studiu de evaluare adecvata - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea...“parc...

“Parc eolian extravilan comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, judeţul Galaţi”

1

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATA

”Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de

exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti,

satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”

2011


2

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul

Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin

Ord.19/13/01/2010 si pe aria de studiu bazata exclusiv pe documentaţia primită de la

beneficiar.

CUPRINS

1. Informatii privind proiectul 4

1.1. Informatii generale privind proiectul 4

1.1.1 Denumirea proiectului 4

1.1.2 Descrierea generală a proiectului 4

1.1.3 Obiectivele proiectului 5

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza 6

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

6

1.2 Localizare geografica si administrativa 7

1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect 8

1.3.1 Etapa de construcţie 8

1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 8

1.3.1.2 Echipare cu utilitati 10

1.3.2 Etapa de operare 10

1.3.3 Etapa de închidere 11

1.4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului 12

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

13

1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

13

1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului 15

1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 16

1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului 16

1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 16

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 16

1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

17

1.13 Alte informatii relevante 17

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectuluI

20

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

20

2.1.1 Prezentarea siturilor de importanţă comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si a siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior in conformitate cu Formularul Standard Natura 2000

20

2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

35

2.2.1 Pasari 35

2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru siturile de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul

35


3

2.2.2 Flora 47

2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat 47

2.2.4 Fauna 53

2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate 53

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul „Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”

63

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

64

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 65

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 65

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

66

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 67

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

69

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar

71

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar 71

3. Identificarea si evaluarea impactului 71

3.1 Evaluarea impactului 71

3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung 72

3.1.3 Impactul in faza de constructie 72

3.1.4 Impactul in faza de operare 73

3.1.5 Impactul in faza de inchidere 73

3.1.6 Impactul rezidual 74

3.1.7 Impactul cumulativ 74

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului 75

3.3 Masuri de reducere a impactului 78

3.3.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

78

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

87

4.1 Materiale si metode 87

4.2 Echipa de elaborare a studiului 88

Bibliografie 89


4

1. Informatii privind proiectul

1.1 Informatii generale privind proiectul

1.1.1 Denumirea proiectului

„Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”

1.1.2 Descrierea generala a proiectului Proiectul de investiţie Parc eolian propune lucrări de organizare de şantier pentru modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea fundaţiilor, construirea patformelor pentru macarale, lucrări de construcţii/montaj, realizarea racordurilor electrice a 41 de centrale eoliene cu puterea nominală de maxim 3,5MW fiecare, cu scopul producerii energiei electrice din conversia energiei eoliene. Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin HG nr. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE. Amplasamentul turbinelor se află în sud-estul judeţului Galaţi, la vest de comuna Tuluceşti la o distanţă de aproximativ 3 km de aceasta. Altitudinea medie este de 100m faţă de nivelul mării. Parcele pe care se vor instala turbinele sunt cuprinse într-o suprafaţă de 715.000mp. Proprietatea terenurilor este privată, acestea aflându-se în extravilanul localităţilor comunei. Din punct de vedere al folosinţei, terenurile sunt de tip arabil, terenuri neproductive. Amplasarea obiectivului în extravilanul comunei Tuluceşti a fost stabilită în urma studierii potenţialului eolian (măsurarea parametrilor de vânt, prin intermediul unui anemometru profesional instalat pe locaţia parcului), fiind desemnată ca propice pentru obţinerea unor randamente corespunzătoare în producerea energiei electrice. In baza datelor de vânt culese şi ţinâd cont de configuraţia reliefului, de suprafeţele de teren cu drept de folosinţă, de drumurile de acces şi de obstacolele din zonă, prin intermediul unui soft specializat, s-au determinat amplasamentele turbinelor, tipul şi numărul acestora şi implicit caracteristicile lor tehnice. In general, turbinele se amplasează la o distanţă între ele ce variază între 300m şi 700m, în funcţie de diametrul rotorului şi de direcţia predominantă a vântului. De la fiecare turbină pleacă câte un cablu electric subteran, care se grupează şi se direcţionează către staţia de transformare. După ridicarea tensiunii, energia este transmisă mai departe către Sistemul Energetic Naţional (SEN) prin intermediul unei linii electrice de înaltă tensiune, aeriană (LEA) sau subterană (LES). Menţionăm faptul că structura internă a parcului face obiectul proiectului tehnic ce se va elabora ulterior şi va suferi modificări în funcţie de soluţiile tehnice identificate şi în funcţie de


5

restricţiile şi condiţionările cuprinse în avizele ce se vor obţine de la diferite autorităţi de reglementare din diverse domenii. 1.1.3 Obiectivele proiectului Se propune ca pe acest teren să se amplaseze un Parc eolian cu 41 de centrale eoliene cu o putere maximă instalată de 3,5 MW fiecare; puterea totală instalată este de până la 143,5 MW, cu instalaţiile auxiliare aferente. Tipul turbinei REpower a fost stabilit în acord cu rezultatele studiilor de vânt şi în funcţie de producătorul cu care se va încheia contractul comercial de furnizare. Construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe: fundaţii turbine: 12.880 mp (suprafaţa fundaţiei pentru o turbină: S = 314,16mp; D = 20m); platforme asamblare: suprafaţa variază în funcţie de deschiderea terenurilor, respectiv între (l x L): 20.10m x 40m şi 25m x 40m (conform tabel centralizator anexat). Total: 40.314,80mp drumuri de exploatare modernizate cu lăţimea de 5,0m: 10,9455 ha; 5m x 21.891 m = 109.455mp drum de acces în incintă cu lăţimea de 4,0m: 3,113168 ha 4m x 7782,92m = 31.131,68mp parcare şi staţionare auto DN 24 D (DJ 198): 85.000 mp; DJ 198 la km 63+547.00: 17.000mp; DJ 198 la km 69+444.00: 17.000mp; DJ 198 la km 70+257.00: 17.000mp; DJ 198 la km 71+169.00: 17.000mp; DJ 198 la km 73+950.00: 17.000mp; substaţie electrică: 4.000 mp (50m x 80 m); Bilanţ teritorial existent

Nr. crt. Funcţiunea Suprafaţa, mp

1. Suprafaţă totală terenuri închiriate 554.300

2. Suprafaţă drumuri de exploatare 160.700

Suprafaţă totală studiată 715.000 mp

POT = 22.47%, CUT = 0.22


6

Bilanţ teritorial propus

Nr. crt. Funcţiunea Suprafaţa, mp

1. Fundaţii turbine 12.880

2. Platforme asamblare 40.314,80

3. Drumuri de acces lăţimea de 4,0m 31.131,68

4. Parcări 85.000

5. Staţia de transformare 4.000

6. Drumuri de exploatare modernizate cu lăţimea

de 5,0m; 109.455

Suprafaţa totală construită 282.781,48

POT = 39,54%; CUT = 0.40

In realizarea obiectivului de investiţii s-a avut în vedere Avizul de amplasament favorabil nr. 30501000692 din 25.10.2010 emis de la SC Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice Electrica Distribuţie Muntenia Nord – Sucursala de Distribuţie Galaţi şi Studiul de soluţie pentru obţinerea Avizului de racordare a acestui obiectiv la Sistemul Energetic Naţional (SEN), în vederea preluării energiei electrice produse.

1.1.4 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Din punct de vedere al HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul tehnologic de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene sunt prezentate în tabelul următor:

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau preparatului

chimic

Cantitate anuală estimată

existentă în echipamente capsulate

Clasificarea şi etichetarea substanţelor

sau preparatelor chimice

Categorii Periculozitate Fraze

de risc

Ulei hidraulic 41 CE x 45 l = 1.845 l P Poate provoca

efecte adverse

pe termen lung

asupra mediului

- R53

- S23

- S51

Ulei de transmisie 41 CE x 360 l = 14.760 l P

Hexafluorura de sulf

Circuit întreruptoare : 9,4kg ;

Transformator de curent (CT): 3kg;

Transformator de tensiune(UT): 4,4kg

P

- Uleiurile hidraulice sunt utilizate la răcirea reductoarelor în funcţionarea sistemelor hidraulice. Instalaţiile care utilizează agentul de răcire sunt capsulate; umplerea se realizează la furnizor. - Hexafluorura de sulf este un gaz inert din punct de vedere al reactivităţii, fiind folosit la instalaţiile de înaltă tensiune (instalaţii capsulate). In condiţiile apariţiei unor defecţiuni ce pot conduce la eliminarea în atmosferă a SF6, 1 tonă de SF6 poate polua atmosfera în măsura echivalentă cu producerea a cca. 23.900 de tone de CO2. Instalaţiile ce utilizează hexafluorura de sulf sunt garantate de către furnizor ca funcţionalitate timp de 30 de ani; în condiţiile apariţiei unor defecţiuni, echipamentele respective sunt înlocuite.


7

1.2 Localizare geografica si administrativa

Din punct de vedere administrativ, perimetrul parcului eolian se află în extravilanul comunei Tulucesti, satele Tulucesti, Sivita, Tatarca, judeţul Galaţi. In aspect geomorfologic, amplasamentul se află situat în sud-estul judeţului Galaţi, la vest de comuna Tuluceşti la o distanţă de aproximativ 3 km de aceasta. Altitudinea medie este de 100m faţă de nivelul mării. Proprietatea terenurilor este privată, acestea aflându-se în extravilanul localităţilor. Din punct de vedere al folosinţei, terenurile sunt de tip arabil, terenuri neproductive. In ceea ce priveste structura geologica, amplasamentul este aşezat pe partea de sud a platformei Moldoveneşti, în zona în care ia contact cu platforma de tip nord dobrogean. Cuvertura sedimentară ce acoperă solul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3.000 m este constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice. Hidrologia zonei este caracterizată de prezenţa râului Prut la cca 5,5km către est. Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice):

Nr. crt. Tarla Parcela Suprafata, ha X Y

1. WTG 1 T3 P7/11 1,89 733094.3615 463640.2287

2. WTG 2 T2 P7/12 2,0 731894.7500 463598.6562

3. WTG 3 T2 P12/15 1,3 731937.4943 462795.6930

4. WTG 4 T1 P4/2 1,16 732557.5800 464187.7809

5. WTG 5 T8 P6/4 0,86 732192.1154 461704.9503

6. WTG 6 T6 P6/11 0.78 734225.4698 462090.9261

7. WTG 7 T102 P1321/1/24 1,13 735607.7517 459379.3665

8. WTG 8 T102 P1321/1/8 1,01 735230.0995 459364.0570

9. WTG 9 T16 P1/16 1,41 735199.3972 461448.6257

10. WTG 10 T109 P1412/1/25 1,30 732982.1218 459108.5117

11. WTG 11 T112 P1419/1/22 1,50 733114.8289 458201.3400

12. WTG 12 T1 P3/1 1,52 732022.4638 464118.0946

13. WTG 13 T2 P10/9 0,99 732405.6287 463165.3692

14. WTG 14 T2 P6/8 1,4 732355.4300 463623.1787

15. WTG 15 T2 P11/9 1,45 732527.15 462541.54

16. WTG 16 T8 P5/14 1,29 732639.5872 461903.9343

17. WTG 17 T9 P3/54 1,58 732797.1000 461235.8448

18. WTG 18 T10 P1/47 2,52 732720.2800 460615.4100

19. WTG 19 T10 P2/1 4,52 733011.7813 460444.1243

20. WTG 20 T102 P1321/1/38

P1321/1/39

0,4

0,41 735839.7285 459384.6788

21. WTG 21 T108 P1411/2/77 1,0 733168.2519 459632.1590

22. WTG 22 T108 P1411/2/60 1,08 732809.8514 459644.5499

23. WTG 23 T109 P1412/2/11 1,23 733322.3500 458869.7400

24. WTG 24 T109 P1412/2/37 0,60 732845.0700 458547.9278

25. WTG 25 T3 P3/6 1,08 733446.3169 464064.0662

26. WTG 26 T4 P2/40 1,35 734419.1600 463073.7400

27. WTG 27 T4 P2/21 0,78 733911.2503 463007.3878

28. WTG 28 T4 P3/6 0,99 733569.7300 462560.2900

29. WTG 29 T6/1 P4/4 0,95 733457.4400 461895.0789

30. WTG 30 T4 P3/46 1,00 734418.8200 462637.3400

31. WTG 31 T6/1 P6/1 0,90 732894.0442 462025.8076

32. WTG 32 T14 P1/13 1,67 734203.4200 461443.2400

33. WTG33 T16 P1/34 0,82 734944.4091 461407.8848

34. WTG 34 T16/1 P1/14 1,71 735003.8778 460657.0368

35. WTG 35 T17 P1/43 1,39 734793.7962 460148.4567


8

36. WTG 36 T104 P1323/1/29 1,48 734549.8490 459366.6371

37. WTG 37 T104 P1323/2/27 1,03 734542.7300 458717.0334

38. WTG 38 T16/1 P2/29 1,65 735387.9348 460566.9033

39. WTG 39 T17 P1/8 0,98 735513.8914 459891.9878

40. WTG 40 T17 P1/32 1,32 735154.4056 459984.9988

41. WTG 41 T3 P6/7 2,0 733736.6807 463502.4368

Total 41 CE 55.43ha

1.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect

1.3.1. Etapa de construcţie 1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

Etapele, ce vor fi parcurse pentru construcţia şi începerea activităţilor investiţiei sunt: Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiective propuse: - Amenajarea terenului; - Executarea fundaţiilor; Etapa a II-a – Lucrări de montaj şi conexiuni electrice şi punere în funcţiune ce cuprind: - asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene; - executarea sistemului electric aferent; - conectarea sistemelor de automatizare; - punerea în funcţiune a Parcului Eolian. Etapa a III - a – Funcţionare: - probe tehnologice; - management şi întreţinere.

Graficul desfăşurării lucrărilor

Activitatea Perioada de execuţie (18 luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Zonificarea

funcţională

(stabilire

amplasament)

Amenajarea zonelor

de depozitare

temporară

Construcţia

fundaţiilor şi a

reţelei electrice

Montarea turbinelor

eoliene

Realizarea

conexiunilor şi

punerea în

funcţiune


9

Fig. 1 Racordarea drumului de acces şi de ieşire

Fig. 2 Zonă preasamblare rotor

Stratul inferior al drumurilor şi platformei pentru macara va fi realizat din prietriş (diametrul maxim 60mm; grosimea stratului 0.35m) aşezat pe un strat de nisip compactat (aprox. 0.30m).


