slab. temperaturile maxime în judeţ se vor încadra între...

Parchetul Militar a început cercetările preliminare în cazul concursului de rezidenţial

Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea unei cercetări preliminare privind fraudarea concursului de rezidenţiat din 27 octombrie, au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX surse judiciare. -

.jj* Secţia Parchetelor Militare a preluat, la 11 noiembrie, sesizarea formulată de ministrul Sănătăţii, Daniela Bartoş, privind scandalul examenului de rezidenţiat. • '

‘ Acest examen a fost anulat miercuri, 6 noiembrie, de către ministrul Bartoş care, anterior, oprise corectarea testelor grilă şi ceruse sigilarea acestora. ■

în perioada 21 octombrie - 27 octombrie, cei 17 membri ai Comisiei pentru examenul de rezidenţiat au fost ţinuţi în sediul Direcţiei Medicale a Armatei, pentru a tipări caietul de concurs în condiţii de maximă securitate. - - - 7 '

Ulterior, ei au susţinut că şase oameni ai Poliţiei Militare, care schimbau tură de pază la 12 ore, a r fi putut să ia un caiet cu subiectele de concurs, probabil în noaptea de 24 spre 25 octombrie,. ^, Secţia Parchetelor Militare urmează să audieze toate persoanele implicate în pregătirea şi organizarea examenului de rezidenţiat.

E S S E M+ Agenda/2 + Rom vînturilor/3 + PaliSică/4 4 Artă -cultură/S♦ Omul şi societatea /6 + Publicitate/7-11♦ Sport/12♦ Economia/l3-14♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/l 6

% 1■. ;

i i <-

3

ziar indspendssi tANUL VII INIR. 1824

ISSN 1220-3203JOI

14 NOIEMBRIE 1996 16 PAGINI 500 LEI

Vremea va fi frumoasă. Cerul va fi în general degajai, iar vîntu) va sufla slab. Temperaturile maxime în judeţ se vor încadra între 14 şi 16 grade C, La Cluj- Napoca în orele amiezii se vor înregistra cca. 14 grade C. (M eteorolog de serviciu: Claudiu Ilerman)

tn pagina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

fiu crescut şansele lui Ion Iliescu

ILIE CALIAN

'

upă ce dl Gheorghe Funar, preşedintele PUNR şi fost contracandidat al .d-lui Iliescu în primul tur al cursei prezidenţiale, îşi anunţase sprijinii! pentru dl.Emil

Constantinescu, iată că Biroul Permanent al PUNR a hotărît să lase la libera opţiune a membrilor şi simpatizanţilor partidului votul de duminică. Faptul poate fi considerat ca un îndemn voalat de a se vota pentru dl Iliescu, în condiţiile în care d-sa a jucat cartea PUNR în Transilvania în legătură cu UDMR. . .• în felul acesta şansele d-lui Iliescu au crescut în rîndul unui „electorat preocupat permanent de: soarta sa.-polilică,ţ Acestui electorat "civil"!se-adaugă,' de bună seama, o mare-

.'parte a-electoratului militar, sensibil, la argumente referitoare la suveranitatea şi integritatea ţării. Dacă luăm în calcul acea. parte a electoralului d-lui Petre Roman care nu-1 agreează pe ' dl Emil" Constantinescu, precum şi (cel puţin o parte din) electoratul Uniunii Naţionale de Centru (deja descompusă) şi al altor partide, «a PSM şi cîteva mărunte, şansele d-lui iliescu cresc şi mai mult . Rămîne de văzut atitudinea unei părţi, a electoratului liberal extra-CDR, care nu agreează vechii parteneri, de care s-au despărţit.

Totuşi, nu este de ignorat faptul că dl Ion Iliescu rămîne legat, în viziunea multor alegători, de PDSR, partid învins în alegeri din variate motive. (Spunea ziarul nostru în primăvară că şansele d-lui Iliescu ar fi fost mult mai mari dacă ar fi candidat că independent). Problema este dacă nu cumva, odată eliberat de spectrul guvernării pedeseriste, o parte din electorat se va jeorienta spre dl Iliescu, percepufca non-pedeserist. Şi încă una; s-a vehiculat destul de mult ideea unui preşedinte de altă orientare politică tocmai ca o "contrapondere” (termenul a prins), ca un element de echilibru, în aşa fel ca să nu se mai repete situaţia anterioară, cînd şi parlamentul, şi guvernul, fi preşedintele susţineau aceeaşi orientare de partid: .Cum tocmai s-au încheiat alegerile în SUA şi s-a folosit termenul de contrapondere a unui preşedinte democrat la un parlament dominat de republicani, s-ar putea ca pentru unii situaţia americanilor să pară un bun exemplu şi pentru

. noi.. : . •/ ’ ■, în şfirşit, o *necunoscută rămîne efectul confruntărilor televizate şi radiodifuzate dintre cei doi prezidenţiabili. Ele sînt, se pare, percepute destul de diferit’de categorii sociale şi temperamentale diferite: unii se lasă dominaţi de "impresia artistică”'alţii de conţinutul ofertei electorale. Va cîştiga cel care a reuşit să se controleze mai bine, să-şi evidenţieze charisma şi să "puncteze” cu .luciditate.

jk1 22 noieralirieParlamentul ales la 3 noiembrie

se va în trun i pentru prim a oară vineri, 2 2 noiembrie, la orele 10 .0 0 .

Şedinţele Camerei Deputaţilor şi -Senatului Vor fi conduse de decanii de v îr s tă d in tre d e p u ta ţii ş i,

. respectiv, senatorii aleşi. în prima' şedinţă, atît în Camera Deputaţilor " cît şi în Senat vor fi alese comisii de validare a mandatelor deputaţilor ş i s e n a to r ilo r . V a lid a rea este confirmată prin hotărîri interne ale Camerei Deputaţilor şi Senatu lui. C om p o n en ţe le B iro u rilo r P ermanente a le celor două Camefe vor fi s ta b il i te u l te r io r , pe , bază; r e p re z e n tă r i i . ; p a rlam en ta re a fonnaţiuriilof politicp.> Şedinţa din.;

; 2 2 no iem brie a fost convocată, conform Constituţiei, de, actualul preşedinte,,Ion Iliescu, în termenul legal de 2 0 de z ile de la data alegerilor. V iitorul preşedinte al R om âniei v a depunŞ’ ju răm în tu l: prevăzut în Constituţie în şedinţa comună a Parlamentului, după ce ambele Camere ale forului legislativ îşi vor alege conducerile..

liderii P I fliij consideră ca

unificarea liberală se va facc în

PUftigMştii pot vota cu cine vorBiroul permanent al. PUNR

a hotărît, marţi seara, să lase la latitudinea membrilor şi simpatizanţilor acestui partid alegerea .viitorului preşedinte al României. ^

Deşi " liderul PUNR, Gheorghe Funar, anunţase săptămîna’ trecută că îl ya sprijini, în turul doi al prezidenţialelor, pe Emil Constantinescu, majoritatea celor- din Biroul permanent al PUNR a fost de părere că poziţia partidului lor trebuie să fie mai^nuanţată; Funar a declarat, la finalul unei

îndelungate .şedinţe, nrarţi $^arav<^“alegătorii jPUNR.nu au privit cu ochi buni şr nu au

putut uita.faptul că CDR a ajutat de prea multe ori UDMR”. El a anunţat că PUNR nu va sprijini în mod special nici candidatul PDSR, întrucît, pe plan local, pe timpul colaborăriiguvernamentale între cele două formaţiuni, cei din PUNR au.fost obstrucţionaţi de PDSR.; Exprimîndu-şi o opinie personală, Gheorghe Funar â considerat că votul său şi al familiei sale “va fi decisiv” în turul a r doilea al alegerilor prezidenţiale pentru ca Emil Constantinescu să devină preşedintele României. *„

în plan parlamentar, însă, potrivit lui' Funar, PUNR a adoptat- o poziţie1 fermă în

favoarea alcătuirii unei coaliţii cu PRM, partidul condus de

, Comeliu Vădim Tudor. " Biroul permanent al PUNR

a analizat, tot în şedinţa de aseară, şi rezultatele obţinute în alegerile parlamentare. în opinia lui Funar, reducerea drastică a numărului de parlam entari ai PUNR- se

' datorează, “unei diversiuni a tuturor purtătorilor de trandafiri (PDSR şi PD)”, care

"■ au “lăcut jocurile celor care au plecat din partid”. El a spus că în curînd “vor fi îndepărtate merele stricate” ale PUNR, proces care va demara prin

1 schimbareâv ''"donducetfl6i organizaţiilor din Iaşi şi Bihor.

C o n d u c erea c lu jean ă a PNL c o n s id e ră d rep t "ex trem d e ' valabilă” ideea unificării liberale. Preşedintele organizaţiei, dl Anton ' Ionescu, este convins că unificarea se va realiza în primul semestru al anului v iitor. PNL Cluj nu este pentru o alianţă liberală, ci pentru o unificare a tuturor partidelor care ' au această ideologie, sub titulatura PNL. Liderii clujeni ai PNL şi-au ex p rim a t ie r i , în cad ru l unei conferinţe de presă, speranţa ca în a n u l- 2 0 0 0 com petiţia electorală să-i aibă ca principali protagonişti pe liberali şi pe ţărănişti. D.B.

Înalt PreaslintStuI Barlolom eu A n a n i a , 1i

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului a i sfinţit nou! Drapel de luptă al Batalionului 110 j ■ luptă electronică şi cercetare radio Feleac iC itit ir e p o r ta ju ld in p a g in a 15!

Managerul de la S.C. Atlas contestă adunarea generală a acţionarilor

Adrian Sovcrin schiţează noua politică românească faţă de RusiaAdrian Severin,' unul din

numele -propuse pentru^a prelua ministerul de Externe în viitorul guvern C.D.R.- U.S.D., a declarat marţi la Cluj ' că - diplomaţia românească trebuie ' să abandoneze politica bunelor relaţii cu toate statele şi să-şi concentrezc,eforturile în stabilirea unor legături strînse cu acele ţări de care sîntem

•apropiaţi prin interesele ţării.El a lăsat să se înţeleagă

că natura relaţiilor cu Rusia trebuie schimbată şi că

I* România va trata de pe alte poziţii cu moştenitoarea

fostului imperiu sovietic. ”Noi va trebui să promovăm o politică

. mai activă cu Rusia, aducîn- du-ne contribuţia la democratizarea şi stabilizarea sa economică. O Rusie flămîndă şi ncdemocra- tică va fi mereu o primejdie pentru România”, â spus el.

Adrian Sevcrin a fost raportorul Consiliului Europei pentru Rusia şi atitudinea sa a iritat în cîteva rînduri Kremlinul, în calitate de parlamentar european, cl s-a opus admiterii Rusiei în Consiliul Europei, exprimîndu-şi rezerve faţă de evoluţia reformelor democratice în fostul leagăn al comunismului.

Analiştii sînt de părere că n um irea 'sa ca ministru de Externe semnifică orientarea limpede, către vest, a noului guvern, dar comportă riscul unei reacţii ostile a Moscovei.

Liderul democrat s-a' aflat Ia Cluj pentru a susţine campania electorală a lui Emil Constantinescu. El a arătat că, în eventualitatea realegerii lui Ion Iliescu, îi va fi foarte,greu viitorului ministru de Externe să explice statelor democratice de ce în România a fost ales un preşedinte ”care a promovat o campanie electorală şovină,, antisemită si an

Menţionăm că Adrian Severin s-.a referit la politica externă a ţării răspunzînd întrebărilor ziariştilor, fără a face declaraţii în privinţa şanselor sale de a prelua portofoliul diplomaţiei. El a precizat că discuţiile-dintre

. C.D.R. şi U.S.D. pentru nominalizarea viitorilor demnitari guvernamentali ău fost stopate pînă după 17 noiembrie. Ceva mai neatent decît şeful său de partid a fost liderul local al P.D., Iuliu Păcurariu, care i s-a adresat lui Severin cu "domnule ministru”

Caius CHIOREANr ‘bÎBLÎBTECR \T reNTRAI& UN1V )]

ss. „ *%. ‘ *

I IS I C U R 1 I M«1 mm Wm Wm wm

, . . ! 0 i 0 y A i i P i i i ! i i' H P i l l S Q p i p. Ă. j VRAJA. iViOBILEl

IV 1 /3 Hala A g ro -A H m en ^ tă din’ * . i - * ' iP J a M ih $ tV ite â z o l t \

j - '• . ' 4 . , 1 $ ţe fo j i , (it)imrmi ;lu ^ < * ' '* — ------*-*- > •*| * r - $ , *

A D E V Ă R U Lde Cluj AGENDA joî, 14 noiembrie i 996 ' (/l

• Azi: Calendarul ortodox: + Sf.Ap.Filip; Sf.Grigorie Palama; (Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului); Calendarul greco-catolic: Sf.Filip, ap. (s.I); Calendarul romano-catolic: Sfintul Veneranda.

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf.Cuv.Păisie de la Neamţ; Sf.Mc. Gurie; (începutul Postului Crăciunului); Calendarul greco-catolic. Ss. Gurias, Samonas, Habib, m. (s.IV). începe Postul Crăciunului; Calendarul romano-catolic: Sf.Albertcet Mare, ep. şi înv. al Bis.; Sf.Lcopold.

îi felicităm pe tofi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECTTJRA,00fSIIiUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PR1MÂR1A CLUJ-NAPOCA; 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ■• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA ClMPIA TURZII: 36-80-01 -• PR1MÂR1AHUEDIN: 25-15-48 -

PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 si

43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:.- 1349-76• POUTlADEJ:2i-21-2I■ POLIŢIA TURDA; 31-21-21; ;.J:• POLTnACÎMHATURZlI:• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 ’• POLITIA CiHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 ; . , . ' •• PRO'IECIIACIVIU: 982 , ; ■• GARDAFINANCIARĂCLUJ;I9-52-23 : si 19-16-70,int. 158 ' ■■ ? ■

• SALVAREA;961 ,• SALVAREA CFR: 19-85-91 ^ V• INTERNATIONAL: 971• INIERUR1!AN:991 1 v/-,-• INFORMAŢII; 931• DERANJAMENT: 921■ OBAPVACTÂ'9S8 - ' ' "• REC» A AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA: '

DISPECERAT: 41-51-71• RECîA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• REOA AUTONOMĂ A DOMENIULUI ,

PUBOC DISPECERAT: 1544-78 :■ S.C;"SALPREST' SA DISPECERAT: 1 ; 19-55-22• COMENZI SPEOALE-PENTRU •

TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12-:; int. 132 . '.■.■’ V

> SC PRIVAI.: 1743-86 V j• DBTRIBUŢIA'GAZELOR Na TURALE::■ INlîRVENrt GAZE 928; DISPECERAT ::433424v; / ^ ' - - i -

■ RK'JS'IRUl. AIJTOROMÂN: ' ■; Şefiejuezentâriji43-3.8-10, ,: - - ' Inlbrmaţii: 43-38-11 V— ■'

' Hală inspecţii: 43-38-08 ' '* v’ :-

□ U flPPLECĂRI D IN C LU J-N A PO CA

principalele. direcţii . : ’ trenuri accelerate, rapide şi intercity ■ BAIA;MARE,SÂTU MARE (prin Dej):14,57•BISTRIŢA: 15,37 '•BRAŞOV: 1,48 " ' - y . ' .: •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,48 -

BUDAPESTA: 0,30; 16,09; . GALAŢI (prin Iaşîj: 8,07 ,

(prin Ploieşti-Buzău): 11,40" IA SI:0 i0 ; 13,17; 21,21 ;

•ORADEA: 14,35; 19.53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 -

SIBIU: 11,48; 15,10 SIGIIETU M ARMATIEI: 5,55 ’

•TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 >

TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952.

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

DAC AIR: luni-vineri Buc. -> Cluj Cluj -> Buc.• 6,00 7,00 7,20 8,20 19,00 20,00 20,20 21,20 ,

TAROM:Buc. 4 Cluj Quj -> Buc.7.55 8,55 9,25 10,25*; 11,30«

16.55 1-7,55 - 18,15 19,15*; 20,20** 11,30 12,30 12,50 - 15,00 ****) L, Mi, J - directe .**) Ma, V - prin Satu Mare ***) S - prirf Oradea

Preţ bilet: români - 55.000 lei •; străini - 55 dolari.

V TELEFOANE: 43-25-24; ‘ 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNA JIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccarc din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi si vmeri lâ ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

INFORMAŢII ■ Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

Programai Policlinicii fără plată

“Familia Sfîntă” : 11-13,noiembrie'

Medicină generala: dr. 1. 13oilă 11, 12, 14, 15 (10-12), dr. M. Suciu 13 (10-12), dr. G. Răfan 13 (12-14), dr. C. Popa 14 (12-14), dr.S. Loga 15 (14-16), dr, L.Barbăalbâ 15 (10-12), dr. L.Rasa 1 ţ (16-17), dr". D. Stănescu 13 (14-16); Interne: dr. F. Gherman 11 (15,30-17,30), 13 (10-12), dr.l. Paţiu 13 (15-17), dr.A. Iancu 12 (11- 12), dr. Gh.Uza II (12-14), tir. Cs. S/akacs 13- (14-16), dr. C.Vlad 13 (14-16), dr.D.I’îrv 11 (15-16); Reumatologie: dr. F. Bayradar 13, 15 (15-17), dr. I.Alb 12 (12-14); Ginecologie: dr.C.Fodor 12, 14 (10- 12); Chirurgie: dr. C. Cosma 12, 14 (10-12); Pediatrie: dr.R.Mitea 12 (13- 15), dr. M. Fritea 12 (14-16), dr. I). Lupea, 13 (12-14), dr.M. Bayradar 15 (15-17), dr. D.: Tcmpclcanu 11 (13- 14); F.cograf: dr. M.Călin 15 (10- 12); Dermatologie: dr. FI. Radu 14 (12-14); Psihiatrie: dr.L.Glodan 12 (12-13), dr.C.Ştefan 14 (12-14); Ortopedie: dr. Z.Popa 11 (11-12); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 11 (12- 14), dr.I.Mihali 15 (12-14); Psihologie: psih.L.Boilă 12 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, prin telefon la nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii. Aleea Micus nr. 3, bl. 12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): O ra r zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis. . v■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19',45; vineri:; 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniccanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis: MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. - CENTRUL - DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7), ORARf luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:

, 8-15; marţi, joi: 13-19,45;-vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. _ r -. ■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14).'Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14- 18.45; duminică: închis ' ■ . : ' -. ■■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbălă-duminică- închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar. luni - vineri 12 - 16■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19;‘ marţi, joi, vineri: 9 — 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "licitai" (strada Clinicilor

18). Orar: ziln iclO -18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis ,■ Biblioteca Clubului Studcnţesc

Creştin (stradă Kogălniceanu 7—; 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.LC. Brătianu,22); în cuis de'amejiajare. K 1' ? ' î \'■ Biblioteca Centrul,ui C ultural

German ”Hermann O berth” (str. Memorandumuiuil 8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: prel&-16-20. ,■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iahcu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr.

21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Mu/cul Naţional dc Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis .- •.■ Muzeul Naţional de Artă, Se'cţia

"Donaţii" (sirada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -1 7 ; luni şi marţi: închis _

■ Muzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis' ■ Muzeul mcnxirial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.

P R O G R A M U L R A D IO C L U J

Joi, 14 noiembrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Anca

Băllan). 10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Historia, Magistra Vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodea. 11,30 Odiseea artei lirice, rcdactor Ciprian-Rusu. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc joi: rcdactor Florin Zaharcscu., 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, rcdactor Vasile Luca. 18,00 Radio f'ax, rcdactor Dan Horea. 19,00 Radiojurnal.' !9,15 Dialogurile serii,, redactor Virginia clinca. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori nultc, prezintă: Corina lonuţ. 21,50 Buletin de şliri. 21,58 închiderea programului. ; ' i

Joi, 14 noiembrie 6,00-12,00 Radio-

: program "Primul salut”. 7,00 Radiojurnal

, . ., România Actualităti.8,50 ”Ce mai crede

■ lumea”, sondaj pe teme ■de actualitate. 10,50

Plus. Adrian Suciu, 11,30 Revista presei centrale. 12,00-13,00 Muzică, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturalc, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,00 "Ce mai crcdc lumea”, r. 15,50 Plus.r. 17,00 "Ochiul şi urechea” , comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05. CD Sport, rubrica realizată dc Cătălin Berindcan. 19,05- 19,30 Muzică, publicitate. 19,30-19,35 Buletin dc ştiri. 19,35-21,30 US TOP 40.r. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-23,00 US TOP 40.r. (continuare). 23,00-6,00 Muzică, şliri, publicitate. 24,00, 2,00, 4,00 Rclrospectiva ştixilor zilei.

Joi, 14 noiembrie Programul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană; 11,05 Serial: Andrea Celeste (r); 11,55 Serial: Ochii care nu se văd (r); 12,55 Desene animate; 13,20 1001 audiţii;14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 15,40 Tradiţii;16.00 Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 Magazin social; 17,25 Desene animate: Grendizer; 17,55 Muzică populara; 18., 15 Tragerile Super Loto 5/40 şi Excepţională Expres; 18,25 Milenium; 19,10 Serial: Tînărul Indiana Jones; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Labirintul dragostei; 22,15 Reflecţii rutiere; 22,30 Studioul economic; 23,10 Actualităţi; 23,25 Simpozion. Revistă de literatură şi arte; 0,10 Serial: Trecătorile din Ulloa (Spania, 1985, ep. 1).

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Cluj-Napoca, 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Documentar; 10,40 Intîlnirea de la miezul nopţii (r); ' 11,35 Desene animate; 12,05 Curcubeu; 13,05 Serial: Frumoasa şi bestia (r); 14,00 Actualităţi; 14,10 Reportaj ’96; 14,45 Limbi străine: germană, italiariă (r); 15,45 Desene animate: Poveste din munţi; 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Cultura în lume (r);20.30 Enigma; 21,00 TVM Mesager;21.30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Filmoteca de Aur; 22,05 Film: America ostatică (p.II); 23,35 Stadion. Caleidoscop sportiv; 0,20 Jazz Alive Show

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beâch (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: The Rachcl Papers (r); 13,00 Lege şi ordine (r); 13,45 Serial: Beverly Ilills (r); 14,30 Gillette - lumea sportului; 15,00 Lumea rugby-ţului; 15,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,30 Serial: Maria Jose;17.30 Serial: Grace; 18,05 Rătăciţi în tranziţie (talkshow); 19,00 Ştii şi

cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Bolnav de dragoste (SUA); 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30

'Serial: M.A.S.H.;' 23,00 Serial: Walker, poliţist texan; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut; 0,35 Film: Bonanza - Under Attack (SUA); 2,15 Lumea rugby-ului (r). —

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2 (8,30 - 9,20): Rubrica în limba germană: Două sute de ani de la naşterea cărturarului Stephan Ludwig Roth. Anotimpuri muzicale: Concert simfonic - Toamna muzicală clujeană. Repriza de inedit. Pr.l (15,00 - 15,40): Jurnal. Emisiunea în limba maghiară.

CBN: 7,00 Film: Cry Baby (r);

'8,30 Caleidoscop; 9,00 Desene animate; 9,30 Substantive comune (r);10.30 Serial:-Vietnam (r); 11,30 Videoclipuri; 12,00 Avanpremieră;17.30 Buletin comercial; 18,00 Caleidoscop; 18,40 Desene animate;19.00 Lumea afacerilor în Transilvania; 20,30 Film documentar;21.00 Ora locală şi sport; 21,30 Film: Petrecere privată; 23,00 Big top 40;23.30 Ora locală; 0,00 Avanpremieră.

Vineri, 15 noiembrie Programul 1:7,00 TVM. Telema

tinal; 8,30 La prima oră; 9,15 Serial: Santa Barbara ( 2 ep.); 10,50 Limbi străine: spaniolă; 11,30 Serial: Andrea Celeste (r); 12,20 Lumea operei; 13,10 TVR Iaşi; 14,00 Actualităţi;-14,15 TVR Cluj-Napoca; 15,05 Pompierii vă informează; 15,25 Din lumea afacerilor; 16,00 Actualităţi; 16,10 Ieşirea din cerc; 16,35 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria; -18,25 Tezaur folcloric; 19,05 Serial: Din nou în Vestul Sălbatic (SUA); 19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 21,30 Film: Dragoste, minciuni şi crimă (SUA, 1990); 23,05 Actualităţi; 23,25 MTV. Eiiro Top 20; 0,25 Film erotic: Confesiuni erotice (SUA, 1995).

Programul 2: 8,30 La prima oră:-8.30 TVR Iaşi; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Mozaic-satelit; 1130 Desene animate; 12,00 TVR l«;-12.30 TVR Cluj-Napoca; 13,00 TYR-'r Timişoara; 13,30 Aurul în tehnologi» modernă (documentar); 14 00 Cafeneaua artelor; 15,20 Convieţuiri... muzicale; 16,10 Serial: Alejandra;17.00 Bursa invenţiilor, 17,40 Oameni care au fost „.; 18,20 Serial: Andrea Celeste; 19,00 Concertul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu"; 2100 TVM. Mesager; 2.1,25 -Căsuţa cu poveşti; 21,30 Hyperion. Revistă literară în imagini; 22,30 Robingo 2; 23,10 Serial: Santa Barbara; 23,55* Din viaţa romilor’ Tradiţie' şi actualitate; 0,25 Bucuriilc muzicii.

PRO TV: '7,00 Ora 7, buna dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Bolnav de dragoste (r); 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Film: Bonanza (r); 14,40 Sport;15.30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,30 Serial: Maria Jose; 17,30 Serial: Grace; 18,05 Am întîlnit şi români fericiţi (talkshow); 19,00 Ştii şi cîştigi!;' 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Dosarele X; 21,00 Film: The Final Round (SUA, J993); 23,00 Serial: The Stand; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Serial: Zona crepusculară; 1,00 Film: Viva Zapata! (SUA, 1952); 3,40 Serial: Grace (r); 4' 10 Film: The Final Round (r); 6,00 Serial: Dosarele X (r).

Redacţia fiu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite î n - programele posturilor de televiziune! ^

Programul televiziunilor prin cablukPORTALUS EXPO RT - IM PO RT B .R .L.

Joi, 14 noiembrie 7,45 Buletin informativ; 8,00

Artele fără limite (r)- 2 max; 8,30 Bionica: Modelată după natură (r)- 2 max; 9,00 Buletin infonnativ; 9,15 Bulevard Germania (r)- 2 max; '9,55 Healt Cast (r)- 2 max; 10,10 Buletin informativ; 10,25 Cutremur în biserică (r)- 2 max; 10,55 Viata pe un vas de croazieră (r)- 2 max; 11,25 în umbra Transilvaniei (r)- 2 max; 12,05 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Golo Mann - 2 max; 17,30 Micile miracole - 2 max; 18,00 Buletin informativ, 18,20 Bulevard Germania - 2 max; 19,00 Bookmark- 2 max;' 19,30 Buletin informativ; 19,45 Seară de balet: Romeo şi Julieta - 2 .max; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

« « C 11Joi, 14 noiembrie

9,25 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 Paris „lumini” - reportaj; 10,40 High Lonesome - film (r); 17,15 Trei destine, serial în reluare, cp. I; 18,00 Anchetă socială; 18,25 Moda! vestimentaţie; 18,40 Breviar economic; 19,00 Ştiri NCN; 19,10

Sport; 19,15 în actualitate; 20,15 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 20,25 Plan de atac - film; 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Regatul Unit astăzi - documentar, 22,30 Rezistenta - film.

O fereastră deschisă spre lumel

Joi, 14 noiembrie ^TVC: 9,55 Deschiderea

programului; 10,00 High Lonesome- Star film; 11,45 Videotext; 16,00 Videotext; 18,00 -Film: Aleea tunetului - Orion Channel; 19,30 Film: F/X - Orion Channel; 21,25 Film: Omul pămîntului -Orion Channel; 23,00 Film: Oraşul terorizat tle apusul soarelui - Orion Channel; 0,30 Fanteziile nopţii - sexy - Adult Channel;- 4,00 închiderea programului. '

TVC +: 8,55 Deschiderea programului; 9,00 Program Travel- documentar; 11,00 Program Discovery - documentar; 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel: La drum prin Africa; La drum prin Canada; Travel în direct; Planeta Dominicăi; Călătorind prin Marea Britanic; La răscruce de drumuri; La drum, prin Canada; 19,00 Program Discovery: Vînătorii de fantome; Monarhul nordului; Tornado Down; Dezastrul; Rusia în război; 23,00 închiderea programului.

8 - 1 4 N O I E M B R I E

REPUBLICA -Eraser -SUÂ- prcmieră(10; 12; 14,30; 17; 19,30) * VICTORIA - Vii sau morţi - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA-11-14.11 % Vîrsta inocenţei - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MÂRĂŞTI - sala A: Fortăreaţa - SUA (12,45; 15,15; 17,30; 19,45): sala B: Tântâlăul şi gogomanul - SUA (13; 15; 17) * FAVORIT - Ziua independenţei *- SUA (10; 13; 16; 19).NOTĂ: Programul dc iarnă la cine

matograful „REPUBLICA” este: ora 10,00 dimineaţa şi ora 19,00, respcctiv 20,00, ultimul spectacol.

TURDA: FOX - Diabolicele - SUA - premieră; TINERETULUI - Născuţi asasini - SUA.

DEJ: ARTA - Misiune imposibilă - SUA - premieră; Diabolicele - SUA - premieră.

CÎMPIA . TURZII: MUNCITORESC - Invincibilul - SUA - premieră; Fortăreaţa - SUA -premieră.

GHERLA: PACEA - Misiune imposibilă - SUA - premieră; Clubul vrăjitoarelor - SUA.- premieră. /

FARMACII ii■Farmacii cu serviciu perma

nent: Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Mcstcr nr. 4, telefon 17-51-05-

. Garda de noapte: Farmacia nr. '4 ”HEDERA”,"str. Gh. Dojanr. 32, telefon 13:00-77, orar 20-8,

ALIANŢA ANT1SUICIDLI FELI N E

Sufletulnoslru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

41 41 6 3Z iln ic în t re o re le 2 0 -2 4 .

