PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRUDEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC

JUDEŢUL TELEORMAN2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul:

Nicolescu Tatiana

Vrajitoarea Emilian

Inspectoratul Școlar al Județului Teleorman

Mihaela Cârjan AJOFM Teleorman

Maria Stoian Patronatele Întreprinderilor mici şi mijlocii Teleorman

Dragomira Becheru Asociatia Comitetului de parinti

Marian Ciobanu Direcţia Judeţeană de Statistică Teleorman

Magheru Liliana Consiliul Județean Teleorman

Ioan Predescu F.S.L.I. Teleorman

Florescu CarmenPatronatul femeilor de afaceri din I.M.M., Regiunea

Sud-Muntenia

Stoica Marta S.C. “TERMA SERV” SRL Alexandria

Baicu Rodica Primăria municipiului Alexandria

Asistența şi coordonare metodologică

CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște Suzana Camelia ILIE

Rodica ALBU

Noiembrie 2012

CUPRINS

Cuvânt înainte 6 1. Rezumat 7 2. Demografia 9 2.1. Situaţia prezentă. 92.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală 92.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 92.1.3. Distribuţia pe sexe 102.1.4. Structura pe grupe de vârstă 102.1.5. Structura pe grupe de vârsta si medii rezidenţiale 11

112.1.6. Structura etnică 112.1.7. Mişcarea migratorie 112.2. Proiecţii demografice 122.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT 133. Profilul economic 15 3.1 Principalii indicatori economici 153.1.1 Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB) 153.1.2. Productivitatea muncii 173.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica , repartiţia sectorială şi pe clase de mărime 173.1.4. Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerț, servicii 173.2. Informaţii parţiale 183.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 183.2.2. Cercetarea – dezvoltarea 193.2.3 Industria 193.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 213.2.5. Agricultura 213.2.6. Silvicultura 213.2.7 Turismul 213.2.8. Dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului 223.3. Concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT 224. Piața muncii 24 4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 244.1.1. Participarea la forţa de muncă 244.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale 274.1.4 Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activitati ale economiei naţionale 284.2. Informaţii parţiale 284.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 284.2.2 Evoluţii recente ale şomajului si a locurilor vacante înregistrare la AJOFM (aspecte critice in contextul crizei economice si financiare 304.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) 314.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020) 354.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru IPT 414.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional: 414.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivelul judeţului şi din analiza şomajului înregistrat: 424.3.3 Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului: 424.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului si locurilor de munca vacante înregistrate la AJOFM 435. Învățământul profesional și tehnic din județul Teleorman 45 5.1. Indicatori de context 455.1.1. Contextul european 45

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL

5.1.2. Contextul naţional 475.2. Indicatori de context specifici 495.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară 495.3 Indicatori de intrare 505.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 505.3.2. Resurse umane în ÎPT 515.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare 525.4. Indicatori de proces 535.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 535.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 545.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere 545.5. Indicatori de ieşire 555.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 555.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ 565.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 565.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 575.5.5. Rata de succes 585.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 595.5.6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 595.5.7. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior 625.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 625.6 Indicatori de impact 635.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului 635.6.2 Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie 655.6.3 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă 655.7.Oferta şcolilor din ÎPT la nivelul judeţului Teleorman 655.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare 655.7.2 Analiza ofertei curente – formarea profesională iniţială ( anul şcolar 2010-2011) 665.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domeniii de pregătire 68Sursa: Date ISJ 695.7.4 Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor 695.7.5. Reţele şcolare 705.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile 705.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT al judeţului Teleorman 716. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI - Teleorman 767. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

788. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII SI RECOMANDARI PENTRU PLANUL DE MĂSURI 809. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI 84Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

102Glosar 103

Cuvânt înainte

Planificarea strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi incluzivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare ÎPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio-profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce, prognoza ofertei ÎPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activ devin elemente strategice pentru o planificare performantă.

Planificarea strategică a ofertei ÎPT utilizează următoarele documente: - Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii.Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi

corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi cererea socială, în acord cu nevoile de dezvoltare judeţeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013.

Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: să analizeze în profunzime contextul judeţean; să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învăţământ profesional

şi tehnic de la nivel judeţean; să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea

învăţământului profesional şi tehnic; să contribuie la realizarea ţintelor stabilite la nivel judeţean; să ofere feedback pentru planificarea ofertei ÎPT la nivel judeţean; să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea planurilor

strategice ale şcolilor; să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor

învăţământului profesional şi tehnic.Anual, PLAI sunt actualizate de către CLDPS şi aprobate de către Consiliul de

Administraţie al ISJ.PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:   Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (la

nivel de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare; Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare ; Planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT; Măsuri complementare de formare profesională continuă; Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea

integrării lor în sistemul general de educaţie; Măsuri privind dezvoltarea  parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare

locală; Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;;

1. Rezumat

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) al judeţului Teleorman este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, la care şi-au adus contribuţia principalii factorii implicaţi pe piaţa muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe o piaţă aflată într-un continuu proces de schimbare. Plan Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) cuprinde o analiză a evoluţiilor şi tendinţelor demografice, ale pieţei muncii şi economiei locale din perspectiva cererii actuale şi viitoare de educaţie, precum şi situaţia prezentă a învăţământului profesional şi tehnic la nivelul judeţului Teleorman prin intermediul ofertei de educaţie şi formare profesională.

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judeţului (din perspectiva cererii actuale şi viitoare de educaţie), precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională).Constatările - formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic judeţean - sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională. Concluziile şi recomandările cu caracter mai general sunt sintetizate în capitolul 7.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se mai reţin din analiza demografică, o uşoară preponderenţă a populaţiei feminine şi atrage atenţia asupra implicaţiilor fenomenului de migraţie (îndeosebi migraţia externa, în creştere).

Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială (segmentarea ofertei prin diferenţiere/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial apropiate), asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (cu accent pe calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile în paralel cu rezolvarea problemelor de acces / investiţii în şcolile din zone cu mobilitate redusă din motive obiective-infrastructura de transport deficitară/zone mai izolate/condiţii sociale precare, etc.). De asemenea, invită şcolile să colaboreze în reţea şi să-şi diversifice oferta de servicii (în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară).

Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice, tendinţa de scădere a ponderii agriculturii în formarea PIB in paralel cu creşterea ponderii industriei şi serviciilor. Se desprind concluziile cu privire la creşterea încurajatoare a investiţiilor (industrie, transport, depozitare, comunicaţii, comerţ) şi a firmelor cu capital străin; orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare: materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.. În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). De asemenea rata şomajului se situează peste media regională. Evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de evitare a şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Nivelul general de educaţie al populaţiei ocupate din judeţ este mai ridicat decât media regională, dar se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri

educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională din judeţul Teleorman sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului POS DRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2011, date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Teleorman şi AJOFM Teleorman). Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat în anul 2011 capătă un grad foarte ridicat de relativitate.

În scopul de a realiza corelarea cererii pieţei muncii cu oferta de formare profesională iniţială, membrii CLDPS Teleorman au realizat o Analiză SWOT a corelării cererii cu oferta, după care au prezentat principalele concluzii şi recomandări necesare alcătuirii unui plan de acţiune. În acest plan de acţiune s-au propus următoarele obiective specifice:

1. Promovarea unei oferte educaţionale a învăţământului TVET, cuprinzând calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local şi asigurarea accesului la educaţie pentru populaţia de vârstă şcolară.

2. Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie.

3. Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională

4. Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă

5. Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din TVET şi a specialiştilor atraşi

6. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie

2. Demografia

2.1. Situaţia prezentă.

Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în mijlocul Câmpiei Române, numărându-se printre judeţele mijlocii ca întindere, având o suprafaţă de 5790 Km2, ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa ţării (locul 19), cu o densitate de 68,73 loc/ Km2. În cuprinsul judeţului se află 3 municipii, 2 oraşe şi 92 de comune cu 231 sate.

Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea populaţiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spaţiu social.

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală

La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Teleorman a fost de 397990 locuitori. Din punct de vedere al numărului de locuitori, acest judeţ ocupă locul patru la nivel de regiune şi anume

12,21%. (Vezi PRAI 2008-2013).Analizând datele din dinamica populaţiei se constată că populaţia judeţului Teleorman se află pe un trend descendent înregistrând reduceri importante de populaţie, având un procent cu mult peste dublu (-9,10%) fata de -3,44% al regiunii in intervalul 2002-2010. (vezi anexa 1a-demografie)

Fig. 2.1.1 Dinamica populaţiei la 1 iulie, 2002-2010 (persoane)Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice ale României, 2003-2011

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Pe medii de rezidenţă, la nivel judeţului Teleorman preponderentă este populaţia rurală (66,31%).

Aceste ponderi ridicate ale populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol de subzistenţă şi implicit cu performanţele economice scăzute ale regiunii.

Tabel 3.2. Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi judeţe la 1 iulie, 2010(persoane şi procente)

 TOTAL URBAN RURAL

URBAN(%)

RURAL(%)

REGIUNEA SUD 3.258.775 1.350.399 1.908.376 41.44 58.56TELEORMAN 397.990 134.092 263.898 33.69 66.31

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2011

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

2.1.3. Distribuţia pe sexeStructura pe sexe se caracterizează

printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine. Astfel, la 1 iulie 2010, 50,96% din populaţia judeţului Teleorman era de sex feminin şi 49,04% de sex masculin.

La vârste tinere, până la 40 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2011

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă

Pe grupe de vârstă, la nivelul judeţului Teleorman, la 1 iulie 2010 ponderea cea mai ridicată o deţine populaţia din grupa 30-64 ani (45,7%) iar ponderea cea mai mică, populaţia din grupa 15-19 ani (6,3%), (vezi anexa 1a).

Din analiza structurii populaţiei pe grupe de vârstă, rezultă că la nivelul judeţului Teleorman, se păstrează tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin procente reduse a populatei tinere (0-14 ani – 13,5%, 15-19 ani – 6,3%, 20-24 ani – 6,4%), pe fondul menţinerii ponderii ridicate a populaţiei din grupa 65 ani şi peste (21,66 %).

2.1.5. Structura pe grupe de vârsta si medii rezidenţiale

Fig. 2.1.3. Populaţia pe sexe la 1 iulie 2010

Fig. 2.1.4.- Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011

Structura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. În mediul rural ponderea populaţiei vârsnice este mai mare decât cea din mediul urban de 7,2 procente.

2.1.6. Structura etnicăÎn urma Recensământului populaţiei din 18 martie 2002 a rezultat că 96,76% din populaţia

judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 3,24%, din care 3,19% rromi (ţigani). După religie, 97,3% din populaţia judeţului este de confesiune ortodoxă, 1,8% adventistă de ziua a VII-a , 0,05% penticostală şi 0,27 baptista (diferenţa alte confesiuni, atei, fără religie sau religie nedeclarată).

2.1.7. Mişcarea migratorie

Un factor al scăderii populaţiei judeţului Teleorman este migraţia, atât cea internă, cât şi cea externă. Evoluţia populaţiei judeţului a fost puternic influenţată atât de situarea sa în zona de influenţă a capitalei ţării, care a atras în ultimii 30 ani o mare forţă de muncă a judeţului, cât şi de migrarea către alte ţări în vederea găsirii unui loc de muncă. În cadrul migraţiei interne, fluxul urban - rural merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia.

Tab. 2.1.7. Mişcarea migratorie în anul 2009 – Judeţ TeleormanRegiune/Judeţe

Total Urban RuralPlecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold

Regiunea Sud 48106 46670 -1436 21594 16255 -5339 26512 30415 3903

Teleorman 6219 5464 -755 2490 1566 -924 3729 3898 169

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic 2009Judeţul Teleorman se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. În anul 2009

şi-au stabilit domiciliul în judeţul Teleorman 5464 persoane şi au plecat din judeţ 6219 persoane. Judeţul are o rata a migraţiei superioara ratei înregistrate în alte judeţe din Sud Muntenia. De aici rezultă că județulTeleorman deţine un profil specific de sărăcie, constituind un adevărat rezervor de forţă de muncă al Bucureștiului.

Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA, Canada şi Marea Britanie. După anul 1995, Judeţul Teleorman cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a femeilor) către Italia, Spania şi alte ţări europene. Soldul migraţiei internaţionale situează judeţul pe locul 4 în regiune după Prahova, Dâmboviţa şi Argeş.

Fig. 2.1.5.- Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011

2.2. Proiecţii demografice

Proiectarea populaţiei oferă informaţii utile asupra evoluţiei numărului şi structurii populaţiei pe grupe de vârstă. Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt: fertilitatea, mortalitatea şi migraţia (vezi anexa 1a).

Fig. 2.2.a .- Sursa: INCSMPS, conf.INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (realizată în 2003) - varianta medie.

Numărul populaţiei judeţului Teleorman este anticipat să scadă până în anul 2025 cu aproximativ 119,1 mii persoane faţă de anul 2005. Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul 2015 (cu o medie anuală de -1,3 mii persoane), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală. Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de la 64,3 mii persoane la 34,3 mii persoane (-41,7%). Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua la rândul său de la 13,9% la 11,3%. Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în orizontul de timp proiectat o creştere uşoară (de la 64,3% în anul 2003 la 66,9% în 2015). În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua. Populaţia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2025 cu 24,7 mii persoane faţă de anul 2005, în timp ce ponderea acesteia în total va creşte de la 20,7% la 21,7%.

Pentru judeţul Teleorman anii de tranziţie au însemnat şi ani de declin, declin care ascunde semne de criză demografică latentă. Dacă scăderea populaţiei ar fi provenit numai din migraţie negativă ori din creşterea mortalităţii, efectele nu s-ar transmite în mod automat asupra viitorului demografic al judeţului. Din păcate, o contribuţie definitorie la instalarea şi perpetuarea declinului a avut-o şi o are scăderea natalităţii din aceşti 17 ani de tranziţie. Generaţiile mici, născute după 1989 vor ajunge, după anul 2025, să domine populaţia de vârstă fertilă şi numărul de copii pe care îi vor aduce pe lume va fi proporţional cu numărul lor.

Pentru a avea anual acelaşi număr de noi născuţi ca în prezent (210-220 de mii), ar trebui ca fiecare persoană de sex feminin fertilă din această generaţie să dea naştere unui număr mediu de copii 1,8 – 2, faţă de 1,3 actual. La acesta se adaugă şi numărul de decese care urmează să crească, datorită accentuării procesului de îmbătrânire a populaţiei. Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen mondial. Conform datelor ONU, proporţia populaţiei de vârsta a treia se va mări, pe termen lung, chiar în regiunile unde natalitatea este superioară ratei de reproducere.

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) tendinţa de îmbătrânire demografică, datorată menţinerii unui deficit al naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migraţiei interne şi externe.

La 1 iulie 2009 populaţia judeţului Teleorman a fost de 402462 de locuitori. Analizând dinamica populaţiei în perioada 1990-2009 se constată o tendinţă de scădere ca urmare a

sporului natural negativ. În anul 2009 populaţia a înregistrat un spor natural negativ de -3789 faţă de -2970 în 1995. Principalul factor care a determinat scăderea populaţiei este sporul natural negativ. Judeţul nostru se înregistrează cu următoarele valori:

Fig. 2.2.b - Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia sporului natural al populaţiei în judeţul TeleormanDinamica populaţiei pe medii rezidenţiale în judeţul Teleorman indică scăderi în rândul

populaţiei mai accentuate decât la nivelul întregii ţări. Date detaliate pe judeţe privind prognoza populaţiei pe grupe mari de vârstă, respectiv pentru populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară se regăsesc în Anexa 1 Demografie. Analizând dinamica populaţiei pe grupe de vârstă la nivelul judeţului, în intervalul 2005-2025, se constată că populaţia tânără cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani şi 7-14 va înregistra o reducere de -42,5%, respectiv -42,1% ca urmare efectivele şcolare se vor afla pe o curbă descendentă. Din punct de vedere al trendului evoluţiei pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, se remarcă o tendinţă de scădere a cu valori foarte mari în cazul judeţului -49,2%.

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2003-2025

În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Teleorman se va afla pe o curbă descendentă. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 65,6 mii persoane (respectiv cu 40%) faţă de anul 2003. Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani. Până în anul 2025 va fi cu 7,8 mii (-34,4%) copii mai puţin decât în 2003, numărul lor ajungând la 14,9 mii persoane.

Tab. 2.2. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003, 2015, 2025Mii persoane Modificări 2025/2005

2005 2015 2025absolută (mii)

%

Populaţia în vârstă preşcolară 3-6 ani14,6

511,6

5 8,43 -6,22 -42,5%

Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani35,1

125,6

420,3

4 -14,769 -42,1%

Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani55,5

639,1

428,2

1 -27,345 -49,2%Sursa: date prognozate furnizate de INS

În perioada 2005-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare învăţământului obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 14,7 mii persoane (42,1%) ajungând la mai puţin de 21 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă mult mai drastic cu peste 27 mii persoane (49,2%) ajungând la 28,2 mii persoane în anul 2025.

Evolutia sporului natural al populatiei in judetul Teleorman

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

0

1000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1990

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPTImaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:

Scăderea numărului populaţiei Densitate superioară mediei pe ţară Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale Spor natural negativ Dominarea populaţiei de naţionalitate română.

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative: Reducerea numărului populaţiei active Deteriorarea raportului de dependenţă economică Reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului

sistem educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi socialeÎmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul judeţului ne obligă la implementarea unor

politici care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi. Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin

sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Măsuri pentru învăţământul TVET: − Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în

paralel cu rezolvarea problemelor de acces - Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care

împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată , eliminarea paralelismelor nejustificate si colaborare pentru acoperire teritorială optimă

- Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi- Deşi gradul de urbanizare al judeţului Teleorman este mai ridicat decât media

naţională, ponderea populaţiei rurale este destul de ridicată – 66,40%. De aceea sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:

dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;

ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale

educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural

Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural

0

5000

10000

15000

20000

1

Valoarea P.I.B. pe judetele apartinand Regiunii Muntenia Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman

3. Profilul economic

3.1 Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB)

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.

Produsul intern brut realizat în anul 2009 în judeţul Teleorman a fost de 5668,4 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 1.07% din produsul intern brut realizat pe ţară şi 8.70% din PIB-ul pe regiune (vezi Anexa 2a _PIB, VAB)..

Tabel 3.1.1.a PIB şi PIB/loc în Reg. Sud Muntenia, în anul 2009Regiune Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu Ialomița Prahova Teleorman

P.I.B 65141.8 17545.5 4255.5 9154.5 3905.6 4550.8 20061.5 5668.4 % 100.00 26.94 6.53 14.05 5.99 6.99 30.80 8.70Locuitori 3271207 640871 312879 530534 281204 287780 815657 402462P.I.B/loc 19927 27267 14635 17015 12975 16257 24439 14563

Rang 1 6 3 7 4 2 5

Tabel 3.1.1.a, Sursa INS

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

1

P.I.B./locuitor in judetele apratinand Regiunii Muntenia Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman

Din analiza datelor prezentate rezultă că judeţul Teleorman ocupă locul 4 în totalul regiunii ca volum global şi locul 5 ca indicator P.I.B/locuitor.

Tab.3.1.1.b Evoluţia P.I.B pe regiune în comparaţie cu evoluţia P.I.B pe judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sud Muntenia 24499.3 31439.1 36855.4 44301.4 52013.5 65451.8 65141.8Teleorman 2450.2 3212.1 3402.1 3847.0 4796.4 5933.5 5668.4% Sud Muntenia 100.0 128.33 150.43 180.82 212.31 267.16 265.89% Teleorman 100.0 131.10 138.85 157.00 195.76 242.16 231.34

Sursa: INSSe observă că evoluţia

indicatorului P.I.B pe judeţ în comparaţie cu P.I.B pe regiune este sub media pe regiune, reliefând şi în acest fel rămânerea în urmă a judeţului Teleorman. Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Fig.3.1.1.b Sursa INS, Conturi naţionale Regionale, ediţia 2010Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia

structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

0

50

100

150

200

250

300

Evolutia P.I.B pe regiune in comparatie cu evolutia P.I.B pe judet

Sud Muntenia Teleorman

şi judeţean (v. Anexa 2 a).Pe baza datelor statistice detaliate la nivel judeţean, analiza pe anul 2008 reliefează următoarele:

În judeţul Teleorman rezultă o pondere semnificativă a VAB în servicii (54,6% - peste media regională şi sub media pe ţară). Dintre servicii (54,6% din VAB) se remarcă tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi şi comerţ care au ponderi peste media regională şi cea naţională. Industria deţine 24,9% din VAB, procent sub media regională şi

Fig.3.1.1.c Sursa INS, Conturi naţionale Regionale, ediţia 2009

apropiată de media naţională, agricultura, silvicultura şi piscicultura deţin 15,4% din VAB, procent peste media regională şi cea naţională

Construcţiile deţin 5,1% din VAB, procent sub media regională şi cea naţională (situează judeţul pe ultimul loc în regiune).

Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2008 a avut următoarele caracteristici (v. Anexa 2 a):

- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (54,6%); în anul 2008 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (14,2%); comerţ (9,4%); transport, depozitare şi comunicaţii (7,1%); administraţie publică şi apărare (7,6%);

- pe locul secund s-a situat industria care a contribuit cu 24,9% la formarea valorii adăugate brute;

- agricultura, vânătoarea, silvicultura şi piscicultura au contribuit cu 15,4% din valoarea adăugată brută totală;

- construcţiile au avut o contribuţie mai mică, de numai 5,1% la formarea valorii adăugate brute.

Fig. 3.1.1.d Sursa: Sursa: INS "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2009

Comparativ cu anul 2001 în anul 2008, au intervenit următoarele modificări: scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera

producţiei (agricultura, vânătoare şi silvicultură, piscicultură, industrie şi construcţii) de la 64,1% la 45,4%;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură, vânătoare şi silvicultură a scăzut de la 36,3% la 15,4%;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie scăzut de la 25% la 24.9%;- ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a crescut de la 2,7%, la 5,1%;- creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi

sociale de la 37.7% 7 la 54,6%.- creşterea ponderii valorii adăugate brute în activitatea de comerţ de la 6,7% 7 la

8,2% .

Comparativ cu structura VAB la nivel naţional în 2008, respectiv a regiunii Sud Muntenia, judeţul Teleorman se remarcă prin ponderea mare a agriculturii cu 15,4 puncte procentuale peste media naţională, respectiv 7,6 puncte procentuale peste media regională 10,6. La toate celelalte sectoare de activitate pe total sau pe activităţi, judeţul nostru se situează sub media naţională. În cazul serviciilor, faţă de ponderea la nivel naţional a VAB judeţul Teleorman este cu este cu 0,2% mai mică faţă de VAB valoarea medie la nivel naţional, şi cu 9,8 % mai mare decât VAB la nivel regional, o situaţie puţin diferită faţă de anii trecuţi când ne situam sub media la nivel regional.

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază decalaje mari în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuţie procentuală la VAB se situează mult sub media UE-27 71,8%. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la diversificarea şi dezvoltarea serviciilor.

Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională şi regională, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.

3.1.2. Productivitatea muncii

Deși în scădere cu 13% faţă de anul 2008, în 2009 productivitatea muncii la nivel regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populaţiei ocupate, reprezenta doar 35% din media UE-27. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Sud Muntenia se situa în 2009 la acelaşi nivel cu media naţională, ocupând poziţia a cincea, după Bucureşti-Ilfov, Regiunea Vest, Nord Vest şi Centru.

Creşterea productivităţii muncii între 2000-2008 nu a fost singulară, toate ţările cu care România concurează direct înregistrând dinamici pozitive. Pe de altă parte, productivitatea muncii în România se află sub media europeană, în urma Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, ţări nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică.

Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivităţii să fi continuat

La nivel naţional situaţia se prezintă astfel:Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TotalWp %

103.2 106.8 117.0 105.3 110.3 105.8 107.1 105.9 107.6 94.6

Sursa:    http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index.htm - Obiectiv 11. Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea ratei de ocupare www.bns.ro/fisiere.portal/barometru.ppt

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica , repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Majoritatea investiţiilor au fost realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deţinută de firmele mici fiind însă în creştere de la an la an. În judeţul Teleorman există o reţea comercială foarte dezvoltată, în toate localităţile, inclusiv la sate, formată din peste 2000 de magazine, din care 16 supermarketuri. Aceste magazine se află aproape în totalitate în proprietate privată. Evoluţia numărului de firme pe clasa de mărime în intervalul 2004-2008 este prezentata in Anexa 2b-unit.locale active.

În perioada 2004 – 2009 se constată o creştere a numărului de firme de la 4090 la 5255, în special în sfera firmelor cu maxim 9 angajaţi la care creşterea a fost de 1082 firme. O mare parte din firme funcţionau in domeniul agricol, având ca activitate cultivarea cerealelor.

3.1.4. Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerț, servicii

Cifra de afaceri din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ și alte servicii este un alt indicator care poate fi analizat.

Tab. 3.1.4. Evoluţia cifrei de afaceri pe ani în judeţul Teleorman

Cifra de afaceri (mld. Lei) 2006 2007 2008 2009Total, din care: 3481 3975 5234 4077- ind. Extractivă 232 239 461 27- ind. Prelucrătoare 947 1099 1275 1037- energie electrică, termică, gaze, apa

182 125 130 77

- construcţii 194 292 410 390- comerţ 1665 1921 2412 2004- hoteluri şi restaurante 25 34 55 70- transport, depozitare şi poştă 148 149 285 220- tranzacţii imobiliare 60 70 122 127- învăţământ 1 2 2 2- sănătate şi asistenţă socială 5 11 20 17- alte activităţi 22 33 62 60Sursa: DJS TeleormanAnaliza datelor reflectă evoluţia negativă a industriei, a energiei electrice şi termice, a

comerţului şi a construcţiilor în anul 2009 comparativ cu anul 2008. Cele mai mari cifre de afaceri în anul 2009 se înregistrează în industria prelucrătoare (1037 mld. lei) şi în comerţ unde cifra de afaceri este de 2004 mil.lei. Faptul se poate pune pe seama evoluţiei crizei economice mondiale, care în 2009, începuse să apară şi în România şi, implicit, în Teleorman. Evoluţia investiţiilor brute la nivelul judeţului Teleorman este prezentata in Anexa 2c-Investitii

Cele mai mari investiţii s-au realizat pe anul 2009 în domeniul industriei extractive, urmată de industria prelucrătoare, transport, depozitare, comunicaţii. Cu excepţia sectorului de sănătate, se observă că la nivelul anului 2009 există o diminuare semnificativă faţă de anii trecuţi, lucru care se explică prin criza economică aflată la început şi în judeţul Teleorman. Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale se înscrie la nivelul judeţului, deşi din datele prezentate rezultă o creştere importantă a salariului mediu net lunar, puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut ca urmare a inflaţiei, deci nivelul de trai a înregistrat un regres.

Judeţul Teleorman se numără printre judeţele cu o industrie mai puţin dezvoltată. Aceasta este concentrată, în special, în oraşele şi municipiile judeţului şi păstrează linia tradiţională: producţia de rulmenţi (Alexandria); componente electrice (Alexandria); extracţie şi prelucrare petrol (Videle).

Un declin major s-a înregistrat în următoarele domenii: - producţia de îngrăşăminte chimice (Turnu Măgurele);- reparaţii vagoane (Roşiorii de Vede);- producţia de ţevi sudate (Zimnicea).

Întreprinderile mici şi mijlocii Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de IMM-uri în sectorul industrial dovedeşte

că acest sector se află în faza de dezvoltare. IMM-urile din sectorul industrial sunt companii mai mari ca dimensiune, datorită complexităţii sporite a proceselor organizatorice şi de producţie care reclamă infrastructură, personal mai mult şi stabilitate pe piaţă. În comparaţie cu acestea, IMM-urile din domeniul serviciilor sunt mai flexibile, predominante fiind microîntreprinderile cu activităţi de comerţ care îndeplinesc funcţia de intermediari pe piaţă, ceea ce se reflectă şi în numărul de personal angajat. Prin urmare, acestea sunt caracterizate simplu ca având o volatilitate suplimentară.

3.2. Informaţii parţiale3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Tab 3.9. Activitatea de cercetare-dezvoltare în judeţul TeleormanNumărul salariaţilor din activităţile de

cercetare-dezvoltareNr.salariaţi în cercetare-dezvoltare la 10000 pers.

ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

- Mii lei (RON) -2006 200

72009 2010 2006 2007 2009 2010 2006 2007 2009 2010

România 42220

42484 42420 39065 49,9 48,7 50,4 46,7 1565802 2177335 2356907 2413467

Sud Muntenia 3794 4376 3676 3543 32,0 36,0 31,7 30,7 145750 231770 220772 240751Teleorman 15 23 20 20 1,0 1,4 1,3 1,3 417 676 613 567

Sursa: INS, Anuarul statistic 2010Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea

pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetarea – dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică judeţeană. În lipsa informaţiilor statistice detaliate la nivel judeţean vom analiza datele din anul 2007:

Cercetarea din România este extrem de centralizată, 48,4% din numărul cercetătorilor şi 50,7% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţele Argeş, Prahova şi Dâmboviţa care însumează cca. 88% din numărul de cercetători, respectiv 94% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional, în timp ce judeţul Teleorman înregistrează un procent foarte mic 2,66%. În ultimii 2 ani analizaţi (2006-2007) – v. Tab3.9, Judeţul Teleorman a cunoscut o creştere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 1,0 în 2006 la 1,4 în 2007. În aceeaşi perioadă, numărul de salariaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţ a crescut de la 15 la 23 persoane. Aceste evoluţii se reflectă şi în creşterea ponderii judeţului în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional, de la 0,28% în 2006, la 0,29% în 2007 (aceasta pondere este cea mai mică din regiune).

3.2.3 Industria

Industria se concentrează în cele 5 oraşe şi în câteva comune şi are o structură diversificată, ramurile semnificative fiind: industria chimică, industria construcţiilor de maşini si a prelucrării metalelor, industria electrotehnică, industria metalurgică, industria textilă, industria extractivă şi, cu ponderea cea mai importantă, industria alimentară şi de prelucrare a produselor agricole. Cele 5 oraşe realizează 90% din valoarea producţiei industriale, cu o populaţie rezidentă în localitate ce reprezintă numai 35.6% din populaţia activă a judeţului.

Rezultă: concentrarea excesivă a centrelor industriale în mediul urban; în numai 15% din numărul total de comune din judeţul Teleorman se realizează

activităţi industriale semnificative; 10% din populaţia activă din mediul rural este ocupată în industrie; Existenţa navetismului către centrele industriale.

Prelucrările industriale au la bază atât materiile prime agricole şi combustibilii proveniţi din judeţ (pentru industria alimentară şi parţial cea chimică), cât şi din surse externe acestuia, în special în industria constructoare de maşini.

Industria alimentară şi de prelucrare a produselor agricole - a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani, atât prin vechile unităţi care au fost privatizate aproape în totalitate şi se află în proces de retehnologizare cât şi prin unităţi de prelucrare nou create, unele dintre acestea utilizând echipamente şi tehnologii de mare performanţă.

Industria construcţiilor de maşini – înregistrează o evoluţie mai puţin dinamică, explicabilă prin faptul ca vechile unităţi industriale - deşi au fost privatizate aproape integral - au trebuit să-şi restructureze mult activitatea şi personalul, iar firmele de producţie nou înfiinţate sunt foarte puţine şi au o pondere economică foarte redusă.

Principalele subramuri sunt:-   producţia de rulmenţi şi alte organe de maşini -   producţia de utilaje şi echipamente

Industria metalurgică şi a prelucrării metalelor – cunoaşte o dinamică ascendentă în ultimii ani, datorită firmelor nou înfiinţate. Principalele subramuri sunt:

-   producţia de ţevi sudate;-   producţia de piese; -   producţia de confecţii metalice.

Industria electrotehnică – a scăzut ca pondere în economia judeţului, datorită restructurării pe care au cunoscut-o marile sale unităţi de producţie din acest domeniu. De remarcat, progresele care se înregistrează în domeniul echipamentelor de calcul – o industrie ale cărei baze au fost puse în Teleorman începând din deceniul trecut. Principalele subramuri sunt:-   producţia echipamente electrotehnice;-   producţia de echipamente de calcul.

Industria chimică şi a maselor plastice – cunoaşte un trend ascendent, după regresul pe care l-a înregistrat în deceniul trecut combinatul chimic de la Turnu Măgurele şi care, în momentul de faţă, este privatizat şi se află în plin proces de reorganizare. Principalele subramuri sunt:-   producţia de îngrăşăminte chimice;-   prelucrarea maselor plastice.

Industria textilă – este unul dintre cele mai dinamice sectoare industriale ale judeţului, în principal datorită numeroaselor investiţii cu capital străin făcute în acest domeniu în ultimii patru ani. Majoritatea fabricilor nou create lucrează în sistem lohn, dar este important faptul ca ele au absorbit si specializat forța de muncă numeroasă, în mare parte disponibilizată din sectoarele aflate în restructurare. Principalele subramuri sunt :

- producţie textilă;  - producţie de confecţii. Industria extractivă – este un sector cu o dinamică constant bună, în care principalele

subramuri sunt:-   extracţia petrolului;  -   extracţia de minereuri auro-argentifere.

Industrie tipografică şi edituri – este un sector cu o dinamică modestă, în care principalele subramuri sunt:

-  edituri;-  tipografii.

Parcuri industriale. Parc industrial Turnu MăgureleDescriere:Înfiinţarea unui parc industrial cu suprafaţă de 20 ha, împărţită în 44 parcele, cu folosinţă

industrială, o parcelă administrativă şi 4 parcele pentru infrastructură.Localizare:Zona propusă pentru amplasarea parcului industrial este situată la intersecţia  drumului

naţional DN 54 Turnu Măgurele – Corabia / judeţul Olt cu  drumul naţional DN 52 Alexandria – Turnu Măgurele. Terenul are următoarele vecinatăți: NORD – teren proprietatea Consiliului local Turnu Măgurele; EST – DN 52; VEST – teren proprietatea Consiliului local Turnu Măgurele; SUD – DN 54.

Amplasamentul beneficiază de vecinătatea unor utilități extrem de importante pentru perspectiva de dezvoltare: reţele electrice de medie tensiune, conducte de gaze naturale, apă potabilă, telefonie, acces rutier, feroviar şi fluvial facil.

Proiectul Parc industrial Turnu  Măgurele este finanţat în cadrul Programului PHARE-RO 0108.03.04 pentru coeziune economică şi socială.  Există perspectiva unor oportunităţi similare (parc industrial) şi în municipiul Alexandria şi oraşul Videle.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Complexă şi diversificată Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene, naţionale şi judeţene cu o lungime de 11.999 km (15,1% din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1703 km (15,4% din reţeaua naţională). Poziţionarea oraşului Bucureşti în centrul regiunii, astfel încât nici unul dintre oraşele reşedinţă de judeţ nu se afla la mai mult de 120 de kilometri de capitală, asigură regiunii Sud Muntenia acces rapid la principalul aeroport al ţării, Otopeni.

Infrastructura a primit, la nivel naţional, de la bugetul de stat pe 2009 pentru infrastructura rutieră, suma de şase miliarde de lei, din care 2,6 miliarde lei pentru modernizarea drumurilor naţionale, 3,36 miliarde lei pentru construcţii drumuri noi, autostrăzi şi drumuri expres, iar 520 milioane lei pentru reparaţii drumuri.

3.2.5. Agricultura

Agricultura este o ramură de tradiţie în economia Teleormanului, el fiind situat pe primele locuri în ierarhia judeţelor ţării în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă şi potenţialul producţiei vegetale şi animale. Suprafaţa totală la 31 decembrie 2009 este de 499.173 ha, ceea ce reprezintă 86.21% din fondul funciar al judeţului, din care: terenuri arabile – 91.16%; păşuni şi fâneţe -0.14%; vii şi pepiniere viticole -1.49%; livezi şi pepiniere pomicole -0.01%. Din suprafaţa agricolă totală a judeţului 41.7% este irigată Efectivele de animale existente în sectorul zootehnic al judeţului sunt scăzute faţă de posibilităţile judeţului, existând o concentrare a acestor efective în gospodăriile populaţiei rurale.

Producţia agricolă a judeţului în anul 2009, la principalele culturi, a fost de : Grâu şi secară: 398.622 tone; Porumb boabe: 327.888 tone; Floarea soarelui: 91.942 tone;

Producţia agricolă totală a fost de 1506342 mii lei RON Producţia vegetală: 948.430 mii lei RON Producţia animală: 548.125 mii lei RON Servicii: 9787 mii lei RON

3.2.6. Silvicultura

Denumirea iniţială a judeţului, aceea de „Deli orman” (pădure nebună), sugerează că odinioară în judeţul Teleorman existau suprafeţe întinse de pădure. În prezent s-a ajuns ca suprafaţa de pădure să ocupe mai puţin de 5% din teritoriul judeţului. Urmare a acestui fapt judeţul se confruntă periodic cu secete excesive, iar pe termen lung cu fenomenul de deşertificare a solului cu repercusiuni negative asupra mediului înconjurător.

Urmare retrocedărilor de terenuri făcute în baza legilor fondului funciar, suprafaţa de pădure rămasă în proprietatea publică a statului a scăzut la 22900 ha, faţă de cele peste 29500 ha existente in anul 1990. Această suprafaţă este în prezent administrată de Direcţia Silvică Teleorman. Pentru alte 3831 ha de pădure, aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale sau în proprietatea privată a persoanelor fizice si juridice, direcţia silvică a încheiat contracte de servicii silvice (pază sau administrare).

3.2.7 Turismul

În judeţul Teleorman potenţialul turistic nu este unul impresionant, fiind practicat în principal turismul de tranzit şi agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în apropierea pădurilor. Se poate practica în condiţii deosebite pescuitul şi vânătoarea.

În municipii şi oraşe există baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulaţie hanuri şi hoteluri.

Dată fiind configuraţia geografică a teritoriului – zona de câmpie, străbătută de câteva bazine hidrografice – principala atracţie turistică din Teleorman o constituie Dunărea, cu îmbietoarea sa luncă, de un farmec aparte.

Locuri de cazare şi recreere din judeţul Teleorman: 10 hoteluri; 7 moteluri şi hanuri; 2 tabere de elevi şi preşcolari;

1 han turistic

3.2.8. Dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului

Conceptul de rural poate fi interpretat în mai multe moduri. Cel mai frecvent, termenul este legat de cel de peisaj, ca efect al diversificării funcţiilor legate de turism şi recreere. Prin rural se înţelege un oarecare gen de peisaj, o suprafaţă, un teritoriu cultivat, cu activitate agricolă intensă, care în general poartă amprenta omului: câmpii arate, livezi, păşuni, zone construite. În preocupările Uniunii Europene dezvoltarea rurală ocupă un loc deosebit, extrem de important, ca efect al conştientizării pericolului care ameninţă identitatea culturală, resursele naturale şi viabilitatea spaţiului rural. Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a elaborat Carta Europeană a Spaţiului Rural care conţine principiile dezvoltării durabile a agriculturii şi spaţiului rural European.

Spaţiul rural corespunde unei zone în care terenurile sunt utilizate pentru agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură dar şi pentru alte activităţi economice şi culturale ale locuitorilor din zonele respective (artizanat, servicii, turism, recreere).

Obiectivele principale ale spaţiului rural sunt: promovarea unui sistem de producţie agricolă care să asigure cerinţele alimentare ale

populaţiei şi un nivel acceptabil al veniturilor; protecţia mediului înconjurător; asigurarea bazei necesare pentru recreere şi turism; conservarea surselor naturale; conservarea peisajului natural.Funcţia economică de bază a spaţiului rural din Judeţul Teleorman are ca pilon principal

agricultura. Alături de agricultură se extind şi alte ramuri cum ar fi industria, meşteşugurile.Spaţiul rural nu mai trebuie conceput ca o zonă eminamente agricolă. Cu cât structura

sa este mai diversificată, cu atât implicaţiile sociale sunt mai favorabile: stabilitatea populaţiei, menţinerea tineretului în spaţiul rural, ocuparea forţei de muncă. Agricultura în zona rurală nu este numai un sector economic important ci, înainte de toate, este un mod de viaţă. Populaţia rurală este ocupată preponderent în agricultură cei mai mulţi fiind cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial, având un nivel de educaţie mai redus comparativ cu mediul urban.Deoarece, în perioada 2007-2013, contribuţia Uniunii Europene acordată României pentru măsurile de dezvoltare rurală se cifrează la circa 8,022 miliarde euro, din care 7,522 miliarde euro reprezintă fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, o oportunitate pentru dezvoltarea rurală în judeţul Teleorman o reprezintă atragerea acestor fonduri.

3.3. Concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT

În perioada 1998-2008, în judeţul Teleorman atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe locuitor, au crescut, urmând tendinţa de pe plan naţional dar cu un ritm de creştere mai mic.

