subiecte de ex. osp si consiliere psihopedag

8/3/2019 Subiecte de Ex. OSP Si Consiliere Psihopedag

1/28

1. Conceptul de consiliereProvine din eng guidance sau advise apare in SUA spre mijlocul sec XX ca domeniu

psihoterapeutic dar cu o orientare pregmant educationalaConsilierea specifica in principal relatia de consiliere sau de ajutor si comunicare dintre

o persoana specializata , consilierul si persoana care solicita ajutor de specialitate numitaclient.

Exprimarea ideilor, sentimentelor, emotiilor, atitudinilor intr-un cadru deschis bazat pesinceritate, incredere, autenticitate, participare si colaborare pe confidentialitate.

Asociatia Britanica pentru Consiliere fondata in 1977 defineste consilierea ca fiindutilizarea principala si priceputa a relatiei interpersonale in scopul facilitarii autocunoasterii,dezvoltarii personale, maturizarii.

Un mijloc de autocunoastere, o experienta de comunicare, de cautare, tehnica deinformare, o modalitate de rezolvare a unei crize existentiale dar si o modalitate de invatare aunor comportamente si atitudini pozitiveConsilierea este centrata pe schimbarea evolutiva pe prezent si viitor.Este centrata pe consilierea gandurilor, emotiilor, trairilor care asigura sansele unui niveloptim de dezvoltare a resurselor personale.carateristica important este centrarea pe prezenta unor probleme ce ar putea impedicadezvoltarea si functionarea normala a persoanei.Strategia de prevenire consta in identificarea situatiilor si grupului de risc si in actionarea

asupra lor inainte ca aceasta sa aiba un impact negativ asupra persoanelor sau grupului.

1


2/28

2. Tipuri de consiliere

Aceptarea responsabilitatii pentru atitudinile comportamentale eeste o valoare importantapentru toate tipurile de consiliereConsiliere informationala, online prin care se ofera informatii de orice tip

Consilierea suportiva , de sprijin ofera sprijin emotional educativ dar si material persoaneloraflate in criza existentiala

Consiliere de criza ofera asistenta psihologica persoanelor aflate in dificultate, este un tipurgent de consiliere de scurta durata centrat pe prevenirea consecintelor negative din punctde vedere social, psihologic si medical.

Consiliere maritala o forma de asistenta psihologica acordata familiei, centrata pe rezolvareasi prevenirea unor probleme imediate ale familiei

Consiliere pastorala activitatea preotului, consiliere de tip religios dar care implica siasisteta psihologica de catre preot, acordat persoanelor descurajate, persoanelor care dorescsa rezolve anumite conflicte interpersonale.

Consilierea vocationala implica activitati destinate elevilor aflati in etapa de orientarescolara si profesionala. Ajuta elevul sa isi cunoasca resursele de care dispune, intr-un modobiectiv, in vederea alegerii unei profesii tinand cont si de piata muncii, de problemele pecare le ridica societatea din punct de vedere economic-profesional.Consilierea educationala psihopedagocica implica un ansamblu de actiuni psihopedagocice

destinate copiilor, adolescentilor, parintilor, profesorilor, explica motivele unor problemeeducative (de invatare, de adaptare, de comunicare, de comportament , de relationare parinticopii sau scoala-familie) si previne manifestarea unor probleme socio-educativeConsiliere de dezvoltare personala o forma de consiliere psihologica centrata pe dezvoltare, pe maturizare si adaptare creativa la mediu social, contribuie la formarea de abilitati siatitudini care sa permita functionarea normala eficienta, flexibilita a persoanei

2


3/28

3.Consilierea psihologica delimitari conceptuale; asemanari si deosebiri dintreconsiliere si psihoterapie

Consiliere de dezvoltare personala o forma de consiliere psihologica centrata pe dezvoltare, pe maturizare si adaptare creativa la mediu social, contribuie la formarea de abilitati siatitudini care sa permita functionarea normala eficienta, flexibilita a persoanei.

Problemele psihologice nu mai sunt interpretate in mod obligatoriu in termeni de tulburare sideficienta ci in parametri nevoii de de autocunoastere adaptare si dezvoltare personala.

Exista confizii intre consilierea psihologica si psihoterapia.

Aspecte care diferentiaza consilierea psihologica de psihoterapie

Consilierea este centrata pe prezent in timp ce psihoterapia priveste prezentul ca expresie aunei istorii care se repeta mereu intr-un context shimbat

CP adopta de cele mai multe ori un model educational centrat pe invatare si dezvoltare,cunoastere in timp ce psihoterapia adopta un model clinic, curativ

CP se adreseaza omului sanatos care se confrunta cu anumite probleme existentiale, in timpce psihoterapia se adreseaza pacientului.

In formarea consilierilor este mai important antrenamentul lor in actiuni centrate peinvatare, dezvoltare in timp ce in formarea psihoterapieii accentul cade pe formarea unorcapacitatii de diagonsotci al tulburarilor psihice.

CP asista persoanele in gasirea unei solutii la problemele cu care se confrunta in timp cepsihoterapia propune modificarii mai profunde in structura de personalitate a persoanei.

Conslierea ca psihoterapie subtine persoana in depasirea anumitor situatii critice darvizeaza si educatia populatiei in sens preventiv sau profilactic prin invatarea unor

deprinderi de viata sanatoasa.Nu exista diferente semnificate intre cele doua.

3


4/28

4.Consilierea educationala/psihopedagogica delimitari conceptualeConsilierea educationala psihopedagocica implica un ansamblu de actiuni psihopedagocicedestinate copiilor, adolescentilor, parintilor, profesorilor, explica motivele unor problemeeducative si previne manifestarea unor probleme socio-educative.

