîndească în categoriile opoziţiei globale) de a “atrage” Moldova de partea sa. Aceasta deoarece SUA nu s-au jenat niciodată să-şi declare interesele strategice în întreaga lume, chiar dacă în această republică atît de îndepărtată de SUA se simte concurenţa Tor cu Rusia. Totuşi, acum această concurenţă nu se transform ă în confruntare, a constatat ambasadorul rus.

SUA ajută în mod tradiţional statele care şi-au exprim at ataşam tentul faţă de valorile dem ocratice, a precizat Feodor. Daskal, consilierul preşedintelui R epublicii M oldova pentru probleme de politică externă. Şi Moldova este sprijinită de către SUA atît în plan economic, în special prin interm ediul organizaţiilor ; financiare- internaţionale - FMI, BM-, cît şi politic. De exemplu, în problemele privind vm enţinerea in tegrităţii teritoriale a .' republicii, reglem entarea mai rapidă a conflictului transnistrean şi retragerea armatei ruse din teritoriul Republicii Moldova. Fără îndoială, Moldova nu ar dori în nici un caz să devină o arenă de confruntare a, celor două puteri şi speră foarte mult că SUA si Rusia vor acţiona

împreună ( cum se ştie, problema retragerii formaţiunilor militare

;ruse a fost dezbătută, de asemenea, de către reprezentanţii, lo r^ în cadrul consultărilor bilaterale). A te lăsa prins în lupta giganţilor înseamnă sinucidere pentru tînărul sţglJDe aceea Moldova, ieşind dintr-un bloc, nu intenţionează să intre în altul, consolidîndu-şi în mod constituţional neutralitatea. Şi doar pentru întărirea garanţiilor securităţii sale, ca şi alte republici ale fostei URSS, a aderat.lă programul P;*rteneriatului pentru pace al NATO. : —

împreună cu celelalte ţări ale CSI, Republica Moldova a intrat de asemenea în componenţa ONU. Dair iată că în Consiliul Europei această republică a fost prim ită prima dintre statele Comunităţii, în iulie 1995. Ceea ce demonstrează, indiscutabil, recunoaşterea , de către com unitatea europeană a anumitor succese obţinute de Moldova în construirea statului democratic. în noiembrie 1994 această republică a semnat acordul de parteneriat şi cooperare cu Uniunea Europeană.

înain tarea puternică spre Occident este dictată de aspiraţii fireşti. Desigur, această dorinţă nu este întotdeauna înţeleasă în mod adecvat Je către unele forţe politice interne. Dar şi lui Petru I, care voia să deschidă fereastra spre Europa, i s-a reproşat odinioară că încalcă principiile ’ străvechi. De altfel, pentru a evita analogii, a subliniat Feodor_ Daskal, este necesar ca strategia de politică externă să fie

: concepută de către toate sferele puterii din Republica Moldova. In conseciliţă, discuţiile conform • cărora preşedintele Mircea Snegur manifestă o orientare prooccidentală, iar primul ministru, Andrei Sangheli - una prorusă sînt neîntemeiate.

Contrapunerea celor două, direcţii, spre Vest sau spre Est, este inadmisibilă pentru Moldova. Com pletînd golul anterior în orietarea ei spre prima direcţie şi reulînd relaţ i'e reriproce cu cea de-a doua, republica realizează de fapt principiul paralelismului care stă la baza concepţiei’politicii sale externe adoptate de parlament. ^ ..

IfiTfl, JUPPE: ÎN SUA GUVERNUL FACE GREVA!"Americanilor trebuie să le pară

rău cu adevărat pentru francezi. Ei pur şi simplu nu au idee cum să oonducă o tară în cursul unei crize - bugetare. în Franţa milioane de oameni fac grevă îm potriva guvernului: în SUA guvernul face grevă îjnpotriva poporului.Soluţia americană este» mult mai bună, oricine poate să vadă asta. în primul rînd este nevoie de numai o mînă de oameni, politicieni din Congres şi de la Casa Albă, pentru a opri activitatea guvernului. în al doilea •rînd, străzile nu vor fi ticsite de oameni şi murdare, aşa că nu va fi gunoi de curăţat. în al treilea rînd, nu sînt răniţi prea mulţi oameni pentru ca acest lucru să fie foarte riscant pentru politicieni. Turiştii, care nu pot intra în muzee sau în

. parcurile naţionale, ar trebui să fie oricum acasă, privind un meci de fotbal sau orice altceva.

Funcţionarii federali care nu-şi... pot încasa salariul pot merge să vadă pomul de Crăciun al preşedintelui

şi să se bucure la ideea că el este cel care plăteşte electricitatea.

Poate că dacă întreruperea activităţii continuă, el se va gîndi să plătească chirie pentru apartamentul său personal. Poate că unii membri ai Congresului vor plăti chirie pentru spaţiul biroului. Sau

dInternational Herald

Tribune")se vor autoevacua dacă nu vor putea plăti. Aceasta ar fi o excelentă împărţire a poverii. _

Ş i iată partea frumoasă a Soluţiei americane: într-o perioadă relativ scurtă şi fără a trebui să chemi poliţiştii sau gunoierii, greva guvernului împotriva poporului îşi va fi atins scopul. -

Se găseşte vreun american cu mintea atît de amorţită îneît să nu înţeleagă ce se întîmplă şi să se întrebe: să încetezi activitatea guvernului pentru, a face ca celaltă parte să pară josnică, stupidă şi duşman al poporu lu i, într-un

mom ent în care cam pania, prezidenţială se pune cu adevărat în mişcare ? Desigur că nu. Noi ştim că guvernul nu şi-a încetat activitatea din cauza banilor sau a unor principii profunde rămase nesoluţionate, ci pentru avantaje politice. ■

Dar există oare vreun american ' cu sufletul atît de amorţit îneît să nu fiarbă de niînie împotriva Congresului şi a Casei Albe că au

- transformat sistemul guvernamental american într-o asemenea bătaie de joc ? . , . -■

Evident, că da, zeci de milioane- dintre noi.- - '

Astfel, averile pe care politicienii 'le cheltuiesc pentru'alegeri pentru a-şi menţine degetele lor lipicioase pe pulsul nostru politic le-ar fi spus să fie atenţi, pentru că americanii se' vor întoarce împotriva partidului care stoarce ultima picătură- de demnitate din guvern şi vor da voturile lor partidului care dă măcar un semn de maturitate politică.

ANDREAS PAPANDREU: 0 CARIERĂ POLITICĂ ZBUCIUMATĂCARE SE APROPIE DE SFÎRŞIT

(Reuter)

Partidul socialist de guvemămînt din Grecia ă anunţat că luna aceasta va începe procedura de înlocuire a premierului Andreas Papandreu, a cărui stare a sănătăţii . rămîne critică în cea-de-a şaptea săptămînă de la internarea sa într-un spital din Atena, Această decizie a survenit după o reuniune-maraton a Biroului executiv

' al Mişcării Socialiste Panelene (PASOK) şi a constituit primul demers clar în vederea alegerii unui succesor al premierului după internarea sala 20 noiembrie. Potrivit declaraţiei iui Skandalidis, ■ secretarul general al partidului, Comitetul central va decide data la care va avea loc întrevederea cu grupul parlamentar al PASOK,' organism care răspunde de alegerea succesorului lui

' Papandreu..Unii membri ai PASOK au lansat recent ' acuzaţii vehemente în legătură cu problema succesorului . şi nu există încă o modalitate clară de a eluda articolul din Constituţie care prevede înlocuirea unui premier numai în caz de demisie sau deces. Telemăchos Hytiris, ; purtătorul de cuvînt al guvernului, i-a avertizat pe i deputaţii rebeli că orice încercare de a face presiuni în

.problema succesorului fără consimţămîntul lui Papandreu “ar aduce atingere Constituţiei, ţării şi ar. putea genera haos politic”. Decizia Biroului executiv arată însă cu claritate că numeroşi membri ai partidului şi-au dat seama că a venit vremea să fie declanşată procedura de alegere a unui nou premier. Actualul - premier eleii, a cărui carieră politică zbuciumată se apropie-de'sfîrşit, a provocat scandaluri care ar fi îndepărtat de pe scena politică pe oricare alt om politic occidental. Acest lider carismatic, în vîrstă de 76 de ani, a supravieţuit multor controverse şi a înregistrat o revenire uiv itc.:r,- în viaţa politică în alegerile din* octombrie. 1993 Adepţii săi înfocaţi i-au iertat totul:

procesul pentru acuzaţia de corupţie din l991, legătura extrâconjungală cu Dimitra Liani, stewardesa care are - jumătate din vîrstă lui, şi starea precară a sănătăţii, care l-a pus în incapacitate de a conduce ţara. In 1981 Papandreu a exploatat sentimentele antiamericane şi antieuropene larg răspîndite în rîndul populaţiei pentru a ajunge la guvernare în calitate, de prim premier socialist al Greciei. El a. redat demnitatea celui, mai sărac membru al Uniunii Europene, diipă deceniile în care Grecia a fost condusă de guverne de dreapta, care adesea, îndeosebi în perioada junglei militare dintre 1967-1974, au făcut din ea aproape un stat clientelar. Cetăţean american timp de 20 de ani şi fost profesor d e .

„economie la Universitatea Berkeley din California, ă ţinut discursuri fulminante împotriva Statelor Unite şi a ameninţat cu desfiinţarea bazelor militare americane de pe teritoriul grec. Instalarea sa la guvernare a marcat integrarea stîngii greceşti în viaţa politică, vindecarea rănilor provocate de războiul civil dintre 1946-1949 şi de dictatura militară dintre. 1987-1974:. El a introdus legi liberale, legalizînd avorturile, acordînd femeilor drepturi egale şi sprijinind programe de asistenţă socială. Dar în ciuda pregătirii sale economice solide/ nu a reuşit să stabilească o strategie care să asigure o creştere economică reală. - c

în ciuda tuturor dificultăţilor, Papandreu a revenit în forţă obţinînd un nou mandat în octombrie 1993, Iuîu- du-şi revanşa atît pentru el personal, cît şi pentru cei ce i-au stat alături în momentele cele mai sumbre. Socialistul înflăcărat a dispărut, dar el a continuat să provoace controversă-în legătură cu viaţă de familie. Făcînd din Dimitra şeful său de personal, el a alimentat ambiţiile ei politice şi i-a nemulţumit profund pe-unii membri din conducerea superioară a PASOK, pe carel-a fondat în 1974. .

SE INTERMÂTIONALilEAZĂ CONFLICTUL DIN CEOEIIIA

(/Nezavisimaia gazeta" nr. 144 / lyyb)

... Oricît s-ar opune autorităţile 'ruse;, lăzboiul cecen devine o problem ă internaţională, la soluţionarea căreia participă .organizaţii iriternaţionale de prestigiu. Astăzi războiul cecen este comparat cu conflictele etnice

■c tipul lu p te i p e n fru autodeterminare a poporu lu i din rlanda de Nord şi a opoziţiei dintre

O rgan izaţia p en tru E lib e ra re a Palestinei şi Israel. , v . '

De aceea , p ro b le m a autodeterminării poporului cecen5 a aliat recent în centrul atenţieil,nei mese rotunde” desfăşurată sub

.Preşedinţia lu i A n d re i M e lv il,

^?n'°V»C'SOr- C a ted ră laiă/Pis îtutul de S tat p en tru re la ţii

[internaţionale din Moscova. , } omplexitatea luptei poporillu i

cecen pentru independenţă constă în'

faptul că problema drepturilor omului se confrunta cu problema

. dreptului minorităţilor naţionale la Autodeterminare. Dacă în condiţiile unei societăţi , civile m a tu re .; drepturile omului se află,mai presus de toate, în împrejurările actuale din Cecenia, cînd poporul asuprit duce o luptă armată pentru independenţa sa, aceste drepturi au fost lezate.

în prezent traversăm o perioadă _ de avînt al conştiinţei naţionale şi orice încercare de a da uitării dreptul unei naţiuni la autodeterminare va duce întotdeauna la conflict. “Nu traversăm în nici un caz o perioadă de integrare, iar tratativele în această problemă reprezintă doar un mit. Un asemenea proces are loc doar în Europa Occidentală”. Războiul din Cecenia este pur şi simplu colonial şi toate evenimentele care au loc în prezent în Cecenia reprezintă o crimă internaţională.

P R E S E M fi i î U t £ UNIUNII EUROPENE SUB S E iW L AFROPOE!(AFP)

Italia doreşte să-şi plaseze, preşedinţia Uniunii Europene sub semnul apropierii între instituţiile UE şi cetăţenii săi; insistîncT asupra a două dosare-care îi preocupă: folosirea forţei de muncă şi securitatea internă şi externă.

Crearea de noi locuri de muncă reprezintă prima prioritate. Preşedinţia italiană doreşte să se concentreze în mod deosebit asupra unei utilizări eficiente a fondurilor struciiv^e destinate regiunilor, dar şi asupra marilor proiecte de infrastructură (transporturi, telecomunicaţii, energie), favorizînd crearea de noi locuri de muncă. Roma intenţionează de asemenea să consolideze “al treilea pilon”, adică colaborarea în materie de

INTRE iSTUUTII IICETATENII I !•J

poliţie şi justiţie.'Italia speră" să progreseze în ce priveşte controlul frontierelor şi participarea ei la acordurile de la Schengen.

La 29 şi 30 martie va avea loc la Torino Conferinţa interguverna- mentală de revizuire a Tratatului de la. Maastricht. Italia doreşte să Confere maximum de solemnitate lansării acestei Conferinţe, invitînd

; şefii de stat şi de guvern, deşi Franţa ' şi-a exprimat anumite rezerve.

“Aspeciul cei'.trf l al dezbaterii îl v a . ... constitui confruntarea strînsă între cei care sînt gat? ss cedeze Uniunii o parte din suveranitatea lor în politica externă şi de securitate, precum şi în afacerile interne şi de 1 justiţie şi cei care doresc să menţină, cu preţul anumitor angajamente, actuala ' ' structură

in terguvernam entală” , a ' apreciat Dini.

Italia doreşte extinderea votului majoritar în deciziile* Consiliului^ instituind paralel un nou sistem de . distribuire a voturilor. Ea ar vrea, de asemenea, să sporească puterile Parlamentului European, pentru ca acestea să fie egale, cu cele ale Consiliului în dom eniile pur legislative. Ea propune revizuirea componenţei Comisiei şi atribuirea unor “rol mai incisiv” C urţii europene de justiţie.

Roma uorc*<c de asemenea ca Europa să-şi întărească legăturile cu restul ţă rilo r din zona Mediteranei după modelul “pactului de stab ilita te” pentru Europa orientală, precum şi cu Statele Unite cărora doreşte .să le devină un

interlocutor mai “fiabil şi necesar”. . . .. Italia, ca şi Marea Britapie,

este favorabilă, elaborării unui -studiu asupra implicaţiilor fazei a treia a Uniunii hcononiice şi

'M onetare (U E M ),'a ltă . tenîă centrală a semestrului.

Roma este în g rijo ra tă 'd e ■ riscurile pe care le comportă ceea ce i se pare “o grabă excesivă” şi de efectele pe. care le-ar avea o fractură între ţările admise în plutonul din frunte şi celelalte;-7

D ini este ostil ideii de a anticipa decizia asupra trecerii la faza a treia prevăzută , pentru primăvara anului 1998.

în sfîrşit, pentru a evita reînnoirea c r itic ilo r4 aduse preşedinţiilor italiene în trecut,

: Roma va limita întîlnirile în Italia “la numărul hotărît de ani de zile la Bruxelles”..

ÎciW e ă I e t e z s t c ă l e a m a ş i n i ! d e R Ă Z B O I a NATO("PriMiu" nr.177)

ARM EEE NUCLEARE(“Disarmament” - revista Naţiunilor Unite)

Voi începe cu Tratatul privind reducerea forţelor armate şi a armamentelor în Europa (CFE). Acesta este, în general, foarte cunoscut. A'fost semnat în noiem­brie 1990 de tarile membre ale

Pericolul unui război nuclear continuă să ameninţe omenirea. Încă de la prima sesiune a A dunării Generale a ONU, din ianuarie 1946, marea majoritate a statelor lumii s-a angajat să elimine armele nucleare. -

Dar acest angajament, şi multe altele aflate pe agenda elaborată de prima sesiune specială din 1978 consacrată dezarmării,’ rămîn neîndcplinite. .

Dacă lozinca “dezarmarea nucleară pînă în anul 2000” lansată ' de,Gorbaciov ar putea fi un obiectiv improbabil în privinţadatei, o serie

' de progrese remacabile au fost înregistrate începînd din 1978, cînd încheierea acordului INF a demonstrat în primul rînd că redu­ceri reale sînt intr-adevăr posibile.

în plus, conceptul eliminării definitive a armelor nucleare a fost acceptat ca obiectiv politic, chiar de către unii dintre foştii adepţi ai armelor nucleare. > .

Provocările erei de după războiul rece sînt foarte diferite de ale ultimilor 45.de ani. Pericolul unor schimburi de lovituri nucleare Eşt- Vest nu mai domină _ agenda ^internaţională politică şi de securitate. Au fost convenite reduceri

- bilaterale considerabile, îndeosebi prin intermediul acordului INF şi

~ celor două tratate START, care vor limita arsenalele strategice american şi rus la 3000 - 3500 de fiecare parte pînă în anul 2003. La nivel politic, oponenţii de odinioară au abandonat în mod oficial ostilitatea reciprocă, deşi relatările despre diferendele în legătură cu Bosnia, extinderea NATO şi criza cecenă îi face pe unii să se teamă de o reînviere a tensiunilor din perioada războiului rece.

Pe de altă parte, mişcarea de dezarmare este confruntată cu o nouă serie de provocări. M oştenirea fostului arsenal sovietic creează probleme teribile aproape sub toate aspectele: securitate, întreţinere, transport, stocare, capacitate d e ' demontare, securitate fizică, scurgeri de materiale fisionabile, asistenţă tehnică, precum şi existenţa unui potenţial pentru acţiuni teroriste. > Pentru a face faţă tuturor acestor probleme sînt necesare resurse mult mai mari. . Din 1991 pînă în 1993, SUA au oferit un total de 800 milioane de dolari sub formă de echipamente şi asistenţă tehnică fostelor republici sovietice care posedă o capacitate de arme

' nucleare. Este clar că o asemenea sumă de abia reuşeşte să abordeze.

-dificultăţile întîmpinate de ţări aflate îmîncleştarca unei acute crize, economice şi politice. în plus;' renunţarea de către Rusia la politica URSS dc a nu recurge prima la armele nucleare şi rolul decisiv jucat de armată în luarea unor decizii politice sugerează faptul că angajamentul faţă dc denuclearizare

^ s-ar putea să nu fie uniform în întreaga administraţie rusă. Şi nici recenta conversie a Ucrainei la ’ denuclearizare nu a fost cîştigală (ară o luptă îndelungată.