10

1.3.1.2. Echipare cu utilitati

Alimentarea cu apă In perioada de construire a parcului eolian, apa potabilă va fi asigurată din surse proprii (apă plată îmbuteliată). Prepararea betoanelor se va face în staţii de betoane autorizate; betoanele vor fi transportate în amplasament cu mijloacele de transport ale furnizorului. Evacuarea apelor uzate In perioada de construire Organizarea de şantier se va face cu respectarea tuturor cerinţelor impuse de legilaţia naţională pentru protecţia mediului: staţionare vehicule şi utilaje, depozitarea temporară a deşeurilor menajere etc. Pe amplasamentul analizat se vor genera doar ape uzate menajere. Organizarea de şantier va fi dotată cu containere uzinate echipate cu toalete ecologice Alimentarea cu gaze naturale Nu este cazul. Combustibili utilizaţi Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină). 1.3.2. Etapa de operare

Alimentarea cu apă În perioada de funcţionare a parcului eolian nu este necesară racordarea la sistemul de alimentare cu apă. Din punct de vedere tehnologic, generatorul este răcit cu aer (schimbătoare de căldură aer-aer); funcţionarea acestora este verificată prin mentenanţa anuală. Evacuarea apelor uzate In perioada de funcţionare - Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Nu sunt angajaţi pentru supraveghere şi întreţinere care să genereze ape uzate menajere. - Pentru a se evita crăparea betonului, apa pluvială va fi colectată sub flanşa încastrată a secţiunii metalice; se va păstra o anumită distanţă între flanşă şi conducte. Colectarea apelor pluviale: - Apele meteorice de pe căile de acces vor fi dirijate prin pante transversale şi longitudinale la rigola proiectată la marginea carosabilului. - Apele meteorice din incintă vor fi colectate prin intermediul podeţelor cu diametrul de 600 mm amplasate în zona văilor din incinta parcului eolian. Energia electrică Funcţionarea turbinelor necesită alimentare cu energie electrică pentru instalaţia interioară, intervenţii de reparare şi revizie, monitorizarea bunei funcţionări, pentru pază şi protecţie, balizaj pentru protecţie aeriană, etc.


11

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se va face din reţeaua de medie tensiune a SC FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, prin intermediul unui post de transformare. Din postul de transformare este alimentat tabloul electric general (TGD). Soluţia de racordare propusă este varianta optimă din punct de vedere tehnico-economic şi prevede racordarea CEE Tuluceşti (84,05MW) prin realizarea unei staţii de colectare a puterii generate, echipată cu un transformator ridicător 30/110 kV 100 MVA şi racordarea ei în antena la sistemul de bare 110kV al staţiei 400/110 kV Smârdan, printr-un racord în LEA 110 kV simplu circuit sau în cablu subteran 110 kV în lungime de aproximativ 16 km. Punctul de delimitare operator de reţea/utilizator va fi situat la separatorul de legare la pământ 110 kV al liniei Smârdan – CEE Tuluceşti în staţia 400/110 kV Smârdan. SC Galaţi Wind SRL are obligaţia să solicite:

- Avizul CTA al Studiului de soluţie de la SDEE Galaţi; - Avizul tehnic de racordare la RED de la FDEE Electrica Distribuţie Muntenia

Nord SA . Instalaţiile electrice interioare sunt realizate din conductori de cupru. Turbinele sunt prevăzute cu instalaţie de împământare a cărei rezistenţă va fi verificată periodic de electricieni autorizaţi. Turbinele au instalaţie de protecţie de trăsnet cu dispozitiv de amorsare, în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. Pentru investiţie a fost obţinut Avizul de amplasament favorabil. Pentru execuţia instalaţiei de alimentare cu energie electrică şi a instalaţiei de utilizare a energiei electrice, s-a întocmit Studiul de soluţie şi s-a solicitat Avizul tehnic de racordare, în conformitate cu reglementările privind tariful de racordare – HG nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public. 1.3.3. Etapa de inchidere

Dezafectarea parcului eolian cuprinde executarea următoarelor lucrări: - dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile şi valorificarea prin unităţi autorizate specializate (deşeuri din oţel, cupru, aluminiu, fibră de sticlă, deşeuri de echipamente electrotehnice şi electrice – D.E.E.E.); - refacerea solului: îndepărtarea fundaţiilor, concasarea betonului şi utilizarea acestuia la amenajarea drumurilor ; - desfiinţarea traseelor de cabluri electrice, recuperarea acestora şi valorificarea lor prin societăţi autorizate specializate; - înlocuirea turbinelor : a. cu alte turbine de acelasi tip (în acest caz fundaţia poate rămâne dacă nu a fost afectată de eventuale infiltraţii de apă, se modifică doar sistemul de prindere); b. cu un alt tip de turbine (în acest caz se dezafectează fundaţiile vechi; materialul rezultat din concasarea betonului se utilizează la reabilitarea drumurilor; traseul de cabluri nu trebuie desfiinţat; durata de viaţă a acestuia este de 40 ani).


12

Volumul de lucrări necesare a fi executate la închidere generează modificări fizice în amplasament; impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona. Dezafectarea, postutilizarea şi refacerea amplasamentului se va face conform normativelor în vigoare. Datorită faptului că sunt probabilităţi foarte mici să se producă o poluare a solului sau a subsolului, a apelor de suprafaţă, refacerea amplasamentului după încetarea activităţii va consta doar în eliminarea materialelor de construcţie care în momentul respectiv vor deveni deşeuri sau deşeuri reciclabile. Stratul de sol decopertat reprezintă volumul de pământ provenit din următoarele activităţi:

- executarea lucrărilor de realizare a reţelei de alimentare cu energie electrică; - amenajarea drumurilor în incintă.

Stratul de sol afectat prin executarea lucrărilor menţionate se reface prin nivelarea şi reabilitarea covorului vegetal pe terenurile afectate prin excavaţia lucrărilor. Volumul de sol decopertat excavat la pregătirea fundaţiilor se reutilizează la refacerea covorului vegetal după realizarea fundaţiilor. 1.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Resurse naturale folosite în perioada de construire În perioada construire se vor executa lucrări de construcţii - montaj. Materialele folosite sunt următoarele: pământ rezultat din excavare; betoane; nisip; confecţii metalice; piatră spartă pentru platforme şi piatră spartă pentru drumuri. Cantităţile anuale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau preparatului

chimic

Cantitate

estimată

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor

chimice

Categorie

(periculos/nepericulos) Periculozitate

Fraze

de risc

Betoane 120.000 mc

N - -

Nisip 6.000 mc

Confecţii metalice 40.000 t

Piatră spartă pentru

platforme 10.000 mc

Piatră spartă pentru

drumuri de acces 60.000 mc

N – nepericulos; P – periculos.

Resurse naturale utilizate in perioada de funcţionare Activitatea care se va desfăşura pe amplasament este de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene. Producţia de energie electrică anuală – 252.150MWh. Indicatori tehnici

- producţia medie anuală de energie electrică: 41CE x 2,05MW x 3.000ore = 252.150MWh

- producţia medie anuală/turbină: 2,05 MWh x 3.000ore = 6.160MWh - factor de capacitate: 30%; - eficienţa generală a parcului: 92,5%; - ore echivalente (full load hour/year): 3.000 ore/an; - total ore de operare: 8.440 ore/an;


13

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării

producţiei de energie electrică

Denumire Capacitate/

cantitate anuală Denumire Cantitate anuală Furnizor

Energie

electrică

84,05 MW

252.150 MWh/an Energie eoliană - -

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Implementarea proiectului „Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” nu presupune exploatarea de resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar aflate în zonă (situl de importanţă comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, situată la distanţa de cca 1,5km; ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului - sit de importanţă comunitară (SCI), situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa, situate la cca 5,5 km distanţă de amplasament; situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, localizat la cca 9 km de perimetrul parcului eolian). 1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

În perioada de construcţie a obiectivului vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri: - deşeuri metalice – cod 17 04 07 (amestecuri metalice); - pământ excavat – cod 17 05 04 (pământ şi pietre); - deşeuri de ambalaje – cod 15 01 01 (ambalaje din hârtie şi carton); cod 15 01 02 (ambalaje din plastic); cod 15 01 03 (ambalaje din lemn); 15 01 06 (ambalaje amestecate); - deşeuri municipale amestecate – cod 20 03 01 (deşeuri menajere); După punerea în funcţiune a obiectivului se vor genera următoarele tipuri de deşeuri: - ulei uzat hidraulic – cod 13 01 10*; - ulei uzat sintetic de transmisie – cod 13 02 06*; - deşeuri electrice şi electronice (DEEE) – cod 16 02 14;


14

Denumirea

deşeului

conform

HG nr.

856/2002 *1)

Cantitate

generată

Starea

Fizică *2)

Codul

deşeului

cf. HG nr.

856/2002 *3)

Cod

proprietăţi

periculoase *4)

Cod

clasificare

statistică *5)

Managementul

deşeurilor

V E R

In perioada de construire (18luni)

Deşeuri

metalice 1 t S 17 04 07 - 06.11 Integral - -

Pământ şi

pietre 50.000mc S 17 05 04 - 12.31 Integral - -

Ambalaje 2 t

S 15 01 01 - 07.21 Integral - -

S 15 01 02 - 07.41 Integral - -

S 15 01 03 - 07.51 Integral - -

S 15 01 06 - 10.21 Integral - -

Municipale

amestecate 1,5 tone

Sl 20 03 01 - 10.11 - Integral -

In perioada de funcţionare

Ulei uzat

hidraulic 1845 l L 13 01 10* H5 01.31 - Integral -

Ulei uzat de

transmisie 14.760 l L 13 02 06* H5 01.31 - Integral -

DEEE - S 16 02 14 08.23 Integral - -

* în funcţie de compoziţia deşeurilor

1) şi 3) Conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa 2;

2) Solid-S, Lichid-L, Semilichid - Sl;

3) V – valorificare, E – eliminare, R – rămas în stoc

4) OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa 1E

5) Conform Regulamentului nr. 2150/2002 referitor la statisticile privind deşeurile

Pentru toate categoriile de deşeuri (periculoase şi nepericuloase) se vor respecta următoarele prevederi legislative: - HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile inclusive deşeurile periculoase; - HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; - HG nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri; Evidenţa gestiuni deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3 valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor) titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la autoritatea competentă de mediu. Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.


15

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 181/28.09.2010 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţilor Comunei Tuluceşti, judeţul Galaţi, conform HCL nr. Tuluceşti nr. 29/20.12.2005; terenul aparţine domeniului public de interes local şi unor persoane fizice (proprietate privată), fiind închiriat de SC Galaţi Wind SRL. la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: teren arabil şi teren neproductiv. Destinaţia propusă: Construire Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi.

Fig. 2. Imagine satelitara a perimetrului Parcului eolian Tulucesti

Din punct de vedere geologic, amplasamentul este aşezat pe partea de sud a platformei Moldoveneşti, în zona în care ia contact cu platforma de tip nord dobrogean. Cuvertura sedimentară ce acoperă solul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3.000m este constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice. In aspect tectonic, amplasamentul este situat la linia de fractură tectonică Focşani - Nămoloasa - Galaţi, zonă în care se fac resimţite seismele produse în zona Vrancea şi a căror ritmicitate este de aproximativ 30 ani cu o intensitate seismică ce corespunde gradului 8 pe scara Mercalli. În zonele cu teren aluvionar şi nivel hidrostatic ridicat, coeficientul dinamic al construcţiilor se măreşte, iar forţele seismice cu care se încarcă structura cresc până la nivelul corespunzător gradului 8,5 pe aceeaşi scară seismică.


16

Amplasamentul studiat are stabilitate generală şi locală asigurată şi nu este supus inundaţiilor sau viiturilor de apă din precipitaţii, ca urmare a structurii geomorfologice a acesteia, nu se constată fenomene de băltiri, apa infiltrându-se lent în sol.

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului.

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului Lucrările se vor executa în perioada 2012 – 2014 (cca. 18 luni). Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la circa cca. 20-25 ani şi reprezintă durata medie de funcţionare a turbinelor furnizate de producător.

1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este producerea energiei electrice din conversia energiei eoliene. Prin proiectul de investiţie sunt propuse lucrări de organizare de şantier pentru modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea fundaţiilor, construirea patformelor pentru macarale, lucrări de construcţii/montaj, realizarea racordurilor electrice a 41 de centrale eoliene cu puterea nominală de maxim 3,5MW fiecare.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Fazele tehnologice ale execuţiei cuprind 3 tipuri de construcţii: a. modernizare drumuri existente, platforme şi drumuri de acces, turnuri pentru turbine; Supafaţa drumurilor de exploatare modernizate cu lăţimea de 5m este de 109.455mp. Acestea se vor moderniza prin aplicare de covoare de balast şi realizarea de rigole. Platformele pentru macarale şi drumurile interioare de acces din cadrul parcelelor au suprafaţa de 40.314,80mp şi vor fi realizate din covoare de balast compactat. Turnurile pentru turbine vor şi vor fi ridicate pe fundaţii îngropate. b. reamenajarea drumurilor de exploatare existente ce permit transportul de echipamente de mare tonaj; Drumurile vor fi proiectate şi realizate ţinând cont de supra-dimensionarea trailerelor şi a macaralelor. Lăţimea drumurilor este de 5 m, cu maximum 10% pantă şi cu raze de curbură cuprinse între 20m şi 28m. c. amenajarea specială a unor platforme de montaj în jurul fundaţiei turbinelor şi căi de acces de la drumurile de exploatare existente până la platforma de montaj. După punerea în funcţiune a parcului, utilizarea unor mijloace de intervenţie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice şi eventualele intervenţii pentru evenimente accidentale.


17

1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

Din informaţiile puse la dispoziţie prin fluxul informaţional activ de autoritatea competentă de mediu ARPM Galaţi, în zonă sunt propuse proiecte aparţinând: SC PALACE CONSTRUCT SRL; SC ALLWIND SRL; SC BIXENTA SRL; SC AMMONIT SRL; SC GAMISA ENERGY SRL; SC MONEY INVEST SRL; SC ODIS SRL (în total 76 turbine); SC FERME DE VANT SRL (42 turbine).

