studiu evaluare adecvata parc eolian toplet cs...studiu de evaluare adecvată puz - parc eolian...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PENTRU

PLANUL URBANISTIC ZONAL “PARC EOLIAN Toplet”

Teritoriul administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin

Beneficiar: S.C. TOPLET ENERGY S.R.L.

Intocmit: UNICI GHEORGHE REMUS Poz. 71 Registrul National al Elaboratorilor

2012

Beneficiar: S.C. TOPLET ENERGY S.R.L. Data: IANUARIE 2012

LISTA DE SEMNATURI Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvata:

UNICI GHEORGHE REMUS Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor

Colaborator: dr. M-KISS ANDREI cercetator stiintific I - ornitolog

Colaborator: OTOIU EUGEN OVIDIU consultant de mediu

Studiu de Evaluare Adecvată

PUZ - Parc eolian Toplet

Pagina 4 din 100

A INTRODUCERE 7

A.1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL “Parc eolian Toplet” 7 A.1.1. Titularul proiectului 7 A.1.2. Date generale privind amplasamentul 7 A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona PP 17 A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele acestuia 17 A.1.5. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP 18 A1.6. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.) 19 A.1.7. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP 19 A.1.8. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt

depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora 19 A.1.9. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia PP 25

A.1.10. Servicii suplimentare solicitate de implementarea PP 26 A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP 27 A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care autoritatea

competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru) 27 A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar 28

A.2. DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR: SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI PROPUS 30

A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica Muntii Almajului-Locvei, cod ROSPA0080 30

A.2.2. Informatii privind situl de importanta comunitara Portile de Fier, cod ROSCI0206 33

A.3. ANALIZA, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL

INVESTITIEI 46 A.3.1. Flora 46 A.3.2. Habitate 51 A.3.3 Nevertebrate 57 A.3.4 Pesti 58 A.3.5. Anfibieni si reptile 58 A.3.6. Ornitofauna 59 A.3.7. Mamifere 64

A.4. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI

HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFATA, LOCATIA, SPECIILE CARACTERISTICE) SI A RELATIEI ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE SI DISTRIBUTIA ACESTORA; 65

70 A.5. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR 70 A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus

70



Pagina 5 din 100

A.5.2. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE 71

A.6. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII

AFECTATE (EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN CADRUL ARIEI NATURALE, PROCENTUL ESTIMATIV AL POPULATIEI UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP, SUPRAFATA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU A ASIGURA MENTINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG); 71

A.7. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI

MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 73

A.8. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT 73

A.9. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI

NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR 74

A.10. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI

NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARM INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 76

B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII SI

ASUPRA HABITATELOR 76

B.1. IDENTIFICAREA IMPACTULUI 77 B.1.1. Impact direct si indirect 77 B.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung 78 B.1.3. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare 78 B.1.4. Impactul rezidual 83 B.1.5. Impactul cumulativ 83

B.2. Evaluarea semnificatiei impactului 83

B.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut 83 B.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 84 B.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar 84 B.2.4. Schimbari in densitatea populatiei 84 B.2.5. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului 85 B.2.6. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de

apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar 85

B.3. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA

PLANULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 85

B.3.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar 85



Pagina 6 din 100

B.4. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA PLANULUI CU LUAREA IN CONSIDERARE A MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI 89

B.4.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea masurilor de reducere 89

B.4.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 89

B.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri 89

C. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 90

D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA STUDIATA 93

E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 95

F. CONCLUZII 97



Pagina 7 din 100

A INTRODUCERE

A.1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL “Parc eolian

Toplet”

A.1.1. Titularul proiectului

S.C. TOPLET ENERGY S.R.L.- inregistrata la Oficiul Registrului Comertului

Caras-Severin sub nr. J11/1033/2007, Cod de inregistrare Fiscala 22782242, cu

sediul in Romania, Caransebes, str. G-ral Traian Doda nr. 102, camera 5, jud.

Caras-Severin.

Reprezentant legal: Buliga Dinu Vasile

Tel/fax: 0355.423.831

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata.

Elaboratorul studiului de evaluare adecvata

UNICI GHEORGHE REMUS

Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor.

Colaboratori: dr. KISS ANDREI – cercetator stiintific I

OTOIU EUGEN OVIDIU – consultant de mediu

A.1.2. Date generale privind amplasamentul

PP (Planul/proiectul) este localizat in extravilanul localitatii Toplet din judetul

Caras-Severin, in partea sudica a Muntiilor Mehedinti, masiv montan ce face parte

din Carpatii Meridionali, grupa Retezat-Godeanu alaturi de Muntii Retezat, Tarcu,

Godeanu, Cernei si Valcan. Suprafata PP este de 39,16 ha, necesara amplasarii a

18 turbine eoliene cu o putere totala de 54 MW.



Pagina 8 din 100

Fig.1: Planul de situatie cu delimitarea proiectului

Perimetrul PP parcului eolian Toplet se situeaza pe Culmea Dranicului, care are

aspectul unei dorsale cu varful de altitudine maxima dispus central (Vf. Meteriz

720 m), iar capetele dispuse la sud (Dranic 580 m), respectiv la nord (Vf. Suajii



Pagina 9 din 100

633 m). In nord, Culmea Dranicului este legata de Masivul Domogled, la sud

coboara domol si intra in contact cu Defileul Dunarii, mai exact Golful Orsovei, in

vest este marginita de Valea Cernei iar in est este marginita de o unitate

depresionara axata pe bazinul hidrografic al raului Bahna numita Campul Tarovat.

Reteaua hidrografica este saraca in zona, fiind alcatuita din cursuri de apa

intermitente. Vegetatia este reprezentata de o pasune saraca si degradata pe

coama, marginita de paduri de foioase si tufarisuri.

Coordonatele amplasamentelor celor 18 turbine, in sistem de coordonate

STEREO 70 sunt prezentate in tabelul mai jos:

Nr.

crt. X=long E Y=lat

1T. 298498,696 373938,745

2T. 298055,076 373707,896

3T. 298011,652 372772,252

4T. 297963,607 372156,827

5T. 296961,839 371177,793

6T. 296770,941 370872,001

7T. 296517,820 370128,007

8T. 295871,862 370314,478

9T. 295530,705 370758,053

10T. 295567,839 370092,328

11T. 296219,220 369864,702

12T. 296214,276 369302,447

13T. 296111,901 368783,476

14T. 296369,060 368313,899

15T. 296153,988 368053,718

16T. 296334,085 367692,115

17T. 295656,589 366576,337

18T. 295814,195 365328,056

Tabel 1: Coordonatele de amplasare a turbinelor



Pagina 10 din 100

Fig. 2: Locatia turbinelor in Parcul eolian Toplet

Parcul eolian prin statia de tranformare MT/110 kV va debita energia electrica

produsa in reteaua electrica apartinand operatorului de distributie, prin intermediul

unei instalatii de conexiuni.

Statia de transformare se va amplasa pe teritoriul parcului eolian intre turbinele

nr.17 si nr.18, avand urmatoarele coordonate STEREO 70:



Pagina 11 din 100

X Y

295762.4 366087.6

295791.9 366093.2

295801.1 366044.1

295771.7 366038.5

Tabel 2: Coordonatele de amplasare ale statiei de transformare

Statia de conexiune este situata adiacent statiei de transformare, avand

urmatoarele coordonate STEREO 70:

X Y

295828.678 365658.450

295910.242 365654.906

295904.740 365805.985

295827.286 365805.999

295901.460 365834.551

295846.620 365991.630

295780.706 365963.345

295756.568 366091.649

295825.315 366104.566

Tabel 3: Coordonatele de amplasare ale stației de conexiune



Pagina 12 din 100

Fig. 3: Statie electrica SE (SE = statia de transformare MT/110Kv si statia de

conexiuni la SEN) - plan de incadrare in teritoriu



Pagina 13 din 100

Fig 4: Plan de situatie statie electrica

Perimetrul de teritoriu ce face obiectul proiectului propus, se regaseste in cea mai

mare parte (37,94 ha din totalul de 39,16 ha) intr-o zona lipsita de interes major

din punct de vedere al biodiversitatii fiind situat in vecinatatea unor arii naturale :

Parcul National Domogled Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinti, care la

randul lor se suprapun peste situri cuprinse in Reteaua europeana Natura 2000:

ariile de protectie speciala avifaunistica: ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei,



Pagina 14 din 100

siturile de importanta comunitara: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,

ROSCI0198 Geoparcul Platoul Mehedinti.

Pe suprafata de 1,22 ha PP se suprapune peste perimetrul Parcului Natural Portile

de Fier (in zona de dezvoltare durabila), respectiv al siturilor retelei Natura 2000:

ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei; ROSCI0206 Portile de Fier (reprezentand

0,001% din aria naturala protejata).



Pagina 15 din 100

Fig. 5: Amplasarea parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000/ROSCI



Pagina 16 din 100

Fig. 6: Amplasarea parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000/ROSPA



Pagina 17 din 100

A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate

de interes comunitar in zona proiectului

Arealul parcului tehnologic, respectiv zonele prevazute pentru amplasarea

turbinelor cuprind in exclusivitate terenuri deschise, cu substrat calcaros faramitat

de intemperii, erodat de vant, in parte acoperite cu pajisti xerofile, pe care pe

alocuri se intalnesc tufe razlete (Crataegus, Pinus, Evonymus s.a.) si copaci

singuratici (carpen, gorun, frasin). In unele zone, frecventate de animale

domestice, se constata prezenta plantelor ruderale sub forma de balarii. Coama

muntilor se prezinta cu o flora si vegertatie saracacioasa, iar pantele si vaile

adiacente, acoperite cu trupuri mari de paduri de foioase, cu speciile dominante

cer, gorun, stejar, cer, carpen si fag, ofera posibilitati biocenotice mai complexe.

Ele sunt, in marea lor majoritate, delimitate de liziere bogate in tufe, tufarisuri.

A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele

acestuia

Scopul PP este producerea de energie electrica verde prin construirea unor

turbine eoliene cu o capacitate totala de 54 MW amplasate pe teritoriul

administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin in Romania intr-un

perimetru a carui suprafata totalizeaza 39,16 ha.

Energia electrica anuala neta estimata a fi produsa prin activitatea proiectului (la

un regim anual de functionare la capacitatea instalata, de 2.800 ore) este de

aproximativ 151 GWh, cand proiectul este complet operational. Prin inlocuirea

producerii de energie electrica pe baza de combustibili fosili din reteaua electrica

nationala din Romania se vor reduce aproximativ 138.920 tCO2 pe an.



Pagina 18 din 100

A.1.5. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP

PP propus are in vedere constructia unui parc eolian prin dispunerea pe

amplasamentul de 39,16 ha a unui numar de 18 turbine eoliene, fiecare avand o

suprafata aferenta de circa 2000 mp, ce urmeaza a fi inclusa in teritoriul intravilan

la care se adauga si suprafata drumurilor care se vor construi in scopul PP.

Implementarea PP presupune amplasarea celor 18 turbine eoliene dupa

amenajarea drumurilor de acces, a platformelor de montaj si a fundatiilor. In cadrul

parcului, vor mai fi amenajate reteaua interne subterana de colectare a energiei

electrice produse, statia de transformare MT/110 kV necesara evacuarii energiei in

reteaua SEN si statia de conexiuni.

Lucrarile de constructie aferente parcului eolian sunt lucrari de decopertare si

excavare a terenului pentru fundatiile pilonilor, a drumurilor de acces, a

platformelor tehnologice, a statiei de transformare, santurile de pozare a cablurilor

electrice subterane.

In urma finalizarii lucrarilor de constructie, vor ramane definitiv ocupate

supraferetele pe care s-au realizat drumurile noi, fundatiile si platformele de

montaj a turbinelor, statia de transformare. Suprafata totala de teren necesara

producerii de energie electrica din surse regenerabile este de 11,097 ha, conform

bilantului teritorial din documentatia Plan Urbanistic Zonal – Parc eolian Toplet.

Terenurile de producere energie electrica din surse regenerabile cuprind

platformele din beton aferente turbinelor, zona turbinelor, drumurile nou construite,

statia de transformare; Lucrarile necesare pozarii cablurilor electrice subterane se

vor extinde pe o lungime de 18.000 m si vor vor afecta o suprafata de teren de

17.500 mp. Aceasta suprafata va fi afectata numai temporar, deoarece in urma

finalizarii lucrarilor la reteaua electrica zona va fi redata circuitului natural initial

prin lucrari de nivelare si inierbare.

Se poate constata ca volumul lucrarilor care genereaza modificari fizice in

amplasament este redus pentru fata de ansamblul zonei supuse studiului.



Pagina 19 din 100

A.1.6. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa,

resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)

Resursele naturale necesare implementarii PP sunt:

- pamantul excavat pentru realizarea fundatiilor pilonilor si refolosit la constructia

drumurilor de deservire a parcului si a platformelor;

- piatra naturala recomandata pentru constructia infrastructurii drumurilor din

incinta

si a platformelor ;

- balastul si nisipul necesare constructiei infrastructurii drumurilor si platformelor.

A.1.7. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP

Pentru amplasarea turbinelor eoliene sunt necesare lucrari de excavare, in urma

carora va rezulta un volum important de pamant care in proportie de 80% va fi

refolosit la alte lucrari de pe amplasament, urmand ca restul de 20% sa fie

transportat si utilizat la lucrari de umplutura pe terenurile invecinate.

Constructia parcului eolian nu va dispune de niciun fel de resursa din cadrul ariei

naturale protejate; trebuie insa amintit ca odata cu constructia parcului se vor

scoate din circuitul agricol, cu dinamica naturala circa 1,2 ha, fapt care va insemna

diminuarea rezervei de sol si restrangerea habitatelor.

Pe perioada de functionare, parcul va utiliza potentialul eolian de pe amplasament,

dar fara niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariei protejate.

A.1.8. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata

unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora

In cadrul PP de natura celui studiat, este necesara analiza emisiilor si deseurilor

generate precum si modalitatea de eliminarea a acestora in cele trei etape de



Pagina 20 din 100

implementare si existenta a PP, respectiv: etapa de construire, etapa de operare

si cea de dezafectare.

Factorul de mediu “APA”

Este afectat in perioada de construire pe o perioada prevazuta de un an, ca

urmare a consumului de apa, respectiv producerea de ape uzate menajere de

catre personalul de executie a lucrarilor in santier. Alimentarea cu apa a spatiilor

sociale din cadrul punctelor de lucru se va realiza cu ajutorul cisternelor speciale,

iar apele uzate rezultate vor fi colectate in bazine adecvate din care vor fi vidanjate

si transportate la statia de epurare Orsova.

In perioada de operare a parcului eolian nu va exista un necesar de apa pentru

activitatile desfasurate, implicit nu vor exista nici ape uzate.

In perioada de dezafectare, situatia va fi similara cu cea din etapa de construire,

cu probabilitatea unei perioade mai scurte.

Factorul de mediu “AER”

Este afectat in perioada de construire pe o perioada prevazuta de un an, ca

urmare a lucrarilor din santier si a activitatilor de transport. Sursele de emisie a

poluantilor atmosferici specifice PP studiat sunt surse de suprafata, la nivelul

solului, deschise (lucrari de constructii si terasamente) si mobile (utilaje si mijloace

de transport). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate.

O pondere insemnata a acestor surse provine din operatii care antreneaza

cantitati insemnate de particole solide sub forma de praf. Este vorba despre

terasamente, extragerea si punerea in opera a produselor de balastiera si cariera,

etc.

Lista operatiilor specifice acestor lucrari de terasamente sunt urmatoarele:

o sapaturi, incluzand:

excavarea si haldarea pamantului si balastului;

incarcarea pamantului in mijloace de transport;

o umpluturi, care includ:

descarcarea materialului (pamant, balast) din mijloacele de transport;

imprastierea materialului;

compactarea materialului;



Pagina 21 din 100

o infrastructura - lucrari de consolidare, lucrari de arta.

Emisiile de praf in atmosfera variaza in timp, functie de conditiile meteorologice,

de nivelul activitatilor si specificul operatiilor, precum si de masurile tehnice si

organizatorice aplicate in executie.

In zonele cu vanturi puternice, o cauza importanta de antrenare a prafului o

reprezinta deflatia pe suprafetele de teren decopertate si neconsolidate aflate in

faze intermediare ale operatiilor de executare a lucrarilor de constructie.

O alta sursa de poluanti in aer o reprezinta utilajele de constructii, care elibereaza

in atmosfera emisii de gaze, reprezentand produsi de ardere a carburantilor.

Compozitia gazelor de ardere contine in principal: oxizi de azot (NOx), compusi

organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),

amoniac (NH3), bioxid de sulf (SO2).

Pentru cazul studiat, volumul emisiilor de poluanti in atmosfera depinde de:

o categoriile de lucrari executate;

o volumul de lucrari executate;

o intensitatea lucrarilor;

o categoriile de materiale utilizate;

o numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

o durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;

o durata de exploatare a utilajelor de executie;

o puterea motorului si nivelurile de emisie caracteristice fiecarui motor;

o consumul de carburant pe unitatea de putere;

o capacitatea utilajului;

o varsta motorului/ utilajului.

