PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

2013 - 2020

1

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT AL JUDEŢULUI ARAD

Autori, membrii ai Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social:

Capitolul: DEMOGRAFIE ECONOMIE

GROŞAN NICOLAE - DIRECTOR GENERAL, CAMERA DE COMERŢ, INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ ARAD

ŞOIM HORAŢIU – PROFESOR, UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” ARAD

GREC FLORICA - DIRECTOR EXECUTIV, AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARAD

BURUC MARIA – PREŞEDINTE, SINDICATUL LIBER DIN ÎNVATAMÂNTUL ARĂDEAN

Capitolul: PIATA MUNCII

PAŞCA LUMINIŢA - INSPECTOR PRINCIPAL, AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ARAD

PLĂCINTAR ANGELA CARMEN - COORDONATOR CENTRU, CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD

IENĂŞESCU EUGENIA – MEMBRU, FEDERAŢIA EDUCAŢIEI NAŢIONALE ARAD

RUSU IONEL – PREŞEDINTE, UNIUNEA JUDEŢEANĂ CSDR ARAD

Capitolul: ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

BORZA VASILE VIRGIL - INSPECTOR ŞCOLAR DE SPECIALITATE, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ARAD

MLADIN CLAUDIUS LUCIAN - INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ARAD

MORTOIU DOINA – DECAN, UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD

2

PLAI ARAD

IENEŞESCU DĂNUŢ VASILE IOAN – PREŞEDINTE, SINDICATUL DEMOCRATIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNT ARAD

Tehnoredactare inf. BERNAT MARIANA

3

Capitolul 1. INTRODUCERE

PLAI Arad 2012 se doreşte un document strategic care analizează cei trei factori importanţi care stau la baza strategiei privind dimensionarea planului de şcolarizare in invatamantul profesional si tehnic: evolutia demografică, evoluţia pieţei muncii locale şi sistemul de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ. Datele furnizate de acest material pot fi utilizate de unităţile şcolare în elaborarea planului propriu de dezvoltare instituţională – Planul de acţiune al şcolii (PAS).

PLAI reprezintă un document de planificare strategică elaborat în parteneriat de către membrii Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională al judeţului Arad (CLDPS Arad), structură consultativă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad. (ISJ Arad) în domeniul educaţiei, formării tehnice şi profesionale şi ocupării forţei de muncă.

Obiectivul principal al PLAI este realizarea planificării strategice pe termen lung a ofertei de formare profesională ţinând cont de nevoile de dezvoltare economică a judeţului şi regiunii Vest. Se urmăreşte de asemenea corelarea ofertei de formare asigurată de unităţi şcolare şi alte instituţii cu atribuţii în formare cu cererea de pe piaţa muncii, reprezentată de nevoile angajatorilor.

Noua componenţă a CLDPS Arad, stabilită de comun acord în cadrul primei întâlnirii a acestuia din anul 2010, este reflectată în tabelul de mai jos:

Consiliul Judeţean Arad (CJA) 1 reprezentantInstituţia Prefectului Judeţului Arad 1 reprezentantConsiliul Local al Municipiului Arad 1 reprezentantAgenţiaJudeţeană pentru Prestaţii Sociale Arad

1 reprezentant

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad

1 reprezentant

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM)

1 reprezentant

Agenţia Judeţeană de Statistică Arad 1 reprezentant

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Arad

1 reprezentant

Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Arad

1 reprezentant

Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad 1 reprezentantUniversitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad 1 reprezentant

Patronat (agenţi economici) 3 reprezentanţiSindicate reprezentative 5 reprezentanţiInspectoratul Şcolar Judeţean Arad 2 reprezentanţi

4

Membrii CLDPS sunt desemnaţi prin decizie semnată de conducătorul instituţiei reprezentate, transmisă ISJ Arad. Înlocuirea membrilor se face prin decizia conducătorului instituţiei reprezentate.

Capitolul 2. DEMOGRAFIE

2.1. Situaţia prezentă

HARTA JUDEŢULUI ARAD

2.1. 1. Populaţia totală. Dinamica generală Judeţul Arad este situat în extremitatea de vest a României şi se întinde din Munţii

Apuseni (partea de est a judeţului) până în câmpia largă formată de râurile Mureş şi Crişul Alb. Punctele extreme ale judeţului sunt cuprine între coordonatele 20°45’ (Nădlac) şi 22°39’ (Târnăviţa) longitudine estică, respectiv 45°58’ (Labaşinţ) şi 46°38’ (Berechiu) latitudine nordică. Face parte din regiunea de dezvoltare Vest şi este compus dintr-un municipiu (Arad), 9 oraşe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana), 68 de comune şi 270 de sate. Se învecinează la nord cu judeţul Bihor, la nord-est cu judeţul Alba, la est cu judeţul Hunedoara, la sud cu judeţul Timiş iar la vest cu Ungaria. 03_Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\ANEXA 1A_Demografie.xls

Pozitia geografică

5

Punctul extrem Judeţul, ţara cu care se invecinează

Longitudinea estică

Latitudinea nordică

NORD Berechiu Bihor 21 ° 51’ 46 ° 38’SUD Cuvejdia Timiş 21 ° 41’ 45 ° 57’EST Târnăviţa Hunedoara 22 ° 39’ 46 ° 16’VEST Nădlac Ungaria 20 ° 45’ 46 ° 10’

Împărţirea administrativă

Suprafata totală (kmp) 7754Numărul oraşelor 10din care: MUNICIPIU 1Numărul comunelor 68Numărul satelor şi localităţilor componente 270

Populatia urbană

Gruparea comunelor după numărul satelor componente

Numarul total al comunelor Pondere - %-TOTAL din care: 68 100,0-cu un sat 7 10,3-cu două sate 14 20,6-cu trei sate 14 20,6-cu patru sate 13 19,1-cu cinci sate 8 11,7-cu şase sate 5 7,4-cu şapte sate 1 1,5-cu opt sate şi peste 6x) 8,8

x)Bârzava, Craiva, Gurahonţ, Hălmagiu, Săvârşin şi Vârfurile

Populaţia după religie la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002Număr % din total

Total judeţ 461791 100.06

Oras Total locuitori

Arad 166.003

Chisineu Cris 8.318

Curtici 8.128

Ineu 9.576

Lipova 11.007

Nadlac 8.050

Pancota 7.587

Ortodoxă 337747 73.1Romano-catolică 46651 10.1Reformată 12359 2.7Greco-catolică 4973 1.1Penticostală 28508 6.2Baptistă 18240 3.9Adventistă 4720 1.0

Numărul mediu al salariaţilor2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

TOTAL SALARIAŢI 108125 109150 111786 113172 115696 119782 120358 124410Din care: pe forme de proprietate-publică 10373 9234 9200 9127 8856 7755 7808 7642

-mixtă 13490 10995 9564 7996 5968 6593 5167 5445-privată 52340 57565 59319 60091 60921 62800 62129 64604-cooperatistă 2499 1766 2009 1266 1756 1659 1834 1392-obştească 249 197 248 290 326 285 800 859-integral străină 10245 10595 13107 16511 19844 22736 24007 24641-de interes naţional 18929 18798 18339 17891 18025 17954 18613 19827

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi-

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008TOTAL SALARIAŢI 108125 109150 111786 113172 115696 119782 120358 124410-Agricultură si vanatoare 3709 2941 2861 2948 3210 2902 2639 2521-Silvicultură, expl. forestieră 1586 1465 1344 1395 1600 1544 1303 1178

Piscicultură şi pescuit 31 69 53 44 43 41 33 60Industrie,din care: 45632 46479 48567 49152 53437 54765 52288 53668-ind. extractivă 2094 1891 1786 1615 2072 1599 1254 1293-ind. prelucrătoare 40612 41048 43983 45347 48501 50429 51034 49151-energie electrică şi termică,gaze şi apă 2926 3540 2798 2190 2864 2737 2671 2224

Construcţii 6800 6372 6551 7578 5622 5563 6191 7567Comerţ 15414 14489 15409 15776 15425 17220 16771 19517Hoteluri şi restaurante 2109 2859 2213 1941 2059 2232 2416 2767Transporturi si depozitare 6867 8057 8532 7210 7438 7493 7227 7299Poşta şi telecomunicaţii 1960 1765 1535 1220 1197 1234 1046 1134Activităţi financiare,Bancare şi de asigurări 1492 1498 1342 1363 1592 1578 1913 1945

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 2848 3465 3661 5669 5195 5915 5866 5812

Administraţie publică,Asistenţă socială obligatorie

3543 3593 3530 3533 3914 4080 4402 4413

7

Învăţământ 7561 7495 7426 7313 7447 7172 7625 8253Sănătate şi asistenţă socială 6722 6517 6706 6057 5573 6017 5897 6764

Alte activităţi de servicii colective sociale şi personale

1851 2086 2056 1973 1944 2026 2070 2512

*) Până în anul 2001 inclusiv, activitatea agricultură şi vanătoare nu conţinea vânătoarea care era prinsă la silvicultură, exploatare forestieră şi vânătoare.

8

2.1.2. Distributia pe medii rezidentiale (urban / rural)Populatie stabilă. Evoluţia populaţiei din judeţul Arad în perioada 1990-2009 ne relevă faptul că Aradul se înscrie în tendinţa naţională de scădere. Mai concret, în perioada analizată în Arad avem de-a face cu o scădere de 11 % a populaţiei de la 491.700 în 2003 la 457100 locuitori, la nivelul anului 2010, iar în anul 2025 se preconizează că aceasta va ajunge la 437600. Această tendinţă descrescătoare a populaţiei este redată în ANEXA NR. 1.1_Evolutia_populatiei_Arad_2003_2025.doc

Perioada cu cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată în anul 1977 (512020) cu tendinţă de scădere până în 1989, şi apoi o uşoară revenire în 1990. După această dată s-a înregistrat o scădere accentuată a natalităţii asociată cu o creştere semnificativă a mortalităţii generale. Astfel, în timp ce natalitatea a scăzut de la 13.4 născuţi-vii la 1000 locuitori în 1989 la 9.1 născuţi -vii la 1000 locuitori în 2003, numărul deceselor se menţine la o rata medie de 14 la 1000 de locuitori în 2003, situaţia determinând un spor natural negativ.

Soldul schimbărilor de domiciliu a fost constant pozitiv, dar nu a contrabalansat efectele declinului sporului natural şi influenţa negativă a migraţiei externe.

2.1.3.Distributia pe sexe

Distributia pe sexe releva ponderea mai mare a femeilor atat in mediul urban cat si in cel rural. De asemenea femeile au o durata medie de viata mai lunga decat barbatii. Populaţia stabilă pe municipii, oraşe, comune şi sexe la 1 ianuarie 2010 este prezentata in ANEXA NR. 1.2_Populatia_stabila_pe_sexe.doc

Populaţia pe sexe şi medii la 1 iulie*)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010MEDII ÎNTRUNITE –TOTAL PERSOANE: 462427 461744 460466 459286 458487 457713 457257 455952 454922

-masculin 222350 221907 221309 220861 220514 220355 220412 219807 219493%faţă de total populaţie 48,1 48,1 48,1 48,1 48,1 48,1 48,2 48,2 48,2-feminin 240077 239837 239157 238425 237973 237358 236845 236145 235429%faţă de total populaţie 51,9 51,9 51,9 51,9 51,9 51,9 51,8 51,8 51,8Din total medii întrunite:URBAN-total persoane 234173 233341 256117 255083 254425 253437 252165 251386 250520-masculin 111003 110558 121539 121021 120583 120113 119591 119246 118907%faţă de total urban 47,4 47,3 47,5 47,4 47,4 47,4 47,4 47,4 47,5-feminin 123170 122783 134578 134062 133842 133324 132574 132140 131613%faţă de total urban 52,6 52,7 52,5 52,6 52,6 52,6 52,6 52,6 52,5RURAL-total persoane 228254 228403 204349 204203 204062 204276 205092 204566 204402-masculin 111347 111349 99770 99840 99931 100242 100821 100561 100586%faţă de total rural 48,8 48,8 48,8 48,9 49,0 49,1 49,1 49,2 49,2-feminin 116907 117054 104579 104363 104131 104034 104271 104005 103816%faţă de total rural 51,2 51,2 51,2 51,1 51,0 51,0 50,9 50,8 50,8Ponderea în totalul populaţiei a:-mediului urban - % 50,6 50,5 55,6 55,6 55,5 55,4 55,1 55,1 55,1-mediului rural - % 49,4 49,5 44,4 44,4 44,5 44,6 44,9 44,9 44,9Densitatea populaţiei(loc./km) 59,6 59,5 59,4 59,2 59,1 59,0 59,0 58,8 58,7

9

*) Datele se refera la populatia stabila (incl. soldul migratiei interne cu stabilirea resedintei la 1 iulie)

0

100000

200000

300000

400000

500000

Evolutia populatiei pe sexe

Masculin 228486 220514 219493

Feminin 246853 237973 235429

2001 2006 2010

0

100000

200000

300000

Evolutia populatiei pe medii - urban

Urban masculin 116586 120583 118907

Urban feminin 128941 133842 131613

2001 2006 2010

10

0

50000

100000

150000

200000

250000

Evolutia populatiei pe medii - rural

Rural masculin 112525 99931 105286

Rural feminin 118220 104131 103816

2001 2006 2010

DURATA MEDIE A VIEŢII PE SEXE ŞI MEDII (ANI)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010TOTAL 70,35 70,55 70,93 71,50 71,82 72,30 72,76 72,83 - masculin 66,92 67,06 67,34 68,15 68,62 69,17 69,42 69,30 - feminin 73,85 74,11 74,59 74,88 75,01 75,39 76,08 76,41URBAN 71,03 70,95 71,05 71,86 72,32 72,71 73,09 73,10 - masculin 67,57 67,43 67,51 68,42 68,94 69,49 69,77 69,59 - feminin 74,47 74,45 74,56 75,21 75,59 75,78 76,28 76,53RURAL 69,72 70,11 70,72 71,07 71,20 71,76 72,37 72,53 - masculin 66,33 66,66 67,09 67,76 68,16 68,70 68,98 68,94 - feminin 73,29 73,75 74,56 74,54 74,38 74,95 75,96 76,36

Sursa: Anuar statistic 2011 Arad

Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstă

11

Fertilitatea feminina pe grupe de virsta (nascuti vii la 1000 locuitori)

38,2 40,6

88,3

73,9

37,2

13,9

2,8 0,2

37,333,1

63,2

77,9

53,9

21,8

4,40,1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

TOTALJUDEŢ

15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani

2000 2010

2.1.4. Structura pe grupe de vârstăIn ceea ce priveste structura pe grupe de varsta se poate observa că femeile sunt

majoritare, fiind la nivelul anului 2005 în număr de 221309, în timp ce bărbaţii sunt în număr de 239430. Procentual aceasta înseamnă că populaţia feminină are o pondere de 51,97%, în timp ce populaţia masculină reprezintă doar 48.03%.

La nivelul Aradului, rata populaţiei care trăieşte în mediul urban este de 55,%, şi 44,4% persoane trăiesc în mediul rural. Evoluţia populaţiei la nivelul celor două forme de habitat ale judeţului Arad şi a României în ansamblul ei este legată de trei procese fundamentale: procesul de reînnoire, care analizează evoluţia populaţiei prin prisma a trei indicatori: natalitate, mortalitate şi sporul natural; procesul de migraţie, care analizează evoluţia populaţiei prin intermediul migraţiei sat-oraş şi oraş-sat; procesul administrativ, care are legătură cu schimbarea categoriei în care este încadrată o localitate, în sensul că o localitate rurală devine oraş. În ceea ce priveşte indicatorii procesului de reînnoire, natalitatea, mortalitatea şi sporul natural, aceştia au conturat structura pe grupe de vârstă a populaţiei unui judeţ şi a regiunii în ansamblul ei. Astfel, natalitatea, principal componentă a mişcării naturale a populaţiei, s-a situat în ultimul deceniu la un nivel scăzut.

Despre cel de-al doilea indicator, mortalitatea, se poate spune că este în strânsă legătură cu starea de sănătate a populaţiei precum şi cu structura de vârste existentă la nivelul unei regiuni. De asemenea, ca evoluţie a celor doi indicatori, sporul natural s-a situate în ultimii ani la valori negative.

Din statisticile existente de la nivel naţional, majoritatea emigranţilor legali au avut un nivel ridicat de instruire şi calificare (25,8% au absolvit studii superioare, 46,3% studii liceale şi postliceale). În structura de vârstă şi gen,emigraţii au fost tineri (între 20-39 ani), atât femei, cât şi bărbaţi. Cea mai mare pondere din totalul emigranţilor au reprezentat-o persoanele căsătorite.

Evolutia populaţiei pe sexe şi grupe de varsta este prezentata in ANEXA NR. 1.3_Evolutia_populatiei_pe_sexe_si_grupe de varste.doc

12

Evoluţia populaţiei pe principalele grupe de vârstă la 1 iulie

0

100000

200000

300000

400000

500000

Evolutia populatiei pe grupe de varsta

60 ani si peste 97549 95428 94036 93013 91749 91375 91831 92800 93913 95296

15 - 59 ani 296876 289458 292924 295073 297974 298432 298373 297543 295716 293605

0 - 14 ani 80914 77541 74784 72380 69563 68680 67509 66914 66323 66021

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă ale populaţiei, judeţului Arad, în anul 2010, din analiza figurii de mai sus se poate observa următoarele trăsături specifice:

populaţia sub 15 ani din judeţul Arad este de 66021, şi reprezintă 14.5 % din populaţia judeţului;

populaţia între 15 -59 de ani este de 293605, şi reprezintă 64.5 % din populaţia judeţului

populaţia peste 60 de ani este de 95296, şi reprezintă 21.0 % din populaţia judeţului.Din analiza fig de mai jos se observa ca populaţia de vârsta şcolară, incluzând aici

populaţia sub vârsta de 24 de ani, reprezintă 24,5% din totalul populaţie care trăieşte în judeţ, cuprinzând aici şi populaţia din grupa de vârsta 3 - 6 ani.

13

Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite, la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002

Nivelul si felul scolii absolvite TOTALAmbele sexe Masculin Feminin

TOTAL 415382 198365 217017Invăţământ- superior 24953 14142 10811- postliceal şi de maistri 11335 5967 5368- secundar, din care: 270628 134614 136014 - secundar superior - liceal 86046 38808 47238 - profesional şi de ucenici 63899 44132 19767 - secundar inferior (gimnazial)- primar 86255 35475 50780Fără scoală absolvită - total, din care 21881 8050 13831 - analfabeţi 10180 3224 6956Şcoala absolvită nedeclarată 330 117 213

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judetul Arad.Grupe de

vârstă 2005 2015 20252015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %3 - 24 ani 167259 127106 118485 -40153 -24,0% -48774 -29,2%3 - 6 ani 21581 22636 17282 1055 4,9% -4299 -19,9%7-10 ani 21028 23491 19921 2463 11,7% -1107 -5,3%11-14 ani 24983 22287 22246 -2696 -10,8% -2737 -11,0%

15 - 18 ani 38890 21896 23763 -16994 -43,7% -15127 -38,9%19 -24 ani 60777 36796 35273 -23981 -39,5% -25504 -42,0%

De asemenea, se mai observa că populaţia în vârsta de muncă, existentă la nivel judeţean cuprinsă în intervalul 15 -59 de ani este de 29.5716, şi reprezintă 64 % din totalul populaţiei judeţului, în timp ce populaţia sub 15 ani din judeţ reprezintă 14 % şi cea de peste 65 de ani reprezintă 20 % din totalul populaţiei. În continuarea analizei structurii populaţiei, un element deosebit de important îl reprezintă analiza comparativă pe cele doua recensăminte a populaţiei în funcţie de naţionalitate.

Învăţământ                                   

Unitati de învăţământ Elevi şi studenţiTotal 106 42.663Grădiniţe 55 4.323Şcoli primare, gimnaz. 23 18.049Şcoli profesionale şi ucenici 1 2.343Licee 22 9.376Şcoli postliceale 3 1.791Universităţi 2 6.737

14

2.1.5. Structura etnica

Din analiza structurii populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa ca diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternica a judeţului Arad. Cu toate acestea se remarcă faptul că în ultimii zece ani avem de-a face în general cu un proces de scădere a populaţiei aparţinând grupurilor etnice (excepţie făcând populaţia rromă).

Populaţia pe naţionalităţi

Număr % din total Total judeţ, din care: 461791 100.0

Români 379451 82.2Maghiari 49268 10.7Romi 17664 3.8Germani 4809 1.0Ucrainieni 1741 *Ruşi-Lipoveni 59 *Turci 60 *Sârbi 1217 *Tătari 13 *Slovaci 5695 1.2Bulgari 819 *Evrei 178 *Croaţi 17 *Cehi 152 *Polonezi 48 *Greci 25 *Italieni 240 *Armeni 6 *Chinezi 14 *Alte naţionalităţi 315 *Nedeclarată 22 *

sub 1,0 %

Graficul populatiei pe etnii la RPL 2002 este prezentat in ANEXA NR. 1.4_Graficul_populatiei_pe_etnii.doc

15

2.1.6. Miscarea migratorie Miscarea migratorie a populatiei reprezinta, in general, schimbarea domiciliului de la locul de origine la locul de destinatie.

Miscarea internaMigratia interna este determinata de schimbarile de domiciliu in interiorul granitelor tarii.

Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii

An

Total Urban Rural

Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold

2004 6373 8042 1669 3487 3414 -73 2886 4628 17422005 4643 5540 897 2603 2382 -221 2040 3158 11182006 5971 7616 1645 3255 3691 436 2716 3925 12092007 6911 8576 1665 3937 3905 -32 2974 4671 16972008 6972 8489 1517 3865 3684 -181 3107 4805 16982009 5884 6545 661 3117 3131 14 2767 3414 647

Sursa- INSSE Arad

Numarul de persoane care au plecat este mai mare in mediul urban decat in cel rural, iar la cei care sau intors in tara este diferit mai mare in mediul rural decat in cel urban.

Miscarea externaEmigrarea din Romania are motivatii aproape exclusiv economice, exceptand migratia romilor, pentru care acest fenomen este, pe langa o strategie economica, si o traditie.Romania este una din tarile care alimenteaza cu forta de munca Uniunea Europeana. In ce priveste structura emigratilor dupa nationalitate, ponderea cea mai mare o au romanii, urmati de germani, unguri si evrei. Nivelurile de calificare, corelate cu varsta persoanelor respective sunt diferite: cca. 19% sunt cu studii superioare, cca. 20% au studii liceale si postliceale, iar aproximativ 45% au studii elementare.

Efectele acestor miscari migratorii se resimt atat pe pietele muncii din care pleaca, precum si pe pietele de sosire, dar desigur ca in modalitati diferite. Pe pietele de pe care pleaca, pe termen scurt, emigrarea limiteaza somajul - atunci cand sunt someri sau amenintati cu iminenta somajului si subocuparii. Emigratia influenteaza negativ piata muncii de sosire, limitand pe termen mediu si lung capacitatea ei de echilibrare. De aceea, consideram ca absolut necesara elaborarea unor strategii de limitare a emigrarii, ca element de control si stabilitate a pietei nationale a muncii.Strategiile de limitare a emigrarii trebuie sa fie subordonate politicilor de ocupare a factorului munca de pe piata interna si de echilibrare a pietei.

Miscarea migratorie externa a populatiei, pe langa numarul persoanelor care au parasit tara, cuprinde si numarul persoanelor repatriate. Soldul acestui indicator, in intervalul de timp 1990 - 1998 inregistrat in tara noastra, a fost de numai 47667 persoane, ceea ce inseamna ca numarul celor care au revenit in tara, fata de cei care au parasit-o, este de 6,1 ori mai mic. Nivelul absolut al soldului migratoriu al Romaniei, in intervalul a numai opt ani 1990 - 1998, a insemnat o pierdere de nu mai putin de 242848 persoane,

16

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Populatia cu domiciliul in judet 461236 460519 459505 458284 457499 456996 456846 456081 455210

Miscarea naturala – date absolute- Născuţi vii 4143 4213 4238 4467 4428 4330 4504 4482 4255- Decedaţi 6653 6624 6552 6585 6516 6027 6072 6248 6133- Spor natural -2510 -2411 -2314 -2118 -2088 -1697 -1568 -1766 -1878- Căsătorii 2748 2789 3046 2936 3175 3976 3068 2769 2604- Divorţuri 866 855 842 706 718 936 792 657 604- Decedaţi în vârstă sub 1 an 73 57 54 44 49 45 44 40 41PROPORŢII- Născuţi vii la 1000 locuitori 9,0 9,1 9,2 9,7 9,7 9,5 9,9 9,8 9,3- Decedaţi la 1000 locuitori 14,4 14,4 14,3 14,4 14,2 13,2 13,3 13,7 13,5- Spor natural la 1000 locuitori -5,4 -5,3 -5,1 -4,7 -4,9 -3,7 -3,4 -3,9 -4,2

- Căsătorii la 1000 locuitori 6,0 6,1 6,6 6,4 6,9 8,7 6,7 6,1 5,7- Divorţuri la 1000 locuitori 1,88 1,86 1,83 1,54 1,57 2,05 1,73 1,4 1,3MIŞCAREA MIGRATORIEa) Schimbări de domiciliuInclusiv migratia externa- stabiliri de dom.în judeţ 7101 8112 8107 5582 7697 8684 8644 6678 9449- plecări cu dom.din judeţ 5722 6346 6718 4892 6301 7111 7198 6135 8203- soldul schimbărilor de domiciliu 1379 1766 1389 690 1396 1573 1446 543 1246

b) Schimbări de reşedinţă- persoane cu reşedinţa în localitate şi domiciliul în altă localitate

5592 5098 4802 4280 4454 4353 4162 3844 3556

- persoane cu domiciliul în localitate şi reşedinţa în altă localitate

4401 3873 3841 3278 3466 3636 3751 3973 3844

- soldul schimbărilor de reşedinţă 1191 1225 961 1002 988 717 411 -129 -288

2.2. Proiectii demografice Evoluţia fenomenelor demografice din România în ultima perioadă s-a reflectat în

schimbările intervenite în structura pe vârste a populaţiei, cu implicaţii atât pe plan demografic, cât şi pe plan socio-economic. În acest sens, proiectarea populaţiei pentru o perioadă de 15-20 ani ne poate oferi informaţii utile asupra evoluţiei numărului şi structurii de vârstă a populaţiei din România şi din judeţul nostru.

Aşa cum am precizat şi mai sus, din punct de vedere demografic principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea dar mai ales migratia catre alte tari. Înscrisă în tendinţa generală din cadrul perioadei de „tranziţie demografică”, România se confruntă cu o scădere a natalităţii, fenomen care are unele

17

particularităţi. Principalii factori care au determinat scăderea natalităţii sunt de natură economică şi socială. În primul rând, este vorba de o transformare semnificativă a structurii ocupaţionale a populaţiei, care a impus, mai ales contingentelor tinere, o mobilitate teritorială şi profesională deosebită şi, în acelaşi timp, prelungirea perioadei de instruire.

Se adaugă acestei transformări participarea din ce în ce mai constantă a femeilor la activităţi în afara familiei. Această participare este mai accentuată în mediul urban, fertilitatea mai scăzută a populaţiei urbane influenţând mai pronunţat nivelul fertilităţii generale.

În perspectivă, populaţia judeţului Arad este anticipat să scadă uşor, pana in anul 2025 cu aproximativ 17000 de locuitori. Aceasta scădere se va datora menţinerii unui deficit al naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migraţiei interne şi externe. Soldul migrator pozitiv prognozat pentru judeţul Arad va fi contracarat de scăderea naturală a populaţiei.

Dacă ne referim la evoluţia populaţiei judeţului pe grupe mari de vârsta se observa că la toate grupele de vârstă sunt valori sub media naţională indifferent de anul pe care îl luăm drept referinţă. În acelaşi timp, grupa de vârsta „15-19” ani are valori superioare mediei naţionale. Din analiza se mai remarca o scădere constantă a populaţiei cuprinsă în grupa 0-14 ani de la 14,51% în 2010 şi la 13,67% în anul 2020).

