studiu de evaluare adecvatӑpentru proiectul parc eolian ... galati/acorduri... · studiu de...

Studiu de evaluare adecvatӑ pentru proiectul Parc eolian Nicorești, județul Galați

Pag. 1

Studiu de evaluare adecvata pentru proiectul

Parc eolian comuna Nicorești, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,

T 186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați

Beneficiari:

SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea

SC BRIBON WIND SRL Siliștea

SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea

Proiectant: SC CONSPROIECT SA Galați

Mai 2013


Pag. 2

Cuprins

Introducere ____________________________________________________________________ 41. Informaţii generale ____________________________________________________________ 51.1. Informaţii despre proiectul supus aprobӑrii _________________________________________ 51.1.1. Descrierea proiectului propus, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se varealiza ________________________________________________________________________ 71.1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate__________ 161.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 __________ 161.3. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape deimplementare a proiectului________________________________________________________ 171.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului ______________________________ 171.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitarpentru a fi utilizate la implementarea proiectului _______________________________________ 181.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect (în apa, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şimodalitatea de eliminare a acestora ________________________________________________ 181.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului _____________ 291.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea în careaccesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interescomunitar _____________________________________________________________________ 301.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare aproiectului_____________________________________________________________________ 301.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului ___________________ 301.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului _________________________________ 311.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cuproiectul care este în procedura de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interescomunitar _____________________________________________________________________ 311.13. Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului ________ 37

2. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului_____________________________________________________________________________ 382.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri dehabitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc. __________________ 382.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interescomunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularulstandard al ariei naturale protejate de interes comunitar_________________________________ 442.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa,locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitarînvecinate şi distribuţia acestora ___________________________________________________ 752.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ___________________ 782.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei încadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectatede implementarea proiectului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinereaspeciei pe termen lung) __________________________________________________________ 782.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate deinteres comunitar _______________________________________________________________ 792.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au foststabilite prin planuri de management________________________________________________ 81


Pag. 3

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusivevoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ________________________________________ 822.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusivposibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar __________ 832.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar ______________ 843. Identificarea şi evaluarea impactului ______________________________________________ 843.1. Identificarea impactului _______________________________________________________ 843.1.1. Impact direct si indirect _____________________________________________________ 843.1.2. Impact pe termen scurt sau lung ______________________________________________ 853.1.3. Impact ȋn faza de constructie, de operare si de dezafectare _________________________ 853.1.4. Impact ȋn faza de operare ___________________________________________________ 863.1.5. Impact ȋn faza de ȋnhidere ___________________________________________________ 883.1.6. Impact rezidual____________________________________________________________ 883.1.7. Impact cumulativ __________________________________________________________ 89

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului ______________________________________________ 92

3.3. Evaluarea impactului proiectului propus __________________________________________ 953.3.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specieşi/sau tip de habitat afectat de proiect şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativasupra ariei naturale protejate de interes comunitar ____________________________________ 95

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitarafectate _____________________________________________________________________ 108

4.1. Materiale și metode ________________________________________________________ 1084.2. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvată __________________________ 109

Bibliografie __________________________________________________________________ 110Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectiamediului, CV _________________________________________________________________ 112


Pag. 4

IntroducereStudiu de Evaluare Adecvata prezentat face parte din documentatia procedurii de obtinere a acorduluide mediu, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare aimpactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare.Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmareste recomandarile din Ordinul MAPM nr.863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare aimpactului asupra mediului.

Proiectul analizat: stabileşte cadrul pentru proiectul „Parc eolian comuna Nicorești”, care este listat în Anexa 2 din HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, punctul 3. lit.i) – instalații destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene);

proiectul se va implementa ȋn vecinӑtatea (4km) urmӑtoareleor arii naturale protjate:- aria de protecție specialӑ avifaunisticӑ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ;- sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Desemnarea reţelei Natura 2000 în România s-a realizat în baza urmӑtoarelor acte normative: HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin HG nr. 971/2011; Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor deimportanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,modificat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011.

Studiul de evaluare adecvatӑ, solicitat de APM Galaţi prin Decizia nr. 204/28.03.2013 a fost realizatpentru SC CONSPROIECT SA Galați pentru proiectul “Parc eolian comuna Nicorești”, amplasamentextravilan comuna Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2, 3, județul Galați, dezvoltat de SC BRIBONWIND SRL, SC VIENTO SOLAR SRL, SC MEGA SOLAR INVEST SRL.

Studiul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a Acordului de mediu şi a fost solicitat deAPM Galaţi în conformitate cu prevederile art. 28, alin. 2) din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificӑri șicompletӑri de Legea nr. 49/2011, conform cӑruia:

„orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul arieinaturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau încombinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupraariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia”.

Structura Studiului de evaluare adecvatӑ urmăreşte recomandările din Ordinul nr. 19/2010 pentruaprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvatӑ a efectelor potențiale ale planurilor sauproiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și a fost realizat pe baza documentelorfurnizate de SC CONSPROIECT SA Galați și a informațiilor puse la dispoziție de investitori.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legeanr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentruplanuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efectesemnificative asupra mediului.


Pag. 5

1.1. Informații generale

Titularii proiectului și date de identificare:

SC BRIBON WIND SRL, Sediu: Sat Siliștea, comuna Umbrӑrești, Nr. 123, județul Galați; Nr. Registrul Comerţului: J17/983/26.03.2010 CUI: RO27620969 din data de 26.10.2010,

SC MEGA SOLAR INVEST SRL Sediu: Sat Siliștea, comuna Umbrӑrești, Nr. 123, Camera 1, județul Galați; Nr. Registrul Comerţului: J17/985/26.10.2010; CUI RO 27620985 din data de 26.10.2010;

SC VIENTO SOLAR SRL Sediu: Sat Siliștea, comuna Umbrӑrești, Nr. 123, Camera 2, județul Galați; Nr. Registrul Comerţului: J17/1458/28.11.2011; CUI RO 29392433 din data de 28.11.2011;

Persoana de contact: Ionuț Marian Chitic; e-mail: [email protected];

Autorii atestaţi ai Studiului de evaluare adecvatӑ Dr. Glăvan-Caranghel Teodor - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM),Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvatӑ (EA), poziţia355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; www.mmediu.ro; ȋncolaborare cu Biolog Ioana Sârbu; Biolog Dr. Oana Cachula; Biolog Dr. Alexandru Strugariu; Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privindimpactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în RegistrulNaţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; www.mmediu.ro;

C:\Documents and Settings\ove\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00131181.HTML - #1.1.1. Informaţiiprivind proiectul supus aprobăriiInformaţii privind proiectul

Denumirea proiectului:Proiect „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37,Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Proiectant general: SC CONSPROIECT SA Galați Adresa: Galați, Strada Portului, Nr. 23, cod poștal 800025; Incinta Parcului de software, Etajul 5; Telefon: 0236.416.603; 0236.414.786; Fax: 0236.411.052 web: www.consproiectgalati.com.ro E-mail: [email protected]


Pag. 6

Aşezare geografică şi încadrarea în localitate

Comuna Nicoreşti este situată în partea de NV a judeţului Galaţi, la cca10km de Municipiului Tecuci, situaţie care i-a conferit în trecut stratutul decomună suburbană.Vecini: la nord: comuna Poiana (nou înfiinţată); la sud: municipiul Tecuci, comuna Munteni; la est: comunele Ţepu şi Cosmeşti; la vest: judeţul Vrancea

Teritoriul comunei este traversat pe direcţia nord-sud de DJ 252, drum modernizat parţial, care străbateîntreaga comună.

Sate componente: Nicoreşti, Dobrineşti, Sârbi, Branişte, Grozăveşti, Fântâni, Piscu Corbului, CoastaLupei, Mălureni, Ionăşeşti. Coordonate: 460 00’ latitudine nordică.

AmplasamentAmplasamentul studiat este situat în partea de SE a Satului Sârbi, comuna Nicoresti, în extravilan şi areurmătoarele vecinӑtӑți: la nord: drum de exploatare De 3060; la est:proprietar Ene Mihalache; la vest: T186/1 A3084/2; la sud: drumul comunal DC 71;

Amplasament Parc eolian SC BRIBON WIND SRL 2 MW; S = 150.000mp;Vecini: la nord: teren arabil – proprietar SC MEGA SOLAR INVEST SRL; la est: teren arabil – proprietar Ene Mihalache, P A3086/36; la vest: teren arabil – proprietar Buciumanu Aristide, P A 3084/1; la sud: teren arabil – proprietar SC VIENTO SOLAR SRL;

Amplasament Parc eolian SC VIENTO SOLAR SRL 2,2 MW; S = 150.000mp;Vecini: la nord: teren arabil – proprietar SC BRIBON WIND SRL; la est: teren arabil – proprietar Ene Mihalache; la vest: teren arabil – proprietar Buciumanu Aristide; la sud: drum de exploatare;

Amplasament Parc eolian SC MEGA SOLAR INVEST SRL 2MW; S = 112.633mp;Vecini: la nord: drum de exploatare; la est: teren arabil – proprietar Ene Mihalache, P A 3086/36;; la vest: teren arabil – proprietar Buciumanu Aristide, la sud: teren arabil – proprietar SC BRIBON WIND SRL, P A 3084/1;


Pag. 7

Acces ȋn amplasamentAccesul ȋn amplasament se va face din DJ 252, apoi pe DC 71 având următoarele repere:- la 2 km se află localitatea Nicoreşti (DJ 252)- la 9 km se află Gara Frunzeasca (DN 24)- la 17 km se află municipiul Tecuci (prin DJ 252)

1.1.1. Descrierea proiectului propus, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se varealiza1.1.1.1. Descrierea proiectului propusProiectul propune rezolvarea complexӑ a problemelor funcționale și tehnice din zonӑ privind amplasareaunui Parc eolian format din 31 de turbine tip GARBI 200/28, cu o putere instalatӑ unitarӑ de 200KW;stâlpul turbinelor va avea o ȋnӑlțime de cca 35m. Inӑlțimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (palaavând cca 14m). Se vor realiza platforme de montaj pentru turbine, 12 posturi de transformare,organizarea de șantier.

Bilanțul suprafețelor existente pentru zona studiatӑ

Nr.crt. Zone funcţionale Suprafaţă teren

(mp)1. LOT 1 – T186/2; Parcela A 3086/37 112.633,002. LOT 2 – T186/2; Parcela A 3086/37 150.000,003. LOT 3 – T186/2; Parcela A 3086/37 150.000,004. LOT 4 – (drum de servitute) 3.296,00

Suprafața totalӑ studiatӑ prin PUZ 415.929,00

1.1.1.2. Tipul de proprietate a terenurilorConsiliul Judeţean Galați a emis urmӑtoarele certificate de urbanism: Certificatul de urbanism nr. 239/6269 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 10 centrale eoliene acâte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racordelectric aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, ComunaNicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC BRIBON WIND SRL; S = 150.000,00mp; Certificatul de urbanism nr. 240/6270 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 11 centrale eoliene acâte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racordelectric aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, ComunaNicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC VIENTO SOLAR SRL; S = 150.000,00mp Certificatul de urbanism nr. 241/6268 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 10 centrale eoliene acâte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racordelectric aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comunaNicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL;S = 1112.633,00mp.

Conform Certificatelor de Urbanism ale celor trei beneficiari, folosinţa actuală amplasamentului este deteren arabil și este proprietatea unor persoane fizice.


Pag. 8

1.1.1.3. Structura parcului eolianParcul eolian cuprinde:Pentru zona Z1 Parc eolian SC BRIBON WIND SRL se propun:

- amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta;- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,- platfoma de amplasare pilon de 7 x 7 m,- 4 posturi de transformare.

Pentru zona Z2 Parc eolian SC MEGA SOLAR INVEST SRL se propun:- amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta,- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,- platfoma de amplasare pilon de 7 x 7 m,- 4 posturi de transformare.

Pentru zona Z3Parc eolian SC VIENTO SRL se propun:- amplasarea a 11 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta,- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,- platfoma de amplasare pilon de 7 x 7 m,- 4 posturi de transformare.

Bilanţul suprafeţelor propuse prin P.U.Z . - Central izat (Z1, Z2, Z3, Z4)

Nr.crt. Denumire categorii teren Suprafaţă teren (mp) Procent % din

Suprafața studiatӑ

1.Suprafata studiata prin P.U.Z.Z1(lot 1)+Z1 (lot2)+Z3 (lot3)+ Z4 (lot4) 415.929,00

din care: 100,00

2. Platforma betonata amplasare pilon (31 buc.) 1.519,00 0,373. Suprafata platforma PT(12 buc.) 616,80 0,154. Platforme montaj (31 buc.) 9.796,00 2,36

5. Cai de comunicatie nou propuse 6.495,83+*(Z4) 3.296,00 1,56

6.Suprafata ce se va scoatedin circuitul agricol 18.427,63 4,43

7. Teren arabil 400.797,37 91,13

A = B + C = 18427,63 + 400.797,37 = 415.929mpP.O.T. = 0,46; C.U.T. = 0,004

Z1 - Parc Eolian BRIBON WIND 2 MWParcul Eolian din zona Z1 (Parc Eolian BRIBON WIND 2 MW) se va amplasa ȋn extravilanul satuluiDârbi, Comuna Nicorești, județul Galați, conform planului de situație anexat.

AA

BACA


Pag. 9

Bilanț situația propusӑ Z1

NR.CRT. DENUMIRE CATEGORII TEREN SUPRAFAŢĂ TEREN (mp) PROCENT % DIN

SUPR. STUDIATA1.

Suprafata studiata Z1(lot 1) 112.633,00din care: 100,00

2. Platforma betonataamplasare pilon (10 buc.) 490,00 0,43

3. Suprafata platforma PT(4 buc.) 205,60 0,184. Platforme montaj (10 buc.) 3.160,00 2,815. Cai de comunicatie nou propuse 2.129,18 1,89

6. Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol 5.984,78 5,31

7. Teren arabil 106.648,22 89,38

A = B + C = 5.984,78 + 106.648,22 = 112.633,00mp

P.O.T. = 0,62; C.U.T. = 0,006Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2M W/turbinӑ, amplasate la cca 66muna fațӑ de cealaltӑ), construirea a 4 posturi de transformare și racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice ȋn LEA 20 KV Tecuci - Nicorești, existentӑ) se realizeazӑ prin intermediul LES0,4KV, LES 0,69KV și LES 20KV (cca 5,7km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV și LEA 20KV (cca 45m,amplasatӑ pe 5 stâlpi nou propuși, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existentӑ).Lungimea totalӑ a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Lӑțimea drumurilor va fi de cca 4m, stâlpulturbinelor va avea o ȋnӑlțime de cca 35m. Inӑlțimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala avândcca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.

Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distribuție Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic deracordare nr. 30501219846 din 17.10.2012. Soluția de racordare a fost analizatӑ ȋn Studiul de soluțienr. 105/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galați, avizat ȋn CTA SDEE Galați cu punct devedere CTA nr. 39/23,02.2012 și ȋn CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 204/03.04.2012.

Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn imediata vecinӑtate a mai multor proiecte pentru realizarea deparcuri eoliene, aparținând SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea, SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea.

Zona Z2 - Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MWParcul Eolian din zona Z2 (Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MW) se va amplasa ȋn extravilanulSatului Sârbi, Comuna Nicorești, județul Galați, conform planului de situație anexat.

AA

BACA


Pag. 10

Bilanț situația propusӑ Z2

Nr.crt. Denumire categorii teren Suprafaţă teren (mp) Procent % din

Suprafața studiatӑ

1. Suprafata studiata Z2 (lot 2)150.000,00din care: 100,00

2. Platforma betonata amplasare pilon (10 buc.) 490,00 0,323. Suprafata platforma PT(4 buc.) 205,60 0,144. Platforme montaj (10 buc.) 3.160,00 2,115. Cai de comunicatie nou propuse 2.242,23 1,49


7. Teren arabil 143.902,17 91,88

A = B + C = 6097,83 + 143.902,17 = 150.000,00mpP.O.T. = 0,46; C.U.T. = 0,004

Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbinӑ, amplasate la cca 66 muna fațӑ de cealaltӑ), construirea a 4 posturi de transformare și racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice ȋn LEA 20 KV Tecuci - Ciorӑști, existentӑ) se realizeazӑ prin intermediul LES0,4KV, LES 0,69KV și LES 20KV (cca 4,2km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV și LEA 20KV (cca 45m,amplasatӑ pe 5 stâlpi nou propuși, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existentӑ).Lungimea totalӑ a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Lӑțimea drumurilor va fi de cca 4m, stâlpulturbinelor va avea o ȋnӑlțime de cca 35m. Inӑlțimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala avândcca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distribuție Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic deracordare nr. 30501219850 din 17.10.2012. Soluția de racordare a fost analizatӑ ȋn Studiul de soluție nr.106/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galați, avizat ȋn CTA SDEE Galați cu punct de vedereCTA nr. 39/23,02.2012 și ȋn CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 351/15.05.2012.

Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn imediata vecinӑtate a mai multor proiecte pentru realizarea deparcuri eoliene, aparținând SC BRIBON WIND SRL Siliștea, SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea.

Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn vecinӑtatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Cea mai apropiatӑ locuințӑ se aflӑ la cca 0,7km.

Zona Z3 – Parc Eolian VIENTO SOLAR 2,2 MWObiectivul proiectului constă în realizarea unui parc eolian amplasat in zona Z3 de putere medie, cu ocapacitate de 2,2 MW, compus din 11 generatoare de 200 KW fiecare.

AA

BACA


Pag. 11

Bilanț situația propus Z3

Nr.crt. Denumire categorii teren Suprafaţă teren

(mp)Procent % din

suprafața studiatӑ

1. Suprafata studiata Z3 (lot 3)150.000,00din care: 100,00

2. Platforma betonata amplasare pilon (11 buc.) 539,00 0,363. Suprafata platforma PT(4 buc.) 205,60 0,144. Platforme montaj (11 buc.) 3.476,00 2,325. Cai de comunicatie nou propuse 2.124,42 1,42


7. Teren arabil 143.654,98 95,76

A = B + C = 6.345,02 + 143.654,98 = 150.000,00mpP.O.T. = 0,5; C.U.T. = 0,005

Proiectul prevede amplasarea a 11 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbinӑ, amplasate la cca 66 muna fațӑ de cealaltӑ), construirea a 4 posturi de transformare și racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice ȋn LEA 20 KV Ionӑșești – SPP 2 +3 existentӑ) se realizeazӑ prin intermediulLES 0,4KV, LES 0,69KV și LES 20KV (cca 0,5km), 1 PT 0,4/20KV, 3PT 0,69/20KV și LEA 20KV (cca45m, amplasatӑ pe 5 stâlpi nou propuși, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existentӑ).Lungimea totalӑ a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Lӑțimea drumurilor va fi de cca 4m, stâlpulturbinelor va avea o ȋnӑlțime de cca 35m. Inӑlțimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala avândcca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.

Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distribuție Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic deracordare nr. 30501219847 din 17.10.2012. Soluția de racordare a fost analizatӑ ȋn Studiul de soluție nr.104/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galați, avizat ȋn CTA SDEE Galați cu punct de vedereCTA nr. 23/03.02.2012 și ȋn CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 90/21.02.2012.Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn imediata vecinӑtate a mai multor proiecte pentru realizarea deparcuri eoliene, aparținând SC BRIBON WIND SRL Siliștea, SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea.

Amplasamentul proiectului se aflӑ ȋn vecinӑtatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Cea mai apropiatӑ locuințӑ se aflӑ la cca 0,7km.

Descrierea Fluxului tehnologicFluxul tehnologic ce va avea loc în cadrul obiectivului analizat va cuprinde:

- mişcarea palelor grupului generator eolian datorită acţiunii vântului;- acţionarea generatorului electric;- obţinerea energiei electrice;- racordarea la Sistemul Enegetic Naţional (SEN).

AA

BACA


Pag. 12

Sistemul care descrie funcţionarea unui grup generator eolian se bazează pe un principiu simplu: vântulpune în mişcare palele, care la rândul lor acţionează generatorul electric. Sistemul mecanic are încomponenţă şi un multiplicator de viteză care acţioneză direct axul central al generatorului electric.Curentul electric obţinut este livrat direct reţelei de curent alternativ (AC) spre distribuitori. Grupulgenerator eolian ce antrenează generatorul electric este pus în mişcare de presiunea vântului.

Schema tehnologică de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene

Structura generală a unui grup eolian- fundaţie - asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian;- pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer turbionari din zonasolului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului;- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care conţine echipamente de transformarea energiei eoliene în energie electrică şi echipamente de măsură, control şi automatizare;- rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura forţa de rotaţienecesară).

Figura nr. 1 – Harta vitezei medii anuale a vântului la 50 m deasupra solului(sursa: Agenția Națională de Meteorologie, 2006). Localizarea amplasamentului Parcului eolian Nicorești

Alternator Convertor staticde putere Electricitate Racordare

la SEN

Grupgenerator

eolianElectricitatePuterea

Vântului


Pag. 13

Energia produsă în cadrul parcului energetic eolian va fi livrată în sistemul energeticnational (SEN).

Durata estimată a perioadei de funcționare este estimată la 25-30 de ani.

Turbina eolianӑ este echipamentul care asigurӑ transformarea energiei cinetice avântului ȋn energie electricӑ. O turbinӑ eolianӑ este echipatӑ cu un rotor cu trei pale,echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse ȋn mișcare de rotație de forțavântului. Viteza de rotație a rotorului este foarte micӑ având 6 pânӑ la 15 rotații/minut.

Viteza și/sau forța de rotație este direct proporționalӑ cu viteza masei de aer carestrӑbate rotorul. Mișcarea rotorului este transmisӑ direct generatorului de curentelectric. In funcție de caracteristicile generatorului, tensiunea și curentul electric setransmit la anumiți parametrii spre stația de transformare și apoi ȋn rețeaua de medietensiune din zonӑ.

Construcţia unei turbine eoliene cuprinde:- construcţia mecanică: rotorul, butucul rotorului; palele; lagărele palelor; sistemul de reglare a graduluide înclinare; lagărele principale; cutia de transmisie; lagărele generatorului; cuplaj arbore de turaţieridicată; sistem de pivotare; macara; turnurile; cadrul de bază şi capacul nacelei; răcirea (răcireageneratorului şi convertorului; răcirea cutiei de transmisie şi a sistemului hidraulic; răcireatransformatorului; răcirea nacelei); nacela;- construcţia electrică: generatorul; cablurile de IT; transformatorul de IT; convertorul; sistemele deprotecţie ale turbinei: frânarea; protecţia la scurt-circuite; protecţia la depăsirea vitezei; protecţia palelor,nacelei, butucului şi turnurlui împotriva fulgerelor; împământarea; protecţia împotriva coroziunii;- sistemul de siguranţӑ: accesul; evacuarea; camerele/zonele de lucru; platformele, locurile de staţionareşi spaţiile de lucru; facilităţile de urcare; părţile mobile, dispozitivele de protecţie şi de blocare; luminile;zgomotul; oprirea de urgenţă; deconectarea de la sursa de energie electrică; protecţia împotrivaincendiilor/primul ajutor; semnele de avertizare;- substanţele chimice: lichidul de răcire; ulei de transmisie; ulei hidraulic; vaselină.Principalele caracteristici tehnice ale turbinei eoliene sunt:- puterea: 200kw;- viteza minimӑ de antrenare (viteza vântului) : 2,5 m/s;- viteza vântului la puterea nominalӑ: 11 m/s;- oprire la viteza vântului de 20m/s;- ȋnӑlțimea turnului: 35m;- diametrul rotorului: 28m;- rotor cu 3 pale;- sensul de rotație a palelor - sens orar;- viteza de rotație a rotorului: 6 -15 rotații /minut;


Pag. 14

Figura nr. 3 – Componentele unei turbinei eoliene

Rotorul este turnat din fontӑ și este montat pe generator cu ajutorul unor flanșe.Rotorul este suficient de mare pentru a permite un acces facil, ȋn interiorul sӑu, pentru tehnicieni, ȋntimpul ȋntreținerilor periodice a palelor, rulmenților și a altor echipamente aflate la interior.

Curba de putere și Valorile curbei de putere ȋn funcție de viteza vântului - Turbina GARBI 200/28

Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magneți permanenți.Turbinele eoliene, care se vor montat au un grad ridicat de automatizare. Toate subansambleleturbinelor eoliene sunt protejate contra coroziunii, ȋn conformitate cu normele ISO 12944-2 ȋn clasa C5M.

Funcționarea turbinelor este supervizatӑ de un calculator de proces, care permite orientarea palelorelicei și a intregului ansamblu rotor-generator, dupӑ direcția vântului, ȋn funcție de intensitatea acestuia.Sonde speciale ȋnregistreazӑ toți parametrii necesari funcționӑrii instalației; de asemenea pot acționaasupra poziției palelor atunci când se depӑșesc anumite valori prescrise privind intensitatea vântului.

Amplasarea ȋn teren a turbinelor eoliene, respectӑ anumite reguli pentru a se obține un randamentaerodinamic maxim, atât ȋn caz individual, cât și colectiv, referitor la ȋntreaga locație. In elaborareaschemei de amplasament s-a ținut cont de caracteristicile terenului, direcția predominantӑ a vântului șiinteracțiunea dintre turbinele eoliene și alți factori (drumuri, linii electrice, clӑdiri) reglementate prin legi șinormative.

Parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:– butucul rotorului;


Pag. 15

– palele;– nacela;– pilonul;– arborele principal (de turaţie redusă);– multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;– dispozitivul de frânare;– arborele de turaţie ridicată;- generatorul electric;– sistemul de răcire al generatorului electric;– sistemul de pivotare;– girueta;– anemometrul;– sistemul de control (controller)

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arborele principalal turbinei eoliene.

Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene; împreună cubutucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şiîn industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică,flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la construcţia palelor şi materialemetalice

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteia şianume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată,generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare.

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şi executăriioperaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţiea energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, de la butuculturbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate.

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a arboreluiprincipal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric.

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţie ridicată,între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinutăconstantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânareaarborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) esteutilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a palelor nu funcţioneazăcorect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere saureparaţii.

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite mişcareade la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric.


Pag. 16

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată al turbineieoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel, înspire se induce curent electric.

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul funcţionăriiacestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal și/sau ventilatoare axiale.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţiavântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de transmisiea mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanismeste antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a direcţiei vântului,sesizată de giruetă.

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. Laschimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare alturbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cuajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelăşi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 – 4 m/s, respectiv oprirea turbineieoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene.

Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul, care este amplasat în faţa nacelei, seroteşte sub acţiunea vântului, transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică derotaţie. Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon, fixate pe unbutuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificarea automată aunghiului de atac al palei cu până la 950, în funcţie de condiţiile meteorologice specifice.

Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului de transformare aenergiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a fenomenului de reflexie a luminii.Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă de rotor în energieelectrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbinei în condiţii de siguranţă.

Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă este cazul,oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii echipamentelor.În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut cu un sistem decolectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea scurgerilor intră în

Obiectivele proiectului Obiectivul nr. 1 – Zonificarea funcţională a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaţie agricolă, înteren cu destinaţie curţi – construcţii în vederea amenajării parcului eolian); Obiectivul nr. 2 – Echiparea tehnico-edilitară a unui amplasament lipsit de utilităţi corespunzătoaredezvoltării zonei (fundaţii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie de 6,2MW, 12 posturide transformare, instalaţii electrice, suprafaţă de montaj şi servicii, cabluri aferente generatoareloreoliene, platforme de montaj, organizare de șantier); Obiectivul nr. 3 – Circulaţia (lucrări care asigură declivităţi acceptabile pentru acces local laconstrucţiile propuse, acces rutier, trafic local şi trafic de tranzit în prezent şi în perspectivă) ;


Pag. 17

Obiectivul nr. 4 – Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice dinconversia energiei eoliene, lucrări care să asigure scurgerea apelor din precipitaţii).Proiectul prevede amplasarea ȋn extravilanul satului Sârbi comuna Nicorești a unui parc eolian formatdin 31 de turbine eoliene noi, cu putere activă nominală de maxim 0,2MW/generator.Generatoarele eoliene vor fi amplasate la cca 66m distanţӑ unele fațӑ de altele, în funcţie de direcţiadominantă a vânturilor. Nacela care va adăposti generatorul propriu-zis va fi situată la 35m înălţime.Inălţimea maximă pentru fiecare obiectiv va fi de 49 m (hpilon + pală).Potrivit Ordinului Preşedintelui ANRE nr. 49/2007, Anexa 3, distanţa dintre turbina eoliană şi cea maiapropiată clădire de locuit trebuie să fie egală cu “ȋnălţimea pilonului x 3 (49m x 3 = 147m), cerințӑȋndeplinitӑ, având ȋn vedere cӑ distanța pânӑ la cea mai apropiatӑ locuințӑ este de 0,7km.

1.1. Informații privind producția care se va realiza31 turbine x 200 KW = 6200 KW = 6,2MW

1.1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizateMateriile prime utilizate la implementarea proiectului propus sunt reprezentate de betoane și armӑturi deoțel pentru fundații, precum și piatrӑ concasatӑ, atât pentru fundații cât și pentru amenajarea cӑilor deacces.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea de substante sau preparate chimice.

1.1. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Nr. pct. X [m] Y [m]1. 494155.341 681031.3672. 494158.551 681033.2623. 494173.814 681042.2724. 494212.993 681068.0525. 494256.846 681096.7316. 494263.102 681105.7207. 494268.723 681128.5268. 494280.449 681171.0999. 494319.510 681295.345

10. 494336.910 681336.96511. 494338.245 681341.66712. 494033.210 681471.44113. 493643.453 681637.25914. 681637.259 681803.37915. 493232.441 681735.72716. 493184.063 681582.34317. 493165.255 681520.92518. 493147.377 681466.26319. 493146.510 681463.82420. 493145.504 681460.99221. 493536.429 681297.93722. 493926.187 681132.119

S = 415.929mp


Pag. 18

Plan de ȋncadrare ȋn zonӑ

1.3. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape deimplementare a proiectuluiProiectul propus determină modificări fizice ