anatomie pulpara

83
NOŢIUNI DE ANATOMIE NOŢIUNI DE ANATOMIE PULPARĂ PULPARĂ

Upload: ailed89

Post on 22-Nov-2015

113 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

  • NOIUNI DE ANATOMIE PULPAR

  • Pulpa dentar este constituit dintr-un esut conjunctiv alctuit din: celule,vase i fibre nervoase

    este ncastrat ntr-o cavitate rigid (cavitatea pulpar) care se ntinde de la coroan, ctre una sau mai multe rdcini i care se leag de parodoniul profund la nivelul apexului dintelui.

  • Cavitatea pulparare dou regiuni:Cavitatea pulpar coronar sau camera pulpar- care se ntinde ctre coroana dentar;Cavitatea pulpar radicular sau canalul radicular- care se ntinde de-a lungul rdcinii.

  • Anatomia sistemului pulpar

    sistemul pulpar mai include:coarnele pulpareorificiile canalelorcanalele accesorii (laterale)foramenul apical Corn pulparCamera pulparCanal radicular

    Canal lateral

    Foramen apical

  • Forma i localizarea canalelor radiculareeste determinat de forma pe seciune a rdcinii. Exist i posibilitatea ca la aceeai rdcin s se ntlnesc forme diferite ale canalului: de exemplu, o rdcin poate avea o form reniform n 1/3 cervical, oval n 1/3 medie i rotund n 1/3 apical.

  • Forma rdcinii pe seciune transversal este variabil 6 configuraii generale:rotundovallenticularreniformsemilunar rectilinieForma rdciniForma canalului

  • Coarnele pulpare

    localizarea coarnelor pulpare variaz,dinii posteriori au coarnele pulpare localizate n dreptul cuspizilor, la dinii frontali, acestea au o poziie mezial sau distal;

  • Pozitia coarnelor pulparela dini tineri, coarnele pulpare sunt mai apropiate de ocluzal, iar la dinii aduli coarnele pulpare sunt mai apropiate de marginea cervical;

    mai rar, pot exista coarne pulpare aberante, mai apropiate de suprafaa ocluzal care pot fi expuse ca rezultat al evoluiei unei carii sau n urma unei manopere terapeutice; acest anomalie reprezentat de un corn pulpar nalt, poate fi sau nu vizibil la un examen radiografic;

  • Cavitatea pulpar coronar

    ocup centrul coroanei;este orientat ctre axul mare al dintelui;pereii paraleli cu axul mare al dintelui sunt denumii perei axiali (vestibular, oral, distal, mezial);forma general a pereilor axiali urmrete conturul extern convex al dintelui, fiind, deci, concav spre interior;

  • Forma camerei pulpare este asemanatoare cu forma radacinii la nivelul jonctiunii smalt-cement

  • Pereii paraleli cu suprafaa ocluzal

    peretele ocluzalconvex;limitat de coarnele pulpare care se ntind n dreptul cuspizilor (exist attea coarne cte vrfuri cuspidiene are dintele;are forma general asemntoare configuraiei feei ocluzale a dinilor de pe arcad.

  • Plaeul pulpar (peretele cervical)

    este delimitat de coletul anatomic, forma sa de contur fiind asemntoare cu cea a dintelui;este convex;este situat n vecintatea coletului (la premolari se poate gsi i n poziie mai apical).Este strabatut de canale accesorii

  • Cavitatea pulpar radicular

    se ntinde de la nivelul planeului pulpar, pn la foramenul apical;prezint:un canal principal radicular i ramificaiile salecanale laterale accesorii si de la nivelul furcatieidelta apicalacanalul terminal (canal apical)

  • Canalul principal ocup centru rdacinii

    Canalele laterale sau accesoriisunt ramificaii laterale ale canalului principal care realizeaz o comunicare ntre pulp i periodoniu;conin esut conjunctiv i vase sanguine;pot fi localizate la orice nivel de la furcaie i pn la apex;sunt mai frecvente n 1/3 apical a dinilor posteriori si la nivelul furcatiei;