1.13. Alte informatii relevante In urma unei analize făcute de proiectant şi beneficiar, având în vedere specificul activităţilor, caracteristicile amplasamentului, morfologia şi vecinătăţile, contextul economic regional şi preocuparea faţă de respectarea legislaţiei în vigoare, s-au analizat toate posibilităţile de derulare a proiectului în vederea selectării celei optime. Alternativele analizate au fost : - amplasament; - racordare la Sistemul Energetic Naţional (SEN); - alternativa „0” – neimplementarea proiectului. Alternativa de amplasament - Obiectivul de investiţie propus a se amplasa în comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi va permite valorificarea sursei regenerabile de energie, respectiv energia eoliană. Amplasarea obiectivului în extravilanul comunei Tuluceşti a fost determinată de folosirea şi valorificarea intensităţii vântului în zonă ca urmare a unor studii efectuate ce conduc la obţinerea unor randamente corespunzătoare în producerea energiei electrice. - Dispunerea în teren a turbinelor eoliene urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic, pentru fiecare turbină şi pentru ansamblul eolian. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, Galaţi Wind SRL a efectuat măsurători în intervalul (2009 – 2010) - zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă. - Criteriile de alegere a amplasamentului au fost: criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice; criterii climatice; criterii economice; alte criterii: apropierea de liniile de transport a energiei electrice; existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din zonă; accesul la infrastructura rutieră. Alegerea amplasamentului a fost condiţionată şi de distanţele impuse faţă de zonele locuite, de cursurile de apă, de zona împădurită, precum şi de existenţa unor căi de acces ce fac posibilă realizarea investiţiei. Alternativa de racordare la Sistemul Energetic Naţional (SEN) Soluţia de racordare la reţeaua de energie electrică s-a stabilit în baza Studiului de soluţie elaborat de SC TRACTEBEL ENGENEERING SA Bucureşti GDF SUEZ. În


18

apropierea parcului eolian se afla următoarele instalaţii electrice, la următoarele distanţe aproximative, măsurate în linie directă faţă de instalaţiile electrice în care se face racordarea: - LEA 110 kV Smârdan – Vânători – Frumuşiţa – Bujor; distanţa faţă de linie, aprox. 2 km; - LEA 400 kV Smârdan – Gutinas: distanţa faţă de linie de aproximativ 13,5 km; - Staţia 400/110 kV Smârdan: la distanţa de aproximativ 16 km; - Staţia 220/110 kV Fileşti la distanţa de aproximativ 20 km; - Viitoarea staţie 400 kV Independenţa la distanţa de aproximativ 21 km. În conformitate cu Regulamentul privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele de interes public, viitorul producător CEE Tuluceşti se clasifică în funcţie de puterea maximă de 84,05MW evacuată în punctul de delimitare ca fiind de clasa A (putere maximă evacuată mai mare de 50 MVA), caz în care racordarea se poate face la tensiunea de 110 - 400 kV. Astfel, producătorul CEE Tuluceşti cu o putere instalată de 84,05MW se poate racorda la înalta tensiune (110 kV) sau foarte înalta tensiune (220-400 kV), în antena într-o staţie de transformare sau în sistem intrare-ieşire într-o linie electrică. S-au studiat trei soluţii privind racordarea la reţeaua electrică şi evaluarea puterilor produse: în sistemul de distribuţie de 110 KV sau în sistemul de transport de 220 – 400 KV. Soluţia 1: realizarea staţiei 110 kV de colectare a puterii generate de CEE Tuluceşti, echipată cu un transformator ridicător 30/110 kV 100MVA şi racordarea ei în antena la bara 110 kV a staţiei Smârdan printr-un racord în LEA 110 kV simplu circuit sau cablu subteran în lungime de 16 km; Soluţia 2: realizarea staţiei 400 kV de colectare a puterii generate de CEE Tuluceşti echipată cu un transformator ridicător 30/400 kV 100MVA şi racordarea ei în antena la bara 400 kV a staţiei Smârdan printr-un racord în LEA 400 kV simplu circuit în lungime de 16 km; Soluţia 3: realizarea staţiei 110 kV de colectare a puterii generate de CEE Tuluceşti, echipată cu un transformator ridicător 30/110 kV 100MVA şi racordarea ei în antena la bara 110 kV a staţiei Fileşti printr-un racord în LEA 110 kV simplu circuit sau cablu subteran în lungime de 20 km; Alegerea soluţiei de racordare s-a efectuat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele de interes public, respectiv în baza criteriului de optimizare a costului lucrărilor pentru realizarea lucrărilor, cu verificarea cerinţelor tehnice privind utilizarea, funcţionarea şi siguranţa reţelei electrice şi verificarea menţinerii calităţii serviciului de transport şi/sau distribuţie pentru toţi utilizatorii din zona. Soluţia 1 de racordare este optimă din punct de vedere tehnico-economic şi prevede racordarea CEE Tuluceşti (84 MW) prin realizarea unei staţii de colectare a puterii generate, echipată cu un transformator ridicător 30/110 kV 100 MVA şi racordarea ei


19

în antenă la sistemul de bare 110 kV al staţiei 400/110 kV Smârdan printr-un racord în LEA 110 kV simplu circuit sau în cablu subteran 110 kV în lungime de aproximativ 16 km. Punctul de delimitare operator de reţea/utilizator va fi situat la separatorul de legare la pământ 110 kV al liniei Smârdan – CEE Tuluceşti în staţia 400/110 kV Smârdan. Comisia tehnico – economică de avizare a SC FDEEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA va aviza favorabil varianta din studiul de soluţie care este în conformitate cu Strategia pentru racordarea de surse de producere a energiei electrice din resurse regenerabile. - Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin Ordinul ANRE nr. 129/2008. - Capacitatea parcului eolian (84,05 MW) şi numărul de turbine (41) a fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea economică a investiţiei. Amplasarea turbinelor s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt; pentru a limita impactul cumulat şi a interferenţelor de vânt a fost necesară stabilirea unei distanţe minime de separaţie între turbine. Alternativa de neimplementare a proiectului In cazul neimplementării planului: - până la 252GWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile; - pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 137.500 tone/an gaze cu efect de seră; - se va pierde oportunitatea ocupării de noi locuri de muncă în perioada de implementare a proiectului şi o oportunitate privind dezvoltarea mediului de afaceri în sectorul terţiar (servicii) cu efecte negative asupra unei părţi din populaţia comunei şi a veniturilor la bugetul local. - viaţa economică se va baza în continuare pe echipamente şi tehnologii industriale învechite sau pe exploataţiile agricole, cu intensitate şi eficienţă redusă care nu susţin o dezvoltare durabilă; - populaţia va continua să fie afectată de poluarea generalizată datorată utilizării combustibililor fosili în industrie şi pentru încălzirea locuinţelor; proiectul propune producerea de energie electrică din convesia energiei eoliene şi este în concordanţă cu prevederile Primului Plan Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice (2007-2010); - suprafaţa de teren din perimetrul propus pentru dezvoltarea funcţiunii de interes general îşi va păstra folosinţa actuală de teren neproductiv. Prin respectarea tehnologiei, precum şi a dotărilor prevăzute prin proiect şi aplicate în execuţie, aceasta va conduce la funcţionarea în condiţii de maximă siguranţă a instalaţiilor cu diminuarea situaţiilor de risc ce pot aparea şi care ar avea un efect poluator asupra mediului. In ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător, prin prevederile din avize se va avea în vedere respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, legislaţie ce a fost aliniată la legislaţia europeană.


20

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

2.1.1 Prezentarea siturilor de importanţă comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si a siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior in conformitate cu Formularul Standard Natura 2000. In Romania ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit. Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului. Zona prevăzută pentru realizarea Parcului eolian Tulucesti, nu se află în perimetrul unor arii naturale protejate din judeţul Galaţi (rezervaţii naturale, SCI - situri de importanţă comunitară, Directiva Habitate 92/43/EEC sau SPA - situri de protecţie specială avifaunistică, Directiva Păsări 79/409/EEC). Din ariile protejate aflate în vecinătatea Parcului eolian Tulucesti amintim: situl de importanţă comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, situată la distanţa de cca 1,5km; ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului - sit de importanţă comunitară (SCI), situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa, situate la cca 5,5 km distanţă de amplasament; situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, localizat la cca 9 km de perimetrul parcului eolian.


21

ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/Rezervaţia Pădurea Gârboavele Localizare: Aria naturala se situeaza pe teritoriul administrativ al comunei Tuluceşti, la cca. 15 km NE de municipiul Galati si la 1,5 km de Tulucesti. Suprafata (conform Legii nr. 5/2000) : 230 ha Tipuri de habitate (codul Natura 2000 al habitatului): 91I0-Paduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur

Caracteristici ale sitului: Din punct de vedere geologic, Pãdurea Gârboavele este amplasată pe depozite cuaternare loessoide cu continut mai bogat de nisipuri fine si pulberi, care au favorizat dezvoltarea proceselor de solificare spre soluri cu caractere de fragipan.

Geografic, Pădurea Gârboavele este situată la limita nord-estică a Câmpiei Române, în câmpia de tip Bărăgan, a cărei limită nord-estică include zona Tuluceşti - Gârboavele, la contactul nemijlocit cu Colinele Covurluiului. Zona se caracterizează prin câmpii întinse, întrerupte de interfluvii largi slab fragmentate, formate pe depozite vechi fluvio-lacustre si aluvionare, acoperite cu depozite loesoide. Se menţionează de asemenea prezenţa formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brumăriu, cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). Tot aici este prezent şi Quercus virgiliana.

Fig. 3 Situl de importanţă comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele


22

Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc (Prunus mahaleb), iar în subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorită subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezentă doar în ochiuri şi luminişuri). În pătura erbacee trebuie menţionată prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina). Prin amenajamentul silvic arboretelor li s-a atribuit funcţia specială de protecţie fiind supuse regimului de conservare deosebită. În prezent aria se afla în custodia Consiliul Judetean Galati, conform Conventiei de custodie înregistrata la ARPM Galati cu nr. 3505/04.06.2004.

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului a fost declat în baza Ordinului MMDD nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. - Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente): Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%),Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%) Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Localizarea sitului: Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 45' 55'', Longitudine: E 28º 8' 50'' Suprafaţa sitului (ha): 5.656 Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 32, Med.: 7 Regiunea biogeografică: stepică Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO024 100 Galaţi Tipuri de habitate prezente în sit : - 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea - 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention - 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; - 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); - 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; - 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; - 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba


23

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - 2021 – Sicista subtilis; Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - 1188 – Bombina bombina; - 1220 – Emys orbicularis; - 1993 – Triturus dobrogicus Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - 2511 – Gobio kessleri; - 1130 – Aspius aspius - 1134 – Rhodeus sericeus amarus; - 1145 – Misgurnus fossilis; - 1149 – Cobitis taenia - 1159 – Zingel zingel - 1160 – Zingel streber - 2522 – Pelecus cultratus Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1078 - Callimorpha quadripunctaria Alte specii importante de floră şi faună: I - Hyponephele lycaon; P - Hippuris vulgaris; P - Salvinia natans; P - Trapa natans; I - Tomares nogelii; P - Orchis laxiflora ssp. Elegans; P - Stratiotes aloides; P - Vallisneria spiralis Calitate şi importanţă: Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de pasari acvatice în timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.


24

Vulnerabilitate: Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc. Desemnarea sitului: Prin Hotărărea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG nr. 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha). Managementul sitului Planuri de management ale sitului: În prezent pentru situl propus nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC). Menţionăm că tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, nu au fost identificate pe amplasamentul parcului eolian Tuluceşti, judeţul Galaţi.


25

Fig. 4 Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa/ Parcul natural Lunca Joasă a Prutului inferior Localizare: Aria naturală protejată este situată în cuprinsul complexului agro-piscicol Maţa Rădeanu, de pe teritoriul comunei Cavadineşti, sat Vădeni, reprezentând de fapt o suprafaţă inclusă în Balta Maţa, din extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi. Suprafata (conform Legii nr. 5/2000) : 81 ha Tipuri de habitate (codul Natura 2000 al habitatului): 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.


26

Caracteristici ale sitului: În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior - romanian (pliocen). Situl este situat în regiunea biogeografică stepică. Din totalul suprafeţei, aproape 60% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apă, lacuri sau zone mlăştinoase). De asemenea 21% din suprafaţa acestuia este ocupată de păduri de luncă şi un foarte mic procent de culturi agricole (4%). Calitate şi importanţă Lunca Prutului oferă, la peste cca. 230 de specii de păsări, locuri de cuibărit hrană şi popas, multe din speciile existente fiind conservate prin convenţiile internationale. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 29; b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 23; c) număr de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii: Aythya nyroca, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo atthis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Ardea alba, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus. Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmaeus, Ciconia ciconia, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta, Haliaaetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser, Tringa eryţropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas platyrhynchos, Numenius arquata. Situl este important pentru iernat mai ales pentru diferite specii de anatidae. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Vulnerabilitate. Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului sunt: păşunatul, pescuitul, vânătoarea. Vegetaţia specifică luncilor şi lacurilor salcia alba (Salix alba), plopul alb (Populus alba ), tufe de măceş (Rosa canina), răchita (Salix fragila) şi specii ierboase care formează un covor erbaceu dens: pipirig (Equisetum limosum), troscot de apă (Polygonum amphibium), papura (Thypha angustifolia), nufăr alb (Nymphaea alba), săgeata apei (Sagittaria sagitifolia), piciorul cocoşului (Ranunculus lingua), etc. Fauna: specii de pasari, pesti, reptile, batracieni, insecte, mamifere care coabitează în biotopul de zonă umedă. Ihtiofauna: sunt specii de apa dulce : ţiparul (Misgurnus fosilis), linul (Tinca tinca), ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), şalaul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis). Mamiferele: bizamul (Ondatra zibethica), vulpea comună (Vulpes vulpes), etc.


27

În prezent aria se afla în custodia AJVPS Galaţi, fiind inclusa şi în Parcul Natural “Lunca Joasă a Prutului Inferior”. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior includ: lacul Brateş, inclusiv pepiniera piscicolă şi zona de stufăriş şi vegetaţie palustră etc., Ostrovul Prut, care u.a. 82 din UP V Lunca Prut a OS Galaţi, între bornele silvice 166 şi 167; zona îndiguită a Prutului între Punct Vama Giurgiuleşti, (borna topografica 1333 pe râul Prut şi borna silvică 23, OS Galaţi) şi Vlădeşti (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele şi subparcelele forestiere 11 – 81A, inclusiv lacurile, bălţile şi zona de stufăriş zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina – Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriş şi vegetaţie palustră şi zona Vădeni situată între confluenţa pârâul Stâlpului cu râul Prut şi hotarul de nord al judeţului Galaţi cu judeţul Vaslui, între bornele topografice 1260 şi 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, şi Bălţile Cacia, Maţa şi Rădeanu şi zonele de stufăriş, suprafeţe agricole, păşuni şi pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei şi talvegul cursului de apă, pe distanţa de 122,4 km, dintre confluenţa cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21, OS Galaţi, respectiv borna topografica 1335, de pe râul Prut şi borna topografica 1252, din Cotu Rusului, de pe râul Prut. Rezervaţii naturale din Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior În anul 2000, conform Legii nr. 5, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III -a zone protejate, au fost desemnate ca rezervaţii naturale: Lunca Joasa a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Lunca Joasă a Prutului - 81 ha - Localizare: Rezervaţia naturală este situată în cuprinsul complexului agro-piscicol Mâţa-Rădeana, de pe teritoriul comunei Cădăvineşti, sat Vădeni, reprezentând de fapt o suprafaţă inclusă în Balta Mâţa, din extremitatea nord-estica a Judeţului Galati. - Încadrare în Euroregiunea României: Podişul Central Moldovenesc - Subunitatea: Lunca inundabilă a Prutului Inferior Căi de acces: - Cu ambarcaţiuni uşoare, pe cursul râului Prut ; - DN 26, din care, la intrarea dinspre sud în com. Căvădineşti, se desprinde DC8 Cavadineşti-Vădeni Lac Pochina - 75 ha - Localizare: Rezervaţia naturală se află pe raza administrativă a comunei Suceveni, sat Rogojeni, din estul intravilanului acestui sat, fiind o baltă a râului Prut, respectiv – din nord-estul judeţului. - Încadrare în Euroregiunea României: Podişul Central al Moldovei; - Subunitatea: Lunca Prutului Inferior.


