anatomie descriptivĂ

16
ANATOMIE DESCRIPTIVĂ SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR (ossa membri inferioris) Sch eletul membrului inferi or est e for mat din oasele de centură, numite coxale, şi scheletul membrului inferior liber, care la rîndul său este alcătuit din femur, tibia şi fibula, şi oasele piciorului (tarsiene, metatar-siene şi falange). Comparativ cu alte oase ale scheletului corpului uman, oasele membrelor infer ioare prezintă o carac teris tică esen ţială privind forma şi structura lor. Această caracteristică este reprezentată de dezv ol tarea tr idimens ional ă mult mai mare, de pr ez enţ a proeminenţelor osoase voluminoase şi de structura de rezistenţă specifică, impusă membrelor inferioare, de solicitările mult mai mari de la ace st niv el. Originea ace sto r adaptă ri, se afl ă în for ţel e multiple, care acţionează asupra membrelor inferioare, prin trecerea la staţiunea bipedă, respectiv forţa gravitaţională şi sprijinul pe sol, precum şi tracţiunea puternica a muşchilor în general voluminoşi ai ace stora, prin a căr or acţ iune se men ţine poz i ţia ver tic al ă şi echilibru) în statică şi mers. Oasele de centură şi pelvisul osos au fost descrise la pereţii trunchiului. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR LIBER (scheleton membri inferioris liberi) FEMURUL (femur) Femurul este osul care formează singur scheletul coapsei. Este un os lung pereche şi aşezat întrucîtva oblic (fig. 123, 124). Orientare: sup eri or, ext remitatea pre văz ută cu un cap artic ular, medial, supr afaţa hemisferi că a acest uia, iar post erior, marginea rugoasă a corpului osului. Ca orice os lung, femurul este alcătuit dintr-un corp (diafiză) şi două extremităţi (epifize) proximală şi distală. Corpul femurului (corpus femoris) are formă prismatică cu trei feţe şi trei margini şi prezintă o uşoară curbură cu concavitatea pos terioarâ. Faţ a ant erioar ă este convexă şi net edă, pe ea inser îndu-se m.vast intermediar. Feţel e post erioar e, later ală şi medială, sînt 7roof>ar?/e> f/g-.-fâs- FE MUR (aspectanterior) Fovea cap/f/'s femon's Capu/ femor/'s Co/Iom femor/s- Froe/>ar>/er /n/nor l/nea peef/hea Fcra/nen na/r/aam 'Conifytusfaferaâs Fossa tnFerconoy/ar/s F/g. *24- fftfUR (aspectposfer/or) '  /nea //?Ar- rrocn ar, fer ea l Caput femons CoJltsm fe/ror/s Troohanler Fossa  /rocâan/er/ea —/-/f? ea,mfer/ro eAan -fer/ca Tai >eros fas  /hnajrÂ/s Io/ era J/s Fa a/e$ £p/'condylus ,. Cona/yJus fpr'r'ona'y  / t  /s.^ Co  /Jc  /j/Jt/s , . tr>paS a//s

Upload: raluca-costache

Post on 06-Jul-2015

312 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 1/15

 

ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR (ossamembri inferioris)

Scheletul membrului inferior este format din oasele de

centură, numite coxale, şi scheletul membrului inferior liber, care la

rîndul său este alcătuit din femur, tibia şi fibula, şi oasele piciorului 

(tarsiene, metatar-siene şi falange).

Comparativ cu alte oase ale scheletului corpului uman, oasele

membrelor inferioare prezintă o caracteristică esenţială privind

forma şi structura lor. Această caracteristică este reprezentată de

dezvoltarea tridimensională mult mai mare, de prezenţa

proeminenţelor osoase voluminoase şi de structura de rezistenţă

specifică, impusă membrelor inferioare, de solicitările mult mai mari

de la acest nivel. Originea acestor adaptări, se află în forţele

multiple, care acţionează asupra membrelor inferioare, prin trecerea

la staţiunea bipedă, respectiv forţa gravitaţională şi sprijinul pe sol,

precum şi tracţiunea puternica a muşchilor în general voluminoşi ai

acestora, prin a căror acţiune se menţine poziţia verticală şi

echilibru) în statică şi mers.