Agricultura, alături de comerţ, transporturi şi industrie sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VAB. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, turismul. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii, pregătirea profesională a tinerilor agricultori şi a micilor întreprinzători din spaţiul rural. Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor, reclamă o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de muncă în acest domeniu (creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire şi reducerea nivelelor 1 şi 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducerea de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – ceea ce necesită un nivel ridicat de competenţe. Având în vedere tradiţia românească în domeniu, există condiţii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competenţe noi pentru personalul calificat.

Construcţiile de mare anvergură sunt în dezvoltare, iar forţa de muncă este insuficientă. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe – nivel 3 -în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

În condiţiile în care turismul românesc  trebuie să se alinieze legislaţiei europene iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal să fie luat în considerare factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor din domeniul turism.  Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de muncă,  prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de muncă în acest domeniu, în schimb, se observă o lipsă de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3. Creşterea producţiei industriale, în special în ramurile industriei prelucrătoare, în condiţiile în care şi productivitatea va continua să crească, atrage de asemenea nevoia de calificări noi, dar şi de competenţe ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizările care vor urma vor determina creşterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică, prelucrări neconvenţionale.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri, servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaţii. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VAB. Tendinţele de dezvoltare prognozate la nivel naţional, regional precum şi priorităţile stabilite pentru judeţul Teleorman creează o imagine asupra activităţilor care vor înregistra creşteri şi pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuată:

- Dezvoltarea pieţelor de capital necesită competenţe superioare şi asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar şi tranzacţii financiare.

- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competenţe superioare de nivel 3.

Scăderea fluxului migraţiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a localităților rurale în mod deosebit în domeniile :

• amenajări infrastructură (drumuri, reţele de aducţiune apă şi gaze);• construcţii civile;• comerţ (amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru produsele agricole

ecologice, modernizarea spaţiilor comerciale din mediul rural şi alinierea la standardele în domeniu); • extinderea reţelei şcolare.

În acest context dezechilibrele cerere-ofertă din aceste sectoare se vor diminua, fiind în continuare nevoie de menţinerea actualelor calificări precum şi de creşterea competenţelor. Dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piaţa muncii, în aceste domenii necesitând competenţe superioare şi implicit creşterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, comunicaţiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numărului de abonaţi şi a reţelelor de cablu TV atrag şi în aceste domenii introducerea de calificări noi numai la nivelul 3 de pregătire.

4. Piața muncii4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii

Piaţa muncii din ultimii 20 de ani a fost puternic influenţata de transformarea economica si sociala. Rezultatul este o rata de ocupare in scădere, combinata cu probleme structurale de informalitate, nivel ridicat de sub-ocupare in agricultura, mobilitate redusa intre sectoare economice si zone geografice, obstacole pentru accesul grupurilor vulnerabile si o mulţime de stimuli pentru ieşirea timpurie din activitate. În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1. Participarea la forţa de muncă

4.1.1.1. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă Populaţia activă totală (peste 15 ani) din judeţul Teleorman în perioada analizată (2002-

2009) a scăzut. Se constată dezechilibre majore pe medii rezidenţiale: în timp ce în mediul urban populaţia activă a crescut, în mediul rural s-a redus. În cadrul populaţiei active în vârstă de muncă, cea mai dezavantajata grupa este cea a populaţiei tinere (15-24 ani).

Populaţia activă civilă a judeţului Teleorman, la sfârşitul anului 2009, era de 173,1 mii persoane, înregistrând o scădere cu 10.63 % faţă de anul 2002. Reprezentând 13,2% din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată a judeţului Teleorman număra 153.1 mii persoane la sfârşitul anului 2009 ( fata de 174,0 mii persoane la sfârşitul anului 2002). De-a lungul perioadei 2002-2009, populaţia ocupată din judeţul Teleorman a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere după anul 2002, cu o uşoara creştere in anul 2007. Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2002-2009, rezultă evoluţii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă1 ( de la 78% la 71.4%, respectiv de la 70,1% la 63.1%) pe seama creşterii accentuate a populaţiei în pregătire profesională şi a altor categorii de populaţie în vârstă de muncă (v. Anexa 3 c)

În 2009, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mari la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional şi regional.Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) crescut în mediul urban. În 2009, se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populaţia feminină şi pentru populaţia urbană în general. Se remarca un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).

Rata şomajului (BIM). Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populaţie activă, 15-

1 Calculate ca procent al populaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

74 ani), a cunoscut o evoluţie fluctuantă. Şomajul pe medii de rezidenţă: în 2009, rata şomajului (BIM) în mediul rural este mult

mai mică decât în urban.Pe sexe: în 2009, rata şomajului (BIM) este mai ridicată în cazul bărbaţilor, faţă rata

şomajului în rândul femeilor.4.1.1.2. Şomajul înregistrat

În judeţul Teleorman, rata şomajului înregistrat2 în perioada 2002-2010 are o evoluţie fluctuantă cu o tendinţă generală descrescătoare pana in anul 2009, când înregistrează din nou o creştere datorata de debutul crizei economice, fiind însă mai mare decât media naţională şi regională în perioada 2002-2010 – v. fig. 4.1.1.2 şi Anexa 3a. În perioada 2002-2010 rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor (însemnând că au fost mai puţine femei înregistrate în evidenţele Agenţiilor de ocupare), cu tendinţă de echilibrare în 2007, şi cu depăşire în anul 2009, deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate in faţa bărbaţilor. Rezultă că femeile deşi active, prin desfăşurarea unei activităţi oarecare, nefiind ocupate si nici înregistrate în evidenţe administrative, fac să apară această situaţie aparent paradoxală, cu nivel al şomajului înregistrat mai mic sau apropiat de cel al bărbaţilor, dar cu nivel al ratei de ocupare mai mic decât al acestora.

La finele anului 2010 rata şomajului regional înregistrat continuă sa fie mai ridicată decât cea la nivel regional şi naţional (10.8% la nivelul judeţului Teleorman faţă de 8.7 % la nivel regional şi 6.9% la nivel naţional).

Rata şomajului feminin înregistrat a scăzut de la 8,4% în anul 2002 la 8,1% în 2010 În tot intervalul analizat şomajul înregistrat are o rată mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor. - v. Anexa 3c.

Tabelul 4.1.1.2 Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului (%)

 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010*)

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

To

tal

Fem

ei

România 8,4 7,8 7,4 6,8 6,3 5,6 5,9 5,2 5,2 4,6 4,0 3,9 4,4 4,4 7,8 7,1 6,9 6,2

Sud Muntenia 9,2 8,2 8,3 7,4 7,4 6,5 7,3 6,3 6,4 5,5 5,1 4,9 5,1 5,1 9,4 8,3 8,7 7,6

Teleorman 10,2 8,4 10,3 8,2 8,0 6,4 8,9 6,8 8,2 6,2 7,4 6,1 8,0 7,0 11,5 8,9 10,8 8,1

Sursa: INS, Anuarul statistic

4.1.1.3. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul

tinerilor

2 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile.

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă - Jud. Teleornan la 31 dec. 2010 -

15% 6%

23%

27%

17%

12%Sub 25 ani

25-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-55 ani

peste 55 ani

Evoluţia ratei şomajului înregistrat- Regiunea Sud Muntenia, jud. Teleorman

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

Regiunea Sud Muntenia jud.Teleorman

Fig. 4.1.1.2 Sursa INSSURSA INS

La 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Teleorman era de 14.7%, mai mică decât cea la nivel regional (15.8%) – v Anexa 3. In perioada 2004-2010, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut in judeţul Teleorman de la 3159 şomeri tineri in 2004 la 2734 şomeri tineri in anul 2010

Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani (4393 şomeri), respectiv 40-49 ani (5134 şomeri).

4.1.1.4. Şomajul înregistrat de lungă duratăDatele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Datele din Anexa 3 arata că şomajul înregistrat de lungă durată este mai mare în cazul tinerilor sub 25 ani – in anul 2010, acesta având un nivel de 18.1% din totalul şomerilor tineri, în creştere faţă de 2009. Trebuie să remarcăm că atât pentru tineri cat si pentru adulţi şomajul înregistrat de lungă durată este mai mare în judeţul Teleorman decât cel înregistrat la nivel regional şi naţional. În 2010, şomerii de lungă durată reprezentau 25.3 % din totalul şomerilor din judeţul Teleorman.

Evoluţia nr. total de şomeri şi a şomerilor sub 25 de ani- jud. Teleorman

0

5000

10000

15000

20000

25000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total şomeri sub 25 ani

Tabelul 4.1.1.4. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2011Faţă de anii anteriori (v. în tabelul 4.1.1.4, 2010 faţă de 2006), se observă în structura

ocupării o creştere a ponderii celor cu studii superioare şi a populaţiei ocupate cu nivel de pregătire profesional sau de ucenici si a celor cu nivel gimnazial, în paralel cu o scădere a ponderii în ocupare a celor cu nivel de instruire liceal si postliceal. Conform datelor pentru 2010 (INS, Anuarul statistic 2011), nivelul mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal, postliceal, profesional sau de ucenici) al populaţiei ocupate din Regiunea Sud Muntenia este mai ridicat decât media pe ţară (59.9% fata de 58.8%). Regiunea are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu nivel superior de educaţie (numai 11.9%), şi este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională (28.2% fata de 25.1 %). Comparaţie: - pregătire profesionala si pregătire gimnaziala, mai mari decât media la

Fig. 4.1.1.4 Sursa INS

Fig. 4.1.1.3 Sursa INS

Nivelul de instruire

TOTAL REGIUNE FEMEI

2006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010

superior 10.0 9.8 9.6 10.7 11.9 10.8 10.7 10.6 12.3 14.1

postliceal 4.4 4.0 3.8 3.4 3.6 4.4 4.3 4.5 3.7 3.8

liceal 32.4 32.7 31.7 31.5 31.9 37.3 37.7 36.0 35.5 35.5Profesional sau de ucenici

26.0 26.2 26.526.2 24.4

15.0 15.4 15.615.8

13.4

gimnazial 18.7 19.3 20.5 21.2 21.2 21.6 22.0 23.2 23.7 24.2primar sau fără şcoală 8.5 8.0 7.9 7.1 7.0 10.9 9.8 10.1 8.9 9.0

TOTAL2106,0 100,0

2108,0

100,1,0

1425.0

2106,0

2106,9,0

2108,0 99,9,0 611.0

nivel de tara; pregătire postliceală, pregătire liceala si pregătire superioara mai mică decât cea agregată la nivel naţional .

La nivelul anului 2010, structura pe sexe a ocupării indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, comparativ cu femeile. Această constatare poate semnifica, pe de o parte, faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire, iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională.

4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Tranziţia economica a Europei a dus la reducerea ponderii sectoarelor din industrie si agricultura in economie si creşterea sectorului de servicii. În ce priveşte forţa de muncă, ocuparea in industrie a scăzut considerabil. In România, investiţiile si valoarea adăugata a sectorului de servicii au crescut, dar nu au fost însoţite de o creştere similara in ocuparea forţei de munca in acest sector. Forţa de munca disponibilizata din industrie s-a reorientat spre agricultura, care a amortizat efectele sociale ale restructurării economice.

Prelucrarea şi analizarea datelor anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca permit comparaţii la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate agricultură, o tendinţă de menţinere în palier a populaţiei ocupate în industrie în paralel cu creşterea în servicii.(v. fig. 4.1.3). Totuşi remarcăm valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură, lucru care coroborat cu alte tendinţe poate să ducă la implicaţii asupra procesului de formare profesională, fie ea iniţială sau continuă. În perioada 2004-2009, populaţia ocupată din cadrul serviciilor a crescut cel mai mult în comerţ, Transport, depozitare, comunicaţii, - v ezi. Anexa 3c .

În cadrul industriei, în perioada 2004-2010, populaţia ocupată în industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere ( cu 3.1 mii), urmată de sectorul energiei termice, gaze şi apă (2.2. mii. În 2010, pe sectoare mari de activitate, cea mai bine reprezentată nu mai este agricultura, sector care totalizează o pondere

de 55.5% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, ea fiind urmată de servicii (27,0%). Industria are o pondere de 14,7% iar construcţiile 1,8%. Comparativ cu structura ocupării la nivel naţional şi regional în 2009 , judeţul Teleorman prezintă o pondere foarte mare a agriculturii, concomitent cu ponderi mici ale construcţiilor si industriei.

Agricultura depăşeşte nivelul regional cu 19.4 procente şi nivelul naţional cu 27,9 procente. La nivel de judeţ, in cadrul serviciilor, cel mai bine se plasează comerţul; transporturile si comunicaţiile; serviciile publice; educaţia. Sectorul construcţiilor din prisma populaţiei ocupate este mai slab reprezentat la nivel de judeţ decât la nivel de ţară sau regiune.

4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activitati ale economiei naţionale

În 2009, muncitorii în judeţul Teleorman un număr important de salariaţi este concentrat in industria prelucrătoare (19,6%), urmat de sectorul comerţ cu ridica si amănuntul ( 15,4% din total număr salariaţi). La capătul opus se situează sectoarele alte activitati de servicii si

Fig. 4.1.3, Sursa INS

tranzacţii imobiliare fiecare cu cate 0,3% si sectorul activitati de spectacole, culturale şi recreative cu un procent de 0,7%

Potrivit datelor oficiale, cei mai mulţi dintre salariaţii judeţului Teleorman sunt angajaţi în servicii (28.464 persoane persoane), urmat de angajaţii în industrie și construcţii (19.010 persoane) și 3.389 persoane în agricultură.

4.1.4.1. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Rata locurilor de muncă vacante (RLV): reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.Datele pentru 2009 (v. Anexa 3f) evidenţiază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud Muntenia de 0,86% (faţă de 0,88% la nivel naţional). Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistenţă socială - atât la nivel regional (2,01%) cât şi naţional (3,42%), urmat de administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (2,00% la nivel regional, 2,14% la nivel naţional),agricultură (0,49% la nivel regional, 1,424% la nivel naţional.

4.2. Informaţii parţiale

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5.

NOTĂ: Datele din Anexa 5 privind şomajul/locurile de muncă vacante reprezintă suma intrărilor în şomaj, respectiv suma locurilor de muncă comunicate vacante la AJOFM în anul respectiv.

În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9).

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR- la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente- datele analizate nu iau în considerare durata medie a şomajului pe ocupaţiile respective şi nici rata de ocupare a locurilor de muncă vacante. Pentru date detaliate la nivelul judeţului, v. Anexa 5. Pentru concluziile relevante la nivel regional, v. cap. 4.1.2. din PRAI.

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic – ruta directă

Din perioada analizată (2004-2010) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu menţinerea aproximativ constanta a numărului de şomeri la nivel judeţean.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel judeţean, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului. Balanţa locuri de muncă-şomeri este deficitară.

Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor, observându-se totuşi ca numărul de locuri de munca este sensibil mai mic decât cel al înregistrărilor în şomaj.

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru ruta progresivă

Tabelul 5.5Domeniul de pregătire -ruta prog.

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri

vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante (prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↑ Regiune↓TR

↑ Regiune ↓ TR

(-) Regiune(-) TR

Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori, Constructori în beton armat şi asimilaţi, Mozaicari, Faianţari, ParchetariOBS. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere

Comerţ ↑ Regiune↑ TR

↑Regiune↔TR

(-) Regiune (-) TR

Vânzători, Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri, Agenţi în activitatea financiară şi comercială

Turism şi alimentaţie publica

↑ Regiune↓TR

↔ Regiune↓TR

(-) Regiune (-) TR

Ospătari şi barmani, Bucătari, Patiseri, Cofetari, Valeţi, cameriste şi însoţitori

Industrie alimentară

(≈)Regiune ↑ TR

↑ Regiune ↓TR

(-) Regiune(-) TR

Măcelari şi alţi lucrători în prel. cărnii şi peştelui ; Operatori la maşinile de fabricare a pâinii, paste făinoase, prod. Patiserie ; Brutari

Mecanică ↑ Regiune↑ TR

↑ Regiune ↓ TR

(-) Regiune (-) TR

Constructori montatori structuri metalice, Conducător auto, Sudori şi debitatori autogeni, Lucrători la maşini de polizat, rectificat şi ascuţit, Mecanic auto, Operatori prelucrători la maşini unelte, Operatori la liniile de montaj automat

Industrie textilă şi pielărie

↔ Regiune↔ TR

↔ Regiune↔ TR

(-) Regiune (-)TR

- Lucrător în fabricarea pielii şi fabricarea încălţămintei - Lucrători în ind. textilă şi confecţii- Operatori la maşini utilaje şi instalaţii din industria incaltamintei - Operatori la maşini şi utilaje pentru industria confecţiilor - Operatori la maşini de ţesut şi tricotat

Fabricarea prod.lemn

↑ Regiune↑ TR

↑ Regiune↔ TR

(-) Regiune (-) TR

Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului; Operatori la instalaţiile de prelucrare a lemnului şi fabricare a hârtiei

Electric ↑ Regiune↔TR

↑ Regiune ↔ TR

(-) Regiune (-) TR

Electricieni montatori şi reparatori de linii electrice aeriene şi subterane ; Electricieni în construcţii ; Electrician auto

Electromec. ↔ Regiune↓ TR

↑ Regiune↑ TR

(-) Regiune(-) TR

- Electromecanici montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electrice şi energetice; Electromecanici montatori şi reparatori de instalaţii telegrafice şi telefonice; Operatori la instalaţiile de producere a energiei şi tratare a apei

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constantDiferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal

Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de munca vacante, rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. Ca si amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: economic; şi comerţ unde balanţa este pozitivă. Cel mai mare deficit de forţa de munca pare a se manifesta in domeniile: informatica; mecanica, sănătate şi asistenţă pedagogică. La profilele construcţii si transporturi se constată în 2010 o echilibrare a balanţei.

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Teleorman, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi cu o balanţă favorabilă locuri de muncă-specialişti în domeniul bancar,specialişti în sistemul financiar. La aceştia se adaugă juriştii care prezintă o tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, dar cu balanţă negativă locuri de muncă-şomeri (cu o uşoară tendinţă către echilibrare). În anul 2010, constatăm o tendinţă de echilibrare a balanţei pentru chimişti, matematicieni şi asimilaţi, ingineri în industria textilă şi pielărie ( creştere atât pentru locurile vacante, cât şi pentru numărul de şomeri).

4.2.2 Evoluţii recente ale şomajului si a locurilor vacante înregistrare la AJOFM (aspecte critice in contextul crizei economice si financiare

Piaţa muncii poate fi privită ca ansamblul operaţiunilor care se derulează, la diferite niveluri de organizare macrosocială, de către diverşi angajatori, în legătură cu asigurarea echilibrului dintre oferta și cererea de forţă de muncă. Aceste operaţiuni se realizează prin organizarea, reglementarea și desfăşurarea relaţiilor de muncă, a relaţiilor profesionale în general, ţinând cont de estimarea și evidența ofertei si respectiv a cererii de forţă de muncă.

În acest sens se are în vedere orientarea, recrutarea și angajarea forţei de muncă. De asemenea se pune accent pe diversificarea și promovarea formelor de ocupare a forţei de munca, în scopul reconversiei și recalificării forţei de muncă în vederea asigurării inserţiei rapide și eficiente a forţei de muncă într-un mediu profesional adecvat.

Pe piaţa muncii, şomajul este unul dintre dezechilibrele întâlnite și reprezintă excedentul ofertei față de cererea de muncă. Şomerii sunt toţi cei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru. Ei formează suprapopulaţia relativă, pentru ca reprezintă un surplus de forţă de muncă în raport cu numărul celor angajaţi. Cererea privind piaţa muncii reprezintă numărul total de posturi disponibile în economie, ca urmare a hotărârii angajatorilor de a furniza bunuri și servicii, astfel este important ca pentru a determina tipul de forţă de muncă necesar în viitor să fie creat un profil economic al regiunii și implicit al judeţului Teleorman. Oferta de forţa de muncă este influenţată de o serie de factori care includ demografia, sistemele de educaţie și formare profesionala și nivelul activităţii economice. Oferta de forţa de muncă este afectată de ratele de participare, actualizarea cunoştinţelor și mobilitatea geografică.

Piaţa forţei de muncă se afla în continuă schimbare. Factorii care determină rata şomajului și numărul total al şomerilor sunt intrările și ieşirile din şomaj. Şomajul crește atunci când intrările depăşesc ieşirile. Astfel şomajul crește odată cu sporirea numărului disponibilizărilor, al suspendărilor și al noilor intrări pe piaţa muncii, deoarece noii intraţi au nevoie în mod obişnuit de o perioadă mai lungă de timp pentru a se angaja. Reducerea şomajului se realizează prin majorarea ritmului angajărilor și prin creşterea numărului celor ce părăsesc forţa de muncă.