A doua serie de provocări se referă la proliferarea orizontală a armelor nucleare la aşa-numitele state aliate “la început”. Acesta nu este un fenomen nou: Israelul, de exemplu, a pus bazele pentru programul său nuclear la sfîrşitul anilor 40. Cu toate acestea, în condiţiile în care

. drama politică a războiului fece s-a încheiat, numărul conflictelor regionale cu dimensiune nucleară s-a redus. După încheierea acordului bilateral dintre.Brazilia şi Argentina (Guadalajara, 1991) şi renunţarea unilaterală la armele nucleare de către Africa de Sud, în 1993^

.principalele regiuni care suscită preocupare au rămas Asia de Nord- Est, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, în plus existaTîntotdeauna factorul China. ,

Există un al treilea set de probleme care au legătura cu statele posesoare de arme nucleare şi ţările industrializate cu capacităţi nucleare. Specialiştii nucleari şi aliaţii lor politici, militari şi tehnici au făcut investiţii enorme în armele nucleare şi sînt reticenţi faţă de renunţarea la poziţia lor politică cu greu dobîndită sau la'perspectivele unei cariere. De aici rapida dezvoltare de programe de cercetare în domeniul Unor arme noi, mai utilizabile: miliarde de dolari au fost alocaţi în ultimii cîţiva ani unor sisteme spaţiale, miniaturizării şi. unor tehnologii exotice de armamente, v

Am remarcat, de asemenea, elaborarea unor noi doctrine strategice destinate să protejeze interesele occidentale împotriva unor varietăţi de ameninţări: state "pirat” din lumea a treia înarniate cu tehnologie pentru rachete cu rază lungă - adeseori livrate chiar de Occident-; sau o Rusie ostilă, sub un dictator naţionalist, adus la putere printr-o exploatare a nemulţumirii publice faţă de "economia de piaţă”. In plus, state precum Germania şi îndeosebi Japonia dispun de infrastructuri nucleare foarte, perfecţionate şi - în pofida acceptării de către ele a măsurilor de securitate prevăzute de către Agenţia internaţională pentru Energie Atomică (AEEA) - ar fi bine plasate pentru a dezvolta o capacitate de arme nucleare într-o perioadă de mare tensiune.

în mai 1993 , potrivit “Bulletin of Atomic Scientists”, numărul total de focoase din stocul SUA era de 10500, cu încă 6000 ce aşteaptă să fie demontate. Cifrele acceptate pentru fosta Uniune Sovietică erau de 15000 şi 18000, respectiv.

Ratele actuale de distrugere de ambele părţi sînt în jur de 1500 - 2000 de focoase anual Noi instalaţii de distrugere ar necesita în mod evident investirea a milioane de. dolari. Pentru Marea Britanie stocul era de 200, Eranţa-,540 şi China - 450. Se crede că arsenalul israelian este în ju r de 200 de focoase, iar arsenalele Indiei şi Pakistanului sînt reprezentate dintr-o singură cifră. Cu toate acestea, aprecieri demne de' încredere pentru aceste trei state nu sînt disponibile. :

a RDG a întărit gruparea NATO, în timp ce gruparea estică, a rămas Iară putemita Regiune Militară Baltică...

După cum se vede, a apărut o iiif ţ strategică globală, situaţia creata fiind în totală contradicţie cu scopul, sensul si “pilonul” Tratatului CFK.

Trebuia, fireşte, corectată această inegalitate, lichidată această inechita- bilitate periculoasă fie coborînd plafonul de armamente prevăzut pentru NATO la nivelul celeilalte'

NATO şi ale Organizaţiei ^Trata- părţi -CSI, fîe4ăsînd plafonul CSI la tului de la Varşovia (OTV). nivelul admis pentru NATO. Simplu,

clar şi, în situaţia respectivă, echitabil.

Dar politicienii nu au acceptat nici una dintre aceste variante propuse de opinia publică. Ei nu au asigurat egalitatea de forţe şi, prin urmare,

foane de armamente: 20000 de _ nici o mai marc securitate şi stabilita- tancuri, 30000 de maşini blindate te în Europa (pentru ceea ce a şi fost de luptă, 20000 de mijloace de încheiat, în fond, Tratatul). Conducă- luptă de artilerie şi 6800 de torii ţărilor occidentale au cerut,

dimpotrivă, realizarea necondiţionată a reducerilor în deplină concordanţă cu “plafoanele” preconizate prin Tratatul CFE, ceea ce a constituit o evidentă escrocherie politică. Chiar

| ceea ce depăşea aerate plafoane aşâ au fost apreciate acţiunile lor de urma să fie distrus. în acest fel, către specialiştii şi mijloacele de

I I I I I 1 I I I I I I I I1 avioane, de luptă pentru fiecare | dintre cele două părţi. Se stabi-I leau, în mod corespunzător, şi

cantităţile de armament pentru I fiecare dintre ţările membre. Tot

Scopul Tratatului era, după cum se arată în preambulul său, de a se asigură “o mai mare securitate şi stabilitate în Europa”.

în acest scop, pentru NATO şi OTV erau stabilite aceleaşi pla-

practic încheiată. In octombrie, în l i toate ţările Comunităţii, cu excep-1" ţia Republicii Belarus, procesul de I i distrugere a armamentelor îB ; conformitate cu Tratatul CFE a ' • fost încheiat, urmînd ca puţin mai | \ tîrziu el să fie finalizat şi în i j Belarus. j

Toamna accasta, deci, mulţu-1 j mită eforturilor politicienilor, se realizează în fapt supremaţia militaro-strategică globală a SUA. Dacă înainte membrii NATO se puteau teme dc o vendetă realizată cu ajutorul armelor convenţionale, acum acest pcricol a disparat. Asa

sîrbilor.

I sensul Tratatului, ideea lui de

foimulă: egalitatea de forţe.Ce s-a întîmplat în continuate? în Occident a continuat să

existe blocul NATO , iar la Răsărit, după dispariţia Tratatului de la Varşovia, a apărut sistemul de securitate colectivă a CSI. Din gruparea occidentală continuă să

| ;facă parte, la fel ca înainte, armatele a 14- state, cea răsăriteană incluzînd acum doar o parte din fosta Uniune Sovietică. Şase ţări - Bulgaria,Ungaria, Polonia, România,.Cehoslovacia şi RDG - au părăsit alianţa estică împreună cu armamentele lor, ale-căror plafoane fuseseră stabilite prin Tratatul CFE, iar drept rezultat una dintre părţi, şi anume NATO,

I a dobîndit o uriaşă superioritate | militară,■ - Iată calculele specialiştilor.■ Avînd în vedere plafoanele I stabilite prin Tratat, ţările NATO | vor depăşi în Europa sistemul de

securitate colectivă a CSI cu 6750 de tancuri, 10000 de maşini blindate de luptă, 6,7 mii de ma-; şini de artilerie şi 1650 de avioane de luptă, această colosală putere militară suplimentată însemnînd, spre exemplu, 23 de divizii de tancuri, 55 de regimente de aviaţie şi peste 100 de regimente de artilerie, la care se adaugă şi 83 de regimente de maşini blindate

| de luptă. în plus, organizaţiei NATO i-a revenit infrastructura ultramodernă şi costisitoare a fostului Tratat de la Varşovia - porturi, aerodromuri, baze de rachete, depozite, centre de comunicaţii. Nu trebuie uitat nici faptul că fosta Armată Naţională

admite nici măcar o aluzie cu privire la stabilitatea şi securitatea europea­nă. Începînd cu turta dulce şi ajungînd pînă la bici. Pornind de la laude, încurajări, “îmbătarea” ţărilor CSI cu credite (în general, neînsem­nate în comparaţie cu prejudiciul adus de reformele realizate după reţetele occidentale), acordate cu condiţia clară ca ele să constituie un stifnuicnt pentru distrugerea preconi­zată prin Tratatul CFE a armamen­telor şi mijloacelor tehnice pînă la ameninţări. Ce tărăboi s-a iscat în lumea întreagă imediat ce preşedin­tele Republicii Belarus a sistat distrugerea armamentelor în această că au- putut fi executate, fără nici ţară ! Cum s-a năpustit asupra lui o grijă, lovituri masive împotriva Lukaşenko întreaga elită politică occidentală! Şi declaraţia Departa­mentului de Stat şi reacţia tăioasă a

; capitalelor europene care au urmat!Iar preşedintele Republicii Belarus doar făcuse aluzie la faptul că, în­tr-o lume care se schimbă cu repezi­ciune, “nu putem fi prizonierii unor formule date o dată pentru totdeauna şi'care nu corespund noii situaţii”.El doar a sistat (nu a stopat, ci, din păcate, doar a sistat din lipsă de mijloace) procesul de distrugere a armamentelor- şi cîte a avut de pătimit pentru acest lucru!

Luînd cu asalt “nărăvaşa Republi­că Belarus”, politicienii occidentali şi-au arătat încă o dată adevărata lor faţă. Este suficient să fie amintită doa/ declaraţia unuia dintre aceştia, cca a ministrului german K.Kinkel, care s-a năpustit' asupra lui Lukaşenko cu un avertisment vecin cu ameninţarea. Herr ministru a apreciat-Tratatul CFE ca fiind unul dintre pilonii securităţii europene orientaţi înspre viitor. Deşi acest piton este încă de pc acum atît de strîmb îneît se poate prăbuşi în orice moment, iar în viitor el va susţine doar unul dintre zidurile edificiului păcii - cel occidental -, punînd în pericol întreagă această construcţie.

Succesul sau eşecul “trucului dezarmării” în CSI au depins, desigur, în primul rînd de conducerea

informare în masă obiective.Adevăratele dimensiuni .ale acestei

escrocherii nu se limitează însă nici pe departe la cele relatate deja mai sus. în curînd în NATO vor fi pţimiţi membrii “Grupului-de la Vişegrad”- Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria calea acestora spre admitere fiind deja deschisă. Iar acest lucru înseam­nă că numărul tancurilor NATO va spori cu încă 5300, al maşinilor blindate de luptă,-'.cii 5900, al ‘ mijloacelor de artilerie - cu 3600 şi al avioanelor dc luptă -'cu 1015. -

Superioritatea ţărilor NATO va , deveni astfel şi mai ameninţătoare, - concretizîndu-se în 12.220 de tancuri,15900 maşini blindate de luptă,10425 mijloace de luptă de artilerie , şi 2665 avioane. în unităţi militare,, aceasta înseamnă 41 de divizii de tancuri, 88 de regimente de aviaţie

■ şi aproape 173 de regimente de ' Rusiei. Cu aproximativ patru ani în artilerie, la care se adaugă şi 132 de urmă, cînd noua situaţie politico-

IIIIIL.

regimente de maşini blindate, de luptă. Ţările NATO vor avea de două ori mai multe tancuri, mijloace de artilerie şi maşini blindate de luptă decît CSI, iar numărul avioanelor lor va fi o dată şi jumătate mai mare. decît cel al CSI. y - Ce să mai vorbim despre Hitler,

cu toate planurile sale “Barbarossa” şi “Drang nach Osten”! Numai armamentele de care ţările NATO vor dispune în plus faţă de CSI depăşesc cantitativ toate mijloacele cu care Hitler \s-a aruncat să cucerească Rusia.

k

Liderii occidentali au folosit absojut toate metodele pentru a lichida egalitatea de forţe şi a nu

militară deja se conturase şi se putea vedea ce escrocherie înseamnă dezarmarea în conformitate - cu normele stabilite în 1990, Rusia încă mai dispunea de o bază tehnico- militară destul de solidă, moştenită de la Uniunea Sovietică şi rămasă aproape intactă, care îi permitea să discute cu Occidentul de la egal la egal şi să obţină condiţii egale de securitate. Dar Elţin şi ai săi şi-au susţinut în întregime- “prietenii occidentali”, iar în mai 1992 ei şi-au confirmat, împreună cu conducerile celorlalte ţări din CSI, adeziunea lor faţă de clauzele Tratatului CFE, care asigurau superioritatea strategică globală a NATO şi violau egalitatea de forţe şi stabilitatea în Europa.

Prima fază a acestui truc politico- militar global, pus Ia punct în mod strălucit de “stăpînii” occidentali, este

Cum s-_au putut intîmpla toate acestea ? în 1992 chiar şi un naiv putea să socotească cu uşurinţă, luînd un creion în mînă, la ce vor duce “plafoanele” stabilite prin Tratatul .CFE. Iar a considera întreaga conducere sovietică naivă ar fi, desigur,' o greşeală.

Dar dacă cei din conducere nu sînt nişte naivi, ce sînt ei oare? Trădători ? O a treia posibilitate în această situaţie nu există Dorn J au fost subminate interesele de y apărare nu numai ale Patriei . noastre, ci şi ale popoarelor I frăţeşti. Iar maşina de război a " NATO deja îi distruge metodic pe slavi.

Această trădare a început, în general, încă şi mai înainte, odată cu Gorbaciov, Şcvardnadze şi Iakovlev, care au lăsat să fie distruse cele mai modeme tipuri dc armamente, armamente apatţi- nînd secolului XXI, prin accepta­rea dc cătrc ei a Tratatului CFE, care impunea distrugerea unei cantităţi mult mai mari dc arma­mente din partea blocului de la i Varşovia. Preluînd ştafeta de la . ei, actuala echipă de la Kremlin a l mers, după cum se vede, mult mai | departe. j

Drumul maşinii de război a . NATO a fost trasat cu succes. * Serbia coiistituind doar începutul | Acest lucru, se pare, începe să fie | înţeles şi în Duma de Stat. , i

în Rusia au fost judecaţi amira- i Iul Rojestvcnski, care a condus la | pieire cşcadrele de la Tsushirra, | şi generalul Vlasov, care a predat, , inamicului o armată. Dar crimele comise de ei au' fost mai mici 1 decît cele de care se fac vinovaţi | actualii conducători ai Rusiei. Şi i ei au săvîrşit aceste crime nu aflaţi sub focul inamicului sau pe I cîmpul de luptă, ci pe timp de | pace, distrugînd ultimul bastion i militar al Rusiei şi punînd Rusia, împreună cu toate fostele republici | ale Uniunii, în genunchi în faţa | maşinii de război occidentale, i

INTENŢIONEAZĂ(Reuter) " ~

China .intenţionează sâ creeze o torţă de reacţie rapidă pentru, a supraveghea graniţele şi pentru a diminua costul menţinerii unei forte de securitate monolitică destinată pazei frontierelor, a afirmat preşedintele chinez, Jiang Zemin.

Jiang, care, pe lîngă funcţia de preşedinte al ţării, cumulează şi funcţiile de secretar general al Partidului Comunist şi de comandant suprem al armatei, a făcut această dezvăluire într-un interviu acordat unui post american de televiziune, a relevat agenţia chineză oficială de presă “Xinhua . China intenţionează să alcătuiască o forţă de reacţie rapidă, deoarece frontiera sa este extrem de lungă, fapt ce face imposibilă trimiterea de trupe pentru a o supraveghea peste tot în acelaşi timp” a declarat Jiang. Preşedintele chinez a reafirmat punctul de'vedere’al guvernului comunist, potrivit căruia Beijingul nu reprezintă o ameninţare la adresa nimănui, iar puterea sa militară crccîndă ‘Va contribui la pa'cca şi stabilitatea din lume”, transmite Xinhua. . •„ “Politica chineză privind strategia militară naţională este îndreptată în

mod expiieit în direcţia autoapărării şi a apărării propriului teritoriu, * subliniat Jiang, adăugind că cheltuielile militare ale Chinei se numiră printre cele mai scăzute din lume atît ca valoare totală, cit şi pe cap de locuitor, şi a respins temerile privind dezvoltarea militară excesivă a

- Chinei ca fiind “neîntemeiate”. Ţările din sud-estul Asiei şi-au exprimat o nelinişte crescîndă în legătură cu modernizarea armatei chineze şi c® aparenta sa dorinţă de a recurge la forţă pentru a-şi susţine pretenţiile

.asupra teritoriilor aflate în litigiu.Jiang susţine că pretenţiile Chinei asupra disputatului Arhipelag Sprat ,

din sudul Mării Chinei, sînt “incontestabile”, dar şi-a exprimat dorinţa d a aplana conflictele în favoarea evoluţiei comune. El a respins curent11 de opinie apărut în Statele Unite, potrivit căruia China este un &î0 , nesăbuit, care promovează “o. politică de descurajare” similară cu c f j îndreptatăde Washington împotriva Uniunii Sovietice înainte de Pr u-irw acesteia. Jiang a afirmat că ar fi cel puţin neînţelept din partea Stat£,„ Unite sâ descurajeze” Beijingul din cauza puterii crescînde ă Chin® > a transmis Xinhua.

w A D E V A R U Lluni, 8 ianuarie 1996 A R T A - C U L T U R A ___________________ S g c i J i

fflinerva Chira:( Curţile clujenilor j

Fosforescenta putregaiuluiînvăţătoare la Poieni, în Munţii

Apuseni, Minerva Chira este una din yocile lirice aparţinînd ultimului val al scrisului clujean. A debutat în Editura "Mihai Eminescu” de la Oradea, care i-a publicat primul volum de versuri, Volum în care se afirma de la început afinitatea sa pentru verslibrism şi viziunea sumbră asupra existenţei umane. In volumul Ţara nimănui (1993) descoperim decorul halucinant al unei litriii de automatisme; de suferinţă şi însingurare, de ţară bîntuită de marile vicii ale veacului, în care omul rămîne un siniplu prizonier. Suferind de un frig planetar; p'oeta se 'lamentează: "Ruginit/ cuiul, universului/ se lamentează/ Mi-e tot mai frig...” (Mi-e tot mai frig), înălţînd ”cu

.cămaşa'lui'Nessus pe umeri/ ţărm naufragiaţilor”.

Viaţa pentru poetă ”era şi ea o iarnă”, iar plinsul străbate adeseori printre pagini scăldate în lumină; mihnită. Decor h ibernal sau

' autumnal, stingeri violente, răni deschise, dezamăgiri^Thahatos, iată universul (sau parametrii) în(între) care evoluează această poezie care sîngerează interior. Cu noul volum publicat la Editura Dacia, Fosforescenţa putregaiului (1995), starea de criză se accentuează. Poeta vorbeşte tot mai desluşit de "duhorile mlaştinii”, de ”Sîngele care transportă leşuri”, de

”desfolierea cărnii de p e oase”, de "putrezirea care începe”, de ”rîia agonicului”, "frîiele vomei”, de "ochii care dospesc” şi "duhoarea sfîrtecării” . Asistăm la circumscrierea mai exactă a limbajului poetic într-o zonă a penumbrei, morţii, stingerii şi suferinţei. Asemeni Ilenei Mălăncoiu, cu care se aseamănă în viziune Minerva Chira devine o p r e o t e S ă a tragicului, o vestală învăluită în limbajul cernit al "dezgustului”. Ea reface Ia alt nivel traiectele de bază ale poeziei baudelairiene, instituind un vis coşmaresc, bîntuit de proiecţii stranii: B astarz ii d isperării, G roparu l, Pe melodia descom punerii, Luminaviermuită, Prin cerul îmburuienit, Orga grotei, Putrezirea sînt titluri care vorbesc de la sine de orizontul închis şi lipsit de perspectivă pe care poezia Minervei Chira îl instituie, E ”ora cînd nu mai ai pe nimeni” şi un imens strigăt al singurătăţii, disperării şi resemnării .cutreieră paginile, denunţînd "noroiul zilei”, deriziunea ("Textul scris pe fruntea- rană în visul vierm elui”), "infirm itatea binelui5 '»' "ţara bolnavă”, visul frînt. O agonie lentă dureroasă, în consonanţă cu veacul înecat.de rele ridică uneori la proporţii cosmice o durere amară şi surdă, înseşi durerea de a fi. ,

Mircea Popa.