28

Lacul Vlăşcuţa - 42 ha - Localizare: Aria naturală protejată este situată pe raza administrativă a comunei Măstăcani, în dreptul satului Drăculeşti, respectiv în zona îndiguită a râului Prut, dintre bornele topo 1284 şi 128, sau dintre bornele silvice 157-158 şi 143-144. - Încadrare în Euroregiunea României: Podişul Central al Moldovei; - Subunitatea: Lunca Prutului Inferior. Ostrovul Prut - 62 ha (la nivelul cel mai scăzut al Dunării) - Localizare: Rezervaţia naturală este situată pe fluviul Dunărea, în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu, pe raza administrativă a municipiului Galaţi. Propriu-zis, despleteşte Dunărea în două braţe, cel nordic fiind navigabil. - Încadrare în Euroregiunea României: Silvostepa Câmpiei Române; - Subunitatea: albia minoră a Fluviului Dunărea. *conform: www.luncaprut.ro

Fig. 5 ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa

http://www.luncaprut.ro/


29

Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior/aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca. Situl Natura 2000 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, situat în partea de sud-vest a obiectivului de investitie. Acest sit include pe teritoriul administrativ al judeţului Galaţi şi rezervaţiile naturale Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior sunt Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Este o zonă cu altitudini medii (33 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: stârci (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Ardea alba, Ardea purpurea), ţigănuşi şi lopătari (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), limicole (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), pescăruşi (Larus ridibundus), chire şi chirighiţe (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), s.a.

Acesta se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală cat si stepică. Vegetaţia este formată preponderent din păduri de luncă şi diferite specii iubitoare de apă din genurile Pragmites, Typha, Nymphoides, Scirpus si altele. De asemenea o mare parte din teren este ocupată de culturi agricole şi într-o mai mică măsură de pajişti şi păşuni.

Fig. 6 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Conform formularului standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE: alcedo athis (pescăraş albastru); Ardea purpurea (stârc roşu); Ardeola ralloides (stârc galben); Aythya nyroca (raţa roşie); Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb); Ciconia ciconia (barza albă); Circus aeruginosus (erete de stuf); Cygnus cygnus (lebăda de iarnă); Egretta alba (egreta mare); Egretta garzetta (egreta mică);


30

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare); Glareola pratincola (ciovlică ruginie); Ixobrychus minutus (stârc pitic); Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic); Lanius minor (sfâncioc cu fruntea neagră); Larus minutus (pescăruş mic); Nycticorax nycticorax (stârc de noapte); Pelecanus onocrotalus (pelican comun); Platalea leucorodia (lopătar); Recurvirostra avosetta (ciocîntors); Sterna hirundo (chiră de baltă). Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Balta Potcoava Localizare: Aria naturala protejata afla situata pe raza administrativa a comunei BRANISTEA, din sudul judetului Galati Suprafata (conform Legii nr. 5/2000) : 49 ha Tipuri de habitate (codul Natura 2000 al habitatului): 3150-Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition. În prezent aria se afla în custodia Directiei Silvice Galati.

Fig. 7 Aria protejată Balta Potcoava


31

Caracteristici ale sitului: Genetic, este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datoritã suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca Localizare: Aria naturala se situeaza pe teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu, respectiv, în albia majora a cursului inferior al râului Siret. Suprafata (conform Legii nr. 5/2000) : 139 ha Tipuri de habitate (codul Natura 2000 al habitatului): 3150-Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition. În prezent aria se afla în custodia S. C. NEGRO. S.R.L. Galati.

Fig. 8 Aspecte din zona Baltii Talabasca

Caracteristici ale sitului: Lac de luncă cu apă dulce, din Câmpia Siretului Inferior, alimentat din pârâul Călmăţui, dar şi din izvoare subterane. Flora este caracteristică zonelor umede şi este reprezentată prin stuf (Phragmites communis), papură (Thypha angustifolia), rogoz (Scirpus lacustris) şi altele ce oferă adăpost pentru păsările de baltă sedentare, cât şi pentru celelalte specii de faună de baltă. Speciile de ornitofaună care cuibăresc în stufărişul bălţii sunt: egreta mică (Egretta


32

garzetta), raţa mică (Anas craeca), nagâţul (Vanellus vanellus), lişiţa (Fullica atra), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), etc. Ihtiofauna este reprezentată de specii specifice lacurilor cu apa dulce: crap (Cyprinus carpio), caras auriu (Carassius auratus gibelio), şalau (Stizostedion lucioperca), ştiuca (Esox lucius), biban (Perca fluviatilis), roşioară (Scardinius erythrophthalmus). Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20

B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5

B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod.

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus


33

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

1188 Bombina bombina

P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.


1130 Aspius aspius

P C B C B

1149 Cobitis taenia

P C B C B

2511 Gobio kessleri

P B B C B

1124 Gobio albipinnatus

P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Pelecus cultratus

P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

P C B C B

1160 Zingel streber

P C B C B

1159 Zingel zingel

P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.

Izolare Global

1083 Lucanus cervus

P C B C C

1014 Vertigo angustior

P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv

M Felis silvestris P D


34

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.


35

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor

si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

2.2.1 Pasari 2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE desemnate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa, situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul. Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Tabel 1

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.


A019 Pelecanus

onocrotalus

120-600 i B B C B

A060 Aythya nyroca 32-40 p C B C C

A097 Falco

vespertinus

28-33 p B A C B

A231 Coracias

garrulus

40-50 p C B C B

A393 Phalacrocorax 220-260 i C B C B


36

pygmeus

A229 Alcedo atthis 50-70 p D B C C

A029 Ardea

purpurea

10-15 p C B C C

A024 Ardeola

ralloides

15-20 p D B C C

A021 Botaurus

stellaris

3-5 p D B C C

A196 Chlidonias

hybridus

150-270

p

C B C B

A031 Ciconia

ciconia

3000-

4500 i

B A C B

A081 Circus

aeruginosus

5-7 p D B C C

A238 Dendrocopos

medius

20-30 p D B C C

A429 Dendrocopos

syriacus

50-70 p C B C B

A236 Dryocopus

martius

15-20 p D B C C

A026 Egretta

garzetta

40-50 p 100-200 i C B C C

A098 Falco

columbarius

10-15 i C B C C

A103 Falco

peregrinus

5-7 i C B C C

A075 Haliaeetus

albicilla

5-10 i C B C C

A131 Himantopus

himantopus

30-40 i D B C C

A338 Lanius collurio 30-35 p D B C C

A023 Nycticorax

nycticorax

25-50 p C B C C

A094 Pandion

haliaetus

3-5 i D B C C

A234 Picus canus 30-50 p D B C C

A032 Plegadis

falcinellus

50-100 i C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta

50-60 i D B C C


37

A193 Sterna

hirundo

120-150

p

C B C C

A038 Cygnus

cygnus

>4 i C B B

A022 Ixobrychus

minutus

20-60 i C B B

A339 Lanius minor 10-30 i C B B

A034 Platalea

leucorodia

10-30 i C C C

A151 Philomachus

pugnax

V P C B B

A234 Picus canus >4 p C B B

A166 Tringa

glareola

R C B B

Pelecanus onocrotalus - pelican comun. Este oaspete de vara, cuibarind in stufarisuri si mlastini sau pe plauri, in colonii. Prefera zonele umde intinse, balti si lacuri cu apa dulce, regiunile mlastinoase, cu suprafete mari de stufaris. Populatia europeana este de aproximativ 4100 de perechi si constituie mai putin de un sfert din populatia globala. În Lunca Prutului inferior Pelecanus onocrotalus apare accidental. Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul parcului eolian. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Aythya nyroca - raţa roşie. Specia este oaspete de vara. Prefera baltile si lacurile relative mari, dar bogate in vegetatie acvatica si stufaris. In Romania, in prezent, populatia este evaluata intre 4.800 si 5.500 de perechi. În situl Lunca Prutului inferior raţa roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Falco vespertinus - vânturel de seară. Specie migratoare. Tipurile de habitate preferate – liziere, perdele forestiere, pâlcuri de copaci în silvostepă, în zona de câmpie. Efectivul speciei în Romnânia: 600-1.200 perechi. În situl Lunca Prutului inferior vânturelul de seară - Falco vespertinus este o specie rară la cuibărit şi pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului parcului eolian Smârdan. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Coracias garrulus – dumbrăveancă. Specie migratoare. In Romania este o specie oaspete de vara. Raspandita in regiunea de campie, frecventa in Dobrogea. Efectiv: 2.000 – 3.500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Coracias garrulus este o specie rară la cuibărit şi pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Phalacrocorax pygmeus - cormoran mic. Specie migratoare. Preferă bălţi permanente, lacuri dulci cu vegetaţie abundentă (stufărişuri, sălcişuri). Efectivul în


38

România: 5.000-7.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Phalacrocorax pygmeus este o specie cuibaritoare. Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul parcului eolian Smârdan. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Alcedo atthis - pescăraş albastru. Specie migratoare. In Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intrega tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Alcedo atthis este o specie cuibaritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului parcului eolian Smârdan. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Ardea purpurea - stârc roşu. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Prutului inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Smârdan. Ardeola ralloides - stârc galben. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul parcului eolian. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Botaurus stellaris - buhai de balta. Este oaspete de vara. Prefera zonele umede si mlastinoase din apropierea apelor dulci, cu multa vegetatie inalta, formata din stuf si trestie. Cel mai frecvent este intalnit in Delta Dunarii. În situl Lunca Prutului inferior Botaurus stellaris este o specie rar cuibăritoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Chlidonias hybridus - chirighiţă cu obraz alb. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Prutului inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului parcului eolian Smârdan. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Ciconia ciconia - barza albă. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Lipsesc date precise asupraefectivelor sale din regiuni întinse ale Munteniei şi Moldovei. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj.


39

Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Circus aeruginosus - erete de stuf. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Abundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Prutului inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În zona amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei. Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar. Specie sedentară. Lagr raspandita in padurile regiunii de campie, mai ales in cele de stejar. Putin numeroasa. Efectiv: 3.000–10.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Dendrocopos medius este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini. Specie sedentară. Populaţia din România este apreciat a fi între 24.000 – 32.000 de perechi. În situl Lunca Prutului inferior Dendrocopos syriacus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă terenurile împădurite. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Dryocopus martius – ciocănitoare neagră. Specie sedentară. Trăieşte atât în păduri de foioase cât şi în cele de răşinoase. În situl Lunca Prutului inferior Dryocopus martius este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Egretta garzetta - egrata mică. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Falco columbarius – şoim de iarnă. Specie oaspete de iarnă. Întâlnit în diverse habitate, deluroase, montane sau mlăştinoase. În sitului Lunca Prutului inferior Falco columbarius este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Falco peregrinus - soim calator. Este o specie larg raspandita. Penrtu vanat are nevoie de terenuri deschise mari, de multe ori este observat in habitate umede si zone costiere. Populatia speciei in Romaniei este estimate la 40-70 perechi. Lunca Prutului inferior Falco peregrinus este o specie rara de pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei.


40

Haliaeetus albicilla – codalb. Este o specie care cuibareste solitar. Codalbul cuibareste in zone umede. Populatia din Romania: 28 – 33 perechi. În sitului Lunca Prutului inferior Haliaeetus albicilla este o specie de pasaj, oaspete de iarna si rar cuibaritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Himantopus himantopus – piciorong. Specie migratoare. Preferă mlaştini eutrofe cu apă puţin adâncă, cu plaje nisipoase/ mâloase şi vegetaţie joasă. Efectiv în România: 100-250 perechi. Lunca Prutului inferior Himantopus himantopus este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Smârdan. Lanius collurio - sfrâncioc roşiatic. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Prutului inferior sfranciocul rosiatic - Lanius collurio este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Nycticorax nycticorax - stârc de noapte. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Prutului inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Smârdan. Pandion haliaetus – uligan pescar. În România este o specie de pasaj. În pasaj întâlnit pe lângă bălţi mari şi eleştee/iazuri piscicole. În situl Lunca Prutului inferior Pandion haliaetus este o pasare de pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Plegadis falcinellus - ţigănuş. Specie de pasaj. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă, cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în mlaştini, pajişti inundate. Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta Dunării. Efectivul în scădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Plegadis falcinellus este o pasare cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Recurvirostra avosetta - ciocîntors. În România este o specie oaspete de vară, rareori observată şi în lunile de iarnă. Întâlnit în zonele cu lacuri salmastre, pe


41

întinsuri cu apă mică şi fund noroios, lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Recurvirostra avosetta este o specie de pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Sterna hirundo - chiră de baltă. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv:4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Cygnus cygnus - lebădă de iarnă. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Prutului inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Ixobrychus minutus - stârc pitic. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Prutului inferior Ixobrychus minutus este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm reduceri a efectivelor populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Lanius minor - sfrâncioc cu frunte neagră. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca prutului inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În zona amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei. Platalea leucorodia - lopătar. Specia este prezentă cu o populaţie de 8.900 – 15.000exemplare în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1 100-1 500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Philomachus pugnax – bătăuş. Specie de pasaj. Preferă zonele umede – mlaştini, bălţi cu vegetaţie scundă. Comun în migraţie pe ţărmuri, pajişti mlăştinoase, regiuni


42

deschise. În situl Lunca Prutului inferior Philomachus pugnax este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Picus canus - ghionoaie sură. In Romania este o specie sedentara. Comuna in paduri de foioase, preferand asociatii de salcie si plop alb din Lunca Dunarii, de asemenea in livezi, parcuri si gradini. Efectiv: 20.000 – 50.000 perechi. În Lunca Prutului inferior Picus canus este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. Populează habitate silvice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Smârdan. Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Specie de pasaj. Întâlnită în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, solitar sau în stoluri mici. În Lunca Prutului inferior Tringa glareola este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Tabel 2

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.


A229 Alcedo atthis 15-25 p D

B C C

A029 Ardea

purpurea

5-12 p D

B C C

A024 Ardeola

ralloides

5-10 p D

B C C

A060 Aythya

nyroca

20-25 p 100-150

i

C

B C C

A196 Chlidonias

hybridus

80-100 p 380-450

i

C

B C C

A031 Ciconia

ciconia

300-500

i

C

B C C

A081 Circus

aeruginosus

6-12 p C

B C B

A038 Cygnus

cygnus

4-10 i D

B C C

A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C

A026 Egretta

garzetta

20-45 p 80-180 i C

B C C

A189 Gelochelidon

nilotica

5-10 i B

B C B


43

A135 Glareola

pratincola

10-14 i C

B C C

A022 Ixobrychus

minutus

10-15 p C

B C C

A338 Lanius

collurio

15-25 p D

B C C

A339 Lanius minor 20-35 p C B C C

A177 Larus

minutus

20-35 i D B C C

A023 Nycticorax

nycticorax

20-30 p C

B C C

A019 Pelecanus

onocrotalus

60-75 i C

B C C

A034 Platalea

leucorodia

5-20 p C

B C C

A132 Recurvirostra

avosetta

5-12 p 25-30 i C

B C C

A193 Sterna

hirundo

3-5 p 30-50 i D

B C C

Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intrega tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm nici un declin cauzat dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Tulucesti. Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul parcului eolian. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi


44

lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În zona amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei. Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm reduceri a efectivelor populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării.