Mărimea şomajului (nivelul la care a ajuns) reflectă numărul persoanelor care nu

lucrează, în raport cu numărul total al persoanelor care sunt apte

și doresc să lucreze. Astfel, măsurare are loc :

în expresie absolută (masa şomajului) – numărul persoanelor care la un moment dat, întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în categoria şomerilor (numărul

persoanelor din populaţia activă disponibilă neocupată).

în expresie relativă (rata şomajului) – calculată ca raport procentual între numărul

mediu al şomerilor și:

- populaţia activă

- populaţia activă disponibilă

- forţa de muncă (populaţie ocupată+şomaj)- populaţia ocupată- populaţia ocupată ca salariaţi

Pentru o evaluare corectă a mărimii şomajului la un moment dat trebuie sa se calculeze:

- intrările – persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu

de invatamant si nu se pot angaja.

- ieşirile – persoane care găsesc noi locuri de munca, cele care

revin la vechiul post, cele care nu mai căuta locuri de munca, emigranţii, pensionarii, s.a.

Se observă în ultima perioadă următoarele tendinţe pe piaţa muncii din judeţul Teleorman:

o reducere a numărului de locuri de muncă; o reducere a numărului de şomeri; implicit o reducere a ratei şomajului.

Aprilie 2011 Aprilie 2010 DiferenţaNumăr locuri de munca vacante 125 821 -696Număr şomeri 15913 21793 -5880Rata şomaj % 9.2 12.9 -3.7

Principalele constatări (provocări) ale pieţei muncii datorate crizei economice sunt: scăderea cererii de forţă de munca și implicit creşterea ofertei a condus la

diferenţe mari între cererea și oferta de forţă de muncă; nivelul scăzut al mobilităţii profesionale și geografice a forţei de muncă; integrarea deficitară pe piaţa forţei de muncă a persoanelor cu nivel scăzut de

calificare; insuficienta dezvoltare a învățării pe tot parcursul vieţii.

4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

4.2.3.1 Anchete în întreprinderiÎn luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30.888 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 5,4% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:

În proporţie de 17%, angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6 % din numărul total de salariaţi.

Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (29% din întreprinderi, 6,5% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (40% din întreprinderi,

21,2% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (25% din întreprinderi, 10,6% din numărul de salariaţi), comerţ (11% din întreprinderi, 11,6% din numărul de salariaţi), tranzacţii imobiliare (13% din întreprinderi, 7,8% din numărul de salariaţi), servicii publice (17% din întreprinderi, 18,2% din numărul de salariaţi).

În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Ialomiţa, Calarasi, Teleorman, Dâmboviţa. Judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni) au fost Ialomiţa, Călăraşi si Argeş.

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul comerţului (lucrători comerciali, vânzători, agenţi de vânzări, etc.), conducători auto, muncitori în construcţii (zidari, instalatori, dulgheri, fierari betonişti, etc.), lăcătuşi, sudori, turism şi alimentaţie (agenţi de turism, bucătari, barmani şi ospătari), confecţioneri textile, confecţioneri încălţăminte, strungari, brutari.Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11% în sectoarele analizate. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante, acoperind o creştere totală estimată la circa 8000 de noi locuri de muncă. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni, cu excepţia situaţiei dezavantajoase din sectorul Comerţ şi Sectorul Public. Sectorul Public pare să fie aproape în permanenţă lovit de diminuări semnificative ale forţei de muncă ocupate. Pentru principalele sectoare, economia pare să-şi revină (chiar dacă nu perfect) după primele 6 luni. În primele 6 luni, riscul de alăturare la grupul şomajului pe termen lung va fi principala ţintă a acţiunilor de urmat.

Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care, pe termen lung, va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate. Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Muntenia evidenţiază că un procent de cca. 15% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi din promoţia 2005, reprezentând 1,7% din totalul angajărilor în firmele respective. Cele mai interesate de angajarea absolvenţilor par să fi fost firmele din domeniul agricultură, silvicultură, piscicultură (18,2% din firmele investigate au angajat absolvenţi), urmate de comerţ (17,1%), industria prelucrătoare (17,0%), servicii publice (16,7%), tranzacţii imobiliare (12,5%), construcţii (11.4%). Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: tranzacţii imobiliare (5,5%), comerţ (2,9%), construcţii (2,3%), agricultură, silvicultură, piscicultură (2,3%), industrie (1,5%).

4.2.3.2 Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilorÎn primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în

domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Ancheta în rândul angaja t orilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie.

În cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care îşi desfăşurau activitatea 12.287 salariaţi (la 31.12.2005), rezultând o medie a numărului de salariaţi de 79,3. Distribuţia salariaţilor pe grupe de vârsta, la sfârşitul anului 2005 arată ca cel mai mare număr de salariaţi era cuprins la grupa de vârstă 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariaţilor, la polul opus situându-se categoria celor care depăşesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezentă 16,6% din totalul salariaţilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%. Din acest eşantion, judeţele în care s-a înregistrat cea mai mare proporţie a agenţilor economici care au angajat personal în anul 2005 au fost judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Călărași. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de

persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situaţia în Regiunea Sud Muntenia este apropiată de media regiunilor implicate în sondaj (23.9% fată de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proporţie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând, pentru judeţele din Regiune, grupa care ne interesează cel mai mult, adică a tinerilor sub 25 ani, situaţiile cele mai favorabile se întâlnesc în Argeş (41,1%), Teleorman (37,2%), Dâmboviţa (27,2%) cea mai dezavantajoasă situaţie fiind cea din Călărași (14,0%).

Pe domenii de exercitare a profesiei, la nivel regional, distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezintă astfel: textile–pielărie, servicii, agricultură, construcţii si lucrări publice, mecanic. S-a cerut firmelor să răspundă la interogarea „în ce fel corespunde încadrarea salariaţilor cu pregătirea profesională”, existând variantele de răspuns „toţi”, „majoritatea„, mai puţin de jumătate”, „nici unul”, și „nu ştiu”. Față de o medie generală de 36,7, respectiv 42,9 pentru variantele care arătau că încadrarea salariaţilor s-a făcut conform cu pregătirea profesională, Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35,5%, respectiv 41,3%, deci mai mici față de alte regiuni.

Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază că, pe o scară de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariaţii cu pregătire medie si la 9 pentru salariaţii cu pregătire superioară, valori identice cu media la nivel naţional.

Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurtAsupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni/ 1an), s-au pronunţat

angajatorii cuprinşi în eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamică pozitivă a numărului de salariaţi, atât la nivel naţional (unde 39,7%, din angajatori estimează creşterea numărului de salariaţi), cât si la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o creştere a numărului salariaţilor, 29,7% dintre angajatorii chestionaţi consideră că efectivele de salariaţi nu vor creste, iar 25,2% nu pot răspunde la această întrebare. Rezultă un grad satisfăcător de încredere în privinţa evoluţiei numărului de salariaţi.

Nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariaţi pentru anul 2006 față de 2005 –în decurs de 6 luni- este de 14,1% la nivel naţional, în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Sondajul arăta o creştere la nivel Regional, de la un număr de 4.907 salariaţi, la 5.646 salariaţi, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. La nivel intrajudetean, situaţia este diferită, judeţele care anticipează cea mai mare creştere fiind Argeş (proporţia angajatorilor optimişti care vor crește numărul angajaţilor fiind de 84%), Călăraşi (61,9%), Dâmboviţa (55%), la polul opus fiind Prahova și Giurgiu (11,1 respectiv 20%). Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comerţ, servicii, turism și alimentaţie, construcţii, textile-pielărie situaţie foarte apropiată de cea valabilă pentru nivelul naţional.

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informaţiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.

Obiective operaționale: Cunoaşterea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţii de învăţământ

profesional şi tehnic la nivel naţional şi regional pe termen scurt - accentul este pus, în acord cu evoluţiile metodologice realizate la nivel european, pe informaţii “calitative” ale cererii de absolvenţi de IPT (nivel de educaţie, experienţă anterioară în muncă, principalele cunoştinţe şi competenţe, etc.) şi secundar pe informaţii de tip “cantitativ” (“care va fi cererea de absolvenţi de ÎPT în sub-sectorul X ”;

Evaluarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenţilor (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educaţional)

Dimensiune eșantion previzionat: cca. 3700-3800 de firme (la nivel naţional), cu eşantioane regionale de cca. 450-500 de firme,

Dimensiune eșantion realizat: 3836 de firme (la nivel național), cu eșantioane regionale între 460 (SV) și 510 (BI) firme,

Reprezentativitate: - Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%;

- Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%

Rezultate preliminare

Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare

Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE

Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri.

4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la

Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare

orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada

2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecțiilor1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT (de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243

2010 9239 9239 92392011 8939 9161 9400

2012 8951 9095 9414

2013 8972 9045 9437

2014 8937 9032 9440

2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invățământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potențiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane)

  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale

961073 954813 950227 965057 970364 973119 975972 978914 981994 985222

Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580

Prognoze ale cererii agregate

969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801

Prognoze ale cererii pentru judeţul Teleorman  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potenţiale 55459 55098 54833 55689 55995 56154

56319 56489 56666 56853

Prognoze ale cererii înlocuite 268 267 265 269 271 272 273 273 274 275

Prognoze ale cererii agregate 55727 55365 55099 55958 56266 56426

56591 56762 56941 57128

3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia.%

Domeniul de educaţie şi formare profesională

Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 4.0%Chimie industrială 2.5%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 12.0%Comerţ 10.0%Economic 7.0%Electric 8.0%Electromecanică 3.0%Electronică şi automatizări 3.0%Fabricarea produselor din lemn 2.0%Industrie alimentară 3.0%Industrie textilă şi pielărie 6.0%Materiale de construcţii 1.0%Mecanică 27.0%Turism şi alimentaţie 4.0%Protecţia mediului 7.0%Tehnici poligrafice 0.5%

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Teleorman%

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 4%Chimie industrială 0%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 3%Comerţ 6%Economic 16%Electric 7%Electromecanică 2%Electronică şi automatizări 2%Fabricarea produselor din lemn 0%Industrie alimentară 4%Industrie textilă şi pielărie 2%Materiale de construcţii 0%Mecanică 34%Turism şi alimentaţie 13%Protecţia mediului 7 %Tehnici poligrafice 0%

NOTĂ: Diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în

CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza următoarelor considerente:

- În domeniul chimie industrială ponderea este zero deoarece activitatea singurului Combinat Chimic din judeţ cel de la Turnu Măgurele şi-a restrâns foarte mult activitatea.

- În domeniul construcţii, instalaţii şi lucrări publice se desfăşoară activităţi sezoniere şi nu avem decât 3 unităţi de învăţământ autorizate / acreditate pentru acest domeniu.

- În domeniul comerţ există cerere pentru persoane cu calificare nivel 2, dar desfiinţarea şcolilor profesionale, respectiv înlocuirea anului de completare cu stagiile de pregătire, au determinat micşorarea numărului de elevi şcolarizaţi pe acest domeniu şi creşterea numărului de elevi pe domeniul economic, nivel 3 de calificare .

- La domeniul fabricarea produselor din lemn menţionăm ca puţinele firme care produc produse de mobilier au un număr restrâns de angajaţi şi aceştia preferă să-şi formeze propriul personal prin calificare la locul de muncă.

- La industria textilă şi pielărie nu se mai şcolarizează elevi deoarece în zonă există un număr mare de şomeri cu aceasta calificare, ca urmare a intrării multor firme de profil in faliment.

- În domeniul mecanică sunt calificări pentru care există locuri de muncă şi menţionăm faptul ca în domeniul mecanic sunt cuprinşi atât mecanicii auto (care sunt pentru transporturi), mecanicii agricoli (care sunt pentru agricultură) cât şi mecanicii pentru întreţinere şi reparaţii care nu se suprapun ca profesii.

- În domeniul turism şi alimentaţie procentul de formare este mai mare deoarece, în judeţul Teleorman există cerere pentru această calificare profesională, cerere susţinută şi de opţiunile elevilor de clas a VIII-a şi ale părinţilor acestora.

4. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii5.

PR

OG

NO

ZE

AL

E

CE

RE

RII

AG

RE

GA

TE

-

RE

GIU

NE

A S

UD

M

UN

TE

NIA

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Po

nd

erea

din

cer

erea

p

iețe

i mu

nci

i pen

tru

ca

lific

ari d

e n

ivel

2 ș

i 3

în 2

017

Po

nd

ere

niv

el 3

pen

tru

co

nti

nu

area

stu

diil

or

în

învă

țăm

ânt

sup

erio

r în

20

17 (

asig

ura

rea

ben

ch

mar

k eu

rop

ean

)

Po

nd

eri n

ivel

2 ș

i 3 în

o

fert

a e

du

cați

on

ală

a

IPT

- ie

șiri

în 2

017

Total 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801      Calificări specifice nivelului 3 de calificare

155020 154010 153270 155662 156518 156963 157423 157897 158394 158915 16% 27% 43%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

814423 809118 805232 817799 822296 824631 827048 829542 832151 834887 84%   57%

6. Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

7.Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

40

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru IPT

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional:

Populaţia activă, populaţia ocupată: Iniţial tendinţă de scădere (2002-2008) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a

populaţiei ocupate, urmată de o creştere în anul 2009, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale,:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare: Tendinţă de scădere atât a ratei de activitate cât şi a ratei de ocupare la nivel regional,

comparând anul 2009 cu anul 2002. Exista însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106:Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2009 este cu 1,5 puncte procentuale peste media naţională şi cu 4.5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27.. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Şomajul (BIM), în 2009: Rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor

Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,6%, mai mare decât cea la nivel naţional (20,8) şi european (UE-27: 20.0%), mai ridicată însă în cazul femeilor (26.9 %) şi în mediul urban (24.8 %).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este

mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional. In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)

Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2007):

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională

66 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.

41

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2007)

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivelul judeţului şi din analiza şomajului înregistrat:

Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM) Tendinţa de scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada

2002-2006, inversată în anul 2007, când se înregistrează o creştere, urmata de o mica scădere in anul 2008 de 0.5% datorata crizei economice, iar în anul 2009 se înregistrează din nou o creştere a ratei de activitate.

Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mari în judeţul Teleorman decât la nivel regional dar mai mici decât cele la nivel naţional.

Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină. Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM: Rata şomajului înregistrat în judeţul Teleorman se situează peste media naţională şi

regională în perioada analizată. În perioada 2002-2010 rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor decât al

bărbaţilor (însemnând că au fost mai puţine femei înregistrate în evidenţele Agenţiilor de ocupare), deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate în faţa bărbaţilor.

Şomajul tinerilor. La 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Teleorman era de 14.7%, mai mică decât cea la nivel regional (15.8%) – v Anexa 3. In perioada 2004-2010, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în judeţul Teleorman de la 3159 în anul 2004 la 2734 la finele anului 2010.

Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani, respectiv 40-49 ani.

4.3.3 Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului:

În perioada 2002-2009, la nivelul judeţului Teleorman se înregistrează o tendinţă de scădere sensibilă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în agricultură, de scădere uşoară a populaţiei ocupate în industrie, în paralel cu creşterea în construcţii şi mai ales în servicii.

Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2009: agricultura 55.5%, serviciile 27,9%, industria 14,4%, construcţiile 2,3%.

Serviciile ocupă locul doi în ierarhia ocupării la nivel judeţean şi regional. Deşi ponderea populaţiei ocupate în servicii este în creştere constantă în ultimii ani (2002-2007), judeţul Teleorman se situează pe ultimul loc între judeţele regiunii.

Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud. Teleorman este peste media naţională şi regională. Are cea mai mare pondere a populaţiei ocupate dintre toate judeţele regiunii. Este în scădere semnificativă comparând anul 2009 cu anul 2004, dar sectorul rămâne încă cel mai bine reprezentat în total economie, din acest punct de vedere.

Industria:În scădere uşoară faţă de 2004, ponderea populaţiei ocupate în industrie în judeţul

Teleorman se află sub nivelul regional şi naţional, plasându-se pe locul 6 în Regiune. Cea mai avantajată a fost industria prelucrătoare, care a înregistrat un trend pozitiv comparativ cu anul 2004, iar cea mai afectată fiind industria extractivă, care a înregistrat cea mai mare scădere.

Construcţiile: Judeţul Teleorman se află pe ultimul loc din regiune, având ponderea cea mai mică a

populaţiei ocupate în construcţii, deşi acest sector înregistrează o creştere certă faţă de anul 2002.

42

4.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului si locurilor de munca vacante înregistrate la AJOFM

Judeţul Teleorman este un judeţ cu nivel scăzut de urbanizare (33%) și ocupare se concentrează în agricultura(55%), în special in agricultura de subzistență. Judeţul are o pondere a populaţiei în vârsta 60+ (25%) și un spor natural negativ foarte pronunţat (-9.1%). În aceste condiţii ne confruntam cu probleme structurale de lunga durata si politicile de ocupare ar trebui concentrate asupra acestor zone si sa răspundă nevoilor acestor doua grupuri.

Construcţiile şi lucrările publice reprezintă o preferinţă a agenţilor economici care solicită forţa de munca din judeţ. Sigur ca s-a vorbit mult în ultima perioada despre deficitul de forţa de muncă din acest domeniu, deficit stimulat de exodul masiv al populaţiei cu calificare specifica, dar şi al celor cu un nivel foarte redus de pregătire care sunt dispuşi să lucreze şi ca muncitori necalificaţi. În continuare, menţinerea la cote înalte şi foarte posibila dezvoltare a pieţei imobiliare, stimulata de câştiguri băneşti şi venituri financiare atrase în acest sector al construcţiilor vor face ca angajatorii din aceasta ramura sa aibă nevoie de personal, instruit atât pentru ocupaţiile tradiţionale acestui domeniu dar şi pentru abordarea unor tehnologii moderne, impuse de creşterea productivităţii şi a calităţii. De asemenea dezvoltarea infrastructurii în regiune impune nevoia de forţa de munca pentru domeniul de construcţii şi lucrări publice.

Se remarcă prezenţa pentru aproape toate nivelurile de pregătire şi pentru fiecare interval de timp analizat, a domeniului mecanică. Acest lucru este explicabil prin aceea ca restructurarea profunda în industrie, insotita de procese de concedieri colective.

Nu trebuie neglijat faptul ca absolvenţii sau muncitorii cu pregătire în domeniul mecanicii au competențe şi disponibilități şi pentru alte domenii cum ar fi construcţiile şi pot mai uşor să urmeze o reconversie profesională.

Agricultura este un domeniu care se pare că este solicitat de către angajatorii intervievat. Judeţul Teleorman are un potenţial deosebit pentru agricultura (inclusiv pentru cea ecologica), şi va deveni o puternica piaţa de producţie, cât şi de desfacere. Considerăm că investiţiile în acest sector (inclusiv prin atragerea masivă de capital străin) nu vor întârzia să apară, aceasta ducând implicit şi al o solicitare de lucrători specializaţi în acest domeniu.

Comerţul este iarăşi un domeniu des întâlnit în preferinţele agenţilor economici, pentru toate cele 3 niveluri de pregătire.

IMPLICAŢII PENTRU ÎPT: Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul

ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

43

recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi: Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social

5. Învățământul profesional și tehnic din județul Teleorman

3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

44

5.1. Indicatori de context

5.1.1. Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) A adoptat obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai

competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socialăCoerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”)- limbile străine- cultura tehnologică- spiritul antreprenorial- competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de

a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:1. Noi competenţe de bază pentru toţi2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare4. Valorificarea învăţării5. Regândirea orientării şi consilierii6. Să apropiem învăţarea de domiciliuConsiliul European de la Stockholm (2001) Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din

ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.

Procesul Barcelona (2002)Consiliul European de la Barcelona (2002) a definit un program de lucru detaliat pe baza

obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.

În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:

• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%; • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;• cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;

45

• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii

„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):

Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”)Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE

(5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul

secundar superior procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă

de anul 2000 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5%

din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în

2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii

În Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor.

Priorităţi europene ale formării profesionale1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării

profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea mecanismelor se realizează coerentMăsuri:

1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;

2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare);

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

1. Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);

2. Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale

Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

46

1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi

2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri) 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţiiMăsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor

2. Corelarea VET cu piaţa muncii 3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:

Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga 3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.

5.1.2. Contextul naţional

Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic:1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi

profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26

ianuarie 2006: I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie

II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională

47

III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolarIV. Stimularea educaţiei permanente V. Reforma educaţiei timpurii VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării

Sistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT4 atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. În Regiunea Sud Muntenia sunt cuprinse în programul Phare 2001 şi Phare 2004-20065 62 de şcoli, din care în judeţul Teleorman, 6 şcoli.

Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt:

- revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor- adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi- asigurarea calităţii în IPT- analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice IPT, pe termen scurt, mediu şi lung

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)În perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru

dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.

Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.

Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare, relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:

Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

a) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;b) Învăţământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)

4 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)5 Pentru detalii www.tvet.ro

48

e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munciia) Tranziţia de la scoală la viaţa activă;b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;c) Acces şi participare la FPC.

Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă

5.2. Indicatori de context specifici

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.

În perioada 2005-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare învăţământului obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 14,7 mii persoane (-42,1%) ajungând la mai puţin de 21 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă mult mai drastic cu peste 27 mii persoane (-49,2%) ajungând la 28,21 mii persoane in anul 2025.

Începând din anul şcolar 2000/2001 populaţia şcolară la nivelul judeţului Teleorman înregistrează un trend descrescător, de la 71271 la 55803 in 2009-2010; aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia.

În judeţul Teleorman învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2011 populaţia şcolară a scăzut cu 16583 de elevi.

Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2011:

- efectivele au crescut până în anul şcolar 2003-2004 în învăţământul preşcolar, de la 11.900 la 12.496, după care au

înregistrat o scădere până la 10719 in anul 2009-2010, evoluţie ce va influenţa efectivele de la celelalte niveluri de învăţământ;

- la învăţământul liceal se constată creşterea efectivelor de elevi de la 11875 în anul şcolar 2000-2001 la 13277 în anul şcolar 2004-2005, după care s-a înregistrat o continuă

Evoluţia populaţiei şcolare - Jud Teleorman

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

total primar total gimnazial total liceal total inv.profesional total inv. postliceal total inv. superior

Fig. 5.2.1, Sursa INS

49

scădere până în 2008-2009, după care se observa o uşoară creştere a efectivelor de elevi in anul 2009- 2010;

- la învăţământul profesional se constată o creştere a populaţiei şcolare din anul şcolar 2000-2001 de la 3370 la 4511 în anul şcolar 2005-2006, după care s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare ajungând în prezent la 1088;

- la învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 1065 la 478 în anul 2006-2007, datorată nefinanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăţământul superior (consecinţa existenţei colegiilor universitare/învăţământului universitar in judeţ). A urmat o creştere în următorii ani la 606 in anul 2009-2010 elevi datorată finanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri, creştere care se menţine şi în prezent.

Scăderea efectivelor la învăţământul primar de la 20081 în anul şcolar 2000-2001 la 13179 în anul şcolar curent influenţează în perioada imediat următoare învăţământul gimnazial.

La învăţământul gimnazial se înregistrează o scădere a populaţiei şcolare de la 22980 în anul şcolar 2000-2001 la 15444 in 2009-2010 si în prezent , cauzată de scăderea populaţiei de vârstă şcolară. În perioada următoare se preconizează o scădere a populaţiei şcolare la toate nivelurile.

5.3 Indicatori de intrare

5.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Indicatorul „Nr. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile. În perioada 2006 – 2008 (v. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend crescător, după care descreşte in perioada 2008-2010 din cauza efectivelor reduse la clasă, înregistrând o creştere in 2010-2011 până în prezent. Aceeaşi tendinţă se observă şi pentru liceu dar cu variaţii mai mici.

5.3.2. Resurse umane în ÎPT

La nivelul ISJ Teleorman resursele umane TVET au fost deduse din situaţiile statistice existente pentru învăţământul TVET. Analizând situaţia existentă în anul şcolar 2010-2011, se pot trage unele concluzii:

- - majoritatea cadrelor didactice ocupate in TVET sunt calificate si cu grade didactice ( profesori discipline tehnice 98,96% , din care titulari 61,76%, maiştri instructori 98,45%, din care titulari 66,85%).

- suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcţii şi lucrări publice etc.);

- personalul didactic din şcolile TVET ale Judeţului Teleorman posedă calificări profesionale şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.

Evoluţia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate, respectiv titulare este prezentată sintetic, diferenţiat pe medii rezidenţiale (v. anexa 6d . )

Fig. 5.3.1, Sursa ISJ

Număr elevi pe cadru didactic

11,90

14,08 14,82

18,88

12,73 12,72

18,13

11,96

14,77 15,04

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

20,00

2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011

Ani şcolari

Val

oar

e in

dic

ato

r

Total PROF. (SAM +AC) Total LIC

50

Analiza la zi a gradului de acoperire cu cadre didactice calificate, respectiv cu titulari, în raport cu evoluţia şi nevoile de restructurare a ofertei şcolare, revine Planului local de acţiune (PLAI) din judeţ. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale

Situaţia normelor didactice în ÎPT71,57

59,12

51,37

63,85

49,93

60,66

54,73

59,57

55,14

66,00

61,76

66,85

51,52

66,10

44,70

52,52

74,75

51,1152,52

31,60

37,21

27,63

42,59

32,75

41,00

45,55

35,74

42,75

29,2331,36

24,82

46,04

23,27

47,41

26,90

46,04

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

Pro

feso

ri

dis

cip

lin

e te

hn

olo

gic

e

Mai

stri

in

stru

cto

ri

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011

Titulari*) % Suplinitori calificaţi**) % Necalificaţi %

Fig. 5.3.2, Sursa date: ISJdin mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:

- facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)

- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare. Se înregistrează o scădere a numărului de maiştri instructori necalificaţi şi o creştere a cadrelor didactice necalificate - ingineri în mediul rural.

Dezvoltarea profesională a personalului didactic din TVET s-a materializat până în prezent în participarea unui număr însemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate în cadrul Proiectului TVET 01.08.01, 2004-2006 şi stagii de formare organizate de ISJ şi CCD din judeţ.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Conform Anexei nr. 16 privind Situaţia şcolarizării în ÎPT, în anul şcolar curent, pe unităţi şcolare se constată o scădere a efectivelor de elevi la unităţile şcolare din mediul rural şi anume: Şcoala cu cls. I-VIII "MARIN PREDA" Siliştea Gumesti, Liceul Teoretic Piatra. În planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011 s-a realizat restructurarea reţelei pentru unităţile

51

din mediul rural. În ceea ce priveşte grupurile şcolare se constată o scădere a efectivelor de elevi pe ruta progresivă, an de completare şi liceu tehnologic ciclul superior, excepţie făcând unităţile şcolare Grup Şcolar Tehnic Videle, Liceul Economic Administrativ Roşiori de Vede.

Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanţate de UE sau Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii majore de reabilitare sau modernizări. Lipsesc o parte din echipamentele necesare pentru instruirea practică desfăşurată conform planurilor de învăţământ în cabinetele, laboratoarele şi atelierele proprii unităţilor şcolare.

Dotarea este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o investiţie relevantă în echipamente după 1990. Cu excepţia şcolilor cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT, în cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient cantitativ şi calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev.

Şcolile au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe neuromotorii.

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este încă relativ scăzut deşi în ultimul an au crescut simţitor. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev. În localităţi din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli. Atelierele dotate prin proiectele Phare corespund standardelor. În judeţul Teleorman au fost reabilitate şi sunt sunt în curs de reabilitate 6 şcoli cuprinse în Programul Phare 2004-2006. În perioada următoare Grupul Şcolar Tehnic Alexandria va beneficia de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor şcolare.

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de

Dezvoltare Regională;- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în

Formarea Profesională (CLDPSFP) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;

- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile profesorale;Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt

următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standarde de Pregătire Profesională;

52

- Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);

- CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaborează Planul Local de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare;

- Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS).În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale

au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS). Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman s-a realizat formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS de către inspectorii de specialitate. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT, este esenţială antrenarea autorităţilor locale.

În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt:- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în

ÎPT;- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conţinutului pregătirii la

cerinţele locale ale beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi) şi constituie un element de descentralizare. La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 1, 2 şi 3 şi examene de absolvire a şcolii postliceale, participă reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unităţile şcolare au încheiate parteneriate, prilej cu care sunt selectaţi elevii pentru angajare.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

Începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităţile şcolare din ÎPT a fost introdus un sistem de asigurare a calităţii în educaţie, prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii din fiecare unitate şcolară. Cadrele didactice din unităţile şcolare cuprinse în programul Phare TVET, care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din judeţ. La fundamentarea planului de şcolarizare s-a ţinut cont de cererea de pe piaţa muncii şi a fost necesară introducerea unor calificări noi, la grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii din judeţ care au primit autorizare provizorie de funcţionare din partea ARACIP. În anul şcolar 2007/2008 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate şcolile cu ÎPT, iar inspectorii şi persoanele instruite în acest sens, au efectuat vizite de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii. Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT, în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ. Monitorizarea externă a performanţelor unităţilor de ÎPT subliniază punctele tari şi succesele obţinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menţionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăţire. Vizitele de monitorizare externă s-au desfăşurat la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanţi de la inspectoratul şcolar. De asemenea, unităţile de ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparţială sau de un sfat

53

în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăţire.

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere

Sondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJARE Teleorman, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:

- Scăderea numărului de elevi nehotărâţi, ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici (15 consilieri în anul școlar 2012-2013);

- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul TVET în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaţa muncii);

- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la tezele unice care îi plasează uneori contra voinţei lor;

- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;

- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile prin filiera tehnologică, optează în continuare pentru domeniile mecanică, electric; Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine, atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului.

Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET, CJARE şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară, În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor, an de completare şi ruta progresivă, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal. Numărul redus al cabinetelor de asistenţă psihopedagogică raportat la populaţia şcolară, slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară, uneori absenţa conectării la Internet a cabinetelor - condiţie absolut indispensabilă pentru realizarea consilierii privind cariera determină o eficienţă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite pentru creşterea accesului elevilor la învăţământul TVET şi ocuparea unui loc de muncă.

În unele grupurile şcolare din judeţ s-au amenajat cabinete de consiliere psihopedagogică, dotate corespunzător, cu posibilitate de conectare la Internet a acestora.

Din analiza informaţiilor oferite de CJARE, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

5.5. Indicatori de ieşire

5.5.1. Rata netă6 de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie7.

6 Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului.7 Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului

54

În perioada 2002-2010, rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă la toate nivelurile de educaţie, ca urmare a scăderii populaţiei de vârstă şcolară.

Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează la cei cu vârstă cuprinsă între 17 şi 18 ani.

Evoluţia ratei nete de cuprindere în învăţământ - Jud. TELEORMAN -

86,7

87,3

82,7

60,2 68

,8

92,9

87,5

84,2

65,2

48,5 63

,4

94,9

88,3

85,1

66

48,4 63

,2

94,2

88,1

86,2

71,2

48,4 65

,6

95,3

91,3

86,6

67

50,6

64,5

85,3

93,5

89

65,8

55,2

66,589

,2

70,9

88

84,8

53,4 67

,268

,4

53,5

75,4

84

87

85,8

68

0

20

40

60

80

100

120

Inv. primar 7-10 ani

Înv.gimnazial 11-14 ani

Înv.obligatoriu 7 - 16 ani

Clasele IX-X 15-16 ani

Secundar sup.clasele XI-XII 17-

18 ani

15-18 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Fig. 5.5.1., Sursa: date furnizate de INS Raportat la anul şcolar precedent (2008 – 2009), se constată o creştere uşoară a ratei nete de cuprindere în anul 2009 – 2010 la toate nivelurile, cu excepția ciclului inferior al liceului (clasele a IX-a şi a X –a), care cunoaşte o scădere semnificativă, de la 75,3% la 68%. Din analizele statistice reiese că în anul şcolar 2009-2010, rata netă de cuprindere pe niveluri de educaţie la nivelul Judeţului Teleorman este sub media regiunii pentru: rata netă globală - 57,2 faţă de 59,5 la nivelul regiunii; la învăţământul primar – 86,7 faţă de 86,7; la învăţământul gimnazial – 87,3 faţă de 89,5; la învăţământul obligatoriu – 82,7 faţă de 86, la clasele IX-X – 68 faţă de 72,1. Pentru nivelurile de educaţie preşcolar, rata netă de cuprindere este mai mare în judeţul Teleorman decât la nivelul regiunii.

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ

(Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă

cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. În perioada 2003-2010 gradul de cuprindere în învăţământ a cunoscut o evoluţie oscilantă la nivelul Judeţului Teleorman, la toate nivelurile de educaţie. În această perioadă, gradul de cuprindere la majoritatea nivelurilor a scăzut, excepţie nivelul de educaţie 15-18 ani care a crescut de la 67% in 2003 la 73,2% in 2009-2010 si la nivelul 19-23 ani de la 11,6 %la 14,4%

Pe total, gradul de cuprindere scade de la 67,7% în 2003-2004 la 64% în 2009-2010. În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale, programelor de

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - jud. TELEORMAN -

67,6

90,5 99

,2

95,4

69,9

11,1

87

93,4

90,5

73,5

12,5

10,1

67,1

95,1

96,4

83,8

66

11,6

6795,8

98,8

91

67,7

9,1

68,8

9899,4

90,1

66,5

65,1

88,1

97,3

95,5

70,4

9,6

71,6

93,6

95,3

88,7

64,7

13

63,6

14,4

73,2

93,1

92,2

87,3

64

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Fig. 5.5.2., Sursa: date furnizate de INS

55

Sursa: date furnizate de INS

şansa a II-a, programelor de incluziune socială, creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari. În anul şcolar 2009 – 2010, faţă de 2008 – 2009, se constată scăderea graduui de cuprindere pe segmentul cuprins între 7 şi 10 ani; pe celelalte segmente de vârstă se înregistrează o uşoară creştere.

Gradul de cuprindere în învăţământ pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Teleorman este uşor sub media regională, cu excepţia învăţământului preşcolar unde se înregistrează o depăşire cu 8 procente a nivelului regional.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED.

Rata abandonului şcolar în judeţul Teleorman (v Anexa 6h), este sub media regională pentru învăţământul primar şi gimnazial şi peste media regională pentru învăţământul profesional si de ucenici (8,3% faţă de 8,1%).

Cea mai mare rată a abandonului şcolar se înregistrează la învăţământul profesional 8,3%, în creştere faţă de anul şcolar trecut +1,2%)

Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt:- lipsa unor condiţii materiale minime;- neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaţie specială reprezentând elevii

ale căror familii sunt plecate în străinătate;- prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei;- orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii;- căsătorii la o vârstă fragedă;- motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală.Ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu de 10 ani, a consilierii părinţilor şi

elevilor rata abandonului şcolar este în scădere. Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăţământ datorită migraţiei părinţilor în afara graniţelor tării. La învăţământ liceal şi profesional rata abandonului şcolar se menţine constantă ca urmare a înfiinţării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în şcoli şi acordarea burselor „bani de liceu”.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie

Rata de absolvire, până anul şcolar 2007-2008, la nivelul judeţului Teleorman este în scădere pentru învăţământul gimnazial şi postliceal şi de maiştri.

Rata abandonului în înv. liceal, profesional şi postliceal -Jud. TELEORMAN -

3,22,2

8,3

15,1

6,3

3,5

1,8

2,9 2,7

6,4

0,3

4,9

7,2

6,36,2 6,8

11,5

4,6

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

%

Total LICEU înv. PROF. SI DE UCENICI POSTLICEAL ŞI MAIŞTRI

Fig. 5.5.3., Sursa: INS

56

Rata de absolvire - învăţământ gimnazial - Judeţul Teleorman -

0

20

40

60

80

100

total feminin masculin urban rural

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de absolvire - învăţământ liceal- Judeţul Teleorman -

49,8 55

,5

44,549

,9 55,1

45,148

,8 52,3

45,5

68,4

68,3

68,4

43,156

,1

49,2

49,4

67,5

58

55,4

62,2

49,4

54,6 56

,9

52,4 48

,45853

0

10

20

30

40

50

60

70

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Fig. 5.5.4.a, Sursa INSRata de absolvire - învăţământ profesional şi de

ucenici- Judeţul Teleorman -

23,1

15,6

30,2

20,3

12

27,9

37,8

25,2

51,1

30,9

20,6

40,6

21,1

11,9

29,5 33

24

14

40,3

25,8

52,9

37

25

48,5

39,9 31 48

,3

0

10

20

30

40

50

60

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de absolvire - învăţământ postliceal şi de maiştri - Judeţul Teleorman -

3,1

2,42,

9

1,14,1

6,1

5,1

6,8

9,1

4,8

5,4 7,

7

3,4

5,9

8,5

3,6

5,2 6,

9

3,6

3,3 3,5

3,11,

9

3,4

0,5

3,9

4,9

0

2

4

6

8

10

12

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Fig. 5.5.4.b, Sursa: date furnizate de INS.

Deşi mai scăzută decât la nivel regional, rata de absolvire la SAM şi Anul de completare este în creştere în anul şcolar 2008-2009 fată de anul şcolar precedent.

Rata de absolvire - SAM- Judeţul Teleorman -

29,9

16,423 26,9

15,121,2 28,2

14

21,3 2

7,9

17,623

0

10

20

30

40

50

60

total feminin masculin

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de absolvire - An de completare- Judeţul Teleorman -

16,1

10,5

21,3

14,6

9,3 1

9,8

19,6

9,914,9

16,8

11,3

14,1

0

10

20

30

40

50

60

total feminin masculin

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Fig. 5.5.4. c, Sursa: date furnizate de INS

5.5.5. Rata de succes

Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire şcoală postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea unităţilor şcolare din judeţ (Vezi anexa 6j). Evaluările finale în raport cu standardele de pregătire profesională, bazate pe competenţe sunt de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire. În majoritatea şcolilor TVET, situaţia la învăţătură este bună la toate nivelurile, dar se înregistrează în unele cazuri elevi repetenţi şi în situaţie de abandon şcolar.

57

Rata de succes, până în anul şcolar 2008-2009, la nivelul judeţului Teleorman este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. La învăţământul liceal depăşeşte media regiunii, iar la învăţământul profesional și de ucenici, postliceal și de maiștri este uşor sub media regiunii.

Rata de succes - învăţământ profesional si de ucenici- Judeţul Teleorman -

98,2

97,6

98,4

98,2

98,1

96,4

98,6

95,3

97,5

99,3 99

,7

99,1

99,3 99

,2

87 93,2

84,3

85,6

91,8

96,7

99,699,5

99 98

98,6

99

98,4

98,9

97,5

92,6

96 96,1

96 97,2

91,8

30

40

50

60

70

80

90

100

110

total feminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de succes - învăţământ liceal- Judeţul Teleorman -

89,8

90,1

92,5

87,8 90,6

81,4

93,5

94,7

92,1

94,6

77

93,3

85,793 95

,8

85,8

90,1

81 86,1

78,8

74,7

78,4

70,6

74,3

82,4

84,4

79,187

,5

64

83,3 92

,696,4

94,9

97,4

96,2

30

40

50

60

70

80

90

100

110

total feminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Fig. 5.5.5.a, Sursa: date furnizate de INS.În învăţământul liceal, pe total populaţie şcolară, rata de succes înregistrează o scădere

în intervalul 2002-2005, pentru ca din anul şcolar 2005-2006 să înregistreze o creştere considerabilă.

Rata de succes în învăţământul profesional scade în intervalul 2002-2004, de la 99,3% la 87%, fiind urmată de o creştere semnificativă în 2005-2006, la 99%, iar în perioada 2006-2009 procentul a scăzut uşor.

În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de succes este de 94,4% în 2005-2006, urmată de o uşoară creştere, ajungând la 96,8% în 2008-2009.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Datorită măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS rata de tranziţie în Învăţământul Profesional şi Tehnic a crescut la următorul nivel educaţional în perioada 2007-2011.

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional a fost în 2000-2001 de 86,3%, în 2004-2005 de 88,4%, în 2008-2009 de 97,5%, iar în 2009-2010 de

Fig. 5.5.6.a, Sursa: date INS

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - Jud. TELEORMAN

86,3

84,2

88,3

93,8

94 93,6

87,8

85,7

89,8

88,3

89

87,7

88,4

84,5

92

93,4

93,1

93,6

88,2

87,6 88,7

93,2

93,6

92,9

97,5

94,9

99,8

91,3

90

92,5

75

80

85

90

95

100

105

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/20062006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Rata de succes - învăţământ postliceal si de maistri- Judeţul Teleorman -

0 0 0 0 0

98,4

98,2

98,6

98,4

0 0

999899,599

99,3

9999,5

99,3

94,4

87,5

98,1

94,4

94,4

87,5

98,1

94,4

98

85,7

100

98

96,8

83,3

100

96,8

0

20

40

60

80

100

120

total feminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009Fig. 5.5.5.b, Sursa: date INS

Rata de tranziţie total IX SAM/ XIII ruta progresivă

35,4630,63

16,88

19,76

0

10

20

30

40

2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011

ani şcolari

valo

are

proc

entu

ală

a ra

tei d

e tra

nziţi

e

Rata de tranziţie total IX SAM/ XIII ruta progresivă

Rata de tranziţie total X/ XI (continuarea studiilor postobligatorii şi abandonul şcolar în IPT)

83,07

78,87

84,27

74,98

84,2

82,87

70

72

74

76

78

80

82

84

86

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011

Ani şcolari

Valo

are

rată

tra

nziţ

ie

Rata de tranziţie total X/ XI

58

91,3%. Pentru continuarea studiilor postobligatorii (clasa XI ) s-a înregistrat o creştere semnificativa in anul şcolar 2010-2011( 83,07%) fata de 2009-2010(78,87%) respectiv 2007-2008 (74,98%) conform datelor ISJ.