Analizând evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele, populaţia preşcolară a judeţului va scădea în prima perioada de prognoza (până în 2015) cu aproximativ 955, urmând ca în a doua perioadă (până în 2020) să avem de-a face cu o scădere de 2326 persoane

- populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7 – 14 ani) va cunoaşte o evoluţie diferita. Aici avem de-a face cu o scădere foarte mare a populaţiei pentru prima perioada. Astfel până în 2015, populaţia va scădea cu circa 8 824 de persoane). Pentru perioada 2015 – 2025 este prevăzută o scădere mai mica de circa 2601 de persoane;- populaţia între 15 - 24 de ani se înscrie şi ea foarte bine în linia de scădere generală a populaţiei. Astfel, într-o prima etapă avem de-a face cu o scădere mult mai importanta în jurul a 13383 de persoane până în 2015, iar pentru perioada 2015 – 2025, scăderea este mai redusa estimându-se la circa 5890 persoane).

Astfel, pe ansamblul populaţiei preşcolare şi a celei şcolare va scădea cu circa 23162 de persoane pentru intervalul 2003 – 2015 şi circa 10808 de persoane pentru intervalul 2015-2025.

2.3. Principalele concluzii din analiza demografica. Implicatii pentru IPTPopulaţia judeţului este caracterizată prin faptul că femeile sunt majoritare, este

concentrată mai mult în mediul urban, decât în cel rural. Populaţia activă şi în vârstă de muncă reprezintă 69,26% din totalul populaţiei, în judeţul Arad. O pondere importantă în cadrul populaţiei judeţului este ocupată şi de populaţia de până la 14 ani care reprezintă 15,52%, iar populaţia de peste 65 de ani reprezintă 15,42%.

Din analiza structurii populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa că diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternică judeţului. Se mai poate observa creşterea procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creştere uşoară a populaţiei de rromi.

Judeţul se caracterizează printr-un spor negativ al populaţiei, spor care este dat de diferenţa foarte mare între numărul de născuţi vii şi numărul celor decedaţi într-un an. De asemenea, se mai poate urmări şi fenomenul de migraţiune externă a populaţiei din regiune. Astfel, majoritatea emigranţilor legali au avut un nivel ridicat de instruire şi calificare, au fost tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.

18

Dacă este să ne referim la evoluţia populaţiei judeţului Arad se poate spune că aceasta se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător. Totuşi, nu scăderea numărului populaţiei este aspectul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.

Din analiza pe grupe mari de vârstă în perioada pronosticată 2003-2025 se observă că toate grupele de vârstă analizate au valori sub media naţională indiferent de anul pe care îl luăm drept referinţă. Se mai remarcă o scădere constantă a populaţiei cuprinsă în grupa 0-14 ani. În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe sexe, se observă că nu există diferenţe majore în privinţa scăderii populaţiei feminine sau masculine.

De asemenea, din prisma evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele evoluţii:

populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Arad se va diminua în perioada de prognoză cu circa 3281 de persoane;

populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte o scădere mai accentuată, fiind vorba despre o scădere aproximată la 11425 de persoane;

populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului. Ea este categoria de vârstă cea mai afectată şi este prevăzută o diminuare de circa 19 273 de persoane până în 2025.

Capitolul 3. PROFILUL ECONOMIC JUDETEAN

3.1. Contextul economic generalEvoluţia societăţii româneşti în toate planurile, confirmă faptul că nu există

domenii care să nu fi cunoscut schimbări fundamentale. Economia globală se află într-un punct critic, prinsă între o scădere acută a cererii în multe dintre economiile avansate şi o inflaţie în creştere prezentă pretutindeni, cu precădere în economiile emergente şi în cele în curs de dezvoltare. La un patru ani de la izbucnirea crizei pe pieţele financiare, echilibrul sistemului financiar internaţional continuă să fie fragil. La nivelul regiunii 5 Vest structura economica este reflectata de structura Produsului intern brut (PIB ) si valoarea adaugată brută (VAB). Anexa 2a_PIB_VAB.xls

Produsul intern brut macroregiunea Vest Milioane lei (preturi curente)Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3559.5Pescuit şi piscicultură 0,5Industrie 6564,8Construcţii 1332,7Comerţ 2054,0Hoteluri şi restaurante 297,0Transport, depozitare şi comunicaţii 2429,0Intermedieri financiare 2353,8Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

3463,8

Administraţie publică şi apărare 1073,3Învăţământ 819,8Sănătate şi asistentă socială 658,8

19

Valoarea adaugată brută regională (VABR 22607,0Impozite pe produs 2591,1Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 259,0Subvenţii pe produs -203.0Produs intern brut regional (PIBR) 25254.1Produs intern brut regional pe locuitor 213020.8

Produsul intern brut al judetului Arad este; in 2004 de 6106.3 (milioane lei ), in 2005 de 7028.1, in 2006 de 8406,7, in 2007 de 10064,4 lei , in 2008 de 11221.5

Produsul intern brut regional in anul 2005, 2006, 2007, 2008 pe zona de vest pe ramuri ale economiei.

Ramura economica 2005 2006 2007 2008Agricultură, vânătoare şi silvicultură 26101,1 2892.9 2910.7 3527.0Pescuit şi piscicultură 0,5 0,8 2.0 5.3Industrie 7777.0 9357.9 12141.9 13144.2Construcţii 1654.1 2384.8 3306.9 4553.2Comerţ 2700.4 3353.2 3793.0 4652.0Hoteluri şi restaurante 464.9 596.5 719.6 803.4Transport, depozitare şi comunicaţii 2983.6 3784.4 4192.8 5193.7Intermedieri financiare 361.4 318.0 430.1 583.0Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

4236.7 5726.2 6760.8 7141.1

Administraţie publică şi apărare 1258.8 1345.5 1665.3 1785.4Învăţământ 896.3 1005.6 1100.2 1673.8Sănătate şi asistentă socială 764.4 864.9 1090.0 1486.2Valoarea adaugată brută regională (VABR) 25708.2 31630.7 38113.3 44548.3Impozite pe produs 3336.6 4024.3 4969.3 5481.0Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 270.5 336.7 125.2 115.9Subvenţii pe produs -233.6 -202.8 -212.1 -124.7Produs intern brut regional (PIBR) 29081.7 35788.9 42995.7 50020.5Produs intern brut regional pe locuitor 15064.7 18570.1 22341.9 25979.6

3.1.2. Productivitatea muncii Progresul oricarei societati depinde într-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune.

Productivitatea muncii măsoară cât de eficientă este utilizarea capitalului uman în obţinerea PIB-ului regional. Este un indicator care măsoară cât de competitivă este o regiune relativ la alte regiuni prin evaluarea aportului capitalului uman la PIB-ul regional.

In practică există două metode de calcul a productivităţii muncii, care pot da rezultate diferite. metodă raportează PIB-ul regional la numărul total de angajaţi dintr-o regiune. A doua metodă raportează PIB-ul regional la numărul efectiv de ore lucrate într-o regiune într-un interval de timp stabilit. Lipsa datelor la nivel regional în România în ceea ce priveşte numărul efectiv de ore lucrate face ca relevanţa celei de-a doua metode de calcul a productivităţii muncii să fie mai redusă.

20

Totuşi trebuie remarcat că metoda de măsură a productivităţii muncii care invocă calcularea numărului efectiv de ore lucrate are implicaţii mai profunde la nivel regional decât la nivel naţional. Aceasta deoarece regiunile tind în general să fie specializate pe diverse sectoare de activitate, ca şi agricultura de exemplu, ceea ce face ca ajustarea după profilurile de muncă care necesită anumite ore efective de lucru să reprezinte mai exact randamentul capitalului uman angajat în procesul de producţie.

Productivitatea muncii a scazut cu unu la suta in primul trimestru din 2010, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009.

Atat productivitatea reala pe persoana ocupata, cat si productivitatea reala pe ora au inregistrat in perioada analizata acelasi ritm de scadere, respectiv de un procent.

Desi in scadere, productivitatea muncii a inregistrat, practic, o redresare fata de anul 2009, in ultimul trimestru al anului trecut scaderile inregistrate fiind de 4,9 la suta la productivitatea reala pe persoana ocupata si de 4,7 la suta la productivitatea reala pe ora.

Populatia ocupata a scazut in primul trimestru din 2010 cu 3,4 la suta fata de ultimul trimestru din 2009, de la 9,097 milioane de persone la 8,788 milioane de persoane.In perioada de referinta, numarul de salariati a scazut de la 6,583 milioane de persoane la 6,486 milioane de persoane, iar numarul intreprinzatorilor individuali a scazut de la 2,514 milioane la 2,301 milioane.

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărimeJudeţul Arad dispune de o economie echilibrată, principalele sectoare de activitate

productivă fiind agricultura şi industria. Aradul deţine ponderi importante în economia naţională. Judeţul Arad este considerat a fi un judeţ în creştere, cu rezultate economice foarte bune. Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi străine. Mentionţionăm potenţialul agricol deţinut de judeţul Arad: locul 4 în ierarhia judeţelor în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, locul 3 pe ţară la parcul de tractoare agricole fizice, locul 6 la producţia de porumb boabe, etc. Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători, industria de confecţii şi textile, industria alimentară, mobilă şi accesorii pentru mobilă, componente pentru industria auto, componente electronice, contoare, încălţăminte. Anexa 2b,c_Firme_Investitii.xls

Numarul comerciantilor pe localitati si ani de inmatriculare

An inmatr. Arad

Chisineu Cris Curtici Ineu Lipova Nadlac Pancota Sebis Altele Total

1991 694 12 7 22 32 15 16 29 184 10111992 636 11 10 18 28 15 11 25 231 9851993 446 12 9 20 16 5 9 15 161 6931994 920 23 15 25 27 29 19 25 371 14541995 275 6 6 14 10 2 8 12 99 4321996 269 9 3 12 14 2 2 8 147 4661997 262 8 5 7 4 7 7 5 72 3771998 334 6 4 12 10 1 4 5 98 4741999 297 6 3 14 11 6 7 7 137 4882000 327 8 6 6 10 5 0 13 147 5222001 426 8 9 11 14 5 4 11 171 6592002 680 17 13 18 32 11 7 25 245 1048

21

2003 1181 30 19 32 33 19 14 43 530 19012004 1784 52 30 46 57 32 31 39 780 28512005 1507 42 29 46 77 74 50 38 870 27332010 904 38 25 46 41 25 17 33 681 1810Sursa: Registrul Comertului

22

Numarul comerciantilor pe localitati si forme juridice

Forma juridica

Arad Chisineu Cris

Curtici Ineu Lipova Nadlac Pancota Sebis Altele Total

PF 3077 119 73 103 188 141 125 70 2016 5892AF 26 2 0 2 1 0 0 0 28 59

PFA 3066 118 71 102 167 140 122 70 1992 5818IF 426 24 3 16 53 15 23 23 593 1176II 490 28 20 38 31 17 15 43 635 1317

SNC 12 0 1 1 0 0 0 2 4 20SCS 4 2 0 0 1 0 0 0 1 8SRL 12922 277 214 366 482 230 189 344 5257 20281SA 260 6 2 8 6 5 2 5 75 369

SCA 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1RA 9 0 0 0 0 0 0 0 4 13OC 12 2 0 2 2 1 2 2 15 38

Total 20275 578 384 638 911 549 478 559 10620 34992Sursa: Registrul Comertului

3.1.4. Investitiile brute ale unităţilor locale active din industrie, constructii, comerţ si alte servicii

Investitiile brute si nete ale unitatilor locale din industrie, constructii, comert si alte servicii in profil teritorial, activitati ale economiei nationale si pe clase de marime in anul 2009.

total investitii

din care; pe clase de marime,dupa nr.de pers.ocupate

Macroregiunea Vest 0-9 10-49 50-249 250 si peste

brute nete brute nete brute nete brute nete brute nete9380 4780 1801 1174 1420 673 1636 816 4523 2117

Industrie extractiva 335 197 40 20 48 20 57 9 190 148Industrie prelucratoare 2733 1354 133 81 272 156 685 331 1643 786Productia si furnizarea de energie electrica si termica 1115 392 75 68 5 1 9 7 1026 316Distributia apei,salubritate gestionarea deseurilor 487 93 7 4 123 8 16 7 341 74Constructii 1588 835 314 141 151 54 222 77 901 563Comert cu ridicata si cu amanuntul 1231 664 308 244 395 179 391 228 137 13Transport, depozitare si activitati de posta 496 361 115 88 106 90 74 46 201 137Hoteluri si restaurante 167 83 47 29 57 25 63 29    Informatii si comunicatii 157 137 15 12 38 26 24 22 80 77Tranzactii imobiliare 980 592 691 441 206 102 79 46 4 3Invatamant 5 4 4 4 1 - - 0

23

Sanatate si asistenta soc. 50 41 21 19 14 9 15 13Alte activ. de servicii colective sociale si pers. 36 27 31 23 4 3 1 1

Cifra de afaceri, investitiile brute si personalul unitatilor locale active din industrie, constructii,comert si alte servicii sunt prezentate in ANEXA NR. 2.2_Cifra_de_afaceri_investitii.doc

Investitii straine Situatia firmelor cu capital strain sau mixt pentru anii 1990-2010

TARA NUMAR FIRME VALOARE $Albania 2 25Algeria 2 10Australia 12 40728Austria 228 48015323Bahamas 1 9700Belgia 29 340468Canada 22 62011Sirilanka 1 1000China 18 170676Croatia 9 2528Cipru 14 1940902Cehia 23 9005Danemarca 13 2012659R. Dominicana 2 7028Franta 98 53388689Germania 584 84957424Grecia 17 199780Ungaria 452 7811294Irak 8 50461Israel 19 6165Italia 1583 46360398Japonia 4 20808400Luxemburg 39 10559158Moldova 27 10000Olanda 58 1665759Polonia 12 17268018

Inmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, mai 2011

 Înmatriculări de

societăţi comerciale -număr-

Valoarea capitalului social total subscris exprimat în:Moneda naţională

- mii lei -Valută

Dolari SUA EUROTotal judeţ Arad 28 26,4 9255,0 6448,8

24

Sursa de date: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

3.2. Informatii partiale

3.2.1. Procesul de integrare europeana si cerintele de competivitate Procesul European de integrare este cel mai vechi dintre toate proiectele de regionalizare si spre deosebire de celelalte MERCOSUR (in America Latina), ASEAN (in Asia de Sud-Est), NAFTA (in America de Nord), acesta isi propune si unificarea culturala, nu numai cea economica.

Ideea unificarii europene are insa o istorie foarte veche. Ideea transformarii Europei intr-un stat federativ a fost traita de oameni politici, precum Napoleon, dar si de filosofi, precum Saint Simon, care a cerut Frantei, Angliei si Germaniei sa ia initiativa convocarii unui parlament european in care sa poata intra celelalte state europene.

Scopul UE a devenit crearea unei ‘uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei’, ceea ce e o formula de a evita notiunile de uniune politica sau de federatie, notiuni pe care tari ca Marea Britanie, Franta sau Danemarca le considera deocamdata inacceptabile

Un proiect de Constitutie a Uniunii Europene ce avea ca scop transformarea Uniunii intr-o cvasi-federatie, cu presedinte si ministru de externe, a fost respins prin referendum in Franta si Olanda, astfel ca proiectul de Constitutie ramine pe loc.

Philipe Seguin remarca, referitor la Tratatul de la Maastricht, semnat in 1991, ca nu poate crea o „noua cetatenie“ si nici un „ipotetic popor european“. Autorul este de parere ca Tratatul prevede un federalism mascat, in baza principiului regionalizarii. In acelasi timp, Seguin considera ca relatiile dintre regiuni vor deveni tensionate datorita ratiunilor economice, astfel incat nu vor mai putea fi gestionate de institutiile pulverizate.

Acelasi autor sustinea ca se vor inlocui cele cateva frontiere locale vizibile, dar foarte reale; se vor crea mici provincii acolo unde existau state mari, provincii in care traiesc comunitati crispate asupra egoismelor locale; regiunile bogate vor deveni si mai bogate iar cele sarace vor deveni si mai sarace. Vom asista la marea intoarcere a feudalitatii fapt care a inceput deja sa se manifeste pe scara larga. Prin aceste cuvinte Seguin vroia sa avertizeze ca Tratatul nu este decat o creatie a statelor puternice care doresc sa-si sporeasca controlul asupra statelor mai mici si mai slab dezvoltate economic.

Alte critici care s-au adus proiectului de integrare europeana, au fost la adresa obiectivului european criticat ca ar fi crearea unei federatii de state dupa modelul SUA prebelic si nu al SUA inceput astazi pentru viitor.

In alte opinii critice Europa este acuzata de lipsa de identitate si de profil de neclaritate in privinta scopurilor. In fine, alte pareri din categoria celor care contesta succesul Uniunii Europene acrediteaza ideea conform careia tensiunea dintre „Europa economica“ si „Europa culturala“ constituie o piatra de incercare pentru responsabilii integrarii.

Astfel, s-a considerat ca baza integrarii adica cea economica este gresita si ca ar fi mai corect sa se plece de la „Europa culturala“. In continuare, s-a spus ca nu se poate vorbi de o civilizatie europeana care ar reprezenta o baza solida de plecare in constructia Europei Unite.

3.2.2. Cercetarea – dezvoltareaActivitatea de cercetare – dezvoltare in profil teritorial a judetului Arad

In 2008 salariatii din activitatea de cercetare si dezvoltare( numar de persoane ) la sfarsitul anului erau in numar de 661, salariatii din activitatea de cercetare – dezvoltare la

25

10000 persoane ocupate civil este in nr de 31,7 iar cheltuielile totale din activitatea de cercetare –dezvoltare (mii lei preturi curente ) este de 7915. In 2008 salariatii din activitatea de cercetare –dezvoltare a jidetului Arad este de 661( nr. de persoane ) , cercetatorii 634 persoane, tehnicieni si asimilati 18 persoane, alte categorii de salariati 9 persoane . In 2009 salariatii din activitatea de cercetare si dezvoltare( numar de persoane ) la sfarsitul anului erau in numar de 799, salariatii din activitatea de cercetare – dezvoltare la 10000 persoane ocupate civil este in nr de 40, iar cheltuielile totale din activitatea de cercetare –dezvoltare (mii lei preturi curente ) este de 5503. In 2009 salariatii din activitatea de cercetare –dezvoltare a judetului Arad este de 799 ( nr. de persoane ) , cercetatorii 613 persoane, tehnicieni si asimilati 15 persoane, alte categorii de salariati 171 persoane . Cheltuielile totale din activitatea de dezvoltare in profil teritorial si pe categorii de cheltuieli a judetului Arad.

Anul 2008 - Cheltuielile totale 7915 mii lei din care: cheltuieli curente 5781 mii lei si cheltuieli de capital 2134 mii lei.

Anul 2009 - Cheltuielile totale 5503 mii lei din care: cheltuieli curente 5065 mii lei si cheltuieli de capital 438 mii lei.

3.2.3. Industria Dezvoltarea judeţului Arad este caracterizată printr-o mare diversificare industrială,

ponderea fiind deţinută de industria prelucrătoare (90% din producţia industrială a judeţului Arad). Problemele principale cu care se confruntă judeţul sunt legate de declinul industriei grele, alimentare şi chimice.

Principalele ramuri industriale sunt construcţia şi reparaţia materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători ), industria constructoare de maşini (Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producţia de aparatură şi instrumente de masură verificare şi control (Contor Group ), industria confecţiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii - 2008 (număr unităţi)

Total din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Activităţi 12891 11309 1283 257 42

Industrie extractivă 39 24 13 1 1

Industrie prelucrătoare 1727 1212 351 139 25

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 28 13 9 3 3Construcţii 1129 978 125 29 2 întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice 4535 4062 433 38 2

Hoteluri şi restaurante 654 587 59 8 0

Transport, depozitare şi comunicaţii 1199 1083 97 12 7

26

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

2400 2289 93 18 0

Învăţământ 1) 38 36 2 0 0

Sănătate şi asistenţă socială 1) 270 252 17 1 0

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

277 254 20 2 1

Indicii producţiei industriale - serie brută

 

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.VII.

2011

faţă de

1.I-31.VII.

20101)

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.1)

T Total judeţ 103,9 92,2 103,9 101,3 100,4 97,6 95,9 90,2 92,2 90,4 100,3 95,3 104,6 95,2

1) Date provizorii

Notă: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială.

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) - %

 

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.VII.

2011

faţă de

1.I-31.VII.

20101)

2010 2011

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.1)

27

T Total judeţ 119,8 130,8 142,9 123,9 132,8 119,5 138,7 128,4 142,9 119,0 140,9 113,7 116,1 127,9

1) Date provizorii

Notă: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

ZONELE INDUSTRIALE

ZONA INDUSTRIALĂ VEST

SUPRAFATA: 150 haLOCATIE: nord-vestul orasului, acces direct la DN 7 (E 68) si la soseaua de centuraDESTINATIE: industrie, depozitari, serviciiUTILITATI: - drumuri interioare (cuvertura asfaltica moderna) – 3,1 km- retea de gaz – joasa presiune (2200 Nmc/h) – 3,8 km- retea de canalizare pluviala – 5,2 km- retea de canalizare menajera sub presiune – 4,7 km- retea de furnizare a apei potabile – 4,6 km- retea electrica (20 KV, 8 MW putere instalata) – 14,3 km- rezervor de apa pentru stingerea incendiilor

Harta zonei cu societatiile aferente se poate vedea in ANEXA NR. 2.3_Zona_industriala_de_Vest.doc

ZONA INDUSTRIALĂ EST

SUPRAFATA: 20 haLOCATIE: estul orasului, acces direct la DN 7 (E 68)DESTINATIE: industrie, depozitari, serviciiUTILITATI:- drumuri interioare (cuvertura asfaltica moderna) – 0,3 km- retea de gaz – joasa presiune (2500 Nmc/h) - retea de canalizare pluviala – 0,4 km- retea de canalizare menajera – 0,7 km- retea de furnizare a apei potabile – 0,4 km- retea electrica (0,4 KV, 630 KVA putere instalata) – 0,4 km

28

Harta zonei cu societatiile aferente se poate vedea in ANEXA NR. 2.4_Zona_industriala_Est.doc

ZONA INDUSTRIALA NORD

SUPRAFATA: 110 ha este localizată pe platforma de Nord a municipiului Arad şi acces din centura municipiului la şoseaua naţională DN 7 / E68 Bucureşti - Deva - Arad - Budapesta - Viena şi DN 69 / E671 Timişoara - Arad - Oradea;Destinaţie: activităţi de servicii, depozitare, industrie;

29

UTILITATI: - 1 retea electrica de 220 kV la nord;- 4 retele electrice de 110 kV la est-vest, nord-sud si extremitatile est, respectiv vest;- 1 suprafata de drenare a apei de la Penitenciarul Arad la Ier, in centrul zonei, orientata nord-sudApa este evacuata prin drenaj deschis in Canalul Ier.In scopul asigurarii conditiilor de functionare a companiilor, intreaga zona va fi dotata cu utilitatile necesare, dupa cum urmeaza:- retea de apa potabila- apa industriala- rezervor de apa pentru stingerea incendiilor- canalizare menajera- canalizare pluviala (catre Canalul natural Ier)- retea electrica- retea de telefonie- retea de gaz

Harta zonei cu societatiile aferente se poate vedea in ANEXA NR. 2.5_Zona_industriala_Nord.doc

ZONA INDUSTRIALA SUD

SUPRAFATA: 150 ha

LOCATIE: sudul orasului, Calea ZADARENISUPRAFATA: 150 ha

DESTINATIE: servicii, depozitari, industrie ACCES: 1,2 km de DN 69 / E 671 – Timisoara – Arad – OradeaINFRASTRUCTURA: retea electrica 110 kV, studii de fezabilitate pentru capacitatile utilitatilor (apa, gaze naturale, canalizare, curent electric)

Harta zonei cu societatiile aferente se poate vedea in ANEXA NR. 2.6_Zona_industriala_Sud.doc

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară , de comunicatii si de mediu

Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale. În domeniul transporturilor fondurile vor fi alocate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare. Astfel, în ceea ce priveşte transportul feroviar, se vor derula: proiecte de reabilitare pe coridorul pan european IV pe teritoriul României: Curtici – Arad –Simeria – Coşlariu – Sighişoara – Braşov – Câmpina – Bucureşti – Constanţa.Lungimea reţelei de cale ferată şi drumuri -km-

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Lungimea căilor ferate total 485 485 483 470 470 469 469 469 469

Linie normală 485 485 483 470 470 469 469 469 469Lung.drumurilor publice 2240 2240 2240 2240 2240 2240 2241 2240 2260

30

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010totalDrumuri modernizate 495 497 499 511 529 529 586 598 660drum.cu îmbrăc.uşoare rutiere 700 699 701 699 681 681 682 671 731

Lungimea autostrăzilor şi drumurilor naţionale 405 405 405 405 405 405 405 405 405

Drumuri modernizate 392 392 392 392 392 392 393 405 405drum.cu imbrăc.uşoare rutiere 13 13 13 13 13 13 12 - -

Lungimea drumurilor jud. şi comunale total 1835 1835 1835 1835 1835 1835 1836 1835 1855

Drumuri modernizate 103 105 107 119 137 137 193 193 255drum.cu îmbrăc.uşoare rutiere 687 686 688 686 668 668 670 671 731

Din total căi ferate:-electrificate 196 196 196 168 168 166 166 166 166

-cu o cale 355 355 353 331 331 330 330 330 330Lungimea totală simplă a liniei de tramvaie 96 96 96 96 96 96 96 96 96

Reţeaua apei potabile şi a gazelor naturale -km-

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Numărul localităţilor alimentate cu apă potabilă 73 89 100 66 66 66 67 67 68 69

Număr oraşe şi comune cu instalaţie distrib.apă potabilă

- - - 65 65 65 66 66 67 68

Lungimea simpla a reţelei de distribuţie a apei potabile(Km)

1553 1528 1631 1654 1788 1871 1786 1941 2102 2153

Numărul localităţilor în care se distribuie gaze 14 13 13 14 17 17 18 18 19 20

Număr oraşe şi comune în care se distribuie gaze naturale

- - - 13 16 16 17 17 18 19

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor (Km)

557 548 530 731 793 818 961 964 1012 1065

Reţeaua de canalizare publică -km-

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică -total

21 22 23 25 29 27 26 27 28 28

din care: municipii şi 8 8 9 10 10 10 10 10 10 1031

oraşeLungimea totală simplă a conductelor de canalizare-km

537 534 538 545 790 575 588 622 695 660

Străzi şi spaţii verzi orăşenesti -km-

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Lungimea străzilor orăşenesti total-km, 649 654 712 798 822 827 831 842 866 870

din care:modernizate 332 344 399 417 435 416 453 466 472 505Gradul de modernizare a străzilor -% 51,2 52,6 56,8 52,3 52,9 50,3 54,5 55,3

Suprafaţa spaţiilor verzi-ha 407 441 458 304 305 305 355 361 340 339

Agricultură şi silvicultură

Suprafaţa agricolă, după modul de folosinţă, include terenurile cu destinaţie agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice şi care se clasifică astfel: teren arabil, păşuni şi fâneţe naturale, vii şi pepiniere viticole, livezi şi pepiniere pomicole.

Terenul arabil este suprafaţa care se ară în fiecare an sau la mai mulţi ani şi se cultivă cu plante anuale sau perene.

Păşunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânţare, destinate păşunatului animalelor.

Fâneţele reprezintă terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânţare şi destinate recoltării pentru obţinerea de fân. Viile şi pepinierele viticole reprezintă suprafeţele cu plantaţii viticole, pepiniere viticole şi terenul în pregătire pentru vii.

Livezile şi pepinierele pomicole reprezintă suprafeţele cu plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, pepiniere pomicole şi terenul în pregătire pentru livezi.

Suprafaţa cultivată reprezintă suprafaţa însămânţată în anul agricol (1 octombrie - 30 septembrie) şi cuprinde:-suprafaţa însămânţată în toamna anului anterior exclusiv suprafaţa reînsămânţată în primavară cu alte culturi;-suprafaţa însămânţată în primăvara anului curent;

Producţia medie reprezintă cantitatea de produse (pe fiecare cultură) obţinută pe unitatea de suprafaţă cultivată.