POLICLINICA INTERSERVISAN

str. ftscalj nr.f, wrt. ChmnjhrniINTERNE • CARDIOIXXîIE NEUROLOGIE ‘ PSIHIATRIE «ENDOCRI

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ‘ : ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE • DER-

■. -MATOLOGIE •. CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.RL •

' OFTALMOLOGIE • GINECOIjOGIE-ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROLOGIE ACITUNCTURĂ

LABORATOR;(Biochimie - Racteriologie Imunologie - Parmilologie Determinare Rh - Tesle de sarcină • Antigen HBS - Elisa Test - Examinări dtologiee pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină) ZILN IC , in c lu siv DUMINICA

, o re le 7 - 21 \ Medic de gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii

. la teL 41.41.63: v

■yt

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 10B. ap.5 ; Tratamente

stomatologice complexe:> terapie

, >protetică (ceramică)> chirurgie (rezGCţii, implanta]

Programări la tel. :430028Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CAUIGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr. P rahovei nr. 11(lîngă biscrica Bob)

Tei.: 42.56.18; td/faic19.14.68

A D E V A R U Lde Cluj(V ) joi, i 4 noiembrie 1996 _ ROZA VINTUR1LOR

SUA: 3SE CAUTA UN SECRETAR

DE STATAmin; pu itru o Ierta de s c m c n r Ang.i|,im

-pretor de st.il. s.il.iiin 148 4C0 (Ic dolari reni, plus mdeviri periodice, b.isca trei s.iptamini i'o\,ii.ini.i re :in, il>'.ir ■ iui c n n n a Irakul :3u d c i/ .a din nou K uw eitu l în anşiust. in fiiK.nl i ci'iKtf-lnl'.'r An1 l.i ilisp ivr.ic im a \ ion

T07 • .ui iii- t.ibricalie l ‘M I) . inclusiv p:i -in si i-ilnp.ijiil I miii/in.'i nc-fiiir.î. cu şu ie r iiir-'U ljn ibris.il cn s te ja r . cn v ed ere sp re IV.iiiwi; 'Ircbm e s.1-1 p laca s.i cfilatorense-ii r . Ii-t g lobul. în sp e c ia l in S iria Ireb n ie s.-i f i ic.i s.i-si petreaca tim pul in com pania siral-Tiihii k-sse lle ln ls ’i ivbm e să fie capabilvi itirhi'fisiM re p o rte r ilo r d e sp re “ esen ţa" priil-lenii-i. ‘■esenţa p ro funda" <i problem ei si ■iM’ir.i <.(..1 m.ii p ro lm id .f .1 p roblem ei. sa |. ,■ m .hi.i i-iiwnlclc “iiIU m I” si “ neoficial", t-jie in aceeaşi dc J a ra t ic . daca nu chiar in ii-.-eaM Ira/.i

I i t m Ii i I cistiiMti-i .il accsiin p o sU a iirc Ic g c i,[ de mult s-a sJn tiib .it lumea. m in special mmsi.i IiiiilUi-, 'k- l.i încheierea r.i/b i'iu ltn

("International Herald Tribune')

i-.ck D intotdeauna au ex is ta t ik 'iia sfere ale ..[verilor externe cea i ril.ieL-nlor l '^h k -rm Ic „x'.crnc. ee intrau în a tr ib iitn le m in iştrilo ri.'n ierttilm si Im an ic lo r. ca re în d ep lin eau m isiuni co m erc ia le şi x e ^ h e a u la so a rta ■I ilarului, si eea a iilacen l- 'r ex terne pi-ntru vhm onarca conflictelor. conduse ile secretarul ik- .stat. ca rc n e g o c ia to tu l , in e e p îm l eu

I .i.-nln-liil arm am entelor cu Rusia si C hina şi .-.nvaniiul eu pacea d in tre arabi şi israelieni \siazi graniţa din tre aceste doua dom enii nu n u exista ■Am trecut de la o lum e dom inata .le s i ip e rp ii te n la o lume_ d o m in a ta dc Miperputeri si de stiperpielc în această lume se in , bursa de pe W all Street, cele dc la Tokio, lim Siniţapore, de la Nhanhai, Paris, f.om lra, l 'rak fu rt, /u r jc h şi d in l lo n g K t'n g po l intlucnia la le i dc m ult atitud inea « latelor citii faceau a lta d a tâ tem e le tr a d iţio n a le a le p d itii.ii e x te rn e - r a /b o a ie lc d c g ra n iţă , îulioiialismul si eonflic tc le ctn ice

Noul secre tar de sta t \ a în ţelege că una Jmtrc cele mai am biţioase, si tutodata d ific ile misiuni ale sale va 11 aceea de a aju ta ţari ca Rusia. M exicul. C hina, E gip tu l, T urcia . A lnca de Sud si ch iar Spania sa parcurgă perioada Je iran/itic dc la studiu l lor ac tual la M atuluiiii membru cu drepturi dep line al econom iei globale, insa lara să Ic de.slabili/cve d in c a u /a presiunilor cxcesivc

Pentru a li capab il s a ri-a li/e /c acest lucru, uitorul secretar dc stat va trebui sa gindcasca in trei dimensiuni Iii sau ca va trebui nu numai s.i înţeleagă p resiun ile p o litice , m ilita re si co-noirnee la care sîn t supuse aceste tari, ci si sa lc poată m an ip u la in n sa fel in c it sa 'cr\easca in te n se lo r am ericane De fapt este imposibil sa in fluen te /i l ’hina in ziua de a s ta /i tir,i să m o b i l i / i / i o a m e n ii de a fa c e r i si investitorii am ericani, care xarsa în b u /unaru l Chinei miliarde de do lari şi eare au acum o lallucnla mai mare acolo decît D epartam entul de St.it Si nici un secre ta r de sta t care 1111

h ’elcjie politica p ri\ md conductele de petrol, nu \ a au-a mciodata snci.cs in tratativele cu Iurc 1.1, Rusia. Iranul sau A fgn iistann l

Viitorul secretar d e s ta t trebuie sa fie la fel ■Ic dezinvolt in tr-un tu rn eu d ip lo m a tic in ntcriurul unei tari ca şi in tr-o navetă în tre ţări JiliTite, sa se .snnta la Ici dc bine intr-un taxi ia intr-un a \ io n si s.i m enţină cu aceeaşi abilitate ech ilibru l fo rţe lo r ca si pe c e l al bagajelor Pentru inform aţii suplim entare sun.ili li tel (202) 456-1414 ţ i în trebaţi de li ill ' ■

în armatei sîrbilor bosniaci - un episod al dintre civili si militari

Preşedinta sîrbilor bosniaci, Biliana Pavsici,l-a numit pe generalul Pero Ceolici în funcţia de comandant al Statului M ajor'al Armatei Sîrbilor Bosniaci (BSA), după demiterea generalului Ratko Mlădiei şi a altor importanţi comandanţi care au luptat în războiul secesionist din 1992-1995 împotriva, musulmanilor şi croaţilor: Generalii Milan Gvero şi Zdravko Tolimir, doi dintre principalii colaboratori ai lui Mlădiei, acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi alte crime de război de către Tribunalul Internaţional de la Haga, au fost de asemenea destituiţi, a anunţat agenţia de presă a sîrbilor bosniaci “SRNA’VEi au fost înlocuiţi de coloneii Vinko Pandurevici şi Mile Renoviţa.

Mlădiei i-a respins pe noii comandanţi, iar o

sursă care a. dorit să-şi păstreze anonimatul a . declarat că “nici măcar un singur ofiţer din BSA şi bineînţeles nici generalii demişi nu i-au sprijinit. Toţi comandanţii, de la toate nivelurile, continuă

(Reuter, AFP)

să ne informeze şi ne’recunosc doar pe noi drept comandanţi”. - -

Potrivit unei oficialităţi a NATO, Alianţa “se aşteaptă ca acum Mlădiei să fie deferit Tribunalului Penal Internaţional de la Haga”, Dar Plavsici a reafirmat recent că nu se pune'problema predării lui Mlădiei şi nici a fostului lider politic al sîrbilor bosniaci, Radovan Karadjici, forurilor

internaţionale. Demiterea lui Mlădiei este ultimul episod al luptei acerbe pentru putere, ce durează de trei ani, între liderii politici şi comandanţii militari ăi sîrbilor bosniaci. ; _

Diplomaţii îl suspectează pe preşedintele Serbiei, Slobodan Miloşevici, că s-ar afla- în spatele acestor demiteri atît din raţiuni de politică internă, cît şi externă. Miloşevici, cel ce a garantat că sîrbii bosniaci vor respecta Acordul de pace de la Dayton, doreşte să ofere noi dovezi- de; fidelitate Occidentului pentru a-1 convinge să suspende şi restul sancţiunilor instituite împotriva R.F. Iugoslavia. Dar Plavsici a ţinut să se distanţeze de Miloşevici, pe carp nu l-a iertat că a susţinut opoziţia sîrbă din Bosnia în

- timpill campaniei electorale. , ■

Escaladarea extremei drepte şi a rasismului in Europa, 1 mai ales î« Europa de Est

Ideologia de extremă dreaptă şi actele rasiste sînt în creştere în Europa, mai ales în Europa-de Est, şi se menţin la un nivel ridicat in Vest, potrivit Raportului anual al Centrului de Cercetări, Informaţii ;şi Documentare^ Antirasistă (CRIDA) cn sediul* la Paris.' -

“în mai multe state din Europa orientală, mai ales din cauza unei crize economice persistente, actele şi acţiunile f cu caracter: rasist au luat amploare” în 1996, a apreciat CRIDA, qare grupează cercetători; jurnalişti şi în special membri ai Ligii Drepturilor Omului; (LDH). Potrivit lui Rene Monzat, unul dintre; autorfi; raportu lu i. “Rasism, extrema dreaptă şi

antisemitism în Europa” , prezentat presei la 8 noiembrie, situaţia este deosebit de nefavorabilă în ţările din fosta Iugoslavie.. ■ .

“Romii sînt în numeroase ţări victime ale unor noi persecuţii şi

(AFP)

umilinţe. Din nefericire, este vorba de un fenomen recurent, iar în ţările care doresc să-şi consolideze principiile democratice acest fenomen este şi mai şocant. Dificultăţile cu care se confruntă romii în Republica Cehă sînt semnifkative'.în această privinţă”, se arată în acest ăl treilea raport anual al CRIDA, care denunţă totodată escaladarea extremei drepte în Rusia. —

în Europa.de Vest, situaţia nu

' pare ă se fi agravat anul acesta, dar “nu există semne ■ ale unei descreşteri pe plan global”, potrivit Iui R. Monzat, care • a adăugat că totuşi unele ţări, -precum Franţa, Italia şi Austria, ridică probleme. “Frontul Naţional (FN) din Franţa îşi afişează acum voinţa, de a avea ramificaţii în ţesutul social” prin crearea de organizaţii sindicale,, a adăugat Philippe Lamy, preşedintele comisiei- “Extrema /dreaptă” a LDH. “Ceea ce mă uimeşte este că FN captează tot mai multe sufragii, dar el rămîne totuşi un partid mic. îngrijorător este de asemenea faptul că în faţa descompunerii accelerate a dreptei nu există un pol alternativ la stînga”. ■

Reuniunea la nivel înalt de la Santiago de CJiile marchează o nouă maturizare a democraţiilor latino-americane

Cea de-a şasea reuniune la nivel înalt ibero-americană de la Santiago de Chile, care a reunit 23 de şefi de stat şi de guvern şi care s-a încheiat la11 noiembrie, a evidenţiat o nouă .> m aturizare a dem ocraţiilor : ' latino- americane,'dornice să facă front comun pentru ca să li se audă mai bine vocea în concertul internaţional-, subliniază o . sursă diplomatică. Această reuniune a fost marcată din nou de

,carisma lui Fidel Castro, care a revenit pentru, prima para în Chile după 25 de ani, deşi regimul politic din Cuba a fost criticat în mod deschis, ■ în primul rînd de Spania. .

Condamnînd cu fermitate şi în mod expres legea

americană Helms-Burton, care prevede o consolidare a blocadei împotriva Cubei, unnînd să fie pusă în aplicare în ianuarie 1997, ţările latino-am ericane au împuşcat doi iepuri dintr-o dată. Pe de altă parte, ele au denunţat

(AFP)o lege “care ignoră principiul fundam ental al respectării suveranităţii statelor” şi “ar fi putut constitui un precedent periculos”. Dar, acest lucru le-a permis să-şi afirme?: şi credibilitatea politică şi economică pe plan internaţional, să “vorbească într-un singur glas” şi să se alăture astfel Uniunii Europene în această condamnare, subliniază o sursă diplomatică.

■ Această dorinţă de a face front comun, subliniază obserVatorii po litic i, se regăseşte şi în condamnarea implicită a sistemului de regim politic în vigoare în Cuba. Chiar dacă nu este posibil să existe “două tipuri de democraţie”, ţările latino- americane - în ţe leg să reglementeze astfel “problema cubaneză” într-un mod

'diplomatic fără să folosească ameninţarea cu represalii comerciale. Este semnificativ de remarcat - se subliniază în cercurile diplomatice - că atacurile cele mai virulente împotriva regimului cubanez au venit din Spania, “patria mamă”, care se află totuşi în afara zonei geografice a Americii Latine. ■

1 1 CRITIC AL MII m m DIN EXIL DESPRE 1 1 NOU MOD DE ARORDARE A PROCESULUI DE PACE DIN ORIENTUL MIJLOCIU

“Regimul Arafat este Ta fel de rău, dacă nu chiar mai rău decît ocupaţia”, afirmă Edward Said, profesor de literatură engleză şi comparată la Universitatea Columbia din New-York şi critic al lui Yasser Arafat; -

Arafat este un autocrat, un negociator slab, a şjăugat profesorul Said israclienii sînt infiltraţi >0 anturajul liderului OEP,-violează drepturile palestinienilor, iar apoi fac lumea să-i aplaude. Acordul semnat la Oslo este un act de trădare. . Asemenea critici ar fi atras imediat atenţia Poliţiei lui Arafat, dacă ar fi fost făcute pe malul de Vest sau în Gaza/ Said, un palestinian care

trăieşte în SUA de cînd avea 15 ani, o ştie. De aceea ideea întoarcerii îl nelinişteşte atît de mult.

Said este foarte reţinut în modul în care apreciază capacităţile .de conducere ale lui Arafat şi ale

(Reuter)colegilor săi din OEP. în opinia lui, procesul dc pace din Orientul Mijlociu, desfăşurat sub auspicii americane, în general şi procesul de la Oslo, în particular, este departe de a fi perfect şi favorizează Israelul. “Niciodată nu aş fi avut încredere în americani sau în norvegieni. Partidul Muncii din

Norvegia este în cîrdăşie cu Mossadul şi cu sioniştii de 40 de, ani”, afirmă el.

Said apreciază că Arafat nu şi-a dat seama cu cine va avea de-a face. Negociatorii OEP au fost slab pregătiţi şi lipsiţi de experienţă. Israelienii vin întotdeauna la masa dc negociere cu o cohortă de jurişti şi specialişti în hărţi. Arafat a crezut că autoguvernarea parţială se va transforma într-o formaţiune statală, dar aceasta era improbabil sub guvernul Partidului Muncii din Israel şi este şi mai puţin probabil sub actuala administraţie conservatoare a Likud, apreciază el. ■

AIUIÎIS llIOTHIi; (lliîll

Prin semnarea cu compania amcricană I M ir a unui acord pentru vîn/area a 400 de aparate,i-onstniitorul european Airfr.is Industrie a cistigat o comanda istorn’A si strategici pc piaţa fireasca a prunului constructor mondial, firma americană liocing Conform acordului. l'SAir, a cincea companie aeriană americana, se angajea/â să omipere 120 de avioane Airbus de tipurile A? 19, 320 şi 321. Mai mult, „compania a iniheiat o comandă rcconfirmabiU topţiuni.- cu dau ItuArii fixată) pentru 120 dc avioane de accleaţi tipuri şi şi-a exprimat intentia de a achiziţiona alte 160 de

Acest acord, carc unnea/a acum sa faU obiectul unui contract definitiv, se referă, din punctul de \cdere a! preţului avioanelor, la aproximata 18 miliarde de dolari. Dar este ilar ca ri/boiul tomcrcial tot mai înverşunat dintre constructori pemute companiilor aeriene, in plin axînt sa fată

(AFP)anmmle economii. Acest război al preţurilor este alimentat în special de constructorii de motoare, ştiind ci motoarele cu reacţie repre/nU aproximativ0 treime din preţul total de vîn/arc al unui avion Astfel. dutiA unele s irsc industriale, nu este deloc un lucru rar ca o companie ci obţină o nduccn. de ordinul a 20 Ia sută. in special daca urnanda sa este hiportanta

Ciricum, Airbus Industrie a cişti:.it o noua \ ict rie în fala principalului său coji curent. Ilocins în primăvară, constructorul europea:i a reuşit să \înda 30 de avioane A320 în China, o nula rezervata pînă în acel moment numărului unu mondial în iulie, constructorul europian ohnncj un contact ik două miliarde de dolari vin/ind 45 de aparate societăţii de leasing a companiei americane Ccneral1 k-ctric Cu siguranţa că Airbus. ni 2SS dc aparate (lari comanda pentm L'SAirj vîndute din ianuarie, nu poate încă nvali/a cu Boeing, care a \ in<liit peste 500 de avioane pentru aproximativ 37 miliarde de dolari Cu toate acestea, acordjl cu compania l'SAir pare a fi o uctorie a constnictoriil'u european, care a dcsCişurat importante mijloaic 111 ultimul decmiii pentru a pâtmnde pe o piaţă ocupată total de Itamg şi de firma carc era pc atunci cel de-al doilea constructor mondial, McDonnelIDouglas De citeţ a luni. Airbus Industrie se afla aproape pe picior de egalitate cu Boeing, marele hfrint fiind astayi McDonnell Douglas şi ultimul sân născut, NfD95. un avion ui 100 dc locuri

AMoancle A319. A320 şi A^2I destinate companiei USAir vor fi amenajate iu doua dasc >i vor putea transporta 122. 144 şi. respictiv. 168 dc pasageri Pentru antriprenorn constructorului european, aceasta comanda este o veste bună ca de altfel şi pentru planurile de producţie ale u/mehff Airbus din Toulouse şi din Hanihurg. a căror’ productivitate va creşte progresiv, aj'ingînd de la nouă aparate dm această familie de aann pînă la: sfirşitul anului, la 14 avioane în ficcarc lună în anul viitor şi la 18 aparate in

Pentru l ’SAir. care asiguri peste 5.000 dc ?boruri în fiecare /i spre peste 200 dc destinaţii din întreaga lume şi dm Statele Unite, această comandă va permite raţionalizarea flotei sale de aproximativ 400 dc aparate, «impiLsâ din DC-9. Fokkcr T-100 si F-28. precum şi din Roeing 737 Dccepţia produsă de Fokkcr a îndemnat fară nivi o îndoială L'SAir să prefere Airbas-ul. o soluţie care ii okrâ companiei avioane mai modeme', cu o capacitate superioară faU dc avinartile sale Fokkcr. *

ADEVARUL POLITICĂ joi, 14 noiembrie 1996 f 7

4wt> < TŢ

/-

* . i

.V

fBpel la sfîrşit de campanie

/S întem în pragul unui momenf'politib extrem de - important, care angajează viitorul dumneavoastră, al familiei dumneavoastră/al: nostru-al tuturor: ■

Am propus mereu realizarea unui pacf politic între- forţele parlamentare în sprijinul reformei..Nu ne., mai putem permite să irosim încă patru ani în ; certuri şi hărţuieli politice sterile. Cred că este un moment potrivit ca, .în noua configuraţie 'politică,' să realizăm acest pact sau acord, să impunem relaţii noi -între partide, bazate pe dialog şi respect .reciproc, pe dorinţa comună de a moderniza ţara şi de a ' ridică nivelul de trai- al oamenilor. Ca preşedinte,'/ garantez că PDSR-ul va practica o opoziţie con-" structivă şi va fi disponibil pentru încheierea acestei înţelegeri, - cu ‘ noua majoritate parlamentară.

Sînt convins că între intenţiile de guvernare ale noii majorităţi şi programul meu exista puncte comune, care ne vor permite să conlucrăm spre binele ţării. Nici vorbă de tfn război cu noua majoritate

parlamentară sau de obstruc- ţionarea viitorului guvern.! Am declarat că le voi sprijini cu bună: credinţă, în

' măsura în care vor aplica reforme chibzuite, în folosul cetăţeanului, care £ă ducă la . îmbunătăţirea vieţiioamenilor,;. _

-../: Conlucrarea mea cu noile forţe d e ’ guvernare, este posibilă şi necesară în

- direcţiile privind: accelerarea reformei, ducerea pînă la capăt a procesului de

' privatizare; revitaiizarea agriculturii şi renaşterea satului românesc, relansarea investiţiilor, modernizarea

înfrastructurilor,; sprijinirea j , învăţărnîntului, atragerea de

capital străin,, stabilirea unor priorităţi în domeniul social, cum ar fi: creşterea pensiilor, inclusiv a pensiilor pentru ţărani, mărirea alocaţiilorI ' Ipentru copii, un program naţional de sprijin ire a tinerilor pentru a găsi locuri de muncă şi a obţine credite ieftine pentru cumpărarea de locuinţe, ajutorarea familiilor cu mulţi copii.

La fel, după cum bine ştiţi, există un consens deplin între acţiunea mea politică şi a noii majorităţi în ceea ce priveşte integrarea României în NATO

şi în Uniunea Europeană.La fel, voi fi alături de noua

majoritate în lupta împotriva, corupţiei şi pentru stoparea infracţionalităţii. Am propus şi eu o reformă a instituţiilor executive şi administrative, o simplificare a aparatului ce deserveşte instituţiile; centrale, pentru eliminarea birocraţiei şi reducerea'severă a cheltuielilor guvernamentale.

Ne vom întîlni,,sînt; sigur,. şi în ideea de a sprijini armata pentru a o pregăti în vederea integrării în NATO şi pentru a ajuta ofiţerii şi militarii în problemele lor sociale. ■

«: De asemenea, am susţinut ‘ şi eu că avem nevoie de o .nouă politică fiscală şi voi fi de acord cu noua majoritate în ideea că trebuie să reducem impozitele pe salarii; şi pe profit, după criterii bine

>diferenţiate,,pentru a facilita,/, pe de o parte, investiţiile agenţilor economici, iar pe de -altă; parte, pentru a uşura 1 povara impozitelor/ mai ales pentru categoriile cu venituri mici, pentru tineri şi familiile, .numeroase.,

. De asemenea, cred că noua majoritate este bine plasată pentru a ataca, cel mai dificil proces al reformei - restructurarea.industriei, r • în acesf domeniu/treÛie'

să procedăm cu mare ••• chibzuinţă; Efectiv, nu există o soluţie universală aplicabilă : şi, mai a les, nu trebuie subestimat potenţialul'de restructurare existent în fiecare întreprindere în parte:~ Aip vizitat, multe unităţi : economice şi am văzut că multe dintre ele au depăşit situaţiile critice cu care s-au confruntat acum cîţiva ani. Au găsit soluţii, pieţe de desfacere, şi au adaptat producţia la nevoile, pieţei:.

; Trebuie să progresăm în dom eniul' reformei şi restructurării dar, în aceiaşi timp, să nu aruncăm oamenii în stradă, să nu acceptăm o

■ restructurare haotică, incontrolabilă, cu efecte sociale grave. Restructurarea nu duce obligatoriu la şomaj.

De fapt, punctul critic al reformei se află l aici, în restructurarea economică. Am fost contrariat de' faptul

că nici;în' Contractul cu Rom ânia şi nici in discursurile domnului Constantinescu nu este abordată ace'ăstă problemă vitală,'

Problema fundamentală a României ' este restructurarea economiei. Este procesul cel mal d ific il,v pentru că el angajează direct viaţa oamenilor.. Este esenţial să punem ordine în viaţa economică,-să articulăm toate-schimbările într-un proiect coerent; într-o strategie naţională, de modernizare şi dezvoltare a României. Am elaborat ud astfel de program în aceşti ani, cu care mă prezint în faţa dumneavoastră.

Totodată, vreau să spun .limp.ede care sînt punctele în care nu voi ceda.

1. Nu voi accepta niciodată să fie pusă în discuţie - forma de guvernămînt. - /!

2. Nu voi accepta nici o măsură care ar putea pune în ; .‘discuţie integritatea teritorială a . ţării şi caracterul.de stat naţional . unitar • al Româniep

3 ' Nu voi fi de acord să fie rediscutată-. L e g e a , caselor naţionalizate şi să fie ' ' schimbată ■ în defavorarea chiriaşilor." ;4: Mă voi• împotrivi la acele-tendinţe - dacă vor exista - care preconizează ap licarea- unor' criterii politice pentru funcţionarii publici sau la tendinţele de revanşă şi intoleranţă :

/politică. ■' .’Mă angajez, deci, să fiu

garantul stabilităţii României şl al reconcilierii naţionale, idee pe care am sustinut-o consecvent de » -

la revoluţie încoace.»; Acum - fiecare vot contează. Am încredere în dreapta dumneavoastră judecată. Am-încredere ca veţi merge la vot cu gîndul la pacea ţării, la liniştea fiecăruia dintre noi. Am . autoritatea1 să garantez aceste lucruri.

Ion ILIESCU.

PARTIDUL SOCIALIST AL MUNCIIC O M U N I C A T

Prin concepţia noastră filozofică şi politică, noi nc-am definit şi am rămas un partid al stîngfi democrate româneşti, apărători ai celor mulţi, care îşi cîştigă existenţa prin munca onestă şi inteligenţa creatoare,

Cu toate confuziile create în campania electorală, este evident pentru toată lumea că lupta s-a dus între dreaptă şi stînga eşichierului politic. CDR şi USD au cîştigat alegerile, cu lozinci de stînga. PSM va rămîne consecvent orientărilor de stînga, aceasta fiind însăşi raţiunea dc a fi ca partid socialist al muncii.

Cu acest prilej adresăm mulţumiri membrilor partidului cît şi celor ce au votat pentru noi. îi asigurăm pe toţi că vom rămîne fideli ţârii, poporului, idealurilor socialismului democratic.

Fără a avea vreun angajament formal faţă dc nimeni şi confruntat cu ofensiva spectrului politic în favoarea dreptei comitetul reprezentanţilor PSM (Comitetul director şi preşedinţii comitetele judeţene) care nu sc poate regăsi în programul şi idealurile dreptei şi dclimitîndu-se din nou de guvernările post- decembriste şi dc prestaţia puterii A CONVENIT SĂ RECOMANDE MEMBRILOR ŞI SIMPATIZANŢILOR PSM SÂ VOTEZE ÎN CEL DF.-AL DOILEA TUR DE SCRUTIN DIN 17 NOIEMBRIE 1996 PE D-NUL ION ILIESCU.(g) BIROUL DE PRESĂ AL PSM

PM/Cluj: “Iliescu este capabil de orice”Liderul clujean al PNL,

Anton Ionescu, îl caracterizează pc Ion Iliescu ca pe “un tip isteric, negru, care nu ştie să piardă”. Unii membrii din conducerea PNL Cluj sînt-de părere că,dacă Ion Iliescu va cîştiga alegerile din 17 noiembrie, “va putea paraliza instituţiile statului, (...) va putea să regizeze nemulţumiri care să ducă Ta conflicte de stradă, de tipul celor din 1991 (...) care să readucă din nou la putere PDSR”. Ei susţin că “Iliescu este capabil de orice”, dar că ou va merge atît de

-departe îneît să provoace un război civil “deoarece este conştient că în această situaţie . el poate să dispară”.

Anton Ionescu declară că nu-1 vede '“în clar” pe Ion

Iliescu ca parlamentar. “E mult prea orgolios ca să fie senator după ce a fost preşedinte şi aş vrea să-l văd atunci cînd J va depune jurămîntul în faţa lui Emil Constantinescu” , spune dl Ionescu.

Unii membrii din conducerea partidului cred că PDSR nu va mai exista ca partid peste doi airi. “Şobolanii părăsesc puntea vasului care se scufundă”, spun ei. '.

Dl Radu Liviu. cx-director de campanie al CDR Cluj, afirmă că alianţa CDR-USD nu are nevoie dc UDMR pentru a guverna. “Ne descurcăm şi singuri” , îl completează Anton Ionescu.

Dan BRIE ■

U.S.D. se declară garantul respectării Integrităţii ţării > •

Vicepreşedintele Partidului Democrat, Adrian Severin, aflat marţi la Cluj-Napoca în campanie electorală pentru Emil Constantinescu, a afirmat că prezenţa U.S.D. în viitorul guvern dă garanţia păstrării "statutului republican, a

' drepturilor sociale cîştigate şi a absenţei oricărei răzbunări sau revanşe”. -

”U.S!D. este de centru- stînga. C.D.R. este de centru- dreapta. Guvernul va fi deci unul de centru, nu de dreapta, în aceste condiţii, nu se simte nevoia unui preşedinte de stînga pentru a asigura echilibrul ţării”, a ; mai spus el. * , .- / / , ' ....

Severin, reales depuţat în Circumscripţia Bucureşti, a mai dat asigurări că U.S.D. nu va accepta nici un compromis în privinţa integrităţii teritoriale şi a suveranităţii ţării. "Poziţia noastră de principiu este că toate . partidele democratice sînt binevenite’ să sprijine Guvernul şi că U.D.M.R. trebuie să fie implicat în rezolvarea problemelor ţării. Dar este evident că, în măsura : în care vor fi negocieri cu U.D.M.R., âcestea nu vor constitui nici un pericol pentru integritatea României”,, a declarat liderul democrat..-

El a adaugat ca majoritatea C.D.R.-U.S.D. nu are nevoie de s.usţinerea U.D.M.R. pentru a guverna şi că temerile exprimate de preşedintele Iliescu în chestiunea maghiară nu sînt îndreptăţite.

Severina evitat sa răspundă la Cluj-Napoca unei întrebări legate de poziţia - sa faţă de Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. Vicepreşedintele P.D. a fost printre puţinii politicieni români, indiferent de ideologie1, care au susţinut că 1201” nu dăunează intereselor României. Opinia sa a fost îndelung comentată în Transilvania. Cititori ai ziarului nostru au sunat ieri la redacţie sau şi-au exprimat în scris nemulţumirea , faţă de prezenţa lui Severin în Cluj- Napoca. (C.C.) ■

VitraliiSe ascute iar lupta de clasă?!

