MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUIINSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ

PLAI TIMIŞ

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

2013 - 2020

Aprobat, Avizat,

Inspectoratul Şcolar Județean TimișDecizie nr_____________ Comitetul Local pentru Dezvoltare a

Parteneriatului Social în Formarea Profesională

CUPRINSPLAI TIMIŞ 2011-2013 1

Cuvânt înainte

1. Rezumat

2. Demografie

2.1. Situaţia prezentă2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)2.1.3. Distribuţia pe sexe2.1.4. Structura pe grupe de vârstă 2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale2.1.6. Structura etnică 2.1.7. Mişcarea migratorie

2.2. Proiecţii demografice 2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

3. Profilul economic judeţean

3.1. Principalii indicatori economici3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)3.1.2. Productivitatea muncii3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

3.2. Informaţii parţiale3.2.1. Cerinţele de competitivitate3.2.2. Cercetarea - dezvoltarea3.2.3. Industria 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu3.2.5. Agricultura3.2.6. Silvicultura3.2.7. Turismul3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă–aspecte specifice ruralului montan

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT4. Piaţa muncii

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii4.1.1. Participarea la forţa de muncă4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale

4.2.Informaţii parţiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi

PLAI TIMIŞ 2011-2013 2

financiare)4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

4.2.2.1. Anchete în întreprinderi4.2.2.2. Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor

4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional4.3.2.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile:4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete)4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen mediu

4.4. Implicaţiile pentru ÎPT 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ

5.1. Indicatori de context5.1.1.Contextul european 5.1.2.Contextul naţional

5.2.Indicatori de context specifici5.2.1.Contextul demografic şi populaţia şcolară

5.3.Indicatori de intrare5.3.1.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 5.3.2.Resursele umane din ÎPT. 5.3.3.Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4.Indicatori de proces5.4.1.Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2.Asigurarea calităţii în ÎPT5.4.3.Serviciile de orientare şi consiliere

5.5.Indicatori de ieşire5.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.5. Rata de succes5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

5.6. Indicatori de impact5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului 5.6.2. Inserţia profesională a absolvenţilor de învățământ profesional și tehnic5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare 5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul școlar viitor. Ţinte pe termen

PLAI TIMIŞ 2011-2013 3

mediu pe domenii de pregătire5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

5.7.5. Reţele şcolare

5.7.6.Parteneriatul cu întreprinderile

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean

6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesionala cu cererea

8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri9. Acţiuni propuse – plan de măsuriAnexa A la planul de acţiuni - Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizareANEXE – opisul anexelor

PLAI TIMIŞ 2011-2013 4

Autori, membrii ai Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social:

Capitolul DEMOGRAFIE ECONOMIE

Numele şi prenumele Instituţia Funcţia în cadrul instituţieiȘtefania BIREU S.C. CORES SRL Responsabil resurse umane;

Responsabil calitate-mediu-ssoMirela MITRICA MARACINE Consiliul Județean Timiș Consilier superiorRadu DIMECA SC Grafoprint SRL Administrator

Capitolul: PIATA MUNCII

Numele şi prenumele Instituţia Funcţia în cadrul instituţieiSimona POTING A.J.O.F.M. Timiș ConsilierSorin MUNTEANU SC Tratament Balnear

Buziaș SADirector general

Menuţa IOVESCU Camera de Comerț Industrie și Agricultura Timiș

Director general

Capitolul: ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Numele şi prenumele Instituţia Funcţia în cadrul instituţieiConstantin OSAIN Sindicatul Spiru Haret Prim - vicepreședinteMarin POPESCU ISJ Timiș Inspector școlar generalMarius LOBAZĂ Sindicatul FEN Secretar executivManiu Inocentiu UPTimisoara Decan Facultatea de Mecanica

Coordonator regional, Coordonator judeţean,Ildiko PATAKI Isabela Camelia MANIU

PLAI TIMIŞ 2011-2013 5

CUVÂNT ÎNAINTE

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Procesul de planificare strategică în sistemul de educație și formare profesională este structurat pe patru niveluri: național, regional, județean și local. Documentele de planificare strategic corespunzătoare sunt:

(1) Strategiile elaborate la nivel naţional de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, (2) Planurile Regionale de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic (PRAI), (3) Planurile locale (PLAI – la nivel judeţean) (4) Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS)- la nivelul unităților școlare

PLAI constituie un cadru de acțiune la nivelul județului pe baza unui set de priorități și măsuri, desprinse din analiză și armonizate cu cele convenite prin PRAI la nivel regional. De asemenea, PLAI oferă un cadru de referință pentru planurile de acțiune (PAS) elaborate de fiecare școală în parte. În baza PLAI vor fi elaborate de către unităţile şcolare planurile de şcolarizare, urmărindu-se şi optimizarea reţelei şcolare

Documentul PLAI reprezinta un instrument semnificativ pentru determinarea nevoilor de calificare pe piata fortei de munca a judetului Timis si reflectarea acestora in planul de scolarizare preuniversitar, precum si politicile invatamantului universitar.

Grupul de experti care participa in fiecare an la elaborarea si reactualizarea PLAI ia in considerare argumentele exhaustive din domeniile economic, demografic, piata muncii si invatamantul tehnic si profesional. PLAI se doreste a fii un document deschis si flexibil corelat in permanenta cu dinamica dezvoltarii economice romanesti.

Acest document poate sta la baza politicilor publice locale si judetene privind dezvoltarea retelei si calitatii invatamantului profesional si tehnic si poate fi o conexiune directa la proiectele europene de perspectiva in domeniile de dezvoltare.

PLAI are atat un scop practic, cât şi unul informativ privind previziunile pe termen scurt si lung asupra demografiei, dezvoltării economice, piaţa forţei de muncă şi oferta unităţilor şcolare în formarea profesională.

PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi a programelor vizând:- calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică la nivel de judeţ,

structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare,- măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare,- planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT,- măsuri complementare de formare profesională continuă,- măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea

integrării lor în sistemul general de educaţie,- măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculum-ului în dezvoltare locală,- măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice.

Documentul PLAI este actualizat periodic de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională, structura managerială participativă, consultativă de la nivelul judeţean, şi este aprobat de către Consiliul de Administraţie al Inspectoratului școlar.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 6

1. REZUMAT

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic al judetului Timis a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” , Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic;

Structura PLAI-ului s-a realizat in conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010.

Datele statistice au fost actualizate pe baza informaţiilor realizate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Structura PLAI –ului este proiectată să ofere un model de analiză şi sinteză, cu concluzii pe capitole, privind stabilirea acţiunilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi a tendinţelor de dezvoltare socio-economică.

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judetului (din perspectiva cererii actuale şi viitoare de educaţie), precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic regional (oferta de educaţie şi formare profesională).

Concluziile, formulate din perspectiva implicațiilor pentru invățământul professional și ethnic, sunt rezumate la sfîrșitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii și recomandări în atenția factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de invățământ profesional și tehnic.Analiza demografică - evoluţia populaţiei judeţului Timiş se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător. Rezultatele ultimului recensământ din 2011 arată că dinamica numărului populaţiei este negativă, înregistrându-se 649777 persoane populaţie stabilă, faţă de 679695 persoane înregistrate în 2010 cu 29918 persoane mai puţin.

În prezent în judeţul Timiş din totalul populaţiei stabile 61,6%(399,9 mii) persoane au domiciliul în mediul urban şi 38,4%(249,9 mii) persoane în mediul rural. Din punct de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Timiş se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor.

Totuşi, nu scăderea numărului populaţiei este aspectul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.

Constatările demografice recomandă măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin: creşterea ratei de cuprindere, prevenirea abandonului şi încurajarea şcolilor pentru autorizarea ca furnizori pentru formarea adulţilor, ca activitate complementară la formarea profesională iniţială, raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială.

Din analiza mediului economic judeţean se deduc ramurile reprezentative pentru industria judetului, creşterea ponderii serviciilor (ocupă cea mai mare pondere în economia judeţului, în creştere constantă în ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA), şi a construcţiilor (in usoara creştere fata de anii precedenti ca pondere în formarea PIB si VAB fiind susţinut de dinamica investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică - alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc, edilitară şi pentru afaceri.)

Ca urmare, unitatile economice din judetul Timis, au investit si investesc in continuare in instruire și activități specifice in aceste domenii, iar invatamantul tehnic si profesional va trebui sa isi actualizeze oferta educationala prin:

- Calitate în pregatirea pentru calificarile specializate pentru ecologie şi protectia mediului pe baza standardelor de mediu ale UE;

- Dezvoltarea unor competente de mediu ca parte din pregatirea tehnica generala, indiferent de specialitate;

- Instruire specifica de baza in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale (sanatatea si securitatea muncii) corespunzator domeniilor de pregatire.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 7

Se recomandă relansarea activităţii de cercetare-dezvoltare şi de crestere a legaturii cu mediul economic şi nevoile acestuia

Capitolul “Piata muncii” ca si component al documentului PLAI si-a propus sa analizeze dinamica populatiei active si ocupate, atat pe baza indicatorilor statistici cat si pe baza datelor culese de la actorii implicati pe piata fortei de munca.

Şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra dezvoltării societăţii, este rezultatul direct al proceselor de restructurare şi adaptare a economiei naţionale la cerinţele unei economii de piaţă deschise.

In acest capitol o importanta deosebita am acordat-o evoluţiei şomajului tinerilor sub 25 ani (1327 de someri tineri in 2011, cu o pondere de 21,13% din total someri), care ar trebui sa fie o prioritate a partenerilor sociali (scoala-angajatori-autoritati locale) pentru identificarea cauzelor care au generat situatiile de somaj ridicat in randul acestei grupe de varsta si adoptarea de masuri pentru diminuarea acestui fenomen. Oferta educationala pare a fi neadecvata cerintelor pietei muncii, competentele scazute ale absolventilor in raport cu ceintele angajatorilor, precum si optiunile elevilor in meserii neconcordante cu cererea de pe piata muncii.

Din analiza structurii populatiei ocupate pe niveluri de instruire, atat la nivel regional cat si la nivelul judetului Timis putem spune ca oferta educationala a invatamantului pe niveluri de studii raspunde mai mult sau mai putin la solicitarile pietei muncii. Aceasta structura arata nevoia ca factorii responsabili trebuie sa actioneze pentru crearea conditiilor si a motivatiei in deplina egalitate a sanselor pentru continuarea studiilor de catre absolventii de gimnaziu si diminuarea procentului de populatie ocupata la nivel gimnazial. Din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la A.J.O.F.M apreciem ca sansa de ocupare a tinerilor devine puternic dependentă de competitivitatea acestora în comparaţie cu populaţia ocupată existentă.

Deoarece cererea de forţă de muncă se estimează că va rămâne deficitară comparativ cu oferta în toate regiunile de dezvoltare economică, în special pentru nivelul de pregătire preuniversitară, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale alături de competenţe cât mai ridicate în domeniul tehnologic şi informatic sporesc şansa absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic de a-şi găsi un loc de muncă. Acest lucru se poate obtine prin dezvoltarea resurselor umane si materiale ale scolilor si a unor parteneriate durabile scoala-angajatori.

Învățământul și formarea profesională- analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care defines: contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională din sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţului, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru planurile de şcolarizare, ca ţinte pentru 2013 prezentate în Anexea A a planului de măsuri. Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat in 2011 au un grad ridicat de relativitate. La acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea ÎPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2012-2013, ca răspuns la cererea pieţei muncii. În aceste condiţii, este necesară o actualizare a PLAI în fiecare an pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel, oferta ÎPT pentru anul 2012-PLAI TIMIŞ 2011-2013 8

2013 va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (decembrie, conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).

Pe baza acestor concluzii, în capitolul 9 este făcută analiza SWOT a judeţului, în scopul identificării priorităţilor locale cu efecte asupra formării profesionale:

Optimizarea procesului de implementare a documentelor PRAI/PLAI/PAS Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii Dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de

formare continuă Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră tuturor

elevilor din TVET

PLAI TIMIŞ 2011-2013 9

2. DEMOGRAFIE

2.1. Situaţia prezentă

Populaţia este un element foarte mobil, prezentând o variaţie temporală şi una spaţială şi ca atare necesită o viziune mult lărgită şi metode foarte elastice pentru surprinderea schimbărilor rapide de ordin cantitativ şi calitativ din evoluţia ei, având în vedere complexul de factori ce o influenţează.

În virtutea unor împrejurări, populaţia unei ţări cunoaşte o anumită repartizare geografică care este în continuă schimbare, graţie fluxurilor migratorii şi proceselor demografice care au loc în cadrul fiecărei unităţi teritorial-administrative.

La nivelul globului terestru populaţia nu este răspândită uniform, datorită factorilor anterior precizaţi care acţionează cu intensităţi diferite de la o epocă la alta şi de la un ţinut la altul. Există regiuni cu mari aglomerări umane, după cum există regiuni unde populaţia este foarte rară. Pentru a pune în evidenţă această stare de fapt se calculează densitatea populaţiei care reprezintă raportul dintre numărul populaţiei şi suprafaţa ocupată de ea.

Densitatea este expresia răspândirii populaţiei în teritoriu şi reflectă gradul sau intensitatea populării acestuia. Desfăşurarea normală a vieţii sociale şi economice într-un teritoriu nu poate avea loc dacă efectivul şi densitatea populaţiei n-au atins un prag minim. Densitatea populaţiei este, aşadar, una din condiţiile vieţii materiale. Ca urmare, analiza densităţii populaţiei sub cele mai variate aspecte prezintă nu numai interes demografic, ci şi social-economic, fiind legată de strategia dezvoltării, atât la nivel macroeconomic cât şi în profil teritorial.

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală

Noţiunea de populaţie presupune existenţa unei comunităţi umane bine delimitate în timp şi spaţiu. Această comunitate nu este o „aglomerare” de oameni, ci ea funcţionează ca un sistem caracterizat în principal prin dinamică, integritate, autostabilitate, autoorganizare şi ierarhizare.

Dinamica demografică se caracterizează la rândul ei prin modificări cantitativ-structurale permanente, datorate mişcării naturale, teritoriale (migratorii), sociale, culturale şi politice.

În cazul în care colectivitatea umană evoluează (se reînoieşte) mereu numai sub efectul mişcării naturale (naşteri şi decese) populaţia respectivă este considerată un sistem demografic de tip închis fiind expresia completă a modelului populaţiei stabile.

Populaţia însă poate evolua şi ca un sistem deschis: numărul şi structura sa fiind influenţate de mişcarea migratorie (imigrări şi emigrări).

Aşadar, dinamica demografică, respectiv, mişcarea generală a populaţiei, cea care influenţează în mod direct numărul populaţiei se compune din două mişcări, naturală şi migratorie care la rândul lor constituie subsisteme ale sistemului demografic ce pot funcţiona independent sau în comun. Mişcarea generală a populaţiei având drept consecinţă modificarea numărului, structurii şi caracteristicilor demografice ale unei comunităţi umane.

Dacă naşterea şi decesul sunt considerate evenimente biologice, natalitatea şi mortalitatea sunt considerate ca mase de evenimente a căror intensitate înregistrează variaţii considerabile în timp şi spaţiu datorită condiţionării lor social-economice.

Ca urmare, mişcarea naturală a populaţiei exprimă în modul cel mai expresiv caracterul dual al fenomenelor demografice: biologic şi social.

Analiza structurilor demografice şi social - culturală capătă o semnificaţie deosebită odată cu recensămintele sistematice ale populaţiei care oferă o bază de date ce poate fi uşor prelucrată.

În prezent importanţa recensământului este cu atât mai mare, cu cât de cunoaşterea corectă a modificărilor care se petrec la nivelul forţei de muncă, a pieţelor de desfacere sau a raporturilor dintre diferitele comunităţi locale, politice, etnice, religioase, depind decizii care se răsfrâng imediat asupra cetăţeanului de rând.

Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului Timiş a fost de 649777 persoane, cu 29918 persoane mai puţin decât la recensământul din 2002. Din totalul populaţiei stabile 399,9 mii persoane aveau domiciliul în municipii şi oraşe (61,6%), iar

PLAI TIMIŞ 2011-2013 10

249,9 mii persoane locuiau în comune (38,4%). În Municipiul Timişoara au fost înregistraţi 303.708 locuitori, adică 48% din totalul persoanelor recenzate în întreg judeţul Timiş. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Timiş se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor.

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale(urban/rural)

Populaţia judeţului este caracterizată prin faptul că este concentrată mai mult în mediul urban fiind la nivelul anului 2010 în număr de 422250 persoane şi 257445 persoane în mediul rural.

Rezultatele obţinute în urma recensământului populaţiei în anul 2011, arată că populaţia a rămas concentrată în mediul urban, dar s-a înregistrat o scădere a acesteia faţă de anul 2010 :

- mediul urban 399900 persoane- mediul rural 249900 persoane

Urban/rural - 2010/2011

422250

399900

257445

249900

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000 450000

1

2

RURAL

URBAN

Figura 2.1.2 Populaţia judeţului Timiş în medii rezidenţiale – 2010 - 2011Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011

Dar la nivelul judeţului Timiş, în mediul rural, au început chiar să se contureze câteva microzone de creştere demografică(satele din zona metropolitană şi axa Timişoara – Cenad, zonele Buziaş – Darova, Gătaia sau Făget, unde creşterea de populaţie se cifrează între 5 şi 10 procente).

2.1.3. Distribuţia pe sexe

În cadrul analizei populaţiei, un loc aparte îl are discuţia referitoare la gen şi la mediul de rezidenţă. Dacă trebuie să vorbim despre sexul populaţiei în judeţul nostru observăm că este vorba despre o proporţie relativ uniformă a celor două sexe. Totuşi, femeile sunt majoritare, fiind la nivelul anului 2010 în număr de 353759, în timp ce bărbaţii sunt în număr de 325936. Procentual aceasta înseamnă că populaţia feminină are o pondere de 52,04%, în timp ce populaţia masculină reprezintă doar 47,95%.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 11

Figura 2.1.3 Populaţia judeţului Timiş , distribuţia pe sexe Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj, în 2010

2.1.4 Structura pe grupe de vârstă

În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă ale populaţiei judeţului Timiş, în anul 2010, din analiza figurii 2.1. prezentată mai jos, se pot observa următoarele trăsături specifice:

- populaţia sub 14 ani reprezintă 14% din populaţia judeţului;- populaţia între 15 - 64 de ani 72,8% din populaţia judeţului;

POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

TOTAL

0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

65+ ani

TOTAL

0-14 ani

15-19 ani20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

65+ ani

Figura 2.1.4 Populaţia judeţului Timiş pe grupe de vârstă la 31 decembrie 2010 Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj, în trimestrul IV 2010

De asemenea, se mai observă că populaţia în vârstă de muncă existentă la nivel judeţean cuprinsă în intervalul 15 – 64 de ani reprezintă 72.8% din totalul populaţiei judeţului, în timp ce populaţia sub 15 ani şi cea de peste 65 de ani reprezintă 27,3% din total populaţie.

2.1.5 Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Se observă că populaţia tânără existentă în mediul urban cuprinsă în intervalul 0 - 29 de ani reprezintă 36,6% din totalul populaţiei judeţului, în timp ce populaţia din mediul urban de peste 30 de ani reprezintă 63,4% din total populaţie.

În mediul rural situaţie este următoarea :- populaţia sub 29 ani reprezintă 39,4% din populaţia judeţului;

PLAI TIMIŞ 2011-2013 12

- populaţia între 30 – 65 de ani şi peste, reprezintă 47,4% din populaţia judeţului;

TOTA

LG

rupa

de

vârs

tă(a

ni)

15-1

9

25-2

9

65+

TOTAL

RURAL0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

TOTAL

URBAN

RURAL

Figura 2.1.5 Populaţia judeţului Timiş pe grupe de şi medii rezidenţiale Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj, în trimestrul IV 2010

2.1.6 Structura etnică

Din analiza structurii populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa că diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternică a judeţului Timiş. Cu toate acestea se remarcă faptul că în ultimii zece ani avem de-a face în general cu un proces de scădere a populaţiei aparţinând grupurilor etnice .

La acest proces au contribuit o serie de factori precum: creşterea procentului de cetăţeni români de naţionalitate română; diminuarea netă a comunităţilor de maghiari şi germani în judeţul Timiş.

Potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate privind apartenenţa la o anumită etnie, structura populaţiei după etnie la recensământul din martie 2002 se prezenta astfel :

Românii – 564450 persoane(83,2% din populaţia judeţului), în creştere cu 3500 persoane faţă de 1992, explicată mai ales prin migraţiile dinspre alte judeţe pentru a compensa golurile lăsate de emigrările populaţiei germane îndeosebi.

Germanii – 14229 persoane(2% din populaţia judeţului ), în scădere accentuată faţă de 1992, cu 12314 persoane, explicată de scăderile economice, familiale, sporul natural negativ.

Maghiarii – 51421 persoane(7,5% din populaţia judeţului ), tot în scădere semnificativă faţă de 1992, cu 11377 persoane ; cauzele acestei scăderi le regăsim tot în emigrările din motive economice, mai ales, sporul natural negativ.

Sârbii – 13217 persoane (1,2% din populaţia judeţului) în reducere, cu aproape 4000 persoane faţă de 1992. Scăderile au aceleaşi explicaţii ca şi în cazul germanilor şi maghiarilor.

Alţii – 34427 persoane(5% din populaţia judeţului) în creştere cu 1829 persoane. Trebuie remarcate ponderile mai însemnate ale rromilor(2,3% din populaţia judeţului), ucrainenilor(1% din populaţia judeţului) şi slovacilor(0,25% din populaţia judeţului).Din analiza datelor , se pot face unele aprecieri şi constatări :

Românii au o creştere legată de cauze multiple: sporul natural, în general pozitiv, soldul migratoriu şi el pozitiv.

Germanii au înregistrat cea mai dramatică scădere, pusă pe seama emigrărilor. Maghiarii tot în scădere, mai ales din cauza emigrărilor peste hotare dar şi sporul natural

negativ. Sârbii într-o diminuare apreciabilă, din aceleaşi cauze ca şi în cazul populaţiei germane

şi maghiare.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 13

Alţii - au înregistrat o creştere importantă, dar cu o evoluţie mai nuanţată: creştere mai pronunţată în cazul populaţiei de rromi legată de sporul natural ridicat, soldul migratoriu ridicat.

Scăderile absolute şi relative au fost la nivelul tuturor etniilor.

Fig.2.1.6. Structura populaţiei judeţului Timiş pe naţionalităţi la recensămintele din 1992 şi 2002

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2002.

Rom

âni

Mag

hiar

i

Sârb

i

Ger

man

i

Ucr

aine

ni

201120020

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2011

2002

Fig.2.1.6.1 Structura populaţiei judeţului Timiş pe naţionalităţi la recensămintele din 2002 şi 2011

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2011.

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţi a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără nici un fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului 649777 persoane - 555752 persoane (85,5% din populaţia judeţului) s-au declarat români, în scădere cu 8698 persoane faţă de 2002.

În judeţul Timiş pe lângă populaţia de etnie română, s-au declarat : 35294 (5,4% din populaţia judeţului) maghiari în scădere semnificativă faţă de

2002, cu 16127 persoane ; cauzele acestei scăderi le regăsim în emigrările din motive economice, mai ales, sporul natural negativ.

14535 (2,2% din populaţia judeţului) rromi în scădere faţă de 2002, cu 1550 persoane.

10100(1,6% din populaţia judeţului) sârbi în reducere, cu aproape 3117 persoane faţă de 2002. Scăderile au aceleaşi explicaţii ca şi în cazul germanilor şi maghiarilor.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 14

8497 (1,3% din populaţia judeţului) germani în scădere faţă de 2002, cu 5732 persoane ; cauzele acestei scăderi le regăsim în emigrările din motive economice.

5953 (0,9% din populaţia judeţului) ucraineni. 4500 (0,7% din populaţia judeţului) bulgari. Alţii – 17967 persoane (2,7% din populaţia judeţului).

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%

1

Structura populaţiei pe naţionalităţi 2011

Bulgari

Ucraineni

Germani

Sârbi

Rromi

Maghiari

Români

Fig.2.1.6.2 Structura populaţiei judeţului Timiş pe naţionalităţi la recensământul din 2011

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2011.

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 11,5 mii persoane, reprezentând 1,8% din populaţia stabilă a judeţului.

Referitor la structura naţională a populaţiei Timişului trebuie apelat inevitabil la evoluţia istorică a acestui teritoriu ce şi-a pus amprenta şi pe structura etnică a populaţiei. Până la stăpânirea habsburgică asupra Banatului populaţia acestui teritoriu se remarca printr-o relativă omogenitate, în care masa cea mare a populaţiei o formau românii, mai cu seamă în mediul rural. Nici ocupaţia otomană asupra Timişului n-a schimbat în mod semnificativ structura sa etnică. În schimb stăpânirea habsburgică asupra Timişului aduce importante schimbări în structura demografică. A fost afectată, în special, omogenitatea blocului etnic românesc prin intercalări masive de populaţie germană, maghiară, sârbă. Creşterea demografică din Banat, printre cele mai spectaculoase din Europa, s-a realizat mai ales prin colonizări derulate în mai multe etape.