Suprafaţa totală după modul de folosinţă la 31 decembrie este prezentata in ANEXA NR. 2.7_Suprafata_totala_dupa_modul_de_folosinta.docSuprafaţa cultivată cu principalele culturi este prezentata in ANEXA NR. 2.8_Suprafata_cultivata.docProducţia medie la hectar a principalelor culturi este prezentata in ANEXA NR. 2.9_Productia_medie_la_hectar.doc

32

Productia agricola vegetala este prezentata in ANEXA NR. 2.10_Productia_agricola_vegetala.docSuprafaţa viilor pe rod - hectare -

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010VII PE ROD-TOTAL 2592 3039 2775 2515 2524 1714 1158 1203 1491 2185- sector privat 1740 2698 2456 2309 2524 1644 1096 1116 1385 2024- gospod.populaţiei 1740 2543 2456 1792 1025 1482 952 939 919 1290VII ALTOITE 2262 2753 2495 2470 2104 1510 1154 1128 1416 1282- sector privat 1410 2414 2176 2264 2104 1440 1092 1041 1310 1282- gospod.populaţiei 1410 2259 2176 1747 1025 1278 948 864 844 1209VII HIBRIDE 330 286 280 45 420 204 4 75 75 903- sector privat 330 284 280 45 420 204 4 75 75 742- gospod.populaţiei 330 284 280 45 - 204 4 75 75 81

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010PRODUCŢIA VIILOR PE ROD –TOTAL

5312 9669 15794 13036 4018 5542 4268 5826 8375 7496

- sector privat 4855 8727 13708 12151 4018 5295 3818 5391 7887 6365-gospod.populaţiei 4855 8727 13708 10039 1945 4663 3070 4427 4949 4629PROD.VIILOR ALTOITE –TOTAL 4303 8616 14440 12780 3954 4922 4252 5463 8009 4601

- sector privat 3846 7674 12354 12780 3954 4675 3802 5028 7521 4601-gospod.populaţiei 3846 7674 12354 9783 1881 4043 3054 4064 4583 4376PRODUCTIA VIILOR HIBRIDE 1009 1053 1354 256 - 613 16 363 366 2895

- sector privat 1009 1053 1354 256 - 613 16 363 366 1764-gospod.populaţiei 1009 1053 1354 256 - 613 16 363 366 253

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010PRODUCTIA MEDIE A VIILOR PE ROD-TOTAL

2049 3179 5690 5183 1567 3229 3686 4843 5617 3431

- sector privat 2790 3231 5580 5262 1567 3217 3484 4831 5695 3145- gospod.populaţiei

2790 3428 5580 5602 1835 3142 3225 4715 5385 3588

PROD.MEDIE A VIILOR ALTOITE 1902 3130 5788 5174 1879 3260 3685 4843 5656 3589

- sector privat 2728 3179 5677 5254 1879 3247 3482 4830 5741 3589- gospod.populaţiei

2790 3428 5677 5600 1835 3164 3222 4704 5430 3620

PRODUCTIA MEDIE A VIILOR HIBRIDE

3058 3650 4821 5689 - 3005 4000 4840 4880 3206

- sector privat 3058 3676 4821 5689 - 3005 4000 4840 4880 2377- gospod.populaţiei

3058 3676 4821 5689 - 3005 4000 4840 4880 3123

33

Numărul pomilor fructiferi pe rod (livezi şi pomi răzleţi) este prezentat in ANEXA NR. 2.11_Nr_pomi_fructiferi.doc

Evolutia productiei anuale de fructe TOTAL (tone)

26928 29267

5829665773

5028646227

1535319893

23632 24540

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Producţia de fructe -Tone-

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010FRUCTE – TOTAL 26928 29267 58296 65773 50286 46227 15353 19893 23632 24540- sector privat 26567 28289 57830 63571 49017 46217 15348 19893 23632 22712- gospod.populaţiei 24198 26605 43896 61491 32828 43625 10808 16831 20946 12789- MERE – TOTAL 7194 10263 21101 44501 21036 23314 9548 7118 6369 11905-sector privat 6858 9568 21022 43729 19774 23314 9548 7118 6369 10649- gospod.populaţiei 5714 8338 8061 42281 10003 21908 5950 4848 4215 2723- PERE - TOTAL 1765 1727 4874 1653 1874 2485 281 544 736 679-sector privat 1765 1726 4820 1638 1874 2485 281 544 736 578- gospod.populaţiei 1746 1690 4618 1634 1323 2485 225 520 712 419PRUNE - TOTAL 13059 13131 27255 17931 21923 16444 3992 9610 13854 8880-sector privat 13034 12986 26938 16937 21923 16434 3987 9610 13854 8596- gospod.populaţiei 12132 12743 26517 16482 17375 16073 3524 9216 13619 7697CIREŞE ŞI VIŞINE – TOTAL 1793 1106 2012 198 1627 1580 317 935 842 896

-sector privat 1793 1097 2001 168 1627 1580 317 935 842 896- gospod.populaţiei 1784 1082 1971 95 1270 857 138 832 835 732- CAISE ŞI ZARZĂRE – TOTAL 449 514 769 214 1346 327 170 259 187 83

-sector privat 449 487 769 164 1346 327 170 259 187 83- gospod.populaţiei 449 407 727 67 601 279 119 178 157 72- PIERSICI - TOTAL 962 569 858 1045 955 767 535 660 486 614

34

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010-sector privat 962 568 858 711 955 767 535 660 486 611- gospod.populaţiei 778 498 611 711 788 723 355 480 287 194- NUCI - TOTAL 836 1073 1079 153 726 843 429 443 489 183-sector privat 836 976 1078 150 719 843 429 443 489 182- gospod.populaţiei 836 976 1077 150 719 843 429 443 465 180SUPRAFAŢA LIVEZILOR PE ROD- TOTAL

3226 3358 4718 4581 6785 4117 1563 1870 1757 3483

-sector privat 2784 3178 4364 4195 6645 4116 1563 1870 1757 3253- gospod.populaţiei 1976 2654 2577 3750 2374 3456 824 1157 1245 1047PRODUCTIA MEDIE DE FRUCTE PE UN POM – TOTAL

8 9 15 16 11 14 13 18 21 12

-sector privat 8 9 16 17 11 14 13 18 21 12- gospod.populaţiei 9 10 17 17 11 14 12 17 21 15

Numărul animalelor domestice la sfârşitul anului este prezentat in ANEXA NR. 2.12_Nr_animale_domestice.doc

35

Producţia agricolă animală

U.M. 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010PRODUCTIA DE CARNE GREUTATEA VIE SACRIFICATA-TOTAL

T.VIU 46533 48488 37266 37647 33159 27221 23208 19359 37446

-CARNE DE BOVINE T.VIU 8462 9990 9370 5720 4400 5119 4990 3319 3861

-CARNE DE PORCINE T.VIU 22655 21812 13034 20534 17248 17058 13267 10905 27611

-CARNE DE OVINE SI CAPRINE T.VIU 10217 10886 11256 4789 4891 2157 2257 2611 3401

-CARNE DE OVINE T.VIU - - 11003 4731 4871 2055 2180 2534 3341-CARNE DE PASARE T.VIU 4919 5557 3556 5398 4555 2854 2677 2513 3558

LAPTE DE VACA SI BIVOLITA MII HL 971,2 960,0 1154,5 1151 1140 1046 1157 808 836

LAPTE DE OAIE SI CAPRA MII HL 75,7 72,0 88,1 102 108 125 118 114 123

LINA TONE 694,7 582,7 673,2 707 728 451 503 572 870

OUA MIL BUC 112,0 108,8 144,8 158 154 91 106 92 103

MIERE EXTRASA TONE 285,3 340,3 568,7 552 604 435 476 557 723

Incepand cu anul 2004 productia de carne in profil teritorial se refera la greutatea animalelor sacrificate in exploatatii agricole, pentru total tara in anuar carnea sacrificata include productia de carne industriala (sacrificata in abatoare) pentru toata seria de date: productia de carne agricola se refera la greutatea vie a animalelor (spor si prasila) productia de lapte de vaca si bivolita reprezinta laptele muls, inclusiv consumul viteilor

Parcul de tractoare şi maşini agricole -bucati-

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Tractoare agricole fizice - total 7116 7886 7962 7952 7972 8038 7351 7203 7032 7053

Sector privat 6938 7701 7829 7884 7949 8014 7327 7181 7010 7031Pluguri pentru tractoare - total 5450 5963 6066 6132 6228 6227 6235 6259 6259 4822

Sector privat 5393 5855 5995 6110 6209 6211 6219 6243 6243 4807Cultivatoare cu tracţiune mecanică - total 1713 1861 1959 1948 1844 1848 1799 1799 1799 1367

Sector privat 1679 1814 1936 1940 1844 1832 1783 1783 1783 1351Semănători cu tracţiune mecanică – total 2827 3342 3382 3464 3505 3503 3506 3270 3270 2842

36

Sector privat 2784 3279 3350 3454 3499 3492 3495 3259 3259 2831Combine autopropulsate recoltat cereale păioase - total

1233 1260 1270 979 1167 1129 1145 1086 1098 1357

Sector privat 1209 1233 1255 972 1164 1126 1142 1086 1098 1357Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice - total 599 753 714 715 - - - - - -

Sector privat 580 716 700 711 - - - - - -Maşini stropit şi prafuit cu tracţiune mecanică - total 129 125 122 112 106 104 104 104 104 39

Sector privat 99 105 103 94 104 100 100 100 100 35Combine şi maşini pentru recoltat cartofi - total 11 16 8 11 15 14 14 14 14 8

Sector privat 7 8 8 11 15 14 14 14 14 8Combine autopropulsate pentru recoltat furaje - total 86 86 78 67 81 84 84 84 84 62

Sector privat 76 76 72 65 80 81 81 81 81 59Vindrovere pentru recoltat furaje 81 83 70 70 64 66 66 66 66 37

Sector privat 71 69 60 68 64 62 62 62 62 34

3.2.7. Servicii si turism TURISM

Capacitatea de cazare turistică existentă reprezinta numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare sau clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Sunt luate în calcul numărul de locuri din structurile existente la 31 iulie, din anul respectiv

Capacitatea de cazare turistică

Numărul unităţilor de cazare turistică - Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Unităţi de cazare turistică existente – total 66 68 81 85 87 88 89 122 138

- hoteluri 15 16 17 18 19 21 21 27 31- hanuri şi moteluri 3 3 4 5 5 4 4 4 4- cabane turistice 1 1 1 1 1 1 1 1 2- campinguri 1 1 1 1 1 1 1 1 2- vile turistice 7 7 8 8 9 8 8 11 10- tabere elevi şi preşcolari 7 7 7 7 3 2 2 2 2

Numărul locurilor în unităţile de cazare turistică - Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Capacitate de cazare turistică existentă - total locuri 4363 4472 4690 4850 4256 4256 4343 5101 5554

- în hoteluri 1834 1870 1888 1935 2007 2137 2157 2371 2554

37

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010- în hanuri si moteluri 148 148 160 188 186 141 141 145 145- în cabane 20 34 34 34 34 43 34 29 58- în campinguri 160 160 160 160 160 160 160 160 232- în vile turistice 414 414 450 450 463 451 451 519 522- în tabere de elevi şi preşcolari 761 761 761 761 301 215 215 215 215

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune- total – loc.-zi - Număr2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Capacitate de cazare turistică în funcţiune-total locuri-zile

794061 870097 968439 951616 1022393 1004931 1049682 1236559 1349551

- în hoteluri 511664 598989 636826 621892 670863 677436 699758 750870 795472- în hanuri si moteluri 17004 16394 20472 32396 30903 30712 18324 10336 15776

- în cabane 8222 12410 20472 12376 12410 12410 11390 14216 21478- în campinguri 1840 3070 4280 - - - - 2232 8856

- în vile turistice 5842 6640 17071 18688 22134 18888 20993 36239 38720

- în tabere de elevi şi preşcolari

126864 111811 106550 105534 80805 53024 50024 46436 49676

Utilizarea capacităţilor de cazare turistică este prezentata in ANEXA NR. 2.13_Utilizare_capacitati_de_cazare_turistica.doc

3.2.8. Zona montană si dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan

În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a VI-a, Aprilie 2011, comunele din judeţul Arad considerate că aparţin zonei montane sunt: Archis,Brazii, Chisindia, Dezna, Hălmagiu, Hălmăgel, Moneasa,Vârfurile.

Zona montană acoperă o suprafaţă însemnată din teritoriul judeţului. În ciuda unui randament mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia, specificul montan oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri:

-suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor din unele zone ale judeţului;

- calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată;

- peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat;- interesul în creştere pentru agroturism;

Raportat la sistemul de educaţie şi formare profesională, principalele probleme ridicate de zona ruralului montan sunt:

38

- interesul general scăzut al tinerilor pentru formare profesională şi carieră în agricultură;

- gradul redus de acoperire teritorială a ofertei de educaţie şi formare profesională (iniţială şi continuă) în ruralul montan;

- conţinutul pregătirii insuficient adaptat specificului local montan, în mod deosebit în ceea ce priveşte componenta practică a programelor de formare în agricultură furnizate de şcolile din sistemul ÎPT;

- absenţa unei pregătiri generale privind economia ruralului montan – considerată a fi necesară încă din gimnaziu (în cadrul orelor de educaţie tehnologică / componenta de curriculum la decizia şcolii- CDŞ), atât ca bază de pregătire pre-vocaţională, cât şi din perspectiva celor care nu continuă studiile şi rămân în gospodării;

- baza materială deficitară a şcolilor din domeniu (excepţie făcând Grupul Şcolar “Ioan Buteanu” Gurahonţ, unitate beneficiară de dotare prin programul Phare 2004-2006).

- formarea profesională a cadrelor didactice - marcată preponderent de cunoştinţe pentru agricultura de câmp - deficitară şi neactualizată în privinţa competenţelor specifice agriculturii şi dezvoltării durabile in zonele de munte.

Capitolul 4. PIATA MUNCII

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii. Principalii indicatori din Balanţa forţei de muncă (BFM)

Resursele de muncă la nivel naţional la sfarşitul anului 2010, după cum se poate observa din anexa 3c, au fost de 14047,6 mii persoane, din care la nivelul regiunii Vest 1275,3 mii persoane, iar în judeţul Arad 299,2 mii persoane. În ce priveşte populaţia ocupată civilă în regiunea Vest s-a înregistrat un număr de 808,3 mii persoane, judeţul Arad având 200,4 mii persoane. Numărul de şomeri înregistraţi a fost în judeţul Arad 11,1 mii persoane, la nivel regional 51,3 mii raportat la nivel naţional unde s-au înregistrat 627,0 mii persoane. În judeţul Arad populaţia activă civilă a fost 211,5 mii persoane din 859,6 mii persoane înregistrate la nivel regional. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă la nivel naţional a fost 5049,3 mii persoane din care în regiunea Vest a fost 415,7 mii persoane iar judeţul Arad a înregistrat 87,7 mii.

Rata de activitate a resurselor de munca în regiune, se poate observa în graficul de mai jos, este mai ridicată 67,4% decât cea la nivel naţional de 64,1% şi ambele mai scăzute decât cea de la nivelul judeţului Arad de 70,7%

Rata de ocupare a resurselor de muncă a atins valoare ridicată în judeţul Arad, 67,0%, peste cea din regiune de 63,4%, respectiv cea la nivel naţional de 59,6%.

Rata şomajului înregistrat pe Regiunea Vest a fost 7,4% cu 0,4 % mai ridicată decât cea pe România 7,0 % judeţul Arad a înregistrat 6,8% cu 0,6% o rată mai scăzută faţă de cea din regiune.

39

Evoluţia resurselor de muncă se prezintă ascendent, în judeţul Arad de la 292,8 mii în anul 2008 la 295,6 mii persoane în 2009,urmând aceeaşi linie la 299,2 mii în anul 2010, în regiunea Vest de la 1251,7 mii la 1262,0 mii persoane şi în anul 2010 s-au înregistrat 1275,3 mii persoane iar la nivel naţional de la 13875,9 mii persoane la 14048 mii.

Referitor la numărul persoanelor ocupate în regiunea Vest se observă o scădere continuă de la 856,4 mii în 2008 la 808,3 mii persoane în 2010. În judeţul Arad se poate observa o uşoară creştere de la 199,7 mii în 2009 la 200,4 mii în anul 2010. Referitor la numărul şomerilor înregistraţi atât la nivel national, regional, cât şi judeţean a scăzut conform datelor statistice. În Regiunea Vest numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 13,5 mii în 2010 faţă de anul 2009 (64,8 mii – 51,3 mii). La nivelul judeţului Arad a scăzut cu 3,5 mii persoane de la 14,6 mii persoane în anul 2009 la 11,1 mii în anul 2010. Situaţia la nivel naţional se prezintă astfel: se constată o scădere semnificativă, se înregistrează cel mai mare număr 709,4 în anul 2009 faţă de anul 2008 când au fost doar 403,4 mii persoane dar în anul 2010 este mai scăzut cu 82,4 mii (627) raportat la anul 2009. 03_Anexe_Cap_Piata_muncii\Anexa 3_c_d_e_f_g- Piata muncii.xls

Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la sfârşitul anului

În anul 2010 în judeţul Arad rata de activitate a fost 70,7 % a scăzut cu 1,8 p.p. faţă de 72,5% în 2009, iar în Regiunea Vest a urmat aceeaşi linie de scădere de la 69,9 % la 67,4% mai scăzută şi decât cea la nivel naţional de 71,1%.

Rata de ocupare a avut o evoluţie descendentă în anul 2010 în judeţul Arad s-a înregistrat o rată de 71,2% în anul 2008, a scăzut cu 3,6% în anul 2009 (67,6%) şi cu 0,6% mai scăzută în anul 2010 (67,0%) iar comparativ la ultimul an mai uşor mai crescută cu 3,6% faţă de cea din regiune (63,4%). În perioada analizată 2008-2010 rata şomajului a suferit o fluctuaţie semnificativă atât la nivel naţional 4,4% - 7,8%-7,0%, la nivel regional s-a înregistrat 3,8% -7,4%-6,0% cât şi în judeţul Arad de la 3,0%- 6,8% la 5,2%%.

Şomajul înregistrat

Şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra dezvoltării societăţii, este rezultatul direct al proceselor de restructurare şi adaptare a economiei naţionale la cerinţele unei economii de piaţă deschise.

În Regiunea Vest numărul şomerilor înregistraţi a scăzut continuu de la aproximativ 64,9 mii în anul 2009 la 51,2 mii în anul 2010 cu 19,8 mii mai scăzut în anul 2011 (31,4 mii), în judeţ a urmat aceeaşi linie descendentă de la 14,6 mii în 2009 la 11,07 mii în 2010 ajungând în anul 2011 la 7,2 mii şomeri înregistraţi cel mai mc număr din perioada analizată. Proporţional cu această tendinţă, şomajul în rândul populaţiei feminine a Regiunii Vest s-a diminuat de la 30,2 mii în anul 2009 la 22,9 mii în 2010 cu 7,3 mii mai scăzut, iar în 2011 s-au înregistrat 14,7 mii cu 8,2 mii mai scăzut faţă de anul 2010. La nivel de judeţ s-a înregistrat o scădere de la 6,5 mii în 2009 la 4,9 mii în 2010 urmată de o scădere cu 1,6 mii persoane în anul 2011 (3,3 mii).

Evoluţia ratei şomajului în Regiunea Vest s-a menţinut constant sub rata naţională. Rata şomajului la nivel naţional a scăzut în anul 2011 cu 1,78 p.p.(6,9% la 5,12%) faţă de anul precedent. Analizând evoluţia 2009-2011 în Regiunea Vest se poate observa o scădere continuă de la 7,3% în anul 2009, urmată de o diminuare în anul 2010 la 5,8% şi scăzută şi în anul 2011 la 3,6 cu 2,2 p.p faţă de anul precedent.

Rata şomajului în judeţul Arad a înregistrat un maxim în anul 2009 de 6,8% apoi a scăzut la 5,2% în anul 2010 şi cu 1,8 p.p mai mică în anul 2011 (3,4%) apropiată de cea la

40

nivel de regiune (3,6%) şi mai scăzută decât cea la nivel naţional cu 1,7 p.p. care a a fost 5,12%.În rândul femeilor rata a scăzut cu 2%de la 6,8% în anul 2009 la 4,8 în 2010, şi cu 1,5% în anul 2011( 3,3%)

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor. Şomerii înregistraţi – distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă 2011 în judeţul Arad

Analizând grupele de vârstă în ceea ce priveşte structura şomerilor înregistraţi conform

anexei 3e în anul 2011 în judeţul Arad se observă cea mai reprezentativă grupă de vârstă 40-49 ani, respectiv 1816 persoane (25,1% din totalul şomerilor înregistraţi) din care 870 femei; apropiat de aceasta e grupa de varstă 30-39 ani cu un număr 1537 (21,2 % din total) din care 730 femei. La grupa de vârstă 25-29 ani se regaseau cel mai redus număr de şomeri 489 (6,8% din total) din care femei 241. Grupa de vârstă sub 25 de ani a înregistrat un număr de 1003 persoane (13,9% din total şomeri înregistraţi) din care 463 femei, cum se poate observa şi în graficul de mai jos:

Evoluţia şomajului tinerilor sub 25 ani în numărul total de şomeri

O evoluţie descendentă se observă la nivelul judeţului Arad, cu o scădere a numărului de şomeri de la 8781 în anul 2004 la 4929 persoane în anul 2007, urmată de o creştere continuă şi semnificativa până la 14591 şomeri în anul 2009, umând o scădere continuă în 2010 la 11065 persoane iar în anul 2011 la 7241 persoane. Aceeaşi evoluţie se observă în randul şomerilor tineri sub 25 de ani din judeţ, de la 1587 în anul 2004 la 619 în anul 2007(cel mai mic număr din perioada analizată), cu o creştere însemnată la 1834 în anul 2009, cu o diminuare semnificativă în anul 2010 la 1281, ajungând în anul 2011 la 1003 persoane. Ponderea şomerilor sub 25 de ani în numărul total de şomeri a crescut de la 11,6 % în anul 2010(din care 11,9% femei) la 13,8% în 2011(13,9 % femei).

41

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni) sub 25 ani în total şomeri

În judeţul Arad se observă o creştere semnificativă a ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni, sub 25 ani din total şomeri) de la 12,1% în 2007 la 21,9 % în 2009 o diminuare cu 4,3 p.p. în anul 2010 (17,6), urmată de o uşoară creştere la 21,0% în anul 2011. Evoluţia ponderii somerilor de lungă durată în rândul femeilor înregistrată se prezintă astfel, raportându-ne la numărul total de şomeri şi perioada de mai sus a crescut de la 7,7 % în anul 2007 la 14,5% în 2008 şi a 19,4% în anul 2009, iar apoi a scăzut la 10,2% în anul 2010, cu o creştere de 2,5 p.p.în anul 2011 (12,7%) faţă de anul anterior.

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri)

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri), a înregistrat diverse fluctuaţii în judetul Arad, cu o creştere de la 2,9 % în anul 2007, când a fost cea mai mică înregistrare, la 20,8% în 2008, a urmat o scădere semnificativă cu 11,8 p.p. în anul 2009 (9,0%) faţă de cel anterior, începând cu anul 2010 s-a înregistrat o creştere semnificativă si continuă, respectiv la 27,3% în anul 2010 şi 34,4% în anul 2011,cea mai mare pondere din perioada analizată. Şi în cazul femeilor a urmat aceeaşi evoluţie fluctuantă, cu o creştere de la 2,4 % în 2007 când a fost cea mai mică pondere, la 19,4% în 2008, după care a scăzut la 9,2% în anul 2009 (cu 10,2 p.p. faţă de anul precedent). În anul 2010 a existat o creştere cu 17,2p.p. la 26,4%, şi urmând aceeaşi linie în 2011 când a înregistrat 33,6% - cea mai ridicată pondere din perioada analizată.

2,92,4

20,819,4

9,09,2

27,326,4

34,433,6

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0

1

2

3

4

5

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată(peste 12 luni) peste 25 ani

din care femei

Judetul Arad

Pe verticală, 1 reprezintă anul 2007, 2 este anul 2008, 2 este anul 2009, 4 este anul 2010 , iar 5 este anul 2011.

42

03_Anexe_Cap_Piata_muncii\Anexa 3_c_d_e_f_g- Piata muncii.xls

4.1.1. Participarea la forţa de muncă

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură ale principalilor indicatori ai forţei de muncă. Structura populaţiei după participarea la activitatea economică, pe sexe şi medii în anul 2010 se prezintă sub următoarele caracteristici: În regiunea Vest, totalul populaţiei active este de 859,6 mii persoane, ceea ce reprezintă un procent de 44,8% din totalul populaţiei, din care 42,1% o reprezintă persoanele ocupate iar şomerii BIM sunt 2,7%. Se constată o diferenţiere între sexe, la nivelul anului, persoanele active de sex feminin reprezentând 38,4% din totalul populaţiei, în timp ce persoanele active de sex masculin reprezintă 51,7 % din totalul populaţiei. De asemenea, se observă în anul 2010, o diferenţiere între numărul de şomeri de sex masculin – 3,3% şi feminin – 2,2%. Diferenţe se constată şi între mediul urban, , un procent de 42,1% îl reprezintă persoanele ocupate(3,0% şomeri), în timp ce în mediul rural 42,2% sunt persoane ocupate şi 2,2% sunt şomeri.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, sexe şi medii la nivel regional

La nivelul regiunii Vest în anul 2010 structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie se prezintă astfel: 16,0% din totalul populaţiei ocupate reprezintă invaţamântul superior, nivelul mediu de studii reprezintă 65,9% - cea mai mare pondere din totalul populaţiei ocupate se înregistrează la nivel liceal 39,9%, iar cea mai mică se regăseşte la nivelul postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 4,5%, nivelul scăzut de studii înregistrează 17,4%, din care care cel mai mic procent din totalul populaţiei ocupate, respectiv 2,2%, se regăseşte la primar sau fără şcoală absolvită. Rata de activitate pe nivel de studii reprezintă 61,7%, respectiv 69,7 % masculin şi 53,9% feminin.Rata de ocupare după nivelul de studii pe sexe este de 57,9%, respectiv 65,2% masculin şi 50,8% feminin, iar după mediul de provenienţă se regăsesc 57,0% în mediul urban şi 59,5% în mediul rural.Rata şomajului BIM pe sexe este de 6,4 % la masculin şi 5,6% la feminin.În funţie de mediu de provenienţă, rata şomajului BIM este 6,7% în mediul urban, respectiv 4,9% în mediul rural.

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale

La nivelul anului 2010, din datele statistice care se regăsesc în anexa 3d se poate remarca faptul că 23,3% din totalul populaţiei ocupate din judeţul Arad îşi desfăşura activitatea în agricultură, deci s-a înregistrat o scădere cu 0,3 p.p. faţă de anul 2009 când ponderea în acest domeniu era de 23,6% .

În anul 2009, ponderea populaţiei ocupate în industrie reprezenta 31,4% din totalul populaţiei ocupate la nivelul judeţului Arad, şi a urmat o linie ascendentă în anul 2010, înregistrând o pondere de 31,9%, cu 0,5 p.p. mai ridicată.Judeţul Arad a înregistrat în anul 2008 o pondere a populaţiei ocupate în industria prelucrătoare 29,4%, iar în anul 2009 a scăzut cu 0,4 p.p. la 29,0%, cu o uşoară creştere de 0,7 p.p. la 29,7% în anul 2010.

43

Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 90% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă.

Cea mai scăzută pondere a populaţiei ocupate o regăsim în sectorul de activitate construcţii (6,0% în anul 2010, în creştere de o,2% faţă de 5, 8% în anul 2009 ).

În domeniul serviciilor, în judeţul Arad s-a constatat o scădere cu 0,3 p.p., de la 39,2% în anul 2009 la 38,9% în anul 2010.Cele mai relevante domenii din cadrul serviciilor în anul 2010 au fost comerţul - 38,9% din total servicii, care s-a menţinut constant faţă de anul precedent, urmat de transport şi depozitare cu 14,9 % din totalul serviciilor, Sănătate şi Asistenţă Socială – 4,2%(în creştere cu o,3 p.p. faţă de 2009), Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public şi Învăţământ(care a scăzut cu 2 p.p. faţă de anul precedent) cu 2,2%. Cea mai semnificativă creştere se regăseşte în domeniul alte activităţi de servicii, care a evoluat pozitiv de la 0,4% în anul 2009 la 3,0 în anul 2010. Cea mai mică pondere o înregistrează tranzacţii Imobiliare – 0,5% şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative , respectiv informaţii şi comunicaţii, fiecare la nivelul de 0,6% din total servicii.