Ca si ieri, vor unii ca democraţia să devină un monopol. Personal - daca sc poate,: Se spune des şi peste tot: “Forţele democrate”: Ele sînt cele pînă acum în opoziţie şi azi la putere. Celelalte forţe şi partide nu

"mai sînt nici democrate, nici democratice, de vreme ce se repetă "toate forţele democrate”, cînd mai corect ar fi “de stînga'! sau “de dreapta!”. De ce exclusivismul, cunoscut nouă de mai ieri, cînd se ascuţea necontenit lupta de clasă? Sâ fie oare mai democraţi sau doar ei democraţi, bunăoară, Severin şi Babiuc, decît Meleşcanu sau Tinca? Să fie democraţi numai Marko Bela şi Gyorgy Frunda, nu şi Meleşcanu şi Tinca? Cine şi cu ce argumente poate susţine o asemenea enormitate? Cine poate confisca democraţia'în interes propriu? .» ■ . ; /

Nu e preferabil să ascuţim iar lupta de clasă. Ci să cultivăm respectul fată dc semeni, fată de democraţie, si de tară. ' < “ ;

- : V iorel CACOVEÂNU ■

au fost “libere si rezonabil de corecte”Observatorii Consiliului

Europei la alegerile generale din România au ajuns la concluzia că acestea au fost "libere şi rezonabil / de corecte”, a anunţat, marţi, . Consiliul Europei, citat de REUTER. .

Membrii delegaţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCF,) “au acceptat în unanimitate că alegerile din 3 noiembrie au fost libere, rezonabil " de corecte şi transparente, în ciuda neregulilor minore în procesul de votare ţi în aplicarea legii electorale”, a adăugat Consiliul. Oficialii- de la Strasbourg , consideră că cele mai mari probleme au constat în reactualizarea listelor persoanelor. cu drept de vot şi întocmirea ; listelor speciale de electori, care, - la uncie centre de votare, au reprezentat aproximativ 20 la sută din numărul alegătorilor.

Consiliul Europei a fost reprezentat la alegeri de patru observatori: Gunnar Jansson (Finlanda), Waltcr Schwimmer (Austria), Josctte Durricu (Franţa) şi Gcza Jeszenszky (Ungaria). Primii trei au şi calitatea de

I

raportori pentru România ai - Consiliului, dar au participat la alegeri doar în calitate de reprezentanţi ai grupurilor lor parlamentare din cadrul APCE.

La încheierea misiunii de observare a alegerilor din 3 noiembrie, emisarii APCE au făcut publice primele lor concluzii, similare cu cele prezentate în raportul de marţi al Consiliului. Cei patru au declarat că vor fi prezenţi şi la al doilea tur, de scrutin ai alegerilor prezidenţiale, programat pentru 11 noiembrie..- Gunnar Jansson a precizat că echipa de raportori APCE se va întoarce în România în decembrie 1996, după terminarea alegerilor şi instalarea noului guvern. Raportorii • urmează : sâ întocmească un nou document privind direcţia de dezvoltare a societăţii româneşti şi îndeplinirea de către România a sarcinilor asumate la intrarea în ConsiliuT' Europei. întreaga misiune de monitorizare şi rezultatele ei vor fi discutate, conform afirmaţiilor lui Jansson, la sesiunea APCE din aprilie 1997.. . ■

t-

t rttr.i

5 ) joi,14 noiembrie 1996 ARTĂ-CULTURĂA D E V A R U L lde Ol |

\n noul an de în văţăm înt la:

’Y UNIVERSITATEA POPULARA; Ca binecuvîntarea părinţilor Ioan Bizau si Simion Cristea, sub semnul prezenţei Domnului şi al unor împliniri ce se doresc frumoase, noul an de ÎBvăţămînl - al 34?lea .în existenţa prestigioasei instituţii de cultură clujene - a debutat şi la Universitatea Populară din Cluj-Napoca. Deschiderea festivă a cursurilor, petrecută săptâmîna trecută, s-a bucurat de colaborarea dlui prof. univ: dr. Dumitru Protase, care a susţinut o foarte interesantă conferinţă despre ctitorul de viţă şi lume nouă care ajfost Traian, despre ceea ce a ( însemnat acest împărat pentru istoria noastră, câ,' întemeietor al romanităţii nord-danubiene. Discursul inaugural al rectorului Universităţii Populare din Cluj-Napocâ; dl. prof. dr. doc. Crişan Mircioiu, ca întotdeauna amplu şi documentat, a evidenţiat' rolul dintotdeauna al Universităţii populare prin’ chiar vorbele primului ei rector, savantul D.D. Roşea, autor âl„“Existenţei tragice” şi traducător al operei integrale a lui Hegel: “ Universitatea • populară, voind să contribuie la completarea culturii generale a oamenilor muncii, doreşte să contribuie prin activitatea ei la formarea personalităţii multilateral şi armonios dezvoltate »tuturor celor ce îi urmează cursurile, ceea ce reprezintă unul din. idealurile preconizate de . umanism (...); ea va lupta împotriva sărăcimii sufletului, a mutilării interioare a personalităţii, consecinţă firească a specializării externe, atunci cînd aceasta nu este însoţită de o serioasă cultură. generală”.

De peste trei decenii, Universitatea Populară d in: ' Cluj-Napoca se află'în serviciul culturii şi educaţiei _ adultului, dezvqltînd pentru auditoriul său cele două lături de; activitate educaţională: informativ-

:tivă si educativ-formativă. Ea - Universitatea

- funcţionează si ca un factor dc cultura în pcisa|ul socio-cultural al municipiului, colaborind cu toate instituţiile de învăţămînt şi cultură la organizarea unor manifestări ştiinţifice său culturâl-artiştice.

Cursurile dezvoltate dc Universitate sc structurează pe: cultu ră generală (cultura ştiinţifică: ştiinţe socio-umâne şi ştiinţe ale naturii; cultură tehnică şi cultură estetică, organizate sub formă d e ' conferinţe), resp ec tiv ,, ac tiv ită ţi vocaţionale (lehnicp-aplicalive: cursuri de informatică şi calculatoare, contabilitate, birotică, croitorie, depanare TV etc., toate acestea cu plată, întrucît instituţia se sprijină exclusiv pe autofinanţare). La'Universitatea Populară din Cluj- Napoca mai funcţionează şi sînt în curs şi alte activităţi, precum: cursuri de iniţiere muzicală (pentru copii), Liga Contra Tabagismului; cercul de educaţie cetăţenească “Prietenii oraşului nostru”, cercul- “Phoenix” de orientare* şi consiliere a tinerilor, “Oratio mentis” şi altele. Fără a omite din această enumerare- cursurile gratuite, organizate1 pentru şomeri (pentru schimbarea. reorientarea profesională);-se cuvine; subliniat făptui că, în desfăşurarea tuturor activităţilor sale, Universitatea Populară se bucură de colaborarea unui corp

- profesoral de o probitate ştiinţifică indiscutabilă. Un capitol important al curriculei. îl reprezintă

. stabilirea :iinor.. legături; ce se pol transforma în colaborare,'cu-universităţi populare din Germania sau Marea Britanie. ’ • - ,

Şi in anul Universitar care tocmai a debutat,, instituţia riu-şi va abandona programul de răspîudire a cunoştinţelor din marile domenii ale cunoaşterii,\ înscriindu-se între promotorii ştiinţelor umaniste, ai elementeloi de; construcţieiinterioară. - -i-V.;■ . ■ i - M ichaela BOCU •

etujenilor

Ovidin M U R BSM : Judecata lui ParisIstoric si totodată om de v

cultura, Ovidiu Mureşan este unul dintre acele spirite,t iscoditoare care nu iubeşte, cantonarea^ într-un singur:, domeniu. Caracteristic pentru el este vaganţa, mobilitatea, ’ trecerea cu uşurinţă de la o temă la ,alta, insistenţa pe subiecte de interferenţă, pe probleme mai puţin cercetate, de lă Renaştere, pînă la medici români deveniţi celebri, ca ’ personaje de roman, precum Ilarie Mitrea, a cărui figură l- a atras pe Joseph Conrăd, sau doctorul Honigberger, imortalizat de Mircea Eliade etc. Toate aceste subiecte se ' regăsesc într-o tratare modernă şi uneori eseistică în recenta sa carte intitulată Judecata lu i . Paris (studii şi eseuri), apărută j la Editura Aperta (1996), Partea de rezis'tenţă a cărţii este dată de incursiunile sale “ în istoria Renaşterii româneşti şi europene; în special prin cele două studii fundamentale, unul privind istoriografia din epoca Renaşterii europene, •: •celălalt evocînd pe umaniştii " români ai sec. al XVI-lea'şi al XVlI-lea (Nicolaus Olahus, Gr. Ureche,- Miron Costin, N.JM iiescu, Stolnicul C.

h u iiui-siL S

i s -■ ■ O o m u a

Cantacuzino,■■■■■: D. Canterţiir). Lipseşte din această înşiruire portretul lui Petru Cercel, dar, în schimb, îl vom întilni pe acela al lui Mihai, Viteazul ca personaj de renaştere europeană. Strînsa legătură dintre istorie şi literaturăo. vom descoperi în toate aceste, eseuri care urmează; autorul fiind un abil degustător al romanelor - poliţiste (se urmăreşte, de pildă, motivul: anchetei în Baltagul lui Sâdoveanu), cele de aventuri ale lui Jules Verne (mitul Atlantidei), sau cele fantastice de tipul lui Edgar Allan Poe, unde ni se relevă • cîteva picante amănunte ; despre “jucătorul mecanic de şah” . ; Anticipări - ale donquijotismului sînţ descoperite

în cavalerismul desuet al unor protagonişti ăi duelului şi respectării etichetei pe cimpui de luptă, după cum cîţiva dintre eroii lui Sadoveanu îl trim it . fie spre prototipul “bunului ' sălbatic” - din ilum inism ul \ european (singuraticii,Deltei sau ai pădurii, Uvar etc.), fie spre

. modelele umane renascentiste (abatele Marenne,. Geronimo della Roverre, ' Andrieş Haramură,’ Costea Morocane etc.), ccca ce, .evident,.reprezintă - j sim ilitudini

'interesante, şi argumentări pe care le urmăreşti cu plăcere, Autorul nu este un spirit colocvial, nu iubeşte locvacitatea, calofilia. Eseurile,

"sale sînt strînse, economice, echilibrate. Surpriza nu stă atît, în stil, cît: în ; curiozităţile de care1 este atras, gustul său

‘ vădind un anume exotism, un anume inefabil al “cazurilor litigioase” sau disperate, al ■ subiectelor^problem ă, al colecţionarului de subtilităţi, de tipul “curiosa et gratiosa”, ceea ce face din Judecata lui Paris (de fapt judecata «a, a autorului) o lectură.agreabilă.-

M ircea POPA

Glasul ■pămîntului vibrînd prin arta m eşterilor olari. Foto: I. P E T C U

P l a s t i c ă■inedite, interesante si nu în

ultimul rînd, incilante prin s realizare şi inesâje, invitînd>f publicul la uh dialog deschid cu ‘ opera. - Litografii său serigrafii, cu o vechime de • peste 20 de ani, anul 1974 > mareînd înccputul dialogului * pictor-scnitor. Antrcnind ânl: toată aceasta' perioadă nume J din cele mai cunoscutedin arta - plastică (Joan Miro,. Max i Neumann, Antonio Saura. Jăcques Monory, Naser Asaar, Jan Voss, Pol-flury,. Jorge

Camacho, Titina Maselli, Thomas- Schliesser, Pierre Tal - Coat, Dominique Thiolat...) şi din cea ; a scrisului (Honore .de Balzac, •;

PancarteYves Bonnefoy, Edmond Jăbes, Octavio .Pa/., Gherasim Luca, Lucreţiu, Roland Barthes, Rene Chăr, Brossa, Bernard Noel, Peter ■ Handke.,.).. Adunaţi sub acelaşi , sceptru ; generos al creaţiei, imagini extraordinare* de culori; şi semne, realizate din şi la iniţiativa Galeriei Maeght.

.Vorbeam de un dialog al

artelor cu publicul, permanent, intim, de mare şi intensă intimitate chiar; de mari

-profunzimi si ' coriotaţîi spirituale; -Distincţii- \ş i personalităţi, ‘ . reflexive, marcate de vigoarea tuşelor^ prospeţimea culorilor, în tonuri, nuanţe şi fonne,

\ ' Să mulţumim’ C entrului C u ltu ra l F rancez pentru bucuria- artistică, plastică oferită, pentru privilegiul dc a vedea ceea ce foarte puţini au avut sau.au ocazia să vadă,

D em ostene SOFRON

Zilele Academice Cliijeite.Cea de a

XV-a ediţie a | presti-gioaseiI m a n if e s tă r i

} ti i n ţ i fi ce înscrise sub

. g e n e r i c u 1 “Zilele Academice Clujene” debutează luni, 18 noiembrie a.c., la ora 12, în Sală de conferinţe de la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”. în . cadrul reuniunii festive vor conferenţia:' Acad. Virgiliu Constantinescu,' preşedintele Academici Române •“Academia Română la 130 de *ni” şi Acad. Mihai Drăgănescu

- “Pc urmele informaţiei electronice”. ^ .

In intervalul 18-23 noiembrie vor avea loc- la Cluj-Napoca (potrivit unuF program asupra căruia ne vom opri în zilele săptămînii viitoare) simpozioane şi alte manifestări organizate de institute şi comisii ştiinţifice ale -Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, in cadrul cărora va fi abordată o paletă, largă ' de preocupări ştiinţifice şi.culturale. Vor.fi relevate rezultatele unor cercetări valoroase, efectuate în ultimii ani în instituţiile cetăţii academice clujene şi din alte centre culturale,ale ţării. M .B.

Sponsori pentru un bal...Organizaţia Studenţilor Naturalişti din Cluj-Napoca este în căutare de

sponsori pentru a putea organiza tradiţionalul “Bal al bobocilor” de la - V'toca de Biologie şi Geologie. Ofertele se primesc la ziarul “Adevărul * •^ 7 , telefon 19-16-81; pînă în data de 18 noiembrie a c, :

Mîine, 15 noiembrie a.c:, în saia “Paul Sima” de la Clubul Casei Universitarilor va avea loc, la ora 13, vernisajul expoziţiei de pictură intitulate “PRAPORI”, a artistei Rozalia 1 URA. Expoziţia va putea li vizitată în"perioada 15-30 noiembrie, zilnic între orele 9-15. .

Sub semnul lui MOZARTC o n certu l

simfonic din această seară, (ora 18.30. Sala Studio a Academici de

\ . Muzică “Cih Dima”) rotunjeşte profilul.-: stagiunii muzicale clujene de. toamnă-iarnă, în cadrul cărcia Mozart â fost una din prezenţele dorite şi aşteptate de publicul spectator: între recenta premieră - de succes a. Operei Române cu “Cosi.fan tutte” şi apropiatul “Festival Mozart” (ediţia a Vl-a,11-18 decembrie a.c., la Cluj- Napoca) popasul concertistic din

această s e a r ă ,p e care cu. generozitate n i- f propune Academia dc Muzică, ni se pare unul absolut necesar. Cu un program în exclusivitate Mozart, Orchestra studenţilor Academiei (anii; I şi II), sub 'bagheta lui Valentin Lazăr (clasa prof. uniV. Petre S târcea) îşi va purta auditoriul pe undele uverturii (KV 384) la opera “Răpirea din serai”, ale Simfoniei “Haffncr", KV 385. In programul serii - Concertai 'pentru pian şi orchestră în re minor, KV 466, care-1 va avea ca solist pe Horvath Zoltari. .

M .B.

S em in a r in ter şco lă rSîmbătă,16 noiembrie a.c., între orele 9-14, în Sala de conferinţe

a Bibliotecii Centrale Universitare “L. Blaga” Va avea lo t seminarul interşcolăr cu tema: “Tabagismul în mediul preuniversifar (prevalenţă, motivaţie, sevraj) cuplat cu simpozion, masă rotundă şi expoziţie de postere şi producţii artistice antifumat. Manifestarea, care are drept principal organizator Liga Contra Tabagisinului (LCT) din Cluj-Năpoca, se bucură de colaborarea Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, a Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. • .I , M .B.'

Lansare de carteîn cadrul activităţii Cercului

Pedagogic al învăţătorilor din municipiul Dej, astăzi, 14 noiembrie, la ora 16, va avea loc în sala festivă a Cercului Militar, lansarea cărţii: “M atem aţicâ rimată şi divertismente logice”. Volumul semnat de d-nele Maria - Săplăcan şi Valeria Man, învăţătoare cu o bogată activitate şi- experienţă pedagogică, este editat de “Casa cărţii de ştiinţă” . şi,se prezintă într-o formă grafică

atractivă pefltru micii şcolari: cărora, cu ! precădere, li se adresează. ;■'

Carnavalul cifrelor, Povestea semnelor matematice, Probleme - -ghicitori pentru cei mai Mări-

*- şori, Şiruri logice etc.,-sînt doar . cîteva dintre capitolele propuse

să prezinte cît mai atrăgător arida lume a cifrelor - “Căci

, Matematica e, pentru cine-p ştie,/ Adesea minunată POEZIE!”,

M . VA I DA

. • ■ AS'IRA D EJE A N A -Astăzi, 14 noiembrie, la ora 17, la Casa de cultură “George Coşbuc”,

va avea loc Adunarea generală anuală a Despărţămîntului “Df. Teodor > Mihali” Dej a ASTREI, în cadrul căreia se vor prezerva: Darea de seamă asupra activităţii desfăşurate de dcspârţămînt din luna sept. 199S şi pînă în prezent; Raportul comisiei de cenzori; P lanul; de activitate cultural-ştiinţifică pe 1997; Discuţii. Un “moment artiSfic” oferit de casa de cultură în onoarea participanţilor va încheia adunarea. ' " " - - ' ’ '

M . V A ID A

Cursuri de metafizică;ELTA Universitate anunţă pe luni şi marţi, cu începere de la

cei interesaţi că organizează,-.ora 17, la sediul dc pe str. Karl cursuri de metafizică, în fiecare Marx nr. 85, telefon 18-77-04. <

ADEVĂRULde GBuj OMUL SI SOCIETATEA joi, 14 noiembrie 1996

Răspundem c itito rilo r

Abuz în sm ii iii contra in tenselor persoanelorîn art. 246 din Codul penal se face următoarea contrare lc'gii sau dispoziţiilor date dc organele

precizare: “fapta funcţionarului care în exercitarea ' , ierarhic superioare. Comisia locală, nu este “Statatribuţiunilor de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte în Stat”. Dacă instanţa judecătorească a dat ordinun act, ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin ca F.R. să fie pusă în posesie, acest verdict nu maiaceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale poate fi comentat Hotărîrea judecătorească rămasăunei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 definitivă, devine lege şi “Unde-i lege nu-iluni la 2 ani sau cu amendă”. Dc ce am dat citire tocmeală”. Partea care decide în cazul nostru nu eacestui text? Doamna F.R. din Cluj-Napoca, la vîrsta,, Primăria, ci F.R. care a solicitat un drept legitim,onorabilă pe care o are, trăieşte momente psihice Cum să renunţe la terenul ei, are vreo motivaredramatice. A devenit neîncrezătoare în puterea Legii logică? Primarul este funcţionar public şi cu bună18/1991 a Fondului Funciar. Tribunalul secţia, ştiinţă refuză să îndeplinească un act asupra căruiaContencios administrativ i-a admis contestaţia s-a pronunţat o instanţă judecătorească. Vătămareaîndreptată împotriva liotărîrii comisiei locale-şi a ;, unui interes legal nu poate fi de nimeni pusă ladispus să fie pusă în posesie. în pofida dovezilor existente; necontestate de nimeni, autoritatea locală refuză să pună în aplicare decizia judecătorească. Perseverind în această ilegalitate F.R. a acţionat în justiţie aceeaşi comisie şi pientru provocare de daune materiale. Odată cu trecerea timpului a rămas definitivă şi această hoţărîre, dar comportamentul membrilor comisiei a rămas acelaşi, adică obstrucţionist. Vădit consternată de această mentalitate, doamna F.R. ne întreabă, disperată, cum . poate ieşi din încurcătură, există vreo instituţie care să pună lucrurile la punct, sâ instaureze legalitatea?

- Cazul relatat de dumneavoastră, doamnă F.R.,V nu este, din păcate, singular, sînt primari cărora Ic-au intrat în cap idei fundamental greşite “Noi ne bucurăm de autonomie şi nu dăm socoteală nimănui”. Acest mod de abordare, de interpretare a legii, este nu numai absurd, ci şi periculos. Primarul nu poate face ce vrea, emile Jiotăriri

îndoială; Fiind aşadar vorba de o infracţiune, dumneavoastră doamnă F.R. puteţi sesiza Parchetul de pe lîngă judecătoria Gherla pentru a deschide acţiune penală , împotriva vinovaţilor. Abuzul în serviciu contra intereselor legale ale persoanelor are un grad ridicat de pericol social, pentra că sînt . ■lezate drepturi fundamentale ale omului. înainte de a recurge la sesizarea Parchetului, trimiteţi exemplare de pe cele două hotăriri judecătoreşti Comisiei judeţene şi învederaţi reaua credinţă, . desconsiderarea verdictului instanţei; Nota distonantă, dezagreabilă în acest caz, o constituie atitudinea obstrucţionistă, lipsa de respect faţă de autoritatea judecătorească. Penalistul francez Paul Rene Sţninea: “conducătorul împăunat trebuie scos pe tuşă . Indiferent de grad sau funcţie, de poziţie sociaiă, legea trebuie pusă mai presus de orice.

’ jurist, Ion GHERCIOIU

Bună ziua, dragii m eii zi, veţi mulţunii lui Dumnezeu că aţi citit aceste rinduri despre un băieţel abandonat într-o maternitate,

Nu mă cunoaşteţi, nu-i aşa? Dar pentru tot ceea ce s-a întîmplat, iar despre o fetiţă “uitată” pe-un aţi auzit cu siguranţă despre mine,; faptul că mi-e dor de mama, că-mi geamantan, într-o gară...

. în emisiunile de la TV sau din ziare, \ doresc un pătuţ cald, o jucărie . Mă puteţi găsi prin intermediul din relatările cunoştinţelor sau ale frumoasă, o casă în care să fiu Mbit unor oameni inimoşi, care acum prietenilor. Da!, eu sînt copilul ' cred că vi se pare un hicra absolut au grijă de mine, la Asociaţia aruncat la ghena de gunoi, eu sînt normal. ■ “Familia regăsită” din Cluj-copilul abandonat în maternitate, Şi, eu, copilul nimănui, sînt napoca, str. I. Măcelaru nr. 39, eu sînt copilul “uitat” ca' djn \ semenul vostru: întind mîinile spre telefon 19-38-60.întîmplare, în gară... da, eu sînt copilul nimănui. Sînt uitat, părăsit, nedorit, dar exist aici, alături de voi, în lumea voastră, nu mă puteţi ignori

voi, dar mai ales spre aceia în a căror casă nu şe aude riset de cdpil. Sînt sigur că aş putea umple un gol în vieţile voastre, cu gînguritul meu, cu privirea mea iubitoare şi,

;vUn copil singur I

•Mamă nu mă vrea, de fapt nici de ce nu, cu problemele mele. ’n-oicunosc. N-am nici o vină Luaţi-mă în casa voastră şi, într-o

Handicapaţii se luată cu morile de vînt

ION MANCIU A FOST TRECUT ÎN GRADUL DOI DE INVALIDITATE

în fiecare an la expertiză, căci, conform propriilor declaraţii, "Nici un medic nu vrea să se pronunţe ca pensionarea să fie nerevizuibilă .

Deşi In anul 1993 dr. Titus Popescu i-a stabilit diagnosticul de spondilită ankilopoetică stadiul IV evolutivă, în anul următor, prin

D-l Ion Mariciu, de 45 de ani este bolnav de spondilită ankilopoetică gradul IV, dar nu mai beneficia- ză de drepturile acordate persoanelor handicapate. în 8 noiembrie 1996, în urma examenului medical efectuat de Comisia judeţeană de expertiză a capacităţii de muncă, a

Asociaţia umanitară “Familia regăsită” , din Cluj-Napoca, este în căutarea unor familii care doresc să ia spre încredinţare (creştere şi educare) copii orfani sau abandonaţi. Asociaţia oferă sprijin material substanţial. Adresa noastră este: str. I. Măcelam nr.39, telefon 19-38- 60, Cluj-Napoca.

Vă aşteptăm, pentru că în acest moment, doi copii abandonaţi aşteaptă sprijinul dumneavoastră.

"Familia regăsită"

SĂVĂDISLA - RAIUL FĂRĂ SPERANŢEîritr-un sanatoriu cel mai g reutrec nopţile.

Atunci, bolnavii rămîn singuri cu ei înşişi.'Obsesia chinuitoare a unei vieţi irosite devine un adevărat coşmar. Cei mai muiţi nu au amintiri plăcute care să le lumineze nopţile. Cînd sînt prinşi în braţele unei caracatiţe uriaşe a gîndurilor, rememorează involuntar umilinţa, neşansa, mizeria în care şi-au trăit viaţa, simt mai acut durerea unei căderi implacabile. Sînt puţini cei ce reuşesc să se ridice deasupra valurilor. Cu starea sănătăţii ameliorată, unii pleacă pentru cîteva săptămîni, sau cîteva luni, dar se reîntorc din lumea bîntuită de patimi şi obsesii la sanatoriu, fiindcă ei ştiu că acesta este singurul loc unde mai găsesc căldură şi siguranţă. Singura speranţă de a scăpa din braţele caracatiţei

este să-şi deschidă inimile... ,Drumuri nesigureElena Barta a fost internată în vară la Clinica

ginecologică nr. 1. N-a stat prea mult aici. După cîteva zile i s-a dat drumul. Cum nu avea unde merge,; s-a reîntors la Săvădisla. După două zile, într-o noapte, Elena.Barta a născut la sanatoriu o: fetiţă. Era de gardă asistenta Doina Feneşan, Totul a decurs normal. Un. fapt aproape obişnuit în acest univers aparte. Dar iată, pe scurt, povestea Elenei Barta: “Am 42 de ani, 5 copii. Vreau să strlng copilaşii pe lîngă. mine. Cînd îi văd, mă doare sufletul, dar nu am ce face. Unde să stau? Am avut odată locuinţă, dar mama a schimbat-o şi apoi a- vîndut-o. Am rămas pe drumuri, cu copii cu tot. Am fost căsătorită legal, dar mi-a murit soţul. Nu m-am mai măritat, stau cu cineva, cu care am fetiţa. ; Nici el nu are locuinţă. Doarme pe unde poate, la firma la care lucrează. Acum şi el este aici fiind- că-i răcit.” ' ,

Cel mai mare copil al Elenei Barta are 25 de ani, dar nu prea ştie mare lucru despre el. Nu l-a mai văzut din vară. Pe atunci nu lucra şi nici nu avea un domiciliu stabil. AI doilea copil are 19 ani, a

- terminat şcoala la Zalău şi, în prezent, este în şomş/ Următorul are 10 ani şi este la Şcoala ajutătoa f din Huedin. Al patrulea are 7 ani şi este la Casa copilului, iar Ana, cea mai mică - ia Leagănul de copii. Elena Barta îşi doreşte o casă unde să poală locui Împreună cu copiii sau măcar cu o parte din ei. Dar toate acestea sînt visuri. Are o pensie de 100,000 lei şi nici o altă posibilitate de a cîştiga Iar casele se dau greu. însă chiar dacă oamenii se află într-un 'cerc vicios, greu de străpuns, au cel puţin libertatea, să spereşi să viseze.

Fiecare om internat în sanatoriu are povestea lui, crucea, mai grea sau mai uşoară, cu care urcă Golgota. Ana Verde, la 44 ani nu mai are ce pierde, “Am avut o locuinţă pe Retezat. Blocul a intrat în renovare, iar noi trebuia să ne mutăm pe str. Byron unde este o mizerie de nedescris. Nu m-am mulat acolo. Am intrat abuziv într-o garsonieră. După Revoluţie* cineva a cumpărat garsoniera, iar eu am fost evacuată. Am rămas pe. drumuri. Astă vară am dormit într-un cort, pe malul Someşului, in Grigorescu, timp de 3 luni de zile. Aveam apa aproape, mă puteam spăla, pe o plită improvizată îmi făceam mîncare. Cineva probabil m-a reclamat, pentru că a venit o patrulă a poliţiei şi mi-au pus în vedere să-mi iau cortul şi să mă mut de acolo. Ce puteam face? în pădure, în Făget, nu mă puteam duce pentru că acolo nu aveam apă. Pe timpuri am fost căsătorită, dar nu mai stau de mult cu soţul Am doi băieţi căsătoriţi, însă nici ei nu au casă. Am fost la primărie şi am cerut locuinţă,' dar mi s-a recomandat să-mi cumpăr cu bani luaţi de la bancă. Ce bancă îmi dă mie bani şi cu ce să girez şi de unde să-i dau înapoi? Nu mi-ar trebui mare lucru: o cămăruţă unde să încapă un pat, o masă, Un dulap şi o sobă pe care să-mi fac puţină mîncare. Credinţa mea este că noi, bolnavii cronici, nu mai contăm pentru nimeni.” ;

.Ion R U £ ~ .Foto: Ion PETCli

SW -

ÎX,

<■

v '4_

Ana Verde

r \ • B W 1

u'W

: ' i M* * ' ' I U

'jgjgej

Elena Barta

fost trecut, pentru a doua oară, /decizia 2626, diagnosticul a fost(prima dată s-a întîmplat în 1994) ; ”puţin” modificat, considerindu-şe de la gradul I la gradul II de că boala s-a stabilizat. îninvaliditate. Justificarea Comisiei a consecinţă, a fost trecut la un grad

; fost foarte seacă: ”Sînt prea mulţi inferior (II) de invaliditate. In urmahandicapaţi”.

