SISTEM CNC

OOSSPP –– PP220000LL __ MANUAL DE PROGRAMARE

Revizia II (Dec. 2006). (1st Edition) Pub No. 5238-E-R5 (LE33-013-R01a) May. 2005

I

MASURI DE SIGURANTA

Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc pentru protectia personalului si a masinii de la pericole neprevazute. Operatorii nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe aceste mecanisme de siguranta ; ei trebuie sa se familiarizeze cu indrumarile referitoare la protectia muncii prezentate mai jos pentru a asigura o exploatare fara accidente. Acest manual de instructiuni si semnele de avertizare atasate pe masina acopera numai acele pericole pe care Okuma poate sa le prevada. Acest manual nu acopera toate pericolele posibile.

1. Precautii cu privire la instalarea masinii

(1) Instalati masina intr-un loc unde sunt urmatoarele conditii (conditii pentru realizarea preciziei garantate) : • Temperatura ambientala : 17 pana la 250C • Umiditatea : 40% pana la 75% la 200C (fara condens) • Locul amplasarii nu este supus direct razelor soarelui sau vibratiei excesive ;

mediu fara praf, gaze corozive etc. pe cat posibil. (2) Pregatiti o sursa de tensiune care are urmatoarele particularitati :

• Tensiune : 200V • Variatia tensiunii : ±10% max. • Frecventa : 50/60 Hz • Nu furnizati curent de la un panou de distributie care genereaza o sursa

majora de zgomot (de exemplu aparat de sudura, etc.) deoarece aceasta ar putea cauza nefunctionarea unitatii de CN.

• Pe cat posibil, conectati masina de impamantarea care nu este folosita de alt utilaj. Daca nu este alta cale decat folosirea unei impamantari comune, celalalt utilaj nu trebuie sa genereze mult zgomot (aparat de sudura, etc.)

(3) Mediul de instalare Urmati punctele de mai jos la instalare.

• Asigurati-va ca unitatea CNC nu sta direct in soare. • Asigurati-va ca dulapul de control nu este stropit cu apa, ulei sau span. • Asigurati-va ca dulapul de control si panoul de comanda nu sunt expuse

socurilor sau vibratiilor excesive. • Temperatura ambientala admisa este intre 0 si 400. • Umiditatea este intre 30 si 95% (fara condens). • Altitudinea maxima la care unitatea de control poate fi folosita este 1000m.

II

2. Verificari inainte de pornire

(1) Inchideti toate usile pentru prevenirea intrarii apei, spanului, si prafului. (2) Verificati ca nu este nimeni aproape de partile in miscare ale masinii, si ca nu sint

obstacole in jurul masinii, inainte de inceperea lucrului. (3) La pornirea curentului, porniti comutatorul principal intai, apoi intrerupatorul de

CONTROL ON de pe panoul de comanda.

3. Precautii cu privire la operarea Manuala/Continua

Urmati intotdeauna instructiunile din manual. Nu manevrati masina cu opritorii sau scuturile puse. Intotdeauna inchideti usa inaintea inceperii prelucrarii. Nu incercati sa rulati un program nou fara a-l verifica. Rulati programul fara

piesa prinsa in mandrina si vedeti sa nu existe interferente. Dupa ce v-ati asigurat ca nu sunt probleme, prelucrati o piesa. Daca nu sunt probleme, se poate trece la prelucrarea automata.

Inainte de inceperea oricarei operatii verificati : a. Rotatia axului principal b. Indexarea turelei c. Miscarea dupa axe

Nu atingeti spanul sau piesa in timp ce axul se roteste. Nu incercati sa opriti un obiect care se misca cu mana sau cu o scula. Verificati conditiile de instalare a falcilor, presiunea hidraulica, si viteza

maxima admisa pentru universal. Verificati instalarea si aranjamentul sculelor. Verificati reglajul decalajului sculei. Verificati reglajul decalajului fata de zero. Verificati ca viteza de rotatie si avansul de lucru sunt la 100%. Inainte de miscarea turelei, verificati limitele impuse prin soft si pozitiile

limitatoarelor in caz de urgenta LS pentru axa X si Z. Verificati pozitia de indexare/rotatie a turelei. Verificati pozitia axului pinolei. Verificati ca operatiile de aschiere sunt in gama de transmisie a puterii si fortei. Verificati ca piesa este prinsa bine in mandrina sau elementul de prindere. Verificati pozitiile de curgere a emulsiei. Ele trebuie asezate in asa fel incat sa

furnizeze emulsie in locurile corespunzatoare.

4. La terminarea lucrului

(1) La terminarea lucrului, curatati in jurul masinii. (2) Puneti magazia de scule si celelalte echipamente in pozitia de retragere

predeterminata.

III

(3) Inchideti curentul intotdeauna inainte de a pleca. (4) Inchideti intai intrerupatorul CONTROL ON de pe panoul de comanda, apoi

comutatorul principal.

5. Masuri in timpul inspectiei de intretinere sau cand se intampla probleme

In scopul prevenirii accidentelor neprevazute, deteriorari ale masinii etc. este esential sa se urmareasca urmatoarele cand se fac inspectii de intretinere sau in timpul verificarii cand au aparut probleme.

(1) Cand apar probleme, apasati butonul de oprire in caz de urgenta de pe panoul de comanda pentru a opri masina.

(2) Consultati persoana responsabila cu intretinerea pentru a determina masurile corective necesare de luat.

(3) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si stabileasca semnale inainte de trecerea la un nou pas.

(4) Folositi numai componente si sigurante specificate. (5) Intotdeauna inchideti curentul inaintea inceperii inspectiei sau schimbarii

componentelor. (6) Cand componentele sunt indepartate in timpul inspectiei sau reparatiilor,

inlocuiti-le intotdeauna asa cum erau si prindeti-le bine in suruburi etc. (7) La efectuarea inspectiilor unde sunt folosite instrumente de masurare, de

exemplu tensiunea, asigurati-va ca instrumentul este calibrat corespunzator. (8) Nu tineti materiale inflamabile sau metale in interiorul zonei de lucru. (9) Verificati cablurile sa fie nedeteriorate (10) Intretinerea in interiorul dulapului electric de control si la panoul de comanda :

a. Inchideti curentul inainte de deschiderea usii de la dulapul electric. b. Chiar daca comutatorul principal este inchis, pot exista curenti reziduali la

unitatea de actionare MCS (servo/ax principal), si din acest motiv numai personalul de service are acces in aceasta zona. Chiar si atunci, ei trebuie sa fie atenti la faptul ca curentii reziduali (servo/ax principal) se descarca la doua minute dupa ce comutatorul principal este inchis.

c. Unitatea de CN are o placa de circuit in a carui memorie se stocheaza programele de prelucrare, parametrii etc. Pentru a nu se pierde memoria chiar si dupa ce este inchis curentul, exista un acumulator care alimenteaza acest circuit. Numai personalul de service poate efectua lucrari la aceste placi de memorie.

(11) Inspectia periodica de la dulapul de control Curatarea unitatii de racire

Ventilatorul de la dulapul de control serveste la racirea lui. La fiecare trei luni inspectati urmatoarele.

Motorul ventilatorului functioneaza ? Motorul functioneaza bine daca este un curent de aer puternic Este admisia de aer blocata ?

Daca este blocata, curatati-o cu aer comprimat.

IV

6. Masuri generale

(1) Pastrati curat si organizat in jurul masinii. (2) Purtati imbracaminte adecvata. (3) Aveti grija ca imbracamintea sau parul sa nu se prinda in masina. Operatorii

trebuie sa poarte echipament de protectie precum bocanci si ochelari de protectie.

(4) Manualul de instructiuni trebuie citit cu atentie pentru ca procedura ce urmeaza a fi urmata sa fie bine cunoscuta.

(5) Retineti pozitia butonului de urgenta pentru a-l putea apasa imediat in orice moment si din orice pozitie.

(6) Nu lucrati in interiorul panoului de comanda, transformatorului, motorului etc., deoarece sunt conectate la tensiuni ridicate sau alte componente existandpericole de electrocutare.

(7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-sistabileasca semnale intre ei pentru confirmarea lucrului in siguranta.

7. Simboluri utilizate in acest manual

Indicatoarele de avertizare sunt folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra importantei. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le.

Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in deces sau raniri serioase

Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, pot rezulta in deces sau raniri serioase

Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri usoare sau echipamente stricate

Precautii la operare sau manevrare

Ecranele afisate

Ecranele afisate ale CN difera depinzand de specificatiile selectate ale CN. Ecranele aratate in acest manual pot sa nu fie exact cu cele afisate pe CN.

CUPRINS

CAPITOLUL 1 CONFIGURATIA PROGRAMULUI 7

1. Tipurile de programe 72. Numele programului 83. Numele secventei 84. Formatul programului 9

4.1 Configurarea cuvantului 94.2 Configurarea blocului 94.3 Programul 94.4 Caracterele adresa folosite la programare 10

5. Functiile de operare matematice 116. Stergere bloc 137. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN) 148. Capacitatea de stocare a programului in memorie 149. Limite variabile 14

10. Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C 1410.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C 1410.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z 1510.3 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X 1710.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor C, Z si X 19

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE 22

1. Sistemele de coordonate 221.1 Sistemele de coordonate si valorile 221.2 Sistemul de coordonate al traductorului de pozitie 221.3 Sistemul de coordonate al masinii 221.4 Sistemul de coordonate al programului 22

2. Comenzile pe axele de coordonate 232.1 Axa controlata 232.2 Comenzile in sistem imperial 262.3 Pozitia zecimalei 262.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91) 282.5 Comenzile pentru diametru si raze 29

CAPITOLUL 3 FUNCTII MATEMATICE 30

1. Pozitionarea (G00) 302. Interpolare liniara (G01) 303. Interpolare circulara (G02, G03) 314. Tesire automata 35

4.1 Tesire-C (G75) 354.2 Rotunjire (G76) 374.3 Tesire automata sub orice unghi 39

5. Cuplul limita si functia de ignorare cuplu 415.1 Comanda de limitare a cuplului (G29) 425.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28) 425.3 Comanda de ignorare a cuplului (G22) 425.4 Setarea parametrului 445.5 Exemplu de program 45

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE 46

1. Oprire temporizata (G04) 462. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50) 46

2.1 Deplasare a punctului zero 462.2 Setarea vitezei maxime de rotatie 47

3. Controlul sagetii (G64, G65) 484. Avans per rotatie (G95) 485. Avans per minut (G94) 496. Viteza constanta de aschiere (G96/G97) 49

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T SI M 51

1. Functiile s (functiile arborelui principal) 512. Functia codului SB 513. Functiile T (functiile sculei) 524. Functiile M (functiile auxiliare) 535. Comenzile sculei rotative 58

5.1 Formatul de programare 585.2 Codurile M utilizate pentru axa C 59

6. Functia de verificare a duratei STM 616.1 Conditii de verificare PORNIT (ON) 616.2 Setarea timpului ciclului S, T, M 616.3 Exemplu de cronometrare 61

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE 63

1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42) 631.1 Descriere generala 631.2 Compensarea razei varfului sculei pentru operatiile de strunjire 631.3 Operatia de compensare 641.4 Comenzile de compensare a razei la varf (codurile G, T) 661.5 Afisarea datelor 671.6 Memoria intermediara 681.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza “R” in regim de compensare a razei varfului

68

1.8 Programarea compensarii razei la varf 70

2. Functia de compensare a razei cutitului 982.1 Generalitati 982.2 Programarea 982.3 Operatiile 100

CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE 104

1. Functii ciclu fix 1042. Ciclu fix de filetare cilindrica 104

2.1 Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33) 1042.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32) 106

3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35) 1084. Precautii la programarea cilcului de filetare 1095. Ciclul de filetare multipla (G71/G72) 116

5.1 Ciclul longitudinal de filetare (G71) 1165.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare

(G71)117

5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72) 1185.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru 1195.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare

(multiplu)130

6. Ciclul fix de canelare/gaurire 1316.1 Ciclul longitudinal fix de canelare 1316.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare

(multipla) (G73) 132

6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74) 1336.4 Exemplu de program pentru ciclul transversal fix de

canelare/gaurire (G74) 134

6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire (multipla)

134

7. Ciclul fix de filetare cu tarodul 1357.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77) 1357.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78) 136

8. Cicluri fixe (multiple) 1378.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple) 1378.2 Miscarile de baza pe axe 1388.3 Caracterele din adresa 1448.4 Codurile M 1458.5 Ciclul de gaurire (G181) 1468.6 Ciclul de alezare (G182) 1478.7 Ciclul de gaurire adanca (G183) 1488.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184) 1498.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185) 1508.10 Ciclul transversal de filetare (G186) 1518.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187) 1528.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188) 1538.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189) 1548.14 Prelucrarea canalelor de pana (G190) 1558.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul 1588.16 Functia de repetitie 161

8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentru evacuarea spanului

162

8.18 Setarea adancimii de gaurire (numai pentru ciclurile de gaurire) 1638.19 Selectarea punctului de intoarcere 1658.20 Functia de anulare interblocarea axului sculei rotative (optional) 1668.21 Observatii 1668.22 Exemple de program 167

CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE STRUNG (LAP)

173

1. Sumar 1732. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80,

G81, G82, G83) 174

3. Lista modurilor de prelucrare 1754. Listele cu coduri si parametri 1805. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara) 1826. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84) 1837. Ciclul de strunjire prin copiere 1848. Ciclul de finisare (G87) 1859. Ciclul continuu de filetare (G88) 185

10. Moduri de programare automata AP 18710.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat

cilindric – bara) 187

10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere) 19510.3 Modul III de programare automata AP (ciclul continuu de

filetare)200

10.4 Modul IV de programare automata AP (ciclul de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare)

202

10.5 Modul V de programare automata AP (ciclul copiere profil bara) 21611. Aplicatie a functiei LAP 234

CAPITOLUL 9 GENERAREA CONTURULUI 237

1. Functia de programare a generarii conturului (frontal) 2371.1 Generalitati 2371.2 Formatul de programare 1.3 Exemple de programare

237238

1.4 Informatie suplimentara 2452. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal) 248

2.1 Sumar 2482.2 Formatul de programare 2492.3 Precautii 249

CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE 252

1. Sumar 2522. Formatul conversiei 2533. Exemple de program 2534. Informatie suplimentara 254

CAPITOLUL 11 PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4 AXE (Model 2S)

256

1. Programarea 2561.1 Selectarea turelei 2561.2 Comanda de sincronizare (codul P) 2571.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile

simultane258

2. Formatul de programare 2593. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe 2614. Exemplu de programare 263

4.1 Fisa tehnologica de program 264

CAPITOLUL 12 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR 266

1. Sumar 2662. Tipuri de functii Instructiuni utilizator 267

2.1 Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni utilizator

267

2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni utilizator 2

2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator

268

2693. Instructiuni utilizator 1 270

3.1 Functia Instructiune control 1 2703.2 Variabile 2733.3 Functia de operare aritmetica 1 286

4. Instructiuni utilizator 2 2874.1 Functiile de control 2 2874.2 Variabile I/O 2984.3 Functia de operare aritmetica 2 299

5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator 3015.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator 3015.2 Tipuri de date, constante 3015.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea

valorilor lor 302

6. Exemple de programe Instructiuni utilizator 305

CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE 315

1. Sumar 3152. Blocul PSELECT 3153. Blocul de ramificatie 3184. Blocul de setare a variabilelor 3195. Blocul de sfarsit program de planificare 3196. Exemplu de program 319

CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE 321

1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului 3212. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile 322

2.1 Descriere generala 3222.2 Bariera universalului si a papusii mobile 322

3. Functia de reducere a timpului operatiei 3254. Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela CN) 3255. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL 326

5.1 Sumar 3265.2 Metoda de variatie a vitezei arborelui principal de catre control 3265.3 Caracteristicile controlului 3265.4 Exemplu de programare 329

CAPITOLUL 15 ANEXE 330

Anexa 1. Tabel cu coduri G 330Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M 335Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem 343

7

CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI

1. Tipurile de programe

Pentru OSP-P200 sunt folosite 3 tipuri de programe : programe de planificare, programe principale si subprogramele. Urmatoarele explica pe scurt cele trei tipuri de programe.

Programul de planificare

Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese in proces continuu folosind un alimentator de bare sau alt echipament, sunt folosite mai multe programe principale. Un program de planificare este folosit pentru a specifica ordinea in care programele principale suntexecutate si de cate ori se executa un program. Folosind un program de planificare face posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unui program. END trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentru detalii, vezi Capitolul 14,« PROGRAME DE PLANIFICARE ».

Programul principal

Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa.Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificareaprogramarii.Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu adresa « O » si se termina cu M02 sau M30.

Subprogram

Un subprogram poate fi chemat dintr-un program special sau alt subprogram. Existadoua tipuri de subprograme : acele scrise si furnizate de Okuma si cele scrise de client(subprogramul utilizatorului).Numele programului, care trebuie sa inceapa cu « O » este necesar la inceputulsubprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentru detalii, vezi Capitolul 13, USER TASK.

Formatul fisierului de program Numele filei principale : Max. 16 caractere incepand cu un caracter din alfabet. Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet

ExtensiiSDF : fisier tip program planificareMIN : fisier tip program principal

8

SSB : fisier tip subprogram de sistem SUB : fisier tip subprogram utilizator

2. Numele programului

Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de program care contine numai cifre este numit program numar.

Desemnarea numelui programului

Tastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul « O ». Nu exista spatiu gol intre « O » si litera de alfabet sau cifra. De asemenea, nu exista spatiu intre literele alfabetului si cifre.

Pot fi folosite pana la 4 caractere. O litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o

litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el, unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera.

Un bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi. Un nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare. Numele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul

« O », dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale. Deoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt

considerate ca fiind diferite. O0123 si O123 O00 si O0 Nu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa

selectati programul dorit.

3. Numele secventei

Toate blocurile dintr-un program au atribuite un nume de secventa care incepe cu « N » urmata de o secventa alfanumerica. Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa. Un nume de secventa care contine numai numere este numit secventa numar.

Desemnarea numelui secventei

Tastati litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa « N ». Pana la 4 caractere pot fi folosite. Cifre si litere pot fi utilizate intr-un nume de secventa. Daca este folosita o litera

intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera.

9

Un nume de secventa trebuie plasat deasupra blocului. O comanda de stergere a blocului poate fi plasata inaintea unui nume de secventa. Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cumeste dorit, cu conditia sa nu fie repetate. Deoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume suntconsiderate a fi diferite. N0123 si N123 N00 si N0 Cand este folosita un nume de secventa, puneti un spatiu sau un tab dupa numele secventei.

4. Formatul programului

4.1 Configurarea cuvantului

Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal « = ».

Exemple :

4.2 Configurarea blocului

Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda.Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri.

Sfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISOsau EIA : ISO : « LF » EIA : « CR » Un bloc poate contine pana la 158 caractere.

4.3 Programul

Un program consta din cateva blocuri.

10

4.4 Caracterele adresa folosite la programare

IntervalulAdresa FunctieMetric Toli

Observatii

O Nume program 0000÷9999 0000÷9999 N Nume secventa 0000÷9999 0000÷9999

Litere de alfabet folosite

G Functie pregatitoare 0÷999 0÷999 X, Z Valorile pe

coordonate (liniar) ±99999.999 mm ±99999.999 toli

C Valorile pe coordonate (axele de rotatie)

±359.999 deg ±359.999 deg

I,K

Valorile pe coordonate a centrului arcului Conicitatea si adancimea de aschiere in ciclul fix de filetare Valoarea decalata in ciclul de canelare

±99999.999 mm ±9999.9999 toli

D,U,W,H,L 0÷99999.999 mm 0÷9999.9999 toli E ±99999.999 mm/rev ±9999.9999 toli/rev A, B

Comenzi automate de programare

0÷99999.999 deg 0÷9999.9999 deg Avansul de lucru pe rotatie

0.001÷99999.999 mm/rot

0.0001÷999.999 inch/rot

Avansul de lucru pe minut

0.001÷99999.999 mm/min

0.0001÷9999.9999 inch/min

F

Timpul de stationare

0.01÷9999.99 sec 0.01÷9999.99 sec

T Numarul sculei 6 caractere 4 caractere

6 caractere 4 caractere

6 caractere (cu compensarea razei R) 4 caractere (fara compensarea razei R)

S

SB

Viteza de rotatie a axului principal Viteza de rotatie a sculei M

0 ÷ 9999

0 ÷ 9999

0 ÷ 9999

0 ÷ 9999

M Functii diverse 0 ÷ 511 0 ÷ 511 QA Rotatia axei C 1 ÷ 1999 (rot.) 1 ÷ 1999 (rot.) SA Viteza de rotatie a

axei C 0,001 ÷ 20 000 min

-10,001 ÷ 20 000 min

-1

11

5. Functiile matematice de operare

Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos. Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlul echipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii.

Categorie Operatie Operator Observatii

Operarealogica

SAU Exclusiv SAU Logic SI Logic Negare

EORORANDNOT

0110 = 1010 EOR 1100 * 1110 = 1010 OR 1100 1000 = 1010 AND 1100 1010 = NOT 0101

Operareaaritmetica

AdunareScadereInmultireImpartire

+-*/ (slash)

8 = 5+3 2 = 5-3 15 = 5*3 3 = 15/5

Functiitrigonometrice

SinusCosinusTangentaArctangenta (1) Arctangenta (2) Radacina patrata Valoare absoluta Conversie decimal in binar Conversie binar in decimal Rotunjire la intregRotunjire la intreg (-) Rotunjire la intreg (+)Rotunjire la a treia zecimala Rotunjire la a treia zecimala (-) Rotunjire la a treia zecimala (+)Rest

SINCOSTANATANATAN2SQRTABSBIN

BCD

ROUND FIX FUPDROUND

DFIX

DFUP

MOD

0.5 = SIN [30] vezi *4 1 = TAN [45] 45 = ATAN [1] (-90÷90) 30=ATAN2 [1,(radical 2)] 4=SQRT [16] 3=ABS [-3] 25=BIN[$25]($ reprezinta un nr. hexazecimal)$25=BCD [25]

128=ROUND[1.2763x102] 127=FIX[1.2763x102] 128=FUP[1.2763x102]13.265=DROUND[13.26462]

13.264=DFIX[13.26462]

13.265=DFUP[13.26462]

2=MOD[17,5] Paranteze Deschidere paranteza

Inchidere paranteza []

Determina prioritatea unei operatii (operatiile din paranteze sint efectuate primele).

*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de coordonate (a, b). *2. In acest exemplu, unitatea este in mm. *3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT). *4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se indice continutul corespunzator de biti.)

12

Operatiile logice

"a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori.

SAU exclusiv (EOR)

Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0. Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.

SAU logic (OR)

Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0. Daca nu, OR rezulta 1.

SI logic (AND)

Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1. Daca nu, AND rezulta 0.

13

Negare (NOT)

NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).

Arc tangent (1) (ATAN)

Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP) Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere,sau rotunjire in plus (in micrometri)

6. Stergere bloc

[Functie]Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executatesau ignorate in modul automat de operare. Blocurile precedate de "/" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorulBLOCK DELETE de pe panoul de comanda este deschis. Daca intrerupatorul este inchis, blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata,intregul bloc este ignorat.

Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o alarma.Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program. Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK DELETE. Functia de stergere bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK.Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste.

14

7. Functia comentariu (CONTROL OUT/IN)

Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze. Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala de operare. Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH.

Exemplu:

8. Capacitatea de stocare a programului in memorie.

CN foloseste memoria pentru stocarea programelor de masinare. Capacitatea memoriei este selectabila, depinzand de marimea programului de masinare. Pentru executie, un program este transferat din memorie catre memoria RAM. Capacitatea unui programpoate fi selectata dintre valorile 320m, 640m sau 1280m pentru a mari capacitatea de stocare a programului.

9. Limite variabile

La executarea unei comenzi care specifica miscarea dupa o axa pana la un punct tinta dincolo de limita variabila in sensul pozitiv, punctul tinta specificat este inlocuit cu limitavariabila in sensul pozitiv.Pentru comenzile care specifica miscarea dupa axa la un punct tinta dincolo de limitavariabila in sensul negativ, miscarea dupa axa nu este executata iar o alarma sedeclanseaza.

10. Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C

10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C.

Desi este posibil sa se prelucreze o piesa prin controlul axei C, distanta de deplasare a sculei in unitatea de timp (un minut) difera in concordanta cu diametrul de prelucratpentru ca avansul este specificat in grade/min. Aceasta trebuie luat in considerare cand se face un program. [Memo]Pentru a coordona comanda de avans dupa axa C cu comanda dupa X sau Z, comanda de avans (F) trebuie calculata prin convertirea 3600 in 500 mm. Aceasta conversie trebuie facuta cand se da numai o comanda pentru axa C.

15

Exemplu:

Distanta de miscare dupa axa pentru canelura A: …….. x50/4 = 39 mm Distanta de miscare dupa axa pentru canelura B: …….. x200/4 = 156 mm De aceea, daca aschierea este executata cu un avans de 100 mm/min, avansul (grade/min) axei C este calculat dupa cum urmeaza:

Dupa canelura A (grade/min)………100/39 x 90=230 Dupa canelura B (grade/min)………100/156 x 90 = 58

Convertiti unitatile de avans din "grade/min" in "mm/min"

Canelura A: (mm/min)….230/360 x 500 = 320 (F320) Canelura B: (mm/min)…..58/360 x 500 = 80 (F80)

10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z

Exemplu:

16

Coordonatele punctului AX=80Z=100C=120

Coordonatele punctului B X=80Z=50C=210

Cand se aschiaza din A in B cu o freza deget cu doi dinti in urmatoarele conditii,calculati avansul axei C asa cum e explicat mai jos:

Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1

Procedura:

1. Calculati distanta dintre A si B Desfasurata este aratata mai jos

Distanta L1, dupa circumferinta este:

Distanta L2, intre A si B este:

17

2. Calculati timpul de aschiere T, pe baza conditiilor de aschiere indicate mai sus

3. Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in urmatorul fel.

Deplasarea dupa X = 50 mm

Deplasarea dupa axa C =

(conversie 3600 = 500mm)

De aceea, distanta dintre A si B este calculata dupa cum urmeaza:

4. Viteza de avans este calculata aproximativ dupa cum urmeaza:

Specificati F67.5 in program

10.3 Aschierea cu controlul simultan al axei C si X

Exemplu:

18

Coordonatele punctului AX=80Z=100C=120

Coordonatele punctului B X=40Z=100C=210

Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1

Metoda

1. Calculati distanta dintre A si B

2. Calculati timpul de aschiere T, cu conditiile de aschiere de mai sus.

3. Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in felul urmator.

Deplasarea dupa X = 40 mm

Deplasarea dupa C = 90 x =125 mm

(conversie 3600=500mm)

19

De aceea, distanta intre A si B este calculata mai jos:

4 Viteza de avans ce trebuie specificata in program este:

Specificati F117 in program.

10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor X, Z si C

Exemplu:

Coordonatele punctului AX=80Z=50C=120

Coordonatele punctului B X=40Z=100C=210

La prelucrarea unui canal pe un con asa cum e indicat mai sus, este necesarcontrolul axelor X, Z, si C. Viteza de avans de programat trebuie calculata in felul urmator.

Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1

20

1. Mai intai, considerati desfasurarea unui canal dupa axa C si axa X. In acest caz, calcularea vitezei de avans este posibila in acelasi fel ca in "Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X".

Deplasarea L2 dupa C si X este:

2. Calculati distanta dintre A si B cu L2 calculat la (1).

3. Calculati timpul de aschiere T pentru distanta L4:

4. Computerul calculeaza distanta L5 intre A si B in urmatorul fel.

Deplasarea dupa X = 40 mm Deplasarea dupa axa Z = 50 mm

Deplasarea dupa C = 90 x =125 mm

(conversie 3600=500mm)

21

5. Viteza de avans ce trebuie specificata in program este aproximativ calculata dupa cum urmeaza:

Specificati F83.6 in program.

22

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE

1. Sistemele de coordonate

1.1 Sistemele de coordonate si valorile

Pentru a misca scula intr-o anumita pozitie, sistemul de referinta trebuie setat mai intai pentru a defini pozitia tinta, iar pozitia tinta este definita prin valorile pe coordonate. Exista trei tipuri de coordonate de sistem indicate mai jos. Un sistem de coordonate al programului este folosit pentru programare.

Sistemul de coordonate al traductorului de cod Sistemul de coordonate al masinii Sistemul de coordonate al programului

1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de cod

Un traductor de cod este folosit pentru a detecta pozitia unei axe controlate numeric. Sistemul de coordonate al traductorului de cod este stabilit pe baza datelor de iesire ale traductorului de cod. Iesirile de pozitie ale traductorului de cod nu sunt afisate pe ecran, iar acest sistem de coordonate poate fi ignorat in operarea de zi cu zi.

1.3 Sistemul de coordonate al masinii

Punctul de referinta al masinii este mentionat ca zero-ul masinii iar sistemul de coordonate care isi are originea in zero-ul masinii este denumit sistemul de coordonate al masinii. Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina folosind parametri de sistem si nu este necesar sa se schimbe reglarea dupa instalrea masinii. Daca "O" este setat pentru decalajul fata de zero-ul traductorului de cod (parametrul de sistem), sistemul de coordonate al masinii este si al traductorului de cod.

1.4 Sistemul de coordonate al programului

Sistemul de coordonate folosit ca referinta pentru comenzile programului este denumit sistemul de coordonate al programului. Pozitia originii sistemului de coordonate al programului variaza in conformitate cu felul pieselor ce urmeaza a fi masinate iar originea este setata in pozitia necesara prin setarea valorilor de decalaj fata de zero. Sistemul de coordonate al programului folosit pentru masinarea unei piese este in acest fel definita prin originea setata. Desi originea sistemului de coordonate a programului (zero-ul programului) poate fi setata in orice pozitie, de obicei este setata pe axa piesei, pentru axa X, si pe fata din capat din stanga, pentru axa Z.

23

Xd, Zd : Coordonatele in sistemul de coordonate al traductorului de cod

Xm, Zm: Coordonatele in sistemul de coordonate al masinii

Xp, Zp: Coordonatele in sistemul de coordonate al programului

X1, Z1: Valorile de decalaj dintre SCTC si SCM

X2, Z2: Valorile de decalaj dintre SCM si SCTC

2. Comenzile pentru coordonate

2.1 Axa controlata

Urmatorul tabel listeaza adresele necesare pentru controlul axei.

Adresa ContinutX Axa controlata paralela la fata frontala a

pieseiZ Axa controlata paralela cu axa

longitudinala a piesei Axa de rotatie C Axa de rotatie intr-un plan perpendicular

pe axa Z

24

O comanda folosita sa miste o axa consta din adresa axei, un sens de miscare, si un punct tinta. Pentru desemnarea punctului tinta, doua metode diferite sunt la indemana:comenzi absolute si comenzi incrementale. Cu comenzile absolute, punctul tinta este specificat in coordonatele programului iar cu comenzile incrementale punctul tinta este definit prin distanta relativa de miscare fata de pozitia curenta. Pentru detalii ale comenzilor absolute/incrementale, vezi "Comenzi absolute/incrementale"Sistemul de coordonate de baza este un sistem ortogonal care este fixat fata de piesa.

Strung CN cu o singura sanie

avansul transversal ….axa X

Directiile de miscare a turelei avansul longitudinal….axa Z

25

Strung CN cu doua sanii

avansul transversal ….axa X

Directiile de miscare a turelei avansul longitudinal….axa Z

Sistemul de coordonate al axei C

(Vazut dinspre pinola)

Rotatia la dreapta este definita ca sens pozitiv de miscare dupa axa C si estecomandata cu M15. M16 este folosita pentru a specifica miscarea in sens negativ.

26

2.2 Comenzi in sistem imperial

Daca specificatia de conversie toli/metric este selectata, este posibil sa se specificedimensiunile in sistemul imperial. Chiar daca dimensiunile sunt specificate in toli intr-osectiune a programului, CN proceseaza datele pe baza sistemului metric. Sistemul de unitati ce trebuie selectat pentru intrari de date este determinat in conformitate cu setarea unui parametru optional NC (UNIT). Sistemul curent de unitati de masura pentruintrarea de date poate fi verificat pe ecranul CN parametru optional (UNIT).

In conversia din toli in metric, folosit pentru procesarea interna de catre CN, valorile

reale mai mici decat unitatea de intrare minima sunt rotunjite in minus. Valorile

intregi sunt trunchiate.

2.3 Pozitia zecimalei

Este posibil sa se selecteze sistemul de unitati de masura. Unitatile de masura folositede control sunt aratate mai jos si pot fi selectate prin tastarea unui parametru corespunzator. Odata stabilit sistemul de unitati al comenzilor, aceasta se aplica tuturor datelor numerice ce urmeaza sa fie introduse, precum operarea MDI sau punctelor de zero.

2.3.1 Sistemul metric

1 µm 10 µm 1 mm

2.3.2 Sistemul imperial (specificatie toli/metric):

1/10000 inch 1 inch

27

Tabel cu unitatile de masura a datelor (Valoarea pentru datele "1")

Exemplul 1: Sistemul de unitati de 1 mm

Comenzi:0.001mm miscare dupa axa X X0.00110mm miscare dupa axa X X10100.00 miscare dupa axa X X100.01Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F0.23456

Urmatoarele comenzi sunt utilizate ca X1 mm: X1X1.0X1.00X1.000

Exemplul 2: Sistemul de unitati de 10 mm

Comenzi:0.001 mm miscare dupa axa X X0.110 mm miscare dupa axa X X1000100.010 mm miscare dupa axa X X10001Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F23.456

28

Exemplul 3: Sistemul de unitati de 1 mm

Comenzi:0.001mm miscare dupa axa X X0.110mm miscare dupa axa X X10000100.010 miscare dupa axa X X100010Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F234.56

[Completari]Pentru F, datele numerice mai mici decat sistemul de unitati selectat este functional daca are pana la 8 caractere.

F1.2345678…..AcceptabilF100.000001….Alarma (9 caractere)

2.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91)

Deplasarea dupa axa poate fi exprimata prin comenzi absolute sau incrementale. (1) Comenzi absolute

Desemnate cu G90 Valorile din comanda sunt coordonatele din program. Cand controlul este resetat, acesta este in modul G90.

(2) Comenzi incrementaleDesemnate cu G91 Valorile din comanda reprezinta deplasarea din pozitia curenta pana la pozitia tinta.

Exemplu:(Pozitionarea din punctul (1) in punctul (2)):

AbsolutG00 X50 Z150 (1) X100 Z50 (2) Incremental G00 X50 Z150 (1) *G91 X50 Z-100 (2) *Scrieti diferenta dimensiunilor dintre punctele (2) si (1)

1) In programarea incrementala, X trebuie exprimat ca diametru.

2) Nu este permis sa specificati G90 si G91 in acelasi bloc.

29

2.5 Comenzile pentru diametru si raze

Intr-o operatie de strunjire, piesa este rotita in timp ce este masinata. Datorita naturii operatiei de strunjire, cutitul prelucreaza un cerc cu raza egala cu distanta de la centrul de rotatie pana la varful cutitului. Intr-un program, comenzile dupa axa X specifica diametrul cercului de prelucrat. Daca o comanda de "X100" este specificata, de exemplu, pozitia curenta afisata pe ecran este "100" iar piesa este masinata ca un cilindru cu diametrul de 100 mm. In operatiile compuse, comenzile in directia axei X sunt specificate de asemenea ca valori pentru diametru, desi acest tip de operatie nu este una de strunjire. La conversia coordonatelor, valorile radiale (lungimea curenta intr-un sistem de coordonate ortogonal) trebuie specificat pentru comenzile axei X si Y.

30

CAPITOLUL 3 FUNCTII MATEMATICE

1. Pozitionarea (G00)

[Functie]Miscarea din pozitia curenta pana la un anumit punct (pozitia tinta) se face cu viteze de avans diferite. La inceputul si sfarsitul unei deplasari a axei de miscare, aceasta este automat accelerata sau franata. [Formatul programului] G00 X_Z_C_

X/Z/C : indica pozitia tinta.

[Detalii]In G00, executia comenzilor in blocul urmator incepe numai dupa ce miscarea catre pozitia tinta este terminata.

Interpolarea neliniara:Avansul dupa axe este diferit unul de altul. De aceea traiectoria urmata de scula nu este intotdeauna o linie dreapta.

Avansul rapid pentru fiecare axa sint setate prin caracteristicile masinii.

2. Interpolare liniara (G01)

[Functie]Comanda G01 specifica miscarea directa din pozitia curenta la punctul specificat cu o viteza de avans specificata. [Formatul]G01 X_Z_C_F_

31

X, Z, C: Punctul tinta (punctul final) F: Viteza de avans.

Valoarea specificata ramane efectiva pana cand o noua valoare este introdusa.

1) Viteza de avans devine zero cand CN este resetata. 2) Viteza de avans pentru fiecare axa este indicata mai jos. (Calculati avansul transversal si longitudinal ca valori incrementale.) G01 XxZzFfCalcularea vitezelor de avans:

Avansul transversal

Avansul longitudinal

Unde

x, z, f valori specificate in program

3. Interpolare circulara (G02, G03)

[Functie]Interpolarea circulara poate fi folosita pentru a genera traiectoria de aschiere careurmeaza un arc. [Format]

G02: Sensul de rotatie : Rotatie in sensul acelor de ceas G03: Sensul de rotatie : Rotatie in sens invers acelor de ceas X, Z: G90 : Setati punctul final in sistemul de coordonate al programului X, Z: G91 : Setati punctul final fata de punctul de plecare

(valorile includ si semne)I, K : Setati distanta c entrului arcului fata de punctul de plecare (valorile

includ si semne) L : Setati raza cercului F: Setati viteza de avans

32

[Completari]

Cele doua sensuri de rotatie sunt definite cand se priveste planul Z-X din sensul pozitiv al axei perpendiculara pe plan (regula mainii drepte)

Punctul final al unui arc este definit ca valoarea absoluta sau incrementala depinzand de selectarea G90/G91. Centrul unui arc este exprimat prin I si K, care corespund c u X si Z. Asta inseamna ca I exprima valoarea de coordonate X iar K exprima valoarea de coordonate Z a centrului arcului fata de punctul de plecare.

Pentru I si K, sunt folosite valorile incrementale (cu semn) pentru G90 sau G91.

G02: I si K sunt pozitive Z1, X1 sunt coordonatele punctului final

G03: I si K sunt pozitive Z1, X1 sunt coordonatele punctului final

Determinarea semnului si valorii numerice a lui I si K: Vedeti figura de mai jos. Sistemul de coordonate are originea la inceputul arcului. Desenati un triunghi cu un unghi drept luand segmentul care conecteaza centrul arculuisi punctul de inceput ca ipotenuza. Lungimea catetei (b), paralela cu Z, este valoarea luiK iar cea a lui (c) paralela cu axa X, este valoarea lui I. Cu privire la semnul lor, cand (b) este in partea pozitiva a sistemului de coordonate este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa este negativ. Semnul lui I este

33

determinat in mod similar. Asta inseamna ca, atunci cand (c) este in partea pozitiva a sistemului de coordonate, I este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa, I este negativ.

Comanda directa pentru raza Este posibil sa se execute interpolare circulara prin specificarea coordonatelor X si Z a punctului tinta si raza arcului in loc de utilizarea comenzilor I si K.

[Completari]Codul G utilizat pentru interpolarea circulara este G02 si G03, ca pentru I si K.Raza arcului este exprimata de o litera L care trebuie sa aiba o valoare pozitiva.Un bloc care contine L fara K si I este o comanda pentru raza. Cand se exprima un arc prin raza lui, comenzile trebuie sa contina X si Z. Daca una din ele este omisa, se declanseaza o alarma. Daca un L este specificat intr-un bloc care contine I si/sau K, se declans eaza o alarma.Daca distanta dintre pozitia curenta pana la punctul final este de doua ori mai mare decat raza specificata, se declanseaza o alarma pentru ca interpolarea circulara nu poate fi facuta. In comanda de programare directa pentru arc, o comanda pentru un arc rezulta in doua arce; unul cu unghiul la centru mai mic de 1800, iar altul cu unghiul la centrumai mare de 1800. Primul este selectat. Pentru a obtine arcul al doilea specificati "CALRG" in blocul care comanda

interpolarea circulara.

34

Programarea directa a razei este efectiva in: LAP

Compensarea razei varfului sculei Subprograme

Programarea incrementala (G91) In comanda de programare directa a razei, controlul calculeaza automat coordonatele centrului arcului, I si K din raza programata L si coordonatele punctului final, X si Z, pentru a efectua interpolarea circulara.

Programul pentru exemplul din figura este dupa cum urmeaza. Program:

N1 G01 X1 Z1 F1

N2 G03 X2 Z2 Lr

Cu comenzile de sus, este obtinut arcul indicat de linia groasa

Pentru a misca scula de-a lungul arcului indicat de linia discontinua, scrieti:

N1 G01 X1 Z1 F1

N2 G03 CALRG X2 Z2 Lr

Vitezele de avans Viteza de avans in timpul interpolarii circulare este componenta tangentiala laarc

1) Daca I sau K sunt omise, se utilizeaz a ca I0 sau K0. 2) Valorile I si K trebuie specificate ca raze.

3) Un arc care se intinde pe doua quadratur i (sferturi de cerc) poate fi specificatprin comenzi intr-un singur bloc.

4) Daca X sau Z este omis, interpolarea circulara este posibila intr-o singura quadratura.

5) O alarma va fi activata daca diferenta de raza intre inceputul si sfarsitul unui arc este mai mare decat valoarea setata pentru parametrul optional (ALTA FUNCTIE 1) nr. 6 eroarea admisa in interpolarea circulara.

35

4. Tesirea automata

La aschierea unei piese, este deseori necesar sa tesiti o muchie ascutita (fie tesire in linie dreapta (Tesire-C) fie pe rotund). Desi astfel de tesiri pot fi realizate utilizandcomenzi conventionale de interpolare (G01, G02, G03), functia de tesire automata permite tesirea cu un program simplu. Pentru tesirea sub un unghi, functia automata de tesire orice-unghi trebuie utilizata.Pentru utilizarea functiei de tesire automata, setati "1" pentru parametrul optional(OTHER F UNCTION 1) auto, tesire orice-unghi. Daca este necesara functia de tesireautomata orice-unghi, setati "any-angle chamfering" pentru acest parametru.

4.1 Tesire-C (G75)

Pentru a prelucra conturul de mai sus de-a lungul punctelor A, B, D si E, scrieti:

dupa pozitionarea varfului sculei in A. Cu comenzile de mai sus, varful sculei se misca din punctul A in B si apoi in D, tesind astfel coltul la 450 cu 5 mm.

G75: Specifica tesire-CX120: Coordonata X a punctului C L-5: Dimensiunea fetei tesite ?

Semnul este determinat de sensul de miscare dupa axe; "+" cand axa Z (X) se misca in sensul poz itiv de miscare dupa axa X(Z) "-" cand axa Z (X) se misca in sensul negativ de miscare dupa axa X(Z)

Cand coordonatele punctului E sunt comandate, scula se misca din D in E.[Detalii]

G75 este valida numai in modul G01. Daca G75 este specificat in alt mod sedeclanseaza o alarma. G75 este activa numai in blocul comandat.

36

Daca deplasarea dupa axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (A-C din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in figura de mai sus), se declanseaza o alarma. Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata, sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa contina numai o dimensiune, fie X sau Z. Programul de tesire automata este valid in: LAPModul de compensare a razei varfului sculei aschietoare

[Exemplu program]

37

4.2 Rotunjirea (G76)

Pentru a prelucra conturul de mai sus dupa punctele A, B, D si E, scrieti:

dupa pozitionarea sculei aschietoare in A. Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca din A in B si apoi in D, rotunjind automat coltul cu o raza de 5mm.

G76: Specifica rotunjirea unui colt X120: Coordonata X a punctului C L-5: Raza cercului de rotunjire

Semnul este determinat de sensul de miscare dupa axe; "+" cand se misca in sensul poz itiv de miscare dupa axa X(Z) "-" cand se misca in sensul negativ de miscare dupa axa X(Z)

Cand coordonatele punctului E sunt trecute in comanda, scula de aschiere se misca din D in E.

