ANATOMIE

Universitatea ovidius Constana Facultatea de medicin specializarea medicin generalANATOMIESubiecte

Cuprins

1.Anatomia in Egiptul antic112.Anatomia la vechii greci113.Anatomia la arabi124.Anatomia in China antica135.Galenus136.Anatomia pre-nascentista137.Anatomia Renasterii138.Leonardo Da vinci si Anatomia159.Miguel Cerveto1510.Andreas Vesalius1511.Anatomia si Aretele1612.Whiliam Harvey1613.Anatomia franceza1614.Anatomisti romani celebri1715.Configuratia exterioara a oaselor1716.Elementele descriptive ale oaselor1717.Structura Oaselor1818.Caracterele vertebrelor cervicale1919.Caracterele vertebrelor toracale1920.Caracterele vertebrelor lombare2021.Atlasul si Axisul2022.Caracterele specifice ale vertebrelor C6,C7,D1,D4,D10,D12,L52123.Sacrumul2124.Coccisul2225.Coloana vertebrala in general2326.Sternul2327.Coastele2428.Caracterele specifice ale coastelor 1,2,11,122529.Cutia toracica in general2530.Scapula2631.Clavicula2732.Humerusul2833.Ulna2934.Radiusul3135.Oasele carpiene3236.Oasele metacarpiene si falangele3337.Fata externa a coxalului3338. Fata interna a coxalului3439.Marginile si unghiurile coxalului3440. Epifiza proximala a femurului3541. Corpul si epifiza distala a femurului.....................................................................................................................3642.Tibia3643.Talusul3944.Calcaneul3945.Oasele tarsului anterior4047.Atrologia:definitie,clasificarea articulatiilor4148. Articulatiile fibroase4149.Articulatiile cartilaginoase4250.Elementele componente ale articulatiilor sinoviale4251.Clasificarea articulatiilor sinoviale4352.Mijloacele de unire in articulatii4453.Membrana sinoviala,lichidul sinovial,cavitatea articulara si interliniul articular4554. Biomecanica articulara4755.Articulatiile vertebrelor adevarate4756.Articulatiile vertebrelor false4957.Articulatiile costo-vertebrale si sterno-costale5058.Articulatia acromio-claviculara si sissarcoza scapulo-toracica5159.Articulatia sterno-claviculara si sindesmoza coraco-claviculara5160.Articulatia scapulo-humerala(a umarului=sferoidala=enartroza)5261.Articulatia cotului:suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica5262.Articulatia cotului:capsula si ligamente5263.Articulatia radio-carpiana: suprafete articulare, vasculatizatie, inervatie, biodinamica5364.Articulatia radio-carpiana5365.Articulatiile oaselor carpiene5466.Articulatiile carpo-metacarpiene5467. Articulatiile metacarpo-falangiene si interfalangiene5568.Articulatia sacro-iliaca5669.Simfiza pubiana5670.Ligamentele sacro-ischiadice,ligamentul ileo-lombar si membrana obturatoarie5771.Articulatia coxo-femurala:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica5772.Articulatia coxo-femurala:capsula si ligamente5873.Articulatia genunchiului: suprafetele articulare, vascularizatia, inervatia, biodinamica.5974.Articulatia genunchiului:capsula si ligamente6075.Articulatiile oaselor gambei6276.Articulatia talo-crurala:suprafete articulare,vascularizatie,inervatia,biodinamica6377.Articulatia talo-crurala:capsula si ligamente6478.Articulatia subtalara si talo-calcaneeana-naviculara6579.Articulatii oaselor tarsului anterior6680.Articulatiile tarso-metatarsiene6681.Articulatiile intermetatarsiene,metatarso-falangiene si interfalangiene6782.Conformatia exterioara a muschilor si anexele musculare.6883.Strctura muschiului striat6984.Strctura peretilor toracici6985.Glanda mamara7086.Muschii intrinseci ai toracelui7187.Muschii spatelui:planul 1.7288.Muschii spatelui:planu 2.7389.Muschii spatelui : planul 37490.Muschii spatelui :planul 47491.Muschii spatelui : planul 57592.Vascularizatia peretilor cutiei toracice7593.Inervatia peretilor cutiei toracice7694.Punctiile pleurala,pericardica si cardiaca7695.Anatomia clinica a glandei mamare7796.Biopsie sternala,anomalii sternale , foramen sternal7797.Fracturi sterale,proces xifoid osos,sternotimie7798.Toracotomie,grefa osoasa,coaste supranumerare7799.Fracturi costale77100.Muschii umarului:deltoid,supraspinos si infraspinos77101.Muschii umarului:rotund mare,rotund mic si subscapular78102.Muschii peretelui anterior al axilei79103.Muschii peretelui posterior al axilei79104.Muschii fetei anterioare a bratului79105.Muschii fetei posterioare a antebratului80106.Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 1 si 280107.Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 3 si 481108.Muschii fetei posterioare a antebrtului:planul superficial82109.Muschii fetei posterioare:planul profund83110.Grupul muscular lateral al antebratului84111.Muschii eminentei tenare85112.Muschii regiunii plamare mijlocii86113.Muschii eminentei hipotenare86114.Muschii regiunii dorsale a mainii87115.Fasciile axilare87116.Fasciile brahiala,a cotului si antebrahiala88117.Retinaculul flexorilor si extensorilor la pumn88118.Fasciile mainii89119.Sinovialele digito-carpiene89120.Muschii posteriori ai bazinului90121.Muschii anteriori ai bazinului91122.Muschii regiunii anterioare a coapsei92123.Muschii regiunii mediale a coapsei94124.Muschii regiunii posterioare a coapsei96125.Muschii regiunii anterioare a gambei97126.Muschii regiunii posterioare a gambei: planul superficial98127.Muschii regiunii posterioare a gambei: planul profund99128.Muschii regiunii laterale a gambei100129.Muschii dorsali ai piciorului101130.Grupul muscular plantar lateral101131.Grupul muscular plantar mijlociu102132.Grupul muscular plantar medial105133.Trigonul femural106134.Ligamentul inghinal106135.Fasciile gluteala, iliaca, lata si crurala108136.Retinaculele extensorilor la gatul piciorului109137.Aponevroza plantara111138.Artera axilara111139.Retelele anastomotice periscapulara si pericervicala114140.Artera brahiala115141.Pachetele vasculo-nervoase ale bratului116142.Artera radiala116143.Artera ulnara117144.Reteaua arteriala a cotului119145.Pachetele vasculo-nervoase ale antebratului119146.Arcul palmar superficial119147.Arcul palmar profund120148.Reteaua limfatica a membrului superior120149.Venele profunde ale membrului superior122150.Venele superficiale ale membrului superior122151.Artera obturatorie, gluteala superioara, gluteala inferioara si pudendala interna123152.Artera femurala: ramuri colaterale:125153.Teaca vaselor femurale126154.Reteaua arteriala anastomotica ischio-femurala si pericervicala126155.Artera poplitee126156.Reteaua arteriala anastomotica a genunchiului127157.Arterele tibiala anterioara si dorsala a piciorului128158.Artera tibiala posterioara129159.Arterele plantare130160.Venele profunde ale membrului inferior131161.Venele safena mare si safena mica132162.Reteaua limfatica superficiala a membrului inferior132163.Reteaua limfatica profunda a membrului inferior133164.Formarea plexului brahial133165.Ramurile colaterale ale plexului brahial134166.Nervul axillar134167.Nervul radial135168.Nervii cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial135169.Nervul musculocutan136170.Nervul ulnar in axila, la brat, cot si antebrat137171.Nervul ulnar la pumn si mana137172.Nervul median in axila, la brat, cot si antebrat138173.Nervul median in canalul carpian si mana138174.Inervatia senzitiva a membrului superior138175.Formarea plexului lombar si ramurile sale colaterale139176.Nervul obturator139177.Nervul femural140178.Formarea plexului sacrat si ramurile sale colaterale140179.Nervul ischiadic141180.Nervii peronier comun, superficial si profund142181.Nervul tibial143182.Nervii plantari144183.Inervatia senzitiva a membrului inferior145184.Regiunea deltoidiana145185.Regiunea scapulara146186.Regiunea axilara: peretii anterior si posterior146187.Regiunea axilara: peretii medial, lateral, varful si baza147188.Regiunea brahiala anterioara147189.Regiunea brahiala posterioara148190.Regiunea cubitala anterioara148191.Regiunea cubitala posterioara148192.Regiunea antebrahiala anterioara149193.Regiunea antebrahiala posterioara149194.Regiunea anterioara a gatului mainii150195.Regiunea posterioara a gatului mainii150196.Regiunea palmara150197.Regiunea dorsala a mainii151198.Proiectia si descoperirea arterelor: axilara, brahiala si brahiala profunda151199.Proiectia si descoperirea arterelor: ulnara, radiala si a arcurilor palmare151200.Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului superior152201.Proiectia si descoperirea nervilor median, ulnar, radial, musculocutan, axillar152202.Variatii de forma si fracturi ale claviculei153203.Fracturi ale oaselor membruli superior153204.Absenta muschiului pectoral mare155205.Triunghiul de auscultatie155206.Anatomia clinica a vaselor axilare: compresiunea arterei, anevrism, lezarea venei axilare157207.Variante ale arterei brahiale157208.Variatii ale plexului brahial157209.Lezarea nervilor: toracodorsal, median, radial si ulnar158210.Mana in gat de lebada, deget in ciocan, mana in ghiara158211.Sindromul canalului carpian, canalului cubital, paralizia ciclistului159212.Retractia aponevrozei palmare si tenosinovitele159213.Regiunea inghino-femurala laterala160214.Regiunea inghino-femurala mediala160215.Regiunea gluteala160216.Regiunea obturatorie160217.Regiunea anterioara a coapsei160218.Regiunea posterioara a coapsei161219.Regiunea anterioara a genunchiului161220.Regiunea posterioara a genunchiului161221.Regiunea anterioara a gambei162222.Regiunea posterioara a gambei162223.Regiunea anterioara a gatului piciorului163224.Regiunea posterioara a gatului piciorului163225.Regiunea dorsala a piciorului164226.Regiunea plantara164227.Proiectia si descoperirea arterelor membrului inferior165228.Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului inferior166229.Proiectia si descoperirea nervilor membrului inferior166230.Anatomia clinica a venelor safene167231.Coxa vara, coxa valga167232.Genu valgum, genu varum167233.Palparea pulsului la arterele femurala, poplitee, tibiala posterioara si dorsala a piciorului167234.Halux valgus, deget in ciocan, degete in ghiara168235.Reflexele patelar, ahilean si cutanat plantar168236.Fracturi ale oaselor membrului inferior. Pozitii vicioase ale piciorului168237.Rupturi ale meniscurilor, ligamentelor incrucisate, dezlipiri ale tendoanelor patelar si ahilean171238.Toracele: schelet, limite, forma, linii conventionale172239.Regiunea sternala172240.Regiunea costala173241.Regiunea mamara173242.Regiunea vertebrala174243.Epifizioliza capului femural174244.Grefe osoase175245.Varice, tromboza, tromboflebita175246.Os glabela. Lezarea nervului fibular comun175247.Artera obturatorie accesorie175248.Cateterismul venei femurale175249.Hipertrofia nodulilor limfatici inghinali175250.Injectii intramusculare intragluteale175

