osp-p200m-manual de programare (rev.i)

7/18/2019 OSP-P200M-Manual de Programare (Rev.I)

http://slidepdf.com/reader/full/osp-p200m-manual-de-programare-revi 1/277

SISTEM CNC

OOSSPP – – PP220000MMMANUAL DE PROGRAMARE

(Prima Editie – Mai 2007)CE MARK (1st Edition) Pub. No.5228-E (ME33-018-R01) Apr.2005



I

MASURI DE SIGURANTA

Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc la protejarea personalului simasinii fata de pericole neprevazute. Oricum, operatorii nu trebuie sa se bazeze in exclusivitatepe aceste mecanisme de siguranta si trebuie sa se familiarizeze cu ghidul de protectia muncii demai jos pentru a se asigura o exploatare a masinii fara accidente.Manualul si semnele de avertizare atasate masinii acopera numai acele pericole pe care Okumapoate sa le prevada. Ele nu acopera toate pericolele posibille.

1. Precautii la instalarea masinii

(1) Pentru a ridica masina, folositi cabluri cu dimensiuni specificate si suficient de rezistentepentru a suporta greutatea masinii. Ridicati incet masina.

(2) Utilizati masina la o temperatura ambientala intre 10 si 400C (50 si 1040F) si o umiditate

relativa de 80 % sau mai putin, pentru o utilizare stabila a masinii.Pentru a mentine precizia statica a masinii in valorile garantate, urmatoarele conditii trebuieindeplinite : Temperatura ambientala : 17 pana la 250 C (62.6 pana la 770 F) Umiditatea : 75% HR sau mai putin (fara condens) Masina si unitatea de CN nu trebuie sa vibreze excesiv. Locul de instalare trebuie sa fie fara praf, acid, gaz coroziv si sare.

(3) Aveti grija ca podeaua sa fie suficient de rezistenta pentru a sustine masina.(4) Lasati suficient spatiu in jurul masinii ca sa puteti efectua intretinerea, inspectia si reglarea

fara nici o interferenta.(5) Daca acoperirea de protectie este aplicata ghidajelor, trebuie indepartata in intregime.(6) Masina trebuie echilibrata cu grija in timpul instalarii initiale; echilibrarea afecteaza in mare

masura precizia de masinare si service-ul masinii.

(7) Fixarile pentru transport sunt utilizate pentru transportul masinii. Aceste fixari trebuieindepartate inainte de a porni curentul.

(8) Firele electrice trebuie trase numai de tehnicianul de service Okuma sau electricianulautorizat.

(9) Nu conectati cablul de alimentare al masinii de acelasi tablou de electricitate caechipamentul de generare a zgomotului, cum ar fi aparatele de sudura. Facand aceasta, vadetermina nefunctionarea CN.

(10) Masina trebuie impamantata independent de alte masini. Daca masina trebuie legata lapamant de alte masini, nu conectati cablul de impamantare de acelasi terminal deimpamantare cu echipamentul de generare a zgomotului.

2. Precautii inainte de utilizarea masinii

(1) Utilizati uleiul de lubrifiere si hidraulic specificat sau echivalent.(2) Nu setati o valoare mare pentru intervalul de alimentare cu ulei de lubrifiere. Daca acest

interval este prea mare, o cantitate suficienta de ulei de lubrifiere nu va fi furnizat in punctelede lubrifiere, cauzand o functionare defectuoasa a masinii.

(3) Nu aplicati socuri CN, panoului de comanda sau dulapului electric. Socuri aplicate acestuiechipament va rezulta in nefunctionare sau functionari defectuoase.



II

(4) Inchideti toate usile de la CN, panoul de comanda si dulapul electric pentru a preveniaccesul umezelii, spanului sau altor materii straine.

(5) Verificati cablurile si firele pentru eventuale deteriorari. Cablurile deteriorate sau circuitelepot provoca scurgeri sau socuri electrice.

(6) Intotdeauna fiti siguri ca nu sunt obstacole sau oameni langa partile in miscare ale masiniiinainte de a utiliza masina.

(7) Este recomandabil sa se foloseasca o emulsie pe baza de apa pentru a preveni focul. Nuincercati sa prelucrati nesupravegheat daca o emulsie ne-solubila este utilizata.

3. Precautii in timpul utilizarii masinii

(1) Efectuati inspectia zilnica a masinii in conformitate cu punctele zilnice de inspectat indicatein acest manual, imediat dupa pornirea masinii.

(2) Unitatea de lubrifiere automata furnizeaza ulei de lubrifiere in punctele de lubrifiere candcurentul este pornit. Totusi, cand se porneste masina dupa o oprire lunga sau pe vreme

rece, uleiul de lubrifiere poate sa nu fie furnizat la toate punctele de lubrifiere. In astfel decazuri, furnizati ulei manual prin apasarea butonului de lubrifiere manuala de pe panoul decomanda.

(3) Utilizati sculele de aschiere care intrunesc specificatiile masinii. Nu utilizati scule uzate. Astfel de scule pot fi o cauza a accidentelor.

(4) Desi arborele principal se opreste pe moment in timpul orientarii sau schimbarii sensului derotatie, nu atingeti arborele sau scula deoarece incepe sa se roteasca imediat.

(5) Nu cuplati arborele niciodata dupa terminarea operatiei de indexare a arborelui, de exempluprin strangerea universalului. Arborele se poate roti, cauzand accidente serioase.

(6) Aveti grija ca sculele si piesele sa fie stranse bine.(7) Nu atingeti niciodata piesele sau sculele cu mana goala.(8) Nu incercati niciodata sa indepartati spanul prins in sculele de aschiere cu mana, in timp ce

arborele se roteste. Pentru a indeparta spanul, asigurati-va ca arborele s-a oprit si folositi o

perie sau o maturica.(9) Nu va apropiati de punctul de aschiere. Emulsia, spanul si/sau scule rupte se pot raspandi.(10) Nu porniti masina fara mecanismele de siguranta la locul lor. Nu indepartati capacele fara

sa fie necesar.(11) Inainte de incarcarea sau descarcarea unei piese sau scule, asigurati-va ca arborele s-a

oprit complet.(12) Nu atingeti partile in miscare sau stati langa masina in timpul utilizarii.(13) Inainte de intrarea in incinta, aveti grija sa opriti alimentarea cu curent. Nu intrati niciodata

in incinta in timpul utilizarii automate.(14) Nu atingeti nici un intrerupator cu mainile umede, ce ar fi extrem de periculos.(15) Verificati vizual butoanele de pe panoul de comanda inainte de utilizare.

4. Precautii referitoare la magazia de scule (ATC)

(1) Dispozitivele de prindere ale sculelor in magazie, universal, etc, sunt destinatesa fie sigure, dar este posibil ca o scula sa nu poata fi descarcata si sa cada incazul unui accident neprevazut, expunandu-va pe dumneavoastra pericolelor :nu atingeti si nu va apropiati de mecanismul ATC in timpul operatii magaziei.

(2) Intotdeauna verificati si schimbati sculele din magazie in modul manual deintrerupere a magaziei.



III

(3) Indepartati aschiile care s-au lipit de magazie la intervale alocate deoarece potdetermina operare defectuoasa. Nu utilizati aer comprimat pentru indepartareaacestor aschii, deoarece mai tare se vor impinge.

(4) Daca magazia (ATC) se opreste in timpul lucrului, din diverse motive si trebuieverificat fara intreruperea alimentarii cu electricitare, nu atingeti ATC deoareces-ar putea intampla sa inceapa sa functioneze brusc.

5. La Sfarsitul Programului de Lucru

(1) La sfarsitul programului de lucru, curatati vecinatatea masinii.(2) Intoarceti ATC, APC si alte echipamente in pozitia prestabilita pentru retragere.(3) Intotdeauna intrerupeti alimentarea cu electricitate la masina inainte de a pleca.(4) Pentru a intrerupe alimentarea cu electricitate, intrerupeti butonul de pe panoul de

operare in pozitia OFF, apoi deconectati intrerupatorul de la alimentarea generala cuelectricitate.

6. Precautii in timpul Inspectiei de Intretinere si atunci cand apar Probleme

(1) Intotdeauna opriti alimentarea cu energie inainte de a efectua intretinerea sau inspectia.(2) Purtati hainele corespunzatoare in timpul lucrului si urmati instructiunile unei persoane cu

pregatire suficienta.(3) Aveti grija ca hainele si parul sa nu se prinda in masina. Operatorii masinii trebuie sa poarte

echipament de siguranta, cum ar fi incaltaminte si ochelari de protectie.

(4) Operatorii masinii trebuie sa citeasca manualul de instructiuni cu grija si sa se asigure deprocedura corecta, inainte de utilizarea masinii.

(5) Memorati pozitia butonului de urgenta, ca sa il puteti apasa imediat, in orice moment si dinorice pozitie.

(6) Nu intrati in incinta panoului de comanda, transformatorului, motorului etc., deoarece contincapete la tensiuni mari si alte componente extrem de periculoase.

(7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa stabileasca semnalepentru ca sa comunice si sa confirme ca operatia se va desfasura in siguranta.

7. Simbolurile utilizate in acest manual

Urmatoarele semne sunt utilizate in acest manual pentru a atrage atentia asupra informatiei de oimportanta particulara. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le.

Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in deces sauraniri serioase.

Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, poate rezulta in deces sau

raniri serioase.

Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri usoare sauechipamente stricate.

Precautii la operare sau manevrare.



CUPRINS.

CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI……………………………………….. 7

1. Tipurile de programme si Extensii ……………………………………….. 72. Numele programului ……………………………………….. 83. Numele secventei ……………………………………….. 94. Formatul Programului ……………………………………….. 94.1 Configurarea Cuvantului ……………………………………….. 94.2 Configurarea blocului ……………………………………….. 104.3 Programul ……………………………………….. 104.4 Caracterele Adresa folosite la Programare ……………………………………….. 115. Functiile matematice de operare ……………………………………….. 11

6. Ignorare Bloc ……………………………………….. 147. Functia Ramificare de Program (Optional) ……………………………………….. 158. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN) ……………………………………….. 159. Functia Mesaj (Optional) ……………………………………….. 1610. Metode de Operare si Capacitatea Memoriei de Stocare aProgramelor ……………………………………….. 16

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SICOMENZILE COORDONATE

……………………………………….. 19

1. Sistemul de Coordonate ……………………………………….. 191.1 Sistemele de Coordonate si Valorile ……………………………………….. 191.2 Zero Masina si Sistemul de Coordonate al Masinii ……………………………………….. 19

1.3 Sistemul de Coordonate de Lucru ……………………………………….. 201.4 Sistemul de Coordonate Local ……………………………………….. 20

2. COMENZILE COORDONATE ……………………………………….. 212-1.Axele Controlate Numeric ……………………………………….. 212-2 Sistemele de Unitati de Masura ……………………………………….. 222-3 Comenzile de Limitare ale Cursei (G22, G23) (Optional) ……………………………………….. 272-4Comanda de Pozitionare Acasa (G30) ……………………………………….. 292-5. Comenzile Absolute si Incrementale (G90, G91) ……………………………………….. 30

CAPITOLUL 3 FUNCTII DE AVANS ……………………………………….. 31

1. Avans Rapid ……………………………………….. 312. Avansul de Aschiere

……………………………………….. 312-1 Avansul per Minut (G94) ……………………………………….. 312-2 Avans per Rotatie (G95) ……………………………………….. 312-3 Functia de Avans F1- digit (Optionala) ……………………………………….. 323. Functia de Verificare Oprire Exacta (G09, G61, G64) ……………………………………….. 334. Accelerarea si Decelerarea Automata ……………………………………….. 345. Verificarea Erorii de Urmarire ……………………………………….. 356. Pozitionare (G00) ……………………………………….. 367. Pozitionarea Uni-directionala (G60) ……………………………………….. 37



8. Interpolarea Liniara (G01) ……………………………………….. 399. Selectarea Planului (G17, G18, G19) ……………………………………….. 4010. Interpolare Circulara (G02, G03) ……………………………………….. 4111. Aschiere Elicoidala (G02,G03) (Optional) ……………………………………….. 45

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE ……………………………………….. 47

1. Oprire temporizata (G04) ……………………………………….. 472. Programarea imaginii oglinda (G62) (Optional) ……………………………………….. 483. Selectia sistemului de coordonate de lucru (G15, G16) ……………………………………….. 504. Schimbarea sistemului de coordinate de lucru (G92) ……………………………………….. 515. Verificarea sistemului de unitati (G20, G21) (Optional) ……………………………………….. 516. Functiile de conversie ale sistemului de coordonate (Optional) ……………………………………….. 526-1. Schimbare paralela si rotatia sistemului de coordonate (G11,G10) ……………………………………….. 526-2. Functia de copiere (COPY, COPYE) ……………………………………….. 547.Functia de largire/reducere a geometriei piesei (G51,G50)(Optional) ……………………………………….. 56

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S,T SI M ……………………………………….. 59

1. Functia S (Functia Arborelui Principal) ……………………………………….. 592. Functia T ……………………………………….. 593. Functia M (Miscelaneous function) ……………………………………….. 603-1Functia M (Miscelaneous function) ……………………………………….. 60

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE ……………………………………….. 64

1Functia de compensare a lungimii sculei (G53-G59) ……………………………………….. 642. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)2 ……………………………………….. 652.1.Functia de compensare a razei varfului sculei ……………………………………….. 652.2. Miscarea sculelor la inceput ……………………………………….. 672.3. Miscarea sculei in modul de compensare de raza de varf ……………………………………….. 702.4. Miscarea sculelor cand compensarea de raza varf este anulata ……………………………………….. 752.5. Schimbarea directiei de compensare in modul de compensareraza varf

……………………………………….. 792.6. Note la compensarea de raza varf ……………………………………….. 823. Functia de reglare a modului de compensare de raza ……………………………………….. 913.1. Reglare automata la colturi ……………………………………….. 913.2. Reglarea prelucrarii interior arc ……………………………………….. 93

4. Corectie scula tridimensionala (G43)(Optional) ……………………………………….. 944.1. Pornirea corectiei de scula in trei dimensiuni ……………………………………….. 944.2. Vectorul de compensare tridimensionala scula ……………………………………….. 954.3. Anularea compensarii tridimensionale de scula ……………………………………….. 974.4. Afisarea pozitiei actuale si a avansului ……………………………………….. 974.5. Legaturi cu alte functii G ……………………………………….. 984.6. Legaturi cu alte functii de corectie scula ……………………………………….. 98



CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE ……………………………………….. 99

1. Tabelul functiilor de ciclu fix ……………………………………….. 1002. Operatii cu cicluri fixe ……………………………………….. 1012.1. Determinarea planului de pozitionare si a cicului de axe ……………………………………….. 1022.2. Controlarea nivelului de intoarcere ……………………………………….. 1032.3. Modul de ciclu fix ……………………………………….. 1032.4. Conditii de operare cicluri ……………………………………….. 1043. Reguli generale pentru programare cicluri fixe ……………………………………….. 1053.1 Formatul progamului ……………………………………….. 1053.2. Comenzi de obiecte necesare pentru comenzile functiilor pentrucicluri fixe

……………………………………….. 1073.3. Modul de programare absolut si modul de programareincremental

……………………………………….. 1083.4. Relatii de pozitionare intre punctul nivelului de revenire, punctulnivelului R, punctul nivelului Z ……………………………………….. 1093.5. Deplasarea axelor ……………………………………….. 1093.6. Functia modului de revenire G01 la axa Z ……………………………………….. 1103.7. Relatii intre functiilde pentru ciclu fix si alte functii ……………………………………….. 1113.8. Note pentru programarea unui ciclu fix ……………………………………….. 1124. Specificatiile punctului nivelului de revenire ……………………………………….. 1135. Ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare ……………………………………….. 1146. Ciclu de filetare inversa (G74) ……………………………………….. 1157. Alezare fina (G75) ……………………………………….. 1178. Anularea ciclului fix (G80) ……………………………………….. 1189. Ciclul de gaurire (G81, G82)

……………………………………….. 11910. Ciclul de prelucrare gauri adanci (G83) ……………………………………….. 12011. Ciclul de filetare (G84) ……………………………………….. 12212. Ciclul de alezare (G85, G89) ……………………………………….. 12313. Ciclul de alezare (G86) ……………………………………….. 12414. Ciclul de alezare inversa (G87) ……………………………………….. 125

CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE CALCULARE ACOORDONATELOR (FUNCTIA SABLON) (OPT.)

……………………………………….. 126

1. Lista Functiilor ……………………………………….. 1262. Reguli Generale pentru Calculul Coordonatelor ……………………………………….. 1262-1.Formatul de Programare pentru Calculul Coordonatelor ……………………………………….. 126

2-2.Planul pe Care este Facuta Calcularea Coordonatelor si Axelede Deplasare ……………………………………….. 1292-3. Altele ……………………………………….. 1293. Omit (OMIT) ……………………………………….. 1304. Restart (RSTRT) ……………………………………….. 1315. Linie la Unghi (LAA) ……………………………………….. 1326. Matrice (GRDX, GRDY) ……………………………………….. 1337. Matrice Duble (DGRDX, DGRDY) ……………………………………….. 1348. Patrat (SQRX, SQRY) ……………………………………….. 137



9. Cerc pentru Gaura de Bolt (BHC) ……………………………………….. 13810. Arc (ARC) ……………………………………….. 139

CAPITOLUL 9 FUNCTIILE DE PRELUCRARESUPRAFETE (OPTIONAL)

……………………………………….. 141

1. Lista Functiilor de Prelucrare a Suprafetelor ……………………………………….. 1412. Operatiile de Prelucrare a Suprafetelor ……………………………………….. 1412-1. Operatii Elementare ……………………………………….. 1412-2. Miscarile axelor ……………………………………….. 1423. Planul Suprafetei Prelucrate si Axa de Ciclu ……………………………………….. 1434. Reguli Generale ……………………………………….. 1444-1. Format General de Comenzi ……………………………………….. 1444-2. Functiile Suprafetei Prelucrate si Comenzile care trebuiescFolosite

……………………………………….. 1454-3. Introducere Date in Mod Incremental/Absolut ……………………………………….. 1464-4. Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si NivelulSuprafetei Prelucrate ……………………………………….. 146

4-5. Definitia Suprafetei Prelucrate (I,J) ……………………………………….. 1474-6.Note despre Suprafata Prelucrata ……………………………………….. 1475. Functiile de Frezare Frontala (FMILR, FMILF) ……………………………………….. 1486. Pocket Milling (PMIL, PMILR) [Frezare cavitati] ……………………………………….. 1536-1. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Zigzag (PMIL) ……………………………………….. 1546-2. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Spirala (PMILR) ……………………………………….. 1577. Functia de Frezare Rotunda (RMILO, RMILI) ……………………………………….. 161

CAPITOLUL 10. FUNCTIILE SUBPROGRAM ……………………………………….. 168

1. Generalitati ……………………………………….. 1681-1. Apelarea unui Subprogram ……………………………………….. 1682. Apelare Simpla (CALL) ……………………………………….. 1713. Apelare Subprogram dupa Deplasarea pe Axe (MODIN,MODOUT) ……………………………………….. 1734. Macro Functii Cod G si M ……………………………………….. 1795. Functia Apelare Program Folosind Variabile ……………………………………….. 1825-1. Generalitati ……………………………………….. 1825-2. Functia Apelare Program prin intermediul Variabilelor ……………………………………….. 1825-3. Functia Inregistrare Program ……………………………………….. 184

CAPITOLUL 11 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR ……………………………………….. 186

1. Instructiuni utilizator 1 ……………………………………….. 1861-1. Functia de ramificatie ……………………………………….. 1861-2. Functia variabila ……………………………………….. 1881-3. Functii matematice ……………………………………….. 1931-4. Variabile de sistem ……………………………………….. 1942. Instructiuni utilizator 2 (optinal) ……………………………………….. 2332-1. Vaiabile I/O ……………………………………….. 233



2-2. Functiile matematice ……………………………………….. 238

CAPITOLUL 12 PROGRAME DE PLANIFICARE ……………………………………….. 241

1. Sumar ……………………………………….. 2412. Blocul PSELECT ……………………………………….. 2413. Blocul de ramificatie ……………………………………….. 2454. Blocul de setare a variabilelor ……………………………………….. 2465. Blocul de sfarsit program de planificare ……………………………………….. 246

CAPITOLUL 13. ALTE FUNCTII ……………………………………….. 247

1. Caracteristici Masa Indexabila ……………………………………….. 2471-1. Comenzi Indexare 5 Grade ……………………………………….. 2471-2. Comenzi Indexare 1-Grad

……………………………………….. 2481-3. Comenzi 0,001 Grade (Optional) ……………………………………….. 2492. COMENZI UNGHIULARE ……………………………………….. 2513. COMANDA PENTRU ANULAREA MANUALA A VALORIIDEPLASARII ……………………………………….. 252

CAPITOLUL 14. MANAGEMENTULDOCUMENTELOR

……………………………………….. 255

1. Documente ……………………………………….. 2552. Diverse Documente ……………………………………….. 256

CAPITOLUL 15 ANEXE ……………………………………….. 258

Anexa 1. Tabel cu coduri G ……………………………………….. 258 Anexa 2. Tabel cu coduri mnemonice ……………………………………….. 261 Anexa 3. Tabel cu coduri auxiliare M ……………………………………….. 262 Anexa 4. Tabel cu variabilele locale rezervate ……………………………………….. 269 Anexa 5. Tabel cu variabilele de sistem ……………………………………….. 269



7

CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI

1. Tipurile de programme si Extensii

Pentru OSP-P200 sunt folosite 4 tipuri de programe : programe de planificare, programeprincipale, subprogramele si programe biblioteca. Urmatoarele explica pe scurt celepatru tipuri de programe.

Programul de planificare

Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese folosind un sistem de paleti sau alt sistemde incarcare/descarcare, sunt folosite mai multe programe principale. Un program deplanificare este folosit pentru a preciza ordinea in care programele principale suntexecutate si numarul de executari ale unui program principal. Folosirea unui program deplanificare face posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unuiprogram. Codul END trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentrudetalii, vezi Capitolul 12, « PROGRAME DE PLANIFICARE ».

Programul principal

Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa.Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificareaprogramarii.Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu caracterul adresa« O » si se termina cu M02 sau M30.

Subprogram

Un subprogram poate fi chemat dintr-un program principal sau din alt subprogram.Exista doua tipuri de subprograme : acelea scrise si furnizate de Okuma (subprogramulproducatorului) si cele scrise de client (subprogramul utilizatorului).Numele programului, care trebuie sa inceapa cu « O » este necesar la inceputulsubprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentrudetalii, vezi Capitolul 10, « FUNCTII SUBPROGRAM ».

Program biblioteca

Subprogramele si macro-urile in cod G care sunt folosite frecvent pot fi stocate caprograme biblioteca. Deoarece programele biblioteca sunt memorate automat in zonatampon de operare cand tensiunea este pornita, ele pot fi accesate in orice moment.Cand un program biblioteca este memorat in zona tampon de operare, atat numelefisierului cat si extensia sunt memorate. Numele fisierului si formatul este aratat mai jos :



8

Formatul fisierului de programNumele documentului principal : Max. 16 caractere incepand cu un caracter dinalfabet.Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet

ExtensiiSDF : fisier tip program planificareMIN : fisier tip program principalMSB :fisier tip creare subprogram

SSB : fisier tip subprogram de sistemSUB : fisier tip subprogram utilizatorLIB : fisier tip program biblioteca

2. Numele programului

Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numeluiprogramului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume deprogram care contine numai litere este numit program eticheta, iar un nume de programcare contine numai cifre este numit program numar.

Desemnarea numelui programului

Tastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul « O ».Retineti ca nu este voie sa lasati vreun spatiu gol intre « O » si litera de alfabetsau cifra. De asemenea, nu este permis vreun spatiu intre literele alfabetului sicifre.

Pot fi folosite pana la 4 caractere. O litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o

litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el,unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera.

Desi toate cele patru caractere pot fi numerice, nume de program de tipul« OO*** » (*** caractere alfanumerice) nu poate fi folosit atata timp cat acest tip denume de program este folosit pentru sistem de operare, functii automate, etc.

Un bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi. Un nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare. Numele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul

« O », dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale. Deoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt

considerate ca fiind diferite.O0123 si O123



9

O00 si O0

Toate numele de programe trebuie sa fie unice.Nu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa selectatiprogramul dorit.

3. Numele secventei

Toate blocurile dintr-un program au atribuit un nume de secventa care incepe cu « N »urmata de o secventa alfanumerica.Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie dederivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa.Un nume de secventa care contine numai litere este numita secventa eticheta, iar ceacare contine doar numere este numita secventa numar.

Desemnarea Numelui Secventei

Introduceti litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa « N ». Pana la 5 caractere pot fi folosite. Pot fi folosite atat cifre cat si litere intr-un nume de secventa. Daca este folosita o

litera intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera. Desi un nume de secventa trebuie precizat la inceputul unui bloc, un cod optional

de sarire a blocului poate fi plasat inaintea unui nume de secventa. Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cum

este dorit, cu conditia sa nu fie repetate. Deoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume sunt

considerate a fi diferite.N0123 si N123N00 si N0

Cand este folosita o secventa eticheta, puneti un spatiu sau un tab dupasecventa eticheta.

4. Formatul Programului

4.1 Configurarea Cuvantului

Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, oexpresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie

matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal « = ».



10

Exemple :

Un caracter de adresa este un caracter alfabetic de la A la Z si definestesemnificatia intrarii specificate. In completare, un caracter de adresa extins,format din doua caractere alfabetice poate fi utilizat.

Detalii la CAPITOLUL 11 « Functii Variabile »

4.2 Configurarea blocului

Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda.Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri.

Sfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISOsau EIA :ISO : « LF »EIA : « CR »

Un bloc poate contine pana la 158 caractere.Un bloc consta de exemplu din urmatoarele comenzi :

4.3 Programul

Un program consta din cateva blocuri.



11

4.4 Caracterele Adresa folosite la Programare

IntervalulAdresa Functie

Metric InciObservatii

O Nume program 0000 ÷ 9999 0000 ÷ 9999N Nume secventa 0000 ÷ 9999 0000 ÷ 9999

Litere de alfabetfolosite

GFunctie pregatitoare

0 ÷ 399 0 ÷ 399Disponibilmnemonice

X,Y,Z,U,V,WValorile pe coordonate(liniar)

± 99999.999 mm ± 9999.9999 inci

I,J,KValorile pe coordonate acentrului arcului ± 99999.999 mm ± 9999.9999 inci

R Raze de arc ± 99999.999 mm ± 9999.9999 inci A, B, C

Valori de coordonate leaxelor rotative

± 360.0000 deg ± 360.0000 degMulti-rotatie

±9999.9999 deg

Avansul de lucru pe rotatie0.001÷ 500.000

mm/rot0.0001÷ 50.0000

inch/rot

Avansul de lucru pe minut0.1÷ 24000.0

mm/min0.1÷ 24000.0

inci/minF

Timpul de stationare0.001÷ 99999.999

sec0.001÷ 99999.999

secT Numarul sculei 0 ÷ 9999 0 ÷ 9999S Viteza de rotatie a brosei 0 ÷ 65535 0 ÷ 65535M Functii diverse 0 ÷ 511 0 ÷ 511

HNumarul offsetului lungimiisculei

1 la maximulnumarului de scula

1 la maximulnumarului de scula

D Numarul razei decompensare a taisului 1 la maximulnumarului de scula 1 la maximulnumarului de scula

PPerioada de intarziere (intimpul ciclilor fixi)

0.001÷ 99999.999sec

0.001÷ 99999.999sec

A doua perioada deintarziere (in timpul ciclilorfixi)

0.001÷ 99999.999sec

0.001÷ 99999.999sec

Adancimea de aschiere (intimpul ciclilor fixi)

0.001÷ 99999.999mm

0.001÷ 9999.9999inci

Q

Timpul de repetare (inproramul de planificare)

1÷ 9999 1÷ 9999

RNivelul de start al aschierii(in timpul ciclilor fixi)

± 99999.999 mm ± 9999.9999 inci

* O alarma apare atunci cand oricare din urmatoarele adrese este specificata mai mult

de o data intr-un bloc : X,Y,Z,U,V,W,A,B,C,F.5. Functiile matematice de operare

Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatiiaritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos.Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlulechipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii.



12

Categorie Operatie Operator ObservatiiSAU Exclusiv EOR 0110 = 1010 EOR 1100 (vezi *3)SAU Logic OR 1110 = 1010 OR 1100 (vezi *3)SI Logic AND 1000 = 1010 AND 1100 (vezi *3)

Operarealogica

Negare NOT 1010 = NOT 0101 Adunare + 8 = 5+3Scadere - 2 = 5-3Inmultire * 15 = 5*3

Operareaaritmetica

Impartire / (slash) 3 = 15/5

Sinus SIN 0.5 = SIN [30] (vezi *4)

Cosinus COS 0.5 = COS [60] (vezi *4)

Tangenta TAN 1 = TAN [45] (vezi *4)

Arctangenta (1) ATAN 45 = ATAN [1] (valori intre -900÷900)

Arctangenta (2) ATAN2 30=ATAN2 [1,(radical 3)] (vezi *1)

Radacina patrata SQRT 4=SQRT [16]

Valoare absoluta ABS 3=ABS [-3]

Conversiedecimal in binar

BIN25=BIN[$25]($ reprezinta un nr. hexazecimal)

Conversie binarin decimal

BCD $25=BCD [25]

Rotunjire la intreg ROUND 128=ROUND[1.2763x102]

Rotunjire la intreg(-)

FIX 127=FIX[1.2763x102]

Rotunjire la intreg(+)

FUP 128=FUP[1.2763x102]

Rotunjire la atreia zecimala

DROUND 13.265=DROUND[13.26462] (vezi *2)

Rotunjire la atreia zecimala (-)

DFIX 13.264=DFIX[13.26462] (vezi *2)

Rotunjire la atreia zecimala (+)

DFUP 13.265=DFUP[13.26462] (vezi *2)

Functiitrigonometrice

Rest MOD 2=MOD[17,5]

Deschidereparanteza

[Paranteze

Inchidereparanteza

]

Determina prioritatea unei operatii (operatiiledin paranteze sint efectuate primele).

*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile decoordonate (a, b).*2. In acest exemplu, unitatea este in mm.*3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT).*4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa seindice continutul corespunzator de biti.)



13

Operatiile logice

"a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori.

SAU exclusiv (EOR)

Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0.Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.

SAU logic (OR)

Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0.Daca nu, OR rezulta 1.

SI logic (AND)

Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1.Daca nu, AND rezulta 0.



14

Negare (NOT)

NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).

Arc tangent (1) (ATAN)

Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP)Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere,sau rotunjire in plus (in micrometri)

6. Ignorare Bloc

[Functie] Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executatesau ignorate in modul automat de operare.Blocurile precedate de "/n" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorulBLOCK SKIP de pe panoul de comanda este ON. Daca intrerupatorul este OFF,blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata,intregul bloc este ignorat.

In specificatiile standard, un bloc care trebuie ignorat poate fi speciicat ca optiunein trei moduri. Sunt trei coduri distincte dupa cum urmeaza:”/1”, “/2”, “/3”. Trebuietinut cont ca “/” are acelasi inteles ca si “/1” cand aceasta optiune este selectata.

Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un numesecventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa oalarma.

Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program. Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare

secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK SKIP. Functia de ignorare bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK.

Blocul urmator este executat, si a oi o eratia se o reste.



15

7. Functia Ramificare de Program (Optional)

[Functie] Aceasta functie de ramificare de program permite sa se execute sau sa se ignorecomanda de ramificare de program specificata intr-o parte a programului in concordantacu pozitia ON/OFF a comutatorului PROGRAM BRANCH situat pe panoul operatorului.Functia corespunde pentru doua comutari de ramificare de program, PROGRAMBRANCH 1 si PROGRAM BRANCH 2 . Daca comutatorul este ON , programul seramifica cand urmatoarea comanda este citita :

IF VPBR1 N*** Programul se ramifica la blocul N*** daca comutatorul PROGRAMBRANCH 1 este ON

IF VPBR2 N*** Programul se ramifica la blocul N*** daca comutatorul PROGRAMBRANCH 2 este ON

Exemplu :IF VPBR1 N100 Ramificare la N100 daca comutatorul PROGRAM BRANCH 1 este ON

G00 X100 Z100N100 G00 Y100

IF VPBR2 N200 Ramificare la N200 daca comutatorul PROGRAM BRANCH 2 este ON

G00 X200 Z200N200 G00 Y200 M02

[Detalii]

In metoda de operare B (un volum mare de programare), folositi un nume deeticheta pentru a defini destinatia ramificatiei

Functia de ramificare program are aceleasi restrictii ca si ale functiei deramificatie « User Task 1 »

O comanda de ramificare ( IF VPBR1 N*** sau IF VPBR2 N***) trebuie sa se afleintr-un bloc fara alte comenzi

8. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN)

Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze. Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala

de operare. Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH.

Exemplu:



16

9. Functia Mesaj (Optional)

[Functie]Pentru ramificatii conditionate este necesar sa se afiseze un mesaj ce depinde dedestinatia ramificarii. Functia mesaj este folosita in aceste situatii iar mesajul este afisatcu caractere mari.

[Format]MSG (continutul mesajului)

[Detalii] Afisarea continutului mesajului se face cu caractere de doua ori mai mari decat

normal Daca codul MSG nu este urmat de continutul unui mesaj, va fi afisat ultimul

comentariu anterior acestui bloc Pana la 128 caractere pot fi folosite in continutul mesajului Functia mesaj este posibila doar in timpul procesului de prelucrare al masinii Urmatorul cod poate fi folosit in program pentru a se reintoarce la mesajul

anterior dupa ce mesajul a fost afisat : NMSG

10. Metode de Operare si Capacitatea Memoriei de Stocare a Programelor

(1) Capacitatea de OperareComanda Numerica are o memorie de stocare a programelor de prelucrare.Capacitatea de memorie este selectata fuctie de dimensiunile programelorutilizatorului. La executia programului acesta este transferat din memorie intr-o

memorie tampon de operare (RAM).Daca programul este mai mare decat capacitatea memoriei tampon (buffer), (deexemplu, daca dimensiunea programului este mai mare de 320 m iar capacitateamemoriei tampon (buffer) este de 320 m), programul nu poate fi transferat dinmemorie in memoria tampon (buffer) odata. Functie de dimensiunea memorieitampon (buffer) in comparatie cu marimea programului, sunt disponibile douametode de operare (metoda de operareA si metoda de operare B), si restrictii inprogramare functie de metoda de transfer utilizata.



17

(2) Metode de Operare

Selectarea metodei de operare se face utilizand fereastra « MAIN PROGRAMSELECT ( MEMORY MODE) » care apare cand se cheama programul care va fiutilizat. Metoda de operare poate fi de asemenea selectata prin setareaparametrilor optionali NC (word) No. 11

Cand metoda A este selectataMetoda A de rulare a programului devine efectiva.Programul care urmeaza a fi executat este transferat in memoria tampon(buffer) in totalitate.Metoda este folosita cand programul este mai mic decat capacitatea memorieitampon (buffer)

Cand metoda B este selectataMetoda B de rulare a programului devine efectiva.Programul care urmeaza a fi executat este transferat in memoria tampon(buffer) in cateva segmente.Metoda este folosita cand programul este mai mare decat capacitateamemoriei tampon (buffer).

Intrucat programele de planificare, subprogramele si programele bibliotecasunt in general transferate in memoria tampon in totalitate, aceste programetrebuie create cu restrictii asupra marimii lor.

Cand metoda S este selectataMetoda S de rulare a programului devine efectiva.Metoda este folosita pentru a rula programe mari care nu folosesc ramificatiisau functii de apelare subprograme.



18

Cand se selecteaza o metoda de operare, se selecteaza de asemenea si

dimensiunea programului, chiar daca programul are sau nu o ramificatie desubprogram (doar in cazul operarii A si B). Tabelul de mai jos arata relatiadintre etoda de operare si dimensiunea programului :

ArticolProgram dedimensiune

normalaProgram mare

Metoda de rulare a programului Metoda A Metoda B Metoda S

Programprincipal

Subprogram2 GB

Programbiblioteca

-Limita de

dimensiune aprogramului

Program de

planificare

Dimensiunea totala aprogramului este 2 MB Dimensiunea totala

a programului estecirca 1.8 MB

Dimensiunea totala

a programului estecirca 1.8 MB

Functie subprogram Utilizabil Utilizabil Neutilizabil (alarma)Functie de ramificare Utilizabil Utilizabil Neutilizabil (alarma)

Programprincipal

SubprogramProgrambiblioteca

Destinatia saltuluispecificat incomanda deramificare

Program deplanificare

Eticheta secventei saunumarul secventei

Eticheta secventeisau numarul

secventei-

Limita etichetei programului principal Nelimitat Nelimitat NelimitatTimpul de selectie program *1 *1 Imediat

*1. Timpul variaza functie de dimensiunea programului selectat.

(3) Restrictii de Programare pentru Metoda de OperarePentru detalii asupra restrictiilor care trebuie luate in consideratie cand se scrieun progarm, studiati CAPITOLUL 12, ” PSELECT BLOK”

(4) Altele

Capacitatea maxima a programului principal este de circa 2 GB candmetoda de operare B este selectata

Capacitatea bibliotecii de programe este echivalenta cu dimensiuneamemoriei tampon (buffer). Aceasta inseamna ca dimensiunea biblioteciide programe tampon este totdeauna inclusa in capacitatea de memorarechiar daca biblioteca de programe nu este inregistrata.

Numarul subprogramelor si biblioteca de programe stocata in memorieeste independenta de dimensiunile memoriei tampon. Totdeauna este 126respectiv 65.



19

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE COORDONATE

1. Sistemul de Coordonate

1.1 Sistemele de Coordonate si Valorile

Pentru a muta scula intr-o pozitie tinta, un sistem de coordonate trebuie stabilitpentru a specifica pozitia tinta utilizand valorile coordonatelor in sistemul de coordonate.Sunt utilizate trei sisteme de coordonate diferite.

(a) Sistemul de coordonate al masinii (Setat in fabrica)Sistemul de coordonate al masinii este setat de producatorul masinii unelte. Desi

setarile pot fi schimbate de catre utilizator, totusi datele de compensare a erorii pasului,

valorile de limitare a cursei, etc. trebuie schimbate corespunzator.

(b) Sistemul de coordonate de lucruUn sistem de coordonate este stabilit de catre utilizator.

(c) Sistemul de coordonate localUn sistem de coordonate local este stabilit temporar prin comenzile dintr-un

program.Utilizatorul poate selecta dupa preferinta sistemul de coordonate care sa fie utilizat.Valoarea coordonatei este reprezentata de componentele axelor care compun

sistemul de coordonate. O valoare pe coordonate este reprezentata printr-un maximumde 6 axe (numerele difera in functie de mecanism) componente.

Exemplu :

Numarul axelor programabile, care este numarul componentelor pe axe utilizat sadefineasca o valoare de coordonate variaza in functie de caracteristicile masinii. Deaceea acest manual utilizeaza « P_ » pentru a desemna o valoare de coordonate.

1-2. Zero Masina si Sistemul de Coordonate al Masinii

Punctul de referinta al masinii este considerat ca zero-ul masinii si sistemul decoordonate care are zero-ul masinii ca origine este considerat ca sistemul decoordonate al masinii.

Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina utilizind parametrii de sistem.Deoarece cursele si limitele curselor si pozitiile de zero masina sunt setate in

sistemul de coordonate al masinii, utilizatorul nu trebuie sa schimbe pozitia zero-uluimasinii la discretia lui.

O scula aschietoare poate sa nu permita intotdeauna mutarea in zero masina.



20

1-3. Sistemul de Coordonate de Lucru

Sistemul de coordonate utilizat pentru prelucrarea pieselor este considerat casistemul de coordonate de lucru.

Sistemele de coordonate de lucru sunt stabilite si stocate cu numerelesistemului de coordonate de lucru in memorie inainte de incepereaoperatiei. Sistemul de coordonate de lucru dorit este apelat in stadiul deprelucrare.

Sistemul de coordonate de lucru este setat utilizand valori corective alezero-ului programului fata de zero-ul masinii.

Pentru detalii, vezi CAPITOLUL 4 « Selectia Sistemului de Coordonate »si CAPITOLUL 4 « Schimbarea Sistemului de Coordonate ».

1-4. Sistemul de Coordonate LocalProgramarea piesei intregi utilizand numai sistemul de coordonate de lucru poateconduce la dificultati pe anumite portiuni ale piesei. In astfel de cazuri, programarea

este usurata prin setarea unui nou sistem de coordonate.Noul sistem de coordonate este considerat ca fiind sistem de coordonate local.

Originea sistemului de coordonate local necesar este data fata deoriginea sistemului de coordonate selectat la acel moment. Aceastavaloare de coordonate, impreuna cu unghiul de rotatie de la sistemul decoordonate de lucru pana la sistemul de coordonate local esteprogramata cu G11 pentru stabilirea sistemului local de coordonate.Dimensiunile programate dupa ce a fost efectuata aceasta setare vor fiexecutate in sistemul de coordonate local nou setat.Pentru a schimba sistemul de coordonate local, valoarea coordonatei siunghiul de rotatie al sistemului de coordonate local nou trebuie programatcu G11 asa cum primul sistem de coordonate a fost setat.

Sistemul de coordonate local poate fi selectat numai de un program.

Pentru a desemna valoarea coordonatei in sistemul de coordonate delucru, anulati sistemul de coordonate local cu G10.

Pentru detalii, vedeti CAPITOLUL 4, « Translatia si Rotatia Sistemului deCoordonate »



21

2. COMENZILE COORDONATE

2-1. Axele Controlate Numeric

Urmatorul tabel listeaza adresele care trebuie precizate pentru controlul axelor.

Adresa Continut Axele de baza X, Y, Z Adresele corespunzatoare sistemului

ortogonal Axe paralele U, V, W Adresele celor trei axe ortogonale paralele

cu axele de baze. Axele de rotatie A, B, C Adresele axelor de rotatie intr-un plan

ortogonal axelor de bazaI, J, K Adresele care specifica distantele, paralel la

o axa individuala, din punctul de inceputpana la centrul unui arc.

Parametrii

interpolarecirculara

R Adresele care specifica raza unui arc.

Comanda de miscare a unei axe este compusa dintr-o adresa a unei axe,semnul care indica sensul miscarii pe axe, si o valoare numerica care indicadeplasarea. Vezi “Comenzi absolute si incrementale” pentru valoareanumerica.

In acest manual, pentru a simplifica explicatia desemnarii axelor, “Xp”, “Yp”, si“Zp” sunt utilizate in loc de adresele curente. Ele reprezinta axele dupa cumurmeaza:

Xp……….Axa X si axa paralela cu X (axa U)Yp........... Axa Y si axa paralela cu Y (axa V)

Zp............Axa Z si axa paralela cu Z (axa W)

Numarul maxim de axe ce pot fi controlate este 6. Aceasta capabilitate variazadepinzand de modelul comenzii numerice.

Urmatorul tabel listeaza numarul axelor controlabile simultan pentru fiecare axade miscare.

Regimul de miscare pe axe Numarul de axe controlate simultan (« n »este numarul de axe ale masinii)

Pozitionare nInterpolare liniara nInterpolare circulara 2

Prelucrare elicoidala 3 Avans manual 1 Avans cu roata de mana 1In modul de operare „pulse handle”, functia optionala de controlare a 3 axe estedisponibila



22

Sensurile pozitive ale axelor sunt definite dupa cum urmeaza :

Definitia axelor de coordonate si sensurilor se conformeaza ISO R841.

2-2 Sistemele de Unitati de Masura

2-2-1 Unitatea de Masura Minima de Introducere

Este cea mai mica unitate de masura care poate fi introdusa in program. Pentru oaxa liniara unitatea minima de intrare este 0,001 mm sau 0, 0001 toli.

Selectarea dintre introducerea in toli sau metric este o functie optionala care poate fifacuta prin setarea bitului 0 a parametrului optional NC (bit) Nr. 3.

Pentru o axa de rotatie, unitatea cea mai mica este 0,001 grade sau 0,0001 gradenecontand sistemul care este selectat (metric sau toli). Se poate selecta fie 0,001 grade

fie 0,0001 grade prin schimbarea datelor la bit 0 al parametrului optional NC Nr. 3, bit 1,si Nr. 4, bit 0.

2-2-2. Unitatea de Masura de Intrare de Baza

Unitatea de intrare poate fi schimbata in unitatea de « baza » prin setarea bit 1 aparametrului optional al NC (bit) Nr. 3 la « 1 ». Unitatile fundamentale sunt apoi 1 mm, 1tol, 1 grad, si 1 secunda.

2-2-3 Valori Numerice (inch/metric comutabile ca functie optionala)

Sunt folosite unitatile : „mm”, „deg”, „sec” etc. pentru a specifica valorile dinprogram. Pentru aceste unitati se poate folosi punctul zecimal.