2.1.7 Mişcarea migratorie

În ceea ce priveşte procesul de migraţie, acesta are în vedere mai multe aspecte. În primul rând, legat de migraţia internă, structura economică a suferit o serie de

modificări, în sensul că mare parte din întreprinderile de stat au fost nevoite să-şi reducă semnificativ personalul sau chiar să se închidă. În acest nou tablou socio-economic, soluţiile de adaptare au fost dintre cele mai diverse: populaţie care a plecat în străinătate, la muncă sau definitiv; populaţie din mediul urban care a plecat fie în alte zone urbane mai dezvoltate economic, fie către mediul rural; populaţie din mediul rural care pleacă spre mediul urban. Legat de migraţia internă se mai poate spune că avem de-a face cu reducerea migraţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte. Acest fenomen a dus la apariţia unor zone care atrag populaţia dintr-o anumită zonă învecinată în strânsă legătură cu locul de muncă.

Faptul că oamenii aleg să plece din mediul urban către cel rural poate avea un impact demografic pozitiv. În general, populaţia care pleacă din urban în rural are un nivel de instruire superior şi este în general populaţie mai tânără, fapt care influenţează viaţa comunităţii rurale.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 15

Alături de migraţia internă un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Un aspect important de care trebuie ţinut cont este faptul că după 1989 cetăţenii României au putut călătorii liber. Migraţia externă este un fenomen a cărui evoluţie depinde de forţa de „atracţie sau respingere” pe care factori de cele mai multe ori de natură economică o exercită asupra indivizilor.

Schimbările din sistemul politico-social românesc a făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA şi Canada. Această pierdere de „materie cenuşie” pare să pună la ora actuală probleme mai mari decât acum câţiva ani întreprinderilor de vârf.

2.2 Proiecţii demografice

Evoluţia fenomenelor demografice din România s-a reflectat în ultima perioadă în schimbările intervenite în structura pe vârste a populaţiei, cu implicaţii atât pe plan demografic, cât şi pe plan socio-economic.

În acest sens, proiectarea populaţiei pentru o perioadă de 15-20 ani ne poate oferi informaţii utile asupra evoluţiei numărului şi structurii de vârstă a populaţiei din România şi din regiunea Vest.

Din punct de vedere demografic principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt: natalitatea, mortalitatea şi migraţia.

În profil teritorial se remarcă o diminuare a natalităţii în toate judeţele Regiunii Vest, judeţul Timiş alături de municipiul Bucureşti, fiind zone cu o natalitate dintre cele mai scăzute la nivel naţional.

Înscrisă în tendinţa generală din cadrul perioadei de „tranziţie demografică”, România se confruntă cu o scădere a natalităţii, fenomen care are unele particularităţi. Principalii factori care au determinat scăderea natalităţii sunt de natură economică şi socială. În primul rând, este vorba despre o transformare semnificativă a structurii ocupaţionale a populaţiei, care a impus, mai ales contingentelor tinere, o mobilitate teritorială şi profesională deosebită şi, în acelaşi timp, prelungirea perioadei de instruire.

Se adaugă acestei transformări participarea din ce în ce mai constantă a femeilor la activităţi din afara familiei. Această participare este mai accentuată în mediul urban, fertilitatea mai scăzută a populaţiei urbane influenţând mai pronunţat nivelul fertilităţii generale.

În perspectivă, este de anticipat ca populaţia Regiunii Vest să scadă în intervalul 2002-2025 cu aproximativ 200.000 de locuitori. Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul 2010 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare. Această scădere se va datora menţinerii unui deficit al naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migraţiei interne şi externe. Este de menţionat fenomenul de atragere a forţei de muncă, din alte state, care poate influenţa cifrele, dar şi cu efecte şi probleme de ordin social, economic, cultural etc.

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT

Populaţia judeţului este caracterizată prin faptul că femeile sunt majoritare şi este concentrată mai mult în mediul urban fiind la nivelul anului 2010 în număr de 223774, decât în cel rural, în număr de 129985.

Populaţia activă şi în vârstă de muncă reprezintă 71,6% din totalul populaţiei, pondere mai mare decât cea de la nivel naţional. O pondere importantă în cadrul populaţiei este ocupată şi de populaţia de până la 14 ani care reprezintă 14%, iar populaţia de peste 65 de ani reprezintă 13,3%.

Din analiza structurii populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa că diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternică a judeţului. Se mai poate observa creşterea procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creştere uşoară a populaţiei de rromi.

Judeţul se caracterizează printr-un spor negativ al populaţiei, spor care este dat de diferenţa foarte mare între numărul de născuţi vii şi numărul celor decedaţi într-un an. De PLAI TIMIŞ 2011-2013 16

asemenea, se mai poate urmări şi fenomenul de migraţiune externă a populaţiei. Astfel, majoritatea emigranţilor legali au avut un nivel ridicat de instruire şi calificare, au fost tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.

Judeţul Timiş încheie un al doilea deceniu consecutiv de scădere demografică, fără perspectivă ca în viitorul apropiat, să aibă parte de o inversare a tendinţei. După ce a atins cel mai înalt nivel de locuire din istoria sa la jumătatea anului 1990(când avea peste 735.000 de locuitori), Timişul a pierdut în primul deceniu postdecembrist opt procente din totalul locuitorilor, iar în al doilea deceniu, încă patru procente – dar această cifră poate fi dublă, dacă se ia în calcul faptul că o parte importantă a populaţiei judeţului şi-a rupt definitiv legăturile cu localităţile de origine. Aproape trei sferturi din această pierdere se datorează mediului urban.

Dacă este să ne referim la evoluţia populaţiei judeţului Timiş se poate spune că aceasta se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător. Totuşi, nu scăderea numărului populaţiei este aspectul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 17

3. PROFIL ECONOMIC JUDETEAN

3.1 Principalii indicatori economici

3.1.1. Produsul intern brut (PIB) și Valoarea adăugată brută (VAB)

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2011 a fost de 578551,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,5% faţă de anul 2010.Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, înconsecinţă, a valorii adăugate brute din agricultură, silvicultură şi pescuit (+11,3%), industrie (+5,0%) şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (4,8%). Creşteri relativ mai reduse ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (+2,7%) urmate de comerţ cu ridicată şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,2%).Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în anul 2011 cererea internă a crescut cu 3,1 procente, comparativ cu anul 2010. Reducerea cheltuielii pentru consum final a adminis-traţiilor publice (-3,5%) a fost compensată de majorarea cheltuielii pentru consum final a gos-podăriilor populaţiei (+1,4%) astfel încât consumul final total s-a menţinut aproximativ constant în anul 2011, comparativ cu anul precedentFormarea brută de capital fix a înregistrat o creştere cu 6,3 puncte procentuale.

PRODUSUL INTERN BRUT

7.3

-7.1

-1.9

1.5

3.9 4.5 4.7

-8-6-4-20

2468

10

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

ani

proc

ente

PRODUSUL INTERN BRUT

Figura 3.1.1./1.- Evoluția PIB la nivel naționalSursa: Comisia Națională de Prognoză -Prognoză Toamna 2010

Judeţul Timiş este considerat un judeţ în creştere, cu rezultate economice superioare celorlalte judeţe învecinate, fiind pe locul întâi în Regiunea Vest.

Indicatorii economici au cunoscut evoluţii dinamice, atât Produsul Intern Brut Total, cât şi Produsul Intern Brut pe locuitor crescând de la un an la altul, în concordanţă cu tendinţa de pe plan naţional.

Principalul indicatori macroeconomic, calculat, este Produsul Intern Brut (PIB), exprimat în preţuri curente la nivelul fiecărui an.

Pentru județul Timiș, pana în anul 2008, acesta a cunoscut o creştere continuă (fig. 3.1.1./2.).

PLAI TIMIŞ 2011-2013 18

0

5000

10000

15000

20000

mld RON

2004 2005 2006 2007 2008

Evolutia PIB jud Timis

PIB jud Timis

Figura 3.1.1./2. - Evoluţia PIB în judeţul Timiş în perioada 2004-2008Sursa: INS, Baza Tempo Online

3.1.2. Productivitatea muncii

Creșterea economica continua până în 2008, combinata cu o menținere aproximativ egala a numărului de personal muncitor a făcut ca, la nivel național, productivitatea muncii sa aibă o creștere continua din 2000 până în 2008. Creșterea productivității a fost diferita funcție de ramura industriala; creșteri s-au întâlnit în industria extractiva, industria alimentara, fabricarea materialelor de construcții, industria mobilei.

Referitor la acest indicator nu au fost identificate date specifice corespunzător județului Timiș; cu toate acestea, având în vedere contribuția județului Timiș la PIB și locul fruntaș deținut constant de-a lungul anilor ca volum exportat, putem afirma ca în județul Timiș productivitatea a fost peste media pe tara.

Indicii productivitatii muncii, pe activitati ale industriei

0.020.040.060.080.0

100.0120.0140.0160.0

2005 2006 2007 2008

proc

ente

Total industrie

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Producţia şi furnizareade energie electrică

Figura 3.1.2. Indicatorii productivității muncii, pe activități ale industrieiSursa:INS, Anuarul statistic 2009

PLAI TIMIŞ 2011-2013 19

3.1.3. Firmele din județ. Dinamica. Repartiția sectoriala și pe clase de mărime

La începutul anului 2009, la Oficiul Registrului Timiș erau înregistrate un număr de 65.625 companii, dintre care 7.632 companii au capital mixt sau integral străin (11,6%), restul de 57.993 firme fiind cu capital romanesc (88,4%) capitalul social total subscris fiind de 889,771 milioane dolari.

Poziţia geografică privilegiata ii conferă în continuare judeţului un avantaj strategic în relațiile cu tarile occidentale. O treime din limitele județului constituie frontiere de stat cu Ungaria și Serbia. Puterea economiei județului Timiș este determinata de diversitatea domeniilor economice, calitatea forței de munca, forța sectorului privat, dominat de IMM-uri dinamice și nivelul ridicat al investițiilor străine.

Municipiul Timișoara este cel mai dinamic pol urban de dezvoltare economica din tara, un oraș deschis spre high-tech, IT și comunicații.

Valoarea cu rolul determinant în dezvoltarea economiei o constituie resursa umana dinamica, inovatoare, specializata și cu o buna pregătire profesionala. Cererea de forța de munca în rândul investitorilor se concentrează spre tinerii muncitori calificați cu vârsta de pana la 35 de ani.

Densitatea antreprenoriala este marcata de concentrarea în Timișoara a doua treimi din firmele existente în județ. Un caz aparte îl reprezintă Sânnicolau Mare, un micropol regional de dezvoltare economica situat doar la câțiva kilometri de granița cu Ungaria - PTF Cenad, unde rata șomajului este aproape de zero.

La nivelul județului Timiș, domina sectorul privat. Rata rentabilității economice a firmelor a depășit constant rata inflației, cea mai mare rata de rentabilitate economica fiind înregistrata de întreprinderile mari și foarte mari. Cele mai rentabile firme au fost cele din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, urmate de companiile industriale.

Ponderea in functie de marime a unitatilor locale active in industrie, jud Timis,2009

88.8

8.91.9

0.4

0-9 angajaţi

10-49 angajaţi50-249 angajaţi

peste 250 angajaţi

Figura 3.1.3. Ponderea în funcție de mărime a unităților active în industrieSursa : INS Timiș

3.1.4. Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii

Nivelul ridicat de dezvoltare economică a regiunii Vest se reflectă şi asupra ponderii însemnate a investiţiilor străine directe. Regiunea Vest beneficiază de o pondere relativ mare a participării străine la capital, pe fondul continuării schimburilor tradiţionale şi al comportamentului populației din regiune în continuă adaptare la provocările din mediul de afaceri internaţional.

Cele mai mari investiții au fost în industrie, comerț, telecomunicații și tehnologia informației. în ceea ce privește volumul investițiilor atrase în competiție cu celelalte 40 de județe ale tarii, exclusiv municipiul București, județul Timiș s-a clasat pe unul din primele locuri din ţară.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 20

Valoarea adăugata este generata preponderent de întreprinderile industriale mari și de companiile din sectorul IT&C.

Investitii brute ale unitatilor locale active

0100020003000400050006000700080009000

2005 2006 2007 2008 2009

mil

RON

Figura 3.1.4. Investiții brute ale unităților locale active

Sursa : INS Timiș

In perioada 2009-2010, criza economica a stopat o serie proiecte de investiții în infrastructura. Începând cu 2011, lucrurile încep sa cunoască o îmbunătățire majora prin faptul ca au fost obținute finanțări europene.

Conform datelor puse la dispoziție de Primăria Timișoara, Consiliul Local și Consiliul Județean Timiș pe site-urile acestora, începând cu acest an se vor demara proiectele în următoarele domenii:

- drumuri;- amenajarea malului canalului Bega;- reabilitare termica;- canalizare și alimentare cu apa;- parcări;- iluminat stradal;- reamenajare parcuri, etc.

In același timp, și multe din comunele din județ si-au amenajat zone industriale / parcuri industriale în vederea implementării de noi proiecte de investiții în domenii diverse:

- industrie alimentara;- transport, depozitare și logistica;- producție industriala, etc.

Toate aceste proiecte noi înseamnă contracte cu firme locale și / sau străine care vor genera o creștere a necesarului de forța de munca în domeniile de activitate vizate.

3.2. Informații parțiale3.2.1 Procesul de integrare europeană și cerințele de competitivitateCompetitivitatea regională reprezintă potenţialul regiunii respective de a menţine şi/sau

atrage acei oameni care stăpânesc factorii de cunoaştere cheie pentru succesul dezvoltării economice, la care se adaugă potenţialul regiunii de a exploata în producţie aceşti factori de cunoaştere. Din acest punct de vedere, regiunea trebuie să furnizeze mecanismele adecvate pentru a permite firmelor să dezvolte infrastructuri de inovaţie, precum şi mecanisme de depăşire a problemelor pe care le aduce inovaţia (investiţii, risc etc.).

Regiunea trebuie să contribuie la: dezvoltarea infrastructurii de comunicare dintre firme, să încurajeze dinamismul mediului de afaceri, să sprijine investiţiile în cercetare şi dezvoltare,

PLAI TIMIŞ 2011-2013 21

să sprijine educaţia/instruirea forţei de muncă.

În procesul de integrare în UE, firmele din regiune se confruntă cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participarea pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, proiectare inovativa, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, formare profesionala a adulților (in domeniile / meseriile cerute de piața muncii), etc.

3.2.2. Cercetare dezvoltareUnul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de

cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slaba legătura cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare (număr la

sfârșitul anului

Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare la 10000

persoane ocupate civileCheltuieli totale din activitatea de cercetare

dezvoltare (mii lei preturi)

2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008

Romania 40725 41035 42220 42848 43502 49.4 48.9 49.9 48.7 49.7 952872 1183659 1565802 2177335 2980674

Regiunea Vest

3315 1855 1587 2321 2186 40.5 22.2 18.9 26.7 25.5 45530 52788 69434 111583 153300

Jud. Timiș 2099 942 883 1007 915 67.9 29.5 27.2 30.0 27.4 27096 30440 54004 73508 109603

Tabelul 3.2.2. Activitatea de cercetare-dezvoltareSursa:INS, anuarul statistic 2009

În ultimii 5 ani analizaţi (v.tab3.2.2), judeţul Timiș a cunoscut o reducere drastică a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 67,9 în 2004 la 27,4 în 2008. În valoare absolută, numărul salariaţilor în activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţ a scăzut cu peste 59% (în timp ce la nivel naţional a crescut). De asemenea, în perioada 2004-2006 cheltuielile de cercetare-dezvoltare la nivelul judeţului au avut valori mici, urmată de o revenire în 2007 și 2008.

Cercetarea din România este extrem de centralizată, 49.1% din numărul cercetătorilor şi 62.5% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţele Timiș și Arad, care însumează cca. 72% din numărul de cercetători, respectiv 76,6% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Deşi în scădere, judeţul Timiș continuă să ocupe o poziţie de lider la nivel regional în activitatea de cercetare dezvoltare - înregistrând 41,8% din totalul salariaţilor în cercetare-dezvoltare şi cca. 71,5% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din regiune – poziţie care obligă la asumarea unui rol sporit din perspectiva nevoilor de dezvoltare regională.

3.2.3. IndustriaIndustria judeţului Timiş este puternică şi diversificată fiind susţinută de tradiţie,

localizarea vestică a judeţului precum şi forţa de muncă înalt calificată, atuuri care sunt confirmate de prezenţa numeroasă aici a investitorilor, autohtoni şi străini.

Ramurile care au pondere mai mare sunt: maşini şi echipamente electrice, mijloace pentru transport feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, textile şi încălţăminte, industria alimentară. Se remarcă creşterea spectaculoasă a sectorului privat, atât prin

PLAI TIMIŞ 2011-2013 22

privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, cât şi prin înfiinţarea de firme private cu capital autohton sau străin.

Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG, Flextronic Corp. România, Zoppas Industries România, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel-Lucent, Vipro, Delphi Packard, Continental Automotive, Procter&Gamble, Kromberg&Schubert, Lisa Drexlmayer, Mecatim (Group Dewoo), Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Monlandys, EFF și altele. Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului (70%) o deține industria prelucrătoare, cu principalele ramuri ale acesteia, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului.

  2005 2006 2007 2008 2009Industrie extractivă 0.9% 0.8% 0.7% 1.0% 1.1%Industrie prelucrătoare 45.1% 41.4% 39.7% 36.0% 35.5%Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2.6% 2.7% 2.1% 2.1% 2.2%Construcţii 9.9% 10.8% 11.9% 13.4% 12.6%Comerţ 1) 18.6% 19.7% 20.1% 20.0% 19.2%Hoteluri şi restaurante 2.9% 2.8% 2.8% 3.0% 3.4%Transport, depozitare şi comunicaţii 9.1% 9.1% 9.0% 12.3% 11.9%Tranzacţii imobiliare și servicii pt. întreprinderi 8.6% 10.1% 11.0% 9.7% 11.4%Învăţământ 2) 0.1% 0.1% 0.1% 0.2% 0.3%Sănătate şi asistenţă socială 2) 0.7% 0.8% 0.8% 0.8% 1.0%Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 1.6% 1.7% 1.7% 1.5% 1.5%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Tabelul 3.2.3. Structura personalului din industrie, comerț și servicii, jud. TimișSursa: INS Timiș

După cum se vede în tab. 3.2.3, în perioada 2005 – 2009, se constata o migrare a personalului din industria prelucrătoare (aprox. 10 %), către construcții, comerț și servicii.

Dintre servicii creșteri semnificative au ajut loc în domeniul tranzacțiilor și al comunicațiilor, la ambele cu 2,8%

3.2.4. Infrastructura de transport tehnică, edilitară, de construcții și de mediu

Reţeaua rutierăDin totalul de 2911 km total de reţea de drumuri, 544 km sunt drumuri naţionale, 2367

km drumuri judeţene şi comunale.Din reţeaua totală de drumuri 742 km sunt modernizate, 867 km au îmbrăcăminte

asfaltica ușoara.Densitatea drumurilor publice este de 33,5 la 100 km2 .

Reţeaua feroviarăReţeaua feroviară are o lungime de 795 km (7.05% din total reţea CFR a ţării), fiind cea

mai mare rețea feroviara județeana.Densitatea rețelei feroviare este de 91,4 la 1000 km2 județul Timiș ocupând locul 3 după

București și jud. Constanta.

Transportul aerianÎn judeţ există un aeroport internațional în municipiul reşedinţă de judeţ – Timișoara.

Acesta are o importanta deosebita fiind considerat aeroport de rezerva pentru aeroporturile din București și Budapesta (Ungaria). În anul 2009 s-a înregistrat un trafic de pasageri de 956.897 persoane.

Utilităţi

PLAI TIMIŞ 2011-2013 23

- Localităţi cu reţea de distribuţie a apei 92- Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei 2533 km- Localităţi cu canalizare publică 24- Lungimea totală simplă a reţelei de canalizare 898 km- Localităţi cu reţea de gaze naturale 7- Lungimea totală simplă a reţelei de gaze 1579,3 km- Lungimea străzilor orăşeneşti 907 km

- din care modernizate 627 km

3.2.5. AgriculturaPotențialul agricol pe care îl are județul Timiș este remarcabil, datorită suprafețelor

agricole întinse și solurilor de foarte buna calitate. Deși în prezent acesta este subvalorificat, se prognozează însă ca în viitor să devină una dintre cele mai atractive oferte de cooperare economică a județului Timiș pentru investitorii străini.

Condițiile pedoclimatice favorabile oferă dezvoltării agriculturii multiple șanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariția și dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de bază ale agriculturii tradiționale și ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată cu succes viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș sunt nume sonore atât în tară, cât și în străinătate în ceea ce privește producția de vin. Producția de legume în microferme individuale este de asemenea o activitate economică de tradiție în special în localitățile rurale din vecinătatea centrelor urbane. Din păcate, suprafața totala cultivata a înregistrat o scădere, atât datorita costurilor relativ mari cu operațiunile tehnice de cultivare cât și modificării statutului juridic al terenurilor din terenuri agricole în terenuri intravilane destinate construcțiilor.

Judeţul Timiş 2005 2006 2007 2008Suprafaţa cultivată 4507201) 4349181) 3933231) 3968221)

Cereale pentru boabe, 343855 319495 280291 301186din care:

Grâu şi secară 133221 127710 139008 119789Orz şi orzoaică 45085 38107 23043 29270Porumb 143955 135599 101609 129394Cartofi total 10853 11030 12268 8738Sfeclă de zahăr 1098 795 20 -

Plante uleioase, 47016 64688 62689 53142din care:

Floarea soarelui 41537 42346 33539 32832Legume2) 12359 13992 12926 11051

Tabelul 3.2.5. Suprafața cultivata, cu principalele culturiSursa : INS Timiș

Creșterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă, de tradiție, a agriculturii timișene, în ultimii ani înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat.

Deși județul Timiș dispune de capacități de prelucrare, a produselor agricole de origine animală și vegetală, există în domeniu un deosebit potențial de cooperare economică, susținut de existenta, în regiune, a materiilor prime necesare și de o piață de desfacere remarcabilă.

3.2.6. Silvicultura

PLAI TIMIŞ 2011-2013 24

Repartizată pe unități de relief, pe primul loc se situează șesul, cu 75,9% din suprafața, urmat de dealuri -7,3%, deal-munte -7,2%, șes-deal - 6,3% și munți 3,3%. Altitudinea maxima este de 1380 m în Vârful Padeș (M-ții Poiana Rusca). Corespunzător reliefului și factorilor fizico-geografici, ca urmare a situării într-o regiune de interferenta a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circumpolare, județul Timiș are o vegetație complexa și variata. Vegetația montană este reprezentată de pădurile amestecate de fag, molid și brad. În zona de dealuri se întâlnesc, în alternanta, păduri de fag cu păduri de gorun. În zona de câmpie, dar și în dealurile Sacosului și ale Lipovei apar, insular, păduri de stejar pedunculat și păduri de cer și gârnița. Vegetația de silvostepa ocupa partea centrala și de vest a județului, cuprinzând întreaga câmpie

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breștea, Chevereșu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mică, Silagiu), precum și cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomești - Românești, Bega - Poieni, Bega - Margina, Timiș - Cebza, Timiș - Coșteiu) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv.

În prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică creată prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrăvița, Pișchia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972-1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, ștrand.

3.2.7. Turismul

Turismul în județul Timiș este reprezentat de un potențial natural diversificat, etajat, de la culmile pleșuve ale Munților Poiana Ruscăi până la Câmpia Timișului, de varietatea faunei și florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale și termale, recunoscute pretutindeni pentru calitățile lor curative, fondul cinegetic și piscicol bogat, precum și varietatea elementelor de arhitectură artă populară, folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.

Servicii de turism de afaceri sunt oferite în principalele centre urbane ale județului și în special în municipiul Timișoara.

Turismul balnear și de agrement se poate practica în orașul stațiune Buziaș, în municipiul Timișoara, orașul Deta, precum și în localitățile Călacea, Teremia Mare și Lovrin. Totuși, potențialul acestui tip de turism nu este încă suficient valorificat.

Oferta turistică este completată cu tradiții, evenimente culturale, monumente și ansambluri arhitecturale care se găsesc atât în Timișoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa Printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc) cât și în alte localități: la Ciacova se poate admira "Cula Ciacovei", având cinci secole de existentă, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul Contelui Mercy de la Carani.

Printre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile de lemn din localitățile Pietroasa, Dragomirești, Poieni, Margina, Curtea, Lucareț, Hezeriș, Românești, Zolt. În satul Partoș se afla Mănăstirea Partoș, care datează din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserică de lemn ridicată în 1759, iar în apropiere de Șemlacu Mic se află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.