In etapa de operare, obiectivul nu reprezinta sursa de poluare pentru aer.

In etapa de dezafectare, ca natura a emisiilor de poluanti, situatia este similara

etapei de construire, dar ca pondere si anvergura va fi mult diminuata.

Poluarea atmosferei in perioada de constructie se datoreaza manevrarii si

transportului materialelor de constructie si subansamblelor grupului generator

eolian, precum si lucrarilor de excavatii pentru fundatia pilonilor; din acesta cauza

se recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea

limitarii degajarii pulberilor.



Pagina 22 din 100

Nu se pune problema unor instalatii de captare-epurare a emisiilor in atmosfera,

definitorii fiind doar performantele tehnice privind gradul de emisii al fiecarui utilaj

intrebuintat. Pentru eliminarea emisiilor, utilajele si mijloacele de transport vor fi

bine intretinute din punct de vedere tehnic, iar alimentarea cu combustibil se va

face cu respectarea conditiilor pentru protectia factorilor de mediu (sol si aer). Cel

mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la

statiile distribuitoare din zona.

Se vor executa masuratori de emisii de gaze in timpul functionarii utilajelor si

masinilor, iar masinile cu deficiente majore vor fi inlocuite.

Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in afara

amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la

grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne in zone

fara emisii de praf.

Procesele tehnologice care conduc la antrenarea cantitatilor mari de praf, cum

este cazul lucrarilor de terasamente, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,

sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa

pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat

posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se

obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de

emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie

efectuata in mijloace de transport acoperite de prelate.

“ZGOMOT”

Sursele de zgomot in cadrul proiectului sunt provin: din functionarea utilajelor si

mijloacelor de transport, in special in etapa de construire respectiv dezafectare,

deoarece in etapa de operare prezenta in zona a acestor surse de zgomot va fi

nesemnificativa; din functionarea turbinelor eoliene in etapa de operare a parcului

eolian.

Masurile de diminuare a zgomotului in perioada de executie se pot grupa:

‐ Pentru activitatea de transport – traseele de transport se vor prevedea

cat mai mult posibil pe rute exterioare localitatilor si altor zone naturale

sensibile la zgomot.



Pagina 23 din 100

‐ Utilaje si echipamente –selectarea echipamentelor de constructie

performante din punct de vedere al zgomotului, intretinerea si

exploatarea corespunzatoare a acestora.

‐ Programul de lucru – va respecta perioadele zilnice si sezoniere

adecvate cu cerintele de protectie a localitatilor si factorilor biotici

naturali.

In etapa de operare a parcului eolian masurile de diminuare a impactului datorat

zgomotului se pot sintetiza in asigurarea functionarii corespunzatoare a tubinelor

eoliene prin mentenanta astfel incat toate sistemele de control cu care sunt dotate

acestea sa raspunda la parametrii solicitati. In cazul interventiilor tehnice la fata

locului, in scopul intretinerii si repartiilor planificate sau neplanificate, interventia va

fi utilizata in perioadele diurne si numai prin exceptie in orele nocturne, luandu-se

toate masurile ca durata interventiilor sa fie cat mai redusa si personalul de

interventie sa fie informat in legatura cu cerintele protectiei din punct de vedere a

zgomotului.

Functionarea turbinelor va fi monitorizata si controlata prin diverse unitati de

control. Daca, pe perioada monitorizarii nivelul zgomotului emis va depasii pragul

stabilit pentru limita amplasamentului (de 45 dBA) se vor lua masuri pentru

reducerea zgomotului prin schimbarea vitezei de rotatie a turbinelor, conform

conditiilor locale de vant – intrarea in functiune a sistemului cunoscut sub numele

de Optispeed.

Factorul de mediu „SOL”

In perioada de constructie, actiunile produse asupra solului sunt temporare,

manifestandu-se in principal prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete

de teren pentru organizarile punctelor de lucru, drumurile de acces si platformele

tehnologice. De asemenea, vor exista suprafete de teren ce vor ramane ocupate

definitiv prin realizarea fundatiei pilonilor turbinelor eoliene, a drumurilor de acces

si platformelor tehnologice pentru macarale, care raman active si in continuare

pentru nevoia de mentenanta a turbinelor si a celorlalte elemente care compun

parcul.



Pagina 24 din 100

Impactul asupra solului in perioada de constructie se manifesta direct si indirect

prin lucrarile de terasamente (excavatii, depozite de sol, nivelare, compactare),

dar si prin caderea pe sol a poluantilor dispersati.

Pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a

pamantului pentru lucrarile de terasamente, sedimentate gravitational pe sol, nu

trebuie considerate agenti poluanti. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte

substante poluante prezente in aerul atmosferic in acea perioada, in cantitati mari.

In etapa de operare a parcului eolian, nu exista surse de poluare asupra solului,

existand posibilitatea foarte putin probabila a unor deversari accidentale de

produse petroliere rezultate din activitatea de mentenanta.

In etapa de dezafectare, ca natura a emisiilor de poluanti, situatia este similara

etapei de construire, dar ca pondere si anvergura va fi mult diminuata.

Pentru diminuarea impactului, solul vegetal se va excava in strat separat si se va

depozita in apropierea zonelor de excavare, intrucat ulterior va fi folosit in totalitate

la refacerea/renaturarea suprafetelor afectate de lucrari.

Solul din straturile subvegetale va fi folosit o parte la umpluturi tehnologice

aferente lucrarilor executate (cca 15 %), iar cea mai mare parte se va transporta in

afara zonelor de lucru, fiind depozitat/utilizat conform destinatiei aprobate de

autoritatea locala. Principala utilizare va fi de refacere a unor terenuri degradate

din zona.

De asemenea, se va interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor in incinta

santierului, aceste operatii fiind derulate doar in spatii special amenajate, sau la

unitati specializate.

Colectarea deseurilor in cadrul organizarii de santier se va face selectiv si in

spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de catre un

operator de salubritate autorizat.

Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de montaj a turbinelor, indiferent

de natura acestora, prin regulamentele sustinute de cele mai bune practici in

domeniu, au prevazut un management performant.

Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi

eliminate prin utilizarea unui material absorbant (ex: pat de nisip), asternut in



Pagina 25 din 100

zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat si valorificat de unitati

specializate.

Stratul de sol afectat prin amenajarea drumurilor si a platformelor tehnologice se

reface prin nivelarea si reabilitarea covorului vegetal pe terenurile afectate prin

excavatia lucrarilor.

A.1.9. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia

PP

Suprafetele de teren vizate pentru amplasarea proiectului propus prin PUZ “Parc

eolian Toplet” sunt situate in extravilanul comunei Toplet si au functiuni de terenuri

cu destinatie agricola, respectiv pasune si drumuri de utilitate publica, fiind

proprietatea comunei, domeniu public de interes local si proprietati private.

Dreptul de folosinta este dat de contractele de administrare incheiate intre

beneficiarul

lucrarilor si proprietarii de drept.

Prin implementarea PP, 11,097 ha din amplasament vor fi ocupate definitiv cu

constructii.

Suprafetele ocupate efectiv vor include 500 mp pentru fundatia turbinelor si 1500

mp necesari platformei tehnologice de montaj. Suprafata de siguranta aferenta

fiecarei turbine va fi imprejmuita.

In perioada de implementare a PP va fi necesara amplasarea la fiecare punct de

lucru a mijloacelor tehnice necesare executiei lucrarilor si deservirii personalului

de executie. Pentru aceasta se va avea in vedere utilizarea unei suprafete cat mai

reduse ca dimensiune, cu scopul limitarii impactului potential asupra factorilor de

mediu, iar dupa terminarea lucrarilor vor fi suprafetele care nu sunt strict necesare

a fi pastrate in continuare ocupate vor fi redate circuitului natural initial si inierbate

(ex: terenurile ocupate provizoriu pentru asamblarea la fata locului a unor

componente ale turbinei si terenurile pe care se realizeaza traseul cablurilor

subterane).



Pagina 26 din 100

In ceea ce priveste amplasarea obiectivelor de tip centrale electrice eoline se

mentioneaza ca acesta investitie respecta zonele de protectie si siguranta

aferente capacitatii energetice (conform Normei Tehnice pentru delimitarea

zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatii energetice - aprobate prin

ord.4/2007 si completat de ord.49/2007 emise de ANRE).

Exemple de reguli de amplasare:

zona de protectie este delimitata pe teren de conturul fundatiei pilonilor de

sustinere, la care se adauga 0,2 m de jur-imprejur.

centralele eoliene se vor amplasa fata de retelele electrice la cel putin

inaltimea pilonului plus lungimea palei (>150 m);

centralele eoliene se vor pozitiona fata de drumul judetean la cel putin

distanta reprezentata de elementele centralei (pilon + pala) plus 3 m pentru

siguranta (> 158 m)

grupurile generatoare eoliene se vor pozitiona unele fata de altele, in

interiorul parcelei in baza unor studii de specialitate.

A.1.10. Servicii suplimentare solicitate de implementarea PP

Realizarea Parcului Eolian nu necesita servicii suplimentare cum ar fi:

dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune, modificari traseu

cai ferate sau drumuri, etc.

Conectarea grupurilor generatoare eoliene proiectate la reteaua nationala care

face astfel: pentru intregul parc eolian se propune o singura statie de conexiune

spre linia de 110 kV d.c. Toplet – Drobeta Turnu Severin, ce va prelua circuitele,

cu statii proprii ce vor avea rolul de ridicare a tensiunii de la MT la 110 kV (se

propun o statie de transformare si o statie de conexiune).

Lucrarile propuse nu afecteza integritatea ariilor protejate invecinate, cu exceptia

unei portiuni de 1,22 ha din zona de dezvoltare durabila a Parcului Natural Portile

de Fier.



Pagina 27 din 100

A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP

Ca rezultat al implementarii PP analizat, pe o durata de 20-25 ani, pe

amplasament se vor desfasura activitati de valorificare a energiei eoliene.

A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in

care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru)

Principalele lucrari ce trebuie desfasurate pentru constructia Parcului Eolian sunt:

stabilirea traseelor drumurilor de acces si a locatiilor platformelor

tehnologice;

realizarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice prin lucrari de

pregatire a platformei drumurilor de acces si a suprafetelor platformelor

tehnologice (curatire, indepartare vegetatie, deseuri si steril); asternerea

stratului de balast/piatra sparta si compactare;

lucrari de excavatii pentru realizarea fundatiei, indepartarea sterilului,

stocarea temporara a stratului vegetal care se va reutiliza pentru renaturare

dupa terminarea lucrarilor;

pozarea armaturilor in sapatura pentru fundatie si turnarea betonului.

Betonul este preparat la fabrici de beton din afara amplasamentului si adus

cu autobetonierele;

transportul componentelor grupului generator eolian (modulele pilonului,

nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc ) la locul de montare;

montarea pilonului si a echipamentelor grupurilor generatoare eoliene;

realizarea conexiunilor electrice si pozarea cablurilor electrice (LES/LEA

dupa caz) intre grupurile generatoare eoliene ale centralei electrice eoliene;

ecologizarea zonei prin indepartarea deseurilor rezultate din activitatile de

constructii montaj, nivelarea terenului si refacerea covorului vegetal unde

este necesar;

retragerea utilajelor de constructii si transport.



Pagina 28 din 100

Frontul de lucru este constituit din platforma tehnologica si fundatia pilonului.

Organizarea de santier este amplasata in afara limitelor ariilor protejate, in incinta

amplasamentului.

Principalul proces tehnologic desfasurat in cadrul etapei de operare a parcului

eolian este de producerea energiei electrice cu ajutorul energiei eoliene si

cuprinde:

miscarea palelor grupului generator eolien datorita actiunii vantului;

actionarea generatorului electric;

obtinerea energiei electrice;

racordare la SEN.

Finalitatea procesului o constituie obtinerea energiei electrice si transmiterea

acesteia spre consumatori.

Sistemul care descrie functionarea unei grup generator eolian se bazeaza pe

principiul „morilor de vant”. Vantul pune in miscare palele, care la randul lor

actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta un

multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.

Curentul electric obtinut este fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi

cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul grupurilor generatoare eoliene de mica

capacitate, fie livrat direct retelei de curent alternativ (AC) spre distribuitori. Grupul

generator eolian ce antreneaza generatorul electric, este pus in miscare de

presiunea vantului.

A.1.13. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce

pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare

si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar

Zona de influenta a proiectului analizat a fost identificata prin considerarea

posibilei extinderi spatiale a efectelor de mediu semnificative care sunt datorate

acestui proiect de parc eolian functie de efectele ecologice, peisaj, impact vizual



Pagina 29 din 100

si impact datorat zgomotului. Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte

de mediu, data fiind natura ariei inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat,

topografie, utilizarea terenului, localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor

cunoscute) zona de influenta asociata cu efecte potentiale anticipata a fost

identificata ca fiind de aproximativ 1-5 km de amplasament.

La data la care se realizeaza acest studiu de impact, in zona amintita nu se afla

in faza de promovare vreun alt parc eolian pe o raza mai mica de 15 km. Cel mai

apropiat amplasament de proiect eolian se afla pe teritoriul administrativ al

comunelor Domasnea, Cornea si Mehadia, iar cea mai apropiata turbina din acest

parc se afla la distanta de 18,2 km.

Locatia propusa pentru parcul eolian a fost selectata luand in considerare

minimizarea impactului asupra pasarilor migratoare si a rutelor de zbor cunoscute,

precum Via Pontica si este in afara arealelor protejate.

Impacturile potentiale cumulative vizuale si asupra peisajului local depind de

topografia zonei, de senzitivitatea peisajului existent si de prezenta receptorilor

vizuali. In legatura cu parcul eolian analizat, miscarea turbinelor in functiune poate

fi considerata un impact semnificativ, dar si o problema de perceptie depinzand de

impresia personala a oamenilor. In plus, parcurile eoliene sunt in general

localizate in zone rurale, departe de centre populate mari. Vizibilitatea turbinelor

poate creste de obicei prin amplasarea lor pe teren inalt. In prezent proiectul

studiat este unic in zona printre proiectele de acelasi tip, ceea ce ne conduce la

concluzia ca nu va exista un impact cumulativ vizual odata cu implementarea sa.

Totusi, proiectele viitoare localizate mai aproape de amplasament vor trebui sa ia

in considerare impactul cumulativ asupra peisajului.



Pagina 30 din 100

A.2. DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR: SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE

SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI PROPUS

Proiectul analizat este situat partial in ariile naturale protejate de interes comunitar

suprapuse ROSCI0206 Portile de Fier si ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei.

A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica Muntii

Almajului-Locvei, cod ROSPA0080

Suprafata sitului

Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0080 are suprafata de 118.141,6

ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Caras-Severin (59,3%) si

Mehedinti (40.7%). Coordonatele sitului: latitudine N N 44o 40' 14'', longitudine E

21o 59' 2''.

Desemnarea sitului

Muntii Almajului si Locvei, ca si unitati majore de relief, sunt componente ale

Parcului Natural “Portile de Fier”, parc ce a fost constituit in baza Ordinului

Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 84/30.01.1998, in zona

Defileului Dunarii dintre Bazia si Gura-Vaii, cu o lungime totala de 134 Km, pe raza

judetelor Caras -Severin si Mehedinti.

Tipul de proprietate

Situatia juridica a terenurilor se prezinta astfel: proprietate de stat 84,2%,

proprietate comunala 3,4%, proprietate privata 12,4%.

Regiunea Biogeografica

Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.



Pagina 31 din 100

Tipuri/clase de habitate

Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in tabelul de

mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.

Cod habitat

Denumire habitat Cod Corine Land

Cover

Suprafata ocupata % din suprafata totala a

sitului

N09 Pajisti naturale, stepe 321 2

N12 Culturi (teren arabil) 211-213 2

N14 Pasuni 231 11

N15 Alte terenuri arabile 242,243 5

N16 Paduri de foioase 311 74

N26 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

324 4

Tabel 4: Clase de habitate consemnate in fisa sitului ROSPA0080 Muntii

Almajului-Locvei

Alte caracteristici ale sitului

Zona deluroasa si de munte, in partea de sud cu caracter submediteranean.

Intalnim aici stanci abrupte, paduri mari de foioase, fanete si pasuni in stare semi-

naturala oferind adapost pentru o gama variata de specii. Impactul antropic este

putin semnificativ. Au aparut aici unele specii de pasari cu distributie sudica, care

cuibaresc doar in cateva zone ale tarii, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul

dintre cele doua locuri de cuibarit cunoscute in afara Dobrogei. Tot in zona gasim

cele mai mari efective de serpar din afara Dobrogei, situl fiind important si pentru o

serie de specii de padure, de stancarii respectiv in partea de nord-vest detine

populatii mari de presura de gradina si de barza alba.