Recomandari in folosirea valorilor cu zecimale: A. O valoare cu zecimale nu trebuie folosita pentru adrese O, N, G sau M;B. Daca punctul pentru zecimale nu este introdus intr-o valoare numerica, se

presupune ca punctul este la sfarsitul valorii numericeC. Daca valoarea este stabilita sub limita minima, informatia este procesata

astfel:



23

pentru adresele S, T, H, D, Q etc. care necesita date de tip intreg,

valoarea care este sub limita minima este trunchiata pentru adresele care folosesc date reale, valoarea care este sub limita

minima este rotunjita

Unitatea de introducere a comenzilor de dimensiuni este determinat prin setareala CN a unui parametru optional (IMPUT UNIT SYSTEM) sau parametrul optional (bit)CN nr. 3, bit 0 pana la bit 7 si nr. 4, bit 0. Modul in care acesti biti seteaza unitatea deintroducere a datelor este aratat mai jos.

Ecranul IMPUT UNIT SYSTEM:



24

*1: Unitatea pentru timp este intotdeauna „0.01 sec” daca se atribuie valoarea „1” pentrubitul 5.*2: Setarea pentru bitul 0 este valida numai cand este selectata optiunea inch/mm.

Exemple de stabilire a parametrului sunt date mai jos.

- in sistemul mm



25

- in sistemul inch

Prin „*” se indica in tabel ca este permisa valoarea „0” sau „1”

o Sistemul de unitati m/mmSistemul de unitati care lucreaza cu informatii in unitati de mm(inch) pentru date de

tip real in unitati de ordinul micronilor (1/10000 inch) este numit „m/mm unit system”.Pentru acest sistem de unitati, unitatea este determinata in functie de utilizarea punctuluizecimal cand este selectata optiunea YES la REAL NUMBER al parametrul optional CN(IMPUT UNIT SYSTEM). Daca este folosit punctul zecimal, initatea „mm(inch)” esteselectata iar daca punctul zecimal nu este folosit, este selectata unitatea „microni(1/10000 inch).

Exemplul 1:X100. -> 100mm

X100 -> 100m

Daca o expresie sau variabila este folosita pentru comanda acestui sistem de unitati,valorile sunt intotdeauna considerate valori reale.

Exemplul 2:PX=100 PX=100.

X=PX -> 100mm X=PX -> 100m

(Valoarea nu este „100 m”)

Urmatorul tabel reprezinta o comparatie intre modul in care este interpretata ovaloare numerica in concordanta cu folosirea/nefolosirea punctului zecimal cand este

selectat sistemul de unitati „m/mm”.



26

*1. Punctul zecimal este selectat pentru o comanda pentru numar real de tipROUND/FIX/FUP.*2. Tipul intreg este selectat pentru o comanda pentru numar real de tipROUND/FIX/FUP.



27

2-3 Comenzile de Limitare ale Cursei (G22, G23) (Optional)

Deoarece comanda numerica este echipata cu encodere de pozitie absolute,este posibil sa se stabileasca limita cursei cu soft-ul. Aceasta se intampla daca limita decursa este setata ca o valoare absoluta de catre soft, switch-ul limita este de obiceipentru a detecta limita cursei, poate sa nu fie folosit. Daca limita de cursa este setata inacest fel, este posibila schimbarea pozitiei limitei de cursa prin schimbarea valorii delimita de cursa din program.

Se observa ca cele doua tipuri de limite de cursa, una este setata de constructor(factory-set travel limit) si cealalta setata de utilizator (user-set travel limit).

(1) Limitarea cursei setate in fabrica (Limita soft)

Limita cursei este setata in conformitate cu distanta maxima a cursei fata dezero-ul masinii pe fiecare axa. Setarea limitelor cursei in sensul pozitiv (P) sinegativ (N) este efectuat de parametrii de sistem.

Zona din interiorul valorilor setate ( de la limita cursei in sensul N pana la limitacursei in sensul pozitiv P) este operabila. Zona din exterior este denumita zonarestrictionata si nu se poate opera in aceasta zona.

Functia de limitare a cursei intotdeauna monitorizeaza traiectoria programata asculelor. Daca traiectoria sculelor se afla in zona resrictionata, chiar dacapunctul final se afla in zona permisa, aceasta functie dezactiveaza miscarilesculei.



28

(2) Limita Cursei Setate de Utilizator (Limita Programabila) (Optional)

Limita cursei poate fi setata de utilizator cu parametrii utilizator si program. Deoareceambele setari (parametrii utilizator si comanda) stabilesc aceeasi zona si deoarecedatele sunt stocate in aceeasi zona, datele introduse ultimele devin date operationale,reinoind datele stocate anterior. De exemplu, datele de stabilire a zonei introduse cudatele parametrii utilizator sunt schimbate cand datele de setare a zonei suntprogramate. Ambele date pentru sensurile P si N trebuiesc date.

Zona intre limitele cursei intre P si N este operationala iar zona din exteriorrestrictionata.

Metoda de setare utilizand programele

[Formatul de programare ]

X ....Limita programabila in sensul P al axei XY.....Limita programabila in sensul P al axei YZ.....Limita programabila in sensul P al axei Z.... Limita programabila in sensul P al axei nr. 4.....Limita programabila in sensul P al axei nr. 5......Limita programabila in sensul P al axei nr. 6I.......Limita programabila in sensul N al axei XJ......Limita programabila in sensul N al axei YK.....Limita programabila in sensul N al axei Z

P.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 4Q.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 5R.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 6

Valorile numerice introduse vor corespunde valorilor coordonatelor in sistemul decoordonate de lucru.

« », « », « » nu sunt adrese. Numele axelor care corespund axei 4, 5, si 6 suntindicate ca adresa (A, B, C, U, V, si W).

O alarma apare daca comanda indicata mai sus este executata pe o masinacu o axa de rotatie multi-turn.

Setul de date care utilizeaza comanda G22 este inregistrata si este valabila

chiar si dupa ce masina a fost oprita. Cand setarea datelor este in afara limitelor de soft setate din fabrica, o

alarma va fi activata. Comenzile programate sunt utilizate sa stabileasca care limite de cursa vor fi

valabile pentru operare : limitele soft setate in fabrica utilizand parametrii desistem SAU limitele programabile setate de utilizator utilizand parametriiutilizator sau comanda G22.



29

G22....Limitele cursei setate de utilizator sunt utilizate pentru verificarea datelor.G23....Comanda G22 este anulata iar limitele cursei setate in fabrica sunt utilizatepentru verificarea datelor.Daca este specificata numai comanda G22, setul de limite utilizator sunt utilizate.

La setarea limitelor soft cu parametru utilizator, vedeti Manualul de Operare,IV PARAMETRII, CAPITOLUL 4 « Parametrii utilizator ».

Traiectoria programata este verificata pentru zona restrictionata chiar dacapunctul final programat este in zona operationala.

2-4. Comanda de Pozitionare Acasa (G30)

[Functie]Pozitia acasa se refera la o pozitie particulara presetata la fiecare masina. Este utilizata capozitie de schimb scula si paleta. Pozitia de acasa este definita utilizand o valoare decoordonate in sistemul de coordonate al masinii, si poate fi setat utilizand un parametru desistem.Comanda de pozitionare acasa permite miscarea pe axe cu avans rapid.

Formatul de programare : G30 P_P : Numarul pozitiei acasa. Pana la 32 de pozitii acasa pot fi setate.

Secventa de operare si pozitia pentru pozitia de acasa pe fiecare axa este stipulata de fabricant sidifera in conformitate cu masina. Familiarizati-va cu secventa de operare pe fiecare axa si pozitia

corespunzatoare pozitiei acasa si numerele respective inainte de utilizarea acestor numere.Pentru detalii, vedeti Manualul de Exploatare, IV PARAMETRII, CAPITOLUL 4 « Parametriiutilizator ».

Traiectoria de miscare este determinata de bit 2 a parametrului optional CN (bit) Nr. 46daca sau nu pozitionarea este executata in regim de interpolare liniara.

Dupa specificarea unei comenzi de pozitionare acasa, o comanda G90 (absolut) trebuie specificata

pentru pozitionarea pe fiecare axa.



30

2-5. Comenzile Absolute si Incrementale (G90, G91)

Comenzile de dimensionare incrementale si absolute sunt utilizate sa se specificeregimul de miscare pe axe.

(1) Comenzile absoluteComanda G90 specifica regimul de dimensionare absolut. In acest regim, este necesarsa programam valoarea deplasarii pe axe din pozitia curenta pana la pozitia tinta.

(2) Comenzile IncrementaleG91 precizeaza modul incremental de dimensionare.In acest mod, distanta de deplasare a axelor de la pozitia actuala la pozitia tinta estefolosita pentru precizarea deplasarii axelor.

[Detalii] Comenzile G90 si G91 nu pot fi utilizate simultan intr-un bloc. Dupa ce a fost pornita masina, este valabila fie G90 fie G91. Prioritatea dintre cele doua comenzi poate fi specificata utilizand parametrii

(bit 4 al parametrului optional al CN (bit) Nr. 18). Setarea prioritatii vadetermina care regim va fi activ cand este pornita masina.

Cand o comanda incrementala trebuie desemnata imediat dupa incheiereaunui ciclu fix, comenzile pe axe din ciclul fix trebuie desemnate utilizand valoriabsolute.

Dupa executarea comenzii de schimbare a sistemului de coordonate (G15,G16, G92, etc.), pozitionarea trebuie executata pentru toate axele, in regimulG90 (absolut). (Dupa schimbarea sistemului de coordonate, trebuie stabilit unsistem de coordonate folosind comenzi absolute).



31

CAPITOLUL 3 FUNCTII DE AVANS

1. Avans Rapid

In modul de avans rapid, fiecare axa se deplaseaza cu viteza rapida de avansspecificata, indiferent de celelalte axe care se misca in acelasi timp. Trebuie avut invedere ca viteza de avans rapid depinde de specificatiile masinii. In marea majoritate acazurilor, axele ajung individual la punctul tinta in momente diferite. Ponderea de vitezaeste posibila.

2. Avansul de Aschiere

2-1 Avansul per Minut (G94)

[Functia] Aceasta functie seteaza avansul per minut al sculei de aschiere cu o valoare numericace precede adresa “F”.[Format]

G94Unitatile de setare:Selectia este posibila pentru valori dintre 1 mm/min, 0.1 mm/min, 1 inch/min, 0.1inch/min, 0.01 inch/min prin setarea parametrilor optionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM)Gama de setare: 0.1 ~ 24000.0 mm/min, 0.01 ~ 2400.0 inch/min

[Detalii] Valoarea maxima a avansului numita ”clamp feedrate” este setata cu ajutorul

parametrilor optionali ai NC (cuvant lung) No.10. Daca o axa intentioneaza sase miste cu viteza peste aceasta limita, viteza ei va fi limitata la valoarea« clamp feedrate » numita viteza de prindere si urmatorul mesaj de alarma vaaparea pe ecran :

4204 ALARM-D Feedrate command limit over (depasire limita de avans)

Avansul programat poate fi prescris. Avansul de prindere este aplicat lavaloarea actuala a avansului sau la valoarea prescrisa.

2-2 Avans per Rotatie (G95)

[Functie] Aceasta functie seteaza avansul per rotatie al sculei de aschiere cu o valoare numericace precede adresa “F”.[Format]

G95Unitatile de setare:



32

Selectia este posibila pentru valori dintre 1 mm/rev, 0.01 mm/rev, 0.001 mm/rev, 1

inch/rev, 0.01 inch/rev, 0.001 inch/rev sau 0.0001 inch/rev prin setarea parametriloroptionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM)Gama de setare: 0.001 ~ 500.000 mm/rev, 0.0001 ~ 50.000 inch/rev

[Detalii]

Atat timp cat viteza de prindere este setata in unitati de valoare ”mm/min”aceasta se converteste in unitati de valoare ”mm/rev” folosind formulaurmatoare:

fm = fr x N unde:N = viteza brosei (rot/min)fm = avans ( mm/min )fr = avans ( mm/rev )

2-3 Functia de Avans F1- digit (Optionala)

Functia de avans F1-digit are doua tipuri de comenzi:Comada tip comutator:Intr-un pogram, comenzile de avans sunt scrise cu F1 la F8 si valoarea actuala deavans este setata cu ajutorul comutatorului corespunzator de setare (pana la 8pozitii) de pe panoul operator.Comanda tip parametru :Comenzile de avans sunt scrise intr-un program in acelasi mod ca si in modul decomanda comutator. Valorile actuale sunt setate cu ajutorul unui set de 9 parametriF1 la F9.Pentru detalii referitoare la procedura de setare a parametrilor de tip de comanda,studiati CAPITOLUL 11 « Functia avans F1-digit »

Functia de avans F1-digit este diferita de functia de avans F4-digiti dupa cumurmeaza :

(1) Avans F1-digitComanda tip comutator : o valoare intreaga de la 1 la 8Comanda tip parametru : o valoare intreaga de la 1 la 9

(2) Avans F4-digitiDaca un numar real(inclusiv o variabila) este specificat in adresa F (F1. deexemplu), comanda de avans o interpreteaza ca o comanda de avans F4-digiti. De aceea, pentru functia de avans F1-digit, o variabila nu poate fifolosita pentru a defini 1 la 8 (pentru comanda comutator) sau 1 la 9 (pentrucomanda tip parametru).



33

Exemple :F1 Avansul este determinat de valoarea setata a comutatorului F1

F5. Avansul = 5 mm/minLA1 = 8 Avanssul = 8 mm/min

F = LA1 Codul selectat de avans (F1 la F8 in cazul comenzii tip comutator si F1 la F9

in cazul comenzii tip parametru) nu este stearsa cand NC-ul este resetat. Estestearsa in cazul in care este selectat un cod F4-digiti sau cand comutatorul dealimentare este actionat OFF si apoi pornit din nou ON.

O setare a valorii prin prescriere este invalida daca o valoare a avansului estespecificata de o comanda de avans F1-digit.

Daca o comanda de avans F1-digit este specificata in modul G95 (avans perrotatie), o alarma va aparea.

3. Functia de Verificare Oprire Exacta (G09, G61, G64)[Functie]

In timpul controlului vitezei axei, valuarea calculata precede intotdeaunavaloarea calculata cand o axa se misca catre un punc tinta. De aceea, dacavaloarea calculata este in punctul tinta, valoarea actuala este in urma valoriicalculate si nu in punctul tinta. Daca urmatorul bloc este executat in timp cevaloarea calculata atinge punctul tinta, pozitia actala urmareste valoareacalculata determinand ca pasul sculei sa piarda pasul programat al legaturiidintre blocuri.

Functia de oprire exacta elimina erorile cauzate de controlul axelor descris

mai sus. Cu ajutorul acestei functii de oprire exacta, operarea urmatorului blocnu porneste pana cand valoarea actuala nu atinge punctul tinta cand operareablocului curent a fost terinata, asa ca pasul sculei urmareste exact pasulprogramat.

Starea unde valoarea curenta atinge punctul tinta este denumita stare « inpozitie ». pentru a obtine starea de pozitie, punctul tinta este definit ca o bandafolosind parametrii de sistem.



34

Modul de verificare al opririi exacte poate fi fie ca un semnal (valid doar pentru

un bloc programat) sau modal, asa cum este explicatmai jos.Notati ca in modul de pozitionare (G00, G60) o verificare a opririi exacte estetotdeauna executata indiferent sau nu daca un cod G de verificare a opririi exacteeste specificat.

[Format de programare]

Comanda de verificare oprire exacta ca semnal : G09 IPVerificarea opririi exacte este executata doar in blocul specificat

Comanda de verificare oprire exacta modala: G61 IP __Verificarea opririi exacte este executata pentru toate blocurile pana ce modul

de aschere (G64) este specificat.

Modul de aschiere (paraseste G61) : G64 IP__La legatura dintre blocuri continand comenzi de aschiere, comenzile in bloculurmator sunt executate imediat asa ca miscarile axelor nu vor fi decelerate laimbinare.Chiar in modul de aschiere, oricum, o verificare a opririi exacte este facuta inmodul de pozitionare (G00, G60) sau intr-un bloc ce contine o camanda deoprire exacta (G09)O verificare a opririi exacte este de asemenea facuta in blocurile undeavansul de lucru nu continua.

4. Accelerarea si Decelerarea Automata

La inceputul si sfarsitul miscarii axelor, avansul axei este automat accelerat sidecelerat

(1) Accelerarea/Decelerarea automata in modul pozitionare/modul de avansmanual

Avansul axei este accelerat si decelerat intr-o forma liniara ca in exemplul demai jos.



35

(2) Accelerarea / Decelerarea automata in modul de avans de aschiere (G01, G02,

G03)In modul de avans de aschiere, avansul axei accelereaza si decelereazaautomat dupa o curba prezentata mai jos.

(3) Procesari dintre blocuri

Tipul blocului vechiTipul blocului nou

Pozitionare Avans aschiere Axa nu se misca

Pozitionare O O O Avans aschiere O X O Axa nu se misca O O O

O : Programul avanseaza la urmatorul bloc dupa ce efectueaza verificareasemnalului de « in-pozitie ».X : Programul avanseaza la urmatorul bloc fara a efectua verificarea semnalului de« in-pozitie ».Termenul de verificare a semnalului de « in-pozitie » arata ca se face verificareadaca pozitia actuala este intr-un interval predeterminat fata de valoarea specificatade coordonate. Intervalul de « in-pozitie » este setat cu ajutorul parametrilor desistem.

(4) Oprire exacta (G61, G09) Asa cum este aratat in tabelul de mai sus, pana cand verificarea de « in-pozitie » nu este facuta cand blocurile de avans de aschiere continua, legaturadintre blocurile de avans de aschiere vor fi tesite sau rotunjite. Pentru detaliistudiati capitolul 3. Verificarea Opririi Exacte.



36

5. Verificarea Erorii de Urmarire

Eroarea de urmarire este definita ca diferenta dintre valoarea semnalului decomanda care iese din NC si iesirea data de encoderul de pozitie. O alarma « DIFFover » apare daca valoarea de urmarire depaseste o anumita valoare in timpuldeplasarii unei axe cu avans rapid sau avans de aschiere..

6. Pozitionare (G00)

[Functie] Axele se misca din pozitia actuala la pozitia tinta cu avans rapid. In timpul acesteimiscari axele sunt automat accelerate si decelerate.

[Format de programare]G00 IP__

La executarea operatiei de pozitionare in modul G00, verificarea semnalului ”in-pozitie” este facuta. Comenzile din blocul urmator sunt executate numai dupa ceeste confirmata atingerea pozitiei prin semnalul ”in-pzitie” (intervalul semnalului ”in –pozitie” setat din parametrii de sistem)



37

[Detalii]

Daca pozitionarea este executata conform exemplului liniar sau neliniar, acestlucru este determinat de setarea parametrului optional NC No. 46 bitul 0

a) Exemplu de interpolare liniaraPasul sculei este generat in lungul unei linii drepte de la punctul de pozitieactuala la punctul tinta. In aceasta miscare, avansurile individuale al axeloreste determinat in apropierea valorilor de avans individuale, asa ca timpulde pozitionare poate fi minimizat.

b). Exemplu de interpolare non-liniaraFiecare axa se misca independent fata de alta cu valoarea de avans rapidindividuala. Din aceasta cauza, de multe ori rezultanta pasului sculei nu estetotdeauna o linie dreapta.

Viteza de avans rapid a fiecarei axe este setata de constructorul de masiniunelte si nu poate fi modificata.

Intervalul semnalului « in-pozitie » este setat pentru fiecare axa in partefolosind parametrii sistemului.

7. Pozitionarea Uni-directionala (G60)[Functie]

In pozitionarea apelata de G00, eroarea de pozitie este nepermisa dacapozitionarea este executata in diferite directii, datorita jocului de intoarcereal mecanismului de avans al axei. Daca pozitionarea este totdeauna



38

executata in aceeasi directie, influenta jocului de intoarcere este eliminatasi datorita acestui fapt o pozitionare mai precisa poate fi obtinuta. Functia

care executa pozitionarea totdeauna in aceeasi directie este denumita« functie de pozitionare uni-directionala ». Daca pozitionarea urmeaza sa fie facuta in directie opusa celei setate ca

directie de pozitionare a NC prin parametri optionali (pozitionare uni-directionala), axa depaseste punctul tinta odata dupa care se misca inapoila punctul tinta. Valoarea cu care axa depaseste punctul tinta (valoare dedepasire) este setata atat in G60 cat si in parametrii optionali ai NC(pozitionare uni-directionala) sau parametrii utilizator.

[Format de programare]G60 IP__

[Detalii] Cand modul de pozitionare in interpolare liniara este impus, chiar daca

pozitionarea este executata sau nu, pozitionarea se face in modul liniar prin

setarea parametrului NC No.46 bit.1



39

Daca directia de pozitionare specificata corespunde cu directia de pozitionare

setata de parametrii optionali ai NC (pozitionare uni-directionala), axa nudepaseste punctul final.

G60 este o comanda modala Pozitionarea uni-directionala nu este valida pentru un ciclu de axa sau o

miscare de schimbare intr-un ciclu fix Pozitionarea uni-directionala nu este valida pentru o axa la care nu a fost

setata limita de depasire Imaginea in oglinda nu este aplicabila la directia de pozitionare

8. Interpolarea Liniara (G01)

[Functie]In modul G01 de interpolare liniara, axa se misca direct dintr-o pozitie actuala intr-opozitie tinta cu o viteza specificata.

[Format de programare]G01 IP__F__IP: punct tinta (punct de sfarsit)

F: Viteza de avans. Viteza specificata ramane valida pana cand este inlocuita de altavaloare[Detalii]

O valoare de avans specificata cu adresa ”F” este stearsa la zero cand NC esteresetat. Tineti cont ca comanda F este salvata cand NC este resetat daca ovaloare de avans este specificata intr-o comanda F1-digit.

Viteza de avans pentru fiecare axa este asa cum este prezentata mai jos.(Valorile pentru X,Y si Z trebuie convertite in valori incrementale)

G01 XxYyZzFfCalcularea avansului :



40

Pentru axele rotative, unitatea de avans se calculeaza astfel :

1 mm/min = 1grad/min1 inch/min = 1 grad/min

In interporarea liniara care include o axa rotativa , avansurile sunt determinate inconcordanta cu formula de mai jos pentru fiecare axa in parte.

Exemplu: G91 G01 X10 C20 F30.0<intrare in ”mm”>

<intrare in ”inci”>

In sistemul inci, este posibil sa sa se specifice daca ”F1” este interpretat ca 1grad/min sau ca 25.4 grade/min prin setaea parametrului optional NC No. 15 bit.7

9. Selectarea Planului (G17, G18, G19)

[Functie] Alegerea planului este necesara pentru a utiliza urmatoarele functii :

Interpolare elicoidala (aschiere elicoidala) Comanda de unghi (AG) Compensarea razei sculei Rotire de coordonate (In sistemul de coordonate locale) Cicli fixi Calculul coordonatelor Aria de prelucrare

Planele pot fi selectate asa cum urmeaza :



41

[Formatul de programare]

G17 Xp YpG18 Zp XpG19 Yp Zp

[Detalii] Daca o axa de baza (X, Y, Z) sau o axa paralela (U, V, W) este selectata este

determinata de adresa axelor specificata in blocul continand G17, G18 sau G19Exemple:

G17 X _ Y _ planul XYG17 U _ Y _ planul UYG18 Z _ X _ planul ZXG18 W _ X _ planul WXG19 Y _ Z _ planul YZG19 Y _ W _ planul YW

In blocurile unde niciuna din functile G17, G18 sau G19 nu este specificata,planul selectat ramane neschimbat chiar daca adresele axelor s-au schimbat

In blocurile unde G17, G18 sau G19 sunt specificate, daca o adresa de axa esteomisa, axa de baza (X, Y, Z) este presupusa omisa.

G17 planul XYG17 X _ planul XYG17 U _ planul UYG18 planul ZXG18 W _ planul WX

Daca o comanda este specificata pentru o axa care nu exista in planul selectat,comanda programata va fi executata si planul selectat va fi temporar ignorat

Planul care trebuie selectat cand tensiunea este pornita sau NC este resetatpoate fi determinat prin setarea “THE G CODE TO BE SET AUTOMATICALLY(PLANE)” din parametric optionali ai NC (AUTO SET AT NC RESET/POWER

ON) O alarma apare daca ambele axe si axele lor paralele sunt specificate in bloculce selecteaza planul



42

10. Interpolare Circulara (G02, G03)

[Functie]Functia de interpolare liniara misca scula din pozitia initiala intr-o pozitie tinta dea lungulunui arc cu viteza de avans specificata.


Xp = axele X sau UYp = axele Y sau VZp = axele Z sau W

Codurile G utilizate in functia de interpolare circulara sunt prezentate mai jos :

G17 : Selectarea planului : Seteaza arcul circular in planul Xp – YpG18 : Selectarea planului : Seteaza arcul circular in planul Zp – XpG19 : Selectarea planului : Seteaza arcul circular in palnul Yp – ZpG02 : Directia de rotatie : Seteaza directia in sensul acelor de ceasG03 : Directia de rotatie : Seteaza directia in sens invers acelor de ceas.

Doua axe dintre Xp, Yp si Zp, modul G90Seteaza punctul de sfarsit in sistemul de coordonate de lucruDoua axe dintre Xp, Yp si Zp, modul G91Seteaza pozitia in referinta cu punctul de start cu valoarea indicataDoua axe dintre I, J si KSeteaza distanta de la punctul de start la centru cu valoarea indicataR : Seteaza valoarea razei unui arcF : Seteaza viteza de avans

[Detalii]

Directia de rotatie, in sens orar sau antiorar, este definita in directia pozitiva aaxelor Zp (Yp, Xp) in planul Xp – Yp (Zp – Xp, Yp – Zp) asa cum este aratat mai

jos :



43

Punctul de sfarsit este definit in oricare din valorile absolute sau incrementale inconcordanta cu G90 sau G91

Centrul unui arc este determinat valorile I,J si K ce corespund respectiv axelor Xp,Yp si Zp. Valorile lor de coordonate sunt totdeauna specificate ca valoriincrementale, referintor la G90 sau G91

Semnul minus poate fi folosit pentru valorile I,J si K cand este nevoie.

Punctul de sfarsit al unui arc poate fi definit prin specificarea valorilor

coordonatelor pe una sou doua axe.Daca doar o axa este specificata, procesarea poate fi selectata dintre urmatoareledoua metode :

a) Pentru axa omisa, valoarea de comanda anterioara este folosita ca punct desfarsit al arcului. Pentru aceasta procesare setati « 0 » in parametrul optionalNC No.20 bit1

Cand se programeaza un arc asa cum este arata in figura de mai jos, punctul de sfarsitpoate fi definit doar cu valorile de coordonate ale axei orizontale atata timp cat valorilede coordonate ale axei verticale sunt aceleasi pentru punctul de inceput si sfarsit. Oalarma apare daca punctul de sfarsit nu este pe arc. Programul din exemplu defineste

un arc in sens orar.



47

Raza : 100Centrul : (0,0)Punctul de start : (-70.711, -70711)Punctul de sfarsit : (70.711, -70.711)Exemplu : X -70.711, Y -70.711

G02 X70.711 I70.711 J70.711Programul va genera o alarma daca punctul de sfarsit (10, -70.711) nu este pe arc.

X -70.711, Y -70.711G02 X10 I70.711 J70.711

b) Pentru axa omisa, valoarea de coordonate este calculata folosind valorile decooronate ale axei specifite. Pentru aceasta prelucrare, alege punctul pe arcla valoarea comandata pentru axa neprogramata (axa singura) a parametruluioptional NC (interpolare circulara)

Cand programarea unui arc este ca cea ilustrata mai jos, punctul de sfarsit poate fideterminat doar cu valoarea de coordonate a axei orizontale. Valoarea de coordonata aaxei verticale este calclata din coordonata axei orizontale.

Daca mai mult de un punct de sfarsit este posibil, primul cel mai apropiat indirectia desemnata a arcului este selectat.



44

Exemplu :

X-70.711 Y-70.711 F200G02 X10 I70.711 J70.711Programul defineste o rotatie in sensul arcelor de ceas.Raza : 100Centrul : (0,0)Punctul de start : (-70.711, -70.711)Punctul de sfarsit : (10, 99.499)Exemplul de operare de mai sus este aplicabil de asemenea cand desemnarea axeiverticale este omisa.

Centrul unui arc poate fi definit prin specificarea razei (R) a arcului in lo despecificarea I,J si K. Daca un arc este specificat prin raza, patru arcuri care trecprin aceleasi puncte de start si de sfarsit sunt definite. Pentru a defini un unumitarc dintre cele patru arce, o valoare R este folosita in modul indicat mai jos :

Arc in sens orar (G02)Un arc al carui unghi la centru este mai mic sau egal cu 180 grade : raza R>0Un arc al carui unghi este mai mare decat 180 grade : raza R<0

Arc in sens antiorar (G03)Un arc al carui unghi la centru este mai mic sau egal cu 180 grade : raza R>0Un arc al carui unghi este mai mare decat 180 grade : raza R<0

I) Arc in sens orar II) Arc in sens antiorar

Avansul in interpolarea circularaeste componenta avansului tangenta la arc

[Suplimentar]

Daca I,J sau K este omis, valoarea ”0” va fi specificata Un arc cu raza 0 (R=0) nu poate fi definit Daca valorile pentru Xp,Yp si Zp sunt omise, un arc avand punctul de inceput si

de sfarsit in acelasi punc este definit in urmatorul mod :a) Daca centrul este specificat prin I, J si/sau K, un arc de 360 gradeb) Daca raza este specificata prin R, un arc de 0 grade



45

Nu este posibil sa se specifice R si I,J si K in acelasi timp Nu este posibil sa se specifice orice axa paralela cu axa care face planul selectat.

De exemplu, definirea axei W nu este permisa cand este selectat planul Z – X. O alarma va aparea daca diferenta in radiani intre punctul de start si punctul desfarsit al unui arc este mai mare sau egala cu valoarea setata la data deverificare arc (diferenta in radiani intre inceput si sfarsit) in parametrii optionali aiNC (interpolare circulara)

11. Aschiere Elicoidala (G02,G03) (Optional)[Functia]

Aschierea elicoidala sau interpolarea elicoidala poate fi executata prin sincronizareainterpolarii circulare cu interpolarea liniara a unei axe ce intersecteaza intr-un unghi

planul in care arcul este definit.


: o axa care nu este paralela cu axa cuprinsa in planul acului[Detalii]

Aschierea elicoidala poate de asemena fi programata in planele Zp – Xp(G18) si Yp – Zp (G19) folosind formatul similar prezentat mai sus

Pentru a programa aschiere elicoidala, mai simplu este sa adaugati comanda

axei care intersecteaza planul la interpolarea circulara Aschierea elicoidala este posibila pentru un arc avand un unghi la centru mai

mic de 360 grade Avansul specificat cu ajutorul comenzii F este valabil pentru interpolarea

circulara. De aceea, avansul in directia axei liniare este calculat dupaurmatoarea formula :

Distanta de miscare pe axa liniara Avansulin directia axei liniare = ----------------------------------------------------- x F

Lungimea arcului Offsetul pentru lungimea de scula este valabil pentru axa la planul arcului Compensarea razei sculei este valabila doar pentru comenzile de interpolare

circulara.



47

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE

Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuriindividuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere(00 pana la 399)

Intervalul in care codul G este activ

O data: Codul G este activ numai intr-un bloc specificat si este anulatautomat cand executia programului trece la blocul urmator.

Modal: Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasigrup

Coduri G specialeCodurile G apelate in subprograme si instructiunile derivate sunt denumitecoduri G speciale.

Fiecare cod G special trebuie specificat la inceputul blocului, introducereaacestuia in mijlocul unui bloc nu este permisa. Un "/" (salt peste bloc) si unnume secventa poate fi plasat inaintea unui cod G special.

Pentru tabelul codurilor G si al celor apelate in subprograme se gaseste in APENDIX

1. Oprire temporizata (G04)

[Functie]

Daca este specificata oprire temporizata, executarea blocului urmator este opritapentru perioada de timp specificata dupa terminarea blocului.[Format]Pot fi folosite urmatoarele doua moduri de format de programare :

G04 F__F: Specificati durata pentru care executarea programului este oprita.

Unitatea de masura a valorilor de comanda poate fi de 1 ; 0,1 ; 0,01 si 0,001secunde setata cu ajutorul parametrilor optionali ai NC . Pentru detalii, vezi parametrul optional (sistemul de unitati).

Durata maxima admisa este 99999.999 secunde.

G04 P __P : Seteaza lungimea timpului de oprireSetarea valorii P se face in acelasi mod ca si pentru F



48

2. Programarea imaginii oglinda (G62) (Optional)

[Functia]

Functia de imagine in oglinda creaza o geometrie care este simetrica in jurul uneiaxe specificate. In plus fata de comutatorul de imagine in oglinda de pe panouloperatorului, aceasta functie creaza imagini in oglinda cu ajutorul comenzilorprogramate.

Axa care este este in modul de imagine in oglinda este identificata pe afisaj ; semnul«-« este adaugat in fata numelui axei pe ecranul de POZITIE ACTUALA.

[Format]

G62 IP {0/1}0 : Normal (imaginea in oglinda OFF)1: Imagine in oglinda

[Detalii] Starea actuala a functiei de imagine in oglinda bazata pe specificatiile codului

G62 si a comutatorului IMAGINE IN OGLINDA este aratata in tabelul de mai jos :

G62 Pozitia comutatorului Starea actualaNormal Normal NormalNormal Imagine in oglinda Imagine in oglinda

Imagine in oglinda Normal Imagine in oglinda

Imagine in oglinda Imagine in oglinda Normal

Un bloc in care este specificata functia G62 nu trebuie sa contina o altacomanda

Functia imagine in oglinda este modala Axele nespecificate in blocul G62 se considera a fi in modul normal Toate axele sunt in modul normal la cuplarea tensiunii Daca axele vor fi setate sau nu in modul normal cand CN este resetat poate fi

setat la parametrul optional “AT AN NC RESET, CLEAR THE G62 MIRRORIMAGE FOR ALL AXES” al CN

Sistemul de coordinate (local sau de lucru) in care functia de imagine in

oglinda va fi activata poate fi selectat la sistemul de selectare al coordonatelorcu ajutorul parametrilor optionali ai NC



49

[Exemplu]

G11 X40 Y10 P45G01 X5 Y5 S… F…

X30Y5 Y30

Y5G62 X1

(1) daca sistemul de coordonate de lucrul este setat cu ajutorul parametriloroptionali ai CN (MIRROR IMAGE)

(2) daca sistemul de coordonate local este setat cu ajutorul parametrilor optionaliai CN



50

3. Selectia sistemului de coordonate de lucru (G15, G16)

[Functie]

20 de seturi de sisteme de coordonate sunt furnizate ca standard si pot fi extinse la50, 100 sau 200 de seturi optional.

[Format de programare]Cod modal G: G15 Hn (0<n<200)Odata ce un nou sistem de coordonate ”n” este setat cu ajutorul codului modal G,valorile de coordonate specificate in acelasi bloc sau in urmatoarele blocuri suntinterpretate ca valori de coordonate in sistemul de coordonate de lucru ”n” selectat.Codul G: G16 Hn (0n200)Daca un nou sistem de coordonate de lucru ”n” este setat cu ajutorul codului modalG, doar valorile de coordonate specificate in acelasi bloc sunt interpretate ca valoride coordonate in sistemul de coordonate de lucru ”n” selectat.

[Detalii]

numarul sistemului de coordonate intre 1 si 200 este specificat de ”n” (1 la200). Daca este specificat ”0” pentru ”n”, sistemul de coordonate al masinii steselectat

cand tensiunea este pornita, dupa ce NC este resetat, sistemul de coordonatede lucru selectat anterior de G15 este automat selectat

G15 si G16 nu pot fi selectate in modul urmator :

Modul de compensare a razei sculei Modul de offset tridimensional Modul de largire/ingustare geometrie Modul de schimbare/rotatie al sistemului de coordonate paralel

[Suplimentar]

Comenzile de avans pe axa specificate imediat dupa G15 trebuie sa fie facute in modabsolut



51

4. Schimbarea sistemului de coordinate de lucru (G92)

[Functie]

Functia de schimbare de coordnate de lucru schimba sistemul de coordonate delucru.

[Format]

G92 IP ___

[Detalii]

G92 schimba automat valorile de offset de lucru ale prezentului sistem decoordonate de lucru asa ca valorile actuale de pozitie ale sculei vor fi celespecificate ca IP___

G92 schimba doar sistemul de coordonate de lucru care este selectat intimp ce este executat, nu afecteaza nici un alt sistem de coordonate

Valorile de coordonate IP___ specificate in bloc sunt totdeauna tratate cavalori absolute referitoare la specificatiile G90 (mod absolut) sau G91(mod incremental)

Pentru axele care nu sunt specificate cu valorile de coordonate P, valorilede offset de lucru raman neschimbate

G92 nu poate fi specificata in modurile urmatoare: Modul de compensare a razei sculei

Modul de offset tridimensional Modul de largire/ingustare geometrie Modul de schimbare/rotatie al sistemului de coordonate paralel Modul de selectare al sistemului de coordonate al masinii

5. Verificarea sistemului de unitati (G20, G21) (Optional)

[Functie]

Functia de verificare a sistemului de unitati verifica sistemul de unitati selectat desetarea parametrului optional “LENGTH UNIT SYSTEM” al NC. Daca sistemulselectat nu accepta cel specificat de G20/G21, se va genera o alarma

[Format]G20: verificarea selectarii sistemului de masura in inciVa aparea o alarma daca din parametri este setat sistemul de masura metricG21: verificarea selectarii sistemului de masura metricVa aparea o alarma daca din parametri este setat sistemul de masura in inch



52

6. Functiile de conversie ale sistemului de coordonate (Optional)

6-1. Schimbare paralela si rotatia sistemului de coordonate (G11, G10)

[Functie]

Functia schimbare paralea/rotire schimba sau roteste sistemul de coordonate delucru. Noul sistem de coordonate este definit prin schimbarea sau rotirea sistemuluide coordonate este numit sistem local de coordonate. Este posibil sa parasti unsistem local de coordonate.

[Format]

Schimbare paralela/rotire a sistemului de coordonate G 11 IP___P___

IP : valoarea schimbarii paralele care stabileste sistemul local de coordonateSpecificati valoarea de schimbare ca o valoare absoluta referitoare la originea

prezentului sistem de coordonate de lucru, referitor la modul de dimensiuni (G90,G91) sau la imaginea in oglinda

P: valoarea selectata pentru rotirea sistemului local de coordonateSpecificati unitatea unghiului de rotire de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 gradein conformitate cu setarea parametrului optional (LENGTH UNIT SYSTEM si

ANGLE)Daca „P0” este specificat sau comanda P nu este specificata, are loc doar saltulsistemului de coordonate de lucru fara rotatie.Rotatia sistemului de coordonate de lucru se executa in planele (G17, G18, G19)care este activa cand G11 este specificata si nu afecteaza axele care nu suntincluse in plan. Directia de rotatie este invers acelor de ceas privit din directiapozitiva a axelor neincluse in planul de rotatie.Specificati unghiul de rotatie ca o valoare absoluta in concordanta cu modul deselectare al dimensiunilor (G90, G91)

Anularea sistemului local de coordonate : G10Cand G10 este specificat, schimbarea paralela sau rotirea sistemului decoordonate este anulata.



53

[Detalii]

Odata ce G11 este exeutata, CN intra intr-o stare in care sistemul decoordonate local este definit. Daca G11 este executata din nou, va determinatrecerea la sistemul de coordonate locale anterior. La o a doua desemnare afunctiei G11, daca desemnarea unei axe este omisa, valoarea definita inprimul G11 este aplicata. Valorile setate sunt sterse cand tensiunea esteoprita si repornita, NC este resetat sau G10 este executat.

Un bloc ce contine G10 sau G11 nu trebuie sa contina alte coduri G G10 si G11 sunt modale ; G10 este setat cand tensiunea este pornita sau

cand NC este resetat G11 nu trebuie specificat in urmatoarele moduri :

Modul de largire/ingustare geometrie Modul de selectare al sistemului de coordonate al masinii

Modul functie de copiere



54

[Exemplu de program]

Daca este folosit un sistem local de coordonate, exemplul de piesa aratat mai jos vafi programat ca in exemplul urmator :

6-2. Functia de copiere (COPY, COPYE)

[Functie]

Functia de copiere este folosita pentru a prelucra parti ale piesei prin repetareaaceluiasi model de schimbare sau rotire de coordonateLa inceput specificati sistemul schimbat sau rotit de coordonati utilizand COPY in locde G11 programati sa se repete modelul. In final specificati valorile incrementale aleschimbarii/rotirii coordonatelor.



55

[Format]

Schimbare/rotire a sistemului local de coordonate : COPY IP___P___Q___IP : valoarea initiala a componentelor ce stabilesc sistemul local de coordonate

Specificati valorile ca valori absolute in concordanta cu originea sistemului decoordonate de lucru

P : valoare initiala a componentelor de rotatie ce stabilesc sistemul local decoordonateSpecificati aceste valori in unitati de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade inconcordanta cu parametrul LENGTH UNIT SYSTEM si ANGLE al CN

Q : numarul de ori cu care se repeta modelulValoarea cuprinsa intre 1 si 9999Valoarea setata 1

Modelul de repetare al programului : COPYE IP___P___IP : valoarea incremenbtala pentru schimbarea sistemului local de coordonate

Valoare setata 0P : valoarea incrementala pentru rotatia sistemului local de coordonate

Valoare setata 0

[Detalii]

Ambele G11 si COPY pot fi specificate in timp ce un sistem de coordonateeste stabilit prin executia lui G11 . Odata ce COPY este specificata apare oalarma daca G11 sau COPY sunt specificate din nou .

Daca COPY este specificat in programul principal prin metoda de operare B(program cu volum mare) desemnarea lui IF si GOTO nu este permisa inprogramul ce defineste modelul care trebuie repetat.



56


Comanda de interpolare circulara nu trebuie sa fie specificata in blocul imediaturmator comenzii COPY

7.Functia de largire/reducere a geometriei piesei (G51,G50) (Optional)

[Functie]Functia de largire/reducere a geometriei piesei largeste sau reduce geometriadefinita prin program prin referentiere la punct specificat in system de coordinatelocal. Daca nu este definit un system de coordinate local , se utilizeaza un system decoordinate de lucru pentru specificarea punctului de referinta pentru largire/reducere.[Formatul de programare]Largire/reducere geometrie : G51 IP_P_

IP : Centrul largirii/reducerii geometriei .Specificati acest punct intr-un sistem de coordonate local .Pentru axele nespecificate in acest bloc , valoarea coordonatei (in sistemul decoordonate local ) punctului G51 este specificat

P: Factorul de multiplicare pentru largire/reducereGama programabila: 0,000001 la 999999Valoarea setata 1



57

Parasirea largirii/reducerii G50

[Detalii]

Functia de largire/redcere este validata sau invalidata pentru o axa individualain concordanta cu paramerul optional CN. Totusi, o alarma apare inverificarea razei daca parametrul setat difera de axa din planul specificat deinterpolarea circulara.

Functia de largire/reducere nu afecteaza urmatoarele :a) Valorile sistemului local de coordonate (G11)b) Valorile pentru compensarea razei sculei si valorile tridimensionale de

offset (G41, G42, G43)c) Valorile de offset de lungime scula (G56 la G59)d) Valorile de setare ale sistemului de coordonate de lucrue) Urmatoarele miscari ale axei Z in cicluri fixe de lucru :

In ciclul de gaurire adinc (G73, G83) Valoarea de salt la axele X si Y la gaurire (G76, G87)



58

[Exemplu]

Compensarea razei sculei si largirea si micsorarea piesei :

[Exemplu de program]Un program pentru setarea sistemului local de coordonate si largirea/reducereageometriei piesei este prezetat mai jos



59

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S,T SI M

In acest capitol se descriu codurile S,T si M care specifica operatiile necesaremasinii altele decat comenzile de miscare.

S: viteza arborelui principal

T: numarul sculei pentru ciclul de schimbare a sculeiM: pornirea si oprirea solenoidelor si a altor dispozitive similare

Numai unul dintre aceste tipuri de cod pot fi specificate intr-un bloc

1. Functia S (Functia Arborelui Principal)

[Functie] Functia arborelui principal specifica o viteza a arborelui principal printr-o

valoare numerica (pana la cinci cifre) introdusa dupa adresa S.[Detalii]

Viteza dorita a arborelui principal (min-1) este specificata direct printr-o

valoare numerica urmand adresei S.Limitele programabile intre 0 si 65535

Daca o comanda S este specificata cu comenzi de miscare in acelasi bloc,comanda S devine valida in acelasi timp in care sunt executate comenzile demiscare.

Desi o comanda S nu este anulata cand comanda numerica este resetata, sesterge cand sursa de energie este oprita.

Pentru a aexecuta o comanda de rotatie a arborelui principal (M03, M04), ocomanda S trebuie specificata in acelasi bloc sau in celprecedent

2. Functia T

[Functie]

Functia „tool” selecteaza o scula dinmasina cu o valoare numerica (pana la 4cifre) introduse dupa adresa T.