Consilierea educationala este definita prin relatiia interumana de asistenta si suport dintrepersoana specializata in psihologie si consiliere educationala si de elevi in scopul dezvoltariipersonale, perofesionale, autocunoasterii si prezentei situatiilor de criza.Are 2 dimensiuni:Dimensiunea psihologica care urmareste realizarea unui echilibru, optim intre cognitie,emotii, atitudini si comportamente proprii.

Dimensiunea pedagocica sau educationala care urmareste formarea si dezvoltarea unoratitudini, abilitati, deprinderi, comportamente adaptative pozitive care sa asigure echilibru sistarea de bine a persoanei sau a grupului.

Trasaturii definitoriiEste un proces de dezvoltare personala, profesionala si sociala a persoanei sau a grupului

Are un rol proactiv ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare personala sau socio-profesionala

Conduce la optimizarea relatiei pedagocie

Implica responsabilitatea atat fata de cel consiliat cat si fata de scoala

Sucesul consilierii educationale este dat de implicarea activa si responsabila a persoanei indezvoltarea personalitatii sale.Psihologul poate sa realizeze examinarea si sa aplice teste pe care sa le poate interpereta pecand consilierul poate sa aplice un test insa nu il poate interpereta, nu poate sa intervina insituatii de criza.Consilierea educationala ca si ce psihologica si voactionala se adreseaza omului sanatos,normal din punct de vedere psiho-emotional, comportamental si intelectual.

4


5/28

5. Asemanari si deosebiri dintre consilierea educationala si consilierea psihologica

Consiliere educaional Consiliere psihologicCINE ? Profesorul abilitat pentru

activitile de consiliere iorientare

Psihologul colar

UNDE ? n cadrul orelor de consiliere iorientare i dirigenie

n cabinetul de consiliere

GRUP

INT

Clasa de elevi, prini Persoana (elev, printe, profesor)

OBIECTIVE

Dezvoltare personalPromovarea sntii i strii debinePrevenie

Dezvoltare personalPromovarea sntii i strii de binePrevenieRemediere

TEMATIC

Cunoatere i imagine de sineDezvoltarea unor abiliti decomunicare i management al

conflictelorDezvoltarea abilitilor sociale-asertivitateDezvoltarea abilitilor deprevenire a consumului de alcool,tutun, droguriConsiliere vocaional

Evaluare psihologicConsiliere n probleme: emoionale(anxietate, depresie), comportamentale

(agresivitate, hiperactivitate), denvare (eec colar, abandon colar)Terapie individual i de grupIntervenie n situaii de criz (divor,boal, decesul printelui)Consiliere vocaionalInformarea i formarea profesorilor i

5


6/28

Controlul stresuluiResponsabilitate socialRezolvare de problemeDecizii responsabileDezvoltarea creativitii

prinilor pe teme de psihologieeducaional i promovarea sntiiMateriale informative pentru mass-mediaCercetare n domeniul consilierii etc.

Nu exist o delimitare strict ntre consilierea psihologic i consilierea educaional.

6. Principii ale consilierii psihopedagogicePrincipiul unicitatii personale

Face referire la personalitatea clientului acesta fiind aceptat si considerat ca persoana unicacu propriile interese, posibilitati, aspirati, calitati si limite, idealuri, atitudini.Avand la baza acest principiu consilierul nu are voie sa judece, sa critice, sa condamne cirolul sau este acela de a critica un mediu psihologic relativ pozitiv, cald, intelegator, deschiscare sa dea posibilitatea clientului sa-si identifice resursele personale necesare propriei saledezvoltarii si maturizarii.

Principiul responsabilitatii decizionale

In acest sens responsabilitatea pentru propria dezvoltare revine in primul rand clientului.Consilierul sprijina clientul in luarea unor decizii Problemele clientului sunt ganditeimpreuna.

Principiul permisivitatii relatiei de consiliere.

Ea presupune neingradirea de catre consilier a libertatii clientului , de a avea propriile

convinderi, atitudiniEle sunt de inspiratie umanista,Tendinta persoanelor spre maturizare psihologica spre socializare si atuoactualizare apropriului potential

Ameliorarea vietii individuale (in contextul dat de consiliere psihopedagocica)

Increderea in om ca fiinta libera

6


7/28

Promovarea unei societatii deschise in care indivizii au responsabilitatea propriilor decizii

Obiective ale consilierii psihopedagogiceconsiliera psihopedagogica are ca scop general, fundamental functionarea bio-psiho-socialaoptima si spirituala a persoanei, grupluiobiective.Promovarea sanatatii si a starii de bine, functionarea optima a persoanei somatic-fiziologic simental, emotional, social si spiritual.

Componentele starii de bine.

Acceptarea de sine

Relatii pozitive cu ceilanti

Sensul si scopul pozitiv al vietii

Starea de bine nu este conditionata de parcurgerea unui demers psihoterapeutic complex.Dezvoltarea personala

Cunoastere de sine

Cristalizarea unei imaginii de sine pozitive

Responsabilitate fata de sine si de ceilanti

Dezvoltarea capacitatii de a lua decizii responsabile

Controlul stresului, cresterea rezistentei la frustrare

Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare realista

7


8/28

Prezenta unor situatii critice,

Prezenta unor dispozitii afective negative

Preventia dezadaptarii sociale acest obiectiv este vizat in mod deosebit de activitatile deconsiliere si orientare desfasurate in scolo in cadrul disaciplinei de consiliere si OSP.