Principalele evenimente tradiționale care au loc în comunele și centrele urbane din județul Timiș sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs național pentru instrumente cu coarde, Festivalul internațional de teatru studențesc - Studentfest.

Municipiul Timișoara dispune de un număr însemnat de muzee și case memoriale, de instituții muzical-culturale și de galerii de artă. În județul Timiș sunt case și centre memoriale în municipiul Lugoj, orașul Jimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia.

Județul Timiș este bine reprezentat în ceea ce privește etnografia și arta meșteșugărească, la Timișoara existând un Muzeu al Satului Bănățean. De asemenea, se remarca localitățile Jupânești, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, țesături, port popular.

Județul Timiș adăpostește câteva rezervații naturale cu un mare număr de specii de plante și animale rare. În perimetrul localității Satchinez se găsește o importantă rezervație

PLAI TIMIŞ 2011-2013 25

ornitologica, iar la Rădmănești se afla o rezervație paleontologică. La Bazoș se află un frumos parc dendrologic, care conține o mare varietate de specii arboricole.

Deosebit de valoroase sunt Peștera Românești în care vestite orchestre simfonice susțin anual concerte, Peștera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Roșu, Conul Vulcanic Sumig.

3.2.8. Zona montană și dezvoltarea durabilă. Aspecte specifice ale mediului montan

Munții Poiana Ruscăi, cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potențial turistic deosebit (dar nevalorificat pana în prezent), dat de valoarea cadrului natural și peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere și drumeții.

Potențialul agroturistic ridicat din zonă rurală determină organizarea și crearea ofertelor de pensiune și produse turistice adecvate. În special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa și Tomești unde păstrarea tradițiilor specifice și așezarea în zona premontană și montană sunt factori ce favorizează dezvoltarea turismului rural și tradițional.

3.3. Concluzii din analiza economică. Implicații pentru învățământul profesional și tehnic

Din punctul de vedere al formei de proprietate, datele deținute nu sunt actualizate. Conform datelor din 2006, în anul respectiv, 71,8 % din PIB a fost realizat de sectorul privat. Aceasta cifra este o continuare a creșterii din anii precedenți datorita a creșterii continue a investițiilor private. stimăm ca în anii de creștere economică următori (2007 și 2008) tendința crescătoare s-a păstrat, sectorul privat continuând să aibă contribuție semnificativa în realizarea PIB. Anii 2009 și 2010 în care criza a afectat economia româneasca au adus scăderea aportului la PIB atât din partea sectorului privat cat și din partea sectorului de stat, ambele sectoare fiind afectate de aceasta.

Pentru redactarea prezentului Capitol (referitor la activitatea economica și al anexelor au fost utilizate date / informații furnizate de Institutul National de Statistica și Direcția Regionala de Statistica Timiș. Din păcate, datele structurate specific în vederea întocmirii anexelor prezentului document puse la dispoziție nu au fost actualizate și centralizate la nivel național și regional corespunzător anului 2010 (in unele cazuri chiar 2009) astfel încât nu am avut cifrele oficiale corespunzătoare perioadei de criza economica.

Pe de alta parte, tot INS, prin informările / declarațiile către media pe care le face periodic a anunțat luna mai 2011 (data redactării primei variante a prezentului document) faptul ca Romania a reușit sa obțină doua trimestre consecutive de creștere economica. în timp ce majoritatea statelor UE au anunțat ieșirea din recesiune în decursul anilor trecuți, Romania nu a obținut rezultatele economice dorite și anticipate prin masurile adoptate în perioada precedenta. Conform informațiilor INS, în Romania s-a anunțat o creștere economica pe primul trimestru de circa 0,5% care a urmat creșterii de doar 0,1% în ultimul trimestru al anului 2010.

Totuși, creșterea este foarte fragila, ieșirea din recesiune nu este echivalenta cu ieșirea din criza. în ultima perioada, lucrurile se complica în contextul extern (mai ales problemele din zona euro), astfel încât specialiștii din domeniu au redus deja estimarea de creștere pentru anul viitor de la 4,5% (ulterior corectata la 3,5%) către 1%, existând posibilitatea ca estimarea Comisiei Naționale de Prognoza de la finalul anului 2010 ilustrata în graficul 3.1.1./1 sa fie modificata în conformitate cu informațiile și datele actualizate în 2011.

In comentariile lor, observatorii economici au comentat faptul ca, deși inițial, leul s-a apreciat fata de euro ceea ce a afectat negativ exporturile la nivel național, odată cu devalorizarea leului (trim.3) exportul a rămas în continuare sub așteptări. Toate acestea, în condițiile în care importurile sunt în continuare ridicate.

Totuși, în acest context, județul Timiș a avut o poziție privilegiata deoarece se număra intre județele fruntașe din punct de vedere al exportului ocupând locul 3 în clasamentul național.

Și sectorul cercetare-dezvoltare a suferit în ultimii ani un recul accentuat, marcat de o reducere drastică a numărului de salariaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare concomitent cu o scădere a severă a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivelul judeţului. Ca urmare, ar fi deosebit de necesara relansarea activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creștere a legăturii cu

PLAI TIMIŞ 2011-2013 26

mediul economic şi nevoile acestuia; întrebarea este cine și când va identifica resursele financiare pentru inițierea și derularea unor astfel de proiecte a căror rezultate nu sunt imediate.

În sectorul privat (reprezentat atât de întreprinderi mari, cât și IMM-uri), în paralel cu procesul de restructurare a avut loc și reducerea severă a numărului de angajaţi. Având în vedere dinamismul și adaptatibitatea caracteristice IMM-urilor estimam ca, în viitorul apropiat, la nivelul județului numărul personalului angajat în acestea va rămâne cel puțin constant.

De exemplu, în studiul trimestrial pe care Manpower îl face referitor la Perspectivele Angajării de Forța de Muncă, pentru trim. 4/2011 angajatorii din regiunea Vest raportează o previziune netă de angajare +13%, ceea ce conferă mai multă încredere celor care sunt în căutarea unui loc de munca în aceasta perioada. Perspectivele cele mai optimiste de angajare sunt pentru următoarele sectoare de activitate: comerț cu ridicata și cu amânuntul (+23%), industria prelucrătoare (+20%), construcții (+17%), transport, depozitare, telecomunicații (+12%).

Județul Timiș are în continuare un specific pronunţat industrial (industria prelucrătoare); o pondere importanta au și domeniile servicii și construcții.

Diversitatea activităţilor economice:

Industria: Judeţul Timiș îşi păstrează profilul industrial semnificativ prin:

- cea mai mare pondere a industriei prelucrătoare în formarea VAB din regiune;- dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare are în continuare cea

mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel judeţean;- diversitatea activităţilor industriale, fiind reprezentate aproape toate ramurile industriale,

mai ales: mașini și aparate electrice, construcţii metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, mijloace de transport, industrie alimentară şi băuturi, textile şi produse textile, confecţii din textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului.

- parcuri industriale;Menționam scăderea înregistrată la nivel naţional în ultimii ani a locurilor de muncă în

IMM specializate în textile şi în pielărie pe fondul tendinţei de relocare către est (Asia, etc.), observată actualmente la nivel mondial. și IMM-urile din industria alimentară au înregistrat o scădere semnificativă la nivel naţional a locurilor de muncă datorita dificultăţilor în legătură cu adaptarea la standardele de calitate specifice şi concurenţei cu produsele din UE.

Ponderea mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.

ServiciiOcupă cea mai mare pondere în economia judeţului, în creştere constantă în ultimii ani

şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. Judeţul Timiș ocupă primul loc în regiune din punct de vedere al ponderii serviciilor în VBA.

În cadrul serviciilor se detaşează:- Comerţul. Se constată preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ,

alături de o prezenta în creștere continua și a marilor lanțuri de magazine;- Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii. Dezvoltarea industriei şi comerţului

implică şi nevoi în creştere pentru servicii de transport și logistica în sprijinul unităților economice.

- Activităţile de hotel şi restaurant.- Dezvoltarea serviciilor în domeniu telecomunicaţiilor prin noile tehnologii în telefonia

fixă şi mobilă care antrenează schimbări rapide în domeniu.

Construcţiile Și sectorul construcțiilor este în ușoară creştere fata de anii precedenți ca pondere în

formarea PIB și VAB fiind susţinut de dinamica investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri.

AgriculturaJudețul Timiș are în continuare condiții de dezvoltare a agriculturii dacă va avea în

vedere nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE

Mediul

PLAI TIMIŞ 2011-2013 27

Unitățile economice trebuie sa tina cont de cerințele referitoare la respectarea standardelor UE pentru protecţia mediului

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESONAL ȘI TEHNICAnii care au urmat integrării României în Uniunea Europeana, dar și faptul ca tarile

dezvoltate ale UE au ieșit mai rapid din recesiune, a condus la migrarea în continuare de forța de munca spre tarile UE.

Pe plan local, pe lângă scăderea cererilor (datorata crizei economice), a adevărată amenințare pe piața muncii o constituie deficitul de competente la nivelul candidaților astfel încât putem vorbi de apariția unui dezechilibru intre cerere și oferta de forța de munca calificata.

Ca urmare, planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieței muncii - diversitatea activităţilor industriale, ponderea din ce în ce mai crescuta a serviciilor, relansarea proiectelor în domeniul construcţiilor / infrastructurii și nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Este necesară o permanentă adaptare a ofertei educaționale la cerințele pieței muncii prin:

- aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;- adaptarea prin curriculum în dezvoltare locala (CDL).

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reclamă din partea învățământului profesional și tehnic un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

- Asigurarea pregătirii de baza pe competenţe tehnice generale solide;- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu dezvoltarea de

abilitați și competenţe specifice economiei de piața (competente antreprenoriale, tehnici de vânzare, marketing, etc.);

- Promovarea învățării pe parcursul întregii vieți;Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaționale induse de investițiile

străine şi cerințele de competitivitate, trebuie ținut cont de:- Creșterea permanenta nivelului de calificare al absolvenților IPT;- Importanta competenţelor cheie- Formarea unor competente adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare;- Cunoașterea limbilor străine- Colaborarea intre scoli pentru calificările care presupun competente combinate,

de exemplu: tehnice și protecția mediului, tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, design pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor;Ca răspuns la cerinţele de mediu și a celor legate de sănătate și securitate

ocupaționala (sănătatea și securitatea muncii) pe baza standardelor UE, legislația de mediu ce cea de sănătate și securitate în munca au fost actualizate și armonizate cu legislația specifica din celelalte state ale UE.

Ca urmare, unitățile economice din județul Timiș, au investit și investesc în continuare în instruire și activități specifice în aceste domenii, iar învățământul tehnic și profesional va trebui să își actualizeze oferta educaționala prin:

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecția mediului pe baza standardelor de mediu ale UE;

- Dezvoltarea unor competente de mediu ca parte din pregătirea tehnica generala, indiferent de specialitate;

- Instruire specifica de baza în domeniul sănătății și securității ocupaționale (sănătatea și securitatea muncii) corespunzător domeniilor de pregătire.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 28

4. Piaţa muncii

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii

Principalii indicatori din Balanţa forţei de muncă (BFM)Resursele de muncă la nivel naţional la sfarşitul anului 2010, după cum se poate

observa din anexa 3c, au fost de 114047,6 mii persoane, din care la nivelul regiunii Vest 1275.3 mii persoane, iar în judeţul Timis 459,9 mii persoane. În ceea ce priveşte populaţia ocupată civilă în regiunea Vest s-a înregistrat un număr de 811,3 mii persoane, judeţul Timis având 318,6 mii persoane. Numărul de şomeri înregistraţi a fost în judeţul Timis 12,4 mii persoane, la nivel regional 64,8 mii raportat la nivel naţional unde s-au înregistrat 627 mii persoane. În judeţul Timis populaţia activă civilă a fost 331 mii persoane din 862,6 mii persoane înregistrate la nivel regional. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă la nivel naţional a fost 5049,3 mii persoane din care în regiunea Vest a fost 412,7 mii persoane iar judeţul Timis a înregistrat 128,9 mii.

Rata de activitate a resurselor de munca în regiune, se poate observa în graficul de mai jos, este mai redusă 63,6% decât cea la nivelul judeţului Timis de 69,3% şi peste cea la nivel naţional de 64,1%.

Rata de ocupare a resurselor de muncă a atins valoare ridicată în judeţul Timis, 69,3%, peste cea din regiune de 64,7%, respectiv cea la nivel naţional de 59,6%.

Rata şomajului înregistrat pe Regiunea Vest a fost de 8.0 % cu putin mai crescuta decât cea pe România 7,0%, şi cu 4,1% mai ridicată decât a judeţului Timis 4,5%.

Fig. 4.1. – Resurse de muncă la sfârşitul anului 2010 (sursa Anexa 3.c.)

Evoluţia resurselor de muncă se prezintă ascendent, în judeţul Timis de la 449,9 mii în anul 2008 la 459,9 mii persoane în 2010, în regiunea Vest de la 1251,7 mii la 1275,3 mii persoane, iar la nivel naţional de la 13747,4 mii la 114047,6 mii persoane.

Referitor la numărul persoanelor ocupate în regiunea Vest se observă o scădere în anul 2009 cu 39,6 mii persoane, de la 856,4 mii în 2008 la 816,8 mii persoane, mentinandu-se aceeasi tendinta de scadere si in 2010 ajungandu-se la 811,3 mii persoane. In schimb, la nivelul judetului Timis s-a înregistrat o crestere a numarului de persoane ocupate de la 317,3 mii din anul 2009 la 318,6 mii in 2010, dar mai mica cu 15,8 mii de persoane fata de anul 2008 cand se inregistrau un numar de 334,4 mii persoane ocupate. Ca urmare a disponibilizărilor masive datorate crizei economice, locurile de muncă au fost reduse în anul 2009, iar numărul somerilor înregistraţi atât la nivel national, regional, cât şi

PLAI TIMIŞ 2011-2013 29

judeţean a fost la un nivel foarte ridicat conform datelor statistice. O revenire usoare se observa in anul 2010 atat la nivelu Judetului Timis unde numărul şomerilor înregistraţi a scazut cu 2,7 mii in 2010 faţă de 2009 (12,4 mii – 15,1mii) cât şi la nivel naţional unde de la 709,4 mii în anul 2009 au scazut la 627 în 2010. La nivelul Regiunii Vest situatia ramane neschimbata (64,8 mii persoane atat in 2009 cât şi în 2010). Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la sfârşitul anului

În anul 2010 în judeţul Timis rata de activitate a fost 72,0% scazand fata de 2008 cand a fost de 75,6 %, iar în Regiunea Vest a fost 63,6% având aceeaşi tendinţă de scădere cu 7,5 p.p. faţă de anul 2008, şi mai mare faţă de cea la nivel naţional 64,1%.

Rata de ocupare a avut o evoluţie descendentă în anul 2010 faţă de 2008 atât la nivel naţional 59,6% - 63,6%, la nivel regional s-a înregistrat un echivalent de 64,72%(2010) -64,7(2008)% iar în judeţul Timis la 69,3 % (2010) de la 74,3% (2008), totuşi mai mare decât cea înregistrată în regiune în 2010.

Şomajul înregistrat Şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra dezvoltării societăţii, este

rezultatul direct al proceselor de restructurare şi adaptare a economiei naţionale la cerinţele unei economii de piaţă deschise.

În Regiunea Vest numărul şomerilor înregistraţi a scăzut relevant de la aproximativ 64,9 mii în anul 2009 la 51,2 mii în anul 2010 (13,7 mii), în judeţ a urmat aceeaşi linie descendentă de la 15,1 mii în 2009 la 12,3 mii în 2010 (2,8 mii). Proporţional cu această tendinţă, şomajul în rândul populaţiei feminine a Regiunii Vest s-a diminuat în 2010 cu 7,3 mii, de la 30,2 mii în anul 2009 la 22,9 mii, iar la nivel de judeţ s-a înregistrat o scădere de la 6,4 mii în 2009 la 3,5 mii în 2010.

Evoluţia ratei şomajului în Regiunea Vest s-a menţinut constant sub rata naţională. Rata şomajului în Regiunea Vest s-a dublat in anul 2009 la 7,3% de la 3,7 % in anul 2008, iar in 2010 a scazut cu 1,5 p.p.(5,8%) faţă de anul precedent. Analizând evoluţia 2008-2010 în judeţul Timis se poate observa o creştere de la 1,6% în 2008 la 4,5% în anul 2009, urmată de o diminuare în anul 2010 la 3,7%.

Rata şomajului în rândul femeilor în judeţul Timis a înregistrat un maxim în anul 2009 de 4,8% şi a scăzut la 3,7% în anul 2010, cu 1,1 p.p mai mică şi decât cea la nivel de regiune (2,1%), care se menţine scăzută faţă de cea la nivel naţional 6,2%, după cum se poate observa şi în graficul de mai jos :

Fig. 4.2. Rata şomajului în rândul femeilot (Anexa 3.e.)

PLAI TIMIŞ 2011-2013 30

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor.

Şomerii înregistraţi – distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă 2011 în judeţul Timis În ceea ce priveşte structura şomerilor înregistraţi conform anexei 3e pe grupe de vârstă în anul 2011 pe Regiunea Vest, în grupa de vârstă 40-49 ani se aflau cel mai mare număr de şomeri 14829 din care 6851 femei, situaţie identică la nivelul judeţului Timis cu 1473 persoane din care 757 femei. Pentru grupa de vârstă sub 25 de ani - ponderea 15-24 ani în total şomeri a fost 21,1% la nivelul judeţului Timis, iar 21,8% femei. Se observă faptul ca ponderea mai mare în rândul şomerilor o reprezintă femeile. Analizând grupele de vârstă în judeţul Timis se observă o altă grupa reprezentativă de şomeri în grupa de vârstă 30-39 ani, 1212 persoane din care 668 femei din nou ponderea cea mai mare o au femeile. Evoluţia şomajului tinerilor sub 25 ani în numărul total de şomeri

În perioada 2004-2010, şomajul înregistrat în Regiunea Vest a avut o evoluţie descendentă pâna în anul 2006, de la 36417 la 28349 persoane, începând cu anul 2007 numărul şomerilor a avut o evoluţie ascendentă, de la 29470 la 65664 în anul 2009, când s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri din perioada analizată, după care a scazut la 51737 în anul 2010. O tendinţă asemănătoare se regăseşte la nivelul judeţului Timis, cu o scădere a numărului de şomeri in aceeasi perioada, urmată de o creştere continuă şi semnificativa până la 15114 şomeri în anul 2009, scăzând în 2011 la 6280. În judeţul Timis analizând evoluţia în perioada 2004-2007 s-a constatat o scădere constantă a şomerilor de la 8219-2004, 7360 -2005, cel mai mic număr s-a înregistrat în 2007 (5487), iar în anul 2008 a crescut la 5568 cum se poate observa şi în graficul de mai jos. Şomajul în rândul populaţiei feminine sub 25 ani din număr total şomeri în judeţul Timis a înregistrat uşoare diferenţe de la 637 în anul 2002, 429-2005, 437-2006, 323 -2007 în crestere pana in 2009 la 928 ca mai apoi sa urmeze o scadere continua ajungand in 2011 la un numar de 687 femei.

Fig. 4.3 Evoluţia şomerilor sub 25 de ani (Anexa 3.e.)

PLAI TIMIŞ 2011-2013 31

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni) sub 25 ani în total şomeri

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni sub 25 ani în total şomeri) în perioada 2007-2010 pe Regiunea Vest, de la 11,5% în anul 2007 a crescut continuu până la 21,4 % în 2009, înregistrând o uşoară scadere pâna la 17,32% în 2010.Şi în cazul femeilor a urmat aceeaşi evoluţie ascendentă de la 10,4 % în 2007, la 19,7 în 2009 şi a scazut la 13,49% în 2010. În judeţul Timis se observă o creştere semnificativă a ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni sub 25 ani în total şomeri) de la 8,7% în 2008 la 19,4 în 2009 şi o diminuare la 7,4 în 2010. Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri) Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri) , a înregistrat diverse fluctuaţii în Regiunea Vest, cu o creştere de la 6,2 % în anul 2007 la 15,9% în 2008, în 2009 a scăzut la 12,9%, iar în 2010 a crescut la 21,3%. Şi în cazul femeilor a urmat aceeaşi evoluţie fluctuantă, cu o creştere de la 5,6 % în 2007 când a fost cea mai mică pondere, la 14,6 în 2008, după care a scăzut la 12,2% faţă de anul precedent şi înregistrând o creştere la 20,6% în 2010. O creştere vertiginoasă la nivelul judeţului a ponderii dela 12,6% în 2008 la 14,5 % în 2010, ponderea cea mai mica s-a înregistrat în anul 2009, de 7,9%. În perioad analizată, cea mai mare pondere în cazul femeilor s-a înregistrat în anul 2010, 14,5%.

Fig. 4.4. Evoluţia şomerilor cu vârsta sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi (Anexa 3.e.)

4.1.1. Participarea la forţa de muncă

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură ale principalilor indicatori ai forţei de muncă. Structura populaţiei după participarea la activitatea economică, pe sexe şi medii în anul 2009 se prezintă sub următoarele caracteristici: În regiunea Vest, totalul populaţiei este 1.917 mii persoane, ceea ce reprezintă un procent de 45,3% persoane active, din care 42,5% o reprezintă persoanele ocupate iar şomerii BIM sunt 2,8%. Se constată o diferenţiere între sexe, la nivelul anului, persoanele active de sex feminin reprezentând 37,2% din totalul populaţiei, în timp ce persoanele active de sex masculin reprezintă 48,3 % din totalul populaţiei. De asemenea, se observă în anul 2009, o diferenţiere între numărul de şomeri de sex masculin – 3,8% şi feminin – 1,7%. Diferenţe se constată şi între mediul urban, din totalul populaţiei de 1.206, un procent de 42,2% reprezintă persoanele ocupate(2,7% şomeri), în timp ce în mediul rural din totalul de 711 mii persoane, 43,0% sunt persoane ocupate şi 2,8% sunt şomeri.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 32

În categoria de vârstă 15-24 ani, din totalul populaţiei de 276 mii persoane doar 71 mii sunt persoane active, rata de ocupare calculată este de 20,8%, rata de activitate este 25,9%, iar numărul de şomeri BIM se încadrează în procentul de 19,7%.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire , la nivel regional

La nivelul regiunii Vest în anul 2009 structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie se prezintă astfel 17,5 din totalul populaţiei ocupate reprezintă invaţamântul superior, 64,18% o reprezintă nivelul mediu de studii - cea mai mare pondere se înregistrează în liceal 58,58%, iar cea mai mică se regăseşte la nivelul postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 5,7%, iar nivelul scăzut reprezintă 18,29%, din care care cel mai mic procent 12,7% se regăseşte la primar sau fără şcoală absolvită 12,7%.

Din analiza structurii populaţiei ocupate pe niveluri de instruire , la nivel regional, putem spune că oferta educaţională a învăţământului pe niveluri de studii răspunde mai mult sau mai puţin la solicitările pieţei muncii. Astfel, avem atât situaţii în care avem o cerere mare pentru anumite calificări ofertate de unităţile de învăţământ, cât şi ofertă de calificări care nu sunt cerute de angajatori.

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale

La nivelul anului 2010, din datele statistice care se regăsesc în anexa 3.d. se poate remarca faptul că 74,7 mii persoane din totalul populaţiei ocupate din judeţul Timiş îşi desfăşura activitatea în agricultură, crescand faţă de 2009 când numarul în acest domeniu era de 72,1 mii.

În anul 2008, numarul populaţiei ocupate în industrie reprezenta 92,8 mii din totalul populaţie ocupate la nivelul judeţului Timis, şi a urmat o linie ascendentă în anul 2009, înregistrând un numar de 94 mii, iar in 2010 creste la un nivel de 128,6 mii persoane.

Judeţul Timis a înregistrat în anul 2008 cea mai ridicat nivel a populaţiei ocupate în industria prelucrătoare 87,4 mii, scazand continuu din anul 2009 in 2010 la 77,2 mii persoane.

Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, 77,2 % îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă.

In sectorul de activitate construcţii ponderea populaţiei ocupate o regăsim la 6,2% în anul 2008, în crestere în anul 2009 la 6,8%, la fel si in 2010 ajungand la 17,9%.

În domeniul serviciilor, în judeţul Timis s-a constatat o scădere cu 0,5 p.p., de la 44,0% în anul 2008 la 43,5% în anul 2009. Acest domeniu este afectat si in 2010 ponderea ajungand la 39,0% Cel mai relevant domeniu din cadrul serviciilor în anul 2010 a fost comerţul – 44,9% din total servicii. Învăţământul are – 15,5% , Sănătate şi Asistenţă Socială – 18,5%. Cea mai mică pondere o înregistrează tranzactiile imobiliare 1,6% din total servicii.