[Detalii]

Limitele programate a unei comenzi T sunt indicate mai jos.Limitele programabile : 0 pana la 9999

Cand este executat un cod T, urmatoarea scula este pregatita (indexandurmatoarea scula din magazie sau scotand urmatoarea scula din magazie si

pozitionand-o)

Ciclul de schimbare a sculei este executat de M06



60

Daca o comanda T este specificata in acelasi bloc cu comenzi de miscare aunei axe, momentul executiei codului T poate fi selectata din urmatoarele:

- executie simultana cu comanda de miscare a axei- executie dupa terminarea comenzii de misare a axei

3. Functia M (Miscelaneous function)

Codul M are ca rezultat o cod numeric de tip M, constand intr-un numar de trei

cifre si adresa M si un impuls la PLC. Limitele programabile pentru codurile M suntintre 0 si 511

3-1. Exemple de cod M

Urmatoarele sunt exemple de cod M

(1) M02, M30 (sfarsitul programului)Aceste coduri M indica sfarsitul programului.

Cand sunt executate M02 sau M30, programul principal se termina si intra in

executie procedura reset. Programul este derulat pana la inceput. (In cazul unui program stabilit, executia lui M02 sau M30 in programul principal nureseteaza comanda numerica)

(2) M03, M04, M05 (Rotirea arborelui principal in sensul acelor de ceas(CW)/

invers(CCW) si Stop)Aceste coduri M controleaza rotirea arborelui principal si oprirea; arborele

principal CW (M03), arborele principal CCW (M04), si oprirea arborelui principal (M05)

(3) M19 (Orientarea arborelui principal)Comanda M19 este folosita la masinile echipate cu mecanism de orientare aarborelui princupal. Functia de orientare opreste arborele principal la o pozitie

unghiulara specificata.

Indexarea „multi-point” a arborelui principalSpecificand „RS=unghi” dupa M19, este posibila indexarea arborelui principal la o pozitie unghiulara specificata.

Desi urmatoarea explicatie foloseste M19 ca exemplu, acelasi lucru seaplica pentru M118 si M119.

M19 RS=

o reprezinta unghiul dorit de indexare si este specificat in

unitati de 1o. Daca o valoare mai mica de 1

o este specificata

aceasta este trunchiata.

o Limita programabila a lui q: 0 pana la 360o



61

o indica unghiul de indexare dorit a arborelui principal,masurat in unghi de rotatie in sensul acelor de ceas (CW) in

raport cu pozitia de orientare a arborelui principal

[Suplimentar]

Daca M19 (M118, M119) este specificat fara argumentul RS, se executaorientarea obisnuita. Adica operatia apelata este la fel ca si apelarea

prin „M19 RS=0”

RS trebuie intotdeauna specificat in acelasi bloc cu M19 (M118, M119)

(4) M52 (Ciclu fix – intoarcere la sfarsitul retragerii)In diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei

la 0.1mm distanta de limita de cursa pe axa Z in sensul pozitiv.Pentru detalii vezi capitolul 7 „Operatii cu cicluri fixe”

(5) M53 (Ciclu fix – intoarcere la un punct specificat)In diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei

la pozitia specificata de G71.Pentru detalii vezi capitolul 7 „Operatii cu cicluri fixe”

(6) M54 (Ciclu fix – intoarcere la nivelul punctului R)diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei la

pozitia specificata de comanda R.Pentru detalii vezi capitolul 7 „Operatii cu cicluri fixe”

(7) M132, M133 (Single Block activat/dezactivat)

Aceste coduri M stabilesc daca functia „single block” este dezactivata (M132)sau activata (M133) independent de setarile butonului „single block” de pe

panoul de operare al masinii

(8) M201 pana la M210 (Coduri M de tip Macro)Atribuind numele programelor sa corespunda cu M201 pana la M210 la

parametrii, subprogramele pot fi executate specificand codurile M.Pentu detalii inlegatura cu codurile M de tip macro, vezi capitolul 10, „Coduri

G si M de tip macro”

(9) M238, M239 (Soft-override activat/dezactivat)Aceste comenzi stabilesc daca valoarea rescrisa de soft (%) setata pentru

variabilele de sistem <VFSOV> este activa (M238) sau inactiva (M239) pentru avans (comanda F x valoare rescrisa)

(10) M00 (oprire program)Dupa executarea lui M00, programul se opreste. Daca CN este pornita inaceasta stare a programului, programul reporneste.

(11) M01 (oprire optionala)Cand se executa M01 in timp ce switch-ul optional de oprire de pe panoul

operational al masinii este activ (ON), programul se opreste. Daca comanda



62

numerica (CN) este pornita in stadiul de oprire optionala, programul

reporneste.

(12) M06 (schimbarea sculei)Acest cod M este folosit pentru masini care sunt echipate cu un mecanism deschimbare a sculelor.

(13) M15, M16 (a patra axa – masa rotativa CW, CCW)Aceste coduri M sunt folosite la masinile care sunt echipate cu masa rotativa

ca a patra axa pentru a specifica sensului rotatiei mesei masinii; CW(sensulacelor de ceas) (M15), CCW(invers acelor de ceas) (M16).

Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi „Functia axeiaditionale (axa de rotatie)” din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2.

(14) M115, M116 (a cincea axa – masa rotativa CW, CCW)

Aceste coduri M sunt folosite la masini echipate cu o masa rotativa ca a cinceaaxa pentru sepcificarea sensului de rotatie a mesei; CW (M115) CCW

(M116).Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi „Functia axei

aditionale (axa de rotatie)” din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2.

(15) M118, M119 (indexarea arborelui principal – CCW, calea mai scurta)Aceste coduri M sunt folosite la mansinile echipate cu mecanism de indexareca si comanda de orientare a arborelui principal.

[formatul programului]

M118 indexarea arborelui principal (CCW)

M119 indexarea arborelui principal (calea mai scurta)

(16) M130, M131 (pentru avans, conditia de rotire a arborelui principal activa/inactiva)

De obicei in modurile G01, G02 si G03 arborele principal trebuie sa seroteasca penru a axecuta avansul pe axa.

Aceste coduri M sunt setate sa ignore aceasta stare (M130) sau sa o activeze

(M131)

(17) M134, M135 (rescrierea vitezei arborelui principal activa/inactiva)Char si in situatia in care controlul vitezei rescrise a arborelui principal de laPLC este activ, functia de rescriere a vitezei arborelui principal poate fi

dezactivata (M134) sau activata (M135) cu aceste comenzi.

(18) M136, M137 (rescrierea avansului pe axa activ/inactiv)

Aceste coduri M seteaza daca finctia de rescriere a avansului pe axa estedezactivata (M136) sau activata (M137) indiferent de starea semnalului de

rescriere a avansului pe axa de la PLC.



63

(19) M138, M139 (Dry Run activ/inactiv)

Aceste coduri M seteaza daca functia „dry run” este dezactivata (M138) sauactivata (M139) independent de butonul „dry run” de pe panoul operator almasinii.

(20) M140, M141 (oprire avans „Slide Hold” activ/inactiv)

Aceste coduri M seteaza daca functia „slide hold” este dezactivata (M140) sauactivata (M141) independent de starea butonului slide hold de pe panoul

operator al masinii.

(21) M234 pana la M237 (gama de selectare a turatiilor pentru filetare sincronizata)Aceste coduri M seteaza de selectare a turatiilor pentru filetare sincronizata.

Pentru detalii, vezi „Functia de monitorizare a incarcarii” in filetareasincronizata din manualul de FUNCTII SPECIALE.

(22) M326, M327 (activare/dezactivare monitorizare incarcare pentru filetare

sincronizata)Aceste coduri M activeaza (M326) si activeaza (M327) monitorizarea

incarcarii pentru filetare sincronizata.

(23) M331, M332 (a sasea axa – masa rotativa CW/CCW)Aceste coduri M sunt folosite pe masinile echipate cu masa rotativa ca a saseaaxa pentru a specifica sensul rotatiei mesei rotative; CW (M331), CCW

(M332)Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi „Functia axei

aditionale (axa de rotatie)” din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2.

(24) M 396 pana la M399 (stabilirea gamei de turatii pentru filetare sincronizata)Acestea sunt comenzi de stabilire a turatiilor, mai ales pentru filetare

sincronizata, introdusa printr-o gama specificata de coduri M (M234 pana laM237) si comanda S. Sunt generate automat de CN.

M396: comanda pentru prima treapta pentru filetarea sincronizata

M397: comanda pentru a doua treapta pentru filetarea sincronizata

M398: comanda pentru a treia treapta pentru filetarea sincronizata

M399: comanda pentru a patra treapta pentru filetarea sincronizata



64

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE

1. Functia de compensare a lungimii sculei (G53-G59)

Functia de compesarea a lungimii sculei, compenseaza pentru pozitia unei scule aschietoareastfel incat varful sculei este localizat in pozitia programata.Coduri G disponibile:

Cod G FunctieG53 Anulare compensare lungime scula

G54 Compensare lungime scula pe axa X

G55 Compensare lungime scula pe axa Y

G56 Compensare lungime scula pe axa Z

G57 Compensare lungime scula pe axa 4-a



[Formatul programului}{G54 - G59}IP: Pozitia curenta a sculei dupa compensareH: Numar corectie scula

Numere standard corectie scula sunt H00 pana la H50, si aceastea pot fi extinse pana laH100, H200 sau H300Marimea compensarii pentru H00 este intotdeauna 0Datele compensarii sunt setate in modul de setare a datelor sculei.Domeniul de setare:0 pana la ±999.999mm

[Detalii] Valoarea afisata a pozitiei curente a sculei include intotdeauna marimea corectiei de

lungime de scula. Compensarea de lungime de scula nu poate fi aplicata la doua sau mai multe axe in

accelasi timp sau la axa rotitoare Compensarea de lungime de scula poate fi schimbata directa fara a fi nevoie sa se

anuleze comanda anterioara cu G53. Atunci cand comanda numerica (CN) este resetata, este setat autonat H00.



65

2. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)

2.1.Functia de compensare a razei varfului sculei

[Functie]Functia de compensare a razei varfului sculei compenseaza automat raza varfului sculei.Programand geometria unei piese asa cum este ea nu va rezulta un produs final corectdeoarece diametrul sculei nu este luat in considerare. Oricum ar fi foarte complicat sa seelaboreze un program care sa tina cont de diametrul sculei. Aceasta problema poate fi rezolvatacu o functie numita de compensare a razei varfului sculei, care corecteaza diametrul sculei inmod automat. Daca functia de compensare a razei varfului sculei este folosita pentruprogramare, calea centrala corecta a compensarii sculei este generata automat de programareageometriei piesei de prelucrat.[Format de programare]

G17 G41 (G42) Xp__ Yp__ D__G18 G41 (G42) Zp__ Xp__ D __

G19 G41 (G42) Yp__ Zp__ D__

G40: Anuleaza compensarea razei varfului sculei (Modul este selectat automat cand estepornita alimentarea)Pentru detalii consultati Miscarea sculei cand compensarea de raza este anulata

G41: Prelucrare la stanga(compensare in partea stanga dupa cum este vazut din directia demiscare a sculei)Pentru detalii consultati Schimbarea directiei in modul de compensare a rasei varfului.

G42: Prelucrare la dreapta (compensare in partea dreapta dupa cum este vazut din directia demiscare a sculei).

Modul de compensare a razei varfului sculei este setat cand G41 sau G42 este specificatsi acest mod este anulat cu G40.Pentru detalii consultati Schimbarea directiei in modul de compensare a rasei varfului.

G17: Selectarea planului Xp-Yp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sauG03

G18: Selectarea planului Zp-Xp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sauG03

G19: Selectarea planului Yp-Zp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sauG03

D**: Numatul compensarii de raza a varfului. (Pentru detalii consultati note la compensarearazei varfului)



66

[Completare]

Explicatia de mai jos presupune G17 (planul Xp-Yp) care este setat automat la pornireaalimentarii. Pentru planul Zp-Yp si pentru Yp-Zp, se aplica aceeasi explicatie

Intrarea in modul de compensare de raza varfului este permisa numai in modul G00 sauG01. Apare o alarma daca modul de compensare al razei varfului este chemat in maimulte moduri

Modul este schimbat la modul de compensare raza varf scula in primul bloc care contineo comanda care produce miscare axelor dupa desemnare comenzii de compensare deraza varf.

Termenii “interior” si “exterior” sunt definiti dupa cum urmeaza.Unghiul facut intre traiectiriile consecutive ale sculelor este masurat la fata piesei si“inside” si ”outside” sunt definite de marimea acestui unghi. Daca acest unghi este maimare decat 1800, este definit ca “interior” si unghiul care este intre 0 si 180 0, este definitca “exterior”

Simbolurile folosite in desenele din “Miscarea sculei la inceput” si “Note la compensarearaza varf” au urmatoarea semnificatie

S : Punct de stop pentru rularea bloc cu blocL : Miscare liniaraC : Miscare circularaT : Tangent la un arcD : Marimea compensarii de raza varf : Unghiul la fata pieseiCP :Punct de intersectie, realizat atunci cand o cale programata (sau

tangenta la un arc) este deplasata cu o marime de compensare : Cale scula programata- : Cale de centru scula-- - -- : Linie auxiliara



67

2.2. Miscarea sculelor la inceput

2.2.1 Prelucrare colt interior ( 1800)

(1) Linie dreapta - Linie dreapta

(2) Linie dreapta – Arc

2.2.2. Colt cu unghi obtuz - Prelucrare exterior (900 1800)




68


2.2.3. Colt cu unghi ascutit ( 900)



(3) Exceptie

Prelucrare exterior la un unghi ascutit de 0.10 sau mai putin este considerat a fi interiordupa cum e afisat mai jos



69

2.2.4. Pornire cu directie de apropiere imaginara

Daca blocul cu care incepe compensarea de raza include oricare dintre I__, J__, sauK__ continute in compensarea planului (I__, J__ in cazul planului G17), miscarea axelorla punctul tinta specificat in acest bloc din directia definita de I__ sau J__. In acest caz,notati ca punctul de intersectie este calculat intotdeauna indiferent cum este prelucrarea“interior” sau “exterior”.

Daca nu exista nici un punct de intersectie, pozitionarea este executata la punctul obtinutprintr-o deplasare verticala a marimii compensarii de la punctul tinta specificat in bloculG41.



70

2.3. Miscarea sculei in modul de compensare de raza de varf

[Completare] Aceasta sectiune descrie cum se misca scula dupa ce a fost stabilit modul de compensare razade varf si pana cand acest mod este anulat.In modul de compensare de raza, urmatoarele moduri de miscari pe cele 4 axe pot fi specificate:G00, G01, G02 si G03. In acest mod, pana la trei blocuri care nu contin comenzi de miscari peaxe in planul selectat sunt furnizate cu succes. Oricum daca sunt specificate miscari de zero peo axa in planul selectat, in patru blocuri, sau chiar un singur bloc cu miscare de zero pe o axaeste specificata in planul selectat, comenzile sunt procesate in maniera de mai jos, rezultandsupra sau sub prelucrare. Asadar, evitati asemenea comenzi intr-un programExemplu: 4 blocuri consecutive(miscari zero ale axelor in planul selectat)

Exemplu: Un bloc (miscari zero ale axelor in planul selectat)



71

2.3.1. Prelucrare interior (1800)


(2) Linie dreapta - Arc

(3) Arc - Linie dreapta



72

(4) Arc - Arc

(5) ExceptieExista o exceptie in procesare unde prelucrarea interioara la 0.1 grade sau maiputin pentru configuratia linie dreapta - linie dreapta este inlocuita cu prelucrareexterioara (este explicata mai tarziu) pentru ca metoda obisnuita de a gasipunctul de intersectie va devia semnificativ de la valoarea comandata.

(6) Procesarea aratata mai jos este limitata la configuratia linie dreapta - liniedreapa. In alte cazuri, cum ar fi linie dreapta - arc dupa cum este aratat mai jos,metoda obisnuita este folosita.



73

2.3.2 Colt la unghi obtuz - Prelucrare exterior (9001800)




(4) Arc - Arc



74

2.3.3. Colt unghi ascutit - Prelucrare exterior (900)

(1) Linie dreapta - Linie Dreapta





75

(4) Arc - Arc

2.3.4. Prelucrare interior, cu imposibilitatea de a gasi punctul de intersectie

Dupa cum este aratat in imaginea de mai jos, pot exista situatii in care un punct deintersectie exista cu o valoare mica a compensarii (D1), dar cu o valoare mare acompensarii (D2). In acest caz, apare alarma si operarea se opreste.In modul bloc cu bloc, apare alarma in blocul care precede blocul care cauzeaza alarma.In alte moduri, alarma apare cu cateva blocuri inaintea blocului care cauzeaza conditiade “nici un punct de intersectie”

2.4. Miscarea sculelor cand compensarea de raza varf este anulata

[Functie]Cand urmatoarele comenzi sunt executate in modul de compensare de raza varf, modulde anulare compensare de raza varf este setat.

[Formatul programului]G40 G00 (G01) Xp__ Yp__Modul de miscare a axelor pentru anularea compensarii de raza a varfului trebuie sa fieG00 sau G01.



76

2.4.1. Prelucrare interior (1800)



2.4.2. Colt unghi obtuz - Prelucrare exterior (9001800)





77

2.4.3. Colt unghi ascutit - Prelucrare exterior (<900)


(2) Arc - Linie

(3) Exceptie

Prelucrarea exterior la un unghi ascutit de 1 grad sau mai mult este considerat afi interior dupa cum este aratat mai jos.



78

2.4.4. Comanda G40 independenta

G40 este data independent va pozitiona axele la un punct deplasat in directiaverticala cu o marime echivalenta cu marimea deplasarii (D) din pozitiaspecificata in blocul precedent.Linie dreapta

2.4.5. Anulare cu directie de apropiere imaginara

Daca blocul care anuleaza compensarea de raza varf include I__, J__, sau K__continut in planul corectiei (I__, J__ in cazul planului G17), axele se muta lapunctul tinta specificat in acest bloc din directia definita de I__ si/sau J. In acestcaz, notati ca punctul de intersectie este intotdeauna calculat intotdeaunaindiferent felul prelucrarii “interior” sau “exterior”



79

Daca nu exista nici un punct de intersectie, pozitionarea este executata la punctul obtinutdintr-o deplasare verticala cu marimea compensarii de la punctul tinta specificat in blocul imediat

precedent blocului G40.

2.5. Schimbarea directiei de compensare in modul de compensare raza varf Directia de compensare poate fi schimbata chiar si in modul de compensare raza

varf executand G41 sau G42 sau inversand semnul (plus sau minus) in marimeacompensarii

Semn pozitiv/negativCod G

+ -

G41Corectie la stanga(prelucrare la parteastanga)

Corectie la dreapta(prelucrare la parteadreapta)

G42Corectie la dreapta(prelucrare la parteadreapta)

Corectie la stanga(prelucrare la parteastanga)

Conditii de executie

Mod ComandaLinie dreapta -Linie dreapta

Linie dreapta -Arc

Arc - Liniedreapta

Arc -Arc

G41 G41

G42 G42

Invalid(Cand semnul plus sau minus al marimii corectiei nu esteschimbat)

G41 G42

G42 G41

Executabil Apare alarma daca nuexista punct deintersectie

Cand se schimba directia de corectie, nu se fac diferente intre prelucrarea interioarasau exterioara, dar exista diferente care depind de existenta/inexistenta unui punctde intersectie. Urmatoarele descrieri presupun ca marimea compensarii este pozitiva.



80

2.5.1 Cu punct de intersectie


(2) Linie dreapta - Arc


(4) Arc - Arc



81

2.5.2. Fara punct de intersectie



2.5.3. Arc de cerc care formeaza si suprapune un cerc

Daca un cerc suprapus (care depaseste un cerc normal) este generat ca unrezultat al schimbarii directiei de compensare, scula se ma misca in forma unuiarc mic pentru a ajunge la punctul tinta. Pentru a evita asta, arcul trebuie divizat.



82

2.6. Note la compensarea de raza varf

2.6.1. Specificarea marimii compensarii de raza varf

Marimea compensarii este specificata ca o comanda D. O comanda Deste de obicei specificata cu G41 sau G42 in acelasi bloc. Daca nici o comanda D nueste inclusa intr-un bloc G41 sau G42, este folosita comanda D specificata anterior.

Domeniul numerelor de compensare de raza varf este de la D00 pana laD50 pentru specificatiile standard, acesta poate fi extins la D00 la D100, D200 sau D300

Marimea compensarii pentru D00 este 0. datele compensarii sunt setate in modul de setare aldatelor sculei.

2.6.2. Schimbarea marimii compensarii

Daca marimea compensarii este schimbata in modul de compensare, noua marime a

compensarii devine valida incepand la sfarsitul blocului in care noua marime a compensarii estespecificata.

2.6.3. Afisarea datelor de pozitie actuala

Pentru afisarea pozitiei prezente, este afisata valoarea coordonatelor centrului sculei.



83

2.6.4. Prelucrare interior a unui arc mai mic decat raza varfului

Apare alarma si operarea se opreste daca interiorul unui arc este mai mic decat raza varfuluicare urmeaza sa prelucreze.In modul bloc cu bloc, operarea se opreste la punctul de sfarsit cu doua blocuri inaintea bloculuicare specifica o operatie, si in alte moduri, operarea se opreste cu cateva blocuri inainte.

2.6.5. Subprelucrare (prelucrare sub cota)

Subprelucrarea poate aparea canta se prelucreaza o treapta cu o inaltime mai mare decat razavarfului.

2.6.6. Precautii la prelucrarea unui colt

Cand se prelucreaza un colt exterior, este generata o cale poligonala a sculei.Modul de miscare al axelor si avansul la colturi va urma comenzile specificate inblocul urmator. Daca modul de interpolare din blocul urmator este unul dintre G02sau G03, scula se misca in modul G01 pe traiectoria generata pentru scula.



84

Daca calea sculei introdusa sa prelucreze un colt, este foarte mica ( Vx si Vydin imagine), punctul al doilea care defineste miscarea este ignorat.

In aceasta maniera, miscarile mici aditionale ale axelor pot fi reduse.Observati ca aceasta procesare nu este executata cand urmatorul bloc formeazaun cerc complet.



85

In imaginea de mai jos, miscarile corecte ar trebui sa fie urmatoarele:1) P0 - P1 - P2 Linie dreapta

2) P2 - P3 Linie dreapta3) De la punctul P3 Cerc completOricum, daca miscarea din punctul P2 pana la punctul P3 este este ignorata inprocesarea miscarilor mici1) P0 - P1 - P2 Linie dreapta2) P2 - P3 Arc

Astfel, programul genereaza un arc minuscul de la P2 la P3 si ingnora cerculcomplet care ar trebuii generat dupa P3.

2.6.7. Interferente

[Completare]

Interferente se refera la probleme in care o scula de prelucrare produce supraprelucrare (taieredeasupra cotei) sau face o prelucrare prea adanca in piesa. CN monitorizeaza si verifica aparitiainterferentelor.CN apreciaza interferentele care urmeaza sa apara in urmatoarele cazuri:Cand diferentele intre directia caii programate si directia care rezulta din compensarea de razavarf este intre 900 si 2700.Este deci posibil ca, conditiile care nu cauzeaza interferente sunt privite ca interferente siconditiile care cauzeaza interferente sunt considerate ca stare fara interferente.Cand un colt este prelucrat in lungul unei cai poligonale a sculei, fiecare colt poate fi format din 4puncte. Pentru a verifica pentru interferente, doua colturi, P1, P2, P3, P4 si P5, P6, P7, P8 suntevaluate. Verificarile de interferente sunt facute secvential; prima verificare de interferente estefacuta intre ultimul punct al unui colt (P4) si primul punct din urmatorul colt (P5). Daca estegasita o interferenta, punctul este ignorat si urmatorul punct este verificat. Daca nu este gasita

nici o interferenta pana la jumatatea verificarii, verificarea interferentei nu mai este executatapentru urmatoarele puncte. Modul de miscare in timpul verificarii este miscare in linie dreapta.Pentru blocul de interpolare circulara, axele se misca in lungul caii poligonale inserate in modulde interpolare liniara G01.Daca ramane vreo interferenta dupa ce toate punctele au fost verificate, apare o alarma deinterferente, dar ultimul punct nu este ignorat. Ca rezultat, poate aparea supraprelucrare, dacaprogramul este executat in mod bloc cu bloc.



86

Executarea verificarii de interferenta este explicata mai jos folosind cateva exemple

(1) Nu s-au gasit interferenteIn acest exemplu, nu au fost gasite interferente la prima verificare (N4N5 si P4P5).

De aceea nu sunt facute verificari la punctele urmatoare si interferenta nu este descoperita.

Chiar daca directia P3-P6 este inversata,aceasta nu este verificata din moment ce nueste nici o interferenta la verificarea P4-P5.

(2) Verificarea de interferenta produce schimbarea directieiIn acest exemplu, urmatoarele directii ale miscarii sunt verificate si ignorate daca estedescoperita interferenta: N4 - N5, P4 - P5, P3 - P6 si P2 - P7. Oricum, din moment ce nusunt gasite interferentee la P1 - P8, scula se misca in directia (P1- P8) in modul G01.



87

(3) Verificarea de interferenta produce alarmaIn acest exemplu, fiecare colt are numai un punct si punctul P1 ramane si nu este

ignorat. In modul bloc cu bloc, apare alarma si operarea se opreste dupa ce esteexecutata pozitionarea la P1. In alte moduri de operare, apare alarma si operarea seopreste cu cateva blocuri inaintea blocului care cauzeaza pozitionarea la P1.

(4) Fara interferente, considerate interferenteIn acest exemplu, daca N4 - N5 este mai mic decat diametrul varfului, nu va aparea nicio interferenta. Oricum daca directia lui P4 - P5 este opusa la aceea N4 - N5, aparealarma de interferenta .

(5) Arc minuscul si cerc cvasintregUn arc minuscul este definit ca un arc in care distantele verticale si orizontale de lapunctul de inceput pana la punctul de sfarsit este sunt mai mici decat la valoarea setatala Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional.Un cerc cvasiintreg este definit ca un arc care este apropiat de un cerc intreg; distanteleverticale si orizontale ale pauzei sunt mai mici decat valoarea setata la Date de erorirezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional.



88

Aici,Considerand ca XY si YV. V: Setati la Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CNoptional.

Pentru aceste doua tipuri de arce, sunt furnizate verificari speciale de interferente.Conditii cu probleme detectate in arce minuscule si in arce cvasiintregi printr-o verificare deinterferenta nu sunt considerate interferente, dar sunt privite ca erori de operare. In cazul unuiarc minuscul, punctul de sfarsit si forma este vazuta ca un punct; nu sunt executate miscari de-alungul unui arc. In cazul arcelor cvasiintregi, punctul de sfarsit este ignorat si forma esteprocesata ca un cerc intreg.



89

2.6.8. Introducere manuala a datelor (MDI)

Daca modul de compensare de raza varf este setat cand ne aflam in modul MDI, saucand modul MDI este setat in modul de compensare de raza varf, executia unui bloc decomenzi care includ miscari de axe nu este permisa imediat dupa introducerea lor de latastatura. In acest caz, comenzile pentru urmatoarele miscari de axe trebuie sa fieintroduse inaintea executiei comenzilor introduse in prezent. Alternativ, in loculintroducerii urmatoarelor comenzi de miscari pe axe, se introduc patru blocuri succesivede comenzi care nu includ miscari pe axe, de asemenea permite executia comenzilorintroduse in prezent.

In operare automta cu functia bloc cu bloc inchisa, daca modul este schimbat la modulMDI, programul este executat pana la blocul imediat inainte de blocul care a fost citit inmemorie (buffer) (linia identificata cu simbolul “>>” pe ecran) si operarea se opreste.Comenzile introduse in modul MDI sunt citite urmatoarele la blocul din buffer, dupa cefunctia de compensare de raza varf este executata.

Exemplu:

Sa presupunem ca modul MDI este stabilit in timp ce blocul N1 este executat. Daca peecran este afisat programul din figura 1, operarea se opreste dupa ce blocul N4 esteexecutat. Dupa ce operarea se opreste, pe ecran este afisat programul in figura 2.

Dupa ce comenzile din blocul N5 sunt introduse de la tastatura si butonul CYCLE STARTeste apasat, blocul N5 este executat si dupa aceea operarea se opreste. Daca modul deoperare este revenit in modul automat si butonul CYCLE START este apasat, blocurilesunt executate in ordinea N5, N6, apoi N7.



90

2.6.9. Marimea compensarii de raza de varf zero

(1) In timpul porniriiModul de compensare raza varf este stabilit cand G41 sau G42 este executat in modulde anulare, si operarea modului de compensare de raza varf este executata cu marimeacompensarii de raza zero. In acest caz, compensarea de raza nu este executata. Candeste schimbat numarul compensarii de raza la unul care apeleaza o compensare cu omarime diferita de zero in modul de compensare de raza, procesul descris in“Schimbarea marimii compensarii” este executata.

(2) In timpul modului de compensareChiar daca numarul compensarii de raza este schimbat la unul care apeleaza ocompensare cu marime zero in timpul modului de compensare de raza, anulareaprocesarii nu este executata si nici setarea modului de anulare. In acest caz, procesareadescrisa in “Schimbarea marimii compensarii” este executata. Cand numarul

compensarii de raza este schimbat din nou la unul care apeleaza o marime acompensarii diferita de zero, aceeasi procesare descrisa in “Schimbarea marimiicompensarii” este de asemenea executata.



91

3. Functia de reglare a modului de compensare de raza

3.1. Reglare automata la colturi

[Functie]In modul de compensare de raza, adancimea prelucrarii poate creste in timpul prelucrariiinteriorului unui colt, rezultand cresterea incarcarii sculei. Pentru a reduce incarcareaaplicata sculei, avansurile sunt reglate automat.[Setarea valorilor]Setati urmatorii patru parametri direct in modul de setare al parametrilor.

Distanta de incetinire la punctul de sfarsit al unui coltle: Distanta de incetinire la punctul de sfarsit a parametrului optional CN (compesarede raza) Domeniul de setare: 0 la 99999:999mmImplicit:0

Distanta de incetinire la punctul de inceput al unui coltls: Distanta de incetinire la punctul de inceput a parametrului optional CN Domeniulde setare: 0 la 99999:999mmImplicit:0 Ritmul de incetinire: Ritmul de decelerare a parametrului optional CNDomeniu de setare: 1 la 100%Implicit:100% Unghiul de prelucrare interior: Unghiul de identificare al coltului interior al parametrului optionalDomeniu de setare: 1 la 1790

Implicit:900



92

Conditiile pentru pornirea functiilor de reglareFunctia de reglare va fi pornita daca amandoua blocurile care formeaza un coltsatisfac urmatoarele conditii

Blocul este specificat in modul compensarii de raza. Modul de miscare al axelor este G01, G02, sau G03 Unghiul interior al coltului este mai mic decat valoarea , setata pentru

prelucrare interior unghi Nu mai mult de trei blocuri care apeleaza fara miscari de axe sunt introduse

intre aceste doua blocuri. G40, G41, sau G42 nu sunt specificate in aceste doua blocuri O comanda de axa rotitoare nu este specificata in aceste doua blocuri Ritmul de incetinire nu este 100%

Directia de compensare nu se schimba Distanta de incetinire la punctul de inceput si de sfarsit al coltului nu este 0

Functia de reglarea este de asemenea valida pentru comenzi de avans F1-digit atat timpcat conditiile de mai sus sunt satisfacute.Functia de reglare nu este valida pentru operare de test (dry run) chiar daca conditiile demai sus sunt satisfacute.



93

3.2. Reglarea prelucrarii interior arc[Functie]

In modul de compensare raza, avansul este controlat normal astfel incat avansul pedirectia sculei, va fi avansul specificat. Cand se prelucreaza interiorul unui arc de cerc,oricum, avansul este reglat astfel incat avansul pe directia programata va fi avansulspecificat in program.[Setarea valorii]Limita inferioara a avansului pentru prelucrare interior de arc de cerc este setata.Rata de reglare: Setata la rata de decelerare pentru compensare arc (Decelerating RateFor Comp. Arc’s Internal Override) a parametrului CN optional.Domeniul de setare: 1 la 100%Implicit: 100%

[Detalii] Cand se prelucreaza interiorul unui arc aratat in imaginea de mai sus, avansul curent

este exprimat cu formulele de mai jos.

ui parametrulSetarea programatAvansulcurentAvansul

ui parametrulSetarea100 pc

.2

pc

programatAvansulcurentAvansul

ui parametrulSetarea100 pc.1

Condtitii pentru pornirea functiei de reglare a prelucrarii interior arc circular.Functia de reglare va fi pornita daca urmatoarele conditii sunt satisfacute Blocul este specificat in modul de compensare de raza Este executata prelucrarea interioara a unui arc circular Cele doua functii de reglare de mai sus sunt efective pentru ambele comenzi

F4-digit si F1-digit specificate in modul de compensare de raza Daca functiile de reglare (reglare colt automat, reglare prelucrare interior arc si

comenzi standard de reglare avans F4-digit) se suprapun, avansul curent esteobtinut din urmatoarele calcule.



94

100

automatColt

100

digit-F4avansReglare

p

cactualAvansul

4. Corectie scula tridimensionala (G43)(Optional)

Functia de corectie scula tridimensional executa corectie de scula dimensiuni bazate pecomenzile de miscari de axe si valorile I, J, si K care specifica directia pentru corectiescula.

4.1. Pornirea corectiei de scula in trei dimensiuni

[Formatul programului]Modul de corectie tridimensionala va incepe cand urmatoarea comanda este executatain timpul modului de anulare pentru corectia scula.

G44 Xp__ Yp__ Zp__ I__ J__ K__ D__[Detalii]

Spatiul tridimensional unde va fi aplicata corectia este determinat de adreseleaxelor (Xp, Yp, Zp) specificate in blocul de inceput. Daca adresele axelor nu suntspecificate in blocul de inceput setarile implicite care se aplica sunt axele X-, Y-,si/sau Z-.Exemplu:

G44 X__ I__ J__ K__ Spatiul X,Y,ZG44 U__ V__ Z__ I__ J__ K__ Spatiul U,V,ZG44 W__ I__ J__ K__ Spatiul X, Y, WUnde

Xp este axa X sau axa paralela UYp este axa Y sau axa paralela VZp este axa Z sau axa paralela W

Daca nici una din axele X, Y, Z nu sunt specificate, axele se deplaseaza cumarimea compensarii, D

La pornire, daca una din valorile I, J, si K nu sunt speficicate, “0” se atribuiepentru adresa

Numarul compensarii de scula, sau marimea compensarii sunt specificate printr-ocomanda D, la fel ca si functia de compensare de raza

Numerele standard pentru corectia tridimensionala scula sunt D00 la D50, siacestea pot fi extinse la D00 la D100, D200 sau D300



95

Daca nu se specifica nici o commanda D, va fi utilizat numarul D specificatanterior. Daca nu a fost specificata anterior nici o commanda D, D00 va fiatribuita pentru aplicare.

Chiar cu o corectie de scula cu marimea zero (D00), modul de corectietridimensionala scula va fi pornit dar nu se va face nici o miscare de corectie.

4.2. Vectorul de compensare tridimensionala scula

In modul de compensare tridimensionala scula, un vector de corectie tridimensional estegenerat la sfarsitul fiecarui bloc, dupa cum este aratat in imaginea de mai jos.

[Functie]Un vector de corectie tridimensional este exprimat dupa cum este indicat mai jos.

p

kxVz:Zpaxa pentruivectoruluComponenta

p

jxVy:Ypaxa pentruivectoruluComponenta

p

ixVx:Xpaxa pentruivectoruluComponenta

I,j,k: Valorile specificate de adresele I, J, K



96

: Marimea compensarii care corespunde la numarulul corectie raza, specificata decomanda D

p: valoarea setata a parametrului. Cand este setat 0 pentru parametru, valoarea lui peste obtinuta din formula urmatoare

222 k ji p

Implicit: 0

Domeniul de setare: 0 la ±99999.999mmParametru: parametrul CN optional (NC optional parameter No 7)[Detalii]Intr-un bloc unde nu se specifica I, J, sau K, se genereaza acelasi vector ca cel generatin blocul anterior.

Intr-un bloc unde una dintre I, J, K nu este specificata, este generat un vector cuo componenta zero in directia omisa.

Daca este specificata o comanda fara miscari de axe (Xp, Yp si Zp) chiar dacasunt specificate (I, J, K)), este modificat numai vectorul, iar axele se misca inconcordanta cu schimbarile vectorului.

I, J, K sunt specificate intr-un bloc G02 sau G03 (prelucrare arc sau elicoidala)

sunt folosite pentru a indica coordonatele centrului arcului. In acest caz, estegenerat acelasi vector ca cel generat in blocul anterior.

La inceputul compensarii tridimensionale, daca numele unei axe paralele estefolosit pentru numele axelor care definesc spatiul tridimensional, compensareatridimensionala nu este valida pentru axe de baza ale axelor paralele specificate.Desemnarea nu cauzeaza aparitia unei alarme.N1 G44 W__ I__ J__ K__ Specifica spatiul X Y WN2 X__ Y__N3 Z__ Axa z nu este compensata



97

4.3. Anularea compensarii tridimensionale de sculaG43 este folosita pentru anularea modului de compensare tridimensionala scula.

a. Anulare intr-un bloc cu comenzi de axe

b. Anulare intr-un bloc fara alte comenzi

c. Setarea numarului corectiei la D00 (marimea corectiei de zero)Daca o comanda de miscare axe este executata prin schimbarea numarului de

corectie scula la D00, care apeleaza marime corectie zero, chiar daca axele semisca in aceeasi maniera ca in modul de anulare al corectiei, modul de corectietridimesionala nu este anulat.

Daca D01 este specificata independent in blocul N5, axele nu se vor misca.

4.4. Afisarea pozitiei actuale si a avansuluiValorile coordonatelor pe ecranul de afisare al pozitiei, indica calea sculei actualedupa corectie.

Avansul este controlat astfel incat axele sa se miste in lungul directiei corectieisculei la avansul programat.



98

4.5. Legaturi cu alte functii G

Codurile G care nu trebuie specificate in modul de compensare tridimensional alsculeiG15, G16, G40, G41, G42, G92Coduri G pentru aria de prelucratCoduri G pentru rotarea/deplasarea sistemului de coordonateCoduri G care apeleaza un ciclu fix

Comanda de corectie tridimensionala a sculei nu trebuie specificata in modul deciclu fix.

4.6. Legaturi cu alte functii de corectie scula

(1) Corectie lungime scula (G53-G56)Modul de corectie tridimensionala a sculei poate fi executat in modul de corectielungime scula; si modul de corectie lungime scula poate fi executat in modul de

corectie tridimensionala a sculei. In aceste cazuri, corectia de lungime scula sicorectia tridimensionala a sculei sunt executate simultan.Exemplu:Comanda de corectie tridimensionala a sculei este specificata in modul decorectie lungime scula.

N1 G56 X__Y__ Z__ H01 Modul de corectie lungime de sculaN2 G44 X__Y__Z__I__J__K__D02 Modul de corectie tridimensionala a sculeiN3 X__Y__ZN4 G53 X__Y__Z__ Anuleaza modul de corectie lungime sculaN5 G43 X__Y__Z Anuleaza modul de corectie tridimensionala

a sculei.

(2) Compensarea de raza (G40 G42) Apare o alarma daca comanda de compensare de raza (G41 sau G42) estespecificata in modul de corectie tridimensionala a sculei, sau daca o comanda decorectie tridimensionala a sculei (G44) este specificata in modul de compensarede raza. De aceea, de aceea aceste functii de corectie nu trebuie executatesimultan.



99

CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE

Un ciclu fix se refera la functiile care pot defini o serie de operatii executate de-a lungul axelor(referire mai tarziu la ciclu de axe), cum ar fi gaurirea, alezarea si filetarea cu un bloc decomenzi. Cand se repeta aceeasi operatie la pozitii multiple, numai pozitiile gaurilor trebuiespecificate intr-un program. Urmatoarea precizare presupune ca planul X-Y este planul depozitionare si axe Z este ciclu de axe.Pentru operatii executate in alte plane folosind diferite cicluri de axe, principiul este descris mai

jos si este aplicabil.



100

1. Tabelul functiilor de ciclu fix

CodG

Functie

Rotireaarborelui sipunctul depozitionare

Operatia degaurire

Operare la nivelul de jos al gaurii

Operatia deretragere

Rotireaarborelui lanivelul deintoarcere

G71Specificanivelul deintoarcere

— — — — —

G73Gaurire

adanca laviteza mare

CW Avans

intermitentTemporizare Avans rapid CW

G74Filetareinversa

CCW Avans de

lucruCW dupa temporizare

Avans delucru

CW dupatemporizare

G76 Alezare fina CW Avans de

lucru

Dupa temporizare,cutitul aplicat esteindepartat dupasuprafata alezata. Apoiarborele se opreste lapozitia specificata si sedeplaseaza in directiainversa a cutitului.

Avans rapid

CCW dupadeplasareala directiacutitului

G80Modul deanulare alciclului fix

— — — — —

G81G82

Gaurire CW Avans de

lucruTemporizare Avans rapid CW

G83Gaurireadanca

CW Avans

intermitendTemporizare Avans rapid CW

G84 Filetare CW

Avans de

lucru

CCW dupa

temporizare

Avans de

lucru

CW dupa

temporizare

G85G89

Alezare CW Avans de

lucrutemporizare

Avans delucru

CW

G86 Alezare CW Avans de

lucruOprire dupaTemporizare

Avans rapid CW

G87 Alezareinversa

(*) Avans de

lucru

Dupa temporizare,cutitul aplicat esteindepartat dupasuprafata alezata. Apoiarborele se opreste lapozitia specificata si sedeplaseaza in directiainversa a cutitului.

Avans rapid

CCW dupadeplasareala directiacutitului

(*) Dupa orientare arborele se deplaseaza in directia opusa cutitului, si se muta la nivelulR in avans rapid. Dupa deplasarea in directia cutitului, arborele se roteste inainte.Coduri M folosite pentru a selecta nivelul de intoarcere.M52 Intoarcere la limita superioara a niveluluiM53 Intoarcere la punctul specificat al nivelului setat de G71M54 Intoarcere la punctul R al nivelului



101

2. Operatii cu cicluri fixe

Toate functiile de ciclu fix sunt compuse din urmatoarele sase operatiiOperatia 1 Pozitionarea la pozitia de gaurire (avans rapid)Operatia 2 Avans rapid pana la nivel punct ROperatia 3 GaurireOperatia 4 Operatie la nivelul de jos al gaurii (nivel punct Z)Operatia 5 Retragere la nivel punct R

Operatia 6 Avans rapid la nivelul de intoarcere (capatul de sus sau nivelul punctuluispecificat)

Operatia 1 se refera la operatia de pozitionare si operatiile de la 2 la 6 se refera laoperatii de ciclu de axe.

Cicluri fize care includ o axa rotitoare pot fi executate.



102

2.1. Determinarea planului de pozitionare si a cicului de axe(1) Determinarea planului de pozitionare si ciclu de axe prin comenzi.

Planul de pozitionare poate fi selectat prin selectarea unui plan folosind G17, G18, siG19. Ciclu axe este ales atunci, ca axa care este verticala la planul de pozitionare sauaxa paralela cu el.

Cod G Plan de pozitionare Ciclu axe

G17 Plan Xp-Yp Zp

G18 Plan Zp-Xp Yp

G19 Plan Yp-Zp Xp

Xp=axa X sau UYp=axa Y sau VZp=axa Z sau W

Datorita naturii ciclului de axe descris mai sus, odata determinat planul de pozitionare,

numai doua axe pot fi selectate in ciclu de axe. Pentru a determina ciclu de axe sa fiefolosit, specificati adresa axei dorite in blocul care contine un ciclu fix cod G (G73-G89)

(Gresit)

Apare alarma din moment ce ciclul de axenu poate fi determinat (doua axe posibile, Zsi W sunt specificate)

(Corect)

Axa W este selectata axa ciclu

Miscarile in planul de pozitionare

(2) Determinarea planului de pozitionare si ciclu de axe prin parametru.Este posibil sa se stabileasca axa ciclu ca axa Z prin setarea parametrului CN optional

Nr.17, bit 0. Deci planul de pozitionare poate fi selectat numai prin desemnare G17 (planulX-Y)



103

2.2. Controlarea nivelului de intoarcere

Nivelul de intoarecere este definit ca inaltimea axei Z de revenire la capatul unui ciclu.Exista trei nivele diferite posibile de revenire.

Selectarea limitei superioare a nivelului (M52) este posibila numai cand axa Z estealeasa ca axa ciclu si cand operarea este executata in directia negativa a axei Z.daca limita superioara este selectata ca nivel de revenire, axa Z revine intr-un punct0.1 mm de la limita de cursa in directia pozitiva.

Pentru a selecta punctul specificat de nivel (M53), este necesar sa se defineascaacest nivel in avans folosind G71

Pentru alezare inversa (G87), o revenire la nivel punct R (M54) nu este posibila.Chiar daca M54 este specificat, M53 este selectat.

M52 este o comanda secventa-unica, care nu este valida intr-un bloc de program, si

are prioritate peste M53 si M54. Din moment ce M53 si M54 sunt modale, una dintreele este intotdeauna valida. Cand este pornita alimentarea sau dupa ce CN esteresetata, modul M54 este setat

2.3. Modul de ciclu fix

Un mod de ciclu fix este stabilit prin executarea unei comenzi de definire agauriiri (G73 la G76 si G81 la G89). Modul de ciclu fix este anulat cand unul dinurmatoarele coduri G este executat: G00, G01, G02, G03 si G80

Daca o comanda de definire a gauriri este executata in modul de ciclu fix, datelegauriri sunt actualizate in concordanta cu cea mai noua gaura executata simodul de ciclu fix ramane activ.