Modelul umanist de consiliere Consilierea/ Psihoterapia centrata pe client (C. Rogers)

Carl Rogers prezint un cadru teoretic nou n domeniul psihoterapiei/consilierii, cunoscutsub numele de psihoterapie/consiliere centrat pe client/persoan.Criticnd att behaviorismul, care postula o concepie mecanicist despre om, considerndu-lo main uor de manipulat n funcie de scopurile propuse, ct i psihanaliza, care reduceaomul la o fiin iraional, controlat irevocabil de trecut i de produsul acestuia incontientul. ;n centrul acestei concepii teoretice se afl, aadar, capacitatea individului: fiina umanare capacitatea latent, dac nu manifest, de a se nelege pe ea nsi i de a-i rezolvaproblemele suficient pentru a funciona adecvat. Exercitarea acestei capaciti reclam un

context de relaii umane pozitive, lipsite de ameninare sau de sfidare (provocare). Deexemplu, dac o persoan triete ignorarea sau neacceptarea universului

Scopul consilierii/terapiei centrat pe client este acela de a ajuta individul s se autoevaluezerealist, s se simt liber, autentic, s nu fie obligat s-i nege sau s-i deformeze opiniile iatitudinile intime pentru a menine afeciunea sau aprecierea persoanelor importante pentruel. Este ceea ce reprezentanii acestei orientri terapeutice numesc libertate experienial.

8


9/28

Aceast libertate exist cnd subiectul i d seama de ceea ce-i este permis s exprime (celpuin verbal): experiena sa, emoiile i dorinele sale aa cum le simte i independent deconformitatea lor la normele sociale i morale care guverneaz mediul sau.

Analiza tranzactionala (E. Berne, 1961) caracterizare

Modelul behaviorist de consiliere

Baza teoretic i metodologic a modalitilor de psihoterapie/consiliere behaviorist i areoriginea n teoriile nvrii de factur behaviorist, conform crora, personalitatea uman seconstruiete i se fundamenteaz n raport cu stimulii externi, cu situaiile i raporturilesociale.

Conceptele de baz ale modelului behaviorist sunt cele de ntrire social i control alcomportamentului.

ntrirea social se refer la utilizarea adecvat a stimulilor din mediu, astfel nct anumitecomportamente s fie recompensate, sporind astfel probabilitatea lor de manifestare.

principiul de baz al practicii behavioriste este principiul decondiionrii sau tehnicapracticii negative : modelele comportamentale nvate au tendina de a slbi i disprea ntimp dac nu sunt ntrite corespunzator.

Astfel, scopul consilieriiconst n decondiionarea individului de comportamentele nedoritei nlocuirea lor cu comportamente dezirabile.

In perspectiva behaviorista persoana dezaprobata este diferita de cea normala, pentru ca a esuatin dobandirea unor abilitati adaptativer si a dobandit comportamente gresite.

9


10/28

Pe fundalul modelului de psihoterapie/consiliere behaviorist a aprut un nou model deconsiliere: cognitiv-comportamental. Aceast nou abordare reduce discrepana dintremodelele dinamice i cele behavioriste

Modelul cognitiv-comportamental de consiliere

Aprut ca o antitez fa de concepia psihanalitic, aceast abordare neag rolul afectului ial incontientului, acreditnd importana luciditii contiinei, a judecii i a capacitiisubiectului de a testa realitatea.

Abordarea cognitiv-comportamental se inspir i din alte surse teoretice: psihanaliza luiAdler (fiecare individ prezint o concepie proprie despre lumea obiectiv), psihologiacognitiv.

A.T dau natere la triri afective disproporionate n raport cu coninutul acestora.

Principiul de baz al abordrii cognitiv-comportamentale stabilete c modul n care

individul se comport este determinat de situaiile imediate de via i de felul n care el leinterpreteaz, mai precis de cogniiile sale . Se afirm c acestea sunt mai mult sau maipuin contiente, variaz de la un individ la altul, sunt dobndite de-a lungul vieii i suntobiectivul major al schimbriirealizate n procesul terapeutic/de consiliere:).

Pe ansamblu, abordarea cognitiv-comportamental, s-a dovedit eficient n tratarea atacurilorde panic i a anxietii generalizate.

10


11/28

Reprezentanii abordrii cognitiv-comportamentale au n vedere dou niveluri ale gndiriinegative, generatoare de anxietate:

1.Gndirea i imaginea negativcare apar n mod automat cnd subiectul triete starea deanxietate.

2. Afirmaiile i regulile cu caracter disfuncionalsunt seturi de atitudini i credine pe carele mprtesc unii indivizi n legtur cu ei nii i cu lumea nconjurtoare

n cadrul consilierii cognitiv-comportamentale, toate aspectele procesului respectiv i suntdescrise n mod explicit clientului, acesta fiind solicitat s colaboreze n planificarea unorstrategii de rezolvare a problemelor.

Pe parcursul procesului de consiliere, subiectul trebuie s se simt securizat pentru a ficapabil s furnizeze informaii despre evenimente i situaii stressante.