45

Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm reduceri a efectivelor populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic (Lanius collurio) este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În zona amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei.


46

Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm reduceri a efectivelor populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Tulucesti. Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul parcului eolian Smârdan. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei. Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un declin al populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului parcului eolian. Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului parc eolian Tulucesti. Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj.


47

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului parcului eolian nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm nici un declin cauzat de dezvoltarea proiectului în populaţia speciei.

2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul

studiat Astfel, în perimetrul prevăzut pentru realizarea proiectului “Parc eolian format

din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, suprafaţa este acoperita aproape în întregime de terenuri agricole (agoecosisteme), dominante fiind culturile de cereale - grâu, Triticum sp. şi rapiţă, Brassica napus, B. campestris. Zonele marginale terenurilor agricole (drumuri de pământ etc.) sunt ocupate de vegetaţie ruderală.

Fig. 9. Aspecte din zona de amplasament a Parclui Eolian Tulucesti, judetul Galati

Conform descrierii tehnice a proiectului (Notificare Parc eolian Tulucesti, 2010) perimetrul Parcului eolian Tulucesti este încadrat în partea sud-estica a Podişului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de silvostepă. Altitudinile terenului sunt


48

cuprinse între 65 şi 80m. Substraturile sunt constituite din loessuri şi luturi, solurile sunt cernoziomuri spălate.

Pe amplasament predomină suprafeţele cu culturi agricole (agroecosisteme), la marginea cărora se întâlnesc sectoare de vegetaţie ruderală.

Zona perimetrului parcului eolian Tulucesti este lipsită de păduri. Pădurile de amestec cu specii de stejar (Quercus robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens) si alte esenţe de foioase (tei – Tilia cordata, frasin – Fraxinus excelsior, carpen - Carpinus betulus, cires - Prunus avium, arţar - Acer platanoides, paltin - Acer pseudoplatanus, mojdrean - Fraxinus ornus ş.a.), instalate în trecut în această zonă, au fost înlocuite prin terenuri agricole.

In present vegetatia silvica amintita se mai intalneste, doar, in situl de importanta comunitara ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele.

Fig. 10. Amplasamentul Parcului Eolian Tulucesti, judetul Galati

În corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din

România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 2005), vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tip de habitat: Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra.

Tipul de habitat R8703 este constituit din trei tipuri de asociaţii vegetale: Arctio-Ballotetum nigrae (Felfoldy 1942) Morariu 1943, Balloto-Malvetum sylvestris


49

Gutte 1966 şi Artemisietum annuae Morariu 1943. Acest tip de habitat este foarte răspândit pe întreg teritoriul ţării, fiind specific mai ales în regiunile din sud şi est.

Având în vedere prezenţa acestui habitat pe terenuri degradate de tip păşune, la limita cu terenuri agricole, structura vegetaţiei este constituită în special pe specii nitrofile, dintre care cel mai frecvent întâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante, are au o înălţime de aproximativ 30-40 cm, realizează o acoperire de 75-80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatarica, Amatanthus crispus, Geranium pusillum.

Din punct de vedere al compoziţiei floristice speciile edificatoare sunt: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lapa, Conium maculatum.

Specii caracteristice acestui habitat sunt: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa.

Alături de aceste specii mai întâlnim şi altele specii care contribuie la completarea covorului vegetal: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonorus cardiaca, Verbena officinalis.

Caracterizarea covorului vegetal de pe amplasamentul parcului eolian

Tulucesti Vegetaţia este specifică Habitatului R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron

repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra. Remarcăm că compoziţia floristică este săracă find reprezentată în principal de următoarele specii:

- Taraxacum officinalis Web. (păpădie) Fam. Asteraceae, ord. Asterales Este o plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate şi cu

flori galbene grupate în capitule. Păpădia este găsită pretutindeni, unde se află vegetaţie, de la câmpie până în zona subalpină, prin locuri necultivate şi pe marginile drumurilor. Rădăcina de păpădie se poate folosi sub formă de decoct în afecţiuni hepato-biliare, iar părţile aeriene intră în compoziţia ceaiurilor depurative, dietetice şi gastrice. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Amaranthus retroflexus Linnaeus (stir) Fam. Amaranthaceae, ord. Caryophyllales Este o buruiană mărunt păroasă, cu frunze ovate, comună prin culturile

prăşitoare. Deşi ştirul este considerat o buruiană, în grădinile organice ajută la aerisirea solului. Frunzele sunt comestibile şi au gust asemănător spanacului. În ceea ce priveşte animalele domestice, precum vitele şi porcii, ştirul are proprietăţi toxice. Anumite specii de Amaranthus au fost consumate de către oameni (în special în America de Sud - Mexic-5000 a.C.) încă de acum 7000 ani datorită faptului că această plantă este mai hrănitoare chiar mai mult decât porumbul, grâul, sau alte

cereale. Se pot consuma atât frunzele proaspete, cât și semințele uscate sub diferite

forme. În plus, cultivarea ei este foarte ușoară deoarece este foarte rezistentă în orice climă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asteraceae

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Buruian%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Spanac


50

(directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Matricaria inodora Linnaeus (muşeţel nemirositor) Fam. Asteraceae, ord. Asterales Se aseamănă cu muşeţelul mirositor, dar are capitulele mai mari şi mai

numeroase. Are tulpina înaltă, cu multe ramificaţii, frunzele mici şi puternic divizate. Se găseşte din zona de câmpie până aproape de cea montană. Preferă pajiştilor, grădinile, islazurile, marginea drumurilor, grădini etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Lotus corniculatus Linnaeus (ghizdei) Fam. Fabaceae, ord. Fabales Ghizdeiul este o plantă semiculcată, înaltă de 10-70 cm., ierboasă, perenă,

frecventă pe păşuni şi fâneţe unde uneori, ajunge specie dominantă, spontană, mai rar cultivată, cu valoare furajeră, meliferă şi medicinală. Specia Lotus corniculatus mai poartă denumirea populară de ghizdei mărunt pentru a se diferenţia de specia Lotus ulginosus (ghizdeiul mare), cu o reprezentare sporadică la noi. Ghizdeiul are frunze trifoliate care se înserează pe tulpini care sunt repente la bază, apoi ascendente. La subsioara limbului frunzelor compuse (trifoliate) cresc stipele foarte asemănătoare foliolelor. Florile sunt zigomorfe, galbene, portocalii, mai rar roşii, grupate în umbele simple. Fructele sunt păstăi mici în care se formează seminţe reniforme brune. Planta creşte de la câmpie până la munte având pretenţii reduse la acido-bazicitatea solului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Agropyron repens Linnaeus (pir târâtor) Fam. Poaceae, ord. Poales Specie perenă, cu stoloni lungi şi ramificaţi. Inflorescenţa este un spic

compus, având spiculeţele aşezate cu partea lată pe rachis. Spiculeţele au la bază 2 glume ascuţite. Paleele inferioare sunt acute sau scurt-aristate. Pirul este o buruiană deosebit de păgubitoare culturilor de câmp, răspândită atât în culturi cât şi pe pajiştile naturale, îndeosebi în luncile inundabile ale râurilor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Xanthium spinosum Linnaeus (holeră) Fam. Asteraceae, ord. Asterales Planta anuală, frecventă în locuri ruderale, margini de drumuri, pe păşuni. Se

prezintă sub forma unei tufe ramificate. Frunzele sunt trilobate şi au la baza spini trifurcaţi. Pe dos, ele sunt alb-tomentoase. Florile sunt unisexuate şi grupate în calatidii separate, cele mascule sunt în vârful ramurilor, iar cele femeieşti mai jos, la subsuoara frunzelor. Calatidiile mascule sunt mici, globuloase, cu flori numeroase. Florile femele, grupate câte doua, sunt închise în foliolele involucrale concrescute. Calatidiul femel are aspectul unui fruct fals. Foliolele involucrale sunt prevăzute cu spini îndoiţi la vârf. Calatidiile se agaţă de lâna oilor, depreciind-o. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_botanic/index_botanicZ.html#zigomorf

http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_botanic/index_botanicF.html#fruct

http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_botanic/index_botanicP.html#pastaia


51

- Trifolium repens Linnaeus (trifoi alb) Fam. Fabaceae, ord. Fabales Frunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adunate pe

peţioluri, iar florile sunt grupate în inflorescenţe mici albe, roşii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puţine seminţe, sunt închise în caliciu. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Arctium lappa Linnaeus (brusture) Fam. Asteraceae, ord. Asterales Brusturele este oarecum înalt, putând ajunge până la 2 metri înălţime. Are

frunze mari, alternate, cordate, cu un peţiol lung şi pufoase pe partea inferioară. Florile sunt mov-violet şi grupate în capitule globulare, unite în grupuri. Acestea apar la mijlocul verii. Capitulele sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permiţând să se agaţe de blana animalelor şi să fie cărate pe distanţe mari. Fructele sunt achene; sunt lungi, comprimate, cu papusuri scurte. Rădăcina cărnoasă poate ajunge până la 50 cm lungime. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Chenopodium album Linnaeus (talpa gâştei) Fam. Amaranthaceae, ord. Caryophyllales Talpa gâştei este o plantă erbacee, perenă, cu înălţimea maximă de 150 cm.

Secţionate, tulpinile şi ramurile, care sunt păroase pe margini, se prezintă în patru muchii. Frunzele sunt opuse, cele de la bază au forma palmei, fiind divizate adânc în 5 lobi. Frunzele mijlocii au 3 crestături, iar cele din vârful tulpinii sunt alungite si dinţate. La subsuoara frunzelor se găsesc florile de culoare roz, grupate în inflorescenţe mici, care înconjoară tulpina. Floarea este formată dintr-un caliciu in formă de tub cu 5 sepale unite între ele, fiecare sepal terminându-se cu o ţeapă. Corola prezintă un inel păros, bilabiat, de forma unei guri, fiind de două ori mai mare decât caliciul. Partea superioară a corolei este de forma unui coif, acoperit cu peri mărunţi. Planta înfloreşte din iunie până în septembrie. Creşte pe marginea drumurilor, prin locuri necultivate si pe marginea drumurilor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Verbena officinalis Linnaeus (verbenă) Fam. Verbenaceae, ord. Lamiales Este o plantă din flora spontană, foarte răspândită în Europa. În România

creşte pe terenuri virane, pe lângă drumuri şi garduri. Verbena are tulpina în patru muchii, înaltă de până la 2 m, ramificată. Frunzele sunt dinţate, ascuţite spre vârf şi acoperite cu perişori. Florile cresc în inflorescenţă, ca un spic, în vârful tulpinilor şi sunt roz violacee. Înfloresc din iulie până în septembrie. Printre elementele chimice din compoziţia plantei se regăsesc: substanţe amare, emulsină, invertină, verbenolină (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substanţe minerale. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caliciu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%A3iol&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Floare

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitul&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bractee&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fruct

http://ro.wikipedia.org/wiki/Achen%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Papus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83d%C4%83cin%C4%83


52

- Cirsium arvense Linnaeus (pălămida) Fam. Asteraceae, ord. Asterales Este una din buruienile cele mai frecvente şi mai păgubitoare. Are

înrădăcinarea adâncă. Tulpina poate atinge 1,50 m înălţime. Frunzele sunt lanceolate, întregi sau penat-lobate, lobii fiind terminaţi în spini. Calatidiile cilindrice sunt grupate corimbiform. Florile roz-liliachii sunt unisexuate, sesile, găsindu-se în calatidii diferite. Achenele sunt prevăzute cu papus lung. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Atriplex tatarica Linnaeus (lobodă sălbatică) Fam. Chenopodiaceae, ord. Caryophyllales Plantă care creşte în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, printre culturi.

Poate ajunge până la 100 cm înălţime, dar la fel de bine se poate întinde şi pe pământ. Frunzele sunt alternante, peţiolate, triunghiulare sau ovate; florile sunt terminale, în inflorescenţe înalte, roşiatice. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Capsella bursa pastoris Linnaeus (traista ciobanului) Fam. Brassicaceae, ord. Brassicales Traista ciobanului este o planta anuala care apare primavara devreme. Din

mijlocul unei rozete de frunze iese tulpina pe care sunt insirateflorile. Intreaga planta este inalta de 15-30 cm. Frunzele bazilare sunt alungite, adanc scobite, uneori pana la nervura principala. Frunzele tulpinale sunt rare, nedintate pe margini, imbracand tulpina cu baza lor. Florile sunt mici, asezate pe o codita lunga, avad 4 sepale verzi cu dunga alba, 4 petale de culoare alba si 6 stamine. Fructul are forma triungiulara. Infloreste din luna aprilie pana toamna tarziu. Inflorirea are loc de jos in sus, astfel ca pe aceeasi tulpina vom intalni fructificatii si flori. Este o planta comuna, raspandita pe terenurile cultivate si necultivate, pe marginea drumurilor, pe langa ziduri etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Polygonum aviculare Linnaeus (troscot) Fam. Polygonaceae, ord. Polygonales Troscotul este o planta ierboasa, anuala, cu tulpinile ramificate si intinse pe

pamant, acoperite pana la varf cu frunze. Frunzele sunt liniar-lanceolate, lungi de cca. 3 cm si late de 0,5-1 cm. Sunt glabre pe ambele fete, cu marginile intregi. In locurile unde frunzele sunt fixate pe tulpina se observa o membrana albicioasa ce inconjoara tulpina, numita ochree. La subsuara frunzelor se afla 2-4 flori de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Fiecare floare are 5 diviziuni ce tin locul sepalelor si petalelor. Urmeaza apoi 8 stamine ce inconjoara un ovar cu 3 stile. Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta este comuna in toata tara. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Concluzionăm că valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de construcţie a parcului eolian şi nu se impun măsuri speciale nici în faza de execuţie şi nici în faza de exploatare.


53

2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata

vecinatate La nivelul zonei luată în studiu – amplasament Parc eolian Tulucesti -

biodiversitatea animală este relativ săracă datorită predominanţei terenurilor agricole, fauna de nevertebrate şi vertebrate semnalată fiind specifică acestui tip de habitat. Dintre nevertebrate cele mai multe specii au fost din grupa insectelor, iar dintre vertebrate – speciile de pasari au fost cele mai bine reprezentate.