[Completari]G76 este valid numai in modul G01. Daca G76 este specificat in alt mod decat G01, se declanseaza o alarma. G76 este activ numai in blocul de comanda. Rotunjirea descrie 1/4 de cerc cu raza specificata de un L. Daca deplasarea pe axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (A-Cdin figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in figura de mai sus), se declanseaza o alarma. Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata, sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa contina numai o dimensiune, fie X sau Z.

38

Programul de tesire automata este valid in: LAP

Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare

[Exemplu program]

39

4.3 Tesire automata sub orice-unghi

La prelucrarea unei piese, este deseori necesar sa tesim colturile sau muchiile ascutite(tesire C sau R). Daca tesirea este necesara pentru muchii cu unghi diferit de 900,programarea tesirii folosind comenzile G01, G02 si G03 nu este usoara. Aceasta functie automata de tesire poate programa tesirea cu usurinta.

[Exemplu de programare]

(1) Tesire-C (G75)

Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din punctul A in J trecand prin A, B, D, E, G, H, I si J, realizand tesi turile B-D, E-G si H-I.

[Completari]Comenzile pentru unghi (A) sunt scrise fata de axa Z.

40

(2) Tesire-R (G76)

Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din A in J trecand prin A, B,D, E, G,H, I si J, realizand tesiturile B-D, E-G, si H-I.

[Completari]Cu functia Tesire-C, miscarile axei in modurile G00, G01, G34 si G35 pot fi desemnate prin inserarea unei comenzi pentru unghiul A fara coordonatele X si/sau Z.

41

1) G75 si G76 sunt active numai in modul G01, daca sunt desemnate in alt mod decat G01, se declanseaza o alarma.

2) Daca deplasarea pe axa este mai mica decat dimensiunea de tesit se declanseaza o alarma.

3) Tesirea este posibila numai la colturi intre doua linii. Tesirea la colturi intre doua arce, intre o linie si un arc, sau intre un arc si o linie este imposibila. Daca se incearca tesirea in astfel de situatii, se declanseaza alarma.

4) Comanda de tesire este activa in modul LAP si de compensare a varfului sculei.

5) Daca este data comanda numai pentru un unghi A in G00, G01, G34, sau G35, comanda urmatoare de miscare dupa axa trebuie sa contina A, X si Z pentru ca punctul final sa fie definit. Daca aceste comenzi nu sunt date si punctul final nu este definit, se declanseaza alarma.

6) Daca comenzile de tesire G75 si G76 sunt date fara comenzile de miscare dupa axe X si Y sau daca sunt date numai cu o comanda A, controlul citeste comenzile din secventa urmatoare pentru a calcula automat punctul de intersectie. De aceea, daca secventa urmatoare nu contine datele necesare pentru acest calcul se declanseaza alarma.

5. Cuplul limita si functia de ignorare a cuplului

Pentru a transfera o piesa din mandrina unde a avut loc prima prelucrare in a doua mandrina pentru al doilea proces de prelucrare la modelele cu prelucrari diverse,bacurile pe care se sprijina fata din capat trebuie impinse in piesa pentru o asezare stabila a piesei. Comanda cuplului limita si cea de ignorare a cuplului sunt folosite pentru a controla cuplul de avans al servomotorului celui de-al doilea ax si pentru a impinge piesa cu o forta optima.

*Modelele cu prelucrari diverse includ modelele cu ax secundar, cu doua axe principale,etc.

42

5.1 Comanda de limitare a cuplului (G29)

[Functia]

Inainte de transferul piesei, desemnati cuplul limita pentru a controla cuplul de avans al servomotorului celui de-al doilea ax.

[Format]

G29 P D__

(Desemnati o axa dupa care se face avansul: Z sau W, pentru D.)

[Detalii]

Valoarea cuplului limita este setata ca procentaj, luand cuplul de avans al servomotorului la 100%.

Valoarea maxima a cuplului este setata la parametru optional (OTHER FUNCTION 2).

5.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28)

[Functie]

Comanda de revocare a limitarii cuplului anuleaza cuplul maxim desemnat cu G29. Cand aceasta comanda este desemnata, cuplul motor poate sa fie la valoarea lui maxima.

[Format]

G28

5.3 Comanda de ignorare a cuplului

[Format]

G22 Z_D_L_F_PZ=__

Z: Punctul tinta (mm)

D: Distanta dintre punctul tinta si cel care se apropie, ca valoare incrementala (mm)

L: Distanta dintre punctul tinta si cel virtual care se apropie, ca valoare incrementala (mm)

43

F: Viteza de avans (mm/min sau mm/rot)

PZ: Valoarea prescrisa a cuplului (%)

[Detalii]

Pentru punctul tinta si valoarea setata a cuplului, desemnati axa de avans.

O alarma (alarma A 1220) se declanseaza daca valoarea prescrisa a cuplului nu este atinsa cand mandrina a doua s-a mutat in punctul virtual de apropiere.

Desemnati o valoare egala sau mai mica de "2,5 m/min" pentru F.

Inainte de setarea unei valori pentru PZ, verificati valoarea curenta a cuplului motor** la viteza de avans desemnata prin F, si setati o valoare pentru PZ care este mai mare decat valoarea curenta a cuplului cu 10%.

** Verificati valoarea RLOAD afisata pe pagina datelor axei de pe ecranul CHECK DATA. Daca valoarea prescrisa a cuplului este prea mica, este atinsa in timpul miscarii de apropiere, rezultand in declansarea alarmei 1219.

Prelucrare 1 Prelucrare 2

Explicatia este pentru cazul cand piesaeste transferata dintr-un universal in altul.

1. Al doilea universal se apropie de piesa cu viteza de avans F.

2. Viteza de avans este redusa la 1/5 din F in punctul de apropiere (Z-D).

3. Al doilea universal ia contact cu piesa la punctul tinta Z. Servomotorul este controlat in asa fel incat al doilea universal este apasat pe piesa.

4. Cand cuplul motor atinge valoarea prescrisa, CN receptioneaza ca piesa este asezata complet si urmatorul blocde comenzi este executat.

Viteza de avans

44

Z: Punctul tinta

D: Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere ca valoare incrementala.

L: Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere virtual ca valoare incrementala

5.4 Setarea parametrului

(1) Ignorare cuplu si monitorizarea timpului de intarziere de transmitere a cuplului.

Daca monitorizarea cuplului motor este inceputa la pornirea avansului cu ignorare cupludesemnat prin G22, valoarea prescrisa a cuplului ar putea, in unele cazuri, sa fie depasita la pornirea motorului.

Pentru a evita lucrul acesta, setati timpul de intarziere t, pentru monitorizarea cuplului, la parametru. Cuplul motor nu este monitorizat pentru durata de timp setata pentru t.

Parametru optional (OTHER F UNCTION 2)

Unitatea de setare: 10 (ms)

Intervalul: 0 pana la 9999

Valoarea initiala: 0

45

(2) Limita maxima pentru limitarea cuplului

Valoarea maxima pentru P in blocul G29 poate fi setata.

Parametru optional (OTHER F UNCTION 2)

Unitatea de setare: 1 (%)

Intervalul: 1 pana la 100

Valoarea initiala: 0

5.5 Exemplu de program

Acesta este un exemplu pentru transferarea piesei la axul secundar.

:

:

G29 PW=30….Limiteaza cuplul maxim al axului secundar (Motorul axei W, 30%)

G94 G22 W50 D5 L10 F1000 PW=25…..Apasa bacurile universalului axuluisecundar de capatul piesei cu ignorare cuplu

G29 PW=5……Micsoreaza cuplul motor al axei W

M248…… …Universalul axului secundar se inchide

M84…. Universalul axului principal se deschide

G28….. Anuleaza limita cuplului axei W

G90 G00 W300…Intoarce axul secundar W in pozitia de retragere cu avansul rapid.

46

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE

Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuri individuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere (00 pana la 399)

Intervalul in care codul G este activ

O data: Codul G este activ numai intr-un bloc specificat si este anulat automat cand executia programului trece la blocul urmator.

Modal: Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasi grup

Coduri G speciale Codurile G apelate in subprograme (de ex. De la G101 pana la G110) si

instructiunile derivate sunt denumite coduri G speciale. Fiecare cod G special trebuie specificat la inceputul blocului. Un "/" (stergere bloc) si un nume secventa poate fi plasat inaintea unui cod G special.

1. Oprire temporizata (G04)

[Functie]Daca este specificata oprire temporizata, executarea blocului urmator este oprita pentru perioada de timp specificata dupa terminarea blocului. [Format]G04 F___

F: Specificati durata pentru care executarea programului este oprita. Unitatea de masura a valorilor din comanda este determinata de

selectia unitatilor de masura de programare. Pentru detalii, vezi parametrul optional (sistemul de unitati). Durata maxima admisa este 9999.99 secunde.

2. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50)

2.1 Deplasare a punctului zero

[Functia]Cu codul G50, valoarea de decalaj fata de zero este calculata automat si setarea zero-ului este facuta la valoarea calculata. Aceasta caracteristica este activa cand se prelucreaza o piesa cu contur uniform. [Format]G50 X_Z_C_

47

X/Z/C: Specificati coordonata de luat ca pozitie curenta dupa deplasarea punctului de zero.

[Detalii]Pentru pozitia curenta pe X si Z, sunt date coordonatele dupa comanda G50.

[Program]

Cu programul de mai sus, axele sunt pozitionate mai intai in blocul N004 in punctul de coordonate (X0, Z0). Cand comenzile din N005 sunt executate, sistemul de coordonateeste schimbat in asa fel ca (X0, Z0) devine (X1, Z1) care sunt specificate dupa G50. Acest program deplaseaza originea sistemului de coordonate:

Daca X0=100 mm si X1=200mm, valoarea deplasarii fata de zero este calculata :100-200= -100mm Aceasta valoare poate fi verificata pe ecran. Toate dimensiunile in secventa N006 si dupa aceasta sunt fata de noul sistem de referinta stabilit in comanda N005.

1) Axele care nu sunt specificate in blocul care contine G50 nu sunt supusedeplasarii fata de zero.

2) G50 este nemodal si activ numai in blocul respectiv. (Deplasarea fata de zero estecalculata numai in blocul G50. Toate dimensiunile dupa acel bloc sunt date fata denoua origine.)

3) Cand controlul este resetat, toate datele de zero setate sunt sterse iar valoarea de zero initiala devine activa.

4) In blocul care contine G50 nu este admis nici un numar scula decalata.

2.2 Setarea vitezei maxime de rotatie

[Functie]Uneori viteza de rotatie a axului principal trebuie limitata la o anumita viteza datorita restrictiilor pentru mandrina, influenta fortei centrifugale asupra fortei de prindere apiesei, neechilibrarea piesei, sau alti factori. Aceasta caracteristica permite setarea vitezei maxime de rotatie in astfel de cazuri. [Format]G50 S__ S: Specificati viteza maxima

48

[Detalii]Odata setata, viteza specificata ramane activa pana cand alta viteza este specificata.

3. Controlul sagetii (G64, G65)

[Functie]Directiile de miscare ale masinii sunt controlate de un sistem servo in care miscariledupa axe elimina defazarea (denumit DIFF sau sageata) intre pozitia curenta a sculei sipozitia programata. Datorita existentei DIFF (eroare de servo sistem), traiectoria urmata de scula nu coincide cu cea programata la aschierea unui colt ascutit, asa cum este ilustrat mai jos. Functia de control a sagetii coltului elimina sau reduce astfel de erori la valoriacceptabile prin oprirea generarii de functii (puls) la colt pana cand DIFF atinge valoarea prescrisa a sagetii.

[Format]Comanda de oprire (OFF) a controlului sagetii coltului

G64 (Controlul este plasat in modul G64 cand G64 este pe ON.) Comanda de pornire (ON) a controlului sagetii coltului

[Detalii]Cu G65 prezentat mai sus, comenzile de miscare dupa axe in G00, G01, G02, G03, G31, G32, G33, G34 si G35 sunt terminate dupa ce valoarea DIFF devine mai mica decat valoarea admisa. Valoarea admisa a sagetii poate fi setata in intervalul 0 pana la 1000 mm ca parametru utilizator de la panoul de comanda.

4. Avans per rotatie (G95)

[Functie]Specificati G95 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) in termeni de "distanta pe rotatie" pentru operatiile de strunjire.

49

[Format]G95 F_ F: Specificati distanta per rotatia axului principal.

Unitatea de masura este determinata in conformitate cu reglarea parametrului optional (UNIT)

[Detalii] Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii. La pornire, si dupa resetare, este selectat avansul per rotatie.

5. Avans per minut (G94)

[Functie]Specificati G94 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) ca "distanta per minut" pentru operatiile de strunjire. [Format]G94 F___

F: Specificati distanta de deplasare a sculei per minut. Unitatea de masura este determinata in conformitate cu setarea parametrului

optional (UNIT)

[Detalii] Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii.

6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97)

[Functie]Cand functia de aschiere cu viteza constanta este selectata, aschierea cu viteza constanta este posibila. Aceasta caracteristica poate reduce timpul de aschiere si de asemenea asigura o finisare buna in operatiile de aschiere a fetelor laterale.

Comanda de aschiere cu viteza constanta

[Format]G96 S__

S: Setati viteza de aschiere (unitatea de masura: m/min)

50

Anularea vitezei de aschiere constanta

[Format]G97 S__ S: Setati viteza axului principal ce va fi folosita dupa anularea aschierii cu viteza

constanta

[Exemplu de program]

Toate prelucrarile care urmeaza dupa acet bloc sunt executate la o viteza de aschiere de 100m/min.

Dupa acest bloc, aschierea este executata la o viteza a axului principal de 500 min-1

1) Daca viteza axului principal depaseste viteza maxima sau minima din gama selectata de un cod M in timp ce aschiaza cu viteza constanta, este fixata la viteza maxima sau minima admisa in mod automat; pe panoul de comanda se aprinde LIMIT.

2) Daca miscarea dupa axa X este facuta pe o distanta mare la viteza transversala rapida cu viteza constanta de aschiere, de exemplu din pozitia de indexare a turelei catre piesa sau invers, vor fi schimbari bruste in viteza de rotatie care pot fi periculoase, depinzand de metoda de prindere in universal. De aceea, viteza de aschiere constanta trebuie anulata inainte de comanda de apropiere a sculei de piesa, intoarcerea sculei in pozitia de indexare a turelei, sau orice alta operatie care necesita o deplasare mare dupa axa X.

3) Un bloc care contine G96 sau G97 trebuie sa contina un S. 4) Programele de filetare nu pot fi executate in regim de aschiere cu viteza constanta

G96.5) Pentru a activa regimul de aschiere cu viteza constanta la turela B, specificati G111

cu G96. Pentru a reveni la regimul de aschiere cu viteza constanta la turela A, specificati G110.

6) Pentru a executa comenzile peste doua blocuri consecutive cu control in regim de aschiere cu viteza constanta fara sa se astepte pentru semnalul de la axulprincipal, specificati M61. Pentru a anula aceasta, specificati M60.

51

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T, SI M

Acest capitol descrie codurile S, SB, T si M care specifica operatiile necesare pe care trebuie sa le faca masina in afara de comenzile de miscare dupa axe.

S: Viteza arborelui principalSB: Viteza sculei de frezare T: Numarul sculei, numarul corectiei de scula, numarul compensarii razei la varful

sculeiM: Functii diverse pentru a controla operarea masinii.

Un bloc poate contine: un cod S, un cod T, si 8 coduri M.

1. Functiile S (functiile arborelui principal)

[Functie]Prin specificarea unui numar dupa adresa S, viteza de rotatie a arborelui principal poatefi specificata. [Format]S___[Detalii]

Interval comanda S: 0 pana la 65535 Daca este o comanda S si o comanda de miscare dupa axa in acelasi bloc,comanda S este executata intai si apoi comanda de miscare pe axa. Comanda S nu va fi anulata cand CN este resetata, dar va fi setata la 0 cand se opreste alimentarea cu energie. Pentru a roti arborele principal, comanda S trebuie specificata intr-un bloc care precede blocul care contine comanda de pornire a arborelui principal sau in acelasi bloc.

1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze, gama necesara de viteze trebuie selectata

cu codul corespunzator M.

2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.

2. Functia codului SB

[Functie]Viteza de rotatie a sculei M este specificata folosind adresa SB. [Format]SB=__Daca o adresa constand in doua sau mai multe caractere este utilizata, simbolul egaltrebuie pus inainte de valoarea numerica.

52

Interval comanda SB: 0 pana la 65535 Rotatia axului sculei M (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin coduri M. Comanda SB nu va fi anulata cand se reseteaza CN, dar va fi setata la 0 cand se opreste alimentarea cu energie electrica. Pentru a roti axul sculei M, comanda SB trebuie specificata intr-un bloc care precede blocul care contine comanda de pornire a axului sculei M sau in acelasi bloc.

1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze pentru actionarea axului sculei M, gama

necesara de viteze trebuie selectata cu codul corespunzator M.

2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.

3. Functiile T (ale sculei)

[Functie]Prin specificarea unui numar de 4 caractere (CNC fara functia de compensare a razei varfului sculei) sau unul de 6 caractere (CNC cu functia de compensare a razei varfului sculei) dupa adresa T, numarul sculei, numarul corectiei de scula si numarulcompensarii razei varfului sculei sunt indicate.

[Format]

OO: Numarul compensarii razei varfului sculei : Numarul sculei (00 pana la 99, presupunand numarul maxim de locase in turela) : Numarul corectiei sculei

Intervalele de setare pentru numarul compensarii razei varfului sculei si numarul corectiei sculei sunt dupa cum urmeaza:

(1) Pentru setul de corectii de 32: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 32 Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 32 (daca functia de compensare a razei sculei exista)

(2) Pentru setul de corectii de 64: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 64 Numarul compenarii razei la varf a sculei: 00 pana la 64 (daca functia de compensare a razei sculei exista)

53

(3) Pentru setul de corectii de 96: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 96 Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 96 (daca functia de compensare a razei sculei exista)

[Detalii]Daca exista o comanda T si o comanda de miscare pe axa in acelasi bloc, comanda Teste executata mai intai si apoi comanda de miscare pe axa este executata.

Constructia turelei si sensul ei de rotatie (inainte, inapoi, calea mai scurta) variaza in conformitate cu caracteristicile masinii

4. Functiile M (functiile auxiliare)

[Functie]Codurile M sunt utilizate pentru controlul diverselor functii pornit/oprit si secventei deoperare a masinii cum ar fi pornire/oprire a arborelui principal si a functiei de oprire la sfarsitul programului. Intervalul de programare pentru codurile M este de la 0 la 511.

[Exemple de coduri M] Codurile M listate mai jos sunt procesate ca functii speciale. Pentru detalii, despre acele coduri care nu sunt enumerate aici, vedeti in Anexa 3 "Lista codurilor M".

(1) M00 (oprire program) Dupa executia M00, programul se opreste. Daca CN este pornita in starea de program oprit, programul porneste mai departe.

(2) M01 (oprire optionala) Cand M01 este executata iar intrerupatorul optional de oprire de pe panoul de comanda este ON, programul se opreste. Daca CN este pornita in acest stadiu, programul porneste mai departe.

(3) M02, M30 (sfarsitul programului) Aceste coduri M indica sfarsitul programului. Cand M02 sau M30 este executat, programul principal se termina si se executa resetarea. Programul revine la inceput. (In cazul unui program de planificare, executia M02 sau M30 in programul principal nu reseteaza CN.)

(4) M03, M04, M05 (rotatia arborelui in sensul acelor de ceas (M03), rotatia in sensul invers acelor de ceas (M04), oprirea (M05)) Aceste coduri M controleaza rotatia arborelui si oprirea;

54

(5) M12, M13, M14 (scula rotativa CW (M13), scula rotativa CCW (M14), oprire scula rotativa (M12)) Aceste coduri M controleaza rotatia sculei rotative si oprirea pentru centrul de strunjire

(6) M15, M16 (sensul de pozitionare al axei C) Aceste coduri M controleaza sensul axei de rotatie C pentru pozitionarea pentru centrul de strunjire; pozitionarea axei C in sensul pozitiv (M15), pozitionarea axei C in sensul negativ (M16).

(7) M19 (orientarea axului) Acesta controleaza orientarea axului.

(8) M20, M21 (bariera pinola PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza bariera pinolei care genereaza o alarma daca scula intra in zona de bariera; bariera pinola PORNIT (M21), bariera pinola OPRIT (M20).

(9) M22, M23 (tesire PORNIT/OPRIT pentru filetare) Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza tesirea pentru filetare; tesire PORNIT (M23), tesire OPRIT (M22).

(10) M24, M25 (bariera universal PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M stabilesc si anuleaza bariera universalului care genereaza o alarma daca scula intra in zona definita de bariera; bariera universal PORNIT (M25), bariera universal OPRIT (M24).

(11) M26, M27 (pasul de filetare pe axa X, si Z) Aceste coduri M specifica pasul filetului in ciclurile de filetare conventionale; comanda pentru pas pe X (M27), comanda pentru pas pe Z (M26).

(12) M32, M33, M34 (modul de filetare; drept, zigzag, drept (in retragere)) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica modul de filetare in ciclurile compuse fixe si LAP; M32 pentru avansul transversal de-a lungul unei fete (drept), M33 avansul transversal in zigzag, si M34 pentru avansul transversal de-a lungul fetei opuse din M32 (drept (in retragere)).

(13) M40, M41, M42, M43, M44 (gama de viteze pentru actionarea arborelui principal: neutru, treapta 1, treapta 2, treapta 3, treapta 4) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta treptele de viteza; neutru (M40), treapta 1 (M41), treapta 2 (M42), treapta 3 (M43), si treapta 4 (M44).

(14) M48, M49 (ignorare reglare viteza arborelui principal)

55

Cand functia de ignorare a reglarii vitezei arborelui principal este valida, viteza arborelui principal este fixata la 100%. Aceasta functie de ignorare a reglarii vitezei axului principal este anulata prin specificarea codului M, resetarea CNC, sau schimbarea modului de operare.

Ignorare corectie viteza arbore principal……………..M49 Anulare ignorare corectie viteza arbore principal……M48

(15) M55, M56 (retragere/avans papusa mobila) Aceste coduri M specifica retragerea/avansul papusii mobile.

(16) M60, M61 (ignorare atingere viteza de suprafata fixata OPRIT/PORNIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica daca un program cu viteza de suprafata constanta este executat sau nu in mod continuu fara sa se astepte atingerea vitezei de suprafata specificata; M61 specifica trecerea la noul bloc fara sa se astepte atingerea vitezei de suprafata specificata, iar M60 specifica trecerea la blocul urmator numai dupa atingerea vitezei de suprafata specificate.

(17) M63 (ignorare semnal de raspuns de la arborele principal) Codurile M pentru controlul arborelui principal (M03, M04, M05, M19, M40-44) si comanda S sunt executate in acelasi timp cu comenzile de miscare pe axe specificate in acelasi bloc.

(18) M73, M74, M75 (sablon de filetare 1, 2, 3) In ciclul fix de prelucrari multiple si ciclul fix de filetare in LAP, sablonul de aschiere (avansul transversal) este specificat prin aceste coduri M. M73 pentru sabon1, M74 pentru sablon 2, si M75 pentru sablon 3.

(19) M83, M84 (inchidere, deschidere universal) Codul M utilizat pentru a specifica prinderea unei piese este intotdeauna M83, nesocontind sensul de prindere (interior sau exterior).

(20) M85 (la terminarea ebosului LAP scula nu se intoarce la punctul de plecare) In LAP4, un ciclu de ebos este apelat de G85 sau G86. Cand acest cod M este specificat, scula aschietoare nu se intoarce in punctul de referinta al ciclului dupa terminarea ciclului ebos, iar blocul urmator este executat in mod continuu.

(21) M86, M87 (rotatie turela in sensul acelor de ceas PORNIT/OPRIT)) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica sensul de sensul de rotatie fixat in sensul acelor de ceas al turelei; M86 specifica rotatia turelei in sensul acelor de ceas PORNIT, iar M87 specifica rotatia in sensul acelor de ceas OPRIT.

56

(22) M109, M110 (cuplare axa C PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta modul de control al arborelui principal pentru modelele cu masinari multiple. Prin specificarea M110, arborele principal este controlat cu axa C iar prin specificarea M109, modul de control revine arborelui principal. M110 trebuie specificat intr-un bloc fara alte comenzi.

(23) M124, M125 (STM verificare depasire termen PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a determina daca o alarma se declanseaza sau nu daca timpul de executie al STM cronometrat depaseste parametrul de timp stabilit; M124 specifica ca alarma se declanseaza, iar M125 specifica ca alarma nu se declanseaza.

(24) M136 (definirea formei pentru ciclul fix compus) Codul M este utilizat pentru a specifica forma ciclului fix compus furnizat pentru modelele cu procese multipe. Dupa executia ciclului fix compus, scula aschietoare se intoarce la punctul de inceput al deplasarii rapide.

(25) M140 (ignorare semnal de raspuns atingere viteza constanta al sculei in ciclul de filetare cu tarodul) Acest cod M este folosit pentru a ignora semnalul de atingere viteza constanta a sculei; prin specificarea acestui cod, diferenta de timp intre semnalul de iesire atingere viteza constanta si inceputul avansului de aschiere poate fi anulata. Acest cod M este numai la modelele cu specificatia pentru procese multiple.

(26) M141, M146, M147 (selectare fixare axa C utilizata/neutilizata, eliberare axa C, fixare axa C) Pentru un ciclu fix compus executat cu incarcare usoara pentru modelele cu prelucrari diverse, nu este necesar sa se fixeze axa C pentru a executa aschierea. In astfel de caz, M141 este folosit pentru a selecta "fixare axa C neutilizata", reducand timpul de aschiere. M146 si M147 sunt utilizate pentru a controla fixarea si eliberarea axei C; M146 pentru fixarea axei C si M147 pentru eliberarea axei C.

(27) M156, M157 (interblocare prelucrare intre centre PORNIT/OPRIT) Cand prelucrarea intre centre este selectata, aceasta este posibila numai cand papusa mobila este in pozitia predeterminata. Pentru prelucrare cu prindere in universal, papusa mobila trebuie sa fie in pozitia de retragere. Aceste coduri M sunt utilizate pentru a anula functia de interblocare.

57

[Completari] Cand este oprita alimentarea cu energie electrica sau dupa resetarea CN, CN

este in regim M156. Regimul selectat prin aceste coduri M este valabil numai pentru regimul de

operare automat si MDI.

(32) M184, M185 (interblocare universal deschis/inchis PORNIT/OPRIT) Pentru a asigura siguranta in exploatare, universalul nu poate fi deschis sau inchis in timp ce arborele principal se roteste. Totusi, deschiderea/inchiderea universalului este permisa chiar daca arborele principal se roteste prin punerea interblocarii pe OPRIT (OFF).

[Completari] Cand alimentarea cu energie este oprita sau dupa ce CN este resetata, CN este

in regim M184. Regimul selectat de aceste coduri M este activ numai pentru regimul de

prelucrare MDI sau automat. Regimul de interblocare a universalului OPRIT este valabil pentru

fixarea/eliberarea universalului specificata prin codurile M sau comenzi exterioare si nu este posibila de la pedale sau butoanele intrerupatorului.

(33) M193, M194 (controlul pasuirii filetului PORNIT/OPRIT)In regim M194, valoarea decalajului de faza la punctul de incepere al filetului este calculat si se efectueaza compensarea punctelor de inceput si sfarsit. Dupa terminarea ciclului de filetare, regimul M194 trebuie anulat prin specificarea M193 intr-un bloc fara alte comenzi.

(34) M195, M196 (valoarea deplasarii pasuirii la filetare valabil PORNIT/OPRIT) Prin specificarea M196 in blocul care precede blocul care contine comenzile de oprire a unui program pentru pasuirea filetului, valoarea deplasarii manuale pe axa facuta la pasuire este inregistrata. M196 trebuie specificat intr-un bloc fara alte comenzi. Dupa terminarea deplasarii manuale pe axa pentru pasuire, regimul M196 trebuie anulat prin specificarea M195 intr-un bloc fara alte comenzi.

(35) M197 (stergerea valorii de pasuire la filetare) Acest cod M este utilizat pentru a sterge valoarea care este inregistrata ca valoare de deplasare manuala pe axa pentru pasuire.

(36) M211, M212, M213, M214 (regim de prelucrare canale pana; unidirectional, zigzag, adancimea de aschiere, adancime de aschiere divizata in mod egal) M211 si M212 sunt utilizate pentru a specifica directia de aschiere in ciclul de prelucrare pana; unidirectional (M211) si zigzag (M212).

58

M213 si M214 sunt utilizate pentru a specifica avansul transversal; M213 specifica adancimea de aschiere iar M214 specifica adancimea de aschiere egal divizata.

(37) M241, M242 (gama de viteze a axului sculei rotative, JOASA, MARE) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta gama de viteze a axului sculeirotative pentru modelele cu prelucrari diverse; gama viteze joase (M241), gama de viteze mari (M242).

5. Comenzile axului sculei rotative

5.1 Formatul de programare

[Detalii]

M110 trebuie programata intr-un bloc fara alte comenzi Este recomandat sa se limiteze sensul de rotatie al axei C la unul din cele doua sensuri, M15 sau M16 pentru o precizie de pozitionare mai buna. M110 si M147 nu pot fi resetate sau anulate chiar daca resetam CN. Pentru a le anula, specificati M109 si M146. Daca comenzile care se refera la scula rotativa sunt specificate cand axa C nu este cuplata, se declanseaza o alarma. Alarma nu se declanseaza daca este desemnata o interblocare a axului sculei rotative (optional).

59

5.2 Codurile M utilizate pentru axa C

Urmatoarele coduri sunt necesare pentru programarea miscarii axei C.

Cod DetaliiM110 Folosit pentru controlul arborelui principal utilizat ca axa C.

La programarea comenzilor axei C, specificati intai M110 intr-un bloc fara alte comenzi.

M109 Folosit pentru trecerea controlului din mod axa C in mod arbore principal.

M147 Folosit pentru fixarea axei C M146 Folosit pentru eliberarea axei C. Controlul selecteaza automat

regimul M146 cand este pornita masina. Specificati M146 inainte de inceperea rotatiei axei C.

M141 Fixare axa C nevalabila (ciclu fix compus) M15 Folosit pentru a roti axa C in sens pozitiv M16 Folosit pentru a roti axa C in sens negativ

vedere frontalaQA = Folosit pentru a specifica numarul de rotatii ale axei C

De exemplu, QA=5 roteste axa C de 5 ori. * Cand CN este resetata, este plasata in regim M15.

[Exemplu de program]

60

Pentru a realiza doua gauri de 15 mm diametru, creati un program asa cum e indicatmai jos:

Continuare la programul de strunjire N099 G00 X1000 Z1000 M05N100 M01N101 M110 Desemneaza arborele principal ca axa C

N102 M15 Indexeaza axa C in sensul pozitiv

N103 G94 X120 Z102 C90 T0101SB=400

Arborele principal se indexeaza la 900 in sensul

pozitiv iar burghiul este pozitionat aproape desuprafata piesei la viteza de avans rapid

Viteza de avans este selectata in mm/min

N104 G01 Z75 F40 M13M147

Burghiul incepe sa se roteasca cu 400 min-1

(rpm)in sensul spre stangaDupa ce axul este fixat, o gaura de 15 mmdiametru este facuta cu viteza de 40 mm/min.

N105 G00 Z102 Burghiul se intoarce in pozitia initiala cu avansulrapid

N106 C270 M146 Axul este indexat la 2700 dupa ce este eliberat

N107 G01 Z75 M147 A doua gaura este facuta dupa ce axul este fixat.

N108 G00 Z102N109 G095 X1000 Z1000 M12

M146

Scula rotativa se opreste iar turela se intoarce inpozitia de indexare a turelei

N110 M109N111 M02

Calculati viteza de avans (mm/min) pentru gaurire cu ecuatia de mai jos: Viteza de avans (mm/min)= Viteza de rotatie scula (rpm) x Viteza de avans

(mm/rot)De aceea, cand viteza de rotatie a sculei este 400 min-1(rpm) iar viteza de avanseste 0,1 mm/rot, viteza de avans (mm/min) este calculata ca: F= 400x0,1 = 40 mm/min

Cand se utilizeaza o freza frontala, viteza de avans (mm/min) este calculata cu ecuatia urmatoare: Viteza de avans (mm/min) = Viteza de rotatie a sculei (rpm) X Avansul (mm/dinte) X Numarul dintilor

61

Presupunand ca e folosita o freza frontala cu 4 dinti cu 300 min-1 (rpm) si o viteza de avans de 0,05 mm/dinte, viteza de avans (mm/min) este F = 300 x 0,05 x 4 = 60 mm/min

6. Functia de verificare a duratei STM

Durata ciclului S, T, M este masurata si daca timpul masurat depaseste parametrul setat al ciclului se declanseaza o alarma.

6.1 Conditii de verificare PORNIT (ON)

Functia de verificare este setata PORNIT sau OPRIT in conformitate cu setarea parametrului.Functia de verificare este facuta activa sau inactiva cu urmatoarele coduri M. M124: verificare durata STM pornit M125: verificare durata STM oprit

6.2 Setarea timpului ciclului S, T, M

Setati, ca parametru al masinii, limita de timp admisa a ciclului la executia unui cod S, T, M.

Setarea parametruluiUnitati: 0.1 secunde Maxim: 600 secunde

6.3 Exemplu de cronometrare

(1) Setarea parametrului Parametru: ON verificare durata STM pornit Parametru: OFF verificare durata STM oprit

62

(2) Coduri M M124: verificare durata STM pornit M125: verificare durata STM oprit

63

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE

1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)

1.1 Descriere generala

Raza varfului sculei al celor mai multe scule aschietoare utilizate in operatia de strunjireeste cauza diferentelor dintre drumul programat pentru scula si conturul piesei finite. Cufunctia de compensare a razei, astfel de erori geometrice sunt compensate automatprintr-o programare simpla.

1.2 Compensarea razei varfului sculei in operatiile de strunjire

Corectia sculei si compensarea razei la varf

In operatiile de strunjire, scule diverse si de diferite forme sunt utilizate pentru finisareaunei piese. Scule de interior ID, de exterior OD, de degrosare, de finisare, alezoare, etc.In consecinta, functia de compensare a razei la varf trebuie activata simultan cu functia de corectie a sculei.

Compensarea razei la varf in punctele discontinue

Punctul A in figura de mai sus este un punct de discontinuitate si un unghi mai mic de 1800. Prin utilizarea functiei de compensare a razei la varf, drumul sculei aratat mai suspoate fi generat prin inserarea coordonatelor punctelor A si B.

64

1.3 Operatia de compensare

Eroarea de aschiere geometrica datorata razei varfului sculei

Daca se prelucreaza dupa A-B-C-D-E in figura de mai jos dar functia de compensare a razei la varf nu este activata, portiunile umbrite vor ramane neprelucrate rezultand in erori geometrice. Aceasta este deoarece setarea sculei este facuta pentru a localiza punctul de aschiere imaginar P in punctul de referinta si de a urma drumul programat prin comenzile CN. Totusi, punctul de aschiere nu este precis localizat in punctul de referinta datorita razei la varf a sculei aceasta producand erori geometrice. Functia de compensare a razei la varf compenseaza automat pentru diferenta dintre drumul sculei programat si cel urmat cauzat de raza sculei la varf. (vezi figura de mai jos.)

Drumul urmat de scula si eroarea rezultata fara compensarea razei la varf

65

Miscarea de compensare

Cu functia de compensare a razei la varf activata, eroarea in drumul sculei descrisa in(1) este compensata asa cum e aratat mai jos pentru a prelucra piesa la dimensiunile specificate in program.

Drumul sculei cu compensarea la varf a sculei

Compensarea razei la varf in regim LAP

Pentru a utiliza functia de compensare a razei la varf in regim LAP, programele pentru turelele respective trebuie sa contina programele independente de compensare a razei la varf asa cum sunt aratate mai jos.

66

1.4 Comenzile de compensare a razei la varf (Coduri G, T)

Comenzile de programare, codurile G si T utilizate pentru a activa functia decompensare a razei la varf, sunt detaliate in aceasta sectiune.

Codurile G

G40: Utilizat pentru a anula regimul de compensare la varf a sculei G41: Compensarea razei la varf - Stanga

Utilizat cand scula se misca pe partea stanga a piesei. G42: Compensarea razei la varf - Dreapta

Utilizat cand scula se misca pe partea dreapta a piesei. Termenul care indica partea pe care se misca scula, dreapta sau stanga, este determinat in conformitate cu sensul in care scula avanseaza.

Deoarece G41 si G42 sunt selectate in conformitate cu sistemul de coordonate al masinii (al mainii drepte), ele trebuie selectate asa cum e aratat mai jos pentru strunguri care au un sistem de coordonate in care sensul pozitiv al axei X este catre operator.

67

Codurile T

Cele sase caractere de dupa adresa "T" spec ifica numarul compensarii razei la varf, numarul sculei, si numarul deplasarii sculei.

OO: Numarul compensarii razei la varf : Numarul sculei : Numarul corectiei sculei

Pentru a schimba corectia sculei in timpul compensarii razei la varf, desemnati numarul

compensarii la varf a sculei si numarul sculei.

Exemplu:

Inserarea numai a numarului corectiei sculei (T01 sau T11) in codul G comenzile (1) sau (2) va anula valoarea compensarea razei la varf.

1.5 Afisarea datelor

Afisarea pe ecran in timpul compensarii razei la varf este descrisa aici.

(1) Pozitia curenta Pozitia curenta este afisata pe ecran ca la sistemele de control conventionale.Totusi, datele afisate pe ecran pot fi diferite de datele programate datorita compensarii razei la varf.

68

(2) Afisarea alarmei Daca se declanseaza o alarma care are legatura cu functia de compensare a razei la varf, becul ALARM de sub STATUS DISPLAY se aprinde iar ecranul afiseaza mesajul cu continutul alarmei.

1.6 Memoria intermediara

CN opereaza de obicei cu regim de memorie intermediara. In timp ce comanda de pozitionare din punctul A in B este efectuata, coordonatele punctelor C, D si E sunt citite si stocate in memoria intermediara. Aceasta este denumita functia intermediara.Cand functia de compensare a razei la varf este activata, punctul tinta E este calculatdupa liniile DE si EF. Aceasta inseamna ca datele din blocul situat inainte cu 4 blocuri fata de punctul tinta E sunt citite daca functia de compensare a razei sculei la varf esteactiva.

1.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza "R" in regim de compensare a razei varfului

Pentru executarea miscarii aratata mai jos in urmatorul program, in regim de compensare a razei sculei, drumul centrului varfului de raza "R" este obtinut dupa cum urmeaza:

69

(1) Pentru a obtine punctul N2' cand centrul este in punctul N1', procedati dupa cumurmeaza:

Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N1-N2, deplasata in sensulspecificat (la dreapta deoarece G42 este specificata), cu valoarea compensarii razei la varf. Aceasta are ca rezultat dreapta N1'-N2'. Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in sensulspecificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N2'-N3'.Centrul cu raza R pentru punctul comandat N2' este punctul intersectiei acestor doua linii. Centrul avanseaza din punctul N1' la N2'.

(2) Pentru a obtine punctul N3':Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in sensul specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreaptaN2'-N3'.Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N3-N4, deplasata in sensul specificat (la stanga deoarece G41 este specificat) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N3'-N4'. Centrul cu raza R pentru punctul comandat N3' este punctul intersectiei acestor doua linii. Centrul avanseaza din punctul N2' la N3'.

(3) Pentru a obtine punctul N4': Urmati aceeasi procedura indicata mai sus folosind punctele N3, N4 si N5.

70

1.8 Programarea compensarii razei la varf

1.8.1 G41 si G42

Codurile G41 si G42 sunt utilizate pentru apelarea compensarii razei la varf. Deoarece utilizarile acestor coduri G sunt deseori confundate in programarea unei piese, aceasta sectiune trateaza particularitatile lor. G41: Acest cod de compensare a razei la varf este utilizat cand scula se deplaseaza

pe partea stanga a piesei fata de sensul ei de avans. G42: Acest cod de compensare a razei la varf este utilizat cand scula se deplaseaza

pe partea dreapta a piesei fata de sensul ei de avans.

1.8.2 Comportamentul la intrarea in regim de compensare a razei varfului sculei

Urmatorul exemplu foloseste programul de mai sus pentru a efectua prelucrari OD (exterioare) cu o scula de strunjit OD ( exterior ).

Fara functia de compensare a razei, pozitionarea este efectuata in asa fel ca punctul de referinta este localizat exact in coordonatele programate. La inceputul regimului de compensare a razei la varf activat prin G41 sau G42, pozitionarea este efectuata in asafel ca varful sculei ia contact cu segmentul trecand prin coordonatele programate in blocul care contine G41 sau G42 si prin acelea din blocul urmator. Aceasta miscare pe axe este denumita "pornirea".

71

La pornirea regimului de compensare a razei la varf, pot exista miscari pe ambele axe X si Z chiar daca blocul contine numai o dimensiune, fie X fie Z.

Desi programatorul ar putea sa se astepte ca miscarea centrului sa se faca dupa linia discontinua deoarece blocul N2 contine numai X, drumul sculei generat la pornirea regimului de compensare a razei la varf este cel aratat de linia continua.

Exemplu de program ideal pentru intrarea in regim de compensare:

In acest program, blocul G42 contine numai Z, iar punctele N2, N3 si N4 sunt toate pozitionate pe aceeasi linie.

Fie G00 sau G01 trebuie sa guverneze regimul de operare la intrarea in regim de compensare. Altfel se declanseaza alarma. Cand nici X nici Z nu este specificat la pornirea regimului de compensare, sau cand punctul unde centrele sunt localizate in prezent este specificat in blocul de pornire, pozitionarea este executata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu segmentul trecand prin coordonatele desemnate si prin cele din secventa urmatoare.

72

In programul de mai sus, varful sculei este pozitionat astfel ca sa vina in contact cu segmentele N2N3 si N3N4. Asta inseamna ca blocurile de comenzi de dupa secventa N2 sunt toate executate in regim de compensare a razei la varf.

Daca este specificat acelasi punct de pornire si in blocul urmator se va declansa o alarma daca cele doua blocuri succesive dupa aceea nu au dimensiunile X si Z.

Exemplu de program gresit 1:

Deoarece secventa N3 desemneaza un punct identic cu cel desemnat in secventa de pornire N2 se declanseaza alarma.

Exemplu de program gresit 2:

73

Deoarece secventele N3 si N4 de dupa pornirea regimului de compensare nu contin comenzile de miscare dupa axa X si Z se declanseaza alarma.

Comanda I si K cu G41 si G42 In blocul care contine G41 si G42, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginar odata cu X si Z, care specifica pornirea compensarii razei la varf, miscarea axei care nu e necesara dar care e ceruta in programul conventional de pornire, este eliminata.

Daca blocul N2 care contine G42 nu a avut I si K, pozitionarea sculei aschietoare prin comenzile din blocul N2 ar fi executate in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia N2-N3 in punctul N2 si apoi se misca catre N3.Adaugarea lui I si K in blocul N pozitioneaza scula in punctul unde R este adusa in contact cu linia N2-N3 si linia imaginara N2-N2' cand comenzile in blocul N2 suntexecutate. Executia comenzilor in blocul N3 aduce scula aschietoare in punctul programat N3 unde compensarea razei la varf nu este activa.

[Completari]I si K trebuie comandate in valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt date fata de punctul N2. Cand numai I sau K este data, controlul interpreteaza cuvantul ca avand valoarea"0". De aceea KO din programul de mai sus poate fi omis.

74

1.8.3 Comportamentul in regimul de compensare a razei la varf

Functia de compensare a razei la varf este mijlocul de compensare automata a razei la varf in aschierea continuua. Deoarece astfel de compensare este efectuata automat, exista anumite restrictii la programare atunci cand este utilizata functia de compensare.

Aschierea de la linie la linie

Punctul de mijloc pe o linieCand se specifica un punct de mijloc pe o linie, punctul trebuie comandat cu atentie. Cand punctul N2 din figura de mai jos este localizat pe linia N1-N3, scula aschietoare este pozitionata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia N1-N3 in punctul N2.

Intoarcerea in linieO astfel de deplasare nu este problematica cand programul este scris fara folosirea functiei de compensare a razei la varf. Totusi, cand aceasta functie este utilizata miscarile trebuie programate cu atentie.