Niveluri ale consilierii psihopedagogice desfasurate in scoalaEste una din cele mai importante surse. La nivelul ei se pot identifica cel putin 3 niveluri deconsiliere.Nivelul sprijinului continu; care orce cadru didactic il acorda elevilor la disciplinele predate

Activitatile de consiliere realizate in cadrul orelor de consiliere si orientare

Probelmele puse in discutie sunt legate de:

Prevenirea consumului de droguri

Prevenirea problemelor si tulburarilor de comportament

Dezvoltarea resurselor umane

Activitatea de consiliere nu trebuie confundata cu lectia. Profesorul, dirigintele, consilierul eipot realiza aceste activitatii de consiliere si orientare doar la clasa nu individual

11


12/28

La nivelul scolii se iau in vedere anumite categorii de competente pe care scoala trebuie sa ledezvolte.Lucrul cu alti

Obtinerea si utilizarea informatiilor

Lucrul cu o varietate de tehnologii

Lunch (1991) considera ca la nivelul scolii trebuiesc dezvoltate si urmatoarele competente:Rezolvarea de probleme

Gandirea critica

Luarea de decizii

Tot el vorbeste de competente precum:Utilizarea notiunilor

Utilizarea deprinderilor de comunicare

A unor cunostinte de economie, management

Capacitati de planificare a carierei

Rolul familiei in procesul de consiliere psihopedagogicaLa nivelul ei se realizeaza in mare parte educatia morala, spirituala, estetica a copilului. Eajoaca un rol esential in dezvoltarea si mentinerea starii de sanatate, a echilibrului bio-psiho-social. Pentru copii parintii reprezinta principala sursa de invatare, de sprijin afectiv si desecuritate.Ea poate reprezenta pentru copil un factor al dezvoltarii personalitatii sale, un model deurmat, un refugiu permisiv sau un factor frenator, un camp de confruntari sau o zona aautoritarismului, a inflexibilitatii sau agresvitatii.Un rol revine consilierii familiei, ea se poate realiza in scoala cat si in afara scolii.Consilierea familiei debuteaza de regula prin evidentierea relatiilor interpersonale dintremembrii ei.

12


13/28

Scenariul clasic al intalnirilor de consiliere a familiei presupune

Expunerea problemei

Identificarea cauzelor sau a motivelor care au blocat rezolvarea problemei

Schimbul de pareri comentarii, propuneri, idei de rezolvare.

Intregul proces de consiliere a familiei este centrat pe invatarea unui alt stil de relationare, pedezvoltare si comunicare, optimizare a relatiilorAstfel datorita mediului familiar, caracteristicilor atitudinilor parintilor fata de munca,invatare, se dezvolta anumite tipuri de comportamente cu privire la cariera, alegerii orientatesocial

Alegerile si deciziile altruiste

Alegeri egoiste cu autonomie

Alegeri conformiste

Alegerii narcisiste,

In general criteriile pe care parinti le au in vedere in ceea ce priveste alegerea cariereicopiilor se refera la siguranta, confort, costuri finaciare ale studiilor, avantaje materiale,pozitie sociala, viitorul profesiei pe piata muncii dar sunt avute in vedere si riscurile avute inexercitarea unei profesii

Servicii specializate in consilierea psihopedagogica activitati specificeCentre judetene de asistente psihopedagogica, centre judetene de resurase si asistentaeducationala, cabinetel scolare si interscolare de asistente psihopedagogica.Aceste servicii sunt date de CJRAE, CJAPP (care se subordoneaza CJRAE). Cabinetelescolare, centrele logopedice si cabinetele interscolare, cabinetele de resurse pentru educatiaincluziva.Serviciile oferite:

13


14/28

de consiliere si orientare

de terapie a tulburarilor de limbaj si comunicare

de sprijin pentru copii cu CES integrati in invatamantul de masa

De orientare si formare initiala si continua a cadrelor didactice.

De terapii specifice oferite prin cabinete

Centre de educatie si profesionala ovidius

Evaluare psihologica

Consiliere de diferite rtipuri

Cercetare in consiliere

Consilierea individuala obiective; etape de desfasurareConsilierea individual se definete prin relaia consilier-client, n cadrul creia consilierulasist clientul n rezolvarea problemelor mentale, emoionale sau socio/profesionale.

14


15/28

Paiiprocesului de consiliere individual sunt: Precizarea scopului interviului/ntrevederii/edinelor de consiliere;

Iniierea unei relaii de colaborare i respect mutual;

Asistarea clientului n analiza i clarificarea problemelor sale;Gysbers (1992) propune dou etape de baz n derularea procesului de consiliere

individual:Identificarea scopurilor clientului, clarificarea problemelor:Rezolvarea problemelor i atingerea obiectivelor fixate de client:Majoritatea specialitilor n domeniu arat c cel mai dificil de realizat este primul contactdintre cel care solicit consilierea i consilierPrima edin trebuie s se desfoare ntr-un loc special ales ; ncperea trebuie s asigureintimitate i securitate ; consilierul i clientul trebuie s aib o poziie care s le permitcontactul vizual direct ; punctualitatea trebuie impus ca o prim regul.Aadar, prima edin de consiliere are ca obiectiv principal stabilirea relaiei deconsiliere

i identificarea problemei.ncheierea edinei este un alt moment dificil. Este recomandabil ca limita de timp s fiestabilit la nceputul ntrevederii. Sublinierea ncheierii edinei se poate face fie printr-o propoziie direct. Se stabilete urmtoarea ntlnire, de comun acord nu se admiteimpunerea ei de ctre consilier.Obiectivul imediat al urmtoarei edine de consiliere trebuie considerat a fi identificareaproblemei i a soluiilor acesteia., obiectivele principale ale consilierii individuale suntmodificarea comportamentelor indezirabile:

stimularea capacitii de a aciona raionaldemolarea imaginii sau credinei pe care persoana o apr cu argumente logice, raional-emoionale;stimularea capacitii de a aciona n consens cu realitateacentrarea actului consilierii pe problema clientului

Ct privete metodele i tehnicile specifice consilierii individuale, sarcina consilierului esteaceea de a selecta ct mai riguros i n concordan cu personalitatea clientului, vrsta,educaia i nivelul de cultur al acestuia.Consilierea individual apare ca o form particular de nvare, cu scop adaptativ larealitatea social, cultural, profesional. Rolul cel mai important al consilierii individualeeste acela de a ajuta la cristalizarea unei imagini de sine pozitive i reale.