Vladimir Tismăneanu a adus în librăriile clujene

’T A N T C H 4 LUI GHECCGUIIJ-DEJ 99

Vladimir Tismăneanu

Fantomalui

GHEORGHHJ-DEJ

’ Univers

Editură "Univers” a editat un interesant studiu despre epoca de pionerat al PCR şi din perioada 1945-1989, intitulat "Fantoma lui Gheorghiu-Dej”, semnat de distinsul profesor Vladimir tismăneanu de la Universitatea Maryland "College Park" (SUA), un cunoscut analist al spaţiului est-european şi propagator al istoriei acestuia pe tărîmul american.

Cartea lui'Vladimir Tismăneanu, tradusă de Mircea Mihăieş, Alina Cihimpu, Ioana Ploeşteanu, Diana Roţcu şi Laura Sion cu o prefaţă de Mircea Mihăieşi (redactor şef la revista ”Orizont”-Timişoara) este structurată pe cinci capitole:”Tragicom edia comunismului balcanic”, ”Chei pentru descifrarea universului naţional”, "Fantoma lui Gheorghiu- Dej”, "Puterea personală şi criza po litică 'în România” şi "Renaşterea politicii în România”.

Volumul este completat cu un interviu luat L _ _ _ distinsului profesor de către Mircea Mihăieşi, intitulat "în căutarea arhivelor, p ie rdu te” şi "A ddenda 2”, ce se constituie într-un microdicţionar al personalităţilor marcante din PCR.

Primele pagini ale cărţii conturează tabloul coerent al istoriei PCR. cu începutul luptei intestinale pentru supremaţie în acest partid venit din import sovietic, prin oameni străini neamului românesc. -

Se face cunoscut cititorilor un adevăr crud: conducerea PCR este formată din unguri, ucrainieni, ruşi, evrei. \ \

Congresele PCR se ţin în afara graniţelor ţării. De aici se poate concluziona că flagelul comunismului în România a fost implantat de alte etnii şi nu de români. Primul secretar al PCR ales la Congresul de constituire în mai 1921, este singurul român din conducerea biroului politic, dar care a fost înlăturat deoarece nu şi-a dat acordul şi nu a recunoscut că Basarabia şi Bucovina aparţin URSS-ului.■ Spre deosebire de partidul comunist din Bulgărişi, Ungaria şi Iugoslavia partidul comunist din România, în ilegalitate, era un partid periferic dominat şi ofensat de către Comintern. ,

Acest partid străin de idealurile şi fiinţa poporului român a reuşit să-şi extindă tentaculele begcmoniale datorită armatelor sovietice, după 1944. ' - : ^

Adrian Popescu: L«llîC@ a ffrîntăApetitul critic al poetului

.Adrian. Popescu este de mult dovedit, el ilustrindu-se de mai multă vreme in coloanele revistei Steaua şi a altor gazete literare in eseuri strălucitoare sau în suculente pagini de analiză literară. Acum, această vocaţie oarecum înăbuşită, de al doilea plan, este pusă mai cu hotărîre în re lie f printr-o carte de interpretare: aceea dedicată liricii lui Radu Gyr şi intitulată în mod sugestiv Lancea frântă. (Editura Didac­tică şi Pedagogică, 1995). Este o carte consacrată unuia dintre cei mai interesanţi dar şi mai controversaţi poeţi români din perioada interbelică, poet care

a avut un destin fizic şi literar dintre cele mai ingrate. Adept al insurecţionismului ideologic şi literar reprezentaî în perioada interbelică ' de dreapta românească, Radu Gyr a fost un poet încadrat în mişcarea legionară pentru care a scris textele multor cîntece, ajungînd, în scurta perioadă de afirmare a curentului la onoruri şi demnităţi, pentru care a plătit apoi un greu tribut în temniţele comuniste, unde a petrecut din 1944 pînă în 1958, stingîndu-se din viaţă în totală uitare, în 1975. Alături de Nichifor Crainic, el reprezintă un, aspect nou şi cu totul inedit în lirica românească şi anume: fenomenul poeziei închisorilor, căci o bună

.parte din creaţia lor s-a răspîndit şi s-a fă c u t cunoscută prin intermediul versurilor■ scrise in închisoare, notate sau memorate de colegi de închisoare, uneori chiar pusă pe muzică de com pozitori de talent, call.Brauner. Poezia lui Radu Gyr a reprezentat insă un moment de seamă al tradiţionalism ului rom ânesc; cu imagologie şi sim bolistică proprie cu expresivitate verbală netocită, venind din oltenismul ei subiacent. Pe de alt parte, Radu Gyr a fost un teoretician şi un practicant de marcă al baladei, la fe l ca exponenţii "Cercului Literar" de Ia Sibiu, fiin d totodată un miniaturist delicat. Toate aceste

aspecte sînt investigate cu., metoda şi supleţe de poetul Adrian Popescu care îşi arogă nu de puţine ori şi ipostaza ingrată de arhivist şi documentarist, reconstituind etape şi întegind goluri bio-

■ bibliografice, dar păstrîndu-şi pe tot parcursul investigaţiei o

- obiectivitate admirabilă şi o Capacitate critică mereu alimentată de noi volute spirituale. Scrisă cu graţie şi eleganţă, cu atenţia îndreptată mereu spr.e fundalul epocii, dar şi asupra comandamentelor interioare ale operei, cartea lui Adrian Popescu este o restituţie remarcabilă şi binevenită.

Mircea Popa

Teoretic şi practic, ceauşism ul apare drept încercarea disperată a unei elite împresurate, de a dobîndi autoritate în interior şi recunoaştere pe plan internaţional, punînd accentul ”tocmai pe calităţile care i-au lipsit în mod izbitor în cea mai mare p a r te din is to ria sa : p re s tig iu l n a ţio n a l şi influenţe".

Din paginile cărţii se desprind adevăruri triste şi dureroase suportate de întregul popor român datorită goanei unei clici după parvenire, fiind sacrificaţi oameni, familii întregi.

Nu lipsite de importanţă sînt sacrificările lui Pătrăşcanu, Foriş, Marcel Pauker, care au netezit ascensiunea lui Dej. Se trece peste cadavre, fără prejudecăţi, se oscilează de la o doctrină la alta, se condamnă oameni pentru o vinovăţie "fabricată” şi pentru idei susţinute chiar de Gheorghiu-Dej.

Studiul de faţă se concentrează asupra rolului de supremă importanţă jucat de personalităţi, precum Ana Pauker, Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu. -- în perioada lui Dej nu a avut loc nici nu fel de destalinizare a ţării şi acest proces a continuat şi în timpul lui Ceauşescu împletindu-se cu' naţionalismul acerb, O remarcă subtilă este că, în ansamblu, comuniştii români n-au acordat niciodată nici cel mai mic credit marxismului critic ori valorilor dialogului şi toleranţei.

în concluzie, PCR era măcinat de facţionalism, suspiciuni şi lupte pentru putere, încurajate de Comintern şi apoi de, Moscova.. Personalitate excepţională a culturii române, Vladimir Tismăneanu, autorul cărţilor: "Noua stîngă şi Şcoala de la Frankfurt. Condammnaţi la fericire. Experimentul comunist în Rom ănia”, care a stat la baza filmului realizat de către .Dinu Tănase, "G hilo tina de scrum”, "Anatomia terorii?, este capul de serie al unei discipline care, în forma impusă de tradiţia occidentală, nu a existat la noi.

El poate fi un model pentru politologii care se formează în ţară şi se înscrie în ”aureola” clasică a gîndirii politice de la noi:

Âl.Florin TENE

^ Din meteorologia p o p u la ră j

Prevestirea timpului-V'~ •

StrăvŞfcîiîTS. 'ocupaţii a g ro pastorale ale locuitorilor ţinuturilor' carpatice impuneau cunoaşterea vremii, schimbările de climă, de um iditate sau. de uscăciune.Empirismul multimilenar Ie-a pus temelia "ştiin ţe i populare", a meteorologiei populare, ale căror prevestiri nu dau greş niciodată. Iată cîteva astfel de prevestiri, şi de credinţe, care se repetau, în memoria colectivă, an de ani

-Muşuroaie multe vara, vestesc iarnă grea;

-Zborul gîştelor sălbatice deasupra m iriştilor şi intrarea iepurilor de cîmp în sat, iarnă grea vestesc;

Nostalgia luminii spirituluiBolnavul, c în tec frînt în­

tr-un interior, are nostalgia ■ luminii. O asemenea lumină am găsit-o recent, la Biserica de C aritate a S p ita lu lu i Judeţean Cluj, de pe strada V .Babeş.unde am s ta t de vorbă cu p re o tu l paro h piof.Oros Andrei loan.

-Domnule profesor Oros, care este statutul acestei biserici ortodoxe de caritate în peisaju l sp ir itu a l al Clujului ?• -în urm a d em e rsu r ilo r noastre, încă din luna martie 1992 a fost sfinţită această biserică şi se slujeşte în ea pentru cei in te rnaţi şi nu numai. După mutarea bisericii Bob , enoriaşii ortodocşi din '

centrul Clujului vin la noi, astfel zona spitalului a devenit ■o adevărată o ază de spiritualitate . Aş do ri să subliniez că p rin acea s tă biserică, Clujul a fost primul oraş din ţară care a simtit

n ec e s ita te a în f iin ţă r ii unei asemenea instituţii care să aline durerile celor aflaţi pe patul de suferinţă. '

-începutul a fost, bănuim, presărat cu spini...

-Desigur, dar am găsit oameni de su fle t care au în ţe les importanţa instituţiei noastre.Şi primul care a pus umărul a fost Spitalul Judeţean Cluj, căruia îi mulţumim în numele sufletelor care găsesc un strop’de alinare în p lus la no i, un "d o c to r sufletesc”, dacă vreţi. Am găsit în acest spaţiu , de pe strada V.Babeş o capelă de rit reformat .şi am tran sfo rm a t-o , după puterile noastre, într-o biserică ortodoxă. Crucea am înălţat-o cu aju to ru l u n ită ţii m ilitare de pompieri din Cluj şi ne-am dotat cu ajutorul celor direct interesaţi. Am primit cărţi liturgice şi vase liturgice de la mănăstirea Nicula şi parohia Someşeni, o parte le-am avut sau le-am cumpărat eu. Avem icoane de patrimoniu

primite de la cei care au fost b o ln a v i.ş i s-au v indeca t şi.

. datorită alinării şi încrederii în propriile puteri, fapte pe care biserica noastră încearcă să le perm anentizeze. Oamenii din zonă ne ajută la curăţenie şi întreţinere, lucru pe care-1 fac şi eu, împreună cu familia mea. Esenţialul este să ne îndeplinim menirea.

-Şi în ce constă, concre t, această m enire de suflet ?.

-Biserica noastră, cu hramul sf. Apostol şi Evanghelist Luca (medicul curant al Apostolului Pavel) ţine zilnic sfînta Liturghie dimineaţa de la 7-9, pentru a nu perturba programul medicilor şi slujba de vecernie între orele 17J18. Sîmbătă şi duminica fac vizite în spital, pentru sfintele ta ine şi n ec e s ită ţile spirittiale.Mereu sînt chemat la cazuri grave pentru stropul de alinare ce-1 pot da suferindului, chiar şi în sălile de operaţie am fost chemat în situatiile limită.

; Sîntem alături de copii bolnavi, dar şi lîngă cei internaţi la Azilul de bătrîni, locuri unde cu ocazia sfintelor Paşti am adus ouă roşii şi p ră jitu ri. D e asem en ea , b iserica noastră este loc de practică liturgică pentru studenţii de la Seminar. Duminica şi de sărbă to ri îi în v ă ţăm pe cei interesaţi cîntece religioase şi vin oameni din toată {ara la această acţiune, în felul acesta sîntem şi o oază de ecumenism pentru toată ţara. Prin bolnavii care vin de peste tot avem semnale din toate zonele şi ni s-a dus vestea. Nu am făcut nimic pentru a ne lăuda lumea, ci pentru a fi de ajutor semenilor aflaţi la ceas de ananghie.

- C a re s în t p e r s p e c tiv e le acestei biserici dc carita te ?

-D orim să-i a ju tăm ş i în continuare pe cei nevoiaşi. De multe ori slujim la căpătîiul celor , care nu au posibilităţi materiale, fam ilii sărm ane şi vrem s-o facem în con tinuare . P entru

aceasta va trebui să acoperim ca lumea biserica, este cam ud plafonul şi nu putem' să zugrăvim interiorul. Boala vine pe neaşteptate, nu alege şi to ţi, ”de. la v lăd ică la o p in c ă” avem nev o ie de alinare. Sper să găsim patroni

, interesaţi de acţiunea noastră.Ne gîndim şi la o staţie

pentru a transmite slujba celor care nu pot părăsi patul de. spital...

-Cîteva date personale ale celui care slujeşte la această biserică de caritate ...

-Sînt preot profesor, predau Educaţie moral-religioasă în cadrul Seminarului Teologic pentru Şcoală Normală Cluj- Napoca şi sînt doctorand în is to rie contem porană. D ^r marele meu examen de zi cu zi sînt bolnavii, cei .care au nevoie de lumina spiritului, de încredere în forţele vieţii.

Vladimir CINEZAN

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

-Şoarecii de cîmp dacă se arată în noiembrie, iarna e încă'dcpartc.

•*De se va roşi cerul Ia Anul Nou,‘ va fi un an ploios;

-La A nul Nou, prevestire» timpuluise făcea cu "Calendarul de ceapă”. în ajunul Anului Nou se desfăceau 12 foi de ceapă, aşezîn- du-se ca nişte cupe, pe o tavă de lemn. Fiecare "cupă” reprezenta o lună a anului/ în fiecare se punea puţină sare, iar dimineaţa, cupele care erau umede anunţau în lunile respective, ploaie, cele mai uscate, secetă anunţind.

-Moş Crăciun zăpădos, vesteşte an mănos;

-Dacă Boboteaza găseşte vreme "moale”, pune ger;

-Dacă la Streteriie (2 februarie) ursul îşi vede umbra, primăvara . intîr/ie; <

-Dacă plouă la "Sfinţi” (9 martie), plouă 40 de zile;

-Zborul aproape de pămînt, al rîndunelelor, ploaie vesteşte;

-Saltul peştilor în apă, furtună anunţă. ■

- Cînd vrăbiile se scaldă în nisip, plouă.

Prof.Eleonora URSU

PrecizareDintr-o regretabilă eroare

de dactilografiere, în m aterialul privind m onografia " C a rd in a lu l lu liu IIossu” , publicat în pag ina 5 a cotidianului nostru de sîmbătă-duminică (6-7 ianuarie a. c: ), data trecerii la- cele veşnice a ilustrului ierarh al Bisericii Române Unite cu Roma a apărut greşit. Aceasta este, aşa cum o ştie-toată lumea:28 mai 1970. Cerem scuze c itito rilo r pentru cele întîmplate.

M.BOCU

Jocul gu “focii!” ... sau cînd se întrece “măsura”Textul următor merită a fi citit cu toată atenţia, fiind

plin de “învăţăminte”... Copiii mici de la ţară, cînd se jucau cu focul erau ameninţaţi de părinţi că la noapte, vor face “pipi” în pat şi-i ruşine mare... Cum să sperii, însă, pe oamenii cei mai onorabili cu putinţă, cînd aceştia întrec măsura? Ion Ghica, al nostru, fiind ministru al României la Londra a jucat la .“cărţi”. A avut mare “baflă”, cîştigînd o sumă enormă. Partenerul a promis că în ziua următoare va “onora” datoria: A doua zi suijia este plătită, spre-marea surpriză a “românuIui’VTot la Londra, în secolul trecut, Esterhazi, ministrul Austroungariei şi-a jucat la cărţi toată averea. Pentru a se reface, împăratul i-a acordat un patent pentru o loterie.

în zilele noastre, casele de noroc - cum este ruleta de la Monte Carlo şi nu numai de acolo - sînt ceva obişnuit. Bursele de valori - unele celebre în întreaga lume - nu. sînt altceva decît şi lăcaşuri, unde se încearcă ceva asemănător, mizele de joc fiind tot felul de hîrtii de valoare - care se vînd şi cumpără, de regulă, cu decontare ulterioară. După primul război mondial, la New York, cursul a fost urcat “artificial”, mult peste măsură, îneît, la un moment dat, “exagerările” devenite “evidente”, au dus la restabilirea realităţilor. Iii felul acesta s-a produs marea prăbuşire din octombrie 1929 - declanşînd “faimoasa” criză mondială a anilor 1929-193.3.

Oamenii - de regulă - nu prea vor să se înveţe minte, cînd este vorba de cîştiguri uşor de realizat. Introducerea de mai sus se referă la uri caz “unic” care ă făcut mai mult decît senzaţie în coloanele tuturor

publicaţiilor de mare circulaţie ale anului 1995. Un angajat al celebrei bănci londoneze “Baring” - veche de mai bine de două secole - în numele acestei instituţii s-a dedat la începutul acestui an, tocmai la' Singapore, la sucursala de acolo, la ceva operaţiuni de rutină specifice “speculaţiilor” asupra evoluţiilor viitoare ale unor indici caracteristici pentru bursa din Tokio. Nu pentru prima oară făcea acest lucru. Norocos fiind, a căpătat încrederea patronilor din Centrală, fiind chiar încurajat. La începutul acestui an. a avut loc şi un cutremur de o intensitate neobişnuită în Japonia. Efectele lui ar fi influenţat şi asupra destabilizării cotărilor la amintita bursă. Miza s-a ridicat la nu mai puţin de 1,4 miliarde de dolari, înmulţiţi această sumă cu 2.500 lei, pentru a constata amploarea ei, în banii noştri, Eroul nosţru, pe nume Nick LEESON, englez fiind a încercat s-o şteargă... “englezeşte” de la locul faptei, după ce a devenit evidentă “prăbuşirea” care a condus la punerea sub semnul întrebării a unei instituţii financiare de care sînt legate însăşi interese ale curţii regale. Fugarul a fost arestat, la Frankfurt, în primăvară şi reţinut pînă zilele trecute cînd extrădat fiind a fost condamnat îa şase ani jumătate închisoare, cu un an şi jumătate sub maximum de pedeapsă prevăzută în lege. Făptaşul avea doar 29 ani. Ne mirăm apoi de ce au loc pe pieţele financiare ale globului evenimente cu totul inexplicabile - contrare oricărei logici? In România, bursa de valori abia şi-a deschis recent porţile. La ce să ne aşteptăm?

Petre DANCIU

Curiozităţi• Preşedinte pianist şi

com pozitor. Pianistul şi compozitorul polonez Ignacy Jan Paderewski (1860-1941) autorul operei “Maurii” a fost primul preşedinte al Republicii Poloneze din luna ianuarie pînă în decembrie 1919!

• Alungarea turcilor de la Viena. Ioan Sobieski (1624- 1696) conducător militar polonez a intervenit cu trupe la 12 sep. 1683, pentru spargerea asediului Vienei, determinînd înfrîngerea vizirului turc Cara-Mustafa Paşa şi retragerea dezordonată a turcilor. Sobieski a fost ales

' rege al Poloniei sub numele de Ioan al Ill-lea (1674-1696).

• D ecoraţii. Primele decoraţii româneşti au fost instituite de domnitorul Alexandru Ioan I. Cuza. Acestea au fost: Ordinul “Steaua României” şi Medalia “Pro virtutea militară”.