Certificatul i-a fost retras încă din luna octombrie a.c., în conformitate cu dispoziţiile Comisiei naţionale dc cxpcrtizarc şi recupcrare a capacităţii de muncă, care a dccis că persoanele care au dobîndit un handicap, după 18 ani,

. nu mai pot obţine drepturile ce le revin în conformitate cu Legea 53/ 1991. Prin accastă hotărirc, toate, facilităţile de carc beneficia:

, transport gratuit (RAŢUC, CFR), scutire dc abonament radio-TV şi telefon, i-au fost retrase. D-lui

contestaţiilor, s-a revenit, în acceaşi lună, asupra deciziei.

Anul acesta soarta contestaţiei pare să nu mai fie aceeaşi. Prin actul respectiv se cere trimiterea dosarului la Comisia, naţională de expertiză a capacităţii de muncă. D-l Manciu a fost refuzat sistematic şi trimis de la Comisia judeţeană la Comisia III, unde contestaţia nu a fost nici măcar înregistrată. Pentru completarea dosarului ar fi nevoie şi de documentele carc atestă debutul bolii. Acestea insă, chiar dacă au fost. înregistrate la arhiva

Manciu i-a fost stabilit diagnosticuT Clinicii de balneologie, nu mai sîntîncă din 1969. Abia in 1984 a fost de găsit, fiind folosite pentru hîrtieînregistrat ca persoană handicapată rcciclabilă şi, în consecinţă, nu se*cu invaliditate dc gradul I, la vîrsta mai poate face dovada instaurăriide 33 dc ani. Gradul I de bolii. Posibilităţile familiei sîntinvaliditate şi, implicit, pierderea oricum-destul de modeste, subcapacităţii totale dc muncă, sînt media pe economic. Cele patrujustificate dc durerile mari;, persoane din famiiia Manciu sîntanchiloza coloanei vertebrale, nevoite să sc dcscurcc doardcficicnţă la mers şi Ia stat ctc. dintr-un salariu dc femeie de

Din cauza accstci boli, d-l serviciu (136.000 lei) şi o pensie aManciu a fost declarat în 1970, soţului, devenită acum dc aproape,inapt pentru serviciul militar şi 125.000 de lei. Cu disperare, d-lpropus pentru pensionare de boală. Manciu, îşi rcvcndică doarDatorită dificultăţilor financiare, din drepturile legale: ”Daţi-mi ce este1975 a.fost nevoit să sc angajeze al meu: Dacă un om carc tuşeştecu program redus ca. brutar, . ate ccrtificat dc handicapat, noroculpropunerea de pensionare fiind tui, dar lăsaţi-mă şi pc mine săreluată şi aprobată în anul 1984. trăiesc.” .

• Dar dc atunci este nevoit să meargă . , L P U R D E A , I.GLIGOR■** * ' ' * ' " * • ' V • ' t* ' / « , ' * V/ . •' + V > 4* 4 ' *

1. ORGANIZAREA ŞI PERSONALUL ARHIVELORistoric şi să le transmitem, cu -personalului însărcinat cuaceeaşi grijă,, urmaşilor." , , activitatea de arhivă, structura şi

Noua Lege , a Arhive lor competenţa compartimentelor vorNaţionale, publicată în Monitorul fi stabilite de către conducerea Oficial al României, partea I, nr.' unităţii creatoare şi deţinătoare71 din,9 aprilie 1996, stabileşte, de documente, cu avizulprintre- altele; şi cadrul Arhivelor Naţionale sau, dupăorganizatoric atît ai Arhivelor caz, al direcţiilor judeţene aleNaţionale, instituţie menităsă ' Arhivelor Naţionale.

~ Arhivele sînt o componentă esenţială de mare valoare istorică' a patrimoniului cultural al popoarelor. Ele sînt - după cum aprecia Vasile Alecsandri - “cea mai de preţ avere a unui popor”; fiind, de fapt, “memoria istoriei” unei naţiuni. Aşa se şi explică - preocuparea înaintaşilor noştri de a înfiinţa instituţii specializate încă acum 165 de ani, mai întîi la Bucureşti (1831), apoi la Iaşi (1832) pentru a aduna, ordona, inventaria, păstra şi valorifica documentele de arhivă. în noile condiţii create după Marea Unire, în anul 1920 Ministcrului.de Interne, eu sediul s-a înfiinţat Direcţiunea pentru central la Bucureşti, la nivelul Transilvania a Arhivelor fiecărei reşedinţe de judeţ Statului, cu sediul la Cluj- funcţionează cîtc o direcţie Napoca, avînd aceleaşi judeţeană a Arhivelor Naţionale,'

asigure” protecţia Fondului Arhivistic. Naţional, cît şi al tuturor creatorilor şi deţinătorilor de arhive din ţară. Astfel, pe lîngă. Arhivele Naţionale, aparţinînd

Fireşte, aceasta înseamnă că unităţile vor trebui să reînfiinţeze postul.de arhivar (funcţionar carc se ocupă cu ordonarea, inventarierea, păstrarea şi

Să cunoaştem Legea Arhivelor Naţionale (I)

atribuţii şi competenţe pe lot cuprinsul Transilvaniei. în timp, instituţia a fost investită şi cu dreptul de a controla şi îndruma activitatea creatorilor şi deţinătorilor dc arhive.

înaintaşii noştri au păstrat; cu grijă şi transmis, prin generaţii, mărturii preţioase ale trecutului pc care avem datoria să le îmbogăţim continuu, să le punem în valoare mesajul

care asigură desfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivisticc ia nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documcntc. •

Potrivit legii, toţi “creatorii şi deţinătorii dc documcntc, persoane juridice, au obligaţia de a înfiinţa compartimente: de' arhivă sau dc â desemna persoane responsabile cu problemele de arhivă, în funcţie de valoarea şi cantitatea acestora”. Desemnarea

gestionarea arhivelor) sau, după caz, arhivist (spccialist avînd ca sarcină organizarea, conservarea şi valorificarea documentelor), posturi desfiinţate prin anii 1960- 1970, cînd s-au făcut masive reduceri de personal aşa-zis “neproductiv” (TESA). Această ! biăsură abuzivă fără justificare,; 'avînd în vedere salariile modesteale

contemporane. - Rolul arhivarului sau

arhivistului în coordonarea procesului de constituire corectă a arhivei curente, în ordonarea, inventarierea şi selecţionarea documentelor, în folosirea în multiple scopuri a acestora, în pregătirea documentelor cu-, valoare istorică pentru depunerea lor la Arhivele Naţionale, ca şi în păstrarea arhivelor a determinat pe legiuitor să prevadă încadrarea de către unităţi pe asemenea posturi numai cu avizul Arhivelor Naţionale sau, după caz, al direcţiilor judeţene ale Arhivelor.Naţionale, instituţii abilitate prin lege să se ocupe şi de formarea, atestarea şi perfecţionarea personalului de specialitate din unităţile creatoare şi deţinătoare de arhive. ,

Interesul şi datoria unităţilor este ca atunci cînd organizează

personalului dc arhivă, concursuri: penlru ocuparesOC precum şi desele schimbări de posturilor de arhivari sau 'oameni deja priccpuţi în domeniu (în multe cazuri postul a fost transformat în lcgâtor-compactor) toate s-au răsfrînt negativ asupra păstrării izvoarelor istoriei

arhivişti să apeleze la sprijinul Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.

Laurentiu MERA ■

joi, 14 noiembrie f 996 PUBLICITATE ; CIIJJ-NAPOCA: luni-vineri8-16;sîmbătă9-l-l; tel/fax 19-73-04;SlJBREDACţIATURDA:;luni-vineri 8-16; td/fax3M.V23;SUISREDAC7IADEJ: Iuni-vincri8-16;tcl/fax21-60-75. ş

ADEVĂRUL efle O lu l

Mi"

^ M O D E N APRETURI MINIME! CALITATE DEOSEBITĂ

la M O B IL IE R

MART R FD UC ERT 1)F P R E T P E N T R U :♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an.♦ ACHITĂRI INTEGRALE '♦ PENSIONARI La achitări integrale.

TRANSPORT GRATUIT.MAI VINDEM:

• parchet • Palux • aracet • clei de oase• scule pentru lemn import • diluant • prenadez. -

ADRESA: STR.OASULUI NR.42A, TEL/FAX 136822; 433555 .

• organizează preselecţie pentru şcolarizarea şi angajarea în meseria de -

croupieri fete şi băieţi

Condiţii de participare:♦ vîrsta minima 18 ani, maximă 27 ani .♦ iară cazier

♦ studii minim 12 clase I bacalaureat ♦ cunoştinţe minime de limba engleză ♦ disponibilitate lucru în echipă ♦ disponibilitate pentru lucru în ţară şi străinătate ♦ aspect fizic plăcut ♦ disponibilitate pentru lucrul de noapte ♦ pentru băieţi preferabil, stagiul militar satisfăcut ♦ domiciliul stabil în Cluj.

Preseleclia va avea loc în zilele' de 15 şi 16:11.1996, între orele 15-17. (29974)

A D R IA T IC A COMIMPEX S.R.L. .

PRODUCE în Cluj• Mobilier de bucătărie• Mobilier de birou demontabil• Rafturi demontabileCalitate occidentală la preţ românesc!

♦ Câutâm MUNCITORI

(lîngă PECO)^:en43.54.18||j

_____ SC SOLARIS SAşo lar vS Baia Mare

vinde din stocul propriu următoarele sortimente de ţevi construcţii laminate STAS 530;404;715;, 26,7x3,5; 28x4,5; 33,7x3,5; 42,4x3,5;

^■45x3,5; 48,3x3; 51x4; 60x3,5; 108x6; 114,3x6; 133x7; 140x8; 140x10; 141,3x5,6; 141,3x6,6; 159x6; 168x6; 168x7; 299x12.

Informaţii şi amănunte privind livrarea

firmei din Baia Mare, str.Hortensiei 5/32, tel/fax062/41.73.39, 062/41.55.45.

INTERBRANDS distribuie produsele MARS din 1993:- Barele de ciocolată şi îngheţată sub

cunoscutele mărci Snickers, Mars, Miiky Way, Twix sau Dove

- Hrană pentru animale de companie Pedigree and Whiskas s

- Produsele Uncie Ben’s £ Pentru a creşte vînzările noastre în ROMAN IA, avem nevoie de AGENŢI dinamicimuncitori,

/ cu maşină personală. • Dacă vreţi să vă alăturaţi echipei noastre în CL UJ

vă rugăm să trimiteţi CV-ul la: - >I n terbrands-Mars - Iî-dul M uncii nr.8, tel. 415292.■ Vă vom contacta curînd pentru programarea interviului.

♦ Bfectuea/i ZILNIC transport de persoane în Germania pe ruta: Nurnberg-Heilbron-Mannheim-Frankfurt-Siegen- Koln-Dusseldorf-Dortmund-Augsburg-Ulm-Stuttgart- Karlsruhe-Rastatl-Homburg-Saarbrucken.

♦ l’Iecări spre Paris prin Metz şi Reims marţi şi joi. _♦ NOU!!! Din 1.12.1996 plecări spre Pforzheim,

Ileidenheim, Aalen, Schwabisch-Gmund!'♦ NOU!!! S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Belgrad.♦ Eliberăm CĂRŢI VERZI, ASIGURĂRI

MEDICALE pentru turişti şi şoferi profesionişti, efectuăm SCHIMB VALUTAR. ; I -

Adresa: Piaţa Mihai Viteazu rir.11, ap.1, 1 tel/fax: 064 /43 .3 4 .3 2 ,4 3 .2 8 .3 3 . ?

UNICAT IN GHERLASocietatea Comercială SC TE TR IS S S R I,

\indcprinmaga/inuipropriuilintîhcrla, str basmului nr 1,klctoii 243277,243194 (în cartierul M R-l din spatele labrien 'Ic spirt)

ORAR: zilnic 9-19; sîmbătă 9-17.- MOBILĂ In RATE" fâ râ d o b în d ă I Vinde în rate.din stocşipe bază de comandă toate tipurile de

mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri, mesepliante.mobilădebucâtăris.cotţare.canapele.foţolit.

V izitaţi-ne s i n u v e ţi reg re ta !

NOUA FORŢA SI CALITATE A TRANSPORTULUIu k

Un nou camion de capacitate medie.

♦ Rapid, eficient şi fiabil.♦ Şasiu puternic şi caroserie confortabilă.♦. Uşor de întreţinut; clată ce înseamnă un camion adevărat: AVIA.

Caracteristici:- motor turbodiesel,

3596 cc, 4 cilindri în linie■ putere 90 C P /2500 RPM• transmisie manuală cu 5 trepte- consum 11,41/100 km la 60 Km/h- capacitate încărcare: 3245 kg- capacitate persoane: 2+1

Modele: * Preţ cu amănuntul:

A 31 T-N cu platformă din lemn si Drelată 19.600 USDA 31 T-N cu obloane laterale din aluminiu 20.500 USD

Dotări Incluse:- prelată- spoiler cabină- capace deluxe roţi ' -platformădo lemn :- platformă şi obloane de aluminiu* Plata In lei la cursul oficial al zilei de luni a fiecărei sâptămâni.

Dă putere afacerii tale. Avia.Distribuitorii autorizaţi RODAE, întotdeauna Ia dispoziţia dvs-Contractări, livrări, service şi piese de schimb originale începând din data de 28 octombrie 1996.

IAŞI IMTrim ftwSîfl i ir i i n ij . Tnn : I-A.T&A. Tel: U3B/44.26.33 Fax: 036/46.29.54 • GIURGIU PRODAS Tel: 046/21.35.23 Fax: 046/22.28.94 •

050/73 n 2 U SATU « « 5 1 U V . T S A W «« « ^ P '98 FaX: 044/11'43'58 * “ 5 1 * MERCUR S A . Tel: 05S23.10.12 Fax: 055/22.50.21. RAMNICU-VALCEA INDACOM S A Tel/Fax:

DgMsWOOAUTOMORTLF, ROMANŢA S A. R B â

ADEVARULde Cluj

Dig DM UTETATE aiJJ-N A PO C A :lun i-v incri8 -16 ;sîm bită^ l4 ;tc l/fax lW 3^;Srai^nA C llA ™ inr U t f L £ k * i U \ i C luni-vinfri 8-16: teiyfai3M3-23;SUBREDACŢIADEJilunMmeri8-16;tel/fai21-60-75. joi, 14 noiembrie 1996 (8

\ Lo . O

N

Cel mai mare distribuitor en gros

din ţară deÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST

Vă oferă:* peste 50 de sortimente de îmbrăcăminte

sortată de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.)

' - cămăşi, treninguri, bluze, pantaloni, tricouri, gr- pulovăre, geci,

' - sacouri, baloane, paltoane e tc . .

Toate sortimentele de sezon disponibile din stoc!

N O I GARANTĂM PENTRU CALITATE!A l F G E Ţ I C A LITA TE A !

Birouri: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14

Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6. Telefon: 064-194030, 193493. , ,

v Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţi! Depozit: luni-vineri: 8-18,

sîmbătă: 8-14.. jud. Cluj, sat Vlaha.

Vizitaţi-ne şi vă veţi convinge că a meritat!

sc GiTUBffIM SM.distribuitor autorizat

UNILEVER Y si unic distribuitor al produselor ' SARA LEE

(Kiwi, Pratico, Badedas, Ambipur)A N G A J E A Z Ă ■- ' ’V

Director VînzăriFiliala Cluj

Condiţii:' - vîrsta 28-35 ani;

- experienţă în domeniu minim 2 ani;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca;- maşină personală.

x Se oferă salarizare avantajoasă.Cei interesaţi vor depune la sediul firm ei

din str.Traian V uia nr.208 (vis-a-vis de Aeroport), un C urriculum V itae şi o copie xerox după ultim ul act de studii şi după buletinul de identitate, zilnic între orele 8- 16 pînă la data de 18.11.1996. (3 6 57 3 8 )

Sunteţi unul dintre micii întreprinzători care este pregătit pentru dezvoltare

si doreşte credit ?El constă în:

Suma cuprinsă între $ 2.500 - $ 15.000 Dobândă 15% la dolar / an

Termen de rambursare între 6 j i 36 de luni

Serviciile noastre se adresează persoanelor juridice cu minimum un an de activitate in judeţul Cluj

Programul CAPAInformaţii la tel/fax 064-430-563

Str. D. Francisc Nr. 11 Cluj-Napoca World Vision International

v Roraanian-American Enterprise Fund

(760586) . ’ . ' '

V it r in a F e l i x Me d jaSERVICII COMPLETE DE PUBLICITATEC a u t ă p e n t r u r e a l i z a r e d e

spoturi video

a i e f e icu vârsta între: 10-18 luni,

deosebit de expresivi!!Vă aşteptăm joi 14 noiembrie

la sediul firmei din str. G. Bariţiu nr. 24 Informaţii suplimentare la tei.: 190383

D irecţia Sanitară*

Veterinară C lu janunţă licitaţie pentru vînzareade

cabaline reformă în data de• 25 noiembrie' 1996 la tîrguj din Huedin;

• 26 noiembrie la tîrgul din Mociu şi Dej

si în data deS !

• 30 noiembrie la tîrgul din Turda.

^ e u s u L m o S ;

Mobilă în rate M yfără dobîndă!

f îM A R I ţ R E D t lQ E R iD E t P R E Ţ l iR I;fepentru:

• tinerii căsătoriţi • plata mtegiala • pensionau

( I.UJ->,M>()( A: mm® im♦ Piaţa 1848 nr.l Tel. 437429; TeUFax 437430♦ Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana). <3

HUEDTN: ♦ Str.A.Iancu nr.l. g Mai găsiţi: PARCHET,PALUX,LACUIÎI,AIUCET,DILUANT. Im peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuit!

cu sediul în Cluj-Napoca, Fţ;

Calea Baciului nr.2-3 \

VINDE LA LICITATIE PUBLICAîn ziua de 20 noiembrie 1996

1 Autoturism DACIA 1310.an de fabricaţie 1991, accidentat, y RELA Ţ II SU PLIM ENTARE

LA TE LE F O N 435.134.

SC ELMET SA CLUJ-NAPOCA

Str.Fabricii nr.l 18Angajează

[• strungari cat.3-4!• frezor cat. 4-6 |

i

B automacaragist. !RELAŢII SUPLIMENTARE LA BIROU

PERSONAL, TEL. 14-10-27 /136.

Consiliul local (763628)

al municipiului Cluj-NapocaStr.Moţilor nr.l-3

în conformitate cu Legea nr. 137/1995, anunţă începerea demersurilor necesarepentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul de investiţii "Locuinţe pentru tineret şi celelalte categorii de persoane prevăzute de Ordonanţa Guvernului României n r .l9/1994” situat pe str.Cîmpului nr. 1-5, după cum urmează:

- str.Cîmpului nr.l - un bloc de locuinţe S+P+ 8E, avînd 54 apartamente şi lucrări tehnico- edilitare aferente. :

- str.Cîmpului nr.3 - un bloc de locuinţe S+P+10E, avînd 44 apartamente şi lucrări tehnico-edilitare aferente. ~

- str.Cîmpului nr.5 - un bloc de locuinţe S+P+ 8E, avînd 54 apartamente şi lucrări tehnico- edilitare aferente. -

Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, str.Dorobanţilornr.99.

Cluj-Napocacu sediul în Cluj-Napoca,Piaţa Mihai Viteazufn.,

Complex Comercial Mihai Viteazul, et.HI,anunţă următoarea modificare:

Adunarea Generală Extraordinară

a Acţionarilor Societăţiidin data de 16.11.1996 şi respectiv

din data de 17.11.1996 va avea loc la TEATRUL NAŢIONAL din Cluj-Napoca,

^ P i a ţ a Avram Iancu, orele 15.(763624) ’

Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca

anunţă CONCURS pentru ocuparea postului de "

inginer sistem.- Informaţii şi înscrieri la sediul universităţii din str.EmilIsacnr. 13, Biroul personal, cam. 30 zilnic între orele 8-14. ,

Termen de înscriere pînă la data de 20 noiembrie 1996. (763623)

Asociaţia Nevăzătorilor din România

cu sediul în Cluj-Napoca, str.Piaţa Avram Iancu nr.2

scoate la concurs postul deReferent cultural-sportivîn următoarele condiţii:

1. sex bărbătesc, vîrsta 35 ani,2. studii medii sau superioare, ■ ,3. carnet conducere categoria B. r

Data în scrierii la concurs: pînă la 25 nov. 1996. Relaţii suplimentare la telefon 190877 sau la

sediul Asociaţiei între orele 9 şi 13. i

\r

(V ) joi, 14 noiembrie 1996n g g o M M S ' i T A CIAIJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbătă9-14;tcl/tax 19-7.V04; ŞUBRED ACJTATURD A: A b B z V A t ţ U L 1

' r l i B L l L * ! i / \ S C Iuni-vincri8-16;tel/fax3I-43-23;SUBREDACŢIADEJ:Iuni-vincri8-I6;(cl/fax21-60-75. . C B € £ C * 6 B I J |

AConsiliul local al municipiului

Cluj-Napocaa n u n ţ ^Persoanele care deţin un contract de închiriere a

terenului pentru o parcare, o copertină sau un garaj, încheiat cu RADP Cluj-Napoca (fostul APS) şi au plătit chiria în anul 1990 sau 1991 pentru o perioadă mai lungă (pînăîn 1996...2000), trebuie să seprezinte la Primărie, str.Moţilor nr.l-3, parter, cam.28 (ghişeele pentru relaţii cu publicul ale Serviciului Parcări)^pentru reînnoirea formularelor de contract şi plata diferenţei de chirie care s-a majorat la 700 lei/mp. începînd cu anul 1994, conform Hotărîrii Consiliului local nr.50/1994 'şi la 880 lei/mp. începînd cu anul 1996, conform Hotărîrii:nr.461 1996. • . ■ '

Acte necesare: contractul vechi ; ultima chitanţă

buletinul de identitate.(763626) . . ■ ■

IS o n co Agricolă SA

Filiala Dejvinde Ia licitaţie publică, prin executorul

judecătoresc, bunuri aparţin înd SC POMICOLA SA DEJ, astfel: ,

• de la Ferma Pomicolă Cuzdrioara- sediu firmă ■- depozit pesticide;- depozit sortare-depozitare

• de la Ferma Pomicolă Bobîlna- Tractor DT 550 - 1 buc.- Remorcă RPU - 2,5 t ' - 3 buc.

• - Pompă stropit MST 900 ' -2 buc.- Remorcă transp. muncitori : - 1 buc.- Bazin aluminiu - 3 buc.- Cal şi căruţă - 1 buc.

Licitaţia va avea loc în ziua de luni, 25noiembrie 1996, ora 10, la sediulBăncii Agricole SA - Filiala Dej, Piaţa Bobîlna nr. 18. (865075)

Direcţiade Telecomunicaţii

ClujAnunţă.organizarea în ziua de 26.11.1996 ora

10 la sediul din Piaţa Muzeului nr.4, Cluj -Napoca

LICITAŢIE PUBLICA DESCHISĂpentru v a lo rifica rea com ponen te lo r şi

subansamblelor rezultate ca urmare a scoaterii din funcţiune şi dezmembrării unor:

- echipamente de telecomunicaţii;- tehnică de calcul; *- instalaţii de climatizare;- cabluri teJefonice; \- mobilier de birou şi alte mijloace fixe. Componentele sînt din: fier, alamă, cupru, plumb,

iluminiu, aliaje neferoase (de tip alpaca). .Persoanele juridice sau fizice interesate se pot adresa

pentru detalii privind materialele care fac obiectul licitaţiei precum şi condiţiile dc participare la licitaţie, la Serviciul Comutaţie Energetic, piaţa Muzeului, telefon 132649. _

în cazul în care nu se va adjudeca întreaga cantitate de bunuri, licitaţia sc va repeta în fiecare zi de marţi la«ce^şioră. . . . . 176144? .!)

ORIUNDE. LA TIMP. IN SIGURANŢA. PENTRU s u c c e s u l DUMNEAVOASTRĂ

Timpul înseam nă bani, banii cer siguranţă, iar siguranţa oferă încredere,

încrederea înseam nă succes garantat atunci când apelaţi

la experienţa unor adevăraţi profesionişti.

D H L B ucureşti: 312.26 .61

DHL Arad: 057/28.15.41; DHL Bala Mare: 062/43.71.(4; DHL Bacău: 034/17.10.45; - DHL Braşov: 068/15.12.32; DHL Buzău: 038/43.56.85; DHL Cluj: 064/19.06.92; DHL Constanţa 041/61.67.08; DHL Craiova: 051/41.73.73; DHL Galaţi: 036/46.00.75; DHL ta5i: 032/2 L34.35; DHL Oradea: 059/47.02.06; DHL Piteşti: 048/22.19.54; DHL Ploieşti: 044/14.53.33; DHL Sibiu: 069/21.15.67; DHL Suceava: 030/52.26.66; DHL Tim işoara: 056 /20 .30 .30 ; DHL Târgu Mureş: 065 /16 .53 .74 .

Servicii de milioane pen tru afaceri de milioane

Wm k—p jrour promisMM

19.06.92

POLICOM COMPUTERS

Imprimante

C a n o nMai mici, ~

Mai rapide, | Mai silenţioase

Mai ieftine. OPŢIONAL ÎN RATE!

TeL: 064-413492

S C S Y M P A S R L v i n d e « sn g r o sîn calitate de distribuitor

♦ MARSHAL1I - articole menaj din mase plastice♦ SÎARROM - încălţăminte sport (tip Adidas) ?♦ GOLDEN TULIP [

- şerveţele de mare fineţe,- tampoane igienice.

♦ produsi-:ai im i.njarkStr.Cîmpeni nr.14. Telefon 131648.

ADEVĂRULde Cluj

Academia de Arie Vizuale"IOAN ANDRffiCU"

cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr.31' organizeazăîn data de 22 noiembrie 1996, ora 9

pentru ocuparea posturilor de:• - portar II -1 post-m odele - 2 posturi- laborant ţesătoare I -1 post- muncitor necali ficat -1 post.

INFORMAŢII LA BIROUL PERSONAL ZILNIC ÎNTRE ORELE 9-12.

SC A6B0MAG SAcu sediul îri municipiul Cluj-Napoca,

str.LiviuRebreanunr.39 ;angajează

M A IS T R U M E Z E L A R .In fo rm a ţii su p lim en ta re la telefon

154801; 1 4 4 9 1 5 ; 155816.(365780) 7_______ ________ ____________ _

Consiliul local a l municipiului

Cluj-NapocaANUNŢToate persoanele care deţin contracte dc închiriere

a terenului pentru parcări sau garaje, încheiate cu RADP Cluj-Napoca (fostul APS) şi nu şi-au achitat chiria pe anii 1994, 1995 şi 1996, trebuie să se prezinte de urgenţă’la Primărie, str.Moţilor nr.1-3, cam.28 (ghişee parcări) pentru achitarea restanţelor şi reînnoirea contractului. în caz de neprezentare, se va proceda la rezilierea necondiţionată a contractului

Acte necesare: contractul vechiv ultima chitanţă . '

buletinul de identitate.;(763627) :

0 nouă sansă

Şînteţi o persoană dinamică, dornică de afirmare?

Trimiteţi o cerere şi un C.V. pe adresa: COCA - COLA CLUJ'3400 Cluj-Napoca Calea Baciului 1-3

sau fax:064-436076COC ANGOLA A ngajează#

1. MARKET D EV EL0 PER si MERCHANDISER

Condiţii: - studii superioare- experienţă în vmzări

. . -dinamism- carnet de conducere cat.B

' . - engleză.Cererile-sie primesc pînă la data de 22

noiembrie 1996. - ' (29982)

ADEVARULd e C lu j PUBLICITATE CIXJJ-NAPQCA: luni-vineri8-16;sîmbăfă9-14;fel/fax 19-73-04;SlJBREDACŢIAl l UDA:

: luni-vineri 8-16; tcl/fax31-43-23jSIJBREDACŢIADEJî luni-vineri 8-16; tel/fax21-60-75. &. joi, 14 noiembrie 1996 ( î r

MATRIMONIALE• Student 23 ani doresc cunoştinţă

cu domnişoară simpatică şi serioasă. Aştept scrisori pe adresa: N icolau ' Tiberiu, str. Zorilor nr. 45 sc. 1 et. 3 ap. 13 (368247) . - : ' v

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd loc de casă 500 mp pe str. Vişinilor nr. 1. Informaţii tel. 13-79- 95! (368268) ,

• Vînd 2700 mp teren (loc de casă) în Floreşti. Tel 12-32—40. (367756)

• Vînd teren Floreşti. Tei 13-06-63 (367765) -

AGENŢIi IMOBILIARĂo f e r ă

vîn/M-cumpărări-încMrieri tcrcnuri-ca^-iipariami.’nle . Tel. 436063 orele 10-18/

• V înd ap artam en t două camere, confort I , cii telefon, tv cablu, parcare, ultrafinisat, în M ănăştur. T e l. 17 -8 3 -8 5 . (369113) '

.« . V înd urgent g a ra j, zona Cipariu. Tel 15-43-24. (367710)

P R I M O R D I A L |vîtKârt-cumpârâri-înehiricri $

Str.Br*şovitr.44)tcl 14-78-97.

• Vînd Jeep Wrangler fabricat 1988 tiard-soft top, vama ach itată , stare excepţională, preţ convenabil. Tel.018-62-32-37. (368152)

•P r o Casa-agenţie imobiliara. Com ision' m inim . G ratu it întocm irea a cte lo r p entru, notariat. Tel 41-42-46. (367592)

• Vînd niicYobuş M erced es 207D. Tel: 16-2(^36 orele 9-12;‘17-20.(368117) '/' /

• Vînd urgent bus M ercedes 1991 MB 100 D marfa ş f 2 locuri115.000 km. Tel. 41-62-91 orele 16-20.(368211)

• -Vîiid sterilizator tip Pupinel (RDG) ' stare fo a rte bună. Telefon 14-93-34. (369097)

• Vînd D acia furgonetâ cu cobâr, 17 milioane şi dozator suc'4 capeteTel 13-28-16 sau 16-98- 55 seara. (367507) :

• Vînd camionete D acia 1304 şi 1309 fabrica ţie 1992 sta re foarte bună. T el. 13-58-80; 13 -18-64 . (368246)

• Vînd spa’ţiu com ercial foa rte avantajos. Tel. J8-39-50; 42-02-20 (368251). ; • ; , ■ V ■,

• Vînd urgent Nissan Micra-1989 benzină. Tel. 19-73-74. (368275) .

r Vînd avantajos Ford Fiesta 1991 diesel. Tel. 19-73-74. (368276)

•; Vînd vitrină frigorifică Alcazar cîntar electronic Cas. informaţii tel. 41-21-92 după ora 15. (368301) '

• Cumpăr pâr uman codiţe peste 40 cm. Ofer preţ bun. Tel. 13-63-44.(368924) • ’ '

: • 1 V în d ’ L ada 1200, VW Transporter, IFA W50 şi Renault 21. Telefon 13-22-09 scara. (369107)

• Vînd camion Gaz pe benzină, cu18.000 km la bord.. Tel. 15-72-34 (369165). !