104

Cand modul de ciclu fix este anulat cu G80, modul de interpolare (G00, G01,G02, G03 sau G60) valid inaintea introducerii ciclului fix este reapelat si segenereaza M05.Exemplu:

*: Comenzi de miscare axe, care sunt specificate cu G80 in acelasi bloc, suntexecutate numai dupa ce modul de ciclu fix a fost anulat.

2.4. Conditii de operare cicluriIn modul de ciclu fix, axele ciclu opereaza in urmatoarele blocuri>

(1) Blocul de comanda de definire a gauriri care defineste operarea axelor cicluDaca comenzile de pozitie sunt omise, pozitia unde sunt localizate axele in prezent este privitaca pozitia gaurilor si axele ciclu vor opera in aceasta pozitie.(2) Blocurile dintre comanda de definire a gauririi si blocul G80 care contine datele de pozitiagaurii pe cel putin o axa.

..... Datele pozitiei gaurii sunt omise, asadar gaurirea esteexecutata la pozitia curenta.

..... Ciclul de gaurire nu este executat, din moment ce conditia demai sus nu este indeplinita

..... Ciclul de gaurire este este executat la acest punct, dinmoment ce conditia de mai sus (2) nu este indeplinita..... Ciclul de gaurire nu este executat la acest bloc, din momentce modul de lucru cu ciclul fix este anulat.

Chiar in blocurile care satisfac conditiile de mai sus (1) si (2) axele ciclului nu semisca in urmatoarele cazuri:

NCYL (NO CYCLE)Daca NCYL este specificatm in modul de ciclu fixm pozitionarea la pozitia definitaa gaurii este executata, dar axele ciclului nu opereaza.

NOEX (NO EXECUTE)Daca NOEX este specificat in modul de ciclu fix, pot fi executate miscari fara axe. Ambele NCYL si NOEX sunt specificate in conjunctia cu functia de estimare acoordonatelor.



105

3. Reguli generale pentru programare cicluri fixe Aceasta sectiune descrie regulile generale la specificarea datelor de gaurire care

sunt specificate in blocuri care contin ciclu fix numit cod G, G73 la G76 si G81 laG89. Urmatoarea explicatie presupune ca planul de pozitionare este planul Xp-Ypsi ciclu axa este axa Zp.

3.1 Formatul progamului

(1) Cod G care apeleaza un ciclu fixOdata executat, un ciclu fix ramane valid atat timp este anulat de un cod G de

anulare ciclu (G80, G00- G03) sau inlocuit cu un al cod G de ciclu fixPentru detalii, consultati tabelul de functii pentru cicluri fixe.

(2) Date de pozitie gauraDatele de pozitie gaura specifica pozitia la care un ciclu fix este executat

Adresele folosite pentru specificarea pozitiei sunt determinare de codul deselectare al planului (G17, G18 si G19) care definesc planul de pozitionare.Datele de pozitie gaura pot fi date in mod absolut (G90) sau in mod incremental(G91) dupa cum este nevoie.

Axele se misca la pozitia de prelucrare a gaurilor cu modul de avans rapid(G00). Daca modul G60 (pozitionare unidirectionala) este specificata,pozitionarea este facuta in modul de pozitionare unidirectionala.

(3) Datele prelucrarii gaurii Odata programate, datele prelucrarii gaurii raman valide pana cand sunt

schimbate sau modul de ciclu fix este anulat. Zp: Specifica pozitia de jos a gauriiIn modul de programare absolut (G90), pozitia de jos a gaurii trebuiespecificat ca o valoare absoluta. In modul de programare incremental (G91),distanta intre nivelul punctului R si baza gaurii trebuie specificata R: Specifica nivelul punctului RIn modul de programare absolult (G90), nivelul punctului R trebuie sa fiespecificat ca o valoare absoluta. In modul de programare incremental (G91),distanta dintre pozitia sculei unde incepe modul ciclu fix, pana la punctulnivelui unde trebuie programat. Q:a. Modul G73, G83Specifica adancimea prelucrarii pe avans, ca o valoare pozitiva,

incrementalab. Modul G76, G87Speficica marimea deplasarii ca o valoare pozitiva, incrementala.(Daca este specificata o valoare negativa, semnul este ignorat)



106

c. Modul G74, G84Specifica perioada de Temporizare la nivelul punctului RRelatiile intre lungimea timpului si valoarea de specificat este la fel ca aceea

pentru G04Daca este setata o valoare negativa in modul anterior a. sau b. comanda CN ignorasemnul negativ. Cand se schimba functia de ciclu fix, verificati daca o valoare Qspecificata pentru alta functie ramane. I, J, K: Specifica marimea deplasarii in modul G76,G87, intr-o valoare incrementala. Adresele folosite pentru specificarea marimii deplasariidepind de planul de pozitionare dupa cum este aratat mai jos.

Code G Plan de pozitionare Adresa

G17 Plan Xp-Yp I, J

G18 Plan Zp-Xp K, I

G19 Plan Yp-Zp J, K

P: Specifica durata de timp de TemporizareRelatia dintre durata timpului si valoarea specificata este la fel ca aceea pentru G04

F: Specifica avansul aplicat la suprafetele de prelucrat intr-o operatie de ciclu axe. Avansul programat este valid in toate comenzile de interpolare si ramane valid chiardupa ce modul de ciclu fix este anulat, pana cand un nou avans este specificat.

[Completare]Relatiile de pozitionare printre pozitia actuala, punctul de intoarcere, punctul de nivel R, sipunctul de nivel Z dupa cum este indicat mai jos.

In modurile M52 si M53, directia de avans este calculata din punctele nivelel R si Z, sieste verificata daca directia de retragere este inversa directiei de avans

In modul M54, relatiile de pozitionare nu sunt verificate



107

3.2. Comenzi de obiecte necesare pentru comenzile functiilor pentru cicluri fixeTabelul de mai jos arata comenzile de obiecte care trebuie specificate pentru cicluri fixeindividuale.

Comanda deobiect

Pozitiagauri

Punctnivel Z

Punctnivel R

Marimeintermit

Marimedeplasare

Timpintarziere

AvansMarimeretragere

ABS/INC ABS/INC ABS/INC INC INC – – INC

Functie Adresa X Y Z R Q Q I,J,K P Q F Parametru

G73Gaurire adanca laviteza mare

(A) (A) (B) (B) (C) (C) (B)

G74 Filetare inversa (A) (A) (B) (B) (C) (C) (B)

G76 Alezare fina (A) (A) (B) (B) (C) (C) (C) (B) d2

G81G82

Gaurire (A) (A) (B) (B) (C) (B)

G83 Gaurire adanca (A) (A) (B) (B) (B) (C) (B)

G84 Filetare (A) (A) (B) (B) (C) (C) (B)

G85G89

Alezare (A) (A) (B) (B) (C) (B)

G86 Alezare (A) (A) (B) (B) (C) (B)

G87 Alezare inversa (A) (A) (B) (B) (C) (C) (C) (B)

*: Planul de pozitionare si ciclu axe sunt presupuse sa fie Planul X-Y si respectiv axa Z[Detalii]

“ABS/INC” indica aceea ca oricare dintre absolut (G90) sau comanda incrementala (G91)poate fi selectat prin specificarea unei valori.“INC” indica o valoare trebuie specificata ca o marime incrementala (G91), indiferent demodul de dimensionare

“A” indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix. Valoareaintrata cel mai recent va fi folosita ca valoare implicita.

“B” indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix, dar trebuiespecificata la un anumit punct inainte de operarea ciclu axe.

“C” indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix. Oricum,daca o comanda a fost specificata intr-un bloc de program de ciclu fix anterior, valoareaspecificata anterior va ramane efectiva.

Marimea deplasarii trebuie specificata folosind Q sau o combinatie de I, J sau K.Marimea deplasarii specificata prin Q este valida numai cand ciclu axe este la axa Z, prinsetarea parametrului.

Daca o adresa unei coloane goale este specificata, aceasta va fi salvata, pentru a fifolosita ca date pentru gaurire.

Toate datele cu exceptia marimilor de retragere (d1 si d2), care sunt setate pentruparametri, si avansul (F) sunt valide numai pentru modul de ciclu fixValorile marimilor de retragere, d1 si d2 sunt sterse cand modul de ciclu fix este anulat

sau CN resetat. Avansul F este sters cand CN este resetat Valorile P, Q, I, J si K trebuie specificat in blocul unde o operare cu ciclu axe este

executata. Daca una dintre aceste valori este specificata intr-un bloc fara operare ciclufix, valorile specificate nu sunt tratate ca date modale.



108

Marimea deplasarii trebuie specificata pentru ciclul fix apelat de G76 si G87, altfel aparealarma.

3.3. Modul de programare absolut si modul de programare incremental(1) Specificarea punctului R si a punctului ZCum sunt definite punctele R si Z difera, depinzand de modul de dimensionare, absolut

(G90) sau incremental (G91). Datele de prelucrare a gaurilor trebuie de asemeneaprogramate in concordanta cu modul de dimensionare selectat la definire.

(2) Interpretarea comenzilor de incrementareIn modul de programare incrementala, semnul valorilor R si Z are importanta

semnificativa. In general ciclul de axe este primul mutat in directia negativa (avans) si apoi indirectia pozitiva (retragere). Oricum este posibil sa miste axa Z in directia opusa in modul dereferinta la planul de pozitionare. Cand se programeaza un ciclu fix in modul de programareincremental, directia de miscare ciclu axe poate fi de terminata prin desemnarea semnuluipotrivit la valorile R si VExemplu:

Directia de miscare a ciclu axelor in modul de programare incremental.



109

3.4. Relatii de pozitionare intre punctul nivelului de revenire, punctul nivelului R,punctul nivelului ZRelatiile de pozitionare intre cele trei nivele de-a lungul directiei ciclului axei trebuie sa se

supuna unuia din cele doua cazuri de mai jos. Singura exceptie este G87 alezare inversa,unde nivelele punctelor R si Z sunt schimbate.

3.5. Deplasarea axelorIn modurile G76(alezare fina) si G87(alezare inversa), este executata o deplasare de

axe la avans rapid. Marimea deplasarii si directia pot fi setate folosind una din urmatoareledoua metode.(1) Q CommandMarimea deplasarii si directia pot fi setate folosind o comanda Q numai can axa Z estealeasa ca axa ciclu la parametru CN optional (ciclu fix).Valoarea lui Q este o valoare pozitiva incrementala. Comenzile Q sunt date cu prioritatepeste comenzile I, J si K, explicate la punctul (2). De aceea, daca o comanda Q estespecificata, marimea deplasarii specificata prin comenzile I, J, si/sau K este ingnorata.Directia deplasarii trebuie setata in avans la marimea deplasarii si axe in G76, G87 aparametrului optional CN (ciclu fix). Directia deplasarii este definita in sistemul decoordonate al masinii si este in directia opusa a varfului sculei cand arborele se opresteorientat in pozitia de stop.

Exemplu:“+X” este setat pentru parametrul de setare al directiei deplasarii



110

(2) Comenzile I, J si KComenzile I, J si K sunt folosite cand axa ciclu nu este setat ca parametru.Marimea deplasarii di directia sculei trebuie specificate folosind (I, J), (K,I) sau (J, k) in

functide de planul de pozitionare selectat. Directia deplasarii este definita in sistemul decoordonate al masinii.Exemplu:Daca o valoare este specificata pentru oricare dintre perechile de comenzi I, J, K,comanda numerica considera celalalta valoare a comenzii este 0.

3.6. Functia modului de revenire G01 la axa Z

In ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare (G73) si ciclul de prelucrare gauri adanci(G83), operatia de revenire a axelor in directia axei Z, poate fi executata fie in modul G00sau G01, facand setarile potrivite ale parametrului.(1) Schimbarea intre G00 si G01

Alegerea modului de revenire a axei Z intre G00 si G01 prin setarea parametrului Z-AXISRETURN OPERATION in G73, G83 a parametrului CN optional (ciclu fix)(2) Avansul pentru modul G01 de revenire a axei ZDeterminarea avansului de revenire la axa Z in modul G01 prin setare la FEEDRATEFOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional

Domeniu de setare :1 la 20000Valoarea initiala : 20000 (1mm/min)Unit : mm/min

[Completare]

Valoarea maxima pentru avansul in modul G01 difera in concordanta cu specificatiilemasini. De aceea urmatoarea alarma poate aparea in functie de valoarea setata laFEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional. 4204 ALARM-DFeedrate command limit over (replacing). Daca aceasta alarma apare, setati valoarea laFEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional din nou pentru ase potrivi cu specificatiile masinii. Din moment ce controlul avansului este valind, alarmade mai sus poate de asemenea sa apara depinzand da valoarea setata, daca aceasta se

intampla, valoarea trebuie redusa.



111

3.7. Relatii intre functiilde pentru ciclu fix si alte functii(1) Modul de apelare al miscarilor de axe (MODIN, MODOUT)Daca modul unui ciclu fix si modul de apelare al miscari axelor se suprapun, commanda

MODIN va apela miscari de axe dupa ce operarea de ciclu axe a fost completat

(2) Pozitionare unidirectionalaIn modul de pozitionare unidirectionala (G60), axa ciclu opereaza dupa cum urmeaza.

Pozitionarea in planul de pozitionare este executata in modul de pozitionareunidirectionala.

Pozitionarea axei ciclu este executata in modul de pozitionare bidirectionala. G60poate fi specificata intr-un mod de ciclu fix. In contrast cu alte moduri deinterpolare modul de apelare specificat in modul de ciclu fix este anulat in acelasitimp cand modul de ciclu fix este anulat de G80

(3) Marirea geometriei/Functia de reducereDaca un mod de ciclu fix este specificat in modul de marire/reducere a geometriei,

urmatorii factori nu sunt supuse procesului de marire/reducere/ Marimea intermitentelor (Q) si marimea retragerilor (d1 si d2) in modul G73 si G83 Marirea deplasarii (Q, sau I, J si K) in modurile G76 si G87

(4) Urmatoarele puncte nu pot fi specificate intr-un mod de ciclu fix Selectia planului cu schimbarea planului de pozitionare Compensarea de raza (G41, G42) Corectia tridimensionala a sculei (G43) Schimbare scula (M06) Functia de prelucrare a ariei Comanda de pozitie a originii (G30)

(5) Functia de calculare a coordonatelorDaca este specificata o comanda pentru functia de calculare a coordonatelor cu M52 intr-un mod de ciclu fix, axa Z revine la nivelul limitei superioare la ultimul punct obtinut princalcularea coordonatelor.Exemplu:G81 X__Y__Z__R__F__LAAX__Y__I__K__I__K__J__M52



112

3.8. Note pentru programarea unui ciclu fix

Intr-un mod de ciclu fix (G74, G84, G86) in care rotirea arborelui este controlata,daca un ciclu de prelucrare gaura este executat consecutiv pentru gauri aranjatein intervale scurte cu distanta mica intre nivelul punctului specificat si nivelulpunctului R, arborele poate sa nu ajunga la viteza programata inaintea porniriiciclului de prelucrare. In acest caz este necesar sa se introduca o comanda deTemporizare (G04) intre operatiile de prelucrare gauri

Un mod de ciclu fix poate fi anulat prin specificarea G00 pana la G03 fara a folosiG80. Daca oricare dintre G00 si G03 este specificat, modul de ciclu fix este anulatin timpul in care codul G este citit. Oricum, daca aceste coduri G sunt specificatecu comenzi de ciclu fix, modul de ciclu fix nu este anulat.Exemplu:G01 G73 X__Y__Z__R__P__Q__F__(Ciclul fix specificat este executat)

Modul de ciclu fix si datele de prelucrare gaura programata sunt toate sterse candCN este resetat

Daca un ciclu fix este executat in modul bloc cu bloc, miscarea ciclului va fi opritala sfarsitul operatiilor 1 si 5 (M52, M53) sau la sfarsitul operatiei 6 (M54)

Este de asemenea posibil sa se opreasca ciclul dupa completarea operatiei 2 in imagineade mai sus, prin selectare se opreste la bloc cu bloc la nivelul punctului R a parametruluioptional (ciclu fix). Cand se selecteaza acest tip de operatii, urmatoarele puncte trebuieluate in considerare.a. Nivelul punctului R la care axa Z se opreste in modul de operare bloc cu bloc estenivelul punctului R la ajuns ultimul dupa pornirea unei operatii de ciclu fix. Nu este nivelulpunctului R la care axa Z revine in fiecare operatie cu intermitente in modul G83, ciclul deprelucrare gauri adanci, pana cand adancimea specificata este ajunsa.

b. In ciclul de alezare inversa G87, nivelul punctului R ajuns primul este folosit ca punct destart pentru prelucrarea bazei gaurilor. Axa Z se opreste la acest punct daca ciclul esteexecutat in modul bloc cu bloc.b. Daca nivelul punctuli R este pe planul de pozitionare, aceasta este, daca punctul depozitionare si nivelul punctului R sunt aceleasi puncte, axa Z se opreste la punctul de



113

pozitionare si nivelul punctului R. Aceasta inseamna ca axa Z se opreste de doua ori inacelasi punct.

Daca functia slide hold este pornita in timpul ciclului de filetare (G74,G84) miscareaciclului nu se opreste pana la completarea operatiei 5, chiar daca lampa luminoasade la slide hold se aprinde imediat dupa apasarea butonului SLIDE HOLD. Dacaeste acesta este apasat in timpul operatiilor 1, 2, sau 6, oricum operarea ciclului seopreste imediat.

In timpul executarii ciclului de filetare G74 sau G84, avansul de prelucrare estefixat la 100%. Controlul avansului rapid este valid. Pentru operarea arborelui,valoarea de control este de asemenea fixata la 100%.

4. Specificatiile punctului nivelului de revenire[Functie]Comanda G71 specifica nivelul punctului de revenire care este folosit pentruexecutarea unui ciclu fix in modul M53 (revenire la nivelul specificat)[Formatul programului]G71 Z__

Z: Indica axa cicluValoarea coordonatelor trebuie sa fie specificata ca o valoare in sistemul decoordonate local indiferent daca modul G90 sau G91 (absolut sau incremental) esteselectat.[Completare]

1) Nivelul punctului de intoarcere trebuie specificat cu G71 inainte ca M53 sa fiespecificat2) Cand CN este resetata, punctul de revenire este nedefinit3) Valoarea nivelului punctului de revenire modala pentru fiecare axa, si neschimbatapana cand alta valoare este setata.4) Chiar daca sistemul de cordonate local si/sau de lucru este schimbat, valoare niveluluipunctului de revenire ramane neschimbata.



114

[Exemplu program]



115

5. Ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare[Formatul programului]

Secventa de prelucrare

(1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid(3) Gaurire cu marimea intermitentelor specificate cu Q la un avans de prelucrare si cu directiade rotire a arborelui inainte.(4) Retragerea sculei cu “d”Setarea marimii retragerii in ciclul de retragere G73 sau G83 cu comanda I, J a parametruluioptional(5) Gaurirea la nivelul punctului R prin repetarea punctelor (3) si (4)(6) Intarzierea nivelului punctului Z pentru P secunde(7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere in avans rapid



116

6. Ciclu de filetare inversa (G74)[Formatul de programare]

Secventa de prelucrare(1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid(3) Filetare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotandu-sein directie contrara acelor de ceas CCW

(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde, si apoi inversarea rotatiei arborelui indirectia acelor de ceas CW(5) Revenirea la nivelul punctului R la avans de lucru.(6) Intarziere la nivelul punctului R pentru P secunde, si apoi inversarea rotatiei arborelui indirectia contrara acelor de ceas CCW(7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid

[Detalii] Intarzierea nu este executata daca valorile P si/sau Q nu este specificata.

Unitatile valorilor P si Q sunt la fel ca cele folosite pentru comanda modului deintarziere G04

Un control al avansului este ignorat in timpul operatiei de filetare inversa Daca butonul SLIDE HOLD este apasat in timpul intoarcerii de la nivelu punctului Z

pana la nivelul punctului R, ciclul se opreste dupa ce nivelul punctului R este atins. Daca pozitionarea la urmatorul punct de filetare este executata la nivelul punctului

R dupa pornirea rotatiei arborelui in sens contrar acelor de ceas dar inainte cascula de filetare este libera din piesa, introduceti o Temporizare la acest nivelspecificand Q.

Atat controlul avansului de prelucrare si controlul valorii vitezei arborelui sunt fixatela 100%. Un control al avansului rapid poate fi setat.



117

7. Alezare fina (G75)


(1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid(3) Alezare pana la nivelul punctului Z la avansul de lucru specificat cu arborele rotindu-sein directia inainte.(4) Oprire la nivelul punctului Z pentru P secunde, retragere cu marimea setata la SHIFTDIRECTION AND AXIS IN G76, G87 a parametrului CN optional (ciclu fix), apoi arborelese opreste in directia orientata. Dupa asta, scula se deplaseaza cu marimea deplasarii, Q,in directia in care scula se muta de pe suprafata prelucrata a piesei(5) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid(6) Scula se deplaseaza inapoi in directia varfului cu marimea deplasarii, Q, dupa carearborele incepe rotire in directia acelor de ceas.



118

[Detalii]

Marimea retragerii la nivelul punctului ZMarimea cu care axa Z se retrage in sus de la nivelul punctului Z este setat laSHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 al parametrului CN, optional (ciclu fix)

Marimea deplasariia. Q este folosit pentru a specifica marimea deplasarii daca axa ciclu este stabilitaca axa Z prin setarea la SHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 la parametrulCN optional (ciclu fix). Valoarea setata trebuie sa fie mereu pozitiva. Directia pentrumutarea deplasarii, +X, -X, +Y, sau -Y, trebuie setata in prealabil folosind unparametru anticipat. Tineti cont ca o valoare Q este data modala si adresa Q estede asemenea folosita in ciclurile G83 si G73. O valoare Q este data cu prioritatepeste valorile I si Jb. I si J sunt folosite sa specifice marimea deplasarii cand planul este selectatfolosind G17, G18 sau G19. Relatiile intre planul selectat de codul G si adresele

care urmeaza sa fie folosite sunt aratate mai josG17 I, JG18 K, IG19 J, KPentru adresele I, J si K toate valorile sunt setate ca valori incrementale.Directia de deplasare este intotdeauna definita in sistemul de coordonate alamasinii.c. Daca marimea deplasarii nu este specificata de Q, sau I si J, apare o alarma.

8. Anularea ciclului fix (G80)[Functie]G80 anuleaza un mod de ciclu fix (G73, G74, G76, G81 la G87 si G89). Cand G80 esteexecutat, toate comenzile de definire prelucrare gauri incluzand punctele R si Z sunt

anulate si modul de interpolare (G00 la G03, G60) valid inainte ca modul de ciclu fix sa fifost apelat este reintrodus. In acelasi timp modul M05 (comanda de oprire a arborelui) estegenerata. Daca G00 sau G01 este specificat precedand blocul G80, oricum, M05 nu estegenerat.

Exemplu de program care nu genereaza M05G 81 X__Y__Z__R__F__G 00 X__Y__G 80

Exemplu de program care genereaza M05G 81 X__Y__Z__R__F__G 00G 80 X__Y__

[Detalii]

Moduri de ciclu fix sunt de asemenea anulate daca se apeleaza un mod deinterpolare care apeleaza un cod G (G00, G01, G02, G03), cu exceptia G60, estespecificat

Daca comenzile de miscare a axelor sunt specificate cu G80 in acelasi bloc, modulciclului fix este anulat primul si comenzile de miscare a axelor sunt executate dupaaceasta.



119

9. Ciclul de gaurire (G81, G82)[Formatul programului]

G81 X__Y__Z__R__P__FG81 X__Y__Z__R__P__F

G81 si G82 sunt folosite in aceeasi maniera

[Secventa de prelucrare]

(1) Pozitionarea in lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionarea la nivelul punctului R la avans rapid

(3) Gaurire la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotindusein directia acelor de ceas.(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde(5) Revenire la nivelul puctului de intoarcere la avans rapid.



120

10. Ciclul de prelucrare gauri adanci (G83)

[Formatul programului]G83 X__Y__Z__R__Q__(I__J__) P__F__

Programare folosind Q

Programare folosind I si J

Daca o valoare Q este programata in acelasi block ca valorile I si J, valoarea lui Q va fidata cu prioritate.



121

[Setarea valorilor]Marimea retragerii d1:

Setata la RETRACTION POSITIONING FROM LEVEL ‘R’ TO WORK IN G83 CYCLE(DEEP HOLE) a parametrului CN optional (ciclu fix)Marimea retragerii d2:Setata la RETRACTION IN G73 CYCLE (HIGH-SPEED DEEP HOLE) OR G83 CYCLE(DEEP HOLE) WITH I, J COMMAND a parametrului CN optional (ciclu fix)


(1) Programare folosind Q

a. Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapidb. Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapidc. Garurire cu marimea intermitentelor specificate de Q la avansul de prelucrare

specificat, cu arborele rotindu-se in directia inainte.d. Revenire la nivelul punctului R la avans rapide. In secunda urmatoare operarii avansului: Pozitionare la nivelul d1 dupaadancimea prelucrata anterior la avans rapid si gaurire cu “Q+d1”f. Revenire la nivelul punctului R la avans rapidg. Gaurire la nivelul punctului Z prin reperarea pasilor e) si f)

(2) Programare folosind I si J

a. Pozitionare in lungula axelor X si Y la avans rapidb. Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapidc. Gaurire cu intemitente si apoi retragere cu d2. Dupa aceea, gaurire cu “I+d2”.Ciclul de avans si retragere este repetat pana la adancimea J (adancimea de

retragere scula).d. Revenirea la nivelul punctului R la avans rapide. Pozitionarea la nivelul “d1” deasupra adancimii prelucrate anterior la avans rapidsi gaurire cu “I+d1”. Apoi pasul c) este repetat pana la adancimea J.f. Revenirea la nivelul punctuli R la avans rapidg. Gaurirea la nivelul punctului Z prin repetarea pasilor e) si f)h. Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secundei. Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid

[Detalii] Fara indicare QJ = 0 Ciclul G73 este executat, folosind marimea intermitentelor I.I J Ciclul G83 este executat, folosind masimea intermitentelor J.

I < J Pasii de operare c) pana la i), explicati in 2) de mai sus, sunt executatiI = 0 Apare alarma. (Alarma Q)



122

Q indicat in acelasi bloc cu I si JPasii de operare c) pana la g), explicati in 1) de mai sus, sunt executati fara sa se tinacont de valorile I si J.

11. Ciclul de filetare (G84)[Formatul programului]G84 X__Y__Z__R__ (P__) (Q__) F__


(1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionare la nivelul puncului R la avans rapid

(3) Filetare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse i in directia acelor de ceas(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde, apoi inversarea rotatiei arborelui indirectie contrara acelor de ceas.(5) Revenire la nivelul punctului R la avans de lucru(6) Intarziere la nivelul punctului R pentru Q secunde, apoi inversarea directiei de rotire aarborelui inapoi la directia acelor de ceas.(7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid.

[Detalii] Intarzierea nu este executata daca o valoare P si/sau Q nu este specificata

Unitatile valorilor P si Q sunt aceleasi ca cele folosite pentru comanda modului deintarziere G04 .

Controlul avansului este ignorat in timpul operarii de filetare inversa. Daca este apasat butonul SLIDE HOLD in timpul intoarcerii de la nivelul punctului

Z pana la nivelul punctului R, ciclul se opreste dupa ce s-a ajuns la nivelulpunctului R

Daca pozitionarea la urmatorul punct de filetare este executata la nivelul punctuluiR dupa pornirea rotirii arborelui in directia contrara acelor de ceas, dar inainte cascula de filetare sa fie complet iesita din piesa, se introduce o intarziere la acestnivel specificand Q.



123

Atat controlul avansului de lucru cat si controlul valorii vitezei arborelui sunt fixatela 100%. Un control al avansului rapid poate fi setat.

12. Ciclul de alezare (G85, G89)

[Formatul programului]G85 (G89) X__Y__Z__R__P__F__FA=__


(1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid(3) Alezare pana la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborelerotinduse in directia acelor de ceas

(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde(5) Revenire la nivelul punctului R la F(6) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la FA

Daca FA nu este specificat, F este aplicat la operatia de revenire din nivelulpunctului R la nivelul punctului de intoarcere.



124

13. Ciclul de alezare (G86)[Formatul programului]

G86 X__Y__Z__R__P__F__


(1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid(2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid(3) Alezare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotindusein directia acelor de ceas(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde. Apoi, arborele opreste rotatia.(5) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid

(6) Porneste rotatia arborelui in directia acelor de ceas

[Detalii]Diferenta dintre ciclul de alexare G86 si ciclurile de gaurire G81/G82 este aceea caarborele se oprestea la nivelul bazei gaurii in ciclul G86.

Daca distanta de la nivelul punctului de intoarcere unde arborele reporneste rotatiain directia acelor de ceas la nivelul punctului R a urmatoarei gauri este scurt,arborele e posibil sa nu ajunga la viteza comandata. De aceea, este recomandatsa se introduca o comanda de intarziere (G04) cu o durata potrivita inainte ca ciclulde alezare pentru punctele urmatoare sa inceapa.



125

14. Ciclul de alezare inversa (G87)Tineti cont ca acest ciclu difera putin fata de alte cicluri fixe.

[Formatul programului]G87 X__Y__Z__R__Q__(I__J__)P__F__

[Setarea valorilor]Marimea retrageri la nivelul punctului Z: Setati retragerea pentru G76/G87(alezare fina/alezare inversa) inaintea orientarii parametrului optional (ciclu fix).Nivelul punctului de revenire poate fi specificat din urmatoarele 3 nivele folosind un cod M

M52 Nivelul limitei superioare M53 Nivelul punctului specificat (trebuie setat inainte cu G71)

M54 Nivelul punctului de start


(1) Pozitionare in lungul axei X si Y la avans rapid. Apoi, arborele se opreste (orientateaarborelui).(2) Deplasare cu marimea Q in directia opusa a varfului sculei(3) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid(4) La nivelul punctului R, scula se deplaseaza inapoi cu marimea declarata. Apoi,arborele incepe sa se roteasca in directia acelor de ceas.(5) Alezare pana la nivelul punctului Z in directia pozitiva(6) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde. Dupa aceea axa Z se deplaseazainapoi cu marimea setata pentru parametru si arborele se opreste(orientarea arborelui).

Scula se deplaseaza cu marimea Q in directia opusa directiei varfului sculei.(7) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid.(8) Deplasare inapoi cu marimea Q.



126

CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE CALCULARE A COORDONATELOR (FUNCTIA SABLON)

(OPTIONAL)

Aceasta functie calculeaza valorile coordonatelor punctelor de pe o linie, matrice, sau cercutilizand o singura comanda.

Combinarea acestei functii cu functia ciclurilor fixe si functia de apelare a deplasarilor pe axe,permit executarea unor prelucrari precum gaurirea in puncte ale unei linii, grid, sau ocircumferinta prin desemnarea unei singure comenzi.

1. Lista Functiilor

Item Cod M Detalierea functiei

Omit OMIT Sterge calculul coordonatelor unui punct specificat

Restart RSTRTIncepe calculul coordonatelor dintr-un punct specificat alunei linii, matrice sau sircumferinte.

Linie launghi

LAADetermina coordonate ale valorilor unui punct pe o liniecare este inclinata la un unghi .

Arc ARC Determina coordonate ale valorilor unui punct pe un arc.Grid X GRDXGrid Y GRDY

Determina valorile coordonatelor unui punct pe o matrice(Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y)

Grid dublu X DGRDX

Grid dublu Y DGRDY

Determina valorile coordonatelor punctelor pe douamatrici.(Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y)

Patrat X SQRX

Patrat Y SQRY

Determina valorile coordonatelor punctelor pe cele patrulaturi ale unui patrat ce inconjoara o matrice.

(Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y)

Puncte pecircumferinta

BHCDetermina valorile coordonatelor punctelor pe ocircumferinta.

Arc ARCDetermina valorile coordonatelor punctelor pe un arc decec.

2. Reguli Generale pentru Calculul Coordonatelor

2-1. Formatul de Programare pentru Calculul Coordonatelor

Formatul de programare este indicat in continuare.( Cod Mnemonic ) Hp_Vp_I_J_K_P_Q_R_Hp si Vp reprezinta valorile coordonatelor ale punctului de referinta pentru incepereacalcularii coordonatelor.I, J, K, P, Q si R sunt parametrii pentru calculul coordonatelor.



127

(1) Punctul de referinta pentru inceperea calcularii coordonatelor.

Punctul de referinta este precizat utilizand numele axelor care constituie planul selectat inmod curent.Daca valoarea coordonatei a punctului de referinta nu este specificata, valoareapozitiei actuale este luata ca valoarea coordonatei punctului de referita,Legatura dintre selectarea planului si Hp (axele orizontale ) si Vp (axele verticale) esteprezentata in continuare.

G17 G18 G19. Plan

AxeX -Y X -V U -Y U - V Z - X Z - U W - X W - U Y - Z Y - W V - Z V - W

Hp(Axe orizontale)X X U U Z Z W W Y Y V V

Vp (Axe verticale) Y V Y V X U X U Z W Z W

Punctul de referinta este desemnat in un sistem de coordonate local. Metoda de desemnarea valorii coordonatei , variaza intre modul absolute (G90) si modul incremental (G91).

Exemplu:

Mod dimensional absolut.G90 LAA Xxa Yya

Mod dimensional incremental.G91 LAA Xxb Yyb



128

(2) Parametrii utilizati pentru calcularea coordonatelor.

Parametrii utilizati in calcularea coordonatelor trebuie sa fie desemnate in acelasi bloc ca

si codurile mnemononice corespondente. Acesti parametrii sunt activi doar in blocul undeau fost specificati si sunt stersi dupa efectuarea calcularii coordonatelor. Legatura dintrefunctia de calculare a coordonatelor si parametrii este indicat in continuare.

Punct dereferinta

ParametruItem

CodMnemonic

Hp Vp I J K P Q ROBS.

Omit OMIT (B)

Pate fispecificat maimult de unparametru

Restart RSTRT (B)Poate fispecificat doar

un parametru

Linie launghi

LAA (A) (A) (B) (B) (A1)

I si K trebuiespecificate inperechi.

Acestiparamerii pot fiomisi cand K =1.

Arc ARC (A) (A) (B) (B) (A1) (B)

Q si K trebuiesa fiespecificate inperechi.

Acesti

parametrii potfi omisi candK=1

MatriceGRDXGRDY

(A) (A) (B) (B) (B) (B)

Matricedubla

DGRDXDGRDY

(A) (A) (B) (B) (B) (B) (A2) (A3)

PatratSQRXSQRY

(A) (A) (B) (B) (B) (B)

Puncte pecircumferinta

BHC (A) (A) (B) (B) (B)

(A) : Poate fi omis. Sunt presetate datele pozitiei actuale.

(B) : Nu poate fi omis. Daca este omis este declansata o alarma.

(C) : Poate fi omis.

Daca este omis, (A1) este considerat 1, (A2) este considerat ½, si (A3) este considerat J/2



129

Datele introduse in campurile goale vor fi ignorate.

2-2. Planul pe Care este Facuta Calcularea Coordonatelor si Axele de Deplasare

Valorile coordonatelor sunt calculate pe planul care este selectat cand o comanda dedefinire a unei traiectorii este desemnata si pozitionarea la fiecare punct calculat esteexecutata utilizand axele care sunt determinate in concordanta cu selectia planului.

Exemplu : Evolutia graficului pe planul WX

a) Cand functia de calculare a coordonatei este utilizata in combinatie cu o functie a unuiciclu fix, valoarea coordonatei axei care este normala la plan la sfarsitul definiriitraiectoriei nu este intotdeauna identic cu valoarea coordonatei care a fost activa imediat

inaintea desemnarii traiestoriei.

b) Daca este specificata o intoarcere la nivelul limita superior (M52), axele vor reveni lalimita superioara doar dup ace ultimul punct al traiectoriei a fost prelucrat.

2-3. Altele

(1) Procesarea pentru modul de operare cu un singur bloc.Daca functia traiectoriei este executata in modul cu un singur bloc, operarea se oprestedupa ce s-a realizat pozitionarea la punctul de traiectorie calculat.

(2) Printr-o singura comanda de calculare a traiectoriei pot fi calculate maximum 65535puncte.

(3) O comanda de calculare a traiectoriei nu poate fi stabilita daca oricare din urmatoarelemodul este valid.

Modul de interpolare circulara (G02, G03) Modul de compensare a razei la varf (G41, G42) Modul 3D de setare a lungimii sculei. In timpul calcularii coordonatelor.



130

Daca valorile coordonatelor ultimului punct sunt sterse folosind comanda OMIT, intoarcereala nivelul limita superior nu este executata.

3. Omit (OMIT)

[Functie] Aceasta functie este in mod normal folosita in combinatie cu alte functii de calculare acoordonatelor si sterge rezultatele valorilor coordonatelor care sunt calculate folosind functia decalculare a coordonatei.

[Formatul Programului]OMIT Rn1_Rn2_Rn3_...........Rnm_R : Coordonata punctului numarul (n) care va fi stearsa (m30)

(1) Poate fi precizat un numar de maxim 30 de puncte de omitere pentru osingura comanda de calculare a traiectoriei.

(2) Numarul maxim utilizabil cu R este 65535.Daca articolele 1 si 2 nu sunt indeplinite in traiectorie, aceasta traiectorie trebuieimpartita in doua sau mai multe traiectorii.

[Detalii]

Precizati OMIT inainte ca o comanda de calculare a traiectoriei sa fieprecizata. Se sterge dupa ce aceasta este executata in comanda de calcularea traiectoriei care apare mai departe.

Definiti numarul de omiteri corespunzator ordinii punctelor la care valorilecoordonatelor sunt calculate. In blocul OMIT, aceste numere nu este necesar

sa fie precizate in ordine crescatoare. Daca numarul de omiteri precizat estemai mare decat numarul maxim de puncte din punctele calculate folosindcomenzile de calcul a traiectoriei precizate ulterior, numarul de omiteri nu esteluat in considerare.

[Program exemplu]



131

In acest exemplu, un ciclu de gaurire chemat de G81 este executat in pozitia incare cercul (BHC) isi ia (X0,Y0) ca punct de referinta. Ciclul de gaurire nu esteexecutat in punctele 3 si 7 datorita desemnarii R3 si R7.

4. Restart (RSTRT)

[Functie]

Aceasta functie reporneste prelucrarea de la punctul cerut dintre punctele pentru carevalorile coordonatelor sunt calculate folosind functia de calculare a coordonatelor.In general, data restartata (comanda RSTRT si numarul punctului de restart) sunt introdusein modul MDI.

[Formatul programului]RSTRT Rn

R: Numarul punctului de coordonata (n) la care prelucrarea se restarteaza.[Detalii]

Daca numarul precizat de omiteri este mai mare decat numarul maxim de punctedin punctele calculate folosind comanda traiectoriei precizata mai departe,urmatoarea comanda a traiectoriei este neglijata.

Daca este indicata mai mult de o comanda de restart, ultima comanda de restart,sau, cu alte cuvinte, comanda restart indicata chiar inainte de comandatraiectoriei precizata imediat urmator, devine valabila.

[Program exemplu]

N011 G81 G56 X0 Y0 R__Z__F__HRSTRT R12 Introduce comanda in mod MDI

N012 GRDX I20 J10 K4 P3

In acest exemplu, un ciclu de gaurire apelat de G81 este condus pe pozitie aranjata dupao matrice a traiectoriei (GRIDX) luand (X0,Y0) ca punct de referinta. Indicarea « RSTRTR12 » incepe gaurirea de la gaura Nr.12, in timp ce se sar gaurile Nr.1 la Nr.11.



132

5. Linie la Unghi (LAA)

[Functie]

Aceasta functie calculeaza valorile coordonatelor punctelor aranjate la intervalleneregulate (d1, d2, si asa mai departe) pe o linie care formeaza un unghi la axa orizontala.

Acolo, pozitia actuala sau punctul definit de valorile coordonatelor precizate este luata ca punctde referinta.

Atunci cand punctele sunt aranjate la intervale regulate, indicati numarul acestor puncte (n).[Formatul programului]

LAA Hp__Vp__I±d1Kn1±d2 km2…..J±

Hp: Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa orizontala.Vp: Valoara coordonatei punctului de referinta pe axa verticala.I: Interval (d) Cand este precizata o valoare negativa, valoarea coordonatei este calculata

pe linia care se prelungeste in directie simetrica fata de punctul de start.K: Numarul de puncte (n) aranjate la intervale regulate (d). Numarul maxim este 65535.J : Unghiul liniei de referinta la axa orizontala ().Unghiul este stabilit in unitat de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade, in concordanta cusistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie antiorara (CCW).

[Detalii]

Daca este omisa adresa K, atunci este vazuta ca si « K » Pana la zece intervale pot fi desemnate intr-un bloc. Atunci cand o pereche de I si K este desemnata cu J, comanda LAA poate fi folosita ca

si comanda pas-unitate linie la unghi. Ordinul pentru desemnarea I, J si K trebuie sa fie ori J, I, K, I,K…sau I,K,I,K…J.



133

6. Matrice (GRDX, GRDY)[Functie]

Aceasta functie calculeaza valoarile coordonatelor aranjate pe traiectoria matriciala,

compusa din puncte (nx) plasate la un interval de (dx) in paralel cu axa orizontala si lapunctele (ny) plasate la un interval de (dy) cu axa verticala. Acolo, pozitia actuala saupunctul definit de valorile coordonatelor precizate este luata ca punct de referinta.

GRDX : Valorile coordonatelor sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepandde la punctul de referinta.

GRDY : Valorile coordonatelor sunt calculate de-a lungul axei verticale incepandde la punctul de referinta.

[Formatul programului]

GRDX (GRDY) Hp__Vp__I±dx J± dy Knx Pny

Hp : Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa orizontala

Vp : Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa verticalaI : Interval in lungul axei orizontale (dx)

Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dx », calcularea coordonatei esteexecutata in directie pozitiva a axei orizontale.

Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dx », calcularea coordonatei esteexecutata in directie negativa a axei orizontale.J: Interval in lungul axei verticale (dy)

Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dy », calcularea coordonatei esteexecutata in directie pozitiva a axei verticale.

Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dy », calcularea coordonatei esteexecutata in directie negativa a axei verticaleK : Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (Numar intreg pozitiv)

P : Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (Numar intreg pozitiv)



134

[Detalii]

Numarul maxim de puncte pe o matrice ((nx+1) X (ny+1)-1) este 65535. Numarul ultimului punct este (nx+1) x (ny + 1) – 1. Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.

7. Matrice Duble (DGRDX, DGRDY)

[Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe traiectoria matricei duble,compuse din matricea de referinta si o alta matrice definita prin deplasarea matricei de referinta.Traiectoria matricei de referinta este compusa din puncte (nx) plasate la intervale regulate (dx1)in paralel cu axa orizontala si din puncte (ny) plasate la intervale regulate (dy), in paralel cu axaverticala. A doua traiectoria de matrice este definita prin deplasarea matricei de referinta atat indirectiilor dupa axele X cat si Y cu « dx2 » si respectiv « dy2 ». Aici, pozitia actuala sau punctul

definit de valorile precizate ale coordonatelor sunt luate ca punct de referinta.

DGRDX: Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand dela punctul de referinta.

DGRDY: Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand dela punctul de referinta.


DGRDXHp__Vp__I±dx J±dy1 Knx Pny Q±dx2 R±dy2

DGRDY

Hp: Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa orizontalaVp: Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa verticalaI : Interval in lungul axei orizontale (dx1)

Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dx1 », calculareacoordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale.

Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dx1 », calculareacoordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale.

J : Interval in lungul axei verticale (dy1) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dy1 », calculareacoordonatei este executata in directia pozitiva a axei verticale.

Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dy1 », calculareacoordonatei este executata in directia negativa a axei verticale.

K : Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (numar intreg pozitiv)P : Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (numar intreg pozitiv)Q : Intervalul deplasarii in directia axei orizontale (dx2)

Semnul folosit pentru « dx2 » are acelasi inteles ca cel pentru « dx1 »R : Intervalul deplasarii in directia axei verticale (dy2)

Semnul folosit pentru « dy2 » are acelasi inteles ca cel pentru « dy1 »



135

[Detalii] Atunci cand « dx2 » este egal cu « dx1/2 », stabilirea lui Q poate fi omisa. Similar,

cand « dy2 » este egal cu « dy1/2 », stabilirea lui R poate fi omisa. Numarul maxim de puncte dintr-o matrice duble (2(nx+1) (ny+1)-1) este 65535. Numarul de puncte de pe matricea deplasata este acelasi ca cel de pe matricea

de referinta (nx, ny). Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.

[Exemplu de program]Exemplul 1 :

Ordinea de calcul a valorii coordonatei pentru matrice dubla definita de DGRDX

Exemplul 2 :

Ordinea de calcul a valorii coordonatei pentru matrice dubla definita de DGRDY



136

8. Patrat (SQRX, SQRY)

[Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe traiectorie patrata,compusa din puncte (nx) plasate la un interval de (dx) paralel la axa orizontala si din puncte(ny) plasata la un interval de (dy) paralel la axa verticala. Aici, pozitia actuala sau punctuldefinit de valoarea coordonatei precizate este luata ca punct de referinta.