Ioan N. URECHE (INU)

Celebrităţi în Clujulde altădată

Charles LINDBERG (n. 1902), . celebrul pilot american' care în 1927 a reuşii pentru prima oară să Zboare fără cscală din America in E u ro p a - în numai 33 ore şi ceva, după zece ani şi ceva a ajuns întîmplăţor şi la Cluj. Avea o defecţiune tehnică la motor, ceea ce nu i s-a întîmplat deasupra Atlanticului. A aterizat la aeroportul din Someşeni. Autorităţile locale au fost imediat anunţate..Rezident regal al regiunii Someş era prof. universitar Coriolan Tătaru. Acestuia din urmă i-a revenit şi cinstea de a-1 caza peste noapte, la locuinţa sa! A cerut să predea o telegramă pentru Pragâ, In limba cehă denumirea capitalei este Pj»ha. De aici, o neînţelegere la oficiul poştal, unde funcţionara trebuia să-l taxeze după distanţă! Fiind amcrican, funcţionara a crezut • că doreşte să-şi anunţe familia din America şi căuta disperată oraşul Praha nu în ţara vecină, ci peste ocean. Destul de anevoie s-âu lămurit lucrurile, se înţelege. La ora respectivă nu exista un translator la dispoziţie, pentru ă lămuri lucrurile. •S-a dat o cină la celebrul local ”bu£hiţa" (azi laboratorul de articole

de cofetărie din str. Samuil Micu), invitaţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză dintre personalităţile oraşului. Sînt -ferm convins că oaspetele n-a uitat ospitâlitatea românească şi nici gustul sarmalelor noastre, fără a mai pomeni de vinuri Cine era Lindberg? Devenise celebru prin deceniul 30, îri urma răpirii copilului său, cerîndu-i-se o sumă mare pentru răscumpărare. Pînă la urmă, corpul micuţului a fost găsit fără viaţă. Presa vremii a scris mult despre cele de mai sus. După traversarea Atlanticului, Lindberg a fost sărbătorit ca un erou naţional de către americani, devenind o celebritate mondială. Pilotul avea la acea dată abia 25 de ani, fiind de o modestie rară. în timpul războiului al doilea mondial, fiind bănuit că ar simpatiza cu naziştii, renumele său a fost umbrit, pentru tot restul vieţii, îndrăzneala sa de a reuşi cu succes traversarea fără escală a Atlanticului, după alte nereuşite sfîrşite tragic,- a umplut întreaga lume de admiraţie pentru tînărul care, însoţit doar de o pisică drept mascotă, devenise un Columb al vremurilor noastre. P.D.

<S£ P&Ţlmzpfz mvĂfSMÎhir»!*8©Mm£ŞG..M GM&mhl?

\ W /V'wVĂTÂMtttTOb.

* M Vau MAI MICIDIN £g)ROP/% !â m

a?

Umor... negru ( ! )

Relicvele de la Szekesfehervar- Telegramă de la reporterul nostru -

Szekesfehervar, aug. 25Din încredinţarea redacţiei “KAKAS MARTON” m-am deplasat la

Szekesfehervar, pentru a aduce lumină în chestiunea relicvelor.înainte de a intra In oraş, trenul s-a oprit. L-am întrebat pc conductor de

ce s-a oprit. vConductorul, fiind locuitor al oraşului, m-a lămurit:- Magistratul oraşului a dispus nivelarea locului cu cîţiva saci de oseminte,

fiindcă terenul era accidentat şi trenul s-a oprit în ele.M-am liniştit. Curînd am sosit la Szekesfehervar, unde am fost întîmpinat

de primar, în fruntea unui grup de fete îmbrăcate cu haine albe. Cînd am ieşit din gară pe stradă, văzui o haită de cîini certîndu-se furioşi în faţa gării.

- Pentru ce se ceartă cîinii? întrebai eu curios.- Pentru Bela al IV-lea şi Andrei al II-lea, mă lămuri primarul cu zîmbetul

de rigoare.Intrată în oraş, trăsura noastră se zguduia pe drum. Primarul izbucni furios:

“Afurisiţii de măturători! Le este lene să măture din drum cei cîţiva regi vechi. Le voi arăta eu pietate patriotică!” Şi mă bătu pe umăr cu jovialitate revărsată: “ Nu-i aşa ce oase mari aveau urmaşii casei Arpad! Generaţia de azi e tot mai pipernicită! Peste oasele noastre nu se vor zgudui aşa de tare trăsurile”., In sfîrşit, am sosit la primărie. Ne-am urcat în pod.

- Hei, Janos, strigă primarul către dărăbanul său. Unde a dispărut de aici mormanul acela de oase?!

- Mă rog frumos, chiar acum le-a cumpărat ovreiul Mozsi, cu 4 crăiţari kila!

Primarul mă privi cu un sentiment de demnitate, parcă ar fi vrut să-mi spună: Vezi, aceasta este gospodărire raţională! La noi nimic nu se pierde!

Din revista umoristică "KAKÂS MARTON", anul 1897 în româneşte de Livia SOMESFĂLEAN

Epigram eSfîntul IoanDe ziua mea aş vrea cadou un zîmbet inocent de fată sau de femeie măritată cu ochii mari cît un hublou,

o floare, încă o cravată, un pix, sau poate un stilou.De ziua mea primesc cadou- un zîmbet inocent de fată

şi un surîs ce-i veşnic nou de la soţia-mi minunată, un pix, sau poate un stilou că-s însurat şi am o fată - un extraordinar cadou!

A utocom pătim ireUn damf teribil mă acuză că iar m-a dpborît viciul -beţiei şi pentru astă nu am nici o scuză că de-aş avea... as spune-o si soţiei!

VO rg o l iuEl ştie că ebrietatea

e starea ce îl dă de gol dar îşi păstrează demnitatea şi o conservă... în alcool!

Fiicei mele, IoanaDe ziua ta, cea mai frumoasă zi onomastică din an, eu pace îţi doresc în casă şi, poate, -un viitor... Ioan.

Ioan POP

Sfîntului Ioan...Ne-au îngenunchiat părinţii Sub povara banului;Vinovaţii fac pe sfinţii în tot timpul anului...

De ziua şefuluiLa onomastică ne-am dus Şi am băut toţi pîhă-n seară,Pe suflet ce-am avut i-am spus

' Şi-a doua zi... ne-a dat afară.

Ioan RaţiuLa mulţi ani, Sfinte Ioane, Dumnezeu să-ţi dea cupoane,Mie, din Tureni, ţăranca, 'Vilă doar la Casablanca.

Marian POPESCu

Pagină realizată de Iuliu PETRUS

Atenfie, fumători!9 rCunoscut fiind numărul mare de

fumători care doresc să se lase de acest obicei pe.iculos, atît pentru cei în cauză, cît şi pentru cei diri jurul lor, Policlinica cu pjatăr “Ardealul” (str. Ludwig Roth nr. 19, lîngă staţia PECO) a înfiinţat un cabinet medical de asistenţă antitabagică. Consultaţiile sînt încredinţate domnului conf dr. George Petrescu, medic primar pneumoftiziolog, a

LUXUL ...La originea luxului se află

incontestabil ... trofeele învingătorului, atîrnate de gîlul acestuia. Ulterior, lucrurile au evoluat. Nu numai obiectele de podoabă din metale rare, dar şi dantelele, ţesăturile fine, îndeosebi mătăsurile, îmbrăcămintea şi încălţămintea din piele, croiala hainelor şi mai cu. seamă pălăriile împodobite cu flori de struţ, fără a uita de suavele parfumuri utilizate mai ales de către femei erau şi mai sînt considerate obiecte de lux. Chiar şi în zilele noastre, blănurile au o mare căutare, chiar unde nu este aşa de frig.

Rafinamentul în alimentaţie, mîncărurile alese, condimentele,' fructele sudice, zahărul, timp de secole şi chiar şi tutunul fin etc. caracterizau pe unii amatori de lux.

In toate timpurile, oamenii de rînd, în măsura posibilităţilor, au căutat să imite pe cei avuţi. De aici şi zicala:

cărui com petenţă medicală şi activitate antilumat sînt recunoscute. Orarul dc funcţionare a cabinetului este următorul: luni orele 7-9; marţi orele 9-11 joi orele 9-11 (cabinetul nr. 42 din cadrul Policlinicii cu plată “Ardealul”). Pentru fumătorii care nu se pot încadra în accst orar sînt prevăzute consultaţii gratuite în fiecare primă zi de miercuri din lună, între orele 18-19, acordate de acelaşi specialist, la Casa municipală dc cultură (Piaţa Unirii nr. 24, e l I).

haina face pc om . .. sau îl "înjoseşte” ... Biserica a condamnat întotdeauna luxul deşănţat. La români hu se ştie dc unde provine patima pentru lux. Călătorii străini, cică, ar fi rămas miraţi de frumuseţea portului popular al femeilor noastre. Obiectele considerate dc lux pretind muncă de migală, facînd abstracţie dc iniţierea în tainele acestor meşteşuguri. Să ne imaginăm doar pictura, sculptura, încrustarca pc metale etc.

Din vechime, celţii porniţi de Ia vafra lor din actualul Ruhr, sînt consideraţi printre proliferatorii de obiectc de artă. Cuvinte ca "galant”, galoane, gală etc. derivă fără îndoială de la gali, neam celtic.

Nu putem încheia fără a aminti de ironia lui G.Bariţiu, apărută în presa vremii, cînd spunea: preoteasa cu cercei, popa cu nădragii răi...

Am dispune, oare, azi de colecţiile de tablouri rare fără înclinarea spre frumos a unor creatori de talent şi fără gustul celor dornici de a procura şi păstra aceste comori - incontestabil un lux? . D.P

“H3uzeul Goeihe” de la Weimar a fost închis

Muzeul Goethe de la Weimar, situat pe teritoriul fostei Republici Dcmocrate Germane, şi-a închis porţile pentru mai mulţi ani, urmînd să fie complet renovat, relatează agenţia France Presse, citind o dcclaraţie a directorului muzeului

Expoziţia dedicată lui Johann Wofgang von Goethe va fi complet reorganizată pînă în anul 1999, cînd la Weimar se vor sărbători două

secole şi jumătate de la naşterea marelui poet, oraşul devenind una din capitalele culturale europene.

Agenţia citată menţionează ca ^ planul de renovare a m uzeulm jj- prevede extinderea spaţijl°r > ,, rezervate creaţiilor seriitorilof contemporani lui Goethe şi care a*1 locuit Ia Weimar - F ried rich von Schiller si Johann Gottfried Herd**-

(Rom pres)

( 7) luni, 8 ianuarie 1996 P U B L IC IT A T E dl© GB&sJ

m JUn IBVXR JVfiflL BH 7T ■* ¥* w* C f ■ ■ ■

angajeaza prin c o n c u rs , , în data d e 13 ianuarie 1996:

• DIRECTOR ECONOMIC «CONTABIL SEF• DIRECTOR MARKETING

( Vechime minimum 5 ani în domeniu. ")• SECRETARĂ - cunoscătoare a limbilor engleză (scris şi vorbit), germană, operare PC informaţii: - lasediul firmei de pe CaleaTurzii

Telefon: 438491 -93. (534423$

SC AVICOLA Valea Seacă SACluj-Napoca, str. Valea Seacă nr.lA ,

telefon 180027

anunţă concurs pentru ocuparea postului de DIRECTOR FINANCIAR.

Condiţii de participare: studii superioare, cunoaşterea unei limbi străine (engleză sau franceză), vechime în muncă conform legii. Data ţinerii c o n c u rs u lu i:

f58*us/ 1 februarie 1 9 9 6 .

s.c ..MAîn C qM P ?

organizează excursii CLUJ - ISTANBUL - CLUJîncepînd cu data de 05.01 .'96 în condiţii de siguranţă şi confort.Plecare în fiecare joi ta ora 07.00, cu cazare o noapte la Istanbul.Preţ: 100 DM 30.000 lei. informaţii: p-ţa. Mihai Viteazu nr.2 tel:130892.

(584410.11,12)

(B o D u o o c rQ

a ngajează prin1 c o n c u rs , în data de 13 ianuarie 1996:

• ŞEF C O LO AN Ă AUTO inform aţii si testare ia sediul

firmei A W A 1, Sos. C !u j-O radea km 13, tel. 194400. (240532,3)

SG U N E I SA CIuj-Napoeaattgajeazâ urgent traducător

din Simba engleză.Cererile se primesc pînă în data de

J 2.01.1996 inclusiv.Concursul va avea loc în ziua de

15.01.1996 la sediul unităţii. (240534)

I D

SC CARBIDE ROUMANIvinde prin depozitul din str.Traian Vuia nr.140

Tip ”0” si ”1” la cele mai mici preţuri.

de Cluj stiirile dumneavoastră!

Sim ţiţi că nu m ai pu teţi trăi în această lume în continuămişcare:

Informaţiile pe care Ie găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

S C S O R E X S R Langajează brutari pentru, deservire

cuptor de cărămidă şi cuptor Dampf. Informaţii la telefon:

134162.Cererile se depun pe adresa:

(584434) Einstein n r.8

M

INTERNATIONAL LANCUAGE SCHOOL

Cursuri intensive pentru adulţi şi copii ENGLEZĂ GERMANĂ ITALIANĂOLANDEZĂ MAGHIARĂ SPANIOLĂ

Examinare PITMAN Curs de pedagogie: Teacher Tralning Course - Curs pt. avansaţi cu Glnger Love, SUA

Medica! Engllsh Cursuri pregătitoare pt.

ex. de bacalaureat la Ib. engleză * înscrieri şl Informaţii Ia sediul şcolii, orele 10-16 *

Cluj-Napoca, Clinicilor 18, tel.: 19-08-16

LA MULŢI ANI! (241528)

SCURSUSSAangajează

. Pentru informaţii şi relaţii suplimentare vă rugăm să vă adresaţi la sediul societăţii din str. Mănăştur nr.2-6 sau la telefon 1 9 9 4 9 4 . (240527)

fj.B . WORLD TRADING SRLI M P O R T A T O R D I R E C T Tel. 410.62.31; Fax: 322.61.79

i v r o c r i T F / r A- t t n o i , e i t i v iBELGIA, FRANŢA

Birouri, apartamente şi terase. Camere pentru copii. Sedii de firme. Hoteluri, restaurante.

Cele mai m ici preţuri. <D epozitul p en tru v în z ări en gros şi cn d e ta ik 1

C O M T E X IN , s tr . V alea C ascadelo r n r.24 , B ucureşti.

BUCĂTĂRIIM OBILER D E BIROU

M OBILIER LA COM ANDĂ Cu materiale şi calitate occidentală

Str.Oaşului 27 - lîngă Benzinăria PECO T el. 1 3 2 5 3 7 - 1 3 2 5 8 8

(241525,6)

SC AES MARIAN $RLcu sediul în Piaţa Ion Agârbiceanu nr.5

organizează concurs pentru ocuparea a ® 3 posturi de muncitor electrom ecanic (electronist) cu cunoştinţe în telecomunicaţii, electronică, calculatoare ® 2 posturi inginer telecomunicaţii.>

Documente necesare: Curriculum Vitae, cerere, scrisoare de la ultimul loc de muncă.oî

Depunerea dosarelor pînă în 13 ianuarie. Ş Inform aţii la te l . 4 1 4 1 6 6 , 1 2 -1 4 . ţn

SC HIPPARION SRLUNIC DISTRIBUITOR AL PRODUSELOR

K r a f t J a c o b s S t i c l i a r c i

caută de închiriat pe termen lung spaţii în Turda si Dej în vederea deschiderii unor depozite EN GROS.Condiţii:---- -----------—----(5844M

- suprafaţă 100 - 1 5 0 mp.- telefon- acces auto- temperatură max. 16-18 ° C.

A bonam entele de care aveţi nevoie vi | Ie oferă SC APEX SRL, Str Wapoca j

nr.16, te l. 196213, ROOIFET SA, | P-ţa Gării nr.1-3, camcro 45,

sau o fic iile poştr;?® din Intr? «î judeţ.

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE ACŢIUNI,oferă posibilitatea

persoanelor fizice să' investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI .

SIGURESe oferă 10 % pe lună la

investiţiile de minim 5 mii. lei şi 12 % pe lună la investiţiile

de minimi 0 mii. lei cn Relaţii la sediul de pe 2' str. Mureşului nr.14, 2 sau la tel. 4 1 4 5 2 1 . S

A D E V Ă R U L

cf@ Cluj -Stimaţi cititori,t . j . ■orarul ghişeelor de mică

publicitate şi reclamă este următorul:Luni - Vineri S îm b ătă

8 - 1 6

9*1

VINZARICUMPĂRĂRI

xCumpăr teren pentruconstrucţii, garsonieră şi

tament. Tel. 142-907.

\A tn s s â r § - ^ U M n p a r ă r i ^apartamente-ease, terenuri prins K»3&SEVBOES5>!AH_ I

str.Rraşov rtr.44, teL 14789 7, orele 10-17.

Str. I.C . B râ tian u n r . 1 7 . a p . 10

, T e l. 4 3 .0 0 .6 5CAfiA LUA

A G E N Ţ I E I M O B I L I A R A OFERTE: '♦ Teren intravilan ♦ Spatii comerciala»

Case 2-6 camere ♦ Apartamente 2-3 camere Gheorgheni, Mănăştur, Zorilor.CERERI:♦ Apartament 1 cameră, garsonieră,2-3camere ♦ Case3-4camere* Spaţii comerciala ♦ Teren constaicţ’i. ^o^Q )

mobilată şi abator utilat 800 mp în Mărişel. Cumpăr apartament 1-3 camere central. Tel 14-95-65. (582.151) . . . .

• Intcrmcdicni vînzărj, cumpărări, închirieri imobile. Tel 19-04-55. (582085)

.• Vînd' urgent şi ieftin apartament Cumpăr garsonieră Pata, Muncitorilor, Mărăşti. Tel. 11-84-93 (571269)

• Cumpăr teren construcţii zonă liniştită. Plata imcdiat(valută). Tel. 43-00-30, orele 10-16. (564491)

• Vînd apartam ent 3 camere Mărăşti Tel 14-41-85. (582107) - ' ; / S ' f

â H Â « A S S 9 N lE f iĂ J$'APARTAIVIEN'I#,GASAW #TEREN%TEÎF432012K

AG ENŢIE IM O B IL IA R Ă ;> interrâediem vînzări-cumpărări _

‘ v Str.ArieşuIui nr.32/1. §

T e l . 1 5 2 0 4 4 . 1V înzări, c u m p ă r ă r i,

sch im b u r i,. în ch ir ier i la c e le m a i a v a n ta j o a s e î

p retu r i. gT e l . 1 8 - 0 3 ^ ) 9 , o r o l e 9 - 2 2 , z i l n i c .

* Vînd avantajos aparat pager tip M otorola în stare bună, cu acte. Tel. 43-13-31. (57I I66)

.♦ Societate comercială vinde cn gros diferite modele bluegeans Lcivis Strauss RFC la cele mai abordabile preţuri. Tel 17-00-82; 16-80-80 după ora 18. Vă aşteptăm la magazinul din str. Cîmpului nr. 39. (582064)

• Cumpăr teren 1000 mp. Relaţii la' tel 43-24-57 între orele 8- 15. (564505)

• Vînd cabană 3 camere.