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale03_Anexe_Cap_Piata_muncii\Anexa 3_c_d_e_f_g- Piata muncii.xls

La nivelul anului 2010, din datele statistice care se regăsesc în anexa 3d se poate remarca faptul că 23,3% din totalul populaţiei ocupate din judeţul Arad îşi desfăşura activitatea în agricultură, deci s-a înregistrat o scădere cu 0,3 p.p. faţă de anul 2009 când ponderea în acest domeniu era de 23,6% .

În anul 2009, ponderea populaţiei ocupate în industrie reprezenta 31,4% din totalul populaţiei ocupate la nivelul judeţului Arad, şi a urmat o linie ascendentă în anul 2010, înregistrând o pondere de 31,9%, cu 0,5 p.p. mai ridicată.Judeţul Arad a înregistrat în anul 2008 o pondere a populaţiei ocupate în industria prelucrătoare 29,4%, iar în anul 2009 a scăzut cu 0,4 p.p. la 29,0%, cu o uşoară creştere de 0,7 p.p. la 29,7% în anul 2010.

Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 90% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă.

Cea mai scăzută pondere a populaţiei ocupate o regăsim în sectorul de activitate construcţii (6,0% în anul 2010, în creştere de o,2% faţă de 5, 8% în anul 2009 ).

În domeniul serviciilor, în judeţul Arad s-a constatat o scădere cu 0,3 p.p., de la 39,2% în anul 2009 la 38,9% în anul 2010.Cele mai relevante domenii din cadrul serviciilor în anul 2010 au fost comerţul - 38,9% din total servicii, care s-a menţinut constant faţă de anul precedent, urmat de transport şi depozitare cu 14,9 % din totalul serviciilor, Sănătate şi Asistenţă Socială – 4,2%(în creştere cu o,3 p.p. faţă de 2009), Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public şi Învăţământ(care a scăzut cu 2 p.p. faţă de anul precedent) cu 2,2%. Cea mai semnificativă creştere se regăseşte în domeniul alte activităţi de servicii, care a evoluat pozitiv de la 0,4% în anul 2009 la 3,0 în anul 2010. Cea mai mică pondere o înregistrează tranzacţii Imobiliare – 0,5% şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative , respectiv informaţii şi comunicaţii, fiecare la nivelul de 0,6% din total servicii.

44

Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi- Jud. Arad evoluţia 2008-2010 -

18,6 25

,9

5,1

50,4

22,3

6,1

39,5

31,4

5,8

39,2

32,0

23,6

45,8

62,7

11,7

76,4

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Agricultură,silvicultură,

pescuit

Industrie Construcţii Servicii

%

2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2 2010 Rev 2

La nivel naţional în domeniul agricultură, după cum se poate observa în graficul

de mai jos, s-au înregistrat un număr de 2439,9 mii persoane din care in Regiune Vest regăsim un număr de 203,3 mii persoane iar la nivelul judeţului Arad au fost 145,8 mii persoane. Analizând domeniul industrie se constată că în judeţul Arad au fost 62,7 mii persoane dn totalul Regiunii Vest de 224.8 mii persoane, un procent de 3,62% din numărul de persoane angajate în industrie la nivel de ţară, respectiv 1733,3 mii. În sectorul construcţii se observă cel mai scăzut număr atât la nivel naţional (627,8mii), respectiv 7,5% din totalul persoanelor angajate în toate sectoarele de activitate, un trend care se regăseşte şi la nivel regional, 47,7 mii, adică 5,9% şi la nivel judeţean, 11,7 mii persoane respectiv 4,0%. În ceea ce priveşte serviciile la nivelul judeţului Arad existau un număr de 71,8 mii persoane din totalul de 335,5 mii din regiunea Vest, cel mai reprezentativ domeniu este comerţul - 29,2 mii (din 114,9 la nivel de regiune), urmat de transport şi depozitare – 11,2 mii (din 43,3 mii - regiune).La nivel naţional, situaţia este asemănătoare, respectiv din totalul de 3570,3 mii persoane, un număr de 1140,3 mii se regăsec în sectorul comerţ, şi 425,8 mii în sectorul transport şi depozitare.

45

2439,9

1733,3

627,8

3570,3

335,5203,3 224,847,7

145,8 62,7 11,7 71,80,0

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

3500,0

4000,0

ROMÂNIA

Reg. Vest

Jud Arad

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2010 În anul 2010 în regiunea Vest, după cum se observă din anexa 3g, cea mai mare pondere de salariaţi se regăsesc în industrie 36,3%, (reprezentativă a fost industria prelucrătoare cu 29,5%), urmată de Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 15,9%, Sănătate si asistenţă socială cu o pondere - 7,9%, învăţământ cu 7,8%,şi Construcţii cu 6,5%, cel mai slab reprezentat este domeniul tranzacţii imobiliare 0,7%, Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,9% şi Alte acivităţi de servicii cu 0,8%. Situaţia la nivel judeţean privind ponderea cea mai ridicată se prezintă identic cu cea din regiune,chiar mai ridicat faţă de regiune în ceea ce priveşte domeniul industrie 42,5% (semnificativă a fost tot industria prelucrătoare 36,3%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 15,2%, ; învăţământ 7,2%, după care specific la nivel de judeţ se situează transport şi depozitare 6,2%, Sănătate si asistenţă socială cu o pondere – 6,1%, iar cele mai scăzute ponderi se observa la Alte acivităţi de servicii cu 0,5%, urmate de Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,9%,tranzacţii imobiliare 1,0%, şi informaţii şi comunicaţii 1,1%.

03_Anexe_Cap_Piata_muncii\Anexa 3_c_d_e_f_g- Piata muncii.xls

4.1.5 Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Din analiza Anexei 3f în Regiunea Vest în anul 2010 au rezultat următoarele aspecte: cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în agricultură, silvicultură,pescuit - rată de 2,82%, urmate de Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – rată 1,59%, Activităţi de spectacole, culturale şi recreative – rată de 1,42%, transport şi depozitare – rată de 0,98 %, Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare - rată de 0,96%, Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public – rată de 0,95% ; cel mai redus număr de locuri, reliefat de rata locurilor de muncă vacante a fost în domeniile industrie extractivă şi hoteluri şi restaurante – ambele cu

46

aceeaşi rată de 0,01%, informaţii şi comunicaţii – rată de 0,03%, învăţământ – rată de 0,04%, Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – rată de 0,07%, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor - rată de 0,18%. La nivel naţional, se regăseşte a situaţie puţin diferită.Totalul ratei locurilor de muncă este de 0,59%, faţă de cea din regiune – 0,70%. Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante la nivel naţional este inferioară celei din regiune şi se regăseşte în domeniul Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public – rată de 1,17% ; pe locul doi se află domeniul Sănătate şi asistenţă socială– rată de 1,10%, urmată de Activităţi de spectacole, culturale şi recreative – rată de 0,88% ; cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante a fost, la fel ca şi în regiune, în domeniul Hoteluri şi restaurante – rată de 0,12%, urmată Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – rată de 0,14%, Tranzacţii imobiliare – rată de 0,16% şi Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelo r – rată de 0,24%.

4.1.6.Informaţii parţiale locuri de muncă vacante declarate de angajatori în anul 2010 înregistrate la A.J.O.F.M.

În judeţul Arad în anul 2010 existau înregistrate un număr de 1670 locuri de muncă vacante în diferite ocupaţii, în funcţie de cerinţele angajtorilor în ceea ce priveşte nivelul de studii solicitat vă prezint următoarele constatări unde cererea de locuri de muncă era mai predominantă: fără studii – 15 locuri de muncă - muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor; învăţământ special – 2 locuri de muncă în meseria operator calculator electronic si retele; învăţământ superior – 37 locuri de muncă - inginer mecanic, inginer producţie, inginer electronist , inginer construcţii civile, industriale şi agricole, şef serviciu aprovizionare-desfacere, consilier/ expert inspector /referent/ economist în gestiunea economică, consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în comerţ/ marketing, manager relaţi furnizori; liceu de specialitate – 80 locuri de muncă confectioner asamblor articole din textile, lucrător control final, agent reclama publicitara, electrician echipamente electrice şi energetice, lucrator comercial; liceu teoretic – 102 locuri de muncă în meserii agent de securitate, paznic, operator dispecer sistem de monitorizare şi aparatură de control, agent de asigurare, montator subansamble, au fost angajatori care nu au precizat nivel de studii necesar pentru a ocupa locurile de muncă vacante, aici la - necunoscut- identificăm un număr de 705 angajatorii, printre meseriile cu cel mai reprezentativ număr amintim: muncitor necalificat in industria confectiilor, confectioner asamblor articole textile, operator confect.ind. imbracaminte - tesaturi, tricot, mat.sintetice, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, confectioner cablaje auto, cusator articole marochinarie, agent de asigurare, cusator articole din piele şi înlocuitori, calcatoresa lenjerie, îngrijitori clădiri, lucrator pentru salubrizare căi publice, muncitor necalificat la întreţinere drumuri,sosele,poduri,baraje; şcoală generală incompletă -62 locuri de muncă în meseria muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, confectioner cablaje auto, cu şcoală generală – 480 locuri de muncă muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, muncitor necalificat in industria confectiilor, confectioner cablaje auto, confectioner-asamblor articole din textile, ambalator manual, agent securitate, munc.necal.la amb.prod.solide si semisolide, munc.necal.la demol.cladiri,zidarie,mozaic,faianta,gresie,parchet; cu şcoală postliceală 1- asistent medical generalist, cu şcoală profesională – 186 de locuri de muncă confectioner-asamblor articole din textile, operator confect. ind. Imbracaminte -tesaturi, tricot, mat.sintetice, tinichigiu industrial, lucrator controlor final, lacatus montator, fierar betonist, dulgher (exclusiv restaurator).

47

Din analiza prezentată în urma informaţiilor avute putem concluziona că pentru învăţământul superior oferta de locuri de muncă este destul de redusă, pentru şcola postliceală foarte limitată, cu şcoala generală şcoală şi generală incompletă există solicitări ridicate, pentru liceu teoretic exista cereri mai ridicate faţă de cele pentru liceu de specialitate. Ocupatiile în care se comunică un număr mare de locuri de muncă şi în mod repetat sunt următoarele : muncitor necalificat in industria confectiilor, confectioner asamblor articole textile, operator confect.ind.imbracaminte-tesaturi,tricot.,mat.sintetice, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, confectioner cablaje auto, lucrător control final, agent de securitate, lucrator pentru salubrizare căi publice, paznic, electrician echipamente electrice si energetice. Pentru alte ocupaţii existente nu se pot desprinde concluzii datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări pentru acelasi cod COR din evidenţelele agenţiei.

4.2. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T. Strategia europeană prevede obiective ambiţioase în privinţa unei dezvoltări sustenabile. Tinerii reprezintă unul dintre motoarele esenţiale în atingerea acestor deziderate. De aceea, importanţa educaţiei, a formării profesionale, a integrării pe piaţa muncii devin cruciale în actualul context european.În prezent, un mare număr de tineri părăsesc şcoala prematur, crescand riscul de a nu îşi găsi un loc de muncă şi generand astfel mari costuri sociale şi economice. Benchmarkul european prevede reducerea părăsirii premature a şcolii la 10%, precum şi dezvoltarea strategiilor de învăţare pe parcursul întregii vieţi.Plecand de la o analiză atentă a situaţiei actuale din Romania, trebuie să identificăm cele mai bune modalităţi de a atinge obiectivele strategice europene, ţinand cont de specificul local. Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură ale principalilor indicatori ai forţei de muncă. În contextul evoluţiilor social-economice, piaţa muncii se modifică extrem de rapid şi are nevoie de personal calificat în cât mai multe domenii, în special în cele care sunt mai adaptabile nevoilor de dezvoltare durabilă în condiţiile integrării europene. Piaţa muncii se doreşte a fi o piaţă competitivă, la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană, într-o economie bazată pe cunoaştere. In acest scop se urmăreşte atât satisfacerea cerinţelor angajatorilor din punct de vedere al competenţelor salariaţilor, cât şi satisfacerea nevoilor angajaţilor de către organizaţia din care fac parte. În acest sens, individul trebuie pregătit pentru activitatea de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru a-şi actualiza permanent competenţele si a face faţă exigenţelor pieţei.

Principalele aspecte identificate referitoare la informaţiile analizate despre piaţa muncii sunt:

Tendinţa de uşoară creştere a populaţiei ocupate la nivel de judeţ; O uşoară creştere şi ponderea cea mai ridicată a populaţiei ocupate în sectorul de

activitate industria prelucrătoare; Domeniu servicii cu referire la sectoarele comerţ şi transport şi depozitare s-au

menţinut la un nivel constant în ceea ce priveşte populaţia ocupată cu anul precedent;

evoluţie pozitivă cu o,3 p.p. a avut sectorul Sănătate şi Asistenţă Socială – 4,2 faţă de anul precedent; alte activităţi de servicii o scădere cu 2.2 % a înregistrat atât sectorul Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public cât şi Învăţământ;

cele mai scăzute ponderi se înregistrează în domeniul tranzacţii imobiliare şi 48

informaţii şi comunicaţii; scăderea semnificativă a numărului de şomeri înregistraţi cu 3,9 mii în anul 2011; scăderea constantă a ratei şomajului analizând perioada 2009-2011, dar raportat

doar la anul precedent s-a înregsitrat 1,8% în anul 2011, iar în cazul femeilor se regaseşte aceeaşi situaţie rata a fost cu 1,5% mai scăzută;

numărul cel mai ridicat de şomeri înregistraţi la grupa de varstă 40-49; din grupa de vârstă sub 25 de ani au fost înregistraţi un număr de 1003 persoane

(13,9% din total şomeri înregistraţi) din care 463 femei scăderea numărului şomerilor tineri sub 25 de ani în numărul total de şomeri,

umând aceeaşi linie descendentă şi în cazul femeilor La nivelul regiunii Vest în anul 2010 structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie se prezintă astfel: 16,0% din totalul populaţiei ocupate reprezintă invaţamântul superior, nivelul mediu de studii reprezintă 65,9% - cea mai mare pondere din totalul populaţiei ocupate se înregistrează la nivel liceal 39,9%, iar cea mai mică se regăseşte la nivelul postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 4,5%, nivelul scăzut de studii înregistrează 17,4%, din care care cel mai mic procent din totalul populaţiei ocupate, respectiv 2,2%, se regăseşte la primar sau fără şcoală absolvită. Tendinţe identificate în ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie în regiunea Vest sunt:- cea mai mare pondere din totalul populaţiei ocupate o reprezintă din nivelul mediu de

studii 65,9%; urmat de nivelul liceal unde se înregistrează 39,9%, învăţământul superior reprezintă doar 16,0% din totalul populaţiei ocupate.

- Cea mai redusă pondere din totalul populaţiei ocupate de 2,2% se regăseşte la învăţământul primar sau fără şcoală absolvită.

Rata de ocupare după nivelul de studii este de 57,9%, pondere mai ridicată se regseşte la persoanele de sex masculin 65,2% şi la cele din mediul rural 59,5%.

Cele mai relevante ocupaţii în ceea ce priveşte locurile de muncă vacante la nivel de judeţ solicitate de angajatori sunt: confecţioner asamblor articole textile, operator confecţioner industrial îmbrăcăminte ţesături,tricotaje,materiale sintetice, confecţioner cablaje auto, lucrător control final, agent de securitate, lucrător pentru salubrizare căi publice, paznic, electrician echipamente electrice si energetice, inginer mecanic, inginer producţie, inginer electronist , inginer construcţii civile, industriale şi agricole, şef serviciu aprovizionare-desfacere, consilier/ expert inspector/ referent/ economist în gestiunea economică

4.2.1.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

Resursele de muncă la nivel naţional la sfarşitul anului 2010 au fost la nivelul regiunii Vest 1275,3 mii persoane, iar în judeţul Arad 299,2 mii persoane. În ce priveşte populaţia ocupată civilă în regiunea Vest s-a înregistrat un număr de 808,3 mii persoane, judeţul Arad având 200,4 mii persoane. Numărul de şomeri înregistraţi a fost în judeţul Arad 11,1 mii persoane, la nivel regional 51,3 mii iar la nivel naţional unde s-au înregistrat 627,0 mii persoane. În judeţul Arad populaţia activă civilă a fost 211,5 mii persoane din 859,6 mii persoane înregistrate la nivel regional. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă la nivel naţional a fost 5049,3 mii persoane din care în regiunea Vest a fost 415,7 mii persoane iar judeţul Arad a înregistrat 87,7 mii.

Rata de activitate a resurselor de munca în regiune este mai ridicată 67,4% decât cea la nivel naţional de 64,1% şi ambele mai scăzute decât cea de la nivelul judeţului Arad de 70,7%.

49

Rata de ocupare a resurselor de muncă a atins valoare ridicată în judeţul Arad, 67,0%, peste cea din regiune de 63,4%, respectiv cea la nivel naţional de 59,6%. Rata şomajului înregistrat pe Regiunea Vest a fost 7,4% cu 0,4 % mai ridicată decât cea pe România 7,0 % judeţul Arad a înregistrat o rată de 6,8% cu 0,6% o rată mai scăzută faţă de cea din regiune.

4.2.2. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile:

La nivelul anului 2010, din datele statistice se remarcă faptul că 23,3% din totalul populaţiei ocupate din judeţul Arad îşi desfăşura activitatea în agricultură, s-a înregistrat o scădere cu 0,3 p.p. faţă de anul precedent. La nivel de judeţ ponderea populaţiei ocupate în industrie a urmat o linie ascendentă în anul 2010, înregistrând o pondere de 31,9% din totalul populaţiei ocupate cu 0,5 p.p. mai ridicată, ponderea populaţiei ocupate în industria prelucrătoare a avut o uşoară creştere cu 0,7 p.p. în anul 2010 (29,7%).

Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 90% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă.

Cea mai scăzută pondere a populaţiei ocupate o regăsim în sectorul de activitate construcţii (6,0% în anul 2010, în creştere de o,2% faţă de 5, 8% în anul 2009 ).

În domeniul serviciilor, în judeţul Arad s-a constatat o uşoară scădere cu 0,3 p.p., de la 39,2% în anul 2009 la 38,9% în anul 2010.Cele mai relevante domenii din cadrul serviciilor în anul 2010 au fost comerţul - 38,9% din total servicii, care s-a menţinut constant faţă de anul precedent, urmat de transport şi depozitare cu 14,9 % din totalul serviciilor, Sănătate şi Asistenţă Socială – 4,2%(în creştere cu o,3 p.p. faţă de 2009), Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public şi Învăţământ (care a scăzut cu 2 p.p. faţă de anul precedent) cu 2,2%. Cea mai semnificativă creştere se regăseşte în domeniul alte activităţi de servicii, care a evoluat pozitiv de la 0,4% în anul 2009 la 3,0 în anul 2010. Cea mai mică pondere o înregistrează tranzacţii Imobiliare – 0,5% şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative , respectiv informaţii şi comunicaţii, fiecare la nivelul de 0,6% din total servicii.

Datele demografice vor avea ca impact, pe termen scurt, reducerea numărului populaţiei active şi îmbătrânirea forţei de muncă. Acest aspect va crea o povară pentru sistemul de asigurări sociale şi de pensii. În acest sens creşterea ratei de participare a forţei de muncă la activitatea economică ar trebui să devină o prioritate strategică pentru dezvoltarea pieţei muncii.

4.2.3. Concluzii privind rata locurilor de muncă vacante în regiunea Vest şi la nivel judeţean Din analiza au rezultat următoarele aspecte în Regiunea Vest în anul 2010 cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în agricultură, silvicultură,pescuit - rată de 2,82%, urmate de Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – rată 1,59%, Activităţi de spectacole, culturale şi recreative – rată de 1,42%, transport şi depozitare – rată de 0,98 %, Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare - rată de 0,96%, Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public – rată de 0,95% ; cel mai redus număr de locuri, reliefat de rata locurilor de muncă vacante a fost în domeniile industrie extractivă şi hoteluri şi restaurante – ambele cu aceeaşi rată de 0,01%, informaţii şi comunicaţii – rată de 0,03%, învăţământ – rată de 0,04%, Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

50

condiţionat – rată de 0,07%, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor - rată de 0,18%. Referitor la situaţia locurilor de muncă vacante înreitrate în cadrul AJOFM , analiza prezentată trebuie considerată sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la A.J.O.F.M nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (contrar obligaţiilor legale, nu toţi angajatorii declară la A.JO.F.M. locurile de muncă vacante în 5 zile de la vacantarea lor, conform prevederilor art. 10 din Legea 76/2002(R); -în general, gradul de cuprindere în evidenţele A.J.O.F.M. a locurilor de muncă vacante, scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora ; -posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri de munca vacante repetate în cazul neocupării). În ceea ce priveşte locurile de muncă vacante, se realizează informarea angajatorilor despre obligativitatea de a comunica aceste locuri la A.J.O.F.M., cât şi despre facilităţile oferite de Legea 76/2002 pentru angajarea şomerilor din categorii defavorizate – absolvenţi, persoane peste 45 de ani, persoane cu handicap, etc., ceea ce poate conduce la creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă.

Corelarea ofertei Î.P.T. cu solicitările de locuri de muncă una din condiţiile care au ca rezultat reducerea numărului de şomeri.

4.3 Implicaţii pentru Î.P.T. În judeţul Arad, în baza studiului realizat de Institutul Naţional de Cercetare

Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale se prefigurează până în anul 2013 o scădere a cererii de forţă de muncă pe activităţi economice cum ar fi: agricultură, silvicultură, energie electrică, termică, administraţie publică şi apărare, industrie extractivă, ceea ce ar implica o scădere a profilelor ocupaţionale din aceste activităţi şi creşterea numărului de absolvenţi în activităţi economice cu potenţial semnificativ de creştere în judeţ care se estimează a fi: industrie alimentară, comerţ, hoteluri şi restaurante, construcţii.

Studiile privind piaţa muncii indică o scădere semnificativă a populaţiei şcolare în următorii ani, cu efecte imediate asupra şcolilor (în primul rând vor fi afectate şcolile de învăţământ primar şi gimnazial, dar mai târziu efectele scăderii populaţiei şcolare se vor resimţi şi la celelalte niveluri educaţionale).

Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare.

Drept urmare, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii vor trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte vor trebui să fie înzestraţi cu competenţe superioare pentru a fi competitivi.

Situaţia actuală şi proiecţia cererii şi ofertei de forţă de muncă pe termen mediu susţin necesitatea creşterii numărului de elevi şi pregătirea acestora în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază tehnologii moderne, prin urmare devine necesară asigurarea unui nivel de pregătire tehnic corespunzător unei economii moderne. Conform proiecţiilor, ocupaţiile cu perspectivă de dezvoltare pe termen mediu sunt : tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi, meseriaşi şi muncitori calificaţi în construcţii şi asimilaţi, mecanici, montatori şi reparatori de maşini şi utilaje, montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electronice şi electrotehnice, operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse, muncitori calificaţi în reglarea şi întreţinerea maşinilor

51

şi instalaţiilor, lucrători calificaţi în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicole. Pe de altă parte, deoarece procesul de modernizare a economiei şi de adecvare a ei la mecanismele pieţei unice europene va impune o restructurare semnificativă a structurii economiei, este necesară asigurarea unei baze mai largi de cunoştinţe şi aptitudini care să permită absolvenţilor un grad crescut de flexibilitate pe piaţa muncii.

Deoarece cererea de forţă de muncă se estimează că va rămâne deficitară comparativ cu oferta în toate regiunile de dezvoltare economică, în special pentru nivelul de pregătire preuniversitară, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale alături de competenţe cât mai ridicate în domeniul tehnologic şi informatic sporesc şansa absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic de a-şi găsi un loc de muncă.

Capitolul.5. Invăţământul Profesional şi Tehnic din judeţ

5.1. Indicatori de context

5.1.1. Contextul european

În 2009, ministrii învătământului din UE au convenit să se atingă cinci indicatori de referintă în materie de învătământ si formare până în 2020:

procentajul de abandon timpuriu al învătământului si formării trebuie să fie mai mic de 10 % (tinând cont de rata actuală de 14,4 %, aceasta ar însemna cel putin 1,7 milioane de abandonuri scolare în minus);

procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educatie tertiară ar trebui să fie de cel putin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, aceasta ar însemna 2,6 milioane de absolventi în plus);

cel putin 95 % dintre copiii între patru ani si vârsta începerii învătământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de educatie destinată copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3 %, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250 000 de copii de vârstă mică în plus în învătământ);

procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competente insuficiente în materie de citire, matematică si stiinte ar trebui să fie mai mic de 15 % (de la aproximativ 20 % în prezent, pentru toate cele trei. Atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu 250 000 a numărului de tineri cu nivel scăzut al competentelor);

o medie de cel putin 15 % adulti (grupă de vârstă 25-64) ar trebui să participe în învătare pe tot parcursul vietii (actualul procent este de 9,3 %. Atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulti în învătământ si formare).

În decursul deceniului trecut, tările UE si-au îmbunătătit sistemele de învătământ în domenii-cheie, dar au atins doar unul dintre cei cinci indicatori de referintă stabiliti pentru 2010, conform noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învătământ si formare .UE a reuşit să-si îndeplinească obiectivul de a creste numărul de absolventi de discipline matematice, stiintifice si tehnologice, printr-o crestere de 37 % din 2000 – depăsind cu usurintă obiectivul de 15 %. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce priveste reducerea abandonului scolar, cresterea numărului de elevi absolventi de învătământ secundar superior, îmbunătătirea competentelor de citire precum si în cresterea procentajului adulţilor care participă la învătământ sau formare.

52

5.1.2. Contextul naţional

Repere decizionale în reforma învăţământului preuniversitar După 2002 s-au produs la nivelul Uniunii Europene progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei. Ridicând la rang de principiu respectarea identităţii naţionale, politica educaţională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaţionale şi de formare profesională în perspectiva cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformă a învăţământului preuniversitar din România sunt clar identificate – atât în documentele programatice elaborate de Guvernul României cât şi în cele elaborate de instituţiile europene, respectiv în documentele agreate în comun de Guvernul României şi instituţiile europene. Astfel: Programul de Guvernare. Educaţia de baza reprezintă fundamentul întregului edificiu cultural, profesional şi social al personalităţii umane, fiind un important factor de progres cultural, cu implicaţii directe asupra stării generale a resurselor umane. În acest sens, Programul de Guvernare 2001-2004 afirmă în mod explicit „Întrucât educaţia de bază şi componentele care o alcătuiesc evoluează continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent şi adaptate diverşilor beneficiari: copiii preşcolari, elevii din ciclul primar, tinerii analfabeţi, adulţii cu o formare incompletă sau inadecvată, persoanele expuse la şomaj şi excludere socială.” Evaluarea comună a priorităţilor de ocupare a forţei de muncă în România. Conform prevederilor Parteneriatului de Aderare România – Uniunea Europeană, Guvernul României a realizat împreună cu Comisia Europeană o evaluare comună a priorităţilor pe termen scurt ale politicii de ocupare a forţei de muncă şi a pieţei muncii în România. În cadrul principalelor priorităţi identificate în politica de ocupare, cu referire la dezvoltarea resurselor umane şi, în mod specific, la formarea profesională iniţială şi continuă, au fost agreate măsuri concrete care vizează învăţământul preuniversitar În Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011 sunt referiri concrete referitoare la Învăţământul profesional şi tehnic din România. Învăţământul liceal tehnologic se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică, pentru calificări din Registrul national al calificărilor, actualizat periodic, în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale. Învăţământul liceal tehnologic se poate organiza şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaţi sau ai Agenţiei Nationale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza unor contracte de şcolarizare. Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificărilor. Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici ori institutiile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazda din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniţiala. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale.

53

Învăţământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale care pot fi unităţi independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. Pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale. Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin metodologie, care se dă publicităţii la începutul ciclului. Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. Absolvenţii învăţămantului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului national al calificărilor. Programele de pregătire profesională, sunt organizate prin unităţile de învăţământ de stat şi sunt gratuite, în condiţiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. Durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învăţământ, pe baza standardelor ocupaţionale, prin consultare cu angajatorii. Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificări.