Consilierea de grup obiective ; etape de desfasurareConsilierea de grup este dat de procesul de relaionare a consilierului cu un grup ai cruimembri au o problem comun.

15


16/28

Aadar, obiectivele consilierii de grup sunt considerate a fi urmtoarele: sprijinirea fiecrui membru al grupului n dezvoltarea propriei individualiti;

asistarea n procesul de autocunoatere;

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

dezvoltarea sensibilitii pentru nevoile celorlali i a abilitilor empatice;

n ceea ce privete etapele pe care consilierea de grup le parcurge n procesul de rezolvare aproblemelor cu care membrii grupului se confrunt, acestea sunt urmtoarele:Stadiul iniialn primele ntlniri/edine de consiliere de grup se urmrete realizarea unei ct mai bunecunoateri interpersonale ntre membrii grupului si ntre acetia i consilier. De asemenea, totn prima edin de consiliere de grup, se vor stabili, de comun acord, regulile dup care vafunciona grupul Consilierul are obligaia ca, la nceputul fiecrei edine de consiliere sprezinte tema i obiectivele urmrite.Stadiul intermediar

Pe masur ce grupul se dezvolt apar probleme care solicit atenia consilierului. Un aspectimportant se refer la observarea comportamentului verbal/nonverbal, acesta din urmfurniznd informaii deosebit de importante despre nivelul de interaciune i comunicarentre membrii grupului.Stadiul finaln aceast etap nivelul mare de coeziune a grupului reflect convergena dintre membriisi ; domin componenta emoional, favoriznd receptarea influenei exercitate de ctregrup;Pe parcursul ultimelor edine de consiliere este util ca membrii grupului s recapituleze ceeace au nvat n timpul activitii n grup, s evalueze ctigurile pe planul dezvoltrii unorstrategii de rezolvare a problemelor cu care se pot confrunta n mediul extern grupului.

Tehnici de consiliere specifice consilierii nondirective : tehnici de ascultare ; tehnici dereformulare ; tehnici de reflectarePsihoterapia/consilierea nondirectiva prezinta mai multe modalitati de relationare sicomunicare a consilierului cu clientul, care faciliteaza realizarea unui cadru psihorelationalpozitiv, autentic, bazat pe respect si confidentialitate.

16


17/28

Ascultarea activPe parcursul relatrilor clientului, consilierul trebuie s fie preocupat n permanen dentrebri precum: Ce spune defapt clientul ? ; Caresunt mesajele reale ale acestuia ? nfelul acesta, consilierul arat un interes sporit fa de ceea exprim clientul, printr-o atitudineplin de atenie, interes i solicitudine.

Tehnica ascultrii include, cu deosebire, atenia acordat unor semne verbale si nonverbaleAcestea pot oferi consilierului o serie de indicii cu privire la sentimentele clientului,problemele acestuia.

Tehnici de reflectaresi reformulareA reformula nseamn a spune cu ali termeni ntr-o manier mai concis sau mai explicitceea ce clientul (pacientul) tocmai a exprimat. DafnoiuAcordul clientului reprezint criteriul principal al validitii reformulrii ; clientul este

considerat expertn problema sa,

R. Mucchielli (1994) evideniaz trei procedee principale ale reformulrii :Reformularea-reflectare consilierul subliniazaspectele eseniale din relatarea clientului,pstrnd cadrul de referin propus de client.Reformularea ca inversare a raportului figur-fondeste un procedeu care se folosete, cudeosebire, atunci cnd clientul este nemulumit de modul n care a reacionat ntr-o anumitsituaie ; ea permite evidentierea unei noi viziuni asupra situatiei.

Reformularea-clarificare este un procedeu complex prin care consilierul formuleaz ceea ceclientul simte, dar nu poate exprima.

Intaririle pozitive si negative; modelarea ca metode de invatare a unor atitudini sicomportamente dezirabile (pozitive) (de inspiratie behaviorista)

ntririle pozitive si negativeconstau n prezentarea unor stimuli pozitivi, respectiv negatividup anumite rspunsuri ale subiectului, cu scopul creterii frecventei atitudinilor sicomportamentelor pozitive si diminuarii celor negative interdictii, recompense simbolice,materiale etc.

17


18/28

Atenie !!! A nu se folosi pedepsele corporale! De asemenea, este contraindicatutilizarea etichetrii comportamentale, ca modalitate de nlturare a comportamentelorindezirabile. Etichetele comportamentale ntresc comportamentul neadecvat

Procesul de schimbare a comportamentelor indezirabile presupune urmtoarele etape :

monitorizarea comportamentului are scopul de a evalua un comportament i de a stabili unprogram de modificare a comportamentului ;

stabilirea obiectivelor realiste, msurabile, planificate n timp, precizate simplu i clar

stabilirea ntririlor pozitive sau negative i a modului de aplicare a acestora ncurajri,laude, aprecieri pozitive, calificative bune i foarte bune, dezaprobri, calificative slabe,penalizri, retragerea unor privilegii, credite, responsabiliti etc ;

4.evaluarea eficienei programului de modificare comportamental.