• Vînd Opel Âslra 1700 c rac 1992, diesel, 98.000 km, 10.500 DM. Tel 19-73-74. (367550) '

• .Vînd spaţiu comercial 30 mp cu m ică m agazie, ap ă , W C , c u re n t trifazic. Tel 17-33-06. (367560)

• Vînd telefax . T e l '41 -04-22.■ (367738)

* Vînd 2800 mp teren cu garaje, în Răscruci. Tel. 19-30- 24, dimineaţa; 14-43-68 după masa. (368996) .

* Cumpăr teren în zona Făget- Zorilor. Tel 43-81-13. (000100)

• Vînd vilă în roşu, cen tra l Turda, TeL 17-60-73. (368936)

• Vînd vilă în curs de finisare, In G rigoreicu, zonă deosebită D+P+2 +M, teren 356 mp. Tel.18-41-07.(368993)

• Vînd 1400 mp teren pe varianta Zorilor. Tel. 16-79-64. (368995)

• Vînd teren pentru constru c ţie zona lic lişu l nou. 1 cl. 4 1 -10 -96 . ^6S232)

• Vînd teren îti cap ă tu l s tr . r mijmlui 3,5 ari la drum. informaţii la Ici. 16-45-03. (368254)

• Vînd apartament 3 cam crc str. Mehedinţi nr. 13. Inform aţii la tel.16-79-59 m arţi ţ i jo i o ra 1 1,30. (368141) ,

• Vînd apartament ocupabil două cam ere co n fo rt, e ta j 1 c a r tie r G rigorescu şi închiriez garaj lîngă H otel N apoca. T el. 18-23-26. (367855)

*■ V înd a p a rtam en t tre i cam ere parter pe str. Donath nr. 4 tel. 13-06- 03. (367891)

• V înd casă n e te rm in a tă pe str. O ctav B ăncilâ . T el. 4 1 -1 1 -9 4 . (368068)

• Cumpăr 3 camere numai confort mărit peste 70 mp sau 4 camere peste 95 mp. Tel. 42-53-30. (368146)' • V înd 2 c a m ere c o n fo r t 'l -

Gheorgheni, Aleea Padiş nr. 8 ap. 7 et. 1 (368158)

• ; V înd casă p a r tic u la ră şi apartament în cartierul Zorilor. Tel. 12-38-36.(368183)

• Vînd apartam ent una cam eră la p a r te r ,,d in că răm id ă , cu so b ă de teracotă. Str. Sobarilor nr. 38 ap. 12 preţ 29 ihilioane. (368234)

• Cum păr urgent garsonieră. Tel. 19-47-75. (368239) .... ,

• V înd casă .3 cam ere cu .gaz în Cîmpia Turzii, str. R îndunelelor nr.8 . Tel. 12-40-76.(368250) . . <

• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1 cu telefon. Informaţii Ia tel. 16-80-76. (368255) ’î Vînd apartament confort I finisat

parter înalt pe str. feeptimiu Albirii nr. 133 ap. 23 v jz ib ii du p ă ora 9. (368274) • . x :

• V înd a p a rtam en t 3 cam ere Mănăştur. Tel. 19-71-65 sau 16-26-56.(368277) ' :

• Vînd apartament două camere etaj1 confort unu com plet m o b ila t şi finisat. Telefon 43-60-72. (368288)’

Vînd garaj, cu autorizaţie, zona ' C a lea F lo re şti. T el. 16-62-96. (368298) :

• Vînd apartament 3 camere, bloc Lamă D, Grigorescu. Tel, 15-69-66. (369067) .

• V înd garsonieră co n fo rt 3 str, Z am b ile i nr. 21 . P re ţ ferm 18 m ilioane. Inform aţii tel. 16-72-88 (369090) . , ’

• V înd ap artam en t tre i cam ere Mânăştur sau schimb cu două camere plus diferenţă. Relaţii la tel. 17-58-53 . după ora 17. (369110)

• Vînd apartament 3 camere parter. Tel. 18-89-64 orele 15-20. (369134)

• V înd g a rso n ie ră co n fo rt I Mânăştur,str. Buceginr. 13Aap. 152 et. IX. Vizibilă orele 10-18. (369144) ,• Vînd urgent casă zonă centrală, cu posibilităţi de extindere. Tel 13-89- 83, P arcu l F e ro v ia rilo r n r. 14.(369145) .

• Cumpăr apartam ent 1,2 camere. Plata pe loc. Tel. 14-06-78(369159)

• Cumpăr apartament 1-2 camere. P la ta im edia t. Tel 16 -9 6 -2 1 . (367496)

• Vînd casă particulară 3 camere, bucătărie, baie, hol, garaj, beci, curte,5 focuri gaz, preţ negociabil! Str. Gh. Asachi nr. 38, Iris. (367545)

• Vînd casă neterminatâ cu grădină în colon ia B ecas. Tel 17-82-19 . (367575) •

• Vîtid apartament 2 cam ere Mârăşti lîngă ICIL. Str. Crinufui nr. 3 , Bl. B12,et. I, ap. 18, orele 15-20. (367591) . . . .

• Vînd apartament 2 camere. Tel 41-15-08. (367613)

• Vînd casi cu teren. Str. Cosasilor nr. 42. (367635)

• Vînd apartament 3 camere, carticr Mârăşti, str. Rovine nr. 31, ap. .12, parter, după ora 17. (367640)

• Vînd casâ. T el 13-55-09. (367649) :

Vînd garsonieră confort I ii fin isată, p r e ţ , 17 m ilioane. Str. Crizantem elor nr. 17, ap. 64.(367694)

• Vînd garaj tablă Mânăştur, zona Flora. Informaţii tel 16-25-87 între orele 18-20. (367652)

• Vînd casâ 2 cam ere, bucătărie.Tel 13-73-15. (367696) . ' .

• V înd casâ în G rigorescu , superfiriisatâ şi teren arabil 58 ari jn D ej. Tel 17-85-61 după ora 16. (367701)

• Vînd apartament 2 camere confortI decomandate, str. Izlazului nr. 10, Bl. B2, sc',-111, et. 3, ap. 80. Tel 17- 28-87. (367706).» C u m p ă r urgent garsonieră. T el»15-68-39 orele 8-22. (367713)

V înd ap artam en t 2 cam ere ultrafinisat. Str. Scorţarilor nr. 15, sc. I, et. II, ap. 6.(367715) '

• Vînd apartament 2 camere finisat etaj I, str. P ad in , zona F lora , 60 m ilioane negociabil. Tel 17-12-82' (367723)

• Vînd apartament 3 camere finisai p re ţ 6 8 m ilioane negociab il. Str. Negoiu nr. 6 , ap. 321. (367724)

• Vînd apartament 2 camere situat în Mânăştur. Tel 41-04-22. (367737)

• Vînd garsonieră cu îmbunătăţiri. Exclus interm ediari. Tel 16-56-18 între orele 18-19. (367745) .

• Vînd garaj demontabil din tablă ondulată. Tel 13-39-35. (367750)

C um păr u rg en t 2-3 cam erp G rigorescu, G heorgheni, M ărăşti, Zorilor Plata pe loc. Tel 43-12-95. (367:762).• Vînd casâ particulară 2 camere,

bucătărie , baie, ho l, grădină. Str. O ţe tu lu i n r. 4 , ca rtie r P lo p ilo r (367767) ' V '

• Vînd Lancia Thema 12 CJ 190 CP, 1800 cmc, extrase, 5Q00 DM. Tel 41-41-16; 018/62-32-72. (367527)

• Vînd urgent D acia Nova vişini închis metal 900 km iunie 1996. Tel. 41-62-91 între orele 16-20.(368212)

- • V înd H onda Â ccord aerodeck, an 1989,135.000 km, în m a tr icu la tă , , cu geam uri electrice, trapă electrică, servo-! direcţie , suspensii sport, preţ 6600 DM, negociabil. Tel. 15-32- 43.(368219)

• Vînd BM W 2000 DM. Tel. 12-39-23.(368296)

• Vînd urgent Volvo 740 diesel sau schim b. Variante: Tel. 15-,72-54. (368299)

v-, • V înd R en au lt 19, an 1990 ,89000 km vam a p lătită , R A R , deosebit, T el. 14-42-42.(368925)

• V înd M erced es 200 D, fa b r ica ţie 1992 , stare im pecabilă. T elefon 18-66-22. (368939)

• C um păr D acia 1300 sau D acia 1310 T e l. 42-68 -64 (368992)

• Vînd D acia.1310 an 1990 şi Dacia break an 1985. Tel. 42-69- 65.(369025)

• Vînd VW Passat CL turbo d iese l, an fa b r ica ţie 1990, în stare foarte bună. Tel. 12-49-50.(369026) . ■

• Vînd BM W -318 in jecţie , culoare albastru m etalizat, an 1986. Preţ 3000 DM. Tel. 17-18- 79.(369047)

• Vînd urgent Aro 244, motor Braşov , în garanţie, 1995. Tel.15-78-42(369095)

• Vînd ieftin Oltcit. Tel. 13-89- 48 (369137)

• V înd M erced es Cobra Înmatriculat cu carte, 2000 DM. TeL 13-45-36.(369154)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4 milioane. Tel 16-91-20. (367603)

• Vînd urgent Mercedes Cobra 200 D cu carte şi talon. Tel 14- 38-50.(367708)

• Vînd VW Jetta 1980, pentru piese. Tei 18-24-90 după ora 20.(367716)

• • V înd a rg ea t VW Traniporter 8+1 locuri, răcire apă. Tel 17-90-78.(367754)

: • Vînd Lada 1500 în stare bună cu p re ţ co n v en ab il. T el. 18-82-80. (368096)

■ Vînd O pel K adett Caravan din 1988 benzină 1,3 stare foarte bună. Tel. 15-63-47. (368101)

• Vînd BMW M 3 18i piese Opel R ekord , S en a to r, 2 frig id e re Germania, Tel, 43-74-20. (368109) <

• Vînd Moskvicj 1500 an fabricaţie 1980 cu num ere noi, stare bunâ de fu n c ţio n a re , p re ţ in fo rm ativ 3; milioane lei. Informaţii str. Cemei nr.2 ap. 35 după ora 17. (368124)

• Vînd Ford Tranzit an 1982,3200 DM s ta re bună. T el. 17-95-72. (368144)

• Vînd M ercedes 300 turbo D sau schimb cu furgonetă sau variante şi C itroen BX 19 D p en tru ; dezmembrare stare impecabilă, Str. Cehoslovaciei nr. 21 tel. 17-54-76 (368164) . •

• V înd M erced es 207D sta re e x c e p ţio n a lă . ' T el. 43 -1 7 -4 4 . (368176)

• Vînd M azda 323 an 1983 stare bună, neînmatriculâtă preţ negociabil 1490 DM. Informaţii la tel. 18-55-04. (368190) :

• Vînd Alfa Romeo 33 1,7 ie model 1987 benzină neînm atriculată 3800 DM. Tel. 13-42.98. (368199)

• Vînd VW G olf model 1986 1.6 benzină n eînm atricu la t 3300 DM. Tel. 13-42-98. (368200)

• Vînd M ercedes 300 D nerulat în ţară. Str. M ureşu lu i nr. 10 zilnic. (368230)

• V înd R e n au lt 9 d iese l, an de fab rica ţie 1987, cu vam a p lă tită , posibilitate de înm atriculare pe 12 CJ. Tel. 23-14-26. (368235) ' \ ’ ' ‘-v Vînd m otor Mercedes ţap.aCitate c ilin d ric ă 3780 M 508 preţ negociabil. Str. Slatina nr. 2 tel. 14- 03-73. (368237) V

• Vînd BMW 318 i 19 83 impecabil 3500 DM tel. 16-18-13 şi casetofon auto Pioneer, boxe str. Cîmpului nr.9.(368259)

• C u m p ăr su p o rt m otor (fa ţă) pentru VW G o lf 2. Tel. 15-34-48. (368273) * ■■■'■ -

• 'V în d N issan Sunny p re ţ!5.500.000 lei negociabil. T ef 14-62- 89. (368278)

• Vînd BMW 730 carte RAR stare perfectă neînm atriculat 3 0 0 0 p M ,radiocasetofon auto Panasonic boxet8 8 ş i. 150 w aţi, am plifica to r auto, frigider'240 litri, scule de pescuit noi. ‘ Str. G riv iţe i nr. 22 o re le 9-20.(368286) _

• Vînd VW G oiril 1985 alb 4 uşi D stare fo a rte bună. Tel. 16-17-10.(368287) V

• V înd L an c ia D elta an 1988 i in jecţie 4300 DM. Tel. 16-55-61. (368293)

• Vînd Dacia an 1986. Tel. 42,-54- 49(368941)’ V înd BM W 320i an 1985, n e în m atric u la t. .T e l. 15-68-91. (368943)

• Vînd VW Passat TD înmatriculat, an 1988,1600 cmc. Tel. 18-44-11 (368954)

• V înd M ercedes 200 D, 1988, im p ecab il, în m a tric u la t, pentru pretenţioşi. Tel. 23-14-67. (368989)

• V înd M ercedes 407. N ecesită reparaţii. Str. Tribun Laurean nr. 6 .(369027) '. .

• Vînd Opel Kadett înm atriculat, injecţie 1,8 an 1986,stare bunâ, 5800 DM n eg o c iab il. T el. 16-19-84.(369028)

• V înd D acia 1304 an fabricaţie 1991 şi D acia 1309 an fab rica ţie 1992, stare perfectă. Tel. 16-83-96 (369071)

• V înd O pel K adett b r e a k , ' înmatriculat, an 1984. Str. Traian nr. 5.(369074)

• Vînd Dacia 1100. Tel. 14-63-78 (369100) •

• Vînd pentru pretenţioşi VW Golf diesel, 4 uşi, fabricaţie 1988 şi VW Passat benzină, 1989, vama achitată, - recent aduse în ţară. Preţ 8500 DM respectiv 11500 DM. Tel. 42-67-03; 16-18-50(369122)

• Vînd M ercedes 200 D. Tel. 12- 03-54(369129) V ’ ' V v "

• V înd M ercedes 300 D, C obra, înmatriculată. Tel. 14-25-15; 15-41- 55(369131)

• C um păr D acia nouă. O fer 16 milioane lei. Tel.17-04-40. (369138)

• Cum păr caroserie Dacia fără acte Tel. 14-33-36 (369150) . ,

• V îndD acia 1100. Relaţii la te i 12- 12-87(369162) ’

• V înd Ford O rion 1988 şi O pel Kadett 1988, fără vamă. Relaţii la tel. 060/61-73-80. (369164) :

• V înd R en au lt 11 G TI. an de fa b ric a ţie 1985, s ta re b u n ă , înm atricu la t RĂR. Preţ inform ativ 4200 DM. Tei 43-06-1 i sau 14-47- 53.(367502)

V înd O pel K ad e tt 1 985 , om ologat, 2600 DM negociabil.: Tel14-94-82. (367514) . .

■ V în d M ercedes 200D 1979, n e în m atricu la t sau schim b şi o fe r diferenţă. Tel 14-54-53 între orele 7 - 9 şi după ora 20,30. (367544)

• Vînd VW G olf ah 1981,preţ 1100, DM; BMW 323i an 1983, preţ 3100 DM neînm atriculate. Tel 31-52-24. (367586)

• V înd ie ftin M ercedes 2 0 0 D , Renault 11, ambele stare bună şi 200 mp ţ ig lă Jam in a . T el 4 3 -8 0 -2 8 (367616) /, • V înd/schim b dubită. Tel 14-06- 30.(367638); Vînd urgent Oltcit recent adus d in .

germania, cu 30.000 km la bord» Tel16-88-07. (367662) .

• V înd ta lo n G o lf I, 1000 D M , Renault Trafic înmatriculabil, vam a p lau iă , diesel, 5500 DM şi G olf 1D n e în m a tr ic u la t. Tel 2 3 -1 3 -2 8 . (367682)

• Vînd Fiat Ritmo diesel însc ris , 2400 DM. Tel 14-94-10. (367714)

T V înd VW G o lf 1978, cu vam a plâlilâ, preţ negociabil. Tel 18-14-37 orele 17-20. (367739) v; : ' '

• Vînd Ford Escort 1.10b an 1983, neînmatriculat, stare foarte bună preţ n e g o c ia b il . T el 3 6 -8 2 -3 0 se a ra . (367748)

-• V în d R e n au lt 11 GTL 1987, înm atriculat pe 12 CJ. Tel 42-55-26. (367764) . . - . '

• V în d O pel O m ega 1988 şi ■ în sc r ie re D acia , te l 3 6 -8 5 -7 4 . (367769)

• Vînd garnitură mobilă cameră b ib lio tecă , canapea, dulap 2 usj. Informaţii între orele 15-19 latei 43. 01-23(369105)

• Vînd scurtă astrahan, nouă Tel 43-59-79.(369160)

• Vînd pui dog german negru, cu pedigree. Tel 14-94-82. (367513)

• Vînd pui boxer. Str. Gîrbâu nr. 2 ap. 18, după ora 17. (367654)

• V înd ieftin cort 2 persoane, 2 saltele pneumatice, calorifer de tabla

,48-elemenţi, baterie chiuvetă nouă. Tel 43-57-93, str. Maramureşului nr 75.(367720) .

• Vînd bicicletă tip Montainbike. Tel 42-00-75 după ora 20. (367746)

• V înd convenab il dorm itor“Feleac” , mobilă hol şi covor. Calea Floreşti nr. 6 , sc. II, ap. 63. (367753)

SCHIMBURI DE ____LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră str. Detunata Gheorgheni cu apartament 2 camere d eco m an d a te G heorgheni. O fer diferenţă maxim 15 milioane lei. Tel.14-26-82 după ora 17. (368243)

• Schim b garsonieră confort 3 , G h eo rg h en i (ne)m obilatâ cu apartam ent, ofer diferenţă. Tel. 18- 52r60 după ora 16. (369098). • Schimb apartament 2 camere cu tre c e re , et. IV , M ânăştur, cu 3 caniere. Tel. 17-08-79 orele 19-22 (369109)

ÎNCHIRIERI

* V înd două b lănuri nutrie (n o i) lungă şi scurtă şi p ie i (calitate). Informaţii la tel. 31- 49-77 Turda. (341604) .

• Vînd sintetizator Roland E 16. Tel. 24-39-56. (368227)

• V înd instalaţie recepţie satelit. Tel. 13-73-74. (368240)

• Cum păr aparatură audio-video defectă. Tel. 16-91-23! (368282)

• Vînd televizor sport color, 650 mii lei. Tel, 16-62-96, (368297)

• V înd m aşină scris P anaso n ic , m aşină trico ta t B rother, se t tacîm argint. Tel. 41-21-92. (368302)

• Vînd PC 486 DX2 6 6 Multimedia pen tru p re ten ţio şi. Tel. 18-96-59 (3 6 9 0 8 4 ) '

• Vînd frigider Arctic (120L) şi CD digital Sanyo. La preţuri avantajoase. Informaţii tel. 19-02-21. (369091)

• V înd 2 du lapu ri cu două u şi,, dorm eză, cuier cu oglindă, oglindă v ech e de p ere te , m asă b u că tă rie , m asă ro tundă, toaletă cu og lindă , maşină de spălat mică, covor antreu pluşt Tel. 13-85-19 (369169)

• Vînd sau schimb cu autoturism neînm atriculabil 640 casete yideo. Tel 19-00-09. (367518)

• Vînd tractorU 650,an 1995,disc, p lu g ş i , , se m ăn ă to a re , s ta re e x c e p ţio n a lă . T el. 3 2 -2 4 -1 6 . (369111)

• Dau chirie locuinţă. TeL 19' 19-74(367941) ,

• Dau chirie urgent. TeL 19-39- 89.(368284) V

• Caut urgent spaţiu comercial pentru în ch ir ia t (de preferat zonă centrală). Informaţii la teL 01/674-31-22'Bucureşti d-l Lou Xiao Dong. (367933)

• Căutăm de închiriat spaţiu sed iu firm ă, te lefon internaţional, minim 6 camere, de preferat central. Tel. 43-05- 63.(368223)

, • O fer sp aţiu com ercial central. Tel. 43-25-12 şi 18-92- 05.(369039) ■

• C aut spa{iu' com ercia l central cu chirie. TeL 18-04-35: (369121) ..- ■

• Dau în chirie apartament trei ca m ere şi g a ra j, m obilat, cu telefon în Zorilor. Tel. 13-52-41. (368084) - y w

• D au în ch ir ie casă zo n a rezidenţială, condiţii excelente, ocu p a b ilă . T e l. 1 2 -90 -72 . (368224)

• în c h ir ie z apartam ent 2 camere confort, telefon, etajul 1, în ca r tieru l G heorgheni, str . H ercu la n e . P lata lunar în valută. Informaţii tel. 14-50-62;42-50-80; 13-78-67. (369120)

• Vînd set vase Zepfer. Telefon16-34-17.(368213)

• V înd haină p ie le pentru dam e calitate deosebită, no u i , d in C an ad a. T e l. 1 3 -6 3 -6 3 . (368221)

» Vînd pat suprapus cu saltele. Tel.41-24-76.(3 68245)

• Vînd pui pit-bull si rottweiler. Tel. 43-72-92. (369044)

* D e vînzare obiecte noi: cazan baie, fără încălzitor, wc tip O livia, alb, cu rezervor, 2 paturi suprapuse, tip Montana. Tel. 43-74-82 orele 19- 21.(369143)

• Intemiediem chirii. Tel. 19-09-28 (366536) •

• Caut ch’iric. Tel. 1 4 -98 -86 . (366790)

• Caut pentru închiriat spaţiu pentru achiziţii în cartierul Grigorescu. Tel. 12-16-96 după ora 18. (368123)

• Caut de închiriat spaţiu ultracentral. Tel. 19-77-83 (369102)

• Dau în chirie pe valută, timp îndelungat, apartament 2 cam ere confort unu, m obilat, telefon TV Cablu Mânăştur. Tel. 1 6 -7 4 -2 4 . (368303)

• Dau în chirie 3_camere confort, ca telefon, nemobilat, zonă bunâ. T e l.17-90-31 între orele 10-18.(369101)

• în cam eră separată p r im esc stude'ntă sau salariată nefumâtoare. Tel. 15-14-57 orele 14-20, (369124)

• Dau în ch irie casâ p e n tr u studente. Tel. 41-55-47; 1 5 -5 7 -9 5 3 . (369133) '

’ Dau în chirie garsonieră confort III, 150.000 lunar. Tel. 1 4 -4 3 -3 8 (369151) V ’

• Dau în chirie garsonieră confort I, în G heorgheni. Tel. 1 5 -1 6 -6 0 (369161) '■

11 foi. 14 noiembrie 1996 PUBLICITATE CTIJJ-NAPO£A:luni-vincri&-16;sîmbătăţ>-14;tcl/fax 1!>-7M4;SUBREDACTUTURDA!|. luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75

A S 3 E ¥ A R U LC iu l

• închiriez garsonieră Grigorescu. Tel. 18-85-08. (368279) ■• închiriez casă, curte pe str. Paris

jr. 31. Informaţii (el. 43-75-04 după^•^19.(3691701* ; ; 7:

. Dau în chirie apartament 2 camere în' Z orilo r, m o b ila t, f r ig id e r , televizor, telefon, TV cab lu ; p la ta

'anticipat în valulâ pe 6 luni. Tel 12-96-68 sau 12-41-38. (367721)

• Dau în chirie apartament 2 camere. Tel41-33-69. (367741)

• Doi studenţi greci căutăm dc închiriat ap artam en t cu 3 camere mobilat, cu te lefon , în zona Zorilor. Telr 12-41-92 sau15-31-16. (368270)

• Caut să închiriez garsonieră. Tel 15-06-22 după ora 19.(369029) ; . •

• Caut chirie valută. Tel 16-58-10.(367593)

• Caut chirie valută. T el 19-39-89.(367766) ~

Caut pentru închiriat apartament cil 2 camere sau garsonieră, mobilate îa Zorilor, zona lIit.-\. Tel. 19-19-29;19-29-77 Preda Adelina (368209)

• Caut de închiriat casă sau apartament cu 2 „cam ere. O fer300.000 lei/lună. Telefon 17-10-21. (368210)-. ..... ■' :: • Studentă româncă caut urgent de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere, mobilate, cu telefon, plata în lei sau DM. T elefon 19 -5 3 -3 8 . (368244)• Caut de închiriat apartament cu 2-

3 camere zona Mărăşti. Tel. 14-73- 7.4.(368258)

' • Studenţi căutăm dc închiriat apartament 2 camere maxim 300.000 lei. Ţ el. 16-46-82 după ora 14.(368289) ^ J " ' ..

• Caut garsonieră de închiriat. Tel. 12-90-82.<369032)

• Caut să închiriez garaj auto pe Mamaia, Drăgăli’na. Tel. 18-96-59.

.(369085) V ' - — :" ■’ ■» Tineri căsătoriţi căulăm locuinţă

de închiriat. Tel: 43-85-70 între orele9-17 sau 43-58-15 după ora 17. (369127) .

• Două fete serioase, căutăm de■ închiriat apartament în Mărăşti. Tel

17-63-48 după ora 18. (367751) :

DIVERSE

• SC E greta SR L angajează b arm ani ş i a ju to r i o sp ă ta r i. Inform aţii la restaurantu l din Gară. (368242)

• Firmă particulară angajează p ersoan ă de sex fem in in cunoscătoare a lim bii germane sau e n g leze p en tru p ost de se c r e ta r ă , dease.m eneaa n g a je a ză 2 d is tr ib u ito r i cu m aşină personală care să aibă loc p entru În că rca re 6 -8 m c. In form aţii te l. 16-51-73 în tre orele 18-21. (369103)

• SC D a lia ’SR L , angajează u rgen t o p e r a to r c a lcu la to r p entru v în z ă r i en gros; contabilă; şo fer . Inform aţii str. M ănăştur nr. 74 , tel. 42-55-97. (369119)

• T r a n sp o rt m aşin i pe platform ă, 1000 lei/km. Tel 19-73-74. (367551)

• Ţin contabilitate. Tel 14-56- 47.(367582)

• E xecu tăm cu a sp ira to ru l profesional Kirliy urm ătoarele o p era ţii' d e m enaj: b ătu t, aspirat, spălat şi periat cşvoare; aspirat suprafeţe dure, mobilier, draperii; periat-aspirat şi spălat tapiţerie; spălat-lustruit gresie- fa ia n ţă ;' lu s tr u it p arch et. Informaţii-programări la tel 41- 28-88 ora 8-22 (367598)

• Im portator direct în judeţul C luj se le c ţio n e z 30 p ersoane t in e r e , d in a m ice , se r io a se , dornice să lucreze cu publicul, pentru ă-i form a în marketing direct; Tel l3 -9 4 -1 5 intre orele 12-16. (367736)

• SC One Construct angajează2 zugravi. Tel 16-83-47 orele 8- 12. (367740)

• Comatim Trans efectuează transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone / Tel. 14-00-77; 14-27-57.(366240)

• Arm in M ayer R eisen transportă persoane în Austria şi Germania pînă la Mannheim. Tel. 19-50-43.(366338)

• SC Dent Vila, str. Moţilor nr. 102 an gajează - m ed ic i stomatologi cu avizul de liberă p ractică . Tel. 13-10-61 z iln ic după ora 20.(000100)

* A ch iziţionăm st ic le şi borcane la ad resele: str . Gh. Dima tfr. 33, str. Ion M eşter rir. 12, str. Aurei Vlaicu nr. 25, str. Gării nr. 15 orar 9-17. (368122)

• \ E xecutăm lu cră r i hidroizolaţii foarte avantajos cu garanţie şi în rate. Tel. 12-86-69 ora 20. (368179)

* Angajăm urgent operatoare contabil fără obligaţii. Condiţii avantajoase. In fo r m a ţii str . Horea nr. 64 ap. 18 între orele10-16.(368184) '

• Angajez persoane calificate în con fecţii îm b ră că m in te pentru - exp ort. R etr ib u ţie deosebită. Relaţii str. Gruia nr. 5(368266) ^

* SC IIristisangajeazăşofercu experienţă . T e l. 1 5 -7 7 -8 0 . (368281) i

BBBSBC edez teren ş l p ro iect

autorizat c o n str u c ţ ie sp aţiu comercial central. Tel. 16-12-12. (368295)

* C o n ta b ilita te , exp ert contabil. Tel. 43-86-80 (369073)

• Recondiţionăm vană alb şi color. Tel. 13 -07-02 .(367976)

• Zidar" fa ian ţar cu experienţă în străinătate îmi o fe r scrv iciile. Tel.16-85-81. (368172)

• Angajez vînzător. Tel. 41-29-62. (368236)

■ S tuden tă m atem atică m editez c la se le V -V III . T el. 16-18-28 . (368249) . ■

• Reînnoiri chiuvete. Tel. 18-14-70 (368257) . . . w . / :

• SC Căprioara, str. Baladei nr. 28 vinde haine din piele căptuşite pentru iarnă. Facem şi Ia com andă şi din materialul clientului. Vopsim haine piele. Vindem la 'p re ţ de producţie. Luăm comenzi după ora 16 la tel. 15- 56-06: (368269) '

• A n g a je z v în z ă to r în p ia ţă r Informaţii după ora 14 str. Cojocnei nr. 8 . (368271)

• Meditez matematică şi fizică. Tel. 41-03-85 după ora 17. (368300)

• Atenţie! M ari reduceri de preţ la în că lţăm in te sp o rt: N ike , A didas, R eebok , P um a, B K , noj şi second hand în Tg. M ureş str, Eminescu nr. 19., D esch is lu n i-v in e r i ,1 0 - 1 8 . ; (355865) - ■■ ■ :* .