În judeţul Teleorman, rata de tranziţie în rândul populaţiei şcolare pe ruta progresivă a cunoscut o creştere substanţială de la 16,88% în 2007-2008 la 35,46% în 2010-2011. Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET, CJARE Teleorman derulează în fiecare an şcolar Târgul “Oferta Educaţionala”, care cuprinde ample acţiuni de orientare şcolară si profesională, “Ziua Porţilor Deschise”, “Ziua Adolescentului”, programe cultural-artistice, sportiv-turistice, simpozioane, sesiuni de referate și comunicări. În unele unităţi şcolare, acolo unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/ de grup a colectivelor de elevi, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal.

5.5.6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Indicatorul utilizat în general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul şi nu mai sunt în sistemul educaţional în total populaţie de 18-24 de ani. Rata respectivă oferă o indicaţie puternică despre structura populaţiei de 18-24 de ani, arătând câţi au părăsit timpuriu sistemul educaţional.

Prosperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi. Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să sprijine mai bine tinerii, să le permită să îşi dezvolte din plin talentele în propriul lor interes, dar şi în beneficiul economiei şi societăţii. Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 10% şi de a asigura că cel puţin 40% din tânăra generaţie dispune de o diplomă de învăţământ superior sau de un echivalent al acesteia. Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale tinerilor răspunde în acelaşi timp obiectivului de „creştere inteligentă”, îmbunătăţind nivelurile de competenţă, cât şi obiectivului de „creştere favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia din cei mai importanţi factori de risc pentru şomaj şi sărăcie.

Reducerea părăsirii timpurii a şcolii deschide, de asemenea, calea realizării celorlalte obiective ale strategiei Europa 2020. Prin impactul său direct asupra capacităţii de inserţie profesională a tinerilor, ea contribuie la sporirea integrării pe piaţa muncii şi astfel, la realizarea obiectivului principal al atingerii unei rate de ocupare de 75% pentru femeile şi bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. În acelaşi timp, ea contribuie într-o manieră semnificativă la întreruperea ciclului pauperizării care duce la excluziunea socială a multor tineri. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii reprezintă, prin urmare, o măsură esenţială pentru realizarea obiectivului vizând reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie.

Reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion suplimentar de tineri lucrători calificaţi potenţiali.

Din 2000, rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale, dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge obiectivul de reducere cu 10% până în 2010, astfel cum a fost adoptat iniţial de Consiliu. În plus, această medie maschează disparităţi importante între statele membre. Șapte state membre au realizat deja obiectivul de 10%, în timp ce alte trei (Spania, Portugalia, Malta) au rate superioare procentului de 30%. Din 2000, cu excepţia a trei state membre (Finlanda, Suedia, Spania), toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii, unele într-un mod extrem de semnificativ.

În 2009, mai mult de şase milioane de tineri, 14,4% din toţi tinerii între 18 şi 24 de ani, au părăsit educaţia sau formarea ca absolvenţi doar ai învăţământului secundar inferior sau ai unei forme de învăţământ inferioare. Ceea ce este încă şi mai îngrijorător, 17,4% dintre aceştia au absolvit doar învăţământul primar8. Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de potenţial social şi economic pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

În România, în 2009, abandonul şcolar timpuriu a fost de 16,6%, România situându-se pe locul 6 în Europa, după Turcia (44,3%) Malta (36,8%), Portugalia (31.2%), Spania (31,2%), Islanda (21,4%) şi Italia (19,2). În cazul României, abandonul şcolar timpuriu

8 Eurostat, Ancheta europeană privind forța de muncă (LFS), 2010.

Fig. 5.5.6.b, Sursa: date INS

59

COMPARAREA PERFORMANŢELOR ŢĂRILOR ŞI ECONOMIILOR

Statistic semnificativ peste media OECD

Fără diferenţe statistice semnificative faţă de media OECD Statistic semnificativ sub media OECD

Scala generala citire-lectura Scala matematica

Scala ştiinţe

este în scădere dar nu a scăzut suficient conform ţintei europene prevăzute pentru anul 2010. Comisia sprijină, de asemenea, îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc cu ajutorul diferitelor programe de finanţare, cum ar fi programul de învăţare de-a lungul vieţii şi, în special, Fondul Social European. Cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învăţării de-a lungul vieţii cu piaţa muncii”, prin consiliere şi ghidare, prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante, a predării centrate pe elev, a campaniilor de sensibilizare; cât şi în mod corectiv cu ajutorul programelor de reintegrare, a programelor cum ar fi a doua şansă în educaţie, a educaţiei remediale şi a altor forme flexibile de educaţie.

5.5.6. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Programul iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD),

PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România. În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD.

- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428. - Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020. (Anexa 18).

60

Scala generala citire-lectura Scala matematica

Scala ştiinţe

5.5.7. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În 2009, media UE pentru populaţia în vârstă 20-24 era de 78,6% şi ca urmare s-a înregistrat o îmbunătăţire moderată (cu 2 puncte procentuale), faţă de 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003). Procentul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale.

Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiective mai ambiţioase la nivel naţional.

Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţă comunitar în 2010. 3 state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi Croaţia, au atins deja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cu vârsta 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3% , faţă de 78.6%, media UE.

Tinerii în vârstă de 20-24 ani cu nivel de educaţie cel puţin mediu reprezentau la nivelul României, în anul 2008, 78,3% din totalul tinerilor aparţinând acestei grupe de vârstă. Pe sexe, această proporţie a avut valori apropiate: 77,9% pentru persoanele de sex masculin şi 78,6%

61

pentru cele de sex feminin. Pe medii însă, diferenţa a fost semnificativă: 88,4% în mediul urban, faţă de 63,9% în mediul rural.

În rândul populaţiei adulte se înregistrează o creştere a numărului şi ponderii absolvenţilor de învăţământ superior şi secundar, concomitent cu reducerea sensibilă a numărului şi proporţiei absolvenţilor de învăţământ primar, precum şi a persoanelor care nu au absolvit nici o şcoală (Amigo 2009).

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Benchmark-ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca obiectiv ca, până în 2020, 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învăţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europene privind forţa de muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.

Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintrecele patru componente ale abordării flexibilităţii de către Strategia Europeană de Ocupare.

Rezultatele pentru 2009 arată că 9,3% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedent sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020.

Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine progrese sau nu în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare.

Estonia şi Luxemburg, pe de altă parte, au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanţial.

Fig. 5.5.10, Sursa datelor: Comisia Europeana, PROGRESS TOWARDS THE COMMON EUROPEAN OBJECTIVES IN EDUCATION AND TRAINING. Indicators and benchmarks 2010/2011

În Judeţul Teleorman, până în prezent, nu există nici o şcoală autorizată de CNFPA ca furnizor de formare pentru adulţi. Acest lucru dovedeşte că implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. În cadrul Programului « A doua şansă » , în anul şcolar 2010--2011, în judeţul Teleorman derulează programe de învăţământ

62

primar şi învăţământ secundar inferior - 6 şcoli, la care participă 195 elevi.

5.6 Indicatori de impact

5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de învăţământ profesional şi tehnic la:

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată, de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe

de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta

pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare rezultate din prognozăPlanurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

Fig. 5.6.1. , Sursa: date AJOFM si ISJ

63

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural; Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate; Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social.

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor , sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional.

Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

5.6.2 Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

Având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 40,3% din absolvenţii înregistraţi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii. (Vezi Anexa 3.2)

5.6.3 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET.

În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7.Oferta şcolilor din ÎPT la nivelul judeţului Teleorman

5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare

Documentele de planificare pe termen mediu şi lung PRAI şi PLAI au stat la baza fundamentării planurilor de şcolarizare răspunzând cererii şi ofertei pe piaţa muncii pentru IPT.

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT din judeţ, sunt prezentate în Anexa 7 . Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

Inserţia socio-profesională a absolvenţilor promoţiei 2009-2010 din şcolile IPT

48%

20%

1%

26%

2% 3%

Continuă studiile

Angajaţi

Propria afacere (inclusiv ca persoană fizică autorizată sau caproducător agricol) Înregistraţi în şomaj (AJOFM)

În situaţie de şomaj, neînregistraţi în evidenţele AJOFM (dar care nusunt angajaţi, nu au venituri şi se află în căutarea unui loc de muncă)Alte situaţii

Fig. 5.6.1. , Sursa: date AJOFM si ISJ

64

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Cu privire la ponderea pe domenii a elevilor înscrişi în clasa a IX-a la ŞAM (planul de şcolarizare realizat), principalele evoluţii în perioada 2003-2008 se constată o creştere la industrie textilă şi pielărie (3%), construcţii (8%), în paralel cu o scădere în domeniul mecanic (5%), tendinţele fiind aliniate la prevederile PRAI şi PLAI.

Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2003-2008, se constată uşoare dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia.(v. Anexa 7). Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

Evoluţia ponderii pe profile, cl. IX - liceu tehnologic (plan şcolarizare realizat) - jud.TELEORMAN

24,5

%

39,1

%

40,6

%

38,7

%

35,2

%

26,1

%

48,9

%

31,1

%

19,9

%

13,9

%50,8

%

33,3

%

15,9

%

50,2

%

34,7

%

15,1

%

32,7

%

34,6

%

32,6

%

44,6

%

27,9

%

27,5

%

41,6

%

33,9

%

26,1

%

40,3

%

33,6

%

24,7

%

36,2

%

25,8

%

33,6

%

0

0

0

0

0

1

1

-tehnic -servicii -resurse naturale şi prot.mediului

%

2002/2003* 2003/20042004/2005 2005/20062006/2007 2007/20082008/2009 2010/20112010/2011 2011/2012 planif icat2011-2012 realizat

5.7.2 Analiza ofertei curente – formarea profesională

iniţială ( anul şcolar 2010-2011)

Din totalul cifrei de şcolarizare realizată în planul de şcolarizare pentru 2010-2011 (clasa a IX-a, învăţământ de zi), numărul de clase din

Plan de învăţământ clasa a IX-a zi existent în 2010-2011

51%45%

4%

Filiera teoretică Filiera tehnologică Filiera vocaţională

Fig. 5.7.1.b , Sursa: date ISJ

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX în ÎPT - jud. TELEORMAN -

1435

0

1890

0 0

18901599

1947

21251964

2502

2902

3323

105013781365

20671751 1815

0

1599

796747599

687

115112561435

2902

3323

2502

1964

2221

2436

2072

1710

0

15401493136518151751

2067

2072

896728599687

11511256

1710

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012

Nr.elevi

Total cl.IX în ÎPT realizat cl. IX SAM realizat cl. IX Liceu tehn realizat

Total cl.IX în ÎPT plan cl. IX SAM planificat cl. IX Liceu tehn planificat

Fig. 5.7.1.a , Sursa: date ISJ

65

filiera tehnologică reprezintă o pondere de 45%, din filiera vocaţională 4% iar din filiera teoretică 51%.

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună în judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI (v. Anexa 9). Se. Se constată şi unele abateri faţă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii.

ANALIZA PRIVIND NUMARUL ELEVILOR DIN ANUL DE COMPLETARE 2010-2011

158; 31%

60; 12%66; 13%35; 7%

96; 19%

32; 6%60; 12%

MecanicăElectromecanicăConstrucţii, instalaţii şi lucrări publiceAgriculturăComerţTurism şi alimentaţieIndustrie textilă şi pielărie

ANALIZA PRIVIND NUMARUL ELEVILOR DIN ANUL DE COMPLETARE 2011-2012

60; 32%

30; 17%30; 17%

30; 17%

30; 17%

Mecanică Electromecanică

Agricultură Comerţ

Industrie textilă şi pielărie

Fig. 5.7.2.b, Sursa: ISJ

5.7.2.1. Oferta la ruta progresivă de profesionalizare Planul de şcolarizare pentru clasa a XII-a învăţământ liceal de zi şi seral, ruta progresivă în anul şcolar 2011-2012

FILIERA/ PROFILULDOMENIUL

PREGĂTIRII DE BAZĂ

Existent cl. a XI-a,

an completa

re zi

Existent cl. a XI-a, seral an

de completar

e

Existent cl. a XII-

a, zi,

Propuneri cl. a XII-

a, zi

Existent cl. a XII-a, seral

Propuneri cl. a XII-a, seral

   Nr. cl.

Nr. elevi

Nr. cl.

Nr. elevi

Nr.cl.

Nr. elevi

Nr. cl.

Nr. elevi

Nr .cl.

Nr. elevi

Nr .cl.

Nr. elevi

Filiera tehnologică, total, din care:   21 610 16 507 24 688 21 610 11 347 15 450

profil tehnic, total, din care:   15 423

11 344

16 465 14 400 6

184 8 240

 construcţii instalaţii şi lucrări publice 1 30 2 66 2 53 1 30        

  mecanică 11 299 5 15811 329 10 280 5

154 5 150

  electric 1 30 0 0     1 30     1 30

 industrie textilă şi pielărie 0 0 2 60 1 25     1 30 1 30

  electromecanică 2 64 2 60 2 58 2 60     1 30

profil servicii, total, din care:   4 124 4 128 6 166 5 150 1 33 2 60

  turism şi alimentaţie 2 60 1 32 4 115 2 60        

  comerţ 2 64 3 96 2 51 3 90 1 33 2 60profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care:   2 63 1 35 2 57 2 60 4

130 5 150

  agricultură 1 31 1 35 1 30 1 30 413

0 4 120

  industrie alimentară 1 32     1 27 1 30     1 30

Tab. 5.7.2.1., Sursa: ISJ - planurile de şcolarizare

5.7.2.2. Oferta pe filiera liceului tehnologic Structura pe profile a planului de şcolarizare 2008-2009, la liceul tehnologic nu se

încadrează în limitele stabilite prin PLAI anterior.Pentru anul şcolar 2009-2010 apare depăşirea ponderilor rezultate din proiectul planului

de şcolarizare clasa a IX-a pentru domeniile electric şi protecţia mediului, unde s-a ţinut cont şi de cererile pe piaţa muncii, dar şi opţiunile elevilor.

Structura planului de şcolarizare, cl. a IX-a, 2010/2011 la liceul tehnologic comparativ cu ţintele pentru 2013 stabilite prin PLAI anterior

Fig. 5.7.2.a , Sursa: date ISJ

66

Domeniul de pregătire

Plan şcolarizare 2012/2013

Ţinta pe domenii conf. PLAI

Nr. clase

Nr. elevi

% Ţinta (%)

profil tehnic, total, din care: 28 784 52,8% 50,0%fabricarea produselor din lemn 0 0 0,0% 0,0%electronică automatizări 1 28 1,9% 2,0%producţie media 0 0 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 2 56 3,8%

3,0%

mecanică 20 560 37,7% 34,0%electric 3 84 5,7% 7,0%industrie textilă şi pielărie 1 28 1,9% 2,0%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0,0%electromecanică 1 28 1,9% 2,0%chimie industrială 0 0 0,0% 0,0%

tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0%

profil servicii, total, din care: 16 448 30,2% 32,0%

turism şi alimentaţie 5 140 9,4% 10,0%

economic 9 252 17,0% 16,0%

comert 2 56 3,8% 6,0%estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0,0%

0,0%

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 9 252 17,0% 18,0%

agricultură 3 84 5,7% 7,0%

silvicultură 0 0 0,0% 0,0%protecţia mediului 4 112 7,5% 7,0%

industrie alimentară 2 56 3,8% 4,0%

Structura pe profile la liceul tehnologic (ruta directă) conf. HG 1144/2005

Plan şcolarizare 20102011

Ţinta PLAI anterior pt. 2013

Nr. clase Nr. elevi %Min.-max.

(%)Ţinta (%)

-tehnic 30 900 50% 50 -60 50,0%-servicii 19 570 31,7% 25-35 30,0%

-resurse naturale şi protecţia mediului 11 330 18,3% 20-30 20,0%

TOTAL 60 1800 100%   100,0

Tab. 5.7.2.2., Sursa: ISJ - planurile de şcolarizare5.7.2.3. Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPT

Accesul la educaţie Dificultăţile identificate sunt mai ales în legătura cu:

calitatea serviciilor educaţionale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură cu asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională în condiţii egale de calitate.

mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaţiei sociale precare. dificultăţile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate,

etc.)Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune

identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni). În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată :

existenţa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietăţii ofertei în zonă;

nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reţelei ; utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor); dificultăţi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor

de calificare

5.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domeniii de pregătire

Planul de ş colarizare IPT, cl. IX- a, 2012/2013 comparativ cu ţ intele pt. 2020 stabilite prin PLAI

Oferta pe filiera liceului tehnologic

Ponderea IPT fata de total plan de scolarizare a crescut fata de anul trecut. Structura pe profile a planului de şcolarizare 2012-2013, la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu următoarele excepții:Deficit în raport cu ţinta

prevăzută în PLAI pentru domeniul:

- comerţ (3.4% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 6% prevăzută în PLAI)Depăşirea ponderii alocate

domeniului:

67

- mecanică (37.3% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 34% prevăzută în PLAI)

Oferta de învăţământ profesional 2012-2013Nr. crt.

Unitatea de învățământ

Oferta propusă de unitatea de învăţământ pentru clasa a X-a înv.profesional

Denumirea agentului economic/agenţilor economici

cu care sunt încheiate contracte-cadru pentru practica

elevilor

Domeniul de formare profesionalăCalificarea

nr. locuri

1 Grupul Şcolar AutoRoşiorii de Vede

MecanicăMecanic auto 56

S.C. Bucur Com Impex SRLS.C. MSG S.R.L, S.C. Ovidiu

Serv Com S.R.L

2 Grupul Şcolar TehnicAlexandria

MecanicăMecanic auto 28 S.C Eurocar Service S.A

ElectromectehnnicăElectromecanic maşini şi instalaţii

industriale28 S.C Eurocar Service S.A

S.C Electrotel S.A

3Colegiul Tehnic "G-ral

D.Praporgescu"Turnu Măgurele

Turism şi alimentaţieOspătar (chelner) vânzător în unităţi de

alimentaţie28 Florieli Impex SRL

Prodapublic SRL

4Colegiul Tehnic "Anghel

Saligny"Roşiorii de Vede

MecanicăConfecţioner tâmplarie de aluminiu şi

mase plastice28 Sc Udalex Com SRL Alexandria

ElectromecanicăElectromecanic maşini şi instalaţii

industriale28 S.C. SITV Roșiorii de Vede

Industrie textilăConfecţioner produse textile 28 SC NINOS FACTORY SRL

Roșiorii de Vede

5 Grupul Școlar AgricolAlexandria

AgriculturăZootehnist 28

Ferma Grupului Școlar Agricol Alexandria

Interagro SA

AgriculturăHorticultor 28 Ferma Grupului Școlar Agricol

Alexandria

Sursa: Date ISJ

5.7.4 Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilorÎn anul 2010, nu a existat nici o şcoală din sistemul public ÎPT autorizată ca furnizor de

formare pentru adulţi. Acest lucru demonstrează slaba implicare a şcolilor în procesul de autorizare şi furnizare

de programe de formare profesională continuă, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun – (Vezi Anexa 11).

În programul „a doua şansă”, învăţământ secundar inferior, adresat celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, sunt implicate la nivel la nivel judeţean 7 şcoli. Având în vedere obiectivul completării pregătirii generale, tinerii respectivi dobândesc o calificare profesională de nivel 1. Programul „A doua şansă” este adresat prioritar grupurilor ţintă dezavantajate.

Programul A doua şansă - învăţământul gimnazial şi secundar inferior derulat în 2011-2012

Judeţul ŞcoalaNr.

programe derulate

Nr. participanţi

Tipul programului (cu profesionalizare

sau fără)

68

TR

Şcoala cu cls. I-VIII "Miron Radu Paraschivescu" Zimnicea

Primar 10  

Secundar 40 cu profesionalizare

Şcoala cu cls. I-VIII nr. 7 Alexandria

Primar 15  Secundar 47 cu profesionalizare

Şcoala "Alex. Depărăţeanu" Roşiorii de Vede

Primar 13Secundar 43 cu profesionalizare

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tr. Măgurele

Primar 15  Secundar 15 cu profesionalizare

Şcoala cu cls. I-VIII Dracea Primar 10  Secundar 10 cu profesionalizare

Şcoala cu cls. I-VIII nr. Buzescu Primar 15  

TOTAL 11 233  Sursa: Date ISJ

5.7.5. Reţele şcolare

Şcolile din programul Phare IPT 2004-2006 asistă şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc.