1.Anatomia in Egiptul anticIn Egiptul antic , putem mentiona printre cei mai de seama anatomisti si medici pe Alkmaion VI i.en.,care a disecat peste 100 de oameni vii,Erasistrat si Herofil.Biblioteca din Alexandria a reprezentat pana la momentul disparitiei prin incendierea sa, cea mai imporntanta pastratoare a secretelor lumii de pana atunci,implicit a celor mai vechi tactici si metode folosite in medicina antica,respectiv egipteana.( 48-47 I.en. ; sec V e.n. )2.Anatomia la vechii grecinvaii Greciei antice pot fi considerai fondatorii medicinei occidentale moderne, deoarece au realizat ruperea definitiv de magie i supranatural.Hippocrate( 460-377 i.en.), printele medicinei, caracteriza bolile ca: acute, cronice, endemice i epidemice. Boala era considerat ca un dezechilibru dintre elementele clasice (umori).Hipocrate afirma ca doar barbatii cu descendenti in familie(tatal ) erau considerati apti de a practica medicina.Hipocrate a trait pe insulele Kos,Knidos,locuri in care isi punea in aplicare practica pranzului de proba.A fost numit parintele observatiei rationale in medicina si patriarh al gandirii medicale.El spunea : primum non nocere si natura este cel mai bun vindecator.Un alt reprezentant al medicinii elene este Imparatul Frederic al II lea(1230)Perioada prehipocratica (1200-1400 iH)ALCMEON DIN CROTONA a desris primul tratat de anatomie din lume a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul a efectuat primele disectii pe animale a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala)HOMER cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele mari pleaca spre cap si gatARISTOTEL parintele anatomiei comparate a descris dentitia la diferite animale interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie

Perioada hipocraticaHIPOCRATELucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC osteologie bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere anatomia si fiziologia = bazele medicinii nu se efectuau disectii nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere nu se facea distinctie intre tendoane, nervi

Perioada alexandrina (sec I iH sec I dH) primele disectii pe cadavre, pe condamnati deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien anatomia nu are caracter stiintificHEROFIL primul medic celebru al SC din Alexandria descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali, vascularizatia meningelui teascul (prescar) lui Herofil, ventriculii cerebrali ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden primul care a dat acest nume, unele glandeERASISTRATE DIN COS dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului descrie valvele cardiale descrie conexiunile dintre artere si vene

SCOALA METODICA (sec I iH sec II dH)SORAN din EFES descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine

3.Anatomia la arabiIn medicina araba,ii avem ca reprezentanti pe Hamnurabi ( 1728-1686 i.en.),chirurgul Abulcazis (912-1013) care spunea ca : Ratiunea pentru care noi avem operatori abili este aceea ca arat medicinii cere timp pentru a o insusi.Acela care vrea sa o practice(chirurgia),trebuie mai intai sa cunoasca diferitele oase,tendoane si muschi,numarul si pozitia lor,venele,arterele ca si regiunile prin care trec.Daca anatomia este ignorata,vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat.Avicena( 988-1037 ) , printul medicinii arabe,un nume de altfel latinizat al marelui anatomist ,a elaboral Canonul medicinii.Ibn an Nafis din Damasc (1210-1282),a fost primul care a descris circulatia sangelui in lucrarea sa Comentarii.-moartea profetului si fondatorului Islamului MOHAMED(632 dH)-arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH trupele lui Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele = combustibil pt incalzirea bailor publice-la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei-fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un spital-medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica-traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei-medicica araba 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, incep ut sec VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada de aur.4.Anatomia in China anticaHoua Cheon(1341) clasifica vasele in 12 grupe.Wang Ts`Ingjen( 1796) elaboreaza lucrarea Corectarea erorilor medicale .El diseca 30 de cadavre de copii morti de ciuma.El descrie corect in 1796-1800 : uretrele , arcul aortic,aorta descendenta,vena cava inferioara,pancreasul.5.GalenusClaudius Galenus din Pergam (129-201) a fost un renumit medic si anatomist grec,el disecand numai animale(porc).A fost medic a 5 imparati romani,biserica declarand anatomia lui drept dogma.Scrie Preparatii anatomice, Oasele , Despre disectia muschilor , Rolul partilor corpului , Rolul mediastinului si pleurei , Studentilor , Medicamente , De usu partium coporis humani : Acela care va citi acest tratat nu trebuie sa se pronunte pro sau contra afirmatiilor mele decat dupa ce le-a verificat cu proprii sai ochi .

6.Anatomia pre-nascentistaLa 17 septembrie 1299(1300) papa Bonfaciu al VIII lea elaboreaza lucrarea De sepultris.De asemenea , papa Sixtus al IV lea promulga disectia ;de la el este legiferata disectia, iar papii Carol Quintul (1530) si Clemenet al VII lea au adus aporturi semnificative in lumea medicinii.Creearea scolilor medicare a reprezentat un pas urias in evolutia medicinii.Astfe,avem atestate urmatoarele : 1220 Montpellier(continua conceptii Sc de la Salerno caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe , 1532- prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane,1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda- care a intemeiat o Academie latina la Cotnari),1228 Padova (primele disectii in sec XIII ,1276- primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima),1300 disectii demonstrative in scop didactic),1215 Paris ? Sorbona,1250 Bologna,1348 Praga,1426 LouVain-Bruxelles.7.Anatomia RenasteriiReprezentativi sunt : Donatello (1445-1448)-Miracolul inimii avarului cu modelele sale anatomice, MICHELANGELO BUONARROTI (1475-1564) care facea disectii in locuinta sa din Florenta,Rafaello Santi(1483-1520),Titziano Veccelia(1490-1576),Benvenuto Cellini(1500-1571),Rembrandt von Rijn(1606-1669),Leonardo da Vinci (1452-1519),Corolus Stephanus(1504-1564),coleg cu Andreas Vesalius: De dissectione partium corporis humani libri tres , Realdus Columbus Crmonensis(1516-1559) cu lucrarea De se anatomica (1558) , Gabrieles Fallopius(1523-1562) cu lucrarea Observatione anatomicae(1561):sinusul sfenoidal,canalele simicirculare ale urechii interne,nervul,coarda timpanului,arcada inghinala,trimpele uterine,clitorisul,himenul, spaniolul Miguel Serveta da Villanova 1509(1511) 1553 care a elaborat un Tratat asupra siropurilor;in 1531 a scris De trinitatis erroribus, in 1533 Restitutio christianusmi conform careia sufletul se afla in sange.Descris corect marea si mica circulatie, insa sfarsind tragic,ars pe rug.Trasaturi caracteristice ale renasterii: dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologiei se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru intelegerea functionarii lor fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare, iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc. contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor, este inlocuita progresiv cu : -observatia sistematica -observatia controlata -experimentul Figuri reprezentative: Sec. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficiente aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista si orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala.Sec. al XVI-lea Paracelsus (1493-1541) numele cel mai lung din istoria medicinei PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim- si-a luat numele de paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- se numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si experimentarea. Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei moderne prin intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura, mai mult emite ipoteze fiziologice. Miguel Servet (1511-1553) descrie corect drumul sangelui in mica circulatie (ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomo- fiziologice intr-un eseu teologic. Fabrizio dAquapendente ( 1537-1619) premergator al lui Harvey, i-a oferit acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de itinerar al sangelui intr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua sensuri prin acelasi vas. Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina, publicat la Paris (1542) in zece editii succesive. 8.Leonardo Da vinci si Anatomia Leonardo da Vinci (1452-1519)interesat de asemenea,pe langa pictura si de medicina.Marc Antonio della Tora ,un mare anatomist,ii este profesor de anatomie la Padova.El spune ca Ventriculii laterali sunt sediul perceptiei, Ventriculul III este sediul sufletului iar Ventricului IV este sediul meomoriei.Diseca la spitalul Santa Maria Nueva: din Florenta,la spitalul Magioredin Milano,la spitalul Sf.Spirit din Roma.El descrie : bronhiile ca nefiind legate de inima, valvulele de la originea vaselor de sange,sectiuni anatomice prin membre si viscere.Avea planuit un Tratat de Anatomie format din 120 de capitole-750 desene in 26(60) de caiete si 228 de planse dintre care 215 au ajuns la biblioteca castelului regal la Windsor. Contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. 9.Miguel CervetoMiguel Servet (n. 29 septembrie 1511, Villanueva de Sijena, Aragon - d. 27 octombrie 1553, Geneva), nscut Miguel Serveto, cunoscut i ca Miguel de Villanueva, a fost teolog, medic i umanist. n medicin, Michel Servet a fost descoperitorul circulaiei pulmonare (mica circulaie).A elaborat un Tratat asupra siropurilor;in 1531 a scris De trinitatis erroribus, in 1533 Restitutio christianusmi conform careia sufletul se afla in sange.A descris corect marea si mica circulati; precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628)acuzat de Calvin pentru erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale10.Andreas Vesalius copil diseca iepuri si rate 25 februarie1530-Universitatea Louvan 1533 Paris,1537 Louvain,Padova 5 decembrie 1537 lector de chirurgie 6 decembrie 1539 prefesor de anatomie si chirurgie . Profesorul trebuie sa execute el insusi disectia 1544 se retrage de la Padova 1546,devine medicul imparatului Carol Quintul,Filip al II lea. Tratamentul (insanatosirea) este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului anatomiei este acela de a fi o baza pentru atingerea acestui scop. 1564- pe insula Zante metoda sa = anatomie comparata Tabulae anatomicae 1538 la Venetia 1541 Venetia Galeno opera omnia 1542 Basel De corpuris humani fabrica 7 volume, I oase si cartilagii, II - ;ligamente si muschi, III vase, IV nervi, V digestiv si urogenital , VI inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen 1561 Chirurgia magna Stephano von Calcar-da o imagine artistica pozelor din anatomia lui Vesalius prima descriere a anatomiei: venelor, inimii, urechii interne si externe, mezenteruluim mediastinului, m fronixului, aritenoidelor a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii galbeni a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului organele interne putin studiate greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu functia, intelepciunea fortei divine cel mai vechi preparat anatomic din lume la univ. din Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler decapitat preparat de Vesal in 1543 (disectie publica) acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant la reintoarcere in europa nafragiul pe insula Zenta, unde a murit de tifos elevii lui Vesal: Realdo Colombo descrierea micii circulatii; B. Eustachio descrieri: trompa urechi interne, suprarenala, nervii optici, dintii11.Anatomia si AreteleMedicina (lat.: ars medicina = arta de a vindeca).Anatomia este in stransa legatura cu majoritatea artelor,in special arta de a picta/desena,intrucat invatatea medicinii se bazeaza atat pe observatia in realitate a corpului uman si a tot ce tine de el,cat si in plan artistic,in diverse atlase si desene,fapt ce afirma legatura dintre anatomie si desen artistic.La acest capitol il putem da ca principal exemplu pe marele artist Leonardo Da Vinci, pasionat atat de pictura si redare grafica cat si de medicina.De asemenea anatomia mai este in strans legatura cu toate stiintele exacte precum stiinta,fizica,chimia,matematica.12.Whiliam HarveyWilliam Harvey (n.1 aprilie 1578 d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul c a elaborat teoria exact a circulaiei sanguine.A fost medic de curte al regilor britanici Iacob I i Carol I.A scris Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus (1628) Spre deosebire de creatorul anatomiei moderne, Andreas Vesalius, el nu i-a petrecut copilria fcnd vivisecii pe animale. La diseciile cadavrelor a luat parte n timpul studiilor de la Gonville and Caius College, n Cambridge, unde s-a specializat n medicin William Harvey i-a lrgit cunotinele privind funcionarea sistemului circulator la mamifere. A bnuit c Galen nu avea dreptate; ficatul nu reprezenta elementul cel mai important al circulaiei sngelui, ci inima. Avea totui nevoie de argumente.Pentru a defini modul de micare al sngelui prin organism, a efectuat mai multe vivisecii pe cini. Acestora le lega diferite vene i artere din anumite pri ale corpului. Blocnd vena cav a observat c vasele se tumefiaz spre extremiti. Aceast descoperire a fost tema unuia din cursurile pe care le-a inut, dup anul 1615, la Lumley College, la catedra de chirurgie i anatomie.13.Anatomia francezaIn Franta, anatomia a ramas multa vreme tributara conceptiilor lui Galenus prin conservatorismul lui Sylvius si Jack Riolan, tatal si fiul (arcada lui Riolan)In Franta, primul tratat de anatomie a fost descris de Aspoare (?) in 1561 Anatomia universala a corpului umanIn aceasta perioada, anatomia patrunde adanc in vasele sangvine prin injectii musculare.Disectia este metoda durenta tema de atractie pentru artisti.Acest lucru a fost imortalizat de Rembrandt in tabloul Lectia de anatomie a doctorului Tulp.14.Anatomisti romani celebriThoma Ionescu (n. 13 septembrie 1860, Ploieti - d. 28 martie 1926, Bucureti) a fost un medic chirurg i anatomist romn, profesor universitar, iniiator al unor tehnici noi chirurgicale, ntemeietorul colii romneti de chirurgie i de anatomie topografic, membru de onoare al Academiei Romne.Thoma Ionescu este ntemeietorul colii romneti de anatomie i de chirurgie. A colaborat la redactarea marelui tratat de anatomie sub redacia lui P.J. Poirier, aducnd contribuii la topografia etajului abdominal prin descrierea unor structuri anatomice care-i poart numele. A dezvoltat i pus la punct numeroase tehnici i instrumente chirurgicale coala sa de chirurgie a avut un rol important n formarea specialitilor romni, aducndu-i totodat contribuia la mbogirea patrimoiniului de tehnici chirurgicale i de cunotine privind anatomia topografic. i astzi, n vestita clinic "Mayo" din Rochester (U.S.A.), se afl bustul chirurgului romn Thoma Ionescu.Victor C. Papilian (n. 17 iunie 1888, Galai - d. 15 august 1956) a fost un medic, scriitor i profesor universitar romn.ncepnd cu 1907 Victor Papilian a studiat medicina i a devenit medic n 1916 la Bucureti. n anul 1947, odat cu instaurarea regimului comunist n Romnia, a fost pensionat forat. n anul 1948 a semnat n faa lui Vladimir Ghika profesiunea de credin catolic, specificnd c dorete s aparin Bisericii Romne Unite cu Roma. La nceputul anului 1950 a fost condamnat la 10 ani de nchisoare ca adept al "ideologiei burgheze" pentru "atitudine refractar ideilor socialiste". Dup eliberarea din nchisoare a frecventat serviciile religioase clandestine svrite de preotul Vasile Chindri.Papilian: Anatomia se invata de 17 ori, se uita de 16 si se retine o data15.Configuratia exterioara a oaselorFiind comparate cu unele corpuri geometrice,oaselor li se descriu 3 dimensiuni:lungimea,latimea,grosimea.De asemenea li se desctiu fete,margini si unghiuri.Oasele isi pot primu numele de la corpurile geometrice cu care se aseamana:trapezul,cuboidul,piramidalul,etc.Alte oase au nume de obiecte:scafoidul,cuneiformul,ciocanul,scarita.Dupa aspectul lor oaseele pot fi rectilinii(fibula),incurbate(coastele),in S italic ( clavicula) sau rasucite pe axul lor(humerusul).Sunt oase care ai anumite caractere structurale cum ar fi oasle pneumatice.Acestea au forma neregulata si contin in interiorul lor cavitati pline cu aer(maxila,frontalul,sfenoidul,etnoidul,mastoida).In raport cu situatia lor ,oasele pot fi sesamoide sau suturale.In raport cu dimensiunile lor,oasele se clasifica in luni,plane(late) si scurte.16.Elementele descriptive ale oaselorDesi sunt organe rezistente,oasele sufera inflentele organelor invecinate.De ex.,tractiunea muschilor produce proeminente osoase,presiunea creierului da nastere la depresiuni pe fata interioara a oaselor craniului,pulsatiile arterelor produc santuri etc.De pe suprafata oaselor se desprind elemente morfologice(descriptive) care cuprind un numar de detalii importante din punct de vedere practic si aplicativ.Aceste detalii morfologice se grupeaza in proeminente,cavitati,gauri si canale.Proeminentele sunt parti osoase care proemina la suprafata osului si pot fi articulare si nearticulare.Cavitatile osoase sunt determinate de forte de presiune,impartinndu-se in articulare si nearticulare.Cavitatile nearticulare se impart la randul lor in cavitati de insertie si cavitati de receptie.Gaurile si canalele osoase sunt de 2 feluri: de trecere si nutritie(TESTUT).Gauile si canalele de trecere sau de transmisie,dupa forma lor,au mai multe denumiri : hiat , foramen , sulcus , ductus , fossa , fossula , incisura , apertura . Gaurile si canalele nutritve servesc pentru trecerea vaselor sanguine care asigura nutritia osului respectiv.Dupa dimensiunea lor se impart in 4 grupe:Gaurile de ordinul I, Gaurile de ordinul II,Gaurile de ordinul III (de la care pleaca un sistem de canale numite canalele HAVERS,prin care trec capilarele) si Gaurile de ordin IV.Canalele nutritive ale oaselor memebrelor se indreapta oblic catre cot si fug de genunchi,deoarece oasele cresc inegal prin extremitatile lor.Extremitatea fertila este cea superioara pentru humerus si cea inferioara pentru oasele antebratului,iar pentru membrul inferior extremitatea fertila este cea inferioara pentru femur si cea superioara pentru oasele gambei.Famurul are in majoritatea cazurilor 2 gauri nutritive de ordinul I.17.Structura OaselorExaminand sectiuni prin diferite oase,se observa ca acestea sunt formate din tesut osos care se prezinta sub 2 aspecte:compact si spongios.Substanta compacta este omogena,dura ,de culoare alba(pe osul uscat).Este formata din lamele osoase alaturate,alipite fara a delimita cavitati intermediare.Ea rezista in special torsiunii si indoiriisi foarmeaza diafiza oaselor lungi,stratul de la suprafata epifizelor si al oaselor scurte,precum si cele 2 lame,externa si interna,ale oaselor scurte.Substanta spongioasa se prezinta ca un burete,fiind formata din lamele sau trabecule osoase orientate in diferite sensuri si prin intretaierea lor se formeaza cavitati de marimi diferite numite areole,alveole sau tubi ososi,in care se gaseste maduva osoasa.Ea rezista in special la presiune si o gasim in epifizele oaselor lungi si in interiorul oaselor scurte si late.In ambele tipuri de substanta ososasa,trabeculele osoase se dispun dupa liniile izostatice prin care se transmit fortele de presiune si tractiunecare actioneaza asupra osului.In structura celor 3 tipuri de oase(luni,plane si scurte),repartitia celor 2 tipuri de substanta osoasa se face intr-un mod caracteristic pentru fiecare categorie.Strctura oaselor lungiSunt formate dintr`un corp sau diafiza si din 2 extremitati sau epifize:una proximala sau superioara si cealalta inferioara sau distala.Corpul osului este format dintr-un cilindru de tesut osos compact,strabatut in tot lungul sau de un canal central,larg,numit canalul sau cavitatea medulara,care adaposteste maduva osoasa.Tesutul osos compact prezinta spre periferie si spre canalul medular cate o zona de lamele osoase soncentrice care formeaza zana fundamentala externa si respectiv zona fundamentala interna,intre care se gasesc osul haversian si osul nehaversian.Osul haversian este format din osteoane sau sisteme Havers sau coloane haversiene dispuse concentric in jurul unui canal numit canalul HAVERS.Celulele tesutului osos sunt de 3 feluri:osteoblaste,osteocite si osteoclaste.Osul nehaversian este format din lamele osoase care fac legatura intre osteoane si reprezint resturi ale osteoanelor ce rezulta in urma procesului de remaniere.Intre diafiza si epifiza,pana la varsta de 25-30 de ani,exista un disc cartilaginos numit metafiza,cartilaj diafizo-epifizar,cartilaj de crestere sau cartilaj de conjugare.Extremitatile sau epifizele osului lung sunt formate la suprafata dintr-un strat subtire de substanta compacta,care acopera o masa de substanta spongioasaStrctura oaselor planeSunt acoperite la exterior de periost sub care se gasesc 2 lamele de substanta osoasa compacta,care cuprind intre ele un strat mai gros sau mai subtire de substanta osoasa spongioasa.In cazul oaselor plane ale boltii craniene,lamelele de substanta compacta se numesc lame sau table(una externa:lamina externa si alta interna:lamina interna),iar substanta osoasa spongioasa se numeste diploe.Strctura oaselor scurteOasele scurte au o strcutura asemanatoare cu cea a epifizelor oaselor lungi.Sub periost se afla un strat subtire de substanta osoasa compacta ce inveleste o masa de substanta spongioasa dispusa interior, in areolele careia se afla maduva osoasa.Suprafata exterioara a oaselor este invelita de o membrana fibroasa numita periost.Prin fata sa profunda,periostul adera la os.Acest fapt se datoreste vaselor care trec din el in osul subiacent prin canalele VOLKMANN,dar mai ales unor fibre conjunctive numite fibrele SHARPEY.Histologic,periostul este format din 2 straturi :superficial si profund.Cavitatea medulara,ca si areolele substantei osoase spongioase,contine maduva osoasa.Ea este o substanta moale,semifluida,buretoasa,bogata in elemente figurate ale sangelui.Prezinta 4 aspecte:Maduva rosie osteogena,Maduva rosie hematogena,Maduva galbena,Maduva gelatinoasa sau cenusie.18.Caracterele vertebrelor cervicaleCorpul vertebrelor cervicale este mic si alungit transversal,crescand progresiv de la a 3 a la a 7a vertebra cervicala.Pe marginile laterale ale fetei superioare a corpului vertebral se gaseste o proeminenta osoasa numita procesul uncinat,proces semilunar sau croset.In partile laterale ale fetei inferioare se gasesc 2 scobituri,care corespund proceselor uncinate ale vertebrei subiacente.Gaura vertebrala este triunghiularaProcesul spinos este scrurt,putin inclinat, si cu varful bifid.Procesele transverse,scrurte si largi,au baza strabatuta de gaura transversara,prin care trec artera,vena si nervvul vertebral( al lui FRANCOIS FRANC ).Aceasta gaura imparte baza procesului transvers in 2 radacini:una anterioasa si una posterioara.Pe fata superioara a procesului transvers se gaseste un sant pentru nervul spinal cervical.Varful procesului transvers se termina prin 2 tuberculi:unul anterior ascendent si altul posterior descendent.Procesele articulare sunt 2 superioare si 2 inferioare,orientate in plan transversal,cele superioare privind postero-superio,iar cele inferioare,infero-anterior.Lamelele vertebrale ,subtiri,patrulatere,mai late decat inalte.19.Caracterele vertebrelor toracaleCorpul vertebral are diametrul transversal aproape cu cel antero-posterior,in special la nivelul vertebrelor toracale mijlocii.Pe partile laterale ale corpului vertebral se afla suprafetele costale destinate sa se articuleze cu capul coastelor.Aceste suprafete articulare sunt in numar de 4,cate 2 pentru fiecare parte a corpului vertebral,una superioara si una inferioara.Suprafetele costale superioare se gasesc la primele 10 vertebre toracale,iar cele inferioare numai la primele 9.Gaura vertebrala este aproape circulara.Procesul spinos este de forma prismatic triunghiulara,foarte lung si foarte inclinat inferior.Varful proceselor spinoase toracale este unituberculat.Procesele transverse sunt unituberculate si prezinta pe fata lor anterioara,aproape de varf, cate o suprafata articulara pentru tuberculul costal.Procesele articulare sunt dispuse in plan frontal,cele superioare privesc posterior iar cele inferioare anterior.Lamelele vertebrale sunt patrate.20.Caracterele vertebrelor lombareCorpul vertebral este foarte voluminos si are aspect reniform.Gaura vertebrala are forma unui triunghi isoscel.Procesul spinos,foarte dezvoltat,este patrulater si aproape orizontal.Primele 3 procese sunt mai mari ca urmatoarele 2.Procesele costiforme sunt omologul coastelor.Prin pozitia lor pot fi confundate cu procesele transverse,care sunt reprezentate de mici proeminente osoase situate pe fata posterioara a proceselor costiforme.Procesele articulare sunt situate pe un plan posterior proceselor costiforme si sunt verticale.Procesele articulare superioare au suprafete articulare concave,iar cele inferioare au suprafete articulare convexe.Lamelele vertebrale sunt patrulatere,mai inalte decat late.21.Atlasul si AxisulAtlasul este prima vertebra cervicala,careia ii lipseste corpul vertebral.Este alcatuit din 2 mase laterale,unite intre ele anterior si posterior prin 2 arcuri osoase,delimitand impreuna gaura vertebrala.Maselor laterale li se descriu 6 fete.Fata superioara,suprafata articulara concava,numita suprafata artiulara superioara destinata sa se articuleze cu condilul occipitalului.Fata inferioara,prezinta o suprafata articulara numita suprafata articulara inferioara care se va artcula cu procesul articular superior al axisului.Fata anterioara corespunde extremitatii arcului anterior.Fata posterioara corespunde extremitatii arcului posterior.Fata laterala se continua cu procesele transverse.Fata mediala prezinta rugozitati pentru insertia ligamentului transversArcul anterior,usor convex anterior,mai scurt decat cel posterior,prezinta pe fata lui anterioara , pe linia mediana ,tuberculul anterior al atlasului.Pe fata posterioara prezinta o suprafata articulara concava,circulara,fovea dentis,care sa se articuleze cu dintele axisului.Arcul posterior descrie o curba cu concavitatea anterior.Pe fata lui posterioara se gaseste pe linia mediana tuberculul posterior al atlasului.Pe marginea lui superioara prezinta un sant numit santul arterei vertebrale prin care trec artera vertebrala si primul nerv rahidian cervical.Uneori acest sant pate fi transformat in canalul arterei vertebrale.Procesele transverse au varful unituberculat.Gaura vertebrala este impartita de ligamentul transvers in 2 compartimente:unul anterior,aprox.patrulater,pentru dintele axisului si celalalt posterior,ovalar,care corespunde maduvei cu meningele rahidian si radacinilor medulare ale nervilor accesori.(XI)Axisul este cea de-a doua vertebra cervicala.Corpul axisului prezinta pe fata lui superioara , in portiunea mijlocie,un proces vertical numit dintele axisului sau procesul odontoid al axisului.Acest proces prezinta o baza sudata la corpul axisului,o portiune mai stramta numita gat(col),un corp si un varf de care se prind ligamentele occipito-axoidiene.Pe fata anterioara si posterioara a dintelui se gaseste cate o suprafata articulara anterioara pentru arcul anterior al atlasului si una posterioara pentru ligamentul transvers.Procesele transverse sunt scurte si varful lor este unituberculat.22.Caracterele specifice ale vertebrelor C6,C7,D1,D4,D10,D12,L5C6 se caracterizeaza prin aceea ca prezinta mai proeminent tuberculul anterior al procesului transvers numit tuberculul carotidian sau tuberculul lui CHASSAIGNAC.Acest tubercul se poate palpa si reprezinta punct de reper pentri descoperirea arterei carotide comune.C7 sau vertebra proeminenta prezinta procesul spinos mai lung ca la celelalte vertebre cervicale,punct de reper pentru numararea vertebrelor.Procesul spinos este unituberculat.In partea inferioara a fetelor laterale ale corpului,se gaseste uneori cate o fateta articulara pentru capul primei coaste.T1 prezinta corpun vertebral asemanator vertebrei cervicale.Pe fata superioara a corpului sau are procese uncinate,caracteristice vertebrelor cervicale.T4 prezinta pe partea laterala stranga o depresiune data de pulsatiile aortei,amprenta aortica.T10 se deosebeste de celelalte vertebre dorsale prin prezenta unei singure semifatete articulare costale pentru capul coastei a 10-a.D12 prezinta ca si D11 o sngura fateta articulara pentru capul coastelor si nu prezinta pe fetele anterioare ale proceselor transverse fatete articulare pentru tuberculul costal.Are procesele articulare inferioare identice cu cele ale vertebrelor lombare.L5 are corpul vertebral mai inalt in partea anterioara decat in partea posterioara,avand aspect cuneiform.23.SacrumulSacrumul este un os nepereche,median si simetric,situat in partea posterioara a bazinului,inferior coloanei limbare,deasupra coccisului si intre cele 2 oase coxale.Scrumul este orientat infero-posterior,formand cu coloana lombara un unghi obtuz deschis posterior numit promontoriu.Sacrumul prezinta 4 fete,o baza si un varf.Orientare:se pune superior baza ,iar posterior fata convexa.Fata pelvina sau anterioara este concava si prezinta pe linia mediana o coloana osoasa ce provine din sudarea celor 5 corpuri vertebrale componente,ale caror locuri de sudura sunt indicate de 4 linii(creste) transversale.La extremitatile fiecarei linii transversale exista cate o gaura sacrala anterioara prin care trec ramurile anterioare ale nervilor sacrali si ramuri ale vaselor sacrale laterale.Fiecare din aceste gauri sunt separate de vecinele lor,superioara si inferioara,prin cate o coloana osoasa pe care se insera muschiul piramidal al bazinului(piriform).Fata posterioara este convexa si prezinta pe linia mediana creasta sacrala mediana,rezultata din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrale.La nivelul celei de-a 3-a sau a 4-a vertebra sacrala,creasta sacrala se bifurca,cele 2 ramuri de bifurcatie numindu-se coarnele sacrale,ce se vor articula cu coarnele coccisului.Intre coarnele sacrale se gaseste orificiul inferior al canalului sacral,numit hiatusul sacral.De-o parte si de alta a crestei sacrale mediane se gaseste cate un sant longitudinal numit santul sacral care continua inferior santurile vertebrale.Lateral santului sacral se gasesc 5 tuberculi sacrali postero-mediali sau tuberculi articulari care reprezinta procesele articulare ale vertebrelor sacrale si care formeaza creasta sacrala intermediara.Laterall tuberculilor se gasesc gaurile sacrale posterioare,in numar de 4 prin care trec ramurile posterioare ale nervilor sacrali.Urmeaza mai lateral,tuberculii sacrali postero-laterali sau tuberculii conjugati,care reprezinta procesele transverse ale vertebrelor sacrale,si care formeaza creasta sacrala laterala.Fetele laterale au forma triunghiulara cu baza superior;prezinta o fata articulara in forma de pavilion de ureche destinata sa se articuleze cu o suprafata asemanatoare situata in partea posterioara a fetei mediale a coxalului.Posterior acesteia se afla tuberozitatea sacrala,pe care se insera ligamente puternice ale articulatiei sacro-iliace.Baza sacrumului prezinta o suprafata ovalara mediana care este fata superioara a corpului primei vertebre sacrale.Posterior acestei suprafete se gaseste orificiul superior al canalului sacral.Lateral fata de suprafata ovalara se descrie cate o suprafata triunghiulara,cu baza lateral numita aripioara sacrumului.Posterior aripioarelor sacrale se gasesc 2 procese articulare superioare destinate articulatiei cu procesele articulare inferioare ale ultimei vertebre lombare.Varful sacrumului prezinta o suprafata articulara eliptica care se articuleaza cu ciccisul.Canalul sacral strabate osul sacrum continuand canalul vertebral.In el se gaseste fundul de sac dural si nervii care alcatuiesc coada de cal.De fiecare parte a canalului sacral pleaca 4 conducte transversale care se bifurca dand o ramura anterioara si una dorsala,ce se deschid la nivelul gaurilor sacrale anterioare si respectiv posterioare.24.CoccisulCoccisul este un os median,nepereche si simetric,situat dedesubtul sacrumului cu care se artculeaza,reprezentand la om rudimentul scheletului cozii la mamifere.Are o forma triunghiulara si prezinta 2 fete,2 margini,o baza si un varf.Orientare:se pune superior baza si anterior fata cancava.Fata anterioara este concava,iar fata posterioara este convexa.Cele 2 fete prezinta 3-4 linii transversale,rezultate prin unirea vertebrelor coccigiene.Baza coccisului are o suprafata eliptica destinata sa se articuleze cu varful sacrumului.Posterior acestei suprafete se gasesc 2 procese orientate superior,numire coarnele coccisului,care se srticuleaza cu coarnele sacrumului,contribuind la delimitarea hiatusului sacral.Marginile coccisului sunt oblice,convergand catre varf.Varful coccisului se termina printr-un tubercul mic.25.Coloana vertebrala in generalColoana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiului.Se imparte in 4 segmente:cervical,toracal,lombar si sacro-coccigian.Primele 3 reprezinta segmentul mobil iar cel de-al 4 lea reprezinta segmentul fix al coloanei vertebrale,solidar cu cele 2 oase coxale cu care constituie scheletul bazinului.Coloana vertebrala nu este rectilinie.Prezinta curburi sagitale si curburi laterale.Curburile sagitale sunt in numar de 4:cervicala,dorsala,lombara si sacro-coccigiana.Curburile cervicala si lombara au convexitatea anterior si se numesc lordoze,iar curburile dorsala si sacro-coccigiana au convexitatea posterior si se numesc cifoze.Curburile laterale se numesc scolioze.In mod obisnuit intalnim curburile cervicala si lombara cu convexitatea la stanga si curbura toracala cu convexitate la dreapta.Curbura toracala (principala) este determinata de activitatea mai intensa a muschilor membrului superior drept.Celelalte 2 curburi sunu compensatorii.La stangaci este invers.Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale.Coloanei vertebrale i se descriu:o fata anterioara,o fata posterioara si 2 fete laterale.Fata anterioara este formata din corpii vertebrali si discurile intervertebrale,care formeaza coloana cilindrica.Fata posterioara prezinta pe linia mediana o creasta osoasa,creasta spinala,formata din procesele spinoase ,iar de-o parte si de alta se gaseste cate un sant, santul vertebral,care adaposteste muschii snaturilor vertebrale.Fetele laterale sunt formate din:procesele transverse,pendiculii vertebrali,si partile laterale ale suprafetele circumferentiale ale corpilor vertebrali.Canalul vertebral sau rahidian rezulta din suprapunerea gaurilor vertebrale.El se continua superior cu cavitatea neurocraniului prin gaura occipitala iar inferior de deschide prin hiatusul sacral.El urmareste inflexiunile coloanei vertebrale.Coloana vertebrala indeplineste rol static,mecanic si protector.In statiune verticala coloana vertebrala transmite bazinului si de aici membrelor inferioare,prin intermediul sacrumului,toata greutatea capului,trunchiului si membrelor superioare.Coloana vertebrala este formata din piese articulate intre ele , care sunt mobilizate de muschii santurilor vertebrale,fiind astfel antrenata in miscari numeroase si variate ale corpului.Coloana vertebrala contine in canalul rahidian:maduva spinarii,radacinile nervilor spinali si meningele.26.SternulSternul este un os alungit si plat,median.Este format dintr-o serie de piese osoase independente numite sternebre.Sternul este format din 3 segmente:manubriu sau prestern,corpul sternului si apendicele xifoid sau procesul xifoid.Orientare:se orienteaza anterior fata convexa a osului,iar superior extremitatea mai voluminoasa.In ansamblu,sternul prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2 margini,2 extremitati.Fata anterioara este convexa.La nivelul liniei de sudura dintre manubriu si corpul sternal se formeaza un unghi proeminent anterior,unghiul sterului sau unghiul lui LOUIS care corespunde celei de-a 2a articulatii condro-sternale,constituind astfel un punct de reper pentru numararea coastelor.Pe fata anterioara se vad o serie de linii transversale,crestele sternale,care corespund sudurii dintre sternebre.Pe fata anterioara a sternului se insera: fasciculele sternale ale sterno-cleido-mastoidianului,pectoralul mare si dreptul abdomenului.Fata posterioata este concava.Pe ea se insera muschii sterno-cleido-hioidian,sterno-tiroidian,triunghiularul sternului si diafragma.Extremitatea superioara sua baza prezinta pe linia mediana un sant numit furculita sternala.De fiecare parte a acestui sant se gaseste cate o suprafata articulara,incizura claviculara,destinata sa se articuleze cu extremitatea mediala a claviculei.Varful sau extremitatea inferioara este constituita de apendicele xifoid.Marginile laterale au forma de S italic si prezinta fiecare cate 13 santuri,dintre care 7 sunt articulare numite santuri costale articulate cu cartilagiile primelor 7 coaste si 6 nearticulare,numite santuri intercostale.27.CoasteleDe pe partile laterale ale coloanei vertebrale toracale se desprin 24 de arcuri osoase,12 pe partea dreapta si 12 pe partea stanga,numite coaste,care vin sa se articuleze in partea anterioara a trunchiului,prin intermediul cartilajului costal cu sternul.Primele 7 perechi de coaste ajung la stern,articulandu-e cu acesta prin cate un cartilaj costal si se numesc coaste adevarate.Ultimele 5 perechi nu ajung la stern si se numesc coaste false.Acestea se impart in 2 grupe:costele 8,9,10 se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a 7a si se numesc coaste false propriu-zise,iar coastele 11 si 12 raman independente,neajungand la stern si se numesc coaste flatante.Din punct de vedere morfologic,coastele prezinta 2 portiuni:costa propriu-zisa si o portiune anterioara cartilaginoasa numita cartilaj costal.Coasetele propriu-zise sunt oase late,curbe,a caror lungime creste supero-inferior de la coasta 1 pana la coasta a 7a ,apoi descreste pana la coasta a 12 a .Prezinta o curbura cu concavitatea spre interior si aceasta curbura este accentuata in 2 puncte:unghiul anterior si unghiul posterior.In realitate costele prezinta 3 curburi : curbura de-a lungul fetelor,curbura de-a lungul marginilor si curbura de-a lungul axului.Orientare:se aseaza lateral fata convexa a coastei,posterior extremitatea care prezinta mai multe proeminente si suprafetele articulare,iar inferior marginea care prezinta un sant.Oricarei coaste i se descriu un corp si 2 extremitati:posterioara si anterioara.Corpul coatei este foarte turtit in sens transversal si prezinta 2 fete:una laterala convexa si una mediala concava,care vine in raport cu organele din cutia toracica,precum si 2 margini,superioara si inferioara.Ce superioara este ascutita si pe ea se insera muschii intercostali,iar cea inferioara prezinta un sant,numit santul subcostal in care se gaseste PVN intercostal.Pe cele 2 bize ale snatului subcostal se insera muschii intercostali.Extremitatea posterioara a coastei prezinta 3 portiuni:cap,gat si tubercul.Coapul coastei prezinta 2 suprafete articulare,superioara si inferioara dispuse in unghi care se vor articula cu fetele laterale ale corpului a 2 vertebre toracale vecine.Intre cele 2 suprafete articulare ale coastei se cagaseste o crasta osoasa.Colul coastei este portiunea mai ingusta si delimiteaza capul coastei de tuberculul.La nivelul sau se gaseste o creasta osoasa.Tuberculul costal este o proeminenta osoasa pe care se gaseste o suprafata articulara ce se articuleaaza cu suprafata ososasa de pe fata anterioara a procesului transvers al vertebrei toracale corespunzatoare.Extremitatea anterioara a costei prezinta o scobitura eliptica numita nacosa in care se prinde cartilajul costal.Cartilajul costal este in continuarea coastei osoase.Primele 7 perechi de cartilaje apartin costelor adevarate si se unesc cu sternul.Urmatoarele 3 perechi de cartilaje continua costele false propriu-zise si se unesc cu cartilajul supraiacent,formand arcul costal.Ultimele 2 perechi de cartilaje continua coatele flotante si se pierd in musculatura peretelui abdominal.28.Caracterele specifice ale coastelor 1,2,11,12Coasta 1 prezinta corpul coastei cu fetele orientate superior si inferior.Fata superioara a acestei coste prezinta in protiunea mijlocie o ridicatura ososasa numita tubercului lui LISFRANC pe care se insera musciul cu acelasi nume.Anterior tuberculului se afla santul venei subclaviculare iar posterior tuberculului santul arterei subclaviculare.Coasta 2 se caracterizeaza prin aceea ca cele 2 fete ale corpului privesc oblic,una supero-laterale,alta infero-medial.In prtiunea mijlocie a fetei supero-laterale se afla neregularitati care formeaza tuberozitatea muschiului dintat anterior pentru inserta unui fascicul a m.dintat mare si pentru m.scalen posterior.Coastele 1 si 2 nu au sant subcostal.Coastele 11 si 12 articuladu-se numai cu cate o vertebra,capul lor prezinta o singura suprafata articulara.Acestor caoete le lipsesc tuberculii,deoarece ele nu se mai articuleaza cu procesele transverse ale vertebrelor toracale.Ca directie aceste coaste sunt aproaoe oizontale.Coasta a 12a se deosebeste de coasta a11a prin fatul ca este mai scurta si ii lipseste santul subcostal.29.Cutia toracica in generalToracele este format posterior si pe linia mediana de coloana vertebrala toracala,laterla de cele 12 perechi de coaste si cartilajele costale,iar anterior si median de stern.Toracele este o cavitate oseto-cartilaginoasa pentru protectia aparatelor respirator si cardio-vascular,dar asigura si mobilitatea necesara functionarii acestor aparate,gratie cartilajelor,articulatiilor si peretelui inferior fibro-muscular si diafragma.Toracele are forma unui trunchi de con cu baza inferior.Toracele la femei este mai scurt si are diametrul transversal mai mic ca la barbati.La tipul asten,toracele este lung si ingust,iar la tipul hipersten toracele este scurt si larg.Cifoza si scolioza modifica forma toracelui.Toracelui i se descriu:o suprafata exterioara,una interioara,un orificiu suerior,mai mic care corespunde varfului si un orificiu inferior sau baza,mai mare.Suprafata exterioara sau exotoracele prezinta 4 fete:o fata anterioara sau condro-sternala,limitata superior de furculita sternala,inferior de apendicele xifoid,iar lateral de 2 linii oblice supero-inferior si medio-lateral,ce trec prin ungiurile aterioare ale coastelor.Pe aceasta fata se gasesc:sternul,articulatile condro-sternale,articulatiile sterno-condrale,cartlajele si spatiile intercodrale si extremitatea anterioara a coastelor si spetiilor intercostale;o fata posterioara sau dorsala delimitata de 2 linii laterale ce trec oblic prin unghiurile osterioare ale costelor.Pe acesta fata se gasesc:procesele spinoase ale vertebrelor toracale,santurile vertebrale,procesele transverse,articulatiile costo-transversale si estemitate posterioara a costelor si spatiilor intercostale;2 fete laterale alcatuite din corpul coastelor si spatiie intercostale.Suprafata interioara sau endotoracele prezinta tot 4 fete:fata anterioara si fetele laterale prezinta aceleasi elemente contitutive ca si cele ale suprafetei exterioare;fata posterioara przinta proeminentele corpurilor vertebrale toracale de parte si de alta a carora se gaseste cate un snat numit costeo-vertebral sau santul pulmonar in care patrunde marginea posterioara a plamanului.Varful sau orificiul superior este delimitat amterior de inncizura jugulara a sternului,posterior de corpul vertebrei T1,iar lateral de marginile mediale ale coastei din dreapta si din stanga.Are o forma ovalaea diind inclinat supero-inferior si postero-anterior.Baza sau orificiul inferior este delimitata anterior de apendicele xifoid,posterior de corpul vetrebrei T12,iar lateral de marginea inferioara a coaste 12,de varful coastei 11 si de marginile inferioare ale cartilajelor coastelor 10,9,8,care prin cartlajul coastei 7 merg pana la baza apendicelui xifoid dupa un plan inclinat supero-anterior.30.ScapulaScapula sau omoplatul este un os lat,pereche,asimetric,de forma triunghiulara,situat la partea posterioara a toracelui.Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal la nivelul caruia se afla baza si coasta a 8a,la nivelul careia se fla varful.Prezinta 2 fete,3 margini si 3 unghiuri.Orientare:se aseaza psterior fata prevazuta cu o pternica spina,superior marginea cea mai mica si sbtire,lateral unghiul cel mai voluminos.Fata posterioara priveste postero-lateral si de pe ea se desprinde transversal .la unirea patrimii superioare cu patrimii inferioare,o puternica lama osoasa numita spina scapulei care imparte fata posterioara intr-o fosa situata deasupra sa,fosa supraspinoasa si alta situata dedesubtul ei , fosa subspioasa,fose caere dau insertie muschilor cu acelasi nume.Fosa subspinoasa este separata de marginea laterala a osului printr-o creasca verticala in afara careia se insera muschii micul rotund si marele rotund.Spina scapulei se continua in portiunea ei laterala cu o prelungire libera ,numita acromion.Spina scapulei este aplatizata in sens cranio-caudal si are o forma triunghiulara prezentand 2 fete,superioara si inferioara,pe care se insera muschii supra si subspinos si 3 margini,dintre care una anterioara,prin care spina adera de fata dorsala ascapulei,alta laterala concava,care proveste articulatia scapulo-humerala si a treia dorsala ,libera.Marginea dorsala este groasa si rugoasa si de insertie pe buza superioara muschiului trapez iar pe cea inferioara m.deltoid.Marginea laterala formeaza cu gatul scapulei un sant prin care trece PVN suprascapular din fosa supraspinoasa in cea subspinoasa.Acromionul este o proemineneta turtita supero-inferior dar cu orientare in sens invers spinei,care poata fi palpata sub piele.Prezinta 2 fete si 3 margini.Fata superioara din in raport cu tegumetele,fata inferioara netede si doncava priveste articulatia scapulo-humerala,marginea laterala serveste pentru insertia m deltoid.Marginea posterioara constinua marginea posterioara a spinei,iar marginea mediala prezinta o suprafata articulara ovalara pentru extremitatea laterala a claviculei.Pe varful acromionului se insera ligamentul acromio-coracoidian.La unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei se formeaza unghiul acromionului:pornind de la el se pot face masuratorile pentru stabiliea eventualelor luxatii ale centurii scapulare.Fata costala sau anterioara prezinta o concavitate,fosa subscapulara strabatura de 3-4 creste oblice.Pe ea se insera m.subscapular.Pe portiunea mediala a fetei se insera m dintat anterior la nivelul a 2 suprafete rugoase,triunghiulare(superioara si inferioara)Marginea superioara sau cervicala este subtire si prezinta in partea laterala incizura scapulei(incizura coracoida) prin care trece n.suprascapular.Incizura este transformata intr-un canal osteo-fibros fe catre ligamentul coracoidian.Pe desupra ligamentului trec artera si venele scapulare.Medial de scobitura,marginea superiaoara da insertie m. Omo-hioidian.Marginea mediala este orientata spre coloana vertebrala si se mai numeste marginea spinala sau vertebrala.Este formata din 2 segmente care fac intre ele un unghi obtuz cu deschidere laterala:segmentul superior,situat in superioara ,este oblic supero-lateral,iar cel inferior care ocupa inferioare,este aproape vertical.Pe aceasta margine se insera:m supra si subspinosul pe buza posterioara,rudicatorul scapulei si romboidul pe interstitiul si dintatul mare pe buza anterioara.Marginea laterala sau axilara este orientata spre axila,fiind groasa si oblica infero-medial.Unghiul inferior sau varful scapulei este format din unirea marginii mediale cu cea laterala.PE el se insa m subscaular,rotud mare,dintat mare si dorsal mare.Unghiul superior se formeaza la unirea marginii superioare cu cea mediala.Pe el se insera m.ridicator al scapulei.Unghiul lateral este cel mai voluminoc.Prezinta de studiat2 elemente:cavitatea glenoidala si procesul coracoid.Cavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta numita gatul sau colul scapulei;cavitatea este putin ovala,cu axul mare vertical sau oblic.La cele 2 extremitati ale cavitatii se gasesc rugozitati:cea inferioara este tuberculul infraglenoidal pentru inserta capului lung al tricepsului brahial.iar cea superioara este tuberculu supraglenoidal pentru insertia capului scurt al muschiului bicepsului brahial.Procesul coracoid este o prelungire recurbata in forma de cioc de corb.Baza sa ocupa spatiul dintre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.Portiunea orizontala prezinta un varf pe care se insera tendonul comnun al caoului scurt al bicepsului brahial si al coracobrahialului;o fata superioaa pe care se insera ligamentele coraco-claviculare conoid si trapezoid;o fata ibferioara pe sub care aluneca tendonul m.subscapular si care priveste articulatia scapulo-humerala;o margine laterala pe care se insera tendonul m pectoral mic.31.ClaviculaClavicula este un os lung,pereche,asimetric ,situat la limita domtre torace si gat.Este orientata transversal,intre manubriul sternului si acromion.Clavicula prezinta 2 curburi inegale,care ii dau forma de S italic:una mediale cu concavitatea postrior si alta laterala cu concavitatea anterior.Clavicula prezinta un corp si 2 extremitati.Orientare:se aseaza lateral extremitatea turtita,anterior marginea concava a acestei extremitati si inferior fata osului prevazuta cu un sant.Corpul claviculei prezinta 2 fete si 2 margini.Fata superioara este convexa in 2/3 mediale si plana pana la 1/3 laterala.Neteda in portiuneamijlocie,unde se poate palpa sub piele,la cele 2 extremitati fata superioara este rugoasa si servestii pt insertii musculare.In partea mediala a acestei fete rugozitatile dau insertie m.sterno-cleido-mastoidian,iar in partea laterala a m.deltoid pe versantul anterior si trapez pe versantul posterior.Fata inferioara corespunde primei coaste.Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ne-a ajutat la orientare,numit santul muschiului subclavicular,in care se insera muschiul subclavicular.Medial de sant se gaseste imoresiuna ligamentului costo-clavicular pe care se insera ligamentul cu acelasi nume.Lateral de sant se gasesc 2 proeminente rugoase:tuberculul conoidian si linia trapezoida.Pe tubercul se insera ligamentul coraco-clavicular conoid,iar pe linia trapezoidala ligamentul coraco-clavicular trapezoid.Marginea anterioara este concava in 1/3 laterala unde da insertie m.deltoid si convexa in 2/3 mediale unde da insertie m pectoral mare.Marginea posterioara este si ea concav-convexa.In partea mediala da insertie fasciculului clavicular al m.sterno-cleido-mastoidian.In portiunea laterala a marginii posterioare se insera m.trapez,iar in portiunea mijlocie marginea posterioara are raporturi cu m.omo-hioidian,cu muschii scaleni,cu artera si vena subclaviculara si cu trunchiurile plexului brahial.Extremitatea mediala sau sterala este partea cea mai voluminoasa a osului.Prezinta o fata sternala aproape verticala,destinata articularii cu manubriul sternului.In partea posterioara a extremitatii mediale a claviculei se insera fasciculul clavicular al m.sterno-cleido-hioidian.Extremitatea laterala sau acromiala este turtita cranio-caudal.Prezinta in partea laterala suprafata articulara acromiala,de forma ovalar,care se va articula cu o suprafata similara de pe marginea mediala a acromionului.32.HumerusulHumerusul este un os lung,pereche si asimetric care formeaza singur scheletul bratului.Prezinta o diafiza si 2 epifize,proximala si distala.Orientare:se aseaza superior extremitatea prevazuta cu un cap feric dispus medial,anterior santul profund si alungit pe care pe care il prezinta aceasta extremitate.Corpul este usor rasucit pe axul sau,fiind aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic triunghiular in portiunea inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini,bine diferentiate in portiunea inferioara si mult mai putin evidente in portiunea superioara.Fata antero-laterala prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de V numita tuberozitatea deltoidiana sau V-ul deltoidian pe care se insera muschiul deltoid( pe buza superioara) si muschiul brahial(pe buza inferioara).Sub tuberozitate se afla un sant putin pronuntat,care pleaca de pe fata posterioara:este santul nervului radial prin care trec nervul radial si vasele brahiale profunde spre fata posterioara a osului.Deasupra tuberozitatii fata antero-laterala este inconjurata de nervul axilar,care poate fi interesat in fracturile osului.Fata antero-mediala prezinta:gaura nutritiva a osului,santul intertubercular,care coboara de la epifiza superioara ; o impresiune rugoasa pentru isertia muschiului coraco-brahial.Deasupra tuberozitatii,fata antero-mediala vine in raport cu tendoanele m.dorsal mare si rotund mare,iar inferior aesteia fata antero-mediala este acoperita de muschiul brahial.Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial sau santul de torsiune.Deasupra santului se insera capul lateral al m.triceps brahial si dedesubtul lui se insera capul medial al m.triceps brahial.Acesti muschi se insera si pe buzele corespunzatoare ale santului.Marginea anterioara este bine pronuntata fiind formata din 2 portiuni:superioara care formeaza buza externa a santului intertubercular oe care se insera pectoralul mare si inferioara oe care se inseara muschiul brahial.Inferior,marginea anterioara se bifurca cuprinzand intre cele 2 ramuri de bifurcatie foseta coronoidiana.Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarte creste in jumatatea lor inferioara dar mai putin coturate in partea lor superioara.In partea lor inferioara cele 2 margini formeaza creasta supracondiliara laterala respectiv creasta supracondiliara mediala.Ele dau insertie septurilor intermusculare medial si lateral,care separa loja anterioara a bratului de loja posterioara.Epifiza sau extrimitatea superioara este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului.Cele mai frecvente fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical.Tot aici are loc dezzlipirea traumatica a epifizei care se poate produce la copii si tineri,deoarece epifiza superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 20-25 de ani.Epifiza proximala este formata din cap,colul antomic si 2 tuberculi.Capul humerusului este o suprafata articulara neteda,rotunjita reprezentan 1/3 dintr-o sfera.Este orientat supero-medial si putin posterior.Se articuleaza cu cavitatea glenoidala a scapulei.Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul epifizei.Tuberculul mare sau trhiterul este situal pe partea laterala a capului si prezinta 3 fetisoare pentru insertii musculare.Pe fetisoara superioara se insera m.supraspinos,pe cea mijlocie m.subspinos,iar pe cea inferioara m.rotund mic.Tuberculul mic sau trohinul este situal pe partea anterioara a epifizei.Pe el se insera m.subscapular.Santul intertubercular sau santul bicipital este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe cea antero-mediala a diafizei.Este delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic,situata posterior.Prin sant aluneca tendonul capului lung al m.bicep brahial.Pe creasta tuberculului mare se insera m.pectoral mare,iar pe creasta tubercului mic se inseara m.rotund mare.Epifiza sau extremitatea inferioara este turtita si recurbata postero-anterior a.i.diamentrul transversal este cu mult mai mare ca cel antero-posterior,numindu-se de aceea paleta humerala.Epifiza distala prezinta un condil si 2 epicondili.Condilul humerusului prezinta la randul lui 2 categorii de formatiuni:suprafete articulare si fose.Suprafetele articulare sunt destinate radiusului si ulnei. Ele sunt reprezentate de trohleea humerusului( se articuleaza cu scobitura trohleara a ulnei),capitulul humerusului(se articuleaza cu foseta capului radial) si un sant intermediar.Fosele sunt in numar de 3:fosa coronoidiana(supratrohleeara) situata desupra trohleei,pe fata anterioara a epifizei;in ea patrunde varful procesului coronoidian al ulnei in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa radiala sau supracondilara sau supracapitulara situata desupra capitulului si este putin adanca;in ea patrunde circumferinta capului radiusului in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa olecraniana este adanca fiind situata pe fata posterioara a epifizei.In ea patrunde varful olecranului in miscarile de extensie ale antebratului pe brat.Epicondilii sunt 2 proeminente osoase,una mediala si alta laterala care servesc pentru insertii musculare.Epicondilul medial este o puternica proeminenta triunghiulara,aplatizata antero-posterior,la nivelul sau terminandu-se marginea mediala a diafizei.Se mai numeste si epitrohlee.Fata posterioara a epicondilului medial prezinta santul nervului ulnar prin care trece nervul ulnar.Pe epicondilul medial se insera m. pronatori ai antebratului,flexori ai antebratului,mainii si degetelor(rotund pronator,flexor medial al carpului,palmar lung,flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor).Toti acesti muschi se numesc muschi epitrohleeni.Epicondilul lateral este mai mic ca cel medial la nivelul sau terminandu-se marginea laterala a diafizei.Pe el se inseara m supinatori ai antebratului,respectiv extensori ai antebratului,mainii si degetelor(scurt extensor radial al carpului,supinator,extensor lung al degetelor,extensorul degetului mic,extensorul ulrnar al carpului,anconeu).Acesti muschi se numesc muschi epicondilieni.33.UlnaUlna sau cubitusul este un os lung,pereche si asimetric,situat in partea mediala a antebratului.Prezinta un corf si 2 epifize.Orientare:se pune superior extremitatea mai voluminoasa ,anterior scobitura aceste extremitati iar lateral marginea cea mai ascutita.Corpul nu este rectiliniu.El descrie o curba usoara cu concavitatea anterior.In plan vertico-transversal descrie o sinuozitate in S italic acarei concavitate superioara este mediala,iar concavitatea inferioara este laterala.Corpul este mai voluminos superior,fiind prismatic triunghiular om superioare si neregulat cilindric in inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini.Fata anterioara prezinta gaura nutritiva putin deasupra mijlocului sau.In partea superioara unde este concava,se insera m .flexor profund al degetelor,iar in partea inferioara ,unde este convexa, se insera m patrat pronator.Fata posterioara este strabatuta in 1/3 superioara de o linie oblica infero-medial.Deasupra liniei se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia m.anconeu.Dedesubtul liniei oblice fata posterioara a ulnei este impartita la randul ei ,printr-o linie verticala,intr-o portiune mediala si alta laterala.In portiunea mediala a fetei posterioare se insera m.extensor ulnar al carpului,iar in cea laterala se insera suprior m supinator iar mai jos m .lung abductor al policelui,scurtul si lungul extensor al policelui si extensorul propriu al indexului.Fata mediala este larga in portiunea superioara unde este acoperita de m.flexor profund al degetelor si se igusteaza in portiunea inferioara unde este acoperita de piele.Marginea anterioara bine pronuntata ,incepe la proceul coronoidian si se termina la procesul stiloid.Pe ea se insera m. Flexor profund al degetelor iar inferior patratul pronator.Marginea posterioara proemina prin piele.Pleaca de la olecran,coboara sub forma unei creste foarte accentuata in portiunea mijlocie si dispare apoi in 1/3 inferioara a diafizei.In2/3 sau superioare ea da insertie muschilor:flexor profund al degetelor,flexor ulnar al carpului si extensor ulnar al carpului.Marginea laterala sau interosoasa da insertie membranei interosoase,ce uneste corpurile celor 2 oase ale antebratului.Superior se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara in care este situata incizuyra radiala a ulnei.Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta muschiului supinator.Extremitatea sau epifiza superioara este formata din 2 proeminente osoase:una verticala situata posterior numita procesul olecranian si alta orizontala si anterioara numita procesul coronoidian.Cele 2 proeminente formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ve priveste anterior,numita incizura trohleara sau marea cavitate sigmoida ce se articuleaza cu trohleea humerusului.Ea este formata din fata anterioara a olecranului si fata superioara a coronoidei,cele 2 suprafete articulare fiind separate de catre o creasta transversala.Incizura trohleara prezinta si o creasta antero-posterioara ce corespunde snatului de pe trohleea humerusului.Procesul olecranian prezinta o fata posterioara convexa,rugoasa,triunghiulara cu varful inferior;o fata anterioara articulara care contribuie la formarea incizurii trohleare;o fata inferioara sau baza prin care olecranul se continua cu corpul osului ; o fat asuperioara sau varful,rugoasa posterior,unde se insera tricepsul,care se insera si pe fata posterioara a olecranului ; 2 fete colaterale ,una laterala si una mediala pe care se insera ligamentele colaterale medial si lateral ale articulatiei cotului.Fata colaterala mediala da insertie in partea posterioara a sa m.flexor ulnar al carpului,iarpe fata colaterala laterala da insertie m.anconeu.Procesul coronoidian are forma unei piramide prezentand un varf,o baza si 4 fete .Varful este situat anterior,baza este implantata pe fata anterioara a ulnei,antero-inferior olecranului.Cele 4 fete ale procesului coronoidian sunt: fata superioara articulara apartine incizurii trohleare,fata inferioara rugoasa pe care se insera m brahial,rugozitatile de pe fata inferioara formeaza tuberozitatea ulnei ; fata mediala este rugoasa si da insertie fasciculelor anterior si mijlociu ale logamentului colateral medial al articulatiei cotului ; fata laterala prezinta o suprafata articulara eliptica cu marele ax antero-posterior,cancava lateral,numita incizura radiala care se va articula cu circumferinta capului radiusului.Marginea sa posterioara ,ascutita,da insertie ligamentului inelar al articulatiei cotului.Extremitatea sau epifiza inferioara prezinta 2 formatiuni:capul si procesul stiloid.Capul are forma unui segment dintr-un cilidru.Suprafata laterala a capului este articulara pentru incizura ulnara a radiusului.Fata lui inferioara corespunde ligamentului triunghiular al articulatiei pumnului.Procesul stiloid este situat in partea mediala a cpaului.Este o prelugire conica cu varful inferior,pe varf inserandu-se ligamentul calateral medial al articulatiei pumnului.Intre cap si procesul stiloid se formeaza pe fata posterioara a osului un sant prin care trece tendonul m.extensol ulnar al carpului,iar inferior o incizura in care se insera ligamentul triunghiular.34.RadiusulRadiusul este un os lung,pereche,asimetric situat pe partea laterala a antrebratului.Pezinta un corp si 2epifize.Orientare:Se aseaza inferior extremitatea cea mai voluminoasa.posterior fetele sale prevazute cu santuri,lateral procesul descendent al acestei extremitati.Corpul descrie o curba in asa fel incat el este concav antero-medial.Creste progresiv in volum supero-inferior.Este prismatic triunghilar prezentand 3 fete si 3 margini.Fata anterioara este ingusta in portiunea superioara,largindu-se spre extremitatea inf. Pe ea se gaseste gaura nutritiva putin desupra mijlocului sau.In paortiunea superiaoara a fetei anterioare,este usor concava,se insera m.flexol lung al policelui,iar cea inferioara m. Patrat pronator.Fata posterioara este rotunjita in portiunea superioara,unde corspunde m supinator.Este plana si usor concava, in restul intiderii sale unde se inseram.lung abductor si scrurt extensor al policelui.Fata laterala este convexa si rotunjita.Prezinta la partea mijlocie o rugozitate pt m.rotund pronator.Deasupra rugozitatii se insera m.supintor si vine in raport intim cu ramura profunda a n.radial.Marginea anterioara este pronuntata superior si dispare in1/3 inferioara.Ea se intinde de la extremitatea tuberozitati radiusului pana la baza procesului stiloid.Pe ea se insera fascicolul radial al flexorului superficial al degetelor.Marginea posterioara exista doar in portiunea mijlocie.Marginea mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inf. a corpului bifurcandu-se si delimutand astfel o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se geste scobitura sau incizura ulnara a radiusului.Extremitatea sau epifiza sup. Este compusa din 3 elemente:capul,colul si tuberozitatea radiusului.Capul este un segment dintr-un cilindru,fata lui suprioara prezinta o depresiune numita foseta articulara a capului radial care se articuleaza cu capitolul humerusului.Circumferinta articulara a capului se articuleaza cu incizura radiala a ulnei.Tuberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala situala sub col;pe ea se inseram.biseps brahial.Extremitatea sau epifiza inferioara este comparata cu o piramida patruunghiulara,prezentand 4 fete si o baza.Fata mediala este triunghiulara si concava atero-post,fiind limitata prin cele 2 ramuri de bifurcatie ale marginii mediale a corpului osos.In partea sup. Fata mediala este rugoasa si da insertie patratului pronator;in partea sa inferioara se afla incizura ulnara a radiusuluicare se va articula cu capul ulnei .Fata laterala este strabatuta de 2 santuri verticale prin care trec tendoanele lungului abductor si scrutului extensor al policelui.Se prelungeste inf cu o proeminenta osoasa cilindrica numita procesul stiloid al radiusului.La baza stiloidei se insera tendonul m.brahioradial pe o mica creasta osoasa numita creasta suprastiloidiana iar pe vf procesului stiloidian se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului.Fata posterioara prezinta creste verticale care delimiteaza 4 santuri,santurile tendoanelor m extensori prin care aluneca tendoanele m extensori de pe fata post. a antebratului.Fata superioara face corp comun cu osul.Fata anterioara este concava supero-inferior si da insertie m.patrat pronator.Baza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi al carui varf se prelungeste lateral de procesul stiloidian.Baza este subdivizata printr-o creasta antero-posterioara in 2 fete secundare:una laterala triunghiulara ce se articuleaza cu scafoidul si un amediala patrulatera care se artculeaza cu semilunarul.35.Oasele carpieneCarpul este format din 8 oase scurte dispuse pe 2 randuri,un rand superior proximal in care incepand de la police in directia degetului mic se gasesc 4 oase:scafoidul,semilunarul,piramidalul si pisiformul.In aldoilea rand,iferior,distal sau carpian se gasesc in aceeasi ordine alte 4 oase:trapezoid,trapez,capitat si osul hamat.In ansamblul lor formeaza un masiv osos numit masiv carpian.Fata anterioara este concava formand santul carpian transformat intr-un canal osteofibros de catre retinaculul flexorilor pe unde aluneca tendoanele flexorilor degetelor si nervul median. Santul carpian este marginit lateral de tuberculii scafoidului si trapezului, iar medial de pisiform si carligul osului hamat.Fata posterioara este convexa si vine in raport cu tendoanele extensorilor.Fata superioara convexa formeaza condilul carpian care se va articula cu radiusul si ligamentul triunghiular.Fata inferioara se va articula cu oasele metacarpiene.Oasele carpiene prezinta 6 fete, 2 nearticulate, anterioara si posterioara si 4 articulare cu oasele vecine: superioara, inferioara, laterala si mediala.Scafoidul este cel mai lateral os al primului rand, prezinta pe fata lui palmara tuberculul scafoidului pe care se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si retinaculul flexorilor. Se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu trapezul si trapezoidul, medial cu semilunarul si osul capitat. Pe fata laterala are un sant pentru artera radiala(Poirier)Semilunarul se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu osul capitat si hamat, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul.Piramidalul se articuleaza superior cu ligamentul triunghiular, inferior cu osul hamat, lateral cu semilunarul. Fata anterioara prezinta o fetisoara articulara pentru pisiform, fata posterioara prezinta creasta piramidalului pe care se insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului.Pisiformul situat anterior piramidalului cu care se articuleaza, lateral prezinta un sant putin profund pentru artera ulnara. Pe fata anterioara se insera muschii flexor ulnar al carpului si adductor al degetului mic si retinaculul flexorilor. In partea sa mediala se insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului.Trapezul este cel mai lateral os din randul al doilea, pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului care delimiteaza lateral acest sant. Trapezul se articuleaza superior cu scafoidul, pe fata inferioara se articuleaza cu metacarpianul I, pe fata mediala se articuleaza cu trapezoidul si metacarpianul II.Trapezoidul se articuleaza superior cu scafoidul, inferior cu metacarpianul II si lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.Osul capitat este cel mai voluminos os al carpului, prezinta cap, col si corp, se articuleaza superior cu semilunarul, inferior cu metacarpianul II, III, IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul hamat. Fata posterioara se prelungeste inferior cu procesul osului capitat.Osul hamat sau osul cu carlig are forma unei piramide triunghiulare de pe a carui fata palmara se desprinde un croset sau carligul. Fata laterala limiteaza medial santul carpian, iar fata mediala prezinta un sant pentru ramura profunda a nervului ulnar si pentru ramul palmar profund al arterei ulnare, in partea infero mediala a carligului se insera muschii scurtul flexor si opozantul degetului mare.36.Oasele metacarpiene si falangeleMetacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii, format din 5 oase lungi numite metacarpiene. Numerotarea lor se face latero-medial de la `1 la 5. Se articuleaza superior cu oasele celui de-al doilea rand de carpiene si inferior cu primele falange. Prezinta corp, baza si cap.Caracterele proprii ale metacarpienelor:Metacarpianul I, cel mai scurt si cel mai gros, aplatizat antero-posterior se articuleaza cu trapezul si nu se articuleaza cu metacarpianul II.Metacarpianul II este cel mai lung, baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respectiv cu metacarpianul III. Pe fata dorsala prezina in partea laterala o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiului lung extensor al carpului.Metacarpianul III prezinta la nivelul bazei procesul stiloidian, la baza caruia se insera muschiul scurt extensor radial al carpului, se articuleaza cu osul capitat, respectiv cu metacarpienele II si IV, prezentand doua suprafete articulare, mediala si laterala.Metacarpianul IV se articuleaza prin baza sa cu osul capitat si hamat, cu metacarpianele III si V.Metacarpianul V se articuleaza prin baza sa cu osul hamat, respectiv cu metacarpianul IV. Medial bazei, prezinta tubercul pentru insertia muschiului extensor ulnar al carpului.Degetele sunt in numar de 5, numerotate latero-medial de la 1 la 5: police, indice, medius, inelar, deget mic.Oasele care formeaza degetele se numesc falange. In afara de police care are doar doua falange, celelalte au trei:falanga proximala, mijlocie si distala.Falanga proximala prezinta corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.Falanga mijlocie are si ea corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga distala.Falanga distala are un corp foarte redus, convexa posterior si plana anterior. Baza asemanatoare cu cea a falangei mijlocii. Se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce corespunde unghiei.Falangele degetului mare: prima asemanatoare celorlalte degete, dar prin unele caractere se aseamana cu o falangina, a doua este asemanatoare falangetei. Ambele sunt masive.37.Fata externa a coxaluluiFata externa(laterala) prezinta in portiunea mijlocie o cavitate numita acetabul, reper pentru orientarea osului. La formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase constitutive ale coxalului. Dedesubtup acetabulului se gaseste gaura obturata la formarea careia contribuie ischionul si pubisul. Deasupra acetabulului se gaseste suprafata gluteala a aripii osului iliac.Acetabulul este o cavitate profunda care se articuleaza cu capul femurului, circumferinta acetabulului poarta numele de marginea acetabulara sau spranceana acetabulara. Deasupra sa se gaseste santul supraacetabular. Marginea acetabulara este intrerupta de 3 incizuri, cea mai profunda fiind incizura acetabulului situata imediat deasupra gaurii obturatorii si transformata pe viu intr-un canal de catre o formatiune fibrocartilaginoasa numita ligamentul transvers al acetabulului. Prin acest canal trec nervii si vasele capului femural.Suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunara, articulara care prezinta doua extremitati sau coarne care delimiteaza santul ischio-pubian. Pe coarne se insera ligamentul transvers al acetabulului; fosa acetabulului nearticulara.Gaura obturata incadrata de pubis si ischion, limitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o creasta in afara de portiunea superioara unde creasta este inlocuita cu un sant: santul obturator, deoarece este situat sub ramura orizontala a pubelui, prin acest trece PVN obturator. Pe viu gaura obturata este acoperita de membrana obturatorie iar santul transformat in canal obturator. Gaura obturata are forma aproximativ triunghiulara, cu trei unghiuri si 2 margini care in partea superioara se departeaza, formand santul obturator. Pe conturul gaurii obturate se observa doua proeminente determinate de insertia membranei obturatorii si a muschilor obturatori: tuberculul obturator posterior(patelar) si tuberculul obturator anterior(medial).Suprafata gluteala a osului iliac sau aripa osului iliac sau fosa iliaca externa: pe ea se gaseste gaura nutritiva principala a osului, este strabatuta de trei linii, linia gluteala anterioara, linia gluteala posterioara si linia gluteala inferioara. Cele trei linii delimiteazza 4 campuri: unul posterior pe care se insera gluteul mare, unul mai anterior pe care se insera gluteul mijlociu si al treilea anterior care da insertie muschiului gluteu mic si al patrulea situat sub linia gluteala inferioara pe care se insera dreptul femural.38. Fata interna a coxaluluiFata interna a coxalului sau fata mediala este strabatuta de linia arcuata indreptata oblic supero-inferior si postero-anterior. Este mai neteda in portiunea mijlocie si ascutita la cele 2 extremitati unde formeaza creasta pectineala, aceasta linie imparte fata mediala a osului coxal in doua portiuni deasupra liniei arcuate se gaseste fosa iliaca pe care se insera muschiul iliac, in partea ei posterioara se afla una din gaurile nutritive ale osului, dedesubtul liniei arcuate se gasesc: suprafata sacro-pelvina alcatuita din o puternica rugozitate destinata insertiei ligamentelor articulatiei sacro-iliace numita tuberozitatea iliaca; o suprafata asemanatoare cu pavilionul urechii-suprafata auriculara care se articuleaza cu o suprafata osoasa asemanatoare de pe osul sacru cu care formeaza articulatia sacro-iliaca. Inferior suprafetei auriculare se gaseste o suprafata plana ce corespunde acetabulului si pe care se insera obturatorul intern. Ea face parte din stramtoarea mijlocie a bazinului. Anterior suprafetei auriculare se gaseste gaura obturata. La partea antero-superioara a acesteia se observa o creasta rugoasa care se indreapta supero-posterior de la nivelul tuberculului obturator posterior numita creasta tuberculara pe care se insera membrana obturatorie.39.Marginile si unghiurile coxaluluiMarginea anterioara este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubisului.Aceasta margine este accidentala si prezinta la unirea ei cu marginea superioara spina iliaca anetro-superioara pe care se insera muschii croitor,tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal ; o mica incizura nenumita prin care trece nervul cutanat femural lateral ; spina iliaca antero-inferioara pe care se insera muschiul drept femural ; o incizura pe unde trece m.ilio-psoas si dela aceasta incizura urmeaza schimbarea de directie a marginii ; sub scobitura se vede proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pectinee care corespunde jonctiunii pubisului cu ilionul si pe care se insera bandeleta cu acelasi nume ; mai jos este situata suprafata pectineala pe care se insera m.pectineu.Suprafata pectineala este una neteda,triunghiulara cu varful medial fiind marginita anterior de creasta obturatoare si posterior de l