  • A.O micrografie elecronica a unui canal radicular instrumentat a incisivului central sup. Dupa curatirea canalului radicular, dintele a fost scanat cu microscopul electronic. Aceasta imagine arata apexul dintelui la varful imaginii si cuprinde 1/3 apicala a radacinii. Langa varful imaginii (perete drept al canalului) se vede un canal lateral. Acest canal contine vase desange.B. o micrografie electronica la o magnificatie mai mare se observa un canal lateral; se poate vedea un vas de sange pornind din dentina. In jurul vasului se observa benzi din fibre de colagen.Acest vas pare a fi o vena datorita peretilor subtiri si marimii mai mari. Tubulii dentinari se observa in partea dreapta a fotomicrografiei.AB

  • au o contribuie redus la funcionalitatea pulpar;se pare c reprezint anomalii din timpul formrii rdacinii;reprezint o cale de eliminare a iritanilor din spaiul pulpar spre periodoniu;nu pot fi debridate n timpul preparrii canalare, dar pot fi umplute ocazional si partial cu past de obturaie;importana obturrii acestor canale nu este nc bine documentat.

  • Forma canalului

    Variaz n funcie de: - mrimea i forma rdacinii, - gradul curburii radiculare, - vrst i - starea dintelui;

  • Neregulariti i aberaii la dinii posterioriproeminene i caviti n pereii canalelor, comunicri intercanalare (istmuri ntre 2 canale), funduri de sac i alte variaii; Aceste aberaii nu sunt de obicei accesibile instrumentelor sau irigrilor;

  • Caviti pulpare radiculare simplesunt caviti unice;se ntind de la coroan la rdacin fr dedublare;nu au dect canalul principal;sunt frecvente la monoradiculari;sunt rare la premolari i molari.

  • Caviti pulpare radiculare complexe

    se ramific n rdacin;se ntlnesc frecvent la molari i premolari, mai rar la frontalii inferiori.

  • Regiunea apical

    este poriunea final a rdacinii;

    este relativ dreapt la dinii permaneni tineri, dar cu timpul, prin depunerea succesiv a cementului, devine curb;

    morfologia zonei apicale radiculare variaz foarte mult; ea include numeroase canale accesorii; zone de rezoluie i de reparaie cementoid; denticuli pulpari liberi sau ataai i cantiti variabile de dentin secundar neregulat.

  • Conceptul clasic al anatomiei apicale radiculare este bazat pe trei elemente anatomice i histologice existente n regiunea apical: constricia apical (AC), jonciunea cemento-dentinar (CDJ) i foramenul apical (AF). Descrierea lui Huttler a anatomiei zonei apicale este zona dintre constricia apical i foramenul apical i are o dimensiune de 0,5-1,5 mm

  • Constrictia apicalaeste considerat n general, partea canalului radicular cu cel mai mic diametru, este de asemenea, punctul de referin cel mai folosit de medici ca zon terminal pentru prepararea, curarea i obturarea radicular.

    Vasele sanguine ale pulpei sunt ngustate la nivelul constriciei apicale, ceea ce face ca tratamentul inflamaiei pulpei s se realizeze cu succes prin ndeprtarea acestora.

  • Jonctiunea cemento-dentinara (CDJ) este punctul de la nivelul canalului, unde cementul ntlnete dentina; este punctul unde tesuturile pulpare se termin i ncep esuturile periodontale nu este vizibil radiologic;nu poate fi detectat cu precizie dect de clinicienii cu mare experien.

  • Jonctiunea cemento-dentinara (CDJ)Localizarea CDJ la nivelul canalului este variabil. n general nu este n aceeai zon cu AC i este cam la aproximativ 1mm de AF. De la AC, sau diametrul minim apical al canalului, canalul se lrgete spre AF, sau diametrul maxim apical. Spaiul dintre diametrul minim i maxim apical a fost descris ca avnd o form de tunel sau de hiperbol. Distana dintre punctul maxim apical i cel minim apical este de 0,5 mm la persoanele tinere i de 0,67 mm la persoanele mai n vrst. La persoanele n vrst distana este mai mare datorit depunerii de cement.

  • Foramenul apicalAF este o zon rotunjit ca un crater care difereniaz terminarea canalului cementar de suprafaa extern a rdcinii.

    nu se gsete n mod normal la nivelul apexului anatomic ci deviata la 0,5-3mm de acesta. Aceste variaii sunt mai mari la dinii persoanelor n vrst datorit depunerii de cement.