SQRX : Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand dela punctul de referinta.

SQRY : Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand dela punctul de referinta.

[Formatul programului]SQRX

Hp__Vp__I±dx J±dy1 Knx PnySQRY

Hp: Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa orizontalaVp: Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa verticalaI : Interval in lungul axei orizontale (dx1)

Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dx1 », calculareacoordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale.

Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dx1 », calculareacoordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale.

J : Interval in lungul axei verticale (dy1) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dy1 », calculareacoordonatei este executata in directia pozitiva a axei verticale.

Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dy1 », calculareacoordonatei este executata in directia negativa a axei verticale.

K : Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (numar intreg pozitiv)P : Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (numar intreg pozitiv)



137

[Detalii]

Numarul maxim de puncte dintr-un patrat (2(nx+ny)-1) este 65535. Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.

9. Cerc pentru Gaura de Bolt (BHC)

[Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe circumferinta unui cerccare are centrul in pozitia actuala, sau un punct definit de valorile coordonatelor precizate.Raza cercului este « r » , iar punctele « n » sunt aranjate la intervalle regulate incepand de lapozitia de la unghiul q la axa orizontala.


BHC Hp__Vp__IrJ± K±nHp : Valoarea coordonatei centrului (axa orizontala)Vp : Valoarea coordonatei centrului (axa verticala)I : Raza cercului (r) (Valoare pozitiva)J : Unghiul de start () Unghiul este setat in unitat de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, inconformitate cu sistemul de unitati ales.K : Numarul de puncte (n)

Valorile coordonatelor sunt calculate in directie antiorara (CCW) atunci cand estesetata o valoare pozitiva pentru « n ».Valorile coordonatelor sunt calculate in directie orara (CW) atunci cand estesetata o valoare negativa pentru « n ».Numarul maxim de puncte este 65535.



138

10. Arc (ARC)

[Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe circumferinta unui cerccare are centrul in pozitia actuala sau un punct definit de valorile coordonatelor precizate. Razacercului este « r » iar punctele sunt aranjate la intervale neregulate (1, 2,…) incepand de lapozitia la unghiul fata de axa orizontala.

Daca mai mult de doua puncte sunt aranjate la intervale regulate () consecutiv, numarul unorasemenea puncte trebuie precizat.


ARC Hp__Vp__Ir__Q±1 Kn1 Q±2 Kn2

Hp : Valoarea coordonatei centrului (axa orizontala)Vp : Valoarea coordonatei centrului (axa verticala)I : Raza cercului (r) (Valoare pozitiva)Q : Interval unghiular neregulat ()

Unghiul este setat in unitati de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, inconformitate cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie inversaacelor de ceasornic (CCW).

K : Numarul punctelor aranjate la un interval unghiular neregulat.Numarul maxim de puncte este 65535.

J : Unghiul de start ()Unghiul este setat in unitati de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in

conformitate cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie antiorara(CCW).



139

[Detalii]

Daca K este omisa, se va aplica « k1 » Pana la 10 comenzi Q, precizand un interval unghiular neregulat, pot fi precizate intr-un

bloc. Atunci cand o pereche de Q si K sunt precizate cu I si J, comanda ARC poate fi folosita

ca si comanda arc pas-unitate.



141

CAPITOLUL 9 FUNCTIILE DE PRELUCRARE SUPRAFETE (OPTIONAL)

Functiile de prelucrare suprafete sunt folosite pentru prelucrarea suprafetelor superioare, de

periferie sau din interiorul unei arii rectangulare cu o singura comanda. Suprafata care trebuie

prelucrata este necesar sa fie formata din patru linii drepte care se intersecteaza in unghi drept.

Directia aschierii este directie longitudinala a suprafetei rectangulare.

Explicatiile de mai sus iau in calcul faptul ca planul X-Y este planul de prelucrare, iar axa Z este

axa de ciclu. Explicatia este similara pentru alte plane.

1. Lista Functiilor de Prelucrare a Suprafetelor

Functie Cod Mnemonic Suprafata care

va fi Prelucrata

Directia de

Aschiere

Observatii

FMILR Tool-ON

Face milling

(Frezare

frontala)

FMILF

Fata superioara a

suprafeteiTool-OFF

PMIL ZigzagPocket milling

(Frezare

cavitate)PMILR

Interior Spiral

RMILOPeriferie externa

Round milling

(Frezare

rotunda) RMILIPeriferie interna

Directie

longitudinala a

suprafetei

rectangulare

2. Operatiile de Prelucrare a Suprafetelor

2-1. Operatii Elementare

Prelucrarea suprafetelor consta din operatii elementare prezentate in cele ce urmeaza.

Operatia 1: Pozitionarea in planul selectat in

prezent catre o pozitie in apropierea punctului de

referinta.

Operatia 2: Pozitionarea axei de aschiere la

nivelul punctului R.

Operatia 3 : Aschiere a axei de ciclu

Operatia 4 : Suprafata de prelucrare

Operatia 5 : Retragerea sculei de aschiere de pe suprafata prelucrata la nivelul punctului R.



142

Operatiile 3,4 si 5 sunt repetate dupa cum este necesar in functie de adaosul de prelucrare

care trebuie indepartat. Avansul pentru prelucrarea in urmatorul nivel este intotdeaunaexecutat in primul punct de pozitionare.

Prelucrarea suprafetelor este executata in planul selectat in mod curent, si axa verticala la planul de prelucrare este selectata ca si axa de ciclu.

Daca M52 este precizata intr-un program in vreme ce suprafata de prelucrat este executata

cu axa Z ca axa de ciclu, axa Z va fi returnata catre nivelul limita superioara dupa

aschierea finala.

2-2. Miscarile axelor

(1) Face milling (FMILR) (Frezare frontala)

(2) Face milling (FMILF) (Frezare frontala)

(3) Round milling (RMILO) (Frezare rotunda)



143

(4) Round milling (RMILI) (Frezare rotunda)

(5) Pocket milling (PMIL) (Frezare cavitati)

(6) Pocket milling (PMILR) (Frezare cavitati)



144

3. Planul Suprafetei Prelucrate si Axa de Ciclu

Planul in care operatiile 1 si 4, definite in « Operatii Elementare » sunt executate, este

determinat prin desemnarea lui G17, G18 sau G19 pentru alegerea planului. Pe urma,

planul ales se cheama planul suprafetei prelucrate.

Axa de ciclu este una verticala la planul suprafetei prelucrate si este reprezentat de X,Y, Zsau o axa paralela la acestea.

Codul de alegere a planului determina automat doua axe de ciclu ; adresa precizata in

secventa de comenzi a suprafetei prelucrate pentru definirea nivelului de finisare a

suprafetei determina axele de ciclu actuale.

4. Reguli Generale

Urmatoarele explicatii pornesc de la ideea ca planul suprafetei prelucrate este planul XY si caaxa de avans este axa Z. Explicatia este similare pentru celelalte plane.

4-1. Format General de Comenzi

(Cod Mnemonic)

Xp__Yp__Zp__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__

Cod mnemonic: Cod functie suprafata prelucrata.

Xp: coordonata pe X a valorii punctului de referinta (valoarea coordonatei pe axa orizontala)

Yp: coordonata pe Y a valorii punctului de referinta (valoarea coordonatei pe axa verticala)

Zp: coordonata pe Z a valorii nivelului suprafetei finisate (valoarea coordonatei axei de

ciclu)I : Lungimea de la punctul de referinta in directia axei X (lungimea orizontala de la punctul

de referinta)

J : Lungimea de la punctul de referinta in directia axei Y (lungimea verticala de la punctul de

referinta)K : Adaosul de finisare

P : Procent al latimii de aschiere

Q : Adancimea de taiere la fiecare ciclu



145

R : Pozitie de retragere rapida (pentru axa de ciclu)

D : Numarul de compensari la raza la varf a cutitului.

F, FA, FB : Avans

[Detalii]

Xp, Yp si Zp reprezinta axa X sau axa U, axa Y sau axa V, si axa Z sau respectiv axa W.

FA si FB sunt folosite in frezarea rotunda si ciclurile de frezare cavitati.

Xp si Yp trebuie sa desemneze axele care definesc planul suprafetei prelucrate.

Zp trebuie sa desemneze axa de ciclu care este verticala la planul definit de Xp si Yp.

Valoarea K trebuie sa fie astfel incat adaosul de prelucrare sa fie pozitiv. Urmatoarele

cerinte trebuiesc indeplinite, altfel va fi declansata o alarma.

In modul G90 : /K/</Z/

In modul G91: /K/< /R-Z/

4-2. Functiile Suprafetei Prelucrate si Comenzile care trebuiesc Folosite

[Explicatia tabelului de mai sus]

Adresele desemnate cu un cerc (A) pot fi omise. Daca sunt omise, este folosita valoarea

coordonatei pozitiei curente.

Adresele desemnate cu cerc dublu (B) trebuiesc intotdeauna precizate. O alarma estedeclansata daca oricare dintre aceste adrese nu este specificata. Oricum, F poate fi omisa

daca a fost precizata in secventa anterioara.

Adresele desemnate cu un triunghi (C) pot fi omise. Daca oricare din aceste adrese nu este

precizata, valoarea indicata mai jos este privita.

Adresa Descriere Valoare implicita Observatii

K Adaos de finisare 0 : fara adaos de

finisare __

P Rata latimii aschierii(%)

70 : 70% __

Q Adancimea aschierii

pe ciclu

Nivelul « suprafata

finisata + adaosul de

finisare » este atins

printr-o singura

aschiere

Atunci cand K este de

asemenea omis,

aschierea este

executata pana la

nivelul de finisare

FA Avans 4 x F Se aplica numai la



146

frezarea cavitatilor si

la frezarea rotunda

FB Avans F/4 Se aplica doar lafrezarea cavitatilor

D, D00 sau un numar care apeleaza raza zero la varf nu trebuie sa fie precizat pentru

numarul de compensare a razei la varf a cutitului.

Gama de setari pentru latimea aschierii, P, este de la « 1 » la « 100 ». Orice valoare inafara aceste game va rezulta in declansarea unei alarme.

Daca o valoare este precizata pentru adresa unei casete goale, ea este neglijata.

4-3. Introducere Date in Mod Incremental/Absolut

Patru adrese pentru o functie de prelucrare suprafata trebuie sa fie precizate in functie de modulde dimensionare ales, incremental sau absolut. Acestea sunt : valorile coordonatelor punctului de

referinta (Xp,Yp), nivelul suprafetei finisate (Zp), si nivelul de retragere rapida (R). In imaginile

de mai jos se prezinta modul cum aceste valori difera in functie de modul de dimensionare.

In modul incremental, directia avansului axei de ciclu este determinata de semnul precizat ce

urmeaza R si Z. Imaginile de mai sus arata operatia atunci cand se precizeaza o valoare negativa

atat pentru R cat si pentru Z (R<0, Z<0).



147

4-4. Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei

Prelucrate Legatura pozitionala dintre punctele actuale, nivelul punctului R si nivelul suprafetei

finisate, satisface unul dintre cele doua cazuri prezentate mai jos.

Nivelul suprafetei la care adaosul de finisare este lasat trebuie sa se intinda intre nivelul punctului R si nivelul suprafetei finisate.

4-5. Definitia Suprafetei Prelucrate (I,J)

Suprafata prelucrata este definita de valorile I si J, si de semnele valorilor I si V. Modul cum

suprafetele sunt definite in conformitate cu semnele precizate ce urmeaza valorile I si J , sunt

prezentate mai jos.Suprafetele sunt definite independent cu directia avansului axei de ciclu descrise in subcapitolul

“Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei Prelucrate“.



148

4-6. Note despre Suprafata Prelucrata

Primul punct de pozitionare va fi localizat in apropierea punctului de referinta precizat

(Xp, Yp). Pozitia variaza in functie de modul de precizare a suprafetei prelucrate. Vedeti

« Functiile de Frezare Frontala », « Frezarea Cavitatilor » si « Functiile de Frezare

Rotunda ».

Adaosul de finisare trebuie sa fie identic atat pentru fete cat si pentru suprafata superioara.

Un ciclu de prelucrare de suprafete este intotdeauna executat cu universalul rotit in

directia inainte (M03). Daca universalul este oprit sau se roteste in sens invers, cand ciclul

de prelucrare a suprafetei este precizat, M03 este automat generata si executata pentru

rotirea universalului in directia inainte. Retineti ca, chiar si in acest caz, modul M03 ramane

valabil dupa incheierea ciclului.

Diametrul de taiere e calculat astfel incat sa fie de doua ori valoarea razei decompensare.Deoarece aceasta valoare este considerata ca fiind diametrul actual de taiere

atunci cand se face un ciclu de prelucrare a suprafetei, trebuie sa acordam o atentie

speciala daca valoare de compensatie salvata in ‘’ Dnn’’difera de raza actuala de taiere.

Restrictii

Functia de prelucrare a suprafetei nu poate fi precizata in urmatoarele moduri :

Interpolare circulara, sau modul de aschiere elicoidal (G02, G03)

Modul de compensare a razei la varf (G41, G42)

Modul de compensare tri-dimensional al sculei (G44)

Mod apelare deplasare pe axe (MODIN)

Mod ciclu fix (G73-G89)



149

5. Functiile de Frezare Frontala (FMILR, FMILF)

[Functie]

Functia de frezare frontala foloseste valorile coordonatelor precizate ca punct de referinta si

prelucreaza in mod ciclic suprafata piesei la o adancime oarecare (Q) peste gama precizata de

lungimile dupa axele X si Y (I si J) pana ce adancimea de finisare finala (K) ramane pe nivelul

suprafetei finisate (Z).

Astfel sunt doua tipuri de functii de frezare frontala, in functie de miscarea sculei :

FMILR, in care scula ramane pe semifabricat in timpul operarii.

FMILF, in care scula se indeparteaza de semifabricat pentru a se deplasa la urmatoarea

urma de aschiere.


FMILR

X±x Y±y Z±z I±dx J±dy kfi P% Qdp R±rz Dnn F__

FMILF

X : valoarea coordonatei (x) dupa X a punctului de referinta

Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca cea a punctului de

referinta.

Y: valoarea coordonatei (y) dupa Y a punctului de referinta

Daca este omisa, valoarea coodonatei Y a punctului actual este privita ca si cea a punctului de

referinta.

Z : pozitia suprafetei finisate (z)

In modul G90 : Inaltimea de la zero program la nivelul suprafetei finisate

In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate

I : Lungimea dreptei care trebuie aschiata in lungul axei X (dx)

Lungimea privita fata de punctul de referinta (x)

J : Lungimea dreptei care trebuie aschiata in lungul axei Y (dy)

Lungimea privita fata de punctul de referinta (y)

K : Adaosul de finisare (fl)

Daca este omis, se priveste ca « f1=0 »

P : Latimea de aschiere exprimata in procente

Rata, in termeni procentuali, vazuta ca latimea de aschiere la diametrul aschierii. Cu toate ca rata

este exprimata in procente, simbolul (%) nu trebuie precizat.

Daca este omisa, « P70 » (70%) se presupune ca este precizat.

Asa cum va fi explicat mai tarziu, valoarea comenzii este usor diferita de latimea de aschiere

actuala.

Q : Adancimea de aschiere (dp)

Daca este omisa, aschierea atinge suprafata „pozitia suprafetei finisate + adaosul de finisare

(K)“ intr-o singura aschiere.

Numarul de aschieri : Numarul de aschieri repetate pentru a ajunge la nivelul indicat anterior este

calculat asa cum se indica mai jos).



150

* : Fup indica procesele pentru rotunjirea

fractiilor zecimale.

R:Nivelul de retragere rapida (rz) Valoarea setata la numarul de compensare a razei la varf

D: numarul de compensari a razei la varf (nn) D este dublata atunci cand adancimea este

calculata

F :avansul

Tip Tool-ON (Scula ramane pe semifabricat) (FMILR)

FMILR X0 Y0 Z0 I500 J300 K0,2 P70 Q5 R12 D01 F400

Miscarile sculei:

1. Punctul de referinta este stabilit la (X0, Y0)

2. Suprafata de aschiere (rectangulara) este definita de I500 si J300

3. Scula are o raza precizata prin D01

4. Nivelul avansului rapid este stabilit prin R12

5. Cutitul este avansat cu valoarea Q=5 mm (0,20 in)6. La acest nivel, suprafata prelucrata este finalizata cu o rata a latimii de aschiere de (J+5)/n

la un avans de F400

7. Dupa fiecare ciclu de prelucrare a suprafetei, cutitul este avansat cu valoarea Q=5mm

(0,20 in). Prelucrarea se repeta pana ce nivelul de detasare a adaosului de finisare, K=0,2

mm (0,008 in), este lasat la nivelul de finisare a suprafetei.

Detalii referitoare la deplasarea axelor vor fi descrise mai tarziu.



151

* Adaosul (adaosul de finisare) = R-(Z+K)

Tip Tool-OFF (Scula iese de pe semifabricat) (FMILF)

FMILF X0 Y0 Z I0 J0 K P Q R D F

In modul FMILF, desi axa Z se deplaseaza in aceeasi directie ca la modul FMILR, pe suprafata

de prelucrat, cutitul este avansat la un punct in care scula este desprinsa de semifabricat inainte dea se pozitiona in urmatoarea pozitie a sculei.

Pozitionarea unui cutit

(1) Prima pozitionare

In cea mai ingusta directie a unui semifabricat, cutitul este pozitionat astfel incat

latimea precizata de aschiere* este activata pe semifabricat.Latimea de aschiere = (fata cea mai ingusta + 5mm/n)

In directiea cea mai larga fata de semifabricat, cutitul este asezat astfel incat

periferia sa este la 5 mm (0,20 in) distanta fata de semifabricat.

(2) Traseul de aschiere in directie longitudinala

FMILR (tip Workpiece-ON)

Prelucrarea continua pana cand centrul cutitului se departeaza 5 mm de semifabricat.

FMILF (tip Workpiece-OFF)

Prelucrarea continua pana ce diametrul exterior al cutitului se departeaza 5 mm de semifabricat.

I=J



152

Atat pentru functiile FMILR si FMILF, aschierea este realizata in directie X cand I

egaleaza J.

(3) Contur de aschiere de-a lungul celei mai scurte fete a semifabricatului (de la punctul

de referinta)

Fata cea mai scurta + 5 mm x i – valoarea compensarii razei varfului cutitului

n

(i=1,2,3…)(n=numar de aschieri)

(4) Conturul de aschiere final

Cutitul este pozitionat astfel incat extremitatea sa este proiectata la 5 mm de semifabricat.Prelucrarea continua pana ce extremitatea cutitului este la 5 mm departare de semifabricat.



153

(5) Adancimea de aschiere in directia axei Z

Incepand de la nivelul precizat al punctului R, operatia de frezare frontala continua

prin avansarea repetata (la adancimea precizata de aschiere (Q)) si ciclul de

frezare frontala la fiecare nivel pana se atinge nivelul « nivelul suprafetei finisate

+ adaosul de finisare (K) ».

Daca adancimea de aschiere (Q) este mai mare decat adaosul ce trebuie indepartat

(R-(Z+K)), aschierea este efectuata dintr-un singur avans.

(6) Traseul sculei pentru semifabricatele cu latime mai mica decat latimea cutitului.

Punct de pozitionare

o De-a lungul fetei scurte a semifabricatului, pozitionarea este executata astfel incat

marginea cutitului se proiecteaza cu 5 mm spre semifabricat.o De-a lungul fetei mai lungi a semifabricatului, pozitionarea este executata astfel

incat marginea cutitului este la 5 mm distanta de semifabricat.

Punctul de sfarsit de prelucrare

Prelucrarea continua pana ce marginea cutitului ajunge la un punct aflat la 5 mm de semifabricat.

6. Pocket Milling (PMIL, PMILR) [Frezare cavitati]

Functia de frezare cavitati este clasificata in doua tipuri: zigzag (PMIL) si spirala (PMILR).

Aceste doua tipuri de functii sunt descrise mai jos.

6-1. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Zigzag (PMIL)

[Functie]

Functia de frezare cavitati dupa sablon zigzag foloseste valorile coordonatei precizate ca punct de

referinta si prelucreaza in mod ciclic cavitatea rectangulara in gama precizata de lungimile dupa

axele X si Y (I si J) la o anumita adancime de aschiere (Q) pana ce adaosul final de finisare (K)



154

ramane la nivelul suprafetei finisate (Z). La operatia de frezare cavitate, adaosul de finisare (K)

este de asemenea lasat pe fata laterala a cavitatii in directia axelor X si Y.

o Operare

a. Cutitul este avansat cu adancimea precizata de aschiere, Q.

b. Cutitul se misca in interiorul gamei rectangulare a cavitatii pe un traseu in zigzag.

c. Pasii 1) si 2) sunt repetati pana ce ramane doar adaosul de finisare pe suprafata de

finisat in directie Z. Apoi, un dreptunghi cu 1 mm mai mare decat dreptunghiul

prelucrat in pasul 2) este prelucrat.

[Formatul programarii]

PMIL X__Y__Z__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__

X : Valoarea coordonatei X a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a

punctului actual este privita ca si cea a punctului de start.

Y : Valoarea coordonatei Y a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a

punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta.

Z : Valoarea coordonatei Z a suprafetei finisate.

In modul G90: Inaltimea de la punctul de zero a sistemului de coordonate ales la nivelul

suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii)

In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a

cavitatii)

I : Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei X. Lungime referitoare la punctul

de start.

J: Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei Y. Lungime referitoare la punctul

de start.

K : Adaosul de finisare (valabil in toate directiile, X, Y si Z). Daca este omis, se considera

« 0 ».



155

P : Latimea de aschiere exprimata in procente (%). Rata, in termeni procentuali, de latimea

aschierii fata de diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu

trebuie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea « P70 » (70%).Q : Adancimea de aschiere.

Daca este omisa, adancimea de aschiere este determinata astfel incat ciclul pe axe atinge nivelul« suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) » dintr-o singura aschiere.

R : Valoarea coordonatei Z a nivelului la care se executa pozitionarea in avans rapid sau la

intoarcere rapida.

D : Numarul de compensare a razei la varful sculei.

F : Avansul de lucru.

Acest avans de lucru este folosit pentru prelucrarea dupa traseu in zigzag si prelucrare periferica

finala.

FA : Avans dupa nivelul punctului R

Dupa fiecare ciclu de prelucrare dupa traseu in zigzag, cutitul se intoarce odata la nivelul

punctului R si apoi se misca intr-un punct la 1 mm mai departe de nivelul prelucrat anterior.

Acest avans este folosit pentru ciclul de deplasare pe axe in acest punct de la nivelul punctului R.

Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FA=4xF ».

FB : Avans pentru axa Z.

Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FB=F/4 »

Retineti ca atat FA cat si FB sunt valabile doar in secventa precizata.

Secventa Prelucrarii

Inainte de inceperea operatiei PMIL, functia verifica daca operarea programata este posibila pe

baza conturului cavitatii programata si diametrul cutitului precizat. O alarma este declansata daca

nu sunt indeplinite urmatoarele.

Fata mai scurta – (1mm + adaosul de finisare + raza cutitului) X 2 > 5mm

(1) In planul X-Y, cutitul este pozitionat in punctul de start.

Luand punctul de start precizat in program drept punct de referinta, sistemul pozitioneaza cutitul

in punctul de start pentru PMIL care este determinat la un punct « de adaos de finisare (K) +

adaosul de finisare rezidual » spre interiorul cavitatii atat dupa directia X cat si dupa directia axei

Y. Retineti ca adaosul de finisare rezidual este luat in considerare pentru a determina punctul de

start astfel incat portiunea reziduala sa poata fi indepartata. Aceasta valoarea este fixata la 1mm.



156

(2) Axa de avans Z este pozitionata la nivelul punctului R la avans rapid.

(3) Incepand de la nivelul punctului R, axa Z este deplasata cu adancimea de aschiere

precizata Z, la avansul precizat de FB.

(4) Interiorul dreptunghiului este prelucrat in mod ciclic dupa un traseu in zigzag laavansul precizat de F.

Retineti ca latimea de aschiere este diferita fata de valoarea precizata dupa cum se prezinta

mai jos :

Latimea actuala de aschiere=Fata mai scurta – 2 (K + valoarea de compensare a razei la varful sculei + 1 mm)

n-1

n : Numarul de aschieri ; obtinut din rotunjirea fractiei zecimale a valorii calculate pe baza

formulei de mai jos :

n= Fata mai scurta – 2 (K + valoarea compensarii razei la varf + 1mm) + 1

Valoarea compensarii razei la varf x 2 x P + 1

100

(5) Cutitul se intoarce in punctul din pozitia initiala (X,Y,R) cu avans rapid. El este apoi

Pozitionat de la nivelul punctului R la un punct cu 1 mm mai jos decat nivelul suprafetei

prelucrate in ciclul de prelucrare anterior. Apoi, cutitul este avansat cu valoarea « Q+1m ».

Urmatorul ciclu de prelucrare este executat dupa un traseu in forma de zigzag la un avans F.



157

(6) Pasul (5) de mai sus este repetat pana ce adaosul de finisare ramane pe suprafata de

Finisat. In final, cutitul prelucreaza o cavitate dreptunghiulara cu 1 mm mai lata decat cavitatea prelucrata. In ciclul final, avansul precizat de F este folosit.

(7) Dupa finalizarea ciclului, axele sunt pozitionate la un punct cu 5 mm deplasat fata desemifabricat in directia fiecarei axe.

6-2. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Spirala (PMILR)

[Functie]

Functia de frezare cavitati dupa sablon spirala foloseste valorile coordonatei precizate ca punct de

referinta si prelucreaza in mod ciclic cavitati dreptunghiulare in gama precizata de lungimile

axelor X si Y (I si J) la o adancime stabilita de aschiere (Q) pana ce ultimul adaos de finisare (K)

ramane la nivelul suprafetei finisate (Z). La operatia de frezare cavitati, un adaos de finisare (K)

este de asemenea lasat pe fata frontala a cavitatii in directia axelor X si Y.



158

o Mod de operare :

a) Cutitul este avansat cu adancimea de aschiere precizata, Q. b) Cutitul se misca in interiorul cavitatii dreptunghiulare precizate dupa un traseu

in spiralac) Pasii 1 si 2 de mai sus sunt repetati pana ce ramane doar adaosul de finisare pe

suprafata de finisat in directia Z.


PMILR X__Y__Z__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__

X : Valoarea coordonatei X a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a

punctului actual este privita ca si cea a punctului de start.

Y : Valoarea coordonatei Y a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a

punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta.

Z : Valoarea coordonatei Z a suprafetei finisate.

In modul G90: Inaltimea de la punctul de zero a sistemului de coordonate ales la nivelul

suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii)

In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a

cavitatii)

I : Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei X. Lungime referitoare la punctul

de start.

J: Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei Y. Lungime referitoare la punctul

de start.

K : Adaosul de finisare (valabil in toate directiile, X, Y si Z). Daca este omis, se considera

« 0 ».

P : Latimea de aschiere exprimata in procente (%). Rata, in termeni procentuali, de latimea

aschierii fata de diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu

trebuie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea « P70 » (70%).

Q : Adancimea de aschiere.

Daca este omisa, adancimea de aschiere este determinata astfel incat ciclul pe axe atinge nivelul

« suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) » dintr-o singura aschiere.

R : Valoarea coordonatei Z a nivelului la care se executa pozitionarea in avans rapid sau la

intoarcere rapida.

D : Numarul de compensare a razei la varful sculei.

F : Avansul de lucru.

Acest avans de lucru este folosit pentru prelucrarea dupa traseu in zigzag si prelucrare periferica

finala.

FA : Avans dupa nivelul punctului RDupa fiecare ciclu de prelucrare dupa traseu in zigzag, cutitul se intoarce odata la nivelul

punctului R si apoi se misca intr-un punct la 1 mm mai departe de nivelul prelucrat anterior.

Acest avans este folosit pentru ciclul de deplasare pe axe in acest punct de la nivelul punctului R.

Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FA=4xF ».

FB : Avans pentru axa Z.

Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FB=F/4 »

Retineti ca atat FA cat si FB sunt valabile doar in secventa precizata.



159

Secventa de Prelucrare

Inainte de inceperea operatiei PMILR, functia verifica daca operarea programata este posibila pe

baza conturului cavitatii programate si diametrul cutitului precizat. O alarma este declansata dacanu sunt indeplinite urmatoarele.

Fata mai scurta – (1mm + adaosul de finisare + raza cutitului) X 2 > 5mm

1) In planul X-Y, cutitul este pozitionat in punctul de start.

Luand punctul de start precizat in program ca punct de referinta, sistemul determina un

dreptunghi de la lungimile precizate de I si J. In acest dreptunghi, sistemul defineste un alt

dreptunghi prin lasarea unui adaos de finisare K pe patru fete, apoi determina punctul de start pe

baza latimii cutitului. Cutitul este pozitionat in punctul de start.

2) Axa de avans Z este pozitionata la nivelul punctului R cu avans rapid.

3) Incepand de la nivelul punctului R, axa Z este avansata cu adancimea aschierii, Q, la

avansul precizat de FB.

4) Interiorul dreptunghiului este prelucrat in mod ciclic pe un traseu in spirala la avansul

precizat de F.



160

Retineti ca latimea aschierii este diferita de valoarea precizata, dupa cum se indica mai jos :

Latimea actuala de aschiere=Fata mai scurta – 2 (K + valoarea de compensare a razei la varful sculei )

n-1

n : Numarul de aschieri ; obtinut din rotunjirea fractiei zecimale a valorii calculate pe baza

formulei de mai jos :

n= Fata mai scurta – 2 (K + valoarea compensarii razei la varf) + 1

Valoarea compensarii razei la varf x 2 x P

100

Avansul de aschiere diagonal F catre colt poate fi incalcat prin setari suprapuse in OVERRIDE

IN PMLR CORNER CUTTING ai parametrilor optionali din comanda numerica (AREAMACHINING).

5) Cutitul se intoarce la punctul de pozitie initiala (X,Y,R) la avans rapid. Este apoi

pozitionat de la nivelul punctului R la un punct cu 1 mm peste nivelul suprafetei prelucrate in

ciclul de prelucrare anterior. Apoi, cutitul este avansat cu valoarea « Q+1 mm ». Urmatorul

ciclul de prelucrare este executat dupa un contur in spirala la un avans F.

6) Pasul 5) de mai sus este repetat pana ce ramane adaosul final de finisare pe suprafata de

finisat.

7) Dupa finalizarea ciclului, axele sunt pozitionate la un punct aflat la 5 mm mai departe de

semifabricat in directia fiecarei axe.



161

7. Functia de Frezare Rotunda (RMILO, RMILI)

[Functie]

Functia de frezare rotunda foloseste valorile coordonatelor precizate ca punct de referinta si

prelucreaza ciclic dreptunghiul precizat de lungimile pe axele X si Y (l si J), care are adaosul Q

pentru detasat la nivelul adaosului de finisare (K) de sub nivelul suprafetei de finisat (Z).

Sunt doua tipuri de functii de frezare rotunda, asa cum se vede si mai jos :

RMILO in care este prelucrata fata exterioara a dreptunghiului definit.

RMILI in care este prelucrata fata interioara a dreptunghiului definit.

[Format Programare]

RMILO

X±x Y±y Z±z I±dx J±dy_kfIa_P%_Qdp R±rz_Dnn F__ FA__

RMILI

X : Valoarea X coordonatei (x) a punctului de referinta.

Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca cea a punctului

de referinta.

Y: Valoarea Y a coordonatei (y) a punctului de referinta.

Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a punctului actual este privita ca cea a punctului

de referinta.

Z : Pozitia suprafetei finisate (z)

In modul G90: Inaltimea de la zero program la nivelul suprafetei finisate.

In modul G91 : Distanta de la punctul de nivel R la nivelul suprafetei finisate.

I : Lungimea dreptunghiului care trebuie taiat in lungul axei X (dx)

Lungimea referitoare la punctul de referinta (x)

J: Lungimea dreptunghiului care trebuie taiat in lungul axei Y (dy)

Lungimea referitoare la punctul de referinta (y)

K : Adaosul de finisare (fl)

Daca este omis, atunci adaosul este privit ca fiind ‘fl=0’

P : Latimea de aschiere exprimata in procente (%)

Rata, in termeni procentuali, a latimii de aschiere la diametrul cutitului. Cu toate ca rata

este exprimata ca procentaj, simbolul (%) nu trebuie sa fie precizat.

Daca este omis, se presupune aplicarea lui ‘P70’ (70%)

Asa cum va fi explicat mai tarziu, valoarea comenzii este usor diferita fata de actuala

latime de aschiere.

Q : Adaosul care trebuie indepartat (dp)

Daca este omis, cutitul atinge suprafata ‘pozitia suprafetei finisate + adaosul de finisare

(K)’ dintr-o singura taiere.

Numarul de treceri: Numarul de taieri repetate pentru a atinge nivelul indicat anterior

este calculat asa cum se arata mai jos.



162

* : FUP indica operatiile de rotunjire a

fractiilor zecimale.

R : Nivelul retragerii rapide (rz)

D : Numarul de compensari a razei la varf a cutitului (nn)

F : Avansul

Avansul folosit pentru prelucrarea circumferintei externe sau interne a dreptunghiului

definit.

FA : Avansul

Avansul folosit cand se inainteaza pe axa Z de la nivelul punctului R la suprafata finisata.

(+ adaos de finisare K)

Daca este omis, se presupune aplicarea ‘FA=4 x F’

RMILO – Aschiere Exterioara

Primul punct de pozitionare (A) este punctul in care marginea sculei se afla la 5 mm

departare de directia longitudinala, iar in directie transversala, cutitul inainteaza cu

latimea de aschiere precizata de la muchia semifabricatului.

Inainte de inceperea operarii RMILO, functia verifica legatura dintre adaosul de finisare siadaosul care trebuie indepartat. Se declanseaza o alarma, daca urmatoarea conditie nu este

indeplinita :

QK

RMILO X0

Y0 Z-50

I500 J300 K0.2 P70 Q40 R2 D01 F400 FA800



163

In continuare se descrie modul in care se executa operatia RMILO prin comenzile de mai sus.

(1) Punctul de referinta este luat ca X0, Y0.(2) Prelucrarea este executata in exteriorul dreptunghiului definit de I500 si J300

(3) Este folosit un cutit cu diametrul precizat D01

(4) Nivelul de pozitionare rapida este R (2mm)

(5) Adaosul de prelucrare este Q (40 mm)

(6) Nivelul de prelucrare pe ciclu este ‘nivelul de finisare (Z)’ + ‘adaosul de finisare (K)’

Pentru acest exemplu : -50 mm + 0,2 mm

(7) Scula are avans de valoare ‘ ’ de la muchia semifabricatului iar ciclul de

prelucrare este executat la avansul de lucru F.

(8) Ciclul de prelucrare este repetat pana ce pe suprafata ramane adaosul de finisare

precizat.RMILI – Aschiere Interioara

Primul punct de pozitionare (A) este punctul in care periferia sculei se afla la 5 mmdepartare de muchia semifabricatului.

Inainte de inceperea operarii RMILI, functia verifica legatura dintre conturul definit si

valorile precizate. O alarma se va declansa daca nu sunt indeplinite conditiile urmatoare.

o (Valoarea compensarii razei la varf a sculei + Q + 5mm) x 2 < cea mai scurta fata.

o Q K

Alarma B 2319 Area machining : adaos prea mare de finisare, se declanseaza doar

daca aceasta inegalitate este realizata.

RMILI X0 Y0 Z0 J0 K0 PQ0 R0 D F FA



164

Pozitionarea intr-un Ciclu de Frezare Rotunda

(1) Prima pozitionare

Pozitionarea este executata la urmatoarea pozitie.

Aschiere exterioara (RMILO)

De-a lungul directiei fetei mai scurte, scula actioneaza asupra semifabricatului cu latimea

sculei (diametrul sculei x P)

In lungul directiei fetei mai lungi, periferia sculei este localizata la 5 mm departare de

muchia semifabricatului.

Aschiere interioara (RMILI) :

Atat in directia axei X, cat si in directia axei Y, scula este pozitionata la un punct in care

periferia sculei se afla la 5 mm departare de semifabricat.

(2) Pozitionare in directia axei Z.



165

Scula este deplasata de la nivelul punctului R la niv elul suprafetei finisate (Z) plus

adaosul de finisare (K) la avansul de lucru precizat de FA.In directia axei Z, prelucrarea este la nivelul precizat (Z+K) este executat intr-o singura

operatie de avans.

(3) Primul avans la suprafata frezata.

Aschiere exterioara (RMILO)

De la pozitionarea sculei, in prima pozitionare, la un punct unde ia contact cu

semifabricatul prin latimea precizata a sculei, ciclul de frezare rotunda poate incepe de

la primul punct de pozitionare.

Aschiere interioara (RMILI) :Scula este deplasata catre punctul de referinta astfel incat marginea sa ia contact cu

semifabricatul (5 mm atat in directiile axei X cat si Y) de la primul punct de

pozitionare. Scula este apoi avansata prin latimea sa dupa directia celei mai scurte fete.

Ciclul de frezare rotunda incepe apoi din acel punct.

(4) Al doilea si urmatoarele avansari la suprafata frezata



166

(5) Ultimul avans

Numai in cazul functiei RMILI, ultimul avans este executat in maniera prezentatamai jos.

Prelucrarea cu mai mult de o trecere

Prelucrarea cu o singura trecere

Fara comanda Q (adaos)



167

(6) Retragerea de pe semifabricat

In modul RMILI (aschiere interioara), scula se retrage dinspre semifabricat spreinterior deoarece se afla in contact cu semifabricatului la sfarsitul ciclului.

Valoarea retragerii este de 5 mm in lungul ambelor axe.In modul RMILO (aschiere exterioara), scula nu este retrasa.



168

CAPITOLUL 10. FUNCTIILE SUBPROGRAM

1. Generalitati

Programarea foloseste uneori modele similare in mod repetat sau utilizeaza modele deja

programate pentru alte operatii. Functia subprogram permite asemenea modele care sunt folosite

in mod repetat pentru a fi stocate ca subprograme astfel incat ele sa poata fi apelate atunci cand

este nevoie. Asadar, functia subprogram nu doar simplifica programul, dar de asemenea permite

o programare rapida si precisa.

1-1. Apelarea unui Subprogram

Un subprogram poate fi apelat nu doar din programul principal, dar de asemenea dintr-un

alt subprogram, pana la opt subprograme putand fi gazduite. Sunt disponibile trei moduri de apelare de subprograme, asa cum se poate vedea mai jos.

Retineti ca o comanda de apelare a unui subprogram trebuie sa fie precizata independent.

In concordanta, daca o comanda de apelare a unui subprogra este precizata cu comenzi de

deplasare pe axe in aceeasi secventa, comanda pentru apelarea subprogramului este omisa.

Pentru detalii vedeti urmatoarele subcapitole.

a. Apelare simpla (CALL)

b. Apelare dupa deplasarea axelor (MODIN, MODOUT)

c. Macro-uri coduri G/M

i. Apelari simple (G111-G120, M201-M210)

ii. Apelare dupa deplasarea pe axe (G100-G110)

iii. Macro apelari de la producator (doar pentru apelari simple)

Subprogramele care trebuiesc apelate pot fi grupate in trei tipuri :

Subprogram Dispozitiv fisier Extensie fisier Numele folosit

pentru subprogram

Subprogram

utilizator

MD1: .SUB

(Subprogram sistem) MD1: .SSB

O * * *

Altceva decat O

Subprogram de la

producator

Memoria sistemului .MSB O O * * *

Atunci cand este executata comanda de apelare a unui subprogram, acesta este cautat

dintre fisierul cu subprograme afisate ca efect la executarea tastei de comanda a

directorului in modul EDIT/AUX. Modul in care subprogramul precizat este cautat diferain functie de tipul subprogramului ; daca este un subprogram de utilizator sau un

subprogram de la producator. Oricum, daca exista un subprogram imediat dupa programul

principal, atunci cautarea este facuta de la acel subprogram.

o Subprograme de la utilizator



169

Subprogramul precizat este mai intai cautat in fisierul unde este precizata comanda de

selectare a programului. Daca subprogramul nu este gasit in acest fisier, atunci estecautat in toate fisiereler ale caror nume de dispozitiv este MD1 : cu extensia .SSB.

o Subprogram de la producatorSubprogramul precizat este cautat in toate fisierele din memoria sistemului : cu o

extensie de MSB.

Daca un document subprogram contine mai mult decat un subprogram pentru acelasi

nume, atunci doar cel gasit primul este cel valabil.

Exemplul 1 :

Comanda de alegere a programului este precizata fara numele fisierului subprogram.

Exemplul 2 :

Daca programul localizat are un nume de program in interior.



170

Daca este prezent un nume de program diferit fata de programul apelat, folositi

instructiunea GOTO pentru a sari peste el.

Daca acelasi nume de program este utilizat de mai multe ori, doar primul nume de

program este valabil.

Exemplul 3 :

Daca programul localizat are RTS in mai multe locuri.

aceasta secventa de program nu este incarcata

[Altele] Numarul maxim permis de subprograme care poate fi utilizat sau apelat pentru un un

program este 126.

In secventa care contine o comanda de apelare subprograme, doar un nume de program,``/`` (block skip) si/sau un nume de secventa, poate fi precizata inainte de comanda de

apelare a programului. Daca sunt scrise inaintea ei alte comenzi, atunci va fi afisata o

alarma.

Comenzile introduse dupa numele programului, insotesc comanda de apelare a

programului si pana la sfarsitul codului secventei din acea secventa, este neglijata.

Aceasta produce o alarma

Neglijata

In metoda de operare A

Programul planificat, principalul program, subprogramul si programele biblioteca pot fi

operate pana ce capacitatea lor totala atinge capacitatea maxima tampon de operare.



171

In metoda de operare B

Programul planificat, programul biblioteca si subprogramele pot fi operate pana cecapacitatea lor totala atinge capacitatea maxima tampon de operare.

Atunci cand codul optiune S este precizat cu comanda PSELECT, o alarma va fi declansata

de editarea unei comenzi de apelare subprogram (CALL ; apelare dupa deplasarea axei ;

macro cod G).

Oricum, subprogramele inregistrate in biblioteca pot rula chiar si cand codul optiune S este

precizat.

O comanda de apelare a unui subprogram poate fi sau nu poate fi executata in modul MDIin functie de tipul comenzii de apelare a subprogramului. O alarma este declansata daca o

apelare dupa comanda de deplasare pe axe (MODIN, MODOUT, G100 la G110) este

executata in modul MDI. O simpla comanda de apelare poate fi executata daca este precizata cu numele subprogramului definit de comanda de alegere a programului sau cu

numele suprogramului inregistrat in biblioteca.

2. Apelare Simpla (CALL)

[Functie]

Functia de apelare simpla executa subprogramul precizat atunci cand este specificata comanda

CALL.


CALL O__Q__ (variabila=expresie, variabila=expresie,…)

O : Numele programului care trebuie apelat

Q : Numarul de repetari (Max 999)

Daca Q nu este precizata, se presupune aplicarea « 1 »

Definirea variabilei

Definirea datelor si variabilelor care trebuies trecute in subprogramul apelat.

Intr-o expresie pentru definirea variabilelor, introduceti o variabila folosita insubprogramul apelat in partea stanga.

Variabila care trebuie introdusa poate fi una locala, comuna, de sistem, sau variabila

input/output.

In partea dreapta, introduceti variabila subprogramului apelat sau data.

Setare variabila



172

[Program exemplu]

Exemplul 1:

In urmatorul caz, valorile numerice pentru LB, LC si LD sunt:LB=10, LC=10, LD=20

O1

N1 LA=20

N2 CALL O2 LA=20 LB=LA

N3 LC=LA

M02

O2

N1 LD=LA ___ : Variabila locala a O1

RTS : Variabila locala a O2

Atunci cand numarul repetarilor subprogramului, precizate de cuvantul Q, este doi sau

mai mult, argumentele actuale nu sunt resetate si sunt executate asa cum sunt.

Exemplul 2 :

Programul principal :O1

N1 G90 G00 X20 Y20

N2 CALL OSUB Q3 LX=10 LI=25 LP=4

& LY=15 LJ=25 LZ=50

M02



173

Subprogram (Pozitionarea):

OSUB N11 LC=LP

N12 CALL OSQR LX=LX LY=LY LZ=LZ

N13 LC=LC-1

N14 IF [LC LE 0] N17

N15 G91 G00 X=LI……………Pozitionare in directia axei X

N16 GOTO N12

N17 G91 G00 Y=LJ……..Pozitionare in directia axei Y

N18 LI=-LI……………………Directie inversa dupa axa X

RTS

Subprogram (Aschiere)OSQR

N21 G91 G01 Z=-LZ

N22 X=LX

N23 Y=LY

N24 X=-LX

N25 Y=-LY

N26 G00 Z=LZ

RTS

Programatorii trebuie sa inregistreze urmatoarele :

Numele programului : OSUB

Numarul de repetari : Numarul de elemente in directia axei Y

Variabile care trebuiesc trecute :

LX : Distanta de aschiere a modelului (directia axei X)

LY : Distanta de aschiere a modelului (directia axei Y)

LZ : Adancimea de aschiere

LI : Distanta la urmatorul sablon (pe directia axei X)

LJ : Distanta la urmatorul sablon (pe directia axei Y)

LP : Numarul de elemente in directia axei X.