54

5.2.Indicatori de context specifici

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

La nivel general, populaţia şcolară a României este în scădere. Populaţia în vârstă de şcolarizare (3-23 ani) s-a redus treptat în perioada 2001-2009. Concomitent s-a produs şi reducerea populaţiei cuprinse în sistemul de educaţie. Tendinţa descendentă a populaţiei şcolare s-a păstrat şi la nivelul anului şcolar 2009-2010 (totalul elevilor şi studenţilor a fost de 4174,4 mii – în scădere cu 148,2 mii faţă de anul anterior), tendinţă manifestată şi la nivelul judeţului Arad (de la un total de 134728 în anul şcolar 2000/2001 ajungând la 90800 în 2009/2010) La nivelul judeţului Arad, evoluţia populaţiei şcolare se poate vedea în Anexa 6.a.03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6a - Populatia scolara_INS.xls Astfel, în învăţământul preşcolar se constată o scădere a efectivelor de copii cu 2,13 mii în anul şcolar 2009-2010 faţă de anul anterior. Creşterea este mai evidentă în mediul urban dar contrară în mediul rural. La efectivele de elevi din învăţământul primar se înregistrează tendinţe demografice negative. Astfel, la acest nivel de educaţie, efectivele de elevi din anul şcolar 2009-2010 au scăzut cu 3,274 mii faţă de anul anterior. Acelaşi trend se constată şi în învăţământul gimnazial, numărul de elevi reducându-se cu 2,783 mii în 2009-2010 faţă de anul precedent. Reducerea pe ansamblu a efectivelor şcolare corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial – care va mai continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice – are efecte directe asupra resurselor umane sub aspect cantitativ, precum şi în ceea ce priveşte structura reţelei şcolare, în special în mediul rural Efectivele de elevi din învăţământul secundar superior au înregistrat o tendinţă descendentă. La nivelul liceului scăderea este de 2,72 mii elevi în 2009- 2010 faţă de anul anterior dar se constată o creştere accentuată în mediul rural. În învăţământul profesional se înregistrează o tendinţă descendentă în ambele medii de rezidenţă. Aceste tendinţe sunt urmare a măsurii de mărire a cifrei de şcolarizare în învăţământul liceal prin preluarea locurilor din cadrul SAM-urilor.

5.3.Indicatori de intrare

5.3.1. Număr de elevi care revin unui cadru didactic

Numărul de elevi / cadru didactic prezintă variaţii foarte mari pentru diferitele nivele de învăţământ conform Anexa 6c 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6c_Nr.elevi pe prof_ARAD_2010.xls. Astfel,in 2009/2010 pentru SAM şi Anul de completare este de 13.98%, iar pentru liceu de 15,45%. În condiţiile descentralizării învăţământului, importanţa indicatorului este deosebită pentru proiectarea bugetelor locale. Soluţiile vor putea fi găsite la nivel local, respectând condiţiile specifice în care funcţionează diferitele unităţi şcolare

5.3.2.Resurse umane din IPT Sistemele de educație din țările Uniunii Europene păstrează tendinţe relativ constante în ceea ce priveşte efectivele de personal didactic. Astfel, la nivelul anului 2008, Suedia, Austria, Germania, Belgia înregistrează creşteri ale acestor efective, în timp ce Slovacia, Ungaria, Letonia, Bulgaria înregistrează o tendinţă descendentă. România se înscrie în

55

categoria ţărilor în care efectivele de cadre didactice sunt în scădere, fenomen însă mai puțin accentuat față de alte ţări din Europa Centrală şi de Est: Slovacia (4,7 p.p. reducere în 2008 în comparație cu anul 2007), Ungaria (4,4 p.p.), Letonia (3,8 p.p.) – Eurostat, 2009. Evoluţia profesorilor de discipline tehnice si a mastrilor instructori din Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Arad este prezentată în Anexa 6.d 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6d_Norme_didactice_ARAD_2010.xls.

Se observa o crestere a calificarilor astfel: la profesorilor de discipline tehnice cresterea este de la 94,96 in 2008-2009 la 669, 43 in 2009-2010. Tot un trend crescator se inregistreaza in randul maistrilor instructori de 93,12 in 2008-2009 la 957,17 in 2009-2010. Deasemenea, profesori titulari si suplinitori calificati intregistreaza o crestere a calificarii mai ales pentru cei care lucreaza in mediul urban.

5.3.3.Resurse materiale si conditii de invatare Situaţia resurselor materiale ale unităţilor şcolare influenţează în mare măsură calitatea ofertei în mod direct, dar şi indirect. Nivelul de dotare a atelierelor şi laboratoarelor şcolare nu este în concordanţă cu cerinţele pieţei, şi nu permit dezvoltarea de competenţe ale absolvenţilor, astfel încât acesta să asigure o inserţie profesională imediată. Excepţie de la această situaţie constituie unităţile şcolare care au beneficiat de asistenţa programelor Phare TVET, sau care au reuşit să se doteze prin proiecte cu parteneri externi, prin care s-a reuşit ameliorarea stării de infrastructură şi dotarea laboratoarelor şi a atelierelor pentru domeniile de calificare prioritare ale şcolilor. Este necesar ca aceste unităţi şcolare să-şi păstreze oferta în domeniile de calificare, pentru care pot oferi condiţii de excepţie pentru dezvoltarea deprinderilor profesionale, şi să se asigure o promovare a ofertei acestora la nivel regional, permiţând şi mobilitatea tinerilor chiar în timpul formării, pentru a obţine o calificare dorită şi la un nivel ridicat.

Lipsa dotărilor şi a infrastructurii unităţilor şcolare poate fi invocată des ca o scuză împotriva schimbărilor structurii calificărilor; este doar o scuză de neacceptat, în situaţia în care nici dotările existente nu sunt la nivelul minim necesar pentru o calificare de calitate, pentru domeniile tradiţionale ale unităţilor şcolare. Astfel, rezistenţa la schimbare a resurselor umane se îmbină cu argumente de ordin material, iar oferta rămâne adesea în urma cerinţelor pieţei.

Starea bazei materiale pentru formarea profesională Toate unităţile şcolare TVET sunt dotate cu copiatoare, televizoare, retroproiectoare, video-proiectoare, care sunt utilizate în procesul educaţional.Dotarea informatică a unităţilor şcolare TVET În judeţul Arad toate unităţile şcolare TVET atât din mediul urban cât şi rural dispun de reţele de calculatoare. Dotarea bibliotecilor şcolare Bibliotecile tradiţionale nu mai prezintă atractivitate pentru elevi, motiv pentru acestea au fost transformate în centre moderne de informare şi documentare.Date suplimentare despre starea bazei materiale din judeţul Arad se regăsesc în Anexa 15.03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 15 Conditii de invatare_ARAD 2011.doc

5.4.Indicatori de proces 5.4.1.Mecanisme decizionale si descentralizarea funcţională în IPT

Descentralizarea învăţământului preuniversitar, formulată ferm în noua lege a educaţiei ( Legea 1/2011 ) presupune transferul de autoritate şi luarea deciziilor în unităţile de învăţământ şi în comunitatea locală.

În sistemul descentralizat, standardele de cost vor fi compatibilizate cu calitatea educaţiei, ele vor fi extinse şi la utilităţi şcolare, alocarea va fi transparentă. Partenerii economici vor decide reţeaua şcolară la nivel local.

56

Comunitatea locală implică in primul rând partenerii sociali, care determină apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional este asigurat de structurile consultative iniţiate în sprijinul descentralizării şi a flexibilizării mecanismelor de formare profesională pe o piaţă a muncii dinamică. Mecanismele de nivel local şi regional funcţionează cu unele sincope. Mecanismele sunt :

-La nivel regional: Consorţiul Regional al Regiunii de dezvoltare Vest - structură consultativă a Consiliului de Dezvoltare Regională-La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativă al Inspectoratului şcolar judeţean-La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare-La nivel naţional: Comitetele sectoriale

Principalele atribuţii ale acestora, sunt următoarele:-Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standardele de Pregătire

Profesională.- Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează

Planurile Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI)- CLDPS identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaboreză Planurile

Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare

-Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare sprijină elaborarea şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS)

În urma analizei mediului intern şi extern unităţile şcolare elaborează Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS) şi strategiile proprii de dezvoltare. Asistenţa în elaborarea PAS şi formarea cadrelor didactice din unităţile cuprinse în programul Phare TVET a constituit o prioritate. Generalizarea elaborării Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, a început cu anul şcolar 2006-2007

În contextul legislativ actual, cu mecanismele de finanţare aflate în derulare şi gradul de autonomie de care se bucură comunităţile locale, prioritare sunt măsurile de antrenare a partenerilor sociali în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT

Probleme identificate în cadrul acestui proces se referă la:- antrenarea greoaie a agenţilor economici în planificarea pe termen lung în ÎPT- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe termene scurte şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung- implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor, în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii- controlul redus şi legături aproape sporadice între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)

Descentralizarea vizează în egală măsură curriculum-ul în dezvoltare locală-CDLO implicare redusă sau formală din partea agenţilor economici în elaborarea CDL

conduce la o formare necorespunzătoare a forţei de muncă cu consecinţe nedorite.Metodologiile în vigoare prevăd obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca

membri ai comisiilor de examinare a absolvenţilor ÎPT.O implicare responsabilă a agenţilor economici ar avea ca efect o creştere a

exigenţei la examenele de absolvire, cu repercusiuni pozitive asupra calităţii muncii prestate de viitorii muncitori.

5.4.2.Asigurarea calităţii în IPT Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic are la bază Cadrul Naţional

de Asigurare a Calităţii (CNAC) care este dezvoltat în conformitate cu Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii (CCAC) pentru educaţie şi formare profesională.

57

Începând cu anul şcolar 2006-2007, sistemul de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic prin aplicarea principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7 principii.

Procesele de asigurare a calităţii sunt urmărite de unităţile şcolare, de decidenţii din domeniul educaţiei şi de comunitatea locală prin : autoevaluarea (pe baza Manualului de Autoevaluare), monitorizarea internă, monitorizarea externă şi inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie pentru validarea externă a autoevaluării).

Inspectoratele şcolare, începând din anul şcolar 2006 - 2007, au realizat la nivelul fiecărui judeţ reţele de monitorizare care cuprind toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.

Standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, sunt formulate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 6308/2008 şi HG nr. 1534/2008 . Ele se aplică din anul şcolar 2008/2009

Punerea în funcţie a sistemului de asigurare a calităţii în ÎPT furnizează un set de indicatori standard (benchmark). Acest set facilitează comparaţiile în cadrul sistemului şi produce, în procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii), compatibilizarea cererii cu oferta. Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali, în vederea planificării ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

Noile abordări curriculare bazate pe competenţe, vor permite partenerilor economici, implicarea eficientă în procesul de asigurare a calităţii. Strategiile de dezvoltare ale partenerilor economici, competenţele ce se cer a fi formate,vor influenţa realizarea CDL care la rândul său, va constitui un criteriu important în asigurarea calităţii.

Ca parte integrantă a sistemului de asigurare a calităţii se constitue şi evaluările externe realizate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul preuniversitar (ARACIP) în vederea autorizării şi acreditării de noi calificări profesionale.

5.4.3.Serviciile de orientare si consiliere Pentru a obţine rezultate în procesul de formare profesională, pentru a dobândi

competenţele cerute de agenţi, pentru o inserţie profesională de succes, este necesar ca fiecare elev să aibă acces la o formare profesională corespunzătoare cu aspiraţiile, aptitudinile şi condiţiile acestuia. Chiar dacă opţiunile globale la nivelul judeţelui nu sunt în contradicţie cu oferta globală existentă, sunt necesare analize suplimentare pentru a evalua gradul de mulţumire a tinerilor, în raport cu ruta de profesionalizare, domeniul de calificare şi unitatea şcolară ofertantă. Cu aceste nuanţări va fi posibil să fie identificată acea parte a tinerilor care obligaţi fiind să-şi completeze studiile optează pentru oferte care de la început nu sunt dorite, ceea ce poate fi cel puţin una din cauzele abandonului şi a pierderilor înregistrate.

Consilierea şi orientarea trebuie să se concentreze şi pe dezvoltarea abilităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, iar pregătirea tinerilor pentru o carieră este necesar să se pornească de la paradigma „o primă calificare, va fi urmată de specializări, perfecţionări şi recalificări pentru mai multe ocupaţii”, în funcţie de cererea în continuă schimbare a pieţei.

Recomandările PRAI pentru structura calificărilor la nivelul regiunii ţin cont de toate criteriile existente, pe lângă cererea pieţei prognozată, de resursele existente şi cele ce vor fi necesar a fi atrase şi de aspiraţiile tinerilor, pentru a obţine un nivel de educaţie cât mai ridicat.

În vederea valorificării prin multiplicare a asistenţei acordate şcolilor prin programele Phare TVET au fost constituite reţele şcolare în jurul centrelor resursă. Aceste structuri joacă un rol important în toate acţiunile care presupun o abordare regională, şi în mod special cele conexe cu piaţa muncii (informarea despre cerinţele actuale şi cele viitoare ale

58

pieţei muncii, consilierea şi orientarea pentru carieră, structura de competenţe cerută de angajatori ).

În anul şcolar 2010-2011, profesorii consilieri din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), au desfăşurat activităţi de consiliere şi orientare şcolară în grupurile şcolare.Activităţile de consiliere şi orientare şcolară au fost realizate prin consiliere individuală sau prin consiliere de grup (în cabinet şi/sau în clasă), cele mai relevante fiind:

- Realizarea Studiului opţiunilor şcolare ale elevilor.- Realizarea în cadrul Comisiei metodice a unui material amplu, pentru toţi consilierii

şcolaridin Arad, cuprinzând materiale utile în vederea realizării activităţii de consiliere cu elevii.- Analiza nevoilor de consiliere a carierei elevilor din cadrul şcolii, pe bază de

chestionarrealizat în cadrul proiectului LdV ”CO-BUILDING A GOOD GUIDANCE”; interviuri şi focus-grupuri pe principalele probleme rezultate din chestionar.- Aplicarea Inventarului de interese profesionale de tip Holland.- Aplicarea BTPAC (Bateriei de teste pentru aptitudini cognitive).- Aplicarea chestionarului pentru identificarea stilurilor de învăţare (după modalităţile

senzorialesau de alt tip: gânditor, activist, pragmatic şi teoretician).- Aplicarea unor chestionare pentru identificarea unor valori şi a unor trăsături de

personalitate şi a calificărilor recomandate pe tipurile respective). - Realizarea unor exerciţii de autocunoaştere şi dezvoltare personală.- Dezvoltarea inteligenţei emoţionale.- Aplicarea unor fişe de lucru: ”Copacul meseriilor”, ”Drumul meu în profesie”, ”Ce mi-

arplăcea să fac?”, ”Ce pot să fac?”, ”Care sunt cerinţele pe piaţa muncii?”, ”Analiza SWOT”, ”Care sunt valorile mele?”).- Aplicarea unor exerciţii de cunoaştere a unor modalităţi de căutare a unui loc de

muncă.- Aplicarea unor exerciţii de stabilire a scopurilor educaţionale şi profesionale pe

termen mediuşi lung şi identificarea resurselor necesare în vederea realizării acestora.- Cunoaşterea şi exersarea unor tehnici / instrumente de promovare personală

(Realizarea unuiCV Europass, Întocmirea unei scrisori de intenţie, Cunoaşterea aspectelor relevante în cadrul unui interviu de angajare, etc.)- Alegerea unei şcoli/facultăţi.- Conştientizarea factorilor care ne influenţează în carieră.- Consultarea de către elevi a unor Profile ocupaţionale.- Cunoaşterea paşilor în luarea unei decizii.- Informarea elevilor asupra ofertelor educaţionale.- Realizarea unor analize pe PPT-uri pentru accesul pe piaţa muncii.- Organizarea unor vizite cu elevii în cadrul unor universităţi.- Însoţirea grupului de elevi la Târguri Educaţionale.

Informaţiile obţinute prin „Studiul privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic” oferă o apreciere cantitativă asupra gradului de adecvare a ofertei de formare profesională la cererea de forţă de muncă, pe de o parte, iar pe de altă parte, dau măsura calităţii formării profesionale iniţiale apreciată prin gradul de adecvare a competenţelor dobândite de absolvenţi la cerinţele locurilor de muncă.

59

Primul aspect este măsurat, în principal, prin rata inserţiei, definită ca raportul între numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) / la nivelul următor de calificare (în cazul absolvenţilor de SAM şi AC), dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) şi numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la nivele superioare de învăţământ. Cel de-al doilea aspect este apreciat prin rata inserţiei de succes, definită ca raportul între numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) / la nivelul următor de calificare (în cazul absolvenţilor de SAM şi AC), dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut) şi numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la nivele superioare de învăţământ. Aceste definiţii au în vedere realitatea zilelor noastre caracterizată de viteza mare de schimbare a cerinţelor de la locul de muncă, schimbare determinată de dezvoltările tehnologice şi ale pieţei muncii. Forţa de muncă (absolvenţii) considerată ca fiind adaptată la aceste cerinţe este cea care deţine, pe lângă anumite competenţe concrete, tehnice, specifice unei calificări, un set întreg de competenţe transocupaţionale care-i permite mobilitatea ocupaţională de-a lungul carierei profesionale, precum şi participarea la LLL (Lifelong Learning Programme). Astfel, un absolvent care a reuşit să se angajeze într-un loc de muncă, unde îşi valorifică competenţele transocupaţionale şi este mulţumit de progresul profesional (este mulţumit sau foarte mulţumit de locul de muncă deţinut), poate fi considerat în situaţie de inserţie de succes, acest loc de muncă fiind semnificativ pentru aspiraţii de carieră corelat cu oferta pieţei muncii.

Absolvenţii de liceu tehnologic (LT), forma de învăţământ la zi, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetelor sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii (grupul ţintă realizat la 6 luni de la absolvire) şi după 12 luni de la absolvirea şcolii (grupul ţintă realizat la 12 luni de la absolvire)

Din totalul de 1351 absolvenţi de liceu tehnologic (LT), forma de învăţământ la zi, ruta directă şi ruta progresivă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii, un număr de 876 absolvenţi s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor (la nivelele superioare de învăţământ: facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), iar restul de 475 absolvenţi nu s-au înscris / nu şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor. Din cei 876 absolvenţi, 8 absolvenţi nu au fost admişi la nici una dintre unităţile de învăţământ la care s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere, iar 13 absolvenţi spun că, deşi au fost admişi, la momentul realizării anchetei (după 6 luni de la absolvirea şcolii) nu erau înscrişi la nici o unitate de învăţământ.

Prin urmare, din totalul de 1351 absolvenţi investigaţi, un număr de 496 absolvenţi nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal. Din aceşti 496 absolvenţi, la momentul anchetei, 221 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, fie patroni cu salariaţi. În consecinţă, raportând 221 la 496, rezultă o rată a inserţiei de 0,446. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 44,6% din 496 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 221 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 181 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 181 la 496, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,365. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 36,5% din 496 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă. (vezi tabelul 1)

60

De remarcat şi de subliniat faptul că din totalul de 1351 absolvenţi de liceu tehnologic (LT), forma de învăţământ la zi, ruta directă şi ruta progresivă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii, numărul celor care şi-au continuat studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) şi, în acelaşi timp, şi-au găsit un loc de muncă (erau salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) este de 202 absolvenţi. Aceşti 202 absolvenţi reprezintă 46,4% din totalul de 435 al absolvenţilor investigaţi care şi-au găsit un loc de muncă.

Referitor la absolvenţii care îşi continuă studiile (855 absolvenţi), este de menţionat că pentru 34,9% din aceştia calificarea / specializarea pe care o urmează la nivelul superior / postliceal de învăţământ vine în continuarea celei dobândite în liceu, iar pentru 63,6% calificarea / specializarea pe care o urmează la nivelul superior / postliceal de învăţământ nu vine în continuarea celei dobândite în liceu. (1,5% nu ştiu / nu răspund). Din 527 absolvenţi care consideră că specializarea pe care o urmează la nivelul superior de învăţământ nu vine în continuarea celei dobândite în liceu şi care au precizat care este motivul pentru care şi-au schimbat traiectoria profesională, 38% spun că şi-au schimbat orientarea din pasiune pentru noul domeniu (cel ales la nivel superior), iar 26% spun că noua orientare oferă mai multe oportunităţi şi avantaje. Aceşti absolvenţi nu pot fi consideraţi în situaţie de insucces, dacă au reuşit să îşi descopere pasiunea, chiar dacă acest lucru înseamnă o altă direcţie de profesionalizare decât cea aleasă la intrarea în ciclul inferior al liceului, această alegere din urmă, corelată cu pasiunea, fiind o precondiţie pentru satisfacţii profesionale deci pentru o carieră de succes. În plus, motivele invocate indică cel puţin un interes pentru cunoaşterea realităţilor pieţei muncii şi a oportunităţilor oferite.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ la zi, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii

61

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentruabsolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ la zi, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii

Per total grup ţintă

Ruta de profesionalizare

Profilul de specializare absolvit Genul absolvenţilor Mediul de

rezidenţă

Directă Progresivă Tehnic Resurse Servicii Masculin Feminin Urban Rural

N1 221 123 98 121 49 51 138 83 109 108

N2 181 101 80 98 44 39 113 68 88 93

N3 496 272 224 274 115 107 315 181 218 261

Rata inserţiei

0,446 0,452 0,438 0,442 0,426 0,477 0,438 0,459 0,5 0,414

% 44,6 45,2 43,8 44,2 42,6 47,7 43,8 45,9 50 41,4

Rata inserţiei de succes

0,365 0,371 0,357 0,358 0,383 0,364 0,359 0,376 0,404 0,356

% 36,5 37,1 35,7 35,8 38,3 36,4 35,9 37,6 40,4 35,6

Tabelul 1. Ratele inserţiei şi inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ la zi, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad,investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii, per total absolvenţi investigaţi şi în funcţie de ruta de profesionalizare, profilul de specializare, genul şi mediul de rezidenţă al absolvenţilorNotă: Au fost excluse din analize non-răspunsurile de pe variabilele luate în calcul.

Legendă:N1 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi)N2 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut)N3 = numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la nivele superioare de învăţământ

62

Din totalul de 1334 absolvenţi de liceu tehnologic (LT), forma de învăţământ la zi, ruta directă şi ruta progresivă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 12 luni de la absolvirea şcolii, un număr de 912 absolvenţi s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor (la nivelele superioare de învăţământ: facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), iar restul de 422 absolvenţi nu s-au înscris / nu şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor. Din cei 912 absolvenţi, 5 absolvenţi nu au fost admişi la nici una dintre unităţile de învăţământ la care s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere, iar 33 absolvenţi spun că, deşi au fost admişi, la momentul realizării anchetei (după 12 luni de la absolvirea şcolii) nu erau înscrişi la nici o unitate de învăţământ.

Prin urmare, din totalul de 1334 absolvenţi investigaţi, un număr de 460 absolvenţi nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal. Din aceşti 460 absolvenţi, la momentul anchetei, 241 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, fie patroni cu salariaţi. În consecinţă, raportând 241 la 460, rezultă o rată a inserţiei de 0,524. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 52,4% din 460 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 241 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 207 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 207 la 460, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,45. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 45% din 460 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă. (vezi tabelul 2)

De remarcat şi de subliniat faptul că din totalul de 1334 absolvenţi de liceu tehnologic (LT), forma de învăţământ la zi, ruta directă şi ruta progresivă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 12 luni de la absolvirea şcolii, numărul celor care şi-au continuat studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) şi, în acelaşi timp, şi-au găsit un loc de muncă (erau salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) este de 257 absolvenţi. Aceşti 257 absolvenţi reprezintă 50,79% din totalul de 506 al absolvenţilor investigaţi care şi-au găsit un loc de muncă.

Referitor la absolvenţii care îşi continuă studiile (874 absolvenţi), este de menţionat că pentru 36,5% din aceştia calificarea / specializarea pe care o urmează la nivelul superior / postliceal de învăţământ vine în continuarea celei dobândite în liceu, iar pentru 62,2% calificarea / specializarea pe care o urmează la nivelul superior / postliceal de învăţământ nu vine în continuarea celei dobândite în liceu. (1,3% nu ştiu / nu răspund). Din 523 absolvenţi care consideră că specializarea pe care o urmează la nivelul superior de învăţământ nu vine în continuarea celei dobândite în liceu şi care au precizat care este motivul pentru care şi-au schimbat traiectoria profesională, 38% spun că şi-au schimbat orientarea din pasiune pentru noul domeniu (cel ales la nivel superior), iar 32% spun că noua orientare oferă mai multe oportunităţi şi avantaje. Aceşti absolvenţi nu pot fi consideraţi în situaţie de insucces, dacă au reuşit să îşi descopere pasiunea, chiar dacă acest lucru înseamnă o altă direcţie de profesionalizare decât cea aleasă la intrarea în ciclul inferior al liceului, această alegere din urmă, corelată cu pasiunea, fiind o precondiţie pentru satisfacţii profesionale deci pentru o carieră de succes. În plus, motivele invocate indică cel puţin un interes pentru cunoaşterea realităţilor pieţei muncii şi a oportunităţilor oferite.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ la zi, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii

63

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentruabsolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ la zi, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii

Per total grup ţintă

Ruta de profesionalizare

Profilul de specializare absolvit Genul absolvenţilor Mediul de

rezidenţă

Directă Progresivă Tehnic Resurse Servicii Masculin Feminin Urban Rural

N1 241 139 102 133 60 48 153 88 122 108

N2 207 116 91 113 54 40 132 75 96 100

N3 460 269 191 251 115 94 288 172 210 227

Rata inserţiei

0,524 0,517 0,534 0,53 0,522 0,511 0,531 0,512 0,581 0,476

% 52,4 51,7 53,4 53 52,2 51,1 53,1 51,2 58,1 47,6

Rata inserţiei de succes

0,45 0,431 0,476 0,45 0,47 0,426 0,458 0,436 0,457 0,441

% 45 43,1 47,6 45 47 42,6 45,8 43,6 45,7 44,1

Tabelul 2. Ratele inserţiei şi inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ la zi, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad,investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii, per total absolvenţi investigaţi şi în funcţie de ruta de profesionalizare, profilul de specializare, genul şi mediul de rezidenţă al absolvenţilorNotă: Au fost excluse din analize non-răspunsurile de pe variabilele luate în calcul.

Legendă:N1 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi)N2 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut)N3 = numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la nivele superioare de învăţământ

64

Din totalul de 294 absolvenţi de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii, un număr de 78 absolvenţi s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor (la nivelele superioare de învăţământ: facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), 214 absolvenţi nu s-au înscris / nu şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor, iar 2 absolvenţi nu răspund. Din cei 78 absolvenţi, 4 absolvenţi nu au fost admişi la nici una dintre unităţile de învăţământ la care s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere, iar 5 absolvenţi spun că, deşi au fost admişi, la momentul realizării anchetei (după 6 luni de la absolvirea şcolii) nu erau înscrişi la nici o unitate de învăţământ, iar 2 absolvenţi nu-şi cunosc situaţia. Prin urmare, din cei 294 absolvenţi investigaţi, un număr de 225 absolvenţi nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal. Din aceşti 225 absolvenţi, la momentul anchetei, 184 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, fie patroni cu salariaţi. În consecinţă, raportând 184 la 225, rezultă o rată a inserţiei de 0,818. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 81,8% din 225 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 184 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 163 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 163 la 225, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,724. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 72,4% din 225 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă. (vezi tabelul 3)

De remarcat şi de subliniat faptul că din totalul de 294 absolvenţi de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii, numărul celor care şi-au continuat studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) şi, în acelaşi timp, şi-au găsit un loc de muncă (erau salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) este de 48 absolvenţi. Aceşti 48 absolvenţi reprezintă 20,68% din totalul de 232 al absolvenţilor investigaţi care şi-au găsit un loc de muncă.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii

65

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcoliiPer total grup ţintă

Profilul de specializare absolvit

Genul absolvenţilor

Mediul de rezidenţă

Tehnic Resurse Servicii Masculin Femini

nUrba

nRura

lN1 184 102 48 34 112 72 122 59

N2 163 90 41 32 97 66 106 54

N3 225 122 59 44 126 99 148 73

Rata inserţiei

0,818 0,836 0,814 0,773 0,889 0,727 0,824 0,808

% 81,8 83,6 81,4 77,3 88,9 72,7 82,4 80,8

Rata inserţiei de succes

0,724 0,738 0,695 0,727 0,77 0,667 0,716 0,74

% 72,4 73,8 69,5 72,7 77 66,7 71,6 74

Tabelul 3. Ratele inserţiei şi inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad,investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii, per total absolvenţi investigaţi şi în funcţie de profilul de specializare, genul şi mediul de rezidenţă al absolvenţilorNotă: Au fost excluse din analize non-răspunsurile de pe variabilele luate în calcul.