• Vînd apartam ent 3 camere. Informaţii tel 17-93-14. (582148)

• Vînd garsonieră confort trei în str. Crizantemelor nr. 17. Informaţii la tel. 15-91-21 zilnic. (564414)

• Cumpăr garsonieră şi apartament. Tel 18-24-54. (564482)

• Vînd apartament 5 camere, •podite, cu lambriuri, cu instalaţie de încălzire proprie în staţiunea Borşa Maramureş'tret negociabil. Tef42ţ 5249 după ora ’l 8.; (564518) '

• Cumpăr apartament e sau 3 camere cu garaj. TeM2-20-22 orele 8-16(571116) '

• ■ închiriez(cumpăr) teren, casă zona Grigorescu (varianta 1 Decembrie) sau Zorilor-Mănăştur. varianta legătură. Telefon 19-54-35' ora 16-20. (571124)

PRINTE52S33231rom aiiH ai

DX2/66 -819$ DX2/80 - 829$ DX4/100- 883$H00089)_______

• Schimb(sau vînd) apartament 3 camere Oradea Rogerius cu apartament Cluj-Napoca. Telefon, 19-54-35 după ora 16. (571125)

• Cumpăr apartament una sau două camere. Prefer cartier Zorilor. Sunaţi la tel. 43-81-97 (571257)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 20 milioane lei. Tel. 11-95-14 ora 15- 20 (571273)

• Cumpăr urgent apartament şi o garsonieră. Tel 15-74-25. (582028)

• Vînd urgent 4 camere confort H. Str. Mehedinţi nrr-13, Bl. 01, ap. 50. (582164)

• Vînd camion SR 113. Tel. 18- 67-81. (564452)

• Vînd VW Golf 1, 6 benzină1979 vamă achitată, stare foarte, bună, 1500 DM. Tel 32-31-64 după ora 20 (564528) ,

• Cumpăr talon'Ford Sierra1980 1986. Tel 048/62-75-10. (571106)

• Vînd Renault 9 înmatricuulat. Tel 43-73-88 orele 20-22 (571239)

• Vînd Unit dentar. TeL 13- 07-01.' (564447) _

• Angajăm m uncitori necalificaţi. Tel. 18-07-56 dupâ ora 10. (571261)

• Agenţie de impresariat a rtis tic angajează tinere colaboratoare pentru posturi de animatoare în bar Elveţia, Franţa. Contracte 3-6 luni. Tel 19-41-21 orele 10-13. (582063)

• Cumpăr legafon. Oferte tel. 14-68-55 de la ora 8-16. (571272)

• Vînd instalaţie climatizare - 20+ 25 grade putere 1000 W, capacitate 800-1000 mc. Tel. 12-06- 59 (571267) • -

• Vînd acordeon RoyaL TeL 19-19-10 (571217)

Aveţi probleme financiare? Doriţi o soluţie

3 ' 5 . -

rapidă?Apelaţi la sectoru l PUBLICITATE

al ziarului nostru!

J • Vind aragaz 3 ochiuri, dulapuri, - canapele, mese,' sobă încălzire cu petrol. Informaţii tel. 17-21-10. (564421) / ’

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

. • ‘ Schimb casă cameră, bucătărie şi grădină mare cu casă două camere singur în curte. Tei 43- 70-63. (564507)

• Schimb apartament 1 cameră + diferenţă cu 2 sau 3 camere. Tel. 12-78-96 (571241)

• Schimb garsonieră confort I cu apartament 2 camere confort I si diferenţă. Tel, 1246-79. (571243)’

• Schimb central o cameră ICRAL cu locuinţă mai mare. Ofer diferenţă Str. Kogălniceanu nr. 8, ap. 16. (582077) /

ÎNCHIRIERI• Primesc în chirie două fete.

Tel. 17-12-01. (564520)• Dau în chirie garsonieră

mobilată, cu telefon, str. Pietroasă nr. 32, plata în valută, anticipat. Tel 15-50-20 după ora 15. (571218)

• Dau în . chirie apartament 4 camere mobilat, Zorilor. Tel 17-34*. 25.(582047) ^

D IV E R S E

• Angajăm taximetrist. Tel. 18-49-16 (564400)

• Caut urgent vînzători, vînzătoare. chioşc. Telefon 43-80- 40.(D) ' • .

• Angajăm Vînzătoare sau vînzător snack-bar. Facultatea de Farmacie Tel. 19-77-69 zilnic după ora 17. (564431)

-'• SC Sarco Exim SRL angajează agent com ercial cu experienţă în domeniul vînzărilor, absolvent învăţăm înt superior tehnic, cunoştinţe limba engleză, posesor auto. Prezentarea (curiculum vitae şi foto) pînă la 10. 01. 1996 la adresa str. E. Isac nr. 5 et. II. (564471)

• Angajăm brutari şi şofer distribuitor pentru pline. Str. Pasteur hr. 77 sau tel, 43-80-31. (564488) ;

• Iniţiem copii şi adulţi în utilizare calculatoarelor prin Fundaţia Română pentru Informatică.' Tel. 15-29-82. (571215) 7 ■ \

•. Uniunea Artiştilor Plastici din România,Jlliala interjudeţeană Cluj-Bistriţa-Zalău, vă invită la expoziţia de . p ictură Claudiu Presecan, care va avea loc miercuri, 10. 01. , ora 19, la Galeria de Artă din P-ţa Unirii nr. 14. (571237)

• Angajăm revizori contabili bărbaţi. \ Salarii ţ; deosebite. Informaţii la tel 4\f4Â-99 orele 8-*> 20.(582116) . ’

y Caut menajetă. Informaţii telefon 15-05-79 orele 11-12. (571278) . ;

• Confecţionez role te din lemn şi plastic. Oradea tel 059/47-98-22. (570556) ____________

DECESECOMEMORĂRI

• Căutăm colaboratori deţinători de spaţii pentru exploatare jocuri electronice tip Poker. Tel 43-13-31. (571165)

• Angajăm agenţi comerciali Relaţii la teL 13-28- 16 ora 10-17. (571260)

• Execut jaluzele lemn tel TeL 41-02-79. (582016)

• Cu adîneă durere anunţăm încetarea din viaţă, la 83 de ani, după o scurtă dar grea suferin ţă , a scumpei noastre m ătuşi COSŢIN TEREZIA. Fie-i ţărîna uşoară! Ceremonia funerară va avea Ioc luni, 8 ianuarie 1996, ora 15. 30 lâ Cim itirul C entral Capela Mare. Sandu, Doiniţa şi Mirela Petrulea. (564531)

• Sîntem a lă tu ri de familiile Cimpeanu şi Olteanu în marea durere, la despărţirea de iub itu l lo r fiu şi nepot IONUŢ. Le transm item profunde şi sincere condoleanţe. Familiile Spătaru şi Groza. (571258)

• Condoleanţe familiei Tănase pentru pierderea soţiei dragi. Asociaţia de locatari Horea nr. 75. (571259)

• Sincere condoleanţe familiei profesor Câmpianu în marea durere p ric inu ită ,de pierderea fiului drag. Familia Martin. (571262)

• A trecut un an dc cînd a plecat dintre noi cel mai iubit fiu, soţ tată, socru şi bunic, DAN IOSIF, din Ardeova. Nu te vom uita niciodată, suflet bun. Familia. (571256) -

• Sîntem a lă tu r iT d irig in te le nostru profeso Câm pianu loan , în mjrtj durere pricinuită de pierdere, fiului său. Elevii clasei a XII-, D, Liceul Emil Racoviti (571263) 1

• Cu toa tă nevoia d, singurătate în durere, clasa y Xll-a A încearcă să fie alâtud de dom nul p rofesor I0j, Câmpean, în momentele gr(jt pricinuite dc pierderea fiului său drag. Sincere condoleanţe Diriginta şi elevii clasei a XlJ.j A de la Liceul “Emil! Racoviţâ”. (571264)

• îm părtăşim nesfîrşiti durere a colegului nostr», p rofesor loan Câmpean, |(! dispariţia prematură a unicul! său fiu, IONUŢ. . Sinceri condoleanţe familieiîndurerate. Colegii de la Liceul “Emil Racoviţâ” (571265) \

• Suntem alături de noştri Domnica şi Vasile1 Petrulea în aceste moment grele, pricinu ite dc decesul dragei lor mătuşi, TERICA. Odihneascâ-se în pace. Familii Borza. (571266)

• Un ultim omagiu cdiift care a fost preşedintei! Clubului Cîinilor Utilitari Cluj, din p a rte a membrilor. Cu: adîneă durere în sullct sîntem1 alături de familia îndurerată i’ lui IONUŢ şi dc toţi cei care l-: au iubit. (571268) . i

• Asociaţia Chinologici C lu j,: anunţă membrii di trecerea în nefiinţă i[ pas ionatu lu i chinolo;CÂMPEAN IONUŢ* p ie r i i astfel un specialist de valoart. Sincere condoleanţe familiei. A m intirea lui va rămint veşnică. (571270)

• Sincere condoleanţt familiei ing. M<lţ Ştefan pentn piţrderea suferită. Familiile dr. Titus N icoară şi ing. Titw Nicoarâ jr. (571271)

• Sîntem alături de voi, dragă M ariana. Sinceri, condoleanţe. Familia Albu.(571274)

• Aducem un pios omagi» celei care a fost PETRUŢlj' MARIA, cumnată şi m ă tu ş i Fam. P e tru ţa loan şi 'Iondi (571275)

• C opleşiţi de dureri anunţăm trecerea în nefiinţa* dragului nostru soţ, tată I1 bunic GEORGESCU ILIt Inm orm în tarea va avea 1«( luni, 8 ianuarie 1996, ora 13, !• C im itirul C entral. Famili® îndoliate. (571279) ^

• Dragă Ica şi Carm*11' sîntem alături de voi în mart1 durere pricinuită de moarf»1 nedreaptă a iubitului vostru s«l şi ta tă dr.A N D R E E SC

PETRE. Fam ilia ing.I»»1 Ciurchea. (O)

• Cu durere în suflet/ ; despărţim de iubitul B08*1.! cumnat- d r. ANDREE®^ PETRE, chirurg ortoped, 0 i de excepţie, p e rs o n a li i* ^ distinsă a medicinii elujeae,. ^ J păşit în neant în al 72-lea 411 * vieţii, după o activitate de Pe* ;45 : ani. M ioara şi ^ aSl Ciurchea. (O) -___ •>

luni, 8 ianuarie 1996 SPORT A D E V A R U Lgf@ Qg&aja Hi

Cortina fotbalistică a căzut, comentariile continuă

Divizia ^ ^ io q a lâ in «Scst© statistic®

• în cele 21 dc etape disputate au fost marcate 512 goluri, revenind o medie de 2,7 goluri pe meci," respectiv 24,38 goluri de etapă. Cele mai multe, goluri, 34, au fost marcate în prima etapă a actualei ediţii iar cele mai puţine, doar 15, în etapa a Xl-a. între cele două extremităţi avem următoarea ierarhie a golurilor marcate (în paranteze etapele): 32 (V), 30 (IV),29 (XII). 26 (VIII), 25 (II, VII, X, XIV si XVI). 24 (III, XV şi XX), 23(x’vm),22(xra),2i(ix,xvn, XIX Şi XXI), 20 (VI). '

• Dii; cele 512 goluri marcate în- 21 de etape, 365 au fost înscrise de- gazde şi 147 de oaspeţi. Cea mai

mare diferenţă între golurile marcate de gazde şi cele ale oaspeţilor s-a înregistrat în etapa a V-a; cînd din totalul de 32 de goluri marcate, 26 au fost ale gazdelor şi numai 6 ale oaspeţilor. Cea mai mică diferenţă s-a înregistrat în etapa a XVII-a, cînd gazdele au înscris 13 goluri iar oaspeţii 10. (“scor” de 13-10). Supremaţia gazdelor raportată la

y-numărul de goluri marcate comparativ cu cele ale oaspeţilor

s-a mai manifestat în etapele I şi IV (“scoruri” de 25-9, respectiv 23-7). “Scoruri” mici în etapele VII, XI şi XVI cu diferenţa de numai + şapte goluri între cele marcate şi cele primite iar în etapa a XlV-a a fost de numai+5 goluri.

• Scorurile cele mai frecvente au fost de 1-0 (36 de ori) şi 2-0 (35 de ori). Urmează: 2-1 (29 ori), 3-1 (19 ori), 3-0 (18 ori), 0-0 (12 ori), 1-1 (9 ori), 4-0 (6 'ori), 3-2 (5 ori), 4-1 (4 ori), 5-1 şi 4-3 (de cîte 3 ori), 5-0 şi 2-2 (de cîte 2 ori)j Urmează 4-2, 3-3 şi 6-2 cîte o dată, respectiv tot cîte o dată cele mai severe scoruri ale campionatului: 9-1 (“Poli” Timişoara - “Pcfli” Iasi), 1-0 (Farul - “Poli” Iaşi) şi 7-1 (“U”> A. S. Bacău).Deci, în cele 189 de partide disputate pînă acum au fost înregistrate 20 de scoruri (nu s-a

‘ ţinut cont că ele au fost acasă sau în deplasare).

• Ierarhia numărului de victorii. obţinute: Steaua 14, Rapid 13,

Universitatea Craiova, Dinamo şi Gloria cîte 11, F. C. Naţional 10, Farul, “U” şi Petrolul cîte 9, “Poli” Timişoara, Sportul Studenţesc, F. C

O frum oasă am intire a toam nei-iarnă:

Inter, F. C. Argeş şi Oţelul cîte 8, F. C. Braşpv, Ceahlăul, “Poli” iaşi

.şi A. S. Bacău cîte 7.• La egaluri, pe primul loc se

situează F. C. Braşov cu 5 “remize”. Urmează “Poli” Timişoara şi Ceahlăul cîte 4, Steaua, Universitatea Craiova; Dinamo, Naţional,' Farul, “U”, Petrolul,

. Sportul Studenţesc, Inter şi F. C. Argeş cîte 3, “Poli” Iaşi 2, Rapid, Gloria şi Oţelul cîte una iar pe ultimul loc, fără nici o “remiză” A.S. Bacău. ‘ -

• La înfrîngeri pe primul loc se situează Steaua, cu cele mai puţine, doar 4. Urmează: - Rapid, Universitatea Craiova şi Dinamo,

O altă v ictorie de p restig iu : "U" - RAPID 2-0

cîte 7, Naţional 8, Gloria, Farul, “U”, Petrolul, “Poli” Timişoara şi F. C. Braşov cîte 9, Sportul Studenţesc, Inter, F. C. Argeş şi' Ceahlăul cîte 10, Oţelul şi “Poli” Iaşi cîte 12 şi A. S. Bacău' 14.

• Iată ierarhia eficacităţii prin numărul de goluri înscrise: Steaua52, Rapid 41, “Poli” Timişoara 38, Farul 36, Naţional 33, Universitatea Craiova şi Gloria cîte 29, “U” şi Fi C. Argeş cîte 26, Dinamo şi Petrolul cîte 25, Oţelul 24, Inter şi A. S. Bacău cîte 23, Ceahlăul 22, Sportul Studenţesc, F. C. Braşov şi “Poli” Iaşi cîte 20.' • Ierarhia defensivelor (prin- numărul de goluri încasate) arată astfel: Rapid, Universitatea Craiova şi Sportul Studenţesc cîte 20, Steaua şi Dinamo cîte 21,'Gloria, “U” şi Petrolul cîte 23, Inter 27, Oţelul 29, Faml şi Ceahlăurcîte 31, “Poli” Timişoara şi F. C. Argeş cîte 33, F.C. Naţional şi F. C. Braşov cîte 34, A.S. Bacău 42 şi “Poli” Iaşi 47.

■ In cele 21 de etape, “lanterna ' rtfşie” a fost deţinută de 7 echipei (în paranteze etapele cînd au fost în posesia ei): F.C. Argeş (14) şi F. C. Braşov (10) - cîte odată; “U” (1 şi 2) şi “Poli7 Iaşi (15 şi 19) - de cîte două ori; “Poli” Timişoara (11,12,13 şi 15) - de patru ori; F. C. National (2 ,4 ,6 , 7, 8) de cinci ori;A. S. Bacău (9, 16, 17, 18, 20 şi21) - de şase ori. De reţinut “tururile de forţă” reuşite de F. C. Naţional (cu 5 “şederi” pe ultimul loc) şi “Poli” Timişoara (cu 4 deţineri a

- STEAUA 2-1 ;

lanternei), care s-au săltat departe de zona:.. “lanternei roşii” (mai ales “bancarii”,' ocupanţii locului 6 după 21 de etape, cu o_ singură nereuşită, pozitivasea golaverajului, lucru reuşit de “vişin ii” de pe Bega). -

In privinţa postului de lider, doar două echipe au concurat şi şi-au înscris numele: Rapidul în primele trei eţape (cînd reuşise acel tur de forţă), respectiv campiona Steaua (care din etapa a IV-a şi pînă îiT final n-a mai cedat şefia clasamentului).

• Iată o ierarhie a diferenţei dintre golurile marcate şi cple primite: Steaua (+31), Rapid (+21), 'Universitatea Craiova (+9), Gloria

' (+6), Farul si “Poli” Timişoara (cîte +5), Dinamo (+4), “U” (+3), Petrolul (+2), Sportul Studenţesc(0), F. C. National (-1), F. C. Inter- (-4), Oţelul (-5), F. C. Argeş (-7), Ceahlăul (-9), F. C. Braşov (-14), A S. Bacău (-19) si “Poli” Iasi (- 27). ;

• Ierarhia clasamentului “adevărului”: Steaua (+15), Rapid (+7), Universitatea Craiova, Dinamo şi F; C. Naţional (toate cîte +3), Gloria (+1), “U” şi Petrolul (ambele cu 0), “Poli” Timişoara (-2), Farul, Sportul Studenţesc şi F. C. Inter (toate cu -3), F. C. Argeş (-6), F,C. Braşov şi “Poli” Iaşi (ambele cu

. -7), Oţelul şi Ceahlăul (ambele cu -- 8) şi Â. S. Bacău (-9). .

R o m eo CÎRTAN

Goigeterii D iviziei Naţionale de fotbal

Pe, lista marcatorilor celor 512 goluri înscrise în cele 21 de etape

^desfăşurate pînă la vacanţa de iarnă ; figurează 176 de jucători, din care 172 autori de goluri autentice, iar 4 sînt în dublă ipostază de... autori de goluri şi... autogoluri. Să parcurgem tabelul celor 176:

Vlădojii (Steaua) ocupă prima treaptă a eficienţei prin marcarea a 16 goluri (4 din penalty).

•Pe treapta a doua a eficienţei cu cîte 12 goluri marcate Butoiu (Farul- unul din penalty) şi Dună (F. C. Naţional *. 4 din 11 metri).

• Cu 10 goluri, date din acţiune, Ad. Ilie (Steaua). -

• 9 goluri are la activ Băban (“Toii” timişoara) dar 6 din penalty.