Exemplu program:

75

In acest exemplu punctele N2 si N3 sunt comandate in timp ce scula aschietoare este in punctul N1.Cand scula avanseaza din punctul N1 in N2, este utilizat G42 deoarece scula se misca pe partea dreapta a piesei fata de sensul de avans al sculei. In miscarea de intoarcere a sculei din punctul N2 in N3, scula este pe partea stanga a piesei fata de sensul de avans al sculei. De aceea, G41 este specificat in loc de G42.

Miscarile de mai sus sunt posibile datorita procesarii speciale pentru functia de compensare a razei la varf. Sa consideram operarea in acest program conform punctului 1.7. "Drumul centrulului varfului sculei cu raza "R" in regimul de compensare a razei la varf.

a) Centrul varfului sculei cu raza R (N2') in punctul N2 este obtinut dupa cum urmeaza: Linia paralela cu N1-N2 este obtinuta cu o deplasare in sus (G42) egala cu valoarea razei in N1. Linia paralela cu N2-N3 este obtinuta cu o deplasare in sus (G41) egala cu valoarea razei in N2. Centrul varfului sculei R este obtinut ca punctul de intersectie al celor doua liniiobtinute in pasii 1 si 2. Deoarece cele doua linii sunt paralele nu se poate obtine un punct de intersectie. In acest caz, controlul are o caracteristica speciala de procesare in care pozitionarea este facuta in asa fel ca R vine in contact cu N2.De aceea, drumul centrului atunci cand scula aschietoare avanseaza din punctulN1 in punctul N2, este N1'-N2'.

b) Centrul (N3') in punctul N3 este obtinut in acelasi fel ca in a). In acest fel programul pe pagina dinainte poate intoarce scula pe aceeasi linie cu functia de compensare a razei la varf activa.Daca unul dintre aceste trei puncte nu este precis localizat pe aceeasi linie, drumul sculei va fi deplasat considerabil fata de drumul dorit.

Doua linii care fac un unghi ascutit

In figura de mai jos, desi este dorita pozitionarea din punctul N1 in N2, scula aschietoarenu poate atinge punctul N2. Aceasta este deoarece punctul se poate deplasa numai pana in punctul unde R vine in contact cu linia N2-N3.

76

Acest exemplu ilustreaza cazul unde programatorii pot sa greseasca. Un alt exemplu este ilustrat mai jos.

Exemplu de program gresit 1 (terminarea prelucrarii):

Cu programul de mai sus, programatorul se astepta sa prelucreze pana in punctul N2, (i.e., pana la Z50) admitand o portiune mica neprelucrata la coltul ascutit datorita razei sculei R. Contrar acestei intentii, scula aschietoare lasa o portiune considerabila neprelucrata deoarece se opreste inainte de atingerea punctului dorit. Pentru a imbunatati un asfel de program, inserati inca un punct in program asa cum e aratat mai jos:

Exemplu de program imbunatatit 1:

77

Programul imbunatatit genereaza drumul sculei aratat mai sus, si aproape toata zona de prelucrat este indepartata cu exceptia unei portiuni mici datorita razei sculei R. Pentru a deplasa scula de-a lungul axei X in sensul pozitiv in blocul N21, un cuvant X trebuie sa aiba o valoare mai mare de patru ori raza R. Aceasta este deoarece o lungime de doua ori mai mare decat raza R este necesara pentru cercul de la varful sculei sa se potriveasca. In plus, deoarece cuvintele X sunt exprimate ca diametre,valoarea lui X trebuie sa se dubleze. Asta inseamna ca valoarea numerica intr-un astfel de X trebuie sa fie mai mare de patru ori raza sculei R.Daca este folosita o valoare mai mica, aceasta poate sa duca la deplasarea sculei in sensul opus punctului N21 si sa aschieze in suprafata N1-N2.

Exemplu de program imbunatatit 2 (folosind G40) :

78

Comanda G40 in N3 anuleaza functia de compensare a razei la varf. In punctul N2,scula aschietoare se misca in asa fel ca raza sculei ia contact cu linia N1-N2 si vectorul I 10 care pleaca din N2.

Doua linii care fac un unghi obtuz

Considerati cazul in care scula aschietoare se deplaseaza dupa N0-N1-N2-N3-N4 in figura de mai jos. Unghiul N2N3N4 este ascutit iar scula aschietoare se misca pe exterior. De aceea,scula este mutata intr-un punct la o anumita distanta fata de N3. Cand se pregateste un program in care aschierea dupa un contur similar este necesara, este nevoie sa severifice miscarea sculei pentru siguranta ca nu intalneste un obstacol.

Exemplu de program pentru conturul de mai sus :

Este avantajos sa se imbunatateasca programul si sa se elimine o secventa de pozitionare la un punct indepartat prin comenzile din blocul N3. Daca N2N3N4 nu este un unghi ascutit, o astfel de problema s-ar evita. Pentru a eliminaunghiurile ascutite din conturul cerut, o posibila solutie este de a interpola o linie scurta N3-N31.

79

In anumite cazuri, o astfel de modificare nu este posibila. In aceste cazuri, pentru a prelucra un unghi ascutit fara a pozitiona scula la un punct indepartat urmati pasii de mai jos :

In acest program imbunatatit, scula aschietoare se misca de-a lungul patratului imaginar N3N4N5N6. Aceasta ii permite operatorului sa estimeze departarea sculei aschietoare de conturul programat. Observati ca o latura a patratului trebuie sa fie mai lunga de doua ori decat raza.

80

Doua linii care formeaza un unghi drept

Nu sunt probleme speciale in acest caz.

Comanda aceluiasi punct

a) Daca un bloc fara comenzile de miscare pe axe este programat in timpul compensarii razei la varf, drumul sculei este acelasi ca acela generat cand nu existaun asfel de bloc.

81

b) Cand doua sau mai multe blocuri fara comenzile de miscare pe axe sunt programate,sau cand acelasi punct comandat in secventa precedenta este comandat repetat in timpul compensarii razei : In acest caz, se deplaseaza o axa de miscare care aduce varful sculei de raza R incontact cu conturul programat in punctul de coordonate programat. Cand blocul de comenzi care contin dimensiunile, X si/sau Z este citit, scula aschietoare se intoarce in pozitia compensata corect.

Program 1 :

Un program ca acesta poate duce la depasirea conturului asa cum e aratat mai jos :

In functie de conturul de aschiat miscarea neasteptata poate sa nu rezulte in depasirea conturului, asa cum e ilustrat in programul 2.

Program 2 :

82

Linie dreapta la arc (sau invers)

Arc intr-un sfert de cerc

Intr-un program unde scula aschietoare se misca continuu de la linie la arc, miscarea sculei aschietoare este facuta in acelasi fel ca in cazul in care miscarea este de la o liniela alta linie.

Pozitia sculei in punctul N2 este determinata ca varful sa vina in contact cu linia N1-N2si arcul N2-N3 in acelasi timp. In punctul N3, scula aschietoare este pozitionata intr-un mod similar – varful ia contact in N3. Cand scula aschietoare se misca din N3 in N4, regimul de aschiere se modifica din interpolare circulara in interpolare liniara. Daca rezulta o discontinuitate in N3 in timpul calcularii drumului, se afiseaza o alarma iar masina este oprita.

83

Arc in doua cadrane

a) Cazul in care raza este mai mare decat « 2 x Raza R » :

Pozitia sculei determinata de comenzile din blocul N2 este punctul in care varful sculei vine in contact cu linia N1-N2 in punctul N2. In secventa N3, scula aschietoare este pozitionata in asa fel incat vine in contact cu extensia liniei N2-N3 si extensia arculuiN3-N4.

b) Cazul in care raza este egala cu « 2 x Raza R » :

84

Cand raza arcului programat este egala cu « 2 x Raza R », scula aschietoare estelocalizata in punctul unde raza sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si cea aliniei N3-N4, dupa executia comenzilor in blocul N3 (vezi figura din « a) » sus). Ast ainseamna ca scula aschietoare este pozitionata chiar deasupra punctului N2, asa cum e aratat in figura de mai sus.

c) Cazul cand raza arcului este mai mica decat « 2 x Raza R » (imposibil) :

Comenzile in blocul N3 specifica pozitionarea sculei aschietoare in punctul in care varfulsculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si extensia liniei N3-N4 ; oricum, un astfel de punct nu poate fi obtinut. De aceea, cand controlul executa comenzile in bloculN3, se declanseaza o alarma si masina se opreste. In acest caz aschierea cu compensarea razei la varf nu este posibila.

La aschierea in interiorul unui arc, programarea trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie :

R 2xRN (unde R : raza arcului, RN : raza varfului sculei)

85

Arc in trei cadrane

Pozitionarea prin comenzile din blocul N2 este in punctul in care raza varfului sculei vine in contact cu extensia liniei N1-N2 si extensia arcului N2-N3.Alte miscari ale sculei sunt identice cu acelea pentru prelucrarea unui arc in 2 quadraturi.

Arc la arc

Trecerea de la arc la arc poate fi programata in aceeasi maniera ca de la linie la arc.Drumul sculei este generat in asa fel incat varful sculei de raza R este adus in contact cu fiecare arc sau extensia lui. Daca drumul sculei devine discontinuu in procesul de calculare a drumului datorita unei erori, masina se opreste cu o alarma afisata pe ecran. Alte miscari ale sculei aschietoare sunt explicate in (2), « linie la arc ».

86

Schimbarea de la G41 la G42 sau din G42 in G41

Inainte de schimbarea regimului de compensare a razei la varf din G41 in G42 sau din G42 in G41, este de preferat sa se anuleze regimul de compensare prin specificarea G40.Daca se face trecerea in regim activ (fara G40), verificati cu atentie miscarea sculei care rezulta din schimbare.

Schimbarea in prelucrarea de la linie la linie

Exemplu de program :

87

Miscarea sculei generata de programul de mai sus este dupa cum urmeaza :

Comenzile in blocurile N1 si N2 sunt guvernate de G42 iar acelea din N3 si mai departe sunt guvernate de G41. Pentru a pozitiona scula aschietoare in N2, centrul este pe partea dreapta a liniei N1-N2 deoarece blocul N2 este in regim G42. In blocul N3 centrul este pe stanga liniei N1-N2 deoarece blocul N3 este regim G41. De aceea scula aschietoare este pozitionata in A asa cum e aratat mai sus. Pozitionarea in blocul N2 este efectuata pe partea stanga a liniei N2-N3.

Trecerea de la linie la arc

Conceptul este acelasi ca de la linie dreapta la linie dreapta.

Trecerea de la arc linie

Din nou, conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie

88

Trecerea de la arc la arc

Conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie

1.8.4 Comportamentul la anularea regimului de compensare a razei la varf

G40 data cu comanda de miscare pe X sau Z

Pentru a anula regimul de compensare a razei la varf se foloseste G40. Este esential sase inteleaga miscarile sculei care rezulta din anularea regimului de compensare pentru a evita problemele. In regimul de compensare a razei, drumul sculei este generat in asa fel ca raza este intotdeauna in contact cu conturul programat, dar pozitia axei este controlata in asa felca punctul de referinta al sculei urmeaza conturul programat cand regimul de compensare a razei nu este activat. De aceea rezulta deseori cazuri de neprelucraresau de depasire a conturului la intrarea sau anularea regimului de compensare a razei la varf.

89

Prelucrarea unui contur compus din linii asa cum e ilustrat mai sus, este programata asa cum e aratat mai jos daca regimul de compensare a razei nu este activat

Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca dupa linia discontinua. Astainseamna ca pentru punctul desemnat N3 centrul sculei este pozitionat in punctul O3, siin punctul O4 pentru punctul desemnat N4. Ramane astfel partea neprelucrata paralela cu N3-N4. De aceea functia de compensarea razei poate fi utilizata efectiv pentru a prelucra un astfel de contur cu precizie. Vedetiprogramele de pe paginile urmatoare.

Cand comanda de anulare a compensarii sculei de raza R este folosita :

Drumul sculei generat in programul de mai sus este aratat de liniile groase.

Pozitionarea in punctul programat N3 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul N3, iar aceea pentru punctul N4 este facuta in punctul O4 ; acelasi punct atins de program in care functia de compensare a razei nu este activata. De aceea, partea neprelucrata va fi langa punctul N4 in timp ce conturul de langa punctul N3 este depasit.

90

Program imbunatatit :

Pentru a prelucra conturul exact pana la punctul N4 se specifica G40 care anuleaza regimul de compensare a razei este specificat in blocul N5. Desi programul rezulta aproape de conturul dorit, raza sculei merge dincolo de punctul N4 pe axa Z deoarece vine in contact cu linia N3-N4 in punctul N4. Cand acest fel de deplasare in plus nu cauzeaza interferente sau depasiri de contur la prelucrare, atunci nu sunt probleme.

Pentru eliminarea depasirii conturului pe axa Z vezi programul de mai jos :

91

I si K specificate in blocul G40 permit sculei sa se miste pana in punctul unde varful sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia N4-N5.

Comanda I si K cu G40

In blocul care contine G40, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginarimpreuna cu X si Z care specifica punctul unde compensarea razei este anulata,miscarea nenecesara ceruta in programul de anulare conventional este eliminata.

Daca blocul N5 care contine G40 nu are I si K, pozitionarea sculei prin comenzile in blocul N4 este executat in asa fel ca varful sculei vine in contact cu N3-N4 in punctuldesemnat N4 si apoi se misca dupa linia intrerupta catre punctul N5. Adaugarea lui I si K in blocul N5 pozitioneaza scula in punctul unde varful sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia imaginara N4-N5’ cand comenzile din blocul N 4sunt executate. Executia comenzilor in blocul N5 aduce scula in punctul programat N5 unde compensarea razei la varf nu este activa.

[Completari]

I si K sunt date ca valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt fata de punctul N4.Cand e specificat fie I fie K , controlul interpreteaza cuvantul lipsa ca avandvaloarea « 0 ». De aceea, K0 din pr ogramul de mai sus poate fi omisa.

92

G40 independent

Cand G40 este programat fara alte comenzi in acelasi bloc, pozitionarea este facuta in punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul speciificat in blocul anteriordeoarece blocul G40 nu are X sau Z care apeleaza miscarea pe axe.

Cand regimul de compensare a razei la varf este anulat (G40), regimul de operare trebuie sa fie fie G00 fie G01. Daca nu, se declanseaza alarma.

1.8.5 Schimbarea codului « S » sau « M » in timpul prelucrarii

Functia de compensare a razei este proiectata sa compenseze automat raza sculei intr-un program continuu de prelucrare ; cu dimensiunile programate ale piesei,compensarea este automat aplicata pentru a termina piesa la dimensiunile programate.Totusi aceasta functie necesita o programare cu grija cand prelucrarea continua esteintrerupta pentru a schimba comenzile S si/sau M.

Aceasta sectiune trateaza cateva exemple de programare in care programatorul a intalnit rezultate neasteptate prin eliberarea sculei pe un drum continuu.

93

Conturul original si programul (program 1) :

Conturul original se compune din : linie-panta-linie.

Program 2

Conturul este acelasi ca in programul 1, dar scula este eliberata in punctul N3 in directia +X pentru a schimba viteza arborelui principal, apoi se prelucreaza continuu.

94

In programul 2, scula aschietoare este pozitionata in punctul unde varful sculei este in contact cu linia N3-N31 in punctul N31 cand comenzile in blocul N31 sunt executatedeoarece cele trei puncte desemnate N3, N31 si N32 se afla pe aceeasi linie. Din N3 la N31, pozitionarea este pe partea dreapta a piesei. Comenzile in blocul N32 pozitioneazascula aschietoare in punctul unde varful sculei este adus in contact cu liniile N31-N32 si N3-N4 pe partea dreapta a sensului de avans al sculei. Aceasta determina ca scula sase miste nu numai dupa directia axei X dar si dupa Z desi blocul N32 contine numai X. Aceste miscari ale sculei lasa o portiune neprelucrata asa cum e aratat mai sus.

Programul 3

In acest program, se incearca sa se elimine portiunea neprelucrata cauzata de programul 2.

Cand scula avanseaza din punctul N2 in N3, echipamentul citeste pozitiile punctului N31cat si acelea ale punctului N3. Aceasta permite varfului sculei sa fie pozitionata inpunctul unde acesta este in contact cu doua linii N2-N3 si N3-N31. Dupa aceea, pozitionarea este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu liniile N3-N31 si N31-N32, atunci cand se face cu comenzile din blocul N31. Aceasta misca scula in sensul - X desi comenzile din blocul respectiv specifica miscarea in sensul + X. Aceasta este datorita positionarii in blocul N3, unde varful sculei merge dincolo de N31-N32.

95

Similar, pozitionarea sculei in blocul N32 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu N31-N32 si N32-N4 in acelasi timp. Aceasta determina de asemenea ca scula aschietoare sa se miste in sensul invers fata de cel programat. Rezultatul este depasirea conturului programat.

Programul 4

In acest program, o bucla a sculei similara ca aceea efectuata in programul 3 este executata cu valorile numerice modificate pentru a evita depasirea conturului :

Cu acest program profilul dorit rezulta aproape de cel realizat. Totusi mai sunt unele probleme precum :

Depasirea conturului este determinata de marimea razei R Lungimea N31-N32 nu poate fi gasita repede.

Aceste probleme sunt solutionate prin introducerea unei bucle de-a lungul unui patratasa cum e explicat mai jos.

96

Program 5

Programul 5 rezolva problemele gasite la programul 4.

In aceasta bucla, varful sculei se misca dupa interiorul N3-N31-N32-N33. De aceeacomportamentul miscarii axei poate fi usor obtinut numai daca aceste laturi sunt de doua ori mai mari decat raza R (de patru ori mai mare pe axa X). Deoarece acest program lasa o portiune neprelucrata, aceasta poate fi in continuareimbunatatit asa cum e indicat in programul 6.

Programul 6

In acest program, punctul N3 este mutat in sensul – Z cu o valoare egala cu raza R pentru a elimina portiunea neprelucrata din programul 5. Acest program are rezultate pe deplin satisfacatoare.

97

Programele 1 pana la 5 furnizeaza indicii pentru prelucrarea dorita. Pentru profilul bucleipe care scula il urmeaza, selectati un dreptunghi sau poligon dar nu un triunghi. Triunghiurile pot genera miscari neasteptate ale sculei.

1) Daca X sau Z depaseste limita softului, se declanseaza o alarma « Limit alarm ». 2) In timpul regimului de compensare a razei la varf, comenzile care nu determina

miscarea pe axe desi valorile sint date, (punctele de zero prin G de exemplu, sau ciclu fix de filetare (G31, G32 si G33)), nu pot fi specificate.

3) Pentru a activa regimul de compensare a razei din regimul de operare LAP,desemnati G41 sau G42 in blocul care precede pe cel care contine G81 sau G82 in care dimensiunile de aschiere in LAP sint specificate. In regimul de operare LAP,compensarea razei la varf este activa atat in ciclurile de degrosare cat si cele de finisare.Introduceti G40 care anuleaza regimul de compensare al razei, inainte de specificarea sfarsitului conturului LAP cu G80.

4) In timpul regimului de compensare a razei nu trebuie programat acelasi punct in mod repetat. Totusi, un bloc care nu contine comenzi de miscare pe axe poate fi introdus ; controlul este proiectat sa accepte un astfel de bloc.

5) La inceputul regimului de compensare a razei, controlul incepe executia comenzilor dupa ce a citit urmatoarele doua blocuri. De aceea, la apasarea butonului CYCLE START (PORNIRE CICLU) in regim MDI dupa inserarea comenzilor pentru un bloc,masina nu porneste.

6) Comenzile incrementale (G91) pot fi furnizate in regimul de compensare a razei lavarf.

98

2. Functia de compensare a razei cutitului

2.1 Generalitati

Aceasta functie genereaza automat drumul sculei pentru realizarea profilului necesar in prelucrari diverse doar prin programarea profilului final. Utilizand aceasta functie, cutite de diferite diametre pot fi utilizate pentru prelucrarea pieselor cu acelasi profil fara sa se modifice programul.

2.2 Programarea

Desemnarea planului (G17, G18, G119)

[Functia]Schimbarea intre planul X-Z (compensarea razei R), planul X-Y (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (fata)), si planul C-X-Z (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (lateral)) este posibila prin desemnarea G corespunzator. [Formatul]

G17 : planul X-Y (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (fata)) G18 : planul X-Z (compensarea razei R) G119 :planul C-X-Z (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (lateral))

[Detalii] G17 si G119 sunt valabile numai cand axa C este unita. Cand comanda de anulare a controlului axei C (M109) este executata, planul X-Z

(G18) este selectata automat. Cand se porneste masina sau controlul este resetat, planul X-Z (G18) este

selectata.

Functia de compensare a razei cutitului ACTIVATA/DEZACTIVATA (G40, G41, G42)

[Functia]Activati sau dezactivati functia de compensare a razei cutitului cu ajutorul codurilor G. [Format]G40 : Functia de compensare a razei cutitului DEZACTIVATA G41 : Functia de compensare a razei cutitului, stanga - ACTIVATA

(vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea stanga a piesei)

99

G42 : Functia de compensare a razei cutitului, dreapta - ACTIVATA(vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea dreapta a piesei)

[Detalii]In planul G17, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G G00, G01, G101, G102, G103. In planul G119, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G. G00, G01, G132, G133.

Valorile de compensare a razei cutitului

[Functia]Valorile de compensare a razei cutitului sunt desemnate folosind o comanda T formata din 6 cifre.

: Numarul compensarii razei la varf: Numarul sculei : Numarul corectiei sculei

[Detalii]Setati valoarea de compensare a razei cutitului in avans la coloana razei R in ecranul de setare a datelor sculei. Setati aceeasi valoare pentru X si Z. Daca sunt introduse valori diferite, este luata valoarea absoluta mai mare. Numarul formei razei R este luat numai in regimul G18 (compensarea razei R). In G17 si G119 (compensarea razei cutitului) este ignorata.

Desemnarea planului de compensare a razei cutitului si activarea/dezactivarea functiei

Inaintea apelarii functiei de compensare a razei cutitului (G41, G42), desemnati planul (G17, G18, G119). La schimbarea sensului de compensare a razei (G41, G42), anulati functia de compensare a razei mai intai prin G40 inaintea apelarii celuilalt G. Pentru a schimba planul de compensare, anulati functia de compensare a razei prin G40. Daca G17, G18 sau G119 este desemnat in regim G41 sau G42 se declanseaza alarma.

100

2.3 Operatiile

Miscarea sculei in G17 si G119 cu functia de compensare a razei activa este ilustrata mai jos.

a : Drumul programat (profilul final)b : Drumul sculei in regim G42 c : Drumul sculei in regim G41

In regim inactiv al compensarii razei (G40), centrul sculei se misca dupa drumul « a ».

101

Daca drumurile sculei calculate in G102 sau G103 cu compensarea razei activa, creeaza un arc care are unghiul la centru mai mare decat 1800 ; este selectat arcul de pe un cerc cu centrul in varful unghiului de obtinut. Vedeti figura de mai jos. Aceasta este deoarece functia de generare a conturului selecteaza arcul cu unghiul la centru mai mic de 1800 din cele doua arcuriposibile care satisfac definitia desemnarii arcului.

a :Traseul programat ale sculei b : Traseul sculei obtinut folosind functia de compensare a razei (> 1800)c : Traseul sculei pentru <1800

In regim G00 sau G01, daca valoarea deplasarii pe C este mai mica decatraza sculei, axa C poate sa faca un cerc intreg cand functia de compensare arazei este activata. Vedeti figura de mai jos.

102

Compensarea razei cutitului pentru generarea conturului (lateral) (2/2)

In regim G00 si G01, sensul de rotatie urmeaza comanda (M15, M16). In G101, G102, si G103 sensul de rotatie este automat determinat de catre control. De aceea,daca M15 este utilizata deoarece punctul tinta programat este in sensul M15, vazut din punctul de plecare, pot fi cazuri in care punctul tinta calculat utilizand functia de compensare a razei poate sa fie in sensul M16. Ca rezultat, axa C face virtual un cercintreg.Daca se intampina o astfel de problema, desemnati functia de compensare a razei intr-un bloc diferit, sau schimbati punctul tinta.

Daca functia de compensare a razei este activa pentru drumul sculei care merg in afara unghiului ascutit, pot exista cazuri in care punctul tinta calculatsa fie departe de punctul tinta programat. Vedeti figura de mai jos.

103

Pentru a evita o astfel de problema, este necesar sa schimbati programul asa cum e aratat in figura de mai jos.

Exemplu de iesire programata

O alarma se declanseaza daca pozitia pe X este schimbata in timpul compensarii razei in planul G119 (planul C-X-Z). Aceasta este deoarece planul de compensare este schimbat cand valoarea lui X este schimbata in planul G119, facand astfel imposibila garantarea valorii de compensare. Vedeti figurade mai jos. Punctele comandate se schimba intre A si B in conformitate cu valoarea lui X (XA, XB) chiar cand comenzile Z-C sunt aceleasi. Asa cum e ilustrat mai jos,compensarea valorilor vor varia in punctele A si B chiar si atunci cand este folosita o scula de acelasi diametru.

Masinarea (lateral) vazut din fata Compensarea razei sculei in generarea conturului

104

CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE

1. Functii ciclu fix

Utilizand G31, G32, G33, G34, si G35, este posibil sa se prelucreze mai multe feluri defilete – filet cilindric, filet conic, filet frontal si filet cu pas variabil.

2. Ciclu fix de filetare cilindrica

Pentru detalii de scriere programe de filetare vedeti “Precautii la programarea ciclurilorde filetare”.

2.1Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33)

[Format]

G33 : Comanda de ciclu fix de filetare (longitudinal) G31 : Comanda de ciclu fix de filetare X: Diametrul filetului pentru fiecare ciclu de filetareZ: Coordonata pe Z a punctului final al filetuluiF: Pasul filetului (F/J daca este precizat J) I : Diferenta pe raza dintre inceputul si sfarsitul conului A: Unghiul conicitatii (conul este specificat fie prin I fie prin A) E: Deplasarea pe axa Z a punctului de inceput ciclu de filetare

(Cand nu este specificat K, echipamentul considera K=0) L : Valoarea tesiturii

Cand L nu este specificat, controlul socoteste L = un pas la inceputul filetarii) L este valabil in regim de tesire filet ACTIV (M23)

J : Numar de spire pe o distanta specificata de F (Cand nu este specificat J, controlul socoteste J=1)

C: Diferenta de faza la filetele cu mai multe inceputuri (Cand nu este specificat C, controlul socoteste C=0.)

105

Un ciclu de filetare poate fi programat in acelasi fel cu G31 sau G33.

Exemplu de program: filet conic cu pas constant

N001 G00 X40 Z96 Pozitionarea la punctul de inceput al ciclului defiletare, X=40 mm(diam.) si Z=96mm cu avansul rapid

N002 G33 X17 Z54 I7 F1.5 Cu un I in blocul G33, este efectuat ciclul defiletare pe con aratat in desenul de mai susX, Z si F sunt determinate in acelasi fel ca lafiletarea cilindricaValoarea I in acest exemplu poate fi calculata cuecuatia:[(96-54)x1/3]/2=7I specifica diferenta dintre raze (mica si mare)

N003 X16.5

N004 X16.2 Programati dimensiunea X (ca diametru) pentru fiecare trecere

N005 X16.05

Pasul de filetare este comandat dupa axa Z

1) Semnul lui I determina conicitate crescatoare sau descrescatoare (“+” pentru con crescator si “-“ pentru con descrescator). Semnul plus (+) poate fi omis.

2) Diferenta dintre raze intre punctul de inceput si sfarsit este exprimat de un I

106

2.2Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32)

[Format]

X: Coordonata punctului final pe X Z: Coordonata pe Z a trecerii de filetare F: Pasul filetului (F/J daca J este specificat)K: Diferenta dintre punctul de pornire si punctul final la filetarea conica

(Cand nu este specificat K, controlul il socoteste K=0) “+” con crescator

“-“ con descrescator A: Unghiul conului fata de paralela la axa Z

(Conul este specificat fie prin I sau A) E: Variatia pasului la prelucrarea filetelor cu pas variabil

(Cand nu e specificat E, echipamentul il considera E=0) I: Valoarea deplasata pe X a punctului de inceput ciclu de filetare

(Cand nu e specificat I, controlul il socoteste I=0) L : Valoarea tesiturii

(Cand L nu este specificat, echipamentul il socoteste L=un pas la incepereafiletului)

J : Numarul de spire intr-o lungime specificata de F (Cand J nu este specificat, controlul presupune J=1)

C: Diferenta de faza pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri (C=0 daca este omis)

107

Exemplu de program: filet cu pas variabil

N001 G00 X0 Z0 Pozitionarea la punctul de inceput ciclu defiletare, X0 Z0 cu avansul rapid

N002 G33 X1 Z1 E1 F2.5 Cu un E in blocul G33, ciclul de filetare cu pas variabil aratat in desenul de mai sus esteefectuatX, Z sunt determinate in acelasi fel ca la filetareacilindricaValoarea lui E este utilizata pentru a specificavariatia pasului. Daca este 1 mm, scrieti “E1” F specifica primul pas la inceperea ciclului defiletare

N003 X2

N004 X3 Programati dimensiunea Z pentru fiecare trecere

Semnul lui E exprima pas crescator sau descrescator.

Pas crescator: E+ Pas descrescator: E-

Semnul “+” poate fi omis.

108

La determinarea lui F, folositi urmatoarea ecuatie:

unde,

D : deplasarea dupa “n” rotatii, (mm) n : numar de rotatii necesar pentru deplasarea D, min-1 (rpm)F0 : pasul la inceperea ciclului de filetare E: variatia pasului pe o rotatie

“±“ : pas crescator sau descrescator“+” : pas crescator“-“ : pas descrescator

Folosind ecuatia de mai sus, valoarea F poate fi calculata dupa cum urmeaza:

3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35)

[Functia]Folosit pentru o varietate de filete speciale cum ar fi piese care combina un filet cilindric cu unul conic sau un filet cu pas variabil cu unul cilindric cu pas constant. [Format]

G35

F: Pasul filetuluiE: Variatia pasului C: Diferenta de faza la filetare (daca nu este specificat, controlul il socoteste

C=0) J: Numarul de spire din pasul filetului (daca nu este specificat, controlul il socoteste J=1)

109

[Completari]Filetarea este facuta din pozitia curenta pana in pozitia X, Z cu un pas de F. Daca variatia pasului E este specificata, pasul creste (G34) sau descreste (G35)cu valoarea specificata E pentru fiecare pas.

Exemplu:

1) Pasul pentru filetul cilindric din exemplul de mai sus este acela de la inceputul (Z0) filetului cu pas variabil. Daca filetul cilindric trebuie prelucrat cu pasul obtinut in punctul Z1, specificati un F din nou.

2) Pentru a specifica pasul filetului de-a lungul paralelei la X, folositi M27. Deoarece M27 este valabil numai intr-un bloc, specificati M27 pentru blocurile individuale la selectarea pasului pe X. Pentru pasul pe Z, specificati M26.

4. Precautii la programarea ciclului de filetare

La programarea ciclurilor de filetare: Codurile G care comanda filetarea (G31 pana la G35) nu pot fi desemnate in regim G96 (viteza periferica constanta ACTIV) Miscarea sculei de filetare In ciclurile de filetare apelate prin G31, G32 si G33, traseele de scula a si d sunt executate cu avansul rapid, b cu viteza de avans specificat de un F, si c cu viteza de avans determinata de parametrul setat.

110

Pasul filetului conic Pasul unui filet conic este paralel cu axa Z in regim G31 si G33, si paralel cu axa X in regim G32. In regim G34 si G35, un cod M este folosit pentru a desemna directia pasului de filetare:M26: Anularea lui M27, paralela la axa Z M27: Paralela la axa X Daca nu este specificat nici un M in regim G34 sau G35, echipamentul il ia M26, paralel la Z.

Numarul de treceri la prelucrarea filetului Determinati numarul de treceri pentru a termina filetul in conformitate cumaterialul piesei, pasul filetului etc.

Schimbarea vitezei arborelui principal in timpul ciclului de filetare Daca viteza arborelui este schimbata in timpul ciclului de filetare, aceasta va muta punctul de inceput de ciclu, deteriorand filetul care se prelucreaza. De aceea, nu schimbati niciodata viteza arborelui principal in timpul ciclului de filetare.

Reglarea vitezei de avans Reglarea vitezei de avans nu este operationala in timpul ciclului de filetare.

Tesirea Tesirea la filetare pentru a realiza iesirea filetului conic poate fi programata prin utilizarea M23 daca este necesar. Pentru a anula acest regim, utilizati M22.

M22: Tesirea INACTIVAM23: Tesirea ACTIVA

Egal cu un pas cand nu este dat L

Viteza de avans utilizata pentru tesire pe directia lui X este setata la viteza de avans pentru tesire cu parametru optional al ciclului de filetare (OTHER FUNCTION1).

111

Viteza de avans pe axa X (mm/min) = { Parametru (µ)/103 x }

De aceea, unghiul de tesire este determinat de avansul pe Z (avansul longitudinal

desemnat in programul de filetare) si de avansul transversal (in directia X).

Exemplu de program de tesire:

Lungime mai mare in programul de filetare

Deoarece o anumita portiune filetata incomplet este de obicei realizata in apropiereainceputului si sfarsitul filetului este necesar de a adauga valori corespunzatoare sila inceputul si sfarsitul filetului pentru a fileta lungimea corespunzatoare.

Valorile si variaza depinzand de conditiile de aschiere.

112

In general, aceste valori trebuie sa satisfaca urmatoarele ecuatii:

unde,N – viteza de rotatie a arborelui principal P -- pasul K – constanta care depinde de caracteristicile masinii

Valorile constantei K pentru modelele realizate sunt indicate in tabelul mai jos:

Exemplu:Pentru LCS25, cu o viteza periferica de 100 m/min, un diametru de 10 mm si pasul de 1,5 mm viteza de rotatie a arborelui principal si viteza de avans sunt calculate dupa cumurmeaza.

Viteza de rotatie a axului (rotatii/min)

Viteza de avans (mm/min)

Deoarece si trebuie sa fie mai mari decat 3,05 mm, calculat dupa cum urmeaza:

113

Restrictii la viteza de aschiere

Intr-un ciclu de filetare, urmatoarele restrictii se aplica relatiei dintre viteza de rotatie a arborelui principal si pasul de filetare:

Pasul de filetare programabil 0,001 pana la 1000,000 mm Viteza de rotatie a arborelui principal

axa X: Viteza maxima a axei X > N x P axa Z: Viteza maxima a axei Z > N x P

unde, N: viteza de rotatie P: pasul

1) Aceleasi restrictii se aplica in regimul de interpolare liniara G012) Viteza maxima de avans variaza in conformitate cu specificatiile masinii

Sistemul de filetare in toli

La prelucrarea filetelor in toli, este utilizat in programare pasul in toli convertit din pasulmetric dorit. Pentru a prelucra cu precizie un filet in toli cu valoarea metrica convertita a pasului, folositi 8 caractere dupa incrementul de programare utilizat, 1µm, sau utilizati uncuvant J in combinatie cu un cuvant F.

Exemplu: pentru a prelucra un filet in toli de 11 spire pe tol(25,4/11 8 2.309091)

Oprirea avansului in timpul ciclului de filetare

Aceasta functie este valabila in timp ce scula se misca pe o axa Z(X) in regim G33(G32). Apasand butonul SLIDE HOLD in timpul ciclului de filetare se opreste miscarea pe axe imediat, deteriorand filetul de prelucrat precum si piesa. Aceastafunctie este prevazuta pentru a preveni astfel de probleme. Activati aceasta functie pentru a verifica dimensiunile si forma filetelor si de asemeneapentru a verifica varful de aschiere al sculei.

114

[Operatie]

Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timpul unui ciclu de filetare:

a) Se realizeaza tesirea egala cu un pas sau lungimea specificata de un Lb) Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa X c) Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa Z d) Echipamentul este in regim de oprire ciclu asteptand pentru apasarea butonului

CYCLE START.

Cand butonul de CYCLE START este apasat: Ciclul de filetare intrerupt este repornit. Aceasta intrerupere poate fi repetata de cate ori este necesar in acelasi ciclu de filetare. Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timp ce scula se misca dupa (1) sau (4) (vezi figura) unde filetarea nu este facuta, miscarea pe axe se opreste imediat. Apasand butonul de CYCLE START dupa aceea ciclul de filetare reporneste.Daca butonul de SLIDE HOLD este apasat in timp ce scula se misca pe drumul (3), scula se opreste dupa ce atinge punctul final al drumului (3).

Ciclul de filetare normal: Ciclu dupa oprire:

115

Desemnarea defazarii (unghiul) pentru filetele cu mai multe inceputuri

Filetele cu mai multe inceputuri pot fi usor programate prin desemnarea punctului de inceput de filet.

Pentru ciclul G33:

Filetarea este executata prin defazarea cu valoarea (unghiul) specificat cu comanda C.

Pentru ciclul G32:

Pentru ciclul G34, G35:

Comanda C este ignorata cu exceptia primei secvente

1) Intervalul de programare pentru comanda C: 0 – 359.999 2) In ciclurile G32 si G33, valoarea comenzii C desemnata in primul bloc ramane

activa si pentru blocurile urmatoare. 3) In ciclurile G32 si G33, daca o valoare a lui C diferita de valoarea desemnata in

primul bloc este desemnata intr-un bloc urmator, aceasta valoare este ignorata. 4) In ciclurile G34 si G35, valoarea lui C poate fi desemnata numai in prima

secventa; o valoare data pentru C desemnata in a doua sau urmatoarele secvente nu este acceptabila.

116

Pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri vedeti “Ciclul de filetare multipla (G71/G72)”.

5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72)

5.1 Ciclul logitudinal de filetare (G71)

[Functia]In regim ciclu de filetare G71 aratat mai jos:

[Format]

X : Diametrul final al filetului Z : Coordonata Z al punctului final al filetului A : Unghiul conului I : Diferenta pe raza intre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetarea conica

(exprimata ca raza). Pentru filetul conic, folositi fie un A sau un I B : Unghiul de patrundere

(00 x B < 1800; 0 daca nu exista desemnare. In mod normal este egal cu unghiul varfului sculei.)

D : Adancimea de aschiere in primul ciclu de filetare (Exprimat ca diametru)

117

U : Adaosul de finisare (Exprimat ca diametru; nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este desemnat U.)

H : Inaltimea filetului (Exprimat ca diametru)

L : Lungimea de tesire (pe Z) in ciclul final de filetare (Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se consideraca e egal cu un pas.)

E : Variatia pasului pentru filetele cu pas variabil F : Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J) J : Numarul de spire pe o lungime specificata cu F

(Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1) M : Folosit pentru a selecta traiectoria de filatare si modul de patrundere.Q : Numarul de inceputuri pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti “Functia de

prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare”.)

5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare (G71)

118

Exemplul 1:Utilizand M32 (prelucrare pe flanc) si M75 (tipul traiectoriei de patrundere model 3):

Exemplu 2:Utilizand M33 (prelucrare in zigzag) si M74 (tipul traiectoriei de patrundere model 2)

$ M23 M33 M74

5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72)

[Functia]Este efectuat ciclul transversal fix de filetare ( multipla ) de mai jos.

119

[Format]

X : Coordonata X a punctului final al filetului Z : Lungimea pe Z a ciclului final de filetare A : Unghiul conuluiK : Distanta dintre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetul conic

Pentru filetul conic, utilizati fie un A fie un K. B : Unghiul de patrundere (00 x B < 1800; 0 daca nu este indicat B) D : Adancimea de aschiere la prima trecere de filetareW : Adaosul de finisare

(nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este desemnat W.) H: Inaltimea filetuluiL: Lungimea de tesire (pe X) in ciclul final de filetare

(Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se considera ca e egal cu un pas.)

E: Variatia pasului pentru filetele cu pas variabi (Cand nu este specificat E, controlul il socoteste E = 0)

F: Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J) J: Numarul de spire pe o lungime specificata cu F

(Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1) M: Folosit pentru a selecta sablonul (forma) de filetare si regimul avansului de lucru.

(Pentru detalii, vedeti “Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru”)

Q: Numarul de filete pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti “Functia de prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare”.)

5.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru

Unghiul sculei B, inaltimea filetului H, adancimea de aschiere pentru prima trecere de filetare D, si adaosul de prelucrare W, sunt aratate mai jos pentru filetare dupa Z si X.

Filetarea in directia longitudinala Filetarea in directia transversala

120

5.4.1 Codurile M care specifica modul de filetare

Regimul de filetare este specificat cu un cod M. Corespondenta dintre regimuri si codurile M este specificata mai jos:

M32: Patrundere transversala (pe flancul din stanga) M33: Patrundere in zigzag M34: Patrundere transversala (pe flancul din dreapta)

Cand nici unul din codurile M nu este specificat, echipamentul selecteaza automat regimul M32. Daca unghiul sculei B este 00, scula este avansata in linie independent de regimul de prelucrare ales.

5.4.2 Codurile M care specifica traiectoria de patrundere

Traiectoria (modul) de patrundere este specificata cu un cod M. Corespondenta dintre traiectorii si codurile M este dupa cum urmeaza:

M73: Traiectoria de patrundere 1

Valoarea unei treceri este D (valoare pe diametru) in fiecare ciclu de filetare pana in punctul D mm departe de pozitia “H-U(w)”. Dupa ce acel punct este atins, valoarea avansului este schimbat la D/2, D/4, D/8, si D/8, lasand adaosul de prelucrare U (W) daca este specificat. Valoarea trecerii in ciclul de finisare este valoarea specificata U(W).Cand nu este specificat U (W), ciclul de finisare nu este efectuat.

M74: Traiectoria de patrundere 2

Valoarea unei treceri este D (ca diametru) in fiecare ciclu de filetare pana cand pozitia “H-U(W)” este atinsa. Dupa aceea, ciclul de finisare este efectuat cu o valoare de U(W). Daca nu este specificat U (W) ciclul de finisare nu este efectuat.

M75: Traiectoria de patrundere 3 si 4

Pe fiecare traiectorie a ciclului de filetare, adancimea de aschiere este determinata ca adaosul de prelucrare sa fie optim. Modelul 3 sau 4 poate fi selectat prin setarea traiectoriei de patrundere in modul M75 a parametrului optional (OTHER FUNTION 1).

121

Traiectoria de patrundere 3

Cand este ales M32, M34

Fiecare traiectorie din ciclu este determinata de punctul de aschiere care este explicatca distanta de la diametrul exterior; primul drum este creat in punctul de aschiere “D”, al doilea drum in punctul de aschiere “2D”, iar al n-lea drum in punctul “nD” pana canddrumul atinge punctul de aschiere “H-U(W)”. Scula aschietoare este avansata cu “U(W)” pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu estedesemnat in program.

In fiecare traiectorie de filetare, luati punctul de filetare d1(D) si volumul de metal ce trebuie indepartat S, pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, si Dn si Sn pentru drumul n, apoi punctele d2 pana la dn sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn vor ficel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de aschiere in timp ce numarul de drumuri (linii) este tinut cat mai mic. Acest ciclu esterepetat pana cand punctul de aschiere “H-U(W)” este atins. Scula aschietoare este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuatdaca U(W) nu este desemnat in program.

Cand este ales M33

Ciclul de filetare este repetat cu punctul de aschiere asezat echidistant cu D pe drumulde filetare pana cand punctul “H-U(W)” este atins. In fiecare drum impar al sculei,punctul de aschiere este calculat ca:

Scula este avansata cu “U(W)” pentru a efectua ciclul de filetare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program.

In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S1 pentru primuldrum, d2 si S2 pentru al doilea drum, dn si Sn pentru al n-lea drum, apoi punctele deaschiere d2 pana la dn (n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn (n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile impare, punctul de aschiere este determinat cu

122

Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere “H-U(W)” este atins. Apoi sculaeste avansata cu “U(W)” pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este scris in program.