Legendă:N1 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi)N2 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut)N3 = numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la nivele superioare de învăţământ

Din totalul de 286 absolvenţi de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 12 luni de la absolvirea şcolii, un număr de 77 absolvenţi s-au înscris / şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor (la nivelele superioare de învăţământ: facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), iar restul de 209 absolvenţi nu s-au înscris / nu şi-au depus dosarul de admitere în vederea continuării studiilor. Din cei 77 absolvenţi, 4 absolvenţi spun că, deşi au fost admişi, la

66

momentul realizării anchetei (după 12 luni de la absolvirea şcolii) nu erau înscrişi la nici o unitate de învăţământ.

Prin urmare, din totalul de 286 absolvenţi investigaţi, un număr de 213 absolvenţi nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal. Din aceşti 213 absolvenţi, la momentul anchetei, 165 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, fie patroni cu salariaţi. În consecinţă, raportând 165 la 213, rezultă o rată a inserţiei de 0,775. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 77,5% din 213 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 165 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 151 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 151 la 213, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,709. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 70,9% din 213 absolvenţi care nu continuă studiile în învăţământul superior / postliceal şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă. (vezi tabelul 4)

De remarcat şi de subliniat faptul că din totalul de 286 absolvenţi de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 12 luni de la absolvirea şcolii, numărul celor care şi-au continuat studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) şi, în acelaşi timp, şi-au găsit un loc de muncă (erau salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) este de 45 absolvenţi. Aceşti 45 absolvenţi reprezintă 21,42% din totalul de 210 al absolvenţilor investigaţi care şi-au găsit un loc de muncă.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcoliiPer total grup ţintă

Profilul de specializare absolvit

Genul absolvenţilor

Mediul de rezidenţă

Tehnic Resurse Servicii Masculin Feminin Urba

nRural

N1 165 90 37 38 98 67 104 61N2 151 84 33 34 92 59 97 54N3 213 110 54 49 121 92 128 85

Rata inserţiei

0,775 0,818 0,685 0,776 0,81 0,728 0,813 0,718

% 77,5 81,8 68,5 77,6 81 72,8 81,3 71,8Rata inserţiei de succes

0,709 0,764 0,611 0,694 0,76 0,641 0,758 0,635

% 70,9 76,4 61,1 69,4 76 64,1 75,8 63,5Tabelul 4. Ratele inserţiei şi inserţiei de succes pentru absolvenţii de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad,investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii, per total absolvenţi investigaţi şi în funcţie de profilul de specializare, genul şi mediul de rezidenţă al absolvenţilorNotă: Au fost excluse din analize non-răspunsurile de pe variabilele luate în calcul.

Legendă:N1 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală

67

postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi)N2 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală), dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut)N3 = numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la nivele superioare de învăţământ

Absolvenţii de şcoală de arte şi meserii (SAM) şi an de completare (AC), ai promoţiei 2009 din judeţul Arad, care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi în cadrul anchetelor sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii (grupul ţintă realizat la 6 luni de la absolvire) şi după 12 luni de la absolvirea şcolii (grupul ţintă realizat la 12 luni de la absolvire).

Din totalul de 105 de absolvenţi de SAM şi AC care nu-şi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi la 6 luni după absolvirea şcolii, 37 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, iar un absolvent nu îşi declară statutul ocupaţional. În consecinţă, raportând 37 la 104, rezultă o rată a inserţiei de 0,356. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 35,6% din 104 absolvenţi care nu continuă studiile studiile la zi la următorul nivel de calificare şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 37 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 34 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 34 la 104, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,327. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 32,7% din 104 absolvenţi care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă. (vezi tabelul 5)

Din totalul de 107 de absolvenţi de SAM şi AC care nu-şi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi la 12 luni după absolvirea şcolii, 48 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, iar un absolvent nu îşi declară statutul ocupaţional. În consecinţă, raportând 48 la 106, rezultă o rată a inserţiei de 0,453. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 45,3% din 106 absolvenţi care nu continuă studiile studiile la zi la următorul nivel de calificare şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 48 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 40 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 40 la 106, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,377. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 37,7% din 106 absolvenţi care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă. (vezi tabelul 6)

Rata inserţiei pentru absolvenţii de SAM şi AC care nu-şi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi la 6 luni după absolvirea şcolii, este de 35,6%, iar pentru absolvenţii de SAM şi AC investigaţi la 12 luni după absolvire se obţine o rată a inserţiei de 45,3%. Această creştere a ratei de inserţie pe piaţa muncii la 12 luni de la absolvire comparativ cu 6 luni de la absolvire se poate remarca nu doar pe total grup ţintă investigat, ci şi pe nivelele de calificare, genul absolvenţilor şi mediul lor de rezidenţă.

Dacă se ia în calcul faptul că, atât la 6 luni, cât şi la 12 luni după absolvire, principalul motiv al absolvenţilor de a nu-şi continua studiile la zi este „pentru a putea munci”, putem considera că eforturile absolvenţilor de a se angaja s-au materializat prin creşterea ratei de inserţie pe piaţa muncii la 12 luni după absolvire. De asemenea, analizând percepţiile absolvenţilor asupra perspectivelor ocupaţionale pe termen scurt (un an de la momentele realizării anchetelor) se constată că aşteptările şi încrederea absolvenţilor că vor fi angajaţi sau vor avea o afacere proprie cresc de la 6 luni (69 de absolvenţi) la un an (76 de absolvenţi) după finalizarea studiilor. În plus, aproximativ o treime dintre cei investigaţi declară că în viitor doresc să îşi continue studiile (cei mai mulţi la seral), fapt care va avea ca urmare creşterea şansei de inserţie de succes pe piaţa muncii.

Majoritatea absolvenţilor de SAM şi AC investigaţi care sunt salariaţi sau lucrători pe cont propriu / PFA, se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut, astfel încât cei mai

68

mulţi absolvenţi „ocupaţi” pe piaţa muncii au un loc de muncă semnificativ, iar rata inserţiei de succes este apropiată ca valoare de rata inserţiei.

În tabelele următoare sunt prezentate ratele inserţiei şi ratele inserţiei de succes pentru absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 6 luni, respectiv după 12 luni de la absolvirea şcolii.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii

Per total grup ţintă

Nivelul de calificare Genul absolvenţilor Mediul de rezidenţă

SAM AC Masculin Feminin Urban Rural

N1 37 5 32 29 8 19 18N2 34 5 29 26 8 16 18N3 104 18 86 67 37 42 62

Rata inserţiei

0,356 0,278 0,372 0,433 0,216 0,452 0,29

% 35,6 27,8 37,2 43,3 21,6 45,2 29

Rata inserţiei de succes

0,327 0,278 0,337 0,388 0,216 0,381 0,29

% 32,7 27,8 33,7 38,8 21,6 38,1 29

Tabelul 5. Ratele inserţiei şi inserţiei de succes pentru absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad, care nu îşi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 6 luni de la absolvirea şcolii, per total absolvenţi investigaţi şi în funcţie de nivelul de calificare, genul şi mediul de rezidenţă al absolvenţilorNotă: A fost exclus din analize un non-răspuns de pe variabilele luate în calcul (un absolvent de AC, de gen masculin, din mediul urban).

Legendă:N1 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la zi la nivelul următor de calificare, dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA)N2 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut)N3 = numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la zi la nivelul următor de calificare

69

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii.

Rata inserţiei şi rata inserţiei de succes pentruabsolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii

Per total grup ţintă

Nivelul de calificare Genul absolvenţilor

Mediul de rezidenţă

SAM AC Masculin

Feminin Urban Rural

N1 48 5 43 38 10 24 24

N2 40 3 37 32 8 21 19

N3 106 17 89 76 30 46 60

Rata inserţiei

0,453 0,294 0,483 0,5 0,333 0,522 0,4

% 45,3 29,4 48,3 50 33,3 52,2 40

Rata inserţiei de succes

0,377 0,176 0,416 0,421 0,267 0,457 0,317

% 37,7 17,6 41,6 42,1 26,7 45,7 31,7

Tabelul 6. Ratele inserţiei şi inserţiei de succes pentru absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad, care nu îşi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi după 12 luni de la absolvirea şcolii, per total absolvenţi investigaţi şi în funcţie de nivelul de calificare, genul şi mediul de rezidenţă al absolvenţilorNotă: A fost exclus din analize un non-răspuns de pe variabilele luate în calcul (un absolvent de AC, de gen masculin, din mediul urban).

Legendă:N1 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la zi la nivelul următor de calificare, dar care şi-au găsit un loc de muncă (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA)N2 = numărul absolvenţilor care nu-şi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, dar care şi-au găsit un loc de muncă semnificativ (sunt salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut)N3 = numărul total de absolvenţi care nu continuă studiile la zi la nivelul următor de calificare

5.5.Indicatori de ieşire 5.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională La nivel naţional rata de participare la nivelul secundar superior de educaţie şi-a continuat şi în anul şcolar 2009-2010 tendinţa ascendentă din ultimii ani, înregistrând valoarea de 96,7%. Rata de cuprindere creşte semnificativ în liceu (85% – cu 13 p.p. mai mult faţă de anul anterior) şi scade semnificativ în SAM-uri (15,8% – cu 9,5 p.p. mai puţin faţă de anul anterior), pe fondul măsurii de

70

creştere a cifrei de şcolarizare în învăţământul liceal ca urmare a preluării locurilor din cadrul SAM-urilor. Deşi s-au înregistrat ameliorări continue, se păstrează discrepanţele pe medii de rezidenţă: diferenţele sunt foarte mari la nivelul liceului (cu peste 30 p.p. mai puţin în rural decât în urban) şi mai atenuate în învăţământul profesional (cu aproape 6 p.p. în favoarea mediului rural). Aproape o cincime dintre tinerii din mediul rural nu acced la învăţământul secundar superior. În perspectiva prelungirii învăţământului obligatoriu la 12 ani şi a asigurării condiţiilor materiale şi de infrastructură pentru această măsură educaţională, este de aşteptat ca discrepanţele pe medii de rezidenţă să se amelioreze. Evoluţia ratei de cuprindere la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 6.f 103_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6f-1 Rata neta de cuprindere (INS).xls

Statistica privind evoluţia ratei nete globale(ambele sexe şi medii de rezidenţă) de cuprindere în învăţământ la nivelul judeţului Arad, comparativ cu statistica de la nivelul Regiunii VEST şi cu cea de la nivelul României, arată astfel:

La nivelul anului 2002-2003 se observă o rată netă globală mai mare cu 1% la nivelul Aradului faţă de indúcele regional şi nacional. Pentru intervalul 2004-2006 se constată o scădere a ratei nete globale faţă de nivelul regional naţional iar pentru perioada 2005- 2010 se remarcă o creştere a ratei nete globale pentru Arad faţă de Regiunea VEST şi o scădere comparativ cu nivelul naţional. Pe ciclurile de învăţământ situaţia se prezintă în felul următor:

- pentru învăţământul preşcolar –copii 3-6 ani, pentru perioada 2002-2008 se constată că rata netă de cuprindere este cu aproximativ 10% mai mică decât la nivel regional, iar în anul 2009-2011 creşte cu 1% faţă de nivelul naţional, în timp ce in perioada 2005-2008 asistăm la o descreştere cu 2-4%;

- pentru învăţământul primar – 7-10 ani, în perioada 2002-2007, rata netă de cuprindere este cu aproximativ 1% mai mare decât la nivel regional, iar faţă de nivelul naţional se constată o creştere cu aproximativ 1%;

- pentru învăţământul gimnazial - 11-14 ani, în perioada 2002-2004, raportat la nivelul naţional, rata netă de cuprindere este mai mare cu aproximativ 1%, urmând ca în perioada 2005-2010 să asistăm la o descreştere cu acelaşi procent; faţă de nivelul naţional se constată o descreştere cu 2-4% pe tot intervalul studiat;

- pentru învăţământul obligatoriu – 7-16 ani, în perioada 2002-2004, raportat la România, rata netă de cuprindere este mai mare cu aproximativ 1%, urmând ca în perioada 2005-2010 să asistăm la o descreştere cu acelaşi procent. Faţă de nivelul naţional se constată o descreştere cu 1-3% pe tot intervalul studiat;

- pentru clasele IX-X- 15-16 ani, în perioada 2002-2006, se constată că rata netă de cuprindere este cu aproximativ 2-4% mai mare decât la nivel regional, urmând ca în perioada 2007-2010 să asistăm la o scădere cu aproximativ 2%. Faţă de România se constată că în anul 2002-2004, Aradul avea o creştere de 3%;

- pentru înv.secundar superior, clasele XI-XII, 17-18 ani, în perioada 2002-2008, la nivelul Aradului se observă că indicii sunt superiori, comparativ cu cei ai Regiunii VEST şi ai României.

Privnid rata netă detaliată pe sexe şi medii de rezistenţă, se remarcă faptul că la feminin, in perioada 2003-2006, procentul este descrescător la nivelul Aradului în raport cu Regiunea VEST, iar după 2007, procentul devine crescător iar la masculin, la nivelul Aradului – procentul este permanent mai mare decât cel de la nivelul regiunii.

In scopul FLEXIBILIZARII rutelor de educatie si de formare profesionala, statele membre au fost preocupate pentru transformari in sistemul VET si de educatie generala, pentru a creste sansele tinerilor de a-si continua studiile in invatamant tertiar (invataman superior) Astfle graficlul de mai jos arata ponderea tinerilor cuprinsi in invatamant secundar superior, care au acces direct in invatamant tertiar. In cazul Romaniei s-a inregistrat o crestere cu 2%, ajungand la vaaloarea de 78%, care situeaza Romania la nivelul mediei EU27.

71

Statele membre depun eforturi in continuare pentru modificari structurale, in sensul eliminarii ”rutelor infundate” (dead ends) , dar si in situatia in care aceste rute sunt eliminate in mod strcutural, pot exista seriose bariere de tip functionaal, care impiedica tinerii in a aspira la nivele superioare de educatie.

Un interes special pentru noi reprezinta pondere tinerilor care urmeaza ruta de profeionalizare IPT, din totalul tinerilor inscrisi in invatamant secundar superior.

72

In raport cu acest indicator la nivelul EU se inregistreaza diferite modificari, in Romania inregistram o CRESTERE a ponderii de la 62% la 65% - (numarul tinerilor care urmeaza profilul IPT Invatamant Profesional si Tehnic, din totalul tinerilor cuprinsi in invatamantul secundar superior).O contributie la mentinerea / usoara crestere a ponderii IPT in jururl valorii de 65%, il au mecanismele de planificare a ofertei IPT, prin PRAI-PLAI-PAS, care isi propun sa fundamenteze oferta prin IPT atat din puncty de vedere cantitativ, cat si calitativ (structura si ponderea domeniilor de calificare) . consideram ca in lipsa acestui mecanism de planificare la trei nivele, ponderea acestui tip de invatamant ar fi scazut, si calitatea ar fi avut de suferit (din perspectiva adaptarii la cerintele pietei muncii)

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) La nivel naţional, pe parcursul întregii perioade analizate se menţine o diferenţă de gen a duratei de frecventare a învăţământului de 0,5-0,7 ani în favoarea populaţiei feminine. Această diferenţă între fete şi băieţi este, în principal, consecinţa ratei mai mari de cuprindere a fetelor în învăţământul superior. Astfel, la nivelul anului 2009/2010, rata specifică de cuprindere şcolară este mai mare cu 2-10% în cazul fetelor decât al băieţilor pentru toate grupele de vârstă luate în considerare – tendinţă care s-a păstrat pe toată perioada de referinţă a prezentului raport . Creşterea duratei de şcolarizare pe ansamblul populaţiei este în principal consecinţa creşterii ratei specifice de cuprindere şcolară a populaţiei de 18 ani şi 21-22 ani. La aceste vârste, creşterea înregistrată în perioada 2000-2009 variază între 19-23%. În anul şcolar 2009/2010 se constată însă o reducere a ratei de cuprindere la toate grupele de vârstă comparativ cu anul anterior, cu excepţia populaţiei de 18 ani. Evoluţia gradului de cuprindere la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 6.f 2 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6f-2 Gradul de cuprindere (INS).xls

Statistica privind evoluţia ratei totale a gradului de cuprindere în învăţământ arată că la nivelul Aradului, în perioada 2002-2010, indicii sunt superiori în raport cu cei regionali şi cu cei naţionali. Acelaşi lucru se constată şi în privinţa ratei nete detaliată pe sexe, iar pentru mediile de rezistenţă, statistica arată valori fluctuante.

5.5.3.Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

73

După 10 ani de creştere, la nivel naţional, în ultimii doi ani şcolari s-a înregistrat pentru prima dată o scădere a ratei abandonului şcolar – fapt care poate fi considerat un efect cumulat al programelor educaţionale implementate la nivelul sistemului educaţional în ultima perioadă. La finalul anului 2008-2009, rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 1,7% (1,4% în primar şi, respectiv 1,9% în gimnaziu), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Se păstrează o valoare mai ridicată a abandonului şcolar în rural, faţă de urban (în special la nivelul învăţământului gimnazial). La nivel național sunt în derulare mai multe programe suport pentru asigurarea accesului egal la educație. În ultimii ani şcolari a scăzut rata abandonului în învăţământul liceal până la valoarea de 2,4% înregistrată la nivelul anului 2008-2009 – aproape cea mai redusă valoare de pe parcursul ultimilor 10 ani. Rata abandonului în învăţământul profesional a înregistrat în 2009-2010 valoarea de 8,3%, în uşoară scădere faţă de anul anterior; pe ansamblu, valoarea rămâne însă foarte ridicată. La nivelul anului şcolar 2008-2009, rata abandonului în învăţământul postliceal a fost de 5,9%, în creştere uşoară faţă de anul anterior, dar rămâne totuşi la valorile cele mai mici din ultimii 10 ani. Evoluţia ratei abandonului şcolar la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 6.h 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6h - Rata abandonulu (INS).xls În învăţământul primar, per total, la nivelul Aradului valorile sunt mai mari raportate la cele regionale şi naţionale. La fel se observă şi pe sexe şi pe medii de rezidenţă, cu unele excepţii: abandonul –masculin scade din 2004 faţă de cel regional, dar este mai mare faţă de cel naţional; abandonul-rural este scăzut în 2001-2002 şi 2004-2005 faţă de cel regional. În învăţământul gimnazial se remarcă valori mai mari ale abandonului la nivelul Aradului atât per total, cât şi pe sexe şi pe medii de rezidenţă.

În învăţământul liceal, rata abandonului a fost în descreştere în anul 2008-2009 raportat la nivelul regional şi naţional, la fel şi per sex feminin. Privind sexul masculin, valorile sunt sensibil egale la nivelul regiunii, dar mai mari faţă de cele naţionale, în perioada 2005-2007, ca apoi să fie in scădere; în mediul rural, valorile sunt mai mici decât la nivel regional şi naţional.

În învăţământul profesional abandonul este mai mare , exceptând anul 2008-2009, când valorile sunt mai mici.

5.5.4.Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED La nivel naţional rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial înregistrează în anul şcolar 2008-2009 o uşoară creştere cu 4 p.p. faţă de anul şcolar anterior. Diferenţele dintre mediul urban şi cel rural se menţin, însă ratele de absolvire au o tendinţă ascendentă în ambele arii. Pe sexe, rata de absolvire a învăţământului gimnazial se menţine constant mai ridicată în cazul fetelor decât cea corespunzătoare băieţilor. În anul şcolar 2008-2009, diferenţa respectivă se diminuează, ajungând la numai 1,6 p.p. în favoarea fetelor. Clivajul rural –urban în ceea ce priveşte rata de absolvire în 2008-2009 se înscrie în tendinţa perioadei anterioare. În acest an diferenţa este de 26 p.p. în favoarea mediului urban, remarcându-se o tendinţă îngrijorătoare de accentuare, comparativ cu anii anteriori. Diferenţele semnificative pe medii de rezidenţă atrag atenţia asupra necesităţii continuării măsurilor de susţinere a participării la educaţie iniţiate prin Programul de Învăţământ Rural, cel mai probabil prin finanţări din fondurile structurale. La nivelul anului şcolar 2008-2009, ponderea tinerilor care finalizează liceul a atins cele mai înalte valori de pe parcursul ultimilor 10 ani, ajungând la valoarea de 72,8% (cu 16,3 p.p. mai ridicată decât în anul anterior). Analiza pe genuri relevă diferenţe în favoarea fetelor, cu tendinţe de reducere a acestora spre sfârşitul perioadei de referinţă a raportului. Rata de absolvire a învăţământului profesional a scăzut, ajungând în anul şcolar 2008-2009 la 39,4%.

Scăderea ratei de absolvire a învăţământului profesional este contrabalansată de creşterea spectaculoasă a ratei de absolvire din învăţământul liceal. Astfel, treptat, devine evident faptul că există o diferenţă accentuată între filiera liceală şi cea profesională, atât în ceea ce priveşte ratele de abandon, cât şi ratele de absolvire. Diferenţele constatate indică o evoluţie net superioară a învăţământului liceal, comparativ cu cel profesional. Evoluţia ratei de absolvire la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 6.i 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6i - Rata de absolvire (INS).xls

74

În învăţământul gimnazial valorile în general sunt mai mici faţă de cele regionale şi naţionale. În învăţământul liceal se observă că în perioada 2000-2005, rata de absolvire avea valori mai mari ca apoi să descrească iar la învăţământul profesional valorile sunt mai mici faţă de cele regionale şi naţionale. La SAM, anul de completare şi în învăţământul postliceal şi de maiştri, din 2005 până în 2009, rata de absolvire are valori mai mici.

5.5.5.Rata de succes Evoluţia ratei de succes la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 6.j 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6j - Rata de succes (INS).xls Se constată că în învăţământul gimnazial valorile sunt mai mici faţă de cele regionale şi naţionale, rata maximă obţinută în 2002-2003 fiind 70,9.

În învăţământul liceal valorile ratei de succes au avut valori mai mici decat cele regionale şi naţionale dar se constată o creştere semnificativă în 2008-2009, atingându-se valoarea de 94,4, rată superioară ratei medii naţionale. În învăţământul profesional valorile sunt mai mari în 2004-2005 şi 2008-2009 faţă de cele regionale şi naţionale iar la învăţământul postliceal şi de maiştri, începând din 2003 rata de succes este în creştere.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie Pe plan naţional, ca efect al prelungirii învăţământului obligatoriu la 10 ani, rata de trecere de la învăţământul gimnazial la cel liceal a înregistrat valori mai ridicate de la un an la altul, în special în ultimii trei ani şcolari.

În 2009-2010 s-a înregistrat o creştere spectaculoasă: 92,8% (comparativ cu 67,8% în anul anterior). Această creştere bruscă este o consecinţă directă a măsurii de creştere a cifrei de şcolarizare la învăţământul liceal, ca urmare a preluării locurilor din cadrul SAM-urilor, precum şi efect al creşterii cererii de educaţie pentru această rută de formare. Rata de trecere de la învăţământul gimnazial la cel profesional a scăzut uşor de la un an la altul, iar în 2009-2010 a ajuns la valoarea de 2,2% (faţă de 26,1% în anul anterior), tot ca efect al măsurii educaţionale anterior menţionate

La nivelul Aradului, în perioada 2000-2010, indicii sunt superiori în raport cu cei regionali şi cu cei naţionali atât per total, cât şi în privinţa repartiţiei feminin/masculin.

În mediul urban se observă că valorile sunt mai mici la nivelul Aradului faţă de Regiunea VEST şi faţă de România. Excepţie face anul 2009-2010, când, în mediul urban, indicele la nivelul Aradului se apropie de valoarea indicelui de la nivel naţional, însă depăşeşte valorile la nivel regional.

În mediul rural, valorile sunt mai mici comparativ cu cele de la nivel naţional, însă mai mari comparativ cu Regiunea VEST. Evoluţia ratei de tranziţie la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 6.g03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 6g - Rata tranzitie (INS).xls

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie Acest indicator a înregistrat o scădere progresivă până în anul 2008, pe fondul dezvoltării economice şi al măsurilor educaţionale care au încurajat participarea şcolară a tinerilor dincolo de nivelul secundar inferior. Anul 2009 marchează o inversare a trendului, rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional înregistrând o creştere până la 16,6% (media UE-27 este 14,4%). Această creştere, ce poate fi explicată prin efectele cumulate ale unor factori precum criza economică, evidenţiază necesitatea continuării programelor suport, a unor măsuri de flexibilizare a ofertei educaţionale .

Indicator de referintă 2010/2020 (si obiectiv principal UE 2020): Până în 2010/2020 ar trebui să se atingă un procentaj de persoane care abandonează scoala de timpuriu nu mai mare de 10 %. Tendinte: în UE 27, procentajul de persoane care abandonează scoala timpuriu (populatia 18-24) a scăzut de la 17,6 % în 2000 la 14,4 % în 2009 (femei: 12.5%. bărbati: 16.3%).

tările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă si Slovacia

75

03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 17 ABANDON SCOLAR TIMPURIU UE.doc

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) La evaluarea OECD-PISA din anul 2006 România s-a situat pe locul 47 din 57 ţări participante, cu o medie de 418 puncte de scor raportată la media de 500 a ţărilor europene. Astfel, se constată că elevii din România au obţinut scoruri inferioare celor din 2001 (când România se situa pe locul 34 din 43 ţări participante) la toate domeniile la care s-a realizat evaluarea. Cea mai mare scădere de performanţă se constată în cazul indicatorului european referitor la rata celor care obţin rezultate scăzute la citire/lectură. Astfel, dacă în 2001 peste 40% dintre elevii cuprinşi în eşantion se situau la nivelul 1 (pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este nivelul cel mai scăzut) sau mai puţin în domeniul citirii/lecturii, în anul 2006 acest procent ajunge la 53,5%. Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competentelor de citire, matematice si stiintifice ar trebui să fie mai mic de 15 %. Tendinte: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 tări) performanta s-a îmbunătătit de la 21,3 % persoane cu nivel scăzut al competenţelor de citire în 2000 până la 20,0 % (fete: 13,3 %, băieţi: 26,6 %) în 2009.Tările cele mai performante din UE: Finlanda, Tările de Jos si Estonia

Testele PISA urmaresc performantele tinerilor de 15 ani, in citire, matematici si stiinte – ca si competente cheie. In raport cu tinta stabilita de a reduce numarul acestor tineri cu 20% fata de valorile din 2000, in pertioada 2000-2009 nu au fost inregistrate rezultate bune. In cazul Romaniei ponderea tinerilor cu performante slabe in citire a variat de la 41,3 % in 2000, la 53,5% in 2006 si 40,4% in 2009. Cu aceste valori avem cele mai slabe rezultate la nivelul UE, desi progresul realizat in perioada 2006-2009 este unul remarcabil.

76

Benchmark-ul european stabilit pentru performante slabe in citire, matematici si stiinte prevede o pondere mai mica decat 15%. Pentru anul 2020. Fata de aceasta tinta rezultatele in Romania cer interventii sustinute si de anvergura, si pentru ca studiile arata ca slabele performante in etapa de invatamant primar influenteaza succesul scolar si cariera profesionala in viitor.

