studiu de evaluare adecvatĂ - anpmarpmsb.anpm.ro/upload/86985_studiu ea parc eolian... · 2012....

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

PENTRU INVESTIȚIA

„CONSTRUIRE PARC ENERGETIC EOLIAN, AMENAJARE CALE DE ACCES, AMPLASARE POST

TRAFO, PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI CRISTIAN ȘI RĂȘINARI”, JUDEŢUL

SIBIU,

BENEFICIAR S.C. SIFEE WIND ENERGY S.R.L.

Elaborat de:

PETRESCU Mihai - Ciprian

NICOARĂ Alexandru

Noiembrie 2012

p p „ p g , jacces, amplasare post trafo, pe teritoriul administrativ al comunei Cristian și Rășinari”, judeţul

Sibiu, beneficiar S.C. SIFEE WIND ENERGY S.R.L.

2



3

CUPRINS

Introducere....................................................................................................................... Capitolul I – Informaţii privind proiectul supus aprobării......................................

5

10 I.1. Informații privind proiectul propus.................................................................... 10 I.2. Localizarea geografică şi administrativă............................................................ 23 I.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului............................ 39 I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului...................................... 40 I.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării

proiectului............................................................................................................... 41 I.6. Emisii şi deşeuri generate..................................................................................... 41 I.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului.................................................................. 46 I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului....................... 47 I.9. Perioada de implementare a proiectului............................................................ 47 I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului......... 48 I.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

analizat..................................................................................................................... 48

Capitolul II – Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului..................................... 58 II.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din

zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului........................... 58 II.1.1. Situl de importanţă comunitară Frumoasa (ROSCI0085)..................... 58 II.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043)....... 61 II.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de a proiectului....................................... 63

II. 2.1. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului........................................................................................................... 63

II. 2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului...................................................................................

81

II. 2.3. Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia.................................................................................................................... 110

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora………………………………………………………………. 115



4

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.......... 115 II.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii

afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)................................................. 116

II.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar SCI și SPA Frumoasa....................... 117

II.7. Obiectivele de conservare ale SCI și SPA Frumoasa....................................... 118 II.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 Frumoasa... 118 Capitolul III – Identificarea şi evaluarea impactului................................................ 120 III.1. Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului. 120 III.2.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului

asupra habitatelor de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa........................................................................................ 230

III.2.2. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul siturilor Frumoasa............................. 234

III.3. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect.................................... 237 III.4. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung........................ 243 III.5. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de

operare şi de dezafectare a proiectului............................................................. 249 III.6. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual.................................................. 254 III.7. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ............................................... 257 III.8. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea

ariilor natural protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili............................................................................................................ 262

Capitolul IV – Măsuri de reducere a impactului........................................................ 267 IV.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului...................... 267 IV.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului............................................................................................................... 270

Capitolul V – Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate/potenţial afectate de implementarea proiectului.......................................................................................................................... 272 Concluzii............................................................................................................................. 274 Bibliografie....................................................................................................................... 278



5

Introducere

Asupra zonei vizate de implementarea proiectului „Construire parc energetic eolian, amenajare cale de acces, amplasare post trafo, pe teritoriul administrativ al comunei Cristian și Rășinari”, județul Sibiu, beneficiar S.C. SIFEE WIND ENERGY S.R.L. se focalizează obiective ale politicilor Uniunii Europene în domeniul conservării florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor naturale, ameninţate în spaţiul comunitar, precum şi în domeniul promovării energiei electrice produse din surse de energie regenerabile.

În general, proiectele care propun producerea de energie electrică din surse regenerabile se află într-o relaţie de antagonism cu managementul conservativ al siturilor Natura 2000 (de exemplu restrângerea suprafeţelor de habitate de interes comunitar, reducerea efectivelor populaţionale, restrângerea distribuţiei spaţiale a populaţiilor unor specii de plante şi animale de interes comunitar etc. în cazul parcurilor energetice eoliene şi fotovoltaice şi a microhidrocentralelor, mortalitate înregistrată în rândul avifaunei şi chiropterofaunei în cazul parcurilor energetice eoliene). În acest sens se constată că producerea energiei electrice din surse de energie regenerabilă nu este întocmai atât de „verde” pe cât pare la prima vedere.

„Medierea” acestui conflict existent între cele două politici UE, între prevederile legislaţiei naţionale specifice prin care directivele comunitare în cele două domenii au fost transpuse şi, până la urmă, între planuri şi proiecte de dezvoltare în domeniul energiei regenerabile pe de o parte şi managementul conservativ al siturilor Natura 2000 pe de altă parte, se realizează prin evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Conform prevederilor art. 28, alin. 2 din OUG nr. 57/2007, aprobată de Legea nr. 49/2011 „orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia”.

Aspecte privind politica UE în domeniul promovării utilizării resurselor regenerabile de energie

În martie 2007 Uniunea Europeană a adoptat o noua politică în ceea ce priveşte energia regenerabilă fixând ca ţintă obţinerea a minim 20% din necesarul energetic UE din surse regenerabile pana în anul 2020. Pentru a atinge această ţintă Comisia Europeană a elaborat o serie de noi directive ce vizează atât industria energetică cat şi regimul construcţiilor publice şi private.



6

În acest sens, obiectivele politicii energetice europene vizează, printre altele, producere a minim 20% din necesarul de energie prin folosirea de resurse regenerabile (http://www.energie-solara.com.ro/politici_europene.html).

Punctele de plecare ale statelor membre, potenţialele lor în ceea ce priveşte energia regenerabilă și mixurile energetice de care acestea dispun variază. Prin urmare, este necesar ca obiectivul comunitar de 20 % să fie transpus în obiective individuale pentru fiecare stat membru, avându-se în vedere o alocare echitabilă şi adecvată care să ia în considerare diferenţele privind punctele de plecare şi potenţialele statelor membre, inclusiv nivelul existent al energiei din surse regenerabile şi al mixului energetic (Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului).

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E -SRE) reprezinta un imperativ al perioadei actuale motivat de: protectia mediului, cresterea independentei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum si motive de ordin economic si de coeziune socială.

Directiva 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaţa internă, reprezinta prima acţiune concretă a Uniunii Europene de atingere a obligaţiilor de reducere a emisiilor cu gaze cu efect de seră la care s-au angajat prin ratificarea Protocolului de la Kyoto. Ulterior, politica UE în domeniul energiei regenerabile s-a întărit în baza Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Energia eoliană este o energie curată și regenerabilă dar este intermitentă, având variații în timpul zilei și al anotimpului, și chiar de la un an la altul. Turbinele eoliene operează cam cam 60% din an în regiunile mcu vânt. Prin comparație, uzinele de cărbune operează la circa 75-85% din întreaga capacitate. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice. În cazurile în care turbinele eoliene sunt conectate la mari rețele de electricitate, caracterul intermitent al energiei eoliene nu afectează consumatorii. Zilele fără vânt sunt compensate prin alte surse de energie cum ar fi uzinele de cărbune sau uzinele hidroelectrice care sunt conectate la rețea.

Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania și Spania. La începutul anului 2011, ponderea energiei eoliene, în totalul consumului intern era de 24% în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania, 5,3% la nivelul UE. Pe plan național, în prezent există instalate peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind în Dobrogea, ponderea energiei produse din energie eoliană fiind de 3%.

România a fost printre primele ţări candidate la Uniunea Europeana care a transpus în legislatia proprie prevederile Directivei 2001/77/CE (HG nr. 443/2003, cu modificarea din HG 958/2005) şi a stabilit ţinta orientativă pentru anul 2012 de 33%, reprezentând ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) din consumul intern brut de energie electrică. Ulterior, prin HG nr. 1069/2007 privind aprobarea



7

Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020, au fost stabilite tintele de 35% pentru anul 2015, respectiv de 38% pentru anul 2020 reprezentând ponderea E-SRE din consumul intern brut de energie electrică (Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regeneabile, 2010).

Aspecte privind politica UE în domeniul conservării capitalului natural

Reţeaua Natura 2000 reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 se materializează într-o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Reţeaua Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene, denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, ce reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora, Statelor Membre revenindu-le dreptul de a reglementa modalităţile de realizare practică şi de implementare a prevederilor stipulate în aceste acte legislative comunitare.

Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a habitatelor şi speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

Directiva Habitate (92/43/CE) a fost elaborată în vederea conservării speciile de florei şi faunei sălbatice, precum şi a habitatele naturale din Uniunea Europeană, prin înfiinţarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate acţiunile bazate pe această directivă sunt dedicate menţinerii unui statut de conservare favorabil sau , după caz, reabilitării speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Directiva Păsări (2009/147/CE) vizează conservarea speciilor de păsări care se găsesc în mod natural în sălbăticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protecţia, managementul şi controlul acestor specii şi stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această directivă se aplică în cazul păsărilor, ouălor lor, cuiburilor si habitatelor acestora.

Directivele UE focalizate pe conservarea speciilor şi habitatelor vulnerabile în speţiul comunitar au transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2011.

Reţeaua ecologică Natura 2000, care ocupă în prezent o suprafaţă de peste 20% din teritoriul UE, este formată din arii speciale de conservare (SAC – Special Areas of Conservation) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate în spaţiul comunitar şi listate în anexele Directivei Habitate şi din arii de protecţie specială avifaunistică (SPA - Special Protection Areas) desemnate pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări. Trebuie menţionat faptul că



8

până la validarea ariilor speciale de conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca situri de importanţă comunitară (SCI – Sites of Community Importance).

Siturile de importanţă comunitară şi ariile de protecţie specială avifaunistică incluse în reţeaua ecologică Natura 2000 acoperă aproape 20% din suprafaţa totală a României.

Desemnarea reţelei Natura 2000 în România s-a realizat în baza HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin HG nr. 971/2011, şi a Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2.387/2011.

Aspecte privind avantajele utilizării energiei eoliene ca resursă regenerabilă de energie

Captarea energiei eoliene nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala.

UE s-a angajat sa lupte impotriva schimbarilor climatice, ratificand in acest sens Protocolul de la Kyoto şi angajandu-se sa reduca emisiile anuale de gaze cu efect de sera.

În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenței de acești combustibili.

Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la problema energetică globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformulează și modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.

Avantaje privind producerea de energie electrică din energia eoliană:

- principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili;

- producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deșeuri;

- costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili,



9

chiar dacă nu se iau în considerare externalitățile negative inerente utilizării combustibililor clasici.

În 2004 prețul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime față de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora deoarece se pun în funcțiuni tot mai multe unități eoliene cu putere instalată de mai mulți megawați.

Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune, la capătul perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

Proiectul analizat propune organizarea si amenajarea unei arii cu functiunea exclusiva de parc eolian. Parcul eolian, va cuprinde un numar de 29 de turbine tip SIEMENS SWT 3.0 cu o putere instalata unitara de 3 MW avand inaltimea hub-ului (nacelei) situata la 99m fata de sol, iar diametrul rotoric (al palelor ) de 101m.



10

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

Denumirea proiectului: „ Construire parc energetic eolian, amenajare cale de acces, amplasare post trafo, pe teritoriul administrative al comunei Cristian și Rășinari”

Titularul proiectului:

Numele companiei: S.C. SIFEE WIND ENERGY S.R.L.; Adresa poştală: Șelimbăr, str. Mihai Viteazu nr. 11, județul Sibiu, 557260; Număr de telefon: 0269/56.05.25; Număr de fax: 0269/56.05.52; E-mail: [email protected]; Web site: www.sifeeenergy.ro; Persoană de contact:Dragotă Dorel, tel. 0744/29.87.78.

I.1. Informații privind proiectul propus

Proiectul propune organizarea si amenajarea unei arii cu functiunea exclusiva de parc eolian. Parcul eolian, va cuprinde un numar de 29 de turbine tip SIEMENS SWT 3.0 cu o putere instalata unitara de 3 MW avand inaltimea hub-ului (nacelei) situata la 99m fata de sol, iar diametrul rotoric (al palelor ) de 101m.

Figura nr. 1 – Harta vitezei medii anuale a vântului la 50 m deasupra solului (sursa: Agenția Națională

de Meteorologie, 2006). Localizarea amplasamentului vizat de realizarea parcului eolian Cristian-Rășinari este prezentată în zona încercuită cu roșu



11

Energia produsă în cadrul parcului energetic eolian va fi livrată în sistemul energetic national.

Durata estimată a perioadei de funcționare este estimată la 25-30 de ani.

Generatoarele sunt de ultima generatie cu tehnologie Direct Drive Permanent Magnet. Aceasta noua tehnologie permite obtinerea unor avantaje precum:

- model simplificat al nacelei; reducerea cu 50 % a numarului de componente;

- sistem de racire pasiv;

- eficienta crescuta datorita minimizarii pierderilor;

- numar redus de componente.

Turbina eoliana este echipamentul care asigura transformarea energiei cinetice a vantului in energie electrica. O turbina eoliana este echipata cu un rotor cu trei pale, echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie de forta vantului.Viteza de rotatie a rotorului este foarte mica avand 6 pana la 15 rotatii pe minut.

Figura nr. 2 – Turbina eoliană Siemens SWT 3.0

Viteza si/sau forta de rotatie este direct proportionala cu viteza masei de aer care strabate rotorul. Miscarea rotorului este transmisa generatorului de curent electric direct. In functie de caracteristicile generatorului, tensiunea si curentul electric se transmite la anumiti parametrii spre statia de transformare si apoi in reteaua de medie tensiune din zona.



12

Principalele caracteristici tehnice ale turbinei eoliene sunt:

- viteza minima de antrenare (viteza vantului) – 3 m/s;

- viteza vantului la puterea nominala 12-13 m/s;

- rotor cu 3 pale avand un diametru intre extermitati de 101 m;

- sensul de rotatie a palelor- sens orar;

- orientarea automata a rotorului pe directia vantului;

- viteza de rotatie a rotorului este cuprinsa intre 6 -16 rotatii /minut;

- inaltimea de montare a rotorului este de 99 m.

Palele rotorului sunt din lemn de Balsa armat cu fibra de sticla, fabricate de Siemens, dupa un procedeu specific, numit IntegralBlade®. Palele se realizeaza dintr-o singura bucata asigurandu-se astfel o rezistenta marita.

Palele sunt montate pe rulmenti, care permit acestora sa se roteasca independent 80grade, pentru ca acestea sa se poata opri in cel mai scurt timp. Fiecare pala are un mecanism indepemdent de pliere, care permite plierea palelor in orice circumstante.

Figura nr. 3 – Componentele unei turbinei eoliene

Rotorul este turnat din fonta si este montat pe generator cu ajutorul unor flanse. Rotorul este suficient de mare pentru a permite un acces facil, in interiorul sau, pentru tehnicieni, in timpul intretinerilor periodice a palelor, rulmentilor si a altor echipamente aflate la interior.



13

Axul principal este o structura turnata, goala si fixa care permite un acces confortabil pana in varf.

Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magneti permanenti.

Ansamblul de turbine eoliene, care vor fii montate de catre S.C. SIFEE WIND ENERGY S.R.L., au un grad ridicat de automatizare. Toate subansamblele turbinei eoliene sunt protejate contra coroziunii, in conformitate cu normele ISO 12944-2 in clasa C5M.

Postul de transformare al fiecarei turbine eoliene este echipat cu transformator 0,7/20kV, ce functioneaza uscat, nefiind nevoie de ulei de racire sau alte instalatii suplimentare.

Functionarea turbinelor este supervizata de un calculator de proces, care permite orientarea palelor elicei si a intregului ansamblu rotor-generator, dupa directia vantului, in functie de intensitatea acestuia. Sonde speciale inregistreaza toti parametrii necesari functionarii instalatiei si de asemenea poate actiona asupra pozitiei palelor atunci cand se depasesc anumite valori prescrise privind intensitatea vantului.

Amplasarea in teren a turbinelor eoliene, respecta anumite reguli pentru a se obtine un randament aerodinamic maxim atat in caz individual cat si colectiv, referitor la toata locatia. In elaborarea schemei de amplasament se tine cont de caracteristicile terenului, directia predominanta a vantului si interactiunea dintre turbinele eoliene si alti factori (drumuri, linii electrice, cladiri) reglementate prin legi si normative. Studiul de vant, ce sta la baza schemei de amplasament, trebuie sa fie realizat intr-o perioada de minim 1 an. Prin aplicarea unor programe software se poate obtine o optimizare a parcului eolian.

Figura nr. 4 – Aspect privind construcția unei fundații (exemplu din parcul eolian Tauern, Austria)



14

Fundațiile turbinelor eoliene vor fi realizate din beton armat și vor fi îngropate (figura nr. 4 și 5). Suprafața circulară a fiecărei fundații va fi de 363 mp (diametru de 21,5 m). Pentru realizarea fundațiilor se impune executarea unor excavații circulare cu diametrul de aproximativ 25 m (490 mp).

Materialul rezultat din excavările necesare pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene va fi utilizat în parte la acoperirea fundației în vederea renaturării suprafețelor până în imediata vecinătate a turbinelor eoliene. Restul materialului excavat va fi utilizat la consolidarea și amenajarea drumurilor de operare din cadrul parcului eolian.

Figura nr. 5 – Aspect privind o fundație finalizată (exemplu din parcul eolian Tauern, Austria).

Urmează acoperirea fundației cu material excavat anterior. În primul plan se poate remarca zona de depozitare a fragmentelor de sol decopertat, acoperit cu covor vegetal. Acest sol va fi utilizat la final

pentru renaturarea suprafețelor afectate în timpul construcției fundației și a ansamblării turbinei

Figura nr. 6 – Aspect privind depozitarea fragmentelor de sol decopertat,

acoperit cu covor vegetal, la marginea excavației



15

Figura nr. 7 – Utilaj folosit pentru decopertarea solului

Anterior realizării excavațiilor necesare pentru construirea fundațiilor turbinelor eoliene, solul va fi decopertat în vederea depozitării acestuia separat, urmând ca, după realizarea fundațiilor și ansamblarea turbinelor eoliene, acesta să fie utilizat la renaturarea suprafețelor afectate din zona stâlpilor turbinelor eoliene (figura nr. 5 și 6, 7 și 8).

Figura nr. 8 – Suprafață renaturată pe amplasamentul fundației (exemplu din parcul eolian Tauern, Austria). Se poate remarca faptul că renaturarea are loc până la baza stâlpului turbinei eoliene, doar

aria bazei stâlpului constituind o pierdere definitivă de habitate în zona fundațiilor

Racordarea turbinelor eoliene la rețeaua internă a parcului eolian Cristian – Rășinari se va realiza printr-un transformator ridicător de tensiune pentru fiecare turbină în parte. Racordurile între posturile trafo individuale și postul trafo al parcului eolian se vor realiza prin cabluri subterane de 20kV. Cablurile vor fi îngropate pe drumurile de operare din cadrul parcului eolian, în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime.



16

Postul trafo al parcului eolian Cristian-Rășinari (stația electrică) va fi de 110 kV.

Stația electrică se va realiza cu echipamente conveționale modulare, cu izolație în aer. Se vor prevedea echipamente primare performante, bazate pe tehnologii moderne, având anduranță mecanică și electrică mare și cu posibilitatea comenzii de la distanță. În stația electrică se vor monta celule de linie și de transformatoare complet echipate. Suprafața acoperită de echipamente va fi de aproximativ 10.000 mp.

Figura nr. 9 – Aspect privind stația de transformare realizată pentru parcul eolian

Siliștea 1, județul Constanța (sursa: S.C. EnergoBit S.A. - www.energobit.com)

Faza de construcție a parcului eolian implică o etapă de pregătire (realizarea drumurilor de operare, a platformelor tehnologice, montarea cablurilor subterane și a transformatoarelor) și o etapă a construcției efective a parcului eolian (realizarea excavațiilor pentru fundații, montarea sistemului de ancorare a turnurilor eoliene, turnarea betonului pentru realizarea fundațiilor, montarea segmentelor turnurilor eoliene, montarea nacelelor, realizarea stațiilor de conexiune, montarea palelor, montarea rotorului, punerea în funcțiune și testarea turbinelor eoliene și, în final, reconstrucția ecologică în vederea diminuării la maxim a impactului proiectului generat în faza de construcție asupra covorului vegetal).

Ulterior realizării fundației urmează montarea segmentelor turnurilor eoliene (figura nr. 10), montarea nacelelor, realizarea stațiilor de conexiune, montarea palelor, montarea rotorului.



17

Figura nr. 10 – Aspect privind montarea unui segment intermediar al turnului unei turbinei eoliene

Figura nr. 11 – Aspect privind ridicarea nacelei în vederea montării pe turnul unei turbine eoliene



18

Figura nr. 12 – Aspect privind montarea unei turbine eoliene cu ajutorul unei macarale.

Amplasarea utilajelor și depozitarea componentelor unei turbine se realizează pe o platformă tehnologică în suprafață de 800 mp

Figura nr. 13 – Aspect privind montarea palelor unei turbine eoliene cu ajutorul unei macarale.

După cum s-a afirmat anterior, faza de construcție a parcului eolian implică o etapă de pregătire care include realizarea drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian. Drumurile de operare (drumuri de serviciu și întreținere) din perimetrul parcului vor fi astfel realizate încât să asigure transportul de gabarit depășit (ca tonaj și dimensiuni) al nacelelor, palelor, segmentelor de turn, precum și al transformatoarelor. Lățimea drumurilor de acces și a celor de operare vor fi de 5 m. Din punct de vedere al utilizării drumurilor se va înregistra un trafic ridicat doar în



19

perioada de construcție a parcului eolian, acesta fiind foarte redus ca intensitate în perioada de operare/mentenanță.

Figura nr. 14 – Aspect privind drum de operare în parcul eolian Tauern, Austria

În vederea diminuării impactului proiectului asupra habitatelor de interes comunitar, s-a avut în vedere ca, în limita posibilităților, date fiind pantele din zona proiectului, drumurile existente să fie optimizate pentru transporturile de gabarit ridicat.

Figura nr. 15 – Gabaritul de încarcare al transportului (sursa: Energon Gmbh, Specification – Acces

roads and crane platforms - E 101/97 m PCT)



20

În figura 16-20 sunt prezentate aspecte privind gabaritul depășit al mijloacelor de transport a componentelor turbinelor eoliene.

Figura nr. 16 – Vehicul transport nacelă

Figura nr. 17 – Vehicul transport segment bază turnului

Figura nr. 18 – Vehicul transport segment intermediar al turnului

Figura nr. 19 –Vehicul transport segment superior al turnului

Figura nr. 20 – Vehicul transport pală



21

Figura nr. 21 – Aspect privind transportul segmentelor intermediare

ale turnului unei turbine eoliene

Figura nr. 22 – Aspect privind transportul unei nacelei

Figura nr. 23 – Aspect privind transportul unei pale



22

Tot în cadrul etapei de pregătire a fazei de construcție se vor monta cablurile de transport a energiei electrice de la turbine la postul de transformare al parcului energetic eolian și de aici până la stația electrică a centralei hidroenergetice Sadu V. Traseul cablurilor de 20 kV din perimetrul parcului eolian este stabilit pe drumurile de operare, prin pozare în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime, iar traseul de conectare a parcului la stația de transformare de la CHE Sadu V va merge pe calea de acces a parcului eolian (drum de exploatare forestieră), apoi pe drumuri de exploatare forestieră în fondul forestier cuprins între DJ 106N și DJ 106P, după care, până la stația de transformare traseul va urmării ampriza DJ 106P.

Figura nr. 24 – Aspect privind amplasarea cablurilor de transport a energiei electrice

pe traseul de pozare subterană a acestora

Figura nr. 25 – Aspect privind pozarea subterană a

cablurilor de transport a energiei electrice

Faza de operare a proiectului, estimată la 25 – 30 de ani, constă în exploatare și mentenanță.



23

I.2. Localizarea geografică şi administrativă

Amplasamentul proiectului propus se află în masivul Cindrel, in extravilanul unitatilor teritorial administrative Cristian (trup III) și Rasinari.

Figura nr. 26 – Harta potențialului energetic eolian la nivelul Regiunii 7 Centru și localizarea

amplasamentului vizat de implementarea proiectului (sursa: Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, 2010)

Figura nr. 27 - Incadrarea amplasamentelor turbinelor eoliene si a drumurilor de operare in teritoriu.

Cercul rosu reprezinta amplasamentul stalpului de masurare a parametrilor vantului, iar poligonul cu margini rosii reprezinta amplasamentul postului trafo (stația electrică a parcului eolian) și zona vizată



24

de organizarea de șantier. Pe drumurile de operare vor fi îngropate și cablurile de transport a energiei de 20 kV (în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime).

Distributia turbinelor in propunerea de proiect a avut in vedere inca de la faza de proiectare urmatoarele aspecte:

- reducerea la maxim a impactului proiectului în perioada de constructie, operare si dezafectare asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 in perimetrul carora se afla amplasat perimetrul proiectului propus (SCI Frumoasa si SPA Frumoasa);

- reducerea la maxim a impactului proiectului în perioada de constructie, operare si dezafectare în vederea menținerii integrității celor două arii de interes comunitar;

- evitarea sub orice forma a pierderii de habitate de interes comunitar prioritare, listate in formularul standard Natura 2000 al SCI Frumoasa;

- evitarea totala a intinderii parcului energetic eolian in interiorul ariilor naturale protejate de interes național (rezervațiile naturale Parcul Natural Cindrel si Iezerele Cindrelului);

- eficienta si randament pentru fiecare amplasament de turbina in parte; - reducerea influentelor reciproce pentru turbinele invecinate; - optimizarea investitiilor si a costurilor; - eficienta economica a parcului eolian; - costuri reduse privind intretinerea si exploatarea parcului eolian.

Fig. nr. 28 – Încadrarea amplasamentelor turbinelor eoliene in teritoriu



25

În faza inițială amplasamentul proiectul stabilit de către titular se intindea doar pe teritoriul comunei Cristian. Este important de precizat faptul ca, in urma evaluarii initiale in teren din punct de vedere ecologic, proiectul a fost ajustat semnificativ, astfel incat presiunea asupra capitalului natural sa fie minimă.

Astfel, un numar de 10 turbine au fost scoase din amplasamentul proiectului (in faza initiala 9 turbine se aflau in interiorul rezervatiei natural Parcul Natural Cindrel, iar 1 turbină se afla într-o suprafața de jnepeniș - habitat de interes comunitar prioritar) (figura nr. 29 și 30).

Pentru ca proiectul sa fie viabil sub toate aspectele (de mediu și ca investiție), beneficiarul a renuntat la aceste amplasamente si a identificat alte locatii pentru amplasarea unor turbine pe teritoriul administrativ al comunei Rasinari (figura nr. 31).

Fig. nr. 29 – Amplasamente la care titularul proiectului a renunțat ca urmării a evaluării inițiale a

impactului proiectului asupra capitalului natural de interes protectiv și conservativ. Se constată că proiectul initial propunea realizarea a 9 turbine eoliene în perimetrul rezervației natural de interes

national Parcul Natural Cindrel, dintre care 2 turbine în suprafețe ocupate de tipul de habitat de interes comunitar prioritar 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium



26

Fig. nr. 30– Amplasament la care titularul proiectului a renunțat ca urmării a evaluării inițiale a

impactului proiectului asupra capitalului natural de interes conservativ – Natura 2000. Se constată că proiectul inițial propunea realizarea acestei turbine eoliene într-o suprafață ocupată de tipul de habitat

de interes comunitar prioritar 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

Ca urmare a celor mentionate anterior, propunerea de proiect cuprinde în prezent un numar de 29 turbine eoliene si un punct de masura a parametrilor vântului. Locatia este prezentata sintetic in tabelul urmator, fiecare turbina eoliana fiind caracterizata de altitudine, longitudine si latitudine, identificate in teren prin masuratori efectuate cu echipamente profesioniste, tip GPS.

Tabel nr. 1 – Coordonatele amplasamentelor turbinelor in proiectie stereografica 1970

Nr. crt.

Nr. turbină X (m) Y (m) Altitudine (m)

1. WTG01 412.033,082 460.817,979 1.754 2. WTG02 411.929,934 460.551,029 1.770 3. WTG03 411.951,520 460.274,772 1.783 4. WTG04 412.150,613 459.965,090 1.798 5. WTG05 412.213,910 459.547,175 1.880 6. WTG06 411.773,054 459.365,489 1.800 7. WTG07 412.187,793 459.212,178 1.841 8. WTG08 412.677,058 459.105,662 1.892 9. WTG09 412.764,539 459.366,506 1.933

10. Stâlp măsuratori 413.037,827 459.264,700 1.951



27

11. WTG11 413.331,133 459.241,942 1.953 12. WTG12 413.145,458 458.976,576 1.926 13. WTG13 413.160,180 458.666,896 1.879 14. WTG14 413.166,701 458.370,280 1.844 15. WTG15 413.108,558 458.114,211 1.816 16. WTG16 412.626,755 457.874,183 1.875 17. WTG17 412.026,304 458.201,525 1.709 18. WTG18 411.664,781 458.081,165 1.719 19. WTG19 411.322,652 457.811,453 1.695 20. WTG20 412.589,694 457.589,175 1.945 21. WTG21 412.171,535 457.484,215 1.935 22. WTG22 411.870,610 457.373,956 1.899 23. WTG23 411.593,716 457.225,137 1.876 24. WTG24 411.415,400 456.986,909 1.875 25. WTG25 413.180,325 457.683,675 1.855 26. WTG26 413.918,079 458.893,358 1.867 27. WTG27 414.436,145 458.858,271 1.872 28. WTG28 414.382,857 459.202,891 1.897 29. WTG29 414.526,118 459.495,150 1.891 30. WTG30 414.874,785 459.774,000 1.834

Fig. nr. 31 – Incadrarea parcului energetic eolian în cadrul

unităților administrativ-teritoriale Cristian și Rășinari



28

Traseul propus pentru transportul componentelor turbinelor eoliene

Transportul componentelor turbinelor eoliene de pe DN 1 spre perimetrul parcului energetic eolian este propus a se realiza de pe drumul principal din localitatea Cristian. De aici traseul intră scurt pe DJ 106E, după care urmează drum comunal de pe Valea Mărăjdia, intersectează DJ 106D, continuă cu drum de pe Călugăru, intră pe DJ 106 și merge până aproape de localitatea Păltiniș, urmează apoi drumul de exploatare forestieră ce trece peste pârtia de schi de la Păltiniș și intră pe DJ 106N pe care urcă până după cantonul de la Muncel. De aici traseul intră pe drumul de acces ce face legătura dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eolian (figura nr. 32).

Fig. nr. 32 – Traseu transport componente turbine eoliene



29

Drumul de acces la parcul eolian Cristian – Rășinari este situat pe teritoriul administrativ al comunei Rășinari, în unitatea de bază V Oncești, în fond forestier administrat prin Ocolul Silvic Rășinari R.A. și corespunde drumului de exploatare forestieră ce face legătura între DJ 106N și pășunea Bătrâna Mare (figura nr. 34), trecând prin unitățile amenajistice 89 H, 89 I, 88 E, 88 F, 87 C și 87 E (figura nr. 33).

Figura nr. 33 – Aspect privind traseul căii de acces la parcul eolian, traseu cuprins între DJ 106N și

pășunea Bătrâna Mare (secțiune a hărții amenajistice UB V Oncești) și care corespunde în această zonă și cu traseul transportului subteran de energie electrică spre CHE Sadu V

Figura nr. 34 – Aspect privind calea de acces în perimetrul parcului eolian, acces materializat în teren

printr-un drum forestier existent



30

Figura nr. 35 – Drumuri de operare în perimetrul parcului energetic eolian

Drumurile de operare în perimetrul parcului eolian Cristian – Rășinari sunt prezentate schematic în figura nr. 35. Rolul acestor drumuri constă în transportul ansamblelor centralelor eoliene, a utilajelor și echipamentelor necesare montării și conectării centralelor eoliene în faza de construcție a parcului eolian și de mentenanța în perioada de operare a parcului. Bilanțul teritorial al drumurilor de operare din perimetrul parcului eolian Cristian – Rășinari este prezentat în tabelul următor.

Tabel nr. 2 - Bilanț teritorial drumuri de operare în perimetrul parcului eolian Cristian – Rășinari

Lungime totală drumuri operare parc eolian 14,22 km Lățime necesară drumuri operare parc eolian 5 m Suprafață totală drumuri de operare parc eolian 7,11 ha Lungime totală sectoare de drum existent în perimetrul parcului eolian

4,04 km

Suprafață sectoare de drum existent în perimetrul parcului eolian 2,02 ha Suprafață habitate naturale/seminaturale ocupate de drumurile de operare

5,09 ha



31

Linia electrică de 110 kV dintre stația de transformare a parcului energetic eolian Cristian – Rășinari și stația de transformare a CHE Sadu V va fi pozată subteran doar pe drumuri existente (figura nr. 37, 38, 39, 40, 41, 43 și 44), în șanțuri de 1,5 m lățime și 0,8 m adâncime.

Traseul de transport al energiei electrice produse de parcul energetic eolian Cristian – Rășinari (figura nr. 36 și 37) pornește din perimetrul parcului, din stația electrică a parcului (postul trafo), urmând drumuri existente în perimetrul parcului eolian, respectiv al pășunii Bătrâna Mare figura nr. 37), coboară pe drumul de acces ce face legătura între pășunea Bătrâna Mare și DJ 106N, respectiv drumul de acces la parcul eolian (prin unitățile amenajistice 89 H, 89 I, 88 E, 88 F, 87 C și 87 E, UB V Oncești; figura nr. 38), continuă pe DJ 106 N spre stațiunea Păltiniș până în apropierea poienii Oncești (figura nr. 39), după care urmează drum de exploatare forestieră ce parcurge dinspre Cantonul Muncel unitățile amenajistice 105 C, 104 A, 103 A, 102 A, 101, 102 A și 103 A din cadrul UB V Oncești, continuă pe drumul forestier de pe Valea Groșilor, prin bornele 72 bis, 66 bis, 65 bis, 74 bis, 77 bis, 63 bis și 61 bis (prin unitățile amenajistice 106 A, 102 A, 101, 100 A, 106 A, 107 E, 99 A, 109 B și 109 D, UB V Oncești) (figura nr. 40, 41 și 43) și, pe ultimul tronson, coboară pe DJ 106P până la stația de transformare a centralei hidroenergetice Sadu V (figura nr. 44 și 45).

Figura nr. 36 – Aspect general privind traseul de transport subteran al energiei electrice produse de parcul eolian Cristian – Rășinari, de la stația electrică a parcului și până la stația electrică a centralei

hidroenergetice Sadu V



32

Figura nr. 37 – Tronsonul traseului de transport subteran al energiei electice din perimetrul parcului

eolian. Se constată faptul că tot acest traseu va urma drumuri existente din zona pășunii Bătrâna Mare.

Figura nr. 38 – Aspect privind tronsonul traseului de transport subteran al energiei electice pe drumul forestier ce face legătura între pășunea Bătrâna Mare și DJ 106N, respectiv drumul de acces la parcul

eolian



33

Figura nr. 39 –Aspect privind tronsonul traseului de transport subteran al energiei electice

pe un segment al pe DJ 106N

Figura nr. 40 – Aspect privind tronsonul traseului de transport subteran al energiei electice cuprins între DJ 106N și DJ 106P. Întreg tronsonul este format din drumuri de exploatare forestieră existente



34

Figura nr. 41 – Aspect privind drum forestier pe tronsonul traseului de transport subteran

al energiei electice cuprins între DJ 106N și DJ 106P

Figura nr. 42 – Aspect privind traseul cablurilor de transport a energiei electrice,

sector cuprins între DJ 106N și DJ 106P (secțiune a hărții amenajistice UB V Oncești)



35

Fig nr. 43 – Aspect privind drumul forestier existent pe Valea Groșilor, parte a traseului de transport al

energiei – tronsonul cuprins între DJ 106N și DJ 106 P

Figura nr. 44 – Aspect privind traseul de transport al energiei – tronsonul

reprezentat de un segment al DJ 106N



36

Amplasamentul vizat pentru organizarea de șantier și pentru construcția stației electrice

În vederea creării condițiilor de desfășurare a activităților de construcții-montaj necesare implementării parcului energetic eolian Cristian – Rășinari, beneficiarul propune delimitarea unei zone de organizare a șantierului în zona poiana Beșineu, în perimetrul în care va fi amplasată și stația electrică a parcului eolian. Suprafața necesară organizării de șantier este de 2,5 ha. În vederea diminuării impactului proiectului încă din faza de proiectare, selectarea terenului destinat organizării de șantier a fost realizată împreună cu evaluatorii de mediu. În acest sens, a fost selectată o suprafață ocupată de asociațiile vegetale Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 și Rumicicetum alpini Beger 1922, fitocenoze fără valoare conservativă și fără corespondență în clasificarea tipurilor de habitate de interes comunitar Natura 2000 (figurile nr. 317-320). Suprafața propusă este puternic antropizată, apariția acestor fitocenoze în aria proiectului datorându-se târlirii accentuate.

Încadrarea în teritoriu a amplasamentului propus pentru organizarea de șantier și pentru construcția stației electrice este reprezentată în figura nr. 27.

Aspect privind încadrarea suprafeței destinate organizării de șantier și amplasării stației electrice,

în raport cu aria de implementare a obiecivului de investiții

În perimetrul propus pentru organizarea de șantier vor fi amplasate structuri provizorii de tip containere pentru depozitarea diverselor materiale, scule, utilaje, precum și de tip baracă pentru muncitori. De asemenea, vor fi instalate toalete ecologice, iar apa potabilă va fi asigurată cu o cisternă auto. Curentul electric va fi furnizat de un generator electric. Doar în acest perimetru vor fi parcate și, dacă este strict necesar, reparate autoutilitarele. În perimetrul parcului, inclusiv perimetrul suprafeței propuse pentru organizarea de șantier, vor fi interzise cu desăvârșire



37

spălarea autoutilitarelor și realizarea schimbului de ulei de motor. Depozitarea ansamblelor centralelor eoliene, a materialelor și a utilajelor, precum și staționarea autoutilitarelor vor fi permise și pe platformele tehnologice.

Stația electrică se va realiza cu echipamente conveționale modulare, cu izolație în aer. Se vor prevedea echipamente primare performante, bazate pe tehnologii moderne, având anduranță mecanică și electrică mare și cu posibilitatea comenzii de la distanță. În stația electrică se vor monta celule de linie și de transformatoare complet echipate. Suprafața acoperită de echipamente va fi de aproximativ 10.000 mp (1 ha) și se va situa în perimetrul destinat organizării de șantier.

Figura nr. 45 – Aspect privind DJ 106P în vecinătatea stației electrice a centralei hidroenergetice Sadu V – punct final al traseului de transport al energiei electrice produse de parcul energetic eolian Cristian -

Rășinari

Figura nr. 46 – Aspect privind un proiect asemănător în faza de operare (Tauern Wind Park),

parc energetic eolian realizat în Parcul Național Hohe Tauern, Austria



38

Figura nr. 47 – Aspect privind un proiect asemănător (Tauern Wind Park) realizat în Parcul Național

Hohe Tauern, Austria. Se poate constata suprafața renaturată din jurul turnurilor turbinelor eolienelor

Figura nr. 48 – Aspect privind suprafața restrânsă ocupată

de o turbină eoliană după reconstrucția ecologică (Tauern Wind Park)



39

Figura nr. 49 – Aspect privind un proiect asemănător (Tauern Wind Park), parc energetic eolian realizat

în Parcul Național Hohe Tauern, Austria. Se poate constata drumul de operare din vecinătatea turbinelor eoliene și suprafața renaturată din jurul turnurilor turbinelor eolienelor

I.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului

Implementarea obiectivului de investiții determină o serie de modificări fizice ale amplasamentului, printre care, în primul rând, apariția a 29 de turbine eoliene cu o înălțime a hub-urilor (nacelelor) la 99 m față de sol și cu un diametru rotoric (al palelor) de 101 m, la care se adaugă temporar și un stâlp de măsurare a parametrilor de vânt. Acesta din urmă are în vedere obținerea unui set de date pe cuprinsul unui an calendaristic, urmând apoi a fi dezafectat, iar suprafața afectată supusă renaturării.

Pentru construcția turbinelor eoliene este necesară executarea unor excavații pentru realizarea fundațiilor. Pentru fiecare fundație excavația va fi realizată pe o suprafață de 490 mp, ceea ce înseamnă o suprafață cumulată de 1,42 ha pe care habitatele naturale și seminaturale vor fi afectate. Materialul excavat va fi concasat în vecinătatea fundațiilor, urmând ca materialul rezultat să fie depus ca strat de acoperire pe drumurile de operare din perimetrul parcului. Din suprafața de 1,42 ha doar aproximativ 0,04 ha vor fi înregistrate ca pierdere definitivă de habitat. Această suprafață este aferentă suprafețelor cumulate ale ariilor turnurilor turbinelor la nivelul solului. Restul suprafeței de 1,38 ha va fi supus reconstrucției naturale prin așezarea pe fundații a unei parți a materialului excavat, iar apoi, ca ultim strat, solul decopertat inițial (figura 6 și 8).

Pentru depozitarea componentelor turbinelor eoliene și pentru manevrarea utilajelor necesare construirii acestor turbine este necesară de asemenea delimitarea temporară a unor suprafețe de 40 m x 20 m (800 mp) pentru realizarea platformelor tehnologice. Suprafața cumulată a acestora la nivelul proiectului este de 2,32 ha. Suprafețele



40

platformelor tehnologice constituie o pierdere temporară, după construirea turbinelor eoliene urmând a fi eliberate.

În al doilea rând modificările fizice sunt datorate și drumurile de operare ce vor fi realizate în perimetrul parcului energetic eolian. Lungimea totală a acestor drumuri este de 14,22 km. La o lățime necesară de 5 m, suprafața ocupată de drumurile de operare va fi de 7,11 ha. O parte din tronsoanele drumurilor de operare vor fi realizate pe drumuri existente, pe o lungime de 4,04 km, ocupând o suprafață de 2,02 ha. Astfel, în perimetrul parcului energetic eolian 5,09 ha de habitate naturale și seminaturale vor fi ocupate de drumurile de operare.

De asemenea, pe o suprafață de 2,5 ha selectată în teren de către elaluatorii de mediu, astfel încât habitatele identificate să aibă valoare conservativă redusă și să nu fie de înteres comunitar (zonă de târlire cu Deschampsia caespitosa, Rumex alpinus și Urtica dioica), se are în vedere desfășurarea organizării de șantier. Din această suprafață doar 1 ha va constitui o pierdere definitivă de habitate pe perioada de funcționare a parcului energetic eolian, aferentă stației electrice (post trafo).

Având în vedere cele menționate anterior se constată că pentru implementarea proiectului este necesară o ocupare temporară de suprafețe de aproximativ 6,24 ha și o ocupare definitivă pe perioada de funcționare a proiectului de 6,55 ha.

Cablurile de transport a energiei electrice de la turbinele eoliene la postul trafo se vor poza subteran pe drumurile de operare din perimetrul parcului eolian, iar cablurile electrice de transport a a energiei electrice de la postul trafo până la stația electrică a centralei hidroelectrice Sadu V vor fi pozate subteran pe drumuri de operare din perimetrul parcului eolian, apoi pe drumul de acces la parcul eolian, după care pe drumuri de exploatare forestieră până în DJ 106 P, după care traseul urmează marginea DJ 106P până la stația electrică CHE Sadu V. Pozarea subterană a cablurilor implică modificări fizice tempoare, de amploare redusă, pe termen scurt, urmare a executării șanțurilor.

În faza de funcționare a proiectului nu vor interveni alte modificări fizice în afară de prezența turbinelor eoliene în perimetrul parcului energetic eolian.

I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului

Materia este considerată resursă naturală atunci când activitățile antopice implică extragerea în vederea utilizării ca materiale de construcție, combustibili, hrană etc. Spre exemplu, mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale.



41

Resursele naturale pot fi grupate în resurse regenerabile (în general resursele vii: pădurile, peștii etc.), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate și neregenerabile (minereuri, gaze naturale, țiței etc).

Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale și alte bunuri luate mai mult sau mai puțin așa cum erau în natură.

Se poate spune că resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară.

Implementarea proiectului implică utilizarea unor materiale ce fac parte din categoria resurselor naturale, respectiv balast, piatră spartă și macadam. Aceste resurse sunt necesare pentru îmbunătățirea drumului de acces în perimetrul parcului eolian (drum de exploatare forestieră). Materialele necesare vor fi aduse din afara perimetrului siturilor Natura 2000 Frumoasa, din cariere și balastiere autorizate.

De asemenea, aceste resurse sunt necesare și pentru realizarea primelor tronsoane de drumuri de operare din perimetrul parcului, ce vor deservi primele 2, maxim 3 turbine din vecinătatea căii de acces în parc, ulterior o parte din materialul provenit din excavațiile efectuate pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene urmând a fi concasat și utilizat pentru continuarea activității de realizare a acestor drumuri.

I.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului

În faza de construcție materialul excavat în vederea realizării fundațiilor turbinelor eoliene va fi concasat. O parte din materialul concasat va servi ca strat de acoperire a drumurilor de operare din perimetrul parcului eolian, cealaltă parte fiind utilizată pentru renaturarea suprafețelor afectate, urmând ca peste acest material să fie așezat solul decopertat inițial.

În faza de operare nu vor fi exploatate resurse naturale. Proiectul vizează doar producerea de energie electrică din energia eoliană.

I.6. Emisii şi deşeuri generate

Emisii de poluanți în atmosferă

Odata cu implementarea proiectului propus se vor înregistra următoarele surse de poluare atmosferică:



42

- surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere internă;

- emisii necontrolate și accidentale de substanțe volatile de la un eventual depozit de combustibili și lubrifianți, amenajat în zona aferentă organizării de șantier;

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea interveni în mod special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Utilajele și mijloacele de transport, indiferent de tipul lor, funcționează cu motoare Diesel. Gazele de eșapament evacuate în atmosferă includ poluați specifici arderii interne a motorinei: hidrocarburi aromatice policiclice, compuși organici volatili, oxizi de azot, oxizi de carbon, dioxid de sulf, metan, particule de metale grele (Cd, Cr, Ni, Zn, Cu etc.).

Așadar, sursele de emisii de poluanți în atmosferă reprezintă sursele mobile. Toate aceste surse de poluare sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafață. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic se propune abordarea a maxim două poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zona nu ar consuma mai mult de 40 de litri de combustibil pe oră. Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de prevenire se impune folosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si dotate cu sisteme cat mai performante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ).

Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat sursa de poluare, insa avand in vedere numarul redus de utilaje si timpul scurt de montaj, putem afirma ca emisiile de praf sunt sporadice, au intensitate redusa, se manifesta local si fara impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetata cu un autostropitor a drumurilor tehnologice.

Din procesului tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Emisii în apa de suprafață și freatică

În perimetrul parcului energetic eolian Cristian – Rășinari și în vecinătatea acestuia nu există cursuri de apă sau alte tipuri de sisteme acvatice.



43

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale. Apele uzate menajere produse in timpul implementarii proiectului vor fi colectate in bazine ecologice (rezervoare si toalete ecologice), vidanjate si eliminate printr-un operator autorizat. Energia produsă de turbinele eoliene reprezintă o energie electrică curată, fară degajare de produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Zgomot și vibrații

În perioada de construcție a parcului, sursele de poluare fonică vor proveni de la utilaje și autoutilitare. Pentru utilajele folosite în construcții puterile acustice asociate sunt cuprinse între următoarele plaje: aprox. 80-117 dB pentru excavatoare, aprox. 80-115 dB pentru buldozere, aprox. 80-112 dB pentru încărcătoarele de tip Wolla, aprox. 105 dB pentru compactoare și aprox. 80-107 dB pentru basculante. Tehnic şi economic se propune abordarea a maxim două poziţii de montaj simultan. Această abordare conduce la o diminuare semnificativă a surselor de zgomot pe perioada de execuție a lucrărilor.

Pe lângă poluarea fonică, având în vedere dimensiunile mari alte utilajelor și autoutilitarelor, se vor înregistra și surse de vibrații.

La solicitarea titularului proiectului S.C. Acustic Expert S.R.L. Sibiu a efectuat în zona amplasamentului proiectului un studiu de evaluare a nivelului de zgomot. Acest studiu constituie o componentă a studiului de impact asupra mediului elaborat pentru proiectul analizat.

Scopul studiului de evaluare a nivelului de zgomot este de a evalua, în faza de proiect, nivelul de zgomot produs de funcționarea parcului eolian în punctele de interes din vecinătatea acestuia.

În urma analizei situației din zona de amplasament au fost indentificate două zone de interes din punct de vedere al imisiei acustice: stațiunea turistică Păltiniș și rezervația naturală Parcul Natural Cindrel.

Sursele de zgomot aferente parcului eolian, în timpul funcționării acestuia, sunt reprezentate de turbinele eoliene.

Turbinele eoliene emit un zgomot de bandă largă, în general cuprins în gama de frecvențe 20 – 3.600 Hz. Componenta de frecvențe a emisiei acustice depinde de mai mulți factori: viteza vântului, orientarea și viteza de rotație a palelor turbinei (anumite turbine produc o componentă importată de frecvențe joase în mai degrabă la viteze mici ale vântului decât la viteze mari).

În cazul turbinelor eoliene avem de-a face cu două surse majore de zgomot:



44

1. Zgomot mecanic (relativ constant) – produs de funcționarea elementelor turbinei (reductor, frâne, elemente de transmisie, etc). Acestea, în cazul unor elemente mecanice insuficient reglate și/sau amplasate într-o incintă slab izolată fonic pot produce zgomot cu elemente tonale sesizabile și/sau deranjante;

2. Zgomot aerodinamic – produs datorită ”scurgerii aerului” pe palele turbinei și este o funcție ce ține seama de viteza vântului, viteza de rotație a palelor turbinei, numărul dimensiunile și orientarea palelor.

Puterea sonoră a unei turbine este dată de combinația celor două surse menționate.

Din datele furnizate de către beneficiar, nivelul maxim al emisiei sonore afrent tipului de turbină ce urmează a fi utilizat (SIEMENS SWT 3.0 – 101) este de 107 dB(A), la o înălțime de 10 deasupra solului și pentru o viteza a vântului de 8 m/s.

Dat fiind faptul că cel mai apropiat punct de recepție din zona locuită (cabana NORA din stațiunea Păltiniș) este situat la cca. 2.900 m față de cea mai apropiată turbină eoliană (turbina WTG30), se poate estima faptul că nivelul de zgomot provenit din funcționarea parcului eolian, la nivelul stațiunii Păltiniș, nu va depăși valoarea nivelului de zgomot de fond existent pe amplasament.

Figura nr. 50 – Harta de zgomot pentru parcul energetic eolian Cristian-Rășinari

(sursa informației: Studiu de evaluare a nivelului de zgomot pentru proiect „Parc Energetic Eolian pe teritoriul administrativ al comunei Cristian și Rășinari”, elaborat de S.C. Acustic Expert S.R.L. Sibiu)



45

Conform studiului, o creștere a nivelului de zgomot poate fi resimțită la nivelul Parcului Natural Cindrel – în zona limitrofă parcului eolian.

Concluzii ale studiului de evaluare a nivelului de zgomot:

- la nivelul stațiunii Păltiniș, valorile rezultate ale nivelului de zgomot datorat funcționării parcului eolian se vor situa sub valorile existente ale zgomotului de fond aferent zonei;

- în cazul rezervației naturale Parcului Natural Cindrel, în zonele aflate la distanțe mai mici de 1.000 m față de turbine, valoarea rezultată a nivelului zgomotului provenit din funcționarea parcului eolian se situează peste nivelul de zgomot existent în situații de calm atmosferic, dar nu depășesc valorile înregistrate în condiții de vânt;

- o creștere a nivelului de zgomot față de situația existentă este preconizată pe amplasamentul parcului energetic eolian precum și în vecinătatea imediată a acestuia.

Concluzia generală a studiului de evaluare a nivelului de zgomot în perioada de funcționare a parcului energetic eolian este că realizarea proiectului în varianta propusă, fără măsuri suplimentare de izolare fonică a surselor de zgomot, nu va conduce la depășirea valorilor maxim admise ale nivelului de zgomot în niciunul dintre punctele de recepție considerate (figura nr. 50).

Deșeuri generate și gestiunea acestora

În perioada implementării proiectului deșeurile vor fi reprezentate de urmatoarele tipuri:

- menajere sau asimilabile celor menajere ; - metalice, rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de

rezistenta ; - deseuri de materiale de constructii ; - deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ; - cartoanele si hartie provenită de la ambalaje.

Toate aceste deseuri vor fi colectate separat si vor fi valorificate/eliminate prin operatori economici autorizati.

In perioada de exploatare deseurile sunt generate ocazional, in cantitati mici si pot fi reprezentate de :

- uleiuri uzate; - decapanţi şi degresanţi de la întreţinerea echipamentelor;



46

- piese de schimb - piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei): - materiale textile de curăţat; - ambalaje;

Toate deșeurile vor fi recuperate, selectate și valorificate/eliminate prin operatori autorizați.

I.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului

Amplasamentul proiectului de parc energetic eolian Cristian – Rășinari se află în extravilanul unităților administrativ – teritoriale ale comunelor Cristian și Rășinari.

La nivelul UAT Rășinari, Primăria comunei Rășinari a emis Certificatul de urbanism nr. 40/07.06.2012.

Regimul juridic al terenului este teren extravilan aflat în proprietate privată a S.C. Wind Energy S.R.L.

Suprafețele vizate de implementarea proiectului la nivelul UAT Rășinari sunt următoarele: CF nr. 101144 nr. top. 101144 (S=23.172 mp), CF nr. 101132 nr. top. 101132 (S=8.528 mp), CF nr. 101133 nr. top. 101133 (S=8.332 mp), CF nr. 101137 nr. top. 101137 (S=8.332 mp), CF nr. 101142 nr. top. 101142 (S=8.332 mp), CF nr. 101143 nr. top. 101143 (S=8.332 mp) și CF nr. 101131 nr. top. 101131 (S=8.332 mp).

Regimul economic al acestor suprafețe este următorul: pășune (S=35.544 mp) și drum (S=23.172 mp), total S=58.716 mp

Destinații admise conform PATJ Sibiu și a prevederilor Legii nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare: în extravilan se poate autoriza construirea de rețele magistrale, căi de comunicații, îmbunătățiri funciare, rețele de comunicații, infrastructură, construcții/amenajări pentru combaterea și prevenirea factorilor naturali distructivi, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole.

Conform Certificatului de urbanism emis de Primăria Rășinari, se solicită scoaterea din circuit agricol sau silvic a suprafeței ocupate de construcții.

Conform Certificatului de urbanism nr. 154/08.12.2010, suprafețele vizate de implementarea proiectului la nivel UAT Cristian se află în trupul Cristian III. Suprafețele, sunt identificate în Planul de situație și CF conform anexei nr. I la CU. Din punct de vedere al regimului juridic suprafața de teren se află în proprietatea privată a S.C. Wind Energy S.R.L.

Destinații admise conform PATJ Sibiu și a prevederilor Legii nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare: în extravilan se poate autoriza construirea de



47

rețele magistrale, căi de comunicații, îmbunătățiri funciare, rețele de comunicații, infrastructură, construcții/amenajări pentru combaterea și prevenirea factorilor naturali distructivi, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole.

Conform Certificatului de urbanism emis de Primăria Cristian, se solicită scoaterea din circuit agricol sau silvic a suprafeței ocupate de construcții.

I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Implementarea proiectului de parc energetic eolian nu presupune servicii și lucrări suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice și de comunicații, construcții existente ș.a.

De asemenea, implementarea proiectului nu necesită racordarea la utilități publice (apă, canalizare, curent electric și telecomunicații) sau de realizare a unor amenajări proprii. Curentul electric necesar iluminatului în zona vizată de organizarea de șantier sau necesar pentru desfășurarea unor activități specifice de construcții – montaj va fi produs cu ajutorul unor generatoare electrice. Apa potabilă necesară echipelor de muncitori va fi asigurată în rezervoare speciale în zona vizată de organizarea de șantier. Tot în zona organizării de șantier vor fi amplasate toalete ecologice, golirea acestora realizându-se în conformitate cu normele în vigoare.

Accesul pe amplasamentul proiectului se va realiza pe un drum de exploatare forestieră existent.

I.9. Perioada de implementare a proiectului

Perioada de construcție propriu-zisă cuprinde următoarele trei faze distincte:

1. Faza de amenajare a drumurilor de operare, a platformelor de montaj, a platformelor de depozitare și a zonei aferente organizării de șantier;

2. Faza de construcție a turbinelor eoliene, ce include realizarea fundațiilor, montarea turbinelor eoliene, pozarea liniilor electrice subterane, realizarea postului de transformare, conectarea liniei electrice de transport la stația de transformare de la CHE Sadu V și punerea în funcțiune a turbinelor eoliene;

3. Faza de reconstrucție ecologică a suprafețelor afectate temporar pentru construcția parcului energetic eolian și de eliminare a deșeurilor produse în faza anterioară.

Perioada aferentă fazei de construcție este estimată la 12 luni, câte 6 luni per an calendaristic.



48

Perioada de funcționare a parcului energetic eolian, estimată la 25 – 30 de ani, constă în exploatare și mentenanță.

Perioada aferentă fazei de dezafectare a parcului presupune, funcție de opțiunea aleasă, dezafectarea turbinelor eoliene vechi și reconstrucția ecologică a amplasamentului sau înlocuirea acestora cu altele noi. Oricare ar fi opțiunea, perioada de realizare a acestei faze este estimată la 6 luni, iar suprafețele afectate vor și renaturate.

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării

Implementarea proiectului propus va genera următoarele activități: - Activități de transport echipamente și materiale de construcție (în faza de

construcție); - Activități de construcție – montaj (în faza de construcție); - Activități de colectare și transport a deșeurilor în vederea eliminării acestora (în

faza de construcție); - Activități de monitorizare a impactului proiectului asupra habitatelor și

speciilor de interes comunitar din perimetrul SCI și SPA Frumoasa (în faza de construcție și de operare);

- Activități de mentenanță (în faza de operare).

I.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat

În urma colectării informațiilor relevante privind proiecte implementate de la înființarea siturilor Natura 2000 Frumoasa, precum și planuri și proiecte propuse a fi implementate sau aflate în implemetare în perimetrul masivului Cindrel, în suprafața inclusă în rețeaua ecologică Natura 2000 (limita în interiorul căreia este realizată analiza efectelor cumulate) se constată că Primăria Rășinari se află în prezent în procedurile de evaluare a impactului de mediu și de evaluare adecvată pentru realizarea unui drum forestier prin care să fie acesibilizat un fond forestier situat în bazinele Bătrâna Mică, Nanu și Valea Pinilor, pentru acest proiect fiind deja semnat contractul de finanțare, iar Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniș – Cindrel (asociați Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu și Primăria Poplaca) intenționează dezvoltarea unui plan de amenajare turistică a zonei Păltiniș – Cindrel.

În figura nr. 51 sunt prezentate amplasamentele vizate de implementarea planului și proiectului în raport cu amplasamentul proiectului de parc energetic eolian Cristian – Rășinari.



49

Figura nr. 51 – Aspect privind impactul cumulat în zona proiectului parcului eolian Cristian - Rășinari

Proiectul „Construire drumuri forestiere Batrana Mică, Nanu, Bucşa, Valea Pinului”, pentru care a fost semnat contractul de finanțare, vizează accesibilizarea unei suprafețe de 1.861,3ha din UB V Onceşti, Regia Publică Locală Ocolul Silvic Răşinari R.A., precum şi a unei suprafețe de 1.062 ha administrată de Regia Publică Locală Ocolul Silvic Valea Sadului R.A (figura nr. 52).

Figura nr. 52 – Încadrarea amplasamentului drumului forestier în teritoriu



50

Investiţia se doreşte a fi realizată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.

Proiectantul a stabilit categoria de importanţă „C”, funcţional se apreciază ca fiind drum principal, cu durată de exploatare definitivă, nelimitată.

Lungimea totală a drumului forestier este de 15,2 km, dintre care doar 13,85 km se află în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa (figura nr. 53).

Figura nr. 53– Aspect privind relația proiectului de realizare a drumului forestier

cu siturile Natura 2000 Frumoasa

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de habitate de interes comunitar de pe amplasamentul proiectului de drum forestier, suprafețele ce vor fi eliminate definitiv, precum și ponderea acestor suprafețe în raport cu suprafața totală a tipurilor de habitate la nivelul SCI Frumoasa.

Nr. crt. Tip de habitat Natura 2000

Suprafața totală ocupată în

perimetrul SCI Frumoasa (ha)

Suprafața estimată pierdută

(ha)

Suprafața pierdută în raport cu suprafața totală a tipului de habitat la nivelul

SCI Frumoasa (%)

1. 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 13.736 0,2 0,0014

2. 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion) 20.604 1,8 0,0087

3. 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

54.944 14,2 0,025



51

Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniș Cindrel are ca beneficiar Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniș - Cindrel, formată din Consiliul Județean Sibiu, Primăria Poplaca și Primăria Sibiu. Scopul acestui plan este amenajarea unui teritoriu cu mare potențial, cum sunt Munții Cindrel și Stațiunea Păltiniș.

Procesul de amenajare cuprinde mai multe faze, respectiv: a) Faza de evaluare, orientare și etapizare; b) Faza de elaborare a studiului de fezabilitate și de proiectare a obiectivelor; c) Faza de realizare a investițiilor; d) Faza operațională.

Principiul funcționalității și atractivitații domeniului schiabil stațiunii Păltiniș va sta la baza implementării întregului proiect. Se preconizează că, o dată cu finalizarea investiției, stațiunea Păltiniș, împreună cu zonele învecinate vor deveni un centru de atracție.

În ceea ce sprivește situația actuală, stațiunea Păltiniș este accesibilă printr-un singur drum practicabil, si anume cel care traversează comuna Rășinari. Există 2 pîrtii de schi și o instalație de transport pe cablu cu un debit insuficient (300 de persoane pe oră), datorită vechimii. Totodată lipsesc instalațiile de zăpadă artificială, parcările sunt insuficiente iar capacitățile de cazare sunt redusă și prezintă o calitate modestă.

Planurile de dezvoltare presupun, în primul rând, diversificarea activităților turiștilor din zona montană Păltiniș - Cindrel. Vor fi luate în considerare amenajarea de terenuri de sport, lacuri, organizarea de excursii turistice pe trasee montane, parapantă, alpinism, oferirea unor programe de inițiere în speologie, de cunoaștere a florei și faunei montane, cicloturimul etc.

Obiectivul prioritare este, însă amenajarea domeniului schiabil. Elementul cheie al amenajării îl constituie stabilirea sonei de acces la pârtii. Locul cu condițiile cele mai potrivite este reprezentat de platoul în care se intersectează șoseaua principală (DJ 106) cu drumul spre Șanta și cel spre stația meteo, unde altitudinea este de 1.420 m. Lungimea pârtiilor preconizate va fi de 50 km (160 ha), spre deosebire de stațiunea Poiana Brașov, unde pârtiile măsoară 25 km lungime (80 ha).

Planul vizează amenajarea unui număr restrâns de instalații de transport pe cablu, moderne și cu debit ridicat. Vor exista 5 instalații majore (3 în prima etapă) și mai multe alte instalații complementare. Capacitatea de ridicare va fi asemănătoare cu cea a unei stațiuni montane de amploare din Munții Alpi.

Pentru a evita riscul unui grad variabil de acoperire cu zăpadă, vor fi amenajate instalații de producere a zăpezii artificiale. Pe lângă obiectivele precizate, vor fi amenajate trasee de schi nordic, în afara domeniului de schi alpin, trasee pentru drumeții cu rachete de zăpadă, tiroliene, pârtii pentru săniuș, puncte panoramice etc.



52

Modernizarea și extinderea stațiunii Păltiniș are drept scop atragerea de noi turiști în stațiune și în localitățile din zonă, crearea de noi locuri de muncă, directe și indirecte, expansiunea economică a zonei și chiar a județului (pe termen mediu).

Figura nr. 54 – Extras dintr-o hartă a studiului de fezabilitate cu focalizare pe zona siturilor Natura 2000

Frumoasa. Obiectivele H (linie transport pe cablu - telescaun), H1, H2 și H3 (pârtii) sunt incluse în perimetrul celor două situri Natura 2000

Figura nr. 55 – Aspect privind relația planului de dezvoltare a domeniului schiabil de la Păltiniș

cu amplasamentul parcului energetic eolian Cristian – Rășinari, precum și cu siturile Natura 2000 Frumoasa



53

Figura nr. 55 – Detaliu privind relația planului de dezvoltare a domeniului schiabil de la Păltiniș

cu amplasamentul parcului energetic eolian Cristian – Rășinari

Dacă pentru proiectul de parc energetic eolian Cristian - Rășinari, precum și pentru proiectul de realizare a drumului forestier, au fost cuantificate suprafețele aferente tipurilor de habitate de interes comunitar ce vor fi pierdute temporar și/sau definitiv, este dificil de cuantificat pierderile de habitate în cazul planului de dezvoltare a domeniului schiabil, întrucât pentru acesta nu a fost elaborat până în prezent un studiu de evaluare adecvată. Pentru o evaluare aproximativă au fost transpuse în GIS traseele de pârtii și de transport pe cablu.

Se constată că una dintre cele trei pârtii, cea mai sudică ca și amplasament, se suprapune peste o zonă defrișată deja (figura nr. 56). Defrișarea a fost executată cu mult timp în urmă în vederea realizării unei pârtii de schii, ulterior proiectul fiind abandonat. Din măsurarea lungimilor tronsoanelor pârtiilor ce necesită eliminarea vegetației forestiere rezultă o lungime cumulată de aproximativ 3,5 km, iar tronsoanele aferente liniei de transpor pe cablu ce străbat fond forestier cumulează o lungime totală aproximată la 0,98 km. Din păcate nu există date privind lățimile pârtiilor și ale degajării vegetației forestiere necesare construcției liniei de transpor pe cablu. Pentru a se avea totuși o vedere de ansamblu asupra impactului cumulativ, alocăm o lățime medie de 20 m pentru pârtii (similar lățimii pârtiei existente în stațiunea Păltiniș) și de 6 m pentru linia de transport pe cablu, acolo unde nu se suprapune cu pârtia. Astfel, rezultă următoarele suprafețe ce necesită eliminarea vegetației forestiere: 7 ha pentru pârtii și 0,58 ha pentru traseul transportului pe cablu, în total 7,58 ha. Întreaga suprafață de fond forestier vizată de implementarea planului de dezvoltare a domeniului schiabil este reprezentată de molidișuri, cu corespondență



54

în tipul de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Ca urmare a implementării planului în forma actuală estimăm o pierdere de suprafață definitivă a tipului de habitat de interes comunitar de 0,0072 % din suprafața acoperită de acest tip de habitat de interes conservativ la nivelul sitului de importanță comunitară.

Figura nr. 56 – Aspect privind pârtia H1 (cea sud-estică)

ce străbate suprafețe lipsite de vegetație forestieră

Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp (0,236 ha). Întreaga suprafață vizată de scoatere temporară corespunde tipului de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea) și reprezintă aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a acetui tip de habitat de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

În concluzie, implementarea tuturor celor trei planuri/proiecte va conduce la o pierdere de 0,0326 % din tipul de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea).

Ca impact asupra speciilor pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa, este evident faptul că o lărgire a unui drum de exploatare cu 2 m pe o lungime de 1,18 km (cazul proiectului de dezvoltare a unui parc energetic eolian), nu poate conduce la presiuni semnificative. Prin implementarea unor măsuri de reducere a impactului, și mai ales ce să vizeze perioada în care vor fi realizate lucrările, efectele



55

acestor lucrări nu vor amenința sub nicio formă starea de conservare a faunei de interes comunitar.

De asemenea, conform informațiilor prezentate în studiul de evaluare adecvată a efectelor proiectului de drum forestier asupra habitatelor și speciilor de interes conservativ în perimetrul siturilor Natura 2000, avându-se în vedere suprafața redusă vizată de construcția proiectului în raport cu suprafața utilizată de mamiferele mari (râs: 40 km² și 55 km², urs brun: 10 km² și 100 km², lup: 50 km² și 150 km²), se consideră că impactul proiectului asupra acestor specii în faza de construcție este nesemnificativ. De altfel, pe amplasamentul acestui proiect nu au fost identificate bârloage și vizuini. Urmare a consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500 ” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali” și în urma efectuării observațiilor în teren, se constată că impactul proiectului în faza de operare a drumului forestier asupra mamiferelor mari de interes conservativ va fi redus și nesemnificativ, iar starea de conservare a acestora la nivelul SCI Frumoasa nu va fi modificată. Rezultatul proiectelor anterior menționate arată că bârloage de urs pot fi amplasate și la o distanță de minim 200 m de un drum forestier.

În schimb, în cazul planului de dezvoltare a domeniului schiabil este dificil de estimat în prezent efectul implementării acestuia asupra carnivorelor mari de interes comunitar în mod special, dat fiind gradul de disturbare ridicat ce va fi generat în perioada de funcționare. Pentru o analiză obiectivă se impune realizarea la momentul cuvenit a unui studiu de evaluare adecvată privind efectele proiectului asupra speciilor de interes comunitar din perimetru siturilor Natura 2000 Frumoasa.

În urma observațiilor efectuate în teren, corelat cu caracteristicile proiectului de parc energetic eolian, precum și cu cerințele ecologice ale avifaunei de interes comunitar, acest proiect nu va afecta semnificativ nicio specie de pasăre de interes comunitar din perimetrul SPA Frumoasa. În acest sens, considerăm că nu se poate evalua impactul acestui proiect asupra avifaunei de interes conservativ cumulat cu impactul planului și proiectului cu amplasamente în vecinătatea parcului energetic eolian.

Urmare a solicitării autorității competente pentru protecția mediului privind identificarea și evaluarea impactului cumulativ al tuturor planurilor și proiectelor cu amplasamente în interiorul întregii suprafețe incluse în interiorul siturilor Natura 2000 Frumoasa, a fost solicitată furnizarea informațiilor relevante din partea APM Alba și APM Vâlcea cu privire la planuri și proiecte aprobate sau aflate în procedură de reglementare cu amplasament în zona subalpină și alpină a masivelor Șureanu și Lotru. Nu au fost solicitate informații cu privire la planuri și proiecte ce vizează pierderea temporară sau definitivă de habitate forestiere întrucât implementarea obiectivului de investiții analizat în prezenta documentație vizează o pierdere



56

temporară nesemnificativă de habitat forestier, respectiv 0,23 ha aparținând tipului de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a acetui tip de habitat de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa).

Prin adresa APM Vâlcea nr. 8.930/08.10.2012 se face cunoscut faptul că până la data solicitării de informații ”nu se afla în derulare niciun plan/program aflat în zona subalpină și alpină a masivului Lotru (cu amplasare în suprafața inclusă în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa)”.

De asemenea, prin adresa APM Alba nr. 8.322/25.09.2012 se comunică faptul că în zona subalpină și/sau alpină a masivului Șureanu inclusă în perimetrul siturilor Frumoasa a fost aprobat proiectul ”Extindere domeniu schiabil – structuri social sportive și bloc administrativ”. Pentru acest proiect procedura de reglementare din punct de vedere al protecției mediului a început la data de 05.08.2010 și s-a încheiat cu emiterea Avizului Natura 2000 nr. 6.276/25.10.2010. Conform adresei APM Alba implementarea acestui proiect conduce la afectarea unei suprafețe de 800 mp (0,08 ha) cu vegetație aparținând tipului de habitat de interes comunitar 6230* - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe suprafețele vizate de implementarea proiectului analizat și, ca atare, nu face obiectul impactului cumulat la nivelul SCI Frumoasa.

În vederea analizării documentației ce a stat la baza emiterii avizului Natura 2000 pentru proiectul anterior menționat, în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, au fost solicitate la data de 19.10.2012 studiile de mediu elaborate. În urma acestei solicitări APM Alba a transmis în data de 16.11.2012, pe cale electronică, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul ”Amenajare și dezvoltare domeniu schiabil Șureanu – Teleschi Șureanu și Curmătura Valea Sebeșului”, titular S.C. DIP GRUP S.R.L., elaborator S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L., iar în data de 19.11.2012 completările la acest raport de mediu.

În urma primirii documentației din partea APM Alba se constată că de fapt, în perimetrul masivului Șureanu, în interiorul SCI Frumoasa, este vorba de două proiecte ce afectează capitalul natural în zona subalpină/alpină. La secțiunea biodiversitate tratată în cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului pentru protecția mediului pentru proiectul ”Amenajare și dezvoltare domeniu schiabil Șureanu – Teleschi Șureanu și Curmătura Valea Sebeșului” sunt identificate ca prezente pe amplasament următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 4060 – Tufărișuri alpine și boreale; 4080 – Tufărișuri cu specii subarctice de Salix; 6150 – Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios; 6520 – Fânețe montane și 6230* - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase. Dintre acestea tipurile de habitate de interes comunitar 4060 – Tufărișuri alpine și boreale și 6150 – Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios sunt afectate, nesemnificativ, și de implementarea proiectului analizat. Întrucât proiectul ”Amenajare și dezvoltare domeniu schiabil Șureanu – Teleschi Șureanu și



57

Curmătura Valea Sebeșului” a fost supus reglementării de mediu în anul 2009, anterior apariției ordinelor MMP nr. 135/2010 și nr. 19/2010, acest proiect nu a parcurs procedura de evaluare adecvată, această fiind inexistentă. Revenind la analiza raportului la studiul de evaluare a impactului pentru protecția mediului pentru proiectul anterior amintit, acesta oferă doar informații privind prezența/absența tipurilor de habitate de interes comunitar, lipsind o cuantificare a suprafețelor aferente fiecărui tip de habitat în parte afectat ca urmare a implementării proiectului, aspect ce face imposibilă evaluarea impactului cumulativ cu acest proiect.

În concluzie, având în vedere cele menționate anterior, considerăm că sub aspectul identificării și evaluării impactului cumulativ al proiectului analizat împreună cu alte planuri și proiecte cu amplasament în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa au fost realizate toate demersurile necesare, iar informațiile cuatificate în tabelul din prezenta secțiune rămân valabile.



58

II Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului

II.1 Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului

II.1.1. Situl de importanţă comunitară Frumoasa (ROSCI0085)

Situl de importanță comunitară Frumoasa, administrat în prezent de către Consiliul Județean Alba în baza unui contract încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor pe o durată de 10 ani, are o suprafață de 137.359 ha și a fost desemnat în vederea conservării a 16 tipuri de habitate de interes comunitar, precum și a 26 de specii din fauna și flora de interes conservativ la nivel european.

În figura nr. 57 este prezentată relația amplasamentului vizat de implementarea obiectivului de investiții cu situl de importanță comunitară Frumoasa (ROSCI0085).

Figura nr. 57 – Localizarea amplasamentului proiectului în perimetrul sitului

de importanță comunitară Frumoasa (ROSCI0085)

Suprafața sitului de importanță comunitară Frumoasa se întinde pe teritoriul județelor Sibiu (60 %), Alba (19 %), Vâlcea (19 %) și Hunedoara (2 %).



59

În tabelul nr. 2 sunt prezentate tipurile de habitate de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl de importanță comunitară Frumoasa, precum și ponderile estimate la nivelul sitului Natura 2000 și evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia.

Tabel nr. 2 - Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat SCI Frumoasa (ROSCI0085) şi evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.

207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire habitat % Reprez

Supr. rel.

Conserv Global

1. 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,2 A B B B

2. 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

0,1 B C B B

3. 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 2 A C A A

4. 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

5 B C B B

5. 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix

1 A A A A

6. 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

0,01 B B B B

7. 6520 Fâneţe montane 5 B C B B 8. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 A B B B

9. 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion)

15 A B B B

10. 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

40 A B B B

11. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,01 B C B B

12. 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofit fică pe roci silicioase

0,001 B B B B

13. 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice

0,001 C C B B

14. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

0,5 C C B B

15. 6430

Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

1 B C B B

16. 7110* Turbării active 1 B C B B



60

În tabelele nr. 3 și 4 sunt prezentate speciile de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl de importanță comunitară Frumoasa, precum și efectivele populaționale estimate și evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia.

Tabel nr. 3- Lista speciilor enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat SCI Frumoasa (ROSCI0085) şi evaluarea efectivelor populaţionale la nivelul sitului Natura

2000

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire specie

Populaţie rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj

Specii de mamifere enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1. 1361 Lynx lynx P P - - 2. 1354 Ursus arctos C C - - 3. 1352 Canis lupus P - - - 4. 1355 Lutra lutra P - - -

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 5. 1193 Bombina variegata C - - - 6. 1166 Triturus cristatus R - - -

Specii de peşti enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 7. 1163 Cottus gobio P - - - 8. 1138 Barbus meridionalis P - - - 9. 4123 Eudontomyzon danfordi P - - -

Specii de nevertebrate enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 10. 1060 Lycaena dispar P - - - 11. 4039 Nymphalis vaualbum P? - - - 12. 1088 Cerambyx cerdo P - - - 13. 1087 Rosalia alpina R - - - 14. 1085 Buprestis splendes V - - - 15. 4024 Pseudogaurotina excelens P? - - - 16. 1078 Callimorpha quadripunctaria R - - - 17. 1065 Euphydryas aurinia P - - - 18. 4046 Cordulegaster heros P - - - 19. 1037 Ophiogomphus cecilia P - - - 20. 4054 Pholidoptera transsylvanica P - - -

Specii de plante enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 21. 4070 Campanula serrata RC - - - 22. 4116 Tozzia carpathica R - - - 23. 1381 Dicranum viride P - - - 24. 1393 Drepanocladus vernicosus R - - - 25. 1389 Meesia longiseta R - - - 26. 1386 Buxbaumia viridis V - - -



61

Tabel nr. 4 - Lista speciilor enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat SCI Frumoasa (ROSCI0085) și evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi

a manualului de completare a acestuia

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire specie Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

Specii de mamifere enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1. 1361 Lynx lynx C B C B 2. 1354 Ursus arctos C B C B 3. 1352 Canis lupus B B C B 4. 1355 Lutra lutra C B C B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 5. 1193 Bombina variegata C A C A 6. 1166 Triturus cristatus C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 7. 1163 Cottus gobio C B C B 8. 1138 Barbus meridionalis C B C B 9. 4123 Eudontomyzon danfordi C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 10. 1060 Lycaena dispar C B C B 11. 4039 Nymphalis vaualbum - - - - 12. 1088 Cerambyx cerdo C B C B 13. 1087 Rosalia alpina C B C B 14. 1085 Buprestis splendes B B A B 15. 4024 Pseudogaurotina excelens - - - - 16. 1078 Callimorpha quadripunctaria B B C B 17. 1065 Euphydryas aurinia B B C B 18. 4046 Cordulegaster heros B B A B 19. 1037 Ophiogomphus cecilia A A C A 20. 4054 Pholidoptera transsylvanica C B A B

Specii de plante enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE 21. 4070 Campanula serrata C B C B 22. 4116 Tozzia carpathica B B C B 23. 1381 Dicranum viride B B C B 24. 1393 Drepanocladus vernicosus C B C B 25. 1389 Meesia longiseta A B C B 26. 1386 Buxbaumia viridis C B C B

II.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043)

Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa, de asemenea administrată în prezent de către Consiliul Județean, are o suprafață de 130.980 ha și a fost desemnată în vederea conservării a 11 specii de păsări de interes comunitar.

Suprafața ariei de protecţie specială avifaunistică Frumoasa se întinde pe teritoriul județelor Sibiu (62 %), Vâlcea (20 %) și Alba (18 %).



62

În figura nr. 57 este prezentată relația amplasamentului vizat de implementarea obiectivului de investiții cu aria de protecție specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043).

În tabelele nr. 5 și 6 sunt prezentate speciile de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria de protecție specială avifaunistică Frumoasa, precum și efectivele populaționale estimate și evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia.

Tabel nr. 5 - Lista speciilor de păsări sălbatice enumerate in anexa I a Drectivei Consiliului 2009/147/EC

pentru care a fost desemnată SPA Frumoasa (ROSPA0043) şi evaluarea efectivelor populaţionale la nivelul sitului Natura 2000

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire specie

Populaţie rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj

1. A241 Picoides tridactylus 250-300 p - - 2. A104 Bonasa bonasia 500-600 p - - 3. A217 Glaucidium passerinum 80-100 p - - 4. A223 Aegolius funereus 300-350 p - - 5. A220 Strix uralensis 70-80 p - - 6. A224 Caprimulgus europaeus 50-60 p - - 7. A236 Dryocopus martius 300-400 p - - 8 A239 Dendrocopos leucotos 150-230 p - - 9. A320 Ficedula parva 1200-2000 p - - 10 A321 Ficedula albicollis 7000-12000 p - - 11. A108 Tetrao urogallus 300-500 i - -

Tabel nr. 6 - Lista speciilor de păsări sălbatice enumerate in anexa I a Drectivei Consiliului 2009/147/EC pentru care a fost desemnată SPA Frumoasa (ROSPA0043) şi evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului

Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire specie Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

1. A241 Picoides tridactylus C B C B 2. A104 Bonasa bonasia B B C B 3. A217 Glaucidium passerinum B B C B 4. A223 Aegolius funereus B B C B 5. A220 Strix uralensis C B C B 6. A224 Caprimulgus europaeus C B C B 7. A236 Dryocopus martius C B C B 8 A239 Dendrocopos leucotos C B C B 9. A320 Ficedula parva C B C B 10 A321 Ficedula albicollis C B C B 11. A108 Tetrao urogallus B B C B



63

II.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de a proiectului

Pentru evaluarea adecvată a impactului potenţial produs de implementarea unui proiect asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit Natura 2000, observaţiile înregistrate în teren trebuie corelate cu aspecte relevante privind ecologia speciilor, arealul de distribuţie, efectivele populaţionale la nivel european şi naţional precum şi relevanţa sitului pentru conservarea acestor specii etc. Toate aceste informaţii, corelate şi cu aspecte tehnice relevante privind proiectul analizat, precum şi cu date legate de impactul cumulat, conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectului implementării proiectului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.

II. 2.1. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: habitatul specific al ciocănitorii de munte este pădurea montană de molid, însă populează local și păduri de amestec (fag cu molid). Preferă arboretele dese, constituite din arbori de peste 40-50 ani, bine închegate, dar local cu rariști. Arborii complet sau parțial uscați sunt căutați de ciocănitorile de munte atât pentru săparea cuiburilor, cât și pentru procurarea hranei reprezentate de larvele insectelor xilofage (cerambicide, scolitide) care se dezvoltă sub scoarța acestora.

Specie sedentară, își sapă cuibul în molizi, mai ales în molizii uscați, iar femela depune un număr de 4-5 ouă în perioada mai-iunie. Clocitul durează 14 zile. Indivizii se hrănesc cu insecte (adulte și larve), la fel ca toate ciocănitorile, dar nu coboară niciodată pe sol.

Distribuţie: ciocănitoarea de munte prezintă o răspândire holarctică, circumpolară, în zona boreală a pădurilor de conifere, specia fiind unul din elementele tipice de taiga. În Eurasia Picoides tridactylus prezintă un areal boreo-alpin, materializat prin existența în afara arealului principal nord-eurasiatic a unor arii izolate de distribuție în munții din Asia și din Europa centrală și sudică (Alpi, Carpați, Alpii Dinarici, Rodopi), a căror populare a avut loc în postglaciar. Specie sedentară, totuși păsările din nordul arealului realizează deplasări iarna, pe distante restrânse, spre sud.



64

În Europa central-sudică Picoides tridactylus este o pasăre tipic montană, trăind în general la altitudini de peste 1.000 m, deși distribuția sa un este condiționată atât de relief cât de existența pădurilor închegate de molid. În Europa centrală, specia și-a extins local aria de distribuție (Pădurea Neagră, Elveția, munții Vosgi), prin popularea unor plantații de molid ajunse la maturitate, dar din alte ținuturi a dispărut.

Aria de răspândire a ciocănitorii de munte în țara noastră coincide în generalcu aria ocupată de pădurile montane mari și închegate de molid, cuprinse între 1.000 m și 1.600 m altitudine. În Carpații Moldovei (Ceahlău, Tarcău) specia a fost semnalizată și în pădurile de amestec (fag și molid) la 700 – 800 m altitudine (Munteanu, 2000).

Efective populaţionale: specie cu statut de conservare ușor nefavorabil, înregistrând un ușor declin populațional în mai multe țări. Populația europeană este estimată între 350.000 și 1.100.000 de perechi, cu abundențe ridicate în țările nordice, Rusia, Belarus, austria, Elveția.

În Atlasul păsărilor clocitoare din România (ediția a II-a, 2002) era indicată o abundență de 2.000 -5.000 de perechi.

Efectivul avansat de BirdLife International (2004), fundamentat pe baza datelor furnizate de către Societatea Ornitologică Română, de 15.000 – 20.000 de perechi este cu siguranță mult supradimensionat.

Luând în calcul suprafața ocupată la nivel național de molidișurile mature și media densității ciocănitorii de munte în cele mai favorabile arii din Alpi (1 pereche/59-89 ha în Bavaria, 1 pereche/108 ha în Elveția, 1 pereche /228 ha în Austria, conform Atlas European Breeding Birds, 1997), Munteanu (2009) estimează un efectiv populațional în Carpații românești la 3.000 – 6.000 perechi.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă de 250-300 perechi. Acest efectiv populațional este semnificativ, situându-se undeva la peste 6 % din efectivul populațional național.

Densitatea medie populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 333 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a pădurilor de conifere, mixte și de foioase din acest perimetru. Este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier



65

(aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de ciocănitori și nici prezența de indivizi aparținând speciei. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian. Per total estimăm că implementarea proiectului la faza de construcție va produce efecte nesemnificative asupra speciei, iar la faza de operare specia nu va fi afectată sub nicio formă.

Pentru reducerea efectelor implementării proiectului asupra speciei, în cadrul secțiunii privind măsurile de diminuare a a impactului, se va propune ca activitatea de pozare a liniei de transport a energiei să fie realizată în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei și momentul în care juvenilii devin apți de zbor.

Bonasa bonasia (ieruncă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie sedentară, ierunca habitează în păduri de conifere mature nederanjate, dar poate fi identificată şi în păduri mixte sau de foioase (făgete). De obicei preferă pădurile dese cu exemplare mari de molid şi larice, cu arini şi mesteacăn pe marginile poienilor. Preferă pădurile mai umede, de multe ori fiind prezentă în apropierea cursurilor de apă. Prezența speciei în teritoriu este legată și de prezența tufărişurilor dese (ex. Vaccinium myrtillus). Preferă de asemenea vegetaţia de tranziţie dintre diferite asociaţii forestiere. Nevoile speciei se scimbă pe parcursul anului. Astfel, doar un habitat mozaicat, aproape neatins, poate satisface cerințele ecologice ale speciei.

Ierunca se hrăneşte la sol, consumând prepoderent muguri, frunze, flori, seminţe, fructe de pădure (mure de pădure, frăguțe, alune, dar mai ales afine) etc. Hrana vegetală este completată cu insecte, de cele mai multe ori furnici, gândaci şi diferite larve. În timpul iernii, din cauza stratului de zăpadă, se hrăneşte în copaci cu seminţe, frunze şi muguri (salcie, mesteacăn, arin, fag etc.).

De obicei se mişcă în perechi, care stau împreună pe tot parcursul anului, dar pot fi întâlnite şi exemplare solitare. Uneori indivizii formează grupuri mici în sezonul de iarnă. Ierunca este o specie teritorială, mărimea teritoriului variând mult. În Europa Centrala densitatea medie a speciei este de cinci perechi pe un kilometru pătrat. Ierunca îşi apără teritoriul doar în timpul primăverii şi verii, iarna poate să se mişte pe suprafețe mai mari, dar primăvara se întoarce la teritoriul său.

Postura nupţiala este asemănătoare cocoşului de munte, capul ridicat, coada desfăcută, aripile îndreptate spre pământ. Conflictele dintre masculi sunt rare, deoarece rotitul se desfăşoară separat, în perechi.



66

Ierunca este o pasăre monogamă. După împerechere de cele mai multe ori masculul părăseşte femela, care creşte singură puii. Cuibăreşte pe pământ, într-un cuib cu diametrul de aproximativ 20 cm și adâncimea de 4-5 cm. Cuibul este căptuşit cu ierburi, frunze şi muşchi. Femela depune 7-11 ouă la un interval de 1-2 zile între ele. Incubaţia de 25-27 zile începe cu depunerea ultimului ou, juvenilii eclozând deodată. După 24 de ore de la eclozare puii abandonează cuibul şi se hrănesc independent. Dupa câteva zile aceștia sunt deja capabili de zboruri pe distanțe scurte. Pui ating mărimea adulților în 30-40 de zile de la eclozare, iar la vârsta de trei luni sunt total independenţi. Când puii sunt mai mari, sau la sfârşitul verii, masculul se întoarce la familia lui, perechea se reasociază şi rămân împreună pe timpul iernii. Perechea stă împreună cu juvenilii şi pe timpul iernii doar în rare cazuri.

Distribuţie: ierunca este o specie sedentară, trăieşte în partea nordică a Eurasiei, Europa centrală şi de Est. Este răspândită în pădurile taiga, iar în zona temperată este prezentă zone montane, între altitudini de 600-1.800 m.

Efective populaţionale: populaţia europeană de ieruncă este mare, estimată la mai mult de 2,5 milioane de perechi, şi reprezintă 25-49% din populaţia mondială. În unele ţări efectivele sunt în scădere, dar datorită creşterii masive a efectivelor din Rusia se consideră că, în prezent, populaţia europeană înregistrează o creştere moderată. Efectivul național de ieruncă este estimat la circa 10.000-13.000 de perechi, populaţia fiind considerată stabilă.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă semnificativă de 500-600 perechi (aproximativ 4,8 % din efectivul la nivel național).

Densitatea populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 188 ha.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Specia habitează în zone nedisturbate, specia lipsind cu siguranță în vecinătatea drumului de acces (drum de exploatare forestieră). În fondul forestier cuprins între DJ 106N și DJ 106P, pe drumuri de exploatare forestieră, vor fi pozate subteran cablurile de transport a energiei electrice. Pe acest tronon va fi generată o disturbare pe termen scurt și de intensitate scăzută, ca urmare a execuției șanțului cu un miniexcavator. În această situație se va înregistra o îndepărtare temporară a unor indivizi pe perioada aferentă lucrărilor de execuție. Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ în perioada de construcție a parcului eolian și va fi nul în perioada de operare.




67

Glaucidium passerinum (ciuvică)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ciuvica cuibăreşte îndeosebi în cuiburi vechi de ciocănitori, mai ales de ciocănitoare pestriţă mare (Dendrocopos major), dar şi în cavităţi naturale (scorburi, rupturi de arbori). Ponta este format din 4-6 ouă ce sunt depuse la interval de două zile în luna aprilie sau la începutul lunii mai. Cloceşte doar femela, care în acest timp este hrănită de către mascul. Incubaţia durează 28-29 zile, iar juvenilii părăresc cuibul la vârsta de 29-32 zile. Hrana constă din mamifere mici (rozătoare, insectivore), păsărele, mai rar din insecte mari, fiind căutată în rarişti, pe lizierele pădurilor și în poieni. Vânează seara şi spre dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui. Ciuvica are obiceiul, mai ales iarna, de a face rezerve de hrană, pe care le adună în scorburi.

Distribuţie: specie trans-palearctică cu areal disjunct boreo-alpin, ciuvica este răspândită în taiga eurasiatică de la Oceanul Atlantic (Norvegia) până la Oceanul Pacific (China, Sahalin), inclusiv în munţii Altai şi Saian din Asia centrală. Populaţii relictare de vârstă post-glacială există în munţii înalţi central şi est-europeni, din estul Franţei (Jura, Vosgi), până în sudul Germaniei şi România (Carpaţi), şi alte mici nuclee izolate au fost identificate în Bulgaria (Balcani, Rodopi) şi Grecia (munţii Vardonesia). Specie sedentară, dar în iernile aspre păsările nordice se deplasează spre sud, în limitele arealului. Sunt menţionate rare cazuri de păsări eratice ajunse în afara ariilor de reproducere.

Efective populaţionale: La nivelul Europei, ciuvica are un statut de conservare favorabil (Non-SPEC), populaţiile ei fiind stabile. Se constată totuşi că înmulţirea huhurezului mic (Strix aluco) are local efecte negative asupra populaţiilor de ciuvică. Efectivele populaţionale de pe continent (între 47.000-110.000 perechi) sunt supuse unor oscilaţii determinate de condiţiile climatice şi de fluctuaţiile populaţiilor de rozătoare. Cele mai abundente populaţii aparţinând acestei specii se află în ţările nordice şi în Rusia.

Pe plan național, ciuvica a fost identificată cu precizie de puţine ori, în puţine puncte din zona montană, mai ales în Carpaţii Orientali şi pe versantul nordic al Carpaţilor Meridionali, de asemenea în Munţii Apuseni. Cu toate acestea, până în prezent în România nu au fost găsite cuiburi cu ouă sau pui.

Efectivul populațional la nivel național este imposibil de precizat, dar foarte probabil nu există mai mult de 1.000-2.000 perechi cuibăritoare.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă semnificativă de 80-100 perechi (aproximativ 6 % din populația națională de ciuvică).



68

Densitatea medie a populației de ciuvică la nivelul SPA Frumoasa este estimată la 1 pereche / 888 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a molidișurilor din acest perimetru. Este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de ciocănitori (respectiv și de ciuvică) și nici prezența de indivizi aparținând speciei. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.

Per total estimăm că implementarea proiectului la faza de construcție va produce efecte nesemnificative asupra speciei, iar la faza de operare specia nu va fi afectată sub nicio formă.


Aegolius funereus (minuniță)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: minunița habitează în păduri dese de conifere, cuibărind în scorburi, dar mai ales în cuiburi părăsite de ciocănitori și în special de ciocănitoare neagră (Dryocopus martius). În Europa vestică şi nordică, minuniţa ocupă frecvent cuiburile artificiale montate anume pentru ea, cale de populare a pădurilor echiene tinere. Femela depune 4-5 ouă, uneori până la 8, în lunile martie-aprilie. Clocitul durează 30-37 zile, iar puii părăsesc cuibul la vârsta de 31-36 luni. S-au constatat cazuri de poligamie, respectiv de poliginie (un mascul cu două femele) şi de poliandrie secvenţială (femela abandonează puii încă nezburători în seama masculului, pentru a începe un nou cuibărit cu un alt mascul). Indivizii prezintă o activitate strict nocturnă. Minunița se hrăneşte cu rozătoare mici, mai rar cu



69

păsărele. În vestul Europei (posibil şi la noi) duşmanii săi naturali sunt jderul şi veveriţa (aceasta îi pradă cuiburile).

Ca urmare a observării sau capturării unor exemplare în cursul iernii, în unele lucrări româneşti se afirmă că în ţara noastră minuniţa este un oaspete de iarnă. Aceasta este o eroare generată de faptul că în condiţiile iernilor aspre cu zăpadă abundentă, minuniţa, la fel ca huhurezul mare, coboară din munţi spre văi, fiind deci mai uşor de observat sau de auzit decât vara, când habitează în pădurile de molid dese.

Distribuţie: specie holarctică, minunița este prezentă în pădurile de taiga din America de Nord şi Eurasia. În afara acestui areal continuu, foarte vast, minuniţa mai populează munţii din Europa centrală şi sudică şi câteva masive montane din Asia centrală, în aceste teritorii fiind considerată drept relict post-glacial. Iarna, păsările nordice sunt eratice, mai des în condiţiile în care stratul de zăpadă devine gros şi le împiedică să îşi găsească hrana pe sol. În Europa centrală minuniţa este strict sedentară, totuşi iarna unele exemplare coboară spre văi mai adăpostite. La fel ca în cazul altor strigiforme, populaţiile de Aegolius funereus înregistrează fluctuaţii ciclice în funcţie de abundenţa rozătoarelor, hrana de bază a speciei.

În Europa centrală şi de vest, aria de răspândire a minuniţei s-a extins în mod secundar în zonele montane spre ţinuturile de şes, în pădurile de conifere naturale sau plantate; este cert că această expansiune a fost facilitată de expansiunea ciocănitorii negre, care îi oferă minuniţei oportunităţi de cuibărire. Ca atare, minuniţa a ajuns să fie prezentă spre apus până în Olanda, Belgia, Franţa şi Pirinei. Specia este prezentă în 28 de ţări europene.

Pe plan național se poate presupune că minuniţa este răspândită dispers în tot etajul pădurilor de răşinoase montane din Carpaţi, probabil şi în păduri de amestec, dar consemnările certe sunt puţin numeroase. Ele provin în principal din Carpaţii Orientali, mai puţine fiind cele notate în Meridionali, dar niciuna nu se referă la cuiburi cu pui sau ouă.

După datele centralizate de Kohl (1963) pe baza a diferite lucrări, minuniţa a fost identificată în România în puncte din judeţele Neamţ, Braşov, Sibiu, Harghita, Mureş, Caraş-Severin (în zone montane, majoritatea în sezonul rece). Prezenţa sa a mai fost pusă în evidenţă în masivul Giumalău (Paşcovschi, 1959), în munţii Stânişoarei pe valea Râşca Mare (Băcescu, 1961), în masivul Ceahlău (M. Vasile, 1969), la Pângărăcior, jud. Neamţ (Munteanu, 2000), la Tazlău, jud. Bacău (Dombrowski, 1912), la Coşna în depresiunea Dornelor (Munteanu, 2000), în munţii Călimani (Kohl, 1983), la Comăneşti, jud. Bacău (Grossu şi Radu, 1973), în masivul Ciucaş (Radu, 1991b), mai recent în munţii Gurghiului (Grupul Milvus).

Efective populaţionale: efectivele europene ale minuniței totalizează între 110.000-350.000 perechi, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în Rusia, alte însemnate efective existând în Norvegia, Suedia şi Finlanda. Ca atare, se consideră că în Europa minuniţa are un statut de conservare favorabil (Non-SPEC: sigură).



70

Pe plan național efectivul minuniței este dificil de evaluat, însă este probabil să nu existe mai mult de 1.000-2.000 de perechi în întreaga ţară. După Munteanu (2009), valorile mari publicate de BirdLife International (2004), având ca sursă informaţională datele furnizate de partenerul său din România, nu sunt credibile atâta vreme cât ele nu se bazează pe rezultatele unor cercetări temeinice.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă foarte semnificativă de 300-350 perechi (aproximativ 21,6 % din populația națională de minuniță).

Densitatea medie a populației de minuniță la nivelul SPA Frumoasa este estimată la 1 pereche / 246 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a molidișurilor din acest perimetru. Ca și în cazul speciei Glaucidium passerinum, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de ciocănitori (respectiv și de minuniță) și nici prezența de indivizi aparținând speciei. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.





71

Strix uralensis (huhurez mare)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: huhurezul mare este o specie de bufniță rezidentă, preponderent nocturnă, ce utilizează habitate destul de diversificate, funcție de zona în care trăiește. În regiunile nordice cuibărește în arboretele batrâne boreale, în mlaștini din munți și în păduri de conifere din regiunea de tundră. Pe alocuri se poate întâlni și în zone joase și platouri. În Europa Centrală și de Sud preferă pădurile de foioase, cu precadere cele de fag, fiind însă întâlnit și în cele de amestec. Unele populații cuibăresc în păduri pure de conifere și chiar în cele de stejar cu carpen. Este o pasăre care cuibărește în zona muntoasă, în ultimul timp manifestând o tendință de a coborâ în zona colinară. În regiunile de câmpie se întâlnește rar, mai ales în perioada de iarnă.

Asemenea celorlalte specii de bufnițe, nici huhurezul mare nu-și construiește cuib propriu, ocupând pentru acest scop scorburi mari, cioatele trunchiurilor de arbori rupte de furtună sau cuiburi vechi ale altor păsări mari. Ocupă cu o frecvență ridicată și scorburile artificiale amplasate pentru specie.

Ponta, formată din 3 – 4 ouă, este depusă pe materialul existent în cuib sau scorbură, fără nici un alt material adăugat. Masculii păzesc zona cuibului, semnalizând sonor prezența. Ponta este depusă începând din mijlocul lunii martie până la începutul lunii mai. Clocitul este asigurat de femelă și începe o dată cu depunerea primului ou, iar eclozarea are loc după o perioadă de 27 - 29 de zile. În anii nefavorabili sub aspect al resurselor trofice, femela nu clocește. Puii părăsesc cuibul la aproximativ 4-5 săptămâni, înainte de a fi capabili de zbor și rămân în preajma cuibului încă două săptămâni, devenind complet independenți după o perioadă de două luni. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani.

Huhurezul mare este un vânător redutabil datorită văzului nocturn foarte bun, dar mai ales auzului şi zborului planat, silenţios. Baza trofică a speciei este formată în special din mamifere (șoareci, iepuri, veverițe) și, mai rar cu păsări.

Distribuţie: huhurezul mare este răspândit în emisfera nordică al Eurasiei. Arealul nordic al speciei se extinde din Siberia de Vest până la Sakhalin, Corea și Japonia, fiind delimitat cu aproximație în nord de către gradul 65 latitudinea nordică, iar spre sud limita arewalulu urmărește limita sudică a taigăi. Pe lângă acest areal continuu, populații se mai întâlnesc în unele masive montane din interiorul Europei. Astfel, în Alpi, Balcani și în regiunea carpatică este întâlnită subspecia Strix uralensis macroura, în nordul Poloniei și Scandinavia habitează subspecia Strix uralensis liturata, iar în Siberia de Vest este întâlnită specia nominală Strix uralensis uralensis.

În România cuibărește atât în zonele de deal cât și în regiunea montană. Pot fi întâlniți indivizi de la altitudini joase, unde cuibăresc în păduri de foioase de la șes, până la peste 1.800 m, unde cuibăresc în păduri batrâne de molid. Este o specie relativ



72

comună în făgetele din estul și sudul Transilvaniei și în pădurile de munte ale Maramureșului, sporadic putând fi întâlnită în toate regiunile de deal din ambele laturi ale Carpaților. În sezonul rece apar în țara noastră și exemplare nordice.

Efective populaţionale: fiind o specie a cărei populație este fluctuantă, efectivul exact este greu de evaluat. În unii ani apare în centrul Europei ca o specie de invazie, când un număr mare de perechi pot cuibării în zone unde în mod normal specia nu cuibărește. Se consideră că la nivel național populația de huhurez mare înregistrează o creștere a efectivului, cucerind noi teritorii de cuibărit, extinzând arealul său. Evaluarea speciei este îngreunată și de faptul că este o specie de noapte. Populația din România este estimată undeva la 12.000-20.000 perechi, iar cea Europeană la 53.000 - 140.000 la perechi. Populația siberiană nu este suficient cunoscută, însă este considerat o specie relativ comună în această regiune.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă de 70-80 perechi, adică aproximativ 0,5 % din efectivul huhurezului mare pe plan național.

Densitatea medie a populației de huhurez mare la nivelul SPA Frumoasa este estimată la 1 pereche / 1.379 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a habitatelor forestiere din acest perimetru. Ca și în cazul altor răpitoare, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de huhurez mare și nici prezența de indivizi aparținând speciei. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.


Pentru reducerea efectelor implementării proiectului asupra speciei, în cadrul secțiunii privind măsurile de diminuare a a impactului, se va propune ca activitatea



73

de pozare a liniei de transport a energiei să fie realizată în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei și momentul în care juvenilii devin apți de zbor.

Caprimulgus europaeus (caprimulg)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: caprimulgul habitează în păduri luminoase, deschise și câmpii cu arbori izolați. Specie activă noaptea și în perioada crepusculară. Penajul, cu o culoare de camumflaj brună cenușie, imită scoarța arborilor, și este moale, fapt ce face ca în zbor să nu facă zgomot. Cuibul este realizat pe sol sub formă de o simplă adâncitură în apropierea unui trunchi/ramuri uscate. Ponta este formată din 2 ouă depuse noaptea la un interval de 36 de ore, de la sfârșitul lunii mai până în luna iunie sau chiar iulie. Incubația se desfășoară timp de 16-21 de zile. Clocirea începe după depunerea primului ou și este asigurată de ambele sexe, însă ziua clocește mai mult femela. Caprimulgul depune două ponte pe an. Puii, seminidicoli, sunt îngrijiți de ambii părinți. Când femela începe a doua clocire, masculul preia îngrijirea puilor. Juvenilii devin capabili să zboare la 17-19 zile de la eclozare și devin independenți la 31-34 de zile. Baza trofică a caprimulgului este formată din insecte mari active noaptea și în amurg.

Distribuţie: caprimulgul este o specie de origine tropicală ce cuibăreşte în zone împădurite din Africa de Nord, Europa de Sud şi Vest, iar spre nord până în zona de tundră şi de stepă la est. În România caprimulgul este un oaspete de vară, cuibăreşte în mai multe tipuri de pădure, din Delta Dunării până în zona subalpină în Banat, Podişul Transilvaniei, Moldova şi Dobrogea, dar şi în zona montană până la altitudinea de 1.500 m.

Efective populaţionale: populația europeană cuibăritoare de caprimulg este estimată, conform BirdLife International (2004), la 470.000-1.000.000 (1.410.000 – 3.000.000 de indivizi). Efectivul european de caprimulg este estimat la 50-74 % din efectivul global, estimările preliminare ale efectivului global fiind în plaja de 2.000.000-6.000.000 de indivizi.

Pe plan național, conform Atlasului provizoriu al păsărilor clocitoare din România (SOR, 1994), efectivul a fost estimat la 2.000 – 6.000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație cuibăritoare de 50-60 perechi (aproximativ 1,4 % din populația națională de caprimulg).

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Habitatele forestiere identificate nu sunt corespunzătoare cerințelor ecologice ale caprimulgului nici ca habitat de cuibărire și adăpost și nici ca habitat de hrănire.



74

Dryocopus martius (ciocănitoare neagră)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ciocănitoarea neagră este cea mai mare ciocănitoare de la noi, de talia unei ciori. Specie sedentară, habitează preponderent în zona pădurilor de conifere şi de amestec, mai rar se întâlneşte la şes. Cuibul este săpat în trunchiurile arborilor, la înălțimi de 3 până la 20 m înălțime față de sol. Intrarea în cuib este rotund/ovală, cu un diametru de 8-9 cm. Ponta, alcătuită din 3-5 ouă, este depusă în perioada aprilie-mai. Ouăle sunt clocite de ambele sexe timp de 13-14 zile. Zborul ciocănitorii negre, spre deosebire de celelalte specii de ciocănitori, nu are întreruperi. Frecventează pădurile bătrâne de conifere sau de foioase, cățărându-se pe trunchiul arborilor pentru a se hrăni. Ciocănitoarea neagră este mare consumatoare de larve de coleoptere și lepidoptere xilofage, pe care indivizii le caută săpând cu ciocul în lemnul atacat. Iarna, indivizii coboară în ținuturile joase în căutarea hranei. În anotimpul rece baza trofică este înlocuită parțial cu fructe și semințe.

Distribuţie: este comună în Europa centrală și nordică, dar mai rară în Europa sudică și de est. Lipsește din Insulele Britanice, Insulele din Marea Mediterană precum și din lungul Coastei Scandinave. În România este răspândită cu precădere de-a lungul lanțului carpatic, Munții Măcin, Podișul Transilvaniei, Banat, Bucovina, Delta Dunării. Este mai rară în restul Dobrogei, în partea sudică a Moldovei și în Câmpia Română.

Efective populaţionale: la nivel european este estimată o populație cuibăritoare de 740.000-1.400.000 de perechi, echivalent a 2.220.000-4.200.000 de indivizi (BirdLife International 2004). Populația europeană de ciocănitoare neagră deține o pondere estimată la 25-49% din populația globală. La nivel național populația de ciocănitoare negră este relativ stabilă, fiind estimat un efectiv populațional de circa 6.000 – 8.000 de perechi.

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă de 300-400 perechi (aproximativ 5 % din populația națională de ciocănitoare neagră).

Densitatea medie populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 262 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a pădurilor mixte și de conifere din acest perimetru. Ca și în cazul altor specii, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și



75

aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de ciocănitori și nici prezența de indivizi aparținând speciei. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.



Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specia poate fi observată în păduri de foioase sau de conifere cu mulţi arbori seculari şi copaci putreziţi. Exemplare urcă şi în regiunile montane, dar mai ales în zonele mai calde, cu expunere sudică. Ciocănitoarea cu spate alb este o specie sedentară, ce se deplasează pe distanţe mari în sezonul de toamna şi de iarnă. Indivizii se hrănesc cu insecte şi larve ale acestora pe care le caută adesea la nivelul solului, în buşteni şi trunchiuri de arbori căzuţi şi putreziţi pe care îi scobesc sub formă de găuri conice. Meniul trofic include şi fructe de pădure. Specia este solitară în afara sezonului de reproducere. Perechile se reformează de la un an la altul. Ambele sexe bat darabana, însă diferenţa constă în faptul că masculul bate cu o frecvenţă mai mare decât femela. Scobesc în trunchiuri şi crengi groase putrede o scorbură cu un diametru la intrare de de 5,5x6,5 cm. Cuibul se află de regulă la circa 4 m înălţime. Singura pontă constă din 3-5 ouă depuse la mijlocul lunii aprile, clocite circa 10 zile de ambii adulţi. Puii zboară la circa 25 de zile de la eclozare.

Distribuţie: Datorită managementului silvic actual, care nu permite existenţa arborilor bătrâni şi putreziţi pe picior sau căzuţi, specia este destul de rară, în Europa de Vest lipsind în prezent. Specia este larg răspândită în Siberia şi Centrul Asiei până la Peninsula Camceatca şi Insulele Japoneze.

Efective populaţionale: efectivul cuibăritor naţional este estimat în prezent la aproximativ 20.000 – 40.000 de perechi.



76

Relevanţa sitului pentru specie: numărul perechilor cuibăritoare din interiorul ariei de protecţie specială avifaunistică Frumoasa a fost estimat, conform formularului standard al sitului Natura 2000, la 150-230 de perechi, ceea ce reprezintă aproximativ 0,6% din populaţia naţională (relevanță scăzută).

Densitatea medie populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 545 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a pădurilor de conifere, mixte și de foioase din acest perimetru. Ca și în cazul altor specii, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de ciocănitori și nici prezența de indivizi aparținând speciei. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.



Ficedula parva (muscar mic)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: în majoritatea arealului de răspândire, muscarul mic preferă pădurile de foioase sau mixte (foioase – conifere), dar în nord cuibăreşte şi în păduri de conifere. Adeseori specia poate fi observată în apropierea apelor curgătoare. Muscarul mic preferă, de asemenea, pădurile cu arbori înalţi şi cu subarboret dezvoltat. În timpul migraţiei indivizi pot fi întâlniți şi în alte habitate cu arbori sau tufişuri. În România preferă pădurile de fag şi cele mixte de fag-brad-



77

molid. De asemenea, este posibil să cuibărească şi în pădurile de carpen-tei-stejar din Podişul Nord-Dobrogean.

Baza trofică este formată predominant din insecte şi alte nevertebrate. În timpul perioadei de cuibărit muscarul mic îşi procură hrana mai ales din coroana arborilor, mişcându-se rapid, ca pitulicele, însă, uneori, vânează și ca ceilalți muscari. Mai rar, muscarul mic culege hrana şi la nivelul solului. În timpul migraţiei şi la locurile de iernare specia utilizează mai mult vegetaţia subarbustivă.

De cele mai multe ori cuibul este construit în scorburi, dar sunt cazuri în care cuiburile sunt realizate și în exteriorul scorburilor, în subarboret sau în coronamentul arborilor, la o înălţime cuprinsă între 1,2 și 21 m de la sol. Cuibul este construit aproape exclusiv de femelă din materiale vegetale, de cele mai multe ori din briofite, şi este căptuşit cu pene şi păr. Perioada de cuibărit începe în luna mai. Muscarul mic cuibăreşte doar o dată pe an. Femela depune circa 5-6 ouă, mai rar 4 sau 7, și începe clocitul după depunerea ultimului ou. Clocitul durează 12-13 zile. Masculul nu ajută în clocit. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi, iar juvenilii părăsesc cuibul după 12-13 zile. După părăsirea cuibului, puii mai sunt hrăniţi o perioadă de timp până ce devin independenţi.

Fiind o specie cuibăritoare în scorburi, are nevoie de lemn uscat, pe picioar, pentru cuibărit. Astfel de condiţii se întâlnesc în pădurile bătrâne şi necurăţate. Scoaterea lemnului mort pe picioar din fondul forestier limitează densitatea populațională locală a speciei.

Este o specie migratoare de distanţă lungă, fiind una dintre foarte puţinele specii cuibăritoare din România care migrează în sud-est, petrecând iarna în Pakistan şi India, și nu în Africa. Soseşte înapoi în masă în prima parte a lunii mai, masculii ajungând primii. În toamnă migraţia ceea mai intensă poate fi observată în a doua parte a lunii septembrie, dar pot fi observate exemplare până în luna octombrie. O migraţie de toamnă foarte intensă a speciei se poate observa în Dobrogea.

Distribuţie: Limita vestică a arealului se află în Europa centrală. În nord cuibăreşte în sudul Scandinaviei, iar în est până la Siberia. În sud cuibăreşte în Bulgaria, Krimea și Caucaz, până la Munţii Elbruz. În România muscarul mic este răspândit pe tot teritoriul Carpaţilor, fiind o specie comună a făgetelor Carpaţilor Orientali şi Meridionali. În Munţii Banatului şi în Munţii Apuseni densitatea perechilor cuibăritoare este mai mică. Perechi cuibăritoare au fost identificate şi în interiorul Transilvaniei (Podişul Hârtibaciului). Este posibil ca specia să cuibărească și în Podişului Nord-Dobrogean.

Efective populaţionale: Efectivul populaţional la nivel mondial este necunoscut. Populaţia europeană este estimată undeva între 3.200.000 și 4.600.000 de perechi. Populaţia din România este estimată la aproximativ 360.000 – 512.000 de perechi. Atât populaţia europeană cât şi cea națională este considerată stabilă. Cu toate acestea este



78

foarte posibil ca efectivele din România să fie în scădere datorită activităților de exploatare silvică de prea mare amploare în unele zone ale țării.

Relevanţa sitului pentru specie: efectivul cuibăritor estimat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică Frumoasa este de aproximativ 1.200-2.000 de perechi, ceea ce reprezintă 0,4 % din populaţia cuibăritoare din România (relevanță scăzută).

Densitatea medie populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 65 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a pădurilor de conifere, mixte și de foioase din acest perimetru. Ca și în cazul altor specii, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de muscar mic și nici prezența de indivizi. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.



Ficedula albicollis (muscar gulerat)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: muscarul gulerat cuibăreşte în rarişti şi păduri de foioase din regiunea colinară înaltă și montană, în arbori bătrâni, cu cavităţi în care îşi construiesc cuibul. Se hrăneşte cu insecte vânate din zbor, dar şi cu larve şi fluturi la nivelul coroanei arborilor. Specia poate fi observată cuibărind și în grădini și



79

parcuri. Ponta este constituită din 4-6 ouă. Clocitul, realizat doar de femelă, durează 12-13 zile. Toamna migrează în Africa centrală.

Distribuţie: muscarul gulerat cuibărește din estul Franței până la Ural și din nordul Europei până în zona mediteraneană (în nordul Italiei există o populație izolată).

Efective populaţionale: populația cuibăritoare este estimată la nivel European la aproximativ 1.400.000-2.400.000 de perechi, iar populația toală europeană la 4.200.000-7.200.000 de indivizi (BirdLife International 2004). La nivel național a fost estimat un efectiv populațional de 150.000 – 200.000 de perechi (Munteanu D., 2009).

Relevanţa sitului pentru specie: efectivul cuibăritor estimat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică Frumoasa este de aproximativ 7.000-12.000 de perechi, ceea ce reprezintă 5,4 % din populaţia cuibăritoare din România (relevanță semnificativă).

Densitatea medie populațională a muscarului gulerat la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 1,23 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a pădurilor de foioase din acest perimetru. Ca și în cazul altor specii, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe aceste suprafețe nu au fost identificate cuiburi de muscar gulerat și nici prezența de indivizi. Efectele proiectului asupra speciei vor consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian.





80

Tetrao urogallus (cocoș de munte)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: cocoșul de munte este o pasăre sedentară ce habitează în molidișuri mature, nu foarte dese, cu subarboret și strat ierbos, îndosebi cu plante cu bace (Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea), între 800 și 1.800 m altitudine. În căutarea hranei, cocoșul de munte poate fi observat și în rariști, tăieturi de pădure, arborete de mesteacăn, turbării și chiar în tufărișurile subalpine. Specia este poligamă. În luna aprilie și la începutul lunii mai masculii desfășoară, în vederea împerecherii, jocuri nupțiale pe suprafețe restrânse ale pădurii, în așa numitele”locuri de rotit”. Femela (gotca) depune 6-10 ouă în luna mai într-un cuib rudimentar, amenajat pe sol. Incubația durează 26-28 de zile. Puii, nidifugi în primele zile, sunt îngrijiți doar de femelă. Hrana este mixtă, însă preponderent vegetală: ”ace” de molid, muguri, semințe, ierburi suculente, fructe de pădure/bace. Hrana de proveniență animală, cu o pondere scăzută, este formată din râme, ”ouă” de furnici, insecte și moluște. Cu acestea sunt în mare parte hrăniți puii de către femelă. De asemenea, specia are nevoie de apă și de pietricele pentru digerarea hranei. Zborul cocoșului de munte este greoi datorită aripilor scurte rotunjite și a greutății indivizilor. Zgomotul puternic produs în timpul zborului poate atrage atenţia prădătorilior. De aceea, cocoşul de munte evită zborul, dacă este posibil, și mai degrabă se ascunde în vegetaţia densă.

Distribuţie: Este o specie sedentară, palearctică, euro-siberiană și boreo-alpină prezentă în nordul Europei, în vestul şi centrul Asiei. Este răpândită nu numai în pădurile taiga de pe latitudinile mai nordice, ci e prezentă şi in pădurile de conifere montane din regiunea temperată a Eurasiei, de asemenea in Munţii Carpaţi la atitudini mai mari de 800 m. Populaţia din Scoţia s-a stins, dar specia a fost reîntrodusă din Suedia. În Germania cocoșul de munte este pe cale de dispariţie. În Caucaz specia este înlocuită de Tetraogallus caucasicus, iar în Siberia estică de Tetrao parvirostris.

La nivel național, aria de distribuție a cocoșului de munte se suprapune în mare parte peste suprafețele ocupate de păduri de molid, dar specia lipsește din arboretele tinere sau din cele deranjate de activități umane (exploatări forestiere, turism). Abundența indivizilor pe teritoriul pe care îl populează la nivel național nu este uniformă. Densități populaționale mai ridicate sunt înregistrate în nordul Carpaților Orientali și pe versantul nordic al celor Meridionali.

Efective populaţionale: Populaţia globală de cocoș de munte este estimată la 1.500.000-2.000.000 de exemplare, dintre care în Europa trăiesc aproximativ 800.000-1.000.000 de perechi. Specia este în declin în aproape toată Europa. Această scădere este diminuată datorită creşterii semnificative a populaţiei din Rusia. Motivul principal al declinului din ţările europene este reprezentat de distrugerea habitatelor şi de disturbarea antropică. În România trăiesc aproximativ 4.500-5.200 de perechi, iar populaţia este stabilă.



81

Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă semnificativă de 300-500 de indivizi (situată sub 4 % din efectivul la nivel național).

Densitatea medie populațională a cocoșului de munte la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 individ / 200 ha. Densitatea a fost calculată ca urmare a corelării efectivului mediu estimat la nivelul sitului Natura 2000 cu suprafața totală a pădurilor de conifere din acest perimetru. Ca și în cazul altor specii, este evident faptul că densitatea estimată este teoretică, în realitate distribuția speciei la nivelul sitului Natura 2000 fiind direct corelată cu clasele de vârstă ale arboretului și cu alte condiții ecologice specifice.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Din punct de vedere etologic aceste suprafețe nu pot fi utilizate de exemplare de cocoș de munte. Efectele proiectului, total nesemnificative dată fiind preferința speciei pentru habitate nederanjate, pot consta în disturbarea aferentă lărgirii drumului de exploatare forestieră și pozării cablurilor de transport a energiei electrice. Deranjul va fi de intensitate redusă și se va manifesta pe o perioadă restrânsă de timp. La această disturbare se adaugă și transportul componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, materialelor și utilajelor. Transportul acestora se va realiza pe DJ 106N și apoi pe drumul de acces (drum de exploatare forestieră), până în perimetrul parcului eolian. Indivizii utilizează suprafețe de pășune subalpină din vecinătatea limitei superioare a molidișurilor în vederea hrănirii cu bace de Vaccinium sp., însă specia nu poate fi afectată fizic de turbinele eoliene având în vedere altitudinea joasă de zbor pe de-o parte, precum și distanța turbinelor eoliene față de limita superioară a molidișurilor pe de altă parte.

II. 2.2. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

Lynx lynx (râs)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: râsul preferă liniştea oferită de masivele forestiere întinse, cu relief accidentat şi poieni intercalate. Culmile scurte şi abrupte îi permit observarea prăzii şi facilitează deplasarea în teren. Toate tipurile de vegetaţie



82

forestieră care oferă posibilităţi de observare, pândă şi vânare a prăzii sunt preferate de către râs.

Râşii sunt animale solitare, pe teritoriul unui mascul găsindu-se două sau trei femele cu pui, care stau împreună din primăvară şi până la sfârşitul toamnei. Anual, femela naşte 1-4 pui, care stau în vizuină în primele luni de viaţă. Atunci când puii sunt abandonaţi de femelă, la sfârşitul toamnei, de cele mai multe ori ei rămân împreună pe durata iernii. Teritoriile râşilor sunt apărate de intruşii de acelaşi sex iar mărimea teritoriului unui exemplar adult de râs este de cca. 40 - 55 km². Prada principală a râsului este căpriorul, urmat de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra neagră şi mai puţin mistreţul sau diferite alte specii de animale. Consumă, în general, doar părţi din prada ucisă, restul fiind consumat de alţi prădători sau de speciile necrofage.

Deşi este considerată o specie care poate fi văzută destul de rar, râsul este un animal curios, care se apropie de aşezările omeneşti dar evită contactul cu omul. Datorită auzului foarte bine dezvoltat, râsul reuşeşte să evite întâlnirile directe cu omul, preferând liniştea oferită de pădure. Pagubele produse de râs sectorului zootehnic sunt neînsemnate, mai ales din cauza faptului că turmele de animale domestice (în special oi şi capre) sunt păzite de câini ciobăneşti.

Râsul nu acceptă prezenţa în teritoriul său a indivizilor de acelaşi sex, fiind un prădător cu un spectru foarte larg, care include mai ales animale de aceeaşi talie sau de dimensiuni mai reduse decât el. Căpriorul este de departe specia pradă principală a râsului, iar pisica sălbatică este duşmanul direct al râsului în cadrul nişei ecologice respective, fiind eliminată din teren de către acesta.

Distribuţie: arealul râsului se întinde pe întreaga suprafață a pădurii de taiga, din Scandinavia până în estul Siberiei, acoperind pădurea montană din Europa (odinioară răspândită în toata zona, acum limitată la Balcani și Carpati), Caucaz, Asia Mică, Kopet dag si estul Manciuriei, Kansu și sud-estul Tibetului, insula Sacalin și, probabil, Sardinia.

În secolul XIX râsul a fost exterminat din multe zone europene. De exemplu, în Elveția acesta a dispărut ca urmare persecuției directe din partea omului și a sensibilității râsului față de distrugerea habitatului (defrișări). După anul 1971, râsul a fost reintrodus în Munții Jura și Alpi, iar până la mijlocul anilor 80 aceste populații s-au răspândit rapid, apoi au stagnat, deși nu fuseseră acoperite toate habitatele favorabile lor.

În Romania atinge cea mai mare densitate din intregul sau areal, fiind prezent de la 200 m la 1.800 m altitudine, mai ales în zonele care oferă condiţii optime pentru căprior, principala specie pradă. La nivel naţional, râsul este semnalat pe cca. 42.000 km².

Efective populaţionale: în ultimul secol, populaţia de râs din România a cunoscut o evoluţie ascendentă, de la cca. 150 de indivizi în perioada 1930-1940 la peste 1.000 de



83

indivizi în prezent. În ultimul deceniu, această evoluţie ascendentă s-a atenuat, populaţia fiind stabilă, mărimea ei fiind estimată la cca. 1.100 – 1.300 de indivizi. Datorită influenţei negative a activităţilor umane, experții consideră că tendinţa actuală de evoluţie este descendentă.

Populaţia de râşi din România este estimată anual de către autorităţi. Există tendinţe de supraestimare a populaţiei de râs (estimările oficiale sunt de cca. 1.800 de indivizi), atât datorită lipsei informaţiilor privind ecologia speciei cât şi a modului de realizare a acestor estimări.

Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ. Pe traseul de pozare a cablurilor de transport a energiei electrice situat între DJ 106 N și DJ 106 P, zonă utilizată de râs, impactul implementării proiectului va fi de scurtă durată și intensitate, aferent disturbării generate ca urmare a execuției lucrărilor de săpare a șanțului cu un miniexcavator. În rest, implementarea proiectului în faza de construcție și cea de operare nu va afecta specia sub nicio formă. Activitatea de pozare subterană a cablurilor electrice nu va conduce sub nicio formă la reducerea efectivului populațional la nivelul SCI Frumoasa.

Ursus arctos (urs brun)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ursul brun este un animal tipic al pădurilor montane întinse şi liniştite din cuprinsul arcului carpatic, preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate în specii arbustive şi vegetaţie erbacee. Fiind un animal omnivor de talie mare, ursul are nevoie de o bază trofică diversă şi abundentă, preferând habitate în care se găsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi scoruş sau diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi.

În teritoriul său, ursul are nevoie de zone cu stâncării, pentru bârloagele din perioada de iarnă. Dacă asemenea zone nu există în teritoriul său, ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori doborâţi, rădăcini sau cioate.

Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat, el este activ şi în timpul zilei. În perioada de toamnă, el face deplasări lungi până în zonele de foioase, în special în făgete şi gorunete, dar şi în zonele cu pomi fructiferi.

Este un animal solitar, doar în perioada de împerechere (mai-iunie) putând fi observaţi masculii şi femelele împreună. După o perioadă de gestaţie de 7-8 luni, din care există o perioadă latentă de 4-5 luni, ursoaica dă naştere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni reduse (20-25 cm şi o greutate de până la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la faptul că puii se nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îi hrăneşte din rezervele de grăsime acumulate toamna. Puii rămân împreună



84

cu ursoaica până la vârsta de 1,5-2 ani, aceştia fiind protejaţi cu atenţie de către mama lor. Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelor şi la 4 ani în cazul masculilor, longevitatea urşilor fiind de 15-25 de ani.

Ursoaica cu pui evită contactul cu alţi urşi, în special cu masculii, deoarece aceştia pot adesea ucide puii pentru a determina ursoaica să intre mai devreme în călduri. Urşii maturi au un teritoriu de mărime variabilă (10 – 100 km²), această variaţie depinzând mult de calitatea habitatului (adăpost, linişte şi hrană).

Ursul evită contactul cu omul, dar fiind un animal oportunist, el foloseşte toate mijloacele disponibile pentru a se hrăni. În acest context, el poate intra în conflict cu omul în diferite situaţii ca de exemplu: prădarea asupra animalelor domestice, distrugerea culturilor agricole şi a pomilor fructiferi, hrănirea cu deşeuri menajere aflate în apropierea pădurii, etc.

Distribuţie: ursul brun se intâlneste cu anumite subspecii în Europa, America de Nord și Asia, fiind specia cu arealul cel mai extins dintre Ursidae. Ursul brun popula întreaga Europa, însă în ultimele secole a dispărut din majoritatea regiunilor. Printre cauzele dispariției ursului brun se numară cresterea numerică a populației umane, fragmentarea habitatelor, dezvoltarea agriculturii și vânătoarea excesivă.

Efective populaţionale: în prezent, efectivele europene se ridică la circa 14.000 de indivizi, exceptând Rusia, având habitatele pe o suprafață de peste 800.000 km². În România efectivele de urs brun se ridicau la circa 5.600 de indivizi, reprezentând 40% din efectivele europene (Mertens si Ionescu, 2000). Acest efectiv depășeste ușor optimul ecologic calculat de autoritatile cinegetice, care este de 4.800 de indivizi. Urșii se întâlnesc în zonele de munte (93% din populație) și deal (7% din populație), în România densitatea medie fiind de 8 urși/100 km².


Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ având în vedere suprafața redusă vizată de implementarea proiectului în raport cu suprafața utilizată de un exemplar de urs brun, cuprinsă între 10 km² și 100 km². În urma discuțiilor purtate cu gestionarul fondului de vânătoare ce include fondul forestier prin care vor fi transportate componentele turbinelor eoliene, utilajele și echipamentele necesare implementării proiectului și prin care vor fi pozate subteran cablurile electrice, se constată că pe aceste amplasamente, precum și în vecinătatea lor, nu au fost identificate bârloage.

În urma consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona



85

central-estică a Carpaților Orientali”, se poate afirma că ursul brun utilizează cu o frecvență foarte redusă habitatele subalpine. În perioada de funcționare a parcului energetic eolian impactul asupra speciei va fi nesemnificativ.

Figura nr. 58 – Aspect privind existența lațurilor de capturare a ursului brun pe Culmea Armăsarului, în vecinătatea traseului drumului de operare situat între turbina eoliană nr. 2 și turbina eoliană nr. 3

(aproximativ 100m distanță de drumul de operare)

Canis lupus (lup)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: lupul este un animal care trăieşte în păduri relativ întinse, în zonele de deal şi munte, neavând cerinţe specifice pentru anumite habitate forestiere. În acest context, lupul preferă zonele care îi oferă o bază trofică abundentă, constituită atât din animale sălbatice cât şi domestice. Este prezent în toate ecosistemele forestiere de deal şi de munte de la noi, uneori fiind prezent chiar şi în trupurile mari ale pădurilor de câmpie, precum şi în Delta Dunării. Utilizează zone largi de cca. 100 km², în cuprinsul cărora se pot găsi atât păduri cât şi pajişti sau fâneţe.

Lupii sunt animale sociabile, trăind în haite constituite din 4-6 indivizi adulți. Mărimea haitei variază în funcţie de hrana existentă, mărimea prăzii, tipul de habitat şi anotimp. Haita este condusă de perechea alfa, alcătuită din masculul şi femela dominantă, care sunt singurii care se reproduc. Sezonul de împerechere este în ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaţie de 60-65 de zile, femela dă naştere la 4-7 pui care sunt crescuţi atât de femelă cât şi de mascul, ajutaţi de întreaga haită. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrând anual în călduri. Longevitatea este de 12-15 ani, majoritatea exemplarelor nedepăşind vârsta de 10 ani.

Culcuşul este amplasat în zone liniştite, de obicei sub rădăcina unui arbore doborât, scorburi, adâncituri de teren, localizate în apropierea unor surse de apă şi, de preferinţă, pe expoziţii însorite.



86

Teritoriul unei haite este destul de întins, variind de la 50 km² la 150 km², limitele teritoriului fiind marcate prin vectori odorizanţi şi fiind, în general, respectat de celelalte haite învecinate. În acest teritoriu pot exista şi exemplare solitare foarte tinere sau bătrâne.

Comunicarea între indivizi se realizează prin urlet, care se poate auzi de la distanţe apreciabile. Lupul are o viaţă socială complexă, în cadrul fiecărei haite existând o ierarhizare strictă.

Dintre simţuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmat de auz şi de văz. Astfel, lupul este un animal foarte precaut, care evită contactul cu omul, adaptându-se uşor diferitelor condiţii din teren.

Este un prădător cu spectru larg, care include atât mamifere mici şi insecte dar şi mamifere de talie mare, consumând în acelaşi timp şi cadavrele prăzilor ucise de alte specii. În acest context, trebuie subliniat rolul de selecţie pe care îl exercită lupul în ecosistemele forestiere, în general, prada sa predilectă fiind constituită din exemplare slăbite, bolnave, bătrâne sau neexperimentate, care pot fi ucise mai uşor, cu un consum energetic mult redus.

Interacţiunile cu activităţile umane constau din prădarea asupra turmelor de animale domestice şi competiţia cu vânătorii pentru speciile de ierbivore.

Distribuţie: din cauza distrugerii habitatelor, schimbarilor de mediu, persecuției de către oameni și a altor bariere de creștere a populației, lupii cenușii se mai întâlnesc acum doar în câteva arii din Statele Unite, Alaska, Canada, Europa și Asia, specia fiind redusă la doar câteva populații izolate, cu un număr mic de indivizi. Ca rezultat al toleranței umane manifestată în ultima perioada de timp, a reintroducerii și repopulării naturale, lupul cenușiu a început să-și refacă efectivele în unele părți ale Statelor Unite ale Americii și Europa, unde odinioară fuseseră exterminați.

Efective populaţionale: nivelul minim al populaţiei la nivel național (cca. 1.500 de indivizi) a fost atins în perioada 1960 – 1970, atunci când a existat o campanie puternică de combatere a lupului. A urmat apoi o creştere a populaţiei, iar acum populaţia de lupi din România are o evoluţie stabilă, cu o uşoară tendinţă de descreştere, fiind estimată la cca. 2.000 – 2.500 de indivizi. Efectivele oficiale sunt considerate ca fiind supraestimate (cca. 4.000 de indivizi), fapt care se datorează tendinţei de înregistrare dublă sau multiplă a lupilor localizaţi în zone învecinate.

În ultimii ani în România, lupul a reușit să-și refacă populațiile, având o rata medie de creștere de circa 0,5 %. Aceasta rată de creștere este neconcludentă, deoarece stabilitatea populației nu a fost înca apreciată.

Odată cu dezvoltarea activităţilor umane în natură şi fragmentarea habitatelor lupului, această specie va cunoaşte un regres populaţional semnificativ.



87

Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului în plaja de 15% - 2% din efectivul populațional la nivel național.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ având în vedere suprafața redusă vizată de implementarea proiectului în raport cu suprafața utilizată de o haită, cuprinsă între 50 km² și 150 km².

În urma discuțiilor purtate cu gestionarul fondului de vânătoare ce include fondul forestier prin care vor fi transportate componentele turbinelor eoliene, utilajele și echipamentele necesare implementării proiectului și prin care vor fi pozate subteran cablurile electrice, se constată că pe aceste amplasamente, precum și în vecinătatea lor, nu au fost identificate vizuini.

În urma consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali”, se poate afirma că lupul utilizează doar accidental habitatele subalpine și mai ales în cazurile în care se apropie de stâni. În perioada de funcționare a parcului energetic eolian impactul asupra speciei va fi nesemnificativ.

Lutra lutra (vidră)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: vidra trăieşte pe malurile apelor curgătoare şi stătătoare, prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibilă la poluare. Nu are preferinţe pentru anumite tipuri de habitat, trăind pe malurile apelor puţin poluate, în imediata vecinătate a luciului de apă.

Perioada de reproducere este în lunile ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaţie de 60-65 de zile, femela dă naştere, într-o galerie amplasată pe malul apelor, la 1-4 pui care rămân împreună cu mama lor timp de un an de zile. Masculul nu ia parte la creşterea puilor, fiind alungat de femelă cu câteva zile înainte de naşterea puilor. Teritoriul unui exemplar adult variază, în funcţie de abundenţa hranei, de la 2-3 km până la 10-15 km mal de apă, la extremităţi teritoriile învecinate fiind suprapuse.

Hrana constă, în principal, din peşte dar vidra poate consuma amfibieni, insecte, păsări şi mamifere mici. În general, vidra nu este tolerată de om în zona crescătoriilor de peşte, unde poate produce pagube.

Distribuţie: Lutra lutra prezintă cel mai larg areal dintre toate speciile aparținând subfamiliei Lutrinae. Vidra este prezentă în întraga Eurasie sub latitudinea cercului arctic, din Irlanda până în Kamchatka, și ajunge până în sudul Africii de nord, Sri Lanka și Indonesia.



88

Efective populaţionale: Populaţia actuală la nivel național este estimată la 2.200-2.600 de exemplare. Începând cu jumătatea secolului trecut, datorită vânării şi braconajului, precum şi creşterii gradului de poluare a apelor, populaţia de vidră a cunoscut un regres accentuat. În ultimii ani, populaţia are o tendinţă de stabilizare şi chiar de creştere uşoară.


Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Suprafețele vizate de implementarea parcului energetic eolian nu sunt în relație cu sectoare de râuri corespunzătoare existenței vidrei. Specia este prezentă pe râul Sadu, dar nu poate fi afectată ca urmare a lucrărilor de pozare a cablurilor de transport a energiei electrice la marginea drumului DJ 106 P.

Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burta galbenă, buhai de baltă cu burta galbenă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: izvorașul de baltă cu burtă galbenă ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apă, spre deosebire de specia Bombina bombina, care preferă bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Specia poate fi întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2.000 m altitudine.

Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiţii dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălţi temporare.

Distribuţie: specia este răspândită în vestul şi centrul Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zonele de deal şi munte.

Efective populaţionale: este una din cele mai abundente specii de amfibieni, deoarece beneficiază de orice ochi de apă disponibil pentru reproducere. Indivizii se



89

caracterizează printr-o longevitate ridicată şi toleranţă sporită la o varietate mare de impacte antropice.


Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu au fost identificate acvatorii corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei.

Triturus cristatus (triton cu creastă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: tritonul cu creastă este cea mai mare specie de triton din România. Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada de viaţă terestră preferă pajiştile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălţi temporare mici. Este frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaţie acvatică în care să se poată ascunde.

Reproducerea are loc în martie iar adulţii pot rămâne în apă până în mai-iunie. Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deşi depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă.

Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât şi cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

Distribuţie: tritonul cu creastă este răspândit în mare parte din Europa centrală şi de nord, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. In nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de specia Triturus dobrogicus. Arealul speciei este cuprins de asemnenea în intervalul altitudinal de 100-1.000 m.

Efective populaţionale: Populaţiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa, în special datorită distrugerii habitatelor și introducerii de peşti. Nu există studii populaţionale la nivel național, iar la nivel european există foarte puține.




90

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu au fost identificate acvatorii corespunzătoare cerințelor ecologice ale tritonului cu creastă.

Cottus gobio (zglăvoacă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: zglăvoaca trăieşte exclusiv în apele de munte, reci și bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri și rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relativ înceată, adesea spre mal sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte.

Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii sapă un adăpost pentru depunerea icrelor sub stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau chiar mai multe. Masculii păzesc ponta până la eclozare. După 20-30 de zile, în funcție de temperatura apeiu, alevinii eclozează. Aceștia sunt la început semipelagici.

Distribuţie: zglăvoaca este o specie nativă în: Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Lichtenstein, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția și Ucraina.

Cottus gobio are o răspândire largă în apele de munte ale României, sectorul său fiind însă unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepţia râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu a cunoscut modificări substanţiale în ultimii zeci de ani.

Efective populaţionale: Nu există studii populaționale pe regiuni întinse astfel încât să fie posibilă o aproximare statistică relevantă a dimensiunilor populațiilor acestei specii.


Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Implementarea proiectului nu conduce la afectarea cursurilor de apă. De asemenea, pe toată suprafața vizată de implementarea proiectului nu există cursuri de apă corespunzătoare din punct de vedere ecologic existenței speciei.



91

Barbus meridionalis (mreană vânătă, moioagă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mreana vânătă este o specie de pește bentopelagică, reofilă și sedentară ce habitează exclusiv în râurile şi pâraiele din regiunea de montană şi partea superioară a regiunii colinare, în aval de zona păstrăvului, la altitudini cuprinse între 400 și 200 m. În majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior, care poate fi rapid. Trăieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încalzesc puternic, însă doar la munte (Bănărescu, 1964). Specia prezintă preferinţă mai ales pentru porţiunile cu apă rece, bine oxigenate, fără cascade, cu un curent puternic şi fund pietros.

Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este moderat.

Mreana vânătă se hrăneşte în primul rand cu nevertebrate acvatice bentonice (efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete, etc.). Acest regim alimentar poate fi completat cu alge, resturi vegetale și icre. Indivizii adulți se pot hrăni și cu puiet de pește. Indivizii nu se hrănesc în perioada de reproducere și în timpul iernii.

Reproducerea are loc primavăra, prelungindu-se uneori până spre sfârşitul verii (debutează în luna mai și se încheie în luna august). Icrele, de culoare galbenă, sunt depuse, între 1.000-1.500, în zona malurilor cu substrat pietros și nisipos. Dezvoltarea embrionară durează 10 – 14 zile (Kaszoni, 1981).

Distribuţie: mreana vânătă are o distributie relativ largă, dar ușor fragmentată. Conform informațiilor furnizate de IUCN (www.iucnredlist.org) specia este nativă la nivelul Franței (partea sudică a bazinului râului Rhone și câteva cursuri ce se varsă în Marea Mediteraneană) și Spaniei (câteva cursuri din nordul Cataloniei ce se varsă în Marea Mediteraneană).

Arealul european este discontinuu, specia fiind prezentă în Franța, Spania, România, Ucraina și Polonia. În România este răspândită cu precădere în cursul de munte și colinar (rar în zona de șes) al tuturor râurilor care izvorăsc la munte din sudul Banatului, Ardeal, Muntenia și Moldova. Singura hartă de repartiție disponibilă a speciei datează din anul 1964.

Pe teritoriul național specia are un areal extins și în continuă extindere in ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazută.

Efective populaţionale: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.



92


Relevanţa sitului pentru specie: nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei.


Eudontomyzon danfordi (chișcar)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: chișcarul trăieşte în râuri de munte, în zona păstrăvului şi cea lipanului şi moioagei, mai rar în aval. Frecvenţa sa în diverse râuri şi chiar în diversele porţiuni ale aceluiaşi râu este inegală, depinzând probabil de prezenţa şi abundenţa porţiunilor cu apă înceată şi cu mâl în care se dezvoltă larvele şi de abundenţa hranei. Chişcarul poate fi întâlnit în mod frecvent în lacurile de baraj ale hidrocentralelor mici și în iazurile morilor. Larvele trăiesc îngropate în mâl, mai ales în mâlul amestecat cu nisip sau cu rumeguş de lemn. Adâncimea la care se îngroapă larvele este de 10 - 40 cm. Ziua, indivizii mențin capul şi regiunea branhială afară. Noaptea, indivizii ies în întregime afară pentru a vâna. Hrana larvelor constă mai ales din microfloră, microfaună şi detritus. Adulţii se hrănesc cu peşti (se fixează cu ventuza pe pradă, pe care o perforează cu ajutorul plăcilor orale şi linguale, după care atacă musculatura). Datorită văzului slab, se orientează mai ales cu ajutorul mirosului. De obicei, pe acelaşi peşte, după ce a fost atacat de un chişcar, se fixează şi alţii. Când nu sunt fixaţi de pradă, chişcarii stau de obicei pe fundul apei, sub pietre sau fixaţi cu ventuzele de pietre. Iarna indivizii nu se hrănesc, iar adulţii nu trăiesc mai mult de două veri. Reproducerea are loc în perioada mai-iunie.

Distribuţie: răspândirea generală a chișcarului cuprinde Tisa superioară și afluenții ei din Slovacia, Ucraina, Ungaria și România.

Eudontomyzon danfordi are o răspândire relativ largă în apele de munte ale României, sectorul său fiind însă unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepţia râurilor afectate antropic, arealul acestei specii nu a cunoscut modificări majore în ultimii zeci de ani. Răspândirea speciei la nivel național cuprinde bazinul Tisa (în porțiunea de frontieră, Vișeu și afluenții), bazinul Someș (Someșul Mare și afluenții, Someșul Mic și afluenții, Someșul Cald, Someșul), bazinul Crișurilor (Crișul Repede și afluenții, Crișul Negru și afluenții), bazinul Mureș (afluenți ai Arieșului, Târnava Mare, Sebeș, Cerna) și bazinul Timiș (Timiș).



93

Efective populaţionale: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.


Relevanţa sitului pentru specie: în perimetrul SCI Frumoasa literatura de specialitate dă prezentă specia pe cursul râului Sebeș. În prezent nu există date privind prezența speciei pe afluenți ai Sebeșului. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei.


Lycaena dispar (fluturaș purpuriu)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: în România habitatele preferate sunt păduri de stejar înmlaştinite sau umede, bogate în Polygonum bistorta, baza trofică larvară a speciei. În Europa fluturele poate fi întâlnit şi în terenuri mlăstinoase de la marginea lacurilor, râurilor si canalelor. Plantele gazda pentru larva sunt: Rumex hydrolapathum, R. crispus, R. aquaticus. În Grecia se ştie ca larvele din prima ponta intra în diapauză în iunie, rămânând inactive până în primavara următoare.

În România specia este prezentă prin subspecia rutila (Werneburg, 1864). Această subspecie a fost înregistrată în toate regiunile istorice ale României (Rákosy & al. 2003) fiind citată din multe localităţi.

În majoritatea locurilor unde se întâlneşte are două perioade de zbor, în mai/ iunie şi în august. În schimb are o singură perioadă de zbor în regiunile reci, nordice şi s-a raportat a treia pontă în unele localităţi din sudul Europei.

Distribuţie: arealul speciei cuprinde Europa și nordul Turciei. Este foarte locală în colonii larg dispersate în Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul şi centrul Greciei, partea europeană a Turciei.

Efective populaţionale: pe plan național sunt prezente numeroase colonii şi populaţii cu număr mare de indivizi. Datorită drenării zonelor umede, unele populaţii şi colonii au dispărut sau se află în pragul dispariţiei (Banat, Muntenia). Populaţii viguroase se păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania şi Banat. Numărul indivizilor dintr-o populaţie variind între 100 şi 1.000 indivizi. Desigur există şi populaţii cu număr mult mai redus de indivizi.



94



Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Habitatele identificate în suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu corespund sun nicio formă cerințelor ecologice ale speciei.

Nymphalis vaualbum (fluture țestos)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: lepidopter critic periclitată, Nymphalis vaualbum habitează în liziere de pădure din regiunea colinară, plantații extensive cu pomi fructiferi și tufărișuri. Zboară o dată pe an, în lunile iunie/iulie şi este specie migratoare. Indivizii care hibernează apar prin martie/aprilie. Plantele gazdă pentru larvă sunt Salix sp., Populus sp., Ulmus sp, Betulus sp. Când sunt mici, larvele trăiesc în ţesături de mătase.

Distribuţie: Nymphalis vaualbum prezintă o răspândire în estul Europei, Turcia, centrul Asiei, nord - stul Chinei, Coreea, Japonia, Ssudul Canadei şi nordul SUA.

A fost citată în sudul Finlandei, statele Baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, estul Austriei, Ungaria, România, V Balcanilor (ultima dată fiind raportată în 1972 în Bosnia-Herţegovina) şi Bulgaria (o singură dată, în 1942). Este dificil de stabilit care sunt diferenţele între populaţiile permanente, cele migratoare şi coloniile temporare stabilite prin migraţie (cele de la limita V, N şi S Europei sunt prin migraţie).

Nu există studii sau observații recente ale speciei în România. Ultima dată specia a fost menționată în 1968 la Solca, județul Suceava.

Efective populaţionale: imposibil de estimat.

Relevanţa sitului pentru specie: efectiv neevaluat în formularul standard al sitului Natura 2000 în raport cu efectivul populațional la nivel național.

Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Considerăm relavența sitului ca fiind în realitate foarte probabil nesemnificativă, având în vedere ponderea extrem de scăzută a habitatelor specifice. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.



95

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Habitatele identificate în suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu corespund sun nicio formă cerințelor ecologice ale speciei.

Cerambyx cerdo (croitor mare)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: croitorul mare al stejarului este o specie de coleopter cu activitatea adulților nocturnă și crepusculară. Habitatele corespunzătoare ecologiei speciei sunt pădurile bătrâne de stejar sau gorun. Preferă arborii bătrâni, izolați în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători. Larva se dezvoltă în trunchiul stejarilor timp de 2-3 ani (în funcţie de condiţiile de mediu). Specia se dezvolta în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului. Femela depune ouale cate 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarței. După circa 14 zile apare larva, care inițial se hrănește cu scoarță, iar mai apoi pătrunde în lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează de regula 3 ani, însă uneori se poate prelungi până la 5 ani. Adulţii zboară în perioada mai-iulie. Ziua, adulții se ascund în coroanele arborilor, și în scorburi. Acțiunea de conservare a speciei necesită menţinerea în fond forestier a stejarilor bătrâni, atacaţi sau parţial uscaţi și diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în păduri.

Distribuţie: arealul croitorului mare al stejarului cuprinde Europa (Belorusia, Italia, Franta, Grecia, Romania, Spania, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Transcaucazia, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia și Africa de Nord.

Efective populaţionale: croitorul mare al stejarului se află în declin populaţional, supravieţuind în “insule” mai mult sau mai puţin izolate, cuprinse în arealul iniţial.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Pozarea subterană a cablurilor de transport a energiei electrice produse nu presupune înlăturarea vegetației forestiere, traseul fiind doar pe drumuri de exploatare forestieră.

Rosalia alpina (croitorul fagului)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de coleopter nocturnă ce habitează în pădurile bătrâne de fag. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători. Perioada de dezvoltare



96

(de la ou până la adult) dureaza circa 2-3 ani. Femela depune ouale în crăpăturile sau rănile scoartei. Larvele se dezvoltă în mod special în trunchiul fagilor, dar și în alte esențe ca salcie, carpen, stejar, gorun, arin şi măr. Adulţii zboară în perioada mai-iulie. Se găsesc pe trunchiurile şi ramurile groase ale plantei gazdă, sau pe inflorescenţe, în special umbelifere unde se hrănesc cu polen.

Distribuţie: arealul speciei cuprinde Europa Centrală și Meridională, Caucazul, Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria și Israel. Lipseşte în Marea Britanie şi ţările nordice.

Efective populaţionale: specia se află în declin populaţional, supravieţuind în “insule” mai mult sau mai puţin isolate, cuprinse în arealul iniţial.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul. Pozarea subterană a cablurilor de transport a energiei electrice produse nu presupune înlăturarea vegetației forestiere, traseul fiind doar pe drumuri de exploatare forestieră.

Buprestis splendens (gândacul curcubeu al pinului)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: acest coleopter este un relict glaciar ce habitează în păduri de pin de tip mediteranean sau submediteranean. Specie diurnă. Larva se dezvoltă în lemn de pin negru sau larice. Arborii corespunzători din punct de vedere ecologic sunt cei uscaţi sau aproape uscaţi. În condiţii neprielnice, durata de dezvoltare poate să fie până la 20 de ani (Bílý 2002). În mod normal, dezvoltarea durează 3-5 ani.

Distribuţie: Europa şi Rusia, dar cu populaţii insulare. La noi specia a fost citată în Munţii Cibin, fără date suplimentare, de către Petri (1912) și este cunoscută ca prezentă la Băile Herculane (Mt. Domogled), la altitudini cuprinse între 500 și 600 m.

Efective populaţionale: după Ruicanescu A., la nivel național gândacul curcubeu al pinului apare sporadic doar în zona Domogled.


Având în vedere că în perimetrul sitului există doar o singură citare foarte veche (Petri, 1912, Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahre 1911.



97

Sieb. Ver. Fur Naturwis. Hermannstadt), având în vedere lipsa habitatelor caracteristice speciei în perimetrul SCI Frumoasa și ținând cont de faptul că specialiștii entomologi indică prezența speciei la nivel național doar în zona Domogled, este foarte probabil ca specia să nu existe la nivelul SCI Frumoasa.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu există habitate forestiere care să includă în compoziție exemplare de pin negru sau larice. În plus, este aproape sigur faptul că specia nici nu există înperimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa (există doar o citare foarte veche în literatura de specialitate cu privire la identificarea speciei în aceast perimetru geografic).

Pseudogaurotina excellens

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: coleopter cerambicid, monofag, rar, se dezvolta în rădăcini de Lonicera nigra. Semnalată numai în zona montană, din etajul padurilor de amestec de fag și conifere până în zona etajului pădurilor de conifere. Preferă locurile deschise (poieni, pajiști la marginea pădurilor sau a văilor). Adulții zboară în perioada iunie – iulie.

Stadiul de imago poate fi monitorizat prin observații directe (pe flori de umbelifere, compozite) sau prin monitorizarea capturilor la capcane luminoase. Asigurarea stabilității populațiilor în habitatele unde au fost identificate se poate realiza prin identificarea și protejarea populațiilor plantei gazdă (Lonicera nigra).

Distribuţie: specia este endemică și foarte rară în zona Carpaţilor, în Slovacia, Polonia, Ungaria, România și Ucraina.

Efective populaţionale: specie foarte rară cu efective aproape imposibil de estimat. Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.

Relevanţa sitului pentru specie: efectiv neevaluat în formularul standard al sitului Natura 2000 în raport cu efectivul populațional la nivel național.

Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Pe suprafața propusă pentru pentru lărgirea drumului de acces la perimetrul parcului energetic eolian nu au fost identificate exemplare de Lonicera nigra. De asemenea, pozarea subterană a cablurilor de transport a energiei electrice produse nu presupune înlăturarea vegetației arbustive, traseul fiind doar pe drumuri de exploatare forestieră.



98

suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există habitate corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei.

Callimorpha quadripunctaria (fluture vărgat)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie monogoneutică nocturnă, cu activitate diurnă, iernează în stadiul de larvă. Se hrăneşte frecvent pe flori de Eupatorium canabinum, dar şi pe flori de Rubus sp., Oreganum vulgare, sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor începe cu sfârşitul lui iunie şi durează până în august. Larvele se împupează la suprafaţa solului.

Preferă habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei margini de pădure bogate în vegetaţie, luminişuri de pădure, margini de drumuri forestiere, margini de pâraie şi chiar lacuri.

Distribuţie: specia este larg răspândită în Europa, din Peninsula Iberică peste întraga Europa Centrală şi de Est până în zona temperată a Rusiei. În nord ajunge până în Scandinavia, iar în sud până în regiunea mediteraneană şi vestul Asiei

În Romania este prezentă din zona de câmpie până în etajul montan, fiind frecventă în zona colinar-submontană.

Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Pe suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există habitate corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei.

Euphydryas aurinia (fluturaș auriu)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: lepidopter ce se întâlneşte în habitate diverse: locuri umede sau uscate, înflorite sau ierboase; luminişuri sau margini de păduri de foioase sau de conifere, pe substrat calcaros sau acid. Specia poate fi observată pe terenuri mlaştinoase sau buruienoase și în locuri protejate pe pante muntoase expuse.



99

Perioada de zbor este aprilie – iulie, funcție de altitudine. Ouăle sunt depuse în grămezi pe partea inferioară a frunzelor. Larvele se hrănesc şi hibernează în ţesătura de mătase. Plantele gazdă pentru larvă sunt: Succisa pratensis (în nordul și centrul Europei), Scabiosa columbaria și S. ochroleuca (în nord-vestul Greciei), Lonicera periclymenum, L. implexa, Gentiana lutea (în Suedia), Digitalis sp. (în Slovenia) şi a fost raportată şi pe Plantago sp. Larvele se remarcă printr-un comportamen gregar. Ele ţes o pânză comună într-o zonă cu hrană abundentă. Coloritul negru şi comportamentul gregar le permite să ridice temperatura corpului până la aproximativ 35 °C, temperatură la care pot realiza digestia hranei chiar dacă se găsesc în locuri umede şi reci.

Distribuţie: specia prezintă un area ce cuprinde Maroc, Algeria, Europa, Turcia, Asia temperată şi Coreea. De la Pirinei, prin aproape toată Europa, inclusiv Marea Britanie, până la 62°N în Fennoscandia, incluzând Olanda şi Gotland. Lipseşte din centrul şi sudul Greciei, insulele Mediteraneene şi Peninsula Italică, excepţie făcând Monti Aurunci şi Monti del Matese (Tolman 1997).

Efective populaţionale: la nivel național specia este reprezentată prin populații de dimensiuni mici, izolate în Transilvania și Banat. În general numărul indivizilor unei populații nu depășește 200-300 indivizi, deseori mult mai puțin.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Pe suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există habitate corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei. Specia este prezentă în partea estică a sitului, în habitate de moliniet (exemplu: rezervația naturală Șuvara Sașilor).

Cordulegaster heros

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de odonată, este întâlnită în apropierea pâraielor montane, la altitudini medii. Adulții acestei specii se întâlnesc de la sfărșitul lunii iunie până la începutul lunii august . Specie cu răspândire sud-europeană. Atât adulții cât și larvele sunt prădătoare. Ca larve, se hrănesc cu larve de insecte acvatice, alevini, etc., iar ca adulti vânează mai ales diptere și himenoptere.

Femelele din genul Cordulegaster depun ouăle pe tulpinile din vegetația din apropierea apelor (ovipoziție exofitică). Dezvoltarea larvară durează în general un an sau doi în funcție de temperatură și de altitudine. Indivizii iernează în stadiu de larvă, larva intrând în diapauză pe perioada iernii.



100

Distribuţie: Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, Ungaria, Italia, Macedonia, Montenegru, România, Serbia, Slovacia și Slovenia. Prezență incertă în ucraina și Moldova.

Efective populaţionale: specie relativ comună, prezentă mai mult în populații restrânse decât largi.




Ophiogomphus cecilia

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: libelulă diurnă ce poate fi întâlnită cu predilecție pe lângă ape. Larvele trăiesc în ape curgătoare curate, cu maluri acoperite cu vegetaţie abundentă, în zonele cu substrat nisipos, preferă nisipul grosier şi apele cu adâncime mică și viteză redusă. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 ani, iar în cazuri particulare 2 ani. Adulţii zboară în perioada mai - august. Eclozarea are loc în râu la adâncimi cuprinse între 3 şi 30 cm. Specia necesită conservarea faciesului natural al râurilor şi a vegetaţiei ripariene. Rectificarea malurilor, canalizarea duc la dispariţia speciei, datorită modificării vitezei de curgere a apei şi creşterii adâncimii.

Distribuţie: specia este larg răspândită în Europam, dar foarte rară în vest și în sud. În România odonata poate fi întâlnită mai ales în zonele plane cu râuri mari și viteză mică de curgere.


Relevanţa sitului pentru specie: foarte semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului în plaja de 100% - 15% din efectivul populațional la nivel național.





101

Pholidoptera transsylvanica (cosaș transilvan)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ortopter praticol, mai rar arbusticol, endemic pentru bazinul carpatic, habitează în fânețe alpine mezofile – higrofile, margini de păduri și tufărișuri din zona montană, la altitudini cuprinse între 1.100 și 2.200 m. Specie omnivoră, prădătoare, predominant insectivoră. Stridulează ziua în plin soare, după-amiaza şi rareori noaptea. Adulţii apar în iulie şi se întâlnesc până în septembrie, mai rar octombrie. Depunerea pontei are loc în intervalul august-septembrie. Iernează în stadiul de ou, iar larvele eclozează în mai.

Distribuţie: cosașul transilvan este specie endemică pentru bazinul carpatic. A fost identificat în Romania, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Croația, Bosnia – Herțegovina și Serbia. În Romania specia este răspândită în toate masivele înalte din Carpaţi.


Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.


Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ.

Efectul implementării proiectului în faza de construcție constă în restrângerea habitatelor specifice cosașului transilvan la nivelul SCI Frumoasa cu aproximativ 0,05% (12,36 ha). În faza de operare, având în vedere faptul că o parte din suprafețele afectate vor fi supuse reconstrucției ecologice, estimăm că în final, în faza de funcționare a parcului energetic eolian, se va întregistra o pierdere de habitat specific de aproximativ 6,93 ha, adică 0,02 % din suprafața totală de habitate corespunzătoare ecologiei speciei la nivelul sitului Natura 2000. Calculele au fost raportate la ponderea însumată a claselor de habitate tufișuri,tufărișuri și pajiști naturale din perimetrul SCI Frumoasa, clase corespunzătoare preferințelor de habitat ale speciei. Considerăm că această pierdere este nesemnificativă în ceea ce privește menținerea statutului de conservare a speciei la nivelul SCI Frumoasa.

Campanula serrata (clopoței)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie endemică (carpatică) de clopoței. Este frecventă din etajul fagului până în cel alpin, în pajişti și tufărişuri. Specie hemicriptofită, înfloreşte între iulie şi septembrie. Faţă de factorii de mediu este



102

mezofită, oligotrofă – mezotrofă, slab – moderat acidofilă. Este prezentă în asociaţii incluse în Campanulo - Juniperetum, Potentillo - Nardion.

Campanula serrata poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase (R3609 - Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata și R3608 - Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens) și 6520 – Fânețe montane (R3801 - Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris).

Distribuţie: specie carpato – balcanică cu areal în Cehia, Slovacia, Polonia, România și vestul Rusiei.

Efective populaţionale: specia este relativ constantă în pajişti şi tufărişuri din etajul montan şi subalpin, de obicei cu abundenţă redusă.


Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. În urma efectuării terenului, pe amplasamentele turbinelor eoliene și pe drumurile de operare din perimetrul parcului energetic eolian specia nu a fost identificată.

Tozzia carpathica (denumire acceptată conf. Flora Europaea: Tozzia alpina ssp. carpathica) (iarba gâtului)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: plantă semiparazită, creşte în locuri ierboase şi umede din etajul montan mijlociu până în cel alpin. Specia este un geofit carpato-balcanic, mezofit, microterm, neutrofil. Alianțele și asociațiile vegetale în care specia poate fi identificată sunt următoarele: Adenostyletalia, Cardamini-Montion. Adenostylo alliariae-Doronicetum austrriaci, Petasitetum kablikiani, Chrysosplenio-Cardaminetum amarae și Salici-Alnetum viridis.

Specia este în relație cu tipul de habitat de interes comunitar 6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin.

Distribuţie: specie carpato – balcanică.

Efective populaţionale: specia dezvoltă populații mici, dar prezente pe aproape tot întinsul Carpaţilor.


Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Pe amplasamentul aferent lărgirii drumului de acces la parcul energetic eolian, precum și pe traseul de transport



103

al energiei electrice produse specia nu a fost identificată. Pe aceste suprafețe nu a fost identificată prezența tipului de habitat de interes comunitar 6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin.

Dicranum viride

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de mușchi ce creşte în păduri de foioase pe lemn putred, la baza trunchiurilor de copaci, rar pe roci silicioase.

Distribuţie: specia este sporadică în Europa Centrală până în Scandinavia și lipseşte în vestul şi sudul Europei.

Efective populaţionale:după Ştefănuţ S., deşi sunt multe citări ale speciei din România, prezenţa în aceste zone trebuie verificată şi confirmată, planta putând fi uşor confundată cu alte specii de Dicranum.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul având în vedere faptul că lărgirea drumului de acces în perimetrul parcului energetic eolian vizează păduri de molid, habitat necorespunzător cerințelor ecologice ale speciei.

Drepanocladus vernicosus

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie rară de muşchi foliaceu care creşte în zonele umede, mlaştini cu rogoz, izvoare, sub forma unor tufe laxe de culoare verde – brun (de la gri-verde gălbui în stadii mai tinere, până la roşu-maroniu, la cele mai bătrâne) cu aspect uşor strălucitor, cu tulpiniţe până la 15 cm, curbate în partea de sus și cu ramificaţii de cca. 1 cm.

Drepanocladus vernicosus este întâlnit în locuri cu pH neutru până la uşor acid, bogate în baze, dar sărace în calcar, deschise până la uşor umbrite, în permanenţă reci şi umede, în mlaştini de mică adâncime şi intermediare, în pajişti umede sau în zonele sedimentare ale marginilor de lacuri.

Creşte în asociaţii cu specii mici de Carex, Schoenus nigricans şi alte specii caracteristice mlaştinilor, cum ar fi Campylium stellatum și Scorpidium scorpioides, şi muşchi hepatici ca Leiocolea bantriensis.



104

Distribuţie: specie rară,dar larg raspândită în întreaga Europă.




Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Pe amplasamentul analizat și în vecinătatea acestuia nu au fost identificate asociații vegetale caracteristice speciei.

Meesia longiseta

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mușchi ce creşte în turbării, printre specii de Sphagnum, Drepanocladus şi Hamatocaulis.

Specia este inclusă in Lista Roşie a briofitelor din România (Ştefănuţ & Goia).

La nivel european şi pe teritoriul României, principala ameninţare este reprezentată de desecarea mlaştinilor de turbă.

Distribuţie: în Europa se întâlneşte în Scandinavia, Alpi şi Europa Centrală.

Efective populaţionale: specie rară. La noi nu a mai fost regăsită de foarte mult timp.

Relevanţa sitului pentru specie: foarte semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului în plaja de 100% - 15% din efectivul populațional la nivel național.


Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Pe amplasamentul analizat și în vecinătatea acestuia nu există mlaștini de turbă.

Buxbaumia viridis

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de mușchi sapro-lignicolă ce creşte sporadic prin păduri montane, dezvoltându-se pe lemne putrede, rar pe soluri humoase. Poate fi întâlnită pe trunchiurile de arbori căzute, aflate în diferite stadii de degradare.



105

Distribuţie: specie rară, se întâlneşte în pădurile montane din Europa.

Efective populaţionale: imposibil de evaluat. Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul având în vedere faptul că lărgirea drumului de acces în perimetrul parcului energetic eolian vizează păduri de molid cu vârstă scăzută, fără trunchiuri de arbori căzuți, habitat necorespunzător cerințelor ecologice ale speciei

Tipuri de habitate de interes comunitar afectate ca urmare a implementării proiectului

În urma efectuării etapei de teren au fost ridicate un număr 92 de relevee fitosociologice de pe amplasamentele turbinelor și al stâlpului de măsurare a parametrilor vântului, 53 de relevee de pe secțiuni ale drumurilor de operare, precum și 3 relevee de pe suprafața vizată de realizarea organizării de șantier și de construire a stației de transformare. În total au fost ridicate un număr de 148 de relevee fitosociologice.

Pentru evaluarea participării speciilor de plante la alcătuirea compoziției covorului vegetal a fost aplicat indicele de abundență-dominanță propus de Braun-Blanquet (trepte AD/interval de acoperire (%): +/0,1-1; 1/1-10; 2/10-25; 3/25-50; 4/50-75; 5/75-100).

În tabelul următor sunt prezentate asociațiile vegetale identificate pe amplasamentul parcului energetic eolian și corespondența acestora la tipurile de interes conservativ Natura 2000.

Nr. crt.

Asociații vegetale identificate Tip habitat de interes comunitar

1. Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966

4060 - Pajiști alpine și boreale 2. Campanulo abietinae-Vaccinietum

myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971



106

3. Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993

4. Cetrario – Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. Et al. 1939

5. Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971

6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

6. Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951

6510 – Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

7. Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

8. Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 -

Notă: Asociația vegetală Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951 nu avea corespondență la tipurile de habitate de interes comunitar în perioada în care a fost realizată fundamentarea științifică în vederea desemnării sitului de importanță comunitară Frumoasa. Corespondența a fost realizată ulterior, ca urmare a amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, însă tipul de habitat nu a fost listat în formularul standard Natura 2000 al sitului odată cu modificarea Ordinului MMP nr. 1.964/2007.

4060 - Pajiști alpine și boreale

Descrierea tipului de habitat: Habitatul cuprinde tufărişuri pitice, uneori târâtoare,caracteristice etajelor superioare de vegetaţie ale Carpaţilor Sud-Estici. Sunt edificate de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe şi moderat până la puternic acide . Sunt asociaţii primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrişării jnepenişurilor şi pădurilor de limită superioară. De regulă, sunt specii arcto-alpine, boreale şi circumpolare, în anumite cazuri, endemite carpatice. Cele mai multe tufărişuri formează mozaicuri de vegetaţie pe suprafeţe mici, legate de existenţa unor microstaţiuni distincte. Diversitatea habitatului european, în România se diferenţiază mai multe subtipuri (aspect tratat în cadrul asociațiilor vegetale).

Asociații vegetale: a) Cetrario-Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et al. 1939 (Syn: Loiseleurietum procumbentis Puşcaru et al. 1956); b) Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boscaiu 1971 (Syn: Rhodoretum kotschyi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmeriţă 1974 saxifragetosum paniculatae Horeanu et Viţalariu 1991); c) Junipero-Bruckenthalietum Horv. 1936 (Syn: Juniperetum intermediae Nyár. 1956 n.n., Bruckenthalietum spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p., ass. Bruckenthalia spicuilifolia with Antennaria dioica Şerbănescu 1961, ass. Nardus stricta with Bruckenthalia spiculifolia



107

Şerbănescu 1961); d) Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (Synonyms: Juniperetum nanae Soó 1928, Juniperetum sibiricae Raţiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Puşcaru et al. 1956 n.n.); e) Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. 1926 (Syn: Cetrario-Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticum Boşcaiu 1971); f) Campanulo abietinae-Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilii Buia et al. 1962, Junceto trifidi-Vaccinietum myrtilii Resmeriţă 1976, Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii Coldea 1990); g) Juniperetum sabinae Csürős 1958; h) Achilleo schurii-Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984;

Specii indicatoare: 31.41Loiseleuria procumbens, Cetraria islandica; 31.42Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea, Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides;31.43 Juniperus sabina;31.44Vaccinium gaultherioides, V. vitis idaea, V. myrtillus, Empetrum nigrum hermaphroditum, Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis; 31.45 Juniperus sibirica (syn. Juniperus nana, J. communis ssp.nana), Campanula abietina;31.46 Bruckenthalia spiculifolia, Juniperus sibirica; 31.49 Dryas octopetala, Sesleria coerulans, Poa molinierii ssp. glacialis31.4A Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea, Campanula abietina.

Distribuție: în etajul alpin, subalpin, uneori, în etajul boreal al Carpaţilor româneşti.: Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Rarău, Munţii Bistriţei, Munţii Giumalău, Munţii Călimani, Munţii Ţibleş, Munţii Suhard, Munţii Ceahlău, Munţii Hăşmaş, Munţii Vrancei, Mt. Siriu, , Munţii Ciucaş, , Munţii Gârbova Munţii Bucegi, Mt. Piatra Mare, Mt. Postăvarul, Munţii Piatra Craiului, Munţii Leaota, Munţii Făgăraş, Munţii Cindrel/Cibin, Munţii Lotru, Munţii Sebeşului, Munţii Parâng, Munţii Retezat, Munţii Ţarcu-Godeanu, Munţii Cernei; Munţii Apuseni (Munţii Vlădeasa).

Condiții și factori limitativi: altitudine: (1600) 1800-2200m; excepţie pentru Juniperus sabina, între 600-1100m Clima: T=(0,3)1,0-0,0(-2,5)oC, P=1250-1400mm, înzăpezire îndelungată, vânt frecvent şi puternic; excepţie pentru J.sabina, T=7,5-4,5oC, P=800-1000mm. Soluri superficiale, puţin evoluate, cu mult schelet, sărace în substanţe nutritive, de tip podzolic, prepodzolic, rendzine, humisoluri, puternic acide, până la slab alcaline. Clima: T = 2,0 - -1,0º C; P = 1350-1450 mm. Relief: platouri, culmi domoale sau versanţi abrupţi, până la relief crio-nival. Substrat: roci silicioase, gresii, conglomerate, calcare diverse, grohotişuri. Habitat xero-heliofil. Factori limitativi: seceta fiziologică, radiaţie solară puternică, perioadă de vegetaţie scurta.

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: reprezentativitate excelentă și o pondere situată la ≤ 2% din suprafața totală a tipului de habitat la nivel național.

Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: nesemnificativ.

Prognoza pierderii de suprafețe ocupate de asociații vegetale aparținând tipului de habitat comunitar 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale este de 7,7 ha (0,27% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 4,93 ha (0,17% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).



108

6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

Descrierea tipului de habitat: Acest tip de habitat cuprinde formatiuni boreo-alpine, hechistoterm-microterme localizate pe vârfurile mai înalte ale munţilor cu Juncus trifidus, Carex bigelowii (C. nigra ssp. dacica), muşchi şi licheni. Incluse în această categorie sunt şi comunităţi asociate crio-nivale de depresiuni mici.

Asociații vegetale: Primulo-Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957; Oreochloo-Juncetum trifidi Szafer et al. 1927 (Syn.: Juncetum trifidi Buia et al. 1962, Rhododendro-Juncetum trifidi Resmeriţă 1975, Junceto trifidi-Vaccinietum Resmeriţă 1975); Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boscaiu 1971; Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913; Arenarietum biflorae Voik 1976; Polytrichetum sexangularis Br.-Bl. 1926; Luzuletum alpino-pilosae Br.-Bl. 1926; Soldanello pusillae-Ranunculetum crenati (Borza 1931) Boscaiu 1971; Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati Coldea 1985; Nardo-Gnaphalietum supini Bartsch 1940; Poo supinae-Cerastietum cerastoides (Sory 1954) Oberd. 1957 (inclusiv subas. chrysosplenietosum alpinae Coldea 1985), Nardo-Geetum montani Krajina 1933.

Specii indicatoare: Juncus trifidus, Carex curvula, Carex bigelowii, Polytrichum alpinum, Primula minima, Salix herbacea, Carex pyrenaica, Soldanella pusilla, Ranunculus crenatus, Plantago gentianoides etc.

Distribuție: Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Rarău, Munţii Bistriţei, Munţii Giumalău, Munţii Călimani, Munţii Ţibleş, Munţii Suhard, Munţii Ceahlău, Munţii Hăşmaş, Vf. Goru jud. Vrancea, Mt. Siriu, Munţii Bucegi, Munţii Gârbova, Munţii Ciucaş, Munţii Piatra Craiului, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Făgăraş, Munţii Cindrel/Cibin, Munţii Lotru, Munţii Sebeşului, Munţii Parâng, Munţii Retezat, Munţii Ţarcu-Godeanu.

Condiții și factori limitativi: în etajul alpin şi subalpin între 1.550 şi 2.500 m alt. Pe soluri acide cu pH 4,1-5,3, superficiale sau puţin profunde cu substrat preponderent cristalin. Temperatura medie anuală este cuprinsă între -2,5°C şi 3°C, iar precipitaţiile între 1.100 şi 1.450 mm/an.

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: reprezentativitate bună și o pondere situată la ≤ 2% din suprafața totală a tipului de habitat la nivel național.

Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: nesemnificativ.

Prognoza pierderii de suprafețe ocupate de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios este de 0,91 ha (0,66% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 0,54 ha (0,39% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).



109

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

Descrierea tipului de habitat: păduri montane acidofile de Picea abies şi de amestec (Picea abies, Abies alba și Fagus sylvatica) dezvoltatea pe versanţi cu diverse expoziţii.

Asociații vegetale: Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1988, Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939, Luzulo sylvaticae-Piceetum Wraber 1953, Leucanthemo waldesteinii-Piceetum Krajina 1933.

Specii indicatoare: Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Moneses uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Lycopodium selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia flexuosa, Oxalis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muşchii Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.

Distribuție: răspândire largă (sute de mii de hectare), în toți Carpații românești.

Condiții și factori limitativi: altitudini cuprinse între 1.000 m şi 1.850 m. Clima cu temperatură medie anuală între 1,5°C şi 5°C şi precipitaţii cuprinse între 900 mm şi 1.400 mm/an. Pe soluri podzolice superficiale, acide dezvoltate pe roci silicioase şi calcaroase.

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: reprezentativitate excelentă și o pondere situată între 15% și 2% din suprafața totală a tipului de habitat la nivel național.

Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: nesemnificativ. Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.



110

II.2.3. Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia

În urma observaţiilor efectuate în teren şi având în vedere aspectele tratate la secţiunea II.2.1. și II.2.2., în tabelele nr. 7, 8 și 9 sunt prezentate speciile și habitatele de interes comunitar prezente sau potenţial în zona vizată de implementarea obiectivului de investiții.

Tabel nr. 7– Identificarea speciilor de interes conservativ la nivelul SPA Frumoasa

posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică a speciei

Prezentă (P) / potenţial prezentă (PP) / absentă

(A) în perimetrul parcului eolian


(A) pe traseul de pozare a cablurilor de transport a

energiei 1. Picoides tridactylus A P 2. Bonasa bonasia A P 3. Glaucidium passerinum A PP 4. Aegolius funereus A PP 5. Strix uralensis A P 6. Caprimulgus europaeus A A 7. Dryocopus martius A P 8. Dendrocopos leucotos A PP 9. Ficedula parva A P

10. Ficedula albicollis A P 11. Tetrao urogallus PP P

Tabel nr. 8 – Identificarea speciilor de interes conservativ la nivelul SCI Frumoasa

posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică a speciei


(A) în perimetrul parcului eolian


(A) pe traseul de pozare a cablurilor de transport a

energiei 1. Lynx lynx A P 2. Ursus arctos PP P 3. Canis lupus PP P 4. Lutra lutra A A 5. Bombina variegata A P 6. Triturus cristatus A A 7. Cottus gobio A A 8. Barbus meridionalis A A 9. Eudontomyzon danfordi A A

10. Lycaena dispar A A 11. Nymphalis vaualbum A A



111

12. Cerambyx cerdo A A 13. Rosalia alpina A A 14. Buprestis splendes A A 15. Pseudogaurotina excelens A A 16. Callimorpha quadripunctaria A PP 17. Euphydryas aurinia A A 18. Cordulegaster heros A PP 19. Ophiogomphus cecilia A A 20. Pholidoptera transsylvanica P PP 21. Campanula serrata A A 22. Tozzia carpathica A A 23. Dicranum viride A A 24. Drepanocladus vernicosus A A 25. Meesia longiseta A A 26. Buxbaumia viridis A A

Tabel nr. 9 – Identificarea tipurilor de habitate de interes conservativ la nivelul

SCI Frumoasa afectate ca urmare a implementării proiectului

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire habitat

Prezent (P) / absent (A) în zona vizată de implementarea

proiectului

1. 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

A

2. 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios P 3. 4060 Tufărişuri alpine şi boreale P 4. 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium A 5. 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix A

6. 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

A

7. 6520 Fâneţe montane A 8. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum A 9. 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion) A

10. 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

P

11. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

A

12. 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofit fică pe roci silicioase

A

13. 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice A 14. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum A

15. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

A

16. 7110* Turbării active A

Ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la secţiunea II.2.1. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm următoarele aspecte:



112

1. În zona subalpină, în care se află localizat în totalitate amplasamentul parcului energetic eolian, atât în perioada de construcție cât și în cea de operare nu vor fi afectate niciuna dintre speciile de păsări de interes comunitar listate în formularul standard al ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa. Zona subalpină nu corespunde sub aspect ecologic ca habitat de adăpost și/sau cuibărire pentru niciuna dintre speciile de interes conservativ, toate acestea fiind strâns legate de habitatele forestiere. De asemenea, zona subalpină nu corespunde sub aspect ecologic nici ca habitat de hrănire pentru speciile de păsări de interes conservativ în perimetrul SPA Frumoasa, excepție făcând doar specia Tetrao urogallus. Indivizii utilizează suprafețe de pășune subalpină din vecinătatea limitei superioare a molidișurilor în vederea hrănirii cu bace de Vaccinium sp., însă specia nu poate fi afectată fizic de turbinele eoliene având în vedere altitudinea joasă de zbor pe de-o parte, precum și distanța turbinelor eoliene față de limita superioară a molidișurilor pe de altă parte.

2. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră existent (figura nr. 38). Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe această suprafață nu au fost identificate cuiburi aparținând speciilor de păsări de interes conservativ la nivelul SPA Frumoasa.

3. Pentru racordarea parcului energetic eolian la stația de transformare a centralei hidroenergetice Sadu V este nevoie de pozare subterană a unei linii electrice de 110 kV. Traseul liniei electrice (figura nr. 40, 41, 43 și 44) urmărește doar drumuri existente (drum existent în pășunea Bătrâna Mare, drum de exploatare forestier situat între amplasamentul parcului eolian și DJ 106N, tronson DJ 106N, drumuri de exploatare forestieră până în DJ 106P și tronson DJ 106P). În acest sens, pozarea subterană a liniei electrice nu conduce la pierderea de suprafețe de habitate specifice de adăpost, hrănire și/sau cuibărire pentru niciuna dintre speciile de interes comunitar din perimetrul SPA Frumoasa. Efectele implementării acestei componente a proiectului asupra avifaunei de interes conservativ constă în generarea disturbării fonice aferente săpării șantului pe traseul anterior amintit. Impactul asupra avifaunei va fi nesemnificativ, poluarea fonică aferentă fiind de scurtă durată, iar intensitatea nedepășind disconfortul produs de utilajele forestiere și de mijloacele de transport a masei lemnoase.

4. Disturbare fonică va fi înregistrată și în perioada de transport a componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor și materialelor la nivelul căi de acces la perimetrul parcului energetic eolian, în lungime de 1,16 km, ce pornește din DJ 106N. Având în vedere lungimea scurtă pe care va fi generată disturbarea fonică aferentă activității de transport, precum și faptul că drumul de exploatare forestieră existent este accesat și în prezent de diverse utilaje și



113

mijloace de transport, considerăm efectele desfășurării acestei activități vor fi nesemnificative asupra oricăreia dintre speciile de interes conservativ din perimetrul SPA Frumoasa.

Urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la secţiunea II.2.2. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm prezentă pe amplasamentul parcului eolian specia Pholidoptera transsylvanica (cosaș transilvan).


În urma consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali” se poate afirma că, dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa, Ursus arctos utilizează cu o frecvență foarte redusă habitatele subalpine, iar Canis lupus doar accidental. De asemenea, suprafața amplasamentului parcului energetic eolian este redusă în raport cu suprafețele utilizate de aceste specii (între 10 km² și 100 km² în cazul ursului brun și între 50 km² și 150 km² în cazul lupului). Ca atare, implementarea obiectivului de investiții nu va genera efecte semnificative asupra celor două specii, starea de conservare a acestora nefiind supusă modificărilor nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare a proiectului analizat.

De asemenea, în conformitate cu discuțiile purtate cu gestionarul fondului de vânătoare, în zona proiectului, în vecinătatea căii de acces la perimetrul parcului eolian, precum și în vecinătatea drumurilor de exploatare forestieră pe care urmează a fi pozată linia electrică de 110kV, nu au fost identificate bărloage de urs sau vizuini de lup sau râs. Disturbarea fonică, generată de activitatea de transport a componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, utilajelor și materialelor, respectiv de pozare subterană a linie electrice, va fi temporară și nu va genera efecte negative semnificative asupra speciilor de carnivore mari de interes conservativ la nivelul



114

sitului de importanță comunitară Frumosa. Asta pentru că, în primul rând, indivizii celor trei specii utilizează suprafețe mari de teritoriu, în faza de disturbare exemplarele din zona proiectului retrăgându-se în zone liniștite, iar în al doilea rând, pentru că activitățile anterior menționate se desfășoară doar pe drumuri de exploatare forestieră existentă, pe suprafața cărora și în prezent sunt generate disturbări aferente lucrărilor silvice și de transport a masei lemnoase.

În vecinătatea drumurilor de exploatare forestieră situate între DJ 106N și DJ 106P există suprafețe de habitate utilizate sau potențial utilizate de către amfibianul Bombina variegata și nevertebratele Callimorpha quadripunctaria, Cordulegaster heros și Pholidoptera transsylvanica. Activitatea de pozare subterană a liniei electrice de 110 kV se va desfășura doar pe suprafața drumurilor de exploatare forestieră și nu va genera efecte negative asupra acestor specii.

Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

Starea ecologică a amplasamentelor turbinelor eoliene, a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian, a perimetrului vizat de organizarea de șantier și a stației de transformare a energiei electrice, a fost evaluată în urma observațiilor efectuate în teren și a ridicării de relevee fitosociologice de 5x5m (25 mp). Pentru evaluarea participării speciilor de plante la alcătuirea compoziției covorului vegetal a fost aplicat indicele de abundență-dominanță propus de Braun-Blanquet (trepte AD/interval de acoperire (%): +/0,1-1; 1/1-10; 2/10-25; 3/25-50; 4/50-75; 5/75-100). Pe amplasamentul analizat au fost efectuate un număr total de 148 de relevee fitosociologice, dintre care un număr 92 de pe amplasamentele turbinelor și al stâlpului de măsurare a parametrilor vântului, 53 de pe secțiuni ale drumurilor de operare, iar 3 de pe suprafața vizată de realizarea organizării de șantier și de construire a stației de transformare. Urmare a desfășurării acestei activități se constată că implementarea obiectivului de investiții va conduce la pierderi nesemnificative temporare și definitive aparținând tipurilor de habitate de interes comunitar 4060 - Pajiști alpine și boreale și 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios.



115

Prognoza pierderii de suprafețe ocupate de asociații vegetale aparținând tipului de habitat comunitar 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale este de 7,7 ha (0,27% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 4,93 ha (0,17% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

Prognoza pierderii de suprafețe ocupate de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios este de 0,91 ha (0,66% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 0,54 ha (0,39% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Funcţiile ecologice ale speciilor și habitatelor de interes comunitar potențial afectate la nivelul siturilor Natura 2000 Frumoasa, relaţia acestora cu cele două situri, precum şi distribuţia acestora, vor putea fi cuantificate doar ca după derularea unor activități specifice de inventariere și cartare a tipurilor de habitate de interes comunitar și a speciilor de interes conservativ și a habitatelor corespunzătoare acestora sub aspect ecologic.

Pentru aceasta, Consiliul Județean Alba, în calitate de administrator al siturilor Natura 2000 Frumoasa, a elaborat un proiect ce vizează desfășurarea de activități de inventariere și cartare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, în vederea dezvoltării unui plan de management integrat al celor două arii naturale protejate de interes comunitar. Proiectul urmează a fi finanțat prin POS Mediu și implementat începând cu anul în curs.

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Statutul de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate SCI și SPA Frumoasa a fost estimat iniţial în faza de propunere a acestor situri, în baza surselor de informaţii, adesea minime, existente la acel moment. Statutul de conservare estimat al acestor entităţi de interes conservativ la nivel comunitar este prezentat în Tabelele nr. 2, 4 și 6, pe coloana „Consevare”.

Pentru siturile Natura 2000 Frumoasa, evaluarea reală a stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ revine ca sarcină structurii de



116

administrare a sitului, respectiv Consiliului Județean Alba. Structura de administrare a elaborat un proiect ce urmează a fi finanțat prin POS Mediu – axa prioritară nr. 4 și care vizează printre altele elaborarea unui plan de management integrat pentru SPA Frumoasa și SCI Frumoasa.

Având în vedere faptul că ministerul de resort a semnat contractul de administrare a sitului doar în cursul anului 2010 şi luând în calcul suprafaţa deosebit de mare a acestei arii naturale protejate, este evident faptul că activităţile aferente evaluării se vor întinde pe o perioadă destul de lungă, de minim doi ani, conform legislaţiei specifice în vigoare, până la data transmiterii spre aprobare a planului de management, sau chiar mai mult, în baza solicitării unei derogări, în cazul implementării unui proiect din fonduri comunitare focalizat pe elaborarea acestui instrument de management.

În concluzie, cunoştiinţele privind starea reală de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate cele două situri Natura 2000 nu trebuie să se bazeze pe date istorice, generale şi adeseori perimate, ci trebuie dobândite în urma unor evaluări de actualitate, în baza unor metodologii specifice, eficiente şi, pe cât posibil, unitare la nivel naţional.

II.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

Aceste date nu există în prezent. Singurele informații existente și doar cu un caracter orientativ, având în vedere modul în care a fost implementată rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România, sunt cele privind efectivele estimate în formularele standard Natura 2000 ale SCI și SPA Frumoasa.

Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii la nivelul celor două situri Natura 2000 pot fi obținute doar ca urmare a colectării, prelucrării și analizării unui set de informații de actualitate din teren.

Primele date, de actualitate și bazate efectiv pe activitatea de observare în teren, vor fi obținute ca urmare a implementării de către Consiliul Județean Alba a unui proiect ce va fi finanțat prin POS Mediu și ce vizează inventarierea și cartarea habitatelor și speciilor de interes conservativ la nivelul SCI și SPA Frumoasa.

Cu toate acestea, ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la secţiunea II.2.1. și II.2.2., considerăm că niciun tip de habitate și nicio specie de interes conservativ la nivelul siturilor Natura 2000 Frumoasa nu va fi afectată semnificativ ca urmare a implementării proiectului.



117

II.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar SCI și SPA Frumoasa

Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă prin implementarea unui plan/proiect se reduce semnificativ suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar, sau se ajunge la fragmentarea puternică a habitatelor de interes comunitar şi sau a habitatelor specifice din punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor de interes comunitar. De asemenea, un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000 dacă acesta induce un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar sau dacă produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea acestor situri Natura 2000 nu au fost stabilite. Date concrete privind integritatea SCI și SPA Frumoasa și evaluarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea acestor situri Natura 2000 pot fi obținute doar ca urmare a colectării, prelucrării și analizării unui set de informații de actualitate din teren.

Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectată dacă un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, să conducă la:

- reducerea semnificativă a suprafeței unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

- reducerea semnificativă a suprafeței habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar;

- fragmentarea semnificativă a habitatelor corespuzătoare din punct de vedere ecologic speciilor de interes comunitar;

- apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- producerea de modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Evaluarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SCI și SPA Frumoasa îi revine ca sarcină structurii de administrare a sitului Natura 2000,



118

structură ce urmează să implementeze în acest sens un proiect ce va fi finanțat prin POS Mediu.

II.7. Obiectivele de conservare ale SCI și SPA Frumoasa

Conform art. 4 pct. 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2009, definiţia planului de management al unei arii naturale protejate este următoarea: „documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management”.

Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi/sau restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se realizează ţinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar, după cum s-a arătat în paragraful anterior.

Siturile Natura 2000 Frumoasa nu beneficiază în prezent de existenţa unui plan de management şi, ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare specifice celor două situri. De asemenea, nu au fost aprobate de către ministerul de resort nici măsurile minime de conservare stabilite de către structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa.

În sens celor menționate mai sus, doar după implementarea proiectului anterior amintit se vor putea identifica obiectivele de conservare pentru cele două situri Natura 2000.

II.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 Frumoasa

Evaluarea stării de conservare a unei arii naturale protejate constă, cel puţin, în însumarea stării de conservare a habitatelor naturale şi a specilor de interes conservativ şi/sau protectiv, direct corelat cu presiunile antropice şi naturale din prezent.

Pentru cuantificarea stării reale actuale de conservare a unui sit Natura 2000 este necesară realizarea unei evaluări de bază riguroase, acesta fiind punctul de calibrare de la care, ulterior, prin activități specifice de monitorizare a componentelor biologice de interes conservativ, se va putea evalua abaterea de la starea de conservare inițială (practic starea de conservare la un moment dat).



119

Evaluarea stării de conservare inițială va fi realizată tot ca urmare a implementării proiectului la care s-a făcut referire în secțiunile anterioare.



120

III. Identificarea şi evaluarea impactului

III.1. Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

În cadrul acestei secțiuni este prezentată starea ecologică a amplasamentelor turbinelor eoliene, a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian, a perimetrului vizat de organizarea de șantier și a stației de transformare a energiei electrice, a drumului de acces în perimetrul parcului și a traseului cablurilor de transport a energiei din perimetrul parcului și până centrala hidroenergetică Sadu V.

Pentru descrierea covorului vegetal în puncte din teren vizate de implementarea proiectului au fost realizate, pentru pajiști, relevee de 5x5m (25 mp). Pentru evaluarea participării speciilor de plante la alcătuirea compoziției covorului vegetal a fost aplicat indicele de abundență-dominanță propus de Braun-Blanquet (trepte AD/interval de acoperire (%): +/0,1-1; 1/1-10; 2/10-25; 3/25-50; 4/50-75; 5/75-100).

Turbina eoliană nr. 1

Coordonate Stereo 70 Altitudine (m)

X (m) Y (m) 412.033,082 460.817,979 1.754

Figura nr. 59 – Încadrarea în teren a amplasamentului turbinei eoliene nr. 1



121

Tabel nr. 10 - Relevee aferente zonei de amplasare a turbinei eoliene nr. 1

Altitudine (m) Pantă (°) Expoziție Acoperire (%) Nr. releveu

1.754 10 SV 95 1

1.754 10 SV 100

2

1.755 15 SV 100

3 Juniperus communis ssp. alpina 4 4 4 Vaccinium myrtillus 2 1 2 Vaccinium vitis-idaea + 2 1 Campanula abietina · · + Rubus idaeus 1 · · Senecio nemorensis + · · Homogyne alpina + + + Soldanella hungarica ssp. major · + + Picea abies · · + Oxalis acetosella · · + Deschampsia flexuosa · + · Veronica officinalis · + · Epilobium angustifolium + · · Luzula sudetica · + · Aconitum tauricum + · +

Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 1 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (sin.: Juniperetum nanae Soó 1928, Vaccinio-Juniperetum nanae (Nordh. 1936) Br.-Bl. et Siss 1939, Juniperetum sibiricae Rațiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus communis ssp. alpina). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.

Figura nr. 60 – Aspect privind dominanța speciei Juniperus communis ssp. alpina

pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 1



122

Figura nr. 61 – Aspect privind codominanța speciilor Juniperus communis ssp. alpina

și Vaccinium myrtillus pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 1

Figura nr. 62 – Aspect privind participarea speciilor Senecio nemorensis și Epilobium angustifolium la

alcătuirea covorului vegetal pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 1

Figura nr. 63 – Rubus idaeus Figura nr. 64 – Epilobium angustifolium



123

Figura nr. 65 – Senecio nemorensis Figura nr. 66 – Vaccinium myrtillus

Figura nr. 67 – Aspect privind vegetația pe traseul de legătură dintre turbina nr. 1 și turbina nr. 2.

Se constată prezența asociației Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966

Figura nr. 68 – Aspect privind vegetația pe traseul de legătură dintre turbina nr. 1 și turbina nr. 2.

Se constată prezența asociației Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 cu o abundență ridicată a speciei Rubus idaeus

Covorul vegetal pe traseul drumului de operare cuprins între turbinele eoliene nr. 1 și nr. 2 corespunde de asemenea asociației vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale).



124



X (m) Y (m) 411.929,934 460.551,029 1.770




1.769 5

N-NE 90 1

1.769 5

N-NE 85 2

Deschamsia caespitosa 4 4 Rumex alpinus + 1 Carex leporina · + Aconitum tauricum + · Urtica dioica · + Festuca airoides 1 + Nardus stricta · + Luzula luzuloides + · Antennaria dioica + · Juniperus communis ssp. alpina · + Picea abies + · Rubus idaeus + · Veratrum album + +



125

Figura nr. 70 – Aspect privind dominanța speciei Deschampsia caespitosa

pe o suprafață a amplasamentului turbinei eoliene nr. 2

Figura nr. 71 – Aspect privind dominanța speciei Deschampsia caespitosa


Figura nr. 72 – Aconitum tauricum Figura nr. 73 – Rumex alpinus



126



1.770 10

N-NE 100

1

1.770 10

N-NE 95 2

1.770 5

N-NE 95 3

Festuca airoides 4 4 4 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 1 + 1 Vaccinium myrtillus + 1 1 Vaccinium vitis-idaea + 1 + Vaccinium gaultherioides · 1 + Deschamsia flexuosa · · + Nardus stricta 1 + + Festuca rubra + + + Phleum alpinum ssp. alpinum + + + Geum montanum · + · Antennaria dioica + · + Hieracium alpinum · + · Ligusticum mutellina · + · Anthoxantum odoratum + · + Luzula luzuloides + · + Homogyne alpina · + · Gnaphalium supinum · + · Phyteuma confusum · + · Aconitum tauricum + · · Bruckenthalia spiculifolia · · + Veratrum album + · · Cladonia rangiferina + + + Cetraria islandica · + +

Figura nr. 74 – Aspect privind dominanța speciei Festuca airoides




127

Figura nr. 75 – Aspect privind dominanța speciei Festuca airoides


Figura nr. 76 – Aspect privind dominanța speciei Festuca airoides pe o suprafață a amplasamentului turbinei eoliene nr. 2, precum și prezența speciilor Veratrum album și Juniperus communis ssp. alpina



128

Figura nr. 77 – Aspect privind prezența speciilor Hieracium alpinum, Vaccinium vitis-idaea, V. myrtillus, V. gaultherioides, Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda în pajiște de Festuca airoides, pe o suprafață a

amplasamentului turbinei eoliene nr. 2

Figura nr. 78 – Geum montanum și Ligusticum

mutellina Figura nr. 79 – Antennaria dioica

Figura nr. 81 – Hieracium alpinum Figura nr. 80 – Vaccinium gaultherioides

Din analiza releveelor efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 2 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociațiilor vegetale:

1. Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

2. Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (sin.: Carici leporinae- Deschampsietum caespitosae Beldie 1967, Deschampsietum caespitosae transsilvanicum Borza 1934, Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939,



129

Deschampsietum caespitosae alpinum Csűrös 1957). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: nu există. Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: nu există.

Figura nr. 81 – Aspect privind traseul drumului de operare dintre turbina eoliană nr. 2 și turbina

eoliană nr. 3. Amplasament acoperit cu asociația vegetală Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (corespondența Natura 2000: 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios)


eoliană nr. 3. Amplasament acoperit cu asociațiile vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale) și Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös

et all. 1985 (fără corespondență Natura 2000)

Covorul vegetal pe traseul drumului de operare cuprins între turbinele eoliene nr. 2 și nr. 3 corespunde ca ponderi următoarelor asociații vegetale:

- 30 % Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (corespondența Natura 2000: 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios)



130

- 60 % Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale);

- 10 % Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (corespondența Natura 2000: nu există)



X (m) Y (m) 411.951,520 460.274,772 1.783

Figura nr. 83 – Aspect privind încadrarea în teren a amplasamentului turbinei eoliene nr. 3



1.783 10

N-NV 95 1

1.783 5

N-NV 90 2

1.783 10

N-NV 95 3

Juniperus communis ssp. alpina 4 4 4 Vaccinium myrtillus 3 1 + Vaccinium vitis-idaea + + + Picea abies + · + Campanula abietina + · + Homogyne alpina + 1 1 Soldanella hungarica ssp. major + + + Festuca airoides + + · Oxalis acetosella + · · Aconitum tauricum · · + Senecio nemorensis · · + Hylocomium splendens · · 2 Dicranum scoparium · · +



131

Figura nr. 84 – Aspect privind dominanța speciilor Juniperus communis ssp. alpina și Vaccinium myrtillus


Figura nr. 85 – Aspect privind prezența speciei Homogyne alpina în stratul inferior al covorului vegetal


Figura nr. 86 – Aspect privind prezența speciilor Homogyne alpina și Hylocomium splendens în stratul

inferior al covorului vegetal pe o suprafață a amplasamentului turbinei eoliene nr. 3



132

Figura nr. 87 – Aspect privind prezența speciilor Soldanella hungarica ssp. major și Dicranum scoparium în

stratul inferior al covorului vegetal pe o suprafață a amplasamentului turbinei eoliene nr. 3 Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 1 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (sin.: Juniperetum nanae Soó 1928, Vaccinio-Juniperetum nanae (Nordh. 1936) Br.-Bl. et Siss 1939, Juniperetum sibiricae Rațiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus communis ssp. alpina). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.

Prezența speciilor de briofite Hylocomium splendens și Dicranum scoparium indică faptul că există o tranziției spre asociații vegetale din clasa Vaccinio-Piceetea (asociația Vaccinio-Piceetum abietis Brezina et Hadač 1962 – juniperetosum nanae Pop et all. 1988), cu corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea).


eoliană nr. 4. Covorul vegetal corespunde asociațiiei vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale)



133

Covorul vegetal pe traseul drumului de operare cuprins între turbinele eoliene nr. 3 și nr. 4 corespunde de asemenea asociației vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale). Turbina eoliană nr. 4


X (m) Y (m) 412.150,613 459.965,090 1.798




1.798 10

N-NV 95 1

1.798 5

N-NV 100

2

1.798 5

N-NV 80 3

Deschamsia caespitosa 5 4 4 Rumex alpinus + 1 1 Carex leporina + + + Alchemilla vulgaris + 1 + Aconitum tauricum + + + Urtica dioica · + · Ranunculus montanus + 1 + Trifolium repens · + + Festuca rubra · · + Taraxacum officinale · + · Geum montanum · + · Hypericum maculatum · + ·



134

Figura nr. 90 – Aspect privind monodominanța speciei Deschampsia caespitosa pe o suprafață a


Figura nr. 91 – Aspect privind dominanța speciilor Deschampsia caespitosa și Rumex alpinus pe o

suprafață a amplasamentului turbinei eoliene nr. 4

Figura nr. 92 – Aspect privind dominanța speciei Rumex alpinus pe o suprafață din vecinătatea




135

Figura nr. 93 – Aconitum tauricum Figura nr. 94 – Alchemilla vulgaris, Taraxacum

officinale, Ranunculus repens și Trifolium repens

Figura nr. 95 – Ranunculus repens

Figura nr. 96 – Ranunculus repens

Figura nr. 97 – Homogyne alpina Figura nr. 98 – Geum urbanum, Hypericum

maculatum și Ranunculus repens În urma efectuării analizei fitosociologice se constată prezența pe amplasamentul turbinei nr. 4 a asociației vegetale Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (sin.: Carici leporinae- Deschampsietum caespitosae Beldie 1967, Deschampsietum caespitosae transsilvanicum Borza 1934, Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939, Deschampsietum caespitosae alpinum Csűrös 1957). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: nu există. Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: nu există.



136

Figura nr. 99 – Aspect privind traseul drumului de operare dintre amplasamentul turbinei eoliene nr. 4

și intersecția cu drumul de operare ce duce la turbina eoliană nr. 6. Covorul vegetal întâlnit pe traseul drumului de operare dintre amplasamentul turbinei eoliene nr. 4 și intersecția cu drumul de operare ce duce la turbina eoliană nr. 6 aparține asociației vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale). Turbina eoliană nr. 5


X (m) Y (m) 412.213,910 459.547,175 1.880




137

Tabel nr. 15 - Relevee aferente zonei de amplasare a turbinei eoliene nr. 5 Altitudine (m) Pantă (°) Expoziție Acoperire (%) Nr. releveu

1.880 5

NV 85 1

1.880 5

NV 90 2

1.880 5

NV 80 3

Vaccinium myrtillus 4 4 3 Vaccinium vitis-idaea + 1 1 Cetraria islandica + + + Festuca airoides + 1 + Nardus stricta 1 + 1 Poa media · + · Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Homogyne alpina + · · Ligusticum mutellina · · + Luzula luzuloides · + + Deschampsia flexuosa + + + Cladonia rangiferina · + + Polytrichum juniperinum 1 + 1

Figura nr. 101 – Aspect privind dominanța speciei V. myrtillus pe amplasamentului turbinei nr. 5

Figura nr. 102 – Aspect privind prezența speciilor Polytrichum juniperinum, Potentilla aurea ssp.

chrysocraspeda, Homogyne alpina, Nardus stricta și Vaccinum vitis-idaea



138

În urma efectuării analizei fitosociologice se constată prezența pe amplasamentul turbinei nr. 5 a asociației vegetale Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962; Junceto trifidi- Vaccinietum myrtilli Resmeriță 1976, Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilli Coldea 1990). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.

Figura nr. 103 – Aspect privind traseul drumului de operare ce face legătura dintre amplasamentul

turbinei eoliene nr. 5 cu traseul drumului principal de operare, spre turbina eoliană nr. 7 De asemenea, asociația vegetală de pe traseul drumului de operare ce face legătura dintre amplasamentul turbinei eoliene nr. 5 cu traseul drumului principal de operare, spre turbina eoliană nr. 7 este reprezentată de Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962; Junceto trifidi- Vaccinietum myrtilli Resmeriță 1976, Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilli Coldea 1990). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.



139



X (m) Y (m) 411.773,054 459.365,489 1.800




1.800 5

NV 95 1

1.800 5

NV 80 2

1.800 5

NV 85 3

Festuca airoides 3 3 3 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 1 + 1 Vaccinium myrtillus 1 + + Vaccinium vitis-idaea + 1 · Vaccinium gaultherioides · 1 · Nardus stricta 1 + + Anthoxanthum odoratum + · · Festuca rubra + · 1 Deschamsia flexuosa 1 1 1 Luzula luzuloides 1 + + Homogyne alpina + + + Phyteuma confusum · · + Phleum alpinum ssp. alpinum + + · Geum montanum + · · Cetraria islandica · + · Cladonia rangiferina + + + Thamnolia vermicularis · + · Polytrichum juniperinum + + +



140

Figura nr. 105 – Aspect general privind covorul vegetal pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 6

Figura nr. 106 – Aspect privind prezența speciilor Festuca airoides, Festuca rubra și Deschamsia flexuosa pe

amplasamentul turbinei eoliene nr. 6

Figura nr. 107 – Aspect privind prezența speciilor Vaccinium vitis-idaea, Cladonia rangiferina și Thamnolia

vermicularis pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 6



141

Figura nr. 108 – Aspect privind prezența speciilor Vaccinium gaultherioides și Polytrichum juniperinum pe

amplasamentul turbinei eoliene nr. 6

Figura nr. 109 – Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda

Figura nr. 110 – Viola declinata

Figura nr. 111 – Phyteuma confusum

Figura nr. 112 – Deschampsia flexuoasa



142

Figura nr. 113 – Ranunculus montanus Figura nr. 114 – Geum montanum

Din analiza releveelor efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 6 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios. Asociația vegetală de pe drumul de operare care pornește de la amplasamentul turbinei eoliene nr. 6 spre drumul de operare central (sectorul dintre turbinele eoliene nr. 4 și 5) este reprezentată de Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (sin.: Juniperetum nanae Soó 1928, Vaccinio-Juniperetum nanae (Nordh. 1936) Br.-Bl. et Siss 1939, Juniperetum sibiricae Rațiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus communis ssp. alpina). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.



143



X (m) Y (m) 412.187,793 459.212,178 1.841




1.840 15 SV 95 1

1.841 5

SV 100

2

1.841 5

SV 90 3

Juniperus communis ssp. alpina 4 3 4 Vaccinium myrtillus 3 3 1 Vaccinium vitis-idaea · + + Campanula abietina + · · Homogyne alpina 1 1 · Soldanella hungarica ssp. major + + + Luzula sylvatica + + + Melamphyrum sylvaticum · · + Oxalis acetosella + + · Deschampsia flexuosa · + + Hylocomium splendens · · + Dicranum scoparium · + · Picea abies + · + Sorbus aucuparia · · +



144

Figura nr. 116 – Aspect general privind covorul vegetal pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 7

Figura nr. 117 – Aspect privind participarea la alcătuirea covorul vegetal a speciilor Vaccinium myrtillus,

Homogyna alpina, Soldanella hungarica ssp. major și Luzula luzuloides

Figura nr. 118 – Homogyne alpina Figura nr. 119 – Soldanella hungarica ssp. major



145

Figura nr. 120 – Campanula abietina

Figura nr. 121 – Melamphyrum sylvaticum

Figura nr. 122 – Dicranum scoparium

Figura nr. 123 – Hylocomium splendens

Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 7 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (sin.: Juniperetum nanae Soó 1928, Vaccinio-Juniperetum nanae (Nordh. 1936) Br.-Bl. et Siss 1939, Juniperetum sibiricae Rațiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus communis ssp. alpina). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.

Prezența speciilor de briofite Hylocomium splendens și Dicranum scoparium indică faptul că există o tranziției spre asociații vegetale din clasa Vaccinio-Piceetea (asociația Vaccinio-Piceetum abietis Brezina et Hadač 1962 – juniperetosum nanae Pop et all. 1988), cu corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea).



146

Figura nr. 124 – Aspect privind traseul drumului de operare central situat între intersecția cu drumul

de operare de la amplasamentul turbinei eoliene nr. 6 și intersecția cu drumul de operare de la amplasamentul turbinei eoliene nr. 7

Covorul vegetal pe traseul drumului de operare central situat între intersecția cu drumul de operare de la amplasamentul turbinei eoliene nr. 6 și intersecția cu drumul de operare de la amplasamentul turbinei eoliene nr. 7 corespunde procentual următoarelor asociații vegetale:

- 65 % Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale);

- 35 % Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale).



147



X (m) Y (m) 412.677,058 459.105,662 1.892




1.892 10 SV 80 1

1.891 10 SV 85 2

1.892 10 SV 90 3

Festuca airoides 2 3 2 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Oreochloa disticha + · · Nardus stricta 2 1 3 Vaccinium myrtillus 1 2 2 Luzula luzuloides 2 1 1 Phleum alpinum ssp. alpinum · + + Homogyne alpina · + · Geum montanum + + · Deschampsia flexuosa + + + Anthoxanthum odoratum + · · Ligusticum mutellina · + · Vaccinium vitis-idae + + + Vaccinium gaultherioides · + · Juniperus communis ssp. alpina + + · Campanula abietina · + · Polytrichum juniperinum · + ·



148

Figura nr. 126 – Aspect privind prezența speciilor Festuca airoides, Phleum alpinum ssp. alpinum și

Deschampsia flexuosa pe o suprafața a amplasamentului turbinei eoliene nr. 8

Figura nr. 127 – Aspect privind densitatea ridicată a speciei Luzula luzuloides pe o suprafață a


Figura nr. 128 – Aspect privind degradarea habitatului de pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 8 ca

urmare a suprapășunatului desfășurat în zonă



149


Figura nr. 130 – Geum montanum

Figura nr. 131 – Vaccinium vitis-ideae

Figura nr. 132 – Vaccinium gaultherioides


Figura nr. 134 – Phleum alpinum ssp. alpinum

Figura nr. 135 – Descampsia flexuosa

Figura nr. 136 – Nardus stricta



150

Figura nr. 137 – Homogyne alpina

Figura nr. 138 – Polytrichum juniperinum

Din analiza releveelor fitosociologice efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 8 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios.

De asemenea, asociația vegetală identificată de-a lungul drumului de operare dintre amplasamentul turbinei eoliene nr. 8 și drumul de operare central este reprezentată tot de Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (corespondență Natura 2000: 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios).



151



X (m) Y (m) 412.764,539 459.366,506 1.933




1.933 10 V 90 1

1.933 5 V

100 2

1.932 10 V 95 3

Festuca arioides 3 2 3 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Nardus stricta 2 4 1 Vaccinium myrtillus 2 1 3 Homogyne alpina + + + Geum montanum + + + Ligusticum mutelina + · + Anthoxantum odoratum + · · Juniperus communis ssp. alpina · · + Vaccinium vitis-idaea + + + Polytrichum juniperinum + + +



152

Figura nr. 140 – Aspect privind prezența speciilor Festuca airoides, Nardus stricta și

Vaccinium myrtillus pe suprafața amplasamentului turbinei eoliene nr. 9

Figura nr. 141 – Aspect privind dominanța speciilor Vaccinium myrtillus și Nardus stricta


Figura nr. 142 – Aspect privind prezența speciilor Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda, Geum montanum,

Polytrichum juniperinum și Nardus stricta pe o suprafață a amplasamentului turbinei eoliene nr. 9



153

Figura nr. 143 – Geum montanum Figura nr. 144 – Polytrichum juniperinum și

Vaccinium vitis-idaea

Figura nr. 145 – Vaccinium vitis -idaea Figura nr. 146 – Ligusticum mutellina

Din analiza fitosociologică efectuată în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 9 se constată că pe această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios.

De asemenea, asociația vegetală identificată de-a lungul drumului de operare dintre amplasamentul turbinei eoliene nr. 9 și drumul de operare central este reprezentată tot de Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (corespondență Natura 2000: 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios).



154

Stâlp măsurare parametrii vânt


X (m) Y (m) 413.037,827 459.264,700 1.951

Figura nr. 147 – Încadrarea în teren a amplasamentului stâlpului de înregistrare a parametrilor vântului

Tabel nr. 20 - Relevee aferente zonei de amplasare a stâlpului de măsurare a parametrilor de vânt


1.951 5

S-SV 100

1

1.951 - -

100 2

1.951 5

S-SV 95 3

Vaccinium gaultherioides 4 5 4 Cetraria islandica 1 + 1 Vaccinium vitis-idaea + 1 + Vaccinium myrtillus + · · Festuca airoides 2 + 1 Juniperus communis ssp. alpina + · + Festuca rubra + · · Deschampsia flexuosa · · + Nardus stricta · + + Anthoxanthum odoratum + + · Antennaria dioica + + + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Ligusticum mutellina + + + Hieracium alpinum · · + Homogyne alpina + + + Phyteuma confusum + · · Polytrichum juniperinum · · + Thamnolia vermicularis + + +



155

Fig. nr. 148 – Vaccinium gaultherioides Bigelow dominant în covorul vegetal

de pe amplasamentul stâlpului de măsurare a parametrilor vântului

Fig. nr. 149 – Cetraria islandica (L.) Ach. şi Vaccinium vitis-idaea L. pe amplasamentul

stâlpului de măsurare a parametrilor vântului

Fig. nr. 150 – Homogyne alpina (L.) Cass. Fig. nr. 151 – Polytrichum juniperinum Hedw. şi Potentilla aurea L. ssp. chrysocraspeda (Lehm.)

Nyman



156

Fig. nr. 152 – Thamnolia vermicularis (Sw.) Ach. ex

Schaer Fig. nr. 153 – Ligusticum mutellina (L.) Crantz

Fig. nr. 154 – Festuca rubra L.

Fig. nr. 155 – Deschampsia flexuosa (L.) Trin.

Fig. nr. 156 – Nardus stricta L. cu abundență foarte

redusă Fig. nr. 157 – Hieracium alpinum L.

Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea stâlpului de măsurare a parametrilor vântului se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 (sin.: Vaccinietum uliginosi Beldie 1967, Cetrario-Vaccinietum gaultheroidis Hadač 1956 austrocarpaticum Boşcaiu 1971).

Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufarisuri alpine si boreale.



157



X (m) Y (m) 413.331,133 459.241,942 1.953




1.952 5

S-SE 100

1

1.953 - -

100 2

1.953 5

S-SE 90 3

Vaccinium gaultherioides 4 5 4 Cetraria islandica 1 + 1 Vaccinium vitis-idaea 1 + + Festuca airoides · · + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Helictotricon versicolor + + · Hieracium alpinum + · · Homogyne alpina + · + Phyteuma confusum · · + Nardus stricta · · + Anthoxanthum odoratum · · + Ligusticum mutellina + + + Deschampsia flexuosa · · + Juniperus communis ssp. alpina · · + Thamnolia vermicularis + + + Polytrichum juniperinum + 1 +



158

Figura nr. 159 – Aspect privind amplasamentul turbinei eoliene nr. 11

Figura nr. 160 – Aspect privind dominanța speciei Vaccinium gaultherioides


Figura nr. 161 – Vaccinium gaultherioides și Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda

Figura nr. 162 –Cetraria islandica și Vaccinium vitis-idaea



159

Figura nr. 163 – Thamnolia vermicularis

Figura nr. 164 – Hieracium alpinum

Figura nr. 165 – Ligusticum mutellina


Figura nr. 167 – Helictotricon versicolor

Figura nr. 168 – Festuca airoides

Figura nr. 169 – Deschampsia flexuosa




160

Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 11 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 (sin.: Vaccinietum uliginosi Beldie 1967, Cetrario-Vaccinietum gaultheroidis Hadač 1956 austrocarpaticum Boşcaiu 1971).

Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufarisuri alpine si boreale. Turbina eoliană nr. 12


X (m) Y (m) 413.145,458 458.976,576 1.926




1.925 15 S 85 1

1.926 15 S 75 2

1.925 15 S 80 3

Vaccinium gaultherioides 3 3 2 Vaccinium vitis-idaea + + + Vaccinium myrtillus 1 + 1 Nardus stricta 2 1 2 Festuca airoides + 1 1 Luzula luzuloides · + +



161

Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda · + · Homogyne alpina · + + Juniperus communis ssp. alpina + + 1 Polytrichum juniperinum + · ·

Figura nr. 172 – Aspect privind amplasamentul turbinei eoliene nr. 12

Figura nr. 173 – Aspect privind covorul vegetal de pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 12


Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufarisuri alpine si boreale.



162

Figura nr. 174 – Aspect privind traseul drumului de operare dintre amplasamentul

Turbinei eoliene nr. 12 și amplasamentul turbinei eoliene nr. 14 Covorul vegetal de pe amplasamentul drumului de operare situat între amplasamentele turbinelor eoliene nr. 12 și 14 se încadrează procentual în asociațiile vegetală

- 60% Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (corespondența Natura 2000: 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios);

- 40% Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (corespondența Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale).



163



X (m) Y (m) 413.160,180 458.666,896 1.879




1.878 15 S 85 1

1.879 10 S 95 2

1.878 15 S 80 3

Festuca airoides 1 2 2 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 1 + + Oreochloa distichia + + · Nardus stricta 3 4 3 Vaccinim myrtillus 1 1 + Vaccinium vitis-idaea + + + Vaccinium gaultherioides + 1 · Poa media + + · Anthoxanthum odoratum + · · Cetraria islandica · + · Caldonia rangiferina · + + Geum montanum + + + Deschampsia flexuosa + + + Ligusticum mutellina · + · Homogyne alpina · + · Picea abies · + · Juniperus communis ssp. alpina · + · Polytrichum juniperinum · + +



164

Figura nr. 176 – Aspect privind dominanța speciilor Nardus stricta și Vaccinium myrtillus în pajiște de

Festuca airoides pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 13


Figura nr. 178 –Poa media

Figura nr. 179 – Geum montanum Figura nr. 180 – Vaccinium gaultherioides



165

Figura nr. 181 – Caldonia rangiferina Figura nr. 182 – Picea abies

Din analiza fitosociologică efectuată în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 13 se constată că pe această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios.



166



X (m) Y (m) 413.166,701 458.370,280 1.844




1.844 5 S 90 1

1.844 5 S 80 2

1.843 5 S

p5 3

Festuca rubra 4 3 3 Agrostis capillaris 1 1 2 Anthoxanthum odoratum · · + Campanula abietina · + · Poa media + · · Nardus stricta 1 + 1 Deschamsia flexuosa + + 1 Trifolium repens · + · Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Vaccinium myrtillus + · + Ligusticum mutellina + · + Phleum alpinum ssp. alpinum · + · Politrichum juniperinum + + +



167

Figura nr. 184 – Aspect privind dominanța speciei Festuca rubra


Figura nr. 185 – Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda Figura nr. 186 –Poa media

Figura nr. 187 –Festuca rubra Figura nr. 188 –Agrostis capillaris

Figura nr. 189 – Geum montanum Figura nr. 190 – Ligusticum mutellina



168

Din analiza fitosociologică efectuată în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 14 se constată că pe această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Festuco rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951 (sin.: Agrostio – Festucetum rubrae Horv. (1951) 1952, Festuco rubrae – Agrostietum tenuis Csűrös-Káptalan 1964). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3803 - Pajiști dud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra.

Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6510 – Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).

Habitatul de interes comunitar nu este listat în formularul standard Natura 2000 al sitului de importanță comunitară Frumoasa. Turbina eoliană nr. 15


X (m) Y (m) 413.108,558 458.114,211 1.816

Figura nr. 191 – Încadrarea în teren a amplasamentului turbinei eoliene nr. 15. Se poate constata faptul

că zona este situată în vecinătatea unui loc unde se practică târlirea.



169


1.816 - -

75 1

1.816 5 V 85 2

1.816 - -

90 3

Festuca rubra 3 2 4 Agrostis capillaris 1 3 1 Anthoxanthum odoratum · + · Deschampsia caespitosa 1 · + Campanula abietina + · · Poa media · · + Nardus stricta + 1 1 Deschamsia flexuosa + 1 + Trifolium repens + · · Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Vaccinium myrtillus · + + Ligusticum mutellina · + + Phleum alpinum ssp. alpinum + · · Geum montanum + · + Ranunculus repens + · + Urtica dioica · · + Politrichum juniperinum + + +

Figura nr. 184 – Aspect privind covorul vegetal de pe amplasamentului turbinei eoliene nr. 15

Figura nr. 185 – Agrostis capillaris Figura nr. 186 – Festuca rubra



170

Figura nr. 187 – Deschampsia caespitosa Figura nr. 188 – Trifolium repens

Figura nr. 189 – Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda Figura nr. 190 – Deschampsia flexuosa

Figura nr. 191 – Urtica dioica






171

Habitatul de interes comunitar nu este listat în formularul standard Natura 2000 al sitului de importanță comunitară Frumoasa.

Având în vedere practicarea târlirii dese în zona amplasamentului turbinei eoliene nr. 15 se constată tendința asociației vegetale identificate de a devia spre asociația Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (sin.: Carici leporinae- Deschampsietum caespitosae Beldie 1967, Deschampsietum caespitosae transsilvanicum Borza 1934, Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939, Deschampsietum caespitosae alpinum Csűrös 1957). Turbina eoliană nr. 16


X (m) Y (m) 412.626,755 457.874,183 1.875




1.876 10 N 90 1

1.875 10 N 75 2

1.875 10 N 85 3

Vaccinium myrtillus 5 3 4 Cetraria islandica + + 1 Vaccinium vitis-idaea + + + Festuca airoides · + · Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Homogyne alpina + + + Nardus stricta + 1 +



172

Deschampsia flexuosa + + + Ligusticum mutellina + · + Soldanella hungarica ssp.major + · + Campanula abietina · + · Luzula luzuloides · + · Poa media · + · Juniperus communis ssp. alpina + + · Picea abies · · + Cladonia rangiferina + · + Polytrichum juniperinum + 1 ·

Fig. nr. 194 – Vaccinium myrtillus monodominant în covorul vegetal

de pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 16

Figura nr. 195 – Vaccinium myrtillus, Cetraria islandica, V. vitis-ideaei și Cladonia rangiferina

Figura nr. 196 – Soldanella hungarica ssp. major



173



Figura nr. 199 – Poa media Figura nr. 200 – Deschampsia flexuosa


De asemenea, asociația vegetală de pe drumul de operare ce pornește din axul principal spre amplasamentul turbinei eoliene nr. 16 este reprezentată tot de Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (corespondență Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale).



174



X (m) Y (m) 412.026,304 458.201,525 1.709




1.709 5 N 80 1

1710 5 N 85 2

1.709 5 N 95 3

Deschampsia caespitosa 4 4 5 Rumex alpinus + 1 + Carex leporina + · + Alchemilla vulgaris + + + Urtica dioica · + · Agrostis capillaris · + · Aconitum tauricum + · · Festuca rubra · + · Deschampsia flexuosa + + · Luzula luzuloides + · · Campanula abietina + + ·



175

Fig. nr. 202 – Aspect privind monodominanța speciei Deschampsia caespitosa


Fig. nr. 203 – Aspect privind participarea semnificativă a speciei Rumex alpinus la

alcătuirea covorului vegetal de pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 17

Fig. nr. 204 – Deschampsia caespitosa

Fig. nr. 205 – Rumex alpinus



176

Fig. nr. 206 – Alchemilla vulgaris

Fig. nr. 207 – Carex leporina

Fig. nr. 208 – Ranunculus repens

Fig. nr. 209 – Ligusticum mutellina

Fig. nr. 210 – Agrostis capillaris Fig. nr. 211 – Festuca rubra

Analizând releveele fitosociologice efectuate pe amplasamentul turbinei nr. 17 se constată că în această suprafață asociația vegetală corespunde la Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (sin.: Carici leporinae- Deschampsietum caespitosae Beldie 1967, Deschampsietum caespitosae transsilvanicum Borza 1934, Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939, Deschampsietum caespitosae alpinum Csűrös 1957). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: nu există. Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: nu există. Tot aici trebuie menționat că drumul de operare ce pleacă din zona turbinei eoliene nr. 14 urmează un drum existent până la turbina eoliană nr. 18, trecând intermediar și pe lângă turbina eoliană nr. 17.



177



X (m) Y (m) 411.664,781 458.081,165 1.719




1.719 5

N-NV 95 1

1.719 5

N-NV 90 2

1.718 5

N-NV 85 3

Festuca rubra 4 3 2 Agrostis capillaris 1 2 2 Anthoxanthum odoratum + · · Campanula abietina + · + Nardus stricta 1 + 1 Deschamsia flexuosa + 1 1 Trifolium repens + + + Cerastium fontanum · + · Hypericum maculatum · + · Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + · + Urtica dioica · + · Alchemilla vulgaris + + + Vaccinium myrtillus · + · Ligusticum mutellina · + + Phleum alpinum ssp. alpinum + · + Politrichum juniperinum + + 1



178

Figura nr. 213 – Aspect privind dominanța speciei Festuca rubra


Figura nr. 214 – Aspect privind participarea semnificativă a speciei Agrostis capillaris

la alcătuirea covorului vegetal de pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 18

Figura nr. 215 – Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda,

Ligusticum mutellina și Trifolium repens Figura nr. 216 – Ranunculus repens



179

Figura nr. 217 – Alchemilla vulgaris






Habitatul de interes comunitar nu este listat în formularul standard Natura 2000 al sitului de importanță comunitară Frumoasa.



180



X (m) Y (m) 411.322,652 457.811,453 1.695




1.695 5

NV 90 1

1.695 5

NV 90 2

1.695 5

NV 80 3

Deschamsia caespitosa 4 4 4 Rumex alpinus + 1 + Carex leporina + + · Alchemilla vulgaris + + + Trifolium repens + · + Ranunculus repens + · · Aconitum tauricum · + + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + · + Urtica dioica + · + Rubus idaeus · + · Nardus stricta 1 · + Phleum alpinum + + · Campanula abietina · + · Stellaria graminea + · · Vaccinium myrtillus · + + Homogyne alpina · + · Gnaphalium supinum +· · + Polytrichum juniperinum · · +



181

Figura nr. 222 – Aspect privind structura covorului vegetal


Figura nr. 223 – Aspect privind monodominanța speciei Deschampsia caespitosa


Figura nr. 224 – Rumex alpinus

Figura nr. 225 – Aconitum tauricum



182

Figura nr. 226 – Stellaria graminea

Figura nr. 227 – Rubus idaeus

Figura nr. 228 – Alchemilla vulgaris

Figura nr. 229 – Vaccinium myrtillus

Analizând releveele fitosociologice efectuate pe amplasamentul turbinei nr. 19 se constată că în această suprafață asociația vegetală corespunde la Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (sin.: Carici leporinae- Deschampsietum caespitosae Beldie 1967, Deschampsietum caespitosae transsilvanicum Borza 1934, Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939, Deschampsietum caespitosae alpinum Csűrös 1957). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: nu există. Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: nu există.



183



X (m) Y (m) 412.589,694 457.589,175 1.945




1.945 20

N-NE 95 1

1.946 25

N-NE 90 2

1.944 25

N-NE 100

3 Vaccinium gaultherioides 3 4 4 Vaccinium myrtillus 2 1 2 Vaccinium vitis-idaea 1 + + Cetraria islandica + + + Loiseleuria procumbens · + · Poa media · + · Ligusticum mutellina + + + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Helictotrichon versicolor + · + Soldanella hungarica ssp. major + · · Homogyne alpina + + + Juniperus communis ssp. alpina + · + Geum montanum + + · Hieracium alpinum + · + Nardus stricta · + · Descampsia flexuosa + + · Festuca airoides · + · Cladonia rangiferina + + + Alectoria ocroleuca + · + Polytrichum juniperinum + · +



184

Figura nr. 231 – Aspect privind localizarea amplasamentului turbinei eoliene nr. 20 în vecinătatea căii

de acces existente (traseul turistic marcat cu bandă roșie ce duce la Oașa)

Figura nr. 232 – Aspect privind dominanța tufărișurilor de Vaccinium sp.






185


Figura nr. 235 – Soldanella hungarica ssp. major


Figura nr. 237 – Loiseleuria procumbens

Figura nr. 238 – Poa media

Figura nr. 239 – Helictotrichon versicolor

Figura nr. 240 – Alectoria ocroleuca Figura nr. 241 – Cladonia rangiferina



186


Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufarisuri alpine si boreale. Turbina eoliană nr. 21


X (m) Y (m) 412.171,535 457.484,215 1.935




187


1.935 5

XXX 80 1

1.935 10

XXX 75 2

1.935 5

XXX 90 3

Vaccinium gaultherioides 4 3 4 Cetraria islandica 1 1 + Loiseleuria procumbens 1 1 · Vacccinium vitis-idaea + + + Vaccinium myrtillus + + + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Homogyne alpina + + + Ligusticum mutellina + + · Helictotrichon versicolor · + · Poa media + · · Juniperus communis ssp. alpina · · + Rhododendron kotschyi · + · Alectoria ocroleuca + + · Polytrichum juniperinum · · +






188


și Homogine alpina Figura nr. 246 – Ligusticum mutellina

Figura nr. 247 – Loiseleuria procumbens și Alectoria

ocroleuca Figura nr. 248 – Rhododendron kotschyi




Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufărișuri alpine și boreale.



189



X (m) Y (m) 411.870,610 457.373,956 1.899




1.899 15

NV 95 1

1.899 15

NV 90 2

1.898 15

NV 100

3 Vaccinium myrtillus 4 4 3 Cetraria islandica 1 + 1 Vacccinium vitis-idaea 1 + 1 Vaccinium gaultherioides + 2 1 Festuca airoides + · + Festuca rubra · · + Deschampsia flexuosa + · + Anthoxanthum odoratum · · + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Homogyne alpina + + · Ligusticum mutellina + + + Geum montanum + + · Helictotrichon versicolor · + · Nardus stricta 1 + · Poa media · · + Phleum alpinum ssp. alpinum · · + Hieracium alpinum + · · Juniperus communis ssp. alpina + · + Rhododendron kotschyi · + · Polytrichum juniperinum + 1 +



190

Figura nr. 252 – Aspect general privind covorul vegetal de pe amplasamentului turbinei eoliene nr. 22

Figura nr. 253 – Aspect privind dominanța speciilor aparținând genului Vaccinium

pe amplasamentului turbinei eoliene nr. 22

Figura nr. 254 – Vaccinium myrtillus și Nardus

stricta Figura nr. 255 – Polytrichum juniperinum și

Hieracium alpinum



191

Figura nr. 256 – Ligusticum mutellina și Vaccinium

gaultherioides Figura nr. 257 – Hieracium alpinum


Figura nr. 259 – Festuca rubra


De asemenea, asociația vegetală de pe drumul de operare ce pornește din axul principal spre amplasamentul turbinei eoliene nr. 22 este reprezentată tot de Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (corespondență Natura 2000: 4060 – Pajiști alpine și boreale).



192



X (m) Y (m) 411.593,716 457.225,137 1.876




1.876 10

NV 85 1

1.865 10

NV 80 2

1.866 10

NV 90 3

Festuca airoides 3 2 3 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 1 1 + Oreochloa distachia · 1 1 Nardus stricta 1 1 1 Anthoxanthum odorathum + + + Festuca rubra + + · Helictotrichon versicolor · · + Deschamsia flexuosa + 1 + Poa media + + · Phleum alpinum ssp. alpinum 1 + + Luzula luzuloides · + · Luzula sudetica + · · Luzula sylvatica · · + Vaccinium myrtillus + 1 1 Vaccinium vitis-idaea + + + Vaccinium gaulterioides · · + Ligusticum mutellina · + + Homogyne alpina + + + Geum montanum + + · Juniperus communis ssp. alpina · · +



193

Aconitum tauricum · · + Polytrichum juniperinum + + 1

Figura nr. 261 – Aspect general privind covorul vegetal de pe amplasamentului turbinei eoliene nr. 23.

Se constată prezența dominantă a unei serii de poacee.

Figura nr. 262 – Festuca airoides, F. rubra,

Deschampsia flexuosa, Nardus stricta și Luzula sudetica

Figura nr. 263 – Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda, Homogyne alpina, Vaccinium gaulterioides și

Polytrichum juniperinum

Figura nr. 264 – Luzula sylvatica

Figura nr. 265 – Aconitum tauricum

Din analiza fitosociologică efectuată în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 23 se constată că pe această suprafață covorul vegetal corespunde asociației



194

vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios.



X (m) Y (m) 411.415,400 456.986,909 1.875




195


1.875 5

N-NE 95 1

1.875 5

N-NE 85 2

1.875 5

N-NE 85 3

Festuca airoides 4 3 3 Oreochloa disticha 1 1 + Agrostis capillaris + + · Poa media · + · Nardus stricta + 1 1 Phleum alpinum ssp. alpinum + · 1 Deschampsia flexuosa + + + Vaccinium myrtillus · + + Vaccinium gaulterioides · · + Vaccinium vitis-idaea · · + Festuca rubra 1 + 1 Juniperus communis ssp. alpina · + · Aconitum tauricum · + · Ligusticum mutellina · + + Homogyne alpina · + + Geum montanum + + + Polytrichum juniperinum · 1 +

Figura nr. 267 – Aspect privind covorul vegetal de pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 24.

Se constată prezența dominantă a unei serii de poacee.

Figura nr. 268 – Festuca rubra Figura nr. 269 – Aconitum tauricum



196

Figura nr. 270 – Agrostis capillaris

Figura nr. 271 – Deschampsia flexuosa

Figura nr. 272 – Geum montanum și Potentilla aurea

ssp. chrysocraspeda Figura nr. 273 – Vaccinium gaulterioides

Din analiza fitosociologică efectuată în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 24 se constată că pe această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda).

Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: inițial nu a existat o corespondență a asociației cu tipurile de habitate Natura 2000, însă, în baza amendamentelor propuse de România la Directiva 92/43/EEC, asociația a fost inclusă în tipul de habitat de interes comunitar 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios.



197



X (m) Y (m) 413.180,325 457.683,675 1.855




1.854 - -

90 1

1.855 5 N 90 2

1.855 5 N 80 3

Vaccinium myrtillus 3 4 3 Vaccinium vitis-idaea + 1 1 Festuca airoides 1 + · Cetraria islandica · + 1 Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 1 + + Geum montanum 1 + + Deschampsia flexuosa + + · Festuca rubra + · · Homogyne alpina + + + Nardus stricta 1 + + Luzula luzuloides + · · Luzula sudetica · + · Juniperus communis ssp. alpina + · · Cladonia rangiferina · + · Polytrichum juniperinum + + 1



198

Figura nr. 275 – Aspect privind covorul vegetal pe amplasamentul turbinei eoliene nr. 25

Figura nr. 276 – Vaccinium myrtillus și Polytrichum

juniperinum Figura nr. 277 – Geum montanum, Vaccinium

myrtillus, V. vitis-idaea și Polytrichum juniperinum


Figura nr. 279 – Cladonia rangiferina

Figura nr. 280 – Homogyne alpina Figura nr. 281 – Cetraria islandica



199


Asociația vegetală de pe drumul de operare ce pornește din axul principal spre amplasamentul turbinei eoliene nr. 25 este reprezentată de Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (corespondență Natura 2000: 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios). Turbina eoliană nr. 26


X (m) Y (m) 413.918,079 458.893,358 1.867




200


1.867 5

SV 75 1

1.867 5

SV 90 2

1.867 5

SV 80 3

Festuca airoides 3 3 3 Vaccinium myrtillus 1 2 1 Oreochloa disticha 1 + · Poa media · + · Nardus stricta + 1 1 Phleum alpinum ssp. alpinum + + · Deschampsia flexuosa + + + Vaccinium vitis-idaea + + 1 Festuca rubra + + · Juniperus communis ssp. alpina · + · Aconitum tauricum + · · Ligusticum mutellina + · + Homogyne alpina + + · Geum montanum + + + Polytrichum juniperinum · + +

Din analiza fitosociologică efectuată în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 26 se constată că pe această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda).




201



X (m) Y (m) 414.436,145 458.858,271 1.872




1.872 5

S-SE 90 1

1.872 5

S-SE 85 2

1.872 5

S-SE 95 3

Vaccinium gaultherioides 3 3 3 Vaccinium myrtillus 1 + 1 Vaccinium vitis-idaea 1 2 2 Cetraria islandica + + + Festuca airoides + + · Luzula luzuloides · + · Luzula sudetica + + + Nardus stricta 1 1 + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Geum montanum · + · Homogyne alpina · + + Juniperus communis ssp. alpina + · · Cladonia rangiferina + · + Polytrichum juniperinum 1 + 1



202




Figura nr. 286 – Vaccinium gaultherioides Figura nr. 287 – Vaccinium vitis-idaea și Polytrichum

junipeinum



203

Figura nr. 288 – Cladonia rangiferina Figura nr. 289 – Geum montanum, Homogyne alpina

și Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 27 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociației vegetale Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 (sin.: Vaccinietum uliginosi Beldie 1967, Cetrario-Vaccinietum gaultheroidis Hadač 1956 austrocarpaticum Boşcaiu 1971).

Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufărișuri alpine și boreale. Turbina eoliană nr. 28


X (m) Y (m) 414.382,857 459.202,891 1.897




204


1.897 5

SE 90 1

1.897 -

SE 100

2

1.897 5

SE 90 3

Vaccinium gaultherioides 4 4 4 Cetraria islandica + 1 + Vaccinium vitis-idaea 1 + 1 Vaccinium myrtillus · · + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + + + Hieracium alpinum + + · Pulsatilla alba · + · Helictotrichon versicolor + · + Homogyne alpina · + · Antennaria dioica + + · Phyteuma confusum · + · Ligusticum mutellina · · + Deschampsia flexuosa · · + Alectoria ochroleuca + + · Thamnolia vermicularis · · + Juniperus communis ssp. alpina · 1 ·




205



Figura nr. 293 – Alectoria ochroleuca

Figura nr. 294 – Thamnolia vermicularis


Figura nr. 296 – Vaccinium vitis-idaea



206

Figura nr. 297 – Pulsatilla alba Figura nr. 298 – Ligusticum mutellina


Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, fitocenoza face parte din tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufărișuri alpine și boreale. Turbina eoliană nr. 29


X (m) Y (m) 414.526,118 459.495,150 1.891




207


1.892 5

SE 95 1

1.891 -

SE 90 2

1.891 5

SE 75 3

Vaccinium gaultherioides 1 4 1 Cetraria islandica 1 1 1 Vaccinium myrtillus · + 3 Vaccinium vitis-idaea · + + Loiseleuria procumbens 4 · · Oreochloa disticha + · · Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda · · + Ligusticum mutellina · · + Antennaria dioica · + · Homogyne alpina · · + Pulsatilla alba · + · Hieracium alpinum + 1 + Phyteuma confusum · + · Juniperus communis ssp. alpina · · + Thamnolia vermicularis · + · Alectoria ochroleuca + + · Polytrichum juniperinum · · +




208

Figura nr. 301 – Aspect privind dominanța speciei Vaccinium gaultherioides pe o suprafață a


Figura nr. 302 – Aspect privind dominanța speciei Loiseleuria procumbens pe o suprafață a


Figura nr. 303 – Aspect privind dominanța speciei Vaccinium myrtillus pe o suprafață a




209


Figura nr. 305 – Cetraria islandica și Alectoria

ochroleuca

Figura nr. 306 – Pulsatilla alba

Figura nr. 307 – Phyteuma confusum și Thamnolia

vermicularis Având în vedere releveele efectuate în perimetrul vizat de amplasarea turbinei eoliene nr. 29 se constată că în această suprafață covorul vegetal corespunde asociațiilor vegetale Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 (sin.: Vaccinietum uliginosi Beldie 1967, Cetrario-Vaccinietum gaultheroidis Hadač 1956 austrocarpaticum Boşcaiu 1971) și Cetrario – Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. Et al. 1939 (sin: Loiseleurietum procumbentis Pușcaru et al. 1956)

Conform modificarilor conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, ambele fitocenoze sunt încadrate la tipul de habitat de interes comunitar 4060 - Tufărișuri alpine și boreale.



210



X (m) Y (m) 414.874,785 459.774,000 1.834




1.834 10 NE 85 1

1.834 10 NE 95 2

1.833 10 NE 80 3

Vaccinium myrtillus 3 4 3 Vaccinium gaultherioides + · · Vaccinium vitis-idaea + + 1 Cetraria islandica + + + Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + 1 + Festuca airoides + + 1 Poa media + · · Nardus stricta 1 + 1 Anthoxanthum odoratum · · + Helictotrichon versicolor + · + Homogyne alpina + 1 + Luzula luzuloides · + + Juniperus communis ssp. alpina 1 · · Picea abies + + · Polytrichum juniperinum 1 · +



211


Figura nr. 310 – Aspect privind dominanța speciei Vaccinium myrtillus în zona amplasamentului

turbinei eoliene nr. 30

Figura nr. 311 – Vaccinium myrtillus și V. gaultherioides

Figura nr. 312 – Homogyne alpina și Cetraria islandica



212


Figura nr. 314 – Luzula luzuloides



În urma efectuării analizei fitosociologice se constată prezența pe amplasamentul turbinei nr. 30 a asociației vegetale Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962; Junceto trifidi- Vaccinietum myrtilli Resmeriță 1976, Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilli Coldea 1990). Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus). Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale. Amplasamentul vizat de organizarea de șantier și de amplasarea postului de transformare

În vederea creării condițiilor de desfășurare a activităților de construcții-montaj necesare implementării parcului energetic eolian Cristian – Rășinari, beneficiarul propune delimitarea unei zone de organizare a șantierului în zona poiana Beșineu, în perimetrul în care va fi amplasată și stația electrică a parcului eolian. Suprafața necesară organizării de șantier este de 2,5 ha. În vederea diminuării impactului proiectului încă din faza de proiectare, selectarea terenului destinat organizării de șantier a fost realizată împreună cu evaluatorii de mediu. În acest sens, a fost selectată o suprafață ocupată de asociațiile vegetale Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 și Rumicicetum alpini Beger 1922, fitocenoze fără valoare conservativă și fără corespondență în clasificarea tipurilor de habitate de interes comunitar Natura 2000 (figurile nr. 317-320). Suprafața propusă este puternic



213

antropizată, apariția acestor fitocenoze în aria proiectului datorându-se târlirii accentuate.

Încadrarea în teritoriu a amplasamentului propus pentru organizarea de șantier și pentru construcția stației electrice este reprezentată în figura nr. 27.

Stația electrică se va realiza cu echipamente conveționale modulare, cu izolație în aer. Se vor prevedea echipamente primare performante, bazate pe tehnologii moderne, având anduranță mecanică și electrică mare și cu posibilitatea comenzii de la distanță. În stația electrică se vor monta celule de linie și de transformatoare complet echipate. Suprafața destinată stației electrice a parcului energetic eolian va fi de aproximativ 10.000 mp (1 ha) și se va situa în perimetrul destinat organizării de șantier.

Figura nr. 317 – Aspect privind prezența asociației Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985

pe amplasamentul destinat organizării de șantier și construirii stației electrice a parcului eolian

Figura nr. 318– Aspect privind prezența asociației Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985




214

Figura nr. 319– Aspect privind prezența asociației Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985


Figura nr. 320 – Aspect privind prezența asociației Rumicicetum alpini Beger 1922

pe amplasamentul destinat organizării de șantier și construirii stației electrice a parcului eolian Descrierea asociațiilor vegetale identificate în perimerul vizat de implementarea proiectului

1. Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 (sin.: Festucetum supinae Domin 1933, Potentillo (tenatae) – Festucetum supinae Boșcaiu 1971, Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975, As. Festuca supina-Nardus stricta Șerbănescu 1939, As. Festuca supina Pușcaru et al. 1959, Festuca supina- Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillus Pușcaru et al. 1959, Festuca supina-Festuca rubra fallax Pușcaru et al. 1959, Festucetum supinae Vicol et al. 1971, Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933).

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3604 - Pajiști sud-est carpatice de părușcă (Festuca supina) și Potentilla ternata (sin. Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda).



215


Răspândirea asociației la nivel național: Carpații Orientali: Munții Rodnei, Vârfu Goru (jud. Vrancea), Muntele Siriu. Carpații Meridionali: Munții Bucegi, Muntele Gârbova, Munții Iezer-Păpușa, Munții Piatra Craiului, Muntele Ciucaș, Munții Făgăraș, Munții Parâng, Munții Retezat, Munții Țarcu, Munții Godeanu, Munții Cernei, Valea Sadului, Valea Sebeșului, Oltenia, în etajele subalpin și alpin.

Amplitudinea altitudinală a acestor fitocenoze variază între 1.750-2.400 m (Sanda, 2008); 1.550-2.500 m (Habitatele din România, 2005).

Asociația este cea mai răspândită la nivelul etajului alpin, întâlnindu-se pe coame şi pe pante moderate până la repezi (Sanda, 2008). Solul este puțin profund până la superficial, de la foarte acid până la slab acid, adeseori bogat în humus, format pe substrat cristalin sau calcaros. Asociația ocupă solurile reavăne până la uscate, uneori instalându-se chiar pe grohotişurile fixate. În partea inferioară a arealului se întrepătrunde cu fitocenozele edificate de Festuca nigrescens. Valoarea conservativă este mare în special dacă este prezentă specia Iris aphylla ssp. hungarica (listată în anexa a II-a a Directivei 92/43/EEC). În urma efectuării studiilor în teren și în baza literaturii de specialitate putem afirma că specia Iris aphylla ssp. hungarica nu există în perimetrul vizat de implementarea proiectului.

Figura nr. 321 – Aspect privind asociația Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971

în perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari

Asociația este conturată fie de Festuca airoides Lam. (Festuca supina Schur), fie de Agrostis rupestris All., în ultimul caz formând subasociația agrostidetosum rupestris Csűrös et al. 1956. Prin practicarea păşunatului intensiv, aceste pajişti se degradează şi evoluează către Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956) Coldea et al. 1987.



216

Fitocenozele aparținând asociației sunt scunde, cu un colorit verde-violaceu dat de abundența speciei Festuca airoides, alături de care se evidențiază Potentilla aurea L. subsp. chrysocraspeda (Lehm.) Nyman (sin.: Potentilla ternata K. Koch) și o serie de licheni (Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis, Cladonia rangiferina și Alectoria ochroleuca). În masivul Cindrel se dezvoltă bine în unele cenoze speciile Agrostis rupestris, Oreochloa distichia, Nardus stricta, Poa media și Vaccinium myrtillus, formând grupări distincte considerate asociații: agrostietosum rupestris Csűrös 1957, oreochloetosum distichae Drg. 1985, poëtosum mediae Pușc. et all. 1956 și vaccinietosum myrtilli Pușc. 1963

La nivelul masivului Cindrel asociația este larg întâlnită între 1.750 și 2.244 m altitudine, pajiști bine închegate fiind amintite de Drăgulescu (1995) în zona vizată de implementarea proiectului pe Mt. Bătrâna, Mt. Rozdești și Mt. Niculești.

Pajiștile au o productivitate scăzută și sunt folosite ca pășuni pentru oi.

2. Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny 1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 (sin.: Vaccinietum uliginosi Beldie 1967, Cetrario-Vaccinietum gaultheroidis Hadač 1956 austrocarpaticum Boşcaiu 1971).

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3109 – Tufișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides).

Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: 4060 – Pajiști alpine și boreale.

Figura nr. 322 – Aspect privind asociația Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. in Br.-Bl. et Jenny

1926 corr. Grabherr in Grabherr et Mucina 1993 în perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari

Răspândirea asociației la nivel național: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, rar în Carpații Occidentali, în etajul alpin și subalpin.



217

Amplitudinea altitudinală a acestor fitocenoze este cuprinsă între 1.650 - 2.000 m (Habitatele din România, 2005).

Relieful caracteristic asociației corespunde versanților însoriți, dar și cu expoziție nordică, cu înclinație medie și mare.

După Sanda, 2008, tufărişurile scunde ale acestei asociații se întind pe suprafețe compacte în întreaga desfăşurare a etajului subalpin. Mişcările orogenetice, pliocenice şi post-pliocenice au ridicat aceste paleocenoze la înălțimile etajului alpin, unde au început să evolueze în direcția unor adaptări crio-xerofile. Aceste cenoze sunt expresia unor condiții extreme, vegetând în stațiuni puternic vântuite, unde zăpada este adesea spulberată şi fitocenozele suportă înghețul îndelungat al solului, cât şi uscăciunea din timpul verii. Acestea se dezvoltă pe soluri scheletice humico-silicate, podzolite, formate pe substrat cristalin. Adeseori fitocenozele pot avea un caracter secundar, înfiripându-se pe coastele pietroase de pe care au fost îndepărtate tufărişurile de Juniperus communis L. subsp. alpina (Suter) Čelak (sin. Juniperus communis L. subsp. nana Syme, Juniperus sibirica Burgsd.). Alături de speciile caracteristice asociației, Vaccinium uliginosum L. ssp. microphyllum Lange (sin.: Vaccinium gaultherioides Bigelow) şi Cetraria islandica, se face simțită și prezența altor specii: Festuca airoides, Agrostis rupestris, Vaccinium vitis-idaea, V. myrtillus, Geum montanum, Deschampsia flexuosa.

Conform lucrării Habitatele din România, 2005, fitocenoza este edificatã de specii oligoterme, mezo-xerofile, acide. Specia caracteristică Empetrum nigrum L. ssp. hermaphroditum (Hagerup) Böcher formeazã fitocenoza tipică în locuri umede, în special în Carpații Orientali, în timp ce în cei Meridionali, fitocenoza este dominată numai de Vaccinium uliginosum L. ssp. microphyllum Lange (sin.: Vaccinium gaultherioides Bigelow), asociată cu Vaccinium myrtillus și/sau Vaccinium vitis-idaea.

Structura verticală a fitocenozei este alcătuită dintr-un etaj superior – Juniperus communis L. subsp. alpina (Suter) Čelak cu răspândire redusă, dar care o înalță până la 70–80 cm. Stratul de tufãriș caracteristic, cu Empetrum și Vaccinium uliginosum L. ssp. microphyllum Lange, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Rhododendron myrtifolium se ridică la 25–30 cm. Aici se încadreazã și ierburile mai abundent răspândite, care provin din pajiștile vecine Oreochloa disticha, Festuca airoides, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, Deschampsia flexuosa. La suprafața solului, la 10 - 15 cm, se înalță mușchi (Polytrichum alpinum, Dicranum scoparium) și mai ales licheni (Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis) alături de unele dicotiledonate ca Primula minima și Antennaria dioica.

La nivelul masivului Cindrel asociația se prezintă sub aspectul unor covoare verzi mai mult sau mai puțin continue, cu acoperire cuprinsă între 90% și 100%, alcătuite din puține specii. Fitocenozele sunt dominate net de Vaccinium uliginosum L. ssp. microphyllum Lange (sin.: Vaccinium gaultherioides Bigelow), iar în vecinătate se dezvoltă specii caracteristice alianței Cetrario-Loiseleurion Br.-Bl. et Siss. 1939, dar și



218

alianței Caricion curvulae Br.-Bl. 1925, ultimile provenind din cenozele alpine învecinate (Drăgulescu, 1995).

3. Cetrario islandicae-Vaccinietum myrtilli Resmeriță 1976

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: nu există.

Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: nu există.

Fitocenozele se înfiripează pe soluri brune alpine, podzolice subalpine şi soluri podzolice humico-feri-iluviale, bogate în humus brut şi adeseori şi în schelet. Acestea prezintă otroficitate foarte scăzută şi o aciditate mare, ceea ce caracterizează stațiunile oligotrofe şi oligoterme. În general aceste grupări suportă bine condițiile extreme, crio-xerofile şi pe cele acidofile oligoterme. Speciile edificatoare Vaccinium myrtillus şi Cetraria islandica sunt însoțite frecvent de Festuca airoides, Juncus trifidus, Hieracium alpinum, Homogyne alpina, Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Luzula luzuloides.

După Drăgulescu, 1995, asociația se prezintă în perimetrul masivului Cindrel sub forma unor tufișuri scunde, triplu stratificate, cu o acoperire cuprinsă între 50% și 100%. În stratul inferior se remarcă o serie de licheni și mușchi, caracteristici clasei Juncetea trifidi Hadač in Klika et Hadač 1944. Stratul mijlociu este edificat de afin și merișor, alături de care se disting câteva specii de plante ierboase, majoritatea aparținând alianței Caricion curvulae Br.-Bl. 1925. Stratul superior este alcătuit, după caz, din Pinus mugo, Juniperus communis ssp. alpina și puieți de Picea abies.

Din punct de vedere al corologiei asociației vegetale la nivelul Munților Cindrel, aceasta ocupă suprafețe mari pe Mt. Rozdești, Mt. Niculești, Mt. Cânaia ș.a., suprafețe răspândite între 1.600 și 1.900 m altitudine (Drăgulescu, 1995).

4. Cetrario – Loiseleurietum procumbentis Br.- Bl. etal. 1939 (sin.: Loiseleurietum procumbentis (Kerner 1863) Rübel 1931, Loiseleurietum procumbentis Pușcaru et al. 1956)

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3101 – Tufărișuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens).


Asociația vegetală este formată din cenoze scunde, specia dominantă Loiseleuria fiind o plantă târâtoare. Gradul de acoperire al vegetației este cuprins în general între 40% și 80%, datorită numărului restrâns de specii care intră în alcătuirea fitocenozelor. Fitocenozele sunt mezofile spre mezo-xerofile, microterme spre criofile și acidofile,



219

ocupând vârfurile munților expuse vânturilor reci care spulberă zăpada, cu soluri scheletice și acide (Drăgulescu, 1995).

Aceste fitocenoze au un rol protector important, prevenind denudarea terenului de către vânt și apele de șiroire.

Figura nr. 323 – Aspect privind asociația Cetrario – Loiseleurietum procumbentis Br.- Bl. etal. 1939 în

perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari

Răspândire: Carpații Orientali și Carpații meridionali, în etajul alpin.

Din punct de vedere al corologiei asociației vegetale la nivelul Munților Cindrel, aceasta ocupă suprafețe reduse pe Vf. Rozdești și Vf. Niculești, la altitudini cuprinse între 1.940 și 2.030 m (Drăgulescu, 1995).

5. Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 (sin.: Carici leporinae- Deschampsietum caespitosae Beldie 1967, Deschampsietum caespitosae transsilvanicum Borza 1934, Deschampsietum caespitosae subalpinum Morariu 1939, Deschampsietum caespitosae alpinum Csűrös 1957)

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: nu există.

Corespondența cu tipurile de habitate de interes comunitar: nu există.

Asociația vegetală este formată din cenoze mezo-higrofile, microterme spre micro-mezoterme, acido-neutrofile, instalate în tăieturi de păduri de molid, pe terenuri plane și în microdepresiuni, mai rar pe pante line, suprafețe umezite de apele izvoarelor, cu soluri superficiale ori puțin evaluate, gleice și semigleice, cu pH acid (Drăgulescu, 1995).



220

Fig. nr. 324 – Aspect privind asociația Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985


Fitocenozele sunt frecvent răspândite în etajul montan superior al masivului Cindrel (Mt. Bătrâna) și subalpine (Mt. Niculești, Mt. Cindrel, Mt. Cânaia, Iujbea Cacovei, Iujbea Rășinarului), între 1.300 m și 1.900 (2.000) m altitudine (Drăgulescu, 1995).

Cenozele asociației Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 prezintă o fizionomie și o compoziție floristică asemănătoare cu cenozele asociației Campanulo abietinae-Festucetum rubrae Gh. Anghel et all. 1965 emend. Drg. 1984, subas. deschampsietosum caespitosae (Soó 1944) Drg. 1984. Diferențierile sunt de ordin ecologic: primele apar pe văi umede și terenuri eliberate de vegetația forestieră, ultimile în pajiști de Festuca rubra. După Drăgulescu, 1995, cel puțin unele cenoze ale asociației Rumici-Deschampsietum caespitosae reprezintă un stadiu de evoluție a covorului vegetal spre fitocenozele asociației Campanulo abietinae-Festucetum rubrae deschampsietosum caespitosae.

6. Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (sin.: Juniperetum nanae Soó 1928, Vaccinio-Juniperetum nanae (Nordh. 1936) Br.-Bl. et Siss 1939, Juniperetum sibiricae Rațiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.).

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus communis ssp. alpina).


Răspândirea asociației la nivel național: Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali, în etajul subalpin și boreal.

Amplitudinea altitudinală a acestor fitocenoze este cuprinsă între 1.650 – 2.000 m (Habitatele din România, 2005).



221

Relieful caracteristic asociației corespunde versanților însoriți, dar și cu expoziție nordică, cu înclinație medie și mare.

Fig. nr. 325 – Aspect privind asociația Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966


Asociația se întâlnește sporadic, de regulă în poienile şi rariştile de la limita superioară a molidişurilor. Se dezvoltă pe terenuri cu expoziții însorite, cu soluri brune feri-iluviale sau protorendzine, având o reacție slab acidă (pH = 6-6,4).

Fig. nr. 326 – Aspect privind asociația Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966


Uneori aceste fitocenoze se instalează şi pe pietrişurile şi bolovănişurile unor versanți abrupți, contribuind la fixarea şi consolidarea lor. Structura asociației prezintă un nucleu însemnat de specii ale alianței Rhododendro-Vaccinion Br.-Bl. 1926 şi ordinului Vaccinio-Piceetalia Br.-Bl. 1939 em. Hadač 1962, ca Rhododendron myrtifolium, Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum, V. myrtillus, V. vitis-idaea, Melampyrum saxosum, Calamagrostis villosa, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Deschampsia flexuosa. De asemenea se remarcă un nucleu de specii oligoterme caracteristice pajiştilor alpine, format din Festuca airoides, Avenula versicolor, Juncus trifidus, Campanula alpina, Pulsatilla alba, Cetraria islandica. Pe lângă rolul lor protector,



222

juniperetele dețin şi un important rol în reglarea naturală a pădurilor de limită, prin protejarea puieților de molid în primii ani de dezvoltare.

Conform lucrării Habitatele din România, 2005, fitocenoza este edificată mai ales de specii arcto-alpine și circumpolare, speciile carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus communis L. ssp. alpina (Suter) Čelak (Juniperus sibirica Burgsd.), care realizează asociații primare în etajul subalpin, dar se instalează și secundar, după defrișarea molidișurilor, în etajul boreal. Stratul arbustiv are o acoperire de 80–100%, cel al ierburilor și semiarbuștilor 10–15% și se diferențiază un strat muscinal de 5–15%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus communis ssp. alpina însoțit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies. Înălțimea stratului este de 50–60 cm, deasupra cãruia se ridică speciile de arbori. Stratul ierburilor și semiarbuștilor este dominat de Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca arioides, Nardus stricta și se diferențiază la mică înălțime sub cel dominant. Stratul muscinal este alcătuit din specii ca Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum și Pleurozium schreberii.

După Drăgulescu, 1995, în structura morfologică a ienupărișurilor pitice din Munții Cindrel se disting trei straturi: unul superior format din ienupăr și puieți de Picea abies, unul mijlociu cu afin, merișor și bujor de munte și altul inferior, ierbos cu specii caracteristice clasei Juncetea trifidi Hadač in Klika et Hadač 1944. Uneori apare și un strat discontinuu de mușchi și licheni.

În aria Munților Cindrel fitocenozele sunt răspândite pe mai multe sute de hectare pe versantul sudic, de la Vf. Bătrâna (1.850 m), Vf. Cindrel (1.900 - 1.980 m) (Drăgulescu, 1995) și până în extremitatea vestică a etajului subalpin al masivului.

7. Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962; Junceto trifidi- Vaccinietum myrtilli Resmeriță 1976, Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilli Coldea 1990).

Corespondența în clasificarea națională a tipurilor de habitate: R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus).




223

Fig. nr. 327 – Aspect privind asociația Campanulo abietinae-Vaccinietum myrtilli (Buia et al. 1962)

Boşcaiu 1971 în perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari

Răspândirea asociației la nivel național: Carpații Orientali și Meridionali, în etajul subalpin și boreal. După Sanda, 2008, asociația ocupă largi suprafețe în Carpații Orientali (Gutâi, Maramureş, Rodnei, Călimani, Rarău), Meridionali (Gârbova, Siriu, Piatra Mare, Piatra Craiului, Parâng, Țarcu, Godeanu) şi Munții Apuseni (Munții Vlădeasa).

Amplitudinea altitudinală a acestor fitocenoze este cuprinsă între 1.650 – 1.900 m (Habitatele din România, 2005).

Relieful caracteristic asociației corespunde versanților montani semiînsoriți, cu înclinare moderată - mare (25–60°).

După Sanda, 2008, asociația reprezintă fitocenoze secundare ce se instalează la limita superioară a pădurii de molid în urma defrişării pădurii şi a tufărişurilor de jneapăn şi ienupăr. Vaccinium myrtillus creşte nestingherit, formând fitocenoze dense cu o mare stabilitate cenotică. Acestea se dezvoltă în condiții ideale pe versanți semiînsoriți şi puțin înclinați, pe rankere şi litosoluri cu reacție foarte acidă (pH = 4,6-5,4). Speciile caracteristice ordinului şi alianței abundă în structura floristică a acestor fitocenoze, această structură fiind întregită de numeroase elemente transgresive din pajiştile subalpine ale claselor Juncetea trifidi Hadač in Klika et Hadač 1944 (Carex sempervirens, Festuca airoides, Hieracium alpinum, Potentilla aurea, Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda - sin.: Potentilla ternata) şi Seslerietea albicantis Br.-Bl. 1948 em. Oberdorfer 1978, precum şi din molidişuri şi jnepenişuri (Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Pinus mugo), ceea ce evidențiază caracterul secundar al acestor grupări.

Conform lucrării Habitatele din România, 2005, structura cenozelor este edificată de specii arcto-alpine, circumpolare și boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigențe hidrice variabile. Fitocenoza este probabil secundară, dar cu mare stabilitate cenotică, instalându-se în urma defrișării jnepenișurilor sau a molidișurilor. Au



224

întotdeauna acoperire mare (85–100%). Stratul subarbustiv este dominat de Vaccinium myrtillus uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioară de altitudine a fitocenozei având un aspect monoton. În general, mai apar în număr mai mare exemplare de Vaccinium vitis- idaea, Rhododendron myrtifolium, Juniperus communis ssp. alpina, Bruckenthalia spiculifolia.

Înălțimea stratului este de 25–30 cm. Stratul ierburilor cu înălțime mijlocie este dominat de Nardus stricta, Festuca airoides, Luzula luzuloides și Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 5–10 cm, este alcătuit din exemplare de Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda (sin.: Potentilla ternata), Geum montanum, specii de licheni și mușchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii).

Observații avifaunistice efectuate în aria propusă pentru implementarea obiectivului de investiții

Observațiile avifaunistice realizate în aria de implementare a proiectului în perioada de cuibărire au fost efectuate aplicându-se metoda transectelor. De asemenea, numeroase observații au fost înregistrate în timul desfășurării activității de ridicare a releveelor fitosociologice efectuate în zonele aferente fiecărei turbine eoliene în parte și pe secțiuni ale drumurilor de operare (acelea care în momentul de față nu există). Rezultatele observațiilor efectuate în cursul anilor 2011 și 2012 relevă prezența a 10 specii cuibăritoare, dintre care 4 sunt sigur cuibăritoare, respectiv Prunella collaris (brumăriță de stâncă), Anthus spinoletta (fâsă de munte), Oenanthe oenanthe (pietrar sur), și Motacilla cinerea (codobatură de munte), celelalte 6 specii fiind potențial cuibăritoare: Prunella modularis (brumăriță de pădure), Phoenicurus ochruros (codroș de munte), Alauda arvensis (ciocârlie de câmp), Corvus corax (corb), Motacilla alba (codobatură albă) și Carduelis cannabina (cânepar).

Ca utilizare a habitatelor din aria obiectivului de investiții de către speciile cuibăritoare sau potențial cuibăritoare identificate, pajiștile sunt caracteristice speciilor Anthus spinoletta (fâsă de munte) și Alauda arvensis (ciocârlie de câmp) (figura. nr. 328), pajiștile cu stâncărie sunt caracteristice speciilor Prunella collaris (brumăriță de stâncă), Oenanthe oenanthe (pietrar sur), Phoenicurus ochruros (codroș de munte) și Corvus corax (corb) (figura. nr. 329), pajiștile cu exemplare de Juniperus communis ssp. alpina sunt caracteristice speciilor Prunella modularis (brumăriță de pădure) și Carduelis cannabina (cânepar) (figura. nr. 330), iar zonele subalpine cu pâraie sunt caracteristice speciilor Motacilla cinerea (codobatură de munte) (figura. nr. 331) și mai puțin frecvent Motacilla alba (codobatură albă) (figura. nr. 332).



225

Fig. nr. 328 – Distribuția habitatelor de pajiști din perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari corespunzătoare ecologiei speciilor Anthus spinoletta (fâsă de munte) și Alauda arvensis

(ciocârlie de câmp)

Fig. nr. 329 – Distribuția habitatelor de pajiști cu stâncărie din perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari corespunzătoare ecologiei speciilor Prunella collaris (brumăriță de stâncă), Oenanthe

oenanthe (pietrar sur), Phoenicurus ochruros (codroș de munte) și Corvus corax (corb)



226

Fig. nr. 330 – Distribuția habitatelor de pajiști și tufărișuri cu Juniperus communis ssp. alpina din perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari corespunzătoare ecologiei speciilor Prunella

modularis (brumăriță de pădure) și Carduelis cannabina (cânepar)

Fig. nr. 331 – Localizarea suprafețelor din perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari identificate ca utilizate de specia Motacilla cinerea (codobatură de munte)



227

Fig. nr. 332 – Localizarea suprafeței din perimetrul parcului energetic eolian Cristian - Rășinari identificate ca utilizate de specia Motacilla alba (codobatură albă)

Dintre toate speciile menționate anterior, caracteristice golului alpin (etajului brumăriței) sunt următoarele: Anthus spinoletta (fâsă de munte), Phoenicurus ochruros (codroș de munte) și Prunella collaris (brumăriță de stâncă). Ca o consecință a condițiilor ecologice existente la altitudini superioare limitei habitatelor forestiere, toate acestea au căpătat adaptări extreme. În acest sens, indivizii acestor specii sunt nevoiți să-și procure hrana mai ales din vegetația ierboasă și arbustivă sau printre bolovănișuri și habitează preponderent în aceste medii, pe sol, fiind slab zburătoare. Din analiza lucrărilor de specialitate aceste specii nu sunt afectate de funcționarea unui parc eolian amplasat în zonă de gol alpin.

Specia caracteristică a acestui etaj altitudinal ce ar putea fi afectată de funcționarea turbinelor eoliene datorită zborului planat este Aquila chrysaetos (acvilă de munte). În urma observațiilor realizate în cursul a doi ani consecutivi se constată că specia nu cuibărește în masivul Cindrel. De asemenea în sezonul rece nu au fost înregistrate observații privind prezența de indivizi eratici.

Ciochia Victor, în lucrarea ”Dinamica și migrația păsărilor”, a realizat două cartograme pe suport UTM 1:25.000 cu principalele direcții de migrare urmate de păsări în trecerile de toamnă și primăvară în spațiul național. În figurile nr. 333 – 335 este reprezentată relația amplasamentului proiectului cu direcția de migrație ce urmărește cursul râului Olt de la confluența cu Duneara și până în zona confluenței cu râul Cibin, de unde ”ruta” se împarte în două, respectiv amonte pe cursul râului Olt și pe direcția nord-vest, prin Depresiunea Sibiului, spre bazinul râului Mureș. Se constată faptul că aceste direcții de migrație nu străbat zona montană a masivului Cindrel.



228

Fig. nr. 333 – Direcții de migrație urmate de păsări în trecerile de toamnă și primăvară (după Ciochia, V., 1984) și relația acestora cu amplasamentul obiectivului de investiții analizat

Fig. nr. 334 –Direcții de migrație urmate de păsări în trecerile de toamnă și primăvară pe teritoriul județului Sibiu (după Ciochia, V., 1984) și relația acestora cu amplasamentul obiectivului de investiții

analizat



229

Fig. nr. 335 – Direcții de migrație urmate de păsări în trecerile de toamnă și primăvară pe teritoriul județului Sibiu (după Ciochia, V., 1984) și relația acestora cu amplasamentul obiectivului de investiții

analizat

Pentru monitorizarea avifaunei în periadele de migrație au fost stabilite în zona proiectului două puncte fixe de observație localizate în zona amplasamentelor turbinelor eoliene WTG23 (pe șaua dintre Vf. Rozdești și Vf. Niculești) și WTG09 (Vf. Surdu). Observațiile cu privire la potențiala utilizare a spațiului aerian din zona proiectului ca ”rută” de migrație de către unele specii de păsări au fost realizate în perioadele septembrie-octombrie 2011 și martie-mai 2012. În aceste perioade nu au fost observate specii de păsări aflate în migrație în aria propusă pentru dezvoltarea parcului energetic eolian.



230

III.2.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra habitatelor de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa

Pentru reducerea impactului proiectului s-a avut în vedere din faza de proiectare ca dimensiunile proiectului să fie minime în vederea restrângerii suprafețelor afectate temporar și permanent. De asemenea, în faza inițială proiectul se intindea doar pe teritoriul comunei Cristian. Este important de precizat faptul ca, in urma evaluarii initiale in teren din punct de vedere ecologic, proiectul a fost modificat semnificativ, astfel incat presiunea asupra capitalului natural sa fie minima. Astfel, un numar de 10 turbine au fost scoase din amplasamentul proiectului (in faza initiala 9 turbine se aflau in interiorul rezervatiei natural Parcul Natural Cindrel, iar 1 turbină se afla într-o suprafața de jnepeniș - habitat de interes comunitar prioritar). Pentru ca proiectul sa fie viabil sub toate aspectele, beneficiarul a renuntat la aceste amplasamente si a identificat alte locatii pentru amplasarea unor turbine pe teritoriul administrativ al comunei Rasinari. De asemenea, s-a avut în vedere din faza de proiectare ca selectarea suprafețelor aferente organizării de șantier și amplasării stației electrice a parcului energetic eolian să vizeze suprafețe asociații vegetale cu valoare de conservare redusă, fără corespondență în clasificarea habitatelor de interes comunitar Natura 2000 (Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 și Rumicicetum alpini Beger 1922).

Starea ecologică a amplasamentelor turbinelor eoliene, a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian, a perimetrului vizat de organizarea de șantier și a stației de transformare a energiei electrice, a fost evaluată în urma observațiilor efectuate în teren și a ridicării de relevee fitosociologice de 5x5m (25 mp). Pentru evaluarea participării speciilor de plante la alcătuirea compoziției covorului vegetal a fost aplicat indicele de abundență-dominanță propus de Braun-Blanquet (trepte AD/interval de acoperire (%): +/0,1-1; 1/1-10; 2/10-25; 3/25-50; 4/50-75; 5/75-100). Pe amplasamentul analizat au fost efectuate un număr total de 148 de relevee fitosociologice, dintre care un număr 92 de pe amplasamentele turbinelor și al stâlpului de măsurare a parametrilor vântului, 53 de pe secțiuni ale drumurilor de operare, iar 3 de pe suprafața vizată de realizarea organizării de șantier și de construire a stației de transformare.

Având în vedere cele menționate anterior, în cele ce urmează este prezentată prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra habitatelor de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa, atât în faza de construcție, cât și cea de operare.



231

Tabel nr. 41 - Bilanț teritorial drumuri de operare în perimetrul parcului eolian Cristian – Rășinari

Lungime totală drumuri operare parc eolian 14,22 km Lățime necesară drumuri operare parc eolian 5 m Suprafață totală drumuri de operare parc eolian 7,11 ha Lungime totală sectoare de drum existent în perimetrul parcului eolian 4,04 km Suprafață sectoare de drum existent în perimetrul parcului eolian 2,02 ha Lungime totală drumuri operare inexistente 10,18 km Suprafață habitate naturale/seminaturale ocupate de drumurile de operare 5,09 ha

Tabel nr. 42 - Bilanț teritorial suprafețe ocupate temporar și permanent, în faza de construcție și de

operare a parcului eolian Cristian – Rășinari

Categorii de suprafețe ocupate temporar și permanent ca urmare a implementării proiectului

de parc energetic eolian

Pierdere temporară aferentă

perioadei de construcție (ha)

Pierdere permanentă

aferentă perioadei de

funcționare (ha) Suprafață stație electrică (post trafo) -* 1 Perimetru organizare șantier 2,5 - Suprafață cumulată excavații fundații turbine eoliene (25 m diametru x 29 turbine eoliene) 1,38 ** -

Suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului (4,3 m diametru x 29 turbine eoliene)

- 0,04

Suprafață cumulată platforme tehnologice turbine eoliene (40 m x 20 m x 29 turbine eoliene)

2,32 -

Suprafață habitate naturale/seminaturale ocupate de drumurile de operare

- 5,09

Suprafață habitate naturale/seminaturale ocupate de extinderea drumurilor existente în perimetrul parcului eolian de la o medie de 3 m lățime la 5 m

- 0,8

Suprafață extindere cale acces în perimetrul parcului eolian

0,23 -

TOTAL 6,43 6,93 * - suprafața aferentă construcției stației electrice a parcului energetic eolian este inclusă în perimetrul destinat organizării de șantier; ** - din suprafața cumulată a excavațiilor necesare realizării fundațiilor turbine eoliene a fost scăzută suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului (suprafață pierdută definitiv pe perioada de funcționare a proiectului).

După informațiile centralizate în tabelul nr. 42, se constată că prin implementarea proiectului se va pierde temporar o suprafaţă de habitate naturale/seminaturale de 6,43 ha, aferentă stației de organizare de șantier, suprafeței cumulate a excavațiilor necesare pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene, precum și suprafeței cumulate a platformelor tehnologice necesare montării turbinelor eoliene. Pierderea permanentă de suprafețe de habitate naturale/seminaturale, de 6,93 ha, este aferentă stației electrice, suprafeței cumulate a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului și



232

suprafața cumulată necesară realizării de drumuri de operare în perimetrul parcului eolian, altele decât cele existente, precum și a lărgirii drumurilor existente.

Suprafața cumulată afectată de implementarea proiectului (pierderilor temporare și permanente de habitate naturale/seminaturale) este de 12,36 ha.

Tabel nr. 43 – Suprafețe de habitate de interes comunitar în perimetrul SCI Frumoasa ocupate temporar și permanent, în faza de construcție și de operare a parcului eolian Cristian – Rășinari

Tip habitat de interes comunitar

Suprafața totală la nivelul SCI Frumoasa (ha)

Suprafață pierdută temporar Suprafață pierdută definitiv

ha % din suprafața la nivelul SCI

Frumoasa ha

% din suprafața la nivelul SCI

Frumoasa 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale

2.747 2,77 0,1 4,93 0,17

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

137 0,37 0,27 0,54 0,39

9410- Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

54.943 0,23 0,0004 - -

Calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate temporar ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,43 ha, a fost scăzută suprafața aferentă organizării de șantier, de 2,5 ha (asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000), precum și suprafața necesară scoaterii temporare din fond forestier pentru lărgirea căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian (0,23 ha). La suprafața rezultată, de 3,7 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 15%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 3,15 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 88% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (2,77 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,37 ha).

Calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate permanent ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,93 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 21%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 5,48 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 90% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (4,93 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,54 ha).



233

În concluzie prognoza pierderii de suprafețe ocupate de asociații vegetale aparținând tipului de habitat comunitar 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale este de 7,7 ha (0,27% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 4,93 ha (0,17% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

De asemenea, prognoza pierderii de suprafețe ocupate de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios este de 0,91 ha (0,66% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 0,54 ha (0,39% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

Pierderile temporare și definitive de suprafețe de habitate de interes comunitar cuantificate în cadrul prezentei secțiuni nu pot fi în prezent cuantificate si evaluate sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare ale celor două situri Natura 2000 si asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar, deoarece obiectivele de conservare nu au fost încă identificate. Stabilirea obiectivelor de conservare se realizează ţinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar. Siturile Natura 2000 Frumoasa nu beneficiază în prezent de existenţa unui plan de management şi, ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare specifice celor două situri. De asemenea, nu au fost aprobate de către ministerul de resort nici măsurile minime de conservare stabilite de către structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa.



234

III.2.2. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul siturilor Frumoasa

Ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la secţiunea II.2.1. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm următoarele aspecte:

1. În zona subalpină, în care se află localizat în totalitate amplasamentul parcului energetic eolian, atât în perioada de construcție cât și în cea de operare nu vor fi afectate niciuna dintre speciile de păsări de interes comunitar listate în formularul standard al ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa. Zona subalpină nu corespunde sub aspect ecologic ca habitat de adăpost și/sau cuibărire pentru niciuna dintre speciile de interes conservativ, toate acestea fiind strâns legate de habitatele forestiere. De asemenea, zona subalpină nu corespunde sub aspect ecologic nici ca habitat de hrănire pentru speciile de păsări de interes conservativ în perimetrul SPA Frumoasa, excepție făcând doar specia Tetrao urogallus. Indivizii utilizează suprafețe de pășune subalpină din vecinătatea limitei superioare a molidișurilor în vederea hrănirii cu bace de Vaccinium sp., însă specia nu poate fi afectată fizic de turbinele eoliene având în vedere altitudinea joasă de zbor pe de-o parte, precum și distanța turbinelor eoliene față de limita superioară a molidișurilor pe de altă parte.

2. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră existent (figura nr. 38). Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe această suprafață nu au fost identificate cuiburi aparținând speciilor de păsări de interes conservativ la nivelul SPA Frumoasa.

3. Pentru racordarea parcului energetic eolian la stația de transformare a centralei hidroenergetice Sadu V este nevoie de pozare subterană a unei linii electrice de 110 kV. Traseul liniei electrice (figura nr. 40, 41, 43 și 44) urmărește doar drumuri existente (drum existent în pășunea Bătrâna Mare, drum de exploatare forestier situat între amplasamentul parcului eolian și DJ 106N, tronson DJ 106N, drumuri de exploatare forestieră până în DJ 106P și tronson DJ 106P). În acest sens, pozarea subterană a liniei electrice nu conduce la pierderea de suprafețe de habitate specifice de adăpost, hrănire și/sau cuibărire pentru niciuna dintre speciile de interes comunitar din perimetrul SPA Frumoasa. Efectele implementării acestei componente a proiectului asupra avifaunei de interes conservativ constă în generarea disturbării fonice aferente săpării



235

șantului pe traseul anterior amintit. Impactul asupra avifaunei va fi nesemnificativ, poluarea fonică aferentă fiind de scurtă durată, iar intensitatea nedepășind disconfortul produs de utilajele forestiere și de mijloacele de transport a masei lemnoase.

4. Disturbare fonică va fi înregistrată și în perioada de transport a componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor și materialelor la nivelul căi de acces la perimetrul parcului energetic eolian, în lungime de 1,16 km, ce pornește din DJ 106N. Având în vedere lungimea scurtă pe care va fi generată disturbarea fonică aferentă activității de transport, precum și faptul că drumul de exploatare forestieră existent este accesat și în prezent de diverse utilaje și mijloace de transport, considerăm efectele desfășurării acestei activități vor fi nesemnificative asupra oricăreia dintre speciile de interes conservativ din perimetrul SPA Frumoasa.

Urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la secţiunea II.2.2. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm prezentă pe amplasamentul parcului eolian specia Pholidoptera transsylvanica (cosaș transilvan).


În urma consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali” se poate afirma că, dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa, Ursus arctos utilizează cu o frecvență foarte redusă habitatele subalpine, iar Canis lupus doar accidental. De asemenea, suprafața amplasamentului parcului energetic eolian este redusă în raport cu suprafețele utilizate de aceste specii (între 10 km² și 100 km² în cazul ursului brun și între 50 km² și 150 km² în cazul lupului). Ca atare, implementarea obiectivului de investiții nu va genera efecte semnificative asupra celor două specii, starea de



236

conservare a acestora nefiind supusă modificărilor nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare a proiectului analizat.

De asemenea, în conformitate cu discuțiile purtate cu gestionarul fondului de vânătoare, în zona proiectului, în vecinătatea căii de acces la perimetrul parcului eolian, precum și în vecinătatea drumurilor de exploatare forestieră pe care urmează a fi pozată linia electrică de 110kV, nu au fost identificate bărloage de urs sau vizuini de lup sau râs. Disturbarea fonică, generată de activitatea de transport a componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor, utilajelor și materialelor, respectiv de pozare subterană a linie electrice, va fi temporară și nu va genera efecte negative semnificative asupra speciilor de carnivore mari de interes conservativ la nivelul sitului de importanță comunitară Frumosa. Asta pentru că, în primul rând, indivizii celor trei specii utilizează suprafețe mari de teritoriu, în faza de disturbare exemplarele din zona proiectului retrăgându-se în zone liniștite, iar în al doilea rând, pentru că activitățile anterior menționate se desfășoară doar pe drumuri de exploatare forestieră existentă, pe suprafața cărora și în prezent sunt generate disturbări aferente lucrărilor silvice și de transport a masei lemnoase.

În vecinătatea drumurilor de exploatare forestieră situate între DJ 106N și DJ 106P există suprafețe de habitate utilizate sau potențial utilizate de către amfibianul Bombina variegata și nevertebratele Callimorpha quadripunctaria, Cordulegaster heros și Pholidoptera transsylvanica. Activitatea de pozare subterană a liniei electrice de 110 kV se va desfășura doar pe suprafața drumurilor de exploatare forestieră și nu va genera efecte negative asupra acestor specii.

Efectele implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa nu pot fi în prezent cuantificate si evaluate sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare ale celor două situri Natura 2000 si asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar, deoarece obiectivele de conservare nu au fost încă identificate. Stabilirea obiectivelor de conservare se realizează ţinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar. Siturile Natura 2000 Frumoasa nu beneficiază în prezent de existenţa unui plan de management şi, ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare specifice celor două situri. De asemenea, nu au fost aprobate de către ministerul de resort nici măsurile minime de conservare stabilite de către structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa.



237

III.3. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect

Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă în asigurarea pe termen lung a „statutul de conservare favorabilă” pentru speciile şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat în parte.

Deşi legislaţia specifică nu defineşte în mod clar termenul de „statut de conservare favorabilă”, României îi va reveni obligaţia de a raporta periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă sunt mărimea şi distribuţia populaţiei din cadrul sitului. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului. Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeţe de habitate naturale, specifice din punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes comunitar, constituie o altă presiune asupra valorilor naturale de interes conservativ în spaţiul european.

Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.). Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi in calcul.

In general, în perioada de execuţie de lucrări de construcţie in cadrul habitatelor naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra florei si faunei. In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de retragere in zone limitrofe, motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii sau zgomotul generat de lucrarile efective de constructie.

Impactul direct aferent fazei de execuţie constă în modificări fizice ale cadrului natural actual inerente implementării unui astfel de proiect.



238

În perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa aceste modificări vor fi rezultatul implementării următoarelor etape ale fazei de execuție a proiectului:

1. Realizarea căii de acces în perimetrul parcului eolian prin lărgirea drumului de exploatare existent ce pornește din DJ 106N (figura nr. 34). Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

2. Realizarea drumurilor de operare în perimetrul parcului energetic eolian. Drumurile de operare în perimetrul parcului eolian Cristian – Rășinari sunt prezentate schematic în figura nr. 35. Rolul acestor drumuri constă în transportul ansamblelor centralelor eoliene, a utilajelor și echipamentelor necesare montării și conectării centralelor eoliene în faza de construcție a parcului eolian și de mentenanța în perioada de operare a parcului. Bilanțul teritorial al drumurilor de operare din perimetrul parcului eolian Cristian – Rășinari înregistrează următoarele valori: lungime totală drumuri operare parc eolian: 14,22 km, lățime necesară drumuri operare parc eolian: 5 m; suprafață totală drumuri de operare parc eolian: 7,11 ha; lungime totală sectoare de drum existent în perimetrul parcului eolian: 4,04 km; suprafață tronsoane de drum existent în perimetrul parcului eolian: 2,02 ha; suprafață habitate naturale/seminaturale ocupate de drumurile de operare: 5,09 ha; suprafață habitate naturale/seminaturale ocupate de extinderea drumurilor existente în perimetrul parcului eolian de la o medie de 3 m lățime la 5 m: 0,8 ha.

3. Realizarea platformelor tehnologice. Pentru depozitarea componentelor turbinelor eoliene și pentru manevrarea utilajelor necesare construirii acestor turbine este necesară de asemenea delimitarea temporară a unor suprafețe de 40 m x 20 m (800 mp) pentru realizarea platformelor tehnologice. Suprafața cumulată a acestora la nivelul proiectului este de 2,32 ha. Suprafețele platformelor tehnologice constituie o pierdere temporară, după construirea turbinelor eoliene urmând a fi eliberate și renaturate.



239

4. Realizarea fundațiilor turbinelor eoliene. Fundațiile vor fi realizate din beton armat și vor fi îngropate (figura nr. 4 și 5). Suprafața circulară a fiecărei fundații va fi de 363 mp (diametru de 21,5 m). Pentru realizarea fundațiilor se impune executarea unor excavații circulare cu diametrul de aproximativ 25 m (490 mp). Suprafață cumulată a excavațiilor fundațiilor turbine eoliene (25 m diametru x 29 turbine eoliene) este de 1,38 ha, suprafața reprezentând o pierdere temporară de habitate (din suprafața cumulată a excavațiilor necesare realizării fundațiilor turbine eoliene a fost scăzută suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului, suprafață ce va fi pierdută definitiv pe perioada de funcționare a proiectului). Materialul rezultat din excavările necesare pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene va fi utilizat în parte la acoperirea fundației în vederea renaturării suprafețelor până în imediata vecinătate a turbinelor eoliene. Restul materialului excavat va fi utilizat la consolidarea și amenajarea drumurilor de operare din cadrul parcului eolian. Anterior realizării excavațiilor necesare pentru construirea fundațiilor turbinelor eoliene, solul va fi decopertat în vederea depozitării acestuia separat, urmând ca, după realizarea fundațiilor și ansamblarea turbinelor eoliene, acesta să fie utilizat la renaturarea suprafețelor afectate din zona stâlpilor turbinelor eoliene (figura nr. 5 și 6, 7 și 8). Suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului (4,3 m diametru x 29 turbine eoliene), respectiv 0,04 ha reprezintă pierdere permanentă de habitate pe întreaga perioada de funcționare a parcului energetic eolian.

5. Racordarea turbinelor eoliene la stația electrică a parcului energetic eolian. Racordarea turbinelor eoliene la rețeaua internă a parcului eolian Cristian – Rășinari se va realiza printr-un transformator ridicător de tensiune pentru fiecare turbină în parte. Racordurile între posturile trafo individuale și postul trafo al parcului eolian se vor realiza prin cabluri subterane de 20kV. Cablurile vor fi îngropate pe drumurile de operare din cadrul parcului eolian, în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime. În această situație nu se vor înregistra pierderi suplimentare, temporare sau permanente de habitate naturale/seminaturale.

6. Realizarea stației electrice a parcului energetic eolian. Stația electrică de 110kV se va realiza cu echipamente conveționale modulare, cu izolație în aer. Se vor prevedea echipamente primare performante, bazate pe tehnologii moderne, având anduranță mecanică și electrică mare și cu posibilitatea comenzii de la distanță. În stația electrică se vor monta celule de linie și de transformatoare complet echipate. Suprafața acoperită de echipamente va fi de aproximativ 10.000 mp (1 ha), suprafață ocupată permanent pe perioada de funcționare a parcului energetic eolian. Localizarea amplasamentului stației electrice este în perimetrul aferent organizării de șantier, suprafață selectată în zonă cu asociații vegetale fără valoare conservativă și fără corespondență în clasificarea tipurilor de habitate de interes comunitar.



240

7. Racordarea stației electrice a parcului energetic eolian la stația de transformare de la CHE Sadu V. Se vor monta cablurile de transport a energiei electrice de la turbine la postul de transformare al parcului energetic eolian și de aici până la stația electrică a centralei hidroenergetice Sadu V. Traseul cablurilor de 20 kV din perimetrul parcului eolian este stabilit pe drumurile de operare, prin pozare în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime, iar traseul de conectare a parcului la stația de transformare de la CHE Sadu V va merge pe calea de acces a parcului eolian (drum de exploatare forestieră), apoi pe drumuri de exploatare forestieră în fondul forestier cuprins între DJ 106N și DJ 106P, după care, până la stația de transformare traseul va urmării ampriza DJ 106P. După pozarea cablurilor șanțul se acoperi cu materialul excavat, acesta urmănd a fi tasat. Nu se vor înregistra pierderi de habitate naturale/seminaturale. Disturbarea fonică generată de activitatea de pozare subterană a linie electrice, va fi temporară și nu va genera efecte negative semnificative asupra avifaunei și speciilor de carnivore mari de interes conservativ la nivelul siturilor Natura 2000 Frumosa. La nivelul secțiunilor pâraielor ce urmează a fi subtraversate nu au fost identicată prezența de specii de interes comunitar dependente de sisteme acvatorii (aceste sectoare, datorită debitelor foarte mici și a pantei ridicate, nu oferă condițiile minime pentru existența ihtiofaunei, aspect ce conduce la neutilizarea acestor pâraie de către specia Lutra lutra, datorită lipsei hranei). Specia Bombina variegata dependentă de bălți, permanente și chiar temporare. Prezența de indivizi de izvoraș cu burta galbenă în zonele de subtraversare a pâraielor nu a fost identificată. Cu toate acestea, este posibil ca indivizi adulți să existe în aceste zone, însă având în vedere faptul că lucrările de subtraversare se desfășoară pe o perioadă foarte scurtă de timp (câteva ore per secțiune de pârâu), că suprafețele supuse lucrărilor sunt mici (10-20 mp), că aceste suprafețe nu corespund sub nicio formă pentru depunerea pontelor, precum și că specia nu este amenințată la nivelul SCI Frumoasa și la nivel național, starea de conservare a speciei fiind foarte bună în tot arealul de distribuție datorită valențelor ecologice largi ale speciei, avem certitudinea că lucrările de subtraversare vor induce un impact minim și nesemnificativ, dacă nu chiar nul asupra acestui amfibian. O atenție deosebită a fost acordată speciei de plantă de interes comunitar Tozzia carpathica, specie potențial existentă în asociații vegetale situate pe malurile pâraielor. Această specie nu a fost identificată în teren la nivelul secțiunilor pâraielor vizate subtraversarea cablurilor de transport a energiei electrice produse de parcul eolian. În concluzie, avem certitudinea că aceste lucrări nu vor afecta semnificativ nicio specie de interes comunitar dependentă de mediul acvatic sau de asociațiile vegetale ce însoțesc malurile pâraielor în sectoarele vizate de subtraversări.



241

Aferent tuturor etapelor de execuție ale fazei de construcție a parcului energetic eolian se vor înregistra următoarele pierderi de habitate:

1. calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate temporar ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,43 ha, a fost scăzută suprafața aferentă organizării de șantier, de 2,5 ha (asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000), precum și suprafața necesară scoaterii temporare din fond forestier pentru lărgirea căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian (0,23 ha). La suprafața rezultată, de 3,7 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 15%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 3,15 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 88% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (2,77 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,37 ha).

2. calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate permanent ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,93 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 21%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 5,48 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 90% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (4,93 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,54 ha).

Analizând situația prezentată anterior se constată că tipurile de habitate de interes comunitar afectate nu sunt prioritare, iar ponderea suprafețelor pierdute este scăzută în raport cu suprafețele totale ocupate de aceste habitate la nivelul SCI Frumoasa. Din păcate aceste ponderi nu se pot relaționa în prezent cu obiective de conservare stabilite și aprobate.

Implementarea proiectului în faza de construcție nu va genera, ca impact direct, afectarea habitatelor de hrănire, adăpost și/sau cuibărire/reproducere a faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.

Prin implementarea proiectului nu se preconizează modificarea cursurilor actuale ale apelor de suprafaţă sau deranjarea straturilor ce determină nivelul pânzei de apă freatică.



242

La modificările fizice ale cadrului natural prezentate anterior se adaugă și disturbarea fonică aferentă fazei de realizare a obiectivului de investiții. Această disturbare va fi generată pe o perioadă restrânsă de timp, aferentă construcției drumului forestier. Este de asteptat ca în această perioadă de timp fauna de interes comunitar să se retragă mai mult sau mai puțin, funcție de caracteristicile etologice ale fiecărei specii în parte. Important este de subliniat faptul că în fond forestier, acolo unde habitează avifauna și carnivorele mari de interes comunitar, zona vizată de implementarea proiectului corespunde doar căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian, pe o distanță de 1,18 km, pe o suprafață în care există în prezent un drum de expoatare silvică. În acest sens, considerăm că implementarea proiectului nu va conduce la o disturbare semnificativă a faunei de interes comunitar din perimetrul celor două situri Natura 2000.

Impactul direct în faza de operare. Conform studiului de evaluare a nivelului de zgomot realizat de S.C. Acustic Expert S.R.L. Sibiu, turbinele eoliene emit un zgomot de bandă largă, în general cuprins în gama de frecvențe 20 – 3.600 Hz. Componenta de frecvențe a emisiei acustice depinde de mai mulți factori: viteza vântului, orientarea și viteza de rotație a palelor turbinei (anumite turbine produc o componentă importată de frecvențe joase în mai degrabă la viteze mici ale vântului decât la viteze mari). În cazul turbinelor eoliene avem de-a face cu două surse de zgomot: zgomot mecanic (relativ constant) – produs de funcționarea elementelor turbinei (reductor, frâne, elemente de transmisie, etc). și zgomot aerodinamic – produs datorită ”scurgerii aerului” pe palele turbinei și este o funcție ce ține seama de viteza vântului, viteza de rotație a palelor turbinei, numărul dimensiunile și orientarea palelor. Din datele furnizate de către beneficiar, nivelul maxim al emisiei sonore afrent tipului de turbină ce urmează a fi utilizat (SIEMENS SWT 3.0 – 101) este de 107 dB(A), la o înălțime de 10 deasupra solului și pentru o viteza a vântului de 8 m/s. Concluziile studiului de evaluare a nivelului de zgomot preconizează o creștere a nivelului de zgomot față de situația existentă pe amplasamentul parcului energetic eolian precum și în vecinătatea imediată a acestuia. Având în vedere bufferul de 50 dB prezentat în harta zgomotului (figura nr. 50) se constată că în proporție de aproximativ 80% din suprafață se află în domeniul subalpin, suprafață neutilizată de avifauna de interes comunitar, utilizată cu o frecvență foarte redusă de Ursus arctos și accidental de Canis lupus. Restul suprafeței aflate în perimetrele de 50dB se află în molidișuri de limită cu Juniperus communis ssp. alpina, habitat neutilizat de avifauna de interes comunitar (excepție Tetrao urogallus – zonă de hrănire), și utilizat cu o frecvență redusă de carniovorele mari de interes conservativ. În concluzie, apreciem că disconfortul fonic produs de parcul energetic eolian în faza de operare va fi nesemnificativ asupra faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.

Un alt impact în faza de operare, total nesemnificativ, corespunde activității de mentenanță a parcului energetic eolian.



243

Impactul indirect aferent fazei de execuţie derivă din crearea drumurilor de operare în perimetrul parcului energetic eolian și îmbunătățirea drumului de exploatare forestieră existent în vederea creării drumului de acces pe amplasamentul proiectului. Prin crearea acestor condiții zona poate deveni de mare interes pentru turismul practicat cu mijloace auto, cu un impact indirect potențial semnificativ asupra unor habitate de interes comunitar din perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. În vederea reducerii totale a acestei presiuni antropice va fi necesară amplasarea în mod obligatoriu a unei bariere pe calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic fotovoltaic, imediat în vecinătatea drumului județean.

III.4. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung

Impactul pe termen scurt, aferent perioadei de construcție propriu-zisă și cuprinde următoarele trei faze distincte:





Impactul pe termen scurt aferent fazei de execuţie constă în modificări fizice ale cadrului natural actual inerente implementării unui astfel de proiect.


1. Realizarea căii de acces în perimetrul parcului eolian prin lărgirea drumului de exploatare existent ce pornește din DJ 106N (figura nr. 34). Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul



244

proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.



4. Realizarea fundațiilor turbinelor eoliene. Fundațiile vor fi realizate din beton armat și vor fi îngropate (figura nr. 4 și 5). Suprafața circulară a fiecărei fundații va fi de 363 mp (diametru de 21,5 m). Pentru realizarea fundațiilor se impune executarea unor excavații circulare cu diametrul de aproximativ 25 m (490 mp). Suprafață cumulată a excavațiilor fundațiilor turbine eoliene (25 m diametru x 29 turbine eoliene) este de 1,38 ha, suprafața reprezentând o pierdere temporară de habitate (din suprafața cumulată a excavațiilor necesare



245

realizării fundațiilor turbine eoliene a fost scăzută suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului, suprafață ce va fi pierdută definitiv pe perioada de funcționare a proiectului). Materialul rezultat din excavările necesare pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene va fi utilizat în parte la acoperirea fundației în vederea renaturării suprafețelor până în imediata vecinătate a turbinelor eoliene. Restul materialului excavat va fi utilizat la consolidarea și amenajarea drumurilor de operare din cadrul parcului eolian. Anterior realizării excavațiilor necesare pentru construirea fundațiilor turbinelor eoliene, solul va fi decopertat în vederea depozitării acestuia separat, urmând ca, după realizarea fundațiilor și ansamblarea turbinelor eoliene, acesta să fie utilizat la renaturarea suprafețelor afectate din zona stâlpilor turbinelor eoliene (figura nr. 5 și 6, 7 și 8). Suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului (4,3 m diametru x 29 turbine eoliene), respectiv 0,04 ha reprezintă pierdere permanentă de habitate pe întreaga perioada de funcționare a parcului energetic eolian.



7. Racordarea stației electrice a parcului energetic eolian la stația de transformare de la CHE Sadu V. Se vor monta cablurile de transport a energiei electrice de la turbine la postul de transformare al parcului energetic eolian și de aici până la stația electrică a centralei hidroenergetice Sadu V. Traseul cablurilor de 20 kV din perimetrul parcului eolian este stabilit pe drumurile de operare, prin pozare în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime, iar traseul de conectare a parcului la stația de transformare de la CHE Sadu V va merge pe



246

calea de acces a parcului eolian (drum de exploatare forestieră), apoi pe drumuri de exploatare forestieră în fondul forestier cuprins între DJ 106N și DJ 106P, după care, până la stația de transformare traseul va urmării ampriza DJ 106P. După pozarea cablurilor șanțul se acoperi cu materialul excavat, acesta urmănd a fi tasat. Nu se vor înregistra pierderi de habitate naturale/seminaturale. Disturbarea fonică generată de activitatea de pozare subterană a linie electrice, va fi temporară și nu va genera efecte negative semnificative asupra avifaunei și speciilor de carnivore mari de interes conservativ la nivelul siturilor Natura 2000 Frumosa. La nivelul secțiunilor pâraielor ce urmează a fi subtraversate nu au fost identicată prezența de specii de interes comunitar dependente de sisteme acvatorii (aceste sectoare, datorită debitelor foarte mici și a pantei ridicate, nu oferă condițiile minime pentru existența ihtiofaunei, aspect ce conduce la neutilizarea acestor pâraie de către specia Lutra lutra, datorită lipsei hranei). Specia Bombina variegata dependentă de bălți, permanente și chiar temporare. Prezența de indivizi de izvoraș cu burta galbenă în zonele de subtraversare a pâraielor nu a fost identificată. Cu toate acestea, este posibil ca indivizi adulți să existe în aceste zone, însă având în vedere faptul că lucrările de subtraversare se desfășoară pe o perioadă foarte scurtă de timp (câteva ore per secțiune de pârâu), că suprafețele supuse lucrărilor sunt mici (10-20 mp), că aceste suprafețe nu corespund sub nicio formă pentru depunerea pontelor, precum și că specia nu este amenințată la nivelul SCI Frumoasa și la nivel național, starea de conservare a speciei fiind foarte bună în tot arealul de distribuție datorită valențelor ecologice largi ale speciei, avem certitudinea că lucrările de subtraversare vor induce un impact minim și nesemnificativ, dacă nu chiar nul asupra acestui amfibian. O atenție deosebită a fost acordată speciei de plantă de interes comunitar Tozzia carpathica, specie potențial existentă în asociații vegetale situate pe malurile pâraielor. Această specie nu a fost identificată în teren la nivelul secțiunilor pâraielor vizate subtraversarea cablurilor de transport a energiei electrice produse de parcul eolian. În concluzie, avem certitudinea că aceste lucrări nu vor afecta semnificativ nicio specie de interes comunitar dependentă de mediul acvatic sau de asociațiile vegetale ce însoțesc malurile pâraielor în sectoarele vizate de subtraversări.


1. calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate temporar ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,43 ha, a fost scăzută suprafața aferentă organizării de șantier, de 2,5 ha (asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000), precum și suprafața necesară scoaterii temporare din fond forestier pentru lărgirea căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian (0,23 ha). La suprafața rezultată, de 3,7 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără



247

corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 15%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 3,15 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 88% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (2,77 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,37 ha).

2. calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate permanent ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,93 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 21%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 5,48 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 90% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (4,93 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,54 ha).


Implementarea proiectului în faza de construcție nu va genera, ca impact pe termen scurt, afectarea habitatelor de hrănire, adăpost și/sau cuibărire/reproducere a faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.


La modificările fizice ale cadrului natural induse pe termen scurt se adaugă și disturbarea fonică aferentă fazei de realizare a obiectivului de investiții. Această disturbare va fi generată pe o perioadă restrânsă de timp, aferentă construcției drumului forestier. Este de asteptat ca în această perioadă de timp fauna de interes comunitar să se retragă mai mult sau mai puțin, funcție de caracteristicile etologice ale fiecărei specii în parte. Important este de subliniat faptul că în fond forestier, acolo unde habitează avifauna și carnivorele mari de interes comunitar, zona vizată de implementarea proiectului corespunde doar căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian, pe o distanță de 1,18 km, pe o suprafață în care există în prezent un drum de expoatare silvică. În acest sens, considerăm că implementarea proiectului nu va conduce la o disturbare semnificativă a faunei de interes comunitar din perimetrul celor două situri Natura 2000.



248

Impactul proiectului pe termen lung corespunde fazei de funcționare a parcului energetic eolian și constă în disturbarea fonică. Conform studiului de evaluare a nivelului de zgomot realizat de S.C. Acustic Expert S.R.L. Sibiu, turbinele eoliene emit un zgomot de bandă largă, în general cuprins în gama de frecvențe 20 – 3.600 Hz. Componenta de frecvențe a emisiei acustice depinde de mai mulți factori: viteza vântului, orientarea și viteza de rotație a palelor turbinei (anumite turbine produc o componentă importată de frecvențe joase în mai degrabă la viteze mici ale vântului decât la viteze mari). În cazul turbinelor eoliene avem de-a face cu două surse de zgomot: zgomot mecanic (relativ constant) – produs de funcționarea elementelor turbinei (reductor, frâne, elemente de transmisie, etc). și zgomot aerodinamic – produs datorită ”scurgerii aerului” pe palele turbinei și este o funcție ce ține seama de viteza vântului, viteza de rotație a palelor turbinei, numărul dimensiunile și orientarea palelor. Din datele furnizate de către beneficiar, nivelul maxim al emisiei sonore afrent tipului de turbină ce urmează a fi utilizat (SIEMENS SWT 3.0 – 101) este de 107 dB(A), la o înălțime de 10 deasupra solului și pentru o viteza a vântului de 8 m/s. Concluziile studiului de evaluare a nivelului de zgomot preconizează o creștere a nivelului de zgomot față de situația existentă pe amplasamentul parcului energetic eolian precum și în vecinătatea imediată a acestuia. Având în vedere bufferul de 50 dB prezentat în harta zgomotului (figura nr. 50) se constată că în proporție de aproximativ 80% din suprafață se află în domeniul subalpin, suprafață neutilizată de avifauna de interes comunitar, utilizată cu o frecvență foarte redusă de Ursus arctos și accidental de Canis lupus. Restul suprafeței aflate în perimetrele de 50dB se află în molidișuri de limită cu Juniperus communis ssp. alpina, habitat neutilizat de avifauna de interes comunitar (excepție Tetrao urogallus – zonă de hrănire), și utilizat cu o frecvență redusă de carniovorele mari de interes conservativ. În concluzie, apreciem că disconfortul fonic produs de parcul energetic eolian în faza de operare va fi nesemnificativ asupra faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.

Un alt impact pe termen lung, aferent fazei de operare, total nesemnificativ, corespunde activității de mentenanță a parcului energetic eolian.

Un ultim posibil impact pe termen lung aferent fazei de operare poate fi constituit de creșterea impactului antropic ca urmare a creării drumurilor de operare în perimetrul parcului energetic eolian și a îmbunătățirea drumului de exploatare forestieră existent în vederea creării drumului de acces pe amplasamentul proiectului. Zona poate deveni de mare interes pentru turismul practicat cu mijloace auto, cu un impact indirect potențial semnificativ asupra unor habitate de interes comunitar din perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. În vederea reducerii totale a acestei presiuni antropice se va amplasa în mod obligatoriu o barieră pe calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic fotovoltaic, imediat în vecinătatea drumului județean.



249

III.5. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare a proiectului

Perioada de construcție propriu-zisă cuprinde următoarele trei faze distincte:





Impactul aferent fazei de construcție constă în modificări fizice ale cadrului natural actual inerente implementării unui astfel de proiect.


1. Realizarea căii de acces în perimetrul parcului eolian prin lărgirea drumului de exploatare existent ce pornește din DJ 106N (figura nr. 34). Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.



250



4. Realizarea fundațiilor turbinelor eoliene. Fundațiile vor fi realizate din beton armat și vor fi îngropate (figura nr. 4 și 5). Suprafața circulară a fiecărei fundații va fi de 363 mp (diametru de 21,5 m). Pentru realizarea fundațiilor se impune executarea unor excavații circulare cu diametrul de aproximativ 25 m (490 mp). Suprafață cumulată a excavațiilor fundațiilor turbine eoliene (25 m diametru x 29 turbine eoliene) este de 1,38 ha, suprafața reprezentând o pierdere temporară de habitate (din suprafața cumulată a excavațiilor necesare realizării fundațiilor turbine eoliene a fost scăzută suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului, suprafață ce va fi pierdută definitiv pe perioada de funcționare a proiectului). Materialul rezultat din excavările necesare pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene va fi utilizat în parte la acoperirea fundației în vederea renaturării suprafețelor până în imediata vecinătate a turbinelor eoliene. Restul materialului excavat va fi utilizat la consolidarea și amenajarea drumurilor de operare din cadrul parcului eolian. Anterior realizării excavațiilor necesare pentru construirea fundațiilor turbinelor eoliene, solul va fi decopertat în vederea depozitării acestuia separat, urmând ca, după realizarea fundațiilor și ansamblarea turbinelor eoliene, acesta să fie utilizat la renaturarea suprafețelor afectate din zona stâlpilor turbinelor eoliene (figura nr. 5 și 6, 7 și 8). Suprafața cumulată a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului (4,3 m diametru x 29 turbine



251

eoliene), respectiv 0,04 ha reprezintă pierdere permanentă de habitate pe întreaga perioada de funcționare a parcului energetic eolian.



7. Racordarea stației electrice a parcului energetic eolian la stația de transformare de la CHE Sadu V. Se vor monta cablurile de transport a energiei electrice de la turbine la postul de transformare al parcului energetic eolian și de aici până la stația electrică a centralei hidroenergetice Sadu V. Traseul cablurilor de 20 kV din perimetrul parcului eolian este stabilit pe drumurile de operare, prin pozare în șanțuri de 0,8 m lățime și 0,8 m adâncime, iar traseul de conectare a parcului la stația de transformare de la CHE Sadu V va merge pe calea de acces a parcului eolian (drum de exploatare forestieră), apoi pe drumuri de exploatare forestieră în fondul forestier cuprins între DJ 106N și DJ 106P, după care, până la stația de transformare traseul va urmării ampriza DJ 106P. După pozarea cablurilor șanțul se acoperi cu materialul excavat, acesta urmănd a fi tasat. Nu se vor înregistra pierderi de habitate naturale/seminaturale. Disturbarea fonică generată de activitatea de pozare subterană a linie electrice, va fi temporară și nu va genera efecte negative semnificative asupra avifaunei și speciilor de carnivore mari de interes conservativ la nivelul siturilor Natura 2000 Frumosa. La nivelul secțiunilor pâraielor ce urmează a fi subtraversate nu au fost identicată prezența de specii de interes comunitar dependente de sisteme acvatorii (aceste sectoare, datorită debitelor foarte mici și a pantei ridicate, nu oferă condițiile minime pentru existența ihtiofaunei, aspect ce conduce la neutilizarea acestor pâraie de către



252

specia Lutra lutra, datorită lipsei hranei). Specia Bombina variegata dependentă de bălți, permanente și chiar temporare. Prezența de indivizi de izvoraș cu burta galbenă în zonele de subtraversare a pâraielor nu a fost identificată. Cu toate acestea, este posibil ca indivizi adulți să existe în aceste zone, însă având în vedere faptul că lucrările de subtraversare se desfășoară pe o perioadă foarte scurtă de timp (câteva ore per secțiune de pârâu), că suprafețele supuse lucrărilor sunt mici (10-20 mp), că aceste suprafețe nu corespund sub nicio formă pentru depunerea pontelor, precum și că specia nu este amenințată la nivelul SCI Frumoasa și la nivel național, starea de conservare a speciei fiind foarte bună în tot arealul de distribuție datorită valențelor ecologice largi ale speciei, avem certitudinea că lucrările de subtraversare vor induce un impact minim și nesemnificativ, dacă nu chiar nul asupra acestui amfibian. O atenție deosebită a fost acordată speciei de plantă de interes comunitar Tozzia carpathica, specie potențial existentă în asociații vegetale situate pe malurile pâraielor. Această specie nu a fost identificată în teren la nivelul secțiunilor pâraielor vizate subtraversarea cablurilor de transport a energiei electrice produse de parcul eolian. În concluzie, avem certitudinea că aceste lucrări nu vor afecta semnificativ nicio specie de interes comunitar dependentă de mediul acvatic sau de asociațiile vegetale ce însoțesc malurile pâraielor în sectoarele vizate de subtraversări.


1. calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate temporar ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,43 ha, a fost scăzută suprafața aferentă organizării de șantier, de 2,5 ha (asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000), precum și suprafața necesară scoaterii temporare din fond forestier pentru lărgirea căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian (0,23 ha). La suprafața rezultată, de 3,7 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 15%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 3,15 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 88% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (2,77 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,37 ha).

2. calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate permanent ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,93 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS



253

la 21%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 5,48 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 90% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (4,93 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,54 ha).


Implementarea proiectului în faza de construcție nu va genera, ca impact pe termen scurt, afectarea habitatelor de hrănire, adăpost și/sau cuibărire/reproducere a faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.


La modificările fizice ale cadrului natural induse pe termen scurt se adaugă și disturbarea fonică aferentă fazei de realizare a obiectivului de investiții. Această disturbare va fi generată pe o perioadă restrânsă de timp, aferentă construcției drumului forestier. Este de asteptat ca în această perioadă de timp fauna de interes comunitar să se retragă mai mult sau mai puțin, funcție de caracteristicile etologice ale fiecărei specii în parte. Important este de subliniat faptul că în fond forestier, acolo unde habitează avifauna și carnivorele mari de interes comunitar, zona vizată de implementarea proiectului corespunde doar căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian, pe o distanță de 1,18 km, pe o suprafață în care există în prezent un drum de expoatare silvică. În acest sens, considerăm că implementarea proiectului nu va conduce la o disturbare semnificativă a faunei de interes comunitar din perimetrul celor două situri Natura 2000.

Perioada de operare a parcului energetic eolian, estimată la 25 – 30 de ani, constă în exploatare și mentenanță.

Impactul proiectului aferent fazei de operare a parcului energetic eolian și constă în disturbarea fonică. Conform studiului de evaluare a nivelului de zgomot realizat de S.C. Acustic Expert S.R.L. Sibiu, turbinele eoliene emit un zgomot de bandă largă, în general cuprins în gama de frecvențe 20 – 3.600 Hz. Componenta de frecvențe a emisiei acustice depinde de mai mulți factori: viteza vântului, orientarea și viteza de rotație a palelor turbinei (anumite turbine produc o componentă importată de frecvențe joase în mai degrabă la viteze mici ale vântului decât la viteze mari). În cazul turbinelor eoliene avem de-a face cu două surse de zgomot: zgomot mecanic (relativ constant) – produs de funcționarea elementelor turbinei (reductor, frâne, elemente de



254

transmisie, etc). și zgomot aerodinamic – produs datorită ”scurgerii aerului” pe palele turbinei și este o funcție ce ține seama de viteza vântului, viteza de rotație a palelor turbinei, numărul dimensiunile și orientarea palelor. Din datele furnizate de către beneficiar, nivelul maxim al emisiei sonore afrent tipului de turbină ce urmează a fi utilizat (SIEMENS SWT 3.0 – 101) este de 107 dB(A), la o înălțime de 10 deasupra solului și pentru o viteza a vântului de 8 m/s. Concluziile studiului de evaluare a nivelului de zgomot preconizează o creștere a nivelului de zgomot față de situația existentă pe amplasamentul parcului energetic eolian precum și în vecinătatea imediată a acestuia. Având în vedere bufferul de 50 dB prezentat în harta zgomotului (figura nr. 50) se constată că în proporție de aproximativ 80% din suprafață se află în domeniul subalpin, suprafață neutilizată de avifauna de interes comunitar, utilizată cu o frecvență foarte redusă de Ursus arctos și accidental de Canis lupus. Restul suprafeței aflate în perimetrele de 50dB se află în molidișuri de limită cu Juniperus communis ssp. alpina, habitat neutilizat de avifauna de interes comunitar (excepție Tetrao urogallus – zonă de hrănire), și utilizat cu o frecvență redusă de carniovorele mari de interes conservativ. În concluzie, apreciem că disconfortul fonic produs de parcul energetic eolian în faza de operare va fi nesemnificativ asupra faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.

Un alt impact aferent fazei de operare, total nesemnificativ, corespunde activității de mentenanță a parcului energetic eolian.

Un ultim posibil impact aferent fazei de operare poate fi constituit de creșterea impactului antropic ca urmare a creării drumurilor de operare în perimetrul parcului energetic eolian și a îmbunătățirea drumului de exploatare forestieră existent în vederea creării drumului de acces pe amplasamentul proiectului. Zona poate deveni de mare interes pentru turismul practicat cu mijloace auto, cu un impact indirect potențial semnificativ asupra unor habitate de interes comunitar din perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. În vederea reducerii totale a acestei presiuni antropice se va amplasa în mod obligatoriu o barieră pe calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic fotovoltaic, imediat în vecinătatea drumului județean.

Faza de dezafectare a parcului presupune, funcție de opțiunea aleasă, dezafectarea turbinelor eoliene vechi și reconstrucția ecologică a amplasamentului sau înlocuirea acestora cu altele noi. Oricare ar fi opțiunea, perioada de realizare a acestei faze este estimată la 6 luni, iar suprafețele afectate vor și renaturate.

III.6. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual

Încă din faza de proiectare a parcului energetic eolian, evaluatorii de mediu au adus un aport semnificativ în ceea ce privește reducerea impactului proiectului asupra capitalului natural conservativ de interes comunitar în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa. Acest aport poate fi considerat ca fiind un set de măsuri de diminuare a impactului în faza de proiectare. Acest set de măsuri a cuprins:



255

1. anularea a 10 poziții de turbine eoliene situate în arii protejate de interes național sau în habitate prioritare de interes comunitar din perimetrul SCI Frumoasa (in faza initiala 9 turbine se aflau in interiorul rezervatiei natural Parcul Natural Cindrel, iar 1 turbină se afla într-o suprafața de jnepeniș - habitat de interes comunitar prioritar). Pentru ca proiectul sa fie viabil sub toate aspectele, beneficiarul a renuntat la aceste amplasamente si a identificat alte locatii pentru amplasarea unor turbine, amplasamente evaluate în teren din nou;

2. selectarea suprafețelor aferente organizării de șantier și amplasării stației electrice a parcului energetic eolian astfel încât să vizeze suprafețe cu asociații vegetale cu valoare de conservare redusă, fără corespondență în clasificarea habitatelor de interes comunitar Natura 2000 (Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 și Rumicicetum alpini Beger 1922),

Urmare a implementării unor măsuri specifice de reducere a impactului proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa, măsuri recomandate în cadrul secțiunii IV.1. - Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului, considerăm că nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim pe care un astfel de proiect îl poate genera și pe care îl considerăm nesemnificativ față de tipurile de habitate și speciile de interes comunitar identificate ca prezente în aria proiectului.

În acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafeței ocupate de organizarea de şantier, prin interzicerea sub orice formă a depozitării pe amplasament a oricăror substanțe care au potențial de a polua solul sau apa, se va asigura minimizarea degradării temporare a suprafețelor de habitate din vecinătatea amplasamentului drumului forestier.

Minimizarea efectului de disturbare a faunei de interes comunitar aferentă activității de pozare subterană a cablurilor electrice pe drumuri de exploatare forestiere constă în executarea lucrărilor în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei speciilor identificate ca existente sau potențial existente în zona amplasamentului și momentul în care juvenilii devin apți de zbor/deplasare (perioada cuprinsă între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii august)

În vederea renaturării eficiente a suprafețelor de habitate naturale degradate temporar considerăm necesară acordarea unei atenții speciale decopertei de sol. Solul decopertat va fi depus separat de materialul excavat în faza realizării fundației turbinelor eoliene. Fiecare fragment de sol decopertat va fi depozitat cu covorul vegetal deasupra. Zona de depozitare a solului decopertat va fi stropită cu o frecvență la 2-3 zile pentru ca vegetația să nu se usuce. Se va avea în vedere executarea rapidă a lucrărilor în vederea refacerii cu succes a renaturării suprafețelor afectate. De asemenea, în vederea renaturării suprafețelor afectate cu succes, antreprenorul nu va executa lucrările de construcție-montaj la mai mult de 2 turbine eoliene. Ca urmare a implementării corespunzătoare a acestei măsuri de diminuare a impactului,



256

considerăm că impactul rezidual aferent implementării proiectului la faza de construcție va semnificativ redus.

Monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului proiectului va fi realizată de către un biolog/ecolog. În cazul în care acesta sesizează neconcordanțe între măsurile impuse în acordul de mediu și aplicare acestora în faza de construcție, îi revine obligația de a informa în timp util autoritatea de mediu competentă și structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa. Sesizarea în timp util a neconcordanțelor dintre măsurile impuse în acordul de mediu și aplicare acestora în faza de construcție, și informarea autorității de mediu competente și a structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa constituie un feed-back important în ceea ce privește identificarea și eliminarea unui impact suplimentar în faza de construcție a parcului. De aceea considerăm că această măsură este deosebit de importantă în ceea ce privește reducerea impactului rezidual.

Măsura de diminuare a impactului cu privire la semnalizarea turbinelor eoliene pe timpul nopții cu lumină intermitentă de culoare roșie, cu intervale mari de timp între două aprinderi consecutive, poate conduce la diminuarea semnificativă a impactului rezidual asupra păsărilor, și în special a cele care migrează noaptea. Prin implementarea acestei măsuri de reducere a impactului avifauna ce tranzitează aria vizată de implementarea proiectului va deveni mai prudentă și va evita perimetrul parcului eolian.

De asemenea, prin crearea drumurilor de operare în perimetrul parcului energetic eolian și prin îmbunătățirea drumului de exploatare forestieră existent în vederea creării drumului de acces pe amplasamentul proiectului, zona poate deveni de mare interes pentru turismul practicat cu mijloace auto, cu un impact indirect potențial semnificativ asupra unor habitate de interes comunitar din perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. În vederea reducerii semnificative a impactului rezidual, corespunzător reducerii totale a acestei presiuni antropice, se va amplasa în mod obligatoriu o barieră pe calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic fotovoltaic, imediat în vecinătatea drumului județean.

În concluzie, în urma implementării adecvate a măsurilor de diminuare a impactului propuse în prezentul studiu de evaluare adecvată, considerăm că impactul rezidual va fi semnificativ redus față de impactul proiectului implementat fără aplicarea acestor măsuri.

Având în vedere caracteristicile proiectelor ce acționează cumulativ în perimetrul SCI și SPA Frumoasa, precum și efectele cumulative ale acestora asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar identificate în cadrul secțiunilor I.11. (Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat) și III.7. (Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ), considerăm că, prin implementarea adecvată a măsurilor de diminuare a impactului propuse pentru proiectul de parc energetic



257

eolian, impactul cumulativ rezidual este semnificativ redus și nesemnificativ asupra tuturor habitatelor și speciilor de interes conservativ.

III.7. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ

În urma colectării informațiilor relevante privind proiecte implementate de la înființarea siturilor Natura 2000 Frumoasa, precum și planuri și proiecte propuse a fi implementate sau aflate în implemetare în perimetrul masivului Cindrel, în suprafața inclusă în rețeaua ecologică Natura 2000 (limita în interiorul căreia este realizată analiza efectelor cumulate) se constată că Primăria Rășinari se află în prezent în procedurile de evaluare a impactului de mediu și de evaluare adecvată pentru realizarea unui drum forestier prin care să fie acesibilizat un fond forestier situat în bazinele Bătrâna Mică, Nanu și Valea Pinilor, pentru acest proiect fiind deja semnat contractul de finanțare, iar Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniș – Cindrel (asociați Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu și Primăria Poplaca) intenționează dezvoltarea unui plan de amenajare turistică a zonei Păltiniș – Cindrel.

În figura nr. 51 sunt prezentate amplasamentele vizate de implementarea planului și proiectului în raport cu amplasamentul proiectului de parc energetic eolian Cristian – Rășinari.

Proiectul „Construire drumuri forestiere Batrana Mică, Nanu, Bucşa, Valea Pinului”, pentru care a fost semnat contractul de finanțare, vizează accesibilizarea unei suprafețe de 1.861,3ha din UB V Onceşti, Regia Publică Locală Ocolul Silvic Răşinari R.A., precum şi a unei suprafețe de 1.062 ha administrată de Regia Publică Locală Ocolul Silvic Valea Sadului R.A (figura nr. 52).

Investiţia se doreşte a fi realizată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.

Proiectantul a stabilit categoria de importanţă „C”, funcţional se apreciază ca fiind drum principal, cu durată de exploatare definitivă, nelimitată.

Lungimea totală a drumului forestier este de 15,2 km, dintre care doar 13,85 km se află în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa (figura nr. 53).

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de habitate de interes comunitar de pe amplasamentul proiectului de drum forestier, suprafețele ce vor fi eliminate definitiv, precum și ponderea acestor suprafețe în raport cu suprafața totală a tipurilor de habitate la nivelul SCI Frumoasa.



258

Nr. crt. Tip de habitat Natura 2000

Suprafața totală ocupată în

perimetrul SCI Frumoasa (ha)

Suprafața estimată pierdută

(ha)

Suprafața pierdută în raport cu suprafața totală a tipului de habitat la nivelul

SCI Frumoasa (%)

1. 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 13.736 0,2 0,0014

2. 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion) 20.604 1,8 0,0087

3. 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

54.944 14,2 0,025

Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniș Cindrel are ca beneficiar Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniș - Cindrel, formată din Consiliul Județean Sibiu, Primăria Poplaca și Primăria Sibiu. Scopul acestui plan este amenajarea unui teritoriu cu mare potențial, cum sunt Munții Cindrel și Stațiunea Păltiniș.

Procesul de amenajare cuprinde mai multe faze, respectiv: a) Faza de evaluare, orientare și etapizare; b) Faza de elaborare a studiului de fezabilitate și de proiectare a obiectivelor; c) Faza de realizare a investițiilor; d) Faza operațională.

Principiul funcționalității și atractivitații domeniului schiabil stațiunii Păltiniș va sta la baza implementării întregului proiect. Se preconizează că, o dată cu finalizarea investiției, stațiunea Păltiniș, împreună cu zonele învecinate vor deveni un centru de atracție.

În ceea ce sprivește situația actuală, stațiunea Păltiniș este accesibilă printr-un singur drum practicabil, si anume cel care traversează comuna Rășinari. Există 2 pîrtii de schi și o instalație de transport pe cablu cu un debit insuficient (300 de persoane pe oră), datorită vechimii. Totodată lipsesc instalațiile de zăpadă artificială, parcările sunt insuficiente iar capacitățile de cazare sunt redusă și prezintă o calitate modestă.

Planurile de dezvoltare presupun, în primul rând, diversificarea activităților turiștilor din zona montană Păltiniș - Cindrel. Vor fi luate în considerare amenajarea de terenuri de sport, lacuri, organizarea de excursii turistice pe trasee montane, parapantă, alpinism, oferirea unor programe de inițiere în speologie, de cunoaștere a florei și faunei montane, cicloturimul etc.

Obiectivul prioritare este, însă amenajarea domeniului schiabil. Elementul cheie al amenajării îl constituie stabilirea sonei de acces la pârtii. Locul cu condițiile cele mai potrivite este reprezentat de platoul în care se intersectează șoseaua principală (DJ 106) cu drumul spre Șanta și cel spre stația meteo, unde altitudinea este de 1.420 m.



259

Lungimea pârtiilor preconizate va fi de 50 km (160 ha), spre deosebire de stațiunea Poiana Brașov, unde pârtiile măsoară 25 km lungime (80 ha).

Planul vizează amenajarea unui număr restrâns de instalații de transport pe cablu, moderne și cu debit ridicat. Vor exista 5 instalații majore (3 în prima etapă) și mai multe alte instalații complementare. Capacitatea de ridicare va fi asemănătoare cu cea a unei stațiuni montane de amploare din Munții Alpi.

Pentru a evita riscul unui grad variabil de acoperire cu zăpadă, vor fi amenajate instalații de producere a zăpezii artificiale. Pe lângă obiectivele precizate, vor fi amenajate trasee de schi nordic, în afara domeniului de schi alpin, trasee pentru drumeții cu rachete de zăpadă, tiroliene, pârtii pentru săniuș, puncte panoramice etc.

Modernizarea și extinderea stațiunii Păltiniș are drept scop atragerea de noi turiști în stațiune și în localitățile din zonă, crearea de noi locuri de muncă, directe și indirecte, expansiunea economică a zonei și chiar a județului (pe termen mediu).

Dacă pentru proiectul de parc energetic eolian Cristian - Rășinari, precum și pentru proiectul de realizare a drumului forestier, au fost cuantificate suprafețele aferente tipurilor de habitate de interes comunitar ce vor fi pierdute temporar și/sau definitiv, este dificil de cuantificat pierderile de habitate în cazul planului de dezvoltare a domeniului schiabil, întrucât pentru acesta nu a fost elaborat până în prezent un studiu de evaluare adecvată. Pentru o evaluare aproximativă au fost transpuse în GIS traseele de pârtii și de transport pe cablu.

Se constată că una dintre cele trei pârtii, cea mai sudică ca și amplasament, se suprapune peste o zonă defrișată deja (figura nr. 56). Defrișarea a fost executată cu mult timp în urmă în vederea realizării unei pârtii de schii, ulterior proiectul fiind abandonat. Din măsurarea lungimilor tronsoanelor pârtiilor ce necesită eliminarea vegetației forestiere rezultă o lungime cumulată de aproximativ 3,5 km, iar tronsoanele aferente liniei de transpor pe cablu ce străbat fond forestier cumulează o lungime totală aproximată la 0,98 km. Din păcate nu există date privind lățimile pârtiilor și ale degajării vegetației forestiere necesare construcției liniei de transpor pe cablu. Pentru a se avea totuși o vedere de ansamblu asupra impactului cumulativ, alocăm o lățime medie de 20 m pentru pârtii (similar lățimii pârtiei existente în stațiunea Păltiniș) și de 6 m pentru linia de transport pe cablu, acolo unde nu se suprapune cu pârtia. Astfel, rezultă următoarele suprafețe ce necesită eliminarea vegetației forestiere: 7 ha pentru pârtii și 0,58 ha pentru traseul transportului pe cablu, în total 7,58 ha. Întreaga suprafață de fond forestier vizată de implementarea planului de dezvoltare a domeniului schiabil este reprezentată de molidișuri, cu corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Ca urmare a implementării planului în forma actuală estimăm o pierdere de suprafață definitivă a tipului de habitat de interes comunitar de 0,0072 % din suprafața acoperită de acest tip de habitat de interes conservativ la nivelul sitului de importanță comunitară.



260

Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp (0,23 ha). Întreaga suprafață vizată de scoatere temporară corespunde tipului de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea) și reprezintă aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a acetui tip de habitat de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

În concluzie, implementarea tuturor celor trei planuri/proiecte va conduce la o pierdere de 0,032 % din tipul de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea).

Ca impact asupra speciilor pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa, este evident faptul că o lărgire a unui drum de exploatare cu 2 m pe o lungime de 1,18 km (cazul proiectului de dezvoltare a unui parc energetic eolian), nu poate conduce la presiuni semnificative. Prin implementarea unor măsuri de reducere a impactului, și mai ales ce să vizeze perioada în care vor fi realizate lucrările, efectele acestor lucrări nu vor amenința sub nicio formă starea de conservare a faunei de interes comunitar.

De asemenea, conform informațiilor prezentate în studiul de evaluare adecvată a efectelor proiectului de drum forestier asupra habitatelor și speciilor de interes conservativ în perimetrul siturilor Natura 2000, avându-se în vedere suprafața redusă vizată de construcția proiectului în raport cu suprafața utilizată de mamiferele mari (râs: 40 km² și 55 km², urs brun: 10 km² și 100 km², lup: 50 km² și 150 km²), se consideră că impactul proiectului asupra acestor specii în faza de construcție este nesemnificativ. De altfel, pe amplasamentul acestui proiect nu au fost identificate bârloage și vizuini. Urmare a consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500 ” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali” și în urma efectuării observațiilor în teren, se constată că impactul proiectului în faza de operare a drumului forestier asupra mamiferelor mari de interes conservativ va fi redus și nesemnificativ, iar starea de conservare a acestora la nivelul SCI Frumoasa nu va fi modificată. Rezultatul proiectelor anterior menționate arată că bârloage de urs pot fi amplasate și la o distanță de minim 200 m de un drum forestier.

În schimb, în cazul planului de dezvoltare a domeniului schiabil este dificil de estimat în prezent efectul implementării acestuia asupra carnivorelor mari de interes comunitar în mod special, dat fiind gradul de disturbare ridicat ce va fi generat în perioada de funcționare. Pentru o analiză obiectivă se impune realizarea la momentul



261

cuvenit a unui studiu de evaluare adecvată privind efectele proiectului asupra speciilor de interes comunitar din perimetru siturilor Natura 2000 Frumoasa.

În urma observațiilor efectuate în teren, corelat cu caracteristicile proiectului de parc energetic eolian, precum și cu cerințele ecologice ale avifaunei de interes comunitar, acest proiect nu va afecta semnificativ nicio specie de pasăre de interes comunitar din perimetrul SPA Frumoasa. În acest sens, considerăm că nu se poate evalua impactul acestui proiect asupra avifaunei de interes conservativ cumulat cu impactul planului și proiectului cu amplasamente în vecinătatea parcului energetic eolian.

Urmare a solicitării autorității competente pentru protecția mediului privind identificarea și evaluarea impactului cumulativ al tuturor planurilor și proiectelor cu amplasamente în interiorul întregii suprafețe incluse în interiorul siturilor Natura 2000 Frumoasa, a fost solicitată furnizarea informațiilor relevante din partea APM Alba și APM Vâlcea cu privire la planuri și proiecte aprobate sau aflate în procedură de reglementare cu amplasament în zona subalpină și alpină a masivelor Șureanu și Lotru. Nu au fost solicitate informații cu privire la planuri și proiecte ce vizează pierderea temporară sau definitivă de habitate forestiere întrucât implementarea obiectivului de investiții analizat în prezenta documentație vizează o pierdere temporară nesemnificativă de habitat forestier, respectiv 0,23 ha aparținând tipului de habitat de interes comunitar 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a acetui tip de habitat de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa).

Prin adresa APM Vâlcea nr. 8.930/08.10.2012 se face cunoscut faptul că până la data solicitării de informații ”nu se afla în derulare niciun plan/program aflat în zona subalpină și alpină a masivului Lotru (cu amplasare în suprafața inclusă în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa)”.

De asemenea, prin adresa APM Alba nr. 8.322/25.09.2012 se comunică faptul că în zona subalpină și/sau alpină a masivului Șureanu inclusă în perimetrul siturilor Frumoasa a fost aprobat proiectul ”Extindere domeniu schiabil – structuri social sportive și bloc administrativ”. Pentru acest proiect procedura de reglementare din punct de vedere al protecției mediului a început la data de 05.08.2010 și s-a încheiat cu emiterea Avizului Natura 2000 nr. 6.276/25.10.2010. Conform adresei APM Alba implementarea acestui proiect conduce la afectarea unei suprafețe de 800 mp (0,08 ha) cu vegetație aparținând tipului de habitat de interes comunitar 6230* - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe suprafețele vizate de implementarea proiectului analizat și, ca atare, nu face obiectul impactului cumulat la nivelul SCI Munții Făgăraș.

În vederea analizării documentației ce a stat la baza emiterii avizului Natura 2000 pentru proiectul anterior menționat, în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, au fost solicitate la data de 19.10.2012 studiile de mediu elaborate. În urma acestei solicitări APM Alba a transmis în data de 16.11.2012, pe cale electronică, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra



262

mediului pentru proiectul ”Amenajare și dezvoltare domeniu schiabil Șureanu – Teleschi Șureanu și Curmătura Valea Sebeșului”, titular S.C. DIP GRUP S.R.L., elaborator S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L., iar în data de 19.11.2012 completările la acest raport de mediu.

În urma primirii documentației din partea APM Alba se constată că de fapt, în perimetrul masivului Șureanu, în interiorul SCI Frumoasa, este vorba de două proiecte ce afectează capitalul natural în zona subalpină/alpină. La secțiunea biodiversitate tratată în cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului pentru protecția mediului pentru proiectul ”Amenajare și dezvoltare domeniu schiabil Șureanu – Teleschi Șureanu și Curmătura Valea Sebeșului” sunt identificate ca prezente pe amplasament următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 4060 – Tufărișuri alpine și boreale; 4080 – Tufărișuri cu specii subarctice de Salix; 6150 – Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios; 6520 – Fânețe montane și 6230* - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase. Dintre acestea tipurile de habitate de interes comunitar 4060 – Tufărișuri alpine și boreale și 6150 – Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios sunt afectate, nesemnificativ, și de implementarea proiectului analizat. Întrucât proiectul ”Amenajare și dezvoltare domeniu schiabil Șureanu – Teleschi Șureanu și Curmătura Valea Sebeșului” a fost supus reglementării de mediu în anul 2009, anterior apariției ordinelor MMP nr. 135/2010 și nr. 19/2010, acest proiect nu a parcurs procedura de evaluare adecvată, această fiind inexistentă. Revenind la analiza raportului la studiul de evaluare a impactului pentru protecția mediului pentru proiectul anterior amintit, acesta oferă doar informații privind prezența/absența tipurilor de habitate de interes comunitar, lipsind o cuantificare a suprafețelor aferente fiecărui tip de habitat în parte afectate ca urmare a implementării proiectului, aspect ce face imposibilă evaluarea impactului cumulativ cu acest proiect.

În concluzie, având în vedere cele menționate anterior, considerăm că sub aspectul identificării și evaluării impactului cumulativ al proiectului analizat împreună cu alte planuri și proiecte cu amplasament în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa au fost realizate toate demersurile necesare, iar informațiile cuatificate în tabelul din prezenta secțiune rămân valabile.

III.8. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor natural protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

Indicator cheie nr. 1 (procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut):

După informațiile centralizate în tabelul nr. 42, se constată că prin implementarea proiectului se va pierde temporar o suprafaţă de habitate naturale/seminaturale de 6,43 ha, aferentă stației de organizare de șantier, suprafeței cumulate a excavațiilor necesare pentru realizarea fundațiilor turbinelor eoliene, precum și suprafeței



263

cumulate a platformelor tehnologice necesare montării turbinelor eoliene. Pierderea permanentă de suprafețe de habitate naturale/seminaturale, de 6,93 ha, este aferentă stației electrice, suprafeței cumulate a turnurilor turbinelor eoliene la nivelul solului și suprafața cumulată necesară realizării de drumuri de operare în perimetrul parcului eolian, altele decât cele existente, precum și a lărgirii drumurilor existente.

Tip habitat de interes comunitar

Suprafața totală la nivelul SCI Frumoasa (ha)

Suprafață pierdută temporar Suprafață pierdută definitiv

ha % din suprafața la nivelul SCI

Frumoasa ha

% din suprafața la nivelul SCI

Frumoasa 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale

2.747 2,77 0,1 4,93 0,17

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

137 0,37 0,27 0,54 0,39

9410- Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)

54.943 0,23 0,0004 - -

Suprafața cumulată afectată de implementarea proiectului (pierderilor temporare și permanente de habitate naturale/seminaturale) este de 12,36 ha.

Calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate temporar ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,43 ha, a fost scăzută suprafața aferentă organizării de șantier, de 2,5 ha (asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000), precum și suprafața necesară scoaterii temporare din fond forestier pentru lărgirea căii de acces în perimetrul parcului energetic eolian (0,23 ha). La suprafața rezultată, de 3,7 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 15%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 3,15 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 88% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (2,77 ha), restul suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,37 ha).

Calculul suprafețelor de habitate de pajiști de interes comunitar afectate permanent ca urmare a implementării obiectivului de investiții este următorul: din suprafața totală de habitate naturale și seminaturale afectate, de 6,93 ha, au fost eliminate suprafețele cumulate acoperite cu asociații vegetale fără corespondență în clasificarea Natura 2000, evaluate în teren și analizate în GIS la 21%. Astfel, rezultă o suprafață cumulată vizată de pierderi temporare de habitate de pajiști de interes comunitar de 5,48 ha. În urma evaluării în teren și a analizării GIS s-a constatat că din această suprafață 90% este reprezentată de tipul de habitat 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale (4,93 ha), restul



264

suprafeței fiind reprezentată de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (0,54 ha).

În concluzie prognoza pierderii de suprafețe ocupate de asociații vegetale aparținând tipului de habitat comunitar 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale este de 7,7 ha (0,27% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 4,93 ha (0,17% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

De asemenea, prognoza pierderii de suprafețe ocupate de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios este de 0,91 ha (0,66% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 0,54 ha (0,39% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa.

Pierderile temporare și definitive de suprafețe de habitate de interes comunitar cuantificate în cadrul prezentei secțiuni nu pot fi în prezent cuantificate si evaluate în relație cu obiectivele de conservare ale celor două situri Natura 2000 si asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar, deoarece obiectivele de conservare nu au fost încă identificate. Stabilirea obiectivelor de conservare se realizează ţinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar. Siturile Natura 2000 Frumoasa nu beneficiază în prezent de existenţa unui plan de management şi, ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare specifice celor două situri. De asemenea, nu au fost aprobate de către ministerul de resort nici măsurile minime de conservare stabilite de către structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa.



265

Cu toate acestea, considerăm că implementarea proiectului produce efecte nesemnificative asupra SCI Frumoasa ca urmare a pierderilor de habitate de interes comunitar evaluate în prezenta documentație.

Indicator cheie nr. 2 (procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar):

Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Dat fiind faptul că acest drum de exploatare forestieră este utilizat, această suprafață nu poate fi considerată ca potențială zonă utilizată pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa.

În urma consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali” se poate afirma că, dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa, Ursus arctos utilizează cu o frecvență foarte redusă habitatele subalpine, iar Canis lupus doar accidental. De asemenea, suprafața amplasamentului parcului energetic eolian este redusă în raport cu suprafețele utilizate de aceste specii (între 10 km² și 100 km² în cazul ursului brun și între 50 km² și 150 km² în cazul lupului). Ca atare, implementarea obiectivului de investiții nu va genera efecte semnificative asupra celor două specii, starea de conservare a acestora nefiind supusă modificărilor nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare a proiectului analizat.


Activitatea de pozare a liniei electrice dintre stația electrică a parcului energetic eolian și stația de transformare a CHE Sadu V pe drumuri de exploatare existente nu conduce la pierderi de suprafețe utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi



266

reproducere de către speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa

Indicator cheie nr. 3 (fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente):

Materializarea drumului de acces și a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian nu reprezintă o fragmentare a habitatelor utilizate de speciile de interes comunitar deoarece nu acționează pentru faună ca o barieră fizică, iar disturbarea fonică generată ca urmare a desfășurării activității de transport a componentelor turbinelor, a utilajelor și materialelor necesare, va fi redusă având în vedere tronsonul scurt, de 1,16 km, aferent căii de acces în perimetrul parcului eolian, precum și a perioadei limitate în timp în care această disturbare se va manifesta (aferentă doar fazei de construcție).

Indicator cheie nr. 4 (durata sau persistenţa fragmentării):

Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr. 3, considerăm acest indicator ca fiind nerelevant din punct de vedere al evaluării impactului proiectului asupra faunei de interes conservativ din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.

Indicator cheie nr. 5 (durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar):

Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie înțeleasă ca fiind o disturbare/tulburare ca urmare a producerii de zgomote, vibrații, a deplasări ale utilajelor și oamenilor. Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.). Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi in calcul.

Durata perturbării speciilor de interes comunitar la faza de construcție corespunde perioadei de pozare a liniei electrice dintre stația electrică a parcului energetic eolian și stația de transformare a CHE Sadu V. Traseul pozării liniei electrice este pe drumuri de exploatare forestieră. Impactul acestei componente a proiectului este nesemnificativ în ceea ce privește disturbarea avifaunei și carnivorelor mari de interes comunitar, dat fiind faptul că pe aceste drumuri se desfășoară în prezent activități de transport a masei lemnoase. În vederea diminuării impactului asupra avifaunei de interes comunitar este recomandată desfășurarea lucrărilor specifice în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei speciilor de păsări identificate ca existente sau potențial existente în zona amplasamentului și momentul în care juvenilii devin apți de zbor/deplasare (perioada cuprinsă între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii august).



267

Indicator cheie nr. 6 (schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)):

Având în vedere caracteristicile proiectului și amplasamentele vizate de implementarea proiectului, corelat cu situația existentă, precum și cu aspecte legate de ecologia și etologia speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa, considerăm că, urmare a implementării proiectului, nu vor fi înregistrate schimbări în densitățile populaționale pentru nicio specie de interes comunitar.

Indicator cheie nr. 7 (scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP):

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa.

Indicator cheie nr. 8 (indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar):

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa.

Din analiza indicatorilor cheie relevanți privind impactul proiectului analizat considerăm că integritatea siturilor Natura 2000 Frumoasa nu va fi afectată.

IV. Măsuri de reducere a impactului

IV.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

1. Măsuri de reducere a impactului în faza de proiectare:

- în urma evaluarii initiale in teren din punct de vedere ecologic, proiectul a fost modificat semnificativ, astfel incat presiunea asupra capitalului natural sa fie minima în raport cu parametrii normali ai proiectului. Astfel, un numar de 10 turbine au fost scoase din amplasamentul proiectului (in faza initiala 9 turbine se aflau in interiorul rezervatiei natural Parcul Natural Cindrel, iar 1 turbină se afla într-o suprafața de jnepeniș - habitat de interes comunitar prioritar). Pentru ca proiectul sa fie viabil sub toate aspectele, beneficiarul a renuntat la aceste amplasamente si a identificat alte locatii pentru amplasarea unor turbine pe teritoriul administrativ al comunei Rasinari;



268

- -a avut în vedere din faza de proiectare ca selectarea suprafețelor aferente organizării de șantier și amplasării stației electrice a parcului energetic eolian să vizeze suprafețe asociații vegetale cu valoare de conservare redusă, fără corespondență în clasificarea habitatelor de interes comunitar Natura 2000 (Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 și Rumicicetum alpini Beger 1922);

- pentru reducerea impactului proiectului s-a avut în vedere din faza de proiectare ca dimensiunile proiectului să fie minime în vederea restrângerii suprafețelor afectate temporar și permanent;

Pentru reducerea impactului proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa, recomandăm aplicarea/respectarea următoarelor măsuri de diminuare a impactului:

2. Măsuri de reducere a impactului în faza de construcție:

- Activitatea de pozare a liniei electrice de 110kV se va realiza în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei speciilor de păsări identificate ca existente sau potențial existente în zona amplasamentului și momentul în care juvenilii devin apți de zbor/deplasare (perioada cuprinsă între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii august);

- Solul decopertat va fi depus separat de materialul excavat în faza realizării fundației turbinelor eoliene. Fiecare fragment de sol decopertat va fi depozitat cu covorul vegetal deasupra. Zona de depozitare a solului decopertat va fi stropită cu o frecvență la 2-3 zile pentru ca vegetația să nu se usuce. Se va avea în vedere executarea rapidă a lucrărilor în vederea refacerii cu succes a renaturării suprafețelor afectate;

- În vederea renaturării cu succes suprafețelor afectate, antreprenorul nu va executa lucrările de construcție-montaj la mai mult de 2 turbine eoliene;

- Se interzice cu desăvârșire utilizarea altor suprafețe decât cele necesare executării lucrărilor de construcție. Antreprenorul va delimita în acest sens zona de lucru în vederea minimizării degradării temporare a terenurilor din vecinătatea amplasamentelor turbinelor eoliene. De asemenea, suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi restrânse la maximul posibil;

- Zona de lucru va fi dotată cu o cisternă de apă cu dispozitiv de stropire. Aceasta va fi utilizată pentru diminuarea cantității de praf ridicat în atmosferă de utilaje și de mijloacele de transport;

- Pe parcursul și după terminarea lucrărilor de construcții - montaj, amplasamentul se va elibera de deșeuri și resturi de materiale;



269

- Se vor folosi utilaje cât mai silențioase în vederea diminuării disturbării fonice a faunei de interes comunitar din zonă;

- Deșeurile generate vor fi colectate și eliminate în conformitate cu legislația în vigoare. În acest sens se va avea în vedere dotarea permanentă în zona aferentă organizării de șantier cu recipienți adecvați depozitării și transportării deșeurilor generate, precum și transportul periodic al acestora la operatorii autorizați în preluarea acestora;

- Se interzice sub orice formă depozitarea pe amplasament a oricăror substanțe care au potențial de a polua solul sau apa;

- Transportul și depozitarea carburanților și lubrifianților se va face în recipienți corespunzători normelor de depozitare și transport a produselor petroliere;

- Efectuarea reviziilor și întreținerii utilajelor și mijloacelor de transport va avea loc doar în ateliere specializate;

- Monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului proiectului va fi realizată de către un specialist în biodiversitate. În cazul în care acesta sesizează neconcordanțe între măsurile impuse în acordul de mediu și aplicare acestora în faza de construcție, îi revine obligația de a informa în timp util autoritatea de mediu competentă și structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa;

- Recomandăm ca turbinele eoliene să fie semnalizate pe timpul nopții cu lumină intermitentă de culoare roșie, cu intervale mari de timp între două aprinderi consecutive. Acest lucru va permite ca păsările, și în special cele care migrează noaptea, să fie mai prudente și să evite zona parcului eolian. Utilizarea luminii intermitente în locul celei continue permite recunoașterea turbinelor mai ușor de către păsările migratoare;

3. Măsuri de reducere a impactului în faza de funcționare:

- Prin crearea drumurilor de operare în perimetrul parcului energetic eolian și prin îmbunătățirea drumului de exploatare forestieră existent în vederea creării drumului de acces pe amplasamentul proiectului, zona poate deveni de mare interes pentru turismul practicat cu mijloace auto, cu un impact indirect potențial semnificativ asupra unor habitate de interes comunitar din perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. În vederea reducerii totale a acestei presiuni antropice se va amplasa în mod obligatoriu o barieră pe calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic fotovoltaic, imediat în vecinătatea drumului județean;



270

- În vederea obținerii de date cu privire la incidența evenimentelor de lovire a păsărilor se impune monitorizarea parcului eolian în perioada de funcționare de către un specialist în domeniul biodiversității. În cazul înregistrării unor evenimente semnificative acestuia îi revine obligația de a informa prompt autoritatea de mediu competentă și structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa;

- Monitorizarea de către specialistul în domeniul biodiversității a modului în care are loc reinstalarea habitatelor deteriorate pe suprafețele supuse renaturării.

Titularul proiectului face cunoscut faptul că toate măsurile de reducere a impactului identificate în prezenta secțiune vor fi asigurate pe termen scurt, mediu si lung prin mecanisme financiare necesare, precum și de monitorizare.

IV.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului proiectului, de către un specialist în domeniul biodiversității. Acestuia îi va reveni obligația de a monitoriza implementarea proiectului în toate fazele de execuție aferente implementării proiectului și de a evalua modul în care vor fi respectate/implementate măsurile de reducere a impactului stabilite prin actele de reglementare și prin avizul structurii de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa. Rezultatele monitorizării implementării proiectului la faza de construcție și respectării implementării măsurilor de reducere a impactului vor face obiectul unui raport pe care beneficiarul îl va preda autorității de mediu competente, precum și administratorului siturilor Natura 2000 Frumoasa.

Măsura de reducere a impactului Perioada de implementarea Monitorizare/

responsabilitate Activitatea de pozare a liniei electrice de 110kV

În afara perioadei cuprinse între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii august

Beneficiarul investiției Executantul lucrărilor, supravegheat de specialistul în domeniul biodiversității

Decopertarea solului și depozitarea adecvată, separat de materialul excavat

La momentul execuției decopertării de pe amplasamentul fiecărei turbine eoliene în parte

Executantul lucrărilor, supravegheat de specialistul în domeniul biodiversității

Stropire decopertei cu o frecvență de 2-3 zile până în momentul utilizării în vederea renaturării amplasamentului

Pe tot parcursul perioadei de execuție a lucrărilor de construcție

Executantul lucrărilor, supravegheat de specialistul în domeniul



271

afectat biodiversității Renaturarea suprafețelor afectate prin redepunerea în mod adecvat a decopertei



Executarea lucrărilor de construcție-montaj la maxim 2 turbine eoliene



Delimitarea zonelor de lucru în vederea minimizării degradării temporare a terenurilor din vecinătatea amplasamentelor turbinelor eoliene



Eliberarea de deșeuri și resturi de materiale de pe amplasamentele vizate de implementarea proiectului

Pe tot parcursul perioadei de execuție a lucrărilor de construcție și după terminarea acestora


Colectarea și eliminarea deșeurile generate în conformitate cu legislația în vigoare

Pe tot parcursul perioadei de execuție a lucrărilor de construcție și după terminarea acestora, până la eliminarea completă


Transportul și depozitarea carburanților și lubrifianților în recipienți corespunzători normelor de depozitare și transport a produselor petroliere



Efectuarea reviziilor și întreținerii utilajelor și mijloacelor de transport doar în ateliere specializate



Instalarea barierei la intrarea pe calea de acces spre parcul eolian

La finalizarea fazei de consrucție a proiectului


Monitorizarea reinstalării habitatelor deteriorate pe suprafețele supuse renaturării

Pe tot parcursul perioadei de execuție a lucrărilor de construcție, precum și în faza de funcționare a proiectului

Specialistul în domeniul biodiversității

Monitorizarea evenimetelor de producere a accidentelor asupra avifaunei

În perioada de funcționare a obiectivului de investiții


Raportarea oricăror evenimente negative înregistrate asupra speciilor și habitatelor naturale către autoritatea de mediu competentă și către structura de administrare a siturilor Natura 2000 Frumoasa

Pe tot parcursul perioadei de execuție a lucrărilor de construcție, precum și în faza de funcționare a proiectului




272

V. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate/potenţial afectate de implementarea proiectului

În vederea elaborării prezentului studiu de evaluare adecvată au fost desfăşurate următoarele etape de lucru:

1. Etapa de diminuare semnificativă a impactului proiectului asupra unor habitate de interes comunitar încă din faza de proiectare: pentru reducerea impactului proiectului s-a avut în vedere din faza de proiectare ca dimensiunile proiectului să fie minime în vederea restrângerii suprafețelor afectate temporar și permanent. De asemenea, în faza inițială proiectul se intindea doar pe teritoriul comunei Cristian. Este important de precizat faptul ca, in urma evaluarii initiale in teren din punct de vedere ecologic, proiectul a fost modificat semnificativ, astfel incat presiunea asupra capitalului natural sa fie minima în raport cu parametrii normali ai proiectului. Astfel, un numar de 10 turbine au fost scoase din amplasamentul proiectului (in faza initiala 9 turbine se aflau in interiorul rezervatiei natural Parcul Natural Cindrel, iar 1 turbină se afla într-o suprafața de jnepeniș - habitat de interes comunitar prioritar). Pentru ca proiectul sa fie viabil sub toate aspectele, beneficiarul a renuntat la aceste amplasamente si a identificat alte locatii pentru amplasarea unor turbine pe teritoriul administrativ al comunei Rasinari. De asemenea, s-a avut în vedere din faza de proiectare ca selectarea suprafețelor aferente organizării de șantier și amplasării stației electrice a parcului energetic eolian să vizeze suprafețe asociații vegetale cu valoare de conservare redusă, fără corespondență în clasificarea habitatelor de interes comunitar Natura 2000 (Rumici-Deschampsietum caespitosae Csűrös et all. 1985 și Rumicicetum alpini Beger 1922).

2. Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informaţii relevante legate de distribuţia habitatelor și speciilor de interes comunitar la nivelul SCI și SPA Frumoasa, precum şi la preferinţele de habitat ale speciilor, aspecte de ecologie, etologie, vulnerabilităţi etc. Au fost compilate toate informaţiile existente despre zona studiată. De asemenea, în această etapă a fost studiată documentația tehnică a proiectului.

3. Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren (faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională). Coordonatele geografice ale proiectului au fost introduse într-un aparat GPS submetric în vederea identificării precise a diverselor zone vizate de implementarea proiectului.

4. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind



273

rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse. În vederea acumulării de date din teren a fost străbătut amplasamentul vizat de proiect pe toată lungimea, avându-se în vedere identificarea de specii de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000, precum și bârloage, vizuini, cuiburi și acvatorii. Evaluarea prezenţei speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnată SPA Frumoasa în zona investigată a fost realizată prin metoda totală (FC). De asemenea au fost realizate și observații din puncte fixe (PC) pentru evaluarea suprafeţelor din imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru implementarea proiectului. Informații legate de prezența speciilor de interes comunitar și cinegetic totodată au fost obținute de la gestionarul fondului de vânătoare în care este situat amplasamentul proiectului. De asemenea, în vederea identificării potențialelor presiuni ale proiectului, în faza de construcție și de operare, asupra speciilor de carnivore mari de interes conservativ, au fost consultați specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500. Starea ecologică a amplasamentelor turbinelor eoliene, a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian, a perimetrului vizat de organizarea de șantier și a stației de transformare a energiei electrice, a fost evaluată în urma observațiilor efectuate în teren și a ridicării de relevee fitosociologice de 5x5m (25 mp). Pentru evaluarea participării speciilor de plante la alcătuirea compoziției covorului vegetal a fost aplicat indicele de abundență-dominanță propus de Braun-Blanquet (trepte AD/interval de acoperire (%): +/0,1-1; 1/1-10; 2/10-25; 3/25-50; 4/50-75; 5/75-100). Pe amplasamentul analizat au fost efectuate un număr total de 148 de relevee fitosociologice, dintre care un număr 92 de pe amplasamentele turbinelor și al stâlpului de măsurare a parametrilor vântului, 53 de pe secțiuni ale drumurilor de operare, iar 3 de pe suprafața vizată de realizarea organizării de șantier și de construire a stației de transformare.

5. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de colectare a informaţiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate şi coerelate cu informaţiile legate de natura proiectului, în scopul evaluării potenţialului impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar şi în vederea stabilirii eventualelor măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.



274

Concluzii

1. În zona subalpină, în care se află localizat în totalitate amplasamentul parcului energetic eolian, atât în perioada de construcție cât și în cea de operare nu vor fi afectate niciuna dintre speciile de păsări de interes comunitar listate în formularul standard al ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa. Zona subalpină nu corespunde sub aspect ecologic ca habitat de adăpost și/sau cuibărire pentru niciuna dintre speciile de interes conservativ, toate acestea fiind strâns legate de habitatele forestiere. De asemenea, zona subalpină nu corespunde sub aspect ecologic nici ca habitat de hrănire pentru speciile de păsări de interes conservativ în perimetrul SPA Frumoasa, excepție făcând doar specia Tetrao urogallus. Indivizii utilizează suprafețe de pășune subalpină din vecinătatea limitei superioare a molidișurilor în vederea hrănirii cu bace de Vaccinium sp., însă specia nu poate fi afectată fizic de turbinele eoliene având în vedere altitudinea joasă de zbor pe de-o parte, precum și distanța turbinelor eoliene față de limita superioară a molidișurilor pe de altă parte;

2. Calea de acces dintre DJ 106N și perimetrul parcului energetic eoliat este constituită dintr-un drum de exploatare forestieră existent. Pentru implementarea proiectului este necesară lățirea acestui drum cu 2 m, câte unul pe fiecare parte. Pe aceste două benzi de 1 m lățime și aproximativ 1,16 km lungime se are în vedere scoaterea temporară din fond forestier (aproximativ 0,232 ha). Pe această suprafață nu au fost identificate cuiburi aparținând speciilor de păsări de interes conservativ la nivelul SPA Frumoasa.

3. Materializarea drumului de acces și a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian nu reprezintă pierderi de suprafețe utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar, în cazul niciuneia dintre specii, excepție făcând specia Pholidoptera transsylvanica (cosaș transilvan);

4. Efectul implementării proiectului în faza de construcție constă în restrângerea habitatelor specifice cosașului transilvan la nivelul SCI Frumoasa cu aproximativ 0,05% (12,36 ha). În faza de operare, având în vedere faptul că o parte din suprafețele afectate vor fi supuse reconstrucției ecologice, estimăm că în final, în faza de funcționare a parcului energetic eolian, se va întregistra o pierdere de habitat specific de aproximativ 6,93 ha, adică 0,02 % din suprafața totală de habitate corespunzătoare ecologiei speciei la nivelul sitului Natura 2000. Calculele au fost raportate la ponderea însumată a claselor de habitate tufișuri,tufărișuri și pajiști naturale din perimetrul SCI Frumoasa, clase corespunzătoare preferințelor de habitat ale speciei. Considerăm că această pierdere este nesemnificativă în ceea ce privește menținerea statutului de conservare a speciei la nivelul SCI Frumoasa;



275

5. În urma consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576 ”Conservarea in-situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170 ”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care implementează în prezent proiectul LIFE URSUS - LIFE08NAT/RO/000500” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaților Orientali” se poate afirma că, dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa, Ursus arctos utilizează cu o frecvență foarte redusă habitatele subalpine, iar Canis lupus doar accidental. De asemenea, suprafața amplasamentului parcului energetic eolian este redusă în raport cu suprafețele utilizate de aceste specii (între 10 km² și 100 km² în cazul ursului brun și între 50 km² și 150 km² în cazul lupului). Ca atare, implementarea obiectivului de investiții nu va genera efecte semnificative asupra celor două specii, starea de conservare a acestora nefiind supusă modificărilor nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare a proiectului analizat.

6. În vecinătatea drumurilor de exploatare forestieră situate între DJ 106N și DJ 106P există suprafețe de habitate utilizate sau potențial utilizate de către amfibianul Bombina variegata și nevertebratele Callimorpha quadripunctaria, Cordulegaster heros și Pholidoptera transsylvanica. Activitatea de pozare subterană a liniei electrice de 110 kV se va desfășura doar pe suprafața drumurilor de exploatare forestieră și nu va genera efecte negative asupra acestor specii.

7. Racordarea parcului energetic eolian la stația de transformare a centralei hidroenergetice Sadu V, ce implică pozarea subterană a unei linii electrice de 110 kV pe drumuri de exploatare forestieră existente, nu conduce la pierderi de habitate specifice de adăpost, hrănire și/sau cuibărire pentru niciuna dintre speciile de interes comunitar din perimetrul SCI și SPA Frumoasa. Efectele implementării acestei componente a proiectului asupra avifaunei și carnivorelor mari de interes conservativ constă în generarea disturbării fonice aferente săpării șantului pe traseul anterior amintit. Impactul va fi nesemnificativ, poluarea fonică aferentă fiind de scurtă durată, iar intensitatea nedepășind disconfortul produs de utilajele forestiere și de mijloacele de transport a masei lemnoase

8. Materializarea drumului de acces și a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian nu reprezintă o fragmentare a habitatelor utilizate de speciile de interes comunitar deoarece nu acționează pentru faună ca o barieră fizică, iar disturbarea fonică generată ca urmare a desfășurării activității de transport a componentelor turbinelor, a utilajelor și materialelor necesare, va fi redusă având în vedere tronsonul scurt, de 1,16 km, aferent căii de acces în perimetrul parcului eolian, precum și a perioadei limitate în timp în care această disturbare se va manifesta (aferentă doar fazei de construcție).



276

9. Disturbare fonică va fi înregistrată și în perioada de transport a componentelor turbinelor eoliene, a echipamentelor și materialelor la nivelul căi de acces la perimetrul parcului energetic eolian, în lungime de 1,16 km, ce pornește din DJ 106N. Având în vedere lungimea scurtă pe care va fi generată disturbarea fonică aferentă activității de transport, precum și faptul că drumul de exploatare forestieră existent este accesat și în prezent de diverse utilaje și mijloace de transport, considerăm efectele desfășurării acestei activități vor fi nesemnificative asupra oricăreia dintre speciile de interes conservativ din perimetrul SPA Frumoasa

10. Pentru crearea accesului în perimetrul propus al parcului eolian este necesară lățirea drumului de exploatare existent cu 2 m, câte unul pe fiecare parte a drumului, pe toată lungimea acestuia, care este de 1,18 km. Pentru lățirea drumului titularul proiectului a demarat procedura de scoatere temporară din fond forestier a unei suprafețe de 2.360 mp. În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentul silvic cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor și flora indicatoare, se constată că pentru lărgirea drumului de exploatare forestieră existent, vizat pentru crearea premizelor de acces în perimetrul parcului energetic eolian, se va pierde o suprafață de 0,23 ha aparținând asociației vegetale Hieracio rotundati – Piceetum Pawl. Br. Bl. 1939, cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate Natura 2000 la 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea). Suprafața este supusă scoaterii temporare din circuit forestier, aferentă perioadei de construcție a parcului energetic eolian, și constituie o pierdere nesemnificativă de aproximativ 0,0004 % din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa;

11. Starea ecologică a amplasamentelor turbinelor eoliene, a drumurilor de operare din perimetrul parcului energetic eolian, a perimetrului vizat de organizarea de șantier și a stației de transformare a energiei electrice, a fost evaluată în urma observațiilor efectuate în teren și a ridicării de relevee fitosociologice de 5x5m (25 mp). Pentru evaluarea participării speciilor de plante la alcătuirea compoziției covorului vegetal a fost aplicat indicele de abundență-dominanță propus de Braun-Blanquet (trepte AD/interval de acoperire (%): +/0,1-1; 1/1-10; 2/10-25; 3/25-50; 4/50-75; 5/75-100). Pe amplasamentul analizat au fost efectuate un număr total de 148 de relevee fitosociologice, dintre care un număr 92 de pe amplasamentele turbinelor și al stâlpului de măsurare a parametrilor vântului, 53 de pe secțiuni ale drumurilor de operare, iar 3 de pe suprafața vizată de realizarea organizării de șantier și de construire a stației de transformare. Urmare a desfășurării acestei activități se constată că implementarea obiectivului de investiții va conduce la pierderi nesemnificative temporare și definitive aparținând tipurilor de habitate de interes comunitar 4060 - Pajiști alpine și boreale și 6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;



277

12. Prognoza pierderii de suprafețe ocupate de asociații vegetale aparținând tipului de habitat comunitar 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale este de 7,7 ha (0,27% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 4,93 ha (0,17% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa);

13. Prognoza pierderii de suprafețe ocupate de tipul de habitat 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios este de 0,91 ha (0,66% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa). Din această suprafață, urmare a efectuării reconstrucției naturale, pierderea definitivă va fi de doar 0,54 ha (0,39% din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Frumoasa).

14. Având în vedere concluziile prezentate anterior considerăm că implementarea proiectului nu va conduce, nici în faza de construcție și nici în cea de operare, la pierderi semnificative de habitate de interes comunitar sau la pierderi semnificative de habitate corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciilor pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa. Urmare a analizelor efectuate considerăm că nu există tipuri de habitate și specii de interes comunitar supuse modificării statutului de conservare la nivelul celor două situri Natura 2000. De asemenea, corelat cu cele menționate anterior, considerăm că integritatea siturilor Natura 2000 Frumoasa nu va fi afectată ca urmare a implementării proiectului.

15. Având în vedere aspectele tratate în cadrul prezentului studiu de evaluare adecvată, precum și importanța investiției, recomandăm aprobarea proiectului cu condiția implementării tuturor măsurilor de diminuare a impactului identificate.



278

Bibliografie selectivă:

1. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent.

Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

2. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;

3. Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005 - Cartea roșie a vertebratelor din România, Editura Muzeul National de Istorie Naturala "Gr. Antipa", București, 260 p.;

4. Bruun, B., Delin H., Svensson , L., Munteanu, D., 1999 - Păsările din România şi Europa. Determinator ilustrat. Editura Societatea Ornitologică Română, București;

5. Ciocârlan, V., 2009 - Flora ilustrată a României. Pteridophyta et spermatophyta, Editura Ceres, București.

6. Ciochia, V., 2009 - Păsări cuiburi ouă și puii din Romania, Editura Pelecanus;

7. Ciochia, V., 1992 - Păsările clocitoare din România, Editura Științifică, București;

8. Ciochia, V., 1984 – Dinamica și migrația păsărilor, Editura Științifică și enciclopedică, București, 342 p.;

9. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;

10. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, București.

11. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) Editura Tehnică Silvică, București.

12. Drăgulescu, C., 2010 - Cormoflora județului Sibiu, Editura Universității “Lucian Blaga” Sibiu, Ediția a II-a revizuită.

13. Drăgulescu, C., 1995 - Flora și vegetația din bazinul Văii Sadului, Editura Constant, Sibiu.

14. Drăgulescu, C., Sîrbu, I., 1997 - Practicum de fitocenologie, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.



279

15. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser, London;

16. Manley, P. N., Van Horne, B., Roth, J. K., Zielinski, W. J., McKenzie, M. M., Weller, T. J., Weckerly, F. W., Vojta, C., 2006 - Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.;

17. Munteanu, D., 2009 - Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 260 p.;

18. Munteanu, D., (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

19. Oprea, A., 2005 - Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza“, Iași.

20. Pop, O., Florescu, F, 2008 - Habitate alpine și subalpine prioritare de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“ - Amenințări potențiale, recomandări de management și monitorizare, Editura Universității “Transilvania “ din Brașov.

21. Profiroiu, M., Popescu, Irina - Politici europene, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 107-108.

22. Sanda, V., Vicol, I., Ștefănuț, S., 2010 - Biodiversitatea ceno-structurală a învelișului vegetal din România, Editura Ars Docendi, Universitatea din București.

23. Schneider, E., Drăgulescu, C., 2005 - Habitate și situri de interes comunitar, Editura Universității “Lucian Blaga” Sibiu.

24. Sîrbu, I., Benedek, A.M., 2004 - Ecologie practică, Editura Universității “Lucian Blaga” Sibiu.

25. Speta, E., Rákosy, L., 2010 - Wildpflanzen Siebenbürgens, Plöchl Druck GmbH, 4240 Freistadt, Austria.

26. IUCN website: http://www.iucnredlist.org/

27. BirdLife website: http://www.birdlife.org/

28. ICAS website: http://www.icas.ro/DOCS/Bear%20Management%20Plan.pdf: MAPDR, MMGA, Management and Action Plan for The Bear Population in Romania.



280

LISTA DE CONTROL pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată

Criterii pentru analiză Calificativul Comentarii

ETAPA STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ

SECȚIUNEA 1 Obiectivele proiectului

1. Scopurile/Obiectivele PP au fost integral explicate? Introducere; I.1. - Informații privind proiectul propus

2. Au fost furnizate planuri, diagrame şi hărţi prin care se identifică locaţia exactă a PP?

I.2. - Localizarea geografică şi administrativă

3. Există informaţii în documentaţie despre dimensiunea, scara, suprafaţa şi utilizarea/gradul de acoperire a terenului de către PP?

I.1. - Informații privind proiectul propus; I.2. - Localizarea geografică şi administrativă

4. Documentaţia oferă detalii privind modificările fizice ce decurg din PP(din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP?

I.2. - Localizarea geografică şi administrativă; I.3. - Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului

5. Sunt descrise resurse naturale necesare pentru constructie/functionare si dezafectare ale PP (resursele de apa, materialele de constructie si prezenta umana)?

I.4. - Resurse naturale necesare implementării proiectului

6. Resursele naturale necesare pentru implementarea PP vor fi utilizate din cadrul ariei naturale protejate?

I.4. - Resurse naturale necesare implementării proiectului

7. Prezinta esalonarea perioadei de implementare a PP: durata constructiei, functionarii, dezafectarii PP etc.?

I.9. - Perioada de implementare a proiectului

8. Prezinta activitatile care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP?

I.10. - Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

9. Prezinta modalitatile de eliminare a deseurilor care rezulta sau alte reziduuri (inclusiv cantitati) si modul lor de evacuare/eliminare?

I.6. - Emisii şi deşeuri generate; secțiunea: Deșeuri generate și gestiunea acestora

10. Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (relocari de conducte, retele electrice etc., locatia lor si modalitatea de constructie)?

I.8. - Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Criterii suplimentare, dupa caz Calificativ general, sectiunea 1



281

SECȚIUNEA 2 Efecte cumulative

1. Au fost identificate toate PP care pot avea, singure sau in combinatie cu alte PP, impact negativ semnificativ asupra siturilor Natura 2000?

I.11. - Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat; III.7. - Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ

2. Au fost stabilite limitele in interiorul carora se va face analiza efectelor cumulate?


3. A fost stabilita scara de timp pentru care au fost luate in consideratie efectele cumulative?


4. Au fost identificate caile posibile de cumulare a impacturilor?



SECȚIUNEA 3

Descrierea Sitului Natura 2000 1. Prezinta date privind aria naturala de importanta comunitara: suprafata, structura peisajului, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP, factorilor biotici si abiotici cu rol in mentinerea pe termen lung a speciilor si habitatelor de importanta comunitara?

II.1.1. - Situl de importanţă comunitară Frumoasa (ROSCI0085); II.1.2. - Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043) II. 2.3.- Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia

2. Prezinta date privind distributia speciilor si/sau habitatelor de importanta comunitara care pot fi afectate de implementarea PP?

II. 2.1. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA



282

Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului; II. 2.2. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului; II. 2.3.- Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia

3. Prezinta date privind functiile ecologice ale speciilor si habitatelor afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de importanta comunitara invecinate?

II.3. - Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora II.2. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de a proiectului

4. Descrie tipul de habitat, oferind informatii privind marimea si locatia acestuia, speciile caracteristice?

II. 2.3.- Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia III.1. - Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

5. Prezinta informatii privind statutul favorabil de conservare a speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar?

II.4. - Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

6. Prezinta date privind structura si dinamica II.5. - Date privind structura



283

populatiilor de specii afectate: - evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de importanta comunitara; - marimea populatiei (numarul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al populatiei la fiecare specie posibil afectata de implementarea PP), cat si procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP; - date privind faptul ca numarul populatiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea PP; - suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung?

şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) II.1.1. - Situl de importanţă comunitară Frumoasa (ROSCI0085); II.1.2. - Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043); II. 2.3.- Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia;

7. Prezinta obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanta comunitara, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de functionare?

II.7. - Obiectivele de conservare ale SCI și SPA Frumoasa

8. Identifica starea actuala de conservare a ariei naturale protejate de importanta comunitara, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor?

II.8. - Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 Frumoasa

9. Prezinta masurile de conservare planificate care au potentialul de a influenta statutul ariei naturale protejate de importanta comunitara in viitor?

II.6. - Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar SCI și SPA Frumoasa

10. Descrie metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informatiilor privind speciile si habitatele de importanta comunitara afectate?

V. - Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate/potenţial afectate de implementarea proiectului

11. Precizeaza organizatiile/institutiile/specialisti implicate/implicati in obtinerea informatiilor privind speciile si habitatele de importanta comunitara afectate de implementarea PP, inclusiv detalii despre acestea/acestia (experienta, activitatea in domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.)?

CV, atasat




284

SECȚIUNEA 4 Încadrarea în procedura de evaluare

1. Daca au fost identificate impacturi potentiale semnificative, acestea au fost clar explicate?


2. Au fost evidentiate metodologiile utilizate in procesul de incadrare?

III.2.1. - Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra habitatelor de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa; III.2.2. - Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul siturilor Frumoasa

3. Se evidentiaza clar in documentatie ca a fost luata in considerare posibilitatea impacturilor cumulate ale altor PP?



SECȚIUNEA 5

Evaluarea impactului 1. Metodele de evaluare si predictie sunt clar explicate, iar sursele de informatie specificate sunt pe deplin justificate?


2. Efectele PP asupra obiectivelor de conservare a II.7. - Obiectivele de



285

ariei naturale protejate sunt in totalitate explicate? conservare ale SCI și SPA Frumoasa

3. Orice pierdere din suprafata ariei naturale protejate sau reducerea efectivelor populatiei speciei este cuantificata si evaluata sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate si asupra habitatelor si speciilor?


4. Impacturi probabile asupra ariei naturale protejate datorita perturbarii, degradarii, fragmentarii si modificarilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate si explicate?

Cap. III – Identificarea şi evaluarea impactului

5. A fost identificat si evaluat impactul asupra integritatii ariei naturale protejate de importanta comunitara, tinandu-se cont de structura, functiile ecologice si obiectivele de conservare, precum si de vulnerabilitatea acestora la modificari?

III.8. - Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor natural protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

6. A fost identificat si evaluat impactul direct si indirect?

III.3. - Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect

7. A fost identificat si analizat impactul pe termen scurt sau lung?

III.4. - Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung

8. A fost identificat si evaluat impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare?

III.5. - Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare a proiectului

9. Au fost identificate PP care pot provoca, in combinatie cu alte PP, impact cumulativ asupra ariei naturale protejate de importanta comunitara?


10. A fost evaluat impactul cumulativ? I.11. - Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat; III.7. - Identificarea şi evaluarea impactului



286

cumulativ 11. Au fost stabilite limitele in interiorul carora vor fi identificate impacturile cumulative?


12. A fost stabilita scara de timp pentru care au fost luate in considerare impacturile cumulative?


13. Au fost identificate caile posibile de cumulare a impacturilor?


14. Au fost analizati indicatorii-cheie cuantificabili pe baza carora a fost evaluata semnificatia impactului?

III.8. - Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor natural protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili


SECȚIUNEA 6

Masuri de reducere a impactului 1. Se evidentiaza clar ca masurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu si lung prin mecanisme legislative si financiare?

IV.1. - Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

2. A fost evaluat impactul cauzat de PP, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului?




287

III.3. - Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect III.4. - Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung III.5. - Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare a proiectului

3. A fost evaluat impactul rezidual cauzat de PP dupa implementarea masurilor de reducere a impactului?

III.6. - Identificarea şi evaluarea impactului rezidual

4. A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de PP, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului?

Cap. III – Identificarea şi evaluarea impactului

5. A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de PP, dupa implementarea masurilor de reducere a impactului?

III.6. – Identificarea şi evaluarea impactului rezidual

6. Au fost identificate si descrise masurile de reducere a impactului?

IV.1. - Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

7. Exista calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului?

IV.2. - Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

8. Este specificata persoana juridica sau fizica responsabila de implementarea masurilor de reducere a impactului?

CV atașat

Criterii suplimentare, daca este nevoie Calificativ general, sectiunea 6

studiu de evaluare adecvatĂ - anpmarpmsb.anpm.ro/upload/86985_studiu ea parc eolian... · 2012....

Documents