Traiectoria de patrundere 4

Cand este ales M32, M34 Urmatorul model este creat independent de valorile lui H, D si U(W). Pentru fiecare drum, luati punctul de aschiere d1 (D) si volumul de adaos de prelucrare ce trebuie indepartat S, pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, si Dn si Sn

pentru drumul n, apoi punctele d2 pana la dn sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn

vor fi cel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de aschiere in timp ce numarul de drumuri este tinut cat mai mic. Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere “H-U(W)” este atins. Scula aschietoare este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nueste desemnat in program.

Cand M33 este ales In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S1 pentru primuldrum, d2 si S2 pentru al doilea drum, dn si Sn pentru al n-lea drum, apoi punctele deaschiere d2 pana la dn (n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn (n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile impare, punctul de aschiere este determinat cu

Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere “H-U(W)” este atins. Apoi sculaeste avansata cu “U(W)” pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este scris in program.

[Completari]Deoarece comenzile X sunt specificate ca diametre, valoarea avansului este “D/2”. Cand nu este dat M care indica avansul care urmeaza modelul, controlul selecteazaautomat M73. Prin combinarea codurilor M care indica regimul de aschiere si modelulurmat de avansul de lucru, zece tipuri de cicluri de filetare sunt posibile pentru filetarea longitudinala si transversala.

123

5.4.3 Ciclul longitudinal de filetare

Modul M32 + M73

Modul M33+M73

Modul M34 + M73

124

Modul M32+M74

Modul M33 + M74

Modul M34+M74

125

Modul M32+M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))

Modul M32 + M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansulmodel 4)

Modul M33 + M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))

126

Modul M33 + M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansulmodel 4)

5.4.4 Ciclul transversal de filetare

Modul M32 + M73

127

Modul M33 + M73

Modul M34 + M73

128

Modul M32 + M74

Modul M33 + M74

Modul M34 + M74

129

Modul M32 + M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))

Modul M32+M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansul model 4)

Modul M33 + M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))

130

Modul M33+M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansul model4)

5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare (multiplu)

In ciclul de filetare apelat de G32, G33 etc., un ciclu de filetare cu mai multe inceputurieste indicat prin introducere defazarii cu o comanda G. In ciclul fix de filetare (multipla),prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri poate fi indicata prin desemnarea numarului de inceputuri cu o comanda Q. Diferenta de faza este automat calculata.

131

[Detalii]Intervalul comenzii: 0 pana la 9999 Daca comanda Q este omisa, controlul il socoteste Q = 1. Intr-un ciclu de prelucrare filete cu mai multe inceputuri, prelucrarea filetelor este efectuata in ordinea 1, 2, …n. Apoi prelucrarea este repetata in ordinea 1, 2, 3…n cu valori diferite ale avansului.

6. Ciclul fix de canelare/gaurire

6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare

[Functie]In regim G73, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.

[Format]

X : Coordonata pe X a punctului tinta Z : Coordonata pe Z a punctului tinta I : Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipamentul il

socoteste I=0) K: Deplasarea pe Z (daca nu este specificat K echipamentul il socoteste K=0)

132

D: Adancimea de aschiere (pentru o trecere) L: Valoarea totala pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru; secventa

sculei nu este efectuata cand L nu este specificat.) DA: Valoarea de retragere “a” este specificata. Cand nici un cuvant DA nu este

specificat, valoarea setata cu parametrul optional (cuvant lung) Nr. 7 este utilizat cavaloarea de retragere. Aceasta se aplica atat in regim G94 cat si G95.

E: Durata de stationare cand coordonata pe X a punctului tinta este atinsa (Unitatea de masura este aceeasi ca pentru un cuvant F in regim G04.) Daca nici un E nu este specificat, aceasta secventa nu este efectuata.

T: Numarul corectiei sculei determina valoarea deplasarii sculei cand punctul tinta pe Z este atins. (Daca nu se specifica nici un T, numarul corectiei sculei selectata la pozitionarea inpunctul de plecare al ciclului de canelare este selectat. Comanda T dupa acest bloc este aceea indicata la pozitionarea in punctul de plecare.)

6.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare (multipla) (G73)

*: (Valoarea deplasarii pe Z a sculei #2) – (Valoarea deplasarii pe Z a sculei #1) = 20

133

6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74)

In regim G74, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.

[Formatul de programare]

X : Coordonata pe X a punctului tinta Z : Coordonata pe Z a punctului tinta I : Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipamentul il socoteste

I=0)K : Deplasarea pe Z (daca nu este specificat K echipamentull il socoteste K=0) D : Adancimea de aschiere (valoarea avansului) L : Valoarea totala a deplasarii pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru;

secventa sculei nu este efectuata cand L nu este specificat.) DA: Valoarea de retragere “a” este specificata. Cand nici un cuvant DA nu este

specificat, valoarea setata cu parametrul optional (cuvant lung) Nr. 7 este utilizat cavaloarea de retragere. Aceasta se aplica atat in regim G94 cat si G95.

E: Durata de stationare (temporizarea) cand coordonata pe X a punctului tinta esteatinsa.(Unitatea de masura este aceeasi ca pentru un cuvant F in regim G04.) Daca nici un E nu este specificat, aceasta secventa nu este efectuata.

T: Numarul corectiei sculei care determina valoarea deplasarii sculei cand punctul tinta pe X este atins. (Daca nu se specifica nici un T, numarul corectiei sculei selectata la pozitionarea inpunctul de plecare al ciclului de canelare este selectat. Comanda T dupa acest bloc este aceea indicata la pozitionarea in punctul de plecare.)

134

6.4 Exemplu program pentru ciclul transversal fix de canelare/gaurire (G74)

Exemplu: program ciclu de gaurire

O coordonata Z trebuie intotdeauna specificata in blocul G74

6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire (multipla)

(1) Scula se misca pe distanta “I(K)” cu avansul rapid pe axa X (sau Z) din punctul de inceput de ciclu.

(2) Dupa ce scula s-a miscat cu “D” , aceasta se retrage o distanta indicata de “DA” cu avansul rapid. Acest ciclu este repetat pana cand punctul tinta programat in sensul de avans este atins.

(3) Cand un cuvant L este specificat in program, scula se intoarce la inceputul cicluluide fiecare data cand valoarea totala a valorii avansului din ciclul repetitiv ajunge la “L”.

(4) Cand punctul tinta in sensul de avans este atins, oprirea temporizata este activata pe durata indicata de E. Daca nu este dat E, nu se executa oprirea temporizata. Dupa aceea, scula se intoarce la nivelul de inceput al ciclului si apoi se executa o deplasare pe cealalta axa cu “I” sau “K” cu avansul rapid.

(5) Aceasta incheie un ciclu de canelare. Pasii (1) pana la (4) sunt repetati pentru a prelucra canelura dorita.

(6) Cand pozitia sculei (numarul deplasarii specificat in acelasi bloc) atinge sau merge mai departe de punctul tinta in directia X sau Z in timpul repetarii ciclului cudeplasare, punctul tinta al deplasarii este luat ca punctul final al ciclului; ciclul finalde canelare este efectuat in acea pozitie. Cand scula atinge adancimea tinta in ciclul final de canelare, scula se intoarce in punctul de incepere al ciclului fix de canelare.

135

7. Ciclul fix de filetare cu tarodul

7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77)

[Functia]Ciclul multiplu apelat de G77 executa un ciclu de filetare cu tarodul ca cel ilustrat mai jos.

[Format]

G77: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de secventa (nume)

X : Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta) Z : Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta) K : Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al

prelucrariiF : Viteza de avans

Miscarile axelor:

Q1: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punctunde nu interfereaza cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G77.

Q2: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G77. De aceea, viteza necesara arborelui trebuie specificata inainte de apelarea cicluluiG77. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avanspe axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste rezultand oprirea ciclului.

Q3: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid. Q4: Filetarea este facuta din punctul atins in Q3 la adancimea specificata de un Z cu

viteza de avans specificata (F). Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza

folosita la avansul longitudinal.

136

Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans. Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid.

7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78)

[Functia]Ciclul apelat de G78 executa un ciclu de filetare aratat mai jos.

[Format]G78 X__Z__K__F__

G78: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de secventa (nume)

X: Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta) Z: Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta) K: Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al prelucrariiF: Viteza de avans

Miscarile axelor:

Q1: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punctunde nu interfera cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G78.

Q2: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G78. De aceea, viteza necesara a arborelui trebuie specificata inainte de apelarea ciclului G78. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avansdupa axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste, rezultand in oprirea ciclului.

Q3: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid. Q4: Filetarea este facuta din punctul atins in Q3 la adancimea specificata de un Z cu

viteza de avans specificata (F).

137

Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza folosita la avansul longitudinal.

Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans. Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid.

[Completari] In timp ce ciclul este executat, corectia vitezei de avans este fixata la 100%. Chiar daca SLIDE HOLD este apasat in timpul executiei ciclului, functia de oprire

este ignorata. Functia din blocul unic este de asemenea ignorata chiar daca intrerupatorul SINGLE BLOC a fost activat.

Dupa executarea ciclului (G77, G78), axul se opreste si ramane asa. Cand prelucrarea trebuie facuta continuu specificati pornirea arborelui inainte de a trece la operatia urmatoare.

8. Cicluri fixe (multiple)

8.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple)

Cod Numele ciclului Formatul Observatii

G181 Ciclul de gaurire (cu functia de repetitie)

G181, X, Z, C, R, I(K), F, Q, E

Folosit pentru operatia de gaurire

G182 Ciclul de alezare (cu functia de repetitie)

G182, X, Z, C, R, I(K), F, Q, D, E, L

Folosit pentru operatia alezare facuta cu o bara de alezare sau o scula asemanatoare

G183 Ciclul de gaurire adanca (cu functia de repetitie)

G183, X, Z, C, R, I(K), F, Q, D, E, L

Permite ruperea aschiei intr-o gaurire adanca

G184 Ciclul de filetare cu tarodul (cu functia de repetitie)

G184, X, Z, C, R, I(K), F, Q, D, E, L

Folosita pentru operatia de filetare cu tarodul

G185 Ciclul de filetare (longitudinal) (fara functia de repetitie)

G185, X, Z, C, I, K, F, SA=

Folosit pentru operatia de filetare longitudinala

G186 Ciclul de filetare (transversal) (fara functia de repetitie)

G186, X, Z, C, I, K, F, SA=

Folosit pentru operatia de filetare transversal pe o fata

G187 Ciclul de filetare in linie (longitudinal)(fara functia de repetitie)

G187, X, Z, C, I, K, F, SA=

Folosit pentru filetarea continua (longitudinal)

G188 Ciclul de filetare in linie (transversal) (fara functia de repetitie)

G186, X, Z, C, I, K, F, SA=

Folosit pentru filetarea continua (transversal)

G189 Ciclul de alezare/largire G189, X, Z, C, R, I(K), F, Q, E

Folosit pentru operatia de alezare

G190 Ciclul de prelucrare canale G190, X, Z, C, Folosit pentru

138

pana(cu functia de repetare)

I(K), D, U(W), E, F, Q, M211 (M212), M213 (M214)

prelucrarea canalelor de pana

G178 Filetare sincronizata cutarodul inainte (cu functia de repetitie)

G178, X, Z, C, R,I(K), F, D, J, Q, M141, M136

Folosit pentru filetare cu tarodul rigid

G179 Filetare sincronizata cutarodul in retragere (cu functia de repetitie)

G179, X, Z, C, R,I(K), F, D, J, Q, M141, M136

Folosit pentru filetare cu tarodul rigid

G180 Anulare ciclu fix G180 Folosit pentru a anula un ciclu fix selectat. G180 trebuie programat intr-un bloc fara alte comenzi.

8.2 Miscarile de baza pe axe

Aceasta sectiune descrie miscarile de baza pe axe in fiecare ciclu. Pentru detalii desprecaracterele din adresa si codurile M, vedeti sectiunile 10.3 si 10.4.

1) In ciclurile fixe G185, G186, G187 si G188 vitezele de avans pot fi programate numai in regim G95 (mm/rot). In acest caz, o comanda F indica avansul pe rotatia axei C.

2) In regim G181 ÷184, G189, si G190, vitezele de avans pot fi programate numai in regim G94 (mm/min). Comenzile vitezei de avans in mm/rotatie nu sunt acceptate.

3) In regim G181÷184, G189, si G190, echipamentul alege directia de prelucrare pe baza lui I si K programat: I pentru prelucrarea pe X si K pentru prelucrarea pe Z.

4) Comanda “SA=” este activa numai in regim G185÷G188

8.2.1 Regimurile G181, G182, G183, G184, G178, G179 si G189

In aceste regimuri, ciclul urmator este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.

139

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala (cu comanda I)

Prelucrarea prin fata (cu comanda K)

Prelucrarea prin lateral (cu comanda I)

Q1 Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid

Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid

Q2 Pozitionarea pe Z in punctul “Q1-K”cu avansul rapid

Pozitionarea pe X in punctul “Q1-I”cu avansul rapid

Q3 Prelucrarea pe Z din punctul Q2

pana in punctul comandat pe Z Prelucrarea pe X din punctul Q2

pana in punctul comandat pe X Q4 Scula se retrage pe Z pana in

punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu o viteza de avans specificata sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat

Scula se retrage pe X pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu o viteza de avans specificata sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat

140

Miscarile sculei in ciclurile Q3 si Q4 sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este data sau in conformitate cu Q.

1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativaeste specificata, se declanseaza o alarma.

2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face cu valoarea K sau I.

3) In ciclul Q3 punctul final de prelucrare poate fi specificat printr-o comanda R.

Desemnarea punctului de intoarcere in ciclul fix

In ciclul Q4 scula se intoarce in punctul de plecare al aschierii la completarea prelucrarii.Totusi acest punct de intoarcere poate fi schimbat in punctul de plecare al ciclului prinschimbarea setarii, la cicluri multiple, a punctului de intoarcere cu parametrul optional(MASINARE MULTIPLA) sau a codului M specificat in programul piesei.

Codul M : Desemnarea conturului in ciclul fix (mai multe treceri) M136 : Prin specificarea codului M este posibil sa se intoarca scula in punctul de

inceput (punctul de pornire cu avans rapid) dupa terminarea ciclului Q4 ca in cazul cand “I” este setat cu parametrul optional.

Codul M este sters prin resetare si este activ numai in blocul respectiv. Un cod M este prioritar fata de parametrul optional. Cand nu este dat nici un cod M, setarea parametrului optional devine activa.

Miscarile de baza ale axelor in ciclul de filetare cu tarodul (G184), ciclul sincronizatde filetare cu tarodul (G178/G179) si ciclul de frezare/alezare (G189) sunt aratatemai jos cand setarea parametrului optional indicata mai sus este “1” sau daca o comanda M136 exista in program.

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

141

Prelucrarea transversala (cu comanda I)

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala (cucomanda I)

Q1 Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid

Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid

Q2 Pozitionarea pe Z in punctul “Q1-K”cu avansul rapid

Pozitionarea pe X in punctul “Q1-I”cu avansul rapid

Q3 Prelucrarea pe Z din punctul Q2

pana in punctul comandat pe Z Prelucrarea pe X din punctul Q2

pana in punctul comandat pe X Q4 Scula se retrage pe Z pana in

punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) viteza de avans specificata si apoi catre Q2 cu avansul rapid.

Scula se retrage pe X pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) viteza de avans specificata si apoi catre Q2 cu avansul rapid.

Comanda de blocare a axei C activa/inactiva

Cand piesa este prelucrata folosind un burghiu cu diametru mic in ciclul fix sau cand materialul de prelucrat este moale, axa C nu e nevoie sa fie fixata in timpul prelucrarii

Cand M141 (fixare axa C inactiva) este desemnata, axa C este eliberata, rezultand intr-un timp redus al ciclului. M169 este activa numai intr-un singur bloc.

142

Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a sculei M pentru M140 (ciclul de filetare cu tarodul)

In acest ciclu viteza de aschiere porneste dupa primirea raspunsului de rotatie la vitezaconstanta a sculei M (de la capul de frezare). Din aceasta cauza exista o intarzieredintre pornirea rotatiei sculei si cea la viteza de prelucrare. In mod normal, timpul de intarziere este reglat de un mecanism in unitatea de filetare. Daca timpul de intarziere nu poate fi reglat, desemnati M140 ( Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a sculei M). Raspunsul viteza de rotatie constanta a sculei M este ignorat.

8.2.2 Modul G190

In acest mod, urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.

Prelucrare frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala (cu comanda I)

143

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala (cucomanda I)

Q1 Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid

Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid

Q2 Pozitionarea pe Z in punctul “Q1-K”cu avansul rapid

Pozitionarea pe X in punctul “Q1-I”cu avansul rapid

Q3 Prelucrarea pe Z din punctul Q2

pana in punctul comandat pe Z Prelucrarea pe X din punctul Q2

pana in punctul comandat pe X Q4 Scula se retrage pe Z pana in

punctul unde a inceput ciclul (Q3)cu avansul rapid. Ciclul esterepetat pana cand se atinge cotaprogramata pe Z

Scula se retrage pe X pana in punctul unde a inceput ciclul (Q3)cu avansul rapid. Ciclul este repetat pana cand se atinge cotaprogramata pe X

Miscarea pe axe in ciclurile Q3 si Q4 sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este data sau in conformitate cu Q.

8.2.3 Modurile G185, G186, G187 si G188

In aceste moduri urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.

Ciclul longitudinal de filetare (G185 si G187)

1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativa este specificata, se declanseaza o alarma.

2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face cu valoarea K sau I.

144

Ciclul transversal de filetare (G186 si G188)

Ciclul longitudinal de filetare (G185 si G187)

Ciclul transversal de filetare (G186 si G188)

Q1 Pozitionarea sculei pe X-, Z-(Z±K) si a axei C cu avansul rapid

Pozitionarea sculei X-(X±I), Z- si C cu avansul rapid

Q2 Prelucrarea pe X-(X±I), Z- si C Prelucrarea pe X-, Z-(Z±K), si C Q3 Pozitionarea pe X in punctul de

inceput al ciclului “Q1” cu avansulrapid

Pozitionarea pe Z in punctul de inceput al ciclului “Q1” cu avansulrapid

Q4 Pozitionarea pe Z in punctul de inceput al ciclului “Q1” cu avansulrapid

Pozitionarea pe X in punctul de inceput al ciclului “Q1” cu avansulrapid

In modul G187 sau G188 numai subciclurile Q1 si Q2 sunt efectuate.

8.3 Caracterele din adresa

X: Pentru prelucrarea frontala si filetarea longitudinala, “X” indica coordonata pe X a punctului de incepere al ciclului. Pentru prelucrarea pe exterior (OD) si filetarea transversala ca si pentru prelucrarea canalelor de pana, “X” reprezinta coordonatape X pentru sfarsitul de ciclu.

Z: Pentru prelucrarea frontala si filetarea longitudinala, “Z” indica coordonata pe Z apunctului de sfarsit al ciclului. Pentru prelucrarea pe exterior (OD) si filetarea transversala ca si pentru prelucrarea canalelor de pana, “Z” reprezinta coordonata pe Z al inceputului de ciclu.

C: Unghiul de indexare al axei C

145

I: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea pe exterior, punctul de incepere in ciclul transversal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul longitudinal de filetare.

J: Numar de spire (filete)

K: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea frontala, punctul de incepere in ciclul longitudinal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul transversal de filetare.

F: Avansul de lucru D: Adancimea de aschiere pentru o trecere in prelucrarea gaurilor adanci si a canalelor

de pana. Pozitia de incepere a filetarii (cu tarodul) cu scula rotativa in filetarea sincronizata.

E: Durata de oprire temporizata la punctul de sfarsit al gauririi, strunjire la interior si cicluri de filetare cu tarodul (poate sa lipseasca). Valoarea avansului in prelucrarea canalelor de pana.

L: Valoarea degajarii in ciclul de gaurire adanca

U: Adaosul de finisare in prelucrarea transversala a canalelor de pana

W: Adaosul de finisare in prelucrarea frontala a canalelor de pana

SA= : Programabil numai in ciclul fix (multiplu) de la G185 ÷G188 (cicluri de filetare).

R: Valoarea unei treceri pentru ciclul de gaurire. Specificati distanta fata de punctul de incepere prelucrare. Semnul lui R indica directia de prelucrare. O comanda R in directia X trebuie data ca diametru.

Q: Numarul de gauri (plasate echidistant) ce trebuie prelucrate folosind functia cu repetitie a ciclului fix (multiplu).

8.4 Codurile M

Pentru indicarea directiei de prelucrare canale de pana

M211: Prelucrarea unidirectionala

M212: Prelucrarea in zigzag

Pentru metoda de prelucrare canale de pana

M213: Adancime pentru o trecere specificata

M214: Valoare egala pentru adancimea trecerilor

146

8.5 Ciclul de gaurire (G181)

Ciclul

Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea unghiulara C.Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensulacelor de ceas.

Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul “-K” de Z0. La terminarea pozitionarii, axa C este fixata.

Q3: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z1 in regim G01.

Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este eliberata.

147

8.6 Ciclul de alezare (G182)

Ciclul

Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea specificata pentru axa C. Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensul acelor de ceas.

Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul “-K” de Z0. La terminarea pozitionarii, axa C este fixata.

Q3: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z1 in regim G01.

Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este eliberata iar scula rotativa incepe sa se roteasca in sensul acelor de ceas.

O comanda E in ciclul Q3 trebuie programata in acelasi fel ca F in regim G04.

148

8.7 Ciclul de gaurire adanca (G183)

149

Ciclul

Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X0, Z1) iar axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Scula este pozitionata pe axa X intr-un punct “-I” de X0. Dupa terminareapozitionarii, axa C este fixata.

Q3: Un ciclu de gaurire cu avans intermitent este efectuat pana in X1. “Avansul intermitent” este aratat in figura. Asta inseamna ca scula avanseaza cu “D” iar apoi se retrage cu “ ” cu avansul rapid. Acest avans si ciclul de retragere rapida este repetat pana cand avansul total devine “L” cand scula se reintoarce in punctul de inceput de prelucrare. Scula este apoi avansata la adancimea anterioara si apoi ciclul indicat mai sus este repetat pana in punctul tinta X1. La fundul gaurii functia de oprire temporizata este activata pentru durata “E” (care poate lipsi).

Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput prelucrare in regim G00. La terminareapozitionarii axa C este eliberata.

Pentru “ ”, valoarea utilizata este cea setata pentru o trecere in ciclul de gaurireintermitenta la parametrul optional (MASINARE MULTIPLA).

8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184)

150

Ciclul

Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X1, Z0) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Scula este pozitionata pe axa Z intr-un punct “-K” de Z0. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este fixata.

Q3: Prelucrarea este facuta pana in Z1 in regim G01. La terminarea prelucrarii functiade oprire temporizata este activata pentru durata “E” (care poate lipsi).

Q4: Dupa ce axul sculei rotative a inceput sa se roteasca in sens invers, scula este avansata pana in punctul de incepere aschiere in regim G01. Dupa ce scula s-a intors in punctul de inceput de prelucrare, axa C este fixata, iar axul sculei rotativese opreste iar apoi se roteste in sensul acelor de ceas.

8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185)

151

Ciclul

Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X1, Z0-K) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul(X1+I, Z1) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste.

Q3: Scula este pozitionata in regim G00 in X0

Q4: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu.

In regimul de filetare G185, avansul de prelucrare este sincronizat cu rotatia axei C. De aceea comanda F trebuie sa fie egala cu pasul.

8.10 Ciclul transversal de filetare (G186)

152

Ciclul

Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X0-I, Z1) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1,Z1+K) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste.

Q3: Scula este pozitionata in regim G00 in Z0

Q4: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu.

8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187)

Deoarece ciclul G187 contine numai Q1 si Q2, cu desemnarea repetata a G187 ca inprogramul de mai sus se poate fileta continuu.

153

Ciclu

Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupaterminarea pozitionarii, scula rotativa incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in regim G01.

Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in punctul tinta (X1+I, Z2). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cucomanda G180 (anulare) specificat in secventa N104.

8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188)

Deoarece ciclul G187 contine numai Q1 si Q2, cu desemnarea repetata a G187 ca inprogramul de mai sus se poate fileta continuu.

154

Ciclu

Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupaterminarea pozitionarii, scula rotative incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in regim G01.

Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in punctul tinta (X1+I, Z2). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cucomanda G180 (anulare) specificat in secventa N104.

8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189)

155

Ciclul

Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) iar axa C este pozitionata lavaloarea comandata. La terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa seroteasca inainte.

Q2: Axa Z este pozitionata in punctul “-K” fata de Z0. La terminarea pozitionarii axa C este fixata (poata sa lipseasca).

Q3: Prelucrarea este efectuata pana in Z1 in regim G01. La terminarea prelucrarii, este facuta oprirea temporizata pe perioada “E”.

Q4: Prelucrarea este facuta pana in punctul de inceput al prelucrarii in regim G01. La terminarea ciclului axa C este eliberata.

8.13 Prelucrarea canalelor de pana (G190)

Cu avans transversal

156

Cu avans longitudinal

Ciclul

Q1: Axele X si Z sunt pozitionate in punctul desemnat in dreptul axei C in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte.

Q2: Axa X este pozitionata (axa Z pentru prelucrarea frontala) intr-un punct –I (-Kpentru prelucrarea frontala) fata de X0 (Z0 pentru prelucrarea frontala) in regimG00. Dupa terminarea pozitionarii axa C este fixata.

Q3: Prelucrarea canalelor de pana este efectuat in regim “unidirectional cu avans indicat”. Pentru acest regim vedeti “Regimuri de prelucrare a canalelor de pana” de mai jos.

Q4: Axele sunt pozitionate in punctul de inceput in regim G00. La terminarea pozitionarii, axa C este eliberata.

Pentru “ ” este utilizata valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurirecu parametru optional (MASINARI MULTIPLE).

157

Moduri de prelucrare canale de pana

In ciclurile de prelucrare canale de pana este posibil sa se selecteze directia de prelucrare si metoda de prelucrare cu codurile M.

(1) Selectarea directiei de prelucrare (M211, M212)

Regim de prelucrare unidirectionala (M211) Regim de prelucrare in zigzag (M212)

(2) Selectarea adaosului de prelucrare (M213, M214)

Adaos introdus de utilizator Adaos egal divizat

Adancimea de aschiere este indicata de “D”; in drumul final de prelucrare adancimea egala cu fractiunea este prelucrata

Valoarea adaosului “a” obtinut prin divizarea totala a adancimii de aschiere pana la punctul tinta in parti egale este determinat in asa fel ca “a” nu este mai mare ca “D”.

158

[Detalii]

In ambele regimuri adaosul de finisare U sau W nu este prelucrat in ciclul de degrosare; adaosul de finisare este indepartat in ciclul de finisare.

Inainte de inceperea ciclului fix, axa C trebuie eliberata (M146) In G181÷G184, G189, G190, G178 si G179 primul ciclu este executat in ordinea Q1, Q2,Q3 si apoi Q4. Totusi Q3 si Q4 sunt repetate dupa aceea cand o comanda C sau Q este specificata. Comenzile de fixare si eliberare a axei C (M147 si M146) necesare pentru repetarea sub-ciclurilor Q3 si Q4 sunt automat generate.

Cand ciclul fix apelat este anulat echipamentul este in regim M146 si M13. Specificati M147 si M12 daca este necesar.

Blocul de dupa cel care anuleaza ciclul fix trebuie sa contina ambele comenzi X si Z.

8.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul

[Formatul de programare]

G179: Comanda ciclului de filetare inainteCiclul de filetare inainte poate fi de asemenea apelat prin desemnarea G184 in loc de G178, dar in acest caz “1” trebuie setat inainte la G184 filetarea cutarodul cu parametru optional (MASINARE MULTIPLA) (daca setarea pentruacest parametru este “0”, G184 apeleaza un ciclu conventional de filetare cu tarodul).

G179: Comanda ciclului de filetare cu tarodul in retragere

X, C: Filetarea cu tarodul pe suprafata frontala (daca nu este desemnata, filetarea este efectuata in pozitia unde ciclul anterior a fost efectuat.)

Z, C: Filetarea pe suprafata laterala Z: Nivelul cel mai de jos al gaurii la filetarea frontala X: Nivelul cel mai de jos al gaurii pentru filetarea pe suprafata laterala R: Adancimea de aschiere, lungimea totala de filetare fata de punctul de incepere

al prelucrarii este desemnata ca R. Directia de prelucrare este indicata cu semnul (+) sau (-) inaintea lui R. Cand filetarea este efectuata pe suprafata laterala dupa X, R se indica ca diametru.Totusi comanda R si cea pentru nivelul fundului gaurii Z(X) nu pot fi desemnate simultan.

K: Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea frontala.

159

I: Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea pe suprafata laterala.

F: Avansul de lucruSeteaza avansul in timpul ciclului. Determinati o valoare in asa fel ca avansul pe rotatie al sculei rotative este egal cu pasul filetului.

Avansul de aschiere F in modurile G94 si G95 este dupa cum urmeaza, unde P este pasul filetului (mm) iar SB reprezinta viteza de rotatie a sculei rotative(min-1).

In modul G94: F = P x SB (mm/min) In modul G95: F = P (mm/rotatie)

In ciclul sincronizat de filetare cu tarodul, poate fi utilizat G95 (avansul pe rotatie pentru scula M)

D: Punctul de inceput al filetarii cu scula rotative Pozitia unde scula rotativa incepe filetarea este desemnat ca “D”. Scula rotativa este guvernata de “control constant al punctului de inceput”. Acesta este utilizat cand nu este data nici o comanda noua D, de aceea scula rotativa incepe sa se roteasca in pozitia definita de comanda D desemnata anterior.

Cand nu este specificat punctul de cuplare al sculei rotative, punctul de incepere al prelucrarii nu este garantat chiar daca o comanda D este desemnata.

J: Numarul de spireDe fiecare data cand este dat numarul de spire pe tol este convenabil sa se utilizeze J ca indicator, pentru a se evita confuzia cu sistemul metric.

Q: Numarul de gauri (pentru detalii, vedeti “Functia de repetitie”).

160

8.15.1 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire dreapta (G178)

CiclulQ1: Axele sunt pozitionate in coordonatele (X1, C) cu avansul rapid iar rotatia sculei

rotative este oprita. Q2: Scula este pozitionata in punctul de incepere al prelucrarii (Z0, -K) cu avansul rapid.

La modelele cu punct de cuplare al sculei rotative, aceasta oscileaza la terminareapozitionarii in (Z0, -k) pentru a cupla ambreiajul. Cand o comanda D a fost desemnata, axul sculei rotative este pozitionat in punctul D al directiei de rotatie de filetare.

Q3: Dupa ce axa C a fost fixata, scula rotativa este sinconizata cu axa Z in punctul Z1 in timp ce este rotita inainte. Miscarea pe axe este suspendata in punctul Z1 pana cand scula rotativa si axa Z vin pana in sageata (droop).

Q4: Scula rotativa este sincronizata cu axa Z in punctul (Z0, -K) in timp ce este rotita in sens invers. Apoi axa C este fixata. Cand punctul de intoarcere al prelucrarii este fixat in punctul de inceput de ciclu, scula este pozitionata in Z0 cu avansul rapid.

161

1) In timpul executarii pasilor Q3 si Q4, reglarea turatiei pentru scula rotativa si reglarea avansului pe axe sunt fixate la 100%.

2) Cand SLIDE FOLD (oprirea pe axe) este desemnata in timpul executarii pasilor Q3 si Q4 miscarile sunt urmatoare: Pasul Q3

Scula rotativa si avansul pe axe sunt oprite in acea pozitie. Scula rotativa este apoi intoarsa in punctul de inceput al prelucrarii in timp ce se roteste in sens invers apoi intra in regim slide hold. Pasul Q4

Scula este intoarsa in punctul de inceput al prelucrarii iar regimul de slide hold (oprire ciclu) este stabilit.

3) Functia de simulare rapida (dry run) nu este valabila in timpul executiei pasilor Q3

si Q4.4) Scula rotativa este oprita cand ciclul de filetare sincronizata cu tarodul este

terminat.

8.15.2 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire stanga (G179)

Miscarile sunt aceleasi ca la punctul anterior dar scula rotative se roteste in sens invers in pasii Q2, Q3, si Q4.

8.16 Functia de repetitie

La prelucrarea gaurilor situate echidistant, utilizarea functiei de repetitie simplifica programarea.

Functia de repetitie permite desemnarea repetata in doua blocuri. Aceasta functie este valabila pentru ciclurile G178, G179, G181÷G184 si G189, G190.

Cand nici un cuvant Q nu este specificat sau Q0 este specificat, echipamentul NC o considera “Q1”.Comanda de ciclu fix asociata cu Q este valabila numai intr-un bloc. Aveti grija sa specificati G180 in blocul care urmeaza dupa acest bloc.

162

Cand o comanda Q este specificata, pozitionarea la intervale de 360/Q este facuta automat fata de pozitia comandata C.

8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentruevacuarea spanului.

Asa cum s-a explicat mai inainte, in ciclul de gaurire adanca (G183), utilizarea codurilorD si E realizeaza avansul divizat si rupe spanul in care burghiul tinde sa seintepeneasca. In plus fata de acest lucru, este posibil sa se programeze gaurirea cu evacuarea spanului in afara gaurii.

L: Valoarea programata (ca diametru) pentru miscarea de retragere a sculei. Cand o comanda L** este programata intr-un ciclu de gaurire adanca, avansul intermitent (peck) este repetat pana cand valoarea totala a trecerilor ajunge “L” si apoi burghiulse intoarce la punctul de incepere al ciclului cu avansul rapid. Burghiul este apoi pozitionat intr-un punct - mm (*) departare (sus) fata de adancimea anterioara cu avansul rapid; ciclul de gaurire programat este repetat pana cand valoarea X(Z) este atinsa. Valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurire cu parametru optional (MULTIPLE MACHINING) este utilizat pentru “ ”.

Pentru a executa o gaurire cu comanda de scoatere a spanului intr-un ciclu fix, programati un bloc de comenzi ca acela aratat mai jos.

163

8.18 Setarea adancimii de gaurire ( numai pentru ciclurile de gaurire)

Pentru ciclurile de gaurire apelate de G178, G179, G181, G182, G183, G184 siG189, adancimea gaurii poate fi specificata de o comanda R (vezi mai jos) fata depozitia deplasata cu I sau K in loc sa se specifice punctul final al ciclurilor de gaurire.

±R: Adancimea gaurii intr-un ciclu de gaurire, adancimea gaurii (distanta) este specificata de o comanda R. Comanda R pe X trebuie specificata ca diametru. Utilizarea unei comenzi R permite ca ciclul de gaurire sa fie programat fata de adancimea gaurii in loc de punctul final al ciclului.

Cand se foloseste o comanda R intr-un ciclu fix, programati un bloc de comenzi ca acela aratat mai jos.

Sensul de gaurire este dat de semnul plus sau minus al comenzii R. Daca R27 a fost specificat in loc de R-27 in programul de mai sus, sensul ciclului de gaurire ar fi cel indicat mai jos.

164

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala sau laterala (cu comanda I)

165

Prelucrarea frontala (cu comanda K) Prelucrarea laterala (cu comanda I)

Q1 Pozitionarea pe X si a axei C cu avansul rapid

Pozitionarea pe Z si a axei C cu avansul rapid

Q2 Pozitionarea pe Z in punctul definitde valoarea incrementala “±K” fata de pozitia curenta cu avansul rapid

Pozitionarea pe X in punctul definit de valoareaincrementala “±I” fata depozitia curenta cu avansul rapid

Q3 Prelucrarea dupa Z pana in punctul comandat Z

Prelucrarea dupa X pana inpunctul comandat X

Q4 Scula se intoarce pe Z pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu un avans specificat sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat.

Scula se intoarce pe X pana inpunctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu un avans specificat sau cuavansul rapid in functie de ciclul fix apelat.

Pentru comenzile I si K este permisa numai o valoare pozitiva. Daca este specificata o valoare negativa apare o alarma. Directia de avans este determinata automat. Avansul pe axe este facut in directia determinata cu valoarea specificata de comanda I sau K. Cu o comanda R, sensul de gaurire este determinat de semnul plus sau minus. In exemplul de mai sus valoarea R este negativa.

8.19 Selectarea punctului de intoarcere

In ciclurile G178, G179, G181 ÷G184, G189 si G190 punctul de intoarcere dupa terminarea aschierii poate fi selectat prin setarea la punctul de intoarcere al ciclului multiplu cu parametru optional (MASINARE MULTIPLA).

Cand setarea la punctul de intoarcere al ciclului este “punctul de pornire cu avans rapid”:

166

Cand setarea in punctul de intoarcere al ciclului este “punctul de pornire al prelucrarii”

8.20 Functia de anulare interblocare a axului sculei rotative (optional)

De obicei daca incercam sa rotim scula rotativa in timp ce axa C nu este cuplata se declanseaza alarma. Totusi folosind codul M de anulare a interblocarii axului sculeirotative permite rotatia sculei chiar daca axa C nu este cuplata. Codurile M ale axului sculei rotative:

M152:Interblocare activa a axului sculei rotative (interblocare ACTIV) M153:Anulare interblocare ax scula rotativa (interblocare INACTIV)

Cand M153 este desemnat, comenzile M13 si M14 sunt valabile referitor la cuplarea axei C. Cand echipamentul CNC este resetat, M152 (interblocare ACTIV) este valabila. Cand este pornita masina, M152 (interblocare ACTIV) este valabila.

8.21. Observatii

Nu se pot da date incrementale in timpul unui ciclu fix. La terminarea ciclului fix programat axa C este eliberata iar scula rotativa se roteste (regimurile M146 si M13). Specificati M147 si M12 daca este necesar. Daca traseul se repeta cu comanda Q intr-un ciclu fix, secventa Q2 este executata dupa ce axa C s-a rotit daca punctul de pornire al ciclului este selectat ca punct de intoarcere.

167

8. 22 Exemple de programe

Exemplul 1:

Cand se gauresc cele 4 gauri de 15 mm diametru aratate mai sus, programati ca mai jos folosind G181 pentru ciclul de gaurire.

Continuare din programul de strunjire

N099 G00 X1000 Z1000 M05N100 M110N101 M15N102 G094 X200 Z150 T0101

SB=400N103 G181 X60 Z75

(R-27)C0 K48 F40

Axul principal (axa C) este indexata la 0

0. Dupa ce

burghiul este pozitionat la X60cu avansul rapid, incepe sa serotesca in stanga cu 400 min

-1.

Burghiul este pozitionat in Z102cu avansul rapid.Burghiul este avansat la Z75 cu40 mm/min, realizand gaura A. Burghiul este retras la Z102 cuavans rapid.

N104 X120 C90 Axul principal se indexeaza inpozitia 90

0. Dupa ce burghiul

este pozitionat in X120 cu avansul rapid, se realizeazagaura B in acelasi fel ca N103

N105 C180 Dupa ce axul se indexeaza la 180

0 acelasi ciclu de gaurire

este executat pentru gaura C.

N106 X60 C270 Dupa ce axule se indexeaza la270

0 burghiul este pozitionat la

X60 iar apoi acelasi ciclu degaurire este executat pentrugaura D.

N107 G180 G180 anuleaza ciclul fix.

N108 G00 X1000 Z1000 M146M12

N109 G95 M109N110 M02

168

[Completari]Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie desemnate in blocurile N103 pana la N106 fiind facute automat. In blocul N104 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior N103. In blocurile N105 si N106 se aplica acelasi concept de programare. Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.

Exemplu 2:

Cand se gauresc cele sase gauri echidistante de 10 mm diametru programati ca mai jos folosind G183 pentru ciclul de gaurire adanca.

Continuare din programul de strunjire

N099 G00 X1000 Z1000 M05N100 M110N101 M15N102 G094 X200 Z100 T0303

SB=400N103 G183 X40 Z80 C0 I46 D10 E1 F40

1. Axul principal (axaC) este indexata la 0

0. Dupa ce burghiul

este pozitionat la X80 cu avansul rapid,incepe sa se rotesca cu 400 min

-1.

2. Burghiul estepozitionat in X154 cu avansul rapid.3. Burghiul esteavansat la X40 cu 40 mm/min.4. Burghiul esteintors la X154 cu avansul rapid. Acestatermina gaura A.

N104 C60 Ciclul de gaurire in punctul B

N105 C120 Ciclul de gaurire in punctul C

N106 C180 Ciclul de gaurire in

169

punctul D

N107 C240 Ciclul de gaurire in punctul E

N108 C300 Ciclul de gaurire in punctul F

N109 G180N110 G00 X1000 Z1000 M12N111 M109N112 M02

Ciclul de gaurire adanca este executat intermitent (peck)Cuvantul D: cursa avansului intermitent (mm) Cuvantul E: durata opririi temporizate (secunde)

In programul de mai sus , avansul intermitent in incremente de 10 mm (ca diametru)este repetat pana cand adancimea programata este atinsa, cand oprirea temporizata este executata pentru o secunda.

[Completari]Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare a axei C in blocul N103 pana la N108 nu trebuie date deoarece ele sunt date automat. In blocul N102 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numaicomenzile care difera de cele specificate in blocul anterior N103. In blocurileN105 si N106 se aplica acelasi concept de programare. Codurile S, M, si T nu trebuie programate in timpul ciclului fix. Valoarea D a cursei avansului intermitent este specificata ca valoare absoluta si este intotdeauna precedat de semnul +. Comanda D este valabila pentru ciclul de gaurire adanca. Durata E a opririi temporizate este valabila pentru ciclurile de gaurire adanca, alezare cu bara de alezare sau alezoare.

Exemplul 3:

La prelucrarea unui filet cu latimea de 5 mm si lungimea de 60 mm ca mai susprogramati ca mai jos utilizand G185 pentru apelarea ciclului fix de filetare

170

Continuare din programul de strunjire

N099 G00 X1000 Z1000 M05N100 M110N101 M15N102 G095 X110 Z120 T0505

SB=400N103 G185 X95 Z60 C0 F10

Axul principal (axa C) este indexata la 0

0. Dupa ce freza frontala (deget) este

pozitionata la X95 cu avansul rapid,incepe sa se rotesca in stanga cu 400 min

-1.

Freza este pozitionata in Z60 cu viteza de avans de 10 mm/rot. Freza este intoarsa in X110 cu avansulcu avansul rapid.Freza este intoarsa in Z120 cu avansulrapid

N104 X90 Axul principal se indexeaza in pozitia0

0. Dupa ce freza este pozitionata in

X90 cu avansul rapid ciclul de filetare este executat.

N105 X85 In acelasi fel axul se indexeaza si ciclul de filetare este executat pana in X85

N106 X80 In acelasi fel axul se indexeaza si ciclul de filetare este executat pana in X80

N107 G180 G180 anuleaza ciclul fix.

N108 G00 X1000 Z1000 M146M12

N109 G95 M109N110 M02

[Completari]

Comanda SA=12 in blocul N103 specifica viteza de avans pe axa C ca 12 min-1.Functia de repetitie nu este valabila pentru ciclurile fixe de filetare apelate de G185 pana la G188. In ciclul fix de filetare apelat cu G185 pana la G188 numai viteza de avans G95 este selectabila. Scriind G94 in aceste regimuri rezulta in alarma. In acest regim viteza de avans este data fata de axa C. In ciclurile apelate cu G185 pana la G188, numai filetul cu pas constant poate fi prelucrat.In regim G183 un cod F specifica pasul filetului.

171

Exemplul 4:

La prelucrarea unui canal de pana cu latimea de 5 mm lung de 20 mm asa cum e aratat mai sus, programul este prezentat mai jos utilizand G190 pentru a apela ciclul fix deprelucrare canale pana.

1. Axul este indexat la 900.

Freza deget este pozitionata laZ105 mm cu avansul rapid iarscula M incepe sa se roteasca CCW cu 1000min

1.

2. Freza prelucreaza pana in Z97mm cu 15mm/min.

3. Freza prelucreaza pana in X45mm cu 30 mm/min.

4. Freza se intoarce pana in Z105 mm cu avansul rapid

5. Freza se intoarce pana in X75 mm cu avansul rapid

6. Freza prelucreaza 8mm fatade pozitia anterioara.

7. Pasii 3)÷6) sint repetati panacand se ajunge la Z80.

Masinarea canelurii B

Masinarea canelurii C

172

[Completari]

Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie desemnate in blocurile N104 pana la N106 fiind facute automat.

In blocul N105 care apeleaza ciclul de frezare la al doilea canal de pana programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior N104. In blocurile N106 si N107 se aplica acelasi concept de programare.

Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.

173

CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE STRUNG (LAP)

1. Sumar

LAP (Lathe Auto-Programing) este o functie care utilizeaza la maxim capabilitatea CNC de procesare rapida a datelor. Cu aceasta functie controlul genereaza automat traiectoria sculei pentru a realiza conturul necesar al piesei.Cand aceasta functie este utilizata, un program care contine dimensiunile conturului final de finisat, incluzand conditiile de degrosare este pregatit ca Programul de Definire a Conturului; cand este apelat cu conditiile de prelucrare specificate echipamentul genereaza automat traiectoria sculei pentru ciclul de degrosare si apoi finiseaza piesa la dimensiunile programate. Aceasta caracteristica permite programatorului sa termine programele pieselor prin simpla alegere a dimensiunilor specificate intr-un desen. Aceasta nu numai simplifica programarea dar reduce timpul de programare; usureaza de asemena pasii pregatitori de programare ca si procedura de verificare a programului. Regimuri diferite de prelucrare cu LAP pot fi asimilate in orice tip de prelucrare. In plus fata de caracteristicile de mai sus mai exista si LAP4 (vezi observatia de mai jos); cu LAP4, o piesa poate fi prelucrata folosind cele mai eficiente drumuri ale sculei prin simpla transpunere a formei piesei.

Caracteristicile LAP:

Nu este necesar un program special de programare. Aceleasi metode ca cele utilizate in programarea conventionala se aplica functiei LAP

Timpul de programare poate fi redus mult Programarea pentru ciclurile de degrosare poate fi eliminata simplificand

calcularea manuala in programare Schimbarea conditiilor de prelucrare cum ar fi adancimea de aschiere si viteza de

avans este posibila in timpul ciclului de degrosare Prin transpunerea formei piesei fara dimensiuni prelucrarea in gol poate fi

eliminata pentru a imbunatati eficienta de prelucrare (LAP4)

Observatie: LAP4 a fost dezvoltat prin extinderea functiilor LAP3.

174

2. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80, G81, G82, G83)

Exista cinci regimuri de prelucrare pentru functia LAP:

Regim I AP: pentru strunjirea din bara Regim II AP: pentru strunjirea prin copiere Regim III AP: pentru prelucrarea filetelor Regim IV AP: pentru strunjirea barelor cu viteza mare (numai LAP4) Regim V AP: pentru strunjire prin copierea profilului barei (numai LAP4)

Observatie: “AP” este prescurtarea de la “Auto Program” Pentru detalii despre Regimurile AP I pana la V si programe vedeti 10.1 pana la 10.6 Corespondenta dintre regimurile de prelucrare listate mai sus si codurile G care pot fiutilizate cu LAP este dupa cum urmeaza.

G85: Utilizat pentru apelarea ciclului destrunjire de degrosare din bara.Regim I AP/Regim IV AP

G84: Schimbarea conditiilor pentrustrunjirea de degrosare

G86: Utilizat pentru apelarea ciclului decopiere a profilului. Regim II AP/Regim V AP

G87: Utilizat pentru apelarea ciclului destrunjire de finisare

G88: Utilizat pentru apelarea cicluluicontinuu de filetare.Regim II AP

G83: Inceputul definirii formei piesei (numai LAP4)

G81: Inceputul definirii conturuluilongitudinal

G82: Inceputul definirii conturuluitransversal

G80: Terminarea definirii conturului.

175

3. Lista modurilor de prelucrare

In LAP prelucrarea longitudinala sau transversala poate fi desemnata pentru fiecare din modurile AP, I÷V. Modurile care pot fi utilizate cu LAP sunt enumerate in tabelul de mai jos.

Prelucrarea longitudinala Prelucrarea transversalaRegim IAP

(1)

(6)

Regim II AP

(2) (7)

LAP3

Regim III AP

(3)

(8)

RegimIV AP

(4) (9)

LAP4

Regim VAP

(5) (10)

“ Numerele (1) pana la (10) corespund descrierii lor in paginile urmatoare.

176

(1) Regim I AP, prelucrare longitudinala (G85+G81+G80)

Prelucrarea este executata in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare cu adancimeade aschiere. Programul unei piese poate fi creat prin simpla desemnare a datelorconturului de finisare.

(2) Regim II AP, prelucrare longitudinala (G86+G81+G80)

Prelucrarea este executata de-a lungul conturului de finisare. Piesele turnate si forjate pot fi prelucrate la viteze mai mari decat in Regim I AP deoarece miscarile care nu sunt necesare ale sculei sunt reduse ca numar.

177

(3) Regim III AP, prelucrarea longitudinala (G88+G81+G80)

(4) Regim IV AP, prelucrarea longitudinala (G85+G83+G81+G80) (numai LAP4)

Zona dintre semifabricat si conturul final este prelucrata. Scula aschietoare se misca cu avansul rapid in celelate zone. Timpul necesar pentru prelucrare este cel mai scurt.

(5) Regim V AP, prelucrarea Longitudinala (G86+G83+G81+G80) (numai LAP4)

178

Prelucrarea este efectuata de-a lungul formei indicata mai sus. Deoarece numarul de treceri pe suprafata forjata a piesei este mic in acest regim acesta este eficient pentru prelucrarea nesupravegheata in timpul noptii cand durata de viata a sculeieste un considerent important. (6) Regim I AP, Regim transversal de prelucrare (G85 +G82+G80)

(7) Regim II AP, regim de prelucrare transversal (G88+G82+G80)

(8) Regim III AP, prelucrare transversala (G88+G82+G80)

179

(9) Regim IV AP, prelucrare transversala (G85+G83+G82+G80) (numai LAP4)

(10) Regim V AP, prelucrarea transversala (G86+G83+G82+G80) (numai LAP4)

180

4. Listele cu coduri si parametri

Codurile G, M si parametrii utilizati in LAP sunt date mai jos.

Coduri G

Codul G DescriereG80 Sfarsit definire contur G81 Pornire definire contur, longitudinal G82 Pornire definire contur, transversal G83 Pornire definire forma (numai LAP4) G84 Schimbarea conditiilor de strunjire de degrosare, strunjirea din

semifabricat cilindric G85 Ciclul de strunjire de degrosare din semifabricat cilindric G86 Ciclu de copiere contur G87 Sfarsit ciclu de strunjire G88 Ciclu de filetare continuua

Coduri M

Codurile M DescriereM32 Avans continuu pe fata de filetat (flancul stanga) in G88 M33 Avans in zigzag in G88 M34 Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta) in G88 M73 Traiectorie de patrundere 1 in G88 M74 Traiectorie de patrundere 2 in G88 M75 Traiectorie de patrundere 3 in G88 M85 Scula nu se intoarce in punctul de inceput al prelucrarii dupa

terminarea ciclului de strunjire de degrosare (numai LAP4)

Parametrii LAP (1/2)

Parametru Descriere Reglarea initiala Intervalul de setare

D Adancimea de aschiere in ciclul de degrosare

Alarma D>0

DA Adancimea de aschiere dupa ce regimul de strunjire de degrosare se schimba, punctul A

DA=D DA>0

DB Adancimea de aschiere dupa ce regimul de strunjire de degrosare se schimba, punctul B

DB=DA DB>0

181

FA Viteza de avans dupa ce regimulde strunjire de degrosare se schimba, punctul A

FA=F FA>0

FB Viteza de avans dupa ce regimulde strunjire de degrosare se schimba in punctul B

FB=FA FB>0

E Viteza de avans de degrosare de-a lungul conturului de finisare

F activ la intrarea in regim LAP

E>0

XA Coordonata pe X a schimbarii regimului de degrosare in punctul A

Nici o schimbare a regimului deprelucrare

XB Coordonata pe X a schimbarii regimului de degrosare in punctul B

Nici o schimbare a regimului deprelucrare

ZA Coordonata pe Z a schimbarii regimului de degrosare in punctul A

Nici o schimbare a regimului deprelucrare

ZB Coordonata pe Z a schimbarii regimului de degrosare in punctul B

Nici o schimbare a regimului deprelucrare

Parametrii LAP (2/2)

Parametru Descriere Reglarea initiala Intervalul de setare U Adaosul de prelucrare pe

directia axei X pentru ciclul de finisare

U = 0

W Adaosul de prelucrare pe directia axei Z pentru ciclul de finisare

W = 0

H Inaltimea filetului in ciclulde filetare G88

Alarma

B Unghiul la varf al sculei defiletare in G88

B = 0

Parametri CNC

Parametru Continut Valoare initialaValoarea degajarii in strunjirea din bara cu LAP (0.001 mm)

100

Distanta de siguranta LAP (0.001mm) numai (LAP4)

2000

Parametruloptional (OTHER FUNCTION 1)

Avans dupa model in ciclul de filetare

Traiectorie de patrundere 3

182

[Completari]

Urmatoarele cuvinte trebuie specificate ca valori incrementale D, DA, DB, U, W, si H D, DA, DB, XA, XB, U si H trebuie date ca diametre. In ciclurile de filetare care utilizeaza M73, “H-U” trebuie sa fie mai mare sau egalcu D:

In M74 si M75 aceasta trebuie sa fie pozitiva:

Cand se foloseste succesiv mai mult de o litera, echipamentul interpreteazaexpresia ca o variabila. De aceea este necesar sa se foloseasca un delimitator pentru adrese:

5. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara)

[Formatul programului] N0103 G85 NAT01 D F U W G84

Unde:N0103: Numarul secventeiG85: Codul G care apeleaza ciclul de strunjire din semifabricat cilindric. Trebuie

desemnat imediat dupa numarul secventei (nume) NAT01 :Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____: Inserati un tab sau spatiu D : Adancimea de aschiere in ciclul de strunjire de degrosare F : Viteza de avans in ciclul de degrosare U : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta X W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta Z G84 : Schimbarea regimului de strunjire de degrosare

[Functia]Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturului incepand cu numele secventei NAT01. Dupa desemnarea parametrilor pentru D, F, U, W si G84 ale NAT01, controlul incepe ciclul strunjire din semifabricat cilindric.

183

[Completari]

Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G85. Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in ciclul dedegrosare. Cand o comanda G84 care indica schimbarea conditiilor de aschiereeste data, D este valabil pana in punctul unde se face schimbarea, XA si ZA. Un D trebuie dat intotdeauna in blocul G85, cu o valoare mai mare decat “0”. O desemnare gresita va declansa o alarma. F este utilizat pentru a specifica viteza de avans in ciclul de degrosare. Cand estedata o comanda G84 care indica schimbarea regimului de prelucrare, F este valabil pana in punctul unde se face schimbarea regimului, XA si ZA. Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost activa inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare.F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma. Cand o instructiune U sau W nu este atribuita acestea sunt considerate 0.

U si W trebuie sa aiba valori pozitive. Daca nu, o alarma apare.

6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84)

[Formatul programului]

Comenzile apartin de acelasi bloc. (trebuie specificat la inceputul blocului)

Specifica punctul underegimul de prelucrare esteschimbat

Adancimea de aschiere dupaschimbarearegimului de prelucrare

Viteza de avans dupa punctul de schimbare a regimului de prelucrare

[Functia]Aceste comenzi permit schimbarea regimului de prelucrare in punctele dorite in timpul unui ciclu de degrosare. Daca nu se schimba regimul de prelucrare, nu le folositi.

[Detalii]Aceste comenzi trebuie programate in blocul care contine G85 care apeleaza ciclul de strunjire din bara (semifabricat cilindric). Deoarece numarul de caractere intr-o linie va fi foarte mare cand aceste comenzi sunt specificate in aceeasi linie, ele vor fi scrise in liniidiferite precedate de “$”, care indica ca aceste comenzi apartin aceluiasi bloc.

184

G84 si comenzile de dupa trebuie date dupa Pentru strunjirea exterioara OD valorile coordonatelor ”punctului de pornire LAP”, “schimbare regim prelucrare punctul A” si “schimbare regim prelucrare punctul B”trebuie date in asa fel ca ele sa devina mai mici in aceasta ordine. Pentru strunjire interioara ID, ele trebuie date in asa fel ca ele sa fie mai mari in aceasta ordine.Daca ambele puncte A si B de schimbare a regimului de prelucrare exista cand avansul D este executat, adancimea de aschiere si viteza de avans date pentru XB=(ZB=) sunt valabile. Daca pozitia curenta este inainte de XA iar traiectoria sculei va merge dupa XA cand un ciclu de prelucrare este efectuat cu adancimea de aschiere D din pozitiacurenta, ciclul este efectuat cu D desemnat; DA este desemnat cand pozitia curenta este in XA. In prelucrarea longitudinala, comenzile SA= si ZB= nu trebuie date. In prelucrarea transversala, comenzile XA= si XB= trebuie, de asemenea, sa nu fie date.

7. Ciclul de strunjire prin copiere

undeN0123 : Numarul secventei G86 : Codul G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat

imediat dupa numarul secventei (nume) NAT01 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____ : Inserati un tab sau spatiu D : Adancimea de aschiereF : Viteza de avansU : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z

[Functia]Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturului incepand cu numele secventei NAT02. Dupa desemnarea parametrilor pentru D, F, U, W ale NAT02 echipamentul incepe ciclul de strunjire prin copiere.

[Completari]

Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86. Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in fiecare ciclusi trebuie dat in blocul G86 fara a fi urmat de altceva. Un D trebuie sa aibe o valoare mai mare decat “0”. O desemnare gresita va declansa o alarma.

185

F este utilizat pentru a specifica viteza de avans pentru blocurile pana la care un E este desemnat in programul de definire a conturului.Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost valabila inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare. F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma. Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca “0” de control. U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma.

8. Ciclul de finisare (G87)

[Format]

Unde:N0203: Numarul secventeiG87: G care apeleaza ciclul de finisare. Trebuie desemnat imediat dupa

numarul secventei (nume) NAT03 :Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____ : Inserati un tab sau spatiuU : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z

Completari]

Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86. Viteza de avans desemnata in programul de definire a conturului este cea valabila. Daca nici un F nu este dat in programul de definire a conturului, viteza de avans care a fost valabila inainte de acest bloc ramane valabila. Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca “0” de control. U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma.

9. Ciclul continuu de filetare (G88)

[Format]

Unde:N0143 : Numarul secventei G88 : Cod G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat imediat

dupa numarul secventei (nume) NAT04 :Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____ : Inserati un tab sau spatiu D : Adancimea de aschiereH : Inaltimea filetului

186

U : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z

M32 (M33, M34) Modul de prelucrare M73 (M74, M75) Modul de prelucrare

[Functia]Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturului incepand cu numele secventei NAT04. Dupa desemnarea parametrilor pentru D, H, B, U, W, M32 (M33, M34) si M73(M74, M75) ale NAT04 echipamentul incepe ciclulde filetare.

[Detalii]

Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86. D este utilizat pentru specificarea adancimii de aschiere pentru prima trecere din ciclul de filetare. Adancimea de aschiere in fiecare ciclu de filetare dupa aceea variaza in conformitate cu modelul de avans selectat (M73, M74, M75). Un D trebuie scris in blocul G85 si trebuie sa aiba o valoare mai mare decat 0.Desemnarea gresita va declansa o alarma. H trebuie sa fie pozitiv si trebuie sa fie specificat in blocul G88. Daca datele numerice ale lui D nu sunt pozitive sau daca se omit se declanseaza o alarma. Valoarea H trebuie sa fie mai mare decat U si/sau W. Daca nu, se declanseazaalarma.B specifica unghiul varfului sculei de filetat si trebuie sa aiba o valoare in intervalul:

Cand nu este dat nici un B, controlul il socoteste ca “0”. M32, M33 si M34 sunt utilizate pentru selectarea modului de prelucrare.M32: Avans continuu pe fata de filetat (flancul din stanga) M33: Avans in zigzag in G88 M34: Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta) Cand nici un M32, M33 si M34 nu este dat, controlul selecteaza M32. M73, M74 si M75 sunt utilizate pentru selectarea modelului de avans. Cand niciun astfel de M nu este dat, modelul M73 este selectat automat. In modelul M73, “H-U” trebuie sa fie mai mare sau egal cu “D”.

Daca nu se indeplineste aceasta conditie se declanseaza alarma.

187

10. Moduri de programare automata AP

Regimurile AP I pana la V sunt explicate aici. Este indicat sa vedeti si 10.5.5.

10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat cilindric -bara)

[Functia]In Regim I AP, zona inconjurata de punctele de pornire AP si conturul definit de programul de definire contur incepand cu G81 (sau G82) este prelucrat in timp ce se muta nivelul de prelucrare cu adancimea de aschiere desemnata cu D. Acest regim este valabil pentru strunjirea obisnuita de exemplu strunjirea barelor (pe diametru). Deoarece degrosarea si finisarea pot fi executate folosind acelasi program de definire a conturului cand adaosul de prelucrare este desemnat folosind U (pe X) sau W (pe Z), lungimea programului poate fi redusa.

10.1.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala

188

Definirea conturului

Inceputul definirii conturului longitudinalcodul G

Blocurile de definire a conturului de finisare

Codul G sfarsitul definirii conturului

Ciclul de degrosare………………………………... Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentruciclul de degrosareApelare ciclu degrosareLinie de continuare: Regimul de prelucrarese schimba in punctul XA Linie de continuare: Regimul de prelucrarese schimba in punctul XB

Ciclul de finisare Pozitia de schimbare a sculei

S, T si M pentru ciclul de finisareApelare ciclu finisare

189

10.1.2 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea transversala

Inceputul definirii conturului longitudinal codulG

Blocurile de definire a conturului de finisare

Sfarsit definire contur

Ciclul de degrosare………………………………...

Codul G sfarsitul definirii conturuluiPozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentruciclul de degrosareApelare ciclu degrosareLinie de continuare: Regimul de prelucrare seschimba in punctul XA Linie de continuare: Regimul de prelucrare seschimba in punctul XB

190

Ciclul de finisare Pozitia de schimbare a sculei

S, T si M pentru ciclul de finisareApelare ciclu finisare

10.1.3 Generalitati despre ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara)

Ciclul longitudinal de degrosare (exemplul A)

(1) Comenzile in blocul N0101 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0102, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoi

scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile.

(3) Comanda NAT01 in blocul N0103 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT01. Este efectuat un ciclu de degrosare. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc.

D: Adancimea de aschiere F: Viteza de avans U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare

Pentru a schimba conditiile de prelucrare in timpul ciclului de degrosare desemnati urmatoarele comenzi cu G84.

XA: Coordonata pe X a punctului A de schimbare a conditiilor de prelucrare DA: Adancimea de aschiere dupa punctul A FA: Viteza de avans dupa punctul A

Pentru a schimba conditiile de prelucrare desemnati urmatoarele comenzi.

XB: Coordonata pe X a punctului B de schimbare a conditiilor de prelucrare DB: Adancimea de aschiere dupa punctul B FB: Viteza de avans dupa punctul B

191

Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul care contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la acestepuncte sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica faptul ca linia este o continuare a celei precedente. Cand nu este dat nici un F in acest bloc, ultima viteza de avans ramane valabila. Datele punctelor de schimbare a conditiilor de prelucrare trebuie sa devina mai mici in urmatoarea ordine: punctul de pornire AP, XA, apoi XB, cand seefectueaza strunjire OD (exterioara). Pentru strunjire interioara ele devin din ce in ce mai mari, in aceeasi ordine.

(4) Cand se ajunge la comenzile in blocul N0001, controlul calculeaza punctul de intersectie a doua linii: cea paralela cu axa Z situata la “Xs-D/2” si cea care trece prin punctele (Xs, Zs) si (Xa+U, Za+W). Apoi scula este pozitionata in punctul calculat A (Xp, Zp).Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este scris in primul bloc al definirii conturului, si este efectuata cu viteza de avans cand este dat G01 in primul bloc al definirii conturului.Selectati punctul de pornire AP (programare automata) (Xs, Zs) fata de punctul (Xa,Za) sa intruneasca urmatoarele conditii:

pentru strunjirea la interior pentru strunjirea la exterior

Daca adaosul de finisare U este asa mare incat cade dupa “Xs” fata depiesa, se declanseaza alarma.

(5) Prelucrarea este efectuata in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela cu Z sicare trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de avans in acest ciclu de prelucrare este aceea selectata de F cand ciclul de degrosare a fost apelat.

192

(6) Dupa ce s-a ajuns in B conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat pana in punctul de coordonate Xb+D (pe X). Daca G80 care indica sfarsitul definirii conturuluiapare inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final esteprelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80. Viteza de avans in aceasta prelucrare este specificata de E care este desemnat intr-un program de definire a conturului. Daca nu este desemnat nici un E in programul corespunzator de definire contur, cel desemnat ultimul ramane valabil.Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans specificata cand se apeleaza ciclul de degrosare ramane activa.

(7) La terminarea prelucrarii explicate in (6), scula aschietoare este retrasa din piesa in directia opusa directiei de avans pe X si catre Zs dupa axa Z cu 0.1 mm pe fiecare axa (ca diametru in cazul axei X). Valoarea retragerii este setata la valoarea de retragere in LAP-BAR cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

(8) Aceasta termina ciclul de degrosare finala. Scula se intoarce pe Z la Zp asa cum a fost determinat in pasul (4) cu avansul rapid si apoi pe axa X pana la Xp.

193

(9) Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de prelucrare. Dupa acel punct, prelucrarea este continuata cu adancimea de aschiere(D) si viteza de avans (F) schimbate.

(10) Daca aschierea in pasul (6) este de-a lungul unei pante descendente si conturul de prelucrat este mai jos de punctul de prelucrare (Xp), mai intai conturul este prelucrat pana la adancimea programata si apoi prelucrarea este efectuata paralel cu Z in regim G01 pana in punctul unde traiectoria paralel cu Z intersecteaza conturul final de degrosare. Prelucrarea de-a lungul liniei paralele este efectuata cu viteza de avans specificata de un F (FA/FB).

(11) Apoi pasii (6) si (7) sunt repetati. Scula se intoarce pe Z pana in punctul unde prelucrarea dupa X a fost inceputa in regim G01 in pasul (10). La terminarea pozitionarii pe Z, scula este pozitionata pe X in punctul unde ciclul anterior de prelucrare a inceput.

194

(12) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos pe X a fost prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0.1 mm (ca raza pe X) si estepozitionata pe X la coordonata “primul nivel de prelucrare D pe panta descententa +0.2 mm”. Axa Z se intoarce pana in punctul care are aceeasi coordonata ca punctul de pornire D al ciclului pantei descendente +0.2 mm”. Scula se intoarce pe Z pana in punctul care are aceeasi coordonata ca punctul de pornire al ciclului pantei descendente cu adancimea de aschiere D. Scula este apoi pozitionata pe X in acel punct.

(13) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula ajunge pe X la nivelul unde traiectoria sculei este generata mai jos de nivelul “Xa+U”. Cand acest nivel este atins, degrosarea finala este efectuata de-a lungul conturului pana in B. Viteza de avans pentru prelucrarea de-a lungul conturului final de prelucrare este cea specificata de E.

Dupa terminarea pasului final de degrosare, scula este retrasa pe X sau Z cu 0.1mm (ca diametru pentru axa X). Valoarea retragerii este setata la valoarea de retragere in LAP-BAR cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

195

(14) La terminarea pasului (13) scula se retrage la punctul de pornire AP (Xs, Zs). Suntdoua tipuri de traiectorie pentru miscarea de retragere a sculei: Cele doua axe se intorc la punctul de pornire AP simultan cand G00 este desemnatin primul bloc al programului de definire contur (blocul de dupa cel care contine fie G81 sau G82). Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea pe axa X este facuta mai intai, apoi scula se intoarce pe Z pana la punctul de pornire AP (programare automata).

Ciclul de finisare – prelucrare longitudinala (exemplul A)

(1) Comenzile in blocul N0201 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei (2) In blocul N0202, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate. (3) Comanda NAT01 in blocul N0203 determina echipamentul sa caute programul cu

numele programului NAT01. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a

conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare.(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0203 sunt

executate.

10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere)

[Functia]In modul II AP, conturul finisat indicat de programul de definire a conturului este mutat paralel pana la punctul de pornire AP. Prelucrarea este executata de-a lungul conturuluide finisare in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare in diviziuni ale adancimii de aschiere D. Cand acest regim este utilizat pentru prelucrarea unei piese cu adancime de aschiereconstanta, de exemplu piese turnate din fonta sau piese forjate, viteza de prelucrare poate fi mai mare decat in Modul I AP.

196

10.2.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala

Definirea conturuluiInceputul definirii conturului longitudinal codul G

Blocurile de definire a conturului de finisare

Sfarsit definire conturCiclul de degrosare Codul G sfarsitul definirii conturului

Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclulde degrosareApelare ciclu degrosare

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei

S, T si M pentru ciclul de finisareApelare ciclu finisare

197

10.2.2 Traiectoria sculei si programul – Prelucrarea transversala

Definirea conturuluiInceputul definirii conturului longitudinal codul G

Blocurile de definire a conturului de finisare

Sfarsit definire contur

Ciclul de degrosare Codul G sfarsitul definirii conturuluiPozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclulde degrosareApelare ciclu degrosare

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei

S, T si M pentru ciclul de finisareApelare ciclu finisare

198

10.2.3 Generalitati ale ciclului de strunjire prin copiere

Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplu A)

(1) Comenzile in blocul N0121 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0122, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoi

scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile.

(3) Comanda NAT20 in blocul N0103 determina controlul(echipamentul) sa caute programul cu numele programului NAT20. Este efectuat un ciclu de degrosare. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc.

D: Adancimea de aschiere U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W:Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare Scrieti de asemenea un F daca este necesar. Cand nici un F nu este indicat in programul de definire a conturului viteza de avans scrisa ultima oara ramane activa.

(4) Cand se ajunge la comenzile in blocul N0201 in programul de definire a conturului, controlul calculeaza punctul de intersectie a doua linii: cea paralela cu axa Z situatala “Xs-D/2” si cea care trece prin punctele (Xs, Zs) si (Xa+U, Za+W). Apoi scula este pozitionata in punctul calculat A (Xp, Zp).Odata cu pozitionarea, controlul calculeaza distanta (XOFF, ZOFF) dintre aceste doua puncte (Xp, Zp) si (Xa+U, Za+W).

Daca valoarea lui U sau W este prea mare iar sensul avansului este inversat, se declanseaza alarma.

199

(5) Prelucrarea este inceputa din (Xp, Zp) pana in punctul tinta (*1) calculat de OSP. 1*: Punctul tinta este punctul obtinut prin deplasarea punctelor comandate in definirea conturului cu (XOFF+U+ZOFF +W), paralele la axele respective. Prelucrarea este facuta cu avansul specificat de un E in fiecare bloc de definire a conturului.

(6) Pasul (5) este repetat pana cand definirea conturului se termina (G80) Axa Z se intoarce apoi in punctul de coordonate de inceput AP, Zs.

(7) Aceasta termina primul ciclu de degrosare. Noile XOFF si ZOFF sunt calculate sipasii (4) pana la (6) sunt repetati. Pozitiile pentru al N-lea ciclu sunt calculate dupa cum urmeaza.

Longitudinal

Transversal

200

(8) Pasii indicati mai sus sunt repetati pana cand punctul de avans atinge sau depaseste“Xa+U”. In acel punct controlul socoteste (XOFF, ZOFF) ca fiind (0, 0) si prelucreaza dupa o traiectorie deplasata fata de conturul specificat cu valoarea (U, W). La sfarsitul definirii conturului, scula se misca pe axa Z catre acelasi Z ca la punctulde pornire AP, iar apoi pe X la punctul de pornire AP.

(9) Aceasta termina ciclul de degrosare iar comenzile in blocul de dupa N0123 suntexecutate.

Ciclul de finisare – prelucrarea longitudinala (exemplu A)

(1) Comenzile in blocul N0221 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei. (2) In blocul N0222, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate. (3) Comanda NAT20 in blocul N0223 determina controlul sa caute programul cu numele

programului NAT20. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a

conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare.(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0223 sunt

executate.

10.3 Modul III AP (ciclul continuu de filetare)

[Functia]In Regim III AP, filetarea este executata dupa conturul desemnat de programul de definire contur care incepe cu G61 (sau G82). Modul de filetare (M32, M33, sau M34) si modelul avansului (M73, M74, sau M75) poate fi selectat prin desemnarea codului M corespunzator.

201

Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala

Desemnati traiectoria sculei pentru ciclul continuu de filetare cu G34, G35, G112 si G113 (G112 si G113 nu pot fi desemnate daca functia optionala de filetare ciclica nu este selectata.)

Definirea conturului

202

Generalitati ale ciclului continuu de filetare in directia longitudinala

(1) Comenzile in blocul N0141 desemneaza S, T si M pentru filetare. (2) Comenzile in blocul N0142 pozitioneaza scula in punctul de pornire AP (Xs, Zs). (3) B, H, D, si U in blocul N0143 specifica datele necesare pentru ciclul de filetare.

B: Unghiul la varf al sculei de filetare H: Inaltimea filetului de prelucrat D: Adancimea de aschiere U: Adaosul de prelucrare pentru finisare

Doua tipuri de coduri M se utilizeaza pentru selectia regimului de filetare si modelul de avans.G88 NAT40 apeleaza programul de definire a conturului si executa ciclul de filetare necesar (Modul III AP). Pentru detalii ale ciclului de filetare, vedeti CAPITOLUL 7, “Coduri M care specifica regimul de filetare si traiectoria”.

Ciclul de filetare pe fata frontala

Pentru filetare pe o fata frontala, utilizati G80 pana G82 pentru a defini conturul filetului ca in Modurile I si II. Scrieti M27 care selecteaza axa X pentru pasul filetului in blocul G34/G35/G112/G113. Adaosul de prelucrare este specificat de un W in loc de U.

10.4 Modul IV AP (ciclul de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare)

[Functia]In Modul IV AP datele profilului materialului sunt introduse in plus fata de conturul de finisare. Profilul materialului este programat in blocurile incepand cu G83. Zona dintre profilul materialului si conturul finisat este prelucrat prin deplasarea nivelului de prelucrare cu adancimea de aschiere D.OSP-ul recunoaste unde nu este material si scula se deplaseaza cu avansul rapid in acele regiuni. Aceasta elimina deplasarile cu viteza de prelucrare in zonele unde nu se prelucreaza cum se intimpla in Modul I AP si permite prelucrarea cu viteze mari.

203

10.4.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala

Definirea Conturului 1) Codul G de pornire definirea profilului

2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat

3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur

204

Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare

6) Apelarea ciclului de degrosare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare

7) Apelare ciclul de finisare

10.4.2 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea transversala

Definirea conturului1) Codul G de pornire a definirii profilului2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat

3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

205

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur Ciclul de degrosare Pozitia de schimbare a sculei

Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare

6) Apelarea ciclului de degrosare

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare

7) Apelare ciclul de finisare

Intrarile in programele A si B sunt descrise in 1) pana la 7) mai jos. (1) Codul G de pornire a definirii profilului semifabricatului (G83)

Acest cod declara pornirea definirii profilului semifabricatuluiBlocurile de dupa blocul G83 si urmate de blocul G81 sau G82 definescsemifabricatul ce urmeaza sa fie prelucrata

(2) Blocul de definire a profilului semifabricatului Definiti profilul piesei utilizand G01, G02, si G03. G00 nu poate fi utilizat Se declanseaza o alarma daca G02 sau G03 este specificat in primul bloccare urmeaza dupa blocul G83.

(3) Codul G de pornire a definirii conturului piesei prelucrate Acest cod declara inceputul definirii conturului final. Blocurile de dupa G81 sau G82 si urmate de G80 definesc conturul finalG81: Conturul longitudinal G82: Conturul transversal

(4) Blocurile de definire a conturului final Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03. Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca

primul bloc contine G00 sau G01. G00 poate fi folosit numai in primul bloc F: Viteza de avans la finisare

206

S: Viteza de rotatie a axului la finisareE: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare Comenzile F, E, si S sunt modale.

(5) G care indica sfarsitul definirii conturului Acest cod declara sfarsitul definirii conturului.

(6) Apelare ciclu de degrosare Ciclul de degrosare este inceput prin apelarea blocurilor de definire a conturului care incep cu G85. Cand blocurile de definire a conturului incep cu G83, este selectat Modul IV AP (ciclul de strunjire cu viteza mare) (numai LAP4)Cand blocurile de definire a conturului final incepe cu G81 sau G82, este selectat regimul I AP (ciclul de strunjire bare)

(7) Apelare pentru ciclul de finisare Ciclul de finisare este facut prin desemnarea G87 si apelarea blocurilor de definire a conturului final care incep cu G81 sau G82.

1) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definescconturul final.

2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definitconturul final.

3) Punctul de pornire al profilului semifabricatului de prelucrat este identic cu punctul de inceput al profilului prelucrat.

4) Punctul final al profilului semifabricatului de prelucrat este identic cu punctul finalal profilului prelucrat.

207

10.4.3 Generalitati ale ciclului de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare

Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplul A)

(1) Comenzile in blocul N0161 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0162, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi

scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile.

(3) Comanda NAT60 in blocul N0163 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT60. Este efectuat un ciclu de degrosare. Cand NAT60 este desemnat in blocul care incepe cu G83 un ciclu de strunjire cu viteza mare (LAP4) este efectuat. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc. D: Adancimea de aschiere F: Viteza de avans U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare

Daca M85 apare in acest bloc, retragerea sculei in punctul de pornire AP la terminarea ciclului de degrosare poate fi anulata. Aceasta elimina miscarea sculei care nu este necesara daca scula este utilizata in prelucrarea urmatoare.Pentru a schimba conditiile de prelucrare in timpul ciclului de degrosare desemnati urmatoarele comenzi cu G84. XA: Coordonata pe X a punctului A de schimbare a conditiilor de prelucrare DA: Adancimea de aschiere dupa punctul A FA: Viteza de avans dupa punctul A

Pentru a schimba conditiile de prelucrare din nou desemnati urmatoarele comenzi. XB: Coordonata pe X a punctului B de schimbare a conditiilor de prelucrare DB: Adancimea de aschiere dupa punctul B FB: Viteza de avans dupa punctul B

Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul care contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la aceste puncte sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica faptul ca linia este o continuare a celei precedente. Cand nu este dat nici un F in acest bloc, ultima viteza de avans ramane valabila. Datele punctelor de schimbare a conditiilor de prelucrare trebuie sa devina mai mici in urmatoarea ordine: punctul de pornire (Xs), XA, apoi XB, cand se efectueaza strunjire OD (exterioara). Pentru strunjire interioara ele devin din ce in ce mai mari in aceeasi ordine.

208

(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iarcele dintre G81 si G80 definesc conturul final. Pentru strunjirea OD, desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin deplasarea punctului pe diametrul maxim al materialului sau pe conturul final de degrosare, care este mai mare si obtineti punctul de intersectie A al acestei perpendiculare cu profilul materialului. Pentru strunjirea ID , desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin deplasarea punctului pe diametrul cel mai mic al materialului sau pe conturul final de degrosare, care este mai mic si obtineti punctul de intersectie A al acestei perpendiculare cu profilul materialului. Scula aschietoare este pozitionata la distantade siguranta Lc (distanta LAP) fata de punctul A pe Z. Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc al blocurilor de definire a conturului final si cu viteza de avans cand G01 este desemnat in primul bloc.

Distanta de siguranta LAP (Lc) este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in 0,01 mm.

Pentru relatia dintre Lc si punctul de pornire AP vedeti 10.4.5 “Cum se obtine punctul de pornire al prelucrarii”.

O alarma se declanseaza daca G02 sau G03 este specificat in primul bloc din cele care definesc profilul piesei de prelucrat.

(5) Prelucrarea este facuta in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela la Z sicare trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de avans in ciclul de prelucrare este dat de F cand ciclul de degrosare este apelat.

209

Cand linia intersecteaza profilul materialului in B’ inainte de B, prelucrarea este executata in G01 pana la o distanta Lc fata de B’ pe Z si dupa aceea scula este miscata cu avansul rapid pana la o distanta Lc pe Z fata de conturul materialului. Aiciprelucrarea este repornita in regim G01.

(6) Dupa ce punctul B este atins, conturul final al ciclului de degrosare este prelucratpana in punctul de coordonate Xb+D. Daca este gasit G80, care indica sfarsituldefinirii conturului, inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final este prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80. Viteza de avans este specificata de E care este ales intr-un program de definire a conturului.Daca nici un E nu este dat in programul de definire a conturului corespunzator, celspecificat ultimul ramane activ. Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans de la apelarea ciclului de degrosare ramane activ.

210

(7) Dupa terminarea prelucrarii explicata la (6) scula aschietoare este retrasa din piesa pe X si Z cu 0,1 mm pe fiecare axa (ca diametru pentru X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

(8) Ciclul final de degrosare se incheie. Scula se retrage pe Z cu avansul rapid si apoipe X pana in Xs in punctul urmator de prelucrare. Urmatorul punct de pornire este la distanta Lc pe Z fata de profilul materialului sideplasat cu D pe X.

211

Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor deprelucrare. Dupa acel punct, acelasi ciclu este repetat cu adancimea de aschiere (D) siviteza de avans (F) schimbate.

(9) Cand o panta descendenta trebuie prelucrata in pasul (6), scula aschietoare coboarape contur pana in punctul unde cooordonata pe X este aceeasi ca pentru punctul de pornire al prelucrarii. Apoi aschierea este executata din acel punct in regim G01 pana cand linia paralela cu axa Z intersecteaza conturul final de degrosare. Scula aschietoare se misca in acelasi fel ca in pasul (5) cand linia intersecteaza profilul materialului inainte de a intersecta conturul final de degrosare. Pasii (6) si (7) sunt repetati. Apoi scula se intoarce pe Z pana in punctul unde aschierea pe Z este pornita in pasul (10). Dupa ce scula a fost pozitionata pe Z estepozitionata pe X unde ciclul de prelucrare anterior a inceput.

212

(10) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos este prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X) si se pozitioneazain punctul de coordonate D+0,2 mm pe X. Dupa terminarea prelucrarii pantei descendente, prelucrarea anterioara se reia si pasii dupa (4) sunt repetati. Urmatorul punct de inceput este punctul situat pe X la D -D" fata de profilulmaterialului si la Lc pe Z.

(11) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula atinge pe X nivelul unde traiectoria sculei este generata mai jos de “Xa+U”. Cand un astfel de nivel este atins, prelucrarea de degrosare finala este efectuata dupa contur, lasand adaosul de finisare.

213

Viteza de avans in prelucrarea pe conturul final de degrosare este cel specificat de E.La terminarea pasului final de degrosare, scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1).

(12) La terminarea pasului (13) scula se intoarce in punctul de pornire al AP (Xs, Zs). Exista doua traiectorii de retragere a sculei: Scula se retrage simultan pe X si Z in punctul de pornire AP cand G00 este desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului (blocul de dupa cel care contine fie G81 sau G82). Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea este facuta prima data pe axa X si apoi se intoarce pe Z catre punctul de pornire AP.

214

Scula nu se intoarce catre punctul de pornire al AP asa cum e explicat in pasul (14)cand M85 este desemnat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepecu G85). Aceasta incheie un ciclu de degrosare.

Ciclul de finisare la strunjirea cu viteza mare in directie longitudinala (exemplul A)

(1) Comenzile in blocul N0261 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei. (2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0262(3) In blocul N0263, controlul cauta programul cu numele N0608. Ciclul de finisare in

regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat dupa dimensiunile date in programul de definire a

conturului cu conditiile de prelucrare pentru ciclul de finisare.(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa

N0263.

10.4.4 Precautii la strunjirea semifabricatelor cilindrice (bara) cu viteza mare.

Punctul final al conturului finisat

In modul IV AP, portiunea de dincolo de coordonata Z (coordonata X in directia transversala) al punctului final al conturului finisat (conturul final de degrosare cand adaosul de prelucrare este desemnat utilizand U sau W) nu este prelucrat chiar dacaprofilul semifabricatului in acea portiune este dat.

215

10.4.5 Cum se obtine punctul de pornire pentru trecerile de lucru

Punctul de pornire al avansului de lucru intr-un ciclu de strunjire bare cu viteza mare este determinat de urmatoarele :

Cs : Punctul de pornire AP Lc : Distanta de siguranta LAPBsp : Punctul de pornire al conturului finisat (dupa activarea compensarii razei la varf a

sculei)Cp : Punctul de intersectie intre profilul semifabricatului si traiectoria de avans (linia) Xp: Punctul de intersectie intre segmentul Cs-Bsp si traiectoria de avans

Cand compensarea razei la varf nu este activata, punctul de pornire al conturului finisat desemnat in definirea profilului este luat ca punctul de pornire Bsp al conturului finisat.

Explicatia care urmeaza considera prelucrarea longitudinala in sensul lui Z ca exemplu.

Aceasta este relatia de pozitionare normala in strunjirea semifabricatelor tip bara. Coordonata pe X a traiectoriei de avans > Bsp (X)

Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la care este distantat de punctul Cp cu distanta LAP (Lc).

Coordonata pe X a traiectoriei de avans La prelucrarea din punctul de pornire al conturului de finisare Bsp dupa conturulde finisare, scula aschietoare este intai pozitionata in regim G00 cu avansul rapid

la , care este distantat de Bsp cu distanta LAP, Lc si este apoi pozitionat in punctul Bsp cu viteza de lucru in regim G01.

216

Portiunea din dreapta (in directia pozitiva a axei Z) segmentului CsBsp nu esteprelucrata. Sa consideram ca punctul de intersectie dintre traiectoria de avans si acestsegment este “Xp”.

Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la , care este distantat de punctul Cp cu Lc (distanta LAP).

Punctul de pornire al avansului de lucru este definit in punctul Xp (Z, X) unde segmentul CsBsp intersecteaza traiectoria de avans.

Coordonata pe X a traiectoriei de avans Cand se prelucreaza din punctul de plecare al conturului finisat Bsp scula aschietoare este pozitionata direct in punctul Bsp (Z, X) cu avansul rapid.

10.5 Modul V AP (ciclul copiere profil bara)

[Functia]In modul V AP, datele profilului sunt introduse in plus, odata cu datele profilului conturului de finisare. Profilul semifabricatului este programat in blocurile care incep cuG83. Prelucrarea se face paralel cu profilul barei. De indata ce scula incepe prelucrarea piesei, aceasta nu este mutata fata de profilul barei pana ce prelucreaza conturul final.Aceasta caracteristica reduce numarul contactelor sculei cu piesa rezultand intr-o durata de viata prelungita a sculei. Acest regim este de asemena eficient pentru strunjirea interioara ID, care este dificila inmodul II AP.

217

10.5.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala

Definirea conturului1) Codul G de pornire a definirii profilului

2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat

3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur

218

Ciclul de degrosare Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare

6) Apelarea ciclului de degrosare Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare

7) Apelare ciclul de finisare

10.5.2 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea transversala

219

1) Codul G de pornire a definirii profilului

2) Blocurile de definire a profilului deprelucrat

3) Cod G de pornire definirea conturuluide finisare

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur

Ciclul de degrosare Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare

6) Apelarea ciclului de degrosare Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare

Intrarile de date in programele A si B sunt descrise in 1) pana la 7) mai jos.

(1) Codul G de pornire a definirii profilului semifabricatului (G83)Acest cod declara pornirea definirii profilului semifabricatuluiBlocurile de dupa blocul G83 si urmate de blocul G81 sau G82 definesc piesa ce urmeaza sa fie prelucrata

(2) Blocul de definire a profilui semifabricatuluiDefiniti profilul piesei utilizand G01, G02, si G03. G00 nu poate fi utilizat

(3) Codul G de pornire a definirii conturului piesei prelucrate Acest cod declara pornirea definirii conturului final. Blocurile de dupa G81 sau G82 si urmate de G80 definesc conturul finalG81: Conturul longitudinal G82: Conturul transversal

220

(4) Blocurile de definire a conturului final Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03. Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca primul

bloc contine G00 sau G01. G00 poate fi folosit numai in primul bloc F: Viteza de avans la finisare S: Viteza de rotatie a axului la finisare E: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare Comenzile F, E, si S sunt modale.

(5) G care indica sfarsitul definirii conturului (G80) Acest cod declara sfarsitul definirii conturului.