Caracterizarea speciilor semnalate in zona de amplasament a Parcului

eolian Tulucesti Pe amplasamentul parcului eolian au fost observate următoarele grupe şi specii de animale:

Fauna de nevertebrate. Moluşte: - Cepaea vindobonensis Ferussac, Fam. Helicidae, ord. Stylomatophora: Specie comună în grădini, păşuni, zone însorite. Este răspândită în toată ţară. Pe amplasament a fost observată în număr mic de exemplare, atât pe terenurile cultivate, cât şi pe islazuri, ca urmare a practicilor agricole şi a păşunatului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Aranee: - Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, ord. Araneae Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Preferă

tufişurile, dar şi solurile bine acoperite de vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată atât în terenurile agricole, cât şi în islazuri, într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Insecte: - Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, atât pe terenurile agricole, cât şi în islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Eurygaster maura Linnaeus (ploşniţa cerealelor), Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera

Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini şi spice (ariste, glume şi boabe). Pe amplasament a fost semnalată pe terenurile agricole cultivate cu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Eurygaster austriaca Schrank (ploşniţa cerealelor), Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera


54

Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini şi spice (ariste, glume şi boabe). Pe amplasament a fost semnalată pe terenurile agricole cultivate cu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Formica rufa Linnaeus (furnică), Fam. Formicidae, ord. Hymenoptera Specie comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Pe amplasament semnalată peste tot în număr mare de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. - Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament a fost semnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament a fost semnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă), Fam. Ciccinellidae, ord. Coleoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată sporadic, mai ales în zona islazurilor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Anisoplia austriaca Hrbst. (cărăbuşul cerealelor), Fam. Scarabaeidae, ord. Coleoptera

Specie comună, dăunătoare pentru terenurile agricole. Adulţii rod boabele în lapte sau în pârgă la cereale, mai ales la grâu şi secară. Boabele atăcate prezintă rozături neregulate la suprafaţă, iar la invazii mari pot fi distruse complet. pe amplasament au fost observate doar câteva exemplare pe terenurile agricole cultivate cu grâu. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, ord. Lepidoptera

Specie comună în întreaga ţară. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, fără a fi numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională


55

(Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Pieris rapae Linnaeus (fluturele alb al rapiţei), Fam. Pieridae, ord. Lepidoptera Specie comună în întreaga ţară. Se aseamănă foarte mult cu Pieris brassicae, cu care se poate confunda foarte uşor. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, fără a fi numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. - Calliphora vicina Robineau-Desvoidy, Fam.Calliphoridae, ord. Diptera

Specie comună pe tot cuprinsul ţării, de la malul mării până în zonele montane. Modul de viaţă o face unul dintre cei mai mari transmiţători de boli din rândul insectelor pentru sănătatea umană. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, dar fără a fi numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Melanostoma scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, ord. Diptera Specie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Pe

amplasament a fost observată rar, mai ales în terenurile agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Fauna de vertebrate. Reptile: au fost semnalate următoarele specii: - Lacerta viridis Laurenti (guşter), Fam. Lacertidae, ord. Squamata Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu

vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Specia a fost identificata in afara amplasamentului prin putine exemplare. Datorită mobilităţii specia este greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei ei. Totuşi se impun luarea unor măsuri de protecţie a speciei, respectiv respectarea cu stricteţe atât a traseelor de transport deja existente, cât şi a celor noi care vor fi prevăzute pe amplasament. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde a fost observată specia, respectiv la limita amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, considerăm că specia nu va fi influenţată negativ în faza de construcţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Lacerta agilis Linnaeus (şopârla cenuşie), Fam. Lacertidae, ord. Squamata Specie comună întalnta prin pajişti, tufişuri, prin vii, pe coastele ierboase ale

dealurilor, pe malurile ierboase ale băltilor. La fel ca si specia precedentă – guşterul, şopârla cenuşie a fost întalnită într-un număr redus de exemplare, în zonele mărginaşe, la hotarul terenurilor agricole şi zonele cu vegetaţie ruderală. Specia are o mobilitate şi un grad de adaptabilitate sporit, astfel nu va fi afectată de lucrările de execuţie şi exploatare a parcului eolian. Se impun, totuşi unele măsuri de protecţie, similare cu cele specificate în cazul guşterului, prin respectarea traseelor de transport în cadrul amplasamentului parcului eolian. Datorită biologiei acestei specii si plasticităţii ei ecologice, suntem de părere că specia nu va fi afectată negativ pe perioadele de execuţie şi exploatare a a parcului eolian.

http://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Baptiste_Robineau-Desvoidy


56

Păsări: pe amplasamentul Parcului eolian Tulucesti au fost observate un număr de 17 de specii de păsări (Tab. 3).

Avifauna zonei de amplasament a Parcului eolian Tulucesti Tabel 3

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Exemplare observate

Observaţii

1. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes 2 ex. în zbor

2. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes 4 ex. în zbor

3. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes 14 ex. pe sol

4. Larus ridibundus pescăruş râzător

Laridae Charadriiformes 23 ex. în zbor

5. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes 5 ex. în zbor/pe sol

6. Alauda arvensis ciocârlie de câmp

Alaudidae Passeriformes 24 ex. în zbor/pe sol

7. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 32 ex. în zbor

8. Motacilla alba codobatură alba

Motacillidae Passeriformes 9 ex. în zbor/pe sol

9. Parus major pitigoi mare Paridae Passeriformes 12 ex. în zbor

10. Pica pica

coţofană Corvidae Passeriformes 5 ex. în zbor/pe sol

11. Corvus frugilegus

cioara de semănătură

Corvidae Passeriformes 85 ex. în zbor/pe sol

12. Corvus corone cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes 12 ex. în zbor/pe sol

13. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 65 ex. în zbor

14. Passer domesticus

vrabia de casă Passeridae Passeriformes 25 ex. în zbor/pe sol

15. Passer montanus

vrabia de câmp Passeridae Passeriformes 14 ex. în zbor/pe sol

16. Fringilla coelebs cinteza Fringillidae Passeriformes 17 ex. in zbor

17. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes 12 ex. în zbor

18. Emberiza citrinella

presura galbena

Emberizidae Passeriformes 8 ex. în zbor

- Buteo buteo (şorecar comun). Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes. Statut

european: specie stabilă. Categoria SPEC: Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. In zona studiata specia a fost observată în zbor şi la înălţimi mari. Pe amplasament a fost semnalată in zbor, de fiecare dată câte un singur exemplar (15.IX.2010; 23.X.2010;). Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu), Fam. Falconidae, ord. Falconiformes Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalată de câteva ori, în zbor de


57

fiecare dată câte un singur exemplar (15.IX.2010; 20.XI.2010; 9.II.2010; 17.VI.2010). Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. - Perdix perdix Linnaeus (potârniche), Fam. Phasianidae, ord. Galliformes

Specie sedentară, prezentă în zonele de câmpie şi colinare. Preferă locurile cu vegetaţie ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasamentul parcului eolian a fost semnalată pe sol (12.IX.2010 şi 20.VII.2010). Nu au fost depistate cuiburi pe amplasament, ceea ce ne indică că exemplarele observate erau doar în căutare de hrană şi/sau adăpost. Datorită mobilităţii specia nu este afectată de construirea parcului eolian. Totuşi, în perioada de execuţie, mai ales în sezonul de primăvară (lunile aprilie – mai) când are loc reproducerea speciei, se recomandă verificarea cu atenţie a punctelor de construire a turbinelor eoliene pentru a se constata dacă există exemplare în teritoriu. Ţinând cont că specia preferă zonele liniştite considerăm că sunt puţine şanse ca ea să cuibărească pe amplasament. Nu se impun măsuri speciale de protecţie sau conservare.

- Larus ridibundus Linnaeus (pescăruş râzător), Fam. Laridae, ord. Charadriiformes

Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în cârduri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Pe amplasament a fost semnalată pe sol şi în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte (9 exemplare în 22.IX.2010, 14 exemplare în 19.X.2010). Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Galerida cristata Linnaeus (ciocârlan), Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes Specie sedentară, comună pentru zonele de câmpie şi colinară. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar face parte din Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalată doar de două ori (7.X.2010, 14.XI.2010), pe sol şi în zbor. Nu au fost depistate cuiburi, ceea ce înseamnă că specie este prezentă pe amplasament doar pentru hrană.

- Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp), Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes Specie parţial migratoare, comună pentru zonele de câmpie şi colinară din întreaga ţară. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalată printr-un numar, realtiv, redus de exemplare (23.II.2010, 17.III.2010, 21.VII.2010, 14.IX.2010,). Nu au


58

fost depistate cuiburi, ceea ce înseamnă că specie este prezentă pe amplasament doar pentru hrană. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Totuşi, în perioada de execuţie, mai ales în sezonul de primăvară (lunile aprilie – mai) când are loc reproducerea speciei, se recomandă verificarea cu atenţie a punctelor de construire a turbinelor eoliene pentru a se constata dacă există exemplare sau cuiburi în teritoriu.

- Hirundo rustica Linnaeus (rândunică), Fam. Hirundinidae, ord. Passeriformes Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasamentul parcului eolian a fost semnalată în număr, relativ mare de exemplare (20.V.2010, 14.VII.2010, 7.IX.2010). Exemplarele observate se aflau în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Motacilla alba Linnaeus (codobatură albă), Fam. Motacillidae, ord. Passeriformes Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Pe amplasament a fost semnalată pe marginea drumurilor (17.VI.2010, 23.VIII.2010, 15.IX.2010; 23.X.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Parus major Linnaeus (piţigoi mare), Fam. Paridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Pe amplasament a fost semnalată in zbor în partea sud-vestica (7.IX.2010, 23.X.2010, 19.XI.2010, 4.I.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Pica pica Linnaeus (coţofană), Fam. Corvidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Pe amplasament a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol (21.IV.2010, 6.IX.2010, 20.IX.2010, 12.X.2010, 15.XI.2010, 26.XII.2010,). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură), Fam. Corvidae, ord. Passeriformes Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele ed câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este


59

considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Pe amplasament a fost semnalată destul de des, atât în zbor, cât şi pe sol (22.IX.2010, 14.X.2010, 12.XI.2010, 25.XI.2010, 17.I.2010, 9.II.2010, 22.III.2010, 14.IV.2010, 27.VIII.2010, 18.IX.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Corvus corone cornix Linnaeus (cioară grivă), Fam. Corvidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Pe amplasament a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol (23.IX.2010, 21.XI.2010, 12.XII.2010, 13.II.2010, 15.III.2010, 23.IX.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Sturnus vulgaris Linnaeus (graur), Fam. Sturnidae, ord. Passeriformes Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol (14.IV.2010, 27.VIII.2010, 27.IX.2010, 14.X.2010, 12.XI.2010, 25.XI.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Passer domesticus Linnaeus (vrabie de casă), Fam. Passeridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasamentul parcului eolian a fosr observată destul de des, atât în zbor la mică înălţime, cât şi pe sol (24.IX.2010, 12.XI.2010, 15.I.2010, 22.II.2010, 29.IV.2010, 17.V.2010, 26.V.2010, 21.VI.2010, 5.VIII.2010, 18.IX.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Passer montanus Linnaeus (vrabie de câmp), Fam. Passeridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasamentul parcului eolian a fosr observată destul de des, atât în zbor la mică înălţime, cât şi pe sol (7.IX.2010, 12.X.2010, 23.XI.2010, 16.II.2010, 26.III.2010, 29.VIII.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.


60

- Fringilla coelebs Linnaeus (cinteză), Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele

împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Pe amplasamentul parcului eolian a fost semnalată în zbor (15.XII.2010, 23.I.2010, 16.IX.2010). Nu cuibareste in perimetrul studiat. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Carduelis carduelis Linnaeus (sticlete), Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Pe amplasamentul parcului eolian a fost semnalată în zbor (14.XII.2010, 21.VIII.2010, 17.IX.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

- Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă), Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu

multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Pe amplasamentul parcului eolian a fost semnalată in zbor (7.IX.2010, 12.X.2010, 23.XI.2010). Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Mamifere: au fost semnalate un număr de 3 specii: - Talpa europaea Linnaeus (cârtiţă), Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha

Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a fost semnalată atât în terenurile agricole, într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Lepus europaeus Pallas (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha

Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a fost semnalată în terenurile agricole, o singură dată, un exemplar. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Microtus arvalis Pallas (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Pe amplasament a fost

semnalată în terenurile agricole, într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită


61

măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Din alte specii de mamifere fac parte si chiropterele (liliecii). Acestea reprezintă un grup de mamifere insectivore, nocturne, care datorită impactului antropic din ce în ce mai accentuat din ultima perioadă, a intrat în declin la nivel european şi conservarea lor trebuie privită ca o prioritate.

Dintre habitatele folosite de către lilieci, zonele deschise, reprezentate de culturi agricole şi vegetatie ruderala, sunt cel mai puţin frecventate. În astfel de zone însă, pot exista drumuri de zbor ale liliecilor în perioada de migraţie (primăvara şi toamna).

Liliecii urmează două tipuri de drumuri de zbor de la adăpost la locul de hrănire (acestea pot fi de-a lungul şirurilor de copaci sau tufişuri, în păduri, la lizieră sau în spaţiu deschis); de la adăpostul de vară la cel de iarnă şi invers (acestea sunt rute de migraţie, efectuate în spaţiu deschis sau de-a lungul şirurilor de copaci).

În ceea ce priveşte zonele de hrănire, liliecii preferă zonele împădurite, liziera pădurilor, poienile, habitatele umede şi localităţile. Liliecii se adăpostesc în păduri, parcuri (lilieci de scorbură), localităţi (lilieci antropici) şi în adăposturi subterane (lilieci de peşteră).

În zona temperată liliecii sunt activi în perioada martie – noiembrie, iarna aceştia hibernează (decembrie - februarie). În martie – aprilie şi septembrie – octombrie sunt perioade de migraţie, liliecii se deplasează de la adăposturile de iarnă la cele de vară şi invers.

În sud-estul Romaniei sunt cunoscute rute de migraţie de la 3 specii de lilieci: Pipistrellus nathusii, Nyctalus noctula şi Pipistrellus pipistrellus (HUTTERER et al., 2005).

În zona studiata, cercetări privind fauna de chiroptere sunt puţine. Majoritatea cercetărilor efectuate până în prezent în această regiune, privesc doar aparitii accidentale in migratie.

Mentionam, ca turbinele eoliene din Parcul eolian Tulucesti, vor fi situate în habitat deschis – terenuri agricole. Pe perimetrul parcului eolian nu sunt prezente şiruri de copaci/ tufişuri, ce ar favoriza deplasarile liliecilor intre adaposturile lor si zonele de hranire.

In cadrul observatiilor realizate nu au fost identificate zone de hrănire a liliecilor pe amplasamentul parcului eolian. Zone de hrănire ar putea fi prezente în zona localităţillor Cuca, Tulucesti şi în pădurile din împrejurimi (Padurea Cuca, Padurea Garboavele). In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a Parcului eolian Tulucesti, judetul Galati s-au identificat, in majoritate, specii comune de fauna.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ de lucrările de construcţie a obiectivului de investitie. Nu se impun măsuri speciale de conservare a speciilor de fauna.

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este

cel legat de migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare.

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursurile raurilor Prut si Siret, frecventat, in special, de


62

păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Observatile efectuate in zona de amplasament a proiectului au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Studiile realizate in zona de amplasament si imediata vecinatate a proiectului nu au indicat prezenţa unei migratii intense a pasarilor, a unor efective insemnate de pasari.

Având în vedere aceste aspecte putem preciza că prin realizarea Parcului eolian Tulucesti migratia pasarilor va fi afectata nesemnificativ.

In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:

a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari;

Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului proiectului. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie (Tulucesti, Sivita).

c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;

Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zona de amplasament a parcului eolian.

d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari;

Amplasamentul proiectului nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;


63

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul proiectului studiat şi zona invecinata.

f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;

Pentru speciile necoloniale arealul proiectului şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleţi, etc.).

g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni;

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul studiat. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele agricole, padure si amplasament.

h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa proiectului.

In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a proiectului

„Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea Parcului eolian Tulucesti, judetul Galati.

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul

„Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”

În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului proiectului mentionam următoarele:

biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;


64

În corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tip de habitat: Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra;

speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

habitatele tipice pentru aceste specii de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

speciile de păsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influenţate de realizarea proiectului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie;

cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea obiectivului de investitie;

impactul asupra biodiversitatii din perimetrul proiectului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Suprafata proiectului „Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural.

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este reprezentata prin terenuri agricole, buruienisuri, tufarisuri razlete, plantatii forestiere. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie.


65

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Specificam, ca în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice proiectului „Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutuluu de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Cu toate acestea prezenta speciilor si a habitatelor acestora in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: siturilor de importanţă comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului - sit de importanţă comunitară (SCI), sit de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea habitatelor si a speciilor de fauna din luncile raurilor Prut si Siret.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate: În formularul Natura 2000 populaţiile speciilor sunt notate, in majoritate, cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-urilor există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice proiectului „Parc eolian format din 41 Centrale

eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” nu va afecta efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitatele învecinate. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Biodiversitatea din zona proiectului este formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional. Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului este reprezentata de comunitati ruderale, fiind incadrata în grupa Terenurilor Agricole, Habitat Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra in conformitate cu N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, 2005, unde sunt prezentate principalele tipuri de habitate identificate în România.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului este nesemnificativ.


66

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (siturile de importanţă comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului - sit de importanţă comunitară (SCI), sit de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi fauna.

In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu). Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” se afla in vecinatatea ariilor protejate - ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSCI0162 Lunca


67

Siretului Inferior, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafetele specificate in proiect, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Realizarea Parcului eolian Tulucesti nu va afecta integritatea si stabilitatea siturilor ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0151 Pădurea Gârboavele. Obiectivele de conservare a ariei protejate sunt axate pe mentinerea diversitatii de specii în toate etajele de vegetaţie (arboricol, arbustiv, covorul vegetal) şi succesiunile de pădure închisă şi rarişti/poieni.

Sunt mentionate formele „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens), Quercus virgiliana etc.. Datorita subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezentă doar în ochiuri şi luminişuri). În pătura erbacee trebuie menţionată prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina).

Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa, Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

In aspect floristic si faunistic lunca Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetări botanice, cele mai multe abordând mai ales terasele, lacurile, mai puţin albia râului. Dintre primele studii în această zonă amintim: Brandza D., 1879-1883, Grecescu D., 1898, 1909, Borza A., 1958.

Din punct de vedere fitogeografic, în mod firesc predomină elementele eurasiatice, urmate de speciile europene (în ambele cazuri un număr însemnat îl reprezintă cele cu caracter mediteranean şi cele continentale). Ca urmare a poziţiei teritoriului, apropiat de Marea Neagră, sunt bine reprezentate elementele pontice, mai ales daca însumăm la aceasta categorie şi pe cele ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, ponto-balcanice, ponto-balcano-mediteraneene.

Bazinul hidrografic al râului Prut reprezintă o zonă umedă de un deosebit interes avifaunistic, atât pentru România, cât şi pentru zona de sud-est a Europei. De-a lungul văii Prutului sunt înregistrate importante căi de migraţie ale păsărilor. Amplasată în imediata apropiere a Deltei Dunării, lunca Prutului găzduieşte specii de păsări (acvatice, limicole, răpitoare, silvicole etc.) care staţionează, se hrănesc şi cuibăresc în zonă.

Din numărul total al speciilor de păsări din zona Prutului inferior (239 specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %). Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de: cursuri de apa in zonele de campie cu


68

vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel.

La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus, mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.


69

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Situl de importanta comunitara ROSCI0151 Pădurea Gârboavele. În cadrul padurii se remarcă structura naturală relativ bine conservată reprezentată prin: diversitatea de specii în toate etajele de vegetaţie (arbori, arbuşti, specii ierboase) şi succesiunile de pădure închisă şi rarişti/poieni.

Se menţionează de asemenea prezenţa formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). Tot aici este prezent şi Quercus virgiliana. Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc (Prunus mahaleb), iar în subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria).

Datorita subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezentă doar în ochiuri şi luminişuri). În pătura erbacee trebuie menţionată prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina). Prin amenajamentul silvic arboretelor li s-a atribuit funcţia specială de protecţie fiind supuse regimului de conservare deosebită.

Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa. Situl conserva efective insemnate ale unor specii de păsări protejate, dintre care 29 fiind incluse in Anexa I a Directivei Păsări, 23 specii de pasari migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 4 specii periclitate la nivel global.

Aria protejata reprezinta o zona de cuibarit pentru urmatoarele populaţii de pasari: Aythya nyroca, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo atthis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Ardea alba, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus. La fel de important este situl si in perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmaeus, Ciconia ciconia, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta, Haliaaetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser, Tringa eryţropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas platyrhynchos, Numenius arquata si pentru iernat mai ales pentru diferite specii de anatidae etc. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului. Importanta conservativa asitului este legata de vegetatia de lunca reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile includ specii mezofile si mezohidrofile cu specii de graminee. Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc.

Aria protejata conserva speciile rare cum sunt: Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.


70

In preajma malurilor raului Prut sunt prezente fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Situl este important si pentru speciile de avifauna acvatica în timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In ceea ce priveste starea de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, acesata este afectata de fenomenul de uscare a arboretelor de varsta inaintata, fenomenul fiind tot mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora.

Vecinatatea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.

Din alte elemente de vulnerabilitate a sitului amintim de extinderea suprafetelor construibile al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc.

Deoarece situl Natura 2000 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, sit de protecţie specială avifaunistică, se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având o suprafaţă destul de mare (38.496 ha), starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, indeosebi in ultimii 5-7 ani, şi de intervenţiile antropice (păşunat, poluarea apei, pescuit sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, linii de cale ferată, balastiere, drumuri, practicarea agriculturii s.a.).

Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. Construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.


71

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar, intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” (Decizia etapei de incadrare, nr. 9458/05.10.2011, ARPM Galati; Indrumar privind problemele de mediu care trebuie analizate in raportul privind impactul asupra mediului si in studiul de evaluare adecvata, nr. 9957/20.10.2011, ARPM Galati; Memoriu de prezentare, 2011). 2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl a fost inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), ulterior desemnate situri Natura 2000: situl de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară - ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului. În conformitate cu convenţia nr. 05/6.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi Padurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare Asociatiei Judetene a Pescarilor Sportivi Galaţi (A.J.P.S), ce urmeaza sa elaboreze Planul de Management al Parcului. Sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior este administrat de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management aprobat al acestor arii protejate.

3. Identificarea si evaluarea impactului

3.1 Evaluarea impactului

Impactul direct se va manifesta asupra suprafetei aferente obiectivului de investitie (715 000mp., suprafata dreptunghiulara cu dimensiunile de 6500x4500m), extravilanul localităţilor comunei Tuluceşti, judeţul Galaţi, in zona terenurilor arabile si neproductive, ce apartin domeniului public de interes local şi unor persoane fizice (proprietate privată), fiind închiriat de SC Galaţi Wind SRL, pe care se va realiza parcul eolian.

In majoritate nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţia din grupa Terenurilor Agricole, Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra, fara importanta conservativa.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor


72

ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate perimetrului parcului eolian.

3.1.2. Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului investitie “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, prin amplasarea de turbine eoliene, amplasare staţie de transformare a parcului si drumuri de acces si activităţi aferente, specificate in obiectivele investitiei.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 3.1.3. Impactul in faza de constructie Etapa de constructie va avea o durata de circa 18 luni (lucrările se vor executa în perioada 2012 – 2014), care va include, în principal, pregatirea amplasamentelor obiectivelor, reabilitarea infrastructurii, montarea echipamentelor si a instalatiilor.

În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizare fundaţii turbine, platforme asamblare, drum de acces în incintă cu lăţimea de 4,0m, parcare şi staţionare auto DN 24 D (DJ 198), drumuri de exploatare modernizate cu lăţimea de 5,0m, construire substaţie electrică s.a. În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului si a zonei invecinate obiectivului de investitie “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”,

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Speciile de fauna (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate semnificativ populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi redus,


73

nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masurile recomandate de prevenire şi reducere a acestuia.

3.1.4. Impactul in faza de operare Etapa de operare/functionare este estimata la o perioada pe termen lung (cca. 20-25 ani, perioada de funcţionare a parcului eolian şi care reprezintă durata medie de funcţionare a turbinelor furnizate de producător).

Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Astfel, se vor efectua măsuratori de emisii privind nivelul de zgomot pentru fiecare instalaţie eoliană, corelate cu înregistrarea parametrilor de funcţionare - viteza vântului la înălţimea rotorului, numărul de rotaţii, puterea activă; măsurătorile se vor efectua pe o durată de cca 48 -72 ore de funcţionare, rezultatele fiind stocate astfel încât să poată fi analizate şi verificate de către autorităţile cu drept de control.

Vor fi respectate condiţiile impuse prin HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, precum şi condiţiile impuse prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988 – Acustica urbană – limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social – culturale admisibile şi parametrii de izolare acustică, Ordinul MS nr. 537/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase.

3.1.5. Impactul in faza de inchidere În faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a parcului eolian la sfârşitul perioadei de exploatare, se va parcurge la dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile, refacerea solului: îndepărtarea fundaţiilor, concasarea betonului şi utilizarea acestuia la amenajarea drumurilor; desfiinţarea traseelor de cabluri electrice etc. Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, pentru a reduce pe cât posibil impactul asupra habitatelor şi speciilor.

Planul de dezafectare a parcului eolian se va elabora înainte de finalizarea perioadei de exploatare, de comun acord cu autorităţile competente, timp suficient pentru pregatirea şi realizarea dezafectarii obiectivului de investitie.

Data închiderii parcului poate fi modificată sau întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv producerea de energie


74

electrică prin utilizarea puterii vântului. Considerând acest mod de utilizare a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de activităţi.

La momentul dezafectării parcului eolian se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislaţie. 3.1.6. Impactul rezidual Cercetarile realizate în zona de amplasament propus pentru “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000: ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor respective, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii Parcului eolian Tulucesti, judetul Galati.

3.1.7. Impactul cumulativ Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – extravilan comuna

Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specifice proiectului.

Investiţiile propuse a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ sunt: SC PALACE CONSTRUCT SRL; SC ALLWIND SRL; SC BIXENTA SRL; SC AMMONIT SRL; SC GAMISA ENERGY SRL; SC MONEY INVEST SRL; SC ODIS SRL (în total 76 turbine); SC FERME DE VANT SRL (42 turbine).

Alte activităţi propuse/existente în zonă: practicarea agriculturii (culturi agricole in principal de cereale, rapita, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate.

Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 2-3 km.

Mentionam ca realizarea si exploatarea parcurilor eoliene existente, raportate la obiectivele specifice ale proiectului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioadele de execuţie/exploatare.


75

De asemenea in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, nu se vor folosi drumuri comune.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

Nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, deoarece perimetrul proiectului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” se afla in afara acestor arii protejate.

Realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, astfel, urmare a lucrarilor de constructie a parcului eolian, habitatul prezent in zona de amplasament nu se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata existentei parcului nu va deteriora ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.).

Prin urmare nu se vor pierde suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei nu vor fi afectate semnificativ, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar;

Nu este cazul, deorece in perimetrul Parcului eolian Tulucesti si vecinatati nu s-au identificat habitate si specii de interes comunitar.

Specificam ca suprafetele invecinate obiectivului de investitie pot compensa necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna din zona studiata.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea proiectului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 -

WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” nu va avea loc fragmentarea habitatelor de interes comunitar, deaorece acestea nu au fost semnalate pe amplasament.

Realizarea Parcului eolian Tulucesti nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna, mentinandu-se habitatele si speciile specifice perimetrului obiectivului de investitie.

Proiectarea unitatilor functionale ale parcului eolian s-a facut in asa fel, incat sa nu produca fragmentari ale habitatelor in fazele de executie, exploatare si


76

dezafectare. Astfel, nu vor aparea zone izolate de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

durata sau persistenta fragmentarii; In faza de constructie a drumurilor de acces prevazute de plan nu se va produce o fragmentare a habitatelor existente pe amplasament si vecinatati, aceasta situatie fiind mentinuta pe durata prevazuta existentei parcului eolian.

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Mentionam ca pe amplasamentul Parcului eolian Tulucesti nu s-au identificat

habitate si specii de interes comunitar.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea proiectului.

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;

Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

A. Evaluarea impactului planului propus a) Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului In ceea ce priveste habitatele existente in perimetrul si vecinatatea parcului eolian – nu s-au inregistrat habitate prioritare. Astfel, nu se va produce reducerea de habitat, implicit pierderi semnificative de populatii, capacitatea de regenerare a speciilor din habitatele existente fiind ridicata.

La finalul lucrarilor de executie si exploatare suprafetele afectate vor fi redate starii initiale a ecosistemelor existente in zona de studiu (agroecosisteme). Specificam, ca chiar daca masurile de reducere a impactului nu vor fi aplicate, pe suprafetele afectate de constructia parcului eolian se vor dezvolta specii de plante specifice habitatului agricol, insa durata de timp necesara pentru refacerea habitatului va fi mult mare fata de masurile realizate prin interventia omului.

Referitor la speciile de flora si fauna identificate pe perimetrul parcului eolian si zona invecinata (in principal, specii comune), fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acestea vor pierde un anumit numar de exemplare, fara ca populatia speciei sa inregistreze pierderi considerabile. Speciile de fauna (herpetofauna, mamifere, pasari etc.), semnalate pe perimetrul parcului eolian si in vecinatati se vor refugia, dar vor reveni in zona dupa sistarea lucrarilor.


77

Neaplicarea masurilor propuse de reducere a impactului asupra biodiversitatii vor incetini procesul de refacere a habitatului, inregistrand reduceri in efectivele populatiilor de plante si animale.

b) Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului

Studiile realizate in perimetrul si vecinatatea Parcului eolian Tulucesti releva faptul ca activitatile propuse a fi realizate nu vor inregistra un impact negativ semnificativ asupra habitatelor si speciilor de flora si fauna din siturile protejate (ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior). Dupa cum s-a mentionat anterior, la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian nu va fi afectata suprafata siturilor Natura 2000 din zona, conditiile de habitat etc.