174

3. Apelare Subprogram dupa Deplasarea pe Axe (MODIN, MODOUT)

[Functie]

O apelare dupa comanda de deplasare pe axe stabileste apelarea dupa modul de deplasarea pe axe.

In acest mod, subprogramul precizat este executat la fiecare executie a unei comenzi de deplasare

pe axe.

Atunci cand apelarea dupa comanda de deplasare pe axe este precizata cu o comanda de

deplasare pe axe in aceeasi secventa, comanda de deplasare pe axe este neglijata cu toate ca

apelarea dupa modul de deplasare pe axe este precizat.


Apelarea dupa deplasarea pe axe :

O: nume Program

Q: Numar de repetari (Max. 9999)

Daca Q nu este precizat, atunci se va aplica « 1 »

Definire variabile :

Pentru detalii, vedeti « Apelare Simpla ». Definirea variabilelor este executata de fiecare data

cand subprogramul precizat este apelat dupa executarea unei comenzi de deplasare dupa oa xa.

Oricum, daca subprogramul este executat in mod repetat conform cu setarile pentru Q, variabilele

nu sunt resetate in executiile urmatoare.

Anularea apelarii dupa modul de deplasare pe axe : MODOUT.Comanda MODOUT anuleaza comanda MODIN precizata ultima, dar aceasta nu se aplica la

comenzile MODIN care au fost deja anulate.

O comanda MODOUT trebuie intotdeauna sa fie precizata in programul care contine comanda

corespunzatoare MODIN.

O alarma este declansata in urmatoarele situatii :



175

[Detalii]

Asezarea unei apelari de subprogram in o apelare dupa modul deplasarea axelorEste posibila apelarea de subprograme in mai mult de opt niveluri fara anularea unui apel dupa

comanda de deplasare dupa axe. Aceasta se numeste « nesting » : modul prin care apelul dupacomanda de deplasare pe axe este executata se explica in continuare.

(1) Atunci cand este precizata comanda MODIN in subprogramul care este apelat de

executarea unei alte comenzi MODIN precizata in programul principal,

subprogramele sunt executate in maniera prezentata mai jos.

(2) Dupa precizarea comenzii MODIN, daca este precizata o alta comanda MODIN in acelasi

program, sau daca o alta comanda MODIN este specificata intr-un subprogram care este

apelat prin executarea unei comenzi de apelare a unui subprogram, alta decat prima comanda

MODIN, subprogramele sunt executata in maniera prezentata mai departe.

a. O comanda MODIN este urmata de o alta in acelasi program.



176

b. Dupa precizarea unei comenzi MODIN, o alta comanda MODIN este specificata in

subprogramul (O3) care este apelat de o comanda de apelare a unui subprogram, altadecat prima comanda MODIN.

Subprogramul O3 este apelat de o comanda CALL.

Subprogramul O3 este apelat printr-o alta comanda MODIN.

In articolul 2) mentionat mai sus, relatia dintre O3 si O2 reprezinta cazul explicat in

articolul 1), iar cea dintre O1 si O2 este cazul explicat in articolul 2).



177

Exemplu :

Ordinea de executie pentru apelarea subprogramelor pe niveluri si valoarea nivelului.

Atunci cand definirea variabilelor care trebuiesc precizate urmeaza o comanda

MODIN, daca este folosita o variabila locala in partea dreapta a setarii, trebuiesc

luate in considerare urmatoarele puncte atunci cand subprogramul este apelat de

comenzi de miscare pe axe precizate intr-un program, altul decat cel care contine

comanda MODIN corespunzatoare.

O2 este apelata de executarea comenzii de deplasare pe axe in N3, apoi O1 esteapelata de executarea comenzii de deplasare pe axe in N10 a O2. Cu toate ca

variabilele sunt definite in timpul apelarii O1, o alarma se declanseaza devreme ce

LS nu este definita in O2.



178

Exemplu :

Diferenta dintre Apelarea Subprogramului dupa Functia de Deplasare pe Axe siCiclurile Fixate.

a) Atunci cand un ciclu de gaurire este executat folosind comanda MODIN, gaurirea

nu este dusa la bun sfarsit in punctele N2 si N3.

b) Atunci cand un ciclu de gaurire este executat folosind functia ciclu fixata, gaurirea

este dusa la bun sfarsit la punctele N2 si N3.



179

c) Este posibil sa se sara peste gaurirea la secventele N2 si N3 prin precizarea NCYL.In exemplul de mai sus, subprogramele OCYC si OFXC sunt indicate mai jos :

OCYC OFXC

N10 G91 G00 X10 G81 Z__ R__ F__

N11 X-10 Y10 G80

N12 X-10 Y-10

RTS

Este posibila programarea unui ciclu fix in interiorul unui subprogram apelat de

comanda MODIN.

Exemplu :

Main Program Subprogram

. OA

. .

. O comanda pentru ciclu fix .

nu poate fi precizata G81

MODIN OA in interiorul acestor secvente .

.

G80X__Y__ .

MODOUT .

. RTS

.

.

Daca un ciclu fixat este precizat intr-un subprogram, codul G pentru anularea ciclului fix (G80)

trebuie sa fie precizat in acelasi subprogram inainte de precizarea comenzii RTS .



180

4. Macro Functii Cod G si M

Macro Functii Cod G

[Functie]

Un subprogram poate fi apelat folosind cod G in loc de comanda CALL sau MODIN/MODOUT.

Trasatura caracteristica pentru apelarea unui subprogram folosind un cod G se numeste macro

functie cod G.

Cu o macro functie cod G, de vreme ce sunt folosite adrese de caractere pentru definirea

variabilelor, vor ajuta programatorii sa se familiarizeze cu programarea conventionala NC pentru

a folosi mai usor subprograme.

[Format programare]

G100 : La fel ca MODOUT : definirea variabilelor nu este necesara

G101-G110 : La fel ca MODIN O__

G111-G120 : La fel ca CALL O__Pot fi apelate doar subprograme in fisierul de subprograme

ale utilizatorului.

Numele programelor care corespund pentru G101-G120 sunt definite folosind

parametri. Retineti ca numele programelor OO000-OO999 nu pot fi folosite.

G300 : La fel ca MODOUT; definirea variabilelor nu este necesara.

G301-G349 : La fel ca MODIN O__

G350-G399 : La fel ca CALL O__

Pentru G300-G399, subprogramele care trebuiesc apelate sunt determinate de

sistem, iar un utilizator nu poate atribui un nume de program pentru aceste coduri

G.

Definire-variabile : <Adresa><Expresie>, <Adresa><Expresie>…

Aici pot fi utilizate caracterele adreselor excluzand G, M, N si O si

caracterele adreselor extinse.

Valoarea comenzii este verificata atunci cand o variabila este precizata.

Pentru recomandarea/actualizarea unei variabile, se foloseste un nume de

variabila locala (caracterul adresei este precedat de « P »).

Daca o comanda nu este precizata, recomandarea acelei comenzi nu produce o eroare nedefinita, dar comanda este identificata drept

« EMPTY (nedefinit) »



181

Macro Functii Cod M

[Functie]

Un subprogram poate fi apelat folosind un cod M in loc de o comanda CALL. Aceastacaracteristica se cheama macro functie cod M.

Macro functia cod M nu defineste variabile. Functia trebuia sa fie precizata intr-o secventa fara

alte comenzi.

[Format programare]

M__

M201-M210: La fel ca si CALL O__

Pot fi apelate doar subprograme din fisierul de subprogame ale utilizatorului.

Numele de programe ce corespund pentru M201-M210 sunt definite folosind

parametri. Retineti ca numele de programe OO000-OO999 nu pot fi utilizate.

Elemente Comune

O alarma va fi declansata daca setarea unui parametru nu include nume de program care sa corespunda macro codurilor G sau M precizate, sau daca acel

nume nu este definit de sistem. De asemenea, o alarma se va declansa daca acel

program nu este inclus in fisierul subprogram. Oricum, daca programul precizat

nu este selectat prin comanda de selectare de programme, din cauza, de exemplu,

ca numele programului este modificat de definirea parametrului dupa executarea

comenzii de alegere a programului, atunci alarma se va declansa cand comanda

macro codurilor G sau M este executata.

Pentru ‘G’ si ‘M’ folosite ca si comenzi macro coduri G sau M, valorile nu pot fi

trecute folosind o variabila.

Pentru ‘G’ si ‘M’, doar valori numerice sunt incarcate atunci cand comanda de

alegere a programului este executata si alte date, daca sunt precizate, vor rezulta

intr-o alarma.

Exemplu :

G=111 Acestea nu sunt incarcate, iar o alarma va fi declansata

G=VC1 (Eroare G code) cand sunt executate

G112 Un program numit G112 este incarcat



182


Linie la unghi

[Format programare]

G111 X__Y__I__J__K__

X,Y : Punct de referinta (Absolut)

I : Interval

J : Unghi

K : Numarul de puncte

Acest exemplu poate fi exprimat de urmatorul subprogram, care preia ca OLAA este definit

pentru G111 prin definirea parametrilor.

OLAA

N1 LEN=0

N2 PK =PK-I

N3 IF [PK LT 0] N7

N4 LEN = LEN + PI

N5 G90 G00 X=LEN * COS [PJ] + PX

& Y=LEN * SIN [PJ] + PY

N6 GOTO N2

N7 RTS

Comanda “G111X30Y20I10J30K5” da rezultatul prezentat mai jos:



183

5. Functia Apelare Program Folosind Variabile

5-1. Generalitati

Aceasta functie consta din urmatoarele doua functii.Elementele care nu sunt descrise aici sunt similare cu cele descrise in functia subprogram

conventional. Asadar, cititi acest manual inconjunctie cu “Functia Sub-program” din Manualul de

Programare.

Functia apelare program prin variabile

Aceasta functie face posibila apelarea unui program prin indicarea unei expresii precum si a

unui numar program. Aceasta functie, oricum, nu poate fi utilizata pe deplin in metoda de

operare S, operarea cu memorie tampon izolata, sau operarea DNC-DT.

Functia inregistrare programProgramele care vor fi folosite in programul principal sunt anterior scrise intr-o portiune de

program si inregistrate dupa o alegere a programului. Aceasta functie nu poate fi utilizata in

metoda de operare S, operarea cu memorie tampon izolata, sau operarea DNC-DT.

5-2. Functia Apelare Program prin intermediul Variabilelor

Aceasta functie permite sa chemati un program prin indicarea unui numar de program folosind o

expresie.

5-2.1. Gama de Aplicare

Sunt cinci comenzi de apelare programe, asa cum sunt date si mai jos:

a. CALL

b. MOD IN

c. Macro coduri G (G101 la G120/G300 la G399)

d. Macro coduri M (M201 la M210)

e. Creare macro call (PCIR, TAPR, etc)

Aceasta functie devine efectiva prin indicarea urmatoarelor doua comenzi:

a. CALL

b. MOD IN

In acest manual, descrierea “apelarii unui program” se refera doar la programul apelat de cele

doua comenzi de mai sus.

Aceasta functie devine efectiva cu toate metodele de operare. In operarea S, operarea cu

memorie tampon izolata sau operarea DNC-DT, oricum, programele care trebuiesc apelate

trebuie sa fi fost anterior inregistrate in biblioteca, iar comanda “PN” nu are inteles de numar

de program.

Aceasta functie devine de asemenea efectiva chiar si in programul bibliotecii.



184

5-2.2. Formatul Comenzii Program

CALL O= [Expresie] Q__ [Definire argument] (PN=___)

MODIN O= [Expresie] Q__ [Definire argument] (PN=___)

Desemnarea trebuie sa fie facuta in aceasta ordine, excluzand “PN”

“PN” poate fi desemnat in sau inaintea definirii argumentului.

O: Nume (numar) al programului care trebuie apelat

“=” poate fi adaugat si considerat ca o “expresie”

O expresie este formata cu “o” urmat de “=” (un spatiu este permis intre “o” si “=” ). O

“expresie” este privita asa cum este chiar daca o valoare este indicata dupa “=” (Exemplu :

o=100).

Intr-o expresie, un nume de program nu poate fi desemnat. Doar un numar program este permis.

Intr-o expresie, un numar de program este rotunjit la cel mai apropiat numar intreg (cu

fractii dupa punctele zecimale nerotunjite) si este tratat ca un numar cu patru cifre. “0”

este considerat a fi 0000. Gama trebuie sa fie intre 0000 si 9999.

Intr-o expresie, un sub-program nu este automat inregistrat la selectarea unui program.

Asadar, desemnati numarul programului care sa fie utilizat cu comanda “PN” sau

comanda “PREG” (descrisa mai tarziu), sau numarul programului inregistrat anterior in

biblioteca. In acest caz, retineti ca comanda “PN” poate fi folosita doar cu metoda de

operare A sau B. In [Expresie], nu trebuie folosit nici un spatiu.

Un spatiu este permis intre “0” si “=”, sau “=” si [Expresie]

Q : Numarul de repetari (in intervalul de timp 9999)

Atunci cand comanda Q este omisa, frecventa Q1 este stabilita automat.

Argument : variabila=expresie, variabila=expresie,

Data sau variabilele care trebuiesc transferate intre programe sunt stabilite. Aceste definiri pot fi

omise.

PN: Numarul de programe care vor fi folosite

Comanda “PN” poate fi omisa.

Un spatiu este permis intre “PN” si “=”, sau “=” si [numar]

Comanda “PN” este folosita pentru desemnarea numarului de programe care trebuiesc

folosite, si nu pentru operare.

In programul apelat, se poate face referire la o valoare apelata de “PN”.



185

Comanda PN in secventa de comenzi CALL sau MODIN este inregistrata automat la

alegerea programului pentru metoda de operare A sau B. (Aceasta este de asemenea

realizata chiar cand numele programului nu este desemnat de o “expresie”.)Exceptand comanda PN, acolo mai este o metoda mentionata mai tarziu pentru inregistrarea

programului.

Doar valori (intregi fara semn) pot fi desemnate pentru comanda “PN”. Variabile sauexpresii aritmetice nu pot fi utilizate. O eroare este declansata atunci cand valoarea

unei comenzi se afla dincolo de gama dintre 0 si 9999.

Comanda “PN” este tratata ca un numar cu patru cifre. Daca PN = 1, inregistrati

o0001.

“PN” este o variabila locala. “PN” poate fi folosita in programul apelat.

Daca “PN” a fost deja folosita pentru alte scopuri, definiti “1” la parametrul optional

NC (bit) nr. 69, bit 4.

Aceasta functie referitoare la “PN” poate deveni invalida. Aceasta functie poate deveni efectiva doar cu metoda de operare A sau B.

5-3. Functia Inregistrare Program

Subprogramele care trebuiesc folosite in programul principal sunt anterior scrise in portiuni

de program, si aceste subprograme sunt inregistrate la alegerea programului principal.

5-3-1. Gama de Aplicare

Aceasta functie devine efectiva doar cu metoda de operare A sau B.

Devine efectiva in programul bibliotecii, de asemenea.

5-3-2. Format Comanda Program

PREGo___,o___,…

Virgula “,” poate fi inlocuita de spatiu sau “/”. Un nume de program si altele (exceptind sirul

ce incepe cu 0 sau :) sunt inregistrate. Nici o eroare sau alarma nu se declanseaza chiar daca

nici un nume de program nu a fost ales dupa PREG.

Un nume de program este considerat ca un sir de caractere. De aceea, o1 si o0001 sunt

programme diferite.

Atat numarul programului, cat si numele programului pot fi indicate. O expresie nu poate fi folosita pentru un numar program.

PREG trebuie sa fie in capatul secventei (numele secventei poate fi omis)

G0, X sau Y nu sunt executate chiar daca una este indicata in secventa de comenzi

PREG.

Un program, apelat de programul indicat de PREG, este de asemenea inregistrat.



186

CAPITOLUL 11 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR

1. Instructiuni utilizator 1Instructiuni utilizator 1 a fost dezvoltat pentru ai permite utilizatorului sa foloseascafunctii de prelucrare de mare viteza singurInstructiuni utilizator 1 consta in urmatoarele trei functii:

Functie de ramificare Functie variabila Functie matematica

1-1. Functia de ramificatie

Functia de ramificatie controleaza ordinea de executie o secventelor din program.Poate avea instructiunea GOTO care determina un salt neconditionat si o

instructiune IF care determina un salt conditionat O alarma va apare daca destinatia saltului nu apartine programului a caruiramura este specificata. Cand este mai mult de o singura segventa de destinatiea saltului, saltul are loc la secventa cea mai apropiata de inceputul programului

In metoda de operare A, o comanda de ramificare cauta destinatia saltului de lainceputul programului. Cu cat destinatia saltului este mai aproape de sfarsitulprogramului, cu atat va fi mai lung timpul de executare a ramificatiei de program.In cazul in care se foloseste metoda de programare B, nu mai este nici o influentaasupra timpului de executie a functiei de ramificatie.

Un bloc care contine o comanda de ramificare nu poate avea nimic altceva decatnumele programului, „/” (sari peste bloc) si numele secventei

Comenzile programate dupa destinatia saltului pana la sfarsitul blocului nu suntluate in seama

O alarma va apare daca o comanda de ramificare este executata in modul MDI Daca modul de operare A este selectat prin setarea parametrilor, ramificarea

poate fi facuta rapid prin desemnarea etichetei secventei ca destinatie a comenziide ramificare. Oricum, aceasta ramificare rapida este posibila pana la 30 deetichete de secvente de la inceputul programului. Pentru secvente cu etichete

peste 30, destinatia comenzii de ramificatie este cautata de la inceputulprogramului, asa cum este facuta in mod conventional.



187

* : Eticheta secventei: o secventa care contine ca nume caractere alfabetice

Daca metoda de operare B este selectata prin setarea parametrilor, restrictiileindicate mai jos se aplica programului principal.

a. Cand optiunea S este specificata in comanda de selectare, executareaunei comenzi de ramificare genereaza o alarma

b. Numele secventei destinatiei unui salt trebuie sa fie o eticheta care esteformata din caractere alfabetice. Daca numarul unei secvente este deformat numeric, va apare o alarma „nedefinita”

c. Pana la 30 de etichete de secvente pot fi utilizate, incluzand si cele carenu sunt specificate ca destinatie a unui salt. Daca numarul de etichete desecvente folosit depaseste limita, o alarma apare in selectia programului.Este recomandat sa folositi etichete de secvente doar pentru blocuri carevor fi destinatii ale salturilor

(0) Comanda GOTO

[Functia]Este o functie de ramificare care determina un salt neconditionat.


N: specifica un nume de secventa sau o eticheta a secventei de destinatie a sltuluiO instructiune GOTO si un nume de secventa (eticheta de secventa) trebuie

separate printr-un spatu



188

(1) Comanda IF

[Functia]

Aceasta este o functie de ramificatie care determina un salt conditionat. Dacaconditia este indeplinita, saltul are loc la destinatia specificata. Daca conditia nu estesatisfacuta, se executa secventa urmatoare.


Sunt sasetipuri de calificari dupa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos:Operator Semnificatie Exemplu Continut Regula

LT Mai mic ca, < IF [VC1 LT 5] N100Salt la N100 candVC1 este mai mic

decat 5

LE Mai mic sau egal cu, IF [VC1 LE 5] N100Salt la N100 candVC1 este mai mic

sau egal cu 5

EQ Egal cu. = IF [VC1 EQ 5] N100Salt la N100 candVC1 este egal cu 5

NE Diferit , IF [VC1 NE 5] N100Salt la N100 cand

VC1 este diferit de 5

GT Mai mare ca, > IF [VC1 GT 5] N100Salt la N100 cand

VC1 este mai maredecat 5

GE Mai mare sau egal cu, IF [VC1 GE 5] N100 Salt la N100 candVC1 este mai maresau egal cu 5

Introduceti unspaiu de o parte

si de alta aoperatorului



189

1-2. Functia variabila

[Functia]Functia variabila permite sa folositi o variabila ca in expresia X=VC1 in loc sa specificatidirect valoarea numerica cum ar fi X100. acest lucru da porgramelor mai multaflexibilitate si versatilitate, doar introducand valori numerice pentru variabile putandutiliza acelasi program pentru mai multe piese asemanatoare.

[Exemplu]Folosirea programului urmator va facilita prelucrarea geometrieiaratate mai jos:

Inainte de inceperea operatiei setati variabilele

folosind parametrii ca mi josVC1=60 raza primului cerc care va fi prelucratVC2=-5 valoarea incremntala cu care se reduce razaVC3=10 numarul de cercur ce vor fi prelucrate

[Detalii]

Variabilele pot fi desemnate ca adrese (cu exceptia O si N) si adrese extinse.unsimbol „=”, spatiu sau HT va fi folosit ca delimitator intre adresa si variabilaCand desemnezi o variabila cu codul G sau o adresa extinsa, totdeuna folosestesimbolul egal „=”

Exemplu: G = VC1 (daca VC1=1, G = VC1 este interpretat ca G1)

Daca o valoare in afara intervalului permis pentru o adresa individuala estedesemnata, apare o alarma. Pentru adrese care necesita sa folosesti un intreg,valoarea fractionala zecimala este rotunjita daca este folosit un numar real.



190

EMPTYValoarea unei variabile nedefinite este reprezentata de „EMPTY”. In particular,

variabilele locale care incep cu „P” sunt desemnate „EMPTY”. Alte variabile localecare nu incep cu „P” nu sunt desemnate variabile initiale chiar daca nu suntdefinite.

Cum este interpretat „EMPTY”

a. Cand o variabila este desemnata unei adrese

Desemnarea unei variabile nedefinita este echivalent cu omiterea adresei.Folosirea unei variabile nedefinite in membrul drept determina o alarma:

VC1 = EMPTY VC1 = 0

G90 X100 Y = VC1G90 X100

G90 X100 Y = VC1G90 X100 Y0

b. Cand o variabila nedefinita este folosita intr-o expresie operationala”EMPTY” este interpretata ca 0 cu exceptia cazului cand nu sunt folositesimboluri operationale.

VC1 = EMPTY VC1 = 0VC2 = VC1

VC2 = EMPTY

VC2 = VC1

VC2 = 0

VC2 = +VC1VC2 = 0

VC2 = +VC1VC2 = 0

VC2 = VC1*VC1

VC2 = 0

VC2 = VC1*VC1

VC2 = 0

c. Cand o variabila nedefinita este folosita pentru calificare, „EMPTY” estediferita de 0 doar cand EQ sau NE este folosit

VC1 = EMPTY VC1 = 0N1 IF [VC1 EQ EMPTY] N10

N2 Ramificare la N10

N1 IF [VC1 EQ EMPTY] N10

N2 La urmatorul N2N1 IF [VC1 NE 0] N10N2

Ramificare la N10

N1 IF [VC1 NE 0] N10N2

La urmatorul N2N1 IF [VC1 GE EMPTY] N10N2

N1 IF [VC1 GE EMPTY] N10N2



191

Ramificare la N10 Ramificare la N10N1 IF [VC1 GE 0] N10

N2 La urmatorul N2

N1 IF [VC1 GE 0] N10

N2 La urmatorul N2 Variabile Array (matrice)

Un Array este un set de date avand aceleas elemente. Numele array trebuie urmatimediat de o valoare inscrisa intre paranteze [ ] pentru a reprezenta elementulspecific.Variabilele permit utilizarea unui array

Un array nu poate fi folosit pentru variabile localea. Variabile comune VC[n]b. Cateva variabile de sistem. Exemplu: VZOFX[n] (instructiuni utilizator 2)c. Variabile intrare/iesire (I/O) VDIN[n], VDOUT[n] (instructiuni utilizator 2)*: „n” este valoarea alocata

Aceasta valoare este o valoare aritmetica. Valoarea folosita in expreiilearitmetice se numeste valoare alocata. Daca o variabila array este folosita intr-oexpresie, apare o alarma.

1-2-1. Variabile comuneVariabilele care sunt folosite in comun pentru programe de planificare, programeprincipale si subprograme fac referire la variabilele comune si ele pot fi referite saumodificate in oricare din aceste programe.


Tip 1:V C Numeric

Numeric: 1 la 200 standard1 la 1000 optional

Tip 2:V C [ Expresie ]

Expresie: 1 la 200 standard1 la 1000 optional



192

[Detalii]

In specificatiile standard sunt 200 de variabile comune de la VC1 la VC200,optional acest numar de variabile poate fi crescut la 1000, de la VC1 la VC1000.VC001 sau VC01 sunt interpretate ca VC1

Variabilele comune pot fi setate folosind parametrii. Setarea variabilelor inintervalul VC1 la VC200 in specificatiile standard si intervalul VC1 la VC400 inspecificatiile optionale nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprireamasinii. Variabilele din intervalul VC401 la VC1000 in specificatiile optionale suntsterse la „EMPTY” cand masina este pornita.

Cu Tipul 1 se specifica direct numarul variabilelei comune . Cu Tipul 2 variabilelecomune sunt definite cu o expresie in concordanta cu formatul array.

Exemplu de definire cu Tipul 2VC[1] interpretat ca VC1VC[VC1 +1] interpretat ca VC11 cand VC1=10 Daca rezultatul expresiei este in afara domeniului 1 la 200 in specificatii standard

sau 1 la 1000 in specificatii optionale, apare o alarma.

1-2-2. Variabile locale

Variabilele locale pot fi folosite in programele principale sau subprograme. Suntvalidate doar pentru un program particular si pot fi setate, se poate face referire laele sau modifica doar in acel program. Nu este permis sa utilizati variabile locale

definite intr-un porgram oarecare intr-un alt programCand variabila este setata de un argument ce cheama un subprogram, partea dinstanga a variabilei locale, care este o variabila a subprogramului chemat, poate fisetata, referita sau modificata de subprogramul chemat. Aceste variabile pot fifolosite ca sa treceti argumente.



193

[Format]

Tip 1:Litera Litera Alfanumeric (1 sau 2 caractere)

O, N, V si P nu pot fi utilizate

Tip 2:P Litera Alfanumeric (1 sau 2 caractere)

[Detalii] O variabila locala poate fi setata prin definirea a cel mult 5 caractere exceptand

cele pentru cuvintele rezervate in partea stanga a simbolului „=”. Variabilelelocale ale subrutinei sunt sterse dupa ce subprogramul a fost executat de atatea

ori cat era specificat. Un total de 255 variabile locale poate fi setat in modul 1 sau2. toate variabilele locale sunt sterse prin resetarea masini, oprirea si repornireatensiunii, NC reset etc.

Variabilele locale sunt setate sau actualizate in acelasi mod, indiferent de tipul 1sau tipul 2 al variabilei locale. Cand referim (definita in partea din dreaptasimbolului „=”), oricum, procesarea difera intre cele doua tipuri de variabile locale,daca variabila la care se face referire nu a fost setata. Desi o alarma apare cutipul 1 de variabila locala, o variabila locala este setata cu „EMPTY” definita cavaloare cand tipul 2 de variabila este folosit.

Adresele specificate pentru a desemna argumentul codului G almacroinstructiunilor sunt setate folosind o variabila numita cu „P” la inceput si

sunt in referinta cu tipul 2 de variabile localeExemplu:Specificand „G111 X100 Y200 P5”Se seteaza variabilele ca PX = 100, PY = 200 si PP = 5. daca un proces special estenecesar pentru adresele omise, programul cere procesarea in subprogram apelat cucodul G macro



194

1-3. Functii matematice

Pentru a specifica valori numerice pentru variabile si caractere de adrese (X, Y, Z, I,K,...) expresii aritmetice pot fi specificate direct daca calcule algebrice sunt cerute pentruobtinerea valorilor numerice.[Format de programare]Caracter de adresa sau variabila = Expresie

Expresie

Operator Denumire matematica Exemplu

+

-

Semn pozitiv

Semn negativ

+1234

-1234+-

AdunareScadere

X=12.3+VC1X=12.3-VC1

*/

InmultireImpartire

X=VC1*10X=VC1/10

ExempluProgramare conventionala X135

Programare folosind functii matematice X=100+XP2 XP2=35

1-4. Variabile de sistem

Variabilele care sunt determinate de sistem sunt denumite ca variabile de sistem si sepoate face referire sau actualiza In programe de planificare, programe principale sausubprograme. La o variabila de sistem se poate face referire sau se poate actualizadupa executarea secventei imediat urmatoare celei in care se face referire sau seactualizeaza.



195


Tip 1:V Litera Maxim 6 caractere alfanumerice

Tip 2:V Litera Maxim 6 caractere alfanumerice [ Expresie ]

V – Toate variabilele de sistem au inainte “V” nu trebuie sa fie „C”

[Detalii]

Tipul fiecarei variabile de sistem este determinat si daca tipul folosit pentru a

specifica un parametru specific difera fata de tipul predefinit, o alarma apare Unele variabile de sistem pot fi setate la setarea de zero datele de scule sau/simodul parametri

Variabilele dsistem sunt clasificate in urmatoarele trei tipuri:a. Variabile de sistem de citire si scriereb. Variabile de sistem de citire si scriere care necesita atentie in scrierec. Variabile de sistemdoar de citire

Detalii despre aceste variabile sunt prezentate mai jos.

1-4-1. Variabile de sistem citre/scriere

(1) Zero offsetVZOF*[Expresie]*: Numele axelor X-Z, U-W,A-CExpresie: Numarul sistemului de coordonate de lucruDomeniu de valori: 1 la numarul seturilor de sisteme de coordonate de lucruValorile de zero offset pentru sistemul de coordonate de lucru indicate de expresiepot fi citite si scrise. Pentru aceste operatii, sistemul de unitati este cel setat dinparametri optionali NC (IMPUT UNIT SYSTEM). Axele sunt determinate de numeleaxelor destinate.

Exemplul 1Scrierea valorii zero offset a axei X la No.10

VZOFX[10]=20

Sistem de unitati µmValoarea zero offset la No.10 este 20 µm

Sistem de unitati mmValoarea zero offset la No.10 este 20 mm



196

Exemplul 2Citirea valorii de zero offset a axei X la No.10

VC1=VZOFX[10] (valoarea offsetului la No.10 este 20mm)

Sistem de unitati µmVC1= 20000

Sistem de unitati mmVC1= 20

(2) Valoarea de offset a lungimii sculeiVTOFH[expresie][expresie]: numarul offsetului lungimii de sculaDomeniu de valori: 1 la numarul seturilor de date de scula

Valorile de offset pentru lungimea sculei indicate de expresie pot fi scrise saucitite. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali IMPUTUNIT SYSTEM.

Exemplul 1Scrierea valorii de offset a lungimii sculei la No.10VTOFH[10]=20

Sistem de unitati µm

Valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20 µm

Sistem de unitati mmValoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20 mm

Exemplul 2Citirea valorii de offset a lungimii sculei la No.10VC1=VTOFH[10] (valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20mm)


Sistem de unitati mm

VC1= 20

(3) Valorile de compensare a razei sculeiVTOFD[Expresie]



197

Expresia: numarul compensarii razei sculei

Valorile de compensare a arezei sculei pentru numarul indicat de expresie pot fiscrise si citite. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionaliIMPUT UNIT SYSTEM.

Exemplul 1Scrierea valorii de compensare a razei sculei la No.10VTOFD[10]=20

Sistem de unitati µmValoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20 µm

Sistem de unitati mmValoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20 mm

Exemplul 2Citirea valorii de compensare arazei sculei la No.10VC1=VTOFD[10] (valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este20mm)



(4) Limita de cursa programabila pozitiva

VPPL **: Numele axei X la Z, U la W, A la CLimita de cursa programabila in directie pozitiva pentru axa indicata de numele axeipoate fi scrisa si citita. Aceste setari sunt accesibile in modul de setare parametri laparametrii utilizator „ P PROG LIMIT WRK”. Pentru aceasta operatie trebuie setat cuajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. Valoarea care trebuie setataeste determinata in sistemul de coordonate de lucru selectat.

[Suplimentar]Nu este permis sa setati limita de cursa programabila pozitiva sub valoarea de pozitie

setata ca limita de sfarsit de cursa in directie pozitiva. Exemplul 1Scrierea limitei programabile de cursa (+) a axei XVPPLX=500

Sistem de unitati µmLimita programabila de cursa (+) este = 500 µm



198

Sistem de unitati mm

Limita programabila de cursa (+) este = 500 mm

Exemplul 2Citirea limitei programabile de cursa (+) a axei XVC1=VPPLX (valoarea limitei programabile de cursa (+) este 500 mm)



[Suplimentar]Desi limita programabila de cursa (+) este setata in sistemul de coordonate de lucru,limita de sfarsit de cursa (+) este setata in sistemul de coordonate masina.

(5) Limita de cursa programabila negativaVNPL **: Numele axei X la Z, U la W, A la CLimita de cursa programabila in directie negativa pentru axa indicata de numele axeipoate fi scrisa si citita. Aceste setari sunt accesibile in modul de setare parametri laparametrii utilizator „ P PROG LIMIT WRK”. Pentru aceasta operatie trebuie setat cuajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. Valoarea care trebuie setataeste determinata in sistemul de coordonate de lucru selectat.

[Suplimentar]Nu este permis sa setati limita de cursa programabila negativa sub valoarea de pozitiesetata ca limita de sfarsit de cursa in directie negativa.

Exemplul 1Scrierea limitei programabile de cursa (-) a axei XVNPLX=500

Sistem de unitati µmLimita programabila de cursa (-) este = 500 µm

Sistem de unitati mmLimita programabila de cursa (-) este = 500 mm

Exemplul 2Citirea limitei programabile de cursa (-) a axei XVC1=VNPLX (valoarea limitei programabile de cursa (-) este 500 mm)



199



[Suplimentar]Desi limita programabila de cursa (-) este setata in sistemul de coordonate de lucru,limita de sfarsit de cursa (-) este setata in sistemul de coordonate masina.

(6) Controlul imprimanteiVPCNTIntervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 – 255Este folosit cu o imprimanta

Pentru a schimba o pagina de exemplu, setati codul „schimbare pagina” si trasmiteti-l imprimanteiDaca aceasta variabila de sistem este tiparita utilizand o imprimanta, valoarea setatapentru VPCNT este iesire. Nimic nu este tiparit cand RS 232C nu este selectata devariabila de control a imprimantei VPRT.Cand parametrul optional (bit) No.8, bit 0 (8-biti JIS) este OFF, data de la 0 la 127($00 - $7F) este scoasa cu un bit de paritate (bit 7)Cand comanda „ PRINT VPCNT” este executata, comanda de scriere este efectuatadupa verificarea codului de control a imprimantei. De aceea pentru a executa doarcontrolul codului de imprimanta, executati comanda „SPRINT VPCNT”

Exemplu:

Pentru a scoate doar „cod 31” (in hexazecimal 1F) catre imprimanta faracontrol asa cum am prezentat mai sus.VPCNT=31SPRINT VPCNT

(7) Specificatii automate analiza rezultat 1VOK1Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 -6, 10 – 16Este folosit impreuna cu imprimantaEste convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatelecalibrarii.Legatura dintre setarea valorii pentru VOK1 si imprimanta este aratata mai jos. Inorice caz, iesirea comprima caracterele.



200

PRINT VOK1Valoare setata Continutul tiparirii&afisaj

VOK1 =0 sau 10 [ ] (trei spatii)=1 sau 11 [OK]=2 sau 12 [+OK]=3 sau 13 [+NG]=4 sau 14 [-NG]=5 sau 15 [NG]=6 sau 16 [ ] (trei spatii)= EMPTY [ ] (trei spatii)

Cu setarea *10 la *16, la iesire se obtin caractere maritePe afisaj, rezultatul este afisat cu caractere de aceeasi marime indiferent daca seseteaza 0 – 6 sau 10 – 16Cand setarea este facuta pentru caractere mari, este afisat urmatorul lucruSpecificatii Epson $0ESpecificatii Okuma PP-5000 $1FIn alte specificatii fara un rezultat special

(8) Specificatii automate analiza rezultat 1VOK2Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255Este folosit impreuna cu imprimantaEste convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatelecalibrarii.Legatura dintre setarea valorii pentru VOK2 si imprimanta este aratata mai jos. Inorice caz, iesirea consta in opt caractere.

PRINT VOK2

Valoare setata ` Continutul tiparirii&afisaj

VOK2 =1 [TOTAL OK]=2 [TOTAL NG]

[Suplimentar]

Intervalul de setare este 0 – 255 daca setarea este facuta doar pentru VOK2. pentruutilizare in combinatie cu PRINT, setarea trebuie sa fie „1 sau 2” ; setarea unei altevalori determina o alarma.



201

(9) Numarul calibrarii

VNUMInterval de setare: 0 – 9999Este utilizata impreuna cu imprimantaEste convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatelecalibrarii.Legatura dintre setarea valorii pentru VNUM si imprimanta este aratata mai jos. Inorice caz, iesirea consta in sapte caractere.

PRINT VNUMValoare setata ` Continutul tiparirii&afisaj

VNUM =0 [NO. 0]=1 [NO. 1]=10 [NO. 10]=100 [NO. 100]=1000 [NO. 1000]= EMPTY [NO. 0]

(10) Controlul imprimanteiVINTGDomeniu de setare: 0 - ±99999.999Toate datele trimise la imprimanta sunt tratate ca variabile cu virgula mobila; insistemul de masura in mm, data este afisata cu pana la trei zecimale iar in sistemulde masura in inci, data este afisata cu pana la trei zecimale. Aceasta variabila desistem pote fi folosita convenabil pentru a afisa datele in forma intreagaLegatura dintre valoarea setata pentruVINTG si imprimanta este aratata mai jos. Inorice caz, iesirea consta in 12 caractere.

PRINT VINTGValoare setata ` Continutul tiparirii&afisaj

VINTG =-99999999 [-99999999]=0 [0]=99999999 [99999999]

XX =0 [0]

Cand PRINT XX este executata, valorea afisata va fi [0.000] in sistemul de masura inmm

(11) Controlul imprimanteiVPRT



202

Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255Specifica destinatia iesirii si unitatea iesirii pentru caracterele insirate la imprimanta.

Unitatea variabileiDestinatia iesirii Sistemul minim deunitati

Sistemul standard deunitati

Fara iesire VPRT=0 VPRT=4Numai RS232C VPRT=1 VPRT=5

Afisare doar pe ecran VPRT=2 VPRT=6RS232C si ecran VPRT=3 VPRT=7

Ecranul de afisaj indica ecranul personal in modul de operare.Iesirea catre RS232C este valida doar cand setarea parametrului optional (bit) No.2,bit 4 este ON.Setarea este facuta „0” cand se reporneste tensiunea de alimentare. Resetarea

masinii nu influenteaza aceasta setare. Avand in vedere „sistemul minim de unitati” si „sistemul standard de unitati” pentruiesire, sistemul selectat este valid doar pentru variabile cu virgula mobila, si acelesidate sunt scose afara in diferite formate, in concordanta cu sistemul de unitatiselectat. Numarul de caractere este „12” in ambele cazuri. Unele date care pot fiafisate cu sistemul minim de unitati nu pot fi in sistemul standard de unitati pana cenumarul de idgiti depaseste opt. In acest caz este afisat „+OVERFLOW” sau „-OVERFLOW”.

Exemplu:

VC1 = 12.34PRINT VC1

Valoare setata Afisaj

VPRT =0 - 3 sistem de unitati „mm” [0.012]= sistem de unitati „inci” [0.0012]=4 - 7 sistem de unitati „mm” [12.340]

= sistem de unitati „inci” [12.3400]

(12) Steag de comutare offset lungime scula/detectare rupere sculaVFSTIntervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255

Modul de operare pentru masurarea automata a lungimii sculei si a detectariiautomate a ruperii sculei poate fi desemnat.



203

Legatura intre fiecare bit si modul de operare este aratat in tabelul de mai jos.

No. Bit Modul de operare

Bit 7

1: lungimea sculei relativ la nasul brosei este folosita ca valoare de offsetde lungime de scula0: lungimea individuala a sculelor relativ la scula standard folosita pentrusetarea sistemului de coordonate de lucru este folosita ca valoare deoffset de lungime de scula

Bit 6 Sa fie „0”Bit 5 Sa fie „0”Bit 4 Sa fie „0”

Bit 31: Axa X nu se pozitioneaza pentru atingerea senzorului. Setati „1” candsenzorul de atingere este setat independent de axa X

Bit 2 1: Este executat automat offsetul de lungime de scula/ detectarea ruperiisculei consecutiv in directia axei Z si apoi in directia axei Y

Bit 11: Este executat automat offsetul de lungime de scula/ detectarea ruperiisculei in directia axei Y

Bit 01: Este executat automat offsetul de lungime de scula0: Este executat automat detectarea ruperii sculei

(13) Specificatiile culorilor graficeVGCLRCulorile afisajului grafic color pot fi desemnate.Desemnarea culorilor:

VGCLR = nN: un numar intreg (0 la 9) Aceasta variabila de sistem este folosita pentru desemnarea culorii traseului afisat alsculei.n = 0: paraseste desemnarea culorilorn = 1: albastrun = 2: verden = 3: albastru deschisn = 4: rosun = 5: mov

n = 6: galben

n = 7: albn = 8: negrun = 9: nu este afisat

(14) Numar parametru monitorizare cuplu tarodare sincronizataVTMNODomeniu de setare: 1 la 5



204

Numarul parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare in timpul tarodarii

sincronizate poate fi citit/scris. Pana cand VTMNO este inlocuita, valoarea folositeanterior ramane valabila daca o noua valoare nu este specificata.

Exemplu 1:Scrierea parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare sincronizatanumarul 3VTMNO = 3

Exemplu 2:Citirea parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare sincronizatanumarul 3VC1 = VTMNO

(15) Numarul parametrului de monitorizare a supraincarcarii broseiVSLNODomeniu de setare: 1 la 5Pentru functia de monitorizare supraincarcare brosa, numarul parametrului demonitorizare supraincarcare brosapoate fi citit/scris prin indicarea numaruluiparametrului. Pana cand VSLNO este inlocuita, valoarea folosite anterior ramanevalabila daca o noua valoare nu este specificata.

Exemplu 1:Scrierea parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei numarul 3VSLNO = 3

Exemplu 2:Citirea parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei numarul 3VC1 = VSLNO

(16) Parametrul digital de avans de lucru F1VPF1F[expresie]Expresie: numarul specificat pentru parametrul digital F1 de avans de lucruValori permise: 1 la 9

Avansul de lucru specificat F1specificat ca numar parametru poate fi citit/scris.

Exemplu 1:Scrierea avansului de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3

VPF1F[3] = 20

in sistem de unitati µm Avansul de lucru de 20 µm este setat pentru parametrul 3 in sistem de unitati mm

Avansul de lucru de 20 mm este setat pentru parametrul 3



205

Exemplu 2:

Ctirea avansului de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3Valoarea asumata pentru avansul de lucru pentru parametrul digital numarul 3este 20 mmVC1 = VPF1F[3]

in sistem de unitati µmVC1 = 20000 in sistem de unitati mmVC1 = 20

(17) Parametrul digital F1 Valoare MaximaVPF1M[expresie]

Expresie: numarul specificat pentru parametrul digital F1 de avans de lucruValori permise: 1 la 9Valoarea maxima a avansului de lucru specificat F1 specificat ca numar parametrupoate fi citit/scris.

Exemplu 1:Scrierea avansului de lucru maxim pentru parametrul digital F1 numarul 3VPF1M[3] = 20

in sistem de unitati µm Avansul de lucru maxim de 20 µm este setat pentru parametrul 3 in sistem de unitati mm

Avansul de lucru maxim de 20 mm este setat pentru parametrul 3

Exemplu 2:Ctirea avansului maxim de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3Valoarea asumata maxima pentru avansul de lucru pentru parametrul digitalnumarul 3 este 20 mmVC1 = VPF1M[3]

in sistem de unitati µmVC1 = 20000

in sistem de unitati mmVC1 = 20

(18) parametrul digital F1 acceleratie/deceleratieVPF1CDomeniu de setare: 0 la 4000000Data parametrului digital F1 de acceleratie/deceleratie poate fi citit/scris

Acest parametru este in mod uzual setat cu ajutorul parametrilor optionali NC (cuvantlung) No.22.