(6) Apelare ciclu de degrosare Ciclul de degrosare este inceput prin apelarea blocurilor de definire a conturului

care incep cu G86. Cand blocurile de definire a conturului incep cu G83, este selectat regimul IV

AP (ciclul de strunjire cu viteza mare) (numai LAP4) Cand blocurile de definire a conturului final incepe cu G81 sau G82, este

selectat regimul II AP (ciclul de strunjire copiere profil) (7) Apelare pentru ciclul de finisare

Ciclul de finisare este facut prin desemnarea G87 si apelarea blocurilor de definire a conturului final care incep cu G81 sau G82.

221

1) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definescconturul final.

2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definitconturul final.

3) Sunt cazuri in care echipamentul CNC schimba datele primului element al profilului ce urmeaza sa fie prelucrat pentru a scurta timpul ciclului. De exemplu, inprelucrarea longitudinala in sensul pozitiv al axei Z, daca coordonata pe X a primului element este mai mica fata de al doilea element, atunci coordonata pe X a celui de-al doilea element este folosita drept coordonata primului element.

222

10.5.3 Generalitati ale ciclului de copiere

Ciclul de degrosare in directia longitudinala (exemplul A)

(1) Comenzile in blocul N0181 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0182, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi

scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile.

(3) Comanda NAT80 in blocul N0183 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT80. Este efectuat un ciclu de degrosare. Cand NAT80 este desemnat in blocul care incepe cu G83 un ciclu de strunjire cu viteza mare (LAP4) este efectuat. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc.

D: Adancimea de aschiere F: Viteza de avans U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare

Daca M85 apare in acest bloc, retragerea sculei in punctul de pornire AP la terminarea ciclului de degrosare poate fi anulata. Aceasta elimina miscarea sculei care nu este necesara daca scula este utilizata in prelucrarea urmatoare. Cand nici un F nu este dat in acest bloc, ultima viteza de avans programata

ramane valabila in continuare.

(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iar cele dintre G81 si G80 definesc conturul final al piesei. Coordonatele primului element (Za, Xa) si coordonatele celui de-al doilea element (Zh, Xh) sunt comparate si deoarece Xa este mai mic decat Xh in acest exemplu, coordonatele primului element sunt schimbate in (Za, Xh). Apoi scula este pozitionata intai pe X si apoi pe Z cu viteza de prelucrare in punctul A” care este obtinut prin mutarea coordonatei pe X a primului element cu adancimea de aschiere “D” in sens negativ si apoi prin mutarea pe Z cu distanta LAP (Lc) in sens pozitiv. Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc al blocurilor de definire a conturului final si cu viteza de avans cand G01 este desemnat in primul bloc.

223

Distanta de siguranta LAP (Lc) este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

(5) Punctele alese in blocurile de definire a profilului sunt deplasate cu D in directia de avans. Scula se deplaseaza cu viteza de prelucrare in regim G01 din punctul A” in punct A’ (Za, Xh-D) care este obtinut prin deplasarea (Za, Xh) cu D. Apoi prelucrarea este executata pe H’-G’ in regim G01. Aici este activa viteza de avans desemnata cu F in blocul de apelarea ciclului de degrosare

(6) Cand prelucrarea atinge punctul unde profilul deplasat al barei intersecteaza conturulfinal scula este retrasa cu 0,1 mm (ca raza pe X) in sensul opus sensului de avanspe X si Z. Valoarea retragerii este setata cu parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri. Cand adaosul de prelucrare este ales in program utilizand U sau W, scula aschietoare este retrasa cand prelucrarea atinge punctulunde deplasarea profilului materialului intersecteaza conturul de degrosare final.

224

(7) Aceasta incheie primul ciclu de degrosare. Scula aschietoare este apoi pozitionata in punctul B cu avansul rapid. Cand coordonata pe X la terminarea primului ciclu de degrosare este mai mica decat cea mai mare a urmatorului nivel de prelucrare, scula aschietoare se misca pana in punctul “coordonata X cea mai mare+0,2 mm” (ca diametru) cu avansul rapid (sau “cea mai mica coordonata pe X -0,2 mm” in cazul strunjirii interioare). Apoi se misca pana in (Zs). Apoi se misca prima data pe X si apoi pe Z in punctul B cu avansulrapid. Apropierea de punctul B este in acelasi sens cu sensul de aschiere. Pentru a obtine punctul B” deplasati (Za, Xh) cu 2D in sensul negativ al axei X si obtineti (Za,Xh-2D). Apoi deplasati acest punct cu Lc in sensul pozitiv al axei Z. Acesta este “urmatorul punct de pornire (Za+Lc, Xh-2D)”.

(8) Cand valoarea “Xh-2D” este mai mica decat valoarea Xa, punctul de pornire al conturului final este luat ca urmatorul punct B. Cand un U sau W a fost desemnat, conturul de degrosare este luat ca urmatorulpunct de pornire B. Viteza de avans desemnata de comanda E in blocurile de definire a conturului esteactiva. Cand nici un E nu este desemnat in blocurile de definire a conturului, esteactiva comanda E desemnata in blocurile inainte de blocurile de definire a conturului.Daca nu este dat nici un E, este activa viteza de avans desemnata cu F in bloculcare apeleaza ciclul de degrosare.

225

(9) Cand profilul materialului deplasat cu “D numar par” intersecteaza conturul de prelucrat (sau conturul final de degrosare”) in timpul prelucrarii profilului, scula aschietoare incepe prelucrarea dupa profilul deplasat. Cand profilul materialului deplasat cu “D numar par” intersecteaza din nou conturul de prelucrat (sau conturul final de degrosare), scula se retrage pe axe cu 0,1 mm ca in pasul (6). Apoi sculaeste pozitionata pe Z intr-un punct mai sus unde prelucrarea dupa profilulmaterialului a inceput si apoi este pozitionata pe X cu acest Z.

226

In ciclurile de degrosare in modul IV AP scula se retrage in punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput in conformitate cu procedura urmatoare:

Scula este pozitionata pe X in punctul “coordonata X cea mai mare din ciclu +0,2 mm (ca diametru)”. Scula este pozitionata pe Z intr-un punct mai sus decat punctul unde prelucrareadupa profilul materialului a inceput.Scula este pozitionata pe X in punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput cu viteza de avans.

(10) Pasii (8) si (9) sunt repetati pana cand zona dintre profilul materialului si conturulfinal (sau conturul final de degrosare) este prelucrata. Apoi scula este retrasa cu 0,1 mm (ca diametru pe X) in sensul opus sensului de avans dupa X si Z. Valoarea retragerii este setata la valoarea retragerii in LAP-BAR cu parametru optional(OTHER FUNCTION 1).

227

(11) La terminarea pasului (10), scula se retrage catre punctul de pornire AP (Zs, Xs).Sunt posibile doua traiectorii de retragere a sculei:

Scula se retrage pe X si Z simultan cand G00 este desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului ( blocul de dupa cel care contine fie G81 sau G82). Retragerea dupa X este facuta prima iar apoi pe Z se intoarce la punctul de incepere al sculei cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus.

Cand M85 este dat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe cu G86), scula nu se retrage catre pozitia de pornire AP asa cum e explicat in pasul 11, si comenzile in blocul care urmeaza dupa N0183 sunt executate. Aceasta incheie ciclul de degrosare.

Ciclul de finisare la strunjirea in directie longitudinala (exemplul A)

(1) Comenzile in blocul N0281 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei. (2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0282(3) In blocul N0283, controlul cauta programul cu numele N0810. Ciclul de finisare in

regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat cu conditiile de prelucrare (F viteza de avans, S viteza

de rotatie a axului) pentru ciclul de finisare. (5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa

N0283.

228

10.5.4 Precautii la executarea ciclului de copiere

Cand sensul de definire a profilului semifabricatului sau a conturului final este opussensului de prelucrare se declanseaza alarma. In astfel de cazuri definiti profilul din nou sau impartiti tehnologia de prelucrare.

229

10.5.5 Precautii

Desemnati numele secventei de definire a conturului chiar dupa codul G care apeleaza executarea programului LAP: G85, G86, G87 si G88. Pentru G83 (G81 sau G82) utilizate pentru a indica pornirea definirii conturuluitrebuie desemnat un nume de secventa corespunzator.Cu privire la programarea absoluta sau incrementala, G90 sau G91, regimul stabilitcand se comanda G85, G86, G87 sau G88 este activ. Totusi acest regim se schimbadaca se specifica un cod G care selecteaza un alt sistem de referinta in programulde definire a conturului.In primul bloc al programului de definire a conturului este imposibil sa se desemnezeG90 sau G91 independent. Desemnati-le intotdeauna cu comenzile X si/sau Z in acelasi bloc. Cu privire la G64, G65, G94, G95, G96, si G97, regimul stabilit cand se comandaG85, G86, G87 sau G88 este activ. Odata stabilit acest regim nu poate fi schimbat din programul de definire a conturului.

Cu privire la G97, G112 si G113, acele comenzi, active cand G85, G86, G87 sau G88 sunt date, devin active dupa terminarea LAP. Trimiterea de la un LAP la alt LAP nu este posibila. Daca un cod G care apeleaza LAP (G85, G86, G87 si G87) este desemnat cand regimul compensarii razei la varf este activ, se declanseaza alarma. Compensarea razei la varf poate fi activata in timpul unui LAP; asigurati-va ca ati anulat regimul de compensare a razei la varf inainte de blocul G80 care indica sfarsitul definirii conturului. Compensarea razei la varf (G41/G42) poate fi desemnata numai in blocurile care definesc conturul final (G81/G82 – G80).

Activati si anulati functia LAP intre G81 (G82) si G80

230

Numarul maxim de pante descendente care se pot programa in modul I AP si modul IV AP este de zece.

Pentru profilul de mai sus, numarul de pante descendente este cinci. Daca se programeaza mai mult de zece pante se declanseaza alarma.O depasire a profilului se poate intampla daca ambele U si W sunt desemnate pentru prelucrarea pantelor. Desemnati “U” pentru prelucrarea longitudinala si “W” pentru prelucrarea transversala. (Cand U sau W este desemnata, scula este deplasata pe Xsau Z) In modul IV AP si modul V AP, primul nume al secventei blocurilor de definire a conturului incepand cu G83 poate fi desemnat prin specificarea G87. In acest caz, profilul materialului definit in blocurile intre G83 si G81/G82 este ignorat. Exemplele de programe utilizate in acest capitol sunt create in asa fel incat G87 apeleazanumarul secventei blocului de definire a conturului final care incepe cu G81/G82. Cand blocurile care definesc profilul materialului sunt sterse din programul CN scrise pentru modul IV AP sau modul V AP, programul poate fi rulat in regim I AP sau regim II AP. Pentru a permite aceasta schimbare, apelati acelasi numar de secventa cum a fost apelat in blocul G81/G82 din blocul G85/G86. Cand regimul AP a fost schimbat, traiectoria sculei este schimbata si ea corespunzator. Grija deosebita trebuie luata in urmatoarele cazuri:

231

(1) Prelucrarea la interior (ID) Scula poate sa interfere cu piesa. Corectati programul dupa cum e necesar, de exemplu schimbati punctul de pornire AP.

Din modul IV AP in modul I AP

Din modul IV AP in modul II AP

232

(2) Strunjirea prin copiere in pantele descendente In modul II AP diametrul trebuie sa fie cel mai mare in punctul final al portiunii de definire a conturului (trebuie sa fie cel mai mic la strunjirea interioara ID). Altfel scula interfereaza cu piesa.

Din Modul V AP in Modul II AP

233

(3) Relatia dintre punctul de incepere AP (Zs, Xs) si punctul de pornire al prelucrarii (Za, Xa) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii.

Pentru prelucrarea ID:

Pentru prelucrarea OD:

(4) Aveti relatia de mai sus in minte cand desemnati punctul de pornire AP si punctulde pornire al aschierii.

Exemplu:

234

(5) Cand punctul de pornire al aschierii si punctul de pornire AP sunt desemnate asa cum e aratat mai sus (unde Xs=Xa) este gresit ciclul.

11. Aplicatie a functiei LAP

235

Exemplu de masinare utilizand modul I AP Exemplu de program:

(Definirea conturului)

(Pozitia in care se schimba scula)(S, T, si M pentru ciclul de degrosare)(Punctul de pornire degrosare) (Apelare ciclu degrosare bare)

(S, T si M pentru ciclul de finisare) (Apelare ciclu de finisare)

Un program de definire a conturului care incepe cu G81 si se termina cu G80 poate fiintrodus in orice pozitie din acest program

236

Exemplu de masinare utilizand modul IV AP Exemplu de program:

(Definirea conturului)

(Pozitia in care se schimba scula)(S, T, si M pentru ciclul de degrosare)(Punctul de pornire degrosare) (Apelare ciclu degrosare bare)

(S, T si M pentru ciclul de finisare) (Apelare ciclu de finisare)

Un program de definire a conturului care incepe cu G81 si se termina cu G80 poate fiintrodus in orice pozitie din acest program

237

CAPITOLUL 9 GENERAREA CONTURULUI

1. Functia de programare a generarii conturului (frontal)

1.1 Generalitati

Functia de generare a conturului poate prelucra linii sau arcuri pe o fata frontala a unei piese cu interpolarea simultana a doua axe C si X la modelele de masini cu prelucrari diverse.Este posibila prelucrarea liniara pe un plan cu trei axe controlate simultan X, Z si C.

1.2 Formatul de programare

Prelucrarea liniara : G101 X Z C F X, Z, C: Coordonatele punctului tinta pe linie F: Viteza de avans (mm/min)

Prelucrarea unui arc: G102 X C L F X, C: Coordonatele punctului final in CW L: Raza arcului F: Viteza de avans (mm/min) G103 X C L F X, C: Coordonatele punctului final CCW L: Raza arcului F: Viteza de avans (mm/min)

238

1.3 Exemple de programare

Prelucrarea liniara (G101) Exemplul 1:

Program 1: Controlul simultan pe 2 axe X si C

….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B

239

Program 2: Controlul simultan pe 3 axe: X, Z si C ….Cuplare axa C ….Eliberare axa C

….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B

Exemplul 2:

Program:

….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B ….Punctul final C ….Punctul final D ….Punctul final A

240

Prelucrare arc (G102, G103) Exemplul 1: G102

Program:

….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare

….Punctul de pornire A ….Punctul final B

241

Exemplul 2: G103

Program:

….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B ….Punctul final C ….Punctul final D ….Punctul final E ….Punctul final F ….Punctul final A

242

Exemplul 3: G103

Program:

….Cuplare axa C ….Eliberare axa C

….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B ….Punctul final C

243

Combinatie cu functia de conversie a sistemului de coordonate Exemplul 1:

V1=R (raza cutitului) Valoarea razei cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte.

Program:

Cuplare axa CEliberare axa C Pornirea conversiei sistemului de coordonate

Pozitionare in punctul de pornire A

Prelucrarea pana in B Prelucrarea pana in C

Prelucrarea pana in D Prelucrarea pana in A Sfarsit conversie sistem de coordonate

244

Exemplu 2:

r = raza arcului de prelucrat adancimea de aschiere

= unghiR= raza cutituluiD= diametrul piesei Acestea trebuie date in program

Coordonatele X si Y al punctului de pornirepot fi calculate dupa cum urmeaza:

Unde:

Presupunand valoarea A va fi mai mare decat 29,60. Folositi 350 pentru A. V1=R (raza cutitului) Raza cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte.

245

Program:

Cuplare axa CEliberare axa C Pornire conversie sistem de coordonate

Pozitionare in punctul de pornire A

Prelucrare pana in B Sfarsit conversie sistem de coordonate.

Daca echipamentul NC nu are instructiuni utilizator 2 (optional), nu poate efectuacalcule trigonometrice. De aceea programarea trebuie facuta prin introducerea directaa valorilor numerice.

1.4 Informatie suplimentara

Operatie speciala in regim G101

Daca traiectoriile sculei comandate fara functia de compensare a razei cutitului sautraiectoriile sculei calculate ca rezultat al activarii functiei de compensare sunt linii dreptecare trec prin centrul de coordonate X, C se efectueaza urmatoarea operatie speciala.

(1) Cand comenzile C de plecare si oprire sunt aceleasi:

Desi comanda G101 apeleaza pentru miscarea compusa axele X si C, scula se miscanumai pe X in acest caz (la fel ca G01).

246

(2) Cand punctul de plecare este in centru iar comenzile C ale punctelor de plecare sioprire difera:

In acest caz numai axa C se misca pana cand valoarea comandata este atinsa; apoi se misca pe axa X.

(3) Cand punctul final este in centru si comenzile C de plecare si oprire difera:

Acest caz este opus lui (2) de mai sus; scula se misca numai pe X pana cand se atinge valoarea comandata; apoi se misca axa C.

(4) Cand punctele de plecare si oprire sunt in parti opuse fata de centrul axei C cucomanda axei C:

In acest caz, scula se misca pe X pana cand atinge “0”. Apoi axa C se roteste cu 1800;dupa terminarea rotatiei de 1800 scula se misca pe X din nou. In miscarile din (2), (3) si (4) de mai sus, miscarea axei C este de asemenea controlata de viteza de avans. Este posibil sa se activeze corectia vitezei de avans dupa C prin setarea corectiei axei C (%)cu parametrul optional (MASINARI MULTIPLE).

247

Operatie speciala in regimul G101: valoarea pentru viteza de avans pe C estesetata.Intervalul de setare: 1-1000 (Unitate:%)Valoarea initiala: 100 (%) Functia de control automat al vitezei de avans Daca traiectoriile trec aproape de centru, viteza de avans pe C calculata din ceacompusa (pe X si C) poate sa fie excesiv de mare.

Pentru viteza de avans F, componenta pe axa C se schimba in secventa Ca, Cb, Cc si Cf.In acest caz, viteza maxima pe C este maxima in Cd.Daca se da o viteza de avans pe axa C prea mare pentru a rezulta F comandat, aceastava declansa alarma de viteza CON. Viteza de avans este limitata automat in asa felincat viteza de avans pe C nu va depasi limita de viteza CON. In acest caz viteza de avans programata se schimba in timpul executarii comenzilor. De aceea este posibil sa se ignore aceasta limitare automata prin dezactivarea functiei de control automat cu setarea la limita Auto pentru axa C cu parametru optional(PRELUCRARI MULTIPLE).

In regim G101, G102, si G103, sensul de rotatie al axei C este determinat de control in conformitate cu profilul programat, indiferent de M15 sau M16. O alarma se declanseaza daca o comanda pentru C este desemnata in regim M109 sau M147. In regim G102 sau G103 se obtin doua arcuri care au punctele de pornire sioprire si raza arcului L. Echipamentul selecteaza arcul cu unghiul la centru mai mic de 1800. Aceasta inseamna ca nu se poate prelucra intr-un singur bloc un arc cu unghiul la centru mai mare de 1800. In acest caz impartiti arcul pentru a face programul. Daca blocul G102 sau G103 nu contine o comanda L, valoarea L nu este pozitiva, sau L este prea mica pentru a defini un arc, se declanseazaalarma.In regim G102 sau G103 controlul pe Z nu este posibil. Se declanseaza o alarmadaca se specifica o comanda pe Z.

248

Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculeiactivata, programati profilul final. Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculei dezactivata, programati traiectoriilecentrului sculei. Pentru a da comenzile de generare a conturului pe fata (frontal), scula trebuie safie pe axa X pozitiv in sistemul de coordonate a programului. Se declanseazaalarma, daca pozitia pe X nu are valoare pozitiva.

2. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal)

2.1 Sumar

Aceasta functie executa prelucrari de arce pe periferie (fata laterala) a unei piese pe un model cu prelucrari multiple prin miscarea pe Z in timp ce axa C se roteste. Programarea este efectuata in planul care este obtinut prin desfasurarea suprafetei cilindrice. Rezulta doua planuri diferite: unul este “planul exterior” asa cum e aratat in fig. 1 si 2, iar celalalt este “planul interior” asa cum e aratat in fig 3 si 4. Planul utilizatpentru programare, interior sau exterior, poate fi selectat cu parametrul indicat mai jos.

Ecranul cu sistemul de coordonate Z-CE cu parametrul optional (MASINARIMULTIPLE)

Selectarea planului exterior (fig. 1 si 2) Selectarea planului interior (fig. 3 si 4)

(1) Planul exterior

249

(2) Planul interior

Sensul de interpolare circulara, sensul de compensare a razei la varf (a sculei) si altifactori sunt determinati in functie de planul ales.

2.2 Formatul de programare

Interpolare circulara pe fata laterala (CW)

G132 Z C L F Z, C:

L:

F:

Coordonatele punctuluifinal pentru interpolarea circulara (CW) Raza arcului pe fata lateralaViteza de prelucrare (mm/min)

Interpolare circulara pe fata laterala (CCW)

G133 Z C L F Z, C

L

F

Coordonatele punctuluifinal pentru interpolarea circulara (CCW) Raza arcului pe fata lateralaViteza de prelucrare (mm/min)

2.3 Precautii

Se declanseaza o alarma, daca coordonatele pe X ale punctelor de plecare si opriresunt diferite. Aceasta este deoarece planul de coordonate va fi schimbat dacavalorile coordonatelor pe X sunt diferite.

Pentru interpolarea circulara intre A si B pe fata laterala exista doua traiectorii posibile care au aceeasi raza. In acest caz este ales arcul cu unghiul la centru mai mic de 1800.

250

In fig. 5 de mai jos, arcul “a” este generat.

Valorile din paranteze sunt pentru planul interior.

Pentru interpolarea circulara intre punctele A si B pe fata laterala exista doua traiectorii posibile care au aceeasi raza si un unghi la centru mai mic de 1800 ,deoarece axa C este axa de rotatie si valorile coordonatelor sunt continuue in cicluride 3600.

Intr-un astfel de caz, un arc este generat in conformitate cu M15/M16 (comanda de rotatie inainte/inapoi a axei C) ales inainte de comanda pentru arc. Arcul “a” este generat cand este ales M15. Arcul “b” este generat cand este ales M16. Valorile in paranteze sunt pentru planul interior (in figuri si text).

251

Cand axa C este cuplata, prelucrarea este posibila in gama de 5965 de rotatii ale axeiC (596 de rotiri pentru specificatia 0,1) intr-un sens. Daca generarea conturului pe fata laterala depasesc aceasta limita se afiseaza urmatoarea alarma:

Daca aceasta alarma este afisata, folositi functia de programare a generarii conturuluilongitudinal (lateral). Metoda de setare este descrisa mai jos.

Functia de programare a generarii conturului lateral

Activarea/Dezactivarea regimuluiFunctia de programare a generarii conturului lateral este activ cand “1” este setat la parametrul optional (bit) Nr. 56 bit 4. 1: Functia de programare a generarii conturului lateral Activ 0: Functia de programare a generarii conturului lateral Inactiv Alegerea regimului de programare a generarii conturului lateralSistemul intra in regim de programare a generarii conturului lateral cand G119 este ales si este dezactivata cand G119 este anulata. Desi G119 este utilizata pentru desemnarea planului Z-C ca planul pentru regimul decompensare a razei R, este de asemenea utilizat pentru apelarea regimului deprogramare a generarii conturului lateral cand aceasta functie este utilizata. G119 este anulat in urmatoarele cazuri:

Desemnarea G138 (axa Y ACTIV) Desemnarea G136 (axa Y INACTIV) G136 este utilizat pentru anularea G137 (conversie coordonate ACTIV) Desemnarea M109 (control axa C INACTIV)

Resetare Restrictii

Cand functia de programare contur lateral este setata ca activa, urmatoarele restrictii se aplica. Comenzile G312 si G313 pentru programarea generarii conturului lateral pot fi alesenumai in regim de programare contur lateral. Daca G312 sau G313 este desemnat in alt regim, urmatoarea alarma este afisata.

252

CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE

1. Sumar

Modelele de masini cu prelucrari multiple au o functie pentru a converti comenzileprogramului desemnate in sistemul de coordonate cartezian in coordonate polare, pe X si C. Aceasta functie simplifica programarea cand o gaura pe fata frontala a piesei nu este specificata prin unghi, ci prin distanta verticala fata de o raza vector.

[Formatul de programare] Pornirea conversiei sistemului de coordonate G137 C_ _ _ C: Unghiul axei C care defineste sistemul de coordonate ortogonal ( )

Anularea conversiei sistemului de coordonate G136

[Detalii]Cand G137 este ales, un sistem de coordonate cartezian este setat. In acest sistem de coordonate axa Z este luata ca punctul zero iar semidreapta in directia unghiului C ales in blocul G137 este luata ca axa X pozitiv. Dupa desemnare, comenzile sunt date utilizand X si Y in loc de X si C. Valorile pentru X si Y sunt date ca raze. Puneti inainte (+) sau (-) ale sistemului decoordonate cartezian specificat.

Primul cadran: Al doilea cadran

Al treilea cadran Al patrulea cadran

253

Dupa terminarea pozitionarii utilizand X sau Y in regim G137, incepeti prelucrarea.Pentru regimul de prelucrare selectati un ciclu fix multiplu sau G01. Deoarece G00, G01 si codurile G care desemneaza ciclul fix multiplu sunt anulate cu G137,alegeti-le in urmatorul bloc. Daca comanda de conversie a coordonatelor este desemnata in timp ce cursele pe X sau Z sunt in pozitiile limita, se declanseaza o alarma.

2. Formatul conversiei

Raza vectorului si unghiul facut pe axa C dupa conversia coordonatelor sunt calculate cu formulele de mai jos:

Raza vectorului,

Unghiul,

3. Exemple de programe

G137 este activ pana cand G136 este desemnat. Nu desemnati alte comenzi in blocul G136. Pentru comanda C intr-un bloc G137, desemnati unghiul fata de zero-ul axei C.Acest unghi este echivalent cu in figura de mai sus. Dupa desemnarea G137, utilizati X si Y in loc de X si C pentru comenzile de pozitionarepana cand G136 este dat.

Exemplul 1: ciclu fix de prelucrare la P1

254

Exemplul 2: prelucrare cu G01 la P2.

Observatie: Folositi X si Y numai pentru pozitionare.

4. Informatie suplimentara

Cand se creeaza sistemul de coordonate ortogonal cu comanda de conversie esteposibil sa se selecteze daca deplasarea zeroului axei C este sau nu inclusa, prin setarea urmatorului parametru: Deplasarea zero-ului in G137 cu parametru optional (PRELUCRARI MULTIPLE).

255

1) Desemnati X si Y in primul bloc dupa blocul G137. Cand numai X sau Y este dat se declanseaza alarma. Aceasta nu se aplica blocurilor urmatoare.

2) Cand se da o comanda incrementala in regim G137 se declanseaza alarma. Pentru a desemna comenzi incrementale in regim G137 procedati dupa cum urmeaza.Anulati regimul de programare incrementala in blocul inainte de G137. Desemnati X si Y in regim de programare absoluta in primul bloc dupa G137. Desemnati regimul de programare incrementala. Exemplu de program:

Regimul de programare incremental ACTIV

Masinare

Anulati regimul de programare incremental inaintede G137 Conversia sistemului de coordonateDesemnati o valoare absoluta pentru X si Y

Programare incrementala ACTIV

Masinare

Anulati regimul de programare incremental

Anulati conversia sistemului de coordonate

Cand G90 inainte de G137 este omis, se declanseaza alarma 3) Cand regimul de programare incrementala (G91) este desemnat fara a se da

comenzile absolute in G137, se declanseaza alarma. Daca G91 este desemnat in blocul de dupa G137 se declanseaza alarma.

256

CAPITOLUL 11 PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4 AXE (Model 2S)

Acest capitol descrie programarea prelucrarii unei piese cu doua scule in acelasitimp.

1. Programarea

1.1 Selectarea turelei

Pentru a scrie un program pentru turela A (turela superioara) sau turela B (turela de jos), se selecteaza intai turela pentru care se scrie programul. Nu exista diferente in formatul programului intre programele pentru turelele A sau B.

G13: selectarea turelei A G14: selectarea turelei B

Codul G utilizat pentru selectarea turelei trebuie intotdeauna plasat la inceputulprogramului. Toate comenzile intr-un program care incepe cu selectia turelei (G-ul) sunt valabile pentru acea turela. Pentru a programa o operatie pentru cealalta turela selectati mai intai turela.

Exemplu:

Codurile de selectare a turelei pot fi specificate intr-un program de cate ori este necesar.La executarea programului, portiunile programului guvernate de G-urile de selectare aturelei sunt separate in programe G13 si G14 care sunt luate ca programe pentru turelele respective.

257

1.2 Comanda de sincronizare (codul P)

[Functia]In prelucrarea simultana pe 4 axe, desi doua turele pot fi manevrate independent, existacazuri cand este necesar controlul sincronizat a doua turele; rotatia arborelui in timpul prelucrarii folosind scule in ambele turele este un exemplu care necesita un astfel de control.Pentru a sincroniza timpul de prelucrare al G13 si G14 este prevazuta o comanda speciala. Aceasta comanda de sincronizare este specificata utilizand P.

[Formatul de programare] P_ _ _ _ P: numar intreg (pana la 4 cifre) Codurile P controleaza ordinea executarii programelor G13 si G14.

[Detalii]Executarea programului se face in ordinea crescatoare a lui P. Daca un cod P este citit in timpul executarii unui program, executarea acelui program este oprita pana cand codul P este citit in celalalt program (cealaltaturela). Cand un cod P apare in celalalt program, numerele codului P sunt comparate si programul cu P mai mic este executat. Daca numerele codului P sunt aceleasi, ambele programe sunt executate. Cand executia unui programpentru o turela este terminata in timpul opririi programului pentru cealalta turela,executia programului oprit este reluata.

[Exemplu de program] Comenzile de rotatie ale arborelui, viteza lui si comenzile de selectie a treptelor de viteza care trebuie sincronizate pentru cele doua turele trebuie specificate dupa cum urmeaza.

258

In exemplul de mai sus, blocul A este executat pentru ambele programe G13 si G14. Blocurile B, C si D sunt executate in aceasta ordine.

1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile simultane

Sincronizarea asteptarii turelelor A si B in timpul prelucrarilor simultane poate ficomandata cu M100.

M100 potriveste timpii de aschiere

Urmatoarele puncte trebuie luate in considerare la sincronizarea prelucrarii cu M100: 1) S si M nu pot fi sincronizate cu M100 2) Acelasi numar de M100 trebuie dat pentru turela A sau B.

Daca este dat un numar diferit, prelucrarea continua fara timp de asteptare. 3) Inserarea unui M100 intr-o prelucrare cu compensarea razei R declanseaza o

alarma. Nu se citeste programul mai departe in timpul unei opriri programate cu M100. Compensarea razei necesita citirea inainte a blocurilor si din aceasta cauzainserarea M100 nu este permisa.

4) Atentie deosebita sa nu amestecati codurile P si M100. Orice incercare de a opri o turela cu ajutorul M100 in timp ce cealalta turela este oprita datorita lui P rezulta in continuarea prelucrarii fara timp de asteptare.

259

2. Formatul de programare

Selecteazaturela A

Comenzipentruturela A

Selecteazaturela B

Comenzipentruturela B

260

In timpul controlului simultan pe 4 axe, S, M cu privire la rotatia arborelui (M00, M01, M03, M04, M05 si M41 pana la M44), si G96 care apeleaza regimul de prelucrare cu viteza constanta trebuie sa se potriveasca pentru turelele A si B. Altfel sedeclanseaza alarma. Daca G13 si G14 nu sunt specificate masina, nu efectueaza prelucrarea preconizata. Blocurile de sub G13 sau G14 sunt continue ca program. Asta inseamna ca N0101 urmeaza direct dupa N0049 si N0151 urmeaza dupa N0099. De aceea cand S, T siM in aceste blocuri sunt la fel cum sunt date in N0001 si N0051 ele pot fi omise. Blocurile care contin S si M (M41 pana la M44, M00, M01, M03, M04 si M05) pentru turelele A si B, sau un G96 trebuie de asemenea sa contina aceleasi numere pentru P (pana la 4 cifre) pentru a sincroniza executia comenzilor in acele blocuri la tureleleA si B. Cand sincronizarea executiei comenzilor la cele doua turele este necesara utilizati P.

Exemplu de program:

P10 in N0001 si in N0101sincronizeaza executia M41 S120in acele blocuri

P20 in N0002 si in N0102sincronizeaza executia M03

P30 in N0050 si in N0150sincronizeaza pornirea aschierii

P40 in N0090 si in N0201sincronizeaza executia in M05

261

Daca numarul P in blocul N0002 este facut, de ex. P200, adica daca numarul P nu se potriveste, echipamentul executa comenzile in N0001 pentru turela A si acelea in N0101 pentru turela B. Dupa aceea comenzile pentru turela B cu P mai mic decat P200 sunt executate si apoi comenzile pentru turela A sunt executate din blocul care contine P200, de ex. N0001. De aceea numerele P trebuie date secvential

in conformitate cu ordinea executiei comenzii.

3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe

Esential pentru o programare eficienta a prelucrarii pe 4 axe este sa se faca intr-o maniera echilibrata. In aceste cazuri la programarea simultana pe 4 axe aveti grija sa:

Determinati duratele operatiilor de executat de turelele A si B

Timpii de aschiere necesari pentru ambele turele trebuie determinati cu precizie pentrufiecare turela.

Determinati conditiile optime de aschiere

Deoarece o schimbare a vitezei arborelui principal nu poate fi facuta in timpul prelucrarii simultane pe 4 axe, viteza de aschiere variaza in conformitate cudiametrul de prelucrat. Selectati cu grija tipul materialului sculei ca sa corespunda materialului piesei de prelucrat. Selectati viteza de avans si adancimea de aschiere luand in considerare prelucrarea cu cele doua turele:

Exemplu:

262

Determinati conditiile de prelucrare in asa fel ca puterea de aschiere necesara celor doua turele sa nu depaseasca capacitatea masinii.

Alte consideratii

Utilizarea intrerupatorului INDIVIDUAL permite turelelor sa fie manevrate independent, facilitand verificarea prelucrarilor de incercare.

Trebuie avut grija sa se evite interferenta: Interferenta intre bara de alezare si universal Cand se efectueaza prelucrarea frontala cu sculele in turela A:

Interferenta intre sculele din turela A si bara de alezare in turela B. Interferenta intre sculele in turela A si portcutitul ID in turela B.

Miscarile programate ale sculelor in turela B luand in considerare pe cele din turela A. G02 si G03 trebuie de asemenea programate luand in considerare prelucrarea cu sculele din turela A.

In regim de prelucrare cu viteza constanta apelat cu G96, G110 si G111 selectati turela cu care se obtine viteza constanta: G96 G111 apeleaza prelucrare cu viteza constanta de aschiere pentru turela B si G96; G110 anuleaza G96 G111 si selecteaza regimul de prelucrare cu viteza constanta de aschiere pentru turela A.

Aceasta caracteristica genereaza diferente mari in vitezele de aschiere pentru sculele de la turelele A si B cand de exemplu se prelucreaza simultan la o piesa cu mari diferente intre diametre. De aceea portiunea prelucrata de fiecare turela in parte si materialul sculei trebuiesc selectate cu atentie.

Exemplu de program:

263

Comenzile S, M si P din G96 ale turelelor A si B trebuie sacorespunda.

Chiar atunci cand regimul de prelucrare constanta este activ, este activ numai pentru turela A.Turela B nu este in acest regim.

4. Exemplu de programare

Material: S45C (JIS, otel carbon) Adaos de prelucrare: 3mm (ca raza)

Turela Nr. scula Scula aschietoare Conditii de prelucrare

Timp de prelucrare

A T0101 Pozitionat vertical Viteza de aschiere120÷65 m/minAdancimea de

264

aschiere: 3 mm Viteza de avans:0,35 mm/rot

T0202 Pozitionat vertical Viteza de aschiere:95 m/min.

Adancimea deaschiere: 3 mm Viteza de avans:0,4 mm/rot

B T0101 Pozitiont orizontal Viteza de aschiere:65 m/min.

Adancimea deaschiere: 3 mm Viteza de avans:0,25 mm/rot

Timpul de aschiere pe piesa este 68 de secunde cand piesa este prelucrata cu control pe 4 axe simultan si este 131 de secunde (= 68 + 63) daca piesa este prelucrata conventional. Aceasta inseamna o economie de timp de 48%.

4.1Fisa tehnologica program

Programul de mai jos efectueaza simultan prelucrarea frontala si strunjirea exterioara de catre turela A si strunjirea interioara de catre turela B.

265

Nume program

Selectarea turelei A

Prelucrarea frontala cu sculadin turela A

Strunjirea exterioara cuscula din turela A

Deoarece nu se da nici ocomanda P20 intr-unprogram executat de sculadin turela B, acest bloc esteexecutat numai de turela A

Selectarea turelei B

Strunjirea ID cu scula dinturela B

266

CAPITOLUL 12 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR

1. Sumar

Operatiile si functiile alcatuite ca un grup de instructiuni sunt stocate in memorie ca un subprogram. Subprogramul stocat poate fi accesat din programul principal prin specificarea numelui programului, care reprezinta un grup de instructiuni, iar operatiile si functiile in acel program pot fi executate.Un grup de operatii si functii stocat in acest fel este denumit Program instructiuniutilizator si apelarea lui se face cu Comanda de apelare instructiuni utilizator.

Cel mai mare avantaj al functiei instructiuni utilizator este ca functii de operare variate si variabile pot fi utilizate intr-un program de instructiuni utilizator. In plus, folosireadeclaratiilor echipamentului asigura o utilizare mai usoara. Sunt multe cazuri in carefunctiile instructiunii utilizator pot fi folosite eficient:

Componente pentru care acelasi contur este specificat in mod repetat in timpulprelucrarii, cum ar fi roti de curea Roti dintate si flanse cu contururi similare Elementele de contur similare ale componentelor de prelucrat sunt alese folosindGroup Technology si sunt exprimate utilizand variabilele.Programul de instructiuni utilizator este creat utilizand variabilele in timp cedimensiunile curente ale unei componente specifice de prelucrat sunt furnizateintr-un program de prelucrare (programul principal). Astfel componente cu contururi similare pot fi prelucrate utilizand un program instructiuni utilizator. Cicluri automate care implica echipament periferic si/sau functii Instructiuni necesare pentru interblocarea ciclului de prelucrare cu un alimentatorde bare sau ciclu de incarcare sau incarcarea/descarcarea piesei, comenzileciclului de calibrare, instructiunile pentru manevrarea masinii conectate cu un

267

robot sau alt echipament periferic sunt programate ca programe instructiuni utilizator.Cand se foloseste echipament periferic si functii aferente, utilizatorul poate folosi functii specializate sau diverse operatii prin utilizarea functiei instructiuni utilizator. Componente cu contururi similare Cand dimensiunile punctelor in care arcele se intersecteaza sau un arc si un segment pe con se intersecteaza nu sunt date pe desen, dar pot fi calculate cu un numar de expresii, un program de instructiuni utilizator pentru aceste piesepoate fi programat utilizand expresii.Cicluri fixe speciale sau obisnuite pentru utilizatoriAsa cum e mentionat mai sus, utilizarea eficienta a functiei instructiuni utilizatorpoate face posibila prelucrari diverse si functii. In plus programele complicate pot fi simplificate mult cu aceasta functie, asigurand o programare precisa si rapida.

2. Tipuri de functii Instructiuni utilizator

2.1Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni utilizator

Relatia dintre tipul fisierelor program si functiile instructiuni utilizator este data mai jos.

Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 1) Configuratia de aici contine un program de planificare si programe principale;functia Instructiuni utilizator poate fi folosita cu aceste doua tipuri de programe.Functia Instructiuni utilizator utilizata intr-o astfel de configuratie este denumuita“Instructiuni utilizator 1”.

268

Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 2) Configuratia de aici contine toate tipurile de programe si functia Instructiuni utilizator poate fi utilizata in fiecare tip de program. Functia Instructiuni utilizatorutilizata intr-o astfel de configuratie este denumita “Instructiuni utilizator 2”.

2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni utilizator 2

Functia si continutul Instructiuni utilizator 1 Instructiuni utilizator 2Programele utilizabile Programul principal

Program de planificareProgramul principal SubprogramProgram planificare Subprogram sistem

Functia instructiunecontrol

‘instructiune GOTO’ ‘instructiune IF’

‘instructiune GOTO’ ‘instructiune IF’ ‘instructiune CALL’ ‘instructiune RTS’ ‘instructiune MODIN’ ‘instructiune MODOUT’ ‘instructiune GET/PUT’ ‘instructiune READ/WRITE’

Functia variabila Variabile comuneVariabile localeVariabile de sistem

Variabile comuneVariabile localeVariabile de sistem Variabile I/O

Expresie de calcul (patru reguli) (patru reguli) Expresie de comparatieExpresie logica (booleana)

- OR, AND, EOR, NOT

Functie d

e o

pera

re

Functii - SIN, COS, TAN, ATAN,ATAN2, SQRT, ABS, BIN, BCD, ROUND, FIX, FUP, DROUND, DFIX, DFUP, MOD

Inserati fie un spatiu sau un tab dupa instructiunile de control indicate mai jos.GOTO, CALL, RTS, MODIN, MODOUT

269

2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator

Functiile de baza sunt clasificate pe larg in urmatoarele trei functii:

Functia Instructiune control Aceasta functie va permite sa controlati ordinea de executie a secventelor programateutilizand instructiuni cum ar fi IF, GOTO, si CALL.

Functia variabila In programarea normala, datele numerice urmeaza direct dupa caracterele de adresa, cum ar fi A pana la Z. Aceasta functie va permite sa alocati caracterelor de adresa variabile exprimate de litere si cifre, in loc de date numerice. Datele numerice curente sunt reprezentate de variabile in programele respective. In acest fel functia variabilaofera versatilitate si flexibilitate in programare.

Exemplu:

Programarea normala Cand functia de calcul este utilizata

Nume variabila Valoarea dorita poate fi desemnata

Functia de calcul Aceasta functie va permite sa programati direct calculele aritmetice incluzand operatori (cum ar fi +, -, x, /), in loc de valori sau variabile (vezi functia variabila de mai sus) cu caracterele adresa (cum ar fi X, Z, I, K)

Exemplu:

Programarea normala Cand functia de calcul este utilizata

270

3. Instructiuni utilizator 1

Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator 1 (functia de instructiune a controlului, functia variabila, operatiile aritmetice) sunt descrise aici.

3.1Functia Instructiune control 1

Se pot utiliza 8 instructiuni pentru control. Din acestea instructiunea GOTO si IF suntfunctii Instructiuni utilizator 1.

instructiune GOTOinstructiune IF instructiune CALL instructiune RTS instructiune MODIN instructiune MODOUT instructiune GET/PUT instructiune READ/WRITE

Programati aceste instructiuni de control fie la inceputul unui bloc sau imediat dupanumele secventei specificate la inceputul unui bloc (*1). Inserati un spatiu sau tab dupa numele secventei sau o instructiune de control ca delimitator. Daca nu exista delimitator, se declanseaza alarma. Nu este necesar sa inserati un spatiu sau un tab dupa IF, deoarece este urmata de o paranteza la stanga “[“. (1*) Nume secventa

Numele secventei este un cod pentru identificarea individuala a blocurilor intr-un program si consta din 4 caractere alfanumerice dupa caracterul adresa N. Exista 2 tipuri de nume de secventa cu urmatoarele constructii: <N> <4 cifre>, si <N> <litera> <3 caractere alfanumerice> Termenul “nume secventa” asa cum e el utilizat in acest manual se refera laambele tipuri de nume de secventa.

Exemplu:

271

Cu alte cuvinte, orice element care contine mai mult de o litera (A pana la Z), cum ar finume de secventa si un cod de control, trebuie urmat fie de un spatiu fie de un tab.

In continuare sunt tratate instructiunile GOTO si IF, care sunt instructiunile de control ale Instructiuni utilizator 1. Pentru detalii despre instructiunile de control ale Instructiuni utilizator 2, vedeti “Functiile de control 2”.

3.1.1 Instructiunea GOTO (ramificatia neconditionala)

[Formatul de programare]

undeN0 - numele secventei blocului (poate fi omis) GOTO - indica o instructiune “GOTO” N1 - indica numele secventei al blocului la care se sare (obligatoriu)

[Functia]Executia programului sare neconditionat la blocul indicat de N1 si acel bloc este executat.[Detalii]Blocul N1 trebuie sa fie in acelasi program ca blocul continand instructiunea de control.