Asertivitatea caracterizareConceptul deasertivitate a fost preluat de psihologia european din literatura de specialitateamerican n anii 90, fiind dezvoltat de ctre americani ncepnd cu a doua jumtate adeceniului 8 al secolului XX. To assertnseamn, stricto senso, a afirma, a spune.

18


19/28

Asertivitatea este o trstur de personalitate subsumat inteligenei emoionale iprincipala sa caracteristic este aceea de a-i conferi individului resorturile adecvate pentru ase integra optim n mediul su social, respectndu-i pe alii, fr a uita s se respecte pe sine.Asertivitatea este capacitatea individului de a fi sincer sau de a fi el nsui, autentic ; esteabilitatea de a ne exprima emoiile i convingerile ; este comunicarea direct, deschis i

onest, care ne face s avem ncredere n noi i s ctigm respectul celor din jur ; esteabilitatea de a iniia, schimba i ncheia o conversaie ntr-un mod plcut; este abilitatea de aspune NU fr a te simi vinovat sau jenatAsertivitatea este un mod de relaionare care se opune agresivitii, dar i comportamentuluipasiv sau defensiv. Asertivitatea este acel optim comportamental cu maxim dezirabilitatesocial. Rspunsul asertiv presupune alegere contient, decizie clar, flexibilitate, curaj incredere n procesul comunicrii. Mesajul de baz al comportamentului asertiv este: Astacred, asta simt, aa vd eu situaia ! Acest comportament face posibile relaii maisatisfctoare din punct de vedere emoional, ajut la ndeplinirea obiectivelor, innd cont i

de interesele partenerilor nu ntotdeauna convergente confer ncredere n forele propriii micoreaz numrul ocaziilor care creeaz anxietate i triri emoionale negative.

Antrenamentul asertiv

19


20/28

Antrenamentul asertiv se desfaoar n cadrul grupului i este indicat pentru reducereaproblemelor de comunicare ce apar pe fondul diferitelor tulburri emoionale, depresiei,anxietii, fobiilor, afeciunilor psihosomatice (astm, boli dermatologice etc.), dar poate fiaplicat i sub form de program individual, sub ndrumarea unui consilier/terapeutspecializat.

De asemenea, n cadrul antrenamentului asertiv sunt abordate i teme ca: primirea irefuzarea de solicitri, interaciuni cu persoane insistente, formarea de abiliti de,meninerea asertivitii n faa agresivitii etc.

Metoda a cptat o expansiune deosebit mai ales dupa 1990, lrgindu-i registrul strict, detehnic terapeutic, pn la a deveni un excelent antrenament structurant pentru dezvoltareageneral a personalitii. Antrenamentul asertiv se bazeaz, n primul rnd, pe restructurareacognitiv a informaiilor despre sine.

Fiecare copil, adolescent sau adult trebuie s contientizeze drepturile asertive i s fac apel

la ele de cte ori este necesar, arat Adriana Bban n lucrarea Consilierea educaional(2001). Adultul, printele sau profesorul trebuie s accepte c i copiii i tinerii au aceleaidrepturi asertive ca i adulii :

Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii.

Dreptul de a spune celorlali cum ai dori s se comporte cu tine.

Dreptul de a te exprima fr s-l rneti pe cellalt.

Dreptul de a spune NU, NU TIU, NU NELEG sau NU M INTERESEAZ.

Dreptul de a cere informaii i ajutor.

Dreptul de a face greeli, de a te rzgndi.

Dreptul de a fi acceptat ca imperfect.

nvarea de abiliti i comportamente asertive se realizeaz, aa cum am precizat npaginile anterioare, pe baza unui program de antrenament individualizat, care, n genere,presupune parcurgerea mai multoretape:

Antrenamentul asertiv nu trebuie vzut, ns, ca un reetar de comportamente-tip care se pot

aplica n situaii frustrante. Asertivitatea este o opiune. Nu este nici necesar i, nici mcaroportun, s ne comportm asertiv tot timpul.a fi asertiv se poate nva. O cltorie de 1000 de li ncepe cu primul pas, a spus Lao Tse cumulte milenii n urm.

Rationalizarea (metoda ABC) strategie de schimbare a gandirii negative

20


21/28

Ellis dezvolta un model esentializat al comportamentului omului in raport cu sine si culumea Modelul ABC, un model de tip cognitiv in care se regasesc valorificate diferiteteorii ale invatarii.

A eveniment-stimul

B convingeri, credinte rationale/irationale

C emotii, comportamente derivate din interpretarea evenimentelor (A) prin filtrul ideilor,convingerilor (B)

n general, oamenii au tendina s considere gndurile o reflectare obiectiv a realitii. Decele mai multe ori, ns, gndurile sunt doar o interpretare a realitii, n funcie deconvingerile personale, care nu ntotdeauna concord cu realitatea. Aa se dezvolt erorilede gndire

suprageneralizarea: pe baza unui eveniment singular se fac generalizri asupra unor situaiivariate.

personalizarea: subiectul consider c este singurul responsabil pentru un eveniment negativsau neplcut .

gndirea n termeni de alb-negru: se refer la tendina de autoevaluare, de a-i evalua pe aliii de a evalua situaia n care te afli n categorii extreme.

saltul la concluzii: subiectul ajunge la o concluzie negativ chiar i atunci cnd nu aresuficiente informaii.

catastrofizarea : sunt supraevaluate erorile, n timp ce aspectele pozitive alecomportamentului sunt subevaluate; sunt exagerate greelile i minimalizate calitile.

folosirea lui trebuie: impunerea de ctre aduli a unor standarde prea ridicate, Aadar,gndurile nu sunt dect interpretri ale realitii.