‘ P°i jucători cu cîte 8 goluri:lrtan (Rapid) şi Mateuţ (Dinamo,

acesta din urmă cu 3 din penalty).„ * Opt jucători cu cîte 7 goluri mscrise: Cristescu (1) şi Gane (ambii de la Universitatea Craiova), Ilie Lazar (Gloria -1), Radu Sabo (“U” -1), Abaluţă (Petrolul-1), Şumudică (Sportul Studenţesc -2), Marc{Cea- hlaul- 2) şi Scînteie (A. S. Bacău).

i* iucători cuprinde şi lista celor cu cîte 6 goluri înscrise: Lăcătuş (Meaua), Iulian Chiriţă (Rapid),

^ . f(alnci"lescu (Dinamo), Dănuţ Matei / L ,on<'0> Bănică Oprea (Farul), ' n nla,u (“P°U” Timişoara - 1),

la°Imer)an ?i M‘ (ambii de

• Mai bogată-lista celorgoluri

cu cîte 5 înscrise, cuprinzînd 14 nume:

C. Popa (Rapid - 1), Ungur (Universitatea Craiova), Mironaş- (Gloria, - 4), R adn Niculescu (Naţional), Mariş (“IJ”), Zmoleanu (4) şi Andreicuţi (ambii de la Petrolul),'Kovacs şi Săvoiu (“Poli” Timişoara), C. Barbu (Argeş - 1), Vase (Braşov - 1), Cornea (Oţelul), M. Ionescu (Ceahlăul - 2) şi Ambrozie (“Poli” Iaşi).-

• Şi mai bogată este lista jucătorilor cu cîte 4 goluri înscrise, cuprinzînd18 nume: Gîlcă (Steaua - 1), C. Zamfir (2) şi Constantinovici (ambii de la Rapid); tot cu 4 goluri figurează Claudiu Sălăgean, actualmente la Rapid, cu sublinierea că 3 din reuşitele sale le-a avut sub culorile lui '“U” (unul din pena(ţy) şi unul pentru Rapid; urmează Badea (Univ. Craiova), G. Barbu (1) şi I). Şerban (ambii de la Farul), Grigorăş şi Marcă (ambii de la “U ^, Velcea (“Poli” Timişoara), M. Pană (3) şi Schumacher (ambii de la Argeş), I. Ga nea (Braşov - 1), Tănase (3) şi State (ambii de la Oţelul), Cotan (‘Toii” Iaşi), Jercălău (3) şi Ciocoiu (ambii de la Bacău).

• Lista celor cu cîte 3 goluri înscrise cuprinde 17 nume: Militaru (Steaua), Vameşu (Rapid), Lupu (Dinamo -1), M. Năstase (Gloria), Albeanu şi Moisescu (Naţional), FI. Călin (“Poli” Timişoara), Znmfirescu (Sp. Studenţesc), Caşolţan (Inter), Gh. Dumitru şi Negru (Argeş), Balint şi Ilrib (Braşov), Spirea (1) şi Viorel Ion (ambii dc la Oţelul), Gnache

(Ceahlăul) şi Manta (Bacău - 2).• Un număr de 32 de jucători

figurează pe lista celor cu cîte 2 goluri înscrise: Doboş, FUipescu, Prodan şi Roşu (toţi de la Steaua), Chebac şi Motroc (ambii de la Rapid), G. Popescu (Univ. Craiova), Grozavu, F I Petre şi C. Varga (toţi trei de la Dinamo), Miszti şi FI. Stancu (Gloria), Ciubotariu şi Hanganu (Naţional), Ceauşilă şi Cin rea (Farul), O. Grigore, Răchită şi Zafiris (toţi de la Petrolul), Vlaicn (“Poli” Timişoara), B. Andone, Kirilov şi Voichin (toţi de lâ Sportul Studenţesc), C. Seghedi (Inter), M anole (Braşov), Axinia II , Burleanu şi Pantazi (toţi de la Ceahlăul), Dobrea, N. Mihai şi Pancu (toţi de la ‘Toii” Iaşi), Serea (Bacău).

• Lista cea mai cuprinzătoare este a celor care au marcat cîte un gol, cuprinzînd 68 jucători: Cşikl, Sabin Ilie, Pîrvu şi Răducan (toţi de la

Steaua), Bealcu, Bundea, Ad. Matei' şi Mutică (toţi de la Rapid), Curt, Olăroin, Papură şi Suciu (toţi de la. Universitatea Craiova), C sik 'II şi' Fulga (ambii de la Dinamo), Dianu, Iftodi şi M. Răduţă (toţi de la Gloria), Liţă, P. Marin, Matincă, Potocianu, G. Răduţă şi Sburlea . (toţi de la Naţional), Axincidc, M. Dinu, M* Matei, Mustacă şi G. ; Toma (toţi de la Farul), Florescu (1), - Maier (1) şi Falub (toţi de la “U”), Ad. Toader (1) şi JBălăceanu (Petrolul), Conţescu şi I. Rotariu (‘Toii” Timişoara), Ialciu (1), Buia. Bivolarii şi -S. Dobre (toţi de la Sp. * Studenţesc), Cotora (1), Glăvan (1), Baciu, Demian, THvan şi Vasîi (toţi - de Ia Inter), C. Cristescu, Crivac, Gîrleşteanu, Ghergu, Mocanu, V .; Popa şi Friseceanu (toţi de la Argeş), Beraru şi Nija (de la Braşov), D. Florea, Ion Gigi, Maleş, Mogoşan şi Pelin (toţi de la Oţelul), Domşa (Ceahlăul), Apachiţei, Căunei,

Cîmpanu, Kereszi şi Paraschiv (toţi dc la “Poli” Iaşi), Căpuşă, F lrid şi FI. Ionescu (toţi de la Bacău).

• Iată şi pe cei autori de... autogoluri: Leatiu (Petrolul... pentru Steaua); M. Matei (Farul) şi D, Florea (Oţelul)... pentru Rapid; Mohora (Univ. Craiova)... pentru-. Gloria; C. Cîmpeanu (Gloria)... pentru Farul; Glăvan (Inter) şi D. Manea (Ceahlăul)...' ambii pentru “Poli” Timişoara; C urt (Univ. Craiova)... pentru Braşov. De reţinut: M. Matei (Farul), D. Florea (Oţelul), Glăvan (Inter) şi C urt (Univ. Craiova) figurează şi ca autori de goluri autentice în rubricile anterioare.- • In încheiere vă prezentăm golurile cu “cifră rotundă” ale actualei ediţii a Diviziei Naţionale: golul cu numărul unu Mironaş (Gloria) în min. 4 al primei etape, în partida F. C. Naţional- Gloria 1-3; Golul 100 a fost marcat de P. Grigorăş (“U”) în etapa a IV- a în partida “U” - ‘Toii” Iaşi 3-1; golnl 200 a fost marcat de Butoiu (Farul) în etapa a VIH-a în partida Farul - Oţelul 1-0; golul 300 a_fost semnat ,de Cosmin Mariş (“U”) în etapa a XlI-a în partida “IT - Petrolul 2-0; golul 400 îl are ca autor pe Zmoleanu (Petrolul) şi a fost marcat în etapa a XVI-a din 11 metri, în partida Petrolul- Oţelul 2-0; în sfîrşit, golul 500 a fost înscris de Tersin io Gane (Universitatea Craiova) în etapa a XXI-a, în partida Universitatea Craiova - F. C.' Argeş 2-1. Golul cu numărul 600 urmează să-l aşteptăm cam aproximativ în etapa a XXV-a dacă atacanţii noştri nu vor fi ceva mai grăbiţi.

V ictor ROMAN

CALIFICARE IN BLOC A ECHIPELOR T - ISTE LA TURNEELE

FINALE ALE "CUPEI SPERANŢELOR”

Ieri, în Sala Sporturilor ”Horea Demian”, nişte tribune dezolant de goale au auzit ultimul fluier ce a pus capăt partidelor din cadrul "Cupa Speranţelor”, competiţie rezervată, echipelor 1983 şi 1984. Cîştigătoarele celor două grupe urmau să participe la fazele finale pe ţară ce vor avea loc la Dej (echipele 1983 ) şi la Constanţa (echipele. 1984 ). Indiscutabil cele mai bune echipe, care de altfel s-au şi calificat la turneele finale, au fost garniturile clubului ”lK^antrenate de domnii Alexa Uilăleanu ( echipa1983 ) şi Mircea Cojocaru (echipa.1984 ). Dacă pentru echipa antrenată de domnul Alexa Uifăleanu calificarea fusese decisă sîmbătă, după numai primele două zile de joc, cealaltă echipă a lui ”U”; antrenată de domnul Mircea Cojocaru, a trebuit să aştepte ultimă zi, pentru o confruntare directă cu Şc. GenT 9 Tg.-Mureş, ocupanta locului 1 în clasament după primele două zile de întrecere. A fost doar amînarea • unui- deznodămînt previzibil, pentru că ”U” 1984 a învins clar, cu 4-0, echipa ,tîrg- mureşană. Deci, calificare în bloc a- formaţiilor ”U”-iste . Dar poate mai important decît calificarea în sine este faptul că micuţii fotbalişti ”U”- işti au aratât un fotbal cu adevărat strălucitor, cu execuţii ce au frizat . pe alocuri genialul . Şi nu este nicio exagerare, pentru că. am văzut goluri cum rar se văd chiar.şi pe marile stadioane. Dacă ceea ce am văzut pe teren ne-a" bucurat, nu acelaşi lucru îl putem spune despre ceea ce am văzut în tribune, dar mai ales în cea ... oficială. De fapt ceea. ce n-am văzut, - pentru că acestea au fost îngrijorător de goale. Dar, despre acest lucru, şi încă multe altele, în ziarul nostru de mîine.

Rezultatele zilelor de sîmbătă şi - duminică:

Grupa 1983. etapa aTIT-a. Constructorul - ”U” II 3-4

' Consaur - Se. Gen. 9 Tg>-Mureş0-7 ’ .

”U” - CSS Tg. - Mureş 3-0 ' Grupa 1983. etapa a IV-a.”U” - ”U” II 9-0 Consaur - Constructorul 1-3 Şc. Gen. 9 Tg.-Mureş - CSS Tg.-

Mureş 8-0 Grupa 1983. etapa a V-a.Sc. Gen. 9 Tg.-Mures - ”U” li

3-1 ‘ "V_”U” - Constructorul 5-0 •' CSS Tg.-Mureş - Consaur 1-4 Clasamentul final : 1. ”U” 12

puncte, golaveraj 23-0; 2. Şc. Gen. 19 Tg.-Mureş 9 puncte, golaveraj22-10 ;3. Constructorul Cluj-Napoca4 puncte, golaveraj 7-14 ;4. Consaur Cluj-Napoca 3 puncte, golaveraj 5-19 ; 5. CSS Tg.-Mureş 1 punct, golaveraj 2-16 .

Grupa 1984. etapa a IIT-a. ”U” -CSSTg.-Mureş0-3 Consaur - V iitorul CUG 3-0 Grupa 1984. etapa a IV-a.Consaur - Şc. Gen. 9 Tg.-Mures

1-1Viitorul CUG - CSS Tg.-Mures

2-1 >Grupa 1984. etana a V-a.”U” - Şc. Gen: 9 Tg.-Mureş 5-1 CSS Tg.-Mureş - Consaur 0-4 - Clasamentul final': l. ”U” 9

puncte, golaveraj 19-6 ;2. Consaur Cluj-Napoca 7 puncte, golaveraj 9-, 8 ; 3. Şc. Gen. 9 Tg.-Mureş 7 puncte, golaveraj 6-8 ; 4. CSS Tg.-Mureş 3 puncte, golaveraj 4-7 ; 5.- Viitorul CUG 3 puncte, golaveraj 5-14.

Cristian BARA

A D E V A R U L cfle Cluj SPORT luni, 8 ianuarie 1996

-Sub raport sportiv, cum aprcejaţi anul 1995 ? Noi ne gîndim la succesele voleibaliştilor, ale lui Titi Aur, cele ale fotbal- tenisului,atktisnralui.

Sport Club ARDAF:lâ cofele performanţei (I)

• d e v o r b ă c u d o m n u l M i r c e a N i c o r i c i , p r e ş e d i n t e l e S C A R D A F •

echipa de polo. Pentru că fără un ba- tratative cu acesta pentru o Toyotazin, fără o bază materia-lă serioasă, de Concurs.'de un nivel ridicat, nu are rost să, -Sâ înţelegem că Titi Aur yafaci performanţă. Te chinui, e.o amă- concura în 1996 pe Toyota,gjre."Cheltuieşti.enorm, te antrenezi -într-adevar, este vorba de oprin oraşe din jurul Clujului, gen maşină Toyota răcnet. Ce uită mulţiAlba, Oradea, Baia-Mare, nici spor- -gazetari ? Titi Aur nu a alergat pentrutivii nu sînt acasă, apare oboseala, Audi, nu va alerga pentru Toyota,procesul .de antrenament şi pregătire aleargă pentru ARDAF ! Lucru omissuferă. Ce mi-a mai plăcut a fost de mulţi gazetari.Cupa României la fotbal-tenis, în -Este Mircea Nicoricicare s-au întîlnit cele două grupări, nemulţumit de presă?ale FRFT şi Liga Profesionistă. In

-De fapt, problemele legate de - cate FRFT şi-a demonstrat valoarea,volei, de automobilism sînt cunoscu- Turneul final în care s-au întîlnit douăte, fiind bine riiediatizate, de-aceea echipe ale grupării noastre, ARDAF nici, nu insist asupra lor. Constantin- ?' Felix. Avem şi o propunereAur a devenit campion naţional fără extraordinară, de a? organiza unprobleme, cîştigînd, cu excepţia a turneu al Ligii Campionilor la Cluj-două raliuri, tot.ee se putea cîştiga.- Napoca, ne vom gjndi.A luat parte si la două raliuri inter- . -în presă au apărut o serie denaţionale, în Bulgaria şi Turcia, deve- speculaţii privitoare la maşina denind vicecampion balcanic. La volei concurs a lui Titi Aur, a celorlaltene aşteaptă meciurile grupei A din două maşini Care este adevărul?C. C. La polo am fost prezenţi în -Simple speculaţii. în acelaşiturneul final al Cupei României, lu- articol se scria de furtul maşiniicru remarcabil pentru o echipă din preşedintelui BDF, Ioan Sima, careA 2. Şi dacă ne gîndim la situaţia în "poate fi văzută în garajul de lacare a fost polo-ul clujean. Dacă vom stadionul ”Ion Moina”. Maşina dereuşi una, două, achiziţiide marcă, sper să ne calificăm în A l. Şi dacă Bazinul Olimpic va fi reparat şi va deveni'corespunzător s-ar putea să luăm in sponsorizare definitivă şi

antrenament şi cea de asistenţă tehnică au fost cumpătate în Româ­nia. Cea de concurs a lui Titi Aur ă

'fost cumpărată în străinătate, de la un constructor serios.' Ne aflăm în

-Nu, nu. Au fost scăpări datorate neinformării, necunoaşterii, a relei credinţe chiar. Cu presa cdaborăm bine. Şi nu numai'cu ?:esa sportivă. Mă gîndesc doar că transmisiile sportive, din volei in special, ar putea avea mai multă consistenţă.

-Implicarea sportivă cere sacrificii financiare mari...

-Aveţi dreptate, sînt foarte mari. Dar aţi văzut că fiecare eveniment sportiv este pentru noi şi uh prilej de reclamă, de publicitate. Şi cu echipa ele ciclism pe care o vom înfiinţa am pornit de la aceleaşi considerente de reclamă şi publicitate. Şi avem nevoie, dacă ne gîndim că numai în ultima perioadă s-au înfiinţat zece noi societăţi de asigurare. Trebuie să ne menţinem la un standard ridicat (m urma). . .'

Demostene SOFRON

c AGENDA SAIIISTA J• MIRON SFERLE (CSM CLUJ-NAPOCA) A

CÎSTIGAT EDIŢIA A X-Â A CUPEI R0MÎN1EI LA ŞAHUL PRIN CORESPONDENŢĂ •

în perioada iunie 1993 decembrie 1995, în organizarea FRSC, s-a desfăşurat finali ediţiei a X-a a Cupei României, la şahul prin corespondenţi Au participat 19 jucători, calificaţi în această fază în‘urma semifinalelor, disputate pe distanţa a încă doi ani (1991-1993). Spre

'meritul lor,şahiştii clujeni au depăşit toate aşteptările,_ obţinînd o calificare în bloc la această ediţie jubiliară a

. Cupei României. Mai mult, candidat maestrul MIRON SFERLE, legitimat la CSM Cluj-Napoca, a dominat cu autoritate concursul, intrînd în posesia trofeului, obţinînd astfel, o notă de maestru la şahul prin corespondenţă. Nici ceilalţi colegi de echipă, caic au participat la finală, nu s-au lăsat mai prejos, clasîndu-se cu toţii în prima jumătate a clasamentului.

Iată clasamentul final al concursului : MIRON

(Bucureşti) 5,5 p;-15. Mircea Câmpeanu (Piteşti) 5 p; 16. Nicolae Mitrea (Piteşti) 4,5 p, 17. Vasile Tudor (Constanţa) 4 p; 18. Sorin Ghiţă (Braşov) 2 p; 19, Constantin Gheorghe (Constanta) 1,5 p.

• TOMA ALIN (VICTORIA TURDA) CÎSTIGĂ PRIMUL TURNEU DE BLITZ AL ANULUI '96 • Sîmbătă 6 ianuarie a. c a avut loc, la sediul DJTS

Cluj, primul turneu de blitz al acestui an. Au participat 15 jucători, dintre care şase au fost juniori. Concursul a fost cîştigat detaşat de reprezentantul echipei Victoria Turda, care nu a lăsat adversarilor decît două remizze, în rest obţinînd victorib 0 surpriză plăcută a produs Doru Fărcaş, clasat pe locul secund, care a depăşit jucători mult mai bine cotaţi ca el, ca şi juniorul Borodi Alin, aflat în prima parte a clasamentului. Dar iată ordinea finală după disputarea celor 15 runde a concursului: 1. Alin Ţoma (Victoria Turda) 13 p; 2. Fărcaş Doru (Viitorul

-CUG) 10,5 p; 3. Marton, Sandor (Sah Pionul Club) 10 p; 4-6.- Titu Dorin (Viitorul CUG), Fulop Francisc (Dacia Carbochim) şi Pirău Horaţiu (Şah Pionul Club) 9,5 p; 7- 8. Alin Borodi (CSM)- junior ş. Sirb Laurenţiu (Dacia Carbochim) 9 p; 9. Adrian Secară (Şah Pionul Club)-SFERLE (CSM CLUJ-NAPOCA). 15,5 p; Iuliu Topan

(CSM Cluj-Napoca). 14 p; 3. KaunzWemer (Constanţa), junior 6 p; 10-12. Daroczi A.S., Tudor Sofron (CSM)-'13,5 p (104,25); 4.Dorin Sonoc (Deva) 13,5 p. (101,75) junior şi Tudor Oşianu (CSM) 4 p; 13. Cristian Goia5. Iulian Necula (P.Neamţ)‘l3,5 p. (101,75); 6.Silagyi (CSM>junior '3,5 p; 14.Mihai Pantiş (Şah Pionul Club)Carol (CSM Cluj-Napoca) 13,5 p. (101,50); 7. Lakatos -junior 2,5 p; 15. George Loboaţ (CSMj-junîoi 1 p.Ştefan (SOMVETRA Gherla) 11,5 p; 8/Âdrian Pârău . Anunţăm, pe această cale, pe cei interesaţi că în fiecare(Satu Mare) 11 p; 9. Mihai Baltă (Botoşani). 10,5 p. 10. sîmbătă, de la orele 10 la sediul DJTS, din B-dul EroilorIon! Boroş (CSM Cluj-Napoca). 9,5 p; . Liviu Velcu 'nr.40, Comisia Judeţeană de şah organizeăză concuts de(Rm.Vîlcea). 8 p; 12. -Victor Tacu (Bucureşti). 7,5 p. 13 blitz. - -Gazda Laszlo (Sf.Gheorgî.:;. 7 p. 14. Anton Stemate -V EUGEN HANGf

A sp ec t d in m eciul "U'1 CUG - D inam o B ucureşti

”U ” C U G la ră sc ru c e

”A fi sau a n u m ai fi handbal m asculin Ia C lu j" !