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2010

În anul 2010 în regiunea Vest, după cum se observă din anexa 3g, cea mai mare pondere de salariaţi se regăsesc în industrie 37,8%, (reprezentativă a fost industria prelucrătoare cu 31,5%), urmată de Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 16,0%, Construcţii 6,6%, învăţământ 7,5%, sănătate si asistenţă socială - 7,7%, cel mai slab reprezentat este domeniul tranzacţii imobiliare 0,6%, Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,9%. Situaţia la nivel judeţean privind ponderea cea mai ridicată se prezintă identic cu cea din regiune, în ceea ce priveşte domeniul industrie 35,2% (semnificativă a fost tot industria prelucrătoare 31,7%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi

PLAI TIMIŞ 2011-2013 33

motocicletelor 16,2%, după care specific la nivel de judeţ se situează transport şi depozitare 5,6%, învăţământ 7,5%, iar cele mai scăzute ponderi se observa la tranzacţii imobiliare 0,7%, industrie extractivă 0,5% şi intermedieri financiare si asigurari 1,5%.

4.2. Informaţii parţiale

Analizele pentru perioada 2003 – 2010, pe domenii şi ocupaţii, ne arată următoarele aspecte(a se vedea anexa 5 piata muncii):

- Număr ridicat de şomeri şi număr mare de locuri de muncă vacante- Număr ridicat de şomeri şi număr mic de locuri de muncă vacante- Număr mic de şomeri şi număr mare de locuri de muncă vacante- balanţă relativ echilibrată între şomeri şi locurile de muncă vacante

Din analiza dinamicii şomaj versus locuri de muncă vacante, putem spune că oferta educaţională a învăţământului profesional şi tehnic răspunde mai mult sau mai puţin la solicitările pieţei muncii. Astfel, avem atât situaţii în care avem o cerere mare pentru anumite calificări ofertate de unităţile de învăţământ, cât şi ofertă de calificări care nu sunt cerute de angajatori. Evoluţia în perioada analizată a numărului de absolvenţi este redusă, în general, faţă de numărul de şomeri, cu observaţia că locurile de muncă oferă posibilitatea angajării acestor absolvenţi.În cele ce urmează o să prezentăm raportul dintre numărul de şomeri înregistraţi, numărul de absolvenţi şi locurile de muncă vacante aferent pentru diferitele domenii.

Oferta Postliceală se pare că este mai bine corelată cu realitatea, întrucât avem mai multe calificări solicitate de piaţa muncii faţă de calificările ofertate dar care nu-şi găsesc corespondent în piaţa muncii. Cele mai solicitate calificări sunt din domeniile, cu diferenţe relativ mari între judeţe: “Comerţ”, Transporturi”,Mecatronică si informatica”,“Servicii”.

Pentru unele profile nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele A.J.O.F.M, pentru acelaşi cod COR, atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor/absolvenţilor.

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la A.J.O.F.M.

Judeţul Timis înregistra în anul 2010 în toate ocupaţiile cel mai mare număr de şomeri 18721 din care 748 absolvenţi şi 12553 locuri de muncă vacante, exista un dezechilibru între număr şomeri şi locuri de muncă vacante. Cele mai reprezentative în ce priveşte numărul de şomeri sunt domeniile mecanică 5093 din care 85 absolvenţi la 3223 locuri - este cel mai mare număr din anul 2010, urmat de industrie textilă şi pielărie 1676 şomeri din care 25 absolvenţi la 2813 locuri, fabricarea produselor din lemn - 430 din care 11 abs. la 177 locuri, construcţii instalaţii şi lucrări publice - 1094 şomeri din care 24 abs la 117 locuri de muncă şi comerţ - 1271 şomeri, 9 absolvenţi şi 1232 locuri de muncă vacante. Se observă că cererea angajatorilor oferă posibilitatea de angajare în proporţie de maxim 50%. Din analiza pe ocupaţii a ţintelor PLAI se constată că la chimie industrială cota medie este 1%, iar ţinta PLAI este atinsă, respectiv 28 faţă de 30 locuri existente în anul 2009.Totodată, se observă depăşiri mari ale ţintei PLAI pentru domeniile electromecanică(28 locuri în 2009 faţă de 74 cât este ţinta PLAI ), industrie textilă şi pielărie(112 faţă de 148) şi silvicultură(56 faţă de 59 ). Şansa de ocupare a tinerilor devine puternic dependentă de competitivitatea acestora în comparaţie cu populaţia ocupată existentă.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 34

Competitivitatea poate fi asigurată printr-un nivel de calificare cât mai ridicat, prin obţinerea de calificări în domenii şi sectoare în dezvoltare, (în vederea unor locuri de muncă nou create) respectiv cu pondere mare în economia regională (dacă vizăm locurile de muncă deja ocupate, care sunt un potenţial prin reînlocuirea cu tineri a celor care îşi pierd competitivitatea ).Având în vedere analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante din ultimele luni după machetele cuprinse începând cu anul acesta în capitolul Piaţa muncii şi faptul că efectele crizei sunt de natură să ne conducă la concluzia că este necesară monitorizarea evoluţiei pieţei muncii lunară. Pentru restul domeniilor de pregătire, ţinta PLAI este mai mare decât nivelul ofertei de locuri de muncă ale angajatorilor din anul 2010, urmând a se identifica măsuri pentru atingerea ei. 4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul liceal

În agricultură, ponderea populaţiei ocupate a cunoscut un regres aproape continuu; dacă în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate în acest sector de activitate reprezenta 30,3% din totalul populaţiei ocupate, în anul 2007 această pondere a ajuns la valoarea de 23,7%. Regresul populaţiei ocupate în acest sector de activitate nu este caracteristic doar regiunii Vest, acest regres fiind înregistrat şi la nivel naţional. Diferenţa cea mai semnificativă se regăseşte în domeniul mecanică, unde numărul de şomeri a crescut de la 4166 în 2008(din care 19 absolvenţi) la 5093 în 2010(85 absolvenţi), iar locurile de muncă au scăzut de la 4556 în 2008 la 3223 în 2010. Numărul cel mai însemnat de şomeri se observă la ocupaţia Operatori prelucratori la masini unelte în anul 2010 de 1043 someri (9 absolventi) insa cererea din partea angajatorilor continua sa creasca de la 894 în anul 2009 la 1136 în 2010. Cea mai reprezentativă grupă este Constructori si montatori de structuri metalice, de la 884 în 2008 la 1100 în 2010 iar cererea din partea angajatorilor este mai mică în 2010 - 319 locuri faţă de 619 în anul 2008. Cerere redusă din partea angajatorilor, cu diferenţe relativ mari constatăm pentru domeniile Industria textilă şi pielărie, mai ales pentru calificările: Lucrători în industria textilă şi confecţii, Lucrători în prelucrarea pielii şi fabricarea încălţămintei (ambele calificări înregistrează diferenţe mari). Evoluţia raportului şomeri – locuri de muncă în perioada 2003 -2010 se prezintă astfel: de la 649 şomeri/77 locuri, 510 şomeri/311 locuri - excepţie de la constarea generală sunt operatorii la masini si utilaje pentru industria textila unde raportul este urmatorul: 159 someri (2 absolventi) si 1878 locuri de munca vacante. În ocupaţia lucrători în industria textilă şi confecţii se observă o creştere a numărului de şomeri, de la 540 în 2003 la 649 în 2010 şi o evoluţie fluctuantă a locurilor de muncă vacante de la 1000 în 2005 la 209 în 2008, cu o diminuare reprezentativă şi continuă la 77 locuri în 2010. În perioada 2003 - 2009 în ocupaţia Lucrători în prelucrarea pielii şi fabricarea încălţămintei se observă fluctuaţii atât în ceea ce priveşte numărul de şomeri cât şi numărul de locuri, cel mai mic număr de şomeri se înregistrează în anul 2003 - 156, cel mai mare - 731 în anul 2009, iar numărul de locuri cel mai ridicat a fost de 311 în anul 2010. Comertul este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri la nivel judetean, şi cu o balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă cu excepţia anilor 2003 - 132 locuri/509 şomeri(25 absolvenţi), şi 2010 - 1232 locuri/1271 şomeri (9 absolvenţi). Evoluţia numărului de şomeri în această perioadă a fluctuat în limite restrânse, în timp ce numărul locurilor de muncă a înregistrat diferenţe mult mai mari, respectiv 1086 şomeri şi 937 locuri în 2005 faţă de 1188 şomeri şi 1153 locuri în 2007.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 35

O situaţie fluctuantă se înregistrează în domeniul Construcţii şi lucrări publice, unde balanţa locuri de muncă – şomeri are atât valori negative, 738 locuri de munca, 546 şomeri(29 absolvenţi) în 2003 ajungând în anul 2010 la 662 locuri/ 1094 şomeri(79 absolvenţi), cât şi valori pozitive 738 locuri/774 şomeri(52 absolvenţi) în 2004, ajungând în anul 2008 1071 la locuri/580 şomeri(4 absolvenţi).

Fabricarea produselor din lemn pare să se confrunte cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă foarte puţine, şi şomaj masiv, rezultând un raport deficitar locuri de muncă vacante-şomaj. Astfel, se constată scăderea numărului de locuri de muncă vacante de la 163 în 2005 la 92 în 2009, iar numărul de şomeri a crescut de la 358 în 2008 la 465 în 2009. Numărul de absolvenţi a fost constant în anii 2007 şi 2008, şi a crescut la 12 în 2009. Tendinţa domeniului este generată de ocupaţia principală, respectiv meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului, care înregistrează o cerere redusă din partea angajatorilor - 163 în anul 2005, în scădere la 92 în 2009, faţă de numărul de şomeri care a avut valori ridicate în perioada analizată - 246 în 2003, 315 în 2005 şi 465 în 2009 usoara crestere fata de anul 2008.

Numărul absolvenţilor s-a menţinut relativ constant în perioada analizată între 26 în 2003, cu un maxim de 34 în 2005, şi 12 absolvenţi în 2009.

Ca observaţie generală, putem spune că oferta educaţională pentru liceu răspunde cererilor pieţei muncii, dar în acelaşi timp înregistrează cea mai mare rezistenţă pentru ofertarea de noi calificări.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

În anul 2009, în Judeţul Timis se înregistrează o creştere a numărului de şomeri faţă de 2008, la un număr de 2270 şomeri înregistraţi, din care 196 absolvenţi, şi 1798 locuri de muncă vacante, ceea ce arată că există un dezechilibru între numărul de şomeri şi locurile de muncă vacante. Analizele pe domenii şi ocupaţii ne arată următoarele aspecte:(a se vedea anexa 5 locuri de muncă vacante) Pentru postliceală, cel mai ridicat număr de şomeri se regăseşte în sănătate şi asistenţă pedagogică – 338, din care 29 absolvenţi, pentru un număr de 427 locuri de muncă. Evoluţia în perioada 2003-2009 în această ocupaţie a fost fluctuantă, cu o tendinţă generală de crestere de la 111 la 447 număr someri. În ce priveşte evoluţia pe locuri de muncă cel mai mare număr s-a înregistrat în 2008 – 543 locuri, iar în 2009 s-a ajuns la 427 locuri. În ocupaţia Mecatronică şi Informatică, s-au înregistrat 231 şomeri, din care 8 absolvenţi şi 116 de locuri de muncă vacante, urmat de Mecanică cu 273 şomeri, 51 absolvenţi, şi 51 locuri de muncă. Cifre apropiate se observă şi în domeniul Servicii înregistrând un număr de 327 şomeri, din care 14 absolvenţi pentru 250 locuri de muncă. Analizând raportul şomeri – locuri de muncă se observă un dezechilibru major, evoluţia numărului de locuri de muncă se încadrează între următoarele limite: 340 în 2004, 314 în 2005, păstrând nivelul ridicat 550 în 2007, 308 în 2008, în scadere la 250 în 2009, în timp ce numărul de şomeri a fost scăzut şi s-a încadrat între limitele 61 în 2004 – 98 în 2008, excepţie a fost în anul 2009. Cel mai mic număr de şomeri este în domeniul Energetică – 23, din care 7 absolvenţi, şi 11 locuri de muncă. Se constată o creştere continuă a numărului de şomeri, de la 21 în 2003, 2 fiind absolventi, la 23 în 2009 ( 7 absolvenţi). În privinţa locurilor de muncă, se poate spune ca nu au existat în perioada 2003 – 2009, cu excepţia anului 2007 – 15 locuri de muncă. În transporturi, se înregistrează 88 de şomeri, din care 5 absolvent şi 34 locuri de muncă. Pentru turism a fost înregistrat doar un şomer, dar şi oferta de loc de muncă este nulă.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 36

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

La Învăţământul superior se remarcă în anul 2009 diferenţe relevante în ceea ce priveşte dinamica şomaj – locuri de muncă vacante în judeţul Timis.

Cerere mai ridicată din partea angajatorilor se manifestă pentru specializarea Specialişti în sistemul financiar cu 16 locuri de muncă vacante în timp ce numărul de şomeri este 76. O situaţie asemănătoare o regăsim în specializarea Cercetători şi asistenţi de cercetare în domeniul financiar bancar unde cererea este de 20 locuri de muncă, numărul de şomeri şi absolvenţi este nul.

Solicitare mai mare faţă de numărul de absolvenţi se înregistrează pentru ingineri mecanici 200 locuri de muncă/ 24 absolvenţi deşi numărul şomerilor este mai ridicat 313. Cerere redusă din partea angajatorilor, doar 252 de locuri se înregistrează pentru specializarea Economişti (exclusiv specialişti statisticieni şi cei din sistemul financiar-bancar în timp ce numărul de şomeri este cel mai mare 448 şomeri din care 93 absolvenţi, pentru specialişti în domeniul bancar cererea este de 16 locuri în timp ce numărul de şomeri este 99 din care 31 absolvenţi, urmează ingineri electronişti în transporturi, poştă şi telecomunicaţii cu 109 locuri/201 şomeri din care 28 absolvenţi, jurişti 62 locuri/163 şomeri din care 34 absolvenţi. În specializarea ingineri în industria alimentară există o situaţie deficitară - 6 locuri de muncă disponibile în raport cu numărul de şomeri 31, din care 17 absolvenţi. La specializarea Profesori în învăţământul liceal, postliceal, profesional şi de maiştri există o corelaţie între numărul de şomeri şi absolvenţi în perioada 2003 -2008(45/21, 56/25, 45/29, 52/29, 51/25, 33/15 şomeri/ absolvenţi) dar există o discrepanţă importantă faţă de numărul de locuri de muncă vacante între (2-5 locuri)în perioada specificată.

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

Obiectivul strategic în domeniul ocupării forţei de muncă este creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului. În anul 2010, numărul total de şomeri intraţi în evidenţă a fost de 12367 persoane, repartizate astfel: 12128 someri indemnizati, din care: 8111 persoane prin disponibilizări colective şi curente de personal; femei 3558; 4256 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi; Analizând intrările totale de şomeri din anul 2010 cu cele înregistrate în anul 2009, observăm că numărul lor a scăzut cu 2747 persoane. În structură, intrările totale au scăzut, în special prin scăderea numărului de disponibilizări colective şi curente de personal.

Ocupaţiile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri indemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2010 sunt muncitori necalificaţi în agricultură, mecanici, montatori şi reparatori de maşini agricole şi industrie, constructori şi montatori de structuri metalice, mecanici, montatori şi reparatori de autovehicule, vânzători în magazine şi pieţe, economişti, lucrători la maşini de polizat, rectificat şi ascuţit, tâmplari şi lucrători asimilaţi, muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare, contabili.

Profesiile cele mai relevante în cazul absolvenţilor intraţi în şomaj sunt următoarele: absolvent învăţământ preuniversitar fără atestat profesional, economist banca, muncitor necalificat în agricultura, inginer industria alimentara, inginer economist, tehnician în industria alimentară, medic medicina generala, tehnician economist, tehnician în protecţia mediului, funcţionar administrativ, juristconsult, inginer automatist, tehnician electronică, transporturi, poştă şi telecomunicaţii, operator calculator electronic şi reţele.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 37

Locurile de muncaLa începutul anului 2010 în baza de date a agenţiei nu au fost locuri de muncă rămase

din anul precedent, iar în anul 2010 au intrat 12553 locuri de muncă anunţate de agenţii economici. În anul 2010 predominante au fost locurile din următoarele meserii : muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor; vânzător; confecţioner-asamblor articole textile; montator subansamble; muncitor necalificat în industria confecţiilor; mecanic agricol; confecţioner cablaje auto; operator confecţii industria îmbrăcăminte-ţesături; muncitori necalificaţi la întreţinere drumuri, şosele, poduri, baraje; confecţioner articole din piele şi înlocuitori; muncitori plantaţii şi amenajări zona verde; şofer autocamioane / maşini de mare tonaj; muncitori necalificaţi în agricultură; muncitori necalificaţi la asamblarea produselor solide şi semisolide. Numărul mare de locuri de muncă nou create în anul 2010 la nivelul judeţului Timis provin din următoarele domenii de activitate : fabricarea firelor şi cablurilor electronice; lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale; comerţ; fabricarea încălţămintei; fabricarea altor componente electronice; fabricarea de mobile; cultivarea cerealelor, (exclusiv orez),a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase; fabricarea de articole de lenjerie de corp.

Domeniile de activitate în care se comunică locuri de muncă în mod repetat sunt următoarele : lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale; fabricarea încălţămintei; fabricarea altor componente electronice; fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule. Profilul dominant la nivel local al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii: construcţii, industrie textilă şi pielărie, comerţ, electric si electronic. Pentru restul profilelor nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări pentru acelasi cod COR din evidenţelele A.J.O.F.M.

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.

Strategia europeană prevede obiective ambiţioase în privinţa unei dezvoltări sustenabile. Tinerii reprezintă unul dintre motoarele esenţiale în atingerea acestor deziderate. De aceea, importanţa educaţiei, a formării profesionale, a integrării pe piaţa muncii devin cruciale în actualul context european.În prezent, un mare număr de tineri părăsesc şcoala prematur, crescand riscul de a nu îşi găsi un loc de muncă şi generand astfel mari costuri sociale şi economice. Benchmarkul european prevede reducerea părăsirii premature a şcolii la 10%, precum şi dezvoltarea strategiilor de învăţare pe parcursul întregii vieţi.Plecand de la o analiză atentă a situaţiei actuale din Romania, trebuie să identificăm cele mai bune modalităţi de a atinge obiectivele strategice europene, ţinand cont de specificul local. Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură ale principalilor indicatori ai forţei de muncă. În contextul evoluţiilor social-economice, piaţa muncii se modifică extrem de rapid şi are nevoie de personal calificat în cât mai multe domenii, în special în cele care sunt mai adaptabile nevoilor de dezvoltare durabilă în condiţiile integrării europene. Piaţa muncii se doreşte a fi o piaţă competitivă, la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană, într-o economie bazată pe cunoaştere. In acest scop se urmăreşte atât satisfacerea cerinţelor angajatorilor din punct de vedere al competenţelor salariaţilor, cât şi satisfacerea nevoilor angajaţilor de către organizaţia din care fac parte. În acest sens, individul trebuie pregătit pentru activitatea de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru a-şi actualiza permanent competenţele si a face faţă exigenţelor pieţei.

Principalele aspecte identificate din analiza pieţei muncii sunt: tendinţa de scădere a populaţiei ocupate; pondere cea mai ridicată a populaţiei ocupate în sectorul de activitate industria pre-

lucrătoare; evoluţie constantă de scădere a populaţiei ocupate în servicii (comerţ; transport şi de-

pozitare, învăţământ) cele mai scăzute ponderi se înregistrează în domeniul tranzacţii imobiliare şi alte

activităţi de servicii

PLAI TIMIŞ 2011-2013 38

scăderea numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului numărul cel mai ridicat de şomeri înregistraţi la grupa de varstă 40-49; scăderea numărului şomerilor tineri sub 25 de ani în numărul total de şomeri, umând

aceeaşi linie descendentă şi în cazul femeilor Tendinţe identificate în ceea ce priveşte forţa de muncă a regiunii şi implicit a judeţului Arad sunt:numărul populaţiei ocupate are o tendinţă de scădere, cauzată de scăderea numărului de locuri de muncă vacante, scăderea numărului de persoane active în favoarea celor inactive şi implicit a populaţiei ocupate. Cele mai relevante profesiile şi calificările ale absolvenţilor intraţi în şomaj sunt: absolvent învăţământ preuniversitar fără atestat profesional, economist banca, muncitor necalificat în agricultura, inginer industria alimentara, inginer economist, tehnician în industria alimentară, medic medicina generala, tehnician economist, tehnician în protecţia mediului. Domeniile în care s-au înregistrat cea mai mare cerere de locuri de muncă în anul 2010 la nivelul judeţului au fost: fabricarea firelor şi cablurilor electronice, lucrări de construcţii, comerţ, fabricarea incălţămintei, fabricarea mobilei, fabricarea de articole de lenjerie, fabricarea altor componente electronice. În general ţintele PLAI sunt mai mari decât nivelul ofertei de locuri de muncă ale angajatorilor dar există şi excepţii unde aceste ţinte sunt depăşite (electromecanică, industrie textilă şi pielărie şi silvicultură).

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

În anul 2009, în regiunea Vest, populaţia activă era de 1.645 mii persoane, din care 815 mii persoane ocupate şi 52 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii). Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,6%. Acest indicator a avut valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,2%, faţă de 52,1% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,2%, faţă de 57,1% în mediul urban). Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (87,2%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,8% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 36,7% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin 65,2% faţă de 52,1% pentru populaţia de sex feminin şi pe medii de rezidenţă (61,2% pentru persoanele din mediul rural faţă de 57,1% pentru persoanele din mediul urban). Rata şomajului BIM a fost de 6,o%. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate a fost de 2,8 puncte procentuale (7,3% pentru bărbaţi faţă de 4,5% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 0,1 puncte procentuale (6,0% pentru urban faţă de 6,1% pentru rural). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 9,5%, respectiv 6,0%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (2,3%).

4.3.2.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

La sfarşitul anului 2010, s-au înregistrat 14047,6 mii persoane resurse de muncă la nivel naţional, 1275,3 mii persoane la nivelul regiunii Vest şi 459,9 mii persoane în judeţul Timis. Populaţia ocupată civilă în regiunea Vest a fost de 811,3 mii persoane, din care 318,6 mii persoane la nivelul judeţului Timis. Referitor la numărul persoanelor ocupate, în regiunea Vest se observă o scădere în anul 2010 cu faţă de 2009, tendinţă regăsită şi la nivelul judeţului Timis . Populaţia activă civilă a judeţului Timis a fost 331,0 mii persoane din 811,3 mii persoane inregistrate la nivel regional. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă la nivel naţional a fost 5049,3 mii persoane din care in regiunea Vest a fost 411 mii persoane din care judeţul Timis a inregistrat 128,9 mii

PLAI TIMIŞ 2011-2013 39

Numarul de şomeri înregistraţi a fost in judetul Timis 12,4 mii persoane, la nivel regional 64,8 mii raportat la nivel national unde s-au înregistrat 709,4 mii persoane. Rata de activitate a resurselor de munca in regiune este 63,6%, sub nivelul judetului Timis de 72,0% si sub cea la nivel naţional de 64,1%. Rata de ocupare a resurselor de muncă a atins valoare ridicată în judeţul Timis 69,3%, peste cea din regiune de 64,72%. Ca urmare a disponibilizărilor masive, locurile de muncă au fost reduse in anul 2009, numărul somerilor înregistraţi atât la nivel national, regional, judeţean a fost aproape dublu conform datelor statistice. În Regiunea Vest numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu 31,2 mii în 2009 faţă de 2008. La nivelul judeţului Timis a crescut mai mult decât dublu la 15,1 mii. In 2010 se observa o revenire usoara numarul somerilor inregistrati scazand la 12,4 mii. În anul 2010 în judeţul Timis rata de ocupare a scăzut faţă de 2009 cu 0,5 p.p., iar în Regiunea Vest a avut aceeaşi tendinţă de scădere la 64,72 faţă de anul 2009. Rata şomajului în Regiunea Vest a fost sub nivelul ratei naţionale.

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile:

La nivelul anului 2009 din datele statistice se remarcă faptul că 21,6% din totalul populaţiei ocupate din judeţul îşi desfăşura activitatea în agricultură . Ponderea populaţiei ocupate în industrie reprezenta 28,1% din totalul populaţie ocupate la nivelul judeţului Timis, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate fiind în industria prelucrătoare 25,7%. Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 90% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă.Cea mai scăzută pondere a populaţiei ocupate o regăsim în sectorul de activitate construcţii (6,8%). În domeniul serviciilor, în judeţul Timis s-a constatat o scădere cu 0,3 p.p. în anul 2009 faţă de anul 2008.Cele mai relevante domenii din cadrul serviciilor în anul 2009 a fost comerţul 14,0% din total servicii, Învăţământ –5,1% şi Sănătate şi Asistenţă Socială – 5,1%, Administraţie publică şi apărare 1,6%; asigurări sociale din sistemul public cu 1,6%. Cea mai mică pondere o înregistrează Activităţi de spectacole, culturale şi recreative– 0,8% şi tranzacţii Imobiliare – 0,6% din total servicii.