Programul terapeutic urmareste sa clarifice C, apo A si B prin identificarea convingerilorirationale. Etape:

Consilierul explic clientului teoria ABC, raiunile programului pe care l aplic, prin

demonstrarea relaiilor dintre gndire, sentimente i comportamente.Invatarea metodelor de combatere a ideilor irationale, prin contraargumente rationale. Seelimin gndirea negativ, nlocuind-o cu idei constructive orientate spre realitate.

Strategia cercurilor concentrice21


22/28

(A. Lazarus, 1969)Aceast strategie este indicat ndeosebi n cazul clienilor care refuz s-i dezvluiesentimentele. Consilierul va desena 5 cercuri concentrice, fiecare cerc fiind notat dinspreinterior spre exterior cu litere de la A la E:

n continuare, consilierul i explic clientului semnificaia fiecrui cerc:

Cercul A reprezint teritoriul lui privat. Materialul din interiorul acestui cerc este unmaterial pe care individul nu-l mprtete nimnui.

Cercul B conine date pe care clientul le mprtete numai prietenilor apropiai i familieisale.

Cercul C conine gnduri i sentimente mprtite prietenilor buni.

Cercul D conine gnduri i sentimente dezvluite diverselor persoane cunoscute, cu care sentlnete n viaa i activitatea sa cotidian.

Cercul E conine acele fapte i evenimente despre client pe care le poate descoperi oricine.n urmtoarea etap, consilierul explic clientului c materialul din cercul A conine, deregul, probleme din urmtoarele domenii : probleme sentimentale, probleme financiare iprobleme legate de competena profesional, iar coninutul acestui cerc este mai mult saumai puin acelai pentru orice persoan. Din asemenea motive, clientul se poate simi mai puin reticent n dezvluirea sentimentelor despre aceste probleme, tiind c ele suntmprtite i de alte persoane.

Vizualizarea rolului metoda de identificare a comportamentelor indezirabile

22


23/28

Identificarea gndurilor, sentimentelor i atitudinilor clientului nu este suficient. De multeori, clientul nu vede legtura dintre comportamentul su i atitudinile sau sentimentele sale,dintre comportamentul su i consecinele acelui comportament.

Vizualizarea rolului se aplic n cazul clienilor care pot descrie cum le-ar plcea s fie, darcare nu pot identifica lucrurile pe care ar trebui s le fac.

Consilierul cere clientului s-i aminteasc o persoan pe care o cunoate, o admir i orespect, o persoan care reprezint descrierea modului n care i-ar plcea lui s fie. I se cereapoi, s realizeze o list cu aciunile pe care persoana respectiv este capabil s le fac i cutipurile de aciuni pe care aceast persoan le-a fcut n situaii diferite. Dup toate acestea,clientul este rugat s ncerce s se vizualizeze pe sine ca fiind persoana respectiv. El esteinstruit s descrie modul n care se simte i s specifice comportamentele pe care le are ntimpul procesului de vizualizare.

Clientul este ncurajat s experimenteze aceste comportamente att n timpul edinelor de

consiliere, ct i n afara lor.

Metode de schimbare a comportamentelor indezirabile: strategia contractelorcomportamentale; strategia practicii negative

23


24/28

Pe ansamblu, majoritatea strategiilor consilierii cognitiv-comportamentale pot fi grupate npatru mari categorii

strategii de identificare a atitudinilor i sentimentelor negative;strategii de schimbare a atitudinilor i sentimentelor negative;strategii de identificare a comportamentelor negative;

strategii de schimbare a comportamentelor negative.Strategia contractelor comportamentaleSe ntocmete un contract scris ntre consilier i client n care se specific aciunile pe careclientul dorete s le desfoare pentru atingerea scopului propus

Strategia practicii negative (prescriptia paradoxala)Este folosit cu precdere n situaia n care clientul manifest anxietate sporit fa dediveri stimuli din mediul nconjurtor.

Metode specifice consilierii de grup

24


25/28

Ct privete metodele specifice consilierii de grup, multe din metodele utilizate nconsilierea individual se pot aplica i n consilierea de grup. Totui, unele metode suntspecifice grupului.

a) Structurareapresupune definirea scopurilor i comunicarea lor, stabilirea limitelordiscuiilor n vederea realizrii obiectivelor propuse

b) Universalizarea reprezint att un mecanism de grup ct i o tehnic de consiliere.c) Confruntarea constructivnu const n atacarea comportamentului celorlali, ci ajut

subiectul s neleag mai bine impactul propriului su comportament asupramembrilor grupului (Corey & Corey).

d) Folosirea interaciunii aici i acum urmrete diminuarea discuiilor despre trecut.Grupul trebuie s se concentreze pe ceea ce se ntmpl n prezent, s ajute larezolvarea problemelor n cadrul activitilor comune.

e) Blocarea implic intervenia n orice comunicare distructiv pentru un grup saupentru majoritatea membrilor grupului. Blocarea se poate referi la unele ntrebri sau

afirmaii neconstructive, la ntreruperea discuiilor despre un membru al grupului etc.f) Demonstraia poate fi utilizat pentru a exemplifica un model comportamental sau o

deprindere. Este de dorit ca demonstraia s fie urmat de exerciiul fiecruiparticipant, asigurndu-se feed-back pozitiv.

g) Studiul de caz este una dintre cele mai folosite metode n consilierea de grup.Cazurile propuse studiului pot fi: de tip analitic; de tip anticipativ. Cazul trebuie sfie legat de experiena membrilor grupului, de problemele acestora.