77

03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 18 PISA.doc

5.5.9.Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior Indicator de referintă 2010: până în 2010, cel putin 85 % din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat învătământul secundar superior. Tendinte: din 2000, procentajul de absolventi ai învătământului secundar superior în UE a crescut usor de la 76,6 % dintre persoanele în vârstă de 20-24 de ani la 78,6 % în 2009 (femei 81,4 %. bărbati 75,9 %). Tările cele mai performante din UE: Slovacia, Republica Cehă si Polonia

78

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune şi cele mai slabe performante. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02)= 2002La nivelul Uniunii Europene asiatam la o crestere a ponderii tinerilor cu varsta de 20-24 de ani, cu nivel de educatie de minim invatamant secundar superior (liceu, XII clase).Aceasta crestere poate fi corelata cu aspiratiile tinerilor in privinta unui nivel de educatie superior, dar si cu expecvtantele acestora privind viitoarele ocupatii, care necesita un nivel de educatie si calificare superior. Indicatorul EU pentru 2010 a estimat un nivel de 85% pentru tinerii cu varsta de 22 de ani, care nu a fost atins in perioada 2000-2010, dar au fost realizate progrese.

In Romania s-a inregistrat o crestere in perioada sus mentionata de la 76,1% la 78,3%, rezultat cu care ne situam la nivelul mediei europene, ERU27.In ceea ce priveste perioada care urmeaza, masurile de interventie ar trebui sa vizeze pe de o parte mentinerea acestei ponderi, sau chiar cresterea acestuia, dar in nici un caz masuri care sa duca la micsorarea acestei ponderi, cu care ne situam intr-o pozitie buna la nivel european.

79

80

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte Rata de participare a adulţilor (25-64 de ani) la formare profesională continuă se menţine la un nivel redus, la nivelul anului 2008 aceasta fiind de 1,6% – de peste patru ori mai redusă faţă de media UE. Numai aproximativ 15% dintre participanţii adulţi la aceste cursuri sunt din mediul rural. În acest context, devine o necesitate implementarea prevederilor specifice acestui domeniu, din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011Indicator de referintă 2010/2020: nivelul mediu la nivelul UE de participare a populatiei de vârstă activă la învătarea pe tot parcursul vietii ar trebui să atingă cel putin 12,5 % în 2010 si 15 % în 2020.Tendinte: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1 % în 2000 la 9,3 % în 2009 (populatie 25-64; bărbati 8,5 %. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei cresteri a rezultat, totusi, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut usor.Tările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia si Finlanda

Competitivitatea pe piata muncii depinde pe lângă nivelul de educaţie şi calificare iniţială si de participarea la programe de perfecţionare, calificare, recalificare de-a lungul vietii. Indicatorul privind participarea adulţilor în programe de formare vizează grupa de varstă de 25-64 de ani.

81

Benchmark-ul european stabilit pentru anul 2010 de 15% nu a fost atins, mai mult a fost inregistrată o scădere a participării în perioada 2005-2010. Exista diferenţe foarte mari în privinţa acestui indicator intre statele membre, Romania situându-se cu valori mici pe penultimul loc, inaintea Bulgariei, cu valoarea de 1,6 in 2005 respectov 1,5 in 2009. Este de aşteptat ca situaţia sa se schimbe ca urmare a investitiilor prin FSE iar la realizarea ţintelor sunt invitate sa contribuie si unităţile din sistemul IPT, pe de o parte prin oferirea de programe dedicate adulţilor dar si prin dezvoltarea unei culturi de formare de-a lungul vietii, in timpul formării iniţiale.

5.6.Indicatori de impact 5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Indicatorul ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale şi sunt dificil de validat.

Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT.

La data de 31.12.2010, numărul absolvenţilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad a fost de 799, respective 7,2% din totalul de 11.093 şomeri.

Astfel, au fostînregistraţi 64 de absolvenţi ai ciclului inferior al liceului sau ai şcolii de arte şi meserii, deci un procent de 8,0% din total absolvenţi, din care 2 au fost personae cu handicap, 36 de absolvenţi al învăţământului secundar superior sau postliceal (4,5% din absolvenţi), din care 1 cu handicap şi 38 de absolvenţi ai învăţământului superior(4,8%).

Din punctual de vedere al vârstei, se observă ca mareamajoritate a absolvenţilor se situează sub nivelulde 25 ani, 671 absolvenţi, ceea ce reprezintă 83,9% din totalul absolvenţilor intraţi în şomaj. Li se adaugă incă 3 absolvenţi care sunt personae cu handicap sub 25 ani. Situaţia pe celelalte grupe de vârstă se prezintă astfel: la categoria 25-35 ani au fost înregistraţi 95 absolvenţi, 11,9% din total absolvenţi; la categoria 35-40 ani au fost înregistraţi 22 absolvenţi, 2,8% din total absolvenţi; la categoria peste 45 ani au fost înregistraţi 8 absolvenţi, 1% din total absolvenţi.

Din punctul de vedere al genului, 431 dintre absolvenţi sunt de gen feminin, respectiv 54,1%, şi doar 365 au fost de gen masculin, adică 45,9%. Dintre absolvenţii cu handicap, 2 persoane sunt de gen masculine şi una de gen feminin.

Numărul absolvenţilor din zona urbană este de 449, deci 56,4% din total, iar din zona rurală sunt 347 absolvenţi – 43,6%.Din rândul persoanelor cu handicap, un absolvent este din zona urbană şi 2 din zona rurală.

Analizând situaţia şomerilor înregistraţi pe grupuri ţintă, se constată că cea mai mare pondere din numărul total de şomeri o au persoanele de etnie rromă, 18,9% adică 2093 persoane, în timp ce sunt doar 58 persoane cu handicap, respectiv 0,5%.Din categoria altor personae defavorizate, cum ar fi tineri care au parasit sistemul de protectie al copilului, victime ale traficului de persoane, cetăţeni străini, refugiaţi sau repatriati nu s-au înregistrat şomeri.

Din situaţia şomerilor la data de 31.12.2010 se observă că 1281 au vârsta sub 25 de ani (11,5% din total şomeri), 1909 au vârsta în intervalul 25-35 ani (17,2% din total şomeri), 3147 au vârsta în intervalul 35-45 ani(28,4% din total şomeri),cei mai mulţi sunt din grupa cu vârsta de peste 45 de ani(42,9%), iar dintre cei cu peste 50 de ani s-auînregistrat 3469 persoane(31,3%).

După zona din care provin, numărul de personae este aproximativ egal, respectiv 5386 din urban(48,6%) şi 5707 din rural(51,4%).

Din punctual de vedere al nivelului de pregătire, situaţia şomerilor este următoarea : 3034 cu învăţământ primar(27,4%), 2777 cu învăţământ gimnazial(25,0%), 1878 cu învăţământ profesional sau meserii(16,9%), 2132 cu învăţământ liceal(19,2%), 115 cu învăţământ postliceal(1,0%), 1157 cu învăţământ universitar(10,4).

82

5.6.2.Rata de inserţie a absolvenţilor la şase luni de la absolvire, pe nivele de educaţie Indicatorul nu poate fi preluat din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele menţionate

mai sus.Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 57,3 % din

absolvenţii înregistraţi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncăGrupul de lucru pentru calitate în VETdin cadrul Comisiei Europene îşi propune ca acest

indicator să facă parte dintre indicatorii de calitate. În această etapă nu este clar definit. Date cu privire la acest indicator se pot colecta, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Anchete asupra forţei de muncă.

Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean 5.7.1.Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţul Arad sunt prezentate în Anexa 7 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 7_Evolutia elevilor_INTRARI DIN IPT_ARAD_2011.XLS. Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

Analizând structura planurilor de şcolarizare pentru judeţul Arad se constată pentru liceul tehnologic o pondere mare a elevilor înscrişi la profilul tehnic, urmată de profilul Servicii şi cu ponderea cea mai mică profilul Resurse naturale şi protecţia mediului.

Cu privire la ponderea pe domenii a elevilor înscrişi în clasa a IX-a la Şcoala de Arte şi Meserii (planul de şcolarizare realizat), studiind principalele evoluţii în perioada 2003-2009 la nivelul judeţului se constată că există o diminuare a numărului elevilor pentru toate domeniile cu excepţia domeniilor Comerţ şi Turism şi alimentaţie, în paralel cu o scădere accentuată pentru domeniile Fabricarea produselor din lemn şi Industrie textilă şi pielărie – ambele tendinţe fiind salutare în raport cu valorile din anii anteriori şi aliniate la prevederile PRAI şi PLAI. Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2003-2009, se constată la nivel judeţean dificultăţi în realizarea ponderii planificate în Mecanică; Electric; Construcţii, instalaţii şi lucrări publice; Fabricarea produselor din lemn şi Industrie textilă şi pielărie – vezi .Anexa 7 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 7_Evolutia elevilor_INTRARI DIN IPT_ARAD_2011.XLS. Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

5.7.2.Analiza ofertei curente pentru anul şcolar în derulare Din totalul cifrelor de şcolarizare propuse prin planurile de şcolarizare pentru anul şcolar

2010/2011 (clasa a IX-a, învăţământ de zi), la nivelul judeţului Arad clasele de învăţământ profesional şi tehnic ÎPT au o pondere semnificativă de 57,86%.

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază la nivelul judeţelui o aliniere la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI. Se constată şi unele abateri faţă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi un deficit (pondere sub limita inferioară) în Industria alimentară; Construcţii, instalaţii şi lucrări publice şi Industrie textilă şi pielărie dar şi situaţii în care ponderile sunt puţin peste limita superioară recomandată: domeniile Comerţ şi Agricultură

Câteva din situaţiile menţionate sunt explicabile prin alocarea unor clase la unităţi Phare, la care existenţa echipamentelor specializate pentru unele domenii impun alocarea de cifre de şcolarizare.

83

Structura pe profile a planului de şcolarizare la liceul tehnologic, cumulat la nivel judeţean se încadrează în limitele stabilite prin PRAI anterior. Se constată unele abateri faţă de ţintele din PLAI, la profilul Resurse naturale şi protecţia mediului. Situaţia ofertei şcolilor din ÎPT pentru anul şcolar în derulare la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 9 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa9_plan_sc_clasaIX_2011-2012_comp_tinte_PLAI2013.XLS.

5.7.3.Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

Pentru anul şcolar 2011-2012, pentru filiera tehnologică se propun pentru realizare 92 de clase a IX-a. În anul scolar 2010-2011 s-au propus pentru realizare 81 clase si s-au realizat 75 clase. Mărirea numărului de clase (cu 11) se datoreaza unei usoare creşteri a populatiei şcolare, concret înscrierea în clasa I a copiilor cu vârste de 6, respectiv 7 ani (anexa plan scolarizare 2011-2012).

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilorAnalizând registrul furnizorilor autorizaţi pentru formarea profesională a adulţilor se constată că

numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate în comparatie cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun unităţile TVET.

În programele „A doua şansă”, adresate celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, sunt implicate la nivel judeţean 3 unităţi şcolare. Ţinând cont că la programele “cu profesionalizare” tinerii respectivi, pe lângă completarea pregătirii generale, primesc şi o calificare profesională, ar fi benefic ca, pe lângă cele trei şcoli generale implicate, să deruleze astfel de programe şi grupurile şcolare, ţinând cont de existenţa resurselor umane calificate şi de baza materială incomparabil mai bună. Situaţia ofertei şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor la nivelul judeţului Arad este prezentată în Anexa 11.03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 11_Educatia adultilor_Arad_2010.xls

5.7.5. Reţele şcolare Şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 asistă cele şase unităţi cuprinse în programul Phare 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. În paralel, la iniţiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reţele la nivel judeţean (ex. şcolile cuprinse în programul guvernamental de dotare cu echipamente auto) sau chiar interjudeţen (ex. şcolile Phare IPT din Arad şi Alba). Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. Configurarea acestor reţele este prezentată în 03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 12_Retele scolare_ARAD_2010.DOC La momentul actual este în derulare proiectul POSDRU - ,,Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale’’ – din judeţul Arad fiind selectate 4 unităţi ÎPT –Colegiul Economic Arad, Grupul Şcolar “Francisc Neuman” Arad, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad şi Grupul Şcolar de Transprturi Căi Ferate Arad.

5.7.6.Parteneriatul cu întreprinderile

Activităţile desfăşurate în parteneriat cu agenţii economici au avut în vedere următoarele:efectuarea pregătirii practice a elevilor, elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală, facilitarea accesului la tehnologii moderne şi echipamente, formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi specializate la elevi şi cadre didactice, identificarea oportunităţilor pentru angajare şi elaborarea convenţiei cadru de practică împreună cu partenerul de practică Situaţia parteneriatelor şcolilor din ÎPT cu agenţii economici din judeţ este prezentată în Anexa 13.03_Anexe_Cap_Invatamant\Anexa 13 Harta_parteneiatelor_ARAD 2011.xls

84

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean

Este necesară realizarea unor evidenţe complete cu privire la categoria tinerilor necuprinşi în sistemul formal de educaţie şi identificarea unor măsuri urgente în vederea creşterii ratei de cuprindere

Sunt necesare măsuri urgente pentru diminuarea fenomenului de abandon şcolar la nivelul judeţului şi asigurarea unor alternative pentru completarea studiilor şi obţinerea unei calificări, programe de sprijin după şcoală şi în vacanţă, implicarea familiei în educaţie, dezvoltarea profesională a profesorilor care lucrează cu elevi cu risc, utilizarea tehnologiilor de instruire, personalizarea învăţării, implicarea comunităţii în viaţa şcolii, programe de prevenire a violenţei. Pentru contracararea pierderilor din sistem se recomandă atragerea tinerilor în sistemul de învăţământ seral sau frecvenţă redusă. Accesul elevilor la educaţie şi la o calificare se poate analiza din punctul de vedere al accesului fizic, accesului la un curriculum adecvat şi accesului la servicii specializate. Reţeaua şcolară este corespunzător dispersată în următoarele zone ale judeţului Arad, Lipova, Săvârşin, Pâncota, Ineu, Beliu, Sebiş, Gurahonţ, Pecica, Sântana, Chişineu Criş, Nădlac, Curtici.

Există grupuri şcolare, licee teoretice, şcoli cu clasele I – VIII, grădiniţe şi cluburi ale elevilor, asigurându-se astfel şcolarizarea obligatorie, tehnologică, teoretică şi vocaţională acoperindu-se cu oferta educaţională atât mediul urban cât şi mediul rural.

Sub acest aspect este necesară o analiză pentru a defini intervenţiile în vederea creşterii accesibilităţii şcolilor. În acest sens este necesară stabilirea, la nivelul judeţului, în funcţie de distribuţia spaţială a unităţilor şcolare, a distanţei maxime care poate fi parcursă astfel încât fiecare elev să aibă acces la şcoală şi implicit la o calificare prin formare profesională iniţială. Accesul fizic la o şcoală care oferă servicii de educaţie şi formare de calitate, înseamnă ca fiecare copil să aibă acces la o unitate şcolară care se află la o distanţă de maxim 30 km. Măsurile aferente acestei probleme pot fi legate de asigurarea de condiţii de cazare în internate, cu sprijin material pentru acoperirea costurilor pentru transportul în comun adecvat sau reorganizarea reţelei şcolare

Asigurarea accesului la servicii suport presupun realizarea unui mecanism de consiliere şi orientare pentru carieră individualizat şi corelat cu cererea viitoare a pieţei forţei de muncă. Aceste servicii trebuie oferite de-a lungul întregii perioade de educaţie şi formare (nu doar opţiuni punctuale, izolate, de exemplu înaintea examenelor naţional). Este necesar ca serviciile de consiliere şi orientare să fie dezvoltate la nivelul judeţului pentru a fi corelate cu piaţa forţei de muncă, asigurând o mai mare mobilitate ocupaţională Evoluţia populaţiei şcolare arată o tendinţă de descreştere pentru perioada analizată, iar unul din efectele acestui fenomen este creşterea riscului disponibilizărilor în rândul resurselor umane. Scăderea populaţiei şcolare până în 2013 are ca efect reducerea corespunzătoare a numărului de norme didactice. Este necesar ca personalul din învăţământ să fie corect informat cu privire la tendinţele de evoluţie a populaţiei şcolare şi să fie elaborat un plan de măsuri cu implicarea sindicatelor din învăţământ, măsuri ce pot compensa aceste efecte (formare, educaţie pentru adulţi). O soluţie practică în evitarea disponibilităţilor din cadrul resurselor umane este promovarea alternativelor educaţionale de tip învăţământ seral, frecvenţă redusă cât şi educaţia adulţilor.

Impactul şi eficienţa formării profesionale poate fi măsurat prin succesul absolvenţilor pe piaţa muncii. În această direcţie se impune promovarea unor proiecte de realizare sistematică a unor anchete şi studii de urmărire a absolvenţilor

Educaţia şi formarea profesională pot fi servicii de calitate oferite beneficiarilor doar în situaţia în care se bazează pe un parteneriat real şi funcţional. În acest scop este necesar ca deciziile care se iau cu privire la educaţie şi la formarea profesională să fie fundamentate pe recomandările structurilor parteneriale şi avizate de către acestea într-o consultare regulată. Sistemul de monitorizare a implementării PRAI şi PLAI trebuie să asigure cerinţele formulate mai sus

Fiecare elev trebuie să aibă acces la un curriculum adecvat. Acest lucru presupune o structură a calificărilor din oferta şcolilor cât mai adaptată cerinţelor viitoare ale pieţei forţei de muncă, pentru a asigura o inserţie profesională rapidă şi o carieră profesională de succes. Pentru a asigura competitivitatea absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă, învăţământul profesional şi tehnic din judeţ va

85

trebui să încurajeze obţinerea unui nivel de instruire cât mai ridicat, încurajând mobilitatea ocupaţională, simultan cu oferirea unor calificări adaptate cerinţelor pieţei

În concluzie:Din totalul de 1351 absolvenţi de liceu tehnologic (LT), forma de învăţământ la zi, ruta directă

şi ruta progresivă, ai promoţiei 2009 din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii, numărul celor care şi-au continuat studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) şi, în acelaşi timp, şi-au găsit un loc de muncă (erau salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) este de 202 absolvenţi. Aceşti 202 absolvenţi reprezintă 46,4% din totalul de 435 al absolvenţilor investigaţi care şi-au găsit un loc de muncă.

Referitor la absolvenţii care îşi continuă studiile (855 absolvenţi), este de menţionat că pentru 34,9% din aceştia calificarea / specializarea pe care o urmează la nivelul superior / postliceal de învăţământ vine în continuarea celei dobândite în liceu, iar pentru 63,6% calificarea / specializarea pe care o urmează la nivelul superior / postliceal de învăţământ nu vine în continuarea celei dobândite în liceu. (1,5% nu ştiu / nu răspund).

Din 527 absolvenţi care consideră că specializarea pe care o urmează la nivelul superior de învăţământ nu vine în continuarea celei dobândite în liceu şi care au precizat care este motivul pentru care şi-au schimbat traiectoria profesională, 38% spun că şi-au schimbat orientarea din pasiune pentru noul domeniu (cel ales la nivel superior), iar 26% spun că noua orientare oferă mai multe oportunităţi şi avantaje. Aceşti absolvenţi nu pot fi consideraţi în situaţie de insucces, dacă au reuşit să îşi descopere pasiunea, chiar dacă acest lucru înseamnă o altă direcţie de profesionalizare decât cea aleasă la intrarea în ciclul inferior al liceului, această alegere din urmă, corelată cu pasiunea, fiind o precondiţie pentru satisfacţii profesionale deci pentru o carieră de succes. În plus, motivele invocate indică cel puţin un interes pentru cunoaşterea realităţilor pieţei muncii şi a oportunităţilor oferite

Din totalul de 294 absolvenţi de liceu tehnologic, forma de învăţământ frecvenţă redusă, ai promoţiei 2009, din judeţul Arad, investigaţi în cadrul anchetei sociologice după 6 luni de la absolvirea şcolii, numărul celor care şi-au continuat studiile la nivele superioare de învăţământ (facultate, colegiu şi / sau şcoală postliceală) şi, în acelaşi timp, şi-au găsit un loc de muncă (erau salariaţi, lucrători pe cont propriu / PFA şi / sau patroni cu salariaţi) este de 48 absolvenţi. Aceşti 48 absolvenţi reprezintă 20,68% din totalul de 232 al absolvenţilor investigaţi care şi-au găsit un loc de muncă.

Din totalul de 105 de absolvenţi de SAM şi AC care nu-şi continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare, investigaţi la 6 luni după absolvirea şcolii, 37 absolvenţi aveau un loc de muncă, adică erau fie salariaţi, fie lucrători pe cont propriu / PFA, iar un absolvent nu îşi declară statutul ocupaţional. În consecinţă, raportând 37 la 104, rezultă o rată a inserţiei de 0,356. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 35,6% din 104 absolvenţi care nu continuă studiile studiile la zi la următorul nivel de calificare şi-au găsit un loc de muncă. Din cei 37 absolvenţi care şi-au găsit un loc de muncă, 34 absolvenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul lor de muncă, de unde rezultă că, raportând 34 la 104, se obţine o rată a inserţiei de succes de 0,327. Exprimată procentual, aceasta înseamnă că 32,7% din 104 absolvenţi care nu continuă studiile la zi la următorul nivel de calificare şi-au găsit un loc de muncă şi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul lor de muncă.

Majoritatea absolvenţilor de SAM şi AC investigaţi care sunt salariaţi sau lucrători pe cont propriu / PFA, se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul de muncă deţinut, astfel încât cei mai mulţi absolvenţi „ocupaţi” pe piaţa muncii au un loc de muncă semnificativ, iar rata inserţiei de succes este apropiată ca valoare de rata inserţiei

6. Evaluarea progresului în implementarea PLAIPe baza PRAI şi în strictă corelare cu acesta a fost elaborat la nivelul judeţului Arad Planul

Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) şi de asemenea Planurile de Acţiune la nivel de unităţi şcolare (PAS). În baza PLAI şi la recomandările din PRAI a fost elaborat de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Arad planul de şcolarizare, urmărindu-se şi optimizarea reţelei şcolare.

86

PLAI poate fi utilizat şi pentru identificarea nevoilor de formare profesională realizată de alţi furnizori decât unităţile de învăţământ.

La nivelul judeţului Arad funcţionează încă din 1997 Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (CLDPSFP) ca structură consultativă pe lângă inspectoratul şcolar cu rol important în realizarea ofertei TVET. Procesul de reactualizare PLAI a început cu întâlniri de lucru astfel stabilite încât să coincidă cu calendarul de lucru specifice fiecărui an şcolar. La fiecare întâlnire de lucru a participat pe lângă membrii CLDPS şi invitaţi, în funcţie de tematica abordată. Astfel au participat invitaţi ai CJAPP, agenţi economici, directori de grupuri şcolare.

Din anul 2005 funcţionează grupul de lucru în vederea elaborării PLAI. Primul eveniment din procesul de reactualizare al PRAI şi PLAI l-a constituit seminarul organizat la Ianuarie 2009 a avut loc la Bucureşti prima sesiune deformare a expertilor locali, în cadrul programului Phare 2006, in vederea pregatirii etapelor de monitorizare a implementării masurilor PRAI, PLAI şi PAS şi a calendarului de reactualizare a acestor documente de proiectare strategică a învăţămîntului profesional şi tehnic.

În 12 ianuarie 2009 a avut loc la Buziaş seminarul de pregătire a membrilor Consorţiului Regional Vest şi ai CLDPS pentru monitorizarea şi actualizarea PRAI şi PLAI în cadrul căruia s-a urmărit dezvoltarea competenţelor practice pentru monitorizarea PRAI, PLAI, PAS şi pentru actualizarea PRAI şi PLAI cît şi pregatirea participantilor pentru planificarea, organizarea proceselor de monitorizare PRAI si PLAI, inclusiv schimburile de experienţă între Consorţii regionale, CLDPS şi şcoli. Activitatea a fost facilitată de către experţii ai asistenţei tehnice a Proiectului Phare TVET 2006, care au moderat dezbaterile privind metodologiile, instrumentele şi abordările propuse. Cu această ocazie s-a hotărât, de comun acord, ca vizita de monitorizare a PRAI al Regiunii de dezvoltare Vest, realizată de echipa de monitorizare a Consorţiului Regional al Regiunii de dezvoltare SudVest, să se efectueze în cadrul unei şedinţe a Consorţiului regional Vest,în data de 02.03.2009 la statiunea balneara Buzias iar vizita de monitorizare a PRAI al Regiunii de dezvoltare Sud Vest , realizată de echipa de monitorizare a Consorţiului Regional al Regiunii de dezvoltare Vest, să se efectueze în cadrul unei şedinţe a Consorţiului regional al regiunii Sud Vest, pe data de 04.03.2009 la Drobeta Turnu Severin

Premergător acestor acţiuni a avut loc la Băile Herculane, în perioada 26-27 februarie 2009, seminarul de pregătire a vizitelor de monitorizare PRAI la care au participat echipele celor două Consorţii regionale implicate în monitorizare.

În 12.03.2009, la sediul Inspectoratului Şcolar al judeţului Hunedoara a avut loc şedinţa CLDPS Hunedoara în cadrul căreia au fost prezentate concluziile monitorizării aplicării măsurilor PLAI la nivelul judeţului Hunedoara de către reprezentanţii CLDPS al judeţului Arad,

În 13.03.2009, la sediul Inspectoratului Şcolar al judeţului Arad a avut loc şedinţa CLDPS în cadrul căreia au fost prezentate concluziile monitorizării aplicării măsurilor PLAI la nivelul judeţului Arad de către reprezentanţii CLDPS al judeţului Timiş,

În perioada 04.10 -04.11. 2010 şase echipe desemnate de CLDPS Arad, având în componenţă 13 experţi - membri CLDPS, au realizat monitorizarea externă a implementării PAS la nivelul a 31 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic. Monitorizarea externă a vizat calitatea elaborării documentelor monitorizate şi progresul realizat de unităţile şcolare în implementarea PAS.