Urmare a lucrarilor de executie (instalare turbine, drumuri etc.) se vor crea conditii favorabile mentinerii habitatelor existente (agroecosisteme). De asemenea prin realizarea excavarilor, lucrarilor de montaj etc. nu se va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala.

Prin urmare nu sunt preconizate impacturi reziduale care vor ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului.

Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor posibil a fi afectate de realizarea planului vor fi in grija beneficiarului. Prin respectarea masurilor propuse consideram ca se va inregistra un impact rezidual minim in ceea ce priveste realizarea proiectului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”.

B. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri a) Evaluarea impactului cumulativ al planului cu alte planuri şi proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului, ce se rezuma la: parcuri eoliene din vecinatate (în zonă sunt propuse proiecte aparţinând SC PALACE CONSTRUCT SRL; SC ALLWIND SRL; SC BIXENTA SRL; SC AMMONIT SRL; SC GAMISA ENERGY SRL; SC MONEY INVEST SRL; SC ODIS SRL (în total 76 turbine); SC FERME DE VANT SRL (42 turbine); practicarea agriculturii (culturi agricole, in special de cereale); pasunat (ovine, caprine), in zone invecinate obiectivului de investitie.

Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte proiecte se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului parcului eolian.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si a habitatelor, sporind posibilitatea ca acestea sa fie afectate de


78

implementarea proiectului. La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

b) Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte planuri şi proiecte

Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia

parcului eolian a fost tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu.

Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducere a impactului.

Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de flora intalnite pe amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru proiectul ce urmeaza a fi implementat.

Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala.

Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru proiectul “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, impactul rezidual va inregistra valori minime.

Evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de

reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de

reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.

3.3 Masuri de reducere a impactului 3.3.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi

implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca atât în cazul

vegetaţiei, cât şi a faunei semnalate pe perimetrul propus pentru implementarea planului nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie.

Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile de flora, vegetatie si fauna identificate in zona de amplasament a parcului eolian, in majoritate sunt comune şi nu se impun măsuri de conservare, exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de protectie prin legislatia nationala si europeana (Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului.

S-a mentionat că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, cât şi cele de exploatare, fiind un impact tranzitoriu care se manifestă asupra restului vegtaţiei.


79

În ceea ce priveşte fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii de constructie.

Biodiversitatea amplasamentului proiectului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate pe

proiectul “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca siturile ROSCI0151 Pădurea Gârboavele/rezervaţia Pădurea Gârboavele, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior au fost desemnate pentru protejarea si conservarea, inclusiv a speciilor de vertebrate terestre s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie.

Asadar dintre speciile identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva habitate; Directiva Păsări, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna):

- Lacerta viridis (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate - Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa 4, Directiva Habitate - Buteo buteo (şorecar comun): Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la

Bonn, Anexa II - Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Anexa II din Convenţia de la

Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna - Perdix perdix Linnaeus (potârniche): Anexa II-1 şi Anexa III-1 din Directiva

Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Anexa II-2 din Directiva

Păsări, Anexa III Convenţia de la Berna - Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Anexa II Convenţia de la Berna - Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Anexa II Convenţia de la Berna - Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din

Directiva Păsări - Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Păsări - Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenţia de la Berna - Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Anexa II Convenţia de la

Berna Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in

majoritate, in zbor deasupra amplasamentului “Parc eolian format din 41 Centrale


80

eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- Din numarul total de specii de vertebrate observate, 2 specii sunt incluse in Anexa 4, Directiva Habitate;

- In ceea ce priveste avifauna, majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 3), altele atât în zbor, cât şi pe sol, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

Pentru speciile care sunt incluse în Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia

de la Bonn, Convenţia de la Berna, facem următoarele precizări: Buteo buteo (şorecar comun). In perimetrul parcului eolian si imprejurimi s-a

identificat in trecere (in timpul migratiei) sau la hranire pe terenurile cu culturi agricole. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de proiect. Nu se impun măsuri de protectie.

Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în

majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile planificate a fi desfasurate in cadrul proiectului. Nu se impun măsuri de protectie.

Perdix perdix (potârniche). Este o specie sedentara, comuna. Nu s-a

identificat la cuibarit in perimetrul analizat. Specia nu va fi afectata de constructia parcului eolian. Nu se impun măsuri de protecţie.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a

fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursurile raurilor Prut si Siret. Specia nu este afectată de activitatea realizarii investitiei. Nu se impun măsuri de protecţie.

Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp). Specie comuna la cuibarit in

zona de amplasament a parcului eolian. Inregistreaza efective relativ numeroase. Efectivele speciei nu vor fi afectate de obiectivul de investitie. Nu se impun măsuri de protecţie.

Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Identificata doar in trecere (zbor)

deasupra terenurilor agricole in cautare de hrana. Specie comuna, ce cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Parus major (piţigoi mare). Specie sedentara, comuna in paduri, parcuri si

gradini. Nu cuibareste in perimetrul analizat. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Nu se impun măsuri de protecţie.


81

Coţofană (Pica pica). Specie comuna in vecinatatea asezarilor umane,

regiuni cultivate cu tufarisuri, livezi sau arbori. Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Specie tipica pentru regiunile

joase, cu terenuri agricole. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi

a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Cuibareste in paduri, parcuri, localitati etc. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Pentru speciile respective au fost prevazute recomandari de reducere a

impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice din proiectul “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”.

Menţiunile făcute la rubrica “masuri de reducere a impactului” pentru speciile de pasari incluse in Directiva Habitate, Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.

Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificam urmatoarele: datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv in afara amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acestora, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ în faza de construcţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Totuşi se impun luarea unor măsuri de protecţie a speciilor si anume: - respectarea cu stricteţe atât a traseelor de transport deja existente, cât şi

a celor noi care vor fi prevăzute pe amplasament; - verificarea terenului înainte de realizarea activitatilor de constructie a

parcului eolian; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de

habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor intalniti in perioada lucrarilor, indiferent de specie;

- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor;

- interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul exploatarii;


82

- desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare;

- reparaţia utilajelor in service-uri specializate etc.

Pentru speciile de pasari identificate (Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna), se recomanda:

- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante;

- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare);

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

- desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările;

- respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie. - reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor

şi/sau a pulior etc.).

Din alte recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna amintim de urmatoarele:

realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari);

respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; a se desfăşura activităţile din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict

necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex:

autovehicule, excavator), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

colectarea selectiva a deseurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);

se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitătii de constructie care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă. Pentru evitarea, în general, a impactului asupra biodiversităţii recomandăm:

respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier; respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);


83

a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile învecinate;

a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului; respectarea graficului de construcţie a grupurilor eoliene; inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor

exemplare din fauna locală. Pe toata perioada de implementare a proiectului “Parc eolian format din 41

Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, recomandam sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.

Toate recomandările propuse in acest studiu vor fi obligatoriu introduse in regulamentul de construcţie aferent implementării planului propus.

După demararea lucrărilor de execuţie, activitatea desfăsurată in zona amplasamentului va afecta intr-o oarecare masura fauna din zonă, creând o stare de discomfort, care în timp va scadea în intensitate.

Specificăm că în aria in care urmează să se desfăsoare activităţile propuse, efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament.

Beneficiarul obiectivului are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor intreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversităţii.

Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona, care reduc stresul şi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data.

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului “Parc eolian format

din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”.

Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere,

de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren;


84

- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante.

Plan de monitorizare a florei

Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observaţii

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului studiat, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fi structurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in parte, aşa cum reiese din tabelul următor.

Plan de monitorizare a faunei Tabel 4

Grupare taxonomica

Scop Perioada/Metode de monitorizare

Observatii

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului; 2. Minimizarea impactului asupra reptilelor pe durata activităţilor de executie urmare a organizarii de santier;

-Primavara/vara (mai-iulie); -Metoda transecte

Datorită unei slabe reprezentativităţi a speciilor de reptile in cadrul amplasamentului, situaţia acestora nu va fi afectată de lucrarile de executie.

Păsări cuibăritoare

1.Monitorizarea speciilor cuibăritoare de pasari in cadrul amplasamentului; 2. Monitorizarea speciilor cuibăritoare de pasari in zonele limitrofe amplasamentului; 3. Asigurarea unor condiţii favorabile cuibăritului speciilor de pasari prin reducerea activităţilor antropice din zonă (agricultură de tip intensiv, pasunat, vanătoare etc.) .

- Cuibarit - vara (mai-iunie); - Metoda punctele fixe şi transecte, numărarea/căutarea cuiburilor

Urmare a organizarii de santier si a respectarii măsurilor de diminuare a impactului, starea speciilor de păsări cuibăritoare se poate mentine in parametri acceptabili.

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea migraţiei speciilor de pasari in perimetrul parcului eolian; 2. Monitorizarea speciilor de pasari

-Migraţia de primăvara/toamna (martie-aprilie; septembrie-

Prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului, migratia


85

migratoare in zonele adiacente obiectivului de investitie.

noiembrie); - Metoda punctele fixe şi transecte, evaluarea speciilor de pasari în migraţie

speciilor de pasari de pasaj nu va fi afectată.

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea speciilor de pasari oaspeti de iarna pe amplasament si imprejurimi; 2. Monitorizarea deplasărilor pasarilor oaspeti de iarna in zonele limitrofe parcului eolian;

- Iarna (decembrie-februarie); - Metoda punctele fixe şi transecte

Asigurarea unor condiţii favorabile pentru aflarea speciilor de pasari oaspeti de iarna pe amplasamentul parcului eolian

Mamifere 1. Monitorizarea speciilor de mamifere pe amplasamentul parcului eolian si imprejurimi; 2. Monitorizarea deplasărilor speciilor de mamifere in zonele adiacente parcului eolian;

-Vara (iunie-august) - Metoda punctele fixe şi transecte

Limitarea activităţilor de vanătoare/ braconaj pe perimetrul si in afara parcului eolian, asigurarea unor conditii favorabile speciilor de mamifere.

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 5

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate

terestre

Legendă:

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Perioada favorabilă

Perioada optimă


86

Avand in vedere ca perimetrul “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” se afla in perimetrul sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de

inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol), ce sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” a cuprins perioada ianuarie-decembrie 2010.

Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2010. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada ianuarie-martie 2010.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocarlan, Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Perdix perdix – potarniche, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat


87

în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” mentionam urmatoarele:

speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru siturile ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat;

cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului;

impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

4.1 Materiale si metode

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”.

Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus: activitati de inventariere a florei zonei de amplasament si vecinatati;colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat; identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.

Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna din perimetrul “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi” si vecinatati a constat in:

- identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul proiectului, cat si pe terenurile limitrofe;

- observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte;

- inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.;


88

- observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.;

-inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei lor etc.

4.2 Echipa de elaborare a studiului

SC DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail: [email protected] Bojoi Silvia P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651

mailto:[email protected]


89

Bibliografie

1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

2. ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press

3. ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England

4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford;

5. BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany

6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis

7. BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava

8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc

5, Ed. Acad. Române, Buc., 274

11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

12. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti

16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti

17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

18. GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire

19. Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB

20. Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris

21. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London


90

22. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj 23. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 24. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia,

Editura Academiei Române, Bucureşti 25. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti

26. RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136

27. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti

28. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu

29. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.

30. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

*** Notificare Parc eolian Tulucesti. S.C. GALATI WIND S.R.L., 2010.

*** Plan amplasament Parc eolian Tulucesti, 2010

*** Decizia etapei de incadrare nr. 734/05.10.2011. ARPM Galati *** Indrumar privind problemele de mediu care trebuie analizate in raportul privind impactul asupra mediului si in studiul de evaluare adecvata, nr. 9957/20.10.2011 *** Memoriu de prezentare “Parc eolian format din 41 Centrale eoliene WTG1 - WTG41, a câte 3,5MW; construire drumuri de acces din drumul de exploatare; modernizare drumuri de exploatare; construire platforme macarale; construire racorduri electrice; organizare de şantier, propus a fi amplasat în extravilan Comuna Tuluceşti, satele Tuluceşti, Şiviţa, Tătarca, Judeţul Galaţi”, 2011.


91


92

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR

Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România

Telefon(oane) Mobil: 0755073761

Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected], [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 05.09.1961

Sex masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experienţa profesională

Perioada 2008-2011

Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)

Activităţi şi responsabilităţi principale

Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta biodiversitate

Numele şi adresa angajatorului

GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.), Galaţi, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie – 7219 (CAEN)

Perioada 2005-2010

Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România


Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea avifaunei Prutului Inferior


Societatea Ornitologică Română (SOR), România


Biodiversitate

Perioada 2005-2007

Funcţia sau postul ocupat consilier


Protecţia naturii, conservare, biodiversitate


Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România


Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului




93

Perioada 1997-2005

Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog


Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi

Perioada 1991-1997

Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Inventariere, Monitoring faună vertebrate


Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova


Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica Moldova

Perioada 1989 -1991

Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog


Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova


Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova


Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova

Perioada 1984 -1989

Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Cercetare, conservare colecţii ornitologice


Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova


Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Chişinău, Republica Moldova

Educaţie şi formare

Perioada 1978 -1984

Calificarea / diploma obţinută

Diplomă de Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe

profesionale dobândite

Biologie, Geografie Profesor de Biologie şi Geografie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ /

furnizorului de formare

Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova

Perioada 1997-2003


Diplomă de Doctor în Biologie



Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie Doctorat în Biologie


94



Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000


Certificat „Bird surveys and monitoring”



Ornitologie, Monitoring avifaună

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

BirdLife International

Perioada 2001


Certificat „Managementul proiectelor”



Management proiecte

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România

Perioada 2001


Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”



Muzeologie Muzeograf grad I A



Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Perioada 2003


Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică



Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural



Ministerul Culturii şi Cultelor România

Perioada 2008


Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"



Persoană Fizică Autorizată



Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi

Perioada 2008


95


Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului



Expert Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi Bilanţuri de Mediu

Perioada 2011


Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011



Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare

Limba(i) străină(e)

cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleza B2

Utilizator experimentat

B1 Utilizator

independent B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent B1


Franceza C1


B2 Utilizator

experimentat C1


B2 Utilizator

independent B1


Rusa C2


C2 Utilizator

experimentat C2


C2 Utilizator

experimentat C1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

B1 Utilizator

independent B2

Utilizator independ

ent

A1 Utilizator elementar



Competenţe şi abilităţi sociale

Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale, echipe de lucru

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu, biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor

Competenţe şi aptitudini tehnice

Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună de vertebrate (ornitologie);

Expertiză impact de mediu (biodiversitate); Consultanţă pe probleme de mediu; Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudini artistice

Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)

Alte competenţe şi aptitudini

Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto

Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B)


96

Informaţii suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32

Referinţe favorabile: Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,

Republica Moldova; Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova; Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova; Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie; Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România; Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România; Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;

Societatea Ornitologică Română (SOR);

Asociatia Terranostra Galati;

Blom Romania

Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al Sucursalei

SOR Galaţi, România;

Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din

1989;

Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995

studiu de evaluare adecvata - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea...“parc...

Documents