Datele demografice vor avea ca impact, pe termen scurt, reducerea numărului populaţiei active şi îmbătrânirea forţei de muncă. Acest aspect va crea o povară pentru sistemul de asigurări sociale şi de pensii. În acest sens creşterea ratei de participare a forţei de muncă la activitatea economică ar trebui să devină o prioritate strategică pentru dezvoltarea pieţei muncii.

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la A.J.O.F.M

Şomajul este un fenomen social, cu influenţe negative asupra dezvoltării societăţii, rezultatul direct al proceselor de restructurare şi adaptare a economiei naţionale la cerinţele unei economii de piaţă deschise.

În anul 2009, în judeţul Timis s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri, respectiv 12.367, situaţie datorată crizei economico-financiare care a afectat toată ţara.Scădera numărului de locuri de muncă vacante, concedierile colective ale agenţilor economici au condus la un dezechilibru mare în raportul şomeri/locuri de muncă vacante, situaţie care a generat o posibilitate de angajare de maxim 50% din forţa de muncă existentă. Cu toate acestea, evoluţia ratei şomajului în Regiunea Vest s-a menţinut constant sub rata naţională. Analiza efectuată trebuie considerată sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la A.J.O.F.M nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (contrar obligaţiilor legale, nu toţi angajatorii declară la A.JO.F.M. locurile de muncă vacante în 5 zile de la vacantarea lor, conform prevederilor art. 10 din Legea 76/2002(R);

PLAI TIMIŞ 2011-2013 40

-în general, gradul de cuprindere în evidenţele A.J.O.F.M. a locurilor de muncă vacante, scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora ; -posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri de munca vacante repetate în cazul neocupării). Din analiza efectuată se constată că la majoritatea domeniilor, ţintele PLAI sunt mai mari dacât nivelul de locuri de muncă oferit de angajatori şi este necesar a se identifica măsuri pentru atingerea ei. În ceea ce priveşte locurile de muncă vacante, se realizează informarea angajatorilor despre obligativitatea de a comunica aceste locuri la A.J.O.F.M., cât şi despre facilităţile oferite de Legea 76/2002 pentru angajarea şomerilor din categorii defavorizate – absolvenţi, persoane peste 45 de ani, persoane cu handicap, etc., ceea ce poate conduce la creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă. Corelarea ofertei Î.P.T. cu solicitările de locuri de muncă este o altă condiţie care are ca rezultat reducerea numărului de şomeri.

4.4 Implicaţii pentru Î.P.T.

În judeţul Timis, în baza studiului realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale se prefigurează până în anul 2013 o scădere a cererii de forţă de muncă pe activităţi economice cum ar fi: agricultură, silvicultură, energie electrică, termică, administraţie publică şi apărare, industrie extractivă, ceea ce ar implica o scădere a profilelor ocupaţionale din aceste activităţi şi creşterea numărului de absolvenţi în activităţi economice cu potenţial semnificativ de creştere în judeţ care se estimează a fi: industrie alimentară, comerţ, hoteluri şi restaurante, construcţii.

Studiile privind piaţa muncii indică o scădere semnificativă a populaţiei şcolare în următorii ani, cu efecte imediate asupra şcolilor (în primul rând vor fi afectate şcolile de învăţământ primar şi gimnazial, dar mai târziu efectele scăderii populaţiei şcolare se vor resimţi şi la celelalte niveluri educaţionale).

Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare.

Drept urmare, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii vor trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte vor trebui să fie înzestraţi cu competenţe superioare pentru a fi competitivi.Situaţia actuală şi proiecţia cererii şi ofertei de forţă de muncă pe termen mediu susţin necesitatea creşterii numărului de elevi şi pregătirea acestora în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază tehnologii moderne, prin urmare devine necesară asigurarea unui nivel de pregătire tehnic corespunzător unei economii moderne. Conform proiecţiilor, ocupaţiile cu perspectivă de dezvoltare pe termen mediu sunt : tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi, meseriaşi şi muncitori calificaţi în construcţii şi asimilaţi, mecanici, montatori şi reparatori de maşini şi utilaje, montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electronice şi electrotehnice, operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse, muncitori calificaţi în reglarea şi întreţinerea maşinilor şi instalaţiilor, lucrători calificaţi în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicole. Pe de altă parte, deoarece procesul de modernizare a economiei şi de adecvare a ei la mecanismele pieţei unice europene va impune o restructurare semnificativă a structurii economiei, este necesară asigurarea unei baze mai largi de cunoştinţe şi aptitudini care să permită absolvenţilor un grad crescut de flexibilitate pe piaţa muncii.

Deoarece cererea de forţă de muncă se estimează că va rămâne deficitară comparativ cu oferta în toate regiunile de dezvoltare economică, în special pentru nivelul de pregătire preuniversitară, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale alături de competenţe cât mai ridicate în domeniul tehnologic şi informatic sporesc şansa absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic de a-şi găsi un loc de muncă.

PLAI TIMIŞ 2011-2013 41

Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, în termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; în celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, în primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung este prezentata in Anexa .........

Plecand de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea VEST, în baza anlizei specificului economic și de piața muncii al județului TIMIS membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul TIMIS este următoarea:

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătirein Regiunea Vest şi în județul TIMIS

Regiunea Vest Judeţul Timiş2013 2017 2020 2013 2017 2020 Abateri

Agricultură 1,9 2,0 1,9 3 3 3 ± 2 puncte

Chimie industrială 1,1 1,5 1,1 1 1 1Construcții, instalații și lucrări publice

5,1 5,0 5,1 7 7 7

Comerț 9,0 9,2 9,0 3 3 3Economic 8,1 8,3 8,1 17 17 17Electric 4,4 4,5 4,4 10 10 10Electromecanică 0,9 0,8 0,9 2 2 2PLAI TIMIŞ 2011-2013 42

Electronică și automatizări

1,1 1,5 1,1 13 13 13

Fabricarea produselor din lemn

2,5 0,0 2,5 2 2 2

Industrie alimentară 1,6 0,1 1,6 5 5 5Industrie textilă și pielărie 13,4 13,3 13,4 5 5 5Materiale de construcții 1,7 2,3 1,7 0 0 0Mecanică 21,3 23,1 21,3 17 17 17Turism și alimentație 1,4 1,5 1,4 8 8 8Resurse naturale și protecția mediului

26,3 26,9 26,3 4 4 4

Tehnici poligrafice 0,3 0,0 0,3 0 0 0Productie media 1 1 1Silvicultura 1 1 1Estetica si igiena corpului omenesc

1 1 1

PLAI TIMIŞ 2011-2013 43

1. ÎNVĂŢĂMÂTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEȚ

5.1. Indicatori de context

5.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă – este documentul de planificare strategica a dezvoltarii Europei, care este un cadru de referinta pentru definirea liniilor de dezvoltare ale statelor membre, stabilirea țintelor și a obiectivelor precum și a actiunilor necesare aferente.

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

Corespunzator prioritatilor formulate, au fost adoptate tintele care se doresc sa fie atinse în perioada de referinta, 2011-2020:

Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%; și cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie

absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pargul de sărăcieAnalizand acese tinte putem observa ca cel putin primle trei tinte sunt direct corelate și

se pot atinge doar prin intervenții în educație și formare profesională, însă și celelalte două ținte sunt dependente în mod indirect de nivelul de educație și formare a angajatilor. Din acest motiv acest set de ținte constituie repere în definirea strategiilor specifice pentru educație și formare.

Din perspectiva IPT – este de remarcat existența Inițiativei:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă", care prevede o serie de măsuri la nivelul statelor membre, dintre care amintim:

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi

prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa munciiÎn aceste măsuri se înscriu foarte bine demersurile la nivelul Regiunii Vest cu consorțiul

regional și la nivelul județelor prin structurile de partaneriat social pentru IPT, respectiv CLDPS.

O alta inițitivă relevantă de data aceasta pentru definirea Planurilor de acțiune din PLAI și PRAI este Inţiativa: “Tineretul în mișcare” , cu următoarele linii de acțiune:

● Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență:

- investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

- consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu - dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază pentru

planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare,

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 44

oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

- promovarea învățării și predării de calitate - accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de

ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, tic, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;

- creșterea atractivității, ofertei și calității efp vet: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Aceste linii de acțiune pot fi considerate repere pentru definirea direcțiilor de acțiune în cadrul PLAI și PRAI, după ce sunt corelate cu aspectele specifiece la nivelul fiecărei regiuni/județ.

Previziunea privind ”Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională” confirmă tendințele de menținere sau chiar creștere a ofertei IPT, și justifică importanța mecanismelor de planificare a ofertei IPT la nivel regional și de județ prin mecanismele PRAI- PLAI – PAS.

● Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere: - Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;- Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior; - Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională

Dezideratul „Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent „este important și relevant pentru IPT, pentru că dorința de creștere a ponderii tinerilor cu studii superioare presupune o creștere, dar cel putin mentinere a ponderii tinerilor cuprinsi în învățămantul secundar superior (liceu).

5.1.2. Contextul național

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la minim 40%.

Astfel țintele relevante pentru IPT sunt: Rata de ocupare de 70% (fata de 75% EU);Rata de părăsire timpurie a școlii de 11,3% (față de 10% EU) și cuprindere în învățământ terțiar de 26,7% (față de 40% EU).

Prin Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor

Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 45

ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase.

Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin

reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor.

Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.

Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi

atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea

dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o

specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control.

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 46

Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

9. Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor Unul din obiectivele noii legi a fost să întărească la nivel managerial orientarea spre

performanţă şi competitivitatea instituţiilor de învăţământ superior din România.

10. Clasificarea universităţilor În baza noii legi, instituţiile de învăţământ superior din România vor fi clasificate în trei

categorii pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, după cum urmează: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

11. Asigurarea calităţii în învăţământul superior Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a

calităţii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităţilor într-una dintre categoriile menţionate anterior. Finanţarea sistemului de învăţământ superior se va realiza în funcţie de calitate şi performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorţii - universităţi fuzionate).

12. Finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar Mecanismului de ierarhizare a universităţilor i se va adăuga un sistem stimulativ de

finanţare a excelenţei, care va asigura performanţa instituţională şi calitatea serviciilor de educaţie şi care este structurat astfel: un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie; fondurile de finanţare suplimentară se alocă de către minister. Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în performanţa universităţii.

(Sursa: PNR pag 104-107)

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse.

România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

Evoluția prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Indicator(%) 18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Tabel 5.1.2.1. (Sursa: PNR pag 110)

Programul Național de Reformă 2011-2013 cuprinde referiri explicite pentru Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii postliceale, prin :

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul postliceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS;

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 47

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ianuarie 2010 - mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor și al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

Creșterea ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară

Traiectoria țintei vizează atingerea unui nivel de 20,25% în 2013, de 22,17% în 2015 şi de26,74% în 2020. Evoluţia prognozată a ratei populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară:

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020Indicator (%) 18,1 18,7 19,4 20,2 21,3 22,1 26,7

Tabel 5.1.2.2. (Sursa: PNR pag 112)

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030, consideră educația și formarea intervenții esențiale pentru dezvoltarea capitalului uman, și propune drept obiectiv naţional dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 mil. persoane, prin:

Dezvoltarea durabilă – temă orizontală în programele sectoriale 2007-2013 şi integrată în obiective specifice ale POSDRU

Înternalizarea în sistemul de educaţie şi formare profesională a principiilor şi obiectivelor dezvoltării durabile ca element integrator al ansamblului de cunoştinte, aptitudini şi deprinderi necesare existenţei şi performanței personale în lumea modernă

Educația pentru dezvoltare durabilă, în toate programele de pregătire, de la științele naturii la practicile responsabile ale civismului și de la sustenabilitatea producției și consumului în raport cu resursele la însușirea principiilor diversității culturale, ale bunei guvernări și statului de drept.

Conţinuturi tematice transversal integrate în sisteme educaţionale formale, non-formale şi informale pe 3 dimensiuni: socio-culturală, ambientală şi economică

5.2 Indicatori de context specifici

5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară

Cele mai severe concluzii rezultate din date INS, sunt în legatură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară.

La nivelul județului Timiș evoluția populației școlare se poate vedea în detaliu în Anexa 6.a.La invățământul preșcolar se constată o creștere a numărului de înscriși (19 699 în

2007/2008 la 20 014 în 2009/2010), creșterea este mai accentuată în mediul urban în timp ce în mediul rural se constată o scădere. La celelalte forme de școlarizare se constată o scădere a numărului de elevi:

- Învațamânt primar (24 618 elevi în 2007/2008 la 23 566 elevi în 2009/2010)- Învățământ gimnazial (27 171 elevi în 2007/2008 la 26 212 elevi în 2009/2010)

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 48

- Învățământ liceal (27 347 elevi în 2007/2008 la 26 114 elevi în 2009/2010)- Învătământ profesional (6271 elevi în 2007/2008 la 4980 elevi în 2009/2010)- Învățământ postliceal (1601 elevi în 2007/2008 la 1692 elevi în 2009/2010)Cea mai mare scădere a populațiai școlare se inregistrează în cadrul învățământului

profesional dar aceasta nu se datorează doar scăderii demografice ci și faptului că în anii școlari 2008-2009 și 2009-2010 nu s-a mai organizat admitere la SAM, toți elevii fiind absorbiți de învățământul liceal.

5.3 Indicatori de intrare

5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Numărul de elevi/ cadru didactic prezintă variaţii pentru diferitele nivele de învăţământ, situându-se în perioada 2004-2010 între 13,99 şi 11,94 pentru invăţământul profesional şi între 14,52 şi 14,32 pentru invăţământul liceal tehnologic. (Anexa 6.c). Acest indicator este calculat prin raportare la numărul de norme didactice şi oferă un indiciu în legătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Este necesar ca acest indicator să fie calculat şi analizat la nivel de judeţ, importanţa lui fiind deosebită în condiţiile descentralizării învăţământului şi proiectarea bugetelor locale. Este de aşteptat ca procesul de descentralizare să aducă un progres în privinţa utilizării eficiente a resurselor existente. Soluţiile vor putea fi găsite la nivel local, respectând condiţiile specifice în care funcţionează diferitele unităţi şcolare.

Acest indicator evidenţiază rolul planificării strategice în stabilirea anuală a planului de şcolarizare.

Raportul cadru didactic/elev

Tabel 5.3.1.1 (sursa ISJ Timiș)

5.3.2. Resurse umane din ÎPT

Ponderea personalului calificat în sistemul TVET ne arată că în anul şcolar 2010/2011 profesorii calificaţi care predau discipline tehnologice sunt într-o proporţie de 98,71%, (titulari – 76,01%; suplinitori – 22,70%) şi profesori suplinitori necalificaţi – 1,28% (Anexa 6.d). Maiştrii instructori sunt: calificaţi 96,74% (titulari – 71,48%; suplinitori – 25,26%) şi suplinitori necalificaţi 3,25% (Anexa 6.d).

Resursele umane necalificate au nevoie de intervenţii de dezvoltare a abilităţilor în vederea desafăşurării activităţilor de bună calitate. Cadrele didactice titulare şi suplinitorii calificaţi au nevoie

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 49

de calificare, pe de o parte pentru a-şi păstra competenţele pe care le deţin, dar şi de a asigura o continuă dezvoltare personală, astfel încât să se asigure o armonie între dezvoltarea mediului socio-economic şi nivelul de performanţe ale personalului din TVET. Măsuri de intervenţie realizate în parteneriat cu agenţii economici, cu stagii de formare la partener sunt necesare pentru un sistem TVET de calitate.

Analiza resurselor umane ne arată o neacoperire cu personal a următoarelor calificări: Electronica şi automatizări, Fabricarea produselor din lemn, şi Procesare text imagine.

Având în vedere tendinţa de descreştere a populaţiei şcolare există şi pericolul de disponibilizare a personalului calificat. Pentru a se evita şomajul în rândul cadrelor didactice și având în vedere nevoia de formare constatată la nivelul serviciilor de resurse umane ale agenţilor economici unităţile şcolare vor trebui să insereze în planul de şcolarizare mai multe oferte în domeniul învăţământului seral, frecvenţă redusă sau la distanţă.

Formarea resurselor umane din sistem trebuie să vizeze şi aspecte legate de prevenirea/micşorarea abandonului şcolar, şi creşterea ratei de cuprindere în sistem pentru toate nivelurile.

Dacă în ultimii trei ani s-a reuşit o adaptare a ofertei TVET la cerere, în termeni de ponderi, atunci pentru perioada care urmează atenţia trebuie să se îndrepte către valorile absolute ale cifrelor de şcolarizare.

Deoarece ritmul de adaptare a fost ales unul lent (pentru a proteja sistemul de schimbări bruşte, şi a lăsa timp pentru pregătirea personalului) efectele se vor resimţi în aceasta perioada când va fi necesar să facă faţă la modificări radicale în cazurile de extrem.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Situaţia resurselor materiale ale unităţilor şcolare influenţează în mare măsură calitatea ofertei, în mod direct dar şi indirect. Nivelul de dotare a atelierelor şi laboratoarelor şcolare a fost uşor îmbunătăţit în proporţie de 10% prin programul de achiziţie materiale didactice pentru laboratoarele de chimie, fizică, biologie, săli de sport, bibliotecă, laboratoare de informatică. Totuşi dotarea atelierelor nu este în concordanţă cu cerinţele pieţei, şi nu permite dezvoltarea de competenţe ale absolvenţilor, astfel încât aceasta să asigure o inserţie profesională imediată. Excepţie de la această situaţie constituie unităţile şcolare care au beneficiat de asistenţa programelor Phare TVET, prin care s-a reuşit ameliorarea stării de infrastructură şi dotarea laboratoarelor şi a atelierelor pentru domeniile de calificare prioritare ale şcolilor.

Lista unităţilor TVET care au beneficiat de asistenţă prin Programul PHARE: Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoare - Phare RO 9405 – Transporturi Grupul Școlar Industrial "Emanoil Ungureanu" Timişoara - Phare RO 9405 - Electrotehnică Grupul Școlar Agricol "Ion Dracea" Timişoara - Phare RO 9405 – Agricultură Grupul Școlar "Traian Grozăvescu" Nădrag - Phare 2001 - Electrotehnică, Prelucrarea

lemnului, Mecanică, Tehnic, Resurse naturale și protectia mediului Este necesar ca aceste unităţi şcolare să-şi păstreze oferta în domeniile de calificare,

pentru care pot oferi condiţii de excepţie pentru dezvoltarea deprinderilor profesionale, şi să se asigure o promovare a ofertei acestora la nivel regional, permiţând şi mobilitatea tinerilor chiar în timpul formării, pentru a obţine o calificare dorită şi la un nivel ridicat.

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Toate grupurile şcolare au bibliotecă a cărei dotare a fost completată prin achiziţii realizate în ultimii 5 ani. Din lipsa fondurilor însă majoritatea şcolilor nu au abonamente la publicaţii de specialitate.

Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este extrem de redus. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. Lipsesc practic în totalitate abonamente la publicaţii cu scop educativ din UE.

Atractivitatea bibliotecilor tradiţionale este în scădere în rândul elevilor, motiv pentru care o măsura urgentă este transformarea spaţiilor bibliotecilor în centre moderne de informare.

.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 50

Toate grupurile şcolare din mediul urban sunt dotate cu copiatoare de performanţă medie, televizoare, retroproiectoare, videoproiectoare. Aceste echipamente sunt utilizate în procesul educaţional sau în procesul de formare a cadrelor didactice.

Concluzie: unitățile școlare dețin dotarea necesară pentru oferta de formare la un nivel acceptabil, dar pentru un învățământ de calitate este necesar ca procesul de investiții în resurse materiale să fie continuu pentru a reînnoi baza materială.

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Descentralizarea învăţământului preuniversitar, formulată în noua lege a educaţiei ( Legea 1/2011) presupune transferul de autoritate responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local.Aceste structuri sunt:

- la nivel regional: Consorţiul Regional al Regiunii de dezvoltare Vest - structură consultativă a Consiliului de Dezvoltare Regională

- la nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativă al Inspectoratului şcolar judeţean

- la nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare- la nivel naţional: Comitetele sectoriale

Principalele atribuţii ale acestora, sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standardele de Pregătire Profesională.- Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile

Regionale de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI)- CLDPS identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaboreză Planurile Locale de

Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare- Consiliile de administraţie/ Consiliile şcolare sprijină elaborarea şi avizarea Planului de

Acţiune a Şcolii (PAS)În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au

fost antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS)

Cele 25 de şcoli din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare.

Cele 4 şcoli din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Pentru coerenţa procesului este esenţială adoptarea planificării prin PAS, corelate cu PRAI şi PLAI, de către toate unităţile de ÎPT.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în

învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)PLAI TIMIŞ 2011- 2013 51

- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente/ pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcoliiUn alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală CDL care

vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Metodologiile în vigoare prevăd obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare a absolvenţilor ÎPT.

O implicare responsabilă a agenţilor economici ar avea ca efect o creştere a exigenţei la examenele de absolvire, cu repercusiuni pozitive asupra calităţii muncii prestate de viitorii muncitori.

Între Consorţiul Regional şi CLDPS există o cooperare constantă şi un flux de informaţii care permite actualizarea documentelor strategice la nivel regional şi judeţean.

În judeţul Timiş CLDPS are statut de organizaţie neguvernamentală nonprofit cu personalitate juridică, această modificare de statut s-a realizat datorită multitudinilor de oportunităţi existente în vederea accesării de finanţări nerambursabile.

În perioada 04.10.2010 – 15.11.2010 au fost monitorizate 35 de unități de învăţământ profesional și tehnic. Cele 4 echipe de monitorizare au urmărit stadiul de implemenetare a Planului de Acţuine al Şcolii la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Exercițiul a fost bine primit de membrii CLDPS Timiș și de directorii unităților de învățământ.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

Procesele de transformare a societăţii înregistrate în ultimii ani, tranziţia către postindustrialism şi societatea bazată pe cunoaştere reprezintă tot atâtea provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională. Alături de asigurarea accesului la educaţie, de dobândirea unui nivel ridicat de calificare, relevanţa şi calitatea pregătirii celor care învaţă devine semnificativă. În acest context, asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic capătă valenţe şi implică noi roluri instituţionale.

Adoptarea Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei a creat cadrul instituţional legal pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie, la nivel de sistem şi la nivel de furnizor. Au avut loc importante dezvoltări în domeniul normativ, prin extinderea cadrului legislativ şi în cel operaţional, prin crearea unor instrumente în domeniul evaluării şi asigurării calităţii.

Pentru învăţământul profesional şi tehnic, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic a elaborat Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în ÎPT, care constă în ansamblul de metodologii, acţiuni, măsuri şi instrumente prin care se particularizează Cadrul Naţional de asigurare a calităţii educaţiei la cerinţele specifice legate de formarea profesională iniţială. CNAC în ÎPT respectă în totalitate prevederile Legii 87/2006, precum şi metodologiile şi instrumentele dezvoltate de ARACIP.

Asigurarea calităţii în ÎPT are ca element principal autoevaluarea. La nivelul şcolii, autoevaluarea este completată de monitorizarea internă a calităţii educaţiei şi formării profesionale. Procesele externe de asigurare a calităţii în ÎPT sunt coordonate de inspectoratele şcolare şi de ARACIP. Prin inspecţiile de monitorizare externă a calităţii şi de validare a raportului de autoevaluare, reprezentanţii inspectoratelor şcolare îndrumă şi sprijină şcolile în procesul de asigurare a calităţii, verifică modul în care sunt respectate cerinţele de calitate şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii. Procesele de autorizare şi acreditare pentru fiecare program de calificare profesională, precum şi evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei şi formării profesionale oferite de şcoli sunt coordonate de ARACIP.

Metodologia asigurării calităţii educaţiei precizează că asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării. Rezultatele învăţării sunt exprimate în termeni de cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învăţământ sau program de studii.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 52

Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese: planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internă a rezultatelor, evaluarea externă a rezultatelor şi prin îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

Aceste demersuri au contribuit la creşterea calităţii programelor de învăţare şi au responsabilizat principalii actori implicaţi în formarea iniţială. Este important de menţionat însă că se înregistrează un decalaj semnificativ între unităţile de ÎPT asistate prin diverse programe şi acelea încă neasistate. Oricâtă coerenţă ar avea mecanismele adoptate, rolul profesorilor rămâne crucial, calitatea trebuie în primul rând asigurată şi îmbunătăţită la nivelul relaţiei educaţionale fundamentale, cea dintre profesor şi elev. Rămâne în continuare o provocare încrederea elevilor şi angajatorilor în ÎPT, precum şi a învăţământului universitar în învăţământul liceal tehnologic.