206

Data este citita sau scrisa in sistemul minim de unitati. Exemplu 1:

Scrierea datelor de accelerare/decelerareVPF1C = 20

Exemplu 2:Citirea datelor de accelerare/decelerareValoarea asumata pentru acest parametru accelerare/decelerare este 20 µmVC1 = VPF1CVC1 = 20

(19) Datele de management al sculelorVTLD* [expresie]

*: 1 la 8Expresie: numarul offsetului de sculaDomeniu permis: 1 la numarul setarilor de sculaCitirea/scrierea datelor de management a sculelor pot fi indicate cu expresia.Obiectivul de a fi citit sau scris este desemnat cu „*”.Explicatiile de mai jos arata cum datele sunt gestionate.

a. VTLD1 : numarul grupului de sculeb. VTLD2: modul de management al vietii sculelor

Mod Criterii de judecare pentru viata sculeiInlocuirea cu scula de schimb cand

viata sculei a expirat

1

Cand comanda de scula T apeleaza viata

sculei, scula uzata este specificata caurmatoarea

2 Nefolosita

3

Viata sculei este judecata avand ca baza decalcul timpul de aschiere acumulat in carescula cand se deplaseaza cu avansul de lucru Scula nu este inlocuita cu scula de

schimb si scula uzata este folosita incontinuare

4Cand comanda de scula T apeleaza viatasculei, scula uzata este specificata caurmatoarea

5 Nefolosita

6

Viata sculei este judecata avand ca baza decalcul date precum numarul total de gauriprelucrate Scula nu este inlocuita cu scula de

schimb si scula uzata este folosita incontinuare

0 Viata sculei nu este efectuata -

c. VTLD3 : steagul OK/NGBit 0 la 4 : folosit pentru ale functii (nu modificati niciodata)

5 : NG16 : NG27 : NG3



207

d. VTLD4 ; steagul vietii sculeiBit 0 : viata sculei

1 : uzura sculei2 : supraincarcare3 : cuplu4 :5 : rupere6 :7 : utilizator

e. VTLD5 : al doilea numar al offsetului de scula

f. VTDL6 : al treilea numar al offsetului de scula

g. VTLD7 : valorile de setare pentru managementul vietii sculeih1 : 2 biti de date

Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul deaschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru(mod 1 la 3)

0 h1 32 767 (unitati: minute) Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date (cum ar fi

numarul total de gauri prelucrate) (mod 4 la 6)0 h1 32 767 (unitati: minute) Cand managementul vietii sculei nu este executat (mod 0)Fara restritii

h. VTLD8 : valoarea ramasa a vietii sculei3 3iti de date2 biti la stanga1 bit la dreapta

Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul deaschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru(mod 1 la 3)

- 32768 h3 32767 (unitati: minute)0 h3 59 (unitati: secunde)Exemple:Citirea timpului de viata ramas pentru scula al carui numar de managementeste 10

1) Citirea in unitati de minuteVC1 = VTLD8[10]/256 [Eliminarea bitului nesemnificativ]VC1 = FIX[VC1]2) Citirea in unitati de secunde



208

VC1 = VTLD8[10]VC1 = VC1 AND 255 [Mascarea bitului nesemnificativ]

Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date (mod 4 la 6);0 h2 65535Totdeauna h3 = 0 Cand managementul vietii sculei nu este executat (mod 0)Fara restrictii

(20) MOP numarul sculeiVMPTIntervalul de setare: 0 – 9 intreg

Aceasta variabila de sistem seteaza numarul de clasificare al datei de scula MOP-TOOL.

Cand se foloseste aceeasi scula pentru degrosare si finitie, selectarea datei de sculaMOP-TOOL poate fi schimbata prin setarea numerelor diferite pentru VMPT. Exemplu:Introdu VMPT = 0 in programu NC pentru prelucrarea de degrosare si VMPT= 1 pentru finitie cu urmatoarele setari pentru numarul sculei pentru datele descula MOP-TOOL:Numarul sculei in datele MOP-TOOL = 50-0 date de scula de degrosareNumarul sculei in datele MOP-TOOL = 50-0 date de scula de finitie

(21) MOP Control 1VMPC1Extensie: numarul offsetului de sculaValori permise: 1 la numarul seturilor de date de sculaEste posibil sa desemnati exemple de date neincarcate (pentru metoda de datecolective)Exemplul de date neincarcate este valid dar cand VMPC2 = 1 si modul de operareMOP-TOOL este „monitorizare”

Bit 7

1: Exemplul de date neincarcate ON0: Exemplul de date neincarcate OFF Bit 0 la Bit 3Desemneaza numarul de date de incarcare pentru care exemplu de dateneincarcate trebuie executat

Exemplu:VMPC1 = #80H.....exemplul de date sub conditiile de neincarcare pentrudatele incarcate No.1VMPC1 = #81H.....exemplul de date sub conditiile de neincarcare pentrudatele incarcate No.2VMPC1 = #82H.....exemplul de date sub conditiile de neincarcare pentrudatele incarcate No.3



209

..

VMPC1 = #8FH.....exemplul de date sub conditiile de neincarcare pentrudatele incarcate No.16VMPC1 = #00H.....exemplul de de neincarcare OFF

(22) MOP Control 2VMPC2Desemneaza starea de ON/OFF pentru MOP-TOOL0: MOP OFF1: MOP ON

(23) MOP Control 3VMPC3Monitorizarea supraincarcarii poate fi comutata ON/OFF

Bit 71: datele de incarcare No.1 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.1 monitorizarea supraincarcarii OFF Bit 61: datele de incarcare No.2 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.2 monitorizarea supraincarcarii OFF Bit 51: datele de incarcare No.3 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.3 monitorizarea supraincarcarii OFF Bit 41: datele de incarcare No.4 monitorizarea supraincarcarii ON

0: datele de incarcare No.4 monitorizarea supraincarcarii OFF Bit 31: datele de incarcare No.5 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.5 monitorizarea supraincarcarii OFF

Bit 21: datele de incarcare No.6 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.6 monitorizarea supraincarcarii OFF Bit 11: datele de incarcare No.7 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.7 monitorizarea supraincarcarii OFF Bit 0

1: datele de incarcare No.8 monitorizarea supraincarcarii ON0: datele de incarcare No.8 monitorizarea supraincarcarii OFF

(24) MOP Control 4VMPC4Functia de reducere a aerului la aschiere poate fi comutata ON/OFF

Bit 7



210

1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.1 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.1 OFF

Bit 61: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.2 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.2 OFF Bit 51: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.3 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.3 OFF Bit 41: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.4 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.4 OFF Bit 31: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.5 ON

0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.5 OFF Bit 21: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.6 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.6 OFF Bit 11: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.7 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.7 OFF Bit 01: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.8 ON0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.8 OFF

(25) MOP Control 5

VMPC5Folosita pentru comutarea functiei de control adaptiv ON/OFF Bit 71: control adaptiv pentru datele No. 1 ON

0: control adaptiv pentru datele No. 1 OFF Bit 61: control adaptiv pentru datele No. 2 ON0: control adaptiv pentru datele No. 2 OFF Bit 51: control adaptiv pentru datele No. 3 ON0: control adaptiv pentru datele No. 3 OFF

Bit 41: control adaptiv pentru datele No. 4 ON0: control adaptiv pentru datele No. 4 OFF Bit 31: control adaptiv pentru datele No. 5 ON0: control adaptiv pentru datele No. 5 OFF Bit 2



211

1: control adaptiv pentru datele No. 6 ON0: control adaptiv pentru datele No. 6 OFF

Bit 11: control adaptiv pentru datele No. 7 ON0: control adaptiv pentru datele No. 7 OFF Bit 01: control adaptiv pentru datele No. 8 ON0: control adaptiv pentru datele No. 8 OFF

1-4-2. Variabilele de sistem citire/scriere cer atentie speciala la scriere

Variabilele de sistem ((1) la (9)) exprimate mai sus au influente critice asupra operariimasinii. Dupa ce au fost scrise, suprafetele prelucrate se vor deteriora sau vor rezultainterferente neasteptate daca valorile scrise sunt resetate la valorile originale. De aceeanu scrieti aceste valori decat daca este absolut necesar.

(1) Valoarea de limita de sfarsit cursa pozitivaVPSL**: numele axei; X la Z, U la W, A la CLimita de cursa in directie pozitiva pentru axa indicata de numele axei poate ficitita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ P PROG LIMIT MC” esteposibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se facein sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea ce trebuie setata este

determinata in sistemul de coordonate al masinii.

[Suplimentar]

Valoarea de limita de cursa (+) este setata ca o valoare in sistemul de coordonate almasinii, dar daca acest sistem de variabile este rescris, valoarea, convertita la valoareasistemului de coordonate de lucru este setata simultan ca limita finala de cursaprogramabila (+)

Exemplu:Citirea limitei de cursa (+) pe axa XConsiderati ca:Limita de cursa (+) este 500mm in sistemul de coordonate de lucru si zeroul

de lucru al sistemului curent de coordonate de lucru No.2 este X = 150mmVC1 = VPSLX ...........citirea limitei de cursa (+) in sistemul de coordonate masina

VC2 = VACOD ..........citirea numarului sistemului de coordonate curent

VC3 = VC1 – VZOFX[VC2]....conversia valorii citite de limita de cursa (+) intr-o valoarein sistemul de coordonate de lucru



212

Sistemul de unitati µmVC1 = 650000 VC2 = 2 VC3 = 500000

Sistemul de unitati mmVC1 = 650 VC2 = 2 VC3 = 500

(2) Valoarea de limita de cursa negativaVNSL**: numele axei; X la Z, U la W, A la CLimita de cursa in directie negativa pentru axa indicata de numele axei poate ficitita/scrisa. Setarea datelor pentru parametrii utilizator „ N PROG LIMIT MC” esteposibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se facein sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea ce trebuie setata estedeterminata in sistemul de coordonate al masinii.

[Suplimentar]Valoarea de limita de cursa (-) este setata ca o valoare in sistemul de coordonate almasinii, dar daca acest sistem de variabile este rescris, valoare, convertita la valoareasistemului de coordonate de lucru este setata simultan ca limita de cursa programabila(-)

Exemplu:Citirea limitei de cursa (-) pe axa XConsiderati ca:Limita de cursa (-) este -500mm in sistemul de coordonate de lucru si zeroulde lucru al sistemului curent de coordonate de lucru No.2 este X = 150mmVC1 = VNSLX ...........citirea limitei de cursa (-) in sistemul de coordonate masina

VC2 = VACOD ..........citirea numarului sistemului de coordonate curentVC3 = VC1 – VZOFX[VC2]....conversia valorii citite de limita de sfarsit de cursa (-) intr-o valoare in sistemul de coordonate de lucru

Sistemul de unitati µm

VC1 = -650000 VC2 = 2 VC3 = -500000 Sistemul de unitati mmVC1 = -650 VC2 = 2 VC3 = -500

(3) Valoarea de compensare a jocului de intoarcereVBLC**: numele axei; X la Z, U la W, A la C

Valoarea de compensare a jocului de intoarcere pentru axa indicata de numele axeipoate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ BACKLASH” esteposibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se facein sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).

Exemplu:Citirea valorii de compensare a jocului de intoarcere pentru axa XConsiderati ca valoarea de compensare a jocului pentru axa X este 0.005mm



213

VC1 = VBLCX

In sistemul de masura in µmVC1 = 50 In sistemul de masura in mmVC1 = 0.05

(4) Latimea semnalului „in pozitie”VINP**: numele axei; X la Z, U la W, A la CValoarea semnalului „in pozitie” pentru axa indicata de numele axei poate ficitita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ IN POSITION” este posibilain modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face insistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).

Exemplu:Citirea valorii semnalului „in pozitie” pentru axa XConsiderati ca valoarea semnalului „in pozitie” pentru axa X este 0.003mmVC1 = VINPX


(5) Largimea semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa”VHPI*

*: numele axei; X la Z, U la W, A la CValoarea semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” pentru axa indicata de numeleaxei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ IN POSITION(H)” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarease face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).

Exemplu:Citirea valorii semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” pentru axa XConsiderati ca valoarea semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” pentruaxa X este 0.020mmVC1 = VHPIX

In sistemul de masura in µm

VC1 = 20 In sistemul de masura in mmVC1 = 0.02

(6) Originea sistemului de coordonate masinaVMOF**: numele axei; X la Z, U la W, A la C



214

Valoarea semnalului de zero al sistemului de coordonate masina pentru axa indicatade numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „

ZERO OFFSET (MACHINE)” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentruaceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM).

Exemplu:

Citirea valorii de origine in sistemul de coordonate masina pentru axa XConsiderati ca valoarea pozitiei de zero in sistemul de coordonate masinapentru axa X este 2675.632mmVC1 = VMOFX

In sistemul de masura in µmVC1 = 2675632

In sistemul de masura in mmVC1 = 2675.632

(7) Locatia de pozitie „acasa”VHPP*[expresie]*: numele axei; X la Z, U la W, A la C[expresie]: numarul pozitiei „acasa”Valori permise: 1 la 32Locatia de pozitie „acasa” poate fi citita/scrisa prin indicarea numarului din expresiesi de asemenea prin indicarea numelui axei. Pozitia „acasa” este referentiata lapozitia de zero a masinii. Setarea datelor pentru parametrii de sistem „ HOMEPOSITION 1-32” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceastaoperatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC.

Exemplu:Citirea valorii No.3 pentru pozitia „acasa” pentru axa X

Considerati ca pozitia „acasa” No.3 pentru axa X este la 457.987mmVC1 = VHPPX[3]


(8) Valoarea senzorului contactVSAP**: numele axei; X la Z, U la W, A la C

Punctul de contact al senzolrului sau punctul de atingere dupa executia unuisubprogram (MSB) pentru ciclu automat de calibrarepoate fi citit sau scris. Valoarea insistemul de coordonate pentru pozitia de contact a axei desemnate prin numeleacesteia este scrisa sau citita. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de



215

unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea se refera fata de punctul de zero alpozitiei encoderului.

Exemplul 1:Citirea valorii senzorului de contact pentru axa XConsiderati ca: Valoarea punctului senzorului de contact fata de pozitia de zero a

encoderului: 3500mm

Originea sitemului de coordonate al masinii: 2000mm Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2 Punctul de zero (X) in sistemul de coordonate de lucru: 700mmVC1 = VSAPX..........citirea punctului de contact al senzorului, referentiat fata depunctul de zero al pozitiei encoderului

VC2 = VC1 – VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul decoordonate masina

VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate delucru

VC4 = VC2 – VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul decoordonate de lucru

In sistemul de masura in µmVC1 = 3500000 VC2 = 1500000 VC3 = 2 VC4 = 800000 In sistemul de masura in mmVC1 = 3500 VC2 = 1500 VC3 = 2 VC4 = 800

(9) Numarul sculei activeVTLCNNumarul sculei prezenta in brosa poate fi citit si scris

Exemplu:Citirea numarului sculei active

VC1 = VTLCN[Suplimentar]

Doar citire pentru masinile cu magazie de scule

(10) Numarul sculei urmatoareVTLNNNumarul sculei urmatoare poate fi citit si scris

Exemplu:Citirea numarului sculei active

VC1 = VTLNN[Suplimentar]

Doar citire pentru masinile cu magazie de scule



216

1-4-3. Citirea doar a variabilelor de sistem

(1) Valori calculateVRCO**: numele axei; X la Z, U la W, A la CValoarea calculata (CON) pentru axa desemnata de numele axei poate fi citita. Pentruaceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC.Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitiei encoderului.

Exemplul 1:Citirea valorii calculate pentru axa XConsiderati ca:

Valoarea calculata: 3750mm Originea sitemului de coordonate al masinii: 2500mm

Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2 Punctul de zero (X) : 800mmVC1 = VRCOX..........citirea valorii calculate (referentiata fata de punctul de zero alpozitiei encoderului)




In sistemul de masura in µmVC1 = 3750000 VC2 = 1250000 VC3 = 2 VC4 = 450000 In sistemul de masura in mm

VC1 = 3750 VC2 = 1250 VC3 = 2 VC4 = 450(2) Data de pozitie actualaVAPA**: numele axei; X la Z, U la W, A la C

Valoarea actuala (APA) pentru axa desemnata de numele axei poate fi citita. Pentruaceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali aiNC(INPUT UNIT SYSTEM). Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitieiencoderului.

Exemplul 1:Citirea valorii actuale pentru axa X

Considerati ca: Valoarea actuala: 3750mm Originea sitemului de coordonate al masinii: 2500mm Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2 Punctul de zero (X) : 800mm



217

VC1 = VAPAI..........citirea valorii actuale a masinii (referentiata fata de punctul de zeroal pozitiei encoderului)




In sistemul de masura in µmVC1 = 3750000 VC2 = 1250000 VC3 = 2 VC4 = 450000 In sistemul de masura in mmVC1 = 3750 VC2 = 1250 VC3 = 2 VC4 = 450

(3) Numarul sistemului de coordonate de lucru activVACOD

Numarul sistemului de coordonate de lucru al sistemului de coordonate de lucruselectat in prezent poate fi citit

Exemplul 1:Numarul sistemului de coordonate de lucru prezent No.2VC1 = VRCOXVC2 = VC1 – VMOFXVC3 = VACODVC4 = VC2 – VZOFX[VC3]VC3 = 2

(4) Numarul sculei activeVATOL

Numarul de management a sculei (tipul scueli + numarul scueli) al sculei prezenta inbrosa poate fi citit. Data este de format doi baiti: primii sase biti cei mai semnificativiarata tipul sculei iar urmatorii zece biti mai putin semnificativi reprezinta numarulsculei.Tipul sculei (cateva tipuri de scule nu pot fi setate, depinzand de specificatiilemasinii)

bit 150: scula normala

1: scula cu diametru mare (L)

bit 14 la bit 110: scula normala 4: scula atasata (A)1: scula grea (M) 5: scula atasata grea (AM)2: scula plana (P) 6: scula pentru axa U (U)3: scula plana grea (PM)



218

Numarul sculei

Exemplul 1:Citirea numarului de management al sculei active (scula normala cu numarulsculei 10)VC1 = VATOLVC1 = 10 (#0000000000001010)

Exemplul 2:Citirea numarului de management al sculei active (scula de diametru mare cunumarul sculei 10)

VC1 = VATOLVC1 = 32778 (#1000000000001010)

Exemplul 3:Citirea numarului sculei active (scula grea cu numarul sculei 1)VC1 = VATOLVC2 = VATOL AND #03FFHVC1 = 2049 (#0000100000000001)VC2 = 1 (#0000000000000001)

(5) Numarul sculei urmatoareVNTOLNumarul de management (tipul sculei + numarul sculei) al sculei urmatoarece ce vafi folosita poate fi citit. Data este de format doi baiti: primii sase biti cei maisemnificativi arata tipul sculei iar urmatorii zece biti mai putin semnificativi reprezintanumarul sculei.

Tipul sculei (cateva tipuri de scule nu pot fi setate, depinzand de specificatiilemasinii)

bit 150: scula normala1: scula cu diametru mare (L)



219

bit 14 la bit 11

0: scula normala 4: scula atasata (A)1: scula grea (M) 5: scula atasata grea (AM)2: scula plana (P) 6: scula pentru axa U (U)3: scula plana grea (PM)

Numarul sculei

Exemplul 1:Citirea numarului de management al sculei urmatoare (scula normala cunumarul sculei 10)VC1 = VNTOLVC1 = 10

Exemplul 2:

Citirea numarului de management al sculei urmatoare (scula de diametrumare cu numarul sculei 10)VC1 = VNTOLVC1 = 32778

Exemplul 3:Citirea numarului sculei urmatoare (scula grea cu numarul sculei 1)VC1 = VNTOLVC2 = VNTOL AND #03FFHVC1 = 2049VC2 = 1

(6) Numarul sistemului de coordonate si seturile de date de scule (codul despecificatii NC No. 2)

VSPCO

Codul de specificatii de un bait care indica numarul sistemului de coordonate siseturile datelor de scule poate fi citit. Legatura dintre bitul de date si specificatii esteprezentat in tabelul de mai jos:

No. bit SpecificatieBit 7 100 seturi de date de sculaBit 6 300 seturi de date de sculaBit 5 200 seturi de date de sculaBit 4 50 seturi de sisteme de coordonateBit 3 20 seturi de sisteme de coordonate



220

Bit 2Bit 1

Bit 0 Volum mare pentru functia de stocare program

(7) Cod de specificatii pentru generatorul de subprograme (cod de specificatii NCNo. 24)

VSPSBCodul de specificatii de un bait care indica specificatiile generatorului desubprograme poate fi citit. Legatura dintre bitul de date si specificatii este prezentatin tabelul de mai jos:

No. bit Specificatie

Bit 7 Generator subprogram creare subprograme, scula standard 150mmBit 6 Subprogram pentru masurarea pieseiBit 5 Subprogram pentru zero offset automat

Bit 4 Subprogram pentru verificarea dimensiunilorBit 3 Subprogram pentru dispozitiv optic de masurare piesaBit 2 Subprogram pentru detectare automata rupere sculaBit 1 Subprogram pentru compensare automata raza sculaBit 0 Subprogram pentru determinarea automata a offsetului de lungime scula

(8) Blocare masinaVMLOKEste posibil sa citesti daca sau nu starea NC in starea masina blocata

Exemplul 1Cand NC este in starea de masina blocataVC1 = VMLOK

VC1 = 128 Exemplul 2Cand NC nu este in starea de masina blocataVC1 = VMLOKVC1 = 0

(9) Unghiul de vizualizare grafica 3D (orizontal)

VGRHUnghiul de vizualizare din planul orizontal in afisajul grafic 3D poate fi citit. Valoareaunitatilor citite este in grade (0)

Exemplu:

Citirea unghiului de vizualizare grafica 3D in plan orizontal HVC1 = VGRH

(10) Unghiul de vizualizare grafica 3D (vertical)VGRVUnghiul de vizualizare din planul vertical in afisajul grafic 3D poate fi citit. Valoareaunitatilor citite este in grade (0)



221

Exemplu:Citirea unghiului de vizualizare grafica 3D in plan vertical V

VC1 = VGRV(11) Valoarea avansului de fixare

VFMDXValoarea avansului de fixare (data setata pentru parametrul optional (cuvant lung)NC No. 10) poate fi citita.

Exemplu:Citirea valorii avansului de fixare:VC1 = VFMDX

(12) Sistemul de unitati al programului

VINCHSistemul de unitati (setat pentru NC de parametrul optional (IMPUT UNIT SYSTEM)sau parametrul optional NC (bit) No.3, bit 0 la bit 7 si No.4 bit 0) folosit pentruprogramul carea este executat poate fi citit.

Exemplul 1:

Daca setarea pentru „SISTEMUL DE UNITATI DE LUNGIME” al parametrului optionalNC No.3 este „inc” si respectiv „1”VC1 = VINCHVC1 = 3

Mai jos este aratat ecranul de setare al parametrilor optionali NC si unitatile de setare aiparametrilor optionali (bit)



222

Ecranul de setare al parametrilor optionali NC

Parametrul optional NC (bit) No.3, bit 0 la bit7 si No.4 bit0Numar

parametruNumar

bitContinut Nota

verificareFara notaverificare

0Unitatea pentru distanta este ori „mm”ori „inci”

inci mm

1

Unitatile sunt „1 mm”, „1 inci”, „1 grad”

ori „1 sec”

La fel ca indicatia

din stanga

Conform cusetarea bit 1 la 5

si bit 7 la No.3 sibit 0 la No.4

2Unitatea de distanta este „0.01mm” ori„0.001mm”

0.01mm 0.001mm

3Unitatea pentru avans de lucru este„0.1mm/min, 0.01in/min” sau „1 mm/min,0.1 in/min”

0.1 mm/min, 0.01in/min

1 mm/min, 0.1in/min

4Unitatea pentru avans de lucru este„0.001mm/min, 0.0001in/min” sau „0.01mm/min, 0.001 in/min”

0.001mm/rot,0.0001 in/rot

0.01 mm/rot,0.001 in/rot

5Unitatea de timp este „0.01 sec” sau„0.1 sec”

0.01 sec 0.1 sec

6Pentru datele cu punc zecimal, punctulzecimal indica 1mm, 1 inch, 1 grad sau1 sec

La fel ca indicatiadin stanga

Conform cusetarea bit 1 la 5

si bit 7

3

7Unitatea pentru timp este 0.001 sec sau0.1 sec (*1)

0.001 sec 0.1 sec

4 0Unitatea pentru unghi este 0.001 gradesau 0.0001 grade (*2)

0.0001 grade 0.001 grade



223

(*1) Daca setarea pentru bitul 5 este „1”, unitatea pentru timp este totdeauna 0.01 sec

(*2) Setarea pentru bitul 0 este valida doar cand specificatia comutabila inci/mm esteselectata.

* aria permisa pentru operatiile de citire si scriere sunt stabilite de parametruloptional (bit) No.34 bit4

(13) Steagul secventei de repornireVRSTTSteagul se face On cand comanda de restart (RS) este executata in modulautomat si se face OFF dupa ce secventa desemnata poate fi citita.Domeniul de setare: binar 8 biti

Exemplul 1In timpul secventei de restart

VC1 = VRSTTVC1 = 128 Exemplul 2Nu in timpul secventei de restartVC1 = VRSTTVC1 = 0

(14) Contorul de timp de operareVDTIM[,ß]

= 1: timp cat alimentarea a fost ON 2: timp operare NC 3: timp rotatie brosa4: timp aschiere 5: timp introducere date externe

ß = 1: valoare numarata 2: valoare setata

Timpul numarat de numaratoare si valorile lor setate sunt citite. Exemplu:Secventa sare la N010 cand contorul de timp atinge 10 ore

(15) Numarator de lucruVWRKC[,ß]



224

= 1: numarator de lucru A 2: numarator de lucru B

3: numarator de lucru C 5: numarator de lucru D

ß = 1: valoare numarata 2: valoare setata

Timpul numarat de numaratoare si valorile lor setate sunt citite. Exemplu:Secventa sare la N010 cand valoarea numarata de contorul A ajunge la 5

(16) Codurile GVGCOD[expresie]Expresie: un grup de numere al codului GDomeniu permis: 1 la 96Modul prezentelor grupuri G cod pot fi cititeValoarea citita este o valoare numerica a codului G. Totusi „254” este citit ca G00

Grup Cod G Grup Cod G

1 G0 G1 G2 G3 G60 12 G90 G91

2 G4 13 G94 G95

3 G10 G11 14 G61 G64

4 G15 G16 15 G20 G21

5 G17 G18 G19 16 G30

6G22 G23

17G31

7 G40 G41 G42 18 G09

8 G43 G44 19 G62

9 G50 G51 20 G92

21 G7110 G53 G54 G55 G56 G57 G58 G59

32 G101 – G120

66 G186 G18711

G73 G74 G76 G80 G81 G82 G83G84 G85 G86 G87 G89 G274G284 78 G174 G175

Exemplul 1:In modul G00VC1 = VGCOD[1]VC1 = 254



225

Exemplul 2:

In modul G1 in mod incrementalVC1 = VGCOD[1]VC2 = VGCOD[12]VC1 = 1, VC2 = 91

(17) Codul SVSCODValoarea comandata pentru viteza de rotatie a brosei poate fi citita ca programata.Setarea vitezei brosei din comutatorul de pe panou este ignorata si valoareaprogramata este citita in program.

Exemplu:S1200VC1 = VSCOD

VC1 = 1200(18) Codul FVFCODValoarea de comanda pentru avansul de lucru (F) pote fi citita.Setarea avansului de lucru din comuatorul de pe panou este ignorata si unitateadatelor care sunt citite este 0.1 mm/min (pentru modul avans per minut) sau 1 µm/rot(pentru modul avans per rotatie).Tineti cont de faptul ca conversia pentru sistemul de masura Englez (inci) nu estetransferata.

Exemplul 1:Citirea avansului in unitati inci/rev la variabila VFCOD/10 cand sistemul deunitati programat este „mm” si modul G94 este activ.VC1 = VFCOD/10 Exemplul 2:Citirea avansului in unitati inci/rev la variabila VC1 cand sistemul de unitatiprogramat este „inci” si modul G95 este activ.VC1 = VFCOD/[1000x25.4]Tineti cont ca VFCOD citeste doar comenzi F de 4 digiti si nu vor fi schimbate incomenzi F de un digit.

(19) Codul DVDCODNumarul actual al numarului de compensare a razei sculei poate fi citit.

Exemplu:Considerti ca numarul actual de compensare a razei sculei este „5”

VC1 = VDCODVC1 = 5

(20) Codul HVHCOD



226

Numarul actual al numarului de compensare a offsetului lungimii sculei poate fi citit.

Exemplu:Considerti ca numarul actual de compensare a offsetului lungimii sculei este „5”VC1 = VHCOD

VC1 = 5

(21) Imagine in oglindaVMRIStarea actuala a functiei de imagine in oglinda poate fi citita.. datele au lungime deun bait (8 biti) si fiecarei axe ii corespunde un bit.Imagine in oglinda ON: 1Imagine in oglinda OFF: 0

Exemplu:Procedura pentru verificarea daca functia de imagine in oglinda este activa saunu pentru axele X si ZVC1 = 1 + 4 masca axei X (2) + masca axei Z (2)VC2 = VMRI AND VC1

IF [VC2 EQ 0] N1

(22) Ceasul internVPMNT: un „numarator de minute” care este sters din ora in ora poat fi citit

Domeniu permis: 0 – 59 (unitati: minute)VRMNT: un numarator de minute liber pe 4 baiti poate fi cititVPHUR: un „numarator de ore” care este sters zilnic poat fi citit

Domeniu permis: 0 – 23 (unitati: ore)VRHUR: un numarator de ore liber pe 4 baiti poate fi cititVQDAT: un numarator de zile liber pe 2 baiti poate fi citit

Numaratorul de zile este resetat prin pornirea/oprirea alimentarii NC Exemplu:

Pornirea ceasului de 60 minuteExemplul de mai jos considera ca durata dupa pornirea tensiunii NC este multmai mica de doua minute.VC1 = VRMNTNA1 VC2 = VRMNT – VC1IF [VC2 GE 60] NA2



227

GOTO NA1

(23) Interventia manuala la schimbarea ponderiiVMSF**: numele axei X la Z, U la W, A la C

Interventia manuala la schimbarea ponderii pentru xa indicata de numele axei poatefi citita. Pentru aceasta operatie, sistemul de unitati este cel setat cu parametrioptionali ai NC.

Exemplu:Citirea interventiei manuale la schimbarea ponderiiConsiderati ca interventia manuala la schimbarea ponderii (X) este 150mmVC1 = VMSFX

Unitati µmVC1 = 150000 Unitati mmVC1 = 150

(24) Monitorizarea cuplului in timpul tarodarii sincronizateVTMDT[expresie]Expresie: numarul parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizataDomeniu de setare: 1 la 5Valoarea setata pentru numarul parametrului de monitorizare a cuplului la tarodareasincronizata desemnat de expresie poate fi citit.

Exemplu:Citirea valorii parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizata

numarul No. 3(Considerati ca valoarea setata pentru acet parametru este 100 Kgf*m)VC1 = VTMDT[3]VC1 = 100

(25) Parametru de supraincarcare brosaVSLDT[a,b]a: numarul parametrului de monitorizare supraincarcare brosadomeniu de setare: pana la 5b: tipul parametrului monitorizare supraincarcare brosadomeniu de setare: pana la 31.....valoarea maxima de incarcare (%) pentru parametrul de supraincarcare brosa2.....timpul de suprasarcina continua (sec.) pentru parametrul de supraincarcarebrosa3.....modul de monitorizare (nivelul de alarma) pentru parametrul de supraincarcarebrosaEste posibil sa cititi valoarea setata a parametrului pentru monitorizareasupraincarcarii brosei (monitorizare incarcare simpla) desemnat de „a”



228

Exemplu

Citirea valorii pentru timpul de supraincarcare continua a parametrului desupraincarcare a brosei No. 3(Considerati ca valoarea timpului de supraincarcare continua a parametrului No.3 este 10 sec.)

VC1 = VSLDT[3,2]VC1 este 10 sec

(26) Numarulde scule pentru magazia automata de scule (ATC)VSPTNNumarul locasurilor din magazia de scule poate fi citit

ExempluCitirea numarului de locasuri din magazia de scule (ATC)(Considerati ca numarul de scule din magazie este „50”)VC1 = VSPTNVC1 = 50

(27) Numarul paletului (PPC) (pentru specificatiile PPC)VPLNONumarul paletului care se afla montat pe masa masinii poate fi citit.Cand prelucrarea pieselor identice foloseste cativa paleti, variabila de sistem VPLNOeste folosita pentru desemnarea diferitelor sisteme de coordonate de lucru pentrupaletii individuali, daca valorile de offset zero difera dea lungul fiecarui palet folosit.



229

Exemplu

Considerati ca #1000 piese sunt setate pe paletul No. 1 si No. 2 si sistemele decoordonate de lucru folosite pentru acesti paleti sunt prezentate mai jos:Sistemul de coordonate de lucru No.11 pentru paletul No.1Sistemul de coordonate de lucru No.12 pentru paletul No. 2

Q1000N001 IF[VPLNO EQ 1] N010.........................N010 la N010 pentru paletul No. 1

IF[VPLNO EQ 2] M020........................ N020 la N020 pentru paletul No. 2

MSG(PALLET NO NG)GOTO NEND......................................... Afiseaza mesajul „PALLET NO NG”,

Nu executa ciclul de aschiere pentru`acest palet si proceseaza urmatorulpalet.

N010 G15 H11 GOTO N100..........................selecteaza sistemul de coordonate pentrupaletul No.1

N020 G15 H12 GOTO N100..........................selecteaza sistemul de coordonate pentrupaletul No.2

N100 T1....................................................................partea programului pentru piesa #1000

. .

.NEND M02

(28) Parametrii PPC (pentru specificatiile PPC)VPPCP PPC parametul (cuvant)

VPLDT[expresie] PPC parametrul (bit)Cand un numar multiplu de piese este seat pe paletul care are setat PPC ON, acestsistem de variabile este folosit pentru a indica pozitia unde piesele sunt setate.Parametrul trebuie setat din panoul PPCVPPCP este folosit pentru citirea parametrilor intelesiVPLDT este folosit sa citeasca datele de pozitie indicate de bitul desemnat.Pana la 12 pozitii (12 biti) pot fi folsiti pentru desemnareapozitiei de montare apieselor (parametrul PPC) pe un singur palet.



230

Exemplu:

Considerati ca piesele sunt montate pe paleti asacum este aratat mai sus.Variabilele de sistem VPLDT[1] pana la VPLDT[12] sunt setate ca in tabelul demai jos cand programele individuale sunt executate. Setarile pot fi referentiate dinparti de program.

Exemplu de program



231

(29) Codul M de incrucisare automata a pozitionarii

VECWMNumarul codului M corespunzator prezentei pozitii incrucisate unde incrucisarea afost pozitionata folosind un cod M de pozitionare poate fi cititaSunt 5 nivele de pozitionare incrucisata specificate 81 – 85Sunt 10 nivele de pozitionare incrucisata specificate 190 – 199

Exemplu:Pentru a verifica pozitia de incrucisare folosind comenzile si capul programului.O100IF [VECWM NE 85]..................verificarea pozitiei de incrucisare

. prelucrarea cu pozitionarea incrucisata

. la nivelul M85

GOTO NENDNALM VDOUT[992]= 10............procesarea alarmei

(nivelul este altul decat M85)

NEND M02

(30) Numarului atasamentului activVATNTNumarul prezentului atasament montat poate fi citit.Numarul citit este inlocuit cu numarul atasamentului.

Exemplu:Cand numarul atasamentului activ este 301

VC1 = VATNT

VC1 = 1

1-4-4. Reguli generale pentru conversia automata intre inci si milimetri

Conversia automata urmareste setarile parametrilor optionali ai NC.

(1) parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului sistem deunitati „LENGTH UNIT SYSTEM”.

Exemplu:VC1 = VTOFH[1] („LENGTH UNIT SYSTEM” = „inci”)Valoarea de offset lungime scula numarul 1 este setata la VC1 in inci

(2) parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului de sistem

de unitati „LENGTH”. Daca setarea „LENGTH UNIT SYSTEM” este „mm” si lungimea este 1mm,

unitatea de lungime este „mm” Exemplul 1:VC1 = VTOFH[1] (LENGTH = „1” (mm))VC1 = 2.5 cand VTOFH[1] este 2.5 mm



232

Exemplul 2:VTOFH[1] = VC1 (LENGTH = „1” (mm))

VTOFH[1] = 5.5 cand VC1 este 2.5 mm Daca setarea la LENGHT este „0.01(mm)” , unitatea de lungime este „0.01mm (1/100 mm)” Exemplul 1:VTOFH[1] = 100 (LENGTH = „0.01” (mm))

Apoi VTOFH[1] = 1.0 mm Exemplul 2:VTOFH[1] = 100 (LENGTH = „0.01” (mm))VC1 = 520 cand VTOFH[1] este 5.2 mm

(3) Parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului sistem deunitati „REAL NUMBER”

Daca este setat YES la REAL NUMBER, valorile variabilelor de sistem sunt

totdeauna tratate in milimetri sau inci indiferent daca punctul zecimal este folosit saunu.Daca este setat NO la REAL NUMBER, valorile sunt convertite automat la setareaLENGTH

Exemplul 1:VTOFH[1] = 4 (REAL NUMBER = YES)

Apoi VTOFH[1] = 4 mm Exemplul 2:VTOFH[1] = 4.0 (REAL NUMBER = YES)

Apoi VTOFH[1] = 4 mm Exemplul 3:

VC1 = VTOFH[1] (REAL NUMBER = YES)VC1 = 5.2 cand VTOFH[1] = 5.2 mm(4) Cum sunt interpretate valorile numerice in concordanta cu setarea parametrului

optional este arata in tabelul de mai jos.Variabilele (variabilele locale, variabilele comune, variabilele de sistem) din membruldrept al expresiei sunt interpretate in acelasi mod ca si datele cu punct zecimal.



233



234

1-4-5. Suplimentar

Specificarea unor variabile de sistem doar de citire in partea stanga vagenera o alarma Setarea EMPTY pentru variabilele de sistem va cauza valoarea „0” setata Variabilele de sistem pot fi citite si scrise chiar n modul de masina blocata Nu folositi variabile de sistem in modul de compensare a razei sculei

Compensarea razei sculei este executata bazandu-se pe trei puncte – pozitia actuala,punctul tinta programat si urmatorul punct tinta programat. De aceea, urmatorul blocdupa cel ce urmeaza a fi executat este citit in avans. Functia variabila este executatacand blocul de comenzi este citit, inainte de pozitionarea la punctul tinta programat.Oricum,acest lucru nu este totdeauna aplicabil deoarece bufferul de citire poate fiparasit datorita setarilor parametrilor.

2. Instructiuni utilizator 2 (optional)

Instructiuni utilizator permit sa folositi variabile de sistem, variabile logice si functii deoperatii in legatura cu functiunile disponibile date de instructiunile utilizator 1. selectareade functii de variabile I/O este de asemena posibila.

2-1. Variabile I/O

Variabilele I/O pot referentia si modifica un semnal de I/O exterior sistemului, in timp cevariabilele de sistem sunt folosite ca date interne.

Variabilele I/O sunt de asemenea determinate de sistem si pot fi referentiate

(variabile de intrare) sau modificate (variabile de iesire) intr-un program deplanificare, program principal sau subprogram Utilizarea unui program de control facut prin utilizarea variabilelor de IO si a

operatiilor functionale si logice face posibil controlul unor dispozitive exterioare.

[Forma]Variabile de intrare: VDIN [expresie]Numarul variabilei de intrare



235

Variabile de iesire: VDOUT [expresie]Numarul variabilei de iesire

[Detalii] Functiile variabilelor de sistem (ceasuri de control, generatoare de alarme

utilizator) care sunt efective pentru utilizarea variablelor I/O sunt de asemeneaadaugate

Variabilele I/O sunt referentiate si modificate dupa ce secventa anterioara a fostexecutata

Modificarea (definite in stanga semnului „=”) variabilelor de intrare saureferentierea (definite in dreapta semnului „=”) a varia bilelor de iesire vadetermina o alarma.

2-1-1. Variabile de intrare (VDIN)

*: datele de la 1000 la 1004 sunt sterse la zero (0) cand alimentarea este pornita; nusunt sterse cand NC este resetat.



236

2-1-2. Variabile de iesire (VDOUT)

2-1-3. Mesaje de alarma

Submesajele desemnate pentru utilizator pentru a defini alarme pot fi afisate pe ecran.Desemnarea submesajelor poate fi setata cu variabila de sistem VUACM

VUACM[Format]VUACM[n]n: expresia subscrisa in domeniul 1 la 16VUACM[1] = „ sir de caractere (pana la 16 caractere)”. Descrierea sirului de caractere

se face intre apostrofi.[Detalii]

Odata ce un submesaj este setat la VUACM, este afisat pe linia afsajului dealarma cand apare o alarma desemnata de utilizator.



237

VUACM este sters cand se face resetul NC. Daca o data caracter este setata laVUACM desemneaza o jumatate de numar subscris in timp ce VUACM este

sters, nici un ecran corespunzator nu va fi disponibil. Doar dupa resetarea NC.

VUACM [3] = „ABC”...............subscrierea trebuie sa inceapa cu „1”. Domeniul permis pentru subscriere este de la 1 la 16 si o alarma apare daca se

subscrie in afara domeniului specificat. Caracterele depasind 16 caractere sunt ignorate Data la sfarsit: ultima data seteaza semnalele la sfarsitul tuturor datelor.VUACM[1] = „ABCDEFG”VUACM[3] = ‚123Cu setarea indicata mai sus, afisajul va fi „AB123” VUACM[1] = „sir de caractere”Simbolul „^” la inceputul sirului de caractere intre apostrofe converteste caracterele

mari in caractere mici.

Pentru a introduce un apostrof in sirul de caractere, plasati doua apostrofurisuccesiv

Simbolul „^” si unul din doua apostrofe plasate succesiv nu sunt numarate ca sicaractere

2-1-4. Suplimentar

Variabilele VDIN pot fi desemnate doar in partea dreapta a unei comenzide operare. Daca sunt specificate in stanga apare o alarma

Variabilele VDOUT pot fi desemnate doar in partea stanga a unei comenzide operare. Daca sunt specificate in partea dreapta apare o alarma.

De aceea, daca se face referire la o conditie anterioara de iesire, iesireafoloseste un alt tip de variabila, cum ar fi variabile locale sau variabilecomune, apoi accesati aceste variabile.Valorile numerice care apar in dreapta punctului ce desparte zecimalele vor firotunjite. Daca o valoare mai mare decat dimensiunea permisa pentru o variabila

individuala este folosita la o variabila de iesire, va apare o alarma.Bit 0 sau 1Bait: 0 la 255Cuvant: 0 la 65535 EMPTY este privit ca zero (0)



238

Operatiile intrare /iesire (I/O) sunt executate cu variabile I/O chiar si inmodul de masina blocata

Starea intrare sau iesirenu este influentata de operatia de reset a NC.Semnalele de iesire sunt sterse la oprirea alimentarii si repornireaacesteia.

Variabilele de iesire sunt transmise la interfata exterioara in 25.6 msecdupa executia comenzii.

Asta inseamna ca doua semnale de iesire pot iesi simultan daca suntdesemnate consecutiv.VDOUT[1] = 1VDOUT[2] = 1 Nu folositi variabile de sistem in timpul modului de compensare a razei

sculeiCompensarea razei sculei este executata bazanduse pe datele a trei puncte –

pozitia actuala, punctul tinta programat si urmatorul punct tinta programat. Deaceea, blocul urmator celui care se executa este citit in avans. Funtia variabilaeste executata cand blocul de comanda este citit, inainte de executiapozitionarii in punctul tinta programat. Oricum, nu este totdeauna aplicabildeoarece bufferul de citire poate fi parasit dataorita setarilor parametrilor.

2-1-5. Exemple de aplicatii pentru variabile I/O

Considerati ca informatiile privitoare la tipul de date este scos din CNC la un dispozitiv sidatele corespunzatoare de un bait sunt introduse in CNC de la un dispozitiv exterior.Procesul de intrare/iesire va cere procedura de mai jos:

Procedura de mai sus poate fi executata prin scrierea subprogramelor.Tipul datelor VDOUT[17]Secventa de citire a datelor VDOUT[1](De la CNC la dispozitivul exterior)



239

Date de un bait de la dispozitivul exterior VDIN[17]Secventa de citire a datelor VDIN[1]

(De la dispozitivul exterior la CNC)

(*): acest blloc de comenzi genereaza o alarma daca secventa de citire a datelor de ladispozitivul exterior nu este facuta ON in cel mult 5 secunde.

2-2. Functiile matematice

O diversitate de operatii este posibila folosind variabilele. Aceste functii pot fiprogramate in acelasi mod ca si calculele generale.[Formatul de programare]

Caracterul adesei, variabilele = expresieFunctia matematica pentru instructiunile utilizator 2 si operatiile functionale si logice inlegatura cu functiile matematice in instructiunile utilizator 1.Pentru functiile matematice ale instructiunilor utilizator 1, vedeti „Functii matematice”

2-2-1. Operatii logice

* 1: exemplele de mai sus sunt pentru variabile intrare /iesire2: palsati un spatiu inainte si dupa un simbol de operatie logica3: valorile in coloana VDOUT arata acele VDOUT[17] pentru VDIN[17] = 01101010 si

VDIN[18] = 00011100



240

2-2-2. Functiile

(*1) Variabilele si numerele dupa simbolul functiei de operare trebuie sa fie inchiseintre „[ si ]”. Sunt de asemenea folosite pentru a stabili prioritatea ordinii de executie.