3.1.2 Instructiunea IF (ramificatia conditionala)

[Format de programare] (1)

N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) IF - indica o instructiune IF

- exista 2 posibile rezultate ale operatiei de comparare; “adevarat” si “fals”.Expresia conditionala trebuie introdusa in paranteze patrate.

GOTO - instructiune de executat daca expresia conditionala este adevarata(poate fi omisa)

N1 – numarul secventei blocului la care se sare daca expresia conditionala este adevarata. Obligatoriu.

272

(2)

- poate fi utilizata in loc de o expresie conditionala. Saltul se produce sau nu daca variabila este definita sau nu.

GOTO – se executa daca variabila este definita (poate fi omisa) N1 - numarul secventei blocului la care se sare daca variabila este

definita. Obligatoriu.

[Functia]Cand expresia conditionala este adevarata (exemplul 1) sau cand variabila locala este definita (exemplul 2), executarea secventei sare la secventa N1. Cand expresia conditionala este falsa (exemplul 1) sau cand variabila locala nu este definita (exemplul 2), se executa urmatoarea secventa.

[Detalii]

Exemplul 1:

Un salt este facut la N2000, daca variabila V1 este 10 (V1=10). Cand V1 nu este 10, urmatorul bloc este executat.

Exemplul 2:

Daca variabila locala ABC a fost definita, executia sare la N2000. Daca nu, bloculurmator este executat.

EQ inseamna “egal”. Pentru detalii vedeti “Functia de calcul aritmetic 1”.

273

3.2 Variabile

Trei tipuri de variabile sunt utilizate: Variabile comune Variabile locale

Variabile de sistem Aceste trei tipuri de variabile difera ca utilizare si caracteristici.

3.2.1 Variabilele comune

Termenul “comun” din “variabilele comune” se poate lua ca atare iar aceste variabile pot fi utilizate in comun pentru programele principale si subprograme. Cand aceeasivariabila este utilizata in 2 sau mai multe programe, numarul de variabile utilizat in aceleprograme trebuie sa fie identic. De aceea o variabila comuna, rezultatul calculului intr-un program, poate fi folosita in alte programe.

[Format]V numerice = date numerice sau expresie

Desemnarea variabilelor comune consta din inserarea a trei cifre dupa “V”. Variabilele comune utilizabile sunt V1 pana la V200.

Exemple:

[Detalii]Variabilele comune sunt valabile atat in programele principale cat si in subprograme.Variabilele comune nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprirea masinii. Asta inseamna ca datele sunt pastrate, cu exceptia cazului in care ele sunt schimbate sau un nou soft de control este instalat. In afara de setarea sau schimbarea lor intr-un program, variabilele comune pot fi setate sau schimbate prin setarea unui parametru. Pentru informatii detaliatedespre setarea parametrului, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRULUI,OPERAREA DATELOR in MANUALUL DE OPERARE.

3.2.2 Variabile locale

Asa cum spune si numele, variabilele locale sunt variabilele pe care un utilizator le poate seta asa cum le doreste, cu nume sugestive. Pana la 127 de variabile locale pot fi utilizate pentru fiecare din turelele A si B.

274

[Format]Litera Litera 2 alfanumerice = numar sau expresie

O, N si V nu pot fi utilizate

Exemplu:

[Detalii]O variabila locala nu poate sa aiba acelasi nume deja folosit pentru un nume de functie,operator de comparatie, operator logic (boolean) sau adresa caracter*. (Pentru detaliidespre numele unei functii, vedeti “Functia de calcul aritmetic 2”, pentru operatorii de comparatie, “Functia de calcul aritmetic 1” si pentru operatorii logici, “Functia de calcularitmetic 2”.)

* Adresele extinse sunt date pentru a realiza LAP, procesare trasee si cicluri fixe ale utilizatorului. Ele sunt necesare deoarece nu sunt litere indeajuns in alfabet pentru a acoperi numarul necesar al numelor de extensie. Urmatoarele adrese sunt utilizate inprezent.

Caracteristicile variabilelor locale

Variabilele locale sunt sterse cand echipamentul este resetat.Cand o noua variabila locala este setata intr-un program principal, adica atuncicand sunt trecute date sub un nume nou de variabila locala, numele aceleivariabile locale si datele corespunzatoare sunt inregistrate in memorie.

Daca un nume de variabila locala este utilizat fara sa aiba date, se declanseazaalarma.

Cand date noi sunt trecute sub o variabila locala deja inregistrata cu alte date, datele vechi sunt actualizate (sterse).

Programul principal

In N0010, “160” este desemnat variabilei localeramanand valabil pana la secventa N0049. In N0050, o nouadata “200” este data aceleiasi variabile locale “DIA1”. Aceasta sterge datele vechi “160” si le inlocuieste cu datele noi “200”.

275

Pana la 127 de variabile locale pot fi utilizate. Cand o comanda de apelare subprogram (instructiune CALL) este programata intr-un program principal si subprogram cu variabile locale setate in blocul care contine instructiunea CALL, variabilele cu valori numerice intr-un astfel de bloc sunt toate inregistrate ca variabile locale noi iar valorile lor numerice sunt stocate in memorie. Chiar daca o variabila locala are acelasi nume cu una deja inregistrata inainte de programarea instructiunii de apelare, aceasta este inregistrata ca o noua variabila.

Datele numerice aplicate variabilei locale de instructiunea CALL in programul principal

Datele numerice aplicate variabilei locale de instructiunea CALL in subprogram.

Asa cum e aratat mai sus, variabilele cu acelasi nume ca cele deja inregistrate, sunt inregistrate ca variabile diferite.

276

Cand se folosesc variabile locale intr-un subprogram apelat si exista catevavariabile locale cu acelasi nume inregistrate in memorie, sunt utilizate datelevariabilei locale care a avut acel nume inregistrat ultima oara. Variabilele localesetate in blocul care contine instructiunea CALL sunt toate sterse cand instructiunea RTS in subprogramul apelat este executata.

In exemplul de mai sus executia N2010 in subprogramul 2 inregistreaza 4 feluri devariabile locale cu acelasi nume – ABC si DEF – apoi subprogramul O3000 este executat. Daca subprogramul O3000 contine nume ABC si DEF, datele numerice inregistrate ultima oara, ex. ABC=400 si DEF=350 sunt apelate. La sfarsitulsubprogramului O3000, cand instructiunea RTS in O3000 este executata, variabilele locale inregistrate de subprogramul CALL O3000, ABC=400 si DEF=350 sunt sterse din memorie.

277

Cand o variabila locala este nou setata intr-un subprogram, numele ei si datelenumerice sunt inregistrate in memorie. Ea este valabila numai in subprogramul respectiv si este stearsa cand instructiunea RTS in acel subprogram este executata.

Cand datele numerice de sub o variabila locala care are deja alte date numerice,se actualizeaza in timpul executarii unui subprogram, datele vechi se sterg. Daca cateva variabile locale cu acelasi nume sunt inregistrate in memorie, datele numerice ale ultimei variabile locale sunt actualizate.

Cand N2010 din subprogramul 2 este executat, variabilele locale ABC=400 si DEF=350sunt inregistrate in memorie dar sunt sterse prin executarea RTS in subprogram 2. De aceea in blocurile anterioare lui N2040, sunt utilizate variabilele inregistrate candsubprogramul 2 a fost apelat. Cand blocul N2040 este executat, valorile numerice ale variabilelor locale ABC si DEF inregistrate in subprogramul 2 sunt actualizate la 220 si respectiv 300, iar cele inregistrate in subprogramul 1 si programul principal nu suntactualizate.

278

3.2.3 Variabilele de sistem

O variabila de sistem este o variabila specifica unui sistem particular si numele ei este fixat. Variabilele de sistem nu sunt sterse cand echipamentul NC este resetat.Variabilele de sistem sunt:

Variabila zero offset Variabila zero shift Variabila corectiei sculei (tool offset) Variabila compensarii razei la varf Variabila datelor interferentei sculei Variabila limitei de variatie a softului Variabila bariera universalVariabila sageata (droop) Variabila bariera papusii mobile Variabila compensarii erorii pasului Variabila repornire utilizator Variabila comentariu alarma

Aceste variabile pot fi setate, schimbate si utilizate intr-un program in conformitate cuformatul descris mai tarziu. De aceea, ele pot fi utilizate eficient in programele in caresunt necesare, cum ar fi programe de masurare ale piesei, programe de calibrare alesculei, sau programe de procesare a datelor masurate. Ele pot fi desigur setate prin selectarea ZERO SET, TOOL DATA sau PARAMETER.Pentru detalii ale procedurii de setare, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREAPARAMETRULUI, OPERARE din MANUALUL DE OPERARE. Detalii ale variabilelor de sistem sunt date mai jos:

[Formatul programului de baza pentru variabilele de sistem]

V Litera Trei alfanumerice

V – Toate variabilele de sistem au inainte “V”

Variabilele zero offset

Setati variabilele in felul urmator: VZOFZ = 12364.256

279

Variabilele zero shift

Setati variabilele in felul urmator: VZSH = 50 Prin variabilele zero shift umblati la valoarea deplasarii setate prin operatia zero shift apelat de G50, iar valoarea deplasarii setate este stearsa cand echipamentul NC este resetat.

Variabilele corectiei sculei (tool offset)

Setati variabilele in felul urmator: VTOFZ [5] = 2,634 Aceasta indica ca valoarea corectiei sculei pe axa Z pentru #5 este setata la 2,634.

Variabilele compensarii razei la varf

Setati variabilele in felul urmator: VNSRZ [4] = 0.8 Aceasta indica ca raza la varf (pe axa Z) a sculei cu compensarea razei la varf nr. 4 este setata la 0.8 mm.

Variabilele limitei de variatie a soft-ului

280

Setati variabilele in felul urmator: VPVLZ = 2352.168 Aceasta indica faptul ca limita softului pe axa Z in sensul pozitiv este setata la Z = 2352.168 mm. Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al masinii (originea masinii).

Variabilele barierei universalului/papusii mobile

Lungime asezare bac L1

Lungime asezare bac D1

Pozitie bac pe Z; CZ

Pozitie bac pe X; CX

Dimensiune asezare L2

Diametru centrare D2

Diametru centrare D3

Pozitie fata frontala piesa WR

Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al programului (zero-ul programului).

Variabilele droop

281

Variabilele compensarii erorii pasului

Aceste variabile sunt valabile numai cand functia de specificatie a compensarii eroriipasului este valabila.

Variabilele de repornire

Variabilele comentariului alarmei

Pentru aceeasta variabila, un sir de caractere sau un cod hexazecimal (cu $ inainte)

intre ghilimele pot fi utilizate. Literele alfabetului (mari si mici) pot fi utilizate pentru sirul de caractere. Pentru procedura vedeti 4.1 Functia de control 2 “Instructiunea GET/PUT”. Pot fi setate pana la patru caractere din codul hexazecimal. Afisarea unuicomentariu este data cu variabila de iesire VDOUT [“] = numarul codului. Vezi mai jos.

Intervalul valabil pentru numerele codului este 1 pana la 9999.

282

Exemplu program 1:

Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata inN205.

Exemplu program 2:

Cand programul de mai sus este executat, este afisat numai ABC ca comentariu. Setati un comentariu fara sa plasati un spatiu intre caracterele comentariului. In exemplul de mai sus, deoarece trei caractere sunt setate la VUACM [1], al patrulea caracter siurmatoarele trebuie setate la VUACM [4].

Exemplu program 3:

Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata inN103.

Exemplu program 4:

283

Variabila aritmetica

Comanda NOEX

Indicata la inceputul unei secvente de setare a unei variabile, pentru a grabi “verificarea programului” prin eliminarea procesarii bloc cu bloc. (Operatia este aceeasi indiferent daca aceasta comanda este data sau nu.) Comanda NOEX este valabila numai in regimul de operare bloc cu bloc cu “1” setat la comanda de ignorare NOEX cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1).

3.2.4 Variabile de citire I/O

Variabilele de citire I/O sunt variabile de sistem care citesc intrarile/iesirile panoului siintrarile/iesirile semnalelor. Variabila de sistem utilizata pentru citirea intrarii este “VIRD”iar cea utilizata pentru citirea iesirii este “VORD”.

[Format]

Citirea intrarii:

verificare numar pozitie

Citirea iesirii:

verificare numar pozitie

*Datele citite sunt “1” daca bit-ul este ACTIV si “0” daca bit-ul este INACTIV.

284

<Metoda de obtinere a adresei I/O>

Citirea starii semnalelor de intrare

1. Cautati semnalul I/O (de intrare/iesire) din tabelul de biti de intrare/iesire, si verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati „Door close confirmation” (Confirmarea de inchidere a usii), gasiti eticheta „iDRCL”.

2. Activati I/O monitor si apasati tasta functionala „Srch” pentru a afisa urmatorul ecran.Introduceti numele etichetei gasite „iDRCL” la „Label” si apasati butonul „Search”sau „Display”.

3. Cand se termina cautarea apare urmatorul ecran. Adresa IX0121.0 indicata la „L_Addr” arata ca adresa logica este 121 si numarulbitului este 0. Aceasta inseamna ca se poate citi starea confirmarii de usa inchisaspecificand VIRD[1210].

285

Citirea starii semnalelor de iesire

1. Cautati semnalul de intrare/iesire in tabelul cu biti de intrare/iesire si verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati „Machine Lock” (Blocarea masinii), gasiti eticheta „opMLCK”.

2. Cautati „opMLCK” in I/O Monitor in acelasi mod prezentat pentu semnalele de intrare.

3. Cand cautarea s-a incheiat, apare urmatorul ecran. Adresa QX0513.6 indicata la „L_Addr” arata ca adresa logica este 513 si numarulbitului este 6. Specificati comanda VORD introducand valoarea obtinuta scazand 512 din adresa logica. Se poate citi starea „machine lock” specifiand VORD[0016].

286

3.3 Functia de operare aritmetica 1

Aceasta functie permite operarea aritmetica utilizand variabile. Programarea poate fi facuta in acelasi fel ca pentru expresiile aritmetice generale.

[Format program] Adresa, Adresa extinsa, Variabila = expresie Expresia din dreapta care necesita o operatie aritmetica este alcatuita din constante, variabile, expresii de comparatie si operatori. Expresiile aritmetice si de comparatie sunt descrise mai jos.

Expresie aritmetica

Operator Ce inseamna Exemplu+-

Semn pozitiv Semn negativ

+-

AdunareScadere

“/

InmultireImpartire

Expresie de comparatie

Operator Ce inseamna Exemplu Continut RegulaLT (Mai mic decat, <) Sari la N100 cand V1

este mai mic ca 5

LE (Mai mic decat sau egalcu )

Sari la N100 cand V1este mai mic sau egal 5

EQ (Egal cu =) Sari la N100 cand V1este egal cu 5

NE (Diferit ) Sari la N100 cand V1este diferit de 5

GT (Mai mare decat, >) Sari la N100 cand V1este mai mare ca 5

GE (Mai mare sau egal, ) Sari la N100 cand V1este mai mare sau egalca 5

Inserati un spatiu pe fiecare parte a operatorului

287

4. Instructiuni utilizator 2

Instructiuni utilizator 2 permite utilizarea mai multor functii decat sunt furnizate deInstructiuni utilizator 1, incluzand variabilele I/O, operatiile logice, operatii cu functii siinstructiunile echipamentului, cum ar fi instructiunea CALL, instructiunileMODIN/MODOUT si instructiunile PUT/GET.

4.1 Functiile de control 2

Instructiunile echipamentului NC de sub Instructiuni utilizator 2 – instructiunile CALL,RTS, MODIN, MODOUT, READ/WRITE si GET/PUT, sunt descrise in aceasta sectiune. Un spatiu sau un tab trebuie intotdeauna inserat dupa o instructiune de control.

4.1.1 Instructiunea CALL – Apelarea programului

[Formatul programului]

unde,N0 – Numele secventei acestui bloc (poate fi omisa) CALL - Instructiunea CALL O1 - Numele subprogramului de apelat. Obligatoriu. Q1 - Indica numarul de repetitii ale subprogramului de apelat (1 pana la 9999

dupa adresa Q)

Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.

[Functia]Subprogramul desemnat de <O1> este apelat si executat. Cand variabilele sunt setate in sectiunea de setare a variabilelor, toate sunt inregistrate.

Exemplu:

Cu comenzile desemnate mai sus, subprogramul O1234 este apelat si executat. In acelasi timp, variabilele XP1 si ZP1 sunt inregistrate.

4.1.2 Instructiunea RTS – Sfarsitul subprogramului

[Formatul Programului]

288

[Functia]Instructiunea RTS trebuie intotdeauna specificata la sfarsitul unui subprogram. Executarea blocului RTS incheie subprogramul apelat si secventa de executie sare la blocul urmator dupa cel care contine instructiunea CALL. Variabilele inregistrate in blocul care contine instructiunea CALL si variabilele din subprogram sunt toate sterse.

Statutul definit/nedefinit al variabilelor locale cu o instructiune IF

unde,N2 - numele secventei acestui bloc IF - instructiune IF

- numele variabilei locale al carei statut definit/nedefinit esteinvestigat. Nu este necesar sa se includa numele variabilei in paranteze drepte.

GOTO - aceasta poate fi omisa N3 - specificati aici numele secventei blocului la care se sare daca

variabila locala este gasita ca fiind definita

Aceasta verifica daca variabila locala cu numele respectiv este definita sau nu. Un salteste facut la numele secventei desemnate N3, daca este definit; daca nu este definita, se executa blocul de dupa N2.

Exemplul 1:

Daca variabila locala ABC a fost definita, executarea secventei sare la N2000. Daca nu a fost definita, urmatorul bloc este executat.

Exemplul 2: program principal

289

Cand blocul N1000 din programul principal este executat, executia secventei sare la subprogramul O1234. Subprogramul este executat de la N001 si cand controlul citeste instructiunea RTS in N050, executa secventa, apoi sare inapoi la N1001 din programul principal si comenzile din acel bloc si blocurile consecutive sunt executate. In acelasi timp cu saltul de la subprogram la programul principal, variabilele XP1 si ZP1 sunt sterse. Ordinea executiei programului:

4.1.3 Instructiunea MODIN

[Formatul programului]

unde,N0n - numele secventeiMODIN - instructiune MODIN O1 - numele subprogramul de apelat. Obligatoriu. Q1 - indica numarul de repetari al subprogramului de apelat (1 pana la

9999 dupa adresa Q; este Q1 daca nu e specificat)

- Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.

[Functia]Subprogramul desemnat este apelat de fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa este executata. Subprogramul desemnat este apelat si executat de fiecare datacand o comanda de miscare pe o axa (*1) in programul care apeleaza acel subprogrameste executat. Aceasta functie ramane activa pana cand instructiunea MODOUTdescrisa in (4) este citita.*1 Miscarea de comanda pe axa inseamna orice comanda in G00, G01, G03 si G31 pana la G35 care contine fie un X sau un Z sau amandoua.

4.1.4 Instructiune MODOUT

[Formatul programului]

N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) MODOUT - desemneaza o instructiune MODOUT

[ Functie] Aceasta este instructiunea de anulare a regimului MODIN.

290

Regimul MODIN trebuie anulat de o instructiune MODOUT desemnata in acelasiprogram. Asta inseamna ca regimul MODIN activat in programul principal nu poate fi anulat de instructiunea MODOUT in subprogram si un regim MODIN activin subprogram nu poate fi anulat de o instructiune MODOUT in programul principal.Numarul maxim de subprograme utilizabile intr-un singur program este 125.

[Exemplu de program] Exemplu de program cu instructiuni MODIN si MODOUT.

Programul principal Subprogram

Programul este pornit din N001 al programului principal iar comenzile pana la N030 sunt executate normal. La executarea comenzilor din N031, subprogramul O1000 este apelat in regim MODIN. Totusi subprogramul nu este executat in acest bloc. Cand comenzilemiscarii pe axe in blocul N032 sunt terminate, subprogramul O1000 este apelat si executat pana in N1040 in acel subprogram. Instructiunea RTS determina un salt la programul principal si urmatoarea secventa, N033, este apoi executata. Acelasi paseste repetat pana la blocul N039 in programul principal. Instructiunea MODOUT in N040anuleaza regimul MODIN si comenzile in blocurile de dupa N041 sunt executate normal.

291

Grupare si intervalul de folosire al regimului MODIN/MODOUT

Nivelul de grupare permis in regimul MODIN/MODOUT este opt.

Exemplu: doua niveluri de grupare Programul principal Subprogram

In acest exemplu, regimul MODIN este activ de la N001 la N030 pentru subprogramulO1000 si de la N010 la N020 pentru subprogramul O2000.

Secventa:(1) In blocurile de la N001 la N009, subprogramul O1000 este apelat si executat de

fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa este executata.(2) In blocurile de la N010 la N020, subprogramul O1000 este apelat si executat imediat

dupa ce o comanda de miscare pe axa este executat. Apoi subprogramul O2000 este apelat si executat successiv. Daca programul cu suprogramul O2000 contine o comanda de miscare pe axa, N2001 in acest exemplu, O1000 este executat dupa ce comanda de miscare pe axa este terminata. Dupa ce subprogramul O2000 este terminat, blocul de comenzi in programul principal este executat.

(3) In blocurile de la N021 la N030, subprogramul O1000 este apelat si executat de fiecare data cand o comanda de miscare este executata.

292

4.1.5 Instructiunea READ/WRITE

Instructiunile READ si WRITE sunt utilizate pentru comunicatii cu echipamente externeprin interfata RS232C. Ele sunt utilizate impreuna cu instructiunea GET/PUT descrisa in (6) mai jos.

[Formatul programului]

unde,N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) READ - desemneaza o instructiune READ N - canalul pentru interfata RS232C

unde,N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) WRITE - instructiune WRITE N - canalul pentru interfata RS232C

[Functia]READ : Primeste datele de la echipamentul extern conectat la canalul desemnat

de <n> si le inregistreaza in zona de citire (maximum 160 de caractere) in cod JIS8.

WRITE: Trimite datele inregistrate in zona de scriere (max. 160 de caractere) incod JIS8 la echipamentul extern conectat la RS232C.

293

[Detalii] Protocolul de transmisie

Rata baud si configuratia codului pentru canalul interfetei RS232C care se utilizeaza pentru comunicarea cu un echipament RS232C trebuie setata dinainte. Acesti parametri de comunicare sunt setati la parametrul optional al CNC (RS232C) prin selectarea PARAMETER SET.

Codul de transmisie Pentru codurile de transmisie se utilizeaza codul JIS 8 bit sau JIS 7 bit (in acest caz se utilizeaza un numar par). Sfarsitul transmisiei datelor este fie NULL, fie %. Care dintre aceste coduri sunt utilizate este determinat de setarea la oprire de verificare cu parametru optional (RS232C).(% este selectat de “1”, iar NULL este selectat de “0”)

[Completari]

Urmatoarele situatii in timpul transmisiei de date declanseaza alarma B: o Numarul de caractere ale transmisiei de date depaseste 160. o Transmisia de date prin interfata RS232C se opreste pentru o durata mai mare

decat cea prescrisa. o Se declanseaza o alarma in interfata RS232C in timpul transmisiei. o RS232C nu mai este pregatita pentru transmisie.

Nu listati iesiri utilizand acelasi canal al interfetei RS232C in timpul executiei comenzii READ/WRITE.

Executia comenzii READ/WRITE si listarea datelor masurate nu pot fi executate in acelasi timp. Daca una este in executie, executia celeilalte comenzi este oprita.

Deoarece zonele pentru READ si WRITE sunt diferite, executia comenzii READ nu modifica zona WRITE.

Numai un numar de secventa poate fi pus inaintea comenzii READ/WRITE. Cand se foloseste codul JIS 7 bit, desemnati codul SI (shift in $0F) la inceputul

comunicatiei 1 si desemnati SO (shift out $0E) la sfarsit. Deoarece ambele SI si SO sunt tratate ca date, includeti-le in numarul de caractere din transmisie.

294

4.1.6 Instructiunea GET/PUT

[Formatul programului]

unde,N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) GET - instructiune GET s - numele variabilei utilizate sa inregistreze datele in zona READ unde datele sunt

stocate de instructiunea READ (variabile comune, variabile de sistem, variabile locale, variabile de iesire)

K - acesta indica numarul de cifre de citit din zona de citire unde datele au fostinregistrate de instructiunea READ (max. 10 linii). Daca s=0 acesta indicanumarul de caractere ce se ignora (max 160 caractere)

N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) PUT - instructiune PUT s - datele de scris in zona de scriere: numele variabilei, sir de caractere sau numar

hexazecimal (variabila comuna, variabila de sistem, variabila locala, variabila de intrare, “ABC”, $0A)

K - aceasta indica numarul de cifre de scris din zona de scriere unde datele au fostinregistrate de instructiunea WRITE (max. 10 linii). Daca s=0 aceasta indica numarul de spatii ale codului (max 160 caractere)

[Functia]Instructiunea GET : Aceasta citeste datele numerice (codul JIS8) din zona de citire unde datele au fost inregistrate cu instructiunea READ si le seteaza pentru variabila desemnata.Instructiunea PUT: Aceasta inregistreaza datele numerice si sirul de caractere al variabilei setate in zona de scriere cu instructiunea WRITE. Datele sunt inregistrate in codul JIS8.

[Detalii] Instructiunea GET:

Mai intai este citit codul de citire din zona de citire de instructiunea READ; este citit numarul de caractere desemnate in “K”, numarand din pozitia “RRP”. Apoi aceasta citire este convertita in valori numerice si seteaza tipul de variabile desemnate in “s”. In acest timp, RRP este suplimentata cu valoarea “K”. RRP este setat la inceputul zonei de citire cand instructiunea READ este executata sau CNC este resetata si este suplimentata cand GET este executata. Nu poate fi intoarsa. Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri: a) Cand RRP depaseste numarul de coduri citite de instructiunea READ.

295

b) Cand conversia in date numerice este imposibila. Exemplu: Cand sunt mai mult de doua zecimale sau exista alte cifre decat de la 0 la 9.

Instructiunea PUT:Cand o variabila comuna sau o variabila locala este desemnata in “s”, este utilizat unnumar real, iar cand o variabila de intrare este desemnata, se utilizeaza numereintregi. Pentru variabilele de sistem datele sunt convertite in JIS 8 in conformitate cu atribuirea variabilelor de sistem. Apoi codul de litere este scris in zona WRITE; suntscrise numarul de cifre date in “K”, numarand din pozitia “WWP”. In acest moment,WWP este suplimentat cu “K”. WWP este setat la inceputul zonei WRITE cand instructiunea WRITE este executatasau CN resetata, si este suplimentata cand PUT este executata. Nu se poateintoarce.Un sir de caractere sau numar hexazecimal poate fi folosit pentru “s” intr-o instructiune PUT. Totusi limita pentru numarul de caractere este 16. "*" nu trebuie dat.Expresia de caractere si numere zecimale

Numar hexazecimal Litere mari Litere mici

Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri: - cand WWP depaseste 160 - cand NULL sau % exista in numarul hexazecimalRelatia intre READ/WRITE si GET/PUT Comunicatiile de date sunt efectuate prin zona de citire/scriere cu ajutorul variabilelor(variabile comune, variabile de sistem, variabile locale, variabile de intrare/iesire) si echipamentelor externe.

296

Conceptul este ilustrat in figura de mai jos

[Exemple de programe] Exemplul 1. Program care utilizeaza instructiunile READ/WRITE si GET/PUT

Datele sunt citite din CN0

Mesajul (a) (10 litere) este saritA 11 litera este citita in V1

Mesajul (b) (9 litere) este saritA 21 si 22 litera sunt citite in V2

Mesajul (c) (4 litere) este sarit A 27a pana la 31 litera sunt citite in datele tool offsetMesajul (d) (4 litere) este saritA 36 pana la 40 litera sunt citite in datele tooloffset

297

Datele transmisiei

Rezultatul programului precedent:

Exemplul 2. Programul de iesire (presupunand ca imprimanta este conectata la CN0):

4 spatii

Cap de tabel

Cod intoarcere sanie

Numar tool offset

Valoare tool offset

Cod intoarcere sanie

Urmatoarele vor fi listate cand programul de mai sus este executat.

298

4.2 Variabile I/O

Variabilele I/O sunt variabilele utilizate pentru trimiterea si primirea semnalelor I/O intre control si echipamentul periferic.

Variabilele de intrare: Variabilele care reprezinta semnale intrate de la echipamentul periferic, cum ar fi panoul de comanda, unitatea de procesare a datelor masurate, sistemul de masurare a sculei si sensorul palpator. Aceste semnale sunt denumite “date de intrare”.

Variabilele de iesire: Variabilele care reprezinta semnale de iesire din control la echipamentul periferic, cum ar fi lampi indicatoare si afisaj alarme pe panoul de comanda. Aceste semnale sunt denumite “date de iesire”.

4.2.1 Variabile de intrare

Numerele variabilei de intrare sunt listate mai jos. Numarulvariabilei deintrare

Continutul datelor Echipamentul care le genereaza

0 (Inactiv), 1 (Deschis)1 bit prin care variabilele #1 pana la #8 corespund cu 0pana la 7. 5 bit numar hexazecimal, $0 pana la $F

Panoul de comanda

Bit: 0 (Inactiv), 1 (Activ)1 bit prin care variabilele #11 pana la #18 corespund cu 0pana la 7.

EC

0 (Inactiv), 1 (Deschis) Panoul de comanda

0 (Inactiv), 1 (Deschis) EC

0 (Inactiv), 1 (Deschis)1 bit prin care variabilele #31 pana la #38 corespund cu 0pana la 7.

Panoul de comanda

Temporizari: 1msec., 1 sec., 1 min., 1 ora, 1 zi(temporizarile sunt resetate la “0” la pornire si incepenumaratoarea, numarator 4 biti) Conditia codurilor de specificare: #1 pana la #16 (in biti)

Detaliile specificatiilor trebuie discutate.

299

4.2.2 Variabile de iesire

Numerele variabilei de iesire sunt listate mai jos.

Detaliile specificatiilor trebuie discutate.

4.3 Functia de operare aritmetica 2

Functia de operare aritmetica a Instructiunii utilizator 2 ofera caracteristici care nu suntsuportate de Instructiuni utilizator 1; expresii logice si functiile pot fi utilizate. Pentru detalii despre functiile de operare aritmetica ale Instructiunii utilizator 1, vedeti “Functia de operare aritmetica 1’.

300

Expresii logice

Operator Ce face Exemplu RegulaORANDEOR

SumaInmultireOR exclusiv

NOT Negatie

Puneti un spatiu in fiecare parte

FunctiiFunctia Ce face Exemplu Regula si observatii

SIN SinusCOS CosinusTAN TangentaATAN Arctangent (1)

Interval: -90 pana la 90 ATAN2 Arctangent (2)

Unghiul punctului definitde coordonatele (a, b). Intervalul -180 pana la 180

SQRT Radacina patrataABS Valoare absolutaBIN Conversie din zecimal in

binarBCD Conversie din binar in

zecimalROUND RotunjireFIX Rotunjire la Intreg (-)

FUP Rotunjire la intreg (+)Revenire

DROUND Rotunjire la a treia zecimala

DFIX Rotunjire la a treia zecimala (-)

DFUP Rotunjire la a treia zecimala (+)

MOD Rest(a-fix[a/b] *b)

Numerele dupasimboluri trebuieincluse in parantezedrepte

Cand doua elementesunt specificate intr-o paranteza dreapta, puneti o virgula intre ele.

Pozitia zecimalei estedeterminata inconformitate cusistemul de unitati de masuri selectat.Pentru unghicomenzile sunt:1 grad pentru 1 mm si 1 tol 0,001 grade pentru 1 m

0,0001 grad pentru 0,0001 toli

Combinatie de Operatii

Operatiile si functiile explicate in pagina anterioara pot fi combinate dupa cum enevoie.

301

Desemnarea ordinii operatorilor cu paranteze drepte [ ] Ordinea operatorilor poate fi determinata prin utilizarea parantezelor drepte. Exemplu:

5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator

5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator

Intoarcerea la secventa poate fi facuta in acelasi fel ca intr-un program conventional si nu sunt restrictii de activare a functiei de intoarcere la secventa. Cand variabilele sunt setate intr-un bloc inainte de cel unde intoarcerea la secventa este executata, datele setate sunt toate inregistrate in memorie.

5.2 Tipuri de date, constante

5.2.1 Tipuri de date

Exista trei tipuri de date: “intregi”, “reale” si “logic” Intreg

Datele intregi sunt numere intregi si pot fi zero, un intreg pozitiv sau un intreg negativ.

Real Datele reale sunt numere reale si pot fi zero, un numar pozitiv real sau un numarnegativ real.

Logic Datele logice pot fi adevarat (1) sau fals (0).

302

5.2.2 Constante

Exista doua tipuri de constante: “intregi” si “reale” Intregi

Constantele intregi sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre si suntinterpretate ca numar zecimal.

Reale Constantele reale sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre incluzand o zecimala si sunt interpretate ca numar zecimal.

5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea valorilor lor

5.3.1 Tipul variabilei si evaluare

Cand se seteaza o variabila, este utilizata o instructiune de alocare:Exemplu:

unde,V= nume variabila

constanta, nume variabila, expresie si functie Cu aceasta setare, valoarea lui “ ” este evaluata, iar valoarea lui “V” este schimbata inconformitate cu regula.

Numele variabilei V Unitati de masura Tip “ ” Evaluarea valorii [I] Neschimbat1 mm

1/10000 toli [R] (tolii sunt convertiti in metric)

( rotunjire ) [I] [I]*1000 (metric)

[I]*10000 (toli)

Variabile de sistem

mm toli

[R] [R]*100 (metric), (rotunjire)[R]*10000 (toli), (rotunjire)

[I]Variabile comune -

[R] Neschimbat[I]Variabile locale -

[R] Neschimbat[I]Adresa extinsa -

[R] Neschimbat[I] NeschimbatVariabila I/O -[R] (rotunjire)

Abreviatii:[I]……..Intreg[R]…….Real

…..Schimba in real …..Schimba in intreg

303

5.3.2 Reguli de operare si evaluarea valorilor

Exemplu:

Tipulexpresiei

Operator Ce face Tip element 1 “A”

Tipelement 2

“B”

Tipulrezultatului

operatiei “C” [I] [I] [I]

[R] [R][R] [R]

+-

Suma

Scadere

[R] [R] [R][I] [I]+

-Semn pozitivSemn negativ [R] [R]

* Inmultire

Expresiearitmetica

/ Impartire [R] [R][R]

Mai mic decat < Mai mic decatsau egal

[I] [I]

Egal cu = [R]Diferit [R]Mai mare decat >

Expresie decomparatie

LT

LEEQNEGT

GE Mai mare decatsau egal cu

[R] [R]

[b]

[I] [I]EOROR AND

OR exclusivSumaInmultire

(rotunjire) (rotunjire)

[I]Expresielogica

NOT Negare [I] sau

(rotunjire)[I]

Prescurtari:[I]………..Intreg[R}………Real

…Schimba in real

....Schimba in intreg [b]……….Logic

304

5.3.3 Reguli de operare ale functiei si evaluarea valorii

Exemplu:

Tipulexpresiei

Ce face Unitati de masura

Tip element 1“A”

Tip element 2“B”

Rezultatuloperatiei “C”

SIN

COS

TAN

Sinus

Cosinus

Tangenta

[R]/1000 grade(metric)[R]/1000 grade(toli)[R] -

[R]*10001/1000 grade(metric)[R]*1000 (1/10000grade(toli)

ATANATAN2

Arctangenta 1 µmm1/10000

1 mm 1 tol

-

SQRT Radacinapatrata

-

ABC Valoareabsoluta

-

BIN

(rotunjire)

-

BCD

(rotunjire)

-

(neschimbat)ROUND Rotunjire -

(neschimbat)FIX Rotunjire -

(neschimbat)FUP Numara ca

numere intregi-

305

Prescurtari:[I]………..Intreg[R}………Real

…Schimba in real

…Schimba in intreg [b]……….Logic

6. Exemple de programe Instructiuni utilizator

Trei programe tipice sunt furnizate in urmatoarele pagini. Vedeti aceste exemple si metodele de programare utilizate ca sa puteti utiliza din plinfunctia Instructiuni utilizator.

Exemplu de program 1 (prelucrare ax cu contur similar)

Sa presupunem ca trei piese diferite cu contururi similare cu acel aratat mai sus trebuie prelucrate. Programele sunt pregatite folosind functia Instructiuni utilizator asa cum edescris mai jos. [Secventa program]

Procedura:1. Denumiti fisierele celor trei piese:

2. Deoarece aceste piese au contururi similare, acestea sunt definite cu un subprogram.

Numele fisierului subprogramului este 3. Elementele (dimensiunile) utilizate pentru a defini conturul, numerele sculei si vitezele de aschiere sunt exprimate utilizand variabilele locale si variabilele comune.

306

V1 = scula de degrosare DX1= diametrul DX1 V2 = scula de finisare DX2= diametrul DX2 V3 = viteza de aschiere in ciclul de degrosare

DX3= diametru DX3

V4 = viteza de aschiere in ciclul de finisare

WLZ1 = adaos de finisare in directie longitudinala (WZ1)

LZ1 = dimensiune longitudinala LZ1 UDX1 = adaos de finisare pe diametruLZ2 = dimensiune longitudinala LZ2 XS = coordonata X al punctului de

pornire LAP LZ3 = dimensiune longitudinala LZ3 ZS = coordonata Z al punctului de

pornire LAP

4. Pentru a prelucra o piesa, se utilizeaza regimul LAP. 5. Pasii descrisi mai sus sunt enumerati in tabelul de mai jos.

SubprogramSubprogramul care defineste conturul, pregatit utilizand variabile locale si comune, poate fi programat asa cum e aratat mai jos pe baza tabelului de mai sus.

307

Programul principal Programul de aschiere este compus din trei programe principale pentru fiecare piesa.

308

[Supliment]

Numele fisierului programului de aschiere (programul principal) Puneti $ in fata numelui fisierului. Daca programul este pe banda, ordinea este urmatoarea :

Numele programului de aschiere (numar) O100 in acest exemplu Programul principal apeleaza subprogramul O1000 pentru prelucrare. In acest moment, programul principal desemneaza datele necesare variabilelor utilizate de subprogram.

Exemplu program 2 (prelucrare contur care necesita calculatie pentru definire)

La prelucrarea unui contur care contine un arc si portiune conica si cand punctul(ele) intersectiei nu este indicat pe desen, functiile de operare ale functiei Instructiuni utilizatorpot fi utilizate cu eficienta pentru a crea programul. [Secventa program]

(1) Cu marirea sectiunii A, echipamentul calculeaza punctele de intersectie utilizand variabilele si functia de operare ale utilizatorului.Punctele care trebuie calculate sunt coordonata Z ale punctului a si coordonatele X si Z ale punctului b. Pentru a le obtine, variabilele sunt setate ca mai jos.

309

V10 = unghiul conului (150)V11 = raza arcului (16 mm) Setati utilizand variabile comune

XD1= diametrul in punctul “a” (110 mm) XD2= diametrul in punctul “b”XD3= diametrul in punctul “c” (190 mm) ZL1= coordonata pe Z a punctului “a” ZL2= coordonata pe Z a punctului “b” ZL3= coordonata pe Z a punctului “c” (32 mm) DIS1= DX3-DX1DIS2= distanta dintre centrul arcului si punctul “c”DIS3= distanta dintre punctul “a” si “b” (pe Z) DIS4= distanta dintre punctul “b” si “c” (pe Z)

Setati utilizand variabile locale

(2) Punctul de intersectie poate fi calculat cu urmatoarea ecuatie, pe baza variabilelordin 1.

(3) Deoarece modelul in sectiunea A poate fi utilizat in comun cu alte piese, este preferabil sa se programeze un astfel de contur ca subprogram. Vom numi

subprogramul Variabilele XD2, ZL1 si ZL2 sunt setate in acestsubprogram, si alte variabile sunt setate in programul principal.

(4) Pregatiti programul de aschiere ca un program princuipal.

Numele filei programului principal este Functiile LAP si functiile de compensare a razei la varf sunt utilizate in programul principal.

310

Subprogram

Program principal (program de aschiere)

311

[Supliment]

Variabilele sunt setate in blocul N1000 Coordonata pe Z a punctului “a” este comandata in blocul N1001. Coordonatele pe X si Z a punctului “b” si raza arcului sunt comandate in blocN1002.Coordonatele pe X si Z a punctului “c” sunt comandate in bloc N1003 RTS in blocul N1004 indica sfarsitul subprogramului.

Subprogramul ORT01 este apelat de comanda in blocul N109 pentru a defini conturul care consta din arc si con. Variabilele utilizate pentru definirea acestui contur sunt toate setate in acest bloc.

Exemplu program 3 (prelucrarea unui contur care consta dintr-un contur repetat)

Acesta este un exemplu de programare pentru o piesa care are un contur care se repeta, cum ar fi o roata de curea.

312

[Secventa program]

(1) Presupunand ca sunt mai multe roti de curea cu contur similar, ca mai sus. Pentru simplificarea programelor acestor prelucrari, exprimati conturul piesei A utilizand variabile.

Numevariabila

Continut Valoare numerica pentru acest exemplu (Fig. 3.1)

PC11 Pasul 20 mm XH1 Inaltime canal 15XD1 Punctul de pornire al aschierii 2ZW1 Latimea canelurii 16ZW2 Conicitate pe Z 4.7TW1 Latimea sculei 6D1 Valoarea lui I de 1R 0.299DK Valoarea lui K de 1R 0.954

(2) Programati ciclul de aschiere al canelurii ca un subprogram utilizand variabile. Deoarece acest program este apelat dupa executia comenzilor de miscare pe axe, este pregatit in regim incremental ca sa poata fi folosit oriunde este apelat. Numele subprogramului este “PULL-PTTN1.SUB”.

313

Subprogram

(3) Programul de prelucrare a unei caneluri a fost creat in pasul (2). Utilizand acestsubprogram, programul de prelucrat roata de curea aratat in fig. 3.1 poate fi pregatit. Faceti acest program ca un program principal: Numele filei este “PULLY-1.MIN”

314

Programul principal (programul de aschiere)

[Supliment]Instructiunea MODIN in blocul N007 trece echipamentul in regim MODIN in care subprogramul este apelat si executat de fiecare data comenzile de miscare pe axe sunt incheiate. In acest bloc, variabilele utilizate in subprogramul OPP1 sunt de asemeneasetate.In blocurile N007 pana la N011, subprogramul OPP1 este apelat si executat de fiecare data cand comenzile de miscare pe axe in acele blocuri sunt incheiate, prelucrand in acest fel canelurile rotii de curea. Canelurile rotii de curea ar putea fi de asemenea prelucrate utilizand instructiunea CALLin loc de MODIN si MODOUT. Totusi cand instructiunea CALL este utilizata, aceainstructiune trebuie repetata de fiecare data cand subprogramul trebuie apelat.

315

CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE

1. Sumar

Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventia operatorului, utilizand un alimentator de bare, incarcator sau alt echipament automat. Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordinea specificata de un

program de planificare Un program de planificare este stabilit de urmatoarele cinci blocuri. Daca alte blocuri

sunt specificate, se declanseaza alarma. Programul trebuie terminat cu blocul END. a) Blocul PSELECT

Selecteaza si executa programele principale b) Blocul GOTO

Se ramifica neconditionat c) Blocul IF

Se ramifica conditionat d) Blocul VSET

Seteaza variabilele. e) Blocul END

Incheie programele de planificare Aceste comenzi trebuie specificate la inceput sau imediat dupa numele secventei. Desi comentariile date intre ‘(‘si’)’ si liniile continue identificate de ‘$’ sunt valabile,

stergere bloc (/) nu este valabila. Memoria pentru programul de planificare, programul principal si subprogram este

pana la marimea maxima a memoriei intermediare care este selectata de specificatie.

Blocurile specificate intr-un program de planificare sunt descrise mai jos.

2. Blocul PSELECT

[Functia]Blocul PSELECT selecteaza si executa programele principale ale unei piese de prelucrat. Aceasta functie cauta un fisier program principal pentru ca acesta sa fie selectat ca

program de prelucrare. Functia cauta de asemenea un fisier subprogram, sau fisier subprogram de sistem si fisierul subprogram al producatorului pentru subprogramele cerute, pe care le selecteaza automat. Repeta programele selectate dupa cum e specificat.