• Fragilitatea locului 9 • Staffu lîn alertă • Revenirea ”meşterului” Gheorghe Zam fir - principalul as al studenţilor * Un retur cu tot podiumul pe cap • Pragul şi grinda de sus»

• Curvse ş*ie, "şaptele” masculin clujean ”U’ CUG a încheiat turul campionatului pe locul 9, cu 18 puncte (3-1-7 290-310), tot atîtea cît au acumulat şi formaţiile ca- re-1'flanchează:' Univ. Petrol Craiova ( locul 8 258-272) şi Tractorul Braşov ( locul 10 213- 278), pe ultimele două poziţii • situîndu-se Solar Bucureşti şi Universitatea Bacău cu 17, - respectiv 15 puncte. Astfel spUs, iarăşi ne-a prins iarna în zona de. alarmă, aidoma anului trecut.. Atunci prima încriminată fusese înfrîngerea pe care studenţii o suferiseră acasă din partea filatorilor din Piatra Neamţ (19- 25), acum prima arătată cu degetul este egalitatea ( la 15) stabilită la Cluj-Napoca cu puţin pretenţioasa formaţie a studenţilor craioveni, draw coroborat cu incapacitatea alb-negril.'r r'e-â supune, în deplasare, pe, foarte modesta

semnul neliniştitului (dramaticului ?!) ”a fi sau a nu niai fi handbalul masculin universitar la Cluj” Fiindcă în eventualitatea unei capotări (retrogradări), formaţia ar putea fi desfiinţată, stafful avertizînd că nu manifestă

' Iar dacă mai speram-s-o dregem - disponibilităţi (materiale şi morale)în faza intermediară a campiona­tului: cele 3 turnee de sală preconi­zate a se desfăşura în lunile ianuarie-februarie, ei bine alterna­tiva asta a căzut, FRH anulînd, recent, varianta campionatului în- trei faze din cauza imposibilităţii cluburilor de-a suporta cheltuieli suplimentare. Aşadar, am revenit tot la formula tur-retur. Iar returul, de unde urma să înceapă în 24- februarie, debutează în 14 ianuarie. Se rezervă clujenilor deplasări la principalele contracandidate la supravieţuire: Univ. Craiova şi Tractorul Braşov, precum şi la Univ. Bacău, lanterna de acum, care însă nu se ştie ce faţă va arbora în '96! în plus, deloc simplu nu-i nici programul de acasă al ”U”-lui, studenţii urmînd să primească întreg podiumul actualei ediţii: Fibrex, Steaua şi Minaur. în consecinţă, mai mult decît

promovată Bucureşti (22-' justificată în-';ijorarea staffului27). (Această înfrângere constituind formaţiei (Clubul ”U” şi primulşi "picătura” ce l-a determinat pe sponsor, CUG) faţă de soartaantrenorul Ioan Palko să se acesteia în partea decisivă adesprindă de echipă). , campionatului. Etapă pusă sub

■z- ■ ■ ~ _ _Pe plan intern avem o activitate efervescentă, atît prin stagiile modalităţi de colaborare; astfel, la activităţile organizate de una din pe care le organizăm la nivel naţional, cît şi prin activităţile cele două organizaţii sportive pot participă şi membrii ramurii care filialelor noastre. Am fost vizitaţi, în anul care a trecut, de- a semnaf protocolul dar în condiţiile cerute de organizator. Cînd mari ma«tri ai AiviHn-nini tnrmftiai mm ar fi- FlTTtTA reprezentanţi ai IIombu-Dojo au vizitat România au fast invitaţi şi

reprezentanţi ai URA, atît la stagiile efectuate cît şi la discuţiile ce au avut loc ulterior stagiilor. în continuare, uşile noastre sînt deschise dialogului şi conlucrării comune.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre filiala din Cluj-Napoca? G.R.: Această "ultimă născută” filială e una dintre cele mai active

în cadrul AIKIKAI Româ-nia. Prin Dorin Marcliiş, filiala se prezintă ' 1 ~ ' ------ ca una cu o deosebită'forţă internă

mari maeştri ai Aikido-ului mondial cum ar fi: FUJITA MASATAKE, 8 Dan Hombu-Dojo, SEKI SHOJI, 7 Dan- Hombo-Dojo, YOSHIAKIYOKOTA, 6 Dan Hombu-Dojo, - GIORGIO VENERI, 6 Dan Hombu-Dojo (secretar general al Federaţiei Internaţionale de Aikido), JEAN DEDOBE-- LER, 6 Dan Hombo-Dojo (consilier al Federaţiei Internaţio­nale de Aikido), PETF.R BACAS, 5 Dan Hombu-Dojo,

' Reporter: Pentru început, vă rugăm cîteva cuvintc despre Aikikai România.' George Raicu: La această oră, în Roniânia, există Fe­deraţia Română dc Arte Marţiale (FRAM) la care sînt

. afiliate majoritatea stilurilor de -arte marţiale tradiţionale, cum ar fi: karatc, kendo, judo, ju-jitsu, wu-shu, -şi bineînţeles, aikido. Şi fiindcă discutăm despre aikido, mai există la noi in ţară o ramură a acestei arte marţiale condusă de dl Dan-Comcliii lonescu, dar care e afiliată Uniunii Europene de Aikido. Acest for european nu e recunoscut dc ComilctuLOliinpic Interna- —ţional prin GAIFS (General An- samblc of Internaţional Sport Fede- ration). Aikikai România c mem­bră cu drepturi depline a Federa­ţiei Internaţionale dc Aikido- alcărei preşedinte este dl Giorgio __ __________ ________________________Vcneri, 6 Dan IIombu-Dojo. Tot odată, Federaţia _ KOBAYASHî; 6 Dan Hombu-Dojo, KURIBAYASIII, 6 Dan Europeană dc Aikido îl are ca preşedinte pe dl George Hombu-Dojo. Despre greutăţi ar fi mai multe de spus însăRaicu, 3 Dan Hommbu-Dojo şi secretar general pe dl Peter ---- ---- * *" • • ’Bacas, 5 Dan Hombu-Dojo. Ca o concluzie la cele spuse mai sus, insist pc faptul ca Aikikai România e recunoscută oficial şi de Aikikai Hombu-Doojo - Tokyo. . :

Rep: Cc nc puteţi spune despre realizările şi eventual, greutăţile Aikikai România 1 . "

G.R.: Cu siguranţă, cea mai mare realizare a noastră este rccunoaşlcrca dc către forurile internaţionale, cu referinţa Aikikai IIombu-Dojo Tokyo, a federaţiei noastre.

A I K I I P O S m s e ^ m m ă v s m ţ â .• Internii cu dl George Raicu - preşedinţi' a l l ’edraţiei I:im,t)en ■■ J c . likido

şi multă-multă voinţă demnă de invidiat...*’în toate programele noastre de stagiu contribuie pe deplin la realizarea cu succes a stagiului respectiv.

^ ■■ = Rep. : 1995 a trecut A sosit un nou i£>., î 996. Ce nc puteţi spune ?

G.R.: Ne propunem o diversificare a activităţii noastre care să semanifeste şi prin dezvoltarea în teritoriu dar şi prin activitatea internaţională printr-o participare activă şi la cel mai înalt

QfflOltlA An A « i ' i i

ceva-ceva parcă ne-doare: Aikido, nefiind un sport compctiţional, se găsesc cu greu suflete "caritabile” care săsponsonzrae aetivitatca cluburilor noastre. ^ nivel. Stagiile internaţionale de Aikido reprezintă un imbold spreO £ n s c i^ S h ih n a d S ^ r * de ' Perfecţionare a aikidoka români. Congresul International de Aikido -^ t e â c S î a r e îe font * "e pU,Cţi W - ^ b Tokyo va trebui să consemneze*"şi succesele şcolii româneşti

C R • Fste adevărat în dÎL s ■ • rr • n . . ' A^do, nu ? La urma-urmei Aikido nu înseamnă altceva decîta a*'m a i î i S S ^ Î 118’ 6X1X14 UB.mnea R°mana viaţă cu ridicările si căderile ei... de Aikido (URA) şi AIKIKAI România. între cele două<2^^j^ţ||_^^sempat^un^protocol prin care s-au stabilit N BENEA

pentru întreţinerea unei divizionari B. în concluzie, trebuie aruncat totul pe cartea aflată acum pc masă! Primul as scos din mînecă: readucerea lîngă echipă a. ciffioscutului tehnician Gheorghe Zamfir, (retras, acum 2 ani, din motive de sănătate), însoţit de prof.Emit Tilicea (şi acesta un mai vechi intim; al formaţiei universitare). Dar - avertizează antrenorul Zamfir : "Revenirea mea (noastră) nu constituie priji ea însăşi garanţia salvării, întrucît zestrea turului e foarte subţire şi returul destul de' dificil şi sosit prea repede, n-am avut timp m -1 pregătim aşa cum s-ar fi impus; lipsesc jocurile, absolut necesare

-unei formaţii tinere- şi neexperimentate ca a noastră (nr. singurul turneu de pregătire susţinut de "U” fiind cel consumai săptămîna trecută la Piatra Neamţ unde studenţii au întîlnit pe Moldosin Vaslui, Univ.Bacău şi formaţia gazdă, Fibrex), în. plus jucătorii sînt departe dc-a realiza dificultatea situaţiei în care se află şi ca atare nu manifestă implicarea aşteptată. Eu trag cît poLde ei, vreau să-i fac să. vadă pragul de jos înainte de-a da cu capul de grinda de. sus. Ce să spun..,, ne vom bate, ce va fi însă.,.!”

Ce va .fi urmează să vedem începînd de duminică 14 ianuarie cînd studenţii întîlnesc, în meciul inaugural al retururului, puternica Minaur Baia-Mârc. Sa sperăm însă că finalul ediţiei "95- '96 va prinde şaptele clujean pe prima scenă, altfel spus, va confinna vieţuirea pe mai departe a handbalului universitar de pe Someş. Ar fi de altfel mare păcat ca el - handbalul clujean- să-intre în umbră-după 3 decenii & prezenţă activă şi numeroase sezoane în care a avut un cuvînt greu de spus. P.entru reuşită trebuie însă ca toţi cei care vibrează pentr semicerc şi sportul Cetăţii să puna umărul. Fiindcă se ştie unde-s mulţi... ■ ■

N usa DEMIAN

11J luni, 8 ianuarie 1996 E V E N I M E N TADEEVARUILd e C E u i

r

Creator de modă In anchetă

C a m p a n i a publicitară pentru noii blugi creaţi de Calvin Klein pare să-i a d u c ă acestuia o mulţime di necazfuri. Prezentarea, în videoclipurile promoţionale, a unor modele extrem de tinere, cu figuri inocente, dar purtînd noile creaţii vestimentare şi punîndu-le în valoare prin poziţii extrem de provocatoare, a stîmit o reacţie de, contestare vehementă. Klein fiind acuzat de pornografie infantilă. Desi celebrul creator a anunţat că renunţă de publicitatea noilor sale. produse, supărarea, publicului nu a trecut chiar l a fel de uşor, dovadă fiind faptul că în prezent creatorii! dc modă este investigat de către F.B.I., care urmează să stabilească - vîrsta exactă a persoanelor utilizate pen tru :. realizarea videoclipurilor. în cazul cînd acestea sînt sub 18 ani, Calvin Klein. riscă o condamnare pentru exploatare sexuală a minorilor. Experţii consideră că, renunţînd la campanie, produsele firmei vor continua să fie bine vîndute, tocmai datorită reacţiilor pe care le-a stîrnit. Dar finalizarea anchetei F.B.I. cu o condamnare a creatorului de modă s-ar răsfrînge, Consideră firme specializate în prospectarea pieţei din SUA, în mod negativ şi asupra volumului de desfaceri al produselor care-i poartă semnătura... (M.H.) ^

Boeing a preluat circa 70 la sută

din piaţa mondială a aviaţiei

comerciale vWashington (Rompres)

In pofida unei greve a muncitorilor din sectorul productiv, concernul industrial american Boeing a acaparat în 1995 69,7 la sută din piaţa mondială a avioanelor comerciale, comparatiy cu numai 41 -de procente cu im an în urmă, transmite' Associated Press. “

Anul trecut, Boeing a primit comenzi pentru fabricarea a 346 de avioane, în valoare de peste 31 miliarde de dolari. Analiştii consideră că succesul companiei se datorează popularităţii de care s-au bucurat noile, modele de avioane. In prezent, specialiştii de la Boeing testează două noi tipuri de avioane, mai competitive. - '

Asia va deveni. în următoarele două decenii principala piaţă destinată avioanelor Boeing, conducerea' companiei sperînd să primească din partea clienţilor asiatici comenzi pentru 10.000 de avioane, în valoare de 780 miliarde dolari. .

La gura canalului de deversare fle lîngă hotelul “Napoca'

r rA fost ‘"pescuit cadavrul unei

femei: ; Ieri dimineaţă, aproximativ douăzeci de oameni au fost martorii

“recuperării” din rîul Someş a unui cadavru aflat sub apă, chiar la gura canalului de deversare. ;

Femeia avea aproximativ 60 dc ani şi era îmbrăcată cu o fustă de stofa de culoare verde, haină penea, o bluză din acelaşi material şi palton verde. In picioare avea o pereche de cizme negre. Ea*a fost scoasă din apă de către pompieri, iar atunci cînd de cadavru s-au apropiaţ eriminaliştii, un cîine alb aflat în zonă a început să latre puternic. '

Un martor ocular spunea că victima i se pare cunoscută, el afirmînd că victima locuieşte la cîteva sute de metri în amonte. La un examen sumar, femeia nu prezenta urme evidente de violenţă, deşi în zona gurii şi a nasului se mai vedeau pete de sînge. Identitatea ei nu a fost încă stabilită. - ' '

- Mihai HOSSU

Dosarul acţiunii "Veroitir"(HI)

§ m i f t s ?

- Proiectul “Verona” este un succes al serviciilor de informaţii, comparabil cu descifrarea codurilor militare şi diplomatice japoneze şi germane de către Aliaţi în timpul celui de-al doilea război mondial, a afirmat Kohn. Dar astfel de povestiri sînt de domeniul trecutului. De ce a rămas secret dosarul “Verona” un timp atît de îndelungat? Senatorul democrat Daniel Patrick Moynihan a oferit o explicaţie în acest sens în cursul ceremoniei de care am amintit. Acesta a afirmat că el este iniţiatorul' dezvăluirii dosarului “Verona”, Potrivit directorului CIA,' John Deutch, senatorul, care este şi preşedintele unei comisii federale privind abuzurile legate de secretele

' de stat, i-a sugerat că a sosit timpul ca dosarul “Verona” să vadă lumina

! zilei, .lucru cu care Deutch s-a declarat de acord.

-Moscova a aflat probabil de existenţa operţiunii “Verona” de la trădătorul britanic Kim Philby, care a vizitat Arlington Hali, din

' apropierea .cimitirului eroilor dă la Arlington, statul Virginia, unde îşi desfăşurau activitatea specialiştii în descifrarea codurilor, Philby avea calitatea de om de legătură al britanicilor cu serviciile americane de informaţii. y

în vreme ce Statele Unite ale Americii deveneau tot mai obsedate să păstreze secretul bombei atomice, a afirmat Moynihan, sovieticii l-au furat. Ca urmare, a apreciat el, “un adevărat cult a secretomaniei a pus stăpînire pe administraţia americană”. - '

Un nou venit:

CITROEN-Clini de v -a ţi g îndit la

“Citroen”?■" -Şi noi ne-am propus să ne mo'dernizăm şi să ne dezvoltăm. Atlas a devenit reprezentantul importatorului. Această activitate sc suprapune peste activitatea mai • veche, cea de service pentru autocamioane. Asigurăm un service competent, urmărind în . permanenţă dotarea cu cele mai noi şi modeme utilaje. Amintesc în acest sens că a pornit un cuptor de.yopsire pentru autoturisme, cu rezultate extraordinare.

-Acum sînteţi autorizaţi' de comisionari.

-Şi aceasta nu numai pentru .■ Cluj, ci^şi pentru judeţele limitrofe. într-o perspectivă foarte apropiată, vom deschide şi un magazin (str. Aurel Vlaicu nr; 182):; •

-Cum putem ajunge la mult . rîvnitele Citroen-uri?

-Chiar dacă încă nu avem posibilitatea prezentării fizice a maşinii, avem cataloage şi, la alegere, se primeşte maşina: fie imediat, dacă modelul dorit există

. în stoc, fie la comandă. Important de reţinut este că noi practicăm aceleaşi preţuri ca şi importatorul, oferind . însă facilitatea de a procura'maşina de la Cluj. ;

• D ialog cu dl ing. Horia PODAR, d irec to r g e n e ra t la S.C. ATLAS S.A. •

-Care este segmentul de piaţă pe care contaţi? r

-Ţinînd- cont şi de noile reglementări vamale, noi contăm pe gama de autoutilitare: micuţul C-15, cu capacitatea de încărcare^ de pînă la 700 kg., şi Jumper-ul care merge pînă la 12 mc şi 1700ks '■. -Odată cu aceste maşini v-aţi

îmbunătăţit şi service-ul.. -Avem o maşină cu platformă

pentru depanare şi tractare la domiciliu sau pe şosea (teL 41. 40 46), iar dacă piaţa o va cere,, vom face şi o permanenţă; ;

-Un cuvînt despre preţuri? -Preţurile sini-comparabile cu

alte mărci, subliniind plusul'de calitate pe care-o-oferă Citroen- urile si service-ul nostru. .

Pentru omor calificatFem eia din im agine şi-a om orît so ţu l, fapta fiind de

o ex trem ă violenţă. Fem eia a re d e ten ţie grea. Cine îi cu n o a ş te p o vestea e s te ruga t să su n e la tel. 19.74.90.