Implementarea sistemului de asigurare a calităţii în ÎPT furnizează pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care facilitează decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire..

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere

În procesul de planificare a ofertei educaţionale este necesar să se respecte cerinţele viitoare ale pieţei forţei de muncă, corelate cu aspiraţiile individuale ale tinerilor. În vederea obţinerii unei imagini, cât mai cuprinzătoare despre opţiunile elevilor, la nivelul regiunii se organizează diferite sondaje în rândul elevilor, înaintea marilor momente de decizie a orientării vocaţionale. Opţiunile odată cunoscute, pot influenţa oferta unităţilor şcolare, iar apoi prin activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră se poate ajunge la o situaţie în care să fie satisfăcute în cea mai mare măsura dorinţele părţilor implicate în acest proces (piaţa muncii, angajatorii şi elevii ca viitorii angajaţi).

Analizând optiunile înregistrate ale elevilor , putem constata că acestea nu arată diferenţe mari şi nici modificări semnificative nu se observă de-a lungul anilor supuşi analizei.

Diagrama comparativă privind numărul elevilor înscrişi în clasa a VIII-a

Fig. 5.4.3.1. (Sursa CJAP Timiș)

Se observă o creştere a populaţiei şcolare de clasa a VIII-a în anul şcolar 2010-2011 (similară ca valoare cu anul şcolar 2006-2007)

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 53

Diagramă comparativă privind numărul elevilor înscrişi în clasa a VIII-a, respectiv în clasa a IX-a,

Fig. 5.4.3.2. (sursa CJAP Timiș)

Se observă pierderea unui minim procent al elevilor (2,30%, 0,40%, 1,50%), în tranziţia de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a

Dacă se compară datele sondajului cu ofertele existente, în termeni de rute de şcolarizare şi profile, nu se observă diferenţe mari. Nu trebuie uitat că succesul în carieră nu este unul statistic, ci individual. Şi pentru a obţine rezultate în procesul de formare profesională, pentru a dobândi competenţele cerute de agenţi, pentru o inserţie profesională de succes, este necesar ca fiecare elev să aibă acces la o formare profesională corespunzătoare cu aspiraţiile, aptitudinile şi condiţiile acestuia. Chiar dacă opţiunile globale la nivelul judeţului nu sunt în contradicţie cu oferta globală existentă, sunt necesare analize suplimentare pentru a evalua gradul de mulţumire a tinerilor, în raport cu ruta de profesionalizare, domeniul de calificare şi unitatea şcolară ofertantă. Cu aceste nuanţări va fi posibil să fie identificată acea parte a tinerilor care obligaţi fiind să-şi completeze studiile optează pentru oferte care de la început nu sunt dorite, ceea ce poate fi cel puţin una din cauzele abandonului şi a pierderilor înregistrate. Una dintre preocupările celor responsabili cu planificarea educaţiei o constituie ponderea celor nehotărâţi deţi aceasta este mică la nivelul judeţului Timiş. Aceşti tineri fără o orientare corectă vor opta pentru o rută oarecare, fără să fie motivaţi, ceea ce înseamnă că pornesc pe un traseu de calificare fără chemare, astfel fără a avea şanse reale pentru o carieră profesională de succes.

Consilierea şi orientarea trebuie să se concentreze şi pe dezvoltarea abilităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, iar pregătirea tinerilor pentru o carieră este necesar să se pornească de la paradigma „o primă calificare, va fi urmată de specializări, perfecţionări şi recalificări pentru mai multe ocupaţii”, în funcţie de cererea în continuă schimbare a pieţei. În concluzie ponderea opţiunilor elevilor din clasa a VIII-a pentru Învăţământul profesional şi tehnic este de 38,94

Pe de altă parte din datele colectate din Planificarea pe 2009/2010 oferta pentru ÎPT este supradimensionată în raport cu opțiunile estimate ale elevilor insă cererea pentru IPT și benchmark-ul europeanconfirmă dimensionarea ofertei actuale

Ponderea opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

43,4 48,0 46,4 45,8 44,4 42,3 41,1 38,9

Tabel nr. 5.4.3.1. (Sursa CJAP Timiș)

Recomandările PLAI pentru structura calificărilor la nivelul judeţului ţin cont de toate criteriile existente, pe lângă cererea pieţei prognozată, de resursele existente şi cele ce vor fi necesar a fi atrase şi de aspiraţiile tinerilor, pentru a obţine un nivel de educaţie cât mai ridicat.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 54

În sprijinul acestora trebuie să intervină resursele formate în domeniul de consiliere şi orientare pentru o carieră, al căror număr deşi a înregistrat o creştere, poate fi considerat tot insuficient. Numărul psihologilor şcolari angajaţi a atins valoarea legală de minim 1 psiholog la 800 de elevi.

5.5. Indicatori de ieşire

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesionalăEvoluţia ratei de cuprindere la nivelul judeţului Timis este prezentată în Anexa 6.f 1Evolutia populatiei scolare în perioada 2000-2010 la nivelul judeţului Timiş s-a aflat pe o

curbă asdescendentă, mărindu-și efectivele, creșterea afectând aproape în exclusivitate mediul rural. Pe ciclurile de învăţământ situaţia se prezintă în felul următor:

- pentru învăţământul preşcolar: copii 3-6 ani, pentru perioada 2002-2010 se constată o creștere de la 70,9% la 80,7%

- pentru învăţământul primar: 7-10 ani, în perioada 2002-2010, rata netă de cuprindere scade de la 93,2% la 92,1% datorate fluctuației locului de muncă al părinților în special în străinătate.

- pentru învăţământul gimnazial: 11-14 ani, în perioada 2002-2005 rata netă de cuprindere este în scădere de la 83,9% la 80,9%, urmând ca în perioada 2005-2010 să asistăm la o creștere până la 88,6%

- pentru clasele IX-X: 15-16 ani, în perioada 2002-2010, se constată o fluctuație permanentă a ratei nete de cuprindere în sistem

- pentru înv.secundar superior, clasele XI-XII, 17-18 ani, se constată cea mai spectaculoasă creștere a ratei de cuprindere de la 55,9% la 72,5%

Referitor la distribuţia populaţiei şcolare pe mediul urban – rural, se observă o oarecare discrepanţă între numărul elevilor din cele două medii rezidenţiale, fapt ce poate avea drept cauze:

oferta mai atractivă şi mai variată în mediul urban decât în cel rural; oferta subdimensionată în mediul rural; urbanizarea excesiva a unor zone din judeţ.

5.5.2 Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste)

Rata netă totală de cuprindere în învăţământ calculată pentru judeţul Timiş la nivelul anului şcolar 2009 – 2010 este de 88,5% fiind mai mare decât cea pe regiune (66,8%) şi pe România (65,8%). Pentru învăţământul obligatoriu aceasta s-a situat la 92,9%, având un nivel ridicat la învăţământul gimnazial (96,8%) şi mai scăzut la clasele IX-X (94,5%).

Evoluţia gradului de cuprindere la nivelul judeţului Timiș este prezentată în Anexa 6.f 2Statistica privind evoluţia ratei totale a gradului de cuprindere în învăţământ arată că la

nivelul judetului Timis, în perioada 2002-2010, indicii sunt superiori în raport cu cei regionali şi cu cei naţionali.

Acelaşi lucru se constată şi în privinţa ratei nete detaliată pe sexe, iar pentru mediile de rezistenţă, statistica arată valori fluctuante.

Având în vedere nivelul scăzut al ratei de cuprindere, care ar trebuii să fie 100%, în învăţământul obligatoriu, sunt necesare măsuri de creştere a acesteia: acordarea de burse familiilor cu stare socială precară, neimpunerea unei limite de vârstă (maximă sau minimă) pentru facilitarea prezenței copiilor la școală

Rata de cuprindere urban/rural respectă distribuţia neuniformă a şcolilor reprezentative pentru invăţământul liceal şi TVET în plan teritorial.

Trebuie luate în vedere oportunităţile oferite de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în a finanţa măsuri concepute special pentru învăţământul obligatoriu şi pentru reducerea abandonului.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 55

Rata de abandon şcolar la nivelul judeţului rata de abandon şcolar învăţământul primar arată o tendinţă de scădere,

de la 3,4 în 2006/2007 la valoarea de 1,6 în 2009-2010 la nivelul judeţului rata de abandon şcolar învăţământul gimnazial arată o tendinţă de

scădere, de la 3,8 în 2006/2007 la valoarea de 1,6 în 2009-2010 pentru învăţământul liceal şi profesional arată o tendinţă de scădere de la 5,2 în anul şcolar

2006/2007 la 3,2 în anul şcolar 2009-2010.

Evoluţia ratei abandonului şcolar la nivelul judeţului Timis este prezentată în Anexa 6.hCauzele cele mai frecvente ale abandonului şcolar rămân fenomenul de repetenţie multiplă,

numărul insuficient al programelor de incluziune pentru copiii de etnie rromă, funcţionalitatea redusă a serviciilor de asistenţă socială care nu acoperă şi grupul-ţintă al minorilor cu părinţi plecaţi în străinătate, lipsa de motivaţie a elevilor, dezinteresul familiei, sistemul partenerial insuficient între comunitate şi şcoală. Dacă în anul 2000 – 2001 cele mai multe cazuri de abandon aveau drept cauză nivelul cultural şi educativ slab al familiilor din care provin elevii, în perioada 2001 – 2010 cauza principală a abandonului şcolar este de natură economică. În anul şcolar 2009 – 2010 cauzele sunt situaţia economică precară, elevi proveniţi din familii dezmembrate, eşec şcolar repetat, dificultăţi în învăţare, dificultăţi de relaţionare cu ceilalţi, fuga de acasă, fete căsătorite sau însărcinate, migraţia părinţilor la muncă în străinătate, cauze psihologice.

Pentru remediere se recomandă: - Monitorizarea atentă a indicatorului la nivel de şcoală şi judeţ. - Creşterea eforturilor conjugate pentru prevenirea abandonului prin programe sociale,

asigurarea burselor de studiu, activităţi extracurriculare.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie

La nivel naţional rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial înregistrează în anul şcolar 2008-2009 o uşoară creştere cu 7 p.p. faţă de anul şcolar 2007-2008. Diferenţele dintre mediul urban şi cel rural se menţin, însă ratele de absolvire au o tendinţă oscilantă în ambele arii. Pe sexe, rata de absolvire a învăţământului gimnazial se menţine constant mai ridicată în cazul fetelor decât cea corespunzătoare băieţilor. În anul şcolar 2008-2009, diferenţa respectivă se diminuează, ajungând la numai 1,2 p.p. în favoarea fetelor. Decalajul rural –urban în ceea ce priveşte rata de absolvire în 2008-2009 se înscrie în tendinţa perioadei anterioare. În acest an diferenţa este de 27,2 p.p. în favoarea mediului urban, remarcându-se o tendinţă îngrijorătoare de accentuare, comparativ cu anii anteriori. Diferenţele semnificative pe medii de rezidenţă atrag atenţia asupra necesităţii continuării măsurilor de susţinere a participării la educaţie iniţiate prin Programul de Învăţământ Rural, cel mai probabil prin finanţări din fondurile structurale.

La nivelul anului şcolar 2008-2009, ponderea tinerilor care finalizează liceul ajungând la valoarea de 54,4% (cu 2,4 p.p. mai ridicată decât în anul anterior).

Rata de absolvire a învăţământului profesional a scăzut, faţă de anul 2004-2005 (39,7%) ajungând în anul şcolar 2008-2009 la 32,8%.

Scăderea ratei de absolvire a învăţământului profesional este contrabalansată de creşterea spectaculoasă a ratei de absolvire din învăţământul liceal. Astfel, treptat, devine evident faptul că există o diferenţă accentuată între filiera liceală şi cea profesională, atât în ceea ce priveşte ratele de abandon, cât şi ratele de absolvire. Diferenţele constatate indică o evoluţie net superioară a învăţământului liceal, comparativ cu cel profesional.

Evoluţia ratei de absolvire la nivelul judeţului Timiş este prezentată în Anexa 6.i

Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire, iar pe de altă parte la necesitatea unor programe remediale (ex. şcoala de după şcoală, etc.) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (programe existente la acest moment doar pentru elevii din învăţământul primar și gimnazial cuprinşi în programul Phare pentru grupuri dezavantajate.

5.5.5. Rata de succesPLAI TIMIŞ 2011- 2013 56

Evoluţia ratei de succes la nivelul judeţului Timiş este prezentată în (Anexa 6.j)Se constată că în învăţământul gimnazial valorile sunt mai mici faţă de cele regionale şi

naţionale, rata maximă obţinută în 2002-2003 fiind 70,9.În învăţământul liceal valorile ratei de succes au avut valori mai mici decat cele regionale şi

naţionale dar se constată o creştere semnificativă în 2008-2009, atingându-se valoarea de 97,8 rată superioară ratei medii naţionale.

În învăţământul profesional valorile sunt mai mari în 2004-2005 şi 2008-2009 faţă de cele regionale şi naţionale iar la învăţământul postliceal şi de maiştri, începând din 2003 rata de succes este în creştere.

Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv atestatul de competenţe profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea cazurilor (conf. datelor statistice ale ISJ). Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu SPP, bazate pe achiziţii reale în termeni de competenţe, este de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare.

Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu acest indicator trimit, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire profesională.

Exemenul național de bacalaureat 2011

Procente de promovabilitate la examenul naţional de bacalaureat în sesiunile 2010, 2011

Sesiunea Procentul de promovabilitate

2010 83,63 %

2011 32,95 %

Grafic comparativ al distribuţiilor procentuale pe categorii de medii în sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat din anii 2010, 2011

Fig. 5.5.5.1 (Sursa ISJ Timiș)

Situaţia candidaţilor la examenul de bacalaureat 2011, sesiunea iunie-iulie

Filiera Înscrişi Prezenţi Neprezentaţi Eliminaţi Reuşiţi Respinşi

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 57

Teoretică 2175 2153 22 14 1544 (71,71%) 595(27,64%)

Tehnologică 4316 4064 252 92 380 (9,35%) 3592(88,39%)

Vocaţională 414 412 2 4 260 (63,11%) 148(35,92%)

Tabel 5.5.5.1. (Sursa ISJ Timiș)

5.5.6. Rata de tranziție la următorul nivel de educație

În perioada analizată, conform datelor INS se înregistrează o evoluţie fluctuantă a indicatorului, de la 92,8% în 2000 – 2001 la 96,6% în 2009 – 2010 ( nivel maxim atins în 2004-2005 fiind de 100,1%) ( v anexa 6g).

În mediul urban se observă că valorile sunt mai mici la nivelul judetului Timis faţă de Regiunea VEST şi faţă de România. Excepţie face anul 2009-2010, când, în mediul urban, indicele la nivelul judeţului Timiş (153,8%), depăşeşte valorile la nivel regional (139,3).

În mediul rural (12,2%), valorile sunt mai mici comparativ cu cele de la nivel naţional (16,8%), dar şi cu indicii la nivelul Regiuneni VEST(16,1%).

Din datele administrative ale ISJ Timiş privind evoluţia seriilor de elevi cuprinşi în IPT – învăţământ de zi,pe niveluri de învăţământ situaţia se prezintă după cum urmează:

- rata de tranziţie de la clasa a VIII a la clasa a IXa are o evoluţie fluctuantă de la 71,6% în anul şcolar 2004-2005 la 57,2% în anul şcolar 2009-2010;

- rata de tranziţie de la clasa a X a SAM a la clasa a XI a an de completare înregistrează o crestere faţă de anul şcolar 2005-2006 ( 54,4%) în anul şcolar 2007-2008 (61,4%) urmată de o nouă creştere în anul şcolar 2009-2010 (65,9%).Pentru liceu tehnologic tranziţia de la ciclul inferior la ciclul superior variază între 99,7% în 2005-2006 şi 90,2% în anul şcolar 2009-2010;

- rata de tranziţie de la anul de completare la ciclul superior al liceului este de 98,6% în anul 2006-2007,scade în anul şcolar 2007-2008 la 91,7% rămânând aproape constantă în 2009-2010 la 91,5%.(v.anexa 21).

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație

Tinerii care pararesesc timpuriu scoala, sunt expusi unui risc crescut de marginalizare profesionala și sociala, și din aceasta cauza prezinta un interes desoebit reducerea acestui indicator. Tinerii cu varsta cuprinsa intre 18-24 de ani, cu nivel de educatie de cel mult învățământ secundar inferior (clasele IX-X ale liceului), și care nu mai urmeaza nici o forma de educație sau program de formare profesională, sunt în situația de părăsire timpurie a sistemului de educație. Benchmark-ul stabilit pentru 2010 la nivel european a fost de 10%, și nu a fost realizat la nivelul uniunii. Romania deși inregistrează o scădere a ponderii tinerilor în aceasta situație, (de la 22,9% la 16,2%) ca urmare a eforturilor depuse (printre care transformările și din IPT, și creșterea atractivității IPT prin extinderea liceului tehnologic) , valoarea indicatorului 16,6% ne situeaza în rândul statelor slab performante.

Tendinte: în UE 27, procentajul de persoane care abandonează școala timpuriu (populatia 18-24) a scăzut de la 17,6 % în 2000 la 14,4 % în 2009 (femei: 12.5%. bărbati: 16.3%).

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (PISA), (Anexa 18 Pisa)

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 58

În raportul internațional PISA 2009 Results: Wat students knou and can do (vol.I)sunt prezentate următoarele informații de interes general, referitoare la sistemul educațional românesc în acest ciclu de evaluare:

- pe scala generală Citire/Lectură, (domeniul principal pentru evaluarea din 2009) Romania ocupă poziția 49 din 65 de state participante, cu un scor mediu statistic de 424;

- pe scala domeniului Matematică scorul mediu obținut este de 427;- pe scala domeniului Științe scorul este de 428;Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la

precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), cu o medie de 418 puncte , în care domeniul principal a vizat ştiinţele. Astfel, se constată că elevii din România au obţinut scoruri inferioare celor din 2001 (când România se situa pe locul 34 din 43 ţări participante) la toate domeniile la care s-a realizat evaluarea.Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20% are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent.

Benchmark-ul european stabilit pentru performanțe slabe în citire, matematici și științe prevede o pondere mai mică decât 15% pentru anul 2020.

Față de această țintă, rezultatele în Romania cer intervenții susținute și de anvergură, și pentru că studiile arată că slabele performanțe în etapa de învățământ primar influențează succesul școlar și cariera profesională în viitor.

Țările cele mai performante din UE sunt Finlanda, Țările de Jos și Estonia

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

La nivelul Uniunii Europene asiatăm la o creștere a ponderii tinerilor cu vârsta de 20-24 de ani, cu nivel de educație de minim învățământ secundar superior (liceu, XII clase).

Indicator de referință 2010: până în 2010, cel putin 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat învătământul secundar superior.

În România s-a înregistrat o creștere în perioada sus menționată de la 76,1% la 78,3%, rezultat cu care ne situăm la nivelul mediei europene, ERU27.

În ceea ce privește perioada care urmează, măsurile de intervenție ar trebui să vizeze pe de o parte menținerea acestei ponderi, sau chiar creșterea acestuia, dar în nici un caz măsuri care să ducă la micșorarea acestei ponderi, cu care ne situăm într-o poziție bună la nivel european.

În scopul flexibilizării rutelor de educație și de formare profesională, statele membre au fost preocupate pentru transformări în sistemul VET și de educație generală, pentru a crește șansele tinerilor de a-și continua studiile în învățământ terțiar (învățământ superior) Astfel graficlul de mai jos arată ponderea tinerilor cuprinși în învățământ secundar superior, care au acces direct în învățământ terțiar. În cazul Romaniei s-a înregistrat o creștere cu 2%, ajungând la valoarea de 78%, care situează România la nivelul mediei EU27.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 59

Statele membre depun eforturi în continuare pentru modificari structurale, în sensul eliminarii ”rutelor infundate” (dead ends) , dar și în situatia în care aceste rute sunt eliminate în mod structural, pot exista seriose bariere de tip functionaal, care impiedică tinerii în a aspira la nivele superioare de educație.

Un interes special pentru noi reprezintă ponderea tinerilor care urmează ruta de profeionalizare IPT, din totalul tinerilor înscriși în învățământul secundar superior.

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Competitivitatea pe piața muncii depinde pe lângă nivelul de educație și calificare inițială și de participarea la programe de perfecționare, calificare, recalificare de-a lungul vieții. Indicatorul privind participarea aduților în programe de formare vizează grupa de vârstă de 25-64 de ani. Benchmark-ul european stabilit pentru anul 2010, de 15%, nu a fost atins. Mai mult, a fost înregistrată o scădare a participării în perioada 2005-2010. Există diferențe foarte mari în privința acestui indicator între statele membre, Romania situându-se cu valori mici, pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, cu valoarea de 1,6 în 2005 respectiv 1,5 în 2009.

Este de așteptat ca situația să se schimbe ca urmare a investițiilor prin FSE, iar la realizarea țintelor sunt invitate să contribuie și unitățile din sistemul IPT, pe de o parte prin oferirea de programe dedicate adulților, dar și prin dezvoltarea unei culturi de formare de-a lungul vieții, în timpul formării inițiale.

5.6. Indicatori de impact

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Chiar dacă angajarea tinerilor în câmpul muncii este pusă în cap de listă în mai multe politici strategice naţionale (cum ar fi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2008-2011, Strategia Naţională privind Politicile de Ocupare a Forţei de Muncă pentru 2007-2015, Strategia

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 60

Naţională de Tineret (2009-2013) şi Legea cu privire la Tineret (adoptată în 1999), se înregistrează o extindere a şomajului în rândul tinerilor, fiind argumentată şi de datele prezentate de Biroul Naţional de Statistică, conform cărora populaţia inactivă de 15 ani şi peste, pe trimestrul III al anului 2009, a reprezentat 55,2% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, depăşind nivelul trimestrului respectiv al anului 2008 cu 1,3 p.p, sau cu 45,9 mii persoane. Astfel, în rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 16,5%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 12,8%.

Impactul sistemului de învățământ profesional și tehnic asupra ratei somajului ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelații în timp între rata de inserție profesională, respectiv rata șomajului absolvenților și rata totală a somajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților, școlile raportează propriile evaluări care însă sunt dificil de validat.

Totusi, rata ridicată a șomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, și ponderea ridicată a acestora în numărul total al șomerilor (vezi cap.4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregîtire în raport cu finalitățile obținute în plan ocupațional. Din acest motiv, se reține ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, șomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva ca aceasta nu este diferențiat pentru absolvenții IPT.

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni sub 25 ani în total şomeri) în perioada 2007-2010 pe Regiunea Vest, de la 11,5% în anul 2007 a crescut continuu până la 21,4 % în 2009, înregistrând o uşoară scadere până la 17,32% în 2010.

În judeţul Timis se observă o creştere semnificativă a ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni sub 25 ani în total şomeri) de la 8,7% în 2008 la 19,4 în 2009 şi o diminuare la 7,4 în 2010. Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri) , a înregistrat diverse fluctuaţii în Regiunea Vest, cu o creştere de la 6,2 % în anul 2007 la 15,9% în 2008, în 2009 a scăzut la 12,9%, iar în 2010 a crescut la 21,3%.

O creştere vertiginoasă la nivelul judeţului a ponderii de la 12,6% în 2008 la 14,5 % în 2010, ponderea cea mai mică s-a înregistrat în anul 2009, de 7,9%.

Se recomandă, colaborarea între ministere în vederea structurării a bazei de date a AJOFM pentru evidențierea diferențiată a absolvenților de formare profesională. Ca strategie alternativă se recomandă evaluarea indicatorului privind rata de șomaj a absolvenților de IPT pe baza unor sondaje periodice reprezentative, menite să furnizeze și alte informații utile privind finalitatile sistemului de educație și formare profesională.

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

Indicatorul nu poate fi preluat din surse statistice. Având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează absolvenții înregistraţi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncăAcest indicator face parte din indicatorii de calitate propuși de Comisia Europeană - Grupul

de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit clar. Datele cu privire la acest indicator se pot colecta, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin anchete asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de

planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI a contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 61

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţul Timiş sunt prezentate în Anexa 7. Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

Fig. 5.1. – Evoluţia numărului de elevi inscrişi in clasa a IX-a (sursa ISJ Timiş)

Analizând structura planurilor de şcolarizare pentru judeţul Timiş se constată pentru liceul tehnologic o pondere mare a elevilor înscrişi la profilul Tehnic, urmată de profilul Servicii şi cu ponderea cea mai mică profilul Resurse naturale şi protecţia mediului.

Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)

Din totalul cifrelor de şcolarizare propuse prin planurile de şcolarizare pentru anul şcolar 2011/2012 (clasa a IX-a, învăţământ de zi), la nivelul judeţului Timiș clasele de învăţământ profesional şi tehnic ÎPT au o pondere realizată de 51,4%.

In anul şcolar 2011-2012 au fost propuse un numar de 124 clase – invăţământ tehnologic şi s-au realizat 114 clase. Domenii in care nu s-au realizat clasele au fost: agricultură -3 clase, mecanică – 3 clase, electronică automatizări – 1 clasă, chimie industrială – 1 clasă, electric – 1 clasă, construcţii, instalaţii şi lucrări publice – 1 clasă.

Dacă analizam planul de școlarizare 2011-2012 :

Domeniul de pregătireŢinta MEDIE

PLAIPondere

conf. PlanPondere realizat

2) Filiera tehnologică, total, din care:   55,0% 53,5% 51,4%

profil tehnic, total, din care:   67,0% 58,9% 57,2%

 

fabricarea produselor din lemn 6,0% 1,6% 1,7%

electronică automatizări 9,0% 12,1% 12,7%producţie media 0,0% 0,8% 0,8%construcţii instalaţii şi lucrări publice 7,0% 7,3% 7,0%

mecanică 27,0% 18,5% 16,7%electric 8,0% 10,5% 10,3%industrie textilă şi pielărie 3,0% 4,8% 5,4%materiale de construcţii 0,0% 0,0% 0,0%

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 62

electromecanică 5,0% 1,6% 1,8%chimie industrială 2,0% 1,6% 0,8%tehnici poligrafice 0,0% 0,0% 0,0%

profil servicii, total, din care:   17,0% 27,4% 30,4%

 

turism şi alimentaţie 4,0% 7,3% 8,0%economic 7,0% 16,9% 18,8%comert 5,0% 2,4% 2,7%estetica şi igiena corpului omenesc 1,0% 0,8% 0,9%

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care:  

16,0% 13,7% 12,3%

 

agricultură 3,0% 5,6% 3,1%silvicultură 2,0% 0,8% 0,9%protecţia mediului 9,0% 3,2% 3,7%industrie alimentară 2,0% 4,0% 4,6%

Tabel 5.7.2.1 (Sursa ISJ Timiș) Pe filiere se constată că:

- filiera tehnologica a realizat o ponderea de 51,4 % sub ținta PLAI 53,5%, Pe profile se constată că:

- profilul tehnic a realizat o pondere de 57,2 % apropiata de ținta PLAI 58,9% - profilul servicii a realizat o pondere de 30,4% mai mare fata de ținta PLAI 27,4 % - profilul resurse naturate a realizat o pondere de 12,3% mai mică față de ținta PLAI 13,7%

Pe domenii se constată că: - domeniul constructii a realizat o pondere de 7% fata de 7,3% ținta PLAI - domeniul mecanica a realizat o pondere de 16,7% fata de 18,5% ținta PLAI - domeniul electronică automatizări a realizat o pondere de 12,7% fata de 12,1% ținta PLAI - domeniul electric a realizat o pondere de 10,3% fata de 10,5% ținta PLAI - domeniul industrie textilă şi pielărie a realizat o pondere de 5,4% fata de 4,8% ținta PLAI - domeniul economic a realizat o pondere de 18,8% fata de 16,9% ținta PLAI - domeniul agricultură a realizat o pondere de 3,1% fata de 5,6% ținta PLAI

Abaterile sunt nesemnificative în majoritatea cazurilor, majoritatea se situează în trendul recomandat, singura abatere seminificativă este pentru domeniul mecanică şi agricultură.

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul scolar viitor.Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare an scolar 2012-2013 s-a realizat un studiu din perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice, sociologice şi economice. De asemenea, s-a tinut seama de ţintele PLAI stabilite şi de tendinţele pieţei muncii.

ProfilulDomeniul pregătirii de

bază

Existent cl. IX 2011/2012

Planificat cl. IX 2012/2013

Ţinta pe domenii pt. 2013 conf.

PLAI revizuit nov.

2011

Diferenţe procente (planificat 2012/2013 - ţinta 2013)Nr.

claseNr.

elevi % Nr. clase

Nr. elevi % (%)

Resurse naturale şi prot.mediului

agricultură 4 104 3.1% 3 84 3.0% 3.0% 0.0%

ind. alimentară 5 154 4.6% 6 168 6.0% 5.0% 1.0%

silvicultură 1 31 0.9% 2 56 2.0% 1.0% 1.0%

protectia mediului 4 123 3.7% 3 84 3.0% 4.0% -1.0%

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 63

Servicii comerţ 3 90 2.7% 3 84 3.0% 3.0% 0.0%

turism şi alimentaţie 9 268 8.0% 7 196 7.0% 8.0% -1.0%

estetica şi igiena corpului omenesc 1 30 0.9% 1 28 1.0%

1.0% 0.0%

economic 21 628 18.8% 19 532 19.0% 17.0% 2.0%Tehnic mecanică 20 556 16.7% 16 448 16.0% 17.0% -1.0%

electromecanică 2 61 1.8% 4 112 4.0% 2.0% 2.0%

electronică automatizări 14 423 12.7% 14 392 14.0% 13.0% 1.0%

chimie industriala 1 28 0.8% 1 28 1.0% 1.0% 0.0%

materiale de construcţii 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0.0% 0.0%

electric 12 344 10.3% 8 224 8.0% 10.0% -2.0%

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 8 235 7.0% 7 196 7.0%

7.0% 0.0%

fabric.prod.din lemn 2 56 1.7% 2 56 2.0% 2.0% 0.0%

industrie textilă şi pielărie 6 180 5.4% 4 112 4.0% 5.0% -1.0%

tehnici poligrafice 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0.0% 0.0%

Producţie media 1 27 0.8% 0 0 0.0% 1.0% -1.0%

TOTAL 114 3338 100.0% 100 2800 100.0% 100.0% 0.0%

Tabel 5.7.3.1 (sursa ISJ Timis)

Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmetul economic reflectă o instabilitate care nu permite formularea de ținte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizele efectuate reflecta specificul regional și tintele formulate raman o directie de dezvoltare în viziunea optimista de realizare a unei econimii echilibrate, dinamice și durabile, astfel respectarea tintelor se va face sub rezerva necesitatii actualizarii cu informatii specifice la nivel local în PAS privind somajul , dinamica economica, investitii la nivel local, modificari ale sistemului educativ.

Programul "Alege-ti drumul" este un proiect derulat de Ministerul Educatiei, care le ofera posibilitatea tuturor absolventilor de clasa a IX-a, sa se inscrie pentru anul scolar 2012-2013 intr-o clasa profesionala. Acest program reprezintă o rută de educaţie şi pregătire practică care vizează integrarea mai uşoară a viitorilor absolvenţi pe o piaţă a muncii aflată într-o continuă schimbare.

Societăţile comerciale din Timiş s-au dovedit interesate de învăţământul profesional. Pentru anul şcolar 2012-2013, sunt prevăzute 17 clase cu 476 de elevi.

Dintre unităţile de învăţământ în care se vor înfiinţa asemenea clase, cu specializări în mecanică, electronic automatizări, electromecanică, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, eleelectric, industrie textilă, industrie alimentară şi turism şi alimentaţie, amintim: Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”, Colegiul Tehnic Electrotimiş, Colegiul Tehnic "Henri Coandă", Grupul Şcolar Agricol "Iulian Dracea", Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Colegiul "Ion Mincu", Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto, Colegiul Tehnic “D. Leonida” Timişoara, Colegiul Tehinc „Valeriu Branişte” din Lugoj şi Grup Şcolar "Aurel Vlaicu". (Anexa 23)

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

Din cele 32 de unităţi şcolare IPT s-au autorizat un număr de 5 şcoli pentru un număr de 10 de programe care acoperă împreună 10 calificări diferite din toate sectoarele de activitate, iar în anul 2011 s-au derulat în total 13 de stagii de pregătire pentru un număr de 213 de adulţi .

Analizând registrul furnizorilor autorizaţi pentru formarea profesională a adulţilor se constată că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 64

minoritate în comparatie cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun unităţile TVET.

În programele „A doua şansă”, adresate celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, sunt implicate la nivel judeţean 2 unităţi şcolare.

Ţinând cont că la programele “cu profesionalizare” tinerii respectivi, pe lângă completarea pregătirii generale, primesc şi o calificare profesională, ar fi benefic ca, pe lângă cele două şcoli generale implicate, să deruleze astfel de programe şi grupurile şcolare, ţinând cont de existenţa resurselor umane calificate şi de baza materială incomparabil mai bună.

Situaţia ofertei şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor la nivelul judeţului Timiș este prezentată în Anexa 11.

5.7.5. Reţele şcolare

Cele 2 de şcoli din programul Phare TVET 2001 – 2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrele de resurse din alte regiuni (v. Anexa 12). Şcolile din programul Phare TVET 2001 – 2003 coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcoli din judeţ. În paralel, la iniţiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reţele la nivel judeţean ( ex: şcoli Phare din judeţ). S-au conturat şi iniţiative de formare a unor reţele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeţean. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, elaborarea PAS, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc.

La momentul actual este în derulare proiectul POSDRU - ,,Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale’’ – județul Timiş fiind partener. Din judeţul Timiș au fost selectate 3 unităţi ÎPT – Grupul Școlar de Transporturi Auto Timişoara - domeniul mecanică, Colegiul Econonomic F.S. Nitti Timişoara – domeniul alimentaţie publică (centre resursă) şi Colegiul Tehnic V. Braniște Lugoj – domeniul textile (şcoală parteneră).

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

În vederea asigurării unei corespondenţe între cerinţele angajatorilor şi formare profesională se dezvoltă parteneriate şcoală – întreprindere la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ. Aceste parteneriate, vizează diferite componente ale activităţii din şcoală, ca de exemplu: asigurarea locurilor pentru instruirea practică a elevilor, dezvoltarea în parteneriat a unor module de curriculum în dezvoltare locală (CDL), acordarea de burse elevilor cu rezultate deosebite, implicarea partenerilor în stabilirea direcţiilor de dezvoltare strategică a şcolii, programe comune de dezvoltare a resurselor umane şi nu în ultimul rând parteneriate pentru accesarea fondurilor de preaderare şi apoi cele structurale.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri).

Situaţia parteneriatelor şcolilor din ÎPT cu agenţii economici din judeţ este prezentată în Anexa 13

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 65

6. EVALUAREA PROGRESULUI IN IMPLEMENTAREA PLAI

În perioada 04.10.2010 – 15.11.2010 au fost monitorizate 35 de unități de învăţământ profesional și tehnic. Cele 4 echipe de monitorizare au urmărit stadiul de implemenetare a Planului de Acţuine al Şcolii la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

Prin activitatea de monitorizare externă s-au analizat aspecte privind calitatea PAS și s-a evaluat progresul înregistrat în implementarea lui în fiecare unitate de învăţământ. Aprecierea generală a progresului s-a făcut astfel: 0 = nici un progres, 1 = progres întârziat, 2 = progres satisfăcător, 3 = progres bun.

Monitorizarea externă a implementării PAS a curpins următoarele etape: - discuţii cu echipa managerială şi Consiliul de Administraţie; - studierea unor documente ale unităţii de învăţămînt; - vizitarea spaţiilor pentru pregătire teoretică şi practică; - întâlnirea cu reprezentanţii elevilor; - întâlnirea cu reprezentaţii părinţilor; - întâlnirea echipei de monitorizare cu reprezentanţi ai partenerilor sociali; - întâlnirea echipei de monitorizare cu reprezentanţi ai Consiliului profesoral şi ai Consiliului

de Administraţie - Aplicarea de chestionare.

Cele mai frecvente aspecte pentru care școlile înregistrează un progres bun au fost următoarele:

în majoritatea școlilor documentul PAS nu mai este doar o înșiruire de enunțuri și o colecție de statistici, ci a devenit instrumentul de coordonare și monitorizare a proceselor și activităților derulate de acestea;

s-au analizat resursele şcolii ca punct de plecare în stabilirea unor ținte, respective planificarea și realizarea unor acțiuni;

a fost îmbunătățită / eficientizată colaborarea cu partenerii sociali; în acest scop au fost negociate şi semnate convenţii de colaborare cu agenţii economici și cu alte categorii de parteneri sociali;

s-au realizat adaptări curriculare la comanda specifică a angajatorilor; s-a corelat planul de şcolarizare cu priorităţile şi tendinţele de dezvoltare locală şi regională; s-au asigurat șanse egale pt obținerea unei calificări; s-au dezvoltat serviciilor de consiliere, orientare și formare profesională; au fost stabilite ținte și s-au desfășurat acțiuni pentru formarea continuă a profesorilor; aplicarea în vederea selecţiei pentru proiecte locale, regionale, naţionale şi european a

devenit un obiectiv cvasigeneral și o practică curentă în rândul școlilor din județ; în toate școlile monitorizate s-au realizat acțiuni care au condus la asigurarea unor condiții

mai bune de microclimat în spațiile de instruire; au fost amenajate spaţii verzi şi de recreere pentru elevi.

Cele mai frecvente aspecte care înregistrează un progres satisfăcător au fost: exprimarea măsurilor în forme măsurabile; îmbunătățirea infrastructurii și dezvoltarea bazei materiale în concordanță cu nevoile de

formare; adaptarea resurselor umane la cerințele unui sistem modern de formare profesională identificarea și analiza nevoilor de formare ale comunității; proiectarea unui plan de școlarizare adaptat la nevoile de formare; structurarea componentei în dezvoltare locală a curriculumului pe baza unor proiecte locale

propuse de partenerii economici; identificarea și analizarea nevoilor de formare a personalului didactic; oferirea de sprijin și consiliere pentru profesorii debutanți; atragerea partenerilor economici în dezvoltarea bazei materiale a scolii; implementarea unor parteneriate cu școlile generale în vederea eficientizării proceselor de

ofertare; colectare informațiilor privind integrarea profesionala a absolvenților.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 66

Cele mai frecvente aspecte care înregistrează un progres întârziat sunt: îmbunătățirea infrastructurii și dezvoltarea bazei materiale în concordanță cu nevoile de

formare (în special în ceea ce privește starea atelierelor școală); realizarea unor studii privind dinamica pieței muncii; inițierea și implementarea unor proiecte cu comunitățile locale în vederea sprijinirii

materiale a elevilor în scopul diminuării absenteismului și recuperării elevilor cu potențial abandon școlar.

Cele mai frecvente aspecte care nu înregistrează nici un progres sunt: existența unui cabinet psihologic și a unui psiholog școlar în școlile care au avut această țintă în planul lor operațional, realizarea unor lucrări de reabilitare a clădirilor școlilor.

Recomandările formulate de echipele de monitorizare cu privire la progresul înregistrat în implementarea PAS au fost:

o îmbunătățirea formei documentului PAS prin includerea unui glosar cu termenii și prescurtări utilizați în text și a unui cuprins pt anexe (cu numerotarea paginilor);

o redactarea SMART a obiectivelor;o realizarea unor măsuri concrete și identificarea de indicatori sintetici măsurabili asociați

obiectivelor și / sau acțiunilor propuse (măsurilor) astfel încât prin determinarea periodica a indicatorilor să poată fi monitorizata situația la un moment dat și evoluția putându-se stabili în timp utile acțiuni corective;

o corelarea atentă a priorităților / obiectivelor / acțiunilor propuse cu măsurile și indicatorii;o completarea capitolelor de analiză a mediului extern şi intern cu date şi infamații

particularizate pentru contextul de acţiune al şcolii;o o mai bună conturare a concluziilor desprinse din analiza de nevoi;o revizuirea obiectivelor şi măsurilor planificate pentru creşterea consistenţei şi coerenţei în

raport cu nevoile identificate;o revizuirea obiectivelor şi măsurilor planificate pentru a demonstra o mai bună contribuţie

specifică la realizarea obiectivelor din PRAI şi PLAI;o revizuirea indicatorilor pentru a putea fi ușor monitorizați și măsurați;o întărirea colaborării cu agenţii economici;o organizarea de mese rotunde pentru identificarea nevoilor de calificare și a unor întâlniri

periodice cu agenți economici pe specificul unității școlare și reprezentanților secțiunilor economice din cadrul CCIAT;

o corelare planului de şcolarizare cu priorităţile şi tendinţele de dezvoltare locală şi regională;o aplicarea în vederea selecţiei şcolilor pentru proiecte locale, regionale, naţionale şi

europene;o extinderea colaborării cu AJOFM privind informarea nevoilor de pe piaţa forţei de muncă și

îmbunătățirea implicării în formarea adulților.

Propuneri formulate de către echipele de monitorizare pentru îmbunătățirea activității de monitorizare externă:

- o instruire mai buna a echipelor de monitorizare;- transmiterea documentelor (PAS + anexe) înainte de începerea vizitelor de monitorizare;

alocarea unui interval de timp mai mare pentru monitorizare, elaborare şi centralizare a datelor.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 67

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

Puncte tari Flexibilitatea școlilor de a se adapta noilor

solicitări de pe piaţa forţei de muncă afectate de criza financiară mondială.

Buna cooperare dintre şcolile TVET şi ARACIP în vederea autorizării de noi calificări.

Existenţa reţelelor şcolare constituite în cadrul programului TVET cu rol de a disemina bunele practici

Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate unităţile din învăţământul preuniversitar

Spaţiile de şcolarizare sunt suficiente ca număr şi suprafaţă

În oferta şcolilor TVET se regăsesc toate domeniile de dezvoltare economică

Existenţa cabinetelor de psihopedagogie toate şcolilor TVET

Număr mare de programe şi proiecte europene accesate de şcolile TVET (Leonardo da Vinci, Comenius);

Toate unităţile şcolare TVET sunt conectate la internet

Parteneriatele cu agenţii economici sunt prezente în toate şcolile TVET

Buna funcţionare a structurii parteneriale la nivel judeţean în cadrul CLDPS

Existenţa unui sistem de relaţii între conducerea unităţilor din învăţământul preuniversitar TVET şi agenţii economici reprezentativi din teritoriu

Omogenitatea şi experienţa cadrelor didactice care predau în cadrul unităţilor IPT;

Disponibilitatea cadrelor didactice spre formare continuă şi reconversie profesională

Organizare anuală a ”Târgului ofertelor educaţionale”, a “Porţilor deschise”

Există documente de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare corelată la toate nivelurile decizionale: regional, judeţean, şcolar

Existenţa unor consilieri, prin proiecte, privind cariera şi posibilităţile de utilizare a mijloacelor de informare despre oportunităţile de angajare ale absolvenţilor

Puncte slabe Lipsa unor studii concrete care să definească

consecinţele crizei financiare mondiale asupra pieţei forţei de muncă din judeţul Timiş

Integrarea şcolii de arte şi meserii în programul de învăţământ liceal.

Baza materială în domeniul TVET este depăşită moral, insuficientă şi improprie desfăşurării unor tipuri de activităţi prevăzute în programele şcolare

Există domenii prioritare în care resursele umane sunt insuficiente (electrotehnică şi electronică, servicii)

Creşterea abandonului şcolar Număr insuficient de calculatoare/ elev Lipsa softurilor educaţionale specializate

pentru unele calificări Insuficienta pregătire a cadrelor didactice în

accesarea resurselor financiare prin Fondurile Structurale ale UE;

Practica nu se efectuează în ateliere dotate la standarde acceptabile în atelierele şcoală;

Insuficiente parteneriate şcoală-agent economic care să fie reciproc avantajoase.

Lipsa unei baze de date privind inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor din IPT

Valoarea scăzută a ratei de cuprindere în învăţământul secundar superior;

Datele obţinute de la INS sunt neactualizate Necorelarea machetelor PLAI cu baza de

date a ISJ Slaba activitate de orientare şcolară şi

profesională la nivelul claselor a VII-a şi a VIII-a.

Număr mare de elevi care revin unui consilier şcolar

Lipsa unui program strategic comun de studiu şi de evoluţie între IPT şi AJOFM pe termen lung

Număr mic de unităţi IPT autorizate ca furnizor de formare a adulţilor

Oportunităţi Organizarea cursurilor de didactica

disciplinelor Posibilitatea derulării unor programe de

dezvoltare al resurselor umane în conformitate cu cererea de pe piaţa forţei de

Ameninţări Scăderea populaţiei şcolare şi reducerea

numărului de clase Creşterea ponderii învăţământului seral în

detrimentul învăţământului cu frecvenţă redusă

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 68

muncă cu susţinere din Fondul Social European

Multiplicarea parteneriatelor dintre agenţii economici şi şcolile TVET

Autorizarea unităţilor TVET ca furnizori de formare profesională

Programele de stimulare a populaţiei rrome pentru a-şi înscrie copiii la şcoală, alocându-se locuri speciale pentru această categorie de tineri în toate formele de învăţământ

Organizarea periodică de către AJOFM a „Bursei locurilor de muncă”

Primirea datelor pentru elaborare PRAI, PLAI de la INS.

Dezvoltarea infrastructurii educaţionale prin accesarea de fonduri europene

Oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice oferite de FSE prin POSDRU (pentru Axele prioritare 1 și 2) sau prin proiecte de mobilitate educaționale care facilitează organizarea stagiilor de practică a elevilor în statele UE

Nepotrivirea între aşteptările absolvenţilor şi ofertele angajatorilor;

Creşterea gradului de sărăcie a populaţiei datorită crizei actuale, care implicit conduce la creşterea abandonului şcolar

Condiţia materială a cadrelor didactice Scăderea atractivității programelor oferite

prin învățământul profesional și tehnic ca și consecință a insuficientei finanţări și a interesului redus din partea comunităților locale.

Degradarea în timp a spaţiilor şcolare Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice

care conduce la uzura morală rapidă a echipamentelor existente

Nu se elaborează periodic studii sectoriale specifice şi prognoze pertinente pe termen scurt, mediu şi lung

Ponderea mare a şomerilor tineri Migraţia în creştere Criza de timp a părinţilor datorată actualei

situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor

Condiţionarea la angajarea, în unele domenii, de experienţa profesională anterioară

Criza economică şi instabilitatea de pe piaţa muncii.

sprijinului redus primit de școli și de elevi din partea comunității locale.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 69

8.REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională.

CONCLUZII RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL IPTDemografie

Evoluţia populaţiei judeţului Timiş se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător. Totuşi, nu scăderea numărului populaţiei este aspectul cel mai îngrijorător, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.

- Planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung trebuie să ţină cont de implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică.

- Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin: creşterea ratei de cuprindere, prevenirea abandonului şi încurajarea şcolilor pentru autorizare ca furnizori pentru formarea adulţilor, ca activitate complementară la formarea profesională iniţială.

La nivelul anului 2010 populaţia judeţului în mediul rural creşte fiind în număr de 257445, iar în mediul urban scade fiind în număr de 422250.

Accesul la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul

rural;- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zonele

defavorizate

Îmbătrânirea populaţiei la nivel de judeţ: populaţia sub 14 ani reprezintă 14% din populaţia judeţului; populaţia între 15 - 64 de ani 72,8% din populaţia judeţului.

- Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul menţinerii resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai mare de timp (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv

- Măsuri adecvate vizând: creșterea șanselor de ocupare a absolvenților, dezvoltarea competențelor antreprenoriale, creșterea adaptabilității forței de muncă și promovarea șanselor egale pentru participare la piața muncii

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, care se estimează că până în 2015, raportat la 2005, va scădea la nivel judeţean cu cca. 39,4%, ceea ar reprezenta o diminuare cu o treime din numărul actual de elevi.

Planificarea unor măsuri care vizeaza:- ajustarea ofertei educationale în raport cu nevoile de

calificare pe termen lung - asigurarea accesului la educaţie şi formare

profesională - optimizarea resurselor.

EconomieJudeţul Timis îşi păstrează profilul

industrial semnificativ prin:- cea mai mare pondere a industriei

prelucrătoare în formarea VAB din regiune;

- dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare are în continuare cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel

Menţinerea şcolarizării pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, electric, electronică, automatizari în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii.

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 70

CONCLUZII RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL IPTjudeţean;

- diversitatea activităţilor industriale, fiind reprezentate aproape toate ramurile industriale, mai ales: masini și aparate electrice, construcţii metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, mijloace de transport, industrie alimentară şi bauturi, textile şi produse textile, confecţii din textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului.

- parcuri industriale;În sectorul constructiilor este în

ușoară creştere fata de anii precedenti ca pondere în formarea PIB și VAB fiind susţinut de dinamica investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri.

Creşterea şcolarizării pentru calificări de nivel 2 şi 3, în scopul ridicării nivelului competenţelor lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

Serviciile ocupă cea mai mare pondere în economia judeţului, în creştere cons-tantă în ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA.

În cadrul serviciilor se detaşează:- comerţul: se constată preponderenţa

întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenta în crestere continua și a marilor lanturi de magazine;

- activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii.

- activităţile de hotel şi restaurant.- dezvoltarea serviciilor în domeniu

telecomunicaţiilor prin noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări rapide în domeniu.

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:- diversificarea calificărilor;- şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul

bancar, tranzactii financiare, asigurări, telecomuni-catii, transporturi şi infrastructură;

- servicii privind turismul balnear și de agrement;- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de

calificare, cu dezvoltarea de abilități și competenţe specifice economiei de piata (competente antreprenoriale, tehnici de vanzare, marketing, etc.);

Potentialul agricol pe care îl are judetul Timiș este remarcabil, datorită suprafetelor agricole întinse și solurilor de foarte buna calitate. Conditiile pedoclimatice favorabile oferă dezvoltării agriculturii multiple sanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin aparitia și dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de bază ale agriculturii traditionale și ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru acest domeniu.

Piaţa munciiStudiile privind piaţa muncii indică o

scădere semnificativă a populaţiei şcola-re în următorii ani, cu efecte imediate asupra şcolilor (în primul rând vor fi afectate şcolile de învăţământ primar şi

Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii prin dezvoltarea competentelor „cheie” şi a unor abilităţi, precum:- disponibilitate la schimbare şi la mobilitate

profesională;PLAI TIMIŞ 2011- 2013 71

CONCLUZII RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL IPTgimnazial, dar mai târziu efectele scăde-rii populaţiei şcolare se vor resimţi şi la celelalte niveluri educaţionale).

- capacitate de adaptare a competenţelor la cerinţele angajatorilor;

- capacitate de comunicare;- disponibilitate la mobilitate geografică;- capacitate de adaptare la transformările micro şi

macroeconomice;

Absolvenţii de învăţământ preuniversi-tar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii vor trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte vor trebui să fie înzestraţi cu competenţe superioare pentru a fi competitivi.

Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

Rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile ÎPT să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

- dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor

- autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulţi- implicarea în programele de măsuri active pentru

ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

Cererea de forţă de muncă se estimează că va rămâne deficitară comparativ cu oferta în toate regiunile de dezvoltare economică

- pregătirea elevilor în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază tehnologii moderne;

- dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale alături de competenţe cât mai ridicate în domeniul tehnologic şi informatic sporesc şansa absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic de a-şi găsi un loc de muncă.

Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (IPT)Rata netă de cuprindere în sistemul de

educație și formare profesională progno-zată la nivel European este de 85%. În jud. Timis, în anul 2009-2010 rata medie de cuprindere a fost de 71,5

- Măsuri de creștere a accesului la educație pentru elevii din grupele de vârstă 15-18 și 19-23 precum și cei proveniți din mediul rural

- Se recomandă realizarea unor evidenţe complete cu privire la categoria tinerilor necuprinşi în sistemul formal de educaţie şi identificarea unor măsuri urgente în vederea creşterii ratei de cuprindere .

Pe parcursul perioadei de şcolarizare se realizează pierderi mari din numărul total de tineri cuprinşi în sistemul formal de educaţie. Aceşti tineri se vor regăsi în societate fără o calificare, fără studii finalizate, cu risc de marginalizare socio – profesională ridicat.

Dezvoltarea unor programe pentru diminuarea și prevenirea fenomenului de abandon şcolar precum şi asigurarea unor alternative pentru completarea studiilor şi obţinerea unei calificări, programe de sprijin după şcoală şi în vacanţă, implicarea familiei în educaţie, dezvoltarea profesională a profesorilor care lucrează cu elevi cu risc, utilizarea tehnologiilor de instruire, implicarea comunităţii în viaţa şcolii, programe de prevenire a violenţei.

Reţeaua şcolară TVET este corespun-zător dispersată în următoarele zone ale judeţului: municipiul Timișoara, Lugoj, Jimbolia, Deta, Sannicolau Mare, Biled, Lovrin

Este necesară o intervenție la nivelul judeţului, pentru stabilirea în funcţie de distribuţia unităţilor şcolare pe raza județului a distanţei maxime care poate fi parcursă astfel încât fiecare elev să aibă acces la şcoală şi implicit la o calificare prin formare profesională iniţială.

Identificarea resurselor financiare necesare ridicarii PLAI TIMIŞ 2011- 2013 72

CONCLUZII RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL IPTnivelului de calitate a locurilor de cazare în internate.

Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară analiza şi reorganizarea permanentă a reţelei şcolare și ofertei TVET în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin: - evitarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare la

unităţi şcolare aflate în vecinătate; - concentrarea resurselor în unităţi şcolare cu

perspective reale de dezvoltare;- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul

lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă.

Asigurarea accesului la servicii de realizarea unui mecanism de consiliere şi orientare pentru carieră individualizat şi corelat cu cererea viitoare a pieţei forţei de muncă. Aceste servicii trebuie oferite de-a lungul întregii perioade de educaţie şi formare (nu doar opţiuni punctuale, izolate, de exemplu înaintea examenelor naţionale).

Număr mare de elevi / consilier şcolar; număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere profesionala; număr mic de ore de consiliere / elev

- este necesar ca serviciile de consiliere şi orientare să fie dezvoltate la nivelul judeţului pentru a fi corelate cu piaţa forţei de muncă, asigurând o mai mare mobilitate ocupaţională;

- elaborarea unui sistem comun de indicatori, o serie de instrumente pentru judeţ în vederea inventarierii opţiunilor tinerilor.

Evoluţia populaţiei şcolare arată o tendinţă de descreştere pentru perioada analizată. Unul din efectele acestui fenomen este creşterea riscului disponibilizărilor în rândul resurselor umane. Scăderea populaţiei şcolare până în 2013 are ca efect reducerea corespunzătoare a numărului de norme didactice.

Personalul din învăţământ trebuie să fie informat cu privire la tendinţele de evoluţie a populaţiei şcolare.

O soluţie în evitarea disponibilităţilor din cadrul resurselor umane este promovarea alternativelor educaţionale de tip învăţământ seral, frecvenţă redusă cât şi educaţia adulţilor.

Reducerile prognozate pentru personalului didactic din IPT cauzate de reducerea previzionată pentru populația școlară conduce la planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională)

Educaţia şi formarea profesională pot fi servicii de calitate oferite beneficiarilor doar în situaţia în care se bazează pe un parteneriat real şi funcţional.

Fundamentarea deciziilor cu privire la educaţie şi la formarea profesională sa fie facute pe baza informatiilor regionale/județene, relevante, bazate pe consultarea reală a partenerilor sociali. Sistemul de monitorizare a implementării PRAI şi PLAI trebuie să asigure cerinţele formulate mai sus.

Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este bun în judetul Timis; se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, industrie alimentară, electrotehnică etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective, mai ales în unităţile şcolare din mediul rural a judeţului.

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: - competenţele metodice (in conformitate cu noile

cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT);

- actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Pentru asigurarea calităţii ofertei de educaţie şi de formare profesională

Necesitatea unor programe de dotare cu echipamente didactice pentru pregătirea de

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 73

CONCLUZII RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL IPTeste necesară asigurarea unei infrastructuri moderne, cuprinzând clădiri, săli de clasă, laboratoare şi ateliere dotate cu cu echipamente moderne.

specialitate a spatiilor educaționale pentru IPT

În concluzie, prin prezentul document de planificare se are în vedere:

Cuprinderea tinerilor din judeţ în educaţie şi formare profesională indiferent de mediul de rezidenţă, categoria de vârstă, gen şi categorie socială;

Utilizarea optimă a resurselor materiale și umane cu impact în creșterea eficienței și calității serviciilor oferite.

Asigurarea calităţii ofertei de educaţie şi formare profesională prin corelarea acesteia cu cerinţele viitoare ale pieţei muncii şi aspiraţiile individuale ale tinerilor;

Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 74

9. ACŢIUNI PROPUSE

PROPUNERI DE ACȚIUNI

OBIECTIV 1: Optimizarea procesului de implementare a documentelor PRAI/PLAI/PAS

Ținta 1.1.: Implementarea măsurilor PLAI în proporţie de 80%Ținta 1.2.: Crearea unor reţele eficiente de monitorizare a implementării măsurilor PLAIRezultate măsurabileReţele de monitorizare constituite la nivel judeţean și localPLAI afişat pe site-ul ISJ Timis,Rapoarte de monitorizare întocmite în urma monitorizării PLAI/PASPAS realizate în termen şi în concordanţă cu cerinţele şi recomandările PRAI/PLAIAcţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine răspundeA.1.1.1.Realizarea unei reţele de monitorizare a implementării măsurilor PLAI

- stabilirea în cadrul CLDPS Timis a echipei care va monitoriza implementarea PLAI- aprobarea unui calendar al actiunilor de monitorizare- stabilirea şi asumarea rolurilor celor care vor realiza monitorizarea- adoptarea termenului de realizare şi a formatului rapoartelor de monitorizare

Ianuarie-februarie 2012

Preşedinte CLDPS

A.1.1.2.Reactualizarea PLAI în termenul stabilit şi cu respectarea recomandărilor PRAI- finalizarea procesului de reactualizare PLAI în termen, conform cerintelor stabilite şi coerent cu PRAI- avizarea PLAI în termen în cadrul CLDPS - asigurarea accesului la PLAI a fiecarei unităţi scolare, care urmează sa-si elaboreze documentul PAS- sprijinirea prin acordarea de consiliere scolilor IPT pentru reacualizarea PAS în funcție de

recomandarile PLAI- disemimarea PLAI în randul autoritatilor locale şi a altor beneficiari

Octombrie-noiembrie 2011

Decembrie 2011 - Ianuarie 2012

CLDPS ISJ TIMIŞ

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 75

OBIECTIV 2: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii

Tinta 2.1.: Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a judeţului Timiş şi recomandărilor regionale din PLAITinta 2.2.: Constituirea bazei de date la nivel judeţean privitoare la cuprinderea absolvenţilor TVETTinta 2.3.: Îmbunătăţirea calităţii instruirii practice a elevilorRezultate măsurabileStatistici, analize comparative constituite la nivelul fiecărui judeţ, referitoare la cuprinderea absolvenţilor TVET în învăţământul superior şi pe piaţa forţei de muncă.Numărul elevilor care fac practică la agenti economiciUn raport de analiză comparativă judeţeană cu privire la corelare a ofertei şcolare a judeţului şi recomandărilor din PLAIAcţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine răspundeA.2.1.Asigurarea accesului la informaţii structurate, privind şansele de ocupare pentru fiecare grup ţintă -publicarea documentelor de planificare strategica, PRAI şi PLAI pe sit-euri publice, şi actiuni de diseminare -elaborarea unor materiale specifice şi diseminarea acestora în randul beneficiarilor, astfel:-brosuri pentru elevi din gimnaziu, cu accent pe elevii din clasele a VIII-a, cu informatii concrete privind sansele lor de a gasi un loc de munca în cele 16 domenii de calificare, dependenta sansei de ocupare de nivelul de pregatire, legatura dintre gradul de saracie şi nivelul de educatie, pentru a sprijini deciziile, optiunile acestora dupa terminarea clasei a VIII-a-brosuri pentru parintii elevilor, continand informatii care sa ii ajute pe acestia sa-si fundamenteze decizia copiilor pe informatii relevante privind tendintele pieţei muncii-brosuri pentru profesori diriginti şi consilieri, care ii asista pe elevi în decizia lor privind domeniul de calificare aleas dupa terminarea clasei a VIII-a

Anual până în 2013OctombrieMartie

ISJ TimisAJOFM TimisCCIATCJAP

A.2.2.1.Urmărirea ieşirilor din sistemul TVET, la nivel de judeţ .A.2.2.1.a Realizarea unei evidente a absolventilor, nominal, cu calificarile acestora, şi urmarirea traseului profesional: daca isi continua studiile, care este rata de curpindere intr-o forma de învăţământ, nivel superior.A.2.2.1.b. Analiza problematicii de abandon şcolar : rata abandonului, cauzele care generează abandonul şcolar, posibilităţi de reducere a abandonului şcolar prin activităţi de consiliere psihopedagogice.

Decembrie 2011pentru realizarea materialelor de analizăFebruarie 2012 pentru analza impreuna cu unităţile scolare, şi idnetificarea unor

ISJ Unităţi şcolare -TVET

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 76

masuri de interventie A.2.3.1.Asigurarea calităţii instruirii practice a elevilor

- realizara unei evidente din care sa rezulte numarul de elevi care efectueaza pracatica la agenti economici, şi numarul de ore asigurate prin parteneriat, şi numărul de elevi care efectueaza practica în ateliere în conditii cerute de nivelul de competente de atins

- realizarea unui numar de proiecte pentru obtinerea finantarii practicii la agenţi economici şi pentru formarea continuuă

Noiembrie 2011Cate 2 proiecte / judeţ

ISJUnităţi şcolareşi partenerii acestora

A.2.4.1.Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a judeţului Timiş cu recomandărilor regionale din PRAI Realizarea unei analize a proiectului de plan de scolarizare în raport cu cerintele PRAI, şi prezentarea acesteui raport în cadrul CLDPS de avizare a prooectului planului de scolarizare

Decembrie 2011in fiecare an, pana în luna decembrie

CLDPSISJ

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 77

OBIECTIV 3: Dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de formare continuă

Tinta 3.1.: Asigurarea accesului la cursuri de formare pentru resursele umane din TVETRezultate măsurabileO activitate de informare a întregului personal, organizată semestrialAdaptarea resurselor umane din TVET la cerinţele angajatorilor pentru minim 30% din numărul cadrelor didactice.Reţele de colaborare, constituite la nivelul judeţului.Număr de persoane instruite, număr de proiecte elaborate.Acţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine răspundeA.3.1.1.Organizarea a cel puţin două sesiuni de informare asupra tendinţelor de dezvoltare a sistemului şi planificarea măsurilor de intervenţie la nivel de judeţ şi de unităţi şcolare.Organizarea unor reuniuni cu personalul din IPT pentru a analiza prognozele din PRAI/PLAI şi a conştientiza RU pentru necesitatea participării la cursuri de reconversie în direcțiile solicitate de piața forței de muncă.

Anual până în 2013OctombrieMartie

ISJCCDCLDPS – sindicate Cu sprijinul CNDIPTCCIAT

A.3.1.2. Organizarea de vizite / stagii de formare a resurselor umane din IPT , la partenerii economici, pentru dezvoltarea competentelor metodice/tehnice (stagii de formare prin institutiile acreditate, întâlniri metodice, lectii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

2013 ISJ CCDUnităţi şcolare – centre de resursa CCIATAgenți economici

A.3.1.3. Activități de formare pentru predarea metodelor participative de predare invățare 2013 CCDISJ TimisInspectori de specialitate

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 78

OBIECTIV 4: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Tinta 4.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPTTinta 4.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire.Rezultate măsurabileBaze de date referitoare la starea unităţilor de învăţământ, listă de priorităţi pentru investiţii, avizate de CLDPS.Până în 2013, toate şcolile TVET din județul Timiș, să corespundă normelor de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi.Până în 2013, 50% din şcolile TVET din r udețul Timiș, să fie dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională.Acţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine răspundeA.4.1.1.Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a infrastructurii, stabilirea priorităţilor la nivel de şcoală şi reţea şcolară a judeţului. Realizarea unei liste de prioritati a interventiilor viitoare, impreuna cu autoritatile locale, ISJ şi unităţile scolare, care să fundamenteze investitiile posibile prin fondurile structurale şi bugetul national

Recatualizare în fiecare an, pana în luna decembrie

ISJUnităţi şcolareAutorităţi locale CLDPS

A.4.1.2.Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente şi adoptarea unui plan de acţiune corelat cu strategia ofertei de formare pe termen lung.Stabilirea unui necesar de dotari pentru domeniile prioritare ale judeţului

Reactualizare în fiecare an pana în luna februarie

ISJUnităţi şcolareAutorităţi locale

A.4.1.3. Evaluarea costurilor şi identificarea tuturor surselor de finanţare care pot fi accesate, asistarea beneficiarilor în vederea realizarii unor proiecte care sa asigure resursele necesare

2011-2013, în functie de lansarile de cereri de propuneri de proiecte

ISJUnităţi şcolare

A.4.1.4. Acţiuni de informare şi formare în vederea accesării surselor de finanţare (ex. pregătirea pentru fondurile structurale europene)

Anual, corelat cu calendarul surselor de finantare

ISJ, autorităţi locale, şcoli

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 79

OBIECTIV 5: Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră tuturor elevilor din TVET

Ţinta 5.1.: Toţi elevii din TVET vor beneficia de servicii de consiliere şi orientare pentru carieră.Ţinta 5.2.: Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, de a oferi servicii de consiliere şi orientare. Rezultate măsurabileInstrumente şi statistici referitoare la opţiunile elevilor, analizate în fiecare an Număr de activităţi de informare adresate elevilor şi părinţilor acestora, organizate de cadrele didactice TVET în parteneriat cu psihologii şcolari.Număr de cadre didactice absolvente al Modulului de formare cu tema „Consiliere şi orientare”Acţiuni pentru atingerea obiectivului Termen Cine răspundeA.5.1.1.Designul instrumentelor prin care elevii să-şi exprime opţiunile privitoare la carieră. Realizarea unor chestionare prin cooperare la nivel local, prin care sa fie investigate optiunile elevilor în clasa a VII-a, la inceputul clasei a VIII-a, pe parcursul anului scolar în clasa a VIII-a, şi imediat inaintea terminarii anului scolar. Incurajarea tinerilor pentru o evaluare a sanselor de ocupare dupa terminare, şi pentru eventuale corecturi ale traseului profesional, cu suport pentru continuarea studiilor şi obtinerea unui nivel de educatie cat mai ridicat.

Anual noiembrie CJAPPUnităţi şcolare

A.5.1.2. Inventarierea opţiunilor tinerilor.Prelucrarea datelor colectate, realizarea unui feedback catre elevi, parinti şi profesori, şi analiza în raport cu cererea pieţei şi oferta unităţilor scolare. Formularea de recomandari catre ISJ şi unităţi scolare pentru modificari în structura calificarilor.

Anual noiembrie, ianuarie, martie, mai

CJAPPMUEISJUnităţi şcolare

A.5.2.1. Cuprinderea cadrelor didactice în cursuri de formare cu tema Consiliere şi orientare pentru carieră.

Anual până în 2013

CCD, ISJUnităţi şcolare

A.5.3.1.Informarea elevilor cu privire la oferta de şcolarizare și la rețeaua școlară Anual noiembrie-decembrie

CJAP TimişISJ TimnişCJT

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 80

Anexa A la planul de acţiuni

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul TIMIŞ -

Domeniu de pregătire

Plan şcolarizare cl. IX 2011/2012

Nevoi prognozate de formare

profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % %

agricultură 4 104 3,1% 3silvicultură 1 31 0,9% 1protecţia mediului 4 123 3,7% 4

ind. alimentară 5 154 4,6% 5

comerţ 3 90 2,7% 3economic 21 628 18,8% 17

turism şi alimentaţie 9 268 8,0% 8

estetica şi igiena corpului omenesc 3 90 2,7% 1

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 8 235 7,0% 7mecanică 20 556 16,7% 17

electric 12 344 10,5% 10

electromecanică 2 61 1,8% 2

electronică automatizări 14 423 12,7% 13

chimie industriala 1 28 0,8% 1

materiale de construcţii 0 0 0,0% 0

fabric.prod.din lemn 2 56 1,7% 2

industrie textilă şi pielărie 6 180 5,4% 5

tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0

Producţie media 1 27 0,8% 1

TOTAL 114 3338 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 81

ANEXE PLAI 2011-2013, judeţul TIMIŞNr. crt. INDICATORUL

ANEXA 1 a. EVOLUŢII DEMOGRAFICE ANTERIOARE ŞI SITUAŢIA CURENTĂ1. Evoluţia populaţiei judeţului, la 1 iulie 2. Evoluţia populaţiei judeţului la recensământ, 1992-20023. Evoluţia populaţiei judeţului pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie 4. Populaţia judeţului la 1 iulie 2008, pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale 5. Structura populaţiei judeţului (în %) pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale 6. Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă

ANEXA 1 b. PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2005-20257. Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025 şi detaliată anual până în 2013

ANEXA 1 c. PROIECŢIA POPULAŢIEI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ8. Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, pe grupe de vârstă

ANEXA 2a. EVOLUŢIA VALORII ADĂUGATE BRUTE (VAB) PE RAMURI DE ACTIVITATE

9. Evoluţia valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate la nivel judeţean - în miliarde lei (ROL) preţuri curente şi structura în %

ANEXA 2b. DINAMICA FIRMELOR - UNITĂŢI LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII

ANEXA 2c. INVESTIȚII BRUTE ALE UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII

ANEXA 3c PRINCIPALII INDICATORI AI FORTEI DE MUNCA LA NIVEL JUDEŢEAN, CONF. BALANŢEI FORŢEI DE MUNCĂ

10. Resursele de muncă la sfârşitul anului anului - la nivel naţional, regional şi judeţean11. Evoluţia resurselor de muncă la sfârşitul anului - la nivel naţional şi regional12. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului - la nivel naţional,

regional şi judeţean13. Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la sfârşitul anului - la nivel

naţional, regional şi judeţean14. Şomeri înregistraţi la sfârşitul anului - la nivel naţional, regional şi judeţean15. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului- la nivel naţional, regional şi judeţean

ANEXA 3d EVOLUŢIA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

16. Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale la nivel judeţean în mii pers. şi structura în %.

17. Variaţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale, faţă de anul precedent în %

18. Populaţia ocupată civilă , comparativ pe judeţele regiunii, în mii persoane şi structura în %.

ANEXA 3e STRUTURA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ

19. Somerii înregistraţi - distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă, decembrie 2006 - la nivel naţional, regional şi judeţean

20. Evoluţia ponderii şomerilor tineri (sub 25 ani), în nr. total de şomeri - la nivel naţional, regional şi judeţean

ANEXA 3f RATA LOCURILOR DE MUNCA VACANTEANEXA 3g NUMARUL MEDIU AL SLARIATILORANEXA 4 GLOSAR DE INDICATORI PRIVIND PIAŢA MUNCIIANEXA 5 STRUCTURA COMPARATIVĂ ŞOMAJ - LOCURI DE MUNCĂ

21. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante pe ocupaţiile relevante pentru ÎNV. PROFESIONAL ŞI LICEAL TEHNOLOGIC

22. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante – ocupaţii relevante pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ, pe domenii de pregătire.

23. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante , pe ocupaţiile relevante pentru PLAI TIMIŞ 2011- 2013 82

Nr. crt. INDICATORUL

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR.24. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante, comparativ cu planul de

şcolarizare şi ţintele PLAI pentru învăţământul profesional şi şi liceal tehnologicANEXA 6a EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE

25. Evoluţia populaţiei şcolare, pe sexe şi medii de rezidenţă (nr. elevi şi structura în %) la nivel judeţean

ANEXA 6c EVOLUŢIA RAPORTULUI NUMĂR ELEVI/PROFESOR26. Evoluţia numărului de elevi/profesor, la nivel judeţean

ANEXA 6d SITUAŢIA NORMELOR DIDACTICE ÎN ÎPT27. Situaţia normelor didactice în ÎPT, pe judeţele regiunii şi medii rezidenţiale

ANEXA 6f-1 RATA NETĂ DE CUPRINDERE28. Evoluţia ratei nete de cuprindere

ANEXA 6f-2 GRADUL DE CUPRINDERE (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE) ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

29. Evoluţia ratei specifice de cuprindereAnexa 6g RATA DE TRANZIŢIE DE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL LA CEL LICEAL

ŞI PROFESIONAL30. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional

Anexa 6h RATA ABANDONULUI SCOLAR31. Rata abandonului şcolar, pe ni veluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale

ANEXA 6i RATA DE ABSOLVIRE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE 32. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale

ANEXA 6j RATA DE SUCCES33. Rata de succes pe niveluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale

ANEXA 7 EVOLUŢIA ELEVILOR CURINŞI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

34. Evoluţia numărului şi ponderii elevilor cuprinşi în ÎPT, clasa a IX-a zi, pe domenii şi profile la liceul tehnologic

ANEXA 8 PLANUL DE ŞCOLARIZARE REALIZAT 2009-2010ANEXA 9 PLANUL DE ŞCOLARIZARE LA CLASA A IX- 2010/2011, COMPARATIV CU

ŢINTELE PT.2013ANEXA 10 DISTRIBUŢIA TERITORAIAL A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

PROFESIONAL și TEHNICANEXA 11 EDUCAŢIA ADULŢILORANEXA 12 REŢELE ŞCOLAREANEXA 13 HARTA PARTENERIATELORANEXA 14 EVOLUTI ABSOLVENŢILOR PE DOMENII D EPREGĂTIREANEXA 15 CONDIŢII DE INVATAREANEXA 16 SITUAŢIA SCOLARIZARII ÎN IPTANEXA 17 ABANDONUL SCOLAR TIMPURIU ÎN UEANEXA 18 PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCAZUT AL COMPETENTELOR DE

CITIRE/ LECTURĂ (PISA)ANEXA 19 PONDEREA POPULATIEI 20-24 ANI CARE A ABSOLVIT CEL PUTIN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR SUPERIORANEXA 20 PARTICIPAREA ADULTILOR ÎN FORMAREA CONTINUAANEXA 21 EVOLUITIA RATELOR DE TRANZITIE

PLAI TIMIŞ 2011- 2013 83