• Z u g ră v im , v o p sim execu tăm lucrări de zidărie, tencuieli, instalaţii sanitare. M ontăm teracote, faianţă şi gresie. Tel. 43-05-37. (368962).

• L ib răria U n iv ersu l, angajează operator xerox, calificat. Tel. 43-15-90. (368997)

• S tuden t, m ed itez m atcm atică- fizică. Tel. 41-63-49. (369054)

• Ţ in c o n ta b il i ta te p rim a ră pe calculator. Tel. 43-85-16 ora 8-16 (369104)

• - A ngajăm u rgen t tînără p lăcută pentru postul de barmană. Informaţii z iln ic o re le 18, la se d iu l d in str. Batozei nr. 20, Mănăştur. (369114). • Restaurant “M aestro” angajează

g a rd e ro b ie ră şi a ju to r i o sp ă ta ri Relaţii la tel. 43-11-08. (369116)

• Angajez vînzătoare tonetă str. Re ş i ţ a n r . 4 ap . 2 6 , lîn g ă 'T rib u n aL(369146) . . „ V

. • SC C a fe -b a r T in e re tu lu i, angajează vînzătoarc'pcntru comerţul stradal. Tel. 19-58-16. (369147)' , '

• A.ngajăm depanator profesionist dc te le v iz o a re ţo lo r . C ond iţii de salarizare foarte bune. Relaţii la tel: 41-46-21,(369140)

• Angajez magazioner Ia depozit en g ros ş i m e rc e o lo g cu perm is c a te g o r ia B. In te rv iu l pe str, C. Brâncuşi nr. 51 ora 9. Tel, 14-84-19 (369148) • :

• T ransport m arfă: Tel.,43-28-01 (369153) ;

• Societate Industrială angajează ţ le c tro n iş t i şi e lec tric ien i automatizări. Condiţii; vîrstă maximă 35 ani, posesor permis auto categoria

’B. Informaţii tel. 41-51-16 între orele15-18.(369158) r , ,

• C o n tra c te în E lv e ţia , I ta lia , F ra n ţa , J a p o n ia , p en tru ba le rin e , d a n sa to a re . T el 19-44-18 z iln ic . (365613) , ..... ; V , .

• A n g a jăm a g en ţi co m ercia li.. Cererile se prim esc la CP 46 OP 1. (367542)

- • Angajăm vînzătoare serioase. Tel 14-02-22.(367695)

• SC Turism Transilvania SA Cluj anunţă că; în conform itate cu legea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 ,.începe dem ersurile p en tru o b ţin e re a au to riza ţie i de m ediu p en tru u rm ătoarele unităţi: T ra n s ilv a n ia , C asa A lb ă , Sport, V lăd easa , F în tîn e le , Făget Izvor, Făget I, Cam ping Făget, Someşeni, C o jo c n a -ş i V alea D râganu lu i. Eventualele sugestii şi sesizări de vor

^depune la se d iu l APM d in C luj- Napoca. Calea D orobanţilor nr. 99. (36770S;. • în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995, SC U m ik Impex SRL anunţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r pen tru obţinerea acordului de mediu pentru o b ie c tiv u l s ta ţie auto; cu spaţiu co m e rc ia l s itu a t în T u rda , Calea Victoriei nr.IOO. Eventualele sesizări şi su g e stii se v o r depune la APM C lu j, C a le a D o ro b a n ţilo r rir.99. (341615)

• Licenţiate, medităm ieflin chimie şi m a te m a tic ă . T el 17-14-00.(367717) .

• M editez limba engleză preşcolari şi ş c o la ri m ic i ş i rom ână pentru străin i, isto rie admitere, t e l 18-36- 47. (367725)

• M editez m atem atică.Tel 17.-97-20. (367729)

• SC R adu & A dy SRL angajează şo fe r p e D acie. R elaţii Club 2000, str. F a b r ic i i n r. 4 , o re le 1 9 -2 0 .(367734) •

• SC Radu & A dy SRL angajează doamnă-dornnişoarâ pentru evidenţă, contabilă primară. Relaţii Club 2000, str. Fabricii nr. 4 , între orele 19-20.(367735) ■ ■

• SC Calabria SRL anunţă onorata c l ie n te lă m a jo ra re a ad ao su lu i com ercial d e la 2 0 % la 1 00 % din . data de 29.11.1996. (367759)

S tu d e n ta c ă s ă to r i tă ; m editez franceza clasele I-VIII. Tel 13-19-13 jo i, vineri orele 18-21. (367760)

PIERDERI

P ierdut a c te , pe nume M ândruţ M ara. R ecom pensă. Tel 12-31-30 seara (367744)

-;' Pierdut cîine lup negru talie mare/ Găsit pui lup. Str. Moţilor nr. 62 tel.19-50-49. (368252) v ’. v

• Pierdut carnet de/student, legitim aţie de călătorie pe numele Sopco Silviu. Le declaf nule! (368267)

SC Napochim Cluj, pierdut filă CEC nr. 00000669 seria B019 emisă de I OLI-ExirfîBucureşti la 15.05.96. Se declară nulă. (368280)

• Pierdut legitim aţie serviciu pe numele Biro Simion. O declar nulă (368283) •'

• Pierdut legitimaţie de veteran de război pe numele de Bozdog Nicolae' nr. 68896. O declar nulă. (368957).

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pop Grigore. îl declar nul (369117) ■ , ,

• Pierdut carnet de student pe numele Notingher Ioan. îl declar nul (369125) V - ;

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Georgescu Cristina. O declar nulă. (369136)

DECESE COMEMORĂRI

•- O fer ,îm p ru m u t. G aran ţii ' im o b ilia r e . T e l. 17 -6 0 -7 3 . (368935)

• O fer îm prum ut. Tel. 17-46- 43.(369115)

• F a m ilie se r io a să din Bucureşti, căutăm fată îngrijire copil 4 ani. Condiţii foarte bune, salarizare deosebită. Tel 01/659-4 3 -5 7 sau 0 1 /6 5 0 -9 9 -9 1 . (367197)

• O fer împrumut. Garanţie imobiliara. Tel. 13-38-70orele 10-13 (369126)

• Ş o fer cu experienţă îmi ofer serviciilc. Tel. 17-85-80. (369106) .

• Ofer gratuit locuinţă 1-2 persoane companie unei bunici. Tel.14-67-43. (369123)' .

• în conformitate cu legea nr. 137/, 1995 , M atiş Crăciun, anunţă în ccp erea dem ersurilor pentru obţinerea A cordului de M ediu, pentru obiectivul casă familială, cu s+p+e+m; în Cluj str. S. Albini nr. 104. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM, Cliij Calea Dorobanţilor nr. 99.(369118)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Maier Ioan anunţă înccperea dem ersurilor .pentru obţinerea au tor iza ţie i d e m ediu pentru o b ie c tiv u l racord canalizare la im obilu l din str. D ecebal nr. 33 , A pahida. E ventuale su gestii şi sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (367730)

• Cu in im ile în d u rera te anunţăm m oartea fulgerătoare ă iu b itu lu i so ţ ş i tată GRUIiy E U G E N . În m orm întarea va avea loc în Cimitirul Central în. 16 noiembrie, orele 10. Te vom purta veşnic în inimile noastre. S o ţia ş i c o p iii cu fa m iliile .(368290)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm trecerea în nefiinţă a scum pulu i nostru ta tă , TUŞA SIM IO N , în v îrstă de 82 an i. Înm orm întarea va avea loc în satul Aruncuta în 14 noiembrie, orele 13. Dormi în pace, tăticule. Cei 7 copii cu familiile. (369152)

• Cu ad în că ş i n em îngîia tă durere anunţăm moartea, după o lungă şi grea suferinţă, a celei ca re a fo st scum pa şi iu b ita noastră mamă, soacră şi bunică CRIŞAN FLORICA, de 65 ani. D um nezeu s-o p d ihn ească în pace! Înm orm întarea va avea loc în data de 15 noiembrie, ora12, în cim itirul M ănăştur. Fiul R adu, nora C orn elia , n ep oţii Răducu şi Adela (369166) ;

• Cu adîncă durere ş i im ens regret anunţăm d isp a r iţia în urm a unui tr a g ic a c c id e n t, dintre cei dragi care 1-au'iubit, a ce lu i ca re a fo st L A K A T O S A N D R E I, în v îrstă de 21 ani. înhum area va avea loc în data de 15 noiembrie 1996, ora 12 la C im itiru l C en tra l. Fa m ilia îndurerată. (367712)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost ta tă , socru ş i b u n ic , M ANDICS ISTVAN, în vîrstă de 82 an i..în m o rm în ta rea va avea loc în data de 15 noiembrie 19:96, o r e le 13, în C im itiru l C en tra l. Nu te vom u ita niciodată. Fam ilia îndurerată. (367757)

• S in cere con d olean ţe' colegului nostru Nemeş Ioan Ia pierderea socrului drag. Colegii de la Aprovizionare şi M agazie Imprimeria Ardealul. (368241)

• S in cere co n d o lea n ţe d in partea colectivului Vămii C luj- N ap oca ad resăm c o le g u lu i

-nostru C r is tia n în greau a pierdere suferită prin dispariţia tatălui drag. (368261)

• S în tem a lă tu r i de c o le g a noastră director Tuşa Veronica, în « c e s te m om ente g r e le p ric in u ite de d ecesu l ta tă lu i drag ş i.tr a n sm ite m s in c e r e condoleanţe fam iliei îndoliate.' C o le c t iv u l S u cu rsa le i C lu j a Băncii Dacia Felix. (368264)

• Cu p rofun d ă d u rere anunţăm în cetarea d in v ia ţă , după o lunga şi grea suferinţă, a scum pulu i n ostru so ţ , ta tă ş i bunic, GEORGIU G AVRIL, în vîrstă de 62 ani. înmormîntarea va avea loc vjneri, 15 noiembrie, o ra 14, de la C apela N ou ă a C im itirului M ănăştur. Fam ilia îndurerată. (367747)

• R ecu n o ştin ţă ş i od ih nă v e şn ic ă c e le i ce a fo st d -n a L E O N T IN A D EN EŞ. S in cere co n d o lea n ţe fa m ilie i. V ec in ii Z ă g r ea n T itiis cu fa m ilia : (368265) -

• Sincere condoleajtţe familiei Griiin la pierderea soţului drag. Fam. Bâgâcean. (368292)

• In a c e s te 'c lip e de grea în c e r c a r e sîn tem a lă tu r i cu gîndul şi cu sufletul,'de colegele n o a stre V ero n ica , S a n d i ş i V ioleta: S in c e re co n d o lea n ţe fa m ilie i ş i în tr ea g a n o a stră compasiune. Direcţia Trezorerie a B ă n cii. D acia F e lix C lu j. (369132)

• Sîntem a lătur i de doam na P e te r A n a , în m area d u rere pricin u ită de m oartea so ţu lu i drag: D in partea A sociaţiei de Locatari. (369135) '

• l / n ultim omagiu cumnatului ş i u n ch iu lu i drag • M A IE R SIM IO N ca re a d isp ă ru t fu lg e r ă to r d in tre noi S în tem alături de voi V iorica, Sim ona, C o r in i ş i R am on a, în a c e s te m omente grele. Dum nezeu să-l od ih n e a scă ! F am ilia .M a ie r M ărioara cu copiii Alin şi Alina (369141)

„/• R egretăm profund ţra g ica d isp a r iţ ie a b u n u lu i n o stru co leg , LAK ATO S A N D R E I şi sîn tem a lă tu r i d e fa m ilia în d o lia tă . C oleg ii de la se c ţia T ip a r în a lt d in Im p rim eria “Ardealul” Cluj. (369156)

.• Un u ltim răm as bun d e la fosta noastră p rieten a T IN A . S in cere co n d o lea n ţe fa m ilie i în d o lia te . F am ilia K ozm a . (000100)

• _Cu inima îndurerată îm i iau rămas bun de la singura şi mult iu b ita m ea so r ă , C R IŞ A N F L O R IC A . Nu te v o i u ita n ic io d a tă . Sora E lisa b eta cu soţul. (369167) -

« Cu durere şi lacrim i îm i iau răm as bun de la d ra g a m ea m ătu şă , C R IŞA N F L O R IC A , plecată prea devreme dintre noL N ep o a ta R ica , cu . fa m ilia . (369168) '

• Sincere condoleanţe doamnei F eren cz E lena ş i fa m ilie i, la trecerea în n efiin ţă a m am ei d ra g i. C o lec tiv u l S o c ie tă ţ i i Artex Cluj-Napoca. (367707)

* Toată com pasiunea pentru Sanda şi V ioleta acum , cînd se d esp a rt d e ta tâ l^ ltfr d r a g . C o le c t iv u l D ir e c ţ ie iC o n ta b ilita te ş i D ir e c ţ ie i Decontări ş i Plăţi Bancare, BDF Cluj. (367718)

• Vera dragă, acum, în prag de iarnă cînd aripa m orţii a atins pentru a doua oară în acest an casa părintească, sîntem cu tot su fle tu l a lă tu r i d e t in e . C o lec tiv u l D ir e c ţ ie iC o n ta b ilita te ş i D ir e c ţ ie i Decontări şi Plăţi Bancare, BDF Cluj. (367719)

• Un ultim omagiu celui care a fo st M A IE R S IM IO N . C o n d o lea n ţe fa m ilie i.D um nezeu să -l o d ih n ească 9n p a ce . F a m iliile Pop V a s ile ş i M archiş Iulian. (367726) .

• A ducem un u ltim om a g iu v ec in e i noastre M O L D O V A N IL E A N A , la tr e c e r e a e i In e te r n ita te . D u m nezeu s -o o d ih n e a sc ă . . A s o c ia ţ ia locataVilor Calea D orobanţilor nr. 105. (367732)

• S in c e r e condoleanţe' fa m ili i lo r C o n sta n tin escu ş i Iu n ian p en tru p ierd erea grea suferită. Ilor ia şi Lidia Bibolar. (369108)

,• S in d ic a tu l' L ib er a l T ipografici din Cluj, precum şi to ţi tip ografii din Im prim eria “ A r d e a lu l” aduc un u ltim om agiu co leg u lu i LAK ATO S A N D R E I p leca t d in tre noi în c o n d iţii n ed rep t de tr a g ic e . Profesionalismul, corectitudinea şi spiritul colegial vor fi perene m o tiv a ţ ii de a d u cere am inte Transmitem sincere condoleanţe nem îngîiaţilor părinţi. Dormi în pace,drag coleg! (369155):,'.

• S în tem a lă tu r i de fam ilia Ferencz, la trecerea în eternitate a m am ei ş i so a c re i d ra g i. A sociaţia locatarilor din Calea Dorobanţilor nr. 105. (367733)

• Cu adîncă durere aducem un ultim omagiu şi regretul nostru la trecerea în nefiinţă a dragei n o a str e m âtu şi, - D E N E Ş L E O N T IN A . D u m nezeu s -o od ih nească în pace. S in cere le n o a stre co n d o lea n ţe fa m ilie i În d u r e r a te .. F am ilia E n eşe l Horea. (367742) : ■

• S în tem a lă tu r i de c o le g a noastră V ioleta Tuşa în m area d u rere pricinu ită d e m o a rte a tatălui drag. colegii din Serviciul A d m in istrativ a l B ăncii D acia Felix. (367743); c

• S întem a lă tu r i de fam ilia Clmpan Gavril în marea durere p ric in u ită de m oartea m am ei d ra g i. S in cere co n d o lea n ţe . C o le g ii d e se rv ic iu d e Ia SC “Montcorep” SRL. (367749)'

• S in tem .a lă tu r i dc so r a , c iim naţa ş i m ătuşa n o a stră , G ruin M aria, în marca durere pricinuită de pierderea soţului d r a g , G IG I G RUIN- F am ilia Bojaif Victoria. (367755) ; ■

Un ultim râm'as bun Ia trecerea în e tern ita te a ce lu i care a fost bunic ş i socru drag, ROM AN IOAN (IANCU). Nora M arilen a ş i n ep o ţe le le D an a, Mara şi Oana. (367758)

• A ceeaşi n esfîrşită d u rere , lacrim i şi dor nestins ne macină la împlinirea a 6 săptămîni de la tr e c e r e a In e te r n ita te a scu m p u lu i n ostru L U C A C IU ADRIAN AUREL, la numai 29 a n i. A m intirea lu i va răm în e veşn ic v ie în su fletele noastre: C o m em o ra rea va av ea lo c d u m in ică , 17 noiem brie,* la B is e r ic a ; ' O rto d o x ă , d in Som eşeni. în veci nem îngîiaţi; soţia D ana, fiul A ndrei, mama M aria, fratele G abi cu fam ilia, socrii Vasile şi M aria, cumnaţii V a s ile ş i C ălin cu fa m iliile .. (367705)

• S -au scu rs 6 lun i d e c în d tr is te ţe a , d oru l, iu b ir e a ’ d in inimile noastre sînt tot mai grele ş i fă ră a lin a r e , d e c în d n e-a părăsit într-un tragic accident d e tram vai iubitu l nostru fiu , IM B U Z A N F L O R IN , la frumoasa vîrstă de 22 ani. Flori şi lacrimi vom aşterne mereu pe m orm întul tău. F ie ca su fletu l tău plin de bunătate şi dragoste să se odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată şi nu îi vom ier ta p e ce i ca re te-a u sm uls dintre noi. în veci nem îngîiaţi,. părinţii Vasile, Ana şi singurul frate Ovidiu, care îţi duce doruL (367763)

• Mulţumim tuturor celor care au fo st a lă tu r i'd e n o i p r in p r e z e n ţă , f lo r i, cu v in te de alinare şi au condus-o pe ultimul drum pe cea care a fost mama n o a stră d ra g ă , L E T IŢ IA U R C A N . D um nezeu să -o odihnească, familia Îndurerata. (367752) ; . ,

• Sîntem alături de colegul nostru D eak A ttila în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi, p ersonalu l SC A sccn so SRL. (368248) ' / .

. 'ii *

ad ev ăr u l c3e C iu i SPORT joi, 14 noiembrie 1996

CONFERINŢA DE PRESArA^CM Ug

"La 3-1 ar fi trebuit să închidem jocul"Ultima conferinţă de presă a avut loc după partida cu “Poli” .

Timişoara, victorie la scor (4-1).. Întîmplarea sau jocul' excelent al liniei de mijloc au făcut ca marţi preşedintele Sorin Bagiu să'se

§ zinte în faţa jurnaliştilor cu un grăitor 5-1 în faţa Chindiei, formaţie b învins Rapidul şi a remizat în Bănie, dar nimeni nu putea uita

■M eşecul din “Parcul cu Platani”. De aceea, firesc, discuţia “Bagiu- ^Siarişti” a avut ca punct de pornire minutul 65 al partidei cînd “U"-

iştii conduceau cu un neverosimil 3-1 „ < :“Cred că am jucat foarte bine timp de 65 de minute. în loc şă

stringă rîndurile şi să închidă jocul, echipa a preferat să atace - am mai irosit două ocazii - iar în urma a două grave greşeli de apărare Naţionalul a egalat. Pînă la înfrîngere, pe fondul unei evidente căderi psihice, nu a mai fost decît un pas.”

Cam aşa ău sunat cuvintele unui preşedinte de club “hăituit” de indiferenţa clujenilor prea puţini sensibili la nevoile şi cerinţele unei echipe de Divizia Naţională, care în prezent ocupă locul 5 şi se pregăteşte să dea marea lovitură pe terenul campioanei.; Şi totuşi regretele nu au murit nici pînă astăzi.

“îmi pare foarte rău pentru acest rezultat, în fotbal rezultatele se mai şi întorc. Să nu uităm, că Braşovul ne-a condus cu 2-1' şi am cîştigat.în final de meci. Ce să mai vorbim de Petrolul, care de la'3-1 şi 4-2, a pierdut jocul cu “Poli” la un scor de infarct: 4-5!”; Ne convine sau nu, fotbalul, azi te face să rîzi şi mîine să regreţi

că l-ai cunoscut. - - . ; .

"U" a jucat cu tricourile de antrenamentLa partida cu F.C. Naţional; studenţii clujeni - datbrită refuzului

jucătorilor echipei gazdă, mai precis tbI conducerii, administrative - au evoluat cu tricourile, de.antrenament. Bucureştenii şi-au motivat refuzul printr-o explicaţie mai mtiit decît penibilă şi greu de acceptat

pentru o formaţie de cupe europene:.“Nu avem decît un singur rînd de echipament.” . .

Problema a pornit de la “centralul”'A.” Porumboiu care a' considerat că tricourile albe ale lui “U” se... aseamănă sau nu se disting de cel al lui Dună (albastru). f

Pentru echipă Sorin Bagiu "deturnează" si avioane . , ^

Reîntoarcerea echipei de la Bucureşti s-a lăcut cu ajutorul cursei Tarom, Bucureşti-Oradea, cu escală neprevăzută' la Cluj. -;

Iniţial, meciul ăr fi trebuit să se dispute la ora 14, însă luni s-a anunţat că va avea loc de la ora 17, în nocturnă. Marţi seara, F.R.F. a anunţat; printr-un comunicat remis cetoT două cluburi şi difuzat la programele de ştiri^de cele mai importante: po'sturi de radio şi' televiziune, că ora oficială,de disputare este cea stabilită în primă fază (14). De aici şi încurcătura care a: generat faptul că “şepcile- roşii” au pierdut biletele de avion pentru zborul Bucureşti-Cluj. Pînă la urmă, cu mari interventii, s-a acceptat devierea cursei. ■ .

' ; > C od in S A M 0 1 L A ■

Din iarnă, FC "U" s-ar putea transforma în societate pe acţiuni "

La conferinţa de presă de marţi, preşedintele Sorin Bagiu a deplîns (din nou) starea financiară precară a clubului: “E anormal ceea c£se întîmplă la Cluj. Cred că e o situaţie unică la nivel de Divizia

■ Naţională să rămîi fără sprijin material. Mai trist este că datorită îcestei situaţii cei care suferă sînt jucătorii. Dacă nu vom găsi.o soluţie, s-ar putea că din iarnă să schimbăm statutul clubului şi ne transformăm în societate pe acţiuni pentru a putea atrage investitorii”, în acelaşi context; preşedintele clubului a recunoscut că deşi jucătorii sînt cu salariile plătite la zi, ei mai au de primit încă două prime restante. Sorin Bagiu speră că finalul turului să găsească clubul cu plăţile “la zi". .

~ - M ihai HOSSU ■

Profesorul Pop, intre Baia Mare

şi acţiunea Belgia• “V ” Explorări Baia Mare - ; “U” ARDAF, sîmbătă, 16■ r noiembrie •

:Campionatul naţional masculin este întrerupt pîna în 4 decembrie. • Timp pentru alţii sa sc ■ odihnească, 'dar şi pentru profesorul Neculâe -Pop şi “U” ; ARDAF, aflaţi într-o dublă cursă:; meciul cu studenţii băimăreni,, contînd pentru etapa a VlII-a, i meci greu, respectiv; “acţiunear ' Belgia, 23 noiembrie, la Cluj- Napoca, în preliminariile C.E. Am avut, un foarte bun prilej de â sta de vorbă cu tehnicianul Pop preţ de ...'cinci minute.i - După şapte etape, cura apreciaţi evoluţia echipei?' ■. - în dtfuă ipostaze:' ca evoluţie şi rezultate. Ca rezultate, ; exceptînd Braşovul, unde atn pierdut şi unde am fi putut cîştiga, am fi în grafic. Că

evoluţie si nivel de joc, din cauza solicitărilor pe trei fronturi se resimte din plin oboseala. Lucru văzut în concentrare, jn reacţii, în finalizarea acţiunilor.

- România - Belgia, un alt punct din program ul profesorului Pop şi al ardaf- ienilor. Cînd înccpe acţiunea Belgia? - ... . <:Y - . Va îricepe~ în 18 noiembrie, odată cu reunirea lotului în',; cantonament lâ Cluj-Napoca. Antrenamente zijriice,-; meciuri amicale, refacere după efort, toate pentru ca ziua de 23 noiembrie sâ'ne prindă în formă, dar şi cu mentalitatea de învingători. •

Dem ostene SOFRON Foto: Ion PE TCU

CALEIDOSCOP FOTBALISTIC“ i r PE LOCUL INTII IN TOPUL ETAPEIIn topul publicat marţi de Gazeta Sporturilor, după etapa a >

XlV-a ă Diviziei Naţionale, “IJ” figurează cu trei “titulari” în linia mediană - Zotincă, Cioloboc I şi Olariu -’pluş o “rezervă” (Truşcă) iar în atac cu Coroian - toţi cei nominalizaţi fiind notaţi cu 8. La cele cinci note de 8 s-au adăugat două de 7 (Jula şi Brătianu II), una de 7,5 (Marcă); trei de 6,5 (Mare, M. Stan şi Şaridru) şi un singur 6 (Marişj: Doar Maier,'Care â jucat sub un sfert dc oră,n-a fost notat. Adunînd cele 12 note amintite reiese media generali de 7,25 (cea mai mare medie a etapei). Pe locul secund - apropo de ţinlclasament al mediilor - Oţelul cu 7.18 (a doua medie peste 7). Urmează apoi.“Poli" (6,91), Steaua (6,53), Sportul Studenţesc Şi Ă. S. Bacău-(ambele cu o medie de 6,45). Surprinde că băcăuanii care au pierdut partida, au obţinut o medie mai mare decît învingătoarea Dinama (6.00) care oricum a dominat cu autoritate întîlnirea si în final, chinuit sau nu, a cîştigat cu 1 -0, Cred că undeva s-a strecurat o greşeala, dar în calcularea mediilor am ţinut cont de notele trecute în ziar. ' r Y: . 1 ;Y / > . - ' " ■',/. > • " '

CONTINUĂ... CĂDEREA ECHIPEI DE TINERET-SPERAHTE: Ne-aşteptam ca şiragul... insucceselor cu-carc ne-a obişnuit echipa de tinerei-speranţe a lui,“U” să se “rupă”, mai corect spus, să se blocheze şi să înceapă urcuşul spre începutul'bun : al întrecerii. Numai ca “rezervele” lui-“U” au mai adăugat sîmbătă o nouă. înfrîngere, acasă, sus pe C.M.C. Speranţele într-o revenire s-au declanşat îri min. 6 cînd Monea a înscris pentru “U”. Apoi totul s-a dus pe apa... Someşului: în primul rînd că tîrgoviştenii au egalat prin Arabagiu (26), pentru ca în final şăprimească drept'cadou... autogolul lui Bădoi (85) şi şiragul insucceselor continuă. Pînă cînd? Răspunsul îl aşteptăm din partea celor care joacă şi îi pregătesc, i • ? : ■- ;

IERARHII COMPARATIVE 'Tot despre campionatul de tincret-speranţe este vorba. Unele

dintre echipe îi acordă importanţa cuvcni'tă. Altele îl considerăo corvoadă şi cheltuieli în plus. Am în faţă clasamentul “la zi”, după etapa a XlV-ă. Vi-l prezentăm în înşiruire, însoţit, în paranteze, de o cifră rcprezentînd locul ocupat în clasament de echipa de seniori: I. F.C. Argeş (7) - 33; 2. Diriamo (4) - 30;3. Universitatea'Craiova (10) - 27; 4. Jiul (6) - 25; 5. Rapid ( li) - 24; 6. F.C. Braşov (17) - ’23; 7: F.C.'Naţional (2) - 23;8 Steaua (1) -21; 9. Ceahlăul (9) - 19; 10. Farul (12) - 19; 11. “Poli” (18) - 19; 12: Gloria (16) - 18; 13. Chindia (8) - 17; 14. Oţelul (3) -14; 15. “U” (5) -13; 16.-Petrolul (15) -12; 17. A.S. Bacău (14) - 9 şi 18. Sportul Studenţesc (13) - 6 puncte. Cu excepţia echipei Ceahlăul, unde ambele formaţii ocupă acelaşi loc 9, în fcsl “speranţele” se află mai sus sau mai jos comparativ cu echipa de seniori. Vă lăsăm pc dumneavoastră să judecaţi modul cum a fost interpretată reînfiinţarea campionatului în

'speranţe. , - . . .

ÎNCĂ li Mluu. f PENTRU ADRIAN ŞOMLEAO veste culeasă din G.S. ne reţine atenţia: Clubul Steaua a

virat luni suma de 6 milioane lei în contul deschis de Cimentul Turda pentruajutorarea lui Adrian Şomlea. Un gest frumos, de aplaudat, Un gînd însă nu-mi dă pace: ce sumă s-a adunat în contul amintit şi cum a fost sau urmează a fi folosită1

- ^ Romeo V. C ÎR T A N *

Adunate, din fotbal

O nouă victimă! >Ricardo Pinto. portarul lui '

• Âtleţico Paranaense, echipa care Jconduce în campionatul brazilian |dc fotbal al statului Rio, a fost *'

. crunt bătut cu bastoane dupăpartida dc duminică disputată în icompania celebrei Fluminense. HI .se află într-o stare , disperată,’ la •

; graniţa dintre viaţă şi moarte, cu -toate- eforturile medicilor , spitalului Curitiba, acolo undeRicardo Pinto a suferit o ;intervenţie pe creier. Imediat ;

■i după agresiunea suferită pe , stadion,'el a fost transportat la

spital !uride doctorii i-au aplicat opt puncte de sutură, însă starea , lui Ricardo Pinto s-a agravat brusc. Previziunile medicilor sînt pesimiste,, ei abţinîndu-se momentan de la orice comentariu privind evoluţia stării de sănătate a portarului brazilian. •

Debut în arena internaţională

. * * ' ■Andora, micul stat* dc Ia ’

poalele Pirineilor, şi-a făcut ieri seară debutul în fotbalul internaţional. Echipa naţionala a Andorei s-a confruntat într-o partidă amicală cu reprezentativa- .similară a Estoniei. Rezultatul nu ne-a parvenit. , ; ■

Plată întîrziatăConducerea echipei de “Scrie.