Reţeaua de interasistenţǎ (vezi Anexa 12) cuprinzând 15 unitǎţi de învǎţǎmânt profesional şi tehnic din judeţul Teleorman (4 şcoli coordonatoare şi 11 şcoli alocate). Ca urmare a restructurării din cele 23 de unităţi de învăţământ, 8 unităţi şcolare fie nu au cerut acreditare pentru nivelul 3, fie nu au mai avut elevi.

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor. Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). Se recomandă monitorizarea şi evaluarea situaţiei parteneriatului social la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS.

Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din Judeţul Teleorman (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine.

Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene. La nivelul reţelei şcolare asistate IPT s-au încheiat un număr semnificativ de parteneriate (vezi Anexa 13- Harta parteneriatului) şi convenţii de colaborare cu agenţii economici privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprinderi de către elevii din IPT conform OM nr. 1702 din 6.08.2007.

La nivelul fiecărei şcoli, prin PAS trebuie surprinse acele aspecte relevante pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor, în principal, dar şi alte modalităţi de colaborare cu întreprinderile. Nu trebuie neglijat faptul că, după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008

69

întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare, o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE.

Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini: elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

În contextul unei societăţi care doreşte să evolueze pe coordonatele economiei de piaţă echilibrul dintre cererea de educaţie şi oferta educaţională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea şcolii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educaţional, ar trebui să reprezinte o prioritate socială. Prin implicarea treptată a partenerilor sociali interesaţi în formarea profesională, în viaţa şcolii asistăm la un fenomen de descentralizare. Parteneriatul social în formarea profesională se materializează în:

- validarea de către agenţii economici a standardelor de pregătire profesională ( SPP);- implicarea agenţilor economici în elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală,

componenta importantă a planului de învăţământ pentru şcolile TVET; cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare în cadrul examenelor de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic şi a examenelor de certificarea competenţelor profesionale pentru nivel 1, nivel 2, nivel 3 ;

- consultarea agenţilor economici în procesul de fundamentare a planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic şi în procesul de elaborare a planului de acţiune al şcolilor;

- implicarea agenţilor economici în procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a învăţământului profesional şi tehnic - PLAI ( Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic ) şi PAS;

- alocarea resurselor pentru finanţarea învăţământului de la bugetele locale;- atragerea de către scoli a resurselor de finanţare extrabugetare;- elaborarea de politici de formare, prin stagii în întreprinderi. în vederea adaptării

competentelor şi adecvării conţinuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica ;- stabilirea calificărilor şi a nivelurilor de calificare pentru unităţile şcolare.Parteneriatele stabilite cu angajatorii sunt realizate pe baza convenţiilor şi protocoalelor

de colaborare. Obiectivul principal al acestor parteneriate îl constituie asigurarea efectuării de către elevi a instruirii practice la agentul economic.

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT al judeţului TeleormanContextul european de politici în educaţie şi formare profesională; implicaţii

pentru ÎPT judeţeanCei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forţei de muncă (Procesul

Luxemburg), adoptaţi în Planul Naţional de Ocupare: implică, din partea sistemului educaţional şi de formare profesională, măsuri

adecvate vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii

invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane

Asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2020 presupune în primul rând:

70

promovarea la toate nivelurile de educaţie şi formare a noilor competenţe de bază (tehnologiile informaţiei şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competenţele sociale)

promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere

promovarea competitivităţii forţei de muncă prin creşterea calităţii pregătirii şi a nivelului de calificare

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită:

măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici

adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi

Contextul demografic:Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în

paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resursele umane din ÎPTGradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este foarte relativ bun la nivelul

judeţului. Se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:

competenţele metodice (v. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT) actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor

de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din

perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev; necesitatea continuării programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în IPTÎn atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind:

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru

stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT

Direcţii de restructurare a reţelei şcolare în judeţul Teleorman (determinate pe baza analizei corelate a distribuţiei teritoriale a unităţilor şcolare IPT, a hărţii parteneriatului şi a condiţiilor de învăţare

71

Nr. crt.

Unitatea şcolară

Profile existente liceu

Domenii existente SAM

Direcţii de restructurare

1

Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny” Roşiorii de Vede

RealTehnicResurse naturale şi protecţia mediului

Electric, ElectromecanicMecanic, Industrie textilă şi pielărieIndustrie alimentarăConstrucţii, instalaţii şi lucrări publice

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniul electromecanic si construcţiiDiminuarea profilului teoretic

2Liceul Teoretic Videle

RealTehnicResurse naturale şi protecţia mediului

ElectricMecanicăConstrucţii, instalaţii și lucrări publice

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniile mecanic, electronic şi profilul resurse naturale – protecţia mediuluiDiminuarea profilului teoretic

3Liceul Tehnologic Drăgăneşti Vlaşca

RealTehnic

ElectricConstrucţii, instalaţii şi lucrări publice Mecanica

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniul electric si construcţii Diminuarea profilului teoretic

4Colegiul Tehnic „G-ral D.Praporgescu” Turnu Măgurele

RealTehnicServiciiResurse naturale şi protecţia mediului

Turism şi alimentaţieConstrucţii, instalaţii şi lucrări publiceIndustrie textilă şi pielărieMecanică

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniul turism si alimentaţieDiminuarea profilului teoretic

5Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” Roşiorii de Vede

RealServiciiResurse naturale şi protecţia mediului

ComerţTurism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor/ specializărilor din domeniul Comerţ si turism și alimentaţieDiminuarea profilului teoretic

6

Grupul Şcolar ”Sfântul Haralambie” Turnu Măgurele

RealServiciiResurse naturale şi protecţia mediului

MecanicăComerţIndustrie alimentarăAgricultură

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniile agricultură si industrie alimentară

7Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Alexandria

TehnicServiciiResurse naturale şi protecţia mediului

Industrie textilă şi pielărie,

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniului textil

8Liceul Tehnologic „Emil Racoviţă” Roşiorii de Vede

Agricultură Resurse naturale şi protecţia mediului

Mecanică, ElectricElectronicaAgricultura

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din domeniul agricultura si electric

9Liceul Tehnologic nr.2 Roşiorii de Vede

TehnicMecanica, Electric

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din mecanica si electric.

10Liceul Tehnologic nr.1. Alexandria

TehnicServiciiSportiv

Mecanic,Electric, Electromecanic, Comerţ,Turism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor/specializărilor din mecanica si electric.

Serviciile de orientare şi consiliereNecesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de

orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere.

Rata netă de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii. În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).

72

Gradul de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii, cu excepţia grupei de vârstă 19-23 ani. Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a. Acest lucru constituie motiv de îngrijorare, faţă de care, în aria sa de competenţă, ÎPT poate răspunde prin:

măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc.

Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.

Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2020, privind rata abandonului şcolar timpuriu, respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior.

Pornind de la acestea şi având în vedere că rata de tranziţie după clasa a VIII-a în judeţul Teleorman a fost de 91,8% (2008-2009), rezultă că pentru ÎPT, apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune:

adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului). Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziţia la următorul nivel de educaţie presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcţie de finalităţile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiţionată de măsuri coordonate la nivelul reţelei şcolare.

Abandonul şcolar : Având în vedere evoluţia oscilantă a indicatorului şi valorile mari înregistrate pe

parcursul intervalului, abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare în special la învăţământul profesional şi tehnic, în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă:

monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la învăţământul

profesional şi tehnic în special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).

Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2010) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevedea o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Corelat cu ratele de cuprindere mai mici şi de abandon puţin mai mari decât la nivel naţional, respectiv regional, se poate estima o rată de părăsire timpurie semnificativă la nivel judeţean.

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii - începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:

învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)În anul 2010-2011 nici o şcoală din ÎPT din judeţ nu este autorizate ca furnizor de

formare pentru adulţi. Acest lucru dovedeşte că implicarea şcolilor din ÎPT în formarea

73

adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (1,6% ÎN 2006, 1,5% în 2009 (Eurostat (AFM baza de date), mai 2010), faţă de media UE-27 de 9,6% şi UE-15 de 11,1%). Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE pentru 2020 privind participarea la formarea continuă pentru populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Având în vedere constatările privind rata de cuprindere şi abandonul şcolar în învăţământul obligatoriu, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare .

Indicatori de impactDin analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată:

În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor Rata ridicată a şomajului tinerilor

Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte ambiţioase de reducere a şomajului tinerilor din

grupa de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional, (cu rezerva că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin:

colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională: sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul

unor organizaţii/instituţii specializate Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care

după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.Concluzii din analiza ofertei IPT curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care

poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii

serviciilor- soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la

nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări.

74

6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI - Teleorman

PLAI 2010 – 2013 a fost supus unui proces de monitorizare realizat de o echipă formată din din 5 persoane membre ale Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatelor Locale Teleorman . Activităţile s-au axat în principal pe analiza PLAI, a fişelor de autoevaluare la nivel de obiectiv specific, a fişelor de monitorizare internă a PLAI, însoţite de informaţii suport în conformitate cu formatul prestabilit prin machetele solicitate cu sprijinul secretarului CLDPS. Formularea concluziilor s-a concretizat în observaţii şi recomandări pentru unele activităţi sau măsuri de realizare a obiectivelor şi se regăsesc materializate în fişele de monitorizare a obiectivelor. Pentru fiecare obiectiv din PLAI s-a urmărit identificarea indicatorilor relevanţi care să informeze în legătură cu progresul înregistrat conform planului de acţiune.Acţiunile care au înregistrat un progres bun sunt:

Obiectivul 1: Corelarea ofertei educaţionale ale şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.Concluzii:- ISJ Teleorman a realizat rapoarte periodice privind inserţia absolvenţilor TVET pe piaţa muncii. Conform machetei 3.2. , 46,5% dintre absolvenţi continua studiile, 14,6% se angajează si 27,3% sunt in şomaj.- PLAI a fost actualizat.- Toate şcolile IPT au actualizat PAS.- In proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judeţ, ISJ tine cont de concluziile şi recomandările din PRAI/ PLAI.- Au fost incluse calificări noi de nivel 2 şi 3 în planurile de şcolarizare conform recomandărilor PLAI/PRAI.- Au fost realizate reţele tematice privind asigurarea calităţii , revizuire PAS, organizate în scopul planificării ofertei educaţionale , create în jurul unor şcolii coordonatoare din regiune.

Obiectivul 2: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie Concluzii: - Profesorii psihopedagogi consiliază elevii cu risc de abandon şcolar. Nr. programe derulate pentru menţinerea elevilor cu CES în educaţie a fost de 3.- A fost identificat numărul elevilor cu CES din şcolile IPT – 33 persoane. - S-au realizat amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi la învăţământul IPT: rampe de acces in 9 şcoli din totalul de 11 şi grupuri sanitare adaptate – in 3 scoli.- In anul şcolar 2009-2010 au fost derulate un număr de 12 programe a 2 şansa cu un număr de 136 participanţi.

Obiectivul 3: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesionalăConcluzii: - 100% dintre scoli au autorizaţie sanitara de funcţionare si 54,5 % au realizat evaluarea riscurilor la locul de munca.- Până în anul 2010 au fost reabilitate un număr de 8 din cele 11 unităţi şcolare IPT. 5 unităţi şcolare au fost reabilitate prin programul Phare 2004-2006, alte unităţi prin programul BEI, din fondurile Consiliilor Locale, programe guvernamentale.- Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare minimală conform SPP a crescut – 25- Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare la nivelul standardelor moderne – 37

Obiectivul 4: Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă

75

Concluzii: - Toate şcolile IPT au parteneriate cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor. 55,7% din numărul total al elevilor şcolilor IPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenţii economici, 40.7% având încheiate convenţii de practică.- În anul şcolar 2009-2010 un număr de 99 agenţi economici şi un număr de 35 alţi parteneri sociali au fost implicaţi în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT.- Anual, şcolile IPT actualizează harta parteneriatului. Prin planul de învăţământ toate unităţile IPT au obligaţia de a încheia convenţii de parteneriat cu agenţi economici de profil pentru realizarea instruirii practice comasate a elevilor, de la toate nivelurile educaţionale. Monitorizarea parteneriatelor este realizată de către ISJ.

Obiectivul 5: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT Concluzii: - Există comisii de perfecţionare a pregătirii personalului şcolii. S-au constituit baze de date privind participarea personalului la cursuri de FPC şi se desfăşoară acţiuni de informare permanentă privind oferta de FPC a CCD-urilor judeţene şi a altor furnizori de FPC. Pe baza identificării nevoilor de formare, şcolile au asigurat accesul personalului din IPT la programele de formare profesională continuă. - În anul şcolar 2009-2010, la nivel judeţean, 36.1% din totalul cadrelor didactice au participat programe de formare profesională continuă, astfel: - Cursuri de perfecţionare – 19,6% - Definitivat – 3,8%- Grad II – 1,9%- Grad I – 2,5%- Cursuri postuniversitare – 1,9%- Masterat – 4,4%- Doctorat – 1,9%- Agenţii economici, specialişti în diverse domenii de pregătire au fost atraşi în IPT la nivelul 3 avansat Obiectivul 6: Extinderea serviciilor de consiliere şi orientare profesionala pentru toţi elevii din învăţământul TVET, până în 2013, pentru creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii Concluzii: - Numărul de norme didactice de consilieri şcolari este în creştere. În anul şcolar 2009-2010 numărul consilierilor şcolari este de 5, urmând ca în 2011 numărul acestora sa crească- Numărul şcolilor care au cabinete pentru consiliere şi orientare profesională în şcolile IPT este de 4 din totalul de 11 şcoli existente în judeţ. În 2011 se vor înfiinţa încă 2 cabinete pentru consiliere şi orientare profesională- În anul şcolar 2009-2010, numărul acţiunilor de orientare şi consiliere profesională desfăşurate în şcolile IPT a fost în creştere – 116 acţiuni Dintre acţiunile care necesită o atenţie deosebită în procesul de actualizare şi revizuire a Plai-ului, deoarece au înregistrat un progres întârziat, menţionăm: Obiectivul 4 : Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţean Măsura:1. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă şi furnizarea de programe de FPCConcluzii: nici un progres5. RecomandăriObiectivul 4 Măsura 1 Se recomanda intensificarea eforturilor pentru Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă şi furnizarea de programe de FPC

Alte aspecte care necesită îmbunătăţire:

76

- revizuirea obiectivelor şi ţintelor stabilite pentru a fi mai specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp (SMART)

- revizuirea măsurilor/acţiunilor propuse în planul operaţional pentru a fi mai uşor verificate în implementare

- prezentarea procesului de elaborare/actualizare a documentului (proceduri de lucru, colaborările şi consultările implicate)

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

PUNCTE TARI Existenţa documentelor de planificare strategică pe termen lung a ofertei de

calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Planificarea strategică a ofertei de şcolarizare prin IPT, corelată la toate nivelurile

decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi

nevoile de calificare Existenţa unor parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a

Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în toate şcolile IPT Număr relativ mic de şcoli (6) IPT la nivelul judeţului care au beneficiat de:

Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET

Formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVET.

Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu care acoperă întreg teritoriul regiunii Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele

Phare 2003 şi 2004/2006 între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ.

Oferta de învăţământ superior permite accesul absolvenţilor de liceu, din toate judeţele regiunii

PUNCTE SLABE Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre

între cerere şi ofertă Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din

învăţământul IPT; Dificultăţi în acoperirea cu profesori titulari în unele domenii cum ar fi:

profesori şi maiştri instructori în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, electronică şi automatizări, etc.

Accesul limitat la educaţie pentru elevii cu handicap datorat infrastructurii necorespunzătoare a şcolilor IPT

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;

Nu exista şcoli IPT autorizate ca furnizori de FPC Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri

şcolari Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul

de ÎPT.

OPORTUNITĂŢI Judeţul Teleorman este un judeţ, cu rezultate economice sub media naţionala, În judeţul Teleorman PIB/locuitor va creşte în 2012. Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa

forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor. Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri -

77

servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, turism (în special servicii agroturistice) . Turismul romanesc  trebuie sa se alinieze legislaţiei europene iar calitatea

pachetelor  de servicii turistice va creşte. Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere

de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii).

Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; Creşterea cu peste un procent a ratei de activitate şi a ratei de ocupare la

nivel regional Deficitul de forţă de muncă ce se preconizează în: construcţii, comerţ, sectorul

transporturi, depozitare, comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante. Fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare active in

perioada 2008-2013 FSE pentru dezvoltarea resurselor umane activ in perioada 2008-2013 Investiţiile străine în economia regiunii: Renault, Petrotel - Lukoil

AMENINŢĂRI Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de

descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar a scăzut drastic, în perioada

2000 – 2006. La nivel judeţului Teleorman se preconizează pentru perioada 2005-2015 o scădere cu 36,7% a efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) şi cu 29,9% a efectivelor din grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior).

Migraţia în creştere în afara regiunii şi a ţării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilităţii planificării corecte a cifrei de şcolarizare

Numărul extrem de scăzut al populaţiei tinere ocupate. Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani - 24,1%), indiferent de sex sau

mediul de viata al acestora. Excedentul de forţă de muncă ce se preconizează în agricultură, industrie,

servicii publice Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în

contrast cu nevoile de formare în creştere Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior scăzută, în rândul populaţiei

şcolare din mediul rural

78

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII SI RECOMANDARI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:

Demografie Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

1. Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrându-se la nivelul populaţiei de vârstă şcolară

Restructurarea reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin:

- Concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare

- Eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate

Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Asigurarea accesului resurselor umane din TVET la procesul de formare profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii

Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială.

Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri defavorizate - populaţia de etnie Romă, familii cu venituri scăzute etc. - „Şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „Educaţia de a doua şansă”.

2. Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- Extinderea învăţământului TVET în şcolile din mediul rural

- Dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone rurale

3. Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţului

Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc, şcoli postliceale sanitare în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a.

Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă

79

EconomieConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Industria este mai puţin dezvoltată. Aceasta este concentrată, în special, în oraşele şi municipiile judeţului şi păstrează linia tradiţională: producţia de rulmenţi (Alexandria); componente electrice (Alexandria); extracţie şi prelucrare petrol (Videle).În industria prelucrătoare lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare

- Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, în special la nivelurile 2 şi 3, în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii.

- Datorită investiţiilor străine, s-au creat oportunităţi de angajare în domeniul industriei textile – confecţii, în oraşele Turnu Măgurele şi Alexandria, în special pentru populaţia tânără.

- Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

- Număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante

- Introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.

Creşterea şcolarizării la calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii şi din domeniile legate direct sau indirect de construcţii.

Turism. Potenţialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit şi agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în apropierea pădurilor. Se poate practica în condiţii deosebite pescuitul şi vânătoare.Servicii. Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe transport, depozitare, comunicaţii, servicii

În municipiile şi oraşele judeţului există baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulaţie hanuri şi hoteluri. Ca urmare sectorul serviciilor este în creştere.

Promovarea calificărilor din domeniul turismului

- Şcolarizarea cu precădere pentru nivelurile 2 şi 3, în scopul adaptării competenţelor la tendinţele actuale din domeniul turismului

- Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului competenţelor profesionale din domeniul serviciilor

Agricultura. Deşi o mare parte din această suprafaţă (90,8%) o reprezintă terenul arabil, datorită practicării unei agriculturi neperformante, pe suprafeţe mici, cu dotare precară din punct de vedere al utilajelor şi maşinilor agricole, producţiile obţinute sunt mici.

- Creşterea producţiei agricole ca urmare a introducerii de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi moderni-zarea sistemelor de irigaţi, va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest domeniu.Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competente noi pentru personalul calificat.

Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- Creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat

- Reducerea ponderii nivelelor 1 şi 2 de calificare

- Introducerea / extinderea calificărilor specifice agriculturii ecologice.

- Creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecţiei mediului

Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici

80

- Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului.

- Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.

Adaptarea învăţământului din zona rurală la cerinţele specifice acesteia (economie rurală, agricultură).

Piaţa munciiConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Se remarcă faptul că populaţia civilă ocupată în toate activităţile economiei la nivelul judeţului a scăzut şi este în continuă scădere.