  • Foramenul apical

    variaz ca mrime i form n funcie de vrst;nainte de maturare, foramenul apical este deschis;cu timpul depunerea de cement i dentin se reduce;Unii dinti pot prezenta multiple foramine apicalede obicei nu este vizibil radiologic.

  • Distanta foramen-apex radicular

    50%= 1,1-1,5mm30%= 0,5-1mm20%= peste 1,5mm

    In 70% din cazuri foramen excentric (Schwartz, 1984)Remarcate Rx M,D.Neramarcate Rx- V, O

  • Constricia apical singular, tradiional a fost detectat n foarte puine cazuri, mai ales atunci cnd exist rezoluie apical radicular sau patologie periradicular. Zona apical radicular este adesea alungit sau prezint pereii paraleli ntre ei sau canalul poate prezenta constricii apicale multiple.

    Unii autori au recomandat urmtorul punct terminal al preparaiei radiculare: 1mm de la apex, dac nu exist rezorbie osoas; 2mm de la apex cnd avem att rezorbie osoas ct i radicular.

    Deoarece localizarea AC i AF este dificil de realizat chimic, unii cercettori consider apexul radiologic ca pe un punct de referin mai viabil. Aceti autori recomand ca procedurile de preparare i obturare radicular s se opreasc la 3 mm de apexul radiologic, n funcie de patologia pulpar. n cazurile vitale, evidena chimic i biologic arat c punctul favorabil la care s se termine prepararea i obturarea radicular este la 2-3 mm de apexul radiologic.

  • Variaiile regiunii apicalese datoresc resorbiei i apoziiei neregulate de cement radicular; canalul poate avea un aspect neregulat, contorsionat, se poate ramifica n cteva canale pentru a forma o delt;

    n general aceste aberaii nu sunt decelabile i nu pot fi corect debridate i obturate;

  • Forma canalelor pe seciune longitudinal

    canalele sunt:rectilinii iangulate:sunt cele mai frecvente;angulaia poate fi unic sau dubl (n baionet);pe radiografie pot simula o leziune dac examenul radiologic nu este insotit de un examen clinic atent.

  • Premolar unu mandibular cu 3 radacini si nivelul de trifurcare la mijlocul radacinii:imagine naturala si radiologicaSectiune radiculara printr-un premolar aratand forma de coast a sistemului radicular 12

  • Calibrul canalelor

    la tineri, volumul cavitii pulpare este relativ important;cu timpul depunerea succesiv de dentin de ctre odontoblati determin reducerea volumului camerei pulpare;exist, ns i stri patologice ale pulpei care pot determina fenomene de resorbie radicular intern care determin o cretere de volum a cavitii pulpare.

  • Arcade dento-maxilare i mandibulare; rdcinile nguste sunt colorate roz, cele medii n verde, iar cele largi n albastru

  • Frecventa numarului canalelor in functie de dinte

  • Simetria canalelor

  • Tipare ale sistemului canalar radicularSistemul canalar este foarte complex i canalele se pot uni, divide la orice nivel.

    Cercettorii au artat prezena mai multor foramine, a canalelor accesorii, delte, conexiuni intercanalare, canale n forma literei C, i canale de furcaie sau laterale la majoritatea dinilor. n mod normal, medicul trebuie s considere ca normal o anatomie complex a oricrui dinte.

  • Configuratii pulpare dupa Vertucci

  • Configuratii pulpare dupa Vertucci

  • Tipologii radiculare la dintii frontali inferioriReprezentarea schematica a configuratiei anatomice a canalelor dupa Kartal si Yanikouglu Una dintre acestea are dou canale separate care pleac de la nivelul camerei pulpare i ajung n medie a rdcinii, unde canalul lingual se divide n dou; toate cele trei canale reunindu-se n 1/3 apical a rdcinii

  • Variatii morfologice ale canalului radicular al incisivului central mandibular

  • Variatii morfologice ale caninului mandibular

  • Anatomie complexa canalaraM1 superior- radacina palatinalaRadacina palatinala cu un singur canal

    90%

  • Anatomie complexa canalaraM1 superior- radacina palatinalaRadacina palatinala cu apex bifid

    3 %

  • Anatomie complexa canalaraM1 superior- radacina palatinalaRadacina palatinala cu 2 canale cu 2 apexuri separate

    12 %

  • Anatomie complexa canalaraM1 superior- radacina mezio-vestibularaRadacina mezio-vestibulara cu un singur canal si un singur apex

    80 %

  • Anatomie complexa canalaraM1 superior- radacina mezio-vestibularaRadacina mezio-vestibulara cu 2 radacini si 2 apexuri

    6 %

  • Anatomie complexa canalaraM1 superior- radacina mezio-vestibularaRadacina mezio-vestibulara cu apex bifid

    12 %

  • Variabilitatea anatomica a canalului meziovestibular M1 superior

  • Variabilitatea anatomica a canalului meziovestibular M1 superior

  • Incisivul central superior prezint de obicei un singur canal, foarte rar pot prezenta mai multe canale;examinat pe radiografie n sens M-D, canalul apare ca o linie dreapt subire;n sens V-P canalul este mult mai larg i prezint o constricie imediat sub colet, care trebuie preparat mecanic n vederea obturrii radiculare;forma pe seciune a canalului este oval sau neregulat la nivel cervical, apoi se rotunjete progresiv pn n zona apical;curbura apical este redus.Vedere labialVedere ocluzalVederemezio-distal

  • Caninul superior

    este dintele cel mai lung;cavitatea pulpar este mult mai larg;prezint uneori o ngustare situat la 2-3mm de apex;lungimea acestui dinte este dificil de determinat pe baza radiografiei, deoarece apexul tinde s se curbeze spre labial, iar dintele va aprea mai scurt dect este n realitate.

  • Incisivul lateral superior forma canalului este similar incisivului central superior, dar ceva mai scurt;treimea apical tinde s se curbeze spre distal;este foarte subire i cu perei foarte subiri;labiopalatinal canalul este similar incisivului central, dar prezint adesea o ngustare a canalului la nivelul 1/3 apicale;rdacina este plasat mai palatinal, un aspect important de care trebuie s se in seama cnd sunt indicate rezecii apicale. Vedere labialVedere ocluzalVederemezio-distal

  • Caninul superior este dintele cel mai lung;cavitatea pulpar este mult mai larg;prezint uneori o ngustare situat la 2-3mm de apex;lungimea acestui dinte este dificil de determinat pe baza radiografiei, deoarece apexul tinde s se curbeze spre labial, iar dintele va aprea mai scurt dect este n realitate.Vedere labialVedere ocluzalVederemezio-distal

  • Primul premolar superior n general are dou rdacini cu 2 canale;n multe cazuri este dintele cel mai greu de tratat, deoarece prezint variaii ale sistemului canalar;variaiile pot merge de la una la trei rdacini, dar care au cel puin 2 canale, chiar dac ele se termin la un foramen apical comun;rdacinile acestui dinte sunt foarte delicate, iar n 1/3 apical ele pot fi curbe, caz n care instrumentarea trebuie fcut cu foarte mare atenie.

  • Al doilea premolar superior n 40% din cazuri, acest dinte are lungimea similar cu primul premolar i prezint o rdcin cu un singur canal;n 58% din cazuri prezint 2 canale separate: cu dou foramene apicale distincte;cu un foramen apical comun;mai poate prezenta un singur canal care se ramific n 2 canale separate cu 2 foramene apicale distincte;studiile au demonstrat faptul c n 59,5% dintele prezint canale laterale;1/3 apical a rdacinii poate prezenta o curbur destul de accentuat, n special spre distal, mai rar, curbura poate fi orientat i spre bucal.

  • Primul molar superior

    are trei rdacini;cea mai lung radcin este cea palatinal(22mm), rdacinile MV i cele DV sunt mai scurte( 21mm);Pomeranz i Fishelberg - in vitro 69% din aceti dini au 2 canale n rdacina MV; canalele rdacinii MVsunt frecvent foarte subiri i dificil de tratat, motiv pentru care se produc multe erori de tratatment;curbura rdcinilor este dificil de vizualizat pe radiografie, iar al doilea canal mezio-bucal este aproape ntotdeauna suprapus pe canalul MV primar;rdacina palatinal este de obicei curb spre bucal, iar lungimea sa aparent pe o radiografie va fi mai scurt dect este n realitate.Uneori- al patrulea canal situat n rdacina MV.

  • Al doilea molar superior este asemntor primului molar superior, dar uor mai scurt i mai mic;rdacinile i pereii acestora sunt mai subiri; de obicei au trei rdacini;rdacinile sunt mai apropiate, mai puin divergente i mai puin curbe;posibilitatea existenei celui de-al patrulea canal este mult mai mic dect la primul molar superior.

  • Al treilea molar superior

    morfologia acestui dinte variaz considerabil, variind de la o copie a celui de-al doilea molar superior pn la un sistem canalicular care este foarte complex.

  • Incisivii centrali i laterali inferiori

    morfologia acestor dini este foarte asemntoare;incisivul central are n medie lungimea de 20,5mm;incisivul lateral este puin mai lung aceasta fiind n medie de 21mm;peste 40% din aceti dini au 2 canale, dar numai 1% au 2 foramine separate;este absolut necesar cutarea celui de-al doilea canal, deoarece pe radiografie nu se detecteaz dect un singur canal.

  • Caninul inferior este similar celui superior, dar ceva mai scurt;foarte rar poate prezenta 2 canale, ceea ce poate face mai dificil instrumentarea.

  • Primul premolar inferior configuraia acestui dinte poate fi foarte complex;n mod obinuit au o singur rdacin i un singur canal, carn dou ramuri, dar n apropierea foramenului apical se reunesc;Vertucci a artat c 25,5% din aceti dini au 2 canale cu 2 foramen apicale;rar, canalul se termin cu o delt apical, obturarea canalelor accesorii fiind, n acest caz, foarte dificil.

  • Al doilea premolar inferior

    dinte cu primul premolar;incidena canalului secundar este mult mai sczut (12%);un studiu a indicat faptul c numai 2,5% au 2 foramine apicale;este mult mai uor de tratat dect primul premolar.

  • Primul molar inferior

    este dintele cel mai frecvent tratat endodontic i uneori i cel mai dificil de tratat;n general are 2 rdacini i 3 canale: 2 canale n rdcina mezial i unul oval, larg n rdcina distal;conform studiilor lui Skidmore i Bjorndal, 1/3 din aceti dini prezint 4 canale;mult mai rar, aceti dini pot prezenta 3 rdcini: 2 distale i una mezial, sau una distal i 2 meziale;foarte frecvent putem ntlni anastomoze ntre canalele principale i accesorii;canalul mezio-vestibular prezint de obicei o curbur accentuat.

  • Al doilea molar inferior

    este similar primului molar inferior, dar puin mai compact;canalele meziale sunt mai convergente;incidena a dou canale distale este mult mai redus;este mai susceptibil fracturilor verticale.

  • Al treilea molar inferior

    prezint mari variaii ale configuraiei sistemului canar;inclinaia mezial a dintelui poate face accesul mai uor;orificiile canalelor nu sunt foarte dificil de localizat, dar exist un grad ridicat ridicat de curbur al apicale a sistemului canalar; in plus, apexul acestor dini sunt slab dezvoltate i situate n apropirea canalului alveolar, ceea ce face dificil tratarea endodontic a acestor dini.

  • Morfologia pulpei dentarePulpa dentara este definita drept un tesut conjunctiv lax, specializat, de consistenta gelatinoasa.

    Acestui tesut conjunctiv ii corespunde in mod obisnuit un sistem vascular bogat, dar cu o citoarhitectonica simpla, de tipul artera-arteriola-capilar-venula-vena.

    Avand in vedere faptul ca majoritatea autorilor sustin existenta unui flux vascular de circa 0,05-0,07mililitri/minut, la acesti parametri de functionare, orice factor excitant sau inhibitor vascular determina rapid un dezechilibru functional pulpar.

  • VASCULARIZATIA TESUTULUI PULPAR DENTAR Vasele aferente (arteriolele)

    Unul, uneori doua vase aferente intra in canalul radicular prin fiecare foramen apical. Aceste vase au diametre de dimensiunea unei arteriole si sunt ramuri din artera alveolara inferioara, din artera alveolara posterioara si superioara sau din artera infraorbitala, care provin din artera maxilara interna.

    Dupa intrarea arteriolei in canal, tunica musculara a acesteia scade corespunzator cu cresterea lumenului arteriolei. Acest lucru reduce rata fluxului vascular. Pe masura ce arteriola avanseaza spre pulpa coronara, ea da mici ramuri numite metaarteriole si precapilare care se raspandesc in tesutul pulpar.

  • In toate stadiile de dezvoltare ale dintelui, pulpa coronara prezinta o retea vasculara mai larga decat cea a pulpei radiculare, unde reteaua capilara este mai densa decat in partile centrale ale pulpei.

    Vasele sanguine mai mici pot intra in pulpa dentara prin canalele laterale sau accesorii.

    Arteriolele merg ascendent spre zona centrala a pulpei radiculare si apoi se ramifica in ramuri care se orienteaza lateral spre zona odontoblatica sub care continua sa se ramifice formand plexul capilar. Cu cat arteriola se indreapta spre pulpa coronara, ea se ramifica ca un evantai spre dentina, isi diminueaza dimensiunile si formeaza o retea capilara in zona subodontoblastica

    Sangele trece din plexul capilar, intai in venulele postcapilare si apoi in venule mai mari. Venulele pulpei dentare au peretii neobisnuit de subtiri, ce permit miscarea fluidului spre interiorul si inafara vasului sanguin.

  • Retea vasculara a unui dinte uman matur- aspect caracteristic in ac de par

  • Sistemul nervos pulpar

    Este bine reprezentat ceea ce explica sensibilitatea complexa a pulpeiFibre mielinice snzitive apartinand ramurilor terminale trigeminale si fibrele amielinice vegetative apartinand ramurilor simpatice patrund in pulpa prin foramenul apicalFibrele amielinice se termina in peretele vaselor de tip arteriolar si controleaza functional calibrul vascular

  • Sistemul nervos pulpar

    Fibrele mielinice parcurg un traiect linear ascendent spre pulpa coronara si se ramifica din ce in ce mai mult spre periferie, in zona subodontoblastica, alcatuind un plex Rashchov. Din acest plex se desprind fibre amielinice, care insotesc in canaliculele dentinare, prelungirile protoplasmatice ale odontoblastilor- fibrele Tomes-pina la limita amelodentinara

  • Functiile organului pulpar Formativa (dentinogenetica)NutritivaSenzitivaRegresiva

  • Functia formativaDentina primara- este dentina formata inaintea eruptiei dinteluiDentina secundara- in special in zonele supuse liniilor de forta; poseda mai putine canalicule care au un traiect mai sinuos;Dentina tertiara- se datoreaza unor stimuli patogeni: abraziune, carii avansate;Remineralizarea matricei dentinare decalcifiate prin precipitarea ionilor de calciuDentina scleroasa- depunre calcica in canaliculele dentinare pina la obturare completa

  • *Este necesara o vedere de ansamblu a spatiului radicular in trei dimensiuni

  • *Atentie la forma tridimensionala a canalelor!!!

  • *Anatomia sistemului canalar radicularApexul RadiologicForamenApicalConstrictie ApicalaSistemul radicular canalar se ingusteaza in apropierea constrictiei apicaleAdesea se formeaza o delta apicala, in situatiile in care canalul principal se divide spre apexul radiologic

  • *Cercetari anatomice Incisiv Central cu un canal lateral / premolar cu delta apicalaAnatomie radiculara complexa in Era Infectiei Focale

  • *Cercetari vechi despre anatomia radiculara a dintilor permanentiHess & Zurcher 1925Au injectat o substanta acrilica in interiorul camerei pulpareUlterior au dizolvat substanta dura dentara pt evidentierea anatomiei internePoze ale tuturor dintilorEvidentierea canalelor laterale

  • *Hess & Z. Incisivul central maxilar

  • *Studii mai recente cu injectare de siliconiDavis, Brayton, Goldman 1972Incisiv central superior terminat ca o pana (1) sau cu un canale lateral in 1/3 apicala (2)

  • *Tehnica de transparentizare a dintilorObturatii radiculare cu Gutta PerchaDentina radiculara s-a transparentizat cu salicilat de metil, dupa o secventa de alcooli si acizi.Se poate observa anatomia radiculara interna.

    ********