316

[Formatul de programare] Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula “,” poate fi de asemenea omisa daca ceea ce urmeaza este omis.

fm: numele fisierului programului principal

Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de “MD1”, “A” si “MIN”, sunt active. Daca toate intrarile pentru “fm” sunt omise,

este activ. Daca “”” sau “?” este utilizat in numele fisierului programului principal, se declanseaza o alarma Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma.

pm: numele programului principal

Daca intrarea “pm” este omisa, este folosit numele primului program din fisierul specificat cu programe principale. Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul de programe principale selectate, fm. Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programul principal, se declanseaza alarma.

317

fs: Numele fisierului subprogramului

Inserarea lui “fs” poate fi omisa cand: o nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un program

principalo subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram exista in

MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in MD1:*.MSB (subprogram al producatorului masinii)

o celelalte subprograme necesare, altele decat SSB si MSB se gasesc in fisierul deprograme principale. Daca fs este specificat, numele echipamentului si extensiapot fi omise. Setarile curente pentru numele echipamentului si extensie sunt “MD1” respectiv “SUB”. De aceea, daca tot este omis, se considera ca nici un fisier nu a fost specificat.

Daca numarul total de subprograme utilizate depaseste 126, se declanseaza alarma. Daca “RTS”, care inseamna sfarsitul unui subprogram, nu este specificat, se declanseaza alarma. Daca fisierul specificat de “fs” nu exista, se declanseaza alarma.

n: numarator repetitie

Q: numar de repetitii (specificat de adresa) Intervalul de setare este de la 1 la 9999 iar “1” se utilizeaza daca inserarea “n” lipseste.Daca un numar in afara intervalului 1 pana la 9999 este specificat, se declanseaza o alarma. Un spatiu (“ “) poate fi utilizat in loc de “=”. “=” poate fi omis daca este urmat direct de o valoare numerica.

318

3. Blocul de ramificatie

Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 12 punctul “Functia Instructiune control 1” (3.1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si IF, care ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata.

Blocul GOTO

[Functia]Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO.

[Format]Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:

Blocul IF

[Functia]Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este “adevarat”, secventa sare la alta secventa. Daca este “fals”, continua pana la urmatoarea oprire.

[Format]Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:

Operatorii de comparatie includ . Pentru detalii, vezi CAPITOLUL 12 - “Functia de operare aritmetica 1” (3.3).

319

4. Blocul de setare a variabilelor

[Functia]‘VSFT’ trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare.

[Format]Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine:

Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire.Daca se specifica alta variabila, se declanseaza alarma.

In partea dreapta: Daca se specifica o variabila de iesire, se declanseaza alarma.

5. Blocul de sfarsit program de planificare

[Functia]La sfarsitul unui program de planificare, un bloc “END” trebuie intotdeauna specificat. Toate blocurile specificate dupa “END” nu sunt valabile.

[Format]END

6. Exemplu de program

Procedura de a creare a unui program de planificare este explicata mai jos. Sa presupunem ca strungul CN este echipat cu un alimentator de bare si trei piese diferite sunt prelucrate dupa programul de planificare.[Secventa program]

Procedura:1 Fixati numele fisierului si numele programului (numar) de utilizat pentru prelucrarea a trei feluri de piese. Piesa A A.MIN, O100 Piesa B B.MIN, O200 Piesa C C.MIN, O300

2 Creati programul pentru fiecare piesa bazandu-va pe desenul piesei.

3 Pentru a prelucra aceste trei piese, determinati ordinea si numarul de piese de prelucrat.Piesa A 20 bucati Pieas B 15 bucati Piesa C 25 bucati

320

4 Realizati programul de planificare. Stabiliti numele fisierului programului de planificare.Numele filei SHAFT-1.SDF

5 Utilizati variabile comune pentru a numara piesele prelucrate.Variabila pentru piesa A V1 Variabila pentru piesa B V2 Variabila pentru piesa C V3

Numele fisierului programului de planificareAcest cod trebuie specificat la inceputul unui program

Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa A

Apeleaza si executa programul pentru piesa A

Aduna “1” la numarator la terminarea programului

Sare la N1001 pentru a repeta prelucrarea daca “valoareanumaratorului este mai mica de 20” Trece la N1004 dupa prelucrarea a 20 de bucati din piesa A. Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa B Apeleaza si executa programul pentru piesa B

Aduna “1” la numarator la terminarea programului

Sare la N1005 pentru a repeta prelucrarea daca “valoareanumaratorului este mai mica de 15” Trece la N1008 dupa programarea a 15 bucati din piesa B. Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa C Apeleaza si executa programul pentru piesa C

Aduna “1” la numarator la terminarea programului

Sare la N1009 pentru a repeta prelucrarea daca “valoareanumaratorului este mai mica de 25” Trece la N1012 dupa prelucrarea a 25 bucati din piesa B. Codul END al programului de planificare. Acesta trebuie intotdeauna inserat la sfarsitul unui program de planificare

*1: la setarea variabilelor comune intr-un program de planificare specificati comanda “VSET” mai intai, apoi setati variabila comuna.

321

CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE

1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului

In programarea conventionala, prelucrarea conului apelata cu G01, G34, si G35 este programata utilizand coordonatele punctului final. Prin utilizarea acestei functii comanda este data simplu prin inserarea unei coordonateX sau Z a punctului final al conului impreuna cu unghiul fata de axa Z (masurat in sens invers acelor de ceas).

O comanda a unghiului in definirea conului este valida in: G00, G01, G31, G32, G33, G34, si G35. Unghiul este specificat dupa adresa “A”. Unitatile de masura pentru comenzile unghiului pentru specificatiile metrice si toli sunt dupa cum urmeaza: Metric :1µm …… ……..0.001 0

:10µm …………0.01 0

:1mm ………….1 0

Toli :1/10000 toli…..0.001 0

:1 tol…………..1 0

Echipamentul interpreteaza comenzile ca o comanda de con cand comenzile contin fie un X sau Z impreuna cu un A. Daca o comanda A este data cu ambele X si Z, sau cand este data fara nici un X sau un Z, se declanseaza o alarma. Comanda de prelucrare con cu ajutorul unghiului este valabila in:LAPRegim de compensare a razei la varf Regim de programare incrementala

Subprograme Unghiul este masurat in planul Z-X cu sensul pozitiv al axei Z fiind 0 grade. Este pozitiv cand este masurat in sens invers acelor de ceas si negativ in sensul acelor de ceas. In figura de mai jos, unghiul este exprimat ca A135 in unitati demasura ale echipamentului NC de 1mm, deoarece unghiul este masurat in sensinvers acelor de ceas. Pentru unghiul aratat in dreapta figurii, A225 si A-135 vor da acelasi con.

322

Daca nu se obtine nici un punct de intersectie cu comenzile X si A, sau Z si A, se declanseaza o alarma. Fiti precauti la programarea prelucrarii cu viteza constanta.

2. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile

2.1 Descriere generala

Functia de verificare a barierei permite stabilirea unei bariere a universalului/papusiimobile (o zona specifica a masinii in care scula aschietoare nu poate intra) in vecinatatea universalului/papusii mobile pe baza datelor din program sau introduse in regim MDI. Daca o scula este comandata sa se miste in interiorul barierei, se declanseaza o alarma si se opreste masina. Aceasta functie face posibil sa se efectueze incercari in regim automat sau prelucrarea in regim manual, fara sa ne facem griji ca scula se loveste. In plus, aceasta previne accidentele cand o scula loveste universalul sau pinola datorita unei probleme neasteptate in timpul manevrarii automate.

2.2 Bariera universalului si a papusii mobile

2.2.1 Stabilirea unei bariere a universalului

Functia barierei universalului poate seta o zona in jurul universalului in care scula nu poate intra si care este la fel cu forma universalului: aceasta nu este posibil cu datevariabile de pozitionare limita prin soft. Activarea sau dezactivarea functiei barierei universalului poate fi selectata prinprogramarea codului M corespunzator. De aceea, miscarea sculei utilizand functiabarierei universalului poate fi verificata atunci cand este necesar.

323

Simbol Descriere MetodaL Lungime bacD Dimensiune bacL1 Lungimea de prindere a bacului D1 Latime de prindere a bacului CX Diametru de prindere a universalului CZ Distanta fata de zero program

Axe universal/papusamobila

Pentru detalii referitoare la procedura de stabilire a barierei, vedeti CAPITOLUL 4, SETAREA PARAMETRILOR in OPERAREA DATELOR din MANUALUL DEOPERARE.

2.2.2 Stabilirea barierei papusii mobile

Zona utilizata pentru functia barierei papusii mobile este indicata in figura de mai jos.

324

Metoda de setare a barierei papusii mobile. Setati datele necesare la urmatorii parametrii:

Simbol Descriere MetodaL Lungimea axului pinoleiD Diametrul axului pinoleiL1 Lungime (1) a axului pinolei D1 Diametrul (1) al axului pinolei L2 Lungime (2) a axului pinolei D2 Diametrul (2) axului pinolei D3 Diametrul centrului axului pinolei WR Pozitia (Z) a axului pinolei

Axe universal/pinola

Pentru detalii ale procedurii de stabilire a barierei pinolei, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRILOR din OPERAREA DATELOR din MANUALUL DEOPERARE.

2.2.3 Miscarile sculei si alarma

Odata ce bariera universalului este stabilita, este activata sau dezactivata prin programarea codului M corespunzator: M25 Bariera universal ACTIVATM24 Bariera universal DEZACTIVATM21 Bariera pinola ACTIVAT M20 Bariera pinola DEZACTIVAT

Daca scula este comandata sa intre in interiorul barierei in timp ce bariera universalului si/sau pinolei este activata, se declanseaza alarma si masina se opreste.

Exemplu de program:

Program normal de prelucrare

Bariera universal ACTIVAT(Bariera pinola ACTIVAT)

Bariera universal DEZACTIVAT(Bariera pinola DEZACTIVAT)

Functia barierei este activa pentru blocurile de comenzi din blocul care contine M25 (M21) la cel care contine M24 (M20)

325

1) Cand masina este pornita sau cand echipamentul NC este resetat, controlul este automat setat in regim de bariera inactiv (M24 si M20 activ). Daca este necesar ca functia barierei universalului si pinolei sa fie activata, comandati M25 si M21.

2) Functia bariera a universalului si pinolei este activa pentru deplasarea cu impuls manual sau cu avansul normal.

3) Bariera este modificata cand date noi de setarea barierei sunt inserate.

3. Functia de reducere a timpului operatiei

Vedeti Manualul de Operare pentru detalii ale functiei de reducere a timpului operatiei II.

4. Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela NC)

NC elibereaza turela si determina miscarea pe axe la primirea comenzii M203. Aceasta comanda este valabila numai cand este specificata cu G00 in acelasi bloc.

Exemplu:

Miscari simultane pe axa X de la 220 la 500 si pe Z de la 300 la 800

Daca comanda M203 este specificata in acelasi bloc cu G00, va elibera turela fara a tine cont de pozitia curenta a turelei. Daca comanda M203 este precedata de o comanda de avans de prelucrare (alta decat G00) si conditia de fixare a turelei nu este confirmata, se declanseaza alarma

.

326

5. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL

5.1 Sumar

Functia de control a variatiei vitezei arborelui principal schimba periodic viteza de rotatiea arborelui, pentru a nu aparea vibratii in timpul prelucrarii unei piese cu perete subtiresi cu diametru mare.

5.2. Metoda de variatiei a vitezei arborelui principal de catre control

5.2.1 Variatia vitezei arborelui principal

Deoarece vibratiile pot sa se produca in timpul aschierii pieselor subtiri si cu diametru mare sau piese asemanatoare, aceasta functie previne vibratiile in timpul aschierii prinvarierea vitezei arborelui principal in functie de ciclu, marimea datelor si intervalul de temporizare predeterminat de viteza arborelui principal comandat.

Variatia control =ACTIV Variatie control =INACTIV

Viteza de rotatie a arborelui(min-1)

P: Ciclul de variatie a vitezei arborelui principal (0 pana la 25.5 sec) Q: Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (0 pana la 100%) R: Intervalul de temporizare (0 la 12.5 sec)

5.3 Caracteristicile controlului

5.3.1 Codurile M

Controlul variatiei vitezei de rotatie a arborelui principal este activat sau dezactivatfolosind urmatoarele coduri M. M695: Controlul variatiei vitezei de rotatie ACTIVAT M694: Controlul variatiei vitezei de rotatie DEZACTIVAT

327

Aceste coduri M sunt modale. Odata ce M695 este specificat, comanda M695 este activa pana cand comanda M694 este specificata. Cand masina este pornita sau dupa ce sistemul este resetat, aceste coduri M trec in starea M694.

5.3.2 Parametri

Urmatorii parametri sunt adaugati pentru a permite setarea amplitudinii (Q), ciclului (P) si intervalul de temporizare (R). (1) Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (Q) Seteaza o amplitudine de variatie a vitezei de rotatie a arborelui. Parametru cuvant No. 114 Unitatea de setare 1[%] Intervalul de setare 0 pana la 100 Valoarea initiala 0

(2) Ciclul de variatie a vitezei de rotatie a arborelui principal (P) Seteaza un ciclu de variatie a vitezei arborelui Parametru cuvant No. 115 Unitatea de setare 0.1 [sec] Intervalul de setare 0 pana la 255 Valoarea initiala 0

(3) Intervalul de temporizare (R) Seteaza un interval de temporizare Parametru cuvant No. 116 Unitatea de setare 0.1[sec] Intervalul de setare 0 pana la 125 Valoarea initiala 0

5.3.3 Variabile de sistem

Urmatoarele variabile de sistem sunt adaugate pentru a permite citirea si scrierea parametrilor de mai sus. VFLTQ: A mplitudinea variatiei vitezei arborelui principalVFLTP: Ciclul de variatie al vitezei de rotatie a arborelui principal (P) VFLTR: Interval de temporizare (R)

328

5.3.4 Limitarea caracteristicilor

Cand utilizati acest control aveti grija la urmatoarele: (1) Cand viteza arborelui principal cu controlul variatiei depaseste viteza maxima de

rotatie a arborelui principal (incluzand comanda maxima a vitezei arborelui principal)viteza atinge varful la viteza maxima de rotatie a arborelui. Aveti grija de acest lucru cand dati o comanda.

(2) Nu utilizati acest control daca variatia vitezei arborelui principal produce probleme in aschiere. (Ex.)

Filetare cu tarodul Strunjire plana (M220 pana la M226)

(3) Acest control este valabil numai pentru rotatia arborelui principal inainte (M03) si rotatie in sens invers (M04)

(Ex.) Comanda de orientare a arborelui (M19)

Comanda de rotire a arborelui pe distanta predeterminata Rotatie sincronizata (M151)

(4) Chiar pentru rotatia arborelui inainte (M03) sau rotatia arborelui inapoi (M04), acest control nu este valabil in urmatoarea situatie.(Ex.)

In timpul rotatiei cu viteza constanta (G96)

(5) Daca relatia dintre ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) si intervalul de temporizare(R) este asa cum e aratat mai jos, controlul variatiei vitezei arborelui nu poate fi folosit. Aveti grija de acest lucru cand setati datele. Ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) Intervalul de temporizare (R) x 2

329

5.4 Exemplu de programare

Controlul variatiei vitezei arborelui =Activat

Controlul variatiei vitezei arborelui =Dezactivat

330

CAPITOLUL 15 ANEXE

Anexa 1. Tabel cu coduri G

: OptionalAltele : Standard

CODUL G CONTINUT

G00 Deplasare cu avans rapid G01 Interpolare liniara cu avans de lucru G02 Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru (CW) G03 Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans de lucru (CCW) G04 TemporizareG05G06G07G08G09G10G11G12G13 Selectare turela AG14 Selectare turela BG15G16G17 Compensarea razei la varf: planul X-YG18 Compensarea razei la varf: planul Z-XG19 Compensarea razei la varf: planul Y-ZG20 Intoarcere in pozitia de zero masinaG21 Intoarcere in pozitia de schimbare sculaG22 Cuplul motor nu se aplicaG23G24G25G26G27G28 Anulare comanda de limitare a cupluluiG29 Comanda de limitare a cupluluiG30 Neexecutarea unui cicluG31 Ciclu fix de filetare: longitudinal G32 Ciclu fix de filetare: frontalaG33 Ciclu fix de filetareG34 Ciclu filetare cu pas variabil (pas crescator)G35 Ciclu filetare cu pas variabil (pas descrescator)

331

G36 Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inainte)G37 Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inapoi)G38G39G40 Anularea compensarii de raza G41 Compensare raza la varf: stanga G42 Compensare raza la varf: dreapta G43G44G45G46G47G48G49G50 Schimbare coordonate origine program,

Prescrierea turatiei maximeG51G52 Compensarea erorii de indexare a tureleiG53G54G55G56G57G58G59G60G61G62 OglindireG63G64 Oprire control servosistem G65 Pornire control servosistemG66G67G68G69G70G71 Ciclu de filetare fix longitudinalG72 Ciclu de filetare fix transversalG73 Ciclu longitudinal fix de prelucrare canale G74 Ciclu transversal fix de prelucrare canale G75 Tesire automataG76 Racordare automataG77 Ciclu filetare (cu tarod) la dreapta G78 Ciclu filetare (cu tarod) la stanga G79G80 Sfarsit de definire contur (LAP)

332

G81 Inceput de definire contur longitudinal (LAP)G82 Inceput de definire contur transversal (LAP)G83 Inceput de definire contur semifabricat (LAP)G84 Schimbare conditii de aschiere in ciclul de strunjire semifabricat cilindric (LAP)G85 Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat cilindric (LAP)G86 Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat profilat (LAP)G87 Apelare ciclu de strunjire finisare (LAP)G88 Apelare ciclu de filetare (LAP)G89G90 Programare absolutaG91 Programare incrementalaG92G93G94 Programare avans pe minut mm/minG95 Programare avans pe rotatie mm/rot.G96 Programare cu viteza de aschiere constantaG97 Anulare programare cu viteza de aschiere constantaG98G99G100 Desemnare prioritate pentru aschiere independenta la turela A sau BG101 Interpolare liniara la generare conturG102 Interpolare circulara la generare contur (fata) (CW)G103 Interpolare circulara la generare contur (fata) (CCW)G104G105G106G107 Filetare sincronizata cu tarodul (la dreapta)G108 Filetare sincronizata cu tarodul (la stanga)G109G110 Strunjire cu viteza constanta pe turela A G111 Strunjire cu viteza constanta pe turela B G112 Filetare circulara in sensul acelor de ceas (CW)G113 Filetare circulara in sensul invers acelor de ceas (CCW)G114G115G116G117G118G119 Compensare R: planul C-X-ZG120G121G122 Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela A (G13)

333

G123 Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela B (G14)G124 Originea efectiva pentru mandrina AG125 Originea efectiva pentru mandrina BG126 Comanda de prelucrare inclinata inactivaG127 Comanda de prelucrare inclinata activaG128 Comanda de prelucrare M/C inactivaG129 Comanda de prelucrare M/C activaG130G131G132 Interpolare circulara in generare contur (lateral) (CW)G133 Interpolare circulara in generare contur (lateral) (CCW)G134G135G136 Sfarsit conversie coordonate sau regim axa Y INACTIVG137 Inceput conversie coordonateG138 Mod axa Y ACTIVG139G140 Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele principal G141 Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele secundarG142 Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele pick-offG143 Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele pick-off si turela 3G144 Comanda de dezactivare a axei WG145 Comanda de activare a axei WG146G147G148 Comanda de dezactivare a axei BG149 Comanda de activare a axei BG150G151G152 Pozitionare pinola cu program (pinola semiautomata)G153 Cod pentru lineta programabila (semiautomata)G154 Comanda de pozitionare unidirectionala pe axa WG155 Comanda de contorizare precisa activaG156 Comanda de contorizare precisa inactivaG157G158 Offset scula in directia axei acesteia G159 Offset scula in directia axei acesteia (fara offset pozitie de rotatie)G160 Anulare offset scula in directia axei acesteiaG161-G170

Cod G functie macro MODIN

334

G171 Cod G functie macro CALLG172G173G174G175G176G177G178 Ciclu sincronizat de filetare (CW)G179 Ciclu sincronizat de filetare (CCW)G180 Ciclu fix al sculei rotative: anulareG181 Ciclu fix al sculei rotative: gaurireG182 Ciclu fix al sculei rotative: alezareG183 Ciclu fix al sculei rotative: gaurire adancaG184 Ciclu fix al sculei rotative: filetare cu tarodulG185 Ciclu fix al sculei rotative: filetare longitudinalaG186 Ciclu fix al sculei rotative: filetare frontalaG187 Ciclu fix al sculei rotative : filetare continua longitudinalaG188 Ciclu fix al sculei rotative : filetare continua transversalaG189 Ciclu fix al sculei rotative: alezare cu alezoare/ bara de alezareG190 Ciclu fix al sculei rotative: ciclu de prelucrare canale panaG191 Ciclu fix al sculei rotative : ciclu longitudinal de prelucrare canale panaG205-G214

Cod G functie macro CALL

335

Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M

: OptionalAltele : Standard

CODUL M CONTINUT

M00 Oprire programM01 Oprire optionalaM02 Sfarsitul programuluiM03 Pornirea arboreului principal (sensul acelor de ceas) [roteste arborele de lucru in

sens invers acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa] M04 Pornirea arboreului principal (sensul invers acelor de ceas) [roteste arborele de

lucru in sensul acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa] M05 Oprire arbore principal M06 Schimbarea sculeiM07M08 Lichid de racire PORNITM09 Lichid de racire OPRIT M10 Anulare rotatie lenta arbore principal M11 Activare rotatie lenta arbore principalM12 Oprire arbore frezareM13 Pornire arbore frezare (CW)M14 Pornire arbore frezare (CCW)M15 Pozitionare axa c (sens pozitiv)M16 Pozitionare axa c (sens negativ)M17 Post-procesare date masurate transferate prin rs232M18 Eliberare orientare arbore principal M19 Orientare arbore principalM20 Bariera pinola INACTIV / Monitorizarea interferentei arborelui principal INACTIV

M21 Bariera pinola ACTIV / Monitorizarea interferentei arborelui principal ACTIVM22 Tesire INACTIVM23 Tesire ACTIVM24 Bariera universal INACTIV, Interferenta scula INACTIVM25 Bariera universal ACTIV, Interferenta scula ACTIVM26 Filetare cu pas pe axa Z M27 Filetare cu pas pe axa X M28 Verificare interferenta scula INACTIV M29 Verificare interferenta scula ACTIV M30 Sfarsitul programuluiM31M32 Avans continuu pentru filetare pe fataM33 Avans in zigzag la filetareM34 Avans continuu pentru filetare pe fata (din dreapta)

336

M35 Retragere pe Z a alimentatoruluiM36 Avansare pe Z a alimentatoruluiM37 Retragere brat alimentareM38 Avans brat alimentare in pozitia de descarcareM39 Avans brat alimentare catre universalM40 Gama de viteze a arborelui principal neutra M41 Treapta 1 de viteze sau selectare viteza mica M42 Treapta 2 de viteze sau selectare viteza mare M43 Treapta 3 de viteze M44 Treapta 4 de viteze M45M46M47M48 Ignorare reglaj turatie arbore principal INACTIVM49 Ignorare reglaj turatie arbore principalM50 Suflare cu aer aditional 1 INACTIVM51 Suflare cu aer aditional 1 ACTIVM52M53M54 Indexare automata a universalului M55 Retragere ax pinola M56 Avans ax pinolaM57 Anulare M63M58 Forta de prindere mica M59 Forta de prindere mare M60 Anulare M61M61 Ignorare valoare fixa rpm in prelucrare cu viteza constantaM62 Anulare M64M63 Ignorare rotatie arbore principal dupa cod MM64 Ignorare cod M de raspunsM65 Ignorare cod T de raspunsM66 Indexare turela liberaM67 Anulare sincronizare in ciclu de strunjire cameM68 Regim sincronizare A pornitM69 Regim sincronizare B pornitM70 Comanda de schimbare manuala a sculeiM71M72 Pozitionare ATC in pozitia de apropiereM73 Traiectoria 1 de filetareM74 Traiectoria 2 filetareM75 Traiectoria 3 de filetare

337

M76 Retragere dispozitiv de prindere pieseM77 Avans prinzator pieseM78 Deschidere linetaM79 Inchidere linetaM80 Inaintare overcutM81 Retragere overcutM82M83 Inchidere universalM84 Deschidere universalM85 Neintoarcere la punctul de incepere al aschierii dupa ebos (LAP)M86 Indexarea turelei : sensul acelor de ceas (invers) M87 Anulare M86M88 Suflare cu aer INACTIV M89 Suflare cu aer ACTIV M90 Capac inchisM91 Capac deschisM92 Retragere alimentator cu bareM93 Avans alimentator cu bareM94 Incarcatorul incarcaM95 Incarcatorul descarcaM96 Dispozitiv prindere piese pentru arbore secundar retrasM97 Dispozitiv prindere piese pentru arbore secundar avansatM98 Axul pinolei apasa incetM99 Axul pinolei apasa tare M100 Asteptare pentru comanda de sincronizareM101÷108 Semnal exterior MM109 Anulare m110M110 Cuplare axa C (se apecifica fara alte comenzi) M111 Setarea automata a punctului de zero pentru arborele pick-offM112 Oprire scula rotativa la turela 3M113 Scula rotativa la turela 3 rotatie inainteM114 Scula rotativa la turela 3 rotatie inapoiM115 Descarcatorul ACTIVM116 Descarcatorul INACTIVM117 Inaintare senzor palpatorM118 Retragere senzor palpatorM119 Numarare speciala (operatii)M120 Nimic de lucru M121 Lineta INACTIV/ACTIVM122 Lineta retrasa

338

M123 Lineta avansataM124 Verificare timp extra ACTIV (se porneste alarma daca se depaseste timpul de

executie setat pentru ciclul respectiv)M125 Verificare timp extra INACTIV (nu se porneste alarma daca se depaseste timpul

setat pentru ciclul respectiv)M126 Suflare cu aer aditional 3 INACTIVM127 Suflare cu aer aditional 3 ACTIVM128 Retragere ax pinolaM129 Avans ax pinolaM130 Eroare de prindere (iesire aer) INACTIVM131 Eroare de prindere (iesire aer) ACTIVM132 Detectare eroare de prindere INACTIVM133 Detectare eroare de prindere ACTIV M134 Monitorizare impingere pe axa Z INACTIVM135 Monitorizare impingere pe axa Z ACTIVM136 Desemnare forma pentru ciclu fix (multiplu)M137 Interblocare masurare palpator ACTIVM138 Interblocare masurare palpator INACTIVM139 Functia de reluare a filetarii dupa pas – operatie de invatareM140 Ciclu filetare cu ignorare viteza constanta a sculei rotativeM141 Fixare axa C sau deselectareM142 Presiune mica lichid de racireM143 Presiune mare lichid de racireM144 Lichid de racire aditional 1 INACTIV M145 Lichid de racire aditional 1 ACTIVM146 Eliberare axa CM147 Fixare axa CM148 Pornire arbore pick-off, CWM149 Pornire arbore pick-off, CCWM150 Rotatie sincronizata INACTIVM151 Rotatie sincronizata ACTIVM152 Interblocare ax scula rotativa ACTIVM153 Iinterblocare ax scula rotativa INACTIVM154 Suflare cu aer aditional 2 INACTIV (la masurare)M155 Suflare cu aer aditional 2 ACTIV (la masurare)M156 Interblocare prelucrare intre centre INACTIV M157 Interblocare prelucrare intre centre ACTIV

339

M158 Prelucrare pas – sincronizare INACTIVM159 Prelucrare pas – sincronizare ACTIVM160 Anulare M161M161 Fixare reglaj avans (100%)M162 Anulare M163M163 Fixare reglaj turatie scula rotativa (100%)M164 Anulare M165M165 Ignorare oprire ciclu si procesare bloc cu blocM166 Ignorare interblocare ax pinola avans/retragere INACTIVM167 Ignorare interblocare ax pinola avans/retragere ACTIVM168 Ignorare raspuns viteza constanta la arborele de frezareM169 Axa C liberaM170M171M172 Robot in interiorul strungului eliberare interblocare INACTIV M173 Robot in interiorul strungului eliberare interblocare ACTIVM174 Lichid de racire aditional 2 INACTIV M175 Lichid de racire aditional 2 ACTIVM176 Eliberare axa YM177 Fixare axa YM178 Fixare pinola universalM179 Eliberare pinola universalM180 Cerere catre robot 0M181 Cerere catre robot 1M182 Cerere catre robot 2M183 Cerere catre robot 3M184 Anulare interblocare interna universal INACTIVM185 Anulare interblocare interna universal ACTIVM186M187M188 Programare cuplare pinola INACTIV (tractare programata a pinolei)M189 Programare cuplare pinola ACTIV (tractare programata a pinolei)M190 Desemnare g00 posibila cu cuplarea pinoleiM191 Prescrierea sensului de rotatie a axului sculei rotative (CW)M192 Prescrierea sensului de rotatie a axului sculei rotative (CCW)M193 Anulare M194M194 Reglare a fazelor la filetareM195 Anulare M196M196 Cursa de pasuire activa

340

M197 Stergere cursa de pasuireM198M199M200 Anulare sincronizare avans pe axa ZM201 Sincronizare avans pe axa Z, G13M202 Sincronizare avans pe axa Z, G14M203 Eliberare turela (turela CN)M204 LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule inchisa)M205 LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule deschisa)

M206 LR15M-ATC ; reducerea timpului (pozitia de retragere INACTIV)M207 LR15M-ATC ; reducerea timpului (pozitia de retragere ACTIV)M208 Interblocare usa C, D ACTIVM209 Interblocare usa C, D INACTIVM210M211 Ciclu de aschiere canal de pana : un singur sensM212 Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: zigzagM213 Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: desemnare

adancimea de aschiere M214 Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: divizare egala a

adancimii de aschiereM215 Ignorare monitorizare sarcina G00 INACTIVM216 Ignorare monitorizare sarcina G00 ACTIVM217M218 Suflare cu aer aditional INACTIVM219 Suflare cu aer aditional ACTIVM220 Strunjire plana INACTIVM221 Strunjire plana ACTIV (1:1)M222 Strunjire plana ACTIV (1:2)M223 Strunjire plana ACTIV (1:3)M224 Strunjire plana ACTIV (1:4)M225 Strunjire plana ACTIV (1:5)M226 Strunjire plana ACTIV (1:6)M227 Magazia de scule asteapta comanda ; LR15M-ATCM228 Comanda (ATC) aducere scula urmatoareM229 Orientare arbore scula rotativa pentru schimbare (ATC)M230÷237 Semnal exterior MM238 Oscilatia arborelui sculei rotativeM239 Orientare arbore secundar

341

M240 Arborele sculei rotative : neutruM241 Arborele sculei rotative : treapta 1 de vitezaM242 Arborele sculei rotative : treapta 2 de vitezaM243 Transportorul de span opritM244 Transportor de span rotatie inainteM245M246 Interblocare pick-off ACTIVM247 Interblocare pick-off INACTIVM248 Pick-off INCHISM249 Pick-off DESCHISM250 Impingator piesa retrasM251 Impingator piesa avansatM252 Scriere date cu interferometrul cu laserM253 Verificare date cu interferometrul cu laserM254 Oprire programM255M256M257M258M259M260M261M262M263M264 Anulare M265M265 Anulare deplasare rapida in timpul deplasarii manuale cu impulsM266M267M268M269M270M271 Turatia mica a arborelui principal ACTIVM272 Turatia mica a arboreului principal INACTIVM273M274M275M276M277M278M279M280M281M282

342

M283M284M285M286M287M288 Suflare cu aer in fata arborelui principal INACTIV M289 Suflare cu aer in fata arborelui principal ACTIV M290 Usa (de sus) inchis M291 Usa (de sus) deschis M292M293M294M295M296 Schimbare constanta de timp (pentru mai putine semne pe piesa) M297 Schimbare constanta de timp (pentru aschiere eficienta a formei) M298M299

343

Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem

VARIABILE CONTINUT INTERVALUL DE SETARE

SUFIX

VZOFZ punct de zero pe axa Z VZOFY punct de zero pe axa Y VZOFX punct de zero pe axa X VZOFC punct de zero pe axa C VZOFW punct de zero pe axa W VZSHZ deplasare a punctului de zero pe axa Z VZSHY deplasare a punctului de zero pe Y VZSHX deplasare a punctului de zero pe X VZSHC deplasare a punctului de zero pe C VZSHW deplasare a punctului de zero pe W

-

VTOFZ corectie scula pe axa Z VTSOY corectie scula pe axa Y VTOFX corectie scula pe axa X

0 ÷ ± 99999.999

VNSRZ compensare raza pentru axa Z VNSRX compensare raza pentru axa X

0 ÷ ± 999.999

0÷320÷640÷96

VPVLZ limita variabila pozitiva pe Z (sistemul de coordonate al masinii)

VPVLX limita variabila pozitiva pe X (sistemul de coordonate al masinii)

VPVLW limita variabila pozitiva pe W (sistemul de coordonate al masinii)

VNVLZ limita variabila negativa pe Z (sistemul de coordonate al masinii)

VNVLX limita variabila negativa pe X (sistemul de coordonate al masinii)

VNVLW limita variabila negativa pe W (sistemul de coordonate al masinii)

0 ÷ ± 99999.999

VINPZ valoare abatere la schimbare directie pe axa Z

-

VINPY valoare abatere la schimbare directie pe axa Y VINPX valoare abatere la schimbare directie pe axa X VINPC valoare abatere la schimbare directie pe axa C

0÷1000

VTRTS avans rapid pe axa T (1/10-1) 1÷32767

-

VTLGN numar grup scula 0÷24VTLSN numar setat pentru durata de viata a sculei VTLCN numar de piese prelucrate pe durata de viata a sculei 0÷9999

VTLST timp setat pentru durata de viata a sculei VTLCT timp de aschiere pentru durabilitatea sculei 0÷359999

VTLSA uzura sculei setata pentru durabilitatea sculei 0÷999.999

1÷121÷201÷96

VTLCA uzura sculei pe durata de viata a sculei 0÷9999.999VTLOA numar corectie scula (grup 1) VTLOB numar corectie scula (grup 2) VTLOC numar corectie scula (grup 3)

0÷320÷640÷96

VTLUS variabila care indica ca scula a fost folosita intr-un

1÷121÷20

344

programVTLNG variabila care indica ca scula a fost evaluata

neconforma la masurare VTLLF variabila care indica ca scula s-a uzat

0/11÷96

VGRSL numar scula selectata din grup 0÷96VGRLF variabila a duratei de viata a sculei (grup de scule) VGRID variabila numar indexare scula (grup de scule)

0/11÷121÷201÷96

VXMPO numar intrare pozitie pentru post-procesare date masurate

0÷12

VXMCD valoare corectie 0÷±999.999

1÷12

VXMON numarul corectiei de scula ce trebuie corectata 0÷32/64/96VXMTG numarul grupului sculei ce trebuie corectata 1÷12/24VXMOG numarul grupului corectiei sculei ce trebuie corectata 1÷3VXMXZ axa fata de care se corecteaza (0 :axa X, 1 :axa Z) 0/1VXMNC numaratoare corectii sarite VXMCO numaratoare consecutiva ±OK VXMMC ignorare numaratoare corectii VXMMO ignorare numaratoare ±OK

0÷99

VXMMD inregistrarea rezultatelor masurarilor anterioare 1/2/4/8/16/32/64

1÷12

VXMDR variabila date citite/necitite 0/80 NIMICVRNGZ pozitia cercului de referinta pe Z (sistemul de

coordonate al programului) VRNGX pozitia cercului de referinta pe X (sistemul de

coordonate al programului)

NIMIC

VSNZ pozitia senzorului pe axa Z (sistemul de coordonate al masinii)

VSNX pozitia senzorului pe axa X (sistemul de coordonate al masinii)

1/2

VIMDZ datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa Z VIMDX datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa X

0 ÷ ± 99999.999

1÷12

VPFVZ valoare de compensare a erorii pasului pe axa Z VPFVY valoare de compensare a erorii pasului pe axa Y VPFVX valoare de compensare a erorii pasului pe axa X VPFVT valoare de compensare a erorii pasului pe axa CT

0 ÷ ± 0.999 1÷120

VPCHX pasul pe X VPCHZ pasul pe Z

2000÷65000 Nimic

VTOAA numarul a corectiei de scula la prima pozitie de schimbare (ATC)

VTOBA numarul B al corectiei de scula la prima pozitie de schimbare (ATC)

VTOCA numarul C al corectiei de scula la prima pozitie de schimbare (ATC)

VTOAB numarul A al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC)

VTOBB numarul B al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC)

0÷96 1÷96

345

VTOCB numarul C al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC)

VTHRZ pasuire a filetului in directia Z VTHRX pasuire a filetului in directia X

0 ÷ ± 99999.999

NIMIC

VLMON comanda de monitorizare a incarcarii pe axe 0÷127 1÷64VEINT comanda de intrerupere permisa pe axa VBNCT numarare blocuri sau nu

0÷3

VPWSP pozitia dispozitivului de prindere piese la jgheabul in care cad piesele

VPWTP pozitia dispozitivului de prindere piese in pozitia de transfer a pesei

0 ÷ ± 99999.999

NIMIC

VTLIN numarul codului de clasificare a sculei 1÷38VTLFN numarul codului tipului de scula 0÷4VTLA1 unghiul de asezare al sculei 0÷360.000VTLA2 unghiul de atac al sculei 0÷±360.000 VTLL lungimea portsculei/proiectie/lungimea burghiului VTLD diametrul portsculei/burghiului VTLW latimea sculei VTIZN punct de interferenta al sculei : ZN VTIZP punct de interferenta al sculei : ZP VTIXN punct de interferenta al sculei : XN VTIXP punct de interferenta al sculei : XP

0 ÷ ± 9999.999

VTIPN numarul modului de interferenta al sculei 0÷2

1÷121÷201÷96

VGRIN numarul codului de clasificare al sculei 1÷38VGRFN numarul codului tipului (formei) de scula 0÷4VGRA1 unghiul de asezare al sculei aschietoare 0÷360.000VGRA2 unghiul de aschiere (atac) al sculei 0÷±360.000 VGRL lungimea portsculei/proiectiei/lungimea burghiului VGRD diametrul portsculei/diametrul burghiului VGRW latimea sculei

0 ÷ 9999.999 1÷121÷201÷96

VSIDC orientarea arboreului (mecanic cu bolt/electric) 0/1 NIMICVEXPO punct de control dupa prelucrare RS232C 0÷9VEXTR turela de control dupa prelucrare RS232C VEXAX axa de control dupa prelucrare RS232C VEXGF semnalizare grup de control dupa prelucrare RS232C

0/1

VEXTO numar corectie de scula folosita la control dupa prelucrare RS232C

0÷32

VEXOG numar grup al controlului dupa prelucrare RS232C 0÷3VEXOK rezultatele controlului dupa prelucrare RS232C 0/1VEXFB valoare de raspuns la controlul dupa prelucrare

RS232C0 ÷ ± 999999

1÷12

VEXDR variabila de sfarsit de date la controlul dupa prelucrare RS232C

0/80 NIMIC

VSIOZ comanda de deplasare la un punct pe axa Z (sistem de coordonate al programului)

VSIOY comanda de deplasare la un punct pe axa Y (sistem de coordonate al programului)

NUMAI CITIRE NIMIC

346

VSIOX comanda de deplasare la un punct pe axa X (sistem de coordonate al programului)

VSIOC comanda de deplasare la un punct pe axa C (sistem de coordonate al programului)

VAPAZ pozitia curenta pe axa Z (sistem de coordonate al masinii)

VAPAX pozitia curenta pe X (sistem de coordonate al masinii)

NIMIC

VSKPZ punct contact senzor pe axa Z (sistem de coordonate al masinii)

VSKPY punct contact senzor pe axa Y (sistem de coordonate al masinii)

VSKPX punct contact senzor pe axa X (sistem de coordonate al masinii)

VSKPC punct contact senzor pe axa C (sistem de coordonate al masinii)

VETFZ valoarea corectia sculei folosita indata pe axa Z VETFY valoarea corectia sculei folosita indata pe axa Y VETFX valoarea corectia sculei folosita indata pe axa X

NUMAI CITIRE

1÷2

VDIFZ DIF pe axa Z (control servosistem) VDIFX DIF pe axa X (control servosistem) VETON numarul corectiei de scula al sculei active VETLN numarul sculei active VAPPZ punct de retragere al scule pe axa Z VAPPX punct de retragere pe al sculei axa X VMIRZ SEMNALIZARE POTRIVIRE ORIENTARE SISTEM

DE COORDONATE ($00 :OK, $80 :NG)

NUMAI CITIRE NIMIC

VRSTT repornire secventa ($00 :INCHIS, $80 :DESCHIS) VPAI (constanta circulara) VCNGC numarator NG (Nu e buna) de control dupa prelucrare 0÷255VXMDS variabila setului de date de la controlul dupa prelucrare 0÷128VTOPC evaluare capat bara NUMAI CITIRE VCEJM cititor de date CEJ MATIC 0 ÷ ± 99999.9 1÷12VMCN numarator de control 0÷9999 1÷32VMDT variabila transfer date turela A /B VXMBD date BCD controlate in sistem binar

NELIMITAT

VXMAB desemnarea turelei pentru corectie 0/1

1÷12

VWKCS valoare setata pt numarator piese VWKCC valoarea de numarare

0÷99999999 1÷4

VUACM comentariu alarma pentru utilizator SIRSIMBOLURI (MAX.16)

1÷16

VSKFA viteza de avans control 2 VSKFB viteza de avans control 1

1÷500

VCHKL dimensiune bac L1 VCHKD dimensiune baC D1

0÷9999.999

VCHKZ pozitie bac CZ VCHKX pozitie bac CX

0÷±9999.999 0÷±9999.999

VTSL deplasare axa pinola L2

NIMIC

347

VTSDA diametrul ax pinola D2 VTSDB diametru ax pinola D3

0÷9999.999

VWKR fata frontala piesa WR 0÷±9999.999

NIMIC

VRZV datele intr-un punct de coordonate pe axa Z pentru robot

VRCV datele intr-un punct de coordonate pe axa C pentru robot

0÷99999999 1÷99

VRRG date registru robot 0÷±32767 1÷47VLZV coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa

ZVLYV coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa

Y

0÷±99999999

VLRG date registru incarcator 0÷±32767

1÷99

VPLOF corectie fata de zero a axei M pentru strunjire plana 0÷359.999 NIMICVRYV coordonate punct pentru date robot pe axa Y VRBV coordonate punct pentru date robot pe axa C VRWV coordonate punct pentru robot pe axa W VRXV coordonate punct pentru robot pe axa X

0÷±99999999 1÷99

VTLMT numar tip scula 0÷80VMXA1 max cod unghi de asezare in tabel A1 VMNA1 min cod unghi de asezare in tabel A1

0÷360.000

VMXA2 max cod unghi de asezare in tabel A2 VMNA2 min cod unghi de asezare in tabel A2

0÷±360.000

I=1-38J=1-4K=1-6

VCHIO schimbare date la prindere ID/OD VCHSW schimbare date lucru in universal/intre centre

0,1

VZARP pozitie desemnata pe axa ZA VZBRP pozitie desemnata pe axa ZB VZCRP pozitie desemnata pe axa ZC

0÷99999999 NIMIC

VXARP pozitie desemnata pe axa XA VXBRP pozitie desemnata pe axa XB VWAP pozitie desemnata pe axa W VSNWD distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in

directia de rotatie inainte a axei C VSNTU distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in

directia de rotatie in sens invers al axei C

NUMAI CITIRE

VRUND constanta 360 -VUNIT sistem unitati de masura 0÷7

* Variabilele de sistem exista sau nu in functie de caracteristicile masinii

LIST OF PUBLICATIONS

Publication No. Date Edition

5238-E May 2005 1st

This manual may be at variance with the actual product due to specification or

design changes.

Please also note that specifications are subject to change without notice.

If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please

contact your OKUMA representative.