Evasion 1 .9 TD SXIată ce spune despre această maşină prestigioasa revistă “Auto-

Plus”: “Ambele variante, pe benzină şi motorină, sînt foarte solide”. Dealtfel, colegii noştri francezi, cunoscuţi pentru

, exigenţa lor, atribuie acestei maşini 4 stele (din 5 posibile). 'Monoplasul are 4 cilindri în linie, 1905 cmc, 4,46 m lungime şi 1,82 lăţime. Consumă 10,2 1 la 100 de kilometri şi poate rula' cu 161 km/h. ’

tSPllSlsll (P

Pericolul cel mai mare pentru societate îl reprezintă recidiviştii.

eşi în penitenciare se folosesc niijloacc variate de reeducare, aproape că nu se schimbă nimic în ‘ niodul lor de gîndire. Cînd părăsesc ocul de deţinere, pornesc pe acelaşi

( . ri,m al dezonoarei. Practic, devin -■-imuni, le dispare orice .jenă. Că

ucurile aşa stau, ne-a demonstrat-o «durcanu Vasile, născut în 1967,

lui Vasile şi Margareta, cu icil!.ul în Şiraleul-Silvaniei. în

P], Jiind militar în termen, a ■ comis im viol pentru care Tribunalul

L o v i t c i s d a l t aî n c a p - -— V':

militar Cluj-Napoca, l-a condamnat la 4 ani închisoare. Această infracţiune a fost comisă în perioada liberării condiţionate, care nu a fost revocată de instanţă. Abia ieşit din închisoare, a spart geamul de la portiera autoturismului lui Kinces M., care era' parcat pe- str. Coşbuc d in ’Şimleiil-Silvaniei. Făcîhd contact prin legarea firelor de bord, a pornit motorul şi a plecat, cu toate că nu avea permis de conducere. Din cauza neîndemînării a intrat într-un stîlp de telegraf, provocînd maşinii avarii serioase. Văzînd-o în ce hal

este a abandonat-o şi s-a îndreptat spre. str. Oaşului, unde a văzut, în-tr-o, curte un alt autoturism, aparţinînd lui Angye Ştefan. A pornit motorul, şi, la ieşire din curte,; a izbit maşina de poartă provocîndii- i avarii. înainte de a cobori a luat de la bord 2000 de lei. Drept... recompensă!!' Recidivistul are o mentalitate specifică: cînd începe să.acţioneze, nu se mai opreşte. La distanţă mică de maşină era o bucătărie, a cărei

- uşă a forţat-o. Scormonind prin sertare, a produs zgomot, care a fost auzit de Angya S. junior. Încercînd să-l imobilizeze, Angya s-a ţezit cu o lovituă de daltă în cap. Pădureanu

1 a dispărut de la locul faptei, dar a fost desoperit la scurt timp şi deferit

judecătoriei Zalău. Probele fiind zdrobitoare, n-a..-avut teren de eschivare. Deşi instanţa a fost •conftuntată cu un. recidivist, al cărui . .comportament sţîrn'cşte o .profundă^ dezaprobare, l-a condamnat la 5 ani închisoare pentru tîlhărie, 2 ani pentru furt calificat, 1 an pentru violare de domiciliu şi 7 luni pentru , conducere fără permis. În urma contopirii, s-a adăugat un spor de 6 luni, urmînd să execute 5 ani şi 6 luni închisoare. Deşi' pedepsele se apropie de minimum prevăzut d e ' lege, a declarat apel la Curte, unde a susţinut că l-a lovit cu dalta la Angya junior în urma atacului declanşat de acesta împotriva sa. Curtea a respins aserţiunea.

Ju r is t Ion GHERCIOIU

iiiiiiiiiîii

îIm

XANTIA ;Toată lumea este de acord că gama acestei maşini este

caracterizată prin lux iar dotările cu echipamente sînt de înaltă tehnicitate. Turbo D VSX are un singur defect: este scump. Mai precis, peste 162,000 ff.- v

Rubrica realizată de Radu VIDA si Cristian BARA

* r" 9n*

~ ’i J

■ 4 ■'î , »

-> »-

f jV*ŞpV>

z ls r jir '^ L ^ d e sitLUISBANUL VI! IW. 1560 8 IANUARIE 1986 •ISSN 1220-3203 16 PAGINI 300 l£l

Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători

V iş e g r a d , 2 1 - 2 7 a p r i l i e 1 9 9 6 ,

Societatea cultural-patriotică “Avram Iancu” la CiuceaDuminică, de Sfîntul Ioan, la

Ciucea, acolo unde îşi doarme somnul de veci Octavian Goga, poetul pătimirii noastre, peste 500 de localnici şi oaspeţi din judeţele. Bihor, Cluj, Hunedoara, Maramureş şi Sălaj au luat parte la un simpozion dedicat vieţii şi luptei eroului nostru naţional Avram Iancu. .' Au fost prezenţi conf. univ. dr. I.T. Stan, preşedintele Societăţii cultural-patriotice “Avram Iancu” din România, alţi membri ai Consiliului Naţional.

Cu 3 cest prilej s-a constituit subfiliala Ciucea a Societăţii “Avram Iancu”. Preşedinte al subfilialei a fost ales domnul

Vaier Bud, primarul localităţii.. • Formaţii din Ciucea, Negreni, Huedin şi Bucea au susţinut pe scena căminului cultural un bogat program artistic.

în încheiere, localnicii au oferit oaspeţilor o tradiţională masă românească.

în prezent, Societatea cultural- patriotică “Avram Iancu” numără 27 filiale în judeţele din Transilvania şi în municipiul Bucureşti şi 14 subfiliale, cea mâi ipuă fiind cea constituită, ieri, la Giuccs '

col (r) V asile CRISTEA se c re ta r g enera l al

Societăţii "Avram Iancu"

Societatea Maghiară Tehriico- JŞtiinţifică din Transilvania organizează preselecţia la Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători, organizată de Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta pentru ethipa română formată din 5 elevi şi 2 profesori.

Elevii vor înainta pînă la data de 15 februarie 1996, la sediul asociaţiei (Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie, nr. 116, c.p, 1-140 telefax 194042) un scurt rezumat (pe o pagină de tip A4) în limba; engleză despre cercetările

originale ale lor din domeniul matematicii, fizicii, chimiei sau al ocrotirii mediului înconjurător. RezumatuL primilor cinci va fi publicat în programa Conferinţei. Cei selectaţi vor obţine dreptul de participare'la Conferinţă, unde se va solicita să prezinte oral în 10 minute în limba engleză esenţialul cercetărilor întreprinse, respectiv să răspundă la întrebările juriului internaţional, juriul va acorda premii cîştigătorilor.

Se va anexa şi o adeverinţă despre gradul de cunoaştere a limbii engleze semnată de

Ungariaprofesorul de engleză al şcolii, purtînd ştampila şcolii. Se va specifica, în afara şcolii şi clasei, numele profesorului conducător, adresa şcolii. Pe plic se va menţiona: Conferinţa Interna­ţională a Tinerilor Cercetători. Concurs.

Cheltuielile de transport şi de participare (90 USD de persoană) sînt acoperite de către participanţi. Peritru elevii selectaţi care nu dispun de această sumă, societatea noastră asigură sprijin pentru a-i asigura sponsori în vederea acoperirii cheltuielilor.

Cu autoturismul după ajutor social

La Moldoveneştihri tik m mtfliŞ fcts'ţ

Datorită puhoiului de ape tu lburi şi furioase ce au antrenat cu ele vegetaţie forestieră, elemente de construcţii şi cîte şi mai cîte agoniseli din. _ gospodăriile oamenilor, ce au privit neputincioşi la “violul” Arieşîilui buimac şi

-pustiitor, acesta a rupt curba -tangentă" la marginea vestică a satului Moldoveneşti, în zona fintinilor de alimentare cu apă potabilă a municipiului Turda, ştergînd “S”-ul eternei albii, acoperind cu volbura sa mai bine de patru ha teren arabil din dreapta şi stînga malurilor unde se cultivau legume şi cereale, apropiindu-şi cursul cu 50 de metri de,artera rutieră a D.N. 75, de pe eare a rupt şi cîteva borne kilometrice.

După cum ne-a declarat primarul comunei Moldoveneşti, domnul Kanyaro Paul, puterea < apelor a- afectat serios şi primul pilon de

susţinere a podului de pe Aneş, amplasat în perimetrul comunei, ce necesită lucrări urgente de consolidare, pentru a nu pune sub incertitudine siguranţa traficului.

-Conducerea comunei a iniţiat primele măsuri de aducere a Arieşului în propriile-i albii, prin decolmatarea curburii părăsite temporar şi taluzarea digurilor cu elemente rezistente'provenite din. pierderile tehnologice ale S.C. Electroceramica şi Casirom - Turdâ.•' Dînd dovadă de solidaritate cu locuitorii din amonte, adică cei din Baia de Arieş^ obştea Moldovenescului a hotărit să-i ajute pe cei suferinzi în urma acestor calamităţi, cu un transport de legume ce însemnează cîteva tone. Urmează ca, odată cu reluarea circulaţiei; pe acest traseu auto, produsele să ajungă la destinaţie.

Dumitru VATÂU

_ Pare de necrezut, dar printre cei care au soalicitat ajutor social se numără şi proprietari de autoturisme, oameni care au posibilitatea (făcînd taximetrie, de pildă) să realizeze venituri mult peste nivelul unui' salar mediu.

Pentru a preîntîmpina astfel de situaţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale face cîteva precizări. “în conformitate cu prevederile art. 6 , din Legea nr. 87/ 1995 privind ajutorul social, la stabilirea venitului net lunar al familiei se iau în considerare şi veniturile.care se pot obţine din

valorificarea bunurilor deţinute, sub condiţia păstrării locuinţei şi a bunurilor necesare nevoilor familiale. Conform acestor prevederi, autoturismul proprietate personală nu este un bun necesar nevoilor familiale.

în conformitate cu prevederile art. 6, aliniatul 2, titularul ajutorului social trebuie să declare,' la depunerea cererii, veniturile

-ţealizate din valorificarea autoturismului proprietate personală (fie prin vînzare, fie din prestarea unor servicii cu sau fără autorizaţie), în cazul în care sînt dubii in privinţa

veniturilor - declarate din valorificarea acestui bun, primarul poate dispune efectuarea unei- anchete sociale.

Dacă titularul nu declară veniturile realizate din valorificarea autoturismului deţinut, se va proceda la evaluarea acestora în

• vederea luării în calculul veniturilor nete realizate, lunar de familia (persoana) în cauză, în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 87/1995 aprobate prin II.G- 565/1995".

(I.R.)

Şomerii gherleni în băncile şcoli;

în oraşul Gherla s-au făcut paşi mărunţi în privinţa calificării sau recalificării tinerilor şomeri. Dacă şcolile nu mai acordă importanta necesară f.regătirii profesionaie a celor râmaşi fără slujbă, iată că în urbea de pe Someş, s-a găsit o ingineră, care, prin Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale, a iniţiat un curs de calificare în meseria tîmplar, la care s-au înscris 30 de tineri din localitate şi din comuncle

• apropiate. Este vorba de inginera'Elena’ Urian, care, încheind un protocol cu DMPS Cluj şi bucurîndu-se de sprijinul S.C. “Apollo” SRL, a demarat încă la începutul lunii noiembrie un curs dc calificate cu o durată de 4 luni pentru foştii elevi ai Liceului “Petra Maior” (profil industria lemnului), şi care în prezent întîmpinâ mari greutăţi din cauza lipsei locurilor de muncă. Dar, S.C, “Apollo” SRL a sărit în ajutorul acestor tineri, şi după terminarea cursului unii dintre ei vor fi angajaţi..O parle dintre cursanţi şi-au şi ocupat locul în cadru) atelierelor de la marginea oraşului.

SZEKELY Csaba

Războaiele avantajează întotdeauna Ungaria, (urmare din pagina 1)

La confluenţa Somesurilor s-au retras

După mai multe zile de nelinişte şi coşmar, iată că şi în împrejurimile municipiului Dej s-a reinstaurat calmul. Chiar dacă pe ici-colo apa mai persistă în hotar, în general

7 putem aprecia câ Someşul s-a retras în matca lui şi că viaţa de toate zilele, îşi continuă cursul obişnuit.

La mijlocul săptămînii trecute au fost chiar zvonuri că apele au făcut

, ravagii şi în centrul oraşului de la confluenţa Someşurilor, ihundînd subsolurile Spitalului municipal. Este un zvon fals, la Dej viitura apei avîn<l consecinţe nefaste doar la marginea Urbei, îndeosebi în cartierul Alexandru Ioan Cuza din vecinătatea staţiei PECO de la ieşirea din oraş spre Baia Mare. într- adevâr, aici toate grădinile au fost sub. apă, să nu mai vorbim de anexele gospodăreşti.. Dar apa a trecut, au rămas-doar urmele. Pe strada Pintea Viteazul, cetăţenii au . lucrat la sfîrşitul săptămînii trecute la săparea şanţurilor de scurgere a

; unguri cîştigă la un moment dat | alegerile şi formează un guvern î dispus să ridice tonul în afirmarea ; pretenţiilor sale asupra unei părţi • ■ din România. Asta, în timp ce pe i teritoriul Ungariei staţionează,

trupe ale NATO. Cum se ' întîmplă, temporar, acum, de

exemplu. Care ar pijtea fi reacţia guvernului României? Ar fi leşinul delegaţiei care, asemenea celei de la Viena din 1940, ar fi silita să cedeze în faţa presiunii celor mai puternici? Ungaria a iosi favorizată de alianţa cu o

apei, în ajutorul, lor venind şi utilajele de specialitate ale RAGCL. Mulţi gospodari au lucrat şi pe suprafeţele agricole de lîngă podul

. de cale ferată de peste Someş din vecinătatea gării, unde zeci de hectare au fost inundate la sfîrşitul

.anului trecut ’ ’Bilanţul inundaţiilor din ultima

perioadă nu este chiar atît de tragic. Chiar dacă peste 200 de hectare de terenuri agricole au fost afectate de apele ieşite din matca Someşului, pagube materiale nu prea au fost. Cu sprijinul unităţilor militare din municipiu au fost salvate animalele, iar drumurile şi carosabilul străzilor din zona staţiei PECO au fost refăcute. în prezent se poate circula în condiţii bune.

Nici în vecinătatea S.C. “Someş” SA (fostul CCH) nu sînt probleme, investiţiile, din incinta marii platforme industriale din Dej nu au fost afectate de ieşirea apelor.

SZEKELY C saba

Germanic gata să pornească al doilea’ război mondial. Aceeaşi Ungarie este favorizată de războiul din fosta Iugoslavie, pe care l-a întreţinut cu arme livrate unora dintre combatanţi, şi pe care se străduieşte să-l stingă oferind bazele sale militare trupelor NATO care impun pacea de după război. în 1940 Ungaria a fost preferată de Hitler, acum a intrat în graţiile NATO. Ministrul apărării al SUA a declarat în acest sens foarte limpede: prin cooperarea sa eficientă, Ungaria ş-a calificat pentru aderarea la NATO. Calificare obţinută prin mijloace militare, nu datorită

s t. sur»- s a TJ&. nu -

performanţelor economice, care, 'chiar mai buhe decît ale ;■României, sînt departe de cele ;;ale ţărilor occidentale. Să ne -închipuim însă că neajunsurile leconomice -vor împiedica rUngaria să fie acceptată în J NATO’ şi; implicit, înorganizaţiile europene. în aceste ,condiţii, chiar dacă va fi semnat racordul dintre România şi JUngaria, guvernul ungar se va ;simţi în continuare îndreptăţit să £întreprindă acţiuni privitoare la t“soarta maghiarilor din -iRomânia”. ' . . \

vrs rivsr. «ns. p-.tj

Scrisoare deschisă unui prieten anonim(urmare din pagina 1)

Antonescu, pe care prietenul meu îl consideră criminal, care. “a ordonat împuşcarea zecilor de mii de civili Ia Odesa". jDe unde o fi aVind această fantezistă informaţie?) La fel de grave i se par şi "declaraţiile" favorabile gene­ralului Cheler şi lui C.V.Tudor (despre care eu însă nu am nici o cunoştinţă să le fi făcut vreodată Uniunea “Vatra Românească’’),, precum şi cele nefavorabile preasfinţiei sale pastorului Tokes, care “spune şi lucruri adevărate” (nenumăratele şi neruşinatele minciuni i se pot trece desigur cu vederea) sau unui “opozant" care s-araliat ideii că “patriotismuleste. ultimul refugiu at lichelelor". Prietenului meu i-au scăpat însă

luările de poziţie ale Uniunii "Vatra Românească" prilejuite de comemorarea \ . victimelor holocaustului şi ale populaţiei germane din România strămutate cu forţa în Bărăgan şi deportate în Siberia, sau recent de trecerea în, nefiinţă a marelui şi neuitatului patriot Cometiu Coposu. Nu a auzit nici despre criticile îndreptate împotriva declaraţiilor aberante ale lui Jirinovski sau despre preocupările legate de soarta Basarabiei, despre trimiterea m ultor transporturi de ajutoare populaţiei româneşti de dincolo de Prut, ca şi despre numeroasele manifestări culturale organizate de Uniunea “Vatra Românească ".

Neluate în seamă au fost şi întîlnirile organizate de Uniunea

“Vatra Românească" cu \ reprezentanţi clujeni ai partidelor \ politice din arcul guvernamental şi

din opoziţie, soldate cu comunicate de presă, în dorinţa găsirii unor puncte de vedere comune puse iii slujba intereselor majore ale ţării.

Prin bunăvoinţa redacţiei ziarului “Adevărul de Cluj’’; a cărui activitate prietenul meu văd că totuşi o urmăreşte, îl rog să răspundă apelului meu lansat pe această cale şi, ieşind din anonimat, să aibă curajul unei conjruntări deschise civilizate, de opinii.

PS. N-am reuşit să înţeleg ce legătură are nesemnarea scrisorii cu faptul că majoritatea celor care m-au cunoscut şi apreciat sînt “de

, acord" cu observaţiile critice ale anonimului meu prieten.

S o c ie ta te a d e a d m in is t r a r e s Fondului Dc.vclirs de Investiţii Octogonc o m n ic u p e r jb rm n ţe lc F.D.L Octogon pentru ziua d e .08. 01. 1996

1., Valoarea nominali a Unităţii de Participare: 10.000 Ici

2. Data primei emisiuni: 07. 12. 1995.3. Numărul Unităţilor de Participare

aflate în circulaţie:- 67.2624. Valoarea activelor nete 712.978.000

lei '5 Valoarea la zi a Unităţii de

Participare 10.600 lei.

r-.r*UI

Botezul Mîntuitorului a fost sărbătorit creştineşte şi în Penitenciarul Gherla. Atmosfera sărăbătorească şi spiritul duhovnicesc, prilejuite de Bobotează i-au cuprins şi pe deţinuţi. Prin grija comandantului unităţii, d-1 col. Vasile . Mureşan, preotul închisorii, a umblat din celulă în celulă cu botezul, sfinţind locurile de detenţie şi birourile din incinta închisorii. In capela penitenciarului au avut loc slujbe religioase oficiate de preoţii care frecventează cji regularitate unitatea şi unde locatarii închisorii gherlene s-au adunat să ia apă sfinţită.

Oficierea sfintei liturghii de către preotul penitenciarului Petru-Drăgan, ne-a întărit convingerea în schimbările structurale pe care educaţia moral-creştină le poate produce în conştiinţa Ş1 conduita celor care temporar au eşuat, minaţi de furtună pe valurile vieţii, încălcînd legile ţării şi poruncile l“‘ Dumnezeu. Sz. CŞ

1 c a s a o - m m . -

Autorizată prin S C. nr, 128/1991. judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22 03.1991 cod fiscal 204409

IL IE C Ă L IA N ( re d a c to r şef); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VERES

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 1 9 7 .3 0 4 ; Contabilitate: 1 9 7 .3 0 7

Secretariat-redactor şef, redactori^efi adjuncţi,: 1 9 1 .6 8 1 ; fax: 192.828;

Secretariat de redacţic: 1 9 7 .4 1 8 ; Redactori; 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 ş i 197.507

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502; fax: 432501.