Cadrul moral de exercitare a profesiei de consilier scolar norme si reguli

25


26/28

Ca orice profesiune, i cea de consilier dispune de un cod deontologic, adic de un ansamblude norme care stabilesc cadrul moral de exercitare a profesiunii de consilier. Acesteexigene capt forma unor reguli de conduit profesional, pe care consilierii trebuie sa leasimileze in procesul de formare initiala si continua si sa le dea curs in activitatile lor.Codul deontologic cuprinde

constrngeri de conduit moral; prescripii referitoare la pstrarea secretului profesional;

indicaii cu privire la respectul fa de cellalt;

recomandri viznd creterea gradului de calificare profesional;

norme referitoare la autonomia tehnic i independena profesional etc.o modalitate eficienta de pregatire a consilierilor sub aspect deontologic este folosirea unorCONCEPTII MORALEdrept cadru de baza pentru instruirea si profesionalizarea acestora:Teismul prin faptele lor, oamenii trebuie sa-l multumeasca pe Dumnezeu si sa actionezepotrivit vointei acestuia..Rationalismul etic oamenii sunt fiinte rationale;Imperativul moral (kantian) ceea ce este bine/adevarat trebuie aplicat tuturor activitatilorsi in toate situatiile.Utilitarismul moralscopul principal al comportamentului moral este asigurarea fericiriisi a bunastarii oamenilor.Justitia sociala oamenii trebuie sa actioneze in directia infaptuirii justitiei sociale, aasigurarii egalitatii si eliminarii oricarei discriminari.Acestea sunt cadre etice generale care au la baza valori morale referitoare la RESPECTUL siGRIJA FATA DE OM, adevar, libertate, angajamente, demnitate, securitate, egalitate etc.

Principii de natur etic promovate de AIOSP (Asociaia Internaional de Orientarecolar i Profesional), recomandate membrilor i practicienilor din domeniul consilierii iorientrii colare i profesionale:

Consilierul va aciona ntotdeauna n interesul clienilor, n deplin confidenialiatate,asumndu-i consecinele activitii sale profesionale.

Respectul pentru client i dreptul lui la autodirijare, autonomie n procesul de alegere iluare a deciziei.

Consilierul va informa clientul despre criteriile, metodele i tehnicile utilizate,

eventualele limite ale acestora, prevederile de natur legal, restriciile existente irezultatele ateptate.

De asemenea, consilierul va informa clientul i asupra experienei sale profesionale,serviciile oferite, drepturile i responsabilitile clientului.

Consilierul va utiliza n scop tiinific sau de cercetare anumite date confideniale despreclienii lor, doar cu acordul explicit al acestora;

26


27/28

Consilierul are obligatia morala sa lucreze numai in aria si in domeniul sau decompetenta pentru care s-a pregatit.

Asociaia Consilierilor colari din SUA (ASCA) a stabilit, n mod oficial,standarde eticede exercitare a profesiei de consilier. Este precizat scopul activitiiconsilierului : a asista

creterea i dezvoltarea fiecrui individ, pornind de la cteva teze de baz care susin cfiecare persoan are dreptul la respect i demnitate ca fiin uman, la autonomie iautodezvoltare, la liber alegere a carierei sale, la respectarea vieii sale private.Consilierul trebuie s fie propriul su client n continu formare !

Atitudini si abilitati ale consilierului scolarProgramele de formare a consilierilor scolari au evidentiat un repertoriu de atitudini siabilitati relationale fundamentale:

Atitudini:

acceptare neconditionata recunoasterea valorii intrinseci a persoanei clientului;autenticitatevalorizare pozitiva a resurselor clientului;

nu ne complacem in postura de victima;

avem grija de noi insine;

acordam atentie propriei noastre imagini;

evitam formularile negative;empatie orientare spre intelegerea cat mai buna a reprezentarilor si starilor clientului, amodului sau particular de intelegere socio-culturalaCapacitatea empatica se perfectioneaza prin imbunatatirea abilitatilor de comunicare verbalasi nonverbala, astfel:

ascultarea activa;

a nu moraliza clientul;

a nu-l intrerupe;

a nu da sfaturi;

a nu judeca, critica persoana;profesionalism, responsabilitate, seriozitate si competenta in raport cu problemele clientului

Abilitati:a) Abilitati care sprijina clarificarea problemelor clientului:

ascultarea activa facilitarea comunicarii si incurajarea clientului prin: mijloace verbale si paraverbale formularea adecvata a intrebarilor asigura facilitarea comunicarii:feed-back informational prin reflectarea relatarilor si starilor clientului

b) Abilitati care influenteaza dezvoltarea clientului:

27


28/28

identificarea aspectelor pozitive si resurselor clientului atitudini, posibilitati, interese,abilitati, comportamente etc.centrarea/focalizarea selectiva pe client, problema, contextconfruntarea actiune provocativa prin elaborarea unui conflict sociocognitiv; se bazeaza peinvatarea prin interactiune si confruntare

indrumarea, ghidarea,interpretarea consilierul ofera o perspectiva diferita asupra realitatii; se realizeaza prinredefinire, redenumire, reformulare, resemnificare:Consilierul nu are raspunsuri la problemele clientului. El incurajeaza exprimarea libera,accepta, recunoaste, clarifica sentimente, stari afective; nu aproba, nu condamna.consilierea poate fi considerata o forma de influentare psihosociala, avand ca principalobiectiv schimbarea benefica in starea si comportamentul clientului.

subiecte de ex. osp si consiliere psihopedag

Documents