Din rapoartele de monitorizare externă realizate de experţii CLDPS Arad au reieşit următoarele:Ca apreciere generală privind progresul înregistrat în implementarea obiectivelor, măsurilor şi acţiunilor planificate:

- în 24 de unităţi se constată un progres bun iar la 7 unităţi rezultă un progres satisfăcător Cele mai frecvente aspecte care înregistrează un progres bun sunt :- corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii- stimularea perfecţionării continue a cadrelor didactice- cuprinderea cadrelor didactice în cursuri de formare în domeniul ”Consilierii şi orientării”- promovarea ofertei educaţionale

87

- aspectul profesional al PAS, care adoptă o perspectivă anuală până în 2013 şi include planuri operaţionale

Cele mai frecvente aspecte care înregistrează un progres satisfăcător:- parteneriat şcoală – agent economic în vederea realizării stagiilor de instruire practică- diminuarea abandonului şcolar- implicarea activă a comunităţii în viaţa şcolii- integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii, datorită unei pieţe fluctuante şi a instabilităţii economiei

Aspectele care înregistrează un progres întârzia au fost :- alocarea de resurse financiare necesare unui învăţământ de calitate- implicarea în activităţi de cooperare europeană

Nu au fost semnalate aspecte care nu înregistrează nici un progres

Recomandările preponderente formulate de echipele de monitorizare cu privire la progresul înregistrat în implementarea PASau fost:- colaborare cu comunitatea locală pentru susţinerea financiară a acţiunilor şcolii- PAS-ul să devină cunoscut de către toate categoriile de persoane implicate în procesul instructiv – educativ - identificarea agenţilor economici relevanţi din judeţ pentru fiecare domeniu prioritar şi încheierea de contracte de colaborare- integrarea unui număr mai mare de absolvenţi pe piaţa muncii- precizarea resurselor materiale şi financiare pentru fiecare obiectiv menţionat în planul operaţional- iniţierea unor proiecte internaţionale şi formarea unor echipe care să participe la scrierea şi derularea ulterioară a proiectelor- atragerea de fonduri structurale

Din dezbaterile realizate în cadrul Consiliului de administraţie şi Consiliului profesoral s-au desprins următoarele propuneri:- intensificarea eforturilor pentru reducerea absenteismului şi abandonului şcolar- îmbunătăţirea implicării a părinţilor în activităţile şcolii- la activităţile viitoare de revizuire a PAS-ului să se ţină cont de opiniile elevilor, părinţilor şi agenţilor parteneri- modernizarea bazei materiale în vederea creşterii calităţii actului instructiv – educativ- implicarea în proiecte europene în vederea perfecţionării cadrelor didactice de specialitate şi a realizării stagiilor de pregătire practică a elevilor

În urma aplicării chestionarelor şi a dezbaterilor organizate cu reprezentanţii elevilor, reprezentanţii părinţilor şi reprezentanţii partenerilor sociali au rezultat următoarele: - în câteva cazuri elevii declară că nu cunosc conţinutul PAS-ului şi nici nu au fost implicaţi în elaborarea acestuia;- este necesară implicarea comunităţii locale/părinţilor în realizarea obiectivelor propuse în documentul PAS;- necesitatea diversificării ofertei educaţionale; - consultarea agenţilor economici în vederea elaborării Curriculumului în dezoltare locală (CDL)

Pe parcursul desfăşurării vizitelor nu au fost semnalate dificultăţi întâmpinate de echipele de monitorizare şi nu au fost făcute propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de monitorizare externă

88

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

PUNCTE TARI

Planificarea strategică a ofertei de şcolarizare din IPT, realizată la nivel judeţean prin PLAI şi la nivelul unităţilor şcolare prin PAS

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Şase grupuri şcolare din mediul rural şi oraşe mici beneficiare a programului de modernizare PHARE 2003 şi PHARE 2004 – 2006

Rezultate pozitive ale diferitelor programe de elaborare de servicii de consiliere şi orientare derulate până în prezent

Creşterea numărului de persoane active datorită migraţiei din alte judeţe Existenţa unor parteneriate viabile cu agenţi economici, autorităţi şi alte organizaţii care

contribuie la integrarea socio-profesională a absolvenţilor Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în toate şcolile IPT Oferta de învăţământ superior permite accesul absolvenţilor de liceu, din tot judeţul Potenţial economic bun, tradiţie industrială, zone industriale Prezenţa investiţiilor din afara ţării Dezvoltarea infrastructurii de transport Distribuţia raţională pe teritoriul judeţului Arad a unităţilor ce şcolarizează în sistemul TVET Existenţa cadrelor didactice calificate pentru majoritatea domeniilor de calificare Interes crescut pentru învăţământul tehnic în judeţ Existenţa unei şcoli centru de resurse în programul PHARE 2001 Număr mare de programe europene accesate de şcolile TVET (Leonardo da Vinci,

Comenius) Unităţile şcolare TVET sunt conectate la internet Comunicarea ISJ Arad – unităţi TVET realizată prin internet pe forumul ISJ Arad

PUNCTE SLABE

Număr redus de unităţi şcolare IPT autorizate ca furnizori de educaţie a adulţilor Scăderea numărului de persoane active Procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a Scăderea populaţiei şcolare in perioada imediat următoare ceea ce implică şi scăderea

numărului de clase pentru învăţământul TVET Incertitudinea din mediul economic şi baza de date deficitară duce la imposibilitatea realizării

unei prognoze reale Dotarea necorespunzătoare a majorităţii unităţilor şcolare TVET Deficit de personal calificat în unele zone rurale Nivelul scăzut al retribuţiilor din învăţământ nu stimulează atragerea de specialişti în

domeniile prioritare Scăderea calităţii pregătirii/instruirii practice influenţată de dotarea cu echipamente învechite

a atelierelor şi laboratoarelor din majoritatea unităţilor TVET Accesul limitat la educaţie pentru elevii cu handicap datorat infrastructurii necorespunzătoare

a şcolilor IPT Efectuarea instruirii practice în atelierele şcoală şi a laboratorului tehnologic cu clasa întreagă Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari Mobilitatea geografică redusă a populaţiei şcolare pentru obţinerea unei calificări profesionale Deficitul de cadre didactice calificate pe domenii cum ar fi: electric, electronică–automatizări, informatică, turism, transporturi rutiere, construcţii;

89

OPORTUNITĂŢI

• Migrarea din alte judeţe a populaţiei active;• Existenţa zonei libere Curtici, a zonei industriale şi a aeroportului internaţional;• Corelarea curriculum-ului din învăţământul profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor

economici parteneri.• Existenţa unui patronat în creştere la nivel de judeţ;• Existenţa unor fonduri prin programele U.E. precum şi posibilitatea accesării acestor fonduri.• Autorizarea unităţilor TVET ca furnizori de formare profesională

• Organizarea periodică de către AJOFM Arad a bursei locurilor de muncă• Motivarea financiară a agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor• Şcolarizarea elevilor la cererea agenţilor economici (cu plata taxei de şcolarizare, burse de studii, contract de angajare la finalizarea studiilor)

AMENINŢĂRI

• Insuficienta finanţare a învăţământului TVET; • Efectele crizei economice mondiale• Scăderea naturală a populaţiei;• Lipsa motivaţiei;• Migraţia spre vestul Europei;• Depopularea zonelor rurale prin plecarea tinerilor;• Îmbătrânirea populaţiei active care determină scăderea populaţiei şcolare;• Incompatibilitatea unor prevederi legislative cu cerinţele reformei;

• Nerespectarea unor prevederi legislative din constrângeri financiare;• Deficitul prognozat de personal calificat• Scăderea calităţii instruirii practice în condiţiile unei baze materiale uzată fizic şi moral şi a desfăşurării activităţii cu efective mari de elevi(clasa întreagă);• Abandonul şcolar din motive socio-economice;• Degradarea spaţiilor de cazare şi masă din unităţile şcolare;• Dezinteresul unor agenţi economici în încheierea de parteneriate cu unităţile şcolare• Condiţia materială a cadrelor didactice• Scăderea numărului de persoane active în favoarea celor inactive în special în cazul persoanelor de sex feminin

8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări

În urma analizei mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Arad au fost trase următoarele concluzii şi recomandări:

CONCLUZII RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL IPT Demografie- În anul 2009, numărul de locuitori ai judeţului Arad era de 455952 ;- Se remarcă scăderea numărului populaţiei la nivelul judeţului Arad; ritmul cel mai alert de descreştere îl înregistrează populaţia de vârstă şcolară.În perioada analizată în Arad avem

Raţionalizarea ofertei TVET în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin:

- evitarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare la unităţi şcolare aflate în vecinătate;

- concentrarea resurselor în unităţi şcolare cu perspective reale de dezvoltare

Dezvoltarea de programe care vizează prevenirea abandonului şcolar;

90

de-a face cu o scădere de 11 % a populaţiei, de la 491.700 locuitori în 2003 la 457100 locuitori la nivelul anului 2010

Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri mici etc.): „şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia a doua şansă”Încurajarea şcolilor pentru autorizarea ca furnizori pentru formarea adulţilor, ca activitate complementară la formarea profesională iniţială.

Un procent de 44,4% din populaţie trăieşte în mediul rural.

Accesul la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural;

- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zonele defavorizate

Un procent de 44,4% din populaţie trăieşte în mediul rural.

Accesul la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural;

- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zonele defavorizate

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţului

Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul menţinerii resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai mare de timp (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv

Ponderea populaţiei de etnie rromă din totalul populaţiei judeţului Arad, înregistrată la recensământul din 2002 este de 3,8%.

Înfiinţarea de clase pentru învăţământul IPT în localităţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

Economie

Industria deţine cea mai importantă pondere în economia judeţului Arad. Se caracterizează prin:

- Atragerea unui flux substantial de investitii, atât din sectorul privat intern, cât şi din cel extern, care a vizat deopotriva industria;

- ponderea fiind deţinută de industria prelucrătoare (90% din producţia industrială a judeţului Arad).

Menţinerea şcolarizării pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, electric, electronică, automatizari, informatică, în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domeniiReducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv

Construcţiile reprezintă un domeniu important în economia judeţului, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

În ultimii ani, cifra de afaceri în domeniul serviciilor s-a aflat într-o continuă creştere. Ponderea cea mai mare au avut-o serviciile în transport cu un procent de 31,70% din totalul cifrei de afaceri a

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

- diversificarea calificărilor - şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul

bancar, tranzactii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură

91

perioadei, urmate de alte servicii prestate în principal întreprinderilor (15,57), alte servicii (13,04), recuperarea deşeurilor (7,71), poşta si telecomunicaţii (5,61Agricultura Un aspect caracteristic al acestui judeţ este ponderea destul de ridicată a populaţiei ocupate în sectorul agricol. Datorită fărâmiţării terenurilor agricole şi nivelului redus de asociere a producătorilor privaţi, ca şi a unor cauze ce ţin de lipsa fondurilor pentru efectuarea de investiţii şi de slaba dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale, productivitatea în sectorul agricol se menţine la un nivel scăzut

O atenţie deosebită se va acorda utilizării echipamentelor primite prin programul Phare 2004-2006 de către Grupul Şcolar „I.Buteanu” Gurahonţ şi Grupul Şcolar „Vasile Juncu” MinişRestructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat

- introducerea/extinderea calificărilor specifice agriculturii montane ecologice.

Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan

Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul gimnazial din zonele montane cu noţiuni generale privind

economia ruralului montan (prin orele de educaţie tehnologică / componenta CDS)

Piaţa muncii

Studiile privind piaţa muncii indică o scădere semnificativă a populaţiei şcolare în următorii ani, cu efecte imediate asupra şcolilor (în primul rând vor fi afectate şcolile de învăţământ primar şi gimnazial, dar mai târziu efectele scăderii populaţiei şcolare se vor resimţi şi la celelalte niveluri educaţionale).

Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii prin dezvoltarea competentelor „cheie” şi a unor abilităţi, precum:

disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională;

capacitate de adaptare a competenţelor la cerinţele angajatorilor ;

capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografică ; capacitate de adaptare la transformările micro şi

macroeconomice;

Integrarea pieţelor va generanecesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare.

Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

Cererea de forţă de muncă se estimează că va rămâne deficitară comparativ cu oferta în toate regiunile de dezvoltare economică

Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale alături de competenţe cât mai ridicate în domeniul tehnologic şi informatic sporesc şansa absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic de a-şi găsi un loc de muncă.

Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de

Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor

92

recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulţiAutorizarea şcolilor ca centre de evaluare-validare a competenţelor profesionale obţinute în alte contexte decat cele formaleDiversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii

Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (IPT)

Rata netă de cuprindere în anul şcolar 2009 – 2010 (67,8%) este încă departe de rata de 85% prognozată la nivel European fenomen explicabil prin absorbţia pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor de şcoală profesională şi SAM, dar şi de abandonarea studiilor şi găsirea unor ocupaţii existente pe piaţa muncii care în acest moment nu există în sistemul formal de educaţie.

Se recomandă realizarea unor evidenţe complete cu privire la categoria tinerilor necuprinşi în sistemul formal de educaţie şi identificarea unor măsuri urgente în vederea creşterii ratei de cuprindere (Activitatea A2.2.2)

Pe parcursul perioadei de şcolarizare se realizează pierderi mari din numărul total de tineri cuprinşi în sistemul formal de educaţie. Aceşti tineri se vor regăsi în societate fără o calificare, fără studii finalizate, cu risc de marginalizare socio – profesională ridicat.

Sunt necesare măsuri urgente pentru diminuarea fenomenului de abandon şcolar la nivelul judeţului şi asigurarea unor alternative pentru completarea studiilor şi obţinerea unei calificări, programe de sprijin după şcoală şi în vacanţă, implicarea familiei în educaţie, dezvoltarea profesională a profesorilor care lucrează cu elevi cu risc, utilizarea tehnologiilor de instruire, personalizarea învăţării, implicarea comunităţii în viaţa şcolii, programe de prevenire a violenţei. Pentru contracararea pierderilor din sistem se recomandă atragerea tinerilor în sistemul de învăţământ seral sau frecvenţă redusă.

Reţeaua şcolară TVET este corespunzător dispersată în următoarele zone ale judeţului: municipiul Arad, Lipova, Săvârşin, Pâncota, Ineu, Beliu, Sebiş, Gurahonţ, Pecica, Sântana, Chişineu Criş, Nădlac, Curtici.

Se va realiza o analiză pentru a defini intervenţiile necesare în vederea creşterii accesibilităţii şcolilor. În acest sens este necesară stabilirea, la nivelul judeţului, în funcţie de distribuţia spaţială a unităţilor şcolare, a distanţei maxime care poate fi parcursă astfel încât fiecare elev să aibă acces la şcoală şi implicit la o calificare prin formare profesională iniţială. Măsurile aferente acestei probleme pot fi legate de asigurarea de condiţii de cazare în internate, cu sprijin material pentru acoperirea costurilor pentru transportul în comun adecvat sau reorganizarea reţelei şcolare ( activitatea A 4.1.1)

Rezultatele diferitelor programe de elaborare de servicii de comsiliere şi orientare derulate până în prezent au demonstrat pe de o

Este necesar ca serviciile de consiliere şi orientare să fie dezvoltate la nivelul judeţului pentru a fi corelate cu piaţa forţei de muncă, asigurând o mai mare mobilitate ocupaţională (activitatea A5.1.1, A5.1.2, A5.2.1 )

93

parte influenţele benefice asupra grupului ţintă, dar mai ales nevoia acestor servicii.Număr mare de elevi / consilier şcolar; număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere profesionala; număr mic de ore de consiliere / elev

Evoluţia populaţiei şcolare arată o tendinţă de descreştere pentru perioada analizată, iar unul din efectele acestui fenomen este creşterea riscului disponibilizărilor în rândul resurselor umane. Scăderea populaţiei şcolare până în 2013 are ca efect reducerea corespunzătoare a numărului de norme didactice.

Este necesar ca personalul din învăţământ să fie corect informat cu privire la tendinţele de evoluţie a populaţiei şcolare şi să fie elaborat un plan de măsuri cu implicarea sindicatelor din învăţământ, măsuri ce pot compensa aceste efecte (formare, educaţie pentru adulţi). O soluţie practică în evitarea disponibilităţilor din cadrul resurselor umane este promovarea alternativelor educaţionale de tip învăţământ seral, frecvenţă redusă cât şi educaţia adulţilor. Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc

Impactul şi eficienţa formării profesionale poate fi măsurat prin succesul absolvenţilor pe piaţa muncii. Informaţiile obţinute prin „Studiul privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic”- studiu realizat de CJRAE Arad- oferă o apreciere cantitativă asupra gradului de adecvare a ofertei de formare profesională la cererea de forţă de muncă, pe de o parte, iar pe de altă parte, dau măsura calităţii formării profesionale iniţiale apreciată prin gradul de adecvare a competenţelor dobândite de absolvenţi la cerinţele locurilor de muncă.

Promovarea unor proiecte de realizare sistematică a unor anchete şi studii de urmărire a absolvenţilor

Educaţia şi formarea profesională pot fi servicii de calitate oferite beneficiarilor doar în situaţia în care se bazează pe un parteneriat real şi funcţional.

În acest scop este necesar ca deciziile care se iau cu privire la educaţie şi la formarea profesională să fie fundamentate pe recomandările structurilor parteneriale şi avizate de către acestea într-o consultare regulată. Sistemul de monitorizare a implementării PRAI şi PLAI trebuie să asigure cerinţele formulate mai sus (activitatea A1.2.1; A1.1.1; A1.1.2).

Judeţul Arad are un şomaj scăzut comparativ cu restul ţării şi un nivel ridicat de trai, factori care constitue un mediu propice pentru promovarea specializărilor înalte promovate de ciclul superior al liceului sau de instituţiile de învăţământ superior. Nivelul de trai

Poate fi întărită recomandarea de a încuraja tinerii în obţinerea unei calificări de nivel 3 şi 3+

94

ridicat din judeţ este important din perspectiva asigurării accesului la educaţie al tinerilor, a condiţiilor oferite acestora de către părinţi.Pentru asigurarea calităţii ofertei de educaţie şi de formare profesională este necesară asigurarea unei infrastructuri moderne, cuprinzând clădiri, săli de clasă, laboratoare şi ateliere, campusuri şcolare, precum şi dotarea acestora cu echipamente moderne.

Este necesară şi urgentă finalizarea inventarului spaţiilor pe care le deţin unităţile şcolare, analiza statutului juridic al acestora cu accent pe situaţii în curs de retrocedare) elaborarea unui plan de măsuri pe termen lung şi intervenţii urgente pe termen scurt pentru utilizarea spaţiilor existente (inclusiv cele care sunt nefuncţionale, închiriate sau alte situaţii). Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT. (activitatea A 4.1.1; A 4.2.1; A 4.1.2)

În concluzie, prin prezentul document de planificare se are în vedere: Cuprinderea tinerilor din judeţ în educaţie şi formare profesională indiferent de mediul de

rezidenţă, categoria de vârstă, gen şi categorie socială; Asigurarea calităţii ofertei de educaţie şi formare profesională prin corelarea acesteia cu

cerinţele viitoare ale pieţei muncii şi aspiraţiile individuale ale tinerilor; Condiţii de învăţare adecvate (resurse umane şi resurse material - financiare) asigurate

printr-un sistem descentralizat, cu responsabilităţi asumate de parteneriate funcţionale (la nivel regional, judeţean şi local corelate);

Servicii suport de calitate în vederea asigurării succesului în cariera profesională

95

9. Acţiuni propuse- plan de măsuriOBIECTIV 1: Optimizarea procesului de implementare a documentului PLAI

Tinta 1.1.: Implementarea măsurilor PLAI Tinta 1.2.: Crearea unor reţele eficiente de monitorizare a implementării măsurilor PLAIRezultate măsurabileReţele de monitorizare constituite la nivel regional şi localPLAI afişat pe site-ul AJOFM Arad, CJ AR, ISJ ARRapoarte de monitorizare întocmite în urma monitorizării PLAIPLAI realizat în termen şi în concordanţă cu cerinţele şi recomandările PLAIAcţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine

răspundeA.1.2.1.Realizarea unei reţele de monitorizare a implementării măsurilor PLAI -stabilirea in cadrul CLDPS Arad a echipei care va monitoriza implementarea PLAI-aprobarea unui calendar al acţiunilor de monitorizare-stabilirea şi asumarea rolurilor celor care vor realiza monitorizarea-adoptarea termenului de realizare şi a formatului rapoartelor de monitorizare

Ianuarie 2012 Preşedinte CLDPS

A.1.1.1.Reactualizarea PLAI în termenul stabilit şi cu respectarea recomandărilor PRAI-finalizarea procesului de reactualizare PLAI in termen, conform cerinţelor stabilite (machete şi format adoptat la nivel national pentru a asigura comparabilitatea) şi coerent cu PRAI-avizarea PLAI in termen in cadrul CLDPS -asigurarea accesului la PLAI a fiecărei unităţi şcolare, care urmează să-şi elaboreze PAS- disemimarea PLAI in rândul autoritarilor locale şi a altor beneficiari

30 noiembrie 2011

CLDPS / ISJ ARAD

A.1.1.2. Asigurarea accesului la informaţii structurate, privind şansele de ocupare pentru fiecare grup ţintă -publicarea documentelor de planificare strategica, PRAI şi PLAI pe sit-euri publice, şi acţiuni de diseminare -elaborarea unor materiale specifice şi diseminarea acestora in rândul beneficiarilor, astfel:-brosuri pentru elevi din gimnaziu, cu accent pe elevii din clasele a VIII-a, cu informaţii concrete privind şansele lor de a găsi un loc de munca in cele 19 domenii de calificare,conform noului nomenclator al calificărilor profesionale in care nu se mai regaseste Şcoala de Arte şi meserii, dependenta şansei de

Anual până în 2013OctombrieMartie De stabilit termene lunare pentru fiecare tip de broşura

ISJAJOFMCJ

96

ocupare de nivelul de pregătire, legătura dintre grad de sărăcie di nivel de educaţie, pentru a sprijini deciziile, opţiunile acestora după terminarea clasei a VIII-a-brosuri pentru părinţii elevilor, conţinând informaţii care sa ii ajute pe aceştia sa-si fundamenteze decizia copiilor pe informaţii relevante privind tendinţele pieţei muncii-brosuri pentru profesori diriginţi şi consilieri, care ii asista pe elevi in decizia lor privind ruta de calificare aleasa dupa terminarea clasei a VIII-a-

OBIECTIV 2: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii

Ţinta 2.1.: Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a judeţului ARAD şi recomandărilor regionale din PLAIŢinta 2.2.: Constituirea baze de date la nivel judeţean privitoare la cuprinderea absolvenţilor TVET.Ţinta 2.3.: Îmbunătăţirea calităţii instruirii practice a elevilor.Rezultate măsurabileStatistici, analize comparative constituite la nivelul fiecărui judeţ, referitoare la cuprinderea absolvenţilor TVET în învăţământul superior şi pe piaţa forţei de muncă.Numărul elevilor care fac practică la locul de muncăUn raport de analiză comparativă cu privire la corelarea ofertei şcolare a judeţului şi recomandărilor regionale din PLAIAcţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine răspundeAsigurarea accesului la informaţii structurate, privind şansele de ocupare pentru fiecare grup ţintă -publicarea documentelor de planificare strategica, PRAI şi PLAI pe sit-euri publice, şi acţiuni de diseminare -elaborarea unor materiale specifice şi diseminarea acestora in rândul beneficiarilor

Anual până în 2013OctombrieMartie

ISJAJOFMCJ

A.2.2.1.Urmărirea ieşirilor din sistemul TVET, la nivel de judeţ, cu accent deosebit pe analiza problematicii de abandon şcolarRealizarea unei evidente a absolvenţilor, nominal, cu calificările acestora, şi urmărirea traseului profesional: daca isi continua studiile, care este rata de cuprindere intr-o forma de învăţământ, nivel superior, şi care este rata de abandon in cazul tranziţiilor

2011 decembrie pentru realizarea materialului2012 februarie pentru analiza

ISJ împreună cu Unităţi şcolare

A.2.3.1.Asigurarea calităţii instruirii practice a elevilor - realizarea unei evidente din care sa rezulte numărul de elevi care efectuează practica la agenţi, şi

numărul de ore asigurate prin parteneriat, care efectuează practica in ateliere in condiţii cerute de nivelul de competente de atins

Noiembrie 2011Cate 2 proiecte /

ISJUnităţi şcolareSi partenerii acestora

97

- realizarea unui număr de proiecte pentru obţinerea finanţării prin FSE axa 2, DMI 2.1. pentru practica la agenţi

- Harta parteneriatelor completata, actualizata şi accesibilă pe site al ISJ

judeţ contractate

A.2.1.1.Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a judeţului ARAD şi recomandărilor regionale din PRAI Realizarea unei analize a proiectului de plan de şcolarizare in raport cu cerinţele PRAI, şi prezentarea acestui raport in cadrul CLDPS de avizare a proiectului planului de şcolarizare

Decembrie 2011şi în fiecare an, până în luna decembrie

CLDPSISJ

A.2.2.2.Identificarea şi implementarea unor masuri la nivel de judet care vizează creşterea ratei de cuprindere in învăţământ obligatoriu, apoi in TVET şi apoi in învăţământ secundar superior, astfel încât sa micşoram diferenţa dintre indicatorii regionali şi benchmarkurile europene. (rata de cuprindere are valori mici, şi scade odată cu creşterea nivelului de educaţie; valorile sunt critice pentru mediul rural. Se inrgistreaza şi pierderi mari pe parcursul şcolarizării) Rata de abandon, de pierderi scăzuta, cu atenţie speciala pentru mediul rural, şi pentru copii fără supraveghere din partea părinţilor

Rata de cuprindere cu ţinta de 100% pentru învăţământ obligatoriu 85% rata de cuprindere in învăţământul secundar superior

98

OBIECTIV 3: Dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de formare continuă

Ţinta 3.1.: Asigurarea accesului la cursuri de formare pentru resursele umane din TVETRezultate măsurabileO activitate de informare a întregului personal, organizată semestrialAdaptarea resurselor umane din TVET la cerinţele angajatorilor pentru minim 30% din numărul cadrelor didactice.Reţele de colaborare, constituite la nivelul judeţului AradNumăr de persoane instruite, număr de proiecte elaborate.Acţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine

răspundeA.3.1.1.Organizarea a cel puţin două sesiuni de informare asupra tendinţelor de dezvoltare a sistemului şi planificarea măsurilor de intervenţie la nivel de judeţ şi de unităţi şcolare.Organizarea unor reuniuni cu personalul din IPT pentru a analiza prognozele din PRAI, şi a sensibiliza personalul in vederea întreprinderii unor masuri de compensare sau prevenire a efectelor nedorite ( posibile disponibilizări din cauza schimbării structurii calificărilor, sau din cauza regresului demografic)

Anual până în 2013OctombrieMartie

ISJCCD CLDPS – sindicate Cu sprijinul CNDIPT

A.3.1.2.Stagii de formare a cadrelor didactice din TVET organizate la partenerii economiciOrganizarea unor stagii de formare a resurselor umane la parteneri, in vederea actualizării competentelor tehnice

2013 ISJ AradCCDUnităţi şcolare – centre de resursa

99

OBIECTIV 4: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPTŢinta 4.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPTŢinta 4.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire.Rezultate măsurabileBaza de date referitoare la starea unităţilor de învăţământ, listă de priorităţi pentru investiţii, avizate de CLDPS.Până în 2013, toate şcolile TVET din regiune, să corespundă normelor de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi.Până în 2013, 50% din şcolile TVET din regiune dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională.Acţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine

răspundeA.4.1.1.Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a infrastructurii, stabilirea priorităţilor la nivel de şcoală şi reţea şcolară a fiecărui judeţ. Realizarea unei liste de priorităţi a intervenţiilor viitoare, împreuna cu autorităţile locale, ISJ şi unităţi şcolare, lista care sa fundamenteze investiţiile posibile prin fondurile structurale şi bugetul naţional

Decembrie 2011- reactualizare in fiecare an, pana in luna decembrie

ISJUnităţi şcolareAutorităţi locale CLDPS

A.4.2.1.Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente şi adoptarea unui plan de acţiune corelat cu strategia ofertei de formare pe termen lung.Stabilirea domeniilor prioritare de formare, ţinând cont de investiţiile realizate prin programele Phare TVET, asigurarea continuităţii formarii pentru domeniile pentru care au fost realizate investiţii in echipamente, utilizarea resurselor existente Stabilirea unui necesar de dotări pentru domeniile prioritare ale judeţului

Februarie 2012şi reactualizare in fiecare an pana in luna februarie

ISJUnităţi şcolareAutorităţi locale

A.4.1.2. Evaluarea costurilor şi identificarea tuturor surselor de finanţare care pot fi accesate, asistarea beneficiarilor in vederea realizării unor proiecte care sa asigure resursele necesare

2011-2013, in funcţie de lansările de cereri de propuneri de proiecte

ISJUnităţi şcolare

100

OBIECTIV 5: Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră tuturor elevilor din TVET

Ţinta 5.1.: Toţi elevii din TVET vor beneficia de servicii de consiliere şi orientare pentru carieră.Ţinta 5.2.: Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, de a oferi servicii de consiliere şi orientare

Rezultate măsurabileInstrumente şi statistici referitoare la opţiunile elevilor, analizate in fiecare an Număr de activităţi de informare adresate elevilor şi părinţilor acestora, organizate de cadrele didactice TVET în parteneriat cu psihologii şcolari.Număr de cadre didactice absolvente al Modulului de formare cu tema Consiliere şi orientare.Acţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine

răspunde

A.5.1.1.Designul instrumentelor prin care elevii să-şi exprime opţiunile privitoare la carieră. Realizarea unor chestionare prin cooperare la nivel regional, prin care sa fie investigate opţiunile elevilor in clasa a VII-a, la începutul clasei a VIII-a, pe parcursul anului şcolar in clasa a VIII-a, şi imediat înaintea terminării anului şcolar. Încurajarea tinerilor pentru o evaluare a şanselor de ocupare după terminare, şi pentru eventuale corecturi ale traseului profesional, cu suport pentru continuarea studiilor şi obţinerea unui nivel de educaţie cat mai ridicat.

Anual noiembrie CJAPPUnităţi şcolareCJRAE

A.5.1.2. Inventarierea opţiunilor tinerilor.Prelucrarea datelor colectate, realizarea unui feedback câtre elevi, părinţi şi profesori, şi analiza in raport cu cererea pieţei şi oferta unităţilor şcolare. Formularea de recomandări către ISJ şi unităţi şcolare pentru modificări in structura calificărilor.

Anual noiembrie, ianuarie, martie, mai

CJAPPISJUnităţi şcolare

A.5.2.1. Cuprinderea cadrelor didactice în cursuri de formare cu tema Consiliere şi orientare pentru carieră.

Anual până în 2013, cu o esalonare de 20% cadre /an

CCD, ISJ AradUnităţi şcolare

101