A” AS Roma va trebui să plătească 16,5 miliarde de lire italiene, începînd . cu luna decembrie â acestui ari şi i continuînd cu alte cinci rate, ; echipei . Steaua Roşie Belgrad. Suma reprezintă transferul de la : echipa iugoslavă la AS Roma a jucătorului Mihailovici, dar ea nu a putut' fi plătită-pînă acum datorită embargoului impus de Organizaţia 'Naţiunilor.; Unite împotriva Iugoslaviei.; 4:

Cîştiguri record' 1996 a' fost un ân" fast, din '

punct de vedere material, pentru clubul Bayern Munchen. El a înregistrat cîştiguri record de 147 milioane de mărci. Cine a spus că nu sc cîstigă din fotbal?

( C .B . j » .

!1 !

CRONICA RINGULUI• Campionatele Mondiale dc

(Box rezervate juniorilor,desfăşurate în Cuba (Havana) au ajuns în faza 'finală - în semifinale s-au calificat şi doi pugilişti români: Qvidiu 'Bobîrriat la

. categoria cocoş (54 kg) şi Adrian Diaconu câtegoria semimijlocie' (67 kg) care au cucerit medaliile

^de bronz. în finale, boxerii ■cubanezi au cîştigat 9 titluri, restul lumii 3.

• Medicii britanici duc o ' campanie pentru" interzicerea

boxului ca sport declarînd că iboxul nu este un feport, ci o activitate brutală, că loviturile aplicate în box afectează creierul^ producînd traumatisme care au dus de mai multe ori la situaţii grave. în contradicţie cu părerea

• medicilor britanici (care au prezentat şi un film în acest sens) este campionul Marii Britanii la categoria pană, Collin. M c., Millan, prezent la conferinţa de' ipresă organizată derMBA, care a considerat că. această campanie de inicrzicere a boxului este cel puţin ciudată. El a declarat: “Boxul nu mi se pare mai periculos decît rugbyul, cursele automobilistice sau fotbalul,, american”, carc a produs' mai multe tragedii.

• Aseară gongu 1 inaugural al Naţionalelor dc seniori

Gazda desemnării campionilor. naţionali la box - seniori, în acest an revine municipiului Bacău, care pînă îri 17 nov.- va găzdui ultimul act al întrecerilor celor

. mai buni pugilişti din ţară, care şi-au cîştigat acest drept de

participare la zonele disputate cuo lună în urma. * , /

; La întrecere Clujul va fi : prezent cu:trei pugilişti care 'i ţintesc podiumul de premiere: este vorba- de tînărul Vasile;

; Herţeg (categoria 63,5 kg). Viorel Morovan (categoria. 67 kg) şi '

■ fratele acestuia, multiplul campion naţional Vasile Morovan (categoria 71 kg). în deplasarea la Bacău cei trei sînt însoţiţi de antrenorul Liviu Baciu. De menţionat că toţi trei pugiliştii aparţin A.S. CARBOCHIM Cluj.

: Surprinde faptul cum cţlelalle două. cluburi cu tradiţie în pugilismul clujean (CSM şi_ ASA) nu au nici un reprezentant la

■finale!v ' - MITUL TYSON DEMOLAT

DE HOLLYFIEID!învins doar o singură dată în ,

carieră, în anul 1990, de către greul James Buster Douglas, marele Iron Tyson â dominat categoric ultimii ani ai boxului profesionist mondial. Deşi la cota , pariurilor meciul dintre “coloşii” Tyson şi Hollyficld era de 18-1 . în favoarea primului, surpriză ,. care face deliciul acestor întîlniri, s-a produs totuşi. A învins prin K.O. tehnic în repriza a 11-a, ’Evander Hollyficld. Mai bine spus, arbitrul întîlnirii a op rit' meciul pentru inferioritatea lui Tyson care devenise ;“pucingbair.': Meciul s-a desfăşurat în metropola boxului mondial profesionist “Las Vegas”

în faţa a peste 17.000 , de spectatori. în urma acestuia boxerul din Alabama a devenit; nr._ 1 în versiunea WBA.

în aceeaşi gălă s-au, măi disputat încă două întîlniri în care au fost puse în joc centurile cu diamante ale greilor, dar în versiunile IBF şi WBO. în cadrul primei întîlniri, Michael Moorer şi-a păstrat titlul de cariipion mondial al greilor/versiunea IBF, învingîndu-1 pe sud-africanul Francis Botha; în cel de-al doilea, pugilistul britanic' Henry Akinwande l-a întrecut prin K.O. tehnic în repriza a 10-a pe rusul Alexandr Zolkin, devenind astfel’ liderul boxerilor de categorie grea versiunea W.B.O. •

Coriolan IUG A

în jm: lillu l naliiinal

. : : . .i

Ultim a. etapa in campionatul nain-nal Jc: raliuri se va- (leşiasura m perioada 23-24 noiembrie în Moldova. Traseul “Raliului Mănăstirilor” cuprinde Piatra Neamţ, Cuiejdi, Văratec; Agapia, Nemţişor, Tîrgu Neamţ; Piatră Neamţ.. Această ultimă etapă este

şi nu este importantă. Titlul naţional se află; cel: puţin pînă în prezent, în posesia lui G. Grigorescu .(Renault Clio , Williams) " El poate pierde ■ titlul doar ,dacă abandonează. Ceea ce este greu'de presupus. Pe locul2, pînă în prezent, se află- team-ul clujean. Aur. - Bobocscu .(ARDAF, Rally Tcam. Toyota ‘ Celica);. Vicecampiom: cu o singură condiţie; să termine cursa. Eventual campioni naţionali,: dacă Grigorescu abandonează. ■' i:-»-

în tot acest hăţiş al supoziţiilor, speranţe sînt de ambele părţi. r ’’ Dempstene ŞOFRON

- " T

* jr -

-

'V ' ■f1'

. f

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Iii TI I T

Ţl^n

Tn

TT

n’T

TT

nrrTT

ADEVAftUlJc S e C i u l I13) joi, 14 noiembrie 1996 ECONOMIA

O adunare generală cu cîntec

S.C. Atlas (fosta întreprindere de Reparaţii Auto din Cluj-Napoca) are, în prezent, un capital social de 7,619 miliarde de tei, fă ră terenuru 53,5 la sută din pachetul de acţiuni a fo s t privatizat prin oferta publ ică de m asă. Vn num ar de 4.123 de persoane fiz ic e au devenit, în baza aplicării Legii 55, acţionari ai societăţii, t a sfîrşitul săptămînii trecute, adunarea generală a acţionarilor ( unde reprezentanţii Fondului Proprietăţii de Stat au votat pentru diferenţa de 46,5 la sută din acţiuni) a desemnat o nouă conducere a societăţii care, pînă atunci, fu sese condusă de managerul Horia Podar. în consiliul de administraţie nou-ales au intrat Virgil Tontoiagă (217.372 .de voturi), care a devenit preşedinte aL consiliului de administraţie ş i director, loan Baciu (208.814 voturi), Traian Toma (196.384 de voturi), toţi salariaţi vechi ai societăţii. F .P .S.-uIa propus ş i a susţinut intrarea în consiliul de administraţie a două persoane: M ircea Săngeorzan (de la Unirea) ş i Ovidiu Mureşan, de la P.F.P.S. Filiala*Cluj. Ultimii doi membri ai consiliului au obţinut, fiecare, aproape 150.000 de voturi. "

Rezultatul votului - mărul

discordieiScriam, în număruLde ieri,

că AGA de-la Atlas a fost urmată de'contestaţii. Acestea

' au fost provocate de chiar rezultatul' votuluu:Dar, spun multe persoane avizate, a existat aproape în permanenţă

, o stare conflictuală, în raport ' cu vechiul manager. în repeţate' rînduri si la diverse institutii (F.P.S., F.P.P., Prefectură, parlamentari)', au fost făcute sesizări, în care nemulţumirile celqr., care erau conduşi au, răbufnit. După adunarea

! ■ generală, la începutul .acestei săptămîni, se' constata o acalmie, o linişte .relativă,' la: nivelul noii conduceri şi o resemnare blajină, o acceptare a situaţiei, dublată de speranţă, în rîndul salariaţilor. Consiliul nou ales doreşte să acţioneze; ferm pentru: redresarea economică ' şi pentru privatizarea completă (prin

cumpărarea acţiunilor de la Fondul Proprietăţii de Stat), între timp, vechiul manager nu s-a resemnat cu rezultatul (neaşteptat, de altfel) al. adunării generale a acţionarilor, în consecinţă, se anunţă un

: conflict între fostul manager şi- ' noul director. Cu menţiunea că , protagoniştii au fost colegi de

facultate şi au avut relaţii bune de muncă, pînă la un moment dat, vom prezenta > poziţiile acestora.

1.26, jar la trei trimestre indicele a scăzut la 99,5 la sută. Regresul s-a datorat unei politici , interne care, în

, aşteptarea; privatizării, a favorizat , remunerarea salariaţilor', investiţiile .în reparaţii , ,ş i ' , constituirea' stocurilor de materie primă pentru lunile de iarnă, cînd

■ furnizorii îşi reduc livrările. Odată cu. constituirea P.A.S:, la a treia încercare,. în: mai

‘ 1996, salariaţii au fost mai puternic. , manipulaţi. Preşedintele consiliului de administraţie al P.A.S. a fost ales dl Virgil- Tomoiagă. Dl Podar apreciază că relaţiile au fost bune cu dl Tomoiagă atîta vreme cît l-a aprobat şi suşţinu*. Cînd l-a schimbat din funcţiă de director de producţie, pentru că nu a mai corespuns, Tomoiagă-s-a coalizat cu alţi adversari din firmă, împotriva managerului. După preluarea administrării [P A S . . războiul s-a purtat pe faţă. PAS-ul s-â dus la manager şi l-a ameninţat că vor face front comun,, avertrzînd-că vor scoate;

■oamenii în curte. Disensiunile; au pornit de la accesul la documentele de privatizare. în 'timp ce PAS-ul cerea actele de privatizare;.; managerul a

‘ considerat că privatizarea nu ■ este atributul prioritar al PAS, ’ cercetînd, v totodată, posibilitatea identificării şi atragerii unui investitor strategic. .Din' punctul de■; vedere al re munerări i salariaţilor, situaţia este bună.' Nici o dată măcar nu s-a întîrziat cu plăţile, au fost r acordate, toate indexările, n-au ■ fost daţi în şomaj salariaţii, au : fost încasate prime. • " 1

Cu toate obstrucţiile,

am avut rezultate

Timp de 19 luni, S.C. Atlas, a fost condusă de dl ing. Horia . Podar. care a. ocupat postul de manager prin concurs (înainte a lucrat la propria firmă particulară)! Dînsul ne-a declarat că a menţinut Parametrii economici ai societăţii la acelaşi nivel. După rezultatele de la sfîrşitul anului

• ,f!S95 ar fi trebuit să încaseze 0 totă de participare de 26 de bilioane de lei, dar, printr-o . decizie unilaterală a F.P.S.-; cota a fost drastic diminuată.. Pe semestrul I al acestui an, indicele de performantă a fost

Dl Podar consideră

că AGA a fost în

organizată.Discheta primită iniţial de la

F.P.S. cu lista acţionarilor care. au subscris titluri de privatizare la Atlas n-a fost bună. Termenul de organizare a adunării generale a acţionarilor este de 60 de zile de la primirea dischetei. Cu toate că discheta nti era utilizabilă, nimeni nu s-a agitat să urgenteze lucrurile şi să organizeze' AGA După intervenţia managerului, a fost

adusă de la Bucureşti discheta bună, cu 21 de zile înaintea adunării generale a acţionarilor de vinerea trecută. Dat fiind

; termenul scurt de la primirea dischetei valabile (de numai trei

- săptămîni) dl Podar consideră că organizarea AGA s-a făcut

; precipitat. De , asem enea,'. -contestă numirea de către,

; reprezentanţii F.P.S. în AGA a comisiei de zorganizare a adunării generale. Comisia, inclusiv modul de acţiune al; acesteia, opinează managerul, au fost impuse: Cea mai severă obiecţie vizează - lipsa caracterului, secret al votării; consiliului de administraţie şi

« admiterea în consiliu cu număr'* /insuficient de voturi a .

reprezentanţilor F.P.S. De pe', " buletinele de vot au fost

detaşate numele acţionarilor, dar prin numărul fix (variabil în cazul salariaţilor de la Atlas,- care au subscris atît cupoane nominative, cît şi carnete c u , certificate de proprietate) de acţiuni se putea identifica votantul. Dl Podar a mai , formulat obiecţii şi pentru faptul-;

"că atît.numele cît şr platforma “electorală” a candidaţilor < pentru consiliul de administraţie- nu au fost cunoscute în timp

' util spre a fi luată'o decizie în interesul societăţii comerciale.:

Reprezentanţii FPS în AGA sînt amendaţi de manager atît pentru tentativa nefinalizată de revocare din funcţie pe considerentul “dezbinării colectivului”, cît şi pentru poziţia oscilatorie anterioară adunărij generale de la finele . săptămînii trecute. Dl Podar declară că i-au fost testate relaţiile cu F.P.S; Bucureşti şi cu Prefectura Cluj. Dînsul a negat că ar avea legături proteguitoare, primind, în consecinţă patru variante, fâate pacifiste, dar doborîtoare. în principiu, înţelegerile prealabile vizaux încetarea, de .comun\ acord, a contractului de

. management, iar desfăşurarea negocierilor s-a făcut cu cîteva' zile înaintea AGA.

Cert este că dl Podar nu a anticipat decizia finală a adunării generale a acţionarilor ; şi ieşirea sa din funcţia de conducere, precum nu a'crezut . că reprezentanţii F.P.S. nu-i vor susţine candidatura (dl Podar a obţinut 29.134 de voturi). Cum votul reprezentanţilor F.P;S. (46,5 la ; sută ,din numărul total al

. acţiunilor) a fost hotărîtor, rezultatul l-a contrariat, întrucît avusese asigurări - indirecte, , dar credibile - că va rămîne în - conducerea societăţii. : ^

Noul director este acuzat

că a subscris prin fraudă

cuponul la Atlas

Fostul coleg de facultate al dlui Tomoiagă, managerul Podar îl acuză pe acesta că a subscris în mod fraudulos cuponul nominativ la S.C. Atlas, ' deoarece acesta participase la oferta publică de privatizare a F.P.P. 1 Banat Crişana, subscriind un carnet complet cu certificate de ■proprietate la S.C. TehnofrigS A. în, opinia managerului, adunarea generală a semănat cu o mineriadă, iar acordarea votului reprezentanţilor FPS lui Virgil Tomoiagă ’ a fost o greşeală, din moment- ce el însuşi i-a pus în temă cu modul de subscriere a cuponului la Atlas.,-

FPS), Virgil , Tomoiagă consideră că managerul a fost ocrotit. Dl Podar mai este acuzat- de faptul că a lucrat

. individual, fără să se consulte cu colectivul din societate. Nici sindicatul/ care ceruse să asiste la desfăşurarea adunărilor generale, ri-a fost luat în_ seamă. Pe o listă a reproşurilor, alcătuită cu ajutorul membrilor noului; consiliu de administraţie, mai sînt incluse: aducerea de către' manager, după o jumătate de an, a propriilâr oameni - cumnat, văr, asociat la firmă.

A fost pusă la suflet şi remarca dlui. Podar după adunarea generală: nişte proştii-au a les : pe alţi ’ proşti, presupusă a aparţine managerului.

întreg, în baza legii,'puteau să-şi ridice: şi să-şi valorifice cuponul, i >

Sindicatul consideră; ; ; ; ;c ă ; managerul

nu s-a ocupat de viitorul societătii

Noiil director consideră

că societate a fost lăsată

la voia întîmpiării

Dl Virgil Tomoiagă, noul director al S.C. Atlas, apreciază că vechiul manager, dl Horia Podar, a lăsat -societatea la voia întîmplării, - acuzîndu-l totodată că din cauză să a fost pierdută şansa privatizării prin cumpărarea pe rate a

-pachetului de: acţiuni de la F.P.S. (de cea. o lună, FPS-ul nu mai vinde pachetele sale de acţiuni către P.A.S. pe rate). Dînsul consideră că cei care au pierdut cursa nu sînt capabili; să demonstreze fair- play, agitînd din nou lucrurile, după ce acestea abia s-au liniştit, “Noi n-am făcut caz că a fost falsificat dosarul de manager la concurs”, susţine d-sa, că s-au cheltuit 81 000 de lei din banii firmei pentru a se lua relaţii despre noi de la Registrul comerţului. Dacă în perioada cît a condus vechiul manager au fost obţinute rezultate, meritul nu este al lui Podar, ci; al întregului colectiv.” Cînd a venit în societate, lucrurile stăteău bine, aveam rezultate-economice bune. Pentru modernizarea firmei, pentru retehnologizare nu s-a făcut nimic, abia au fost; reparate un strung şi o maşină de alezat. De-acum vom . începe să facem reparaţii capitale, să aducem utilajele ia parametrii tehnici. Noi nu avem, nimic cu Horea Podar, ci cu managerul care venea, Iţi început, două-trei ore la serviciu”, spune directorul Tomoiagă.

Comentînd poziţia vechilor membri din AGA (înaintea ieşirii reprezentantului FPP şi schimbarea reprezentanţilor

^ D l Ovidiu , Moldovan,. reprezentant al F.P.S, în AGĂ, ne-a declarat că a avertizat,' prin proces-verbal, managerul -

■ asupra necesităţii reparaţiilor şi absenţa ‘ planurilor’- ' de perspectivă pentru S.C. .Atlas şi restrîngerea producţiei de; produse nevandabile.' De o mare însemnătate au fost' relaţiile cu oamenii din societate care, în -opinia. dlui: Mureşan, nu sînt cuprinse în , contractul de management, dar trebuie să Je aibă orice conducător. -

Dacă adunarea generală de la Atlas va.fi repetată, F.P.S.;■ va lipsi. l>e vor face, astfel, cheltuieli inutile cu convocarea şi organizarea, adunării generale. AGA următoare poate fi organizată şi pot fi luate decizii statutare fără participarea tuturor acţionarilor sau a majorităţii, v - r

Subscrierea cuponului

a fost făcută din cauza

unor sfaturi greşite

Dl Tomoiagă recunoaşte că ă subscris la oferta publică a FPP 1 şi are 30 de acţiuni laS.C. Tehnofrig. Am subscris cu un carnet cu . certificate

.cumpărat de la alţii, nu al meu personal, ne-a declarat V. Tomoiagă. Consultînd un jurist , dacă poate, în aceste condiţii, să-şi ridice cuponul nominativ ’ de privatizare, eliberat în baza Legii 55, dînsul a fost sfătuit să-l ridice şi să-l .utilizeze. în consecinţă, ignorînd avertismentele de pe. verso-ul cuponului, l-a ridicat şi l-a subscris la . Atlas. Reprezentanţii F.P.S. în AGA, informaţi înaintea adunării generale de vineri despre subscrierea frauduloasă la Atlas, susţin că nu au avut toate elementele necesare pentru a se decide, deoarece au fost făcute subscrieri şi cu părţi din carnetul cu certificate. Cei- ce-au subscris cu certificate, nu cu carnetul

Lider sindical la S.C.. Atlas este dl Dorel Racolţa. în organizaţia sindicală sînt cuprinşi 420 din. cei 650 de salariaţi. Sindicatul este afiliat la Federaţia Inserv şi prin’ aceasta, - la Confederaţia; Hercules. Dar, cum Hercules s-a . apropiat de Partidul Socialist, federaţia s-a retras- din confederaţie..’,. Din punctul? de vedere sindical, activitatea

' managerului a fost favorabilă, s-au luat salariile la timp, , au fost date premii. Dar a'deranjat faptul că. managerul nu s-a preocupat de viitor. înaintea adunării generale a acţionarilor,, au fost făcute şedinţe pe secţii ■ şi s-a hotărît susţinerea uner părţi sau a alteia, dar sindicatul nu. a făcut o propagandă în‘. favoarea cuiva, Liderul sindical consideră că nu este bine ca o firmă ca Atlas să fie condusă; de o singură persoană, iar» despre noul consiliu de administraţie a spus- că este: competent! Dl Racolţa, care a- fost în comitetuj de organizare a AGA, apreciază că s-a votat corect si cinstit...

Fără a dori să ne impl icăm în rezolvarea chestiunilor inter-; ne, ale unei societăţi corner-, ciăle, de-acum cu capital majoritar privat, nu am putut eluda >- cele întîmplate la S.C. Atlas. Motivul pentru care v-am prezentat radiografia post-AGA ■ îi constituie faptul că a fost ? vşrba de prima adunare gene-; rală a acţionarilor, din judeţ, cu acţionarii .noi, rezultaţi ’ din ; programul de privatizare în masă. Fără să dorim acest • lucru, putem anticipa că urmează alte adunări tensionate: Acţionariatul multiplu, din afara ; societăţilor comerciale va vota , la întîm’plare sau “orientat”, în funcţie de interesele acţionarilor semnificativi. Chiar dacă decizia pare a fi lăsată la * voia întîmplării, în culise se preconizează V scenarii. Teoretic, anul 1990, cu instaurările conducerilor după dorinţa maselor, are toate şansele, şă se repete, dacă ; acţionarii semnificativi ş i ; vechile conduceri nu sînt hotărîte să acţioneze transparent. Ceea ce, desigur,, ? nu e nici obligatoriu şi nici bine : să seîntîmple. Cum nicăieri nu : este “ca-n biserică”, iar afacerile nu se clădesc pe . amabilităţi, este de presupus că rivalităţi există. Posibilităţile de’ manifestare sînt gata făcute.- .

Pagina realizată de M. SĂNGEORZAN

ADEVARUL ECONOMIA joi, 14 noiembrie 1996 (14

Ţ ă r ile in d u s tr ia liza te l>

beneficiari ai investiţiilory

directe străine■ \

Sc vorbeşte tot mai mult de investiţiile 'direct? de capital străin; Există destule motive să se facă atîta zarvă. Unul este creşterea spectaculoasă a fluxurilor anuale, care au sporit de la 60 miliarde de dolari în 1985, Ia 315 miliarde în 1995, cum se arată în studiul “Comerţ şi investiţii directe străine” publicat recent Ia Geneva de către organizaţia Mondială a Comerţului. Progresează rapid atît investiţiile directe, cît şi vînzările- filialelor din străinătate ale societăţilor multinaţionale, care depăşesc valoarea comerţului cu bunuri şi servicii. Anul trecut, schimburile internaţionale s-au ridicat la 4.900 miliarde dolari, în timp ce vînzările filialelor societăţilor transnaţionale s-au ridicat la 6.100 miliarde dolari’. '

Interesul deosebit pe care îl manifestă foarte multe ţări faţă de investiţiile directe străine face parte dintr-un interes mai general faţă de forţele care susţin procesul de integrare a economiei' mondiale. Aici se remarcă, pe lingă ponderea tot mai însemnată a comerţului mondial în producţia hrtnii, importanţa în creştere a tehnicilor de producţie , şi de distribuţie aduse de investitorii străini în.dezvoltarea statelor rămase în urmă şi în integrarea lor în structurile. economice, comerciale şi financiare internaţionale. ‘Investiţiile' directe sînt considerate, de asemenea, ca un mijloc de sporire a eficienţei . în utilizarea resurselor planetei, îndeosebi în ţările sărace. De altfel, în timp ce asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată de ţările bogate este în scădere, investiţiile străine sînt în creştere în lumea a treia. în general; se apreciază că ' investiţiile directe stimulează concurenţa; inovaţia, acumularea de capital, care împreună contribuie la dezvoltarea producţiei şi la crearea de noi locuri de muncă.

Organizaţia ' pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, din care fac parte toate statele^industrializate, este principalul beneficiar (73 %) şi furnizor (92 %) de investiţii directe străine. După ce au scăzut brutal la începutul anilor ’80, fluxurile'care porneau din ţările OCDE sau se îndreptau spre ele, au reînceput să crca.jă. Din 1986 şi pînă în 1989, fluxurile au sporit într-un ritm fenomenal, adică s-au dublat în fiecare an. In statele membre ale OCDE, intervalul dc puternică creştere a investiţiilor directe a fost urmat de cinci ani (1990- 1994) de stagnare şi chiar de scădere a activităţii în domeniul respcctiv, datorită, îndeosebi încetării crcşterii producţiei. i

Ponderea ţărilor membre ale UCL)E în totalul fluxurilor de investiţii directe, care s-a diminuat în anii ’80, a crescut de-la circa 20 % în 1990 la 35 % in 1995. Intre ţările înturs de- dezvoltare China a beneficiat cel mai mult de pc urma investiţiilor directe străine. ■

BISERICA, ARMATA ŞI BANCA CENTRALĂ reprezintă instituţii fundamentale ale statului. Ele pot asigura stabilitate şi echilibru dacă sînt lăsate să-şi îndeplinească misiunile pe care le au. Dar aceste instituţii nu prea au fost lăsate în pace, în ultimii ani şi, la anumite intervale de timp, s-au declanşat atacuri deschise sau mascate împotriva uneia sau alteia. S-a început cu armata, în primele săptămîni din 1990, prin diversiuni dintre cele mai perfide, în numele aşa zisei democraţii. Un timp a fost lăsată să-şi vadă de ale ei, apoi iar au început. Pînă şi în campania electorală, în care încă ne aflăm, dl Gavra,- neavînd probabil alte

'subiecte de comentat, a zis ce i-a venit atunci în minte despre armată. A vorbit-o numai de rău. Nici Biserica. Ortodoxă nu a scăpat.'Ştim ce a fost, tot la început de 1990; iar acum, nu înţelegem ce~ se vrea prin scrisoarea citită în Parlament de un slujitor al altarului, senatorul PDSR de Plumbuita, Simeon

A T A C L A R E G E( - un nou episod - )

Tatu. Banca Naţională a României nu a intrat în'vizorul politicienilor în acel mod, decît mult mai tîrziu. Primele atacuri de răsuneUau venit, cu vreo doi ani în urmă de Ia senatorul PDSR Marin Stelian - de altfel iin recunoscut specialist în domeniul bancar - care a pus la îndoială competenţa- Consiliului • de administraţie âl BNR, unele decizii majore luate de acesta. Dl Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a fost ocolit .de criticile senatorului, dar a intrat în focul încrucişat al unor lideri de primă mărime ai PUNR, care, în stilul ce-i caracterizează şi pe care nu l-au abandonat nici astăzi, au cerut nici mai mult, nicijnai puţin decît înlocuirea guvernatorului.

“Atacul la rege” a fost reluat în ianuarie 1996, de acelaşi Marin Stelian şi de unii lideri ai PDSR, făcînd ţap ispăşitor pe

Tehnologie USA Materiale primă calitate Culori vii şi pastelate Materiale uşor lavabjle Produse marca Woolmark Materiale bbc. şi lână Design modem *Produse antimicrobiene antialergice, rezistente Nu se deformează în timp. Totul la magazinul TABRIS Piaţa Mărăşti, sensul giratoriu.

V-aţi gândit.că o treime din viaţă o petreceţi în pat? (763612)

viceguvernatorul BNR, Vladimir Soare, dc criza dc numerar, timp de cîteva zile în decembrie 1995.' Cu glasuri mai tari sau şoptite se vorbea, la nivelul conduceri! PDSR de o remaniere a Consiliului de Administraţie al BNR. Presiunile asupra conducerii BNR au continuat, sugerîndu-se chiar îngheţarea

■ciţrsului de schimb. A spu«-o purtătorul de cuvînt al PDSR, Dumitru Pîslaru, după o întrunire a Delegaţiei Permanente, O zi mai tîrziu, preşedintele executiv al PDSR, Adrian Năstase a dezminţit, aruneîndu-i în obraz cuvinte jignitoare colegului de la Delegaţia Permanentă. Pentru că a dat publicităţii un subiect discutat în conducerea partidului şi în, care s-a ajuns la o decizie. Am scris, la vremea respectivă, despre toate aceste atacuri, luînd apărarea BNR, care trebuie lăsată să-şi îndeplinească atribuţiile, dincolo de interesele politice conjuncturale. »

Banca Naţională a României, Consiliul de Administraţie, guvernatorul Mugur Isărescu - care este un specialist de recunoaştere internaţională - au făcut tot ce omeneşte este posibil pentru a veni în sprijinul revigorării economiei, pentru asigurarea menţinerii unor echilibre, esenţiale. S-au făcut eforturi enorme şi intervenţii pe unde a fost posibil, pentru asigurarea minimului necesar pentru rezerva valutară a ţării. De cîte ori scăpa leul din chingi, ghiulelele se îndreptau spre BNR, dinspre guvern şi PDSR. Aşa;'

pentru a găsi un ţap ispăşitor şi a ţine în umbră adevăratele cauze. Specialiştii în domeniul fmanciar-bancar - dar nu numai ei, ştiu, de cînd lumea, că puterea, forţa unei monede naţionale este dată de imaginea, de forţa economiei ţării respective. Punct! Cu o economie ca a noastră, care evoluează de la sine, fără a exista o politică economică bazată pe ştiinţă, pe experienţa naţională şi internaţională, te miri că leul se mai poate ţine pe picioare^ Nu este vinovată Banca Naţională a României că în 1990 au fost tocate 2 miliarde de dolari - moştenite de la vechiul regim, că în 1991 datoria externă era: de peste un miliard de dolari şi că nu peste prea multă vreme, dacă vom merge tot âşa datoria va ' ajunge la 10 miliarde der dolari. Mă trec fiorii la»gîndul că din 1997 începe rambursarea creditelor cu dobînzile aferente, că va trebui să facem împrumuturi, în continuare, deoarece, cu toate demersurile reuşite ale BNR de a ieşi pe piaţa privată de capitaluri, visteria este extrem de săracă.

Domnul Daniel Dăianu, economistul-şef al BNR, o autentică eminenţă cenuşie spunea, zilele trecute, referin- du-se Ia prezenţa României, după aproape 60 de ani, pe piaţa internaţională a capitalului: “Deteriorarea .. condiţiilor macroeconomice în anul 1996 nu este_ de bun augur. Poate fi util să te împrumuţi - fie prin credite sindicalizate, fie prin emisiuni de obligaţiuni- dar mai bine este ca mărirea rezervelor valutare să fie rezultatul influxurilor de

5 capitaluri autohtone”.. ; In aceste} momente grele în domeniul pe care îl abordăm,

s-a declanşat un nou “Atac la rege” din pirtea cui nu te aşteptai: ar unor-reprezentanţi ai noii, puteri rezultate după alegerile din 3 poiembrie a.c. Fosta opoziţie nu a spus un cuvînt rău despre BNR timp de patra ani de zile. Acum se cere capul d-lui Mugur Isărescu. (Cred, în continuare, că este o glumă de prost gust). Pe drept cuvint .se pune întrebarea: de ce? După ce BNR şi guvernatorul Mugur Isărescu au fost în dizgraţia executivului şi a PDSR pentru că

i nu s-au supus ordinelor lor, acum •această Instituţie fundamentală a statului este hărţuită de noii veniţi. Nu au fost suficiente hărţuielile de pînă acum? ;

Să presupunem că Parlamentul, căruia îi este subordonată BNR, va decide schimbări în conducerea acesteia. Crede 'cineva că dacă în locul d-lui Mugur Isărescu ar fi numit Stan Păpuşe, leul se va fortifica de la sine, cursul de schimb se va stabiliza şi se va liberaliza peste noapte, iar noi o vom duce mult mai bine? Nici vorbă.. Forţa leului va creşte, cum am mai spus, pe măsura creşterii forţei economiei. Puterea: economiei determină infuzie de putere şi stabilitate monedei naţionale. Nu invers. . :. ,. Spun şi acum, cum am spus şi

la începutul anului: lăsaţi, domnilor politicieni, BNR să-şi

‘vadă de ale ei;.lăsaţi-o să-şi îndeplineascăatribuţiile conferite de lege şi de .statutul de bancă centrală. Concentraţi-vă preocupările, spre clădirea unei temelii solide economiei româneşti şi atunci va fi bine. Sau O.K. cum ne-am obişnuit să zicem de la o vreme. .

Ion GOIA ■

n \ n c ; a n a ţ i o n a l a

R O M Â N 1 F I

ÎO K A t.-V A I W V Â J Â N I K I "

\' l r r*

■ rS •I I

a M HpW W w P S lll lp V -■f ■..

lei■

CINCIZECI MII

OuN

GlluM

O

B a n c n o î S L o <3 ?

o - l ) U . •’ t j l : U ’J '

CINCI ZECI MII LEI

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

14 noiembrie 1996DENUMIREA VALUTEI 1 CURSUL ÎN LEI

SHIIING AUSTRIA 329,00

DOLAR AUSTRALIA 2731,00

FRANC BELGIA 112,00

DOLAR CANADA 2601,00

FRANC ELVEŢIA 2756,00MARCA GERMANA 2314,00

COROANA DANEMARCA 603,00

PESETAS SPANIA 27,49

MARCA FINLANDEZA 768,00

FRANC FRANŢA 684,00

LIRA STERLINA 5713,00LIRA ITALIA . 2,29YEN JAPONIA 31,19GULDEN OLANDA v 2066,00

COROANE NORVEGIA 551,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 22,60COROANE SUEDIA 525,00

DOLAR SUA 3470,00DST 4986,00ECU . . . 4428,00

Din surse bancare aflăm că începînd cu data de 15 noiembrie a.c. se pune în circulaţie bancnota de 50.000 de lei, pe care o prezentăm în imagine. Ea a apărut ca o necesitate datorită devalorizării continue a monedei naţionale si creşterii masei monetare în circulaţie. Ce vom cîştiga din această "afacere"1? Absolut nimic, doar că vor fi ceva mai uşori sacii cu bani care se m iscâspre şi de la bănci. ■ ' ,

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca

13 noiembrie 1996VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 4.750 4.850o marcă germană 3.160 3.230

r joi, 14 noiembrie 1996 EVENIMENT ADEVARUL de Oluj I

*

Reportaj

ÎN TRE SEM N Ş I SIM BO L

Un coleg, truditor intr-ale condeiului, îmi spunea câ nu i-a plăcut şi nu-i‘place uniformitatea din armată. N-am avut atunci

' posibilitatea să-i explic că frumuseţea nu constă în tipicul uniformei ci, mai degrabă, în daruirca pentru “arma” pe care ţi-ai ales-o. La Batalionul 110 - • luptă elcclronică şi cercetare radio:, ani găsit oameni care se mîndresc cu ceea ce fac, orgoliul lor concurînd cu al aviatorilor. ;

Pe platoul unităţii erau aliniate subunităţile, aşteptînd cu emoţie ceremonia. Mi-am aruncat ochii pe fundalul cerului, unde soarele înţîr/iat de toamnă îşi lacea de cap şi am zărit multe chipuri, un adevărat oraş cu multe faţete, o aşezare -proteică, cu clădiri impunătoare, cu insule de verdeaţă împresurînd şi potolind,- totodată, zvîcnirile spre înalturi. Deodată, peste lumea adunată, a (recul un murmur, soarele a zîmbit cu irizaţii blînde şi tot în traco f o s-a ridicat - asemeni unui tunet din alte vremi - vocea plină a- înalt Preasfinţii ului Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Fcleacului şi Clujului. A-ncremenil‘ oştirea cînd înaltul prelat a arătat spre. vulturul cu crucea în cioc din vîrful steagului. D~ acolo a prăvălit peste mulţime cuvînt de aducere aminte, dm •vremi niciodată apuse, cînd strămoşii, adunaţi în jurul faldurilor au: plătit tribut dc sînge pentru apărarea gliei străbune. îmi pare că sufletul fiecărui oştean s-a impregnat de zăngănitul armelor,

norlumini s-au spart de zăgazurile firii şi doar vîntul a îndrăznit să cutreiere, şuierînd subţire, fiori de izbîndă.

Iar cînd liniştea a fost tulburată, tot omul şi-a dat seama că festivitatea îşi cerea dreptul la cuvinte.; Comandantul batalionului, domnul locotenent colonel Gheorghe Opriţ s-a apropiat de noul steag de luptă, a îngenunchiai şi, în numele mulţimii de oşteni, a rostii: ■ v ■ ...-i-- ■■• - Servcsc patria!

Domnul general Dorin Gheorghiu, comandantul Armatei aIV-a “Transilvania” a subliniat semnificaţia primirii noului drapel . de luptă dc către Batalionul 110 chjar de “Ziua cercetaşului”, fclicitînd unitatea pentru rezultatele.bune obţinute în.pregătirea dc luptă. La defilarea în faţa tribunei, unde s-au adunat reprezentanţi ai primăriei şi prefecturii, ai clerului şi ai unor partide politice, copiii au aruncat suţ, picioarele soldaţilor flori. Bocancii sonorizau asfaltul* închipuind forţă, siguranţă, măreţie... .

A fost şi mîncare mai deosebită şi-un pahar de.. . vorbă; neuitînd - :T»eni din cei prezenţi că aceşti oameni minunaţi au jurat credinţă patriei, luplînd pe timp de pace sau de război pentru interesele ne imului. ■ , , . •,

Radu V ID A ■

La Cojocna,

Starea infracţională în atenţia Consiliului local

Prin însăşi dimensiunile ei economico-jociale şi al amplasamentului geografic, comuna Cojocna prezintă un interes motivat pentru o continuă dezvoltare a turismului, comerţului şi a prestărilor de servicii, sectoare ce se bucură de multă atenţie din partea localnicilor. Şi cum acolo unde apar şi se dezvoltă noi societăţi comerciale ce pun în valoare priceperea şi cutezanţa

■ multor semeni ai noştri, nu se lasă aşteptate prea mult nici faptele reprobabile, generate de minţi bolnave şi' mîini lungi, situaţia iafracţională este în atenţia Consiliului local.

Ca şi în marile densităţi urbane, şi la Cojocna, tinerii şi minorii dau, mereu de lucru poliţiei, iar cele mai recente culpe vin să întărească această concluzie îngrijorătoare. '

Deşi microcomplexul turistic “Maridan” este dat în folosinţă doar de trei luni, iar patronul Dan Mate adună fiecare leu pentru a dezvolta baza materială în acest perimetru, tînărul de 13 ani Ciprian Stoica, a reuşit să subtilizeze din restaurantul, unităţii produse în valoare de 300.000 lei. Un alt “leat” de-al lui Stoica, pe nume Czuni Adalbert,-îl păgubeşte pe Decebal Florescu de un televizor color, în timp ce Alin Oltean de 18 ani îi sustrage Valeriei Cenar. suma de 900.000 lei. Apelînd. la o cifră de statistică, notăm faptul că o treime din cazurile instrumentate în perioada scursă din acest-an aparţin minorilor. Cît despre “majori” ei dau lecţii mult mai dure, ce fac obiectul celor 18 dosare deferite justiţiei. între acestea, notăm tîlhăriâ; comisă asupra bătrînului Petru Lazea din satul Huci. Şi Legea5 nr. 5/ 1971 privind regimul domiciliului a fost nesocotită de Violeta Dondoş şi Kovacs Maria din Cluj-Napoca, de Boroş Ileana şi Ana Briciu din Cîmpia Turzii, care. se numără între cele peste 20 de persoane cc locuiesc în Cojocna, fără documente legale.

Adăugind in final faptul că sc caută calul şi căruţa furată din curtea luiT. Pop din Cara, că 12 persoane au mandate de executare de închisoare corecţională pricinuită de neplata unor amenzi, şi că Poliţia de aici a aplicai peste 260 de sancţiuni ce însumează 16 milioane lei, avem o situaţie operativă nu tocmai de invidiat a neregulilor înregistrate în acest an la Cojocna. •

Dum itru VA TA U ■

Platon era... j braconier

1 a un ‘‘lillrir i>rg.ini/-il Je P'ilitia rutiera Hei. a lost .Upisliil l’hton "alin G.i\ril. inginer, l.i S C Rclrahr.v 1J c j, c.ire coiiducea îuti'iiiobilul Oî-C.'J-i’W M, in stare de ebrietate Dup.i ce a invor/ii fiola avînd mai mult alcool decît singt. a rcciini'scui i-a se înU-rcc.i de

vînătoarc Si .nc.i treptate în porlbaga|iil Daciei avc.i .iseiinsă <’ caprioara, firm.i .ie wnâtoare m 24 de cartuşe Pentru conducerea pe drumurile publice în slare de ehnelate m hracun.ii. "v în .ili'ru r Plalon \a răspunde în l'aia iiiiLiniej jiidce.ilorcali

r Tavanul care i aduce moartea (

•Marţi, in jurul orei ÎS, a 'leccdat în timp ce era tMnspnrl.it de ii ambulanţi. I.i .spital, Maier Simion. de 'I dc ani Din primele cercetări s-a stabilii c.i Metima executa unele rip.iratu de zidărie la

/.'enunţa .sa. pe str '■‘sp.raniuresiilui nr l'J -\ l.'st surprins de pr.ibusire.i nui perele şi a tăunului din '.amera de /i, prowcindu-i iitoi multe leziuni interne

. .V a i. M . ■

americani inîn sistemul penitenciar

românesc tradiţional, asistenţa religioasă a-r deţinuţilor a constitţiit o latură esenţială a .activităţii de reabilitare morală a acestora şi în acelaşi timp

; un sprijin spiritual în depăşirea 'perioadei de executare a pedepsei. în scopuL- permanentizării educaţiei moral-creşline a locatarilor închisorilor noastre,

: acum patru ani, în ţara noastră a luat fiinţă organizaţia PRISON FELLOWS1I1P ROMÂNIA (Misiunea creştină pentru închisori din România). . Prin intermediul acestei organizaţii, în ultimii, ani, penitenciarele româneşti au fost vizitate de mai multe

• misiuni- creştine > din diferite ţări ale lumii, multe din ele fâcînd'şi donaţii materiale.

Printre misiunile creştine care au vizitat România se află

' şi. lin grup ;de cetăţeni americani din statul California condus de către rev. Jesse Powers. în perioada 15-22 noiembrie, delegaţia a,me-, ricană -va fi. oaspetele penitenciarelor Gherla şi Bistriţa, unde se vor întîlni cu^ deţinuţii, contribuind la educaţia creştină a locatarilor de dincolo de gratii şi sprijinind activitatea de recuperare a persoanelor care execută o pedeapsă privativă dc libertate.

SZEKELY Csaba ■

m TEMUT SEF AL MAFIEI RUSE, ARESTAT ÎN ELVEŢIA

DEZERTO R I TL

t i » •.**!

Tînărul din imagine se numeşte Radu Lucescu, si are 20 de an i Domiciliază în satul Băudef, corii. Emil Bodnăraş jud. Suceava. A fost militar în termen, la o unitate din Garnizoana Cluj, de unde a dezertat A fost depistat de poliţie, în timp ce se

' “aproviziona" cu produse alim entare de la depozitul firmei "Alconf Cluj. Pentru dezertare şi furt calificat a fost arestat preventiv, fiind cercetai de Parchetul de pe lîngă Tribunalul militar Cluj

Bubu ZAGORE ■

Serghei Mihailoy, un “naş” al mafiei ruse arestat' recent la

, Geneva este: considerat de poliţişti drept un criminal dc o extraordinară anvergură, dat fiind câ în cîţiva ani a reuşit să-şii asigure stima vechilor caizi şi pe cea a gangsterilor din noua .

.. generaţie. ; -• . ■'Un ofiţer de la aşa-numita

secţie a “naşilor” din poliţiamoscovită a declarat Agenţiei France Presse, sub acoperirea anonimatului, că “MihaiIov, alias , Mihas, pe care mai multe ţâri l-au căutat timp de cîţiva ani, este * şe f al grupului mafiot rus Solnţevskaia”, unul dintre cele mai influente din ţară. El a - adăugat câ Rusia nu. intenţionează, după cît se pare, - să ceară extrădarea acestui . criminal şi -nici să-l urmărească în justiţie, din lipsă de dovezi, :

S. Mihailov, în vîrstă de 38 de ani, a fost arestat la 15 octombrie: pe aeroportul Geneva, la coborîrea dintr-un avion sosit de la Viena, şi a fost acuzat de apartenenţă la o organizaţie criminală şi de spălare a banilor. ■

Născut în periferia moscovită Şolnţevo, fief al gangsterilor, ; prostituţiei şi spălării banilor murdari, Mihailov abandonează şcoala la 14 ani. Ucenic ospătar’ într-un restaurant, el face prima oară cunoştinţă'cu închisoarea după ce a simulat furtul propriei ■ motociclete pentru a încasa o primă de asigurare. La ieşirea din închisoare, îi strînge în jurul său; pe toţi răuftcătorii din mahalaua în care s-a născut. Experienţa sa ; în lupte greco-romane şi legăturile pe care şi Ie-a făcut în închisoare îl vor ajuta să-şi creeze - “o brigadă” ce controla spre : sfîrşitul anilor ’80 vreo 20 de firme particulare locale. în 1989 este arestat a doua oară, dar la proces cei 24 de martori citaţi au dat înapoi unul cîte unul.

: Afacerea este clasată şi Mihailov pus în libertate. în 1993, el controlează - potrivit poliţiei - aproape toate cazinourile din Moscova, traficul de droguri şi. prostituţia. în timpul unei. percheziţii la el acasă poliţiştii

au găsit sub pat o servietă plină cu bancnote de’ cîte IOD dolari.. După acest episod, Mihas a hotărît: să părăsească ţara. Interpolul l-a depistat curînd în Israel, unde crease “o fundaţie, neguvernamentală a copiilor abandonaţi”*, păstrîndu-şi în acelaşi timp . legăturile cu “colegii” din Rusia şi' din SUA.'

Potrivit ziarului ru s ' “Kommersant” ,' fişierele FBI conţin numeroase informaţii despre Mihas, care a înfiinţat în Sţatele Unite o întreprindere în asociere cu Viaceslav Ivankov,' un alt “naş” al mafiei ruse; cunoscut sub porecla de “Micul japonez”. Ivankov a fost arestat în 1995 de' către serviciile speciale americane şi "urmează a fi judecat. , .- ■ ■ ;

Episodul cel mai. misterios al carierei agitate a lui Mihailov, rămîne însă numitea sa la 4 februarie 1994 în funcţia dc consul al Republicii Costa Rica

' la Moscova. Această numire i-a fost refuzată imediat de.: M inisterul rus al Afacerilor

, Externe, ceea ce nu l-a împiedicat ■' pef Mihas să obţină totuşi un

paşaport diplomatic: 'In acest timp, “brigadă” sa de,

Ia JVfoscova se transforma într-o veritabilă armată. .1' La departam ental “naşilor”, se-' afirmă că grupul mafiot de la.-

, Solnţeyo este poate una dintre cele mâi puternice - formaţiuni criminale, din Rusia, această caracatiţă înţinzîndu-şi ten-. taculele - pînă spre culmile, puterii.”v.; Potrivit ziarului “La1 Tribune de Geneve” , de anul trec u t• Mihailov locuieşte clandestin, împreună cu soţia şi cele două fiice ale sale, în Elveţia, la Borex (cantonul' Vaud), circulînd într-un automobil Rolls Royce albastru înmatriculat în Belgia, în numele unei societăti din Anvers.

ff&AD&L OE C/V/L/ZAZ/E A OME! c o iâ c rw rÂ W p o a te^ c u n o a ş t eDCfPÂ r/C fM ĂG P/. £>£ t/A G T /t AKQtMCATBp e jo s .

ADEVĂRULd e OBbjS ULTIMA ORĂ joi, 14 noiembrie 1996 j ( j6 ) J

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

S J

c ' * °i Ylâdeasa “ -■«ţK . «ciuI-N•Tamlja

•B e li;

.B iliara

AB 1

Harta priv ind starea probabilă a vrem ii în ju d e ţu l Cluj, valabilă p en tru 14.11.1996, în ju r u l orei 15.

7.600 de student! stan» "

cu orele la coadă, pentru bursăNicolae Paina, prorector U.B.B.:“ Pînă nu dem ult cozile la burse erau

pe coridoare, acuma sînt în stradă si se vede”

începînd dc marţi, bursele pentru studenţii Universităţii Babeş- Bolyai se plătesc la serviciul social, al universităţii de pe strada Kogălniceanu nr. 5, (lîngă - Filarmonica): încă din prima zi, sute de studenţi stăteau “buluc” la coadă, iar în paralel sc tăceau ultimele amenajări (se puneau gratii la ferestre). Deşi ghişeele au. fost deschise timp de 5 ore, şi-au luat banii doar 600 de studenţi, iar aproximativ 20-30 de studenţi au rămas pe dinafară. Nici ziua de ieri nu. a adus vreo schimbare în organizare, studenţii stînd una- două ore la coadă pentru a-şi lua banii.

Noul sistem de plată a burselor a fost hotărît de consiliul de administraţie a UBB. Prin această “soluţie” se dorea degajarea secretariatelor de alte atribuţumi, ţinînd cont că, în anul în curs, universitatea este angajată într-o serie de programe care solicită întreg personalul, declară dl. prof. dr. Nicolae Paina, prorector al U.B.B. Dc asemenea, s-a dorit şi intrarea în legalitate. Pînă acum plata burselor se făcea la secretariatele ficcărci facultăţi, dar persoanele carc cfcctuau plăţile trebuiau să depună garanţii financiare, mai precizează dl prorcctor. Pentru a nu fi condcnsate plăţile numai în • ultima săptămînă a lunii, consiliul a hotărît ca plata să fie eşalonată pc trei săptămîni din lima noiembrie, astfel îneît într-o tranşă să fie cuprinşi ,2500-2600 dc studenţi. Pnma perioadă (12-14 noiembrie) aparţine facultăţilor dc Fizică, Matematică-Informatică, Geografie, Biologic-Gcologic, Ştiinţe Politice, Jurnalistică, Litere, Teologie ortodoxă şi Teologie greeo-

catolică. în ccic trei zile, programul oficiului de burse variază dc la 5 ore, pînă la 10, respectiv 3 ore de plaţi în perioada 19-21 noiembrie, vor primi banii studenţii de la Facultăţile de'Istorie-Filosofie, Drept, Chimie şi studenţii moldoveni şi ucrainieni din cadrul UBB, iar în perioada 26-28 noiembrie, studenţii dc la Facultatea de Ştiinţe Politice, Studii Europene, Business, Educaţie-fizică, Teologie refonhată şi Teologie romano-catolică, doctoranzii şi bursierii străini.

Domnul Florian Negruţiu, şef serviciu social, a recunoscut că soluţia găsită nu-i avantajează în nici un fel, dar nu pot decît să se supună hotărîrii consiliului. Neihulţumirile studenţilor sînt justificate parţial, spaţiul pus la dispoziţie nepermiţînd o desfăşurare corespunzătoare a plăţilor, dar lucrurile ar putea decurge mai bine dacă studenţii s-ar aşeza la rînd pe cele patru ghişee, mai precizează domnia sa.

Prorectorul Paina este, şi dînsul, de acord că “aglomeraţia de astăzi a dovedit că nu este cea mai fericită soluţie”. în şedinţa de senat de ieri au fost propuse şi alte soluţii, urmînd ca pînă luni să se aleagă cea optimă. O variantă ar fi eşalonarea pe mai multe zile a facultăţilor, sau o combinare a sistemelor, la unele facultăţi facîndu-sc prin Secretariate şi doar la o parte prin serviciul social. “ Nu pot promite că dc luni se va schimba ceva, dar totuşi în viitorur apropiat se va găsi o soluţie pentru a evita această înghesuială fantastică”, ne-a dcclarat în închcicre domnul prorcctor.

L P U R D E A ■

PSM îl sprijină pe Ion liiesea în turul al doilea al prezidenţialelor

PSM a recomandat membrilor şi simpatizanţilor săi să-l voteze, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, pe Ion Iliescu.

Decizia PSM, convenită în cadrul şedinţei de marţi seara a Comitetului Reprezentanţilor, are în vedere delimitarea PSM de guvernările post-decembriste şi de prestaţia puterii”, conform unui comunicat al acestei formaţiuni politice.

PSM apreciază că CDR şi USD au cîştigat alegerile parlamentare cu lozinci de stînga, în timp ce partidul condus de Ilie V erdeţ va rămîne consecvent “orientărilor de'stînga şi socialismului democratic”.

Liderii CDR şi USD sînt indignaţi de materialele

publicitare difuzate de către PDSR

Iuliu JPăcurariu, liderul PD Cluj, Şerban Rădulescu, preşedintele filialei Cluj a CDR, şi Radu Sârbu, şeful campaniei electorale a CDR la Cluj, şi-au exprimat într-o conferinţă de presă indignarea faţă de materialul PDSR difuzat în regim de publicitate presei locale.

în respectivul text publicitar se spune: "CDR şi UDMR vor guverna împreună.- integritatea teritorială a României este în pericol. Votaţi pentru România întreagă!”.

Iuliu Păcurariu ă mers mai departe, declarînd că pentru acest material, staff-u lde campanie al lui Ion Iliescu va răspunde în faţa legii. Radu Sârbu a calificat articolul publicitar drept ”o porcărie electorală care atinge apogeul unei campanii murdare”, iar Şerban Rădulescu consideră că astfel- ”s-a încercat dezbinarea poporului român”.

D-1 Păcurariu a ţinut să reafirme că CDR şi USD depăşesc împreună 53 de procente, care le vor fi suficiente pentru a putea desfăşura o activitate parlamentară în condiţii normale, fără- a fi obstrucţionate de vreo altă formaţiune politică!

Materialul publicitar mai cuprinde o hartă pe care sînt marcate judeţele în care unul dintre candidaţii CDR, PDSR sau UDMR au obţinut majoritate de voturi. Analizînd această hartă; d-1 Păcurariu

• este de părere că judeţele care l-au votat în majoritate pe Emil Constantinescu sînt cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Oamenii din aceste regiuni şi-au dat seama' că doar un guvern care promovează economia de piaţă este singura soluţie viabilă pentru România, susţine domnia sa.

Ioana GLIGOR ■

- Corespondenţă din Budapesta

Colaborarea dintre putere şi opoziţie atinge nivelul 0

Pentru a doua oară de la venirea la putere în Ungaria a actualului guvern de centru- stînga, deputaţii opoziţiei au părăsit lucrările Parlamentului. ’ Faptul a avut loc în semn de protesţ faţă de ceea ce-ei consideră a fi încălcarea înţelegerii mutuale cu reprezentanţii coaliţiei socialist-liberale de a nu . obstrucţiona completarea celor două locuri vacante de judecători ai . Curţii Constituţionale. După ce candidatul partidelor la putere a fost ales, iar cel propus dc opoziţie nu a întrunit majoritatea de două treimi necesară, reprezentanţii acesteia au ieşit din sală. în' consecinţă, n-au participat nici la dezbaterea şi votarea carc a urmat, a legii impozitelor.

Comcntînd cele întîmplate, Laszlo Solyom, preşedintele

Curţii Constituţişnale, a semnalat presei că ele reprezintă - întristătoarea atitudine a legislativului faţă de atribuţiile uneia dintre cele mai importante instituţii juridice ale ţării şi a valorilor pe care le promovează.- Curtea Constituţională un

gară este descompletată de mai bine de doi ani. Relativ recent, ea a declarat în două rînduri drept anticonstituţionale unele capitole ale pachetulţii de austeritate preconizat de cabinetul Horn în vederea stabilizării economico- financiare a Ungariei. Acum, deşi votul a fost secret, coaliţia guvernamentală - carc dispune de o majoritate de peste două treimi se poate aştepta să fie acuzată că practică o “dictatură parlamentară” şi 'că nu este capabilă de consens:

D orin S U C IU ■

Pentru locuri de por carc Ise distrage spaţial verde /în cartierul Mănăştur, pe

strada GrigoreAlexandrescu numărul 35, locatarii se ceartă între ei. Unii vor. să construiască şapte locuri de parcare din claie de beton prefabricat. ~ Pentru aceasta, ei au distrus spaţiul verde din spatele blocului şi, ceea ce a provocat cea mai 'mare supărare, au tăiat un vişin din ale cărui fructe se înfrupta toată lumea. în -

i plus, cei care au ferestrele camerelor pe partea cu parcările nu se arată dispuşi să tolereze toxicitatea gazelor de eşapament. ”Am trei ferestre pe partea asta. Şapte ţevi de eşapament îmi lipsesc?” întreabă supărată d-na Livia Fojică. Aceşti locatari îi acuză pe "constructori” de vandalism: ”Au făcut bucăţele vişinul acesta de 12 ani şi l-au ascuns”, şi cer ca terenul şi spaţiul verde să fie adus în starea iniţială, nefiind dispuşi, cel puţin

, deocamdată, să facă nici o concesie: ”Nu-i vom ierta pe cei care au tăiat. Trebuie . să primească o amendă

, grasă pentru ce au făcut.” , Cei şapte care doresc să r

îşi construiască parcări au obţinut autorizaţie provizorie de constructie (cu numărul 558/10.05.1996), contract de închiriere a terenului, proiectul pentru aceste lucrări, diverse avize din partea unor regii. Ceea ce nu au obţinut, sînt avizele, din partea Inspectoratului de poliţie sanitară şi

. medicină preventivă şi al Agenţiei pentru protecţia mediului. In urma reclamaţiilor trimise de locatarii’ afectaţi,. Inspectoratul de poliţie sanitară şi medicină preventivă,’ prin ordinul numărul 972/20.08.1996 a apreciat ”ca inoportună amplasarea spaţiilor de parcare în locul respectiv, deoarece se încalcă prevederile ordinului MS 981/1994 art. 3 al. c, care precizează o distanţă de

'minimum 10 m "între ferg&trele camerelor de locuit şi spaţiile pentru

parcarea autovehiculelor, între spaţiile de parcare de pe strada G rigore Alexandrescu şi ferestrele camerelor este o distanţă mult mai mică de 10 m (între 0,5 şi 1,5 m).

Locatarii care dorfesc să amplaseze parcările ar fi trebuit, în condiţiile stipulate îri autorizaţia de construcţie, ”să achite contravaloarea a doi arbori ornamentali şi a spaţiului verde dezafectat pentru fiecare' loc d e parcare”, dar aceştia nu au putut face dovada achitării. Pe de altă parte, cei ce se opun acestei construcţii, In frunte cu administratorul blocului, Armanca Titus, susţin că au primit de la Primărie, din partea d-lui Ciocoi, un ordin de anulare a autorizaţiei de construcţie, dar, conform legilor "lui Murphy, tocmai acest act era de negăsit. Contactîn- ,du-l telefonic pe dl Ioan Buliga, arhitect în Primărie, acesta ne-a confirmat că, prin dispoziţia primarului, a fost revocată autorizaţia de construcţie.'.Această decizie a fost comunicată prin poştă în data de 23.10.1996 d-lui. Armanca, administratorul' blocului, şi d-lui Io a n Cîmpeanu, unul dintre-cei care doresc să îş i construiască loc de parcare:' Acesta din urmă susţinea în seara zilei de marţi că nu a primit acest act şi că pînă nu îl va primi nu va sista lucrările începute. Ieri i-a fost adUsă la cunoştinţă decizia Prim ărieirde a revoca - autorizaţia d e .construcţie, dar domnia sa nu a precizat cum v a acţiona în acest caz.

tot în cursul zilei de ieri,, pe strada G rigore Alexandrescu s-au deplasat două echipe , din p artea Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi ^Agenţiei d e Protecţiei a Medialui pentru a constata situaţia existentă. Contactînd cele- d o u ă instituţii, am fost informaţi c ă măsurile care se vor lua vor fi stabilite şi comunicate doar astăzi.

Ioana G L IG O R ■

Locul de parcare din strada Grigore Alexandrescu

bp

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative a le - ' agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

S-R.L. ____________

Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din ^.03.1991' cod fiscal 204469 . :

ILIE CALIAN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGKORZAN (rcdactor şef adjunct). T el. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Iu liu P E T R U Ş Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

, - Rcdacteri: 197.490, 192.127 şi 197.507;'Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: lei/fax: 21.60.75

Garam ondStr. Fabricii nr.l 18 ■- L / - n p o g r .n c ».r.L _

slab. temperaturile maxime în judeţ se vor încadra între...

Documents