1. Reducerea populaţiei civile active ocupate datorată restructurării unor sectoare de activitate neperformante, în special din industria de rulmenţi şi componente electrice.

2. Existenţa unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate: industria prelucrătoare, comerţ, construcţii, sănătate şi asistenta sociala, transport depozitare şi comunicaţii, hoteluri şi restaurante, administraţie publica, tranzacţii imobiliare şi servicii.

3. Structura pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate evidenţiază că ponderea cea mai însemnată o deţin persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ liceal, fiind urmate de absolvenţii de învăţământ profesional sau de ucenici, situaţie similara cu cea înregistrata la nivel naţional.

4. Numărul populaţiei tinere ocupate este extrem de scăzut.

5. Rata şomajului în judeţul Teleorman la sfârşitul anului 2005 a fost de 9,0% depăşind rata înregistrata la nivel naţional de 5,9%, în creştere fata de începutul aceluiaşi an. Numărul şomerilor indemnizaţi 3869 diferă cu mul de numărul şomerilor neindemnizaţi 11635.

Referitor la reprezentare pe criterii de gen se poate spune ca în judeţul Teleorman numărul femeilor din rândul şomerilor este mai mic decât numărul bărbaţilor proporţia fiind în jur de 37,53%, respectiv 62,47%.

În ceea ce priveşte raportul rural – urban în structura şomajului, în mediul urban, ponderea şomajului este mai mare cu fata de mediul rural.

Ponderea şomerilor tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani se menţine mare indiferent de sex sau mediul de viata al acestora urban sau rural.

Excedent de forţă de muncă se preconizează în industrie.

Deficit de forţă de muncă se prognozează în construcţii, industria textilă, servicii, industria alimentară, industria materialelor de construcţii.

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere oferite elevilor de către şcoli

Anticiparea nevoilor de calificare pentru adaptarea ofertei de şcolarizare la cererea pieţei muncii.

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic şi social.

Diversificarea ofertei de calificări şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât mai ridicat pentru a fi competitivi pe piaţa muncii.

Dobândirea de competenţe antreprenoriale de către absolvenţii învăţământului TVET în vederea creşterii şanselor lor de ocupare.

Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii prin dezvoltarea competentelor „cheie” şi a altor abilitaţi:

- disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala;

- capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor ;

- capacitate de comunicare ;- disponibilitate la mobilitate

geografica ;- capacitate de adaptare la

transformările micro şi macroeconomice;- abilităţi antreprenoriale;- abilităţi de stabilire a scopurilor şi

priorităţilor, de a-şi valorifica iniţiativa proprie Înzestrarea forţei de muncă cu

competenţe tehnologice complexe şi informaţionale

Asigurarea unei mobilităţi profesionale ridicate a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii.

Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenţii economici, cu AJOFM -uri, cu ONG-uri, cu comunităţile locale pentru facilitarea integrării socio-profesionale a absolvenţilor

Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulţi.

81

Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (IPT)Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar a scăzut drastic, în perioada 2000 – 2006, la nivelul judeţului Teleorman înregistrându-se o scădere cu -7,62%.

Proiecţia populaţiei şcolare din învăţământ pentru judeţul Teleorman în perioada 2012-2015 indică scăderea în continuare pe toate nivelurile de educaţie.

Baza didactico-materială a şcolilor TVET este precară cu excepţia acelor specializări prin programele PHARE accesate.

Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă

Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia mare a personalului didactic din învăţământul TVET;

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul TVET

Accesul la educaţie pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzătoare a şcolilor TVET

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;

Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public – privat în mediul rural..

Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere iar în unele şcoli lipsa acestora iar acolo unde există cabinete de orientare şi consiliere numărul mare de elevi ce revin unui consilier şcolar precum şi numărul mic de ore de consiliere alocate unui elev.

Restructurarea reţelei şcolare TVET, în funcţie de evoluţia locală şi judeţeană, prin:

- reducerea numărului de clase în domeniile: mecanică;

- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, electronică, informatică, materiale de construcţii, industrie textilă;

- introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură; energie electrică şi termică, gaze, apă; colectarea, depozitarea, reciclarea deşeurilor.

Reducerea fluctuaţiei personalului didactic calificat în cazul şcolilor TVET

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Armonizarea de către şcolile TVET la exigenţele formulate de economie, piaţa forţei de muncă, dezvoltare profesională şi personală.

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din TVET prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat etc.

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru TVET.

82

Prioritatea 1: Armonizarea sistemului IPT cu piaţa muncii Obiectiv: Promovarea unei oferte educaţionale a învăţământului TVET, cuprinzând calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local, regional şi asigurarea accesului la educaţie pentru populaţia de vârstă şcolară.

Ţinte: 1. Creşterea cu 5 % a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor TVET, până în 2013. 2. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a

judeţului cuprinsă în IPTContext:

În judeţ se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare şi oferta educaţională a şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic, ceea ce determina un grad redus de inserţie socio-profesionala a absolvenţilor. Accesul la educaţie şi formare profesională pentru populaţia de vârstă şcolară şi, implicit, inserţia socio-profesională, sunt limitate, în principal, de:

constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural şi cei proveniţi din familii defavorizate din punct de vedere economic) dezinteres din partea absolvenţilor învăţământului obligatoriu pentru continuarea studiilor prognoza pe termen mediu şi lung privind necesarul de forţă de muncă pe domenii de pregătire şi calificări este insuficient dezvoltata;

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen Responsabilităţi1. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de învăţământ secundar şi superior

Baza de date privind absolvenţii IPT ale ISJ si AJOFMRapoarte periodice privind evoluţia pieţei muncii la nivel local

Anual CLDPSISJ

AJOM

2. Actualizarea anuală a PRAI,PLAI , PAS pe baza informaţiilor privind cerinţele pieţei muncii

PRAI, PLAI ,PAS actualizate Anual Consorţiul regional, ISJ-uri, CLDPS-uri,

Grupul de lucru3. Proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judeţ luând în considerare concluziile şi recomandările din PRAI/PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii

Anual ISJ, CLDPSŞcoli IPT

4. Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe, în conformitate cu nevoile de calificare identificate la nivel local, judeţean:

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii

Anual ISJCLDPS

5. Dezvoltarea reţelei şcolare IPT în mediul rural şi realizarea de tandemuri educaţionale intre şcolile IPT din mediul rural şi şcolile IPT din mediul urban.

Reţele şcolare tematice la nivel local 2013 Consiliul Judeţean, ISJ

6.Dezvoltarea unor reţele tematice la nivel regional pe problematica specifică şcolilor IPT: elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare a calităţii; elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL;

Reţele şcolare tematice la nivel local si regional

Anual Consiliul Judeţean ISJ

9. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI

Prioritatea 2: Asigurarea de şanse egale prin sistemul IPT privind accesul la educaţie al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES).

Obiectiv: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin

asigurarea accesului la educaţie.Ţinta: Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES.

Context: O problemă cu o importanţă aparte cu care se confruntă judeţul o reprezintă accesul limitat al tinerilor din mediul rural la

învăţământul TVET şi al elevilor cu dificultăţi de învăţare şi cu handicap (acces limitat de infrastructura necorespunzătoare a şcolilor IPT). La aceasta se adaugă faptul că ponderea populaţiei de etnie Romă în unele localităţi este importantă.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES

Studii realizate de CJRAE -urile din regiune privind accesul la educaţie al elevilor cu CES

Anual ISJCJRAE

2. Crearea condiţiilor de acces şi învăţare pentru elevii cu handicap.

Şcoli cu infrastructură corespunzătoare pentru elevii cu handicap

Anual Consiliul Judeţean, Scoli TVET, ISJ

3. Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – învăţare pentru elevii cu CES

Cadre didactice formate pentru utilizarea strategiilor de predare – învăţare pentru elevii cu CES

Anual CJRAE ISJ

4. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Nr. programe derulateRata de tranziţie Rata abandonului şcolar

Anual CJRAE ISJ

Şcoli IPT

5. Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creştereaparticipării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie Romă, familii cu venituri scăzute etc.): „Şcoala după şcoală”, „Învăţarea asistată şieducaţia remedială”, „Educaţia de a doua şansă”

Rata de şcolarizare pentru populaţia care provine din grupuri vulnerabile.

Anual ISJCLDPS

6. Implementarea unor programe de sprijin material şi de acordare a şansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate.

Reducerea abandonului şcolar Anual CLDPSConsiliul local,

Consiliul Judeţean, Scoli TVET, ISJ

Prioritatea 3: Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor IPTdin judeţ în parteneriat cu alte organizaţii

84

Obiectiv: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire

profesională. Ţinta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale judeţului.

2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor IPT din judeţ: toate şcolile IPT sa aibă dotare minimala conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea sa aibă dotare conform standardelor de pregătire profesională.Context:

Calitatea în educaţie înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condiţiilor pentru cea mai bună, completă şi utilă dezvoltare. De aceea trebuie asigurate condiţiile necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţilor de educaţie şi formare profesională a elevilor.

Calitatea clădirilor şcolilor poate avea un impact semnificativ asupra dorinţei elevilor de a merge la şcoala şi asupra capacitaţii lor de a accesa tipul adecvat de formare. În acest sens toate clădirile trebuie parţial sau total reabilitate până în 2013 şi dotate minimal. Şcolile nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate, iar atelierele pentru instruirea practică a elevilor sunt într-un proces de degradare fizica şi morala şi nu corespund progresului tehnic şi standardelor actuale de formare profesionala.

Este necesară o politică coerentă de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru TVET.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Identificarea nevoilor de reabilitare şi a necesarului de echipamente didactice pentru şcolile TVET din judeţ.

Radiografie a stării infrastructurii TVET din judeţ

2012 Consiliul local, Consiliul Judeţean,

Scoli TVET, ISJ2. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu

echipamente didactice a şcolilor TVET din judeţ Liste de echipamente didactice pe unităţi şcolare şi domenii de calificareProiecte de reabilitare a şcolilor

2013 Consiliul local, Consiliul Judeţean,

Scoli TVET, ISJ3. Identificarea surselor de finanţare, reabilitarea şi

dotarea cu echipamente didactice a şcolilor TVET. Nr. de şcoli TVET reabilitate şi dotate 2013 Consiliul local,

Consiliul Judeţean, Scoli TVET, ISJ

4. Accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte care vizează reabilitarea şi dotarea şcolilor TVET.

Nr. şcoli reabilitate Nr. şcoli dotate cu echipamente.

2013 Consiliul local, Consiliul Judeţean,

Scoli TVET, ISJ

Prioritatea 4: Eficientizarea relaţiilor parteneriale existente şi dezvoltarea de noi parteneriate pentru TVET

85

Obiectiv: Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă

Ţinta: Creşterea inserţiei profesionale a absolvenţilor TVET astfel încât gradul de ocupare a acestora să atingă cota de 70% în anul 2013Context:

Parteneriatul social pentru formarea profesională în judeţ poate fi eficientizat prin: implicarea activă a partenerilor sociali în formarea profesională iniţială şi continuă transformarea şcolilor TVET în furnizori de servicii pentru comunităţile locale dezvoltarea parteneriatelor de tip public - privat implicarea reală a partenerilor sociali în identificarea oportunităţilor de integrare profesională a absolvenţilor TVET autorizarea şcolilor TVET ca furnizori de formare profesională continuă; autorizarea şcolilor TVET ca centre de evaluare a competenţelor profesionale achiziţionate în sistem non-formal;

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi1. Autorizarea şcolilor TVET ca furnizori de

formare profesională continuă.Nr. de şcoli autorizateNr.de programe de formareNr. de persoane participante la programele de formare

Anual Şcoli TVETISJ

2. Autorizarea ca centre de evaluare a competenţelor profesionale achiziţionate în sistem non-formal.

Nr. de şcoli autorizate ca centre de testareNr. persoane ale căror competenţe au fost evaluate şi validate

2012 Scoli TVET, ISJ, AJOFM

3. Dezvoltarea de programe de învăţare bazate pe muncă pentru elevi şi studenţi.

Nr. de programe de învăţare nr. beneficiari ai programelor

2012 Şcoli TVET, Universităţi

4.Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/ universităţi/ întreprinderi;

Nr. de parteneriate Anual Şcoli TVETISJ, CLDPS

4. Acţiuni inovative în vederea îmbunătăţirii tranziţiei de la şcoală la viaţa activă.

Nr. de acţiuni inovative Anual Şcoli TVETISJ, AJOFM

5. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor TVET.

Acţiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilorNr. de contracte de angajare a absolvenţilorNr. de burse şcolare acordate de agenţii economici

2012 Şcoli TVET, ISJCLDPS,

A.J.O.F.M.

6. Crearea unor parteneriate pentru promovarea unei culturi a învăţării permanente şi a „regiunilor de învăţare”;

Nr. de parteneriate 2013 CLDPS

86

Prioritatea 5: Dezvoltarea sistemului IPTprin atragerea de specialişti şi formarea continuă a resurselor umane din şcolile TVET ale judeţului

Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT şi a specialiştilor atraşi

Ţinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învăţământul IPT şi a specialiştilor atraşi la cursuri de formare profesionala continua.Context:

Judeţul Teleorman se confruntă în continuare cu o mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţie a personalului didactic din învăţământul TVET;

În general, suplinitorii necalificaţi pentru disciplinele de cultură generală din învăţământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă. Aceste cadre didactice se regăsesc în special, în mediul rural, la şcolile cu clase de arte şi meserii.

Corelarea planurilor de şcolarizare cu cererea pieţei muncii determină necesitatea reconversiei profesionale a cadrelor didactice care predau cultura de specialitate în şcolile IPT.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile TVET şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din TVETNr. de cadre didactice participante la programe de formare profesională continuă prin proiecte POS DRU si alte proiecte europeneNr. de persoane formate

AnualISJ

Şcoli TVET

2. Sprijinirea cadrelor didactice din TVET pentru a participa la programe de formare profesională continuă, inclusiv prin stagii în întreprinderi.

Nr. de cadre didactice participante la programe de formare profesională continuă

2012ISJ

Şcoli TVET

3. Atragerea specialiştilor agenţilor economici în învăţământul TVET.

Nr. de specialişti atraşi AnualISJ

CLDPS

Prioritatea 6: Eficientizarea şi dezvoltarea activităţilor de consiliere profesională a tinerilor

87

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele

superioare de educaţie Ţinta: Extinderea serviciilor de consiliere şi orientare profesionala pentru toţi elevii din învăţământul TVET, până în 2013, pentru creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii.Context:

Şcoala, ca instituţie socială cu funcţii multiple, trebuie să răspundă nu doar nevoilor informaţionale ale elevului, ci şi a celor psihologice şi sociale. Scopul final al educaţiei este pregătirea elevului pentru viaţă. Creşterea numărului de eşecuri, abandonuri şcolare, de comportamente delincvente, sau nesănătoase, de tulburări emoţionale în rândul elevilor, indică faptul că ar trebui să se facă mai mult în această direcţie. Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie largă de intervenţii care impun o pregătire profesională de specialitate. Profesorul de şcoală abilitat pentru consilierea educaţională nu are competenţe în consilierea de criză şi consilierea psihologică. Aceste activităţi reprezintă domenii de intervenţie ce ţin strict de competenţa psihologului.

În judeţul Teleorman există în continuare un număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere profesională şi un număr mic de consilieri şcolari. Consilierea nu orientează şi nu sprijină suficient învăţământul TVET. Prin urmare, se impune eficientizarea activităţii de consiliere prin creşterea numărului de consilieri, a numărului de cabinete de consiliere, dotarea cabinetelor şi îmbunătăţirea mecanismelor de atragere a elevilor către învăţământul TVET şi ocuparea unui loc de muncă.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi

1. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru dobândirea competenţelor de orientare şi consiliere profesională

Nr. de cadre didactice formate 2011ISJ

CCD2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri

şcolari.Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de judeţ

2013 ISJ

3. Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară TVET.

Nr. de cabinete de consiliere profesională

2013ISJ

Comunitatea locală4. Programe de orientare şi consiliere profesională, adaptate

grupurilor ţintă din mediul ruralulNr. de programe realizate Anual ISJ,CJRAE

5. Dezvoltarea de programe de orientare şi consiliere prin acţiuni comune ale şcolilor TVET şi AJOFM

Nr. de programe de orientare şi consiliere dezvoltare anual

AnualISJ,Scoli TVET,

AJOFM

88

Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul TELEORMAN -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a

în anul şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de

formare profesională pentru 2013-

2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-

2020*) (nivelul 2+ nivelul 3

de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi

% %Min.-max. (%)

Ţinta (medie

judeţeană)

(%)agricultură 3 77 4.7% 4.0%silvicultură 0 0 0.0% 0.0%protecţia mediului 4 107 6.5% 7.0%ind. alimentară 2 63 3.8% 4.0%comerţ 2 58 3.5% 6.0%economic 11 313 19.1% 16.0%turism şi alimentaţie 7 197 12.0% 13.0%estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0.0%

0.0%

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 2 54 3.3%

3.0%

mecanică 20 599 36.6% 34.0%electric 3 80 4.9% 7.0%electromecanică 1 29 1.8% 2.0%

electronică automatizări 1 29 1.8% 2.0%

chimie industriala 0 0 0.0% 0.0%

materiale de construcţii 0 0 0.0% 0.0%

fabric.prod.din lemn 0 0 0.0% 0.0%

industrie textilă şi pielărie 1 31 1.9% 2.0%tehnici poligrafice 0 0 0.0% 0.0%Producţie media 0 0 0.0% 0.0%

TOTAL 27 1637 100,0% 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

102

Glosar

DEMOGRAFIE

DemografieŞtiinţa care se ocupă cu studiul populaţiei umane: nivelul, structura şi caracteristicile populaţiei şi de legislaţiile care guvernează aceste caracteristici.MigraţieTransformările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a schimbării domiciliului permanent (statutului rezidenţial).

Migraţia internă este determinată de schimbările de domiciliu în interiorul graniţelor ţării.Migraţia externă este determinată de schimbarea domiciliului din România în altă ţară sau, din altă ţară în România.MortalitateFenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioada dată de timp (de obicei un an), reprezentând componenta negativă a mişcării naturaleÎmbătrânire demografică a populaţiei Proces demografic care constă în creşterea proporţiei populaţiei vârstnice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere.FertilitateFenomenul demografic al născuţilor vii în populaţia feminină de vârsta fertilă (15-49 de ani).

ECONOMIE

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere într-o anumită perioadă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Investiţiile reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existenteIndicele preturilor măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilorPIB – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară într-o perioadă determinată de timp.

PIB=∑ VABi=PGB−CI,

unde: VABi – valoarea adăugată brută la nivel de sectorPGB – produsul global brut (valoarea totală a produselor şi serviciilor produse)CI – consumul intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producerea

bunurilor şi serviciilor noi)IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii (întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250; realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro)

PIAŢA MUNCII

Resursele de muncă reprezintă categoria de populaţie ce dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale.Populaţia activă – persoanele în vârstă de 14 ani şi peste, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă, utilizată sau neutilizată. Este alcătuită din populaţia ocupată + ŞomeriŞomerii înregistraţi sunt persoanele în vârsta de 18 ani şi peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile conform pregătirii lor şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocupare şi formare profesională şi beneficiarii de plăţi compensatorii potrivit O.U.G. nr. 98/1999.Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi, la populaţia activă civilă.

Populaţie inactiv ă Populaţie ce cuprinde persoanele care nu exercită o activitate aducătoare de venituri şi care, în majoritatea cazurilor, se află sub limita de muncă (copii, tineri) sau peste limita de muncă (bătrâni).Popula t ia activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificata (16 ani) si care constituie forta de muncă disponibila pentru producerea de bunuri şi servicii.Populaţia ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referinţă (săptămâna care precede interviul) cel puţin o oră în activităţi neagricole sau cel puţin 15 ore, în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi din agricultură.Populaţia ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură, cu statut de: salariaţi, patroni,

103

lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi, membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice sau obşteşti.

Rata globală de activitate reprezintă proporţia populaţiei active totale (Pa) în populaţia totală a ţării (Pt):

Rata de activitate a populaţiei reprezintă proporţia populaţiei active în populaţia totală în vârstă de muncă. OFERTA ŞCOLILOR

CLDPSFP - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăPLAI – Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ SAM – Şcoala de Arte şi MeseriiCCD – Casa Corpului DidacticISJ - Inspectoratul Şcolar JudeţeanCJAPP - Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCDS - Curriculum la decizia şcoliiRata - Indicator statistic care măsoară frecvenţa unui eveniment în raport cu o populaţie sau subpopulaţie statistica din care provine evenimentul respectiv.

104

Rga=PaP t

∗100