(*2) Cand doua elemente sunt specificate intre paranteze, trebuie separate prinvirgula(*3) Coloana VC1 arata valorile obtinute din operatie din stanga, cand VC2 este egalcu 60



241

(*4) Arc tangent (1) (ATAN) – ATAN[b/a]

Arc tangent (2) (ATAN2) = ATAN2[b/a]

(*5) valoarea pentru ATAN2[b/a] reprezinta unghiul punctului definit de valorilecoordonatelor (a,b). Este un unghi in domeniul -1800 la 1800

Exemplu:VC2 = ATAN2[1,[-START[3]]]

(*6) Valoarea lui VDIN[17] este „01011001 (BCD), rezultatul operatiei este VC1 = 59(*7) Daca valoarea lui VC1 este 59, rezultatul este VDOUT[17] = 01011001(*8) In exemplu unitatile sunt mm

Daca se selecteaza inci, valorile vor fi trunchiate, rotunjite in sus pana la alpatrulea loc dupa punctul zecimal



241

CAPITOLUL 12 PROGRAME DE PLANIFICARE

1. Sumar

Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventiaoperatorului, utilizand un schimbator de paleti, incarcator sau alt echipament automat deincarcare-descarcare. Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordinea specificata de un

program de planificare Un program de planificare este stabilit de urmatoarele cinci blocuri. Daca alte blocuri

sunt specificate, se declanseaza alarma. Programul trebuie terminat cu blocul END.a. Blocul PSELECT

Selecteaza si executa programele principale

b. Blocul GOTOSe ramifica neconditionatc. Blocul IF

Se ramifica conditionatd. Blocul VSET

Seteaza variabilele.e. Blocul END

Incheie programele de planificare Aceste comenzi trebuie specificate la inceput sau imediat dupa numele secventei. Desi comentariile date intre ‘(‘si’)’ si liniile continue identificate de ‘$’ sunt valabile,

omitere bloc (/) nu este valabila. Marimea programelor folosite pentru programul de planificare este limitata in

concordanta cu metoda de operare.a. Pentru metoda A, lungimea totala pentru programul principal,subprograme si programele biblioteca este pana la maximul capacitatiimemoriei tampon care este selectata cu ajutorul specificatiilor.

b. Pentru metoda B, lungimea maxima pentru programul de planificaretrebuie sa fie pana la 5 metri.

Pentru operatii cu programe de planificare, cum ar fi selectia programului, analizatiCapitolul 5 din manualul de operare.Blocurile specificate intr-un program de planificare sunt specificate mai jos.

2. Blocul PSELECT

[Functia]Blocul PSELECT selecteaza si executa programele principale ale unei piese deprelucrat. Aceasta functie cauta un fisier program principal pentru ca acesta sa fie selectat caprogram de prelucrare. Functia cauta de asemenea un fisier subprogram, sau fisier



242

subprogram de sistem si fisierul subprogram al producatorului pentru subprogramelecerute, pe care le selecteaza automat.

Dupa completarea selectiei, executarea programului porneste daca functie blocsingur este “off” sau executarea programuluinu porneste imediat dar este suspendatapana ce semnalul de start ciclu este dat daca functia bloc singur este “on”. Programelespecificate sunt executate repetitiv conform specificatiilor

Daca sistemul nu este in modul automat, selectarea si executarea unui programprincipal este intarziata pana ce sistemul este trecut n modul automatic.

[Formatul de programare]Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:

[PSELECT] [fm], [pm], [fs], [;OP ], [n] (CR) sau (LF)Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula “,” poate fi de asemenea omisa daca ceeace urmeaza este omis.

(1) fm: numele fisierului programului principal

Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de“MD1”, “A” si “MIN”, sunt active. Daca toate intrarile pentru “fm” sunt omise,

este activ. Daca “”” sau “?” este utilizat in numele fisierului programului principal, se

declanseaza o alarma Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma.

(2) pm: numele programului principal

Daca intrarea “fm” este omisa, este folosit numele primului program din fisierulspecificat cu programe principale.

Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul deprograme principale selectate, fm.



243

Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programulprincipal, se declanseaza alarma.

(3) fs: Numele fisierului subprogramului

Inserarea lui “fs” poate fi omisa cand:a. nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un

program principalb. subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram

exista in MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in MD1:*.MSB(subprogram al producatorului masinii)

c. celelalte subprograme necesare, altele decat SSB si MSB se gasesc infisierul de programe principale. Daca fs este specificat, numeleechipamentului si extensia pot fi omise. Setarile curente pentru numeleechipamentului si extensie sunt “MD1” respectiv “SUB”. De aceea, daca toteste omis, se considera ca nici un fisier nu a fost specificat.

Daca numarul total de subprograme utilizate depaseste 126, se declanseaza alarma. Daca “RTS”, care inseamna sfarsitul unui subprogram, nu este specificat, se

declanseaza alarma.

Daca numele subprogramului cerut din domeniul OO000 la OO999 nu exista infisierul subprogramului de prelucrare se declanseaza alarma.

Daca numele subprogramului cerut este in afara domeniului OO000 la OO999 si nuexista in fisierul “fs” specificat sau in fisierul subprogramului de sistem sedeclanseaza alarma

Daca fisierul specificat de “fs” nu exista, se declanseaza alarma.

(4) n: numarator repetitie

Q: numar de repetitii (specificat de adresa)Intervalul de setare este de la 1 la 9999 iar “1” se utilizeaza daca inserarea “n” lipseste.Daca un numar in afara intervalului 1 pana la 9999 este specificat, se declanseaza oalarma. Un spatiu (“ “) poate fi utilizat in loc de “=”. “=” poate fi omis daca este urmatdirect de o valoare numerica.



244

(5) OP : specficatii optionale

a. Specificatii pentru optiunea S

Aceasta nu este o comanda de cautare subprogrameOptiunea S reduce semnificativ timpul necesar de executie a comenziiPSELECT. Aceasta optiune este efectiva doar pentru programele principaleiar daca o functie de subprogram sau de ramificare este folosita apare oalarma.Optiunea S este valida doar pentru metoda de operare B si invalida pentrumetoda APentru a vedea diferenta dintre banda normala (metoda A) si cea de marecapacitate (metoda B), cu sau fara specificatiile optiunii S, verificati tabelul de

mai josb. Specificatii pentru optiunea A

Specificatia pentru optiunea A totdeana selecteaza metoda de rulare A aprogramelor independent de metoda de rulare selectata in ecranul ”MAINPROGRAM SELECT” (MEMORY MODE)c. Specificatii pentru optiunea B

Specificatia pentru optiunea B totdeauna selecteaza metoda B de rulare aprogramului independent de metoda de rulare selectata in ecranul ”MAIN

PROGRAM SELECT” (MEMORY MODE) Cerintele de program in fiecare din metodele de rulare a programului

ArticolProgram dedimensiune

normalaProgram mare

Metoda de rulare a programului Metoda A Metoda B Metoda S

Program principal 2 GBSubprogram -Program biblioteca

Limita dedimensiuneprogram Program de

planificare

Dimensiuneatotala a

programului este2 MB

Dimensiuneatotala a

programului estein jur de 1,8 MB

Dimensiuneatotala a

programului este in jur de 1,8 MB

Functie subprogram Folosibil FolosibilNefolosibil

(alarma)Functie de ramificare Folosibil Folosibil

Nefolosibil(alarma)

Program principalSubprogramProgram biblioteca

Destinatia unui saltspecificata incomanda deramificatie Program de

planificare


secventei


secventei



245

Limita etichetei de secventa programprincipal

Nelimitat Nelimitat Nelimitat

Timpul de selectie program *1 *1

Completat

intermediar

3. Blocul de ramificatie

Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 11punctul “Functiile de ramificare” (1-1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si IF, careofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata.

(1) Blocul GOTO

[Functia]Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare

este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO.

[Format de programare]Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:

(2) Blocul IF

[Functia]Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este “adevarat”,

secventa sare la alta secventa. Daca este “fals”, continua pana la urmatoarea oprire.

[Format]Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:

Operatorii de comparatie includ . Pentru detalii, veziCAPITOLUL 11 - “Functia de ramificatie” .



246

4. Blocul de setare a variabilelor

[Functia]‘VSFT’ trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare.

[Format]Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine:

Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire.Daca se specifica alta variabila, se declanseaza alarma.

In partea dreapta: Daca se specifica o variabila de iesire, se declanseaza alarma.

5. Blocul de sfarsit program de planificare

[Functia]La sfarsitul unui program de planificare, un bloc “END” trebuie intotdeauna specificat.Toate blocurile specificate dupa “END” nu sunt valabile.

[Format]END



247

CAPITOLUL 13. ALTE FUNCTII

1. Caracteristici Masa Indexabila

Pentru specificatii suplimentare axe indexare, sunt disponibile caracteristici indexare 5 grade

si caracteristici indexare 1 grad.

1-1. Comenzi Indexare 5 Grade

[Format Programare]

B sau B.

: Comenzile pot fi precizate in unitati de 5 grade (fractiile zecimale sunt rotunjite) iar gama

programabila este de la 0 la 360 grade.

Retineti ca sistemul de unitati pentru aceasta comanda nu urmareste sistemul de unitati ales

pentru programare.

[Suplimentar]

Comenzile sunt executata ca valori absolute chiar si in modul incremental.

Directia de rotatie a mesei rotative este precizata prin M15 si M16.

M15 : Rotatie de inaintare (rotatie in sens orar---CW)

M16 : Rotatie inversa (rotatie in sens antiorar---CCW)

Exemplu :

In ilustratia de mai jos, indexarea la fata (b) si apoi indexarea din nou la fata (a) este precizata de seriile

de comenzi indicate mai jos.

M15

B90

M16

B0 In modul G01, o comanda B trebuie sa fie programata intr-o secventa care sa nu contina alte

comenzi de deplasare pe axe. In acest caz, comanda B este executata la avans rapid (mod G00).

In modul G00, ea poate fi programata cu alte comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa.



248

1-2. Comenzi Indexare 1-Grad

[Format de Programare]

B sau B.

: Comenzile pot fi precizate in unitati de 1 grad (fractiile zecimale sunt rotunjite) si gama

programabila este de la 0 la 360 de grade.

Retineti ca sistemul de unitati pentru aceasta comanda nu urmareste sistemul de unitati ales

pentru programare.

[Detalii]

Comenzile sunt executata ca valori absolute chiar si in modul incremental.

Directia de rotatie a mesei rotative este precizata prin M15 si M16.M15 : Rotatie de inaintare (rotatie in sens orar---CW)

M16 : Rotatie inversa (rotatie in sens antiorar---CCW)Exemplu :

In ilustratia urmatoare, indexarea fetei (b) si apoi indexarea din nou la fata (a) este precizata de

seriile de comenzi indicate mai jos.

M15

B90

M16

B0

In modul G01, o comanda B trebuie sa fie programata intr-o secventa care sa nu contina alte

comenzi de deplasare pe axe. In acest caz, comanda B este executata la avans rapid (mod G00).

In modul G00, ea poate fi programata cu alte comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa.



249

1-3. Comenzi 0,001 Grade (Optional)

Cu caracteristicile comenzii 0,001o , alegerea este posibila indiferent daca axa este considerata drept axa

de rotatie care permite desemnarea pentru operare in gama pana la 360 de grade, sau tratata similar cu o

axa liniara pentru care gama de operare nu este limitata.

1-3-1. Comenzi Axe de Rotatie

[Format Programare]

B. sau B

Unitati 0,001o(0,0001

o) : -360.000B360.000 (-360.0000B360.0000)

Sistemul de unitati se conformeaza la setarile de LUNGIME si UNGHI ale parametrilor NC optionali

(INPUT UNIT SYSTEM).

Programarea este posibila in unitati de 0,001o

, 0,0001o , sau 1

o.

[Detalii]

Directia de rotatie a mesei este precizata prin M15 si M16.

M15 : Rotatie de inaintare (rotatie CW-adica rotatie in sensul acelor de ceasornic)

M16 : Rotatie inversa (rotatie CCW-adica rotatie inversa rotatiei acelor de ceasornic)

In modul incremental, directia mesei rotative este determinata asa cum se prezinta mai jos.Valoare pozitiva a comenzii : Rotatie de inaintare (rotatie CW)

Valoare negativa a comenzii : Rotatie inversa (rotatie CCW)

Ca si la axele liniare (X,Y si Z), este posibil avansul de lucru in modul G01, precum si indicarea

prin interpolare liniara cu combinarea axelor liniare.

In acest mod de operare, oricum, pentru determinarea avansului trebuiesc luate in considerare

urmatoarele.

Intr-o secventa in care doar comanda axei B este precizata, F100 inseamna ‘100 grade/min’.

Oricum, daca o comanda de axa B este precizata cu alta comanda de axa in aceeasi secventa,

F100 este interpretata ca ‘100 mm/min’ sau ‘100 inch/min’

o Exemplul 1 :

Presupunand ca ‘r’ in figura din stanga ca ar fi 100 mm, axa B se

roteste cu o valoare de 100 grade/min cand ‘G91 G01 B100 F100’

sunt programate.

Viteza actuala de aschiere (viteza pe suprafata piesei in punctul de aschiere) este :



250

100 x 2 x 3,14 x (100/360) = 174 mm/min

o

Exemplul 2 :

Daca sunt precizate ‘G91 G01 B360 Z-50 F100’.

Distanta de deplasare pe axa este calculata ca:

(360)2 + (-50)

2 = 363,456 mm

Avansul este 100 mm/min

Timpul necesar pentru ca axa sa se deplaseze la distanta programata este :

363,456/100 = 3,6 min

1-3-2. Multi-turn Command

[Format de Programare]

B. sau BUnitate 0,001

o (0,0001

o) : -0000.999B9999.999 (-9999.9999B9999.9999)

Sistemul de unitati se conformeaza setarilor la LUNGIME si UNGHI ale parametrului NC optional

(INPUT UNIT SYSTEM).

Programarea este posibila in unitati de 0,001o, 0,0001

o, sau 1

o.

[Detalii]

Directia de rotatie este determinata in conformitate la pozitia relativa a punctului tinta curespectarea pozitiei curente indiferent de modul de dimensionare (absolut sau incremental).

Atunci cand punctul tinta este localizat in directia in care valorile coordonatelor cresc cu

respectarea pozitiei curente, axa se roteste in directie de inaintare. Daca ea este in directia in care

valorile coordonatelor scad, axa se roteste in directie inversa.

Indicarea lui M15/M16 este ignorata.

Cursele limita (P/N) sunt fixate.

Cursa limita (P) : 9720.000 (9720.0000)

Cursa limita (N) : -9720.000 (-9720.0000)

Daca valoarea coordonatei pozitiei curente este actualizata la o valoare in gama de la 0 la

359,999 grade cand se reseteaza NC este determinat conform cu setarea ROUNDING

PROCESSING IS CARRIED OUT WHEN CONTROL IS SET a parametrului axei de rotatie.



251

2. COMENZI UNGHIULARE

[Functie]

O comanda unghiulara permite unui punct tinta sa fie definit de valoarea coordonatei unei axe intr-un plan precizat si unghiul unei linii facut cu axa orizontala.

[Format Programare]

AG = : Unghi (unitate : grad)

Unitatea unei comenzi de unghi poate fi schimbata prin setarea pe LUNGIME si UNGHI a

parametrului optional NC (INPUT UNIT SYSTEM).

Este posibila precizarea unei valori negative.

In planul XY

N1 G00 X100 Y100 Acesta este echivalentul comenzii

N2 G01 X200 AG=30 ‘N2 G01 X200 Y157.735’

[Suplimentar]

Daca o comanda unghiulara este folosita pentru a defini un punct, nu precizati amandoua axele

planului precizat. Precizati doar o singura axa.



252

3. COMANDA PENTRU ANULAREA MANUALA A VALORII DEPLASARII

[Functie]

Comanda pentru anularea manuala a valorii deplasarii anuleaza distanta totala miscata prininterventie manuala in timpul operarii automate printr-o comanda din program fara a folosi

comutatoare de pe panoul de operare.

Functia pentru anularea manuala a valorii deplasarii actualizeaza valorile coordonatei fara a misca in

mod curent axele.

[Format Programare]

MITCAN

Se urmeaza doua sabloane de programare. Retineti ca poate fi precizata o comanda de salt peste o

secventa.

Fara un numar secventa (eticheta)

MITCAN

Cu un numar secventa (eticheta) N***MITCAN

Operare

(1) Atunci cand este executata comanda pentru anularea manuala a valorii deplasarii, valoarea

deplasarii manuale este anulata, iar datele pentru pozitia curenta a masinii sunt luate ca valoare

calculata. In aceasta operatie, nu are loc in mod curent o miscare de axa.

Exemplu:

Inainte de anularea valorii deplasarii manuale

100 + 500.0 = 600.0

(Valoarea deplasarii manuale) (Valoare calculata) (Date despre pozitia curenta)

Dupa anularea valorii deplasarii manuale

0.0 + 600.0 = 600.0

(Valoarea deplasarii manuale) (Valoarea calculata) (Date despre pozitia curenta)

(2) Daca este precizata o comanda de deplasare axe in mod incremental (G91) imediat dupa anularea

valorii deplasarii manuale, ea este executata ca o valoare incrementala cu respectarea comenzii

precizate anterior.

Exemplul 1: Presupunand ca valoarea deplasarii manuale este X=5-, Y=5- si Z=0

N100 G90 G0 X400 Y300 Z0

N101 MITCAN

N102 G91 X20



253

N103 Y10

Deplasarile pe axe

N100/N101 (X,Y,Z)=(450,350,0) N102 (X,Y,Z)=(420,350,0)

N103 (X,Y,Z)=(420,310,0)

Operare N100 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(450,350,0) in sistemul de coordonate de

lucru.

Valoarea comenzii si valoarea calculata sunt amandoua (X,Y,Z)=(400,300,0)

N101 Valoarea calculata este actualizata la (X,Y,Z)=(450,350,0)

N102 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,350,0) in sistemul de coordonate de

lucru.

Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,300,0)Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,350,0)


lucru.

Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,310,0)

Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,310,0)

Pozitionarea este executata la pozitia in care valoarea deplasarii manuale este adaugata la

valoarea calculata. Asta inseamna ca axele se deplaseaza de la pozitia calculata anterior in

conformitate cu comanda precizata cu valoarea deplasarii manuale adaugata la valoarea

comenzii.

Exemplul 2 : Presupunand caValoarea deplasarii manuale este X=50, Y=50 si Z=0

Pozitia de schimbare a sculei este X=700, Y=0, Z=0

N100 G90 G0 X400 Y300 Z0

N101 M06

N102 MITCAN

N103 G91 X20 Y10

Deplasarile pe axe

N100 (X,Y,Z)=(450,350,0)

N101/N102 (X,Y,Z)=(700,0,0)

N103 (X,Y,Z)=(420,310,0)

Operare



254


lucru.

Valoarea comenzii si valoarea calculata sunt amandoua (X,Y,Z)=(400,300,0) N101 Pozitionarea este executata la pozitia de schimbare a sculei (X,Y,Z)=(700,0,0)

Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(400,300,0)Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(650,-50,0)

N102 Valoarea calculata este actualizata la (X,Y,Z)=(700,0,0)


lucru.

Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,310,0)

Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,310,0)

[Detalii]

O alarma se declanseaza in cazul in care comanda de anulare a deplasarii manuale

(MICAN) este executata in mod de compensare a razei la varful sculei sau in modul

de reglare 3D.

Inainte de executarea secventei re-start, valoarea deplasarii manuale trebuie anulata.Retineti ca valoarea deplasarii manuale nu poate fi anulata daca comanda MITCAN

este precizata in blocul in operare secventa re-start sau blocul pentru secventa se

restarteaza.

Numai numarul secventei (eticheta secventei) si comanda de sarire peste o secventa

pot fi precizate inainte de comanda MITCAN.

Comanda MITCAN trebuie sa fie precizata fara alte comenzi in aceeasi secventa.

Exemplu :

N100 MITCAN X100 Y0

Aceste comenzi sunt neglijate



255

CAPITOLUL 14. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR

1. Documente

(1) Programele sunt executate dupa ce au fost inmagazinate in memoria CN.

(2) Memoria are un spatiu de inmagazinare de 2 GB si poate stoca un numar de programe in acelasi

timp.

(3) Pentru usurarea lucrului cu programele inmagazinate, fiecare este stocat in fisierele respective cu

nume diferite. Acest lucru este similar cu pastrarea documentelor in dosare, dulapioare sau

cabinete.

Urmatoarea figura arata imaginea sistemului de management al documentelor.

(4) Sistemul de management al documentelor este compus din urmatoarele trei tipuri :

Memorie (banca de date)

Aceasta corespunde unui dulapior sau cabinete unde datele sunt inmagazinate in unitati de

documente.



256

Diverse fisiere

Fiecare dosar consta din mai multe fise sau caiete de bilant. Numele sau numarul programului Numarul programului sau numele corespund pentru documente individuale. (lista de operatii)

2. Diverse Documente

Documentele pot fi echivalente cu paginile unui document sau cu caietele de bilant, si fiecare

document pentru acelasi tip de semifabricat are desemnat un nume (file name), care consta din

numele documentului principal si o extensie.

Un nume de document trebuie sa contina pana la 16 caractere alfanumerice incluzand un cod minus

si incepand cu o litera din alfabet. O extensie trebuie sa contina 3 caractere ce incep cu o litera,

sparat de numele documentului printr-un punct (.) intre ele.

Tipuri de documente :

Document principal de program : [numele documentului]. MIN

Document subprogram : [numele documentului].SUB

Document subprogram de sistem : [numele documentului]. SSB

Document subprogram de producator : [numele documentului].MSB

Document program din biblioteca : [numele documentului].LIB

Document program planificat : [numele documentului].SDF

(1) Document principal de program

Acesta este un document care cuprinde programele principale

Documentul principal de program poate fi utilizat pentru inregistrarea subprogramelor care sunt

apelate din campul de programe principale din el.Exemplu :

(2) Document subprogram

Acesta este un document cu subprograme

Atunci cand ciclul de prelucrare este urmarit cu programele din acest document, este necesara

precizarea numelui subprogram din programele alese.

(3) Document subprogram de sistem

Subprogramele, cand sunt apelate si folosite, trebuie intotdeauna sa fie precizate prin alegerea

programului. Atunci cand se foloseste un subprogram din subprogramele de sistem, nu este necesar

sa precizati subprogramul prin alegerea programului.

(4) Document subprogram de producator

Acest document este tratat in aceeasi maniera ca un document subprogram de sistem. In acest

document sunt introduse subprogramele realizate de constructorul de masini unelte pentru astfel de

automatizare.



257

(5) Document program din biblioteca

In general, pentru folosirea unui subprogram in modul de operare MDI se introduce numarul de

subprogram dorit cum ar fi CALL O100, programul principal care a apelat acest subprogram trebuiesa fie selectat in avans.

Prin introducerea subprogramelor care sunt deseori apelate in modul de operare MDI in documentul program din biblioteca, ele pot fi apelate foarte usor.

(6) Document program planificat

Programul planificat executa in mod automat prelucrari pentru diferite tipuri de semifabricate

utilizand succesiv mesele paletabile sau alte dispozitive de automatizare fara ajutorul modificarii

setarilor de catre operator. In acest program planificat, puteti preciza ordinea de executare pentru

cateva programe principale.



258

CAPITOLUL 15 ANEXE

Anexa 1. Tabel cu coduri GCODUL G GRUPUL G CONTINUT

G00 ***G01 ***G02G03

1

Deplasare cu avans rapidInterpolare liniara cu avans de lucruInterpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru(CW) (prelucrare elicoidala)Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans delucru (CCW) (prelucrare elicoidala)

G04 ** 2 TemporizareG05G06G07G08

G09 ** 18 Oprire exactaG10 *G11

3 Anulare G11Deplasare paralela si rotire a sistemului de coordonate

G12G13

G14G15G16 **

4Selectarea sistemului de coordonate de lucru (modal)Selectarea sistemului de coordonate de lucru (secvential)

G17 ***G18 ***G19 ***

5Selectare planul X-YSelectare planul Z-XSelectare planul Y-Z

G20 **

G21 ** 15

Confirmare introducere date in inch

Confirmare introducere date in metricG22 ***G23 ***

6Limita de cursa programabila activataLimita de cursa programabila dezactivata

G24G25G26G27G28G29G30 ** 16 Pozitionare in origineG31 17 Functie saltG32G33

G34G35G36G37G38G39



259

G40 *G41G42

7 Anularea compensarii de razaCompensare raza la varf: stangaCompensare raza la varf: dreapta

G43 *G44

8Compensare 3D anulataCompensare 3D activata

G45G46G47G48G49G50 *G51

9 Anulare maririi si micsorarii geometriei Activarea maririi si micsorarii geometriei

G52G53 ***G54G55G56 ***G57G58G59

10

Anularea compensarii de lungime de sculaCompensare de lungime de scula axa XCompensare de lungime de scula axa YCompensare de lungime de scula axa ZCompensare de lungime de scula axa 4Compensare de lungime de scula axa 5Compensare de lungime de scula axa 6

G60 1 Pozitionare unidirectionalaG61 14 Modul de oprire exactaG62 19 Oglindire programabilaG63G64 * 14 Modul de prelucrare (Anulare G61)G65G66G67

G68G69

G70G71 21 Destinatia nivelului de intoarcere M53G72G73G74

11Ciclu fix de prelucrare gauri adanci la viteza mareCiclu fix de filetare inversa

G75G76 11 Ciclu fix de alezare finaG77G78G79

G80*

G81G82G83G84G85G86G87

11

Ciclu fix modal

Ciclu fix de gaurireCiclu fix de gaurireCiclu fix de prelucrare gauri adanciCiclu fix de filetareCiclu fix de alezareCiclu fix de alezareCiclu fix de alezare inversa



260

G88G89 11 Ciclu fix de alezareG90 ***G91 *** 12

Programare dimensionala absolutaProgramare dimensionala incrementala

G92 20 Setarea sistemului de coordonate de lucruG93G94 ***G95 ***

Programare avans pe minut mm/minProgramare avans pe rotatie mm/rot.

G96G97G98G99

Programare cu viteza de aschiere constanta Anulare programare cu viteza de aschiere constanta

G101G102G103

G104G105G106G107G108G109G110G111G112G113G114G115G116G117G118G119G120

32

Comanda macro pentru codul G

G174G175

78 Anulare prelucrare cilindrica laterala Activare prelucrare cilindrica laterala

G186G187

66 Anularea controlului tolerantei Activarea controlului tolerantei

G274 11 Filetare sincronizata, ciclu de filetare inversaG284 11 Filetare sincronizata, ciclu de filetare

* :A fost deja setat la pornirea masinii** :Valid numai in secventa specificata*** :Poate fi setat de un parametru pentru conditii initiale



261

Anexa 2. Tabel cu coduri mnemoniceCod mnemonic Grup Specificatii

NOEX 34 Specifica secventa care este numai citita nu si executataCALLRTSMODINMODOUT

27

Subprogram, apelare simplaSubprogram, cod de sfarsitSubprogram, apelare dupa modul de pozitionare pornitSubprogram, apelare dupa modul de pozitionare oprit

GOTOIF

28Comanda de ramificatie, salt neconditionatComanda de ramificatie, salt conditionat (6 tipuri)

RTMCR Procesare macro de sfarsit (folosit numai in sistem)RTMDI Procesare MDI de sfarsit (folosit numai in sistem)OMITRSTRT

29Functie de calculare a coordonatelor, OmitFunctie de calculare a coordonatelor, Restart

LAA

ARCGRDXGRDYDGRDXDGRDYSQRXSQRYBHC

30

Functie de calculare a coordonatelor, linie la unghi

Functie de calculare a coordonatelor, arcFunctie de calculare a coordonatelor, grila XFunctie de calculare a coordonatelor, grila YFunctie de calculare a coordonatelor, grila dubla XFunctie de calculare a coordonatelor, grila dubla YFunctie de calculare a coordonatelor, patrat XFunctie de calculare a coordonatelor, patrat YFunctie de calculare a coordonatelor, gaura circulara pentru bulon

FMILRFMILFPMILPMILRRMILORMILI

31

Aria prelucrarii, frezare frontala (ebos) Aria prelucrarii, frezare frontala (finitie) Aria prelucrarii, frezare cavitati (zigzag) Aria prelucrarii, frezare cavitati (spiral) Aria prelucrarii, frezare circulara (exterior) Aria prelucrarii, frezare circulara (interior)

MSGNMSG

35 Afisare mesajRevenire la ecranul original

NCYL 36 Ciclu fix, fara ciclu de miscare pe axeCOPYCOPYE

39

Copiaza, valoarea initiala a deplasarii paralele sau rotirii sistemuluide coordonateCopiaza, valoare incrementabila a deplasarii paralele sau rotiriisistemului de coordonate

CHFCCHFR

Unghiul arbitrar de tesireUnghiul arbitrar de tesire (racodare)



262

Anexa 3. Tabel cu coduri auxiliare M

CODULM

Grup CONTINUT Temporizare deexecutie (miscarea

axelor)

Modal/secvential

Observatii

M00

M01

1

Oprire program

Oprire optionala

Dupa

Dupa

SecventaSecventa

Oprire rotatiesi emulsie(setareparametru)

M02 18 Sfarsitul programului Dupa Secventa Resetare CN

M03

M04

M05

2

Pornirea arboreului principal(sensul acelor de ceas)

Pornirea arboreului principal

(sensul invers acelor de ceas

Oprire arbore principal

In acelasi timp

In acelasi timp

Dupa

Modal

Modal

Modal

Rotestearborele insens inversorar cand evazut dinspre

piesaRotestearborele insens orarcand e vazutdinspre piesa

M06 3 Schimbarea sculei Dupa SecventaM07 8 Amestec ulei-aer PORNIT In acelasi timp ModalM08 10 Lichid de racire PORNIT In acelasi timp Modal

M09 24Lichid de racire OPRIT(M07,08,12,50,51,59 OPRIT)

Dupa Modal

M10

M11 30

Blocare axa A

Deblocare axa A Dupa ModalM12 22 Suflare cu aer span PORNIT In acelasi timp ModalM15M16

5Indexare axa 4-a CWIndexare axa 4-a CCW

In acelasi timp Modal

M17 7Indexare cap brosa CCW

In acelasi timp SecventaComandanumai pentruM73-M76

M19 2Orientare arbore principal(Inainte)

Dupa Modal

M20M21

31Blocare axa BDeblocare axa B

Dupa Modal

M22M23

32Blocare axa YDeblocare axa Y

Dupa Modal

M24M25

33Blocare axa ZDeblocare axa Z

Dupa Modal

M26M27

35Blocare axa CDeblocare axa C

Dupa Modal

M30 18 Sfarsitul programului Dupa SecvetaM32

38Usa antiimproscare inchisaUsa antiimproscare deschisa




263

M33

M40

M41

M42

M43

11

Nivel mare/mediu-mare/mediu-mic/micNivel mare/mediu-mare/mediu-mic

Nivel mare/mediu-mare

Nivel mare

In acelasi timp Secventa

Gama deviteze aarboreluiprincipal

M44

M45

M46

M47

AAC(F) Urmatoareaconectare anulata

AAC(F) Pregatire pentruschimbare de conectare

AAC(F) Fara conectareulterioara

AAC(F) Fara conectareulterioara


F: Tip podeaT: Tip masa

M48

M4938

AAC(T) Urmatoareaconectare anulata

AAC(F) Pregatire pentruschimbare de conectare


M50

M5123

Emulsie prin scula, presiunescazuta PORNITEmulsie prin scula, presiuneridicata PORNIT


M52 12Nivel de intoarcere in ciclufix, limita superioara Secventa

M53

M54 13

Nivel de intoarcere in ciclufix, nivel specificatNivel de intoarcere in ciclufix, nivel de punct R


M57M58

34Blocare axa WDeblocare axa W

Dupa Modal

M59 25 Suflare aer PORNIT In acelasi timp Modal

M60 4Commanda de schimbatepalet

Dupa Secventa

M62Pregatire de schimbare sculala arbore vertical

Dupa Modal

M63

M64

M65

21

Nici o scula urmatoarepentru ATCCiclu de intoarcere sculaurmatoarePregatire ATC




264

M66

M6714

Schimbari continuui de sculeintre arborii vertical siorizontal (aceeasi scule)Schimbari continuui de sculeintre arborii vertical siorizontal (scule diferite)

Dupa Secventa

M68

M69

Blocare scula la arboreleverticalDeblocare scula la arborelevertical

Dupa Modal

M70 3 Schimbare manuala a sculei Dupa SecventaM71

M72

Schimbare de sculaconectare manualaPregatire schimbare scula

arbore orizontal

Dupa

Dupa

Secventa

Modal

M73

M74

M75

M76

15

Cap revolver, pozitia din fataCap revolver, pozitia dinstangaCap revolver, pozitia dinspateCap revolver, pozitia dindreapta

Dupa Secventa

M77 3Schimbare de scula arboreorizontal

Dupa Secventa

M78

M79

Blocare scula arboreorizontal

Deblocare scula arboreorizontal

Dupa Modal

M81

M82

M83

M84

M85

27

Pozitionare automata 1 axaWPozitionare automata 2 axaWPozitionare automata 3 axaWPozitionare automata 4 axaWPozitionare automata 5 axaW

Dupa Secventa

M87 Amestec ulei-aer/ suflare aer

PORNITDupa Secventa

Valid pentru

M90, 91 si 98M88M89

Colector praf PORNITColector praf OPRIT


M90 Amestec ulei-aer la arborevertical pornit


M91Suflare aer la gaura defiletare

In acelasi timp ModalInchis deM90



265

M98 Amestec ulei-aer la arboreorizontal pornit


M115M116 6

Masa rotativa axa 5-a CWMasa rotativa axa 5-a CCW In acelasi timp Modal

M118

M119

Orientare arbore (inapoi)Orientare arbore (inainte /inapoi)


M120 Dus de lucru pornit In acelasi timp ModalM130

M131

9

Conditii orientare arboreavans de prelucrare ACTIV

Conditii orientare arboreavans de prelucrare

INACTIV


Avansul delucru (G01,G02, G03)este activdaca arborelese roteste

Avansul delucru (G01,

G02, G03)este inactivdaca arborelenu se roteste

M132M133

37Un singur bloc invalidUn singur bloc valid


M134

M13516

Corectia vitezei arboreluiinvalidaCorectia vitezei arboreluivalida


M136

M13717

Corectia avansului invalidaCorectia avansului valida


M140

M14139

Oprirea deplasarilor invalidOprirea deplasarilor valid


M142

M143

Detectare supraincarcarearbore invalidDetectare supraincarcarearbore valid


M144

M145 19

Avans senzor de masurarescula

Retragere senzor demasurare scula

Dupa Modal



266

M150

M151

M152

M153

Specificatii grup emulsie Arbore verticalSpecificatii grup emulsie

Arbore orizontalSpecificatii grup emulsie,grup 3Specificatii grup emulsie,grup 4


M154

M15520

Suflare cu aer INACTIV (lamasurare)Suflare cu aer ACTIV (lamasurare)

Dupa

In acelasi timpModal

M157M158

M159

AAC Nici o scula urmatoare AAC Scula urmatoare

stearsa AAC Pregatire sculaurmatoare

Dupa Secventa

M160M161

4PPC Incarcare paletPPC Descarcare palet

Dupa Secventa

M163

M165

Scula lunga, fara sculaurmatoareScula lunga, pregatire pentruschimb de scula


Specificatiilede pecapacul desiguranta.

M166 ATC Specificatiile modului deintoarcere scula activa inmagazie


M170

M171

M172

M173

3

AAC (F) Schimbarea

conectarii AAC (F) SchimbareaconectariiScula lunga, comandaschimbare scula

AAC (2 st) Schimbareaconectarii

Dupa Secventa

F: Tip podea

T: Tip masa

Tip coloana

M176Mod colectare praf, suflareaer


M177 3Conectare unghiulara,schimbare scula

In acelasi timp Secventa ATC

M178

M179 4

Mod colectare praf, pornitMod colectare praf, oprit


M181M182M183M184M186

38

Comanda M externaComanda M externaComanda M externaComanda M externaComanda M externa


Cand estesetat 1 pentruparametrulutilizatorului,este furnizat



267

M187M188

Comanda M externaComanda M externa

un semnalextern Mdupa miscareaxelor

M190

M191

M192

M193

M194

M195

M196

M197

M198

M199

Pozitionare automata 1 axaWPozitionare automata 2 axaWPozitionare automata 3 axaWPozitionare automata 4 axaWPozitionare automata 5 axaWPozitionare automata 6 axaW

Pozitionare automata 7 axaWPozitionare automata 8 axaWPozitionare automata 9 axaWPozitionare automata 10 axaW

Dupa Secventa

Pentruspecificatiilepozitionariiaxei W pe 10nivele



268

Starea commandata a urmatoarelor coduri M poate fi afisata in campul pentru coduri M(bloc)

• M03, 04, 05, 19 • M08

• M06, 77 • M12

• M07 • M13, 14, 18, 32 - 37, 48, 49, 181 -185

• M10, 11 • M26, 27

• M15, 16 • M30

• M17 • M50, 51

• M20, 21 • M52

• M22, 23 • M59

• M24, 25 • M66, 67

• M40 - 43 • M144, 145

• M53, 54 • M154, 155

• M57, 58 • M201 - 210

• M63, 64, 65 • M254

• M73 - 76 • M81 - 85

• M60, 160, 161

• M115, 116

• M130, 131

• M132, 133

• M134, 135

• M136, 137

• M138, 139

• M140, 141

• M150 -153

Nota:In coloana codului M este afisata starea modala a pana la 26 coduri M



269

Anexa 4. Tabel cu variabilele locale rezervate

ABS DGRDX GRDY NOT RTMDI

AND DGRDY GRER OR RTI

AG DIN GROF PCIR RTS

ARC DRAW GRON PMIL SAVE

ATAN DROUND GRSK PMILR SIN

ATAN2 EIN GRST PRINT SPRINT

BCD EMPTY GT RCIRI SQRT

BHC EQ HA RCIRO SQRX

BIN EOR HB RMILI SQRY

CALL FA HC RMILO TAN

CLEAR FB IF RH TLCOCOPY FC LAA ROUND TLFR

COPYE FIX LE RP TLFOFF

COS FMILF LPRINT RQNFL TLFON

DA FMILR LT RS TLOK

DB FUP MITCAN RSQCO TN

DC GE MOD RSQRI

DEF GOTO MODIN RSQRO

DELETE GRCI MODOUT RSTRT

DFIX GRCV MSG RT

DFUP GRDX NE RTMCR

Anexa 5. Tabel cu variabilele de sistem

VARIABILE de sistem Format INTERVALULDE SETARE

Simbol Citit/ScrisR/W

Conversieinch/mm

Punct de zeroVZOF*[expresie]

0÷±99999.999Nr sistemuluide coordonatede lucru

R/WConvertitautomat

corectie scula lungimeVTOFH[expresie]

0 ÷ ± 999.999Numarulcorectielungime scula

R/WConvertitautomat

corectie scula diametruVTOFD

[expresie] 0÷± 999.999

Numarul

corectie razascula R/W

Convertit

automat

Valaloare sfarsit de cursa(directie pozitiva )(parametrul utililzator)

VPSL* 0÷±99999.999 R/WConvertitautomat

Valaloare sfarsit de cursa(directie NEGATIVA )

VNSL* 0÷±99999.999 R/WConvertitautomat



270

(parametrul utililzatorData de compesare mersin gol

VBLC* 0-1.000 R/WConvertitautomat

In pozitie pe latimeVINP* 0-1.000 R/W

Convertitautomat

In pozitie pe latime pentruorigine

VHPI* 0-1.000 R/WConvertitautomat

Punctul de zero insistemul de coordonate almasinii

VMOF* 0÷±99999.999 R/WConvertitautomat

Sfarsit de cursaprogramabil (directiepozitiva)(parametruutilizator)

VPPL* 0÷±99999.999 R/WConvertitautomat

Sfarsit de cursaprogramabil (directienegativa) (parametruutilizator)

VNPL* 0÷±99999.999 R/WConvertitautomat

Pozitia originii VHPP*[expresie]

0÷±99999.999 1-32 R/WConvertitautomat

Datele punctului decontact senzor

VSAP* 0÷±99999.999 R/WConvertitautomat

Pentru comunicatii cuechipament automat

VNCOM[expresie]

Binar 8biti(1 byte)

1-4R/W

Convertitautomat

Valoare calculataVRCO* Citit

Convertitautomat

Date pozitie actualaVAPA* Citit

Convertitautomat

Numar sistem coordonateactiv VACOD Citit NeschimbatNumat scula activa VATOL Citit NeschimbatNumar scula urmatoare VNTOL Citit NeschimbatNumar sisteme decoordonate, setareadatelor sculelor

VSPCO Citit Neschimbat

Specificatiile coduluipentru subprograme

VSPSB Citit Neschimbat

Blocare masina VMLOK Citit NeschimbatUnghi de vedere 3D, H VGRH Citit NeschimbatUnghi de vedere 3D, V VGRv Citit NeschimbatControl imprimanta

VPCNTBinar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Specificatii rezultatedeciziei automate 1

VOK1Binar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Specificatii rezultatedeciziei automate 2

VOK2Binar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Numar masurare VNUM 0-9999 R/W NeschimbatControl imprimanta VINTG 0÷±99999.999 R/W Neschimbat



271

Control imprimantaVPRT

Binar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Numat scula activa VTLCN 0-65535 R/W NeschimbatNumar scula urmatoare VTLNN 0-65535 R/W NeschimbatLungime scula / indicatordetectare spargere scula

VFSTBinar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Valoare conectare infunctie de avans(parametrul CN optional)

VFDMX 0-2000 Citit Neschimbat

Desemnarea culori grafic VGCLR 0-9 R/W NeschimbatUnitati program sistem

VINCHBinar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Indicator de secventa deintoarcere

VRSTTBinar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Contor ore VDTIM[a,b]

a: 1-5b: 1-2

R/W Neschimbat

Contor lucru VWRK[a,b]

a: 1-5b: 1-2

R/W Neschimbat

Numarul parametrului demonitorizare al cupluluifiletarii sincronizate

VTMNO 1-5 R/W Neschimbat

Parametrului demonitorizare al filetariisincronizate

VTMDT[expresie]

1-5Citit Neschimbat

Numarul parametrului demonitorizare alsuprasarcinii arborelui

VSLNO 1-5 R/W Neschimbat

a:1-5Citit

Neschimbat207

Parametrul demonitorizare al controluluiarborelui

VSLDT[a,b] b:1-3

R/WConvertitautomat

Parametrul de setare alavansului

VPF1F[expresie]

0-4000.0001-9

R/WConvertitautomat

Valoarea de setare aparametrului maxim

VPF1M[expresie]

0-4000.0001-9

R/W Neschimbat

Parametrul datelor deaccelerare/decelerare

VPF1C 0-4000.000 Citit Neschimbat

Executa cod G VGCOD[expresie]

1-96Citit Neschimbat

Executa cod M VMCOD[expresie]


Executa cod SVSCOD Citit Neschimbat

Executa cod F VFCOD Citit Neschimbat

Executa cod D VDCOD Citit Neschimbat

Executa cod H VHCOD Citit Neschimbat

Starea imaginii oglinda VMRI Citit Neschimbat



272

Contor minute pentru ore VPMNT Citit Neschimbat

Contor minute VRMNT Citit Neschimbat

Contor ore pentru date VPHUR Citit Neschimbat

Contor ore VRHUR Citit Neschimbat

Contor zile VQDAT Citit Neschimbat

Marime deplasaremanuala

VMSF* Citit Neschimbat

Numar scule din magazie VSPTN Citit Neschimbat

Parametru PPC VPPCP Citit Neschimbat

Numar palet PPC VPLNO Citit Neschimbat

Bitul datelor parametruluiPPC

VPLDT[expresie]


Cod M de pozitionareautomata pe grila VECWM Citit NeschimbatNumar atasament activ VATNT Citit Neschimbat

Date exploatere sculeNumar grup scule

VTLD1[expresie]

0-255Numar exploatarescule

R/W Neschimbat

Date exploatere sculeMod monitorizare duratade viata a sculelor

VTLD2[expresie]


R/W Neschimbat

Date exploatere sculeIndicator OK/NG

VTLD3[expresie]


R/W Neschimbat

Date exploatere scule

Indicator durata de viata

VTLD4

[expresie] 0-255

Numar

exploatarescule R/W Neschimbat

Date exploatere scule Al doilea numar decorectie scula

VTLD5[expresie]


R/W Neschimbat

Date exploatere scule Al treilea numar decorectie scula

VTLD6[expresie]


R/W Neschimbat

Date exploatere sculeSetarea datelor de duratade viata scula

VTLD7[expresie]


R/W Neschimbat

Date exploatere sculeContor date durata de

viata scula

VTLD8[expresie]

-32768-32767Numar exploatare

scule

R/W Neschimbat

Numar scula MOP (procesde monitorizare aoperatiei)

VMPT 0-9 R/W Neschimbat

Control MOP 1VMPC1

Binar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Control MOP 2 VMPC2 Binar 8biti R/W Neschimbat



273

(1 byte)

Control MOP 3VMPC3

Binar 8biti

(1 byte)

R/W Neschimbat

Control MOP 4VMPC4

Binar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Control MOP 5VMPC5

Binar 8biti(1 byte)

R/W Neschimbat

Date intrare/iesire (I/Ointrare)

VIRD[expresie]

IndentificatorCitit Neschimbat

Date intrare/iesire (I/Oiesire)

VORD[expresie]

IndentificatorCitit Neschimbat

*:Reprezinta numele axelor cum ar fi X,Y si Z

osp-p200m-manual de programare (rev.i)

Documents