Oasele de centură şi pelvisul osos au fost descrise la pereţii

trunchiului.

SCHELETUL MEMBRULUI INFERIORLIBER

(scheleton membri inferioris liberi)

FEMURUL(femur)

Femurul este osul care formează singur scheletul coapsei.

Este un os lung pereche şi aşezat întrucîtva oblic (fig. 123, 124).

Orientare: superior, extremitatea prevăzută cu un cap

articular, medial, suprafaţa hemisferică a acestuia, iar posterior,

marginea rugoasă a corpului osului.

Ca orice os lung, femurul este alcătuit dintr-un corp (diafiză)

şi două extremităţi (epifize) proximală şi distală.

Corpul femurului (corpus femoris) are formă prismatică cu trei

feţe şi trei margini şi prezintă o uşoară curbură cu concavitatea

posterioarâ. Faţa anterioară este convexă şi netedă, pe ea

inserîndu-se m.vast intermediar. Feţele posterioare, laterală şi

medială, sînt

7roof>ar?/e>f/g-.-fâs- FEMUR

(aspectanterior)

Fovea cap/f/'sfemon's Capu/ 

femor/'s

Co/Iom

femor/s-

Froe/>ar>/er /n/nor l/nea peef/hea

Fcra/nen na/r/aam'Conifytusfaferaâs Fossa

tnFerconoy/ar/s

F/g. *24- fftfUR (aspectposfer/or)

1

'

 /nea //?Ar-rrocn ar,fer ea

 

Caput femons

CoJltsm fe/ror/s

Troohanler 

Fossa /rocâan/er/ea—/-/f?ea,mfer/roeAan-fer/ca

Tai>eros fas

 /hnajrÂ/s

Io/eraJ/s Fa

 

a/e$

£p/'condylus ,.

Cona/yJus■fpr'r'ona'y  / t  /s.^

Co /Jc  /j/Jt/s , . tr>paSa//s

Page 2: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 2/15

 

' <?rf/c<//ora

.t 

&M

Sm

tl M

2

MP/riJor/rp/s

crr  /'Cxj  /crrz

 ,.

MGMaeasmoxmv 

Page 3: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 3/15

 

USCUl  ARf Pf £ A

£ A

&g

. / 2

6*

-

S£KT 

H

M

US

CU

LA

RE

FA

TA

R

OS

£

£R

 /O

 AR

 Ă

 A

f£/ 

f(/ 

#(/ 

 /&

 /'

de

as

e

m

en

ea

,

ne

te

de

.

La

un

ire

a

lor 

,

co

rp

ul

pr 

ezi

nt

ă

m

ar 

gi

ne

a

po

st

eri

oa

ră,

nu

mi

lini 

a

as

 pr 

ă

(li

ne

a

as

pe

-

ra)

,

de

oa

re

ce

es

te

ru

go

as

ă

şi

pr 

oe

mi

ne

nt

ă.

Li

ni

a

3

Page 4: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 4/15

 

as

pr 

ă

pr 

ezi

nt

ă

do

buze

,

lat 

er 

al 

ă

şi

m

ed 

ial 

ă

(la

bi

um

lat

er 

al

e,

la

bi

u

m

m

ed

ial

e)

şiun

int

er 

stiţ

iu.

Pe

int

er 

stiţ

iu

se

ins

er 

asu

pe

rio

cei

tre

i

ad

du

ct

ori

(lu

ng

,sc

urt

şi

m

ar 

e)

şi

ca

pu

l

sc

urt

al

bic

ep

sul

ui

fe

m

ur 

al,

pe

bu

za

lat

er al

ă

m.

va

st

lat

er 

al,

iar 

pe

ce

a

m

edial

ă

m.

va

st

m

ed

ial

(fi

g.

12

5,

12

6).S

up

eri

or,

lini

a

as

pr 

ă

se

trif 

ur 

,iar 

inf 

eri

or 

se

bif 

ur 

.

Li

ni

a

de

trif ur 

ca

ţie

lat

er 

al

ă

m

er 

ge

sp

re

faţ

apo

4

Page 5: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 5/15

 

st

eri

oa

a

m

ar 

el

ui

troha

nt

er,

aic

i

ins

erî 

nd

u-

se

m.

fe

sie

r m

ar 

e.

Ea

se

ter 

mi

su

b

m

ar 

el

etro

ha

nt

er 

pri

n

niş

te

ru

go

zit

ăţi

,

care

for 

m

ea

tu 

be

ro

zit 

at 

ea

fe

si 

er ă

(tu

be

ro-

sit

as

gl

ut

ea

),

ca

re

un

eo

ri

po

at

e

fi

de

zv

olt

at

ă

su

bfor 

m

a

un

ui

tu

be

rc

ul

nu

mi

nd

u-

seat

un

ci

al 

tre

ile

a

tro

ha

nt 

er 

(tr 

oh

anter 

ter 

tiu

s).

Pe

lini

a

de

trif 

ur 

ca

ţie

mij

locie

nu

mi

lini 

a

 pe

cti 

ne

al 

ă

(li

ne

ape

cti

ne

a)

se

ins

er 

a

m.

pe

cti

ne

u.

Pe

ce

a

5

Page 6: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 6/15

 

m

ed

ial

ă

sa

u

cr 

ea

st

ava

st

ul

ui

m

ed

ial

se

ins

er 

a

m.

va

stm

ed

ial.

Ea

tre

ce

pe

su

b

tro

ha

nt

er 

ulmi

c

şi

se

co

nti

nu

ă

an

ter 

ior 

cu

lini

aint

ert

ro

ha

nt

eri

.

Ra

m

uri

le

de

bif ur 

ca

ţie

inf 

eri

oa

al

e

lini

ei

as

pr 

e

se

ter 

mi

pe

cei

do

i

co

nd

ili

aife

m

ur 

ul

ui.

As

tfe

l

se

de

lim

ite

az

ă înt

re

el

e

o

re

gi

un

e

pl

an

ă,

tri

ungh

iul

ar 

ă

cu

vîr 

ful

 în

su

s,

faţ 

a

 po

 pli te

e

(fa

cie

s

po

plit

ea

).

Inf 

eri

or,

lini

ade

bif 

ur 

ca

ţie

m

ed

ial

ă

se

ter 

mi

la

o

pr 

6

Page 7: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 7/15

 

oe

mi

ne

ă

nu

mi

tu 

berc 

ul 

ul 

ad 

du 

ct 

or 

ul 

ui 

(tu

be

rc

ul

um

ad

du

ct

ori

u

m)

,

pe

ca

re

se

ins

er a

m.

ad

du

ct

or 

m

ar 

e.

 pif 

iz 

a

 pr ox 

im

al 

ă

ar 

e

un

ca

p

art

icu

lar 

,

nu

mi

t

ca

 p

fe

m

ur 

al 

(c

ap

ut

fe

m

ori

s)re

pr 

es

en

tîn

d

2/

3

di

ntr 

-osf 

er 

ă,

 în

ce

ntr 

ul

feţ

ei

art

icu

lar 

e

se

se

şt

e

o

de

pr 

esi

un

e,

fo- 

se

fa

ca

 pu lui 

fe

m

ur 

al 

(fo

ve

a

ca

piti

s

fe

m

ori

s),

un

de

se

pri

nd

e

lig

a

m

en

tul

ca

pu

luife

m

ur 

al.

Ca

pu

l

fe

m

ur 

al

tru

nde

 în

7

Page 8: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 8/15

 

ac

et

ab

ul

şi

se

art

icu

le

ază

cu

faţ

a

lu

na

for 

mî 

nd

art

icu

laţi

a

şol

du

lui.

C

ap

ul

se

co

nti

nu

ă

cu

co

lul 

fe

m

ur 

ul 

ui 

(c

oll

u

m

fe

m

ori

s).

Ac

esta

es

te

tur 

tit

an

ter 

o-

po

st

eri

or 

şi

fa

ce

un

un

gh

i

cu

co

rp

ul

os

ul

ui,

de

13

0°la

rb

at

şi

12

la

fe

m

eie.

La

loc

ul

de

un

ire

a

col

ul

ui

cu

co

rp

ul

se

afl

ă

o

pr 

oe

mi

ne

ă

pri

s

m

atică

,

 în

dr 

ep

tat

ă

 în

su

s

nu

mi

tro

ha

nt 

er 

ul 

m

ar 

e

(tr 

oc

ha

nt

er 

m

aj

or).

Pe

faţ

a

m

ed

ial

ă

a

tro

ha

nt

er 

ului

la

8

Page 9: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 9/15

 

lim

ita

lat

er 

al

ă

a

col

ul

ui,se

afl

ă

o

de

pr 

esi

un

e

fo

sa

tro

ha

nt 

eri 

(fo

ss

a

tro

ch

an

ter 

ica

),

 în

ca

re

seins

er 

a

m.

ob

tur 

at

or 

ex

ter 

n,

iar 

 în

pa

rte

a

ei

an

-

ter 

o-

su

pe

rio

rar 

ă,

te

nd

onul

co

m

un

al

m

chi

lor 

ob

tur 

at

or 

inter 

n

şi

al

cel

or 

do

i

ge

m

en

i,su

pe

rio

şi

inf 

eri

or.

Pe

faţ

a

lat

er 

al

ă

a

tro

ha

nt

er 

ul

ui

m

ar 

e

se

afl

ă

ocr 

ea

st

ă

os

oa

ob

lic

ă

pe

ca

re

se

ins

er 

a

m.

fe

sie

mij

loc

iu.

M.

pi-

rif 

or 

mse

ins

er 

a

pe

m

ar 

gi

ne

a

su

pe

rio

ar ă

a

9

Page 10: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 10/15

 

tro

ha

nt

er 

ul

ui

m

ar 

e,

iar pe

m

ar 

gi

ne

a

sa

an

ter 

io

ar 

ă

m.

fe

sie

mi

c.

I

nf 

eri

or 

şi

m

ed

ial

de

m

ar 

gi

ne

a

inf 

eri

oa

a

colul

ui,

se

afl

ă

o

pr 

oe

mi

ne

ă

nu

mită

tro

ha

nt 

er 

ul 

mi 

(tr 

oc

ha

n

10

Page 11: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 11/15

 

ter minor). Pe el se insera m.psoas iliac. Anterior, cele două

trohantere sînt unite de linia intertrohanterică (li-neaintertrochanterica). Ea pleacă de la trohanterul mare, la cel mic,

ocolindu-l inferior pe acesta şi se continuă cu linia de trifurcaţie

medială a liniei aspre. Linia trohanterică dă inserţie anterior capsulei

articulare. Posterior, între cele două trohantere se află o creastă

pronunţată, creasta intertrohanterică (crista intertrochanterica). Pe

ea se insera muşchiul pătrat femural). De remarcat că posterior 

capsula articulară nu ajunge pînă la creasta intertrohanterică, ci se

insera pe faţa posterioară a colului femural. Clasic, colul femural

mai este numit şi col anatomic, iar porţiunea, de la unirea

extremităţii proximale, cu corpul femurului este numită coi

chirurgical.

Epifiza distală a femurului, este mult mai voluminoasă ca cea

proximală. Ea prezintă două proeminenţe, condilii femurali şi

anume, unul lateral  |condylus lateralis) şi altul medial  (condylus

medialis). în partea anterioară a epifizei se află o suprafaţă

articulară pentru rotulă, faţa patelară (facies patellaris), care se

continuă cu feţele articulare ale celor doi condili. Condilii sînt

despărţiţi posterior de o depresiune, fosa intercondiliană (fossa

intercondylaris) în care se insera ligamentele încrucişate ale

articulaţiei genunchiului. Deasupra acesteia, între ramurile de bi-

furcaţie ale liniei aspre, se află o suprafaţă plană numită, faţa

 poplitee (fascies poplitea).

Pe faţa medială a condilului medial şi pe cea laterală a

condilului lateral se află două proeminenţe osoase, epicondilul 

medial  (epicondylus medialis) şi epicondilul lateral  (epicondylus

lateralis). Pe epicondili se insera ligamentele colaterale, tibial şi

fibular, ale articulaţiei genunchiului.

Pe feţele posterioare ale celor doi condili, se insera: pe cel

medial, capul medial al m.gastrocnemian, iar pe condilul lateral,

m.plantar, capul lateral al m.gastrocnemian şi m.popliteu.

Condilii femurali diferă ca aspect şi dimensiuni, cel medial

fiind mai voluminos şi mai coborît ca cel lateral. Datorită acestei

dispoziţii femurul creează cu tibia un unghi deschis lateral de 170°

—175°. Cînd condilul medial este mult mărit şi unghiul dintre femur 

şi tibia scade pînă la 145°, apare deformarea numită genu valgum

(picioare în X). în situaţia cînd cest condil este mai mic sau chiar 

egal cu cel lateral, apare o deformaţie inversă numită genu varum.

O altă caracteristică a condililor femurali o reprezintă curbura

suprafeţelor lor articulare. Astfel, curbura descrisă anterior,

corespunde unui cerc cu raza de 43 mm, iar posterior, unui cerc cu

raza de 17 mm, descriind o curbură spirală cu raza descrescînd

dinainte-înapoi. Acest detaliu morfologic ajută la înţelegerea

mecanicii articulare a genunchiului.Scheletul gambei ca şi cel al antebraţului, este alcătuit din

două oase, între care se află membrana interosoasă. Ele sînt, tibia

situată medial şi fibula, lateral.

La gambă se mai găseşte în plus rotula, un os scurt situat în

partea anterioară a articulaţiei genunchiului.

PAT£LLA (Aspectposterior)

ROTULA

(patella)Orientare: superior, baza osului; posterior, suprafaţa

articulară, iar lateral, partea cea mai mare a acestei suprafeţe (fig.

127).

Rotula este un os scurt triunghiular.

Faţa anterioară (facies anterior) convexă şi neregulată, se

palpează sub piele formînd relieful anterior al genunchiului.

Faţa posterioară sau articulară (facies articularis) corespunde

  în articulaţia genunchiului feţei patelare a femurului. Ea este

 împărţită în două suprafeţe articulare, de o creastă care corespunde

şanţului trohleei de pe femur. Cele două suprafeţe sînt inegale, cea

laterală fiind mai întinsă.

Asupra semnificaţiei acestui os au existat controverse. Se

consideră, că este un os sesamoid dezvoltat în grosimea tendonului

m.cvadriceps.

TIBIA(tibia)

Orientare — anterior, marginea cea mai ascuţită a corpului,

inferior, extremitatea mai puţin voluminoasă, iar medial, apofiza

acestei extremităţi.

Tibia este un os lung, situat în partea medială a gambei, fiind

principalul os de sprijin al acesteia şi are o direcţie verticală. Ea are

un corp şi două epifize.

Corpul tibiei (corpus tibiae) are o curbură superioară, concavă

lateral şi alta inferioară, concavă medial; este de formă prismatică

cu trei feţe şi trei margini.

Faţa medială (fascies medialis) este netedă, se află sub piele

şi poate fi palpată în întregime. Ea are în partea superioară o

rugozitate, unde se insera prin intermediul unei formaţiuni fibroase,

(pes anserius), mm.croitor, gracilis şi semitendinos.

Faţa laterală (fascies lateralis) este uşor concavă în partea

superioară; pe ea se insera m.tibial anterior. Inferior este convexă,

pe ea alunecînd tendoanele muşchilor extensori.

Fafa  posterioară (fascies posterior) prezintă superior o

creastă osoasă oblică, linia m.soiear  (linea m.solei) pe care se

insera m.soiear. Superior de ea se insera m.popliteu. Inferior,

această faţă este împărţită de o creastă verticală în două zone, una

me-

11

Page 12: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 12/15

 

ffatteolusJa/erQl/s

r & Ş/' F/BULA(aepeetafitefior)

diată unde se insera m.flexor lung al degetelor 

şi alta laterală pentru m.tibial posterior.

Marginea anterioară (margo anterior)

este cea mai ascuţită margine a tibiei şi are

forma unui „S". Ea poate fi palpată în

  întregime subcutanat. Superior,

  începe la tuberozitatea tibiei 

(tuberositas tibiae), iar inferior se

curbează medial şi se termină la maleola medială.

Marginea medială (marga medialis) este mai rotunjită superior 

şi mai proeminentă în jumătatea inferioară a tibiei. Pe ea se insera

fascia crurală.

Marginea laterală sau interosoasă (margo inter-ossea) este

mai ascuţită; pe ea se insera membrana interosoasă.

Epifiza proximală a tibiei este voluminoasă, uşor curbată

posterior, de formă relativ patrulateră cu axul mare orientat

transversal. Ea este formată din doi condili, unul medial  (condylus

medialis) şi altul lateral (condylus lateralis).

Fiecare condil prezintă cîte o faţă articulară superioară (facies

articularis superior) pentru condilii femurali. Aceste feţe sînt uşor 

concave şi ovalare, cu axul mare sagital.

 între cele două suprafeţe articulare se găseşte o proeminenţă

osoasă, eminenţa intercondiliană (emi-nentia intercondylaris). Ea

este formată de tuberculul intercondilar medial  (tuberculum

intercondylare medialis) şi tuberculul intercondilar lateral (tuberculum

intercondylare lateralis). Anterior şi posterior de eminenţă, între

suprafeţele articulare se află cîte o depresiune, aria intercondiliană

anterioară (area intercondylaris posterior). Pe aria

intercondiliană anterioară se insera lig.încrucişat anterior, iar pe cea

posterioară lig.încrucişat posterior.

 în clinica, pentru partea superioară a eo -fizei proximale a

tibiei, este folosit termenul de platou tibial. Pe faţa laterală a

condilului lateral se găseşfe faţa articulară pentru  fibulă (fascies

articularis fibularis).Faţa anterioară a extremităţii superioare a tibiei, la

locul de origină al marginii anterioare, are o proeminenţă

tuberozitatea tibiei (tuberositas tibiae). Lateral de ea, se află

un tubercul (Gerdy), unde se insera tractul iliotibial şi pe care

are originea m.tibial anterior.

Epifiza distală este mai puţin voluminoasa ca cea

proximală şi are formă prismatică.

Faţa sa anterioară este netedă şi pe ea alunecă tendoanele

muşchilor extensori ai degetelor. Faţa posterioară este convexă, pre-

zentînd un şanţ oblic, pentru tendonu! muşchiului flexor lung al

halucelui. Pe faţa laterală prezintă o depresiune incizura fibulară

(incisura fibularis), pe care se află anterior şi posterior cîte un

tubercul. La nivelul incizurii se articulează cu extremitatea inferioară a

fibulei, iar pe cei doi tuberculi se prind ligamente. Pe faţa inferioară(distală) a acestei epifize se găseşte faţa articulară inferioară (fascies

articularis inferior) pentru talus. Faţa medială, se

prelungeşte cu o apofiză osoasă, maleola medială

(malleolus medialis), care lateral prezintă faţa articulară

maleolară (facies articularis malleolaris) pentru talus. Pe

vîrful acestei maleole

Fţici'es arf/'ca/ar/s su/>er/or 

12

Su/cus mo/leola?/s " f^MfaJ/eoJi/s

Sa/ertrJ/s fte/es arJicu/arJa mafleol/ fvy.

&9- F/BJA SiF/Bl/1 A (aspectposter/or)

£n/he/>f/a

 /hfereono'yJar/s

~/4rea

 //iJerpo./>ol yJar/soncLyii/smeo'/a

bs Fc/6eros//as7/Arae .-

 

 Apex ca/>/f/i>f/'AuJae <?

 /ătv'es

ffargoct/?

 

-/farg/p

fer/or 7/h'aF/Zt/J

ffargo

-/fytfeohi /r>ec//a//s~J~ae/es arZ/bt/Jar/is

na/JeoZ/ foc/es ttrftcularis

Page 13: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 13/15

 

-Apex capit/s r/iuiae 'Cofii//  J/iaJae

13

ffargfo

osfer/'or 

Cr/'s/a

Page 14: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 14/15

 

ftserf/o ■/■roctu/ui ///a-J/b/o/ 

Faţa posterioară (facies posterior) este despărţită de faţa medială princreasta medială.

Marginile fibulei sînt, anterioară (margo anterior) pe care se prinde septul

intermuscular anterior al gambei, marginea posterioară (margo posterior) cea

mai ascuţită pentru septul intermuscular posterior şi marginea interosoasă

(margo in-teriossea) pe care se prinde membrana interosoasă. De remarcat că

aceste margini sînt spiralate.

Epifiza proximală prezintă capul fibulei  (caput fibulae) o formaţiune

piramidală, care are medial faţa articulară a capului fibulei (facies articularis ca-

pitis fibulae), pentru condilul lateral al tibiei. Posterior şi lateral de ea, capul

prezintă o apofiză, vîrful capului fibulei (apex capitis fibulae), pe care se insera

tendonul muşchiului biceps femural şi ligamentul colateral fibular al articulaţiei

genun chiului. La limita inferioară a capului, numită clasic colul fibulei, trece în

contact cu osul, nervul pero-nier comun. Acest raport are mare importanţă în

clinică, deoarece prinderea nervului, în căluşul format după fractura capului

fibulei, eventualitate destul de frecventă, duce la paralizia muşchilor regiunii

anterioare a gambei şi abolirea sensibilităţii pe faţa anterioară a gambei şi pe

cea dorsală a piciorului.

Epifiza distală se prelungeşte lateral şi inferior cu maleola laterală sau 

fibulară (malleolus lateralis). Pe faţa ei medială se găseşte faţa articulară

maleolară (facies articularis malleolaris) care se articulează cu fata maleolară

laterală a talusulu;.

se prind ligamente ale articulaţiei talocrurale. Maleola proemină sub

tegument şi poate fi uşor palpabilă. Ea prezintă posterior  şanţul 

maleolar  (sulcus malleolaris) pe unde trec spre plantă tendoanele

muşchilor, tibial posterior şi flexor lung al degetelor.

Epifiza distală a tibiei împreună cu cea a fibulei, formează

scoaba tibiofibulară a articulaţiei talocrurale (fig. 128, 129, 130, 131).

FIBULA(fibula)

Orientare — inferior, extremitatea turtită a osului; medial,

suprafaţa articulară a acestuia, iar posterior, marginea cu un şanţ a

acestei extremităţi.

Fibula, cel de al doilea os al scheletului gambei este situată

lateral de tibie. Ea este mult mai subţire decît tibia şi se articulează cu

aceasta la cele două extremităţi.

Fibula are un corp şi două epifize.

Corpul fibulei  (corpus fibulae) prezintă trei feţe, orientate la fel

ca şi cele ale tibiei. De remarcat că ele sînt evidente numai în 3/4

superioare ale osului, inferior rămînînd evidente numai două feţe.

Faţa laterală (facies lateralis) prezintă superior un şanţ unde se

insera mm.peronieri lung şi scurt.

Faţa medială (facies medialis) este cea mai îngustă faţă a

fibulei. Pe ea se găseşte creasta medială (crista medialis).

f/gr. S37~ - T/3/A S 'f/BULA

-vedere posfer/oară-

14

MF/bufaris /b/igus

Mf/bo/crr/s brzv/s

Concfukt 

- Copc// -fibuhe

 _M //bu/orpz A}ig<'S

ov/ys

M'fibc/Zo/ vsbmv/$

Page 15: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5/7/2018 ANATOMIE DESCRIPTIVĂ - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-descriptiva 15/15

 

Posterior de faţa articulară se află o depresiune fosa maleolei 

laterale (fossa malleoli lateralis) în fundul căruia se insera

ligamentul calcaneo-fibular care solidarizează articulaţia talocrurală.

Faţa laterală a maleolei fibulare se palpează uşor sub piele prin

care proemină, fiind uşor vizibilă. Faţa posterioară prezintă un şanţ

prin care alunecă tendoanele muşchilor pe-ronieri.

Scheletul piciorului este format din 26 oase aşezate în trei

grupuri: tarsul, metatarsul şi falangele,

TARSUL(tarsus)

Oasele tarsului (ossa tarsi) corespund oaselor carpiene de la

mînă, sînt mult mai voluminoase şi mai puternice ca acestea

datorită solicitărilor crescute asupra lor în staţiunea bipedă.

Talusui (talus)

Orientare — anterior, capul osului; superior, troh-lea şi lateral,

Talusui este situat superior de calcaneu şi este alcătuit din:

cap (caput tali), col (collum tali) şi corp (corpus tali) (fig. 132, 133).

Corpul talusului  (corpus tali) are superior  trohlea talusului 

(trochleatali) articulară, pentru faţa inferioară a epifizei distale a

tibiei. Trohlea se continuă lateral şi medial cu feţele articulare pentru

maleolele laterală şi mediala. Faţa maleolară laterală (facies

malleolaris lateralis) are formă tringhiularâ cu vîrful în jos. Inferior de

ea se află procesul lateral al talusului (processus lateralis tali). Faţa

maleolară medială (fascies malleolaris medialis) are forma unei

virgule. Inferior de ea, ca şi pe faţa laterală se află o zonă rugoasă

pentru inserţiile ligamentare.

Posterior, se află  procesul posterior al talusului  (processus

posterior tali) cu un şanţ numit şanţul ten-donului muşchiului flexor 

lung al halucelui  (sulcus ten-dinis musculi flexoris hallucis longi).

Acesta este mărginit de doi tuberculi, tuberculul lateral (tubercu-lumlaterale) şi tuberculul medial  (tuberculum mediale), din care cel

lateral este mai proeminent. Faţa inferioară a corpului talusului

prezintă trei feţe articu-

-TA las />/i £Pr (rec/ere th//er/'oa.ru,J

15

fac/'es arf/ix/fyr/scalcan

 

fac/'eiar/fcalarte ./?av/ca/

ar/S

 

fa//'—r7#. 7-32-

 

fac/esar//ca/a/y'sfa/ar/s poster/or 

7a6pr —ccUcaJ>ei

 

Prapessas ™ ra//sfc/Ser/s

 

J/»/<sin./O'dp-'ar/s /oncf/'

,/acer/s-.

 

fac/e jar/zeu/ar/ita/ar/Z cwter/or 

Fot/e*arf 

 

/caiară,TcUar/s/pea/c,

F/<7.

 

dALCAM£u'LM£Pr ]

J (vedere

superioară/

 A X.

*Safca4.Co2H  / 

 /r>

fac/es a///ca\ Jizr/i nai//aasarfi 

COSC / Mfa// 

făc/es a? t/av/cV/Ş <za/ca/>ţc poster/o.

 ,/Mc  /es atf- r"/ar/s ca/-ca /ieiL.med/o.

fac fes /na/-/fo/ar/&.

r ta// 

TA li/S  A  /Z£Pr .F/'ff.f3 

<Sc//cos cel/ -ea/>e/' 

fae/et aT-f/i?a/ar/'s'a/ar/spo&fer/o?* • oc e

ar ao- sa ar s

 /u/n

âorPt/4ca/can

1/6erc<i/aaf>e/