Pagina 32 din 100

Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea

proiectului.

Acest sit gazduieste conform formularului standard Natura 2000 efective

importante ale unor specii de flora si fauna:

Specii enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: 21 specii:

Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Accipiter brevipes, Bonasa bonasia, Bubo

bubo, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Caprimulgus europaeus, Coracias

garrulus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco

peregrinus, Hieraaetus pennatus, Haliaeetus albicilla, Lullula arborea, Lanius

collurio, Pernis apivorus, Strix uralensis, Picus canus, Emberiza hortulana.

Alte specii de flora si fauna:

Mamifere: Capreolus capreolus, Meles meles, Martes martes, Sus

scrofa, Canis lupus, Lynx lynx, Sciurus vulgaris;

Nevertebrate: Crambix cerdo;

Plante: Acer pseudoplatanus, Carpinus orientalis, Corylus colurna,

fagus sylvatica, Prunus mahaleb, Cotinus cogygria, Fraxinus

excelsior.

Vulnerabilitate

Principalii factori care determina vulnerabilitatea sitului conform formularului

Natura 2000:

schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii

activitatilor agricole ca pasunatul sau cositul;

lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere;

vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre

gonaci;

vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;

practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro,

motor de cross, masini de teren;

amenajari forestiere si taieri in timpul perioadei de cuibarit;

distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;



Pagina 33 din 100

adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;

deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului;

prinderea pasarilor cu capcane;

scoaterea puilor pentru comert ilegal;

braconaj;

defrisarile, taierile la ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea

arborilor pe suprafete mari;

taierea selectiva a arborilor in varsta sau a unor specii;

arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);

turismul in masa;

turismul necontrolat;

impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.);

industrializarea si cresterea zonelor urbane;

amplasare de generatoare eoliene;

electrocutare si coliziune in linii electrice.

A.2.2 Informatii privind situl de importanta comunitara Portile de Fier,

cod ROSCI0206

Suprafata sitului

Aria naturala de interes comunitar Portile de Fier, cod ROSCI0206, are suprafata

de 124.293ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Caras-Severin

(59%) si Mehedinti (41%). Coordonatele sitului: latitudine N 44o39'57'', longitudine

E 21o59'2''.

Desemnarea sitului

Situl se suprapune in mare parte pe Parcului Natural “Portile de Fier”, parc ce a

fost constituit in baza Ordinului Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului

nr. 84/30.01.1998, in zona Defileului Dunarii dintre Bazias si Gura-Vaii, cu o

lungime totala de 134 Km, pe raza judetelor Caras -Severin si Mehedinti.



Pagina 34 din 100

Tipul de proprietate

Ponderea terenurilor pe categorii de proprietari este urmatoarea: statul 64,0 %,

primariile 16,8 % si persoanele fizice 19,2 %.

Regiunea Biogeografica

Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.

Tipuri/clase de habitate

Clasele si tipurile de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt

prezentate mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura

2000.

Cod habitat

Denumire habitat Cod Corine Land

Cover

Suprafata ocupata % din suprafata totala a

sitului

N06 Rauri, lacuri 511,512 8

N09 Pajisti naturale, stepe 321 2

N14 Pasuni 231 10

N15 Alte terenuri arabile 242,243 5

N16 Paduri de foioase 311 69

N26 Habitate de paduri 324 6

Tabel 5: Clasele si tipurile de habitate prezente in ROSCI 0206 Portile de Fier

Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0206 Portile de Fier sunt urmatoarele:

Elemente privind evaluarea sitului Cod Denumire habitat Suprafata ocupata %

Reprezentativitat

e

Suprafata relativa

Stare de conserva

re

Evaluare globala

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe 0,1 B C B B



Pagina 35 din 100

cu vegetatie bentonica de specii de Chara

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

1 B B B B

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

0.01 B C B B

9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene

0,2 A B A A

91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

20 A A A A

91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

17 A A A A

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

1 B B B B

6110* Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi

1 B C B B

6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis)

0,1 B B B B

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

2 B C B B

8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0,01 B C B B

8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi Veronicion dilleni pe stancarii silicioase

1 B A B B

9530* Vegetatie forestiera sub mediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica

0,1 B C B B

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

0,05 B C B B

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3 B C B B

8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase

0,05 B C B B

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis

2,5 A B B B

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

1 B C B B

9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

20 A B A A

9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

0,6 B B B B

91E0* Paduri aluviale cu Alnus 0,1 A B A A



Pagina 36 din 100

glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun

0,3 B C B B

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen

0,1 B C B B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

0,1 B C B B

40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice

2 B B B B

6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco- Brometalia)

0,1 B C B B

8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase

0,1 B B B B

9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

5 B A B B

3280 Rauri mediteraneene cu scurgere permanenta cu specii din Paspalo-Agrostidion si perdele de Salix si Populus alba.

0,001 A A A A

Tabel 6: Habitatele consemnate in fisa sitului ROSCI 0206 Portile de Fier

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in

cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare:

A: reprezentativitate excelenta,

B: reprezentativitate buna,

C: reprezentativitate semnificativa.

D: prezenta nesemnificativa.

SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la

suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului

national.

Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj „p”.

A: 100 p > 15%

B: 15 p > 2%



Pagina 37 din 100

C: 2 p > 0%

STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii si functiilor tipului

de habitat natural respectiv, precum si posibilitatile de refacere

A: conservare excelenta

B: conservare buna

C: conservare medie sau redusa

Analizand tabelul se observa ca la nivelul sitului, ROSCI0206 Portile de Fier

habitatele au o reprezentativitate buna si se afla la un nivel de de conservare

buna.

Speciile existente in situl de importanta comunitara ROSCI 0206 Portile

de Fier conform formularului standard Natura 2000 :

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

1308 Barbastella barbastellus

1302 Rhinolophus mehelyi

1303 Rhinolophus hipposideros

1304 Rhinolophus ferrumequinum

1305 Rhinolophus euryale

1306 Rhinolophus blasii

1307 Myotis blythii

1310 Miniopterus schreibersi

1316 Myotis capaccinii

1318 Myotis dasycneme

1323 Myotis bechsteini

1324 Myotis myotis

1352 Canis lupus



Pagina 38 din 100

1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina

1193 Bombina variegata

1217 Testudo hermanni

1220 Emys orbicularis

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

1124 Gobio albipinnatus

1130 Aspius aspius

1134 Rhodeus sericeus amarus

1138 Barbus meridionalis

1146 Sabanejewia aurata

1157 Gymnocephalus schraetzer

1159 Zingel zingel

1160 Zingel streber

1163 Cottus gobio

2522 Pelecus cultratus

2555 Gymnocephalus baloni

1145 Misgurnus fossilis

2011 Umbra krameri

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE

1032 Unio crassus

1052 Euphydryas maturna



Pagina 39 din 100

1059 Maculinea teleius

1060 Lycaena dispar

1061 Maculinea nausithous

1074 Eriogaster catax

1078 Callimorpha quadripunctaria

1083 Lucanus cervus

1084 Osmoderma eremita

1087 Rosalia alpina

1088 Cerambyx cerdo

1089 Morimus funereus

1093 Austropotamobius torrentium

4014 Carabus variolosus

4020 Pilemia tigrina

4046 Cordulegaster heros

4064 Theodoxus transversalis

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE:

1428 Marsilea quadrifolia

1898 Eleocharis carniolica

1939 Agrimonia pilosa

2097 Paeonia officinalis ssp. banatica

2120 Thlaspi jankae

2285 Colchicum arenarium

2327 Himantoglossum caprinum

4066 Asplenium adulterinum

4067 Echium russicum

4096 Gladiolus palustris

2093 Pulsatilla grandis

2300 Tulipa hungarica

2318 Stipa danubialis



Pagina 40 din 100

Alte specii importante de flora si fauna:

Mamifere: Arvicola terrestris, Crocidura suaveolens, Capreolus capreolus,

Dryomys nitedula, Eptesicus nilssonii, Eptesicus serotinus, Erinaceus concolor,

Felis silvestris, Martes martes, Micromys minutus, Muscardinus avellanarius,

Mustela nivalis, Myocastor coypus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis

daubentonii, Myoxus glis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Meles meles,

Microtus arvalis, Muscardinus avellanarius, Mustela putorius, Neomys anomalus,

Neomys fodiens, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Nyctalus noctula,

Plecotus auritus, Plecotus austriacus, Talpa europaea,Vulpes vulpes, Vespertilio

murinus.

Amfibieni: Bufo bufo, Bufo viridis, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina,

Rana esculenta, Rana temporaria, Rana ridibunda, Salamandra salamandra,

Triturus vulgaris.

Pasari: Accipiter gentilis, Alcedo atthis, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas

strepera, Anas querquedula, Apus melba, Aquila chrysaetos, Ardea cinerea,

Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya fuligula, Aythya ferina, Aythya marila,

Aythya nyroca, Bubo bubo, Botaurus stellaris, Buteo buteo, Bucephala clangula,

Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus,

Corvus corax, Coracias garrulous, Crex crex, Dendrocopos medius, Dryocopus

martius, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Egretta alba, Erithacus rubecula,

Falco peregrinus, Falco tinnunculus, Fulica atra, Lanius collurio, Motacilla alba,

Motacilla cinerea, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Phalacrocorax

pygmeus, Pica pica, Picus canus, Turdus merula, Tyto alba, Sterna hirundo,

Vanellus vanellus, Upupa epops.

Plante: Acer monspessulanum, Alyssum pichleri, Ammannia verticillata, Acinos

rotundifolius, Alyssum pulvinare, Armoracia macrocarpa, Bassia laniflora,

Campanula crassipes, Campanula grossekii, Campanula lingulata, Cardamine

graeca, Carex hallerana, Carlina acanthifolia ssp. Acanthifolia, Cephalaria

laevigata, Centaurea atropurpurea ssp. Atropurpurea, Cephalaria uralensis ssp.



Pagina 41 din 100

Multifida, Cirsium creticum, Colchicum autumnale, Comandra elegans,

Convolvulus althaeoides ssp. Tenuissimus, Coronilla emerus ssp. Emeroides,

Corylus colurna, Crocus flavus, Crocus reticulates, Cyperus longus, Cynosurus

echinatus, Cyperus serotinus, Dianthus giganteus ssp. Banaticus, Dianthus

pinifolius, Digitalis ferruginea,Echinops bannaticus, Elymus panormitanus,

Erythronium dens-canis var. niveum, Erysimum comatum, Euphorbia myrsinites,

Festuca vaginata, Fimbristylis bisumbellata, Fumana procumbens, Fumaria

thuretii, Fritillaria orientalis, Fumaria kralikii, Galanthus nivalis, Goniolimon

tataricum, Gagea bohemica, Gladiolus illyricus, Heliotropium supinum, Hypericum

rochelii, Iris pseudacorus, Jasione dentate, Jasione montana, Jurinea glycacantha,

Lemna minor, Lindernia procumbens, Lindernia procumbens, Linum uninerve,

Ludwigia palustris, Minuartia hamata, Minuartia cataractarum, Minuartia hirsuta

ssp. Frutescens, Notholaena marantae, Onobrychis alba, Onosma heterophylla,

Ophrys scolopax ssp. Cornuta, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Orchis militaris,

Orchis morio ssp. Picta, Orchis papilionacea, Orchis simian, Onosma arenaria,

Ophrys apifera, Orchis coriophora ssp. Fragrans, Orchis mascula ssp. Signifera,

Orchis pallens, Orchis purpurea, Petrorhagia illyrica ssp. Haynaldiana, Paeonia

officinalis, Petrorhagia saxifrage, Pinus nigra ssp. Banatica, Polygala supina ssp.

Hospital, Pulsatilla Montana, Paeonia daurica, Paspalum paspalodes, Petrorhagia

saxifrage, Phragmites australis, Polycarpon tetraphyllum, Prangos carinata, Salix

fragilis, Salvinia natans, Satureja montana ssp. Kitaibelii, Sedum dasyphyllum,

Stipa eriocaulis, Salix alba, Salvinia natans, Saponaria glutinosa, Scorzonera

lanata, Stipa bromoides, Thymus comosus, Tragopogon floccosus, Trapa natans,

Tulipa hungarica ssp. Undulatifolia, Tragopogon balcanicus, Trapa natans, Typha

shuttleworthii, Veronica spicata ssp. Crassifolia Vulpia ciliate, Wolffia arrhiza.

Pesti: Abramis brama, Acipenser ruthenus, Carassius carassius, Esox lucius,

Silurus glanis, Umbra krameri, Acipenser ruthenus, Anguilla Anguilla, Cyprinus

carpio, Sander lucioperca, Tinca tinca.

Reptile: Ablepharus kitaibelii, Anguis fragilis, Coluber caspius, Coronella

austriaca, Elaphe longissima, Lacerta praticola, Lacerta vivipara, Natrix tessellate,

Podarcis muralis, Podarcis taurica, Vipera ammodytes, Vipera berus.



Pagina 42 din 100

Nevertebrate: Aglais urticae, Apatura iris, Astacus astacus, Inachis io, Nymphalis

antiopa, Unio pictorum, Zygaena filipendulae, Amata phegea, Argynnis paphia,

Carabus gigas, Iphiclides podalirius, Stylurus flavipes, Vanessa atalanta.

Alte caracteristici ale sitului

Geologia sitului „Portile de Fier” este deosebit de complexa, avand in vedere ca

se suprapune unitatii de orogen a Muntilor Carpati.

Diversitatea ridicata a habitatelor, in acest spatiu existand 171 de habitate, din

care 26 sunt unice pentru Romania si 21 de interes comunitar.

Zona de sedimentare Cerna – Jiu cuprinde in arealul „Portile de Fier”, sectorul cel

mai spectaculos al vaii transversale a Dunarii – Cazanele Mari si Cazanele Mici.

Zona Portilor de Fier se prezinta deci sub forma unui adevarat muzeu geologic in

aer liber, existand o serie de puncte de atractie geologica si paleontologica

renumite la nivel national (sinclinalul suspendat Munteana, punctele fosilifere

Svinita si Bahna, neck-ul vulcanic Permian Trescovat, Defileul Dunarii, formatiunile

carstice etc.). La vest de localitatea Belobresca, pe o distanta de aproximativ 11

km in lungul Dunarii se evidentiaza o serie de depozite loessoide cuaternare, ce

formeaza adevarate abrupturi, unele fiind declarate rezervatii naturale (Rapa cu

lastuni – loc de cuibarit pentru unele specii de lastuni).

Intre localitatile Bazias si Gura Vaii apare ca unitate geomorfologica distincta in

peisajul Portilor de Fier, Defileul Dunarii, cu o lungime totala de 134 km, cel mai

spectaculos defileu european.

Cel mai spectaculos si mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful

carstic.

Exista patru zone umede, doua in lacul de acumulare (Ostroavele - Moldova

Veche si Insula Calinovat) si pe malul stang al Fluviului ( Balta Nera- Dunare si

Pojejena – Divici).

Zonele umede ofera conditii favorabile de reproducere a unui numar mare de

specii migratoare, datorita posibilitatilor optime de hranire in sezonul cald din acest

complex biocenotic si datorita faptului ca speciile de pasari acvatice cuibaresc aici,



Pagina 43 din 100

avand cuiburile amplasata aproape exclusiv in habitatul de stufarisuri si

papunisuri.

Importanta sitului

Importanta conservarii florei in zona Defileului Dunarii (in special Cazanele si

Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervatii naturale si Cazanele de la Dunare

cu padurea si vegetatia stancilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor

Tulipa hungarica si Campanula crassipies (azi in lista speciilor rare si respectiv

pericilitate) si rezervatia Portile de Fier-Gura Vaii cu speciile Prangos carinata si

Dianthus serbicus.

Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl

Portile de Fier inregistrand valori frecvente de 80%. Formatiile vegetale,

conditionate de dinamica in timp a asociatiilor (gruparilor) si de parametrii

topoedafici sunt atribuite etajului nemoral. In locul padurilor termofile defrisate s-au

instalat tufarisuri termofile (sibleac), o formatiune vegetala secundara de stejar

pufos cu multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic careia i se adauga specii

submediteraneene, saxicole si calcicole. In zonele de lunca inundabila apar

inmlastiniri in care domina trestia.

O proportie importanta a mamiferelor este data de microchiroptere, specii de

interes comunitar, reprezentate prin membrii a doua familii: Vespertilionidae

(Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) si Rhinolophidae

(Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii).

Carnivorele sunt prezente atat prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul

(Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx) cat si prin specii de

dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes martes. Din fauna

parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind reprezentate de Cervus elaphus (cerbul),

Capreolus capreolus (caprior).

Dintre cele 4873 nevertebrate intalnite in situl Portile de Fier, statut special au:

- Patru specii de gasteropode - Theodoxus traversalis, Anisus vorticulus, Herilla

dacica, Helix pomatia.

- Clasa Insecta are cinci reprezentanti cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera

(Lucanus cervus L.), iar ceilalti patru din ordinul Lepidoptera (Eriogaster catax L.,



Pagina 44 din 100

Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia

roxelana Cr.),

Numarul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru

Romania.

Din cercetarile intreprinse pana in prezent rezulta ca fauna situl „Portile de Fier” se

compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate. Dintre

vertebrate, o prezenta ridicata inregistreaza clasa Aves, cu 205 de reprezentanti,

urmata de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanti, cea mai slab reprezentata clasa

fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.

In situl „Portile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni si 17 specii de

reptile. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus si reptilele Testudo

hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis,

Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene,

respectiv mediteraneene strict protejate .

Vulnerabilitate

Vulnerabilitatea sitului conform formularului standard Natura 2000 este data de

activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii de flora si fauna

salbatica:



Pagina 45 din 100

Cultivare

Fertilizarea

Abandonarea sistemelor pastorale

Exploatare fara replantare

Pescuit profesionist(industrial)

Vanatoare

Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)

Urbanizare continua

Poluarea apei, aerului si solului

Vandalism

Eroziunea

Invazia unei specii

Utilizarea pesticidelor

Cresterea animalelor

Managementul nivelelor de apa

Pasunatul

Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare

Incendiere

Pescuit intr-o locatie fixa

Luare / Indepartare de fauna

Braconaj, otravire, capcane

Sporturi nautice

Drumuri, drumuri auto

Eutrofizarea

Cosire/Taiere

Pescuit sportiv

Navigatie



Pagina 46 din 100

A.3. ANALIZA HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL

INVESTITIEI

A3.1. Analiza florei si vegetatiei

Dintre cele 1668 specii de plante vasculare inventariate pe suprafata Parcului

Natural Portile de Fier, 13 sunt endemice pentru Romania (cf. Formularului

Standard Natura 2000 pentru ROSCI0206 Portile de Fier).

In Lista Rosie pentru Flora a Parcului Natural Portile de Fier sunt inclusi 116

taxoni vegetali cu diferite grade de periclitare. Printre acestia se afla si plantele

de interes comunitar, a caror protejare necesita desemnarea de arii speciale de

conservare conform OUG 57/2007 (Anexa III) prezentate in tabelul de mai jos.

Nr.

Crt.

Cod Denumire stiintifica Denumire populara

1 1939 Agrimonia pilosa Turita

2 4066 Asplenium adulterinum Feriguta, ruginita

3 2285 Colchicum arenarium Brandusa

4 4067 Echium russicum Capul sarpelui

5 1898 Eleocharis carniolica Pipirigut

6 4096 Gladiolus palustris Gladiola de balta

7 2327 Himantoglossum caprinum Ouale popii

8 1428 Marsilea quadrifolia Trifoias de balta

9 2097 Paeonia officinalis ssp. banatica Bujor

10 2093 Pulsatilla grandis Deditel mare

11 2318 Stipa danubialis Colilie

12 2120 Thlaspi jankae Pungulita

13 2300 Tulipa hungarica Lalea galbena

Tabel 7: Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE:



Pagina 47 din 100

Zona vizata a fost cercetata amanuntit in vederea identificarii speciilor strict

protejate de plante, a habitatelor indicate de formularele standard Natura 2000,

precum si a speciilor rare de flora, mentionate in Lista Rosie pentru Flora, asa

cum apare ea in Planul de Management al Parcului Natural Portile de Fier -

Anexa 3. De asemenea, in ceea ce priveste prezenta potentiala a speciilor

criteriu in zona studiata s-a tinut cont si de raspandirea speciilor de plante in tara

noastra si de cerintele ecologice ale speciilor respective in raport cu conditiile

stationale existente pe amplasament. Vizitele de studiu in vederea realizarii

inventarului complet al florei locale vor fi facute in sezonul de vegetatie 2012.

In tabelul urmator este redata Lista Rosie a plantelor din Planul de Management

al Parcului Natural Portile de Fier:

Nr. crt.

Denumire stiintifica

Familia StatutIUCN

OUG 57/2007 (Anexe)

Lista Rosie

Nationala (1994)

Statut Parc

1 Cheilathes marantae

Adiantaceae V

2 Asplenium cuneifolium

Aspleniaceae En R

3 Asplenium adulterinum

Aspleniaceae Vu III, IVA

4 Marsilea quadrifolia

Marsileaceae Vu III, IVA

5 Salvinia natans Salviniaceae 6 Ephedra

distachia Ephedraceae R V

7 Pinus nigra ssp. palasiana var. banatica

Pinaceae EN R

8 Taxus baccata Taxaceae V/R 9 Fagus orientalis Aceraceae E E 10 Acer

monspessulanum Aceraceae V V

11 Acanthus balcanicus

Achanthaceae V/R R

12 Galanthus nivalis Amaryllidaceae VA nt 13 Pragnos carinata Apiaceae R V 14 Centaurea

atropurpurea Apiaceae R

15 Centaurea triniifolia

Apiaceae R

16 Centaurea Apiaceae R



Pagina 48 din 100

tenuiflora 17 Ferula heuffelii Apiaceae R R 18 Scorzonera

lanata Apiaceae Vu V/R

19 Seseli rigidum Apiaceae R 20 Angelica

arhangelica Apiaceae V

21 Peucedanum longifolium

Apiaceae R

22 Crepis pannonica Asteraceae K 23 Echinops

bannaticus Asteraceae R

24 Thlaspi jankae Brassicaceae En III, IVA R 25 Alyssum pichleri Brassicaceae R 26 Alyssum

pulvinare Brassicaceae R

27 Alyssum stribrnyi Brassicaceae Ex Ex 28 Campanula

abietina Campanulaceae

29 Campanula crassipes

Campanulaceae R

30 Campanula lingulata

Campanulaceae R

31 Campanula glomerata

Campanulaceae

32 Cerastium banaticum

Caryophyllaceae R

33 Dianthus giganteus ssp. banaticus

Caryophyllaceae R

34 Dianthus kladovanus

Caryophyllaceae R R

35 Dianthus pinifolius ssp. serbicus

Caryophyllaceae R R

36 Minuartia capillacea

Caryophyllaceae R

37 Minuartia cataractorum

Caryophyllaceae E/R

38 Saponaria glutinosa

Caryophyllaceae R V

39 Paronychia cephalotes

Caryophyllaceae R R

50 Petrorhagia illyrica ssp. haynaldiana

Caryophyllaceae R

51 Beta trigyna Chenopodiaceae V/R 52 Convolvulus Convolvulaceae R R



Pagina 49 din 100

altheoides ssp. tenuissimum

53 Convolvulus cantabrica

Convolvulaceae R R

54 Eleocharis carniolica

Cyperaceae Vu III, IVA

55 Cephalaria uralensis ssp. multifida

Dipsacaceae R

56 Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica

Dipsacaceae R

57 Euphorbia myrsinites

Euphorbiaceae R R

58 Colutea arborescens

Fabaceae R R

59 Onobrychis alba Fabaceae R R 60 Chamaecytisus

rochelii Fabaceae R

61 Coronilla emereus ssp. emeroides

Fabaceae Vu R

62 Lotus uliginosus Fabaceae

R

63 Medicago arabica

Fabaceae R

64 Hypericum rochelii

Hypericaceae R

65 Crocus flavus Iridaceae Vu V V 66 Iris reichenbachii Iridaceae R 67 Gladiolus illyricus Iridaceae R (Ex) R 68 Thymus comosus Lamiaceae nt 69 Colchicum

arenarium Liliaceae En III, IVA E/R

70 Fritillaria meleagris

Liliaceae En V/R

71 Tulipa hungarica Liliaceae III, IVA EN 72 Tulipa hungarica

ssp. undulatifolia Liliaceae EN

(critic) CRITIC

73 Typha shuttlewortii

Liliaceae V/R

74 Ruscus aculeatus

Liliaceae VA V V

75 Ruscus hypoglossum

Liliaceae R R

76 Linum uninerve Linaceae R 77 Ammania

verticillata Lythraceae V/R



Pagina 50 din 100

78 Anacamptis pyramidalis

Orchidaceae En V/R R

79 Cephalanthera damasonium

Orchidaceae R

80 Cephalanthera longifolia

Orchidaceae R

81 Cephalanthera rubra

Orchidaceae V/R R

82 Epipactis helleborine

Orchidaceae R

83 Epipactis palustris

Orchidaceae R

84 Gymnadenia conopsea

Orchidaceae R

85 Himantoglossum hircinum

Orchidaceae En R

86 Limodorum abortivum

Orchidaceae En R

87 Listera ovata Orchidaceae R 88 Neottia nidus-

avis Orchidaceae R

89 Ophrys scolopax ssp. cornuta

Orchidaceae R

90 Orchis coriophora

Orchidaceae R

91 Orchis laxiflora ssp. elegans

Orchidaceae R

92 Orchis mascula Orchidaceae R 93 Orchis militaris Orchidaceae R 94 Orchis morio ssp.

picta Orchidaceae R

95 Orchis morio Orchidaceae R 96 Orchis

papilionaceae Orchidaceae R

97 Orchis pallens Orchidaceae En R 98 Orchis purpurea Orchidaceae R 99 Orchis simia Orchidaceae R 100 Orchis tridentata Orchidaceae R 101 Orchis

coriophora Orchidaceae R

102 Orchis ustulata Orchidaceae R 103 Platanthera

bifolia Orchidaceae R

104 Platanthera chlorantha

Orchidaceae R

105 Spiranthes spiralis

Orchidaceae Vu R

106 Paeonia Paeoniaceae III, IVA R



Pagina 51 din 100

officinalis ssp. banatica

107 Dactylis glomerata ssp. slovenica

Poaceae R

108 Stipa danubialis Poaceae V III, IVA R R 109 Sesleria filifolia Poaceae R R 110 Pulsatilla vulgaris

ssp. grandis Ranunculaceae Vu III, IVA R

111 Ranunculus flabellifolius

Ranunculaceae R

112 Dictamnus albus Rutaceae Vu V/R 113 Daphne laureola Thymelaeaceae Vu V R 114 Trapa natans Trapaceae En V 115 Parietaria

lusitanica Urticaceae V/R R

116 Salvia verbenaca Verbenaceae R Ex – disparut, E – periclitat, V – vulnerabila, V/R – vulnerabila/rara, R – rara, nt – neamenintat, K – insuficient cunoscuta IUCN: Ex – disparut, Cr - critic periclitat, Vu – vulnerabil, En – in pericol

Tabel 8: Lista Rosie pentru Flora a Parcului Natural Portile de Fier

Un urma vizitelor in teren pe amplasamentul proiectului, in asociatiile vegetale

analizate nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau

mentionate in Lista Rosie pentru Flora a Parcului Natural Portile de Fier.

A.3.2. Habitate

Metoda de lucru:

Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe

baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de

expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor

stationali care genereaza diversitatea de habitate.

Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum

si datele obtinute in vizita de pe teren din martie -iulie -septembrie 2011.

Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului

trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate:



Pagina 52 din 100

Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin

anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale;

Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici specifici,

in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic;

Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt

interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice

precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie

amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara importanta

conservativa statuata. Pe amplasamentul si in vecinatatea parcului eolian Toplet

au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate naturale

• Pasuni impadurite

• Tufarisuri

• Pajisti

• Paduri

Pasunile impadurite

Nu sunt habitate naturale clasificate in manualele de habitate Natura 2000 si

Habitatele din Romania. Sunt foste pasuni sau fanete care din cauza

abandonului activitatilor traditionale s-au impadurit. Tipul fundamental al

habitatului a fost fie padurea fie pajistea.

Tufarisurile

Tufarisurile ocupa suprafete insemnate in vecinatatea amplasamentului Toplet

acoperind pajistile pe care au fost abandonate activitatile traditionale cum ar fi

cositul si pasunatul. Tufarisurile se pot identifica cu habitatul R3122 Tufarisuri

ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogina).



Pagina 53 din 100

R3122 Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel

(Crataegus monogyna)

Suprafete: fasii de tufarisuri, de la 200–500 mp, alternand cu paduri si terenuri

agricole sau pajisti uscate

Statiuni: Altitudine: 40–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 400–800 mm anual.

Relief: depresiuni mici in campie, pante insorite cu inclinare redusa.

Structura: Fitocenozele se instaleaza, de obicei, pe locurile defrisate, chiar si in

silvostepa, in locul padurilor de stejar (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora,Q.

robur) si atunci raman cu compozitia din padure. Speciile sunt, in majoritate,

eurasiatice, cu elemente mai numeroase sudice. Stratul arbustilor este dominat

de speciile caracteristice ordinului si aliantei (Prunus spinosa si Crataegus

monogyna), deosebit de dense, realizand aspectul unui desis de nepatruns, cu o

acoperire de 100%. Inaltimea stratului arbustiv ajunge de regula la 1,5–2 m.

Stratul ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufarisurilor, datorita umbririi mari

interioare si este compus atat din specii de padure: Vicia tenuifolia, Bromus

inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata, cat si din specii de pajiste:

Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron

repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys,

Calamintha clinopodium.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Prunus spinosa, Crataegus

monogyna. Specii caracteristice: Prunus spinosa, Crataegus monogyna. Alte

specii importante: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus

pyraster, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis

vitalba, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa gallica, Veronica

chamaedrys, Plantago media, Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Prunus

fruticosa, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare,

Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa,

Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides,

Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium.



Pagina 54 din 100

Valoare conservativa: moderata

Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 2000 40A0* Tufarisuri

subcontinentale peripanonice.

Padurile

Habitatele forestiere identificate sunt situate la limita amplasamentului propus si

nu sunt afectate de activitatile de pe emplasament . Acestea sunt:

R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca

drymeia

Raspandire: in toti Carpatii romanesti, cu frecventa mare in Carpatii Meridionali

si Occidentali, in regiunea de munte si, in parte, pe dealurile inalte, in etajul

nemoral.

Suprafete: circa 580.000 ha, din care 280.000 ha in Carpatii Meridionali

Statiuni: Altitudini: 500–1200 m. Clima: T = 8,0–4,50C, P = 700–1100 mm.

Relief: versanti mediu – puternic inclinati cu expozitii diferite, culmi. Roci: variate,

sisturi cristaline, conglomerate, gresii, chiar calcaroase, roci eruptive. Soluri: de

tip districambosol, luvisol, slab – semischeletice, mediu profunde, moderat acide,

mezobazice, reavane.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme,

mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica

ssp. sylvatica la altitudini mari, ssp. Moesiaca la atitudini mici), sau cu putin

amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) la altitudini

mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurator

(Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cires (Cerasus avium) la altitudini mici;

are acoperire ridicata (80–90%) si inaltimi de 23–28 m la 100 de ani. Stratul

arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra,

Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne



Pagina 55 din 100

mezereum s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Festuca drymeia ca

strat acoperitor pe suprafete mari sau in palcuri de diferite dimensiuni; participa

elemente din „flora de mull” si din flora acidofila, mai rar Rubus hirtus.

Valoare conservativa: redusa.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp.

moesiaca. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii importante: Galium

odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera,

Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula

luzuloides, Poa nemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola

reichenbachiana s.a.

Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 9110 Paduri de fag de tip

Luzulo-Fagetum

R4133 Paduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus

Raspandire: in muntii si dealurile joase din vestul Olteniei si sudul Banatului in

etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.

Suprafete: reduse, de ordinul catorva mii de ha.

Statiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima:T = 10–90C, P = 800–900 mm. Relief:

versanti mediu–puternic inclinati cu expozitii insorite, culmi, platouri. Roci:

calcare, pe alocuri sisturi cristaline. Soluri: de tip luvosol, preluvosol mijlociu

profunde, pe alocuri cu schelet, mezobazice, hidric echilibrate (cu posibile

deficite vara), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice.

Stratul arborilor compus exclusiv din gorun (Quercus petraea, ssp. polycarpa,

ssp. dalechampii), sau cu putin amestec de tei (Tilia tomentosa, T. cordata),

paltin (Acer pseudoplatanus), uneori fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), iar in

etajul inferior jugastru (Acer campestre), mojdrean (Fraxinus ornus), sorb de



Pagina 56 din 100

camp (Sorbus torminalis), carpen (Carpinus betulus); are acoperire 70–90% si

inaltimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, bine dezvoltat, contine

Cornus mas, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, E. verrucosus. Stratul

ierbos si subarbustiv are ca specii reprezentative Aremonia agrimoniodes si

Helleborus odorus.

Valoare conservativa: foarte mare.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Quercus petraea. Specii

caracteristice: Helleborus odorus. Alte specii importante: Galium odoratum,

Asperula taurina, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Dactylis polygama,

Galium mollugo, Lathyrus venetus, Tanacetum corymbosum, Lychnis coronaria,

Lithospermum purpurocoeruleum, Piptatherum virescens, Ruscus aculeatus, R.

hypoglossum, Sedum maximum, Tamus communis, Vincetoxicum hirundinaria,

Viola hirta.

Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 91M0 Paduri balcano-

panonice de cer si gorun

Pajistile

Pajistile ocupa cea mai mare parte din suprafata perimetrului propus. Aceste

sunt in mare parte degradate si afectate de suprapasunat si exploatare

irationala. O parte din elementele caracteristice ce apartin habitatului R3803

Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra au fost identificate

in teren, astfel putem confirma prezenta acestuia:

R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra

Raspandire: Dealurile subcarpatice, Podisul Mehedinti, Podisul Transilvaniei,

Depresiunea Dornelor, Obcinele Moldovei.

Suprafete: Pajisti pe 400–500 ha.



Pagina 57 din 100

Statiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 8-6,50 sC; P = 700–800 mm. Relief:

versanti slab inclinati, expozitii sudice, estice. Roci: silicioase, pietrisuri. Soluri:

districambosoluri, luvosoluri.

Structura: Speciile caracteristice sunt si dominante, realizand etajul superior de

30–40 cm inaltime, care este alcatuit din: Agrostis capillaris, Festuca rubra,

Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Rumex acetosella, Campanula patula,

Leucanthe-mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypochoeris radicata, Knautia

arvensis, Cynosurus cristatus. Speciile mai scunde realizeaza stratul inferior si

dintre acestea mentionam: Carlina acaulis, Trifolium campestre, Luzula

campestris, Carum carvi, Lotus corniculatus, Achillea millefolium, Carex ovalis,

Trifolium repens, Medicago lupulina. Fitocenozele au acoperire de 90–95% si

realizeaza cele mai intinse pajisti din zonele colinara si montana.

Valoare conservativa: redusa.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris,

Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris,

Lotus corniculatus.

Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota,

Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus

lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Brizamedia, Carex pallescens.

Habitatul nu are corespondent Natura 2000.

A.3.3. Nevertebrate

In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii

directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand

ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si coleoptera. Nu

s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se

vor efectua in zona.



Pagina 58 din 100

A.3.4. Pesti

Amenajarea parcului eolian nu interfereaza cu nici un curs de apa sau lac, prin

urmare nu are impact asupra populatiilor de ichtiofauna din regiune. Teritoriul

este situat la distanta de Cerne si de Dunare, principalul curs de apa permanent

al zonei si amenajarea sa nu va influenta fauna acvatica a acestor cursuri de

apa.

A.3.5. Amfibieni si reptile

Pentru inventarierea speciilor de amfibieni si reptile din zona de studiu au fost

folosita metoda cautatului in habitatele specifice. Acesta metoda este una din

cele mai comun utilizata in studiile de inventar herpetofaunistic si sunt

recunoscute pentru rezultatele bune obtinute.

Inventarul populatiilor de anfibieni si reptile pentru zonele studiate a fost realizat

folosind observatiile din teren si datele recente din literatura de specialitate

(>2000), precum si formularele NATURA 2000 completate.

Nr. crt.

Specie Denumire populara

Nr.exemplare Habitat

6. Lacerta agilis soparla cenusie 5 pajiste 7. Lacerta viridis gusterul 2 pajiste 9. Podarcis muralis soparla de ziduri 3 pajiste 11. Natrix natrix sarpele de casa 1 pajiste

Tabel 9: Specii de reptile observate in arealul amplasamentului

Specii de reptile si amfibieni de importanta comunitara

Conform formularului Natura 2000 completat, aria adaposteste doua specii de

amfibieni (Bombina bombina, Bombina variegata,) si doua de reptile (Testudo

hermanni, Emys orbicularis) enumerate in Anexa II a Directivei Habitate . Nici

una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.



Pagina 59 din 100

A.3.6. Ornitofauna

Zona de referinta bibliografica prezentata cuprinde o arie de 200 km2. Chiar

daca suprafata totala a proiectului nu depaseste 39,16 km2 au fost considerate

pentru aceasta descriere sumara a avifaunei doua cadrane UTM in care zona de

impact este inclusa (FQ15 si FQ16).

Motivul alegerii in acest moment a unei zone mult mai mari decat cea afectata in

mod direct, consta in mobilitatea foarte mare a pasarilor, in special in afara

sezonului de cuibarire, astfel ca specii aflate la o distanta mare de amplasament

pot vizita perimetrul acestuia in diferite perioade din an. Prezenta acestor specii

precum si densitatile in zone de impact vor fi evaluate in decursul a 12 luni de

studii in teren.

Zona vizata pentru constructii a fost vizitata in totalitate de catre noi, de doua ori

in decursul anului 2011, in primavara, inceputul lunii aprilie, pentru a surprinde o

eventuala migratie si instalarea speciilor oaspeti de vara, precum si in perioada

postnuptiala, inceputul lunii august, pentru a surprinde evolutia cantitativa si

calitativa a populatiilor de pasari, realizandu-se observatii in diferite parti ale zilei.

Prezentarea speciilor potential prezente in zona de impact s-a facut sub forma

tabelara cu specificarea probabilitatii prezentei speciilor in zona de impact direct

si prezentarea speciilor observate pe amplasament.

Asa cum am amintit in descrierea data am analizat datele bibliografice dintr-o

zona de aproximativ 200 km2, zona formata din doua cadrane in care este

cuprinsa zona de impact direct sau la zona imediat invecinata.

In tabelul de mai jos sunt trecute cele 68 de specii de pasari semnalate in

literatura ca prezente in cadranele FQ15 si FQ16 si cele semnalate in alte zone

din apropiere posibil prezente si in zona de referinta bibliografica amintita.

Fenologie Nr.crt. Specie

C P I A Familia Accipitridae

1. Aquila chrysaeetos x 2. Aquila heliaca x 3 Aquila pomarina x x 4 Hieraeetus pennatus x 5 Circetus gallicus x 6 Buteo buteo x 7 Pernis apivorus x 8 Accipiter gentilis x



Pagina 60 din 100

9 Accipiter nisus x Familia Falconidae

10 Falco subbuteo x 11 Falco tinnunculus x

Familia Phasianidae 12 Phasianus colchicus x

13 Crex crex x

Familia Scolopacidae 14 Scolopax rusticola x

Familia Laridae 15 Larus ridibundus x

Familia Columbidae 16 Columba palumbus x 17 Columba oenas x 18 Streptopelia turtur x 19 Streptopelia decaocto x

Familia Cuculidae 20 Cuculus canorus x

Familia Tytonidae 21 Tyto alba guttata x

Familia Strigidae 22 Athene noctua x 23 Asio otus x 24 Strix aluco x

Familia Caprimulgidae 25 Caprimulgus europaeus x

Familia Apodidae 26 Apus apus x 27 Apus melba x

Familia Meropidae 28 Merops apiaster x

Familia Coracidae 29 Coracias garrulus x

Familia Upupidae 30 Upupa epops x

Familia Picidae 31 Picus canus x 32 Picus viridis x 33 Dendrocopus major x 34 Dendrocopus syriacus x 35 Dendrocopus minor x 36 Dendrocopus leucotos x 37 Dryocopus martius x 38 Jynx torquilla x

Familia Alaudidae 39 Galerida cristata x 40 Lululla arborea x

Familia Hirundinidae 41 Ptyonoprogne rupestris x 42 Hirundo rustica x 43 Delichon urbica x

Familia Motacillidae 44 Anthus campestris x 45 Anthus trivialis x 46 Motacilla alba x

Familia Oriolidae



Pagina 61 din 100

47 Oriolus oriolus x Familia Sturnidae

48 Sturnus vulgaris x Familia Lanidae

49 Lanius collurio x 50 Lanius minor x 51 Lanius excubitor x

Familia Troglodytidae 52 Troglodytes troglodytes x

Familia Prunellidae 53 Prunella collaris x 54 Prunella modularis x

Familia Muscicapidae 55 Hippolais icterina x 56 Sylvia nisoria x 57 Sylvia borin x 58 Sylvia atricapilla x 59 Sylvia communis x 60 Sylvia curruca x 61 Philloscopus trochilus x 62 Philloscopus collybita x 63 Philloscopus sibilatrix x 64 Regulus regulus x 65 Regulus ignicapillus x 66 Ficedula hypoleuca x 67 Ficedula albicollis x 68 Ficedula parva x 69 Muscicapa striata x 70 Saxicola rubetra x 71 Saxicola torquata x 72 Oenanthe oenanthe x 73 Phoenicurus ochruros x 74 Phoenicurus phoenicurus x 75 Erithacus rubecula x 76 Luscinia megarhynchos x 77 Turdus pilaris x 78 Turdus merula x 79 Turdus philomelos x 80 Turdus viscivorus x

Familia Paridae 81 Aegithalos caudatus x 82 Parus palustris x 83 Parus lugubris x 84 Parus caeruleus x 85 Parus major x

Familia Sittidae 86 Sitta europaea x

Familia Certhiidae 87 Certhia familiaris x 88 Certhia brachydactyla x

Familia Emberizidae 89 Emberiza calandra x 90 Emberiza citrinella x 91 Emberiza cia x 92 Emberiza hortulana x

Familia Fringilidae 93 Fringilla coelebs x



Pagina 62 din 100

94 Serinus serinus x 95 Carduelis chloris x 96 Carduelis carduelis x 97 Acanthis cannabina x 98 Pyrrhula pyrrhula x 99 Coccothraustes coccothraustes x

Familia Ploceidae 100 Passer domesticus x 101 Passer montanus x

Familia Corvidae 102 Garrulus glandarius x 103 Pica pica x 104 Corvus monedula x 105 Corvus frugilegus x 106 Corvus cornix x 107 Corvus corax x

Tabel 10: Speciile de pasari semnalate in zona Toplet, conform datelor din literatura (Rasajski & Kiss, 2004) si a observatiilor proprii realizate in zona (C: specie cuibaritoare; P: specie de pasaj; I: oaspete de iarna; A: specie rara sau accidentala)

In total au fost observate in teren 69 specii de pasari din cele 107 semnalate in

literatura.

Speciile de pasari de importanta comunitara

Zona cercetata se afla situata in partea nordica a ariei de protectie speciala

avifaunistica ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei. Conform formularului

standard situl adaposteste populatii importante a 13 specii de pasari amenintate

la nivelul Uniunii Europene: acvila de munte (Aquila chrisaetos), acvila mica

(Hieraaetus pennatus), serpar (Circaetus gallicus), uliul cu picioare scurte

(Accipiter brevipes), soim calator (Falco peregrinus), codalb (Haliaeetus albicilla),

buha (Bubo bubo), barza alba (Ciconia ciconia), ciocanitoare cu spate alb

(Dendrocopos leucotos), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius),

ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ghionoaie sura (Picus canus) si

presura de gradina (Emberiza hortulana).

Speciile de pasari din formularul standard sunt redate in tabelul de mai jos.



Pagina 63 din 100

Specia Populatie rezidenta

Populatie cuibaritoare

Aquila chrysaetos 2-4 p Aquila pomarina 6-10 p Accipiter brevipes 5-10 p Circaetus gallicus 15-30 p Coracias garrulus 10-12 p Hieraaetus pennatus 3-5 p Pernis apivorus 20-40 p Falco peregrinus 2-4 p Bubo bubo 5-10 p Bonasa bonasia 80-110 p Coconia ciconia 40-50 p Caprimulgus europaeus 300-500 p Dendrocopos leucotos 300-350 p Dendrocopos medius 1200-1300 p Dryocopus martius 210-230 p Haliaaetus albicilla 1 p Picus canus 300-350 p Lullula arborea 1800-2300 p Lanius collurio 4900-5000 p Emberiza hortulana 100-150 p Strix uralensis 20-30 p

Tabel 11: Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Pasari conform

Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA0080 - Muntii Almajului-Locvei

In urma cercetarilor din teren realizate, in zona de amplasare a parcului s-a

observant prezenta a doar 6 dintre aceste specii: Aquila chrysaetos, Circaetus

gallicus, Pernis apivorus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Falco

peregrinus.

In urma unui studiu de monitorizare a zonei in perioada de executie a lucrarilor

vor fi obtinute urmatoarele informatii:

Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei

bibliografice. Lista va fi realizata cu specificarea fenologiei speciilor

observate pe amplasament.

Densitatea/unitatea de suprafata respectiv numarul perechilor

cuibaritoare a diferitelor specii de pasari de pe amplasament.

Numarul si amplasarea geografica a teritoriilor de cuibarire pentru

pasarile rapitoare si barza neagra (daca aceasta specie cuibareste).



Pagina 64 din 100

Directiile de migratie, respectiv directiile de deplasare zilnice daca

acestea pot fi identificate, mai ales pentru speciile care ierneaza in

amplasament sau in imediata vecinatate.

Locurile de innoptare din amplasament si din apropiere daca vor fi

identificate.

Identificarea zonelor de vanatoare pentru speciile de rapitoare din

amplasament sau imediata vecinatate.

Alte informatii cu privire la speciile si populatiile de pasari de pe

amplasament.

Aceste rezultate vor sta la baza descrierii realiste a situatiei din teren care va

duce la posibilitatea realizarii unui plan de monitorizare eficient prin care se va

urmari evolutia populatiilor de pasari in perioada de constructie si operare

precum si eficienta aplicarii masurilor de reducere a impactului.

A.3.7. Mamifere

Evaluarea populatiilor de mamifere s-a efectuat prin observatii directe in cea mai

mare parte timpul zilei.

In tabel sunt prezentate speciile mamifere existene in zona de studiu si in

vecinatatea acesteia, inventarul fiind realizat prin compilarea datelor din literatura

si a observatiilor din teren.

Specii de mamifere observate in arealul amplasamentului Toplet

Nr. crt.

Specie Denumire populara

1. Erinaceus concolor ariciul 2. Lepus europaeus iepurele 3. Sciurus vulgaris veverita 4. Apodemus sylvaticus soarecele de padure 6. Canis lupus lupul 7. Vulpes vulpes vulpea 8. Ursus arctos ursul 9. Meles meles viezurele

10. Martes martes jderul de copac 11. Martes foina jderul de fag 12. Mustela nivalis nevastuica 13. Mustela putorius dihorul 14. Lynx lynx rasul



Pagina 65 din 100

15. Sus scrofa mistretul 16. Capreolus capreolus caprioara 17. Rhinolophus hipposideros liliacul mic cu potcoava 18. Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoava 19. Rhinolophus euryale liliacul mediteraneean cu potcoava 20. Rhinolophus blasii liliacul cu potcoava a lui blasius 21. Rhinolophus mehelyi liliacul cu potcoava a lui mehely 22. Myotis blythii liliacul comun mic 23. Miniopterus schreibersi liliacul cu aripi lungi 24. Myotis dasycneme liliacul de iaz 25. Myotis bechsteini liliacul cu urechi mari 26. Myotis myotis liliacul comun 27. Barbastella barbastellus liliacul carn 28. Myotis capaccinii liliacul cu picioare lung

Tabel 12: Speciile de mamifere existene in zona de studiu si in vecinatatea

acesteia

Specii de mamifere de importanta comunitara

Conform formularului Natura 2000 completat pentru situl de importanta

comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, acesta adaposteste 14 specii de

mamifere de importanta comunitara: Barbastella barbastellus, Rhinolophus

mehelyi, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus

Euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis

capaccinii, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, Canis lupus,

Lutra lutra, Lynx lynx.

Niciuna din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.

A.4. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI

HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFATA,

LOCATIA, SPECIILE CARACTERISTICE) SI A RELATIEI ACESTORA CU

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE SI

DISTRIBUTIA ACESTORA

In vecinatatea sau pe amplasamentul teritoriului vizat de amenajarile parcului

eolian, din cele cinci habitate identificate, trei sunt de importanta comunitara si

sunt situate in vecinatate: 40A0* Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus



Pagina 66 din 100

spinosa) si paducel (Crataegus monogyna), 91M0 Paduri balcano-panonice de

cer si gorun si 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. Aceste trei habitate nu

vor fi afectate de activitatile PP.

Compozitia lor floristica a fost prezentata in capitolul A.3.2. Fitocenoze similare

acesteia se gasesc din abundenta in intregul sit Natura 2000 Portile de Fier.

Speciile de interes comunitar:

Aquila chrysaetos Fam. Accipitridae

(acvila de munte). Este cea mai

raspandita specie din genul Aquila din

lume, cuibarind pe toate continentele

emisferei nordice. In Europa il gasim mai

ales in munti, dar in unele tari cuibareste

pe sesuri inpadurite. Raspandirea speciei

din Romania nu este clarificata. Efective semnificative se gasesc in Carpatii

Occidentali si in sudvestul Carpatilor Meridionali, dar se cunosc perechi si din

restul Carpatilor respectiv a dealurilor de la poalele muntilor. In ceea mai mare

parte a arealului de raspandire cuibareste preponderent in munti, insa in unele

locuri il gasim si in zona de deal si campie. Prefera stancariile pentru cuibarit,

insa isi poate construi cuibul si pe copaci batrani. In Romania majoritatea

perechilor cunoscute cuibaresc pe stancarii. Il gasim la diferite altitudini: de la

nivelul Dunarii (60 m) prin dealurile din estul Transilvaniei pana la aproximativ

1400 m.

Populatia europeana: 8.500 – 11.000 perechi. Populatia din Romania: 50-100

perechi. Cele mai importante factori periclitanti identificate in Romania sunt

deranjul neintentionat, cum ar fi turismul necontrolat, practicarea unor sporturi

extreme (alpinism, zborul cu parapanta), practicarea de motosporturi, sau

deranjul localnicilor; deranjul inetntionat (de exemplu de ciobani), braconajul si

jefuirea cuiburilor. Alti factori negativi posibili, docamdata neidentificate, sunt

otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune,

colisiunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a



Pagina 67 din 100

plantatiilor forestiere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.

Fisa completata de: Milvus Group).

Circaetus gallicus Fam. Accipitridae

(serpar). Este o specie care cuibareste

in Eurasia si nordul Africii. Arealul de

raspandire nu este uniforma. In

Romania distributia serparului nu este

uniforma, majoritatea populatiei

cuibareste in sud – vestul tarii,

Muntenia si Dobrogea. Exista populati punctiforme in zonele de deal in

Transilvania, Banat si Moldova. Izolat cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali

si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte redusa. Lipseste din zonele intinse fara

paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in zonele muntoase xerofile cu

stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru amplasarea cuibuluit si

habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se afla intr-un regres

numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila. Populatia din

Romania se situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date

asupra dinamicii populatiei in Romania. Necesita actiuni de conservare specifica:

trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului (limitare in timp in perioada de

reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului tot timpul anului;

zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor

extreme, turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere (NATURA

2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus

Group).

Pernis apivorus Fam. Accipitridae (viespar).

Este o specie cu larga raspandire in

Eurasia. Cuibareste aproape in toate tarile din

Europa si are o distributie neuniforma. In

Romania viesparul are o distributie generala si

uniforma. Lipseste din zonele intinse fara paduri

si la altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca



Pagina 68 din 100

aici gaseste mai putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana:

110.000 – 160.000 perechi.

Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea suprafetelor

inpadurite influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si efectivele

populatiei cuibaritoare. Nu necesita actiuni de conservare specifica. Este

important protectia portiunilor de paduri in care cuibareste. Nu sunt indicate

taierile sau lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului (aprilie-iulie)

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:

Milvus Group).

Falco peregrinus Fam. Falconidae (soim

calator). In Europa prefera zonele

stancoase, dar in nord cuibareste si in

mlastini, iar in multe cazuri se stabileste in

orase. Sunt cunoscute si populatii

cuibaritoare pe copaci. Populatia din tara

cuibareste exclusiv pe stanci, nefiind

cunoscut pana in prezent nici o pereche cuibaritoare pe cladire sau pe copac.

Cele mai multe perechi din tara cuibaresc in Carpatii de SV. De obicei cuibareste

in stancarii pe balcoane sau gauri, unde este ferit de umezeala. Tot mai des

cuibareste si in orase. In unele zone cuibarelte pe copaci sau chiar pe sol.

Populatia europeana este de 12.000-25.000 cu o usoara tendinta de crestere.

Populatia Romaniei deasemenea a suferit un declin puternic, ultimele semnalari

de cuibarit perechi cuibaritoare fiind cunoscute din 1997. Dupa 7 ani de lipsa a

speciei, in 2004 au fost gasite 4 perechi cuibaritoare. Momentan specia este in

expansiune in tara, populatia fiind in contiunua crestere. Populatia Romaniei in

2004 a fost estimat la 5-8 perechi, dar studiile facute de Grupul Milvus din ultimii

ani arata ca populatia este mult mai mare intre 40-70 perechi. Cei mai importanti

factori periclitanti sunt: deranjul neintentionat: turismul necontrolat, practicarea

unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), prezenta localnicilor in

apropierea cuiburilor; deranjul intentionat: braconajul si jefuirea cuiburilor de

catre colectionarii de oua si soimari; capturarea pasarilor de catre porumbari,

otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune sau



Pagina 69 din 100

pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a plantatiilor forestiere

(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:

Milvus Group).

Dendrocopos leucotos Fam. Picidae

(ciocanitoare cu spate alb). Este

raspandita in Europa Centrala si de

Est, Asia Centrala si Asia de Sud –

Est. In Romania este prezenta in

padurile de foioase si in padurile de

zavoi din lunca raurilor mari. Este

prezenta in padurile de foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori batrani si

putrezi, in special fag, plop, mesteacan si stejar. Prefera padurile si zavoaiele din

lunca raurilor. Populatia europeana este destul de mare, fiind estimata intre

180.000 – 500.000 de perechi clocitoare. In Romania se presupune ca sunt in

prezent aproximativ intre 16.000 – 24.000 de perechi. In Europa, specia se afla

in siguranta. In Romania este una dintre cele mai putin numeroase specii de

ciocanitori, fiind protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva

Pasari 79/409/EEC, O.U. 57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Specia nu

este permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea 407/2006. Mentinerea unui

numar suficient de arbori uscati (5-10 m3/ha) pentru asigurarea unor conditii

adecvate pentru cuibarit. Evitarea tratamentelor severe contra insectelor.Evitarea

amplasarii de drumuri si a altor obiective cu potential mare de deranj (NATURA

2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea

Ornitologica Romana).



Pagina 70 din 100

Dendrocopos medius, Fam. Picidae (ciocanitoare de

stejar). Specie sedentara a padurilor in Palearcticul de

Vest, raspandit de la Iran in Est pana in Spania la

Vest. Distributia speciei se suprapune foarte bine cu

distributia carpenului, totusi este specialistul padurilor

batrane de Querqus sp. In Romania cele mai

semnificative populatii cuibaritoare pot fii gasite in

zonele colinare de pe podisul Transilvaniei respectiv

in gorunetele din Dobrogea, dar specia apare in

majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine

reprezentate. Populatia Europeana: 140.000 – 310.000 perechi. Populatia din

Romania: 20.000 – 24.000 perechi.

Principalele surse de amenintare: degradarea habitatelor - taierea padurilor

batrane si deranjarea permanenta a locurilor de cuibarti, deteriorarea habitatelor

prin aplicarea metodelor forestiere necorespunzatoare („curatarea padurilor”),

fragmentarea si izolarea microhabitatelor corespunzatoare (NATURA 2000 in

Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).

A.5. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR

A.5.1. Habitate prezentate in zona de amplasare a proiectului

In zona de amplasare a proiectului au fost identificate trei habitate de interes

comunitar, habitate ce nu vor fi afectate de proiect, atat in faza de executie cat si

dupa finalizarea acestuia.

Cod Denumire habitat Suprafata ocupata % Conservare 40A0* Tufarisuri ponto-panonice de porumbar

(Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna)

2 B

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun

0.3 B

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1 B

Tabel 13: Habitate de interes comunitar identificate in zona de amplasare a PP



Pagina 71 din 100

A.5.2. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE

In zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia au fost identificate 6

specii de pasari incluse in anexa I a Directivei 79/406/CEE.

In ceea ce priveste stare de conservare a speciilor identificate conform Listei

Rosii IUCN se mentioneaza ca:

Nr. crt.

Specie Statut conform Listei Rosii

IUCN 1. Aquila chrysaetos least concern

2. Pernis apivorus least concern

3. Circaetus gallicus least concern

4. Falco peregrinus least concern

5. Dendrocopos leucotos least concern

6. Dendrocopos medius least concern Tabel 14: Starea de conservare a speciilor identificate conform Listei Rosii IUCN

A.6. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE

SPECII AFECTATE (EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN CADRUL

ARIEI NATURALE, PROCENTUL ESTIMATIV AL POPULATIEI UNEI SPECII

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP, SUPRAFATA HABITATULUI ESTE

SUFICIENT DE MARE PENTRU A ASIGURA MENTINEREA SPECIEI PE

TERMEN LUNG);

Habitate de interes comunitar au fost identificate in vecinatatea amplasamentului

planului studiat. Acestea nu vor fi afectate de activitatile din arealul planului, in

niciuna dintre etapele de implementare. (vezi tabel 15).

Specia/habitatul afectat Evaluarea

numerica actuala Estimarea impactului

Comentarii

Aquila chrysaetos 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Observate dar numai in zbor, deseori dinspre Domogled

Pernis apivorus 1 exemplar Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Specie legata de habitatele forestiere. A fost observat de mai multe ori, atat in zbor cat si in padure de fag

Circaetus gallicus 1 exemplar Nu se pierd A fost observat o



Pagina 72 din 100

exemplare datorita proiectului

singura data, in zbor spre Toplet.

Falco peregrinus 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Observate dar numai in zbor, inspre valea Cernei

Dendrocopos leucotos 5-6 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Specie legata de habitatele forestiere pentru hrana si cuibarit

Dendrocopos medius 10-12 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Specie legata de habitatele forestiere pentru hrana si cuibarit

Tabel 15: Dinamica estimata asupra populatiilor/habitatelor de interes

conservativ de pe suprafata de referinta

Au fost identificate pajisti si pasuni impadurite ocupa cea mai mare parte din

suprafata perimetrului propus, sunt in mare parte degradate si afectate de

suprapasunat si exploatare irationala. Elementele caracteristice ce apartin

habitatului R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra

au fost identificate in teren si pot confirma existenta acestuia. Habitatul insa nu

este de interes comunitar si are o valoare conservativa redusa.

Din punct de vedere al speciilor de pasari pentru care a fost declarat

ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si care au fost identificate in teren, acestea

pot fi repartizate in 2 grupe fenologice, si anume: oaspeti de vara, fiind prezente

din primavara pana in toamna si specii sedentare, care pot fi prezente in toate

sezoanele ecologice ale anului.

Oaspetii de vara se caracterizeaza ca specii migratoare, fenomen de

masa, extrem de spectuos in cazul pasarilor, cazuri tipice, care se declanseaza

in perioada de primavara si toamna a anului. Migratia creaza posibilitatea

interferentelor nedorite intre pasari si turbine eoliene.

Speciile constatate de catre noi, migreaza in timpul zilei, in zile cu

vizibilutate maxima, individual, sau in grupuri mici si laxe.

Zona nu este cunoscuta ca una specifica migratiei pasarilor, totusi nu

putem exclude posibilitatea trecerilor, chiar si accidental, in modul semnalat mai

de sus.

Majoritatea speciilor sedentare cuibaresc in habitate invecinate la

nivelul solului, in liziere, tufisuri si balarii, in scorburi sau in coronamentele

copacilor.



Pagina 73 din 100

A.7. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREAZA SI

MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE DE INTERES COMUNITAR

Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor, fara a periclita sau a limita

dezvoltarea comunitatilor umane incluse in sit. Aceste relatii sunt de

interdependenta.

Situl conserva fitocenozele majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase

asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru sudul Banatului.

Habitatul R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra

este un habitat de interes national, cu valoare conservativa redusa, insumand

cca. 400-500 ha.

A.8. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST

STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT

Organismul responsabil pentru managementului siturilor ROSPA0080 si

ROSCI0206 este Administratia Parcului Natural Portile de Fier.

In Parcul Natural Portile de Fier sunt incluse urmatoarele arii protejate –

rezervatii:

Balta Nera - Dunare

Bazias

Insula Calinovat

Rapa cu lastuni

Divici – Pojejena

Valea Mare

Pestera cu Apa din Valea Polevii

Ostrovul Moldova Veche

Locul fosilifer Svinita



Pagina 74 din 100

Cazanele Mari si Cazanele Mici

Locul fosilifer Bahna

Dealul Duhovna

Gura Vaii - Varciorova

Fata Virului

Cracul Crucii

Dealul Varanic

Valea Oglanicului

Cracul Gaioara

Fata de amplasamentul planului, cele mai apropiate rezervatii din lista de mai

sus sunt: Dealul Duhovna situat la la 4.6 km si Locul fosilifer Bahna situat la 4.4

km, ambele in directia est.

In prezent este elaborat Planului de management al Parcului Natural Portile de

Fier si inaintat spre aprobare. Planul de management al Parcului Natural Portile

de Fier urmareste integrarea obiectivelor de conservare si protectie a resurselor

naturale in cadrul preocuparilor actorilor locali si promovarea unei opinii comune

pentru a obtine colaborarea continua a acestora in gestionarea patrimoniului ariei

protejate.

A.9. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI

NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV

EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR

Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0206 Portile de Fier si

ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei fac parte din reteaua ecologica europeana

Natura 2000, organismul responsabil pentru managementul lor fiind Administratia

Parcului Natural Portile de Fier.

In Parcul Natural Portile de Fier au fost identificate pana in prezent 68 de

habitate din care 7 prioritare. Flora contine 1668 specii, din care 13 specii de

interes comunitar sunt prezente in sit. Fauna este reprezentata de 672 specii din

care peste 80 sunt protejate de conventii internationale si directive europene. Din



Pagina 75 din 100

flora si fauna protejata, 37 specii au diferite grade de exploatare prin colectare,

vanatoare si pescuit.

Cea mai mare parte a suprafetei Parcului Natural Portile de Fier este constituita

din terenuri cu vegetatie forestiera, cu o suprafata de 75.476,6 ha, reprezentand

65,3 % din suprafata totala.

a) Paduri – proprietate de stat, administrate de Romsilva sau primarii: 64%;

b) Paduri – proprietate privata, administrate de persoane fizice: 1.3%;

Terenurile agricole ocupa 28.500 ha, reprezentand 24,6 % din suprafata totala

a parcului. Structura suprafetei agricole este urmatoarea:

a) pasuni, reprezentand 44,6 % din total, iar din aceasta: 48,8% in

proprietatea persoanelor fizice si 51,2% in proprietatea privata a unitatilor

administrativ-teritoriale;

b) terenuri arabile, reprezentand 29,1% din total;

c) fanete, reprezentand 24,9 % din total;

d) vii si livezi, reprezentand 1,5 % din total.

Alte categorii de terenuri din arealul Parcului Natural Portile de Fier au

urmatoarea structura:

a) ape si stufarisuri 8900 ha, reprezentind 7,7 %;

b) intravilan si drumuri 2789 ha, reprezentand 2,4 %.

Ponderea terenurilor, pe categorii de proprietari, este urmatoarea:

a) statul 64,0 %;

b) consiliile locale 16,8 %;

c) persoanele fizice 19,2 %.

Principalele amenintari sunt generate de:

practicile agricole prin cultivarea terenurilor cu porumb care sunt fanete in

prezent;

cositul in perioade nepotrivite;

transportul si depozitarea lemnului in paraie;

degradarea solului si ravenarea;



Pagina 76 din 100

extinderea activitatilor de pomicultura in pasuni;

incendierea pasunilor si vegetatiei de stancarie;

datorita drumurilor de exploatare;

extinderea zonelor construite sau crearea altora noi;

extinderea retelei de drumuri sau marirea frecventei de tranzit pe

drumurile;

din interiorul sitului care fragmenteaza habitatele;

frecventa turistica mare in anumite zone;

A.10. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI

NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARM INCLUSIV POSIBILE

SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR

Alte amenintari asupra speciilor si habitatelor din zona ariilor protejate aflate in

vecinatatea proiectului propus sunt: speciile invazive, braconajul, turismul

dezorganizat, distrugerea cuiburilor.

B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII

SI ASUPRA HABITATELOR

Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de

implementare a proiectului incepand cu faza de proiectare urmata de faza de

constructie, exploatare si in final de dezafectare.



Pagina 77 din 100

B.1. IDENTIFICAREA IMPACTULUI

B.1.1. Impact direct si indirect

Impactul direct al implementarii proiectului se va produce asupra habitatului

R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra, cu

valoare conservativa redusa si care nu este de importanta comunitara.

Asupra speciilor de pasari se va exercita un efect redus si indirect. Speciile de

ornitofauna vor evita cuibaritul si hranirea pe o raza de cateva sute de mp in

apropierea parcului eolian, dar au spatiu suficient de retragere in zonele cu arbori

si arbusti din imprejurimi.

Faza de proiectare

Proiectarea, prin alegerea amplasamentului generatoarelor electrice eoliene, a

traseului drumurilor de acces si a cablurilor electrice, precum si dimensionarea

platformelor tehnologice de montare poate genera un impact mai redus sau mai

important asupra ariei protejate. De fapt, primele masuri pentru reducerea

impactului proiectului asupra ariei protejate se iau in aceasta faza.

Alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate

Amplasamentul grupurilor generatoare a fost ales pe urmatoarele criterii:

– evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa;

– terenul sa fie liber de constructii si la distanta suficienta de zonele locuite;

– sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii;

– sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii

electrice;

– drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, drept, si sa nu necesite

lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri, etc);

– traseul cablurilor electrice este ales in lungul drumurilor de acces;

Platformele tehnologice sunt dimensionate cu o suprafata minima (1500 m).

Aceasta platforma de preasamblare nu necesita constructii suplimentare sau

imbunatatiri, terenul fiind afectat doar in timpul asamblarii. Ulterior constructiei

turbinelor, platformele de montaj vor deveni zone de mentenanta pentru

asigurarea accesului masinilor de mentenanta.



Pagina 78 din 100

Alegerea grupurilor generatoare

In afara performantelor legate de producerea energiei electrice grupurile

generatoare au fost alese si pe criteriul protectiei mediului, respective:

– sa fie mai silentioase;

– sa fie dotate cu echimpamente de avertizare pentru protectia acvifaunei

Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual (pana la

dezafectarea lucrarilor).

B.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung

Impactul activitatii pe termen scurt, este reprezentat de perioada de excavare si

constructie propriu zisa a turbinelor. Dupa acesta perioada, datorita dinamicii

naturale a biotopului, zona tinde sa se refaca.

Impactul activitatii pe termen lung este reprezentat de activitatea turbinelor

asupra ornitofaunei din zona. In scopul evaluarii cat mai exacte a impactului

turbinelor eoliene asupra pasarilor este necesara monitorizarea in continuare a

traseelor de zbor, zonelor de cuibarit si vanatoare ca si notarea oricarui accident

produs prin coliziunea pasarilor cu paletele turbinelor. In zona amplasarii

turbinelor nu exista trasee de migrare.

B.1.3. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare

Faza de constructie

Pentru realizarea investiei se vor folosi tehnologii avansate de construire. Nu au

loc simultan lucrari de construire de mare anvergura. Pentru realizarea investiei

se vor folosii materiale de calitate certificate.

Turbina este echipata cu un rotor cu trei pale echidistant dispuse pe butucul

rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie de forta vantului. Fiecare turbina

eoliana este echipata cu transformator, ce functioneaza uscat, eliminand din

functionare uleiul de racire.



Pagina 79 din 100

Functionarea turbinelor este „controlata” de un calculator de proces, care permite

orientarea palelor elicei si a intregului rotor dupa directia de intensitate maxima a

vantului, inregistreaza toti parametrii necesari functionarii instalatiei, si

deasemenea poate opri rotatia elicei cand se depasesc unii dintre acestia.

Se vor proiecta un minim de drumuri de acces si platforme tehnologice catre

fiecare turbina eoliana.

Aceasta infrastructura va asigura accesul eficient atat in faza de executie si

construire a instalatiilor eoliene, cat si in faza de operare si mentenanta pentru

echipamentele de interventie. Aceste drumuri vor fi consolidate, balastate si

nivelate, pamantul din sapatura urmand a se imprastia, nivela si inierba.

Fazele lucrarilor de constructie pentru implementarea proiectului

Fazele tehnologice pentru realizarea obiectivelor sunt in sinteza urmatoarele:

– Realizarea si modernizarea drumurilor de acces si a platfomelor tehnologice.

Drumurile de acces (existente) vor fi dimensionate cu latimea de aproximativ 5 m

si raza de curbura in conformitate cu specificatiile de transport ale furnizorului,

pentru a putea fi circulate de masini de mari dimensiuni. In interiorul parcelei

latimea drumurilor de acces va fi de aproximativ 5 m. Stratificatia drumurilor va

respecta recomandarile proiectantului de drumuri.

Realizarea drumurilor de acces si a platformei tehnologice genereaza impact

asupra ariei protejate prin:

indepartarea stratului vegetal pe laturile platformei drumului.

indepartarea stratului vegetal din amplasamentul platformelor tehnologice

pe suprafata de 0,6 ha transportul si asternerea balastului in locatie.

sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice din lungul drumurilor de acces,

umplerea santurilor si refacerea covorului vegetal

realizarea fundatiilor grupurilor generatoare electrice eoliene prin:

indepartarea stratului vegetal pe suprafata de 0,2 ha;

sapaturi pentru amenajarea fundatiilor si indepartarea materialului

excavat;

pozarea armaturilor, transportul si turnarea betonului;

refacerea covorului vegetal si montarea echipamentelor grupului

generator electric eolian.



Pagina 80 din 100

transportul in amplasament si montarea echipamentelor grupului

generator electric eolian.

lucrarile de ecologizare prin indepartarea tuturor deseurilor ramase din

activitatea de constructii, nivelarea terenului si refacerea covorului vegetal,

inclusiv la platformele tehnologice.

Dupa terminarea lucrarilor si montajul instalatiilor eoliene, pe parcursul existentei

si exploatarii proiectului propus, amplasamentul se va elibera de deseuri si

resturi materiale, pentru a nu afecta functia de pasune sau pajiste, impactul fiind

minim.

Pamantul rezultat din excavari va fi sortat si depozitat pe categorii (solul vegetal

va fi separat de restul pamantului). Dupa terminarea lucrarilor de constructie a

fundatiilor, solul rezultat in urma sapaturii va fi reintrodus si compactat in

fundatie. Surplusul de sol, fertil si nefertil, va fi transportat in locuri indicate de

Primaria Toplet.

ImpactuI asupra ariei protejate

In perioada de constructie impactul asupra ariei protejate are cele mai importante

componente negative din fazele de implementare ale proiectului, manifestate

prin:

indepartarea stratului vegetal din amplasamentul drumurilor, platformelor

tehnologice si fundatiile grupurilor generatoare electrice eoliene, totalizand

o suprafata de 0,8 ha ocupata temporar;

generarea deseurilor de material steril din sapaturile pentru fundatii

precum si deseurile de tip menajer produse de lucratori care trebuie

eliminate pe masura generarii;

posibile pierderi de produse petroliere din functionarea utilajelor de

constructii si a mijloacelor de transport;

generarea pulberilor datorate activitatilor din fractiunile de lucru si

transportul materialelor care se depun pe culoarul de transport si in jurul

santierului;

poluarea sonora prin functionarea utilajelor de constructii activitatile de

transport materiale si muncitori.



Pagina 81 din 100

In perioada de constructie impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata

executiei, nu este rezidual si nu este cumulativ.

Faza de operare

In faza de operare, functionarea grupurilor generatoare eoliene nu genereaza

poluati chimici, sau alti poluanti toxici pentru mediu.

Impactul este dat de:

ocuparea suprafetelor teren din aria protejata cu drumurile de acces si

piloni.

generarea poluarii sonore prin latirea palelor antrenate de energia

vantului.

posibilele coleziuni ale pasarilor in zbor, cu palele rotorului aflate in

miscare.

Lucrarile de mentenanta au un impact nesemnificativ intrucat se efectueaza una

maxim doua interventii anual care pot fi urmate de schimbarea unor piese sau

subamsamble, care sunt apoi eliminate din amplasament si valorificate.

Impactul dat de parcul eolian cu 18 turbine eoliene (din care doar 4 sunt situate

in interiorul ariilor naturale protejate) la care se adauga cele doua turbine

existente PowerWind 56 de 0.9 MW fiecare, din punct de vedere al conditiilor de

viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.

Sub acest aspect se observa ca centralele eoliene moderne sunt silentioase si

devin din ce in ce mai silentioase ca urmare a imbunatatirii lor continue printr-un

proces de inovare amplu si dinamic. Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri

de la o centrala uzuala este de 50 ÷ 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu

o conversatie intre doi sau mai multi interlocutori.

Trebuie mentionat ca generatoarele electrice eoliene functioneaza fara personal

de supraveghere, care ar necesita dotari suplimentare cu utilitati si astfel ar

induce poluare suplimentara.

Pentru o locuinta aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate

dinspre centrala inspre locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent

cu sunetul de fond dintr-o locuinta linistita.



Pagina 82 din 100

In imediata vecinatate a parcului eolian nu sunt zone rezidentiale. Cea mai

apropiata localitate este Toplet, la cca. 1.3 km vest de parcul eolian propus.

Impactul indus de poluare fonica si infrasunetele se estimeaza a fi

nesemnificativ.

Impactul in perioada de operare este direct, pe termen lung, nu are efecte

reziduale si nu se cumuleaza in zona studiata cu impactul generat de alte

activitati existente, datorita izolarii.

Faza de dezafectare

La dezafectarea centralei electrice eoliene proiectate amploarea impactului este

determinata de masurile stabilite prin proiectul de dezafectare.

Turbinele eoliene sunt confectionate din materiale metalice care vor fi evacuate

conform procedurilor stabilite.

Totusi, modul de evacuare a paletelor de rotor alcatuite din fibra de sticla (GRP)

nu a fost pe deplin lamurita. Topirea pare cea mai adecvata metoda.

In general se presupune ca majoritatea componentelor turbinei pot fi reciclate.

Proiectul de dezafectare trebuie sa cuprinda urmatoarele lucrari:

dezembrarea echipamentelor grupurilor generatoare electrice eoliene

existente, indepartarea din amplasament si valorificarea prin unitati

specializate;

demolarea fundatilor pilonilor si elimnarea deseurilor rezultate;

lucrai de terasamente pentru dezafectarea drumurilor de acces in situatia

in care autoritatile competente o solicita;

lucrari de nivelare si refacrea covorului vegetal.

In perioada efectuarii lucrarilor de dezafectare impactul este direct, pe termen

scurt, nu este rezidual si nu este cumulativ.

Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul asupra ariei protejate are

component pozitive pe termen lung. Impactul nu este rezidual, refacerea

covorului vegetal este rapida, in mare parte dupa un an biologic.



Pagina 83 din 100

B.1.4. Impactul rezidual

Impactul rezidual este minim, acesta fiind datorat reducerii suprafetei de strat

erbaceu, care se va reface in zona, in conditiile succesiunii normale.

B.1.5. Impactul cumulativ

Amplasarea turbinelor din cadrul PP studiat este prevazuta in extravilanul

comunei Toplet, intr-o zona in care mai exista in functiune doua turbine

PowerWind de 0,9 MW.

Analizand efectul cumulat, reiese faptul ca nu se va crea un efect de bariera

stanjenitor in calea rutelor de deplasare a pasarilor. De asemenea, chiar si

dispunerea turbinelor eoliene din cadrul parcului ii ofera acestuia o orientare de

ansamblu pe directia nord-sud, orientare favorabila pasarilor.

Impactul cumulativ asupra mediului va fi minim.

B.2. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI

Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor

indicatori-cheie cuantificabili:

B.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Habitatul R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca

rubra ce va fi afectat de lucrarile de contructie a parcului eolian are o valoare

conservativa redusa si nu este de importanta comunitara.

Dupa implementarea proiectului suprafata habitatului R3803 Pajisti sud-est

carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra se reduce cu cca. 0,5 ha.



Pagina 84 din 100

Aceata diminuare are un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes

comunitar din zona studiata.

Din punct de vedere al folosintei habitatului pentru cuibarit nici o specie de

interes comunitar nu cuibareste in zona de amplasament a grupurilor

generatoare electrice eoliene si a drumurilor de acces.

Speciile care au fosi identificate in zona proiectului cuibaresc in copaci sau

tufarisuri, astfel ca diminuarea habitatului R3803 Pajisti sud-est carpatice de

Agrostis capillaris si Festuca rubra are un impact nesemnificativ.

B.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Nu sunt fragmentate habitate de interes comunitar.

B.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes

comunitar

Perturbarea speciilor de pasari de interes comunitar se extinde pe durata de

functionare a centralei electrice eoliene fara a avea insa un impact semnificativ.

B.2.4. Schimbari in densitatea populatiei

Densitatea populatiei de indivizi a speciilor de interes comunitar identificate in

zona toplet este redusa, sub 1 exemplar pe km2 in cazul rapitoarelor si de 5-6

exemplare pe km2 celalalte specii. O evaluare exacta a modificarilor in desitatea

populatiilor se va face in urma studiilor de monitorizare intocmite pe perioada de

functionare a parcului eolian.



Pagina 85 din 100

B.2.5. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate

de implementarea proiectului

Nu este cazul.

B.2.6. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de

resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina

modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes

comunitar

Prin implementarea proiectului nu se genereaza poluanti care pot determina

modificari legate de resursele de apa sau alte resurse natural si nu necesita

stabilirea indicatorilor chimici – cheie.


PROIECTULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE REDUCERE

A IMPACTULUI

Pe baza indicatorilor – cheie cuantificabili, impactul produs asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar ROSCI0206 Portile de Fier si

ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei se sintetizeaza prin impactul asupra

speciilor de interes comunitar.

B.3.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar

Pe baza monitorizarii efectuate asupra biodiversitatii pentru implementarea

proiectului „Parc eolian Toplet” in comuna Toplet, judetul Caras-Severin, in zona

studiata au fost identificate 6 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

consiliului 79/409/CEE. Impactul asupra avifaunei este foarte diferit in perioada



Pagina 86 din 100

de implementare a proiectului si a fost analizat atat pentru perioada de executie

a lucrarilor proiectate cat si in perioada de functionare.

Impactul asupra speciilor de pasari in perioada de constructie

In perioada de constructie se efectueaza lucrarile de indepartare a stratului

vegetal din ampriza drumurilor de acces, platformele tehnologice si suprafetele

destinate fundatiilor pentru grupurile generatoare eoliene.

Aceste activitati prezinta impact asupra faunei prin reducerea suprafetelor

habitatului de hranire;

Reducerea habitatului in zona afecteaza nesemnificativ regimul trofic intrucat:

– Suprafata de vanatoare si hranire se reduce nesemnificativ;

– Nici una din speciile de interes comunitar din zona nu este vegetariana;

– Majoritatea speciilor enumerate sunt pradatoare iar prin diminuarea suprafetei

nu se diminueaza si speciile cu care se hranesc pradatoarele, intucat se

deplaseaza in zonele adiacente neafectate.

Impactul asupra speciilor de interes comunitar in perioada de functionare

Formele de impact in perioada de operare sunt:

– Zgomotul produs de functionarea grupurilor generatoare eoliene;

– Coliziunea cu palele rotorului in miscare;

– Efectul de umbrire;

Grupurile genereratoare electrice eoliene functioneaza de obicei 30 ÷ 40% din

an, functionarea fiind limitata de viteza vantului (intre 4 m/s si 25 m/s) si de

durata lucrarilor de intretinere.

ImpactuI datorat zgomotului generat de functionarea parcului

Zgomotul generat in perioada de functionare se atenueaza cu distanta, astfel

incat la cca 100 m de grupul generator nivelul poluarii sonore se incadreaza in

izofona Leq = 50 dB (A).

Datorita rotatie rotorului, centralele eoliene reprezinta o sursa acustica. Zgomotul

este in primul rand produs de vuietul aerodinamic al paletelor rotorului si de

sunetul emis de cutia de viteze si generator.



Pagina 87 din 100

Emisiile sonore aerodinamice ale convertorilor eolieni sunt datorate fluxului de

aer din jurul paletelor rotorului si a paletei rotorului care trece prin dreptl turnului;

acestea apar de obicei la viteze medii si inalte ale paletei.

Pentru mediul inconjurator doar zgomotul produs la viteze mici si medii ale

vantului este fara importanta, din moment ce sunetul natural al vantului este

predominant la viteze mari ale curentului de aer.

Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, masurile tehnologice luate de

fabricantii de turbine sunt speciale, astfel incat acestia garanteaza ferm asupra

limitei superioare a zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele

moderne majoritatea fabricantilor garanteaza o presiune acustica de pana la 110

dB(A). Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanta de 40 m este de 50 ÷ 60

dB(A), ceea ce echivaleaza cu nivelul unei conversatii umane obisnuite. La o

distanta de 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal

dintr-o locuinta. La distanta de peste 300 m zgomotul turbinei se confunda cu

zgomotul produs de vantul ce o antreneaza.

Avand in vedere specificul activitatii, lucrari de constructie de mica

amploare, se estimeaza un nivel de zgomot nesemnificativ, care se va

incadra in limitele admise.

Impactul datorat coliziunii

Coliziunea cu palele rotorului in miscare reprezinta in impact potential care nu

trebuie neglijat.

Principalul impact pus in discutie pentru protejarea mediului este legat de

impactul pasarilor zburoatoare cu rotoarele generatoarelor eoliene in miscare,

precum si perturbarea habitatului (la sol) daca in areal se afla colonii

semnificative de pasari.

Studiile recente au scos in evidenta ca impactul datorita coliziunii este mai mic

decat s-a considerat initial si in orice caz mai redus decat impactul altor activitati

umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar existenta structurilor

statice ca stalpii si liniile electrice.



Pagina 88 din 100

Se estimeaza ca la viteza de zbor a pasarilor de 50 ÷ 60 km/h si la o viteza

maxima de rotire a palelor de 10 rot./min. impactul devine exclus, fara a lua in

considerare instinctul de autoaparare.

In studiile efectuate de I.N.C.D.D.D. – Tulcea se mentioneaza ca impactul de

coliziune poate apare in cazurile in care:

- pasarile cuibaresc in colonii in zona generatoarelor (nu e cazul

amplasamentului studiat);

- sunt de dimensiuni mari si au manevrabilitate redusa (nu in zona Toplet).

- formeaza aglomerari in timpul perioadei de migrare si iernare - nu apar in

zona studiata.

Studiile efectuate in S.U.A., tara care dispune de cel mai important inventar de

parcuri eoliene la nivel mondial, nu au constatat o schimbare demografica

masurabila in cazul populatiilor de pasari.

Trebuie precizat ca din datele de monitorizare a efectelor grupurilor generatoare

electrice eoliene (in numar de doua) in functiune in zona Toplet, nu a fost

observata nici o coliziune in perioada 2010-2011.

In concluzie se poate afirma ca impactul dat de coliziunea pasarilor in zbor

de palele rotorului este nesemnificativ si nu afecteaza densitatea speciilor

in sit.

ImpactuI dat de radiatii

Activitatea de constructie si funtionare a investiei nu constituie sursa generatoare

de radiatii si nu polueaza radioactiv mediul inconjurator.



Pagina 89 din 100


PROIECTULUI CU LUAREA IN CONSIDERARE A MASURILOR DE

REDUCERE A IMPACTULUI

B.4.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea

masurilor de reducere

Evaluarea impactului asupra speciilor de interes comunitar a fost facuta luand in

considerare si constatarile rezultate din monitorizarea celor doua turbine eoliene

la Toplet pe o perioada de 12 luni, intre 2010 si 2011.

Masurile adoptate in plan pentru minimizarea impactului asupra speciilor de

interes comunitar din zona de amplasament a centralei eoliene sunt prezentate

mai jos.

B.4.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa

implementarea masurilor de reducere a impactului

Dupa implementarea masurilor de reducere a impactului se pot identifica

urmatoarele forme de impact rezidual:

- deranjul speciilor de pasari prin functionarea grupurilor generatoare

eoliene

manifestat prin:

- zgomotul produs de rotatia palelor care poate afecta speciile de pasari

pe distanta de 75 ÷ 300 m (functie de specie);

- potentiala coliziune cu palele rotorului (neconfirmata prin monitorizarea

turbinelor existente in amplasament, insa ramane ca probabilitate).

B.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri sau proiecte

In zona amplasamentului Parcului eolian Toplet functioneaza deja doua turbine

de capacitate mica (0.9 MW).



Pagina 90 din 100

Impactul potential cumulativ este redus.

C. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI - Identificarea si

descrierea masurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie

afectata de proiect si modul in care acestea vor reduce/elimina impactul negativ

asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Masurile de reducere a impactului implementarii proiectului asupra speciilor de

pasari de interes comunitar au fost stabilite in planul proiectului si prin studiul de

evaluare adecvata. Masurile sunt stabilite pentru fiecare faza de implementare a

proiectului.

In vederea reducerii impactului asupra habitatelor si speciilor afectate se va face

o planificarea adecvata a lucrarilor de constructie pentru a se evita sau reduce

perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor.

Turnurile se vor semnaliza cu lumina rosie intermitenta, cu interval mare de timp

intre doua aprinderi, pentru asigurarea acomodarii pasarilor cu licarirea palelor.

In cazul lucrarilor de constructii care necesita indepartarea unor formatiuni de

arbusti sau a unor portiuni acoperite cu iarba sau vegetatie specifice zonei,

acestea vor fi prelevate si prezervate in conditii similare celor in care s-au

dezvoltat in afara spatiului afectat temporar de acestea, urmand ca la finalizarea

lor sa fie replantate in zonele libere ramase sau in afara acestora.

Masuri de reducere a impactului stabilite din faza de proiectare

In aceasta faza s-au avut in vedere masurile cu efect important pentru reducerea

impactului asupra ariilor protejate din zona, precum:

- Amplasamentele turbinelor eoliene au fost alese cu respectarea

urmatoarelor criterii:

terenuri libere de constructii pentru a evita demolarile;

terenuri fara vegetatie forestiera pentru a evita defrisarile;

terenuri sau zone pe care nu exista elemente de infrastructura si

astfel fara a fi necesare lucrari suplimentare cu dezafectare,



Pagina 91 din 100

reamplasare de conducte, linii de inalta tensiune, care ar fi creat un

impact asupra habitelor.

- Alte masuri stabilite pentru reducerea impactului asupra ariei protejate:

Accesul in amplasament sa fie cat mai direct pentru a reduce

lungimea drumurilor interioare;

Drumurile de acces sa fie cat mai liniare pentru a ocupa suprafete

reduse de teren;

Ampriza drumurilor de acces sa aiba o latime minima iar structura

acestora sa poata fi usor indepartata la faza de

demolare/dezafectare a lucrarilor;

Cablurile electrice de legatura vor fi pozate ingropat in lungul

drumurilor de acces pentru a proteja vietuitoarele de electrocutare;

Alegerea de cabluri electrice dotate din fabricatie cu izolatii pentru

anularea campului electromagnetic in vederea protejarii faunei

locale;

Alegerea generatoarele electrice cat mai silentioase pentru

protectia speciilor de fauna fata de poluarea sonora.

Masuri de reducere a impactului asupra habitatului si speciilor de interes

comunitar pentru perioada de constructie:

- organizarea de santier/baza de productie va fi amplasata in afara ariei

protejate;

- cazarea muncitorilor se face la organizarea de santier, aceasta se recomanda

sa nu se amplaseze in interiorul ariei protejate;

- utilitatile la frontul de lucru se asigura fara lucrari suplimentare, respectiv:

alimentarea cu energie electrica se face de la un generator mobil;

alimentarea cu apa se asigura de la cisterna si apa imbuteliata;

fiecare punct de lucru va fi dotat cu toalete ecologice mobile.

- fronturile de lucru vor fi marcate cu benzi reflectorizante si delimitate strict

pentru a nu se extinde nejustificat in suprafetele invecinate;

- va fi preferat constructorul care detine utilaje performante, mai silentioase si cu

gabarit mai redus;



Pagina 92 din 100

- lucrarile de amenajarea platformelor drumurilor de acces, excavatii pentru

fundatii si amenajarea platformelor tehnologice se vor realiza tinand cont de

perioada de cuibarit (in afara perioadei de cuibarit), de preferinta in sezonul rece

dupa plecarea pasarilor migratoare.

Masuri pentru reducerea impactului in perioada de operare

– interdictia circulatiei vehiculelor neautorizate pe drumurile interioare, masura

necesara speciilor de interes comunitar, dar si pentru evitarea vandalizarii

grupurilor generatoare electrice eoliene;

– efectuarea lucrarilor de performanta profesional, cu indepartarea imediata prin

valorificare a pieselor sau echipamentelor uzate;

– interventii cat mai reduse si mai controlate pentru a nu deranja avifauna de

interes din zona;

– monitorizarea impactului speciilor de pasari in vederea stabilitii necesitatii

adoptarii unor masuri suplimentare pentru protectia avifaunei.

Masuri pentru reducerea habitatului la dezafectare

– dezafectarea, prevazuta dupa incheierea perioadei de functionare reprezinta o

masura foarte importanta pentru reducerea impactului asupra ariei protejate.

– se fac in baza unui proiect de dezmembrare care are ca obiect demontarea

echipamentelor electrice, a pilonilor si eliminarea acestora prin valorificare.

– se vor demola fundatiile si in final drumurile interioare, urmate de lucrarile de

refacere a vegetatiei pe amplasamenti.

– impactul lucrarilor de dezafectare vor fi redus in conditiile unor lucrari ingrijite.



Pagina 93 din 100

D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA

STUDIATA

Monitorizarea va incepe in faza de constructie si va continua in perioada de

functionare a parcului eolian.

In urma analizei rezultatelor monitorizarii se vor propune masuri suplimentare

pentru protectia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autoritatii competente

pentru protectia mediului.

Efectuarea analizelor pentru probele de apa, sol, aer vor fi realizate in

laboratoare acreditate, utilizand metode standardizate.

Rezultatele automonitorizarilor vor fi inregistrate si raportate periodic autoritatilor

de mediu.

Monitorizarea mediului, atat in faza de constructie cat si in cea de functionare a

Parcului eolian va avea ca scop aplicarea de masuri suplimentare care sa

conduca la un impact minim asupra mediului inconjurator pentru a respecta

principiul dezvoltarii durabile.

Se vor urmari toate efectele semnificative asupra mediului rezultate din

constructia si exploatarea turbinelor. Monitorizarea va urmari toti factorii de

mediu ( aer, apa, sol) cu atentie deosebita asupra biodiversitatii.

Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, desigur, in sezonul cald al anului.

Aceasta implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie,

perioada optima de studiu.

De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin doua-trei) in martie-

aprilie, pentru plantele care apar primavara devreme, si o verificare in august-

octombrie pentru plantele care infloresc toamna.

In acest fel vom avea o imagine suficient de clara asupra vegetatiei si florei din

zona.

Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapode, arahnide, gasteropode), amfibieni si

reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie.



Pagina 94 din 100

Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare pentru a putea surprinde

dinamica sezoniera a populatiilor acestor specii.

Monitorizarea pentru biodiversitate va fi realizata de specialisti (biologi, ornitologi,

etc) la solicitarea titularului planului.

Se recomanda monitorizarea efectelor adverse produse asupra pasarilor, in

timpul functionarii turbinelor (eventuale pasari omorate de miscarea palelor,

comportamentul pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de

migratie a pasarilor, modificari ale acestora).

Monitorizarea – directionata in special asupra pasarilor, cu predilectie a celor

calatoare, se va efectua astfel:

- controlul zilnic efectuat de un angajat al S.C. Toplet Energy S.R.L. pentru un

spatiu apreciat la 1 kmp in jurul grupurilor de turbine si care sa colecteze,

depoziteze si sa identifice cu ajutorul expertilor eventualele pasari moarte sau

ranite de turbine; angajatul va fi dotat cu aparatura foto si camera video pentru

supravegherea sitului;

- notarea cu exactitate a orei, zilei, lunii si starea pasarilor eventual afectate.

Informarea imediata a S.C. Toplet Energy S.R.L. si A.P.M. Caras-Severin;

- urmarirea traseului, aproximarea numarului de indivizi, determinarea speciei,

aproximarea vitezei si inaltimii si directia aproximativa de zbor a stolurilor de

pasari migratoare; observatiile se vor efectua zilnic si vor fi accentuate in

perioadele de migratie;

- monitorizarea (daca este cazul) a arealelor de stationare temporara a pasarilor

pentru hranire si odihna – distanta fata de turbine, aprecierea numarului si

identificarea speciei;

- inregistrarea eventualelor schimbari de ruta ale pasarilor migratoare;

- inregistrarea eventualelor cuiburi de pasari ce pot fi amplasate in spatiul aferent

turbinelor;

- urmarirea inmultirii sau eventual a migrarii faunei terestre din sau in spatiul de 1

kmp din jurul turbinelor, dupa instalarea lor;

- inregistrarea speciilor de amfibieni, reptile si mamifere ce pot habita sau

traversa zona;



Pagina 95 din 100

- inregistrarile se vor face pe fisiere tip si vor fi predate la sediul S.C. Toplet

Energy S.R.L.;

- toate datele inregistrate (numar de indivizi, specie, directie de deplasare, etc.)

vor fi prelucrate statistic de specialistii S.C. Toplet Energy S.R.L. si vor fi

transmise Autoritatii Competente de mediu, respectiv A.P.M. Caras-Severin;

- datele vor fi predate anual pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator

sau la orice solicitare a autoritatii competente de mediu, pentru ca acesta sa

poata informa publicul interesat. Inregistrarile zilnice se vor face pe fise tip, de

forma:

Nr.

crt.

Anul Luna Ziua Ora Speciile

observate

Observatii Semnatura

observatorului

Tabel 16: Fisa tip pentru inregistrari zilnice

Observatii: Se vor mentiona numarul de indivizi (eventual stoluri de pasari),

directie de deplasare, alte evenimente ce pot afecta habitatul.

Suplimentar vor fi urmarite:

- variatia nivelui apei subterane (daca este cazul);

- eventualele modificari produse asupra faunei si florei, caracteristici ale solului si

ale apei ca urmare a instalarii turbinelor eoliene;

- datele climaterice (temperatura, umiditatea si deplasarea maselor de aer) se

vor inregistra zilnic prin sisteme digitale instalate pe turbinele eoliene;

temperatura la sol va fi de asemenea inregistrata zilnic

E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoasterea fitocenozelor care le

caracaracterizeaza si anume prin luarea in considerare a speciilor edificatoare (in

general dominante) si indicatoare ecologic si/sau cenologic, precum si prin



Pagina 96 din 100

recunoasterea caracteristicilor statiunii, in primul rand localizare geografica,

altitudine, relief, roca si sol.

Descrierea habitatelor include pe langa datele de identificare si de localizare ale

sitului si o descriere a structurii acestora. Structura este definita prin caracterul

geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei si descrierea acesteia pe straturi,

careia i-am adaugat si componenta animala. Descrierea faunei este realizata atat

prin observatii directe pe teren cat si prin consultarea bibliografiei referitoare la

fauna specifica zonei precum si a celei cu referire la ecologia si etologia speciilor

identificate.

Observatiile de teren au fost efectuate in campanii si au fost realizate fise de

teren cu privire la particularitatile speciilor studiate in functie de perioada de timp

in care au fost realizate monitorizarile, astfel incat acestea sa cuprinda toate

etapele de viata ale indivizilor si modul de interactiune cu zona studiata. S-au

realizat tabele centralizatoare cu speciile observate, evidentiindu-se astfel

dinamica populatiilor si modul de dispersie al indivizilor in areal.

In ceea ce priveste analiza florei de pe amplasament s-a folosit metoda

patratelor de cartare a zonei si determinarea vegetatiei cu ajutorul

determinatoarelor specializate, pe baza observatiilor directe sau cu ajutorul

fotografiilor si bibliografiei de specialiatate. Dupa identificarea speciilor s-au

realizat tabele centralizatoare cu incadrarea taxonomica si clasele de dominanta.

Monitorizarea atat a florei cat si a faunei continua si in prezent pentru o imagine

cat mai clara a biodiversitatii zonei studiate.

In acceptiunea sistemelor de clasificare a habitatelor (NATURA 2000,

EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS) prin habitat s-a inteles

un ecosistem, adica un ,,habitat” stricto senso si biocenoza corespunzatoare

care il ocupa, lucrarea de fata va folosi notiunea de habitat in sensul celor mai

sus mentionate.

Pentru analiza statutului de conservare s-a folosit O.U.G. nr. 57/2007 modificata.

Datele din teren au fost furnizate pe proprie raspundere de catre beneficiar

si au fost corelate cu informatiile din vizitele pe teren in zona de impact a

proiectului.



Pagina 97 din 100

F. CONCLUZIILE STUDIULUI

Dupa finalizarea lucrarilor propuse, se recomanda monitorizarea efectelor

adverse produse asupra biodiversitatii, in timpul functionarii turbinelor

(comportamentul pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de

migratie a pasarilor, modificari ale acestora).

Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de

conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care siturile au fost

desemnate in cazul in care masurile de diminuare a impactului vor fi

implementate.

Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul de conservare a speciilor si

habitatelor de interes comunitar din zona Toplet este apreciat favorabil (indicator

verde) in timpul constructiei si exploatarii turbinelor eoliene.

In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam

ca proiectul “Parc eolian Toplet” are un impact nesemnificativ asupra

mediului.



Pagina 98 din 100

Bibliografie Ardelean A., Soran V., Maior C. 1999 - Biodiversitatea si principiile scalare, Studia Universitatis „Vasile Goldis, Arad

Bruun, B. , et al., 1999 – Hamlyn Guide, Octopus Publishing Group Ltd.

Ciocarlan, V., 2009 - Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et Spermatophyta,

Editura Ceres, Bucuresti, Chirita C., Donita N., Lupe L, Milescu J., Stanescu V., Vlad. I. 1981 - Padurile Romaniei. Studiu monografic

Decu, V., et al., 2003 – Chiroptere din Romania, Institutul de Speologie „Emil

Racovita” al Academiei Romane;

Dihoru, G., Negrean, G., 2009 - Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania,

Editura Academiei Romane, Bucuresti;

Donita, N., et al., 2005 - Habitatele din Romania, Editura Tehnica Silvica,

Bucuresti;

Mountford, 0., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU

Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania;

Mountford, 0., Gafta, D., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din Romania, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

Rasajki, J., Kiss, A., 2004 - Ptice Banata, Gradski Muzej Vrsac;

Tatole V. Alexandru I, 2009, - Speciile de animale Natura 2000 din Romania ,

Editura Imperium Print Bucuresti

Tatole V. 2010, - Managementul si Monitoringul Speciilor de Animale Natura

2000 din Romania - Ghid Metodologic, editura Excelsior Print



Pagina 99 din 100

Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier

Bibliografie electronica:

www.anpm.ro

www.apmcs.ro

www. iucnredlist.org

www.mmp.ro

www.natura2000.ro

www.portiledefier.ro



Pagina 100 din 100

Legislatie:

O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 49/2011;

O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 195_2005 privind protectia mediului;

O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei

fondului cinegetic nr. 407/2006;

H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe;

H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului

H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind

declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 in Romania;

ORDIN nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si

dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000 in Romania;

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar;

ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat.

studiu evaluare adecvata parc eolian toplet cs...studiu de evaluare adecvată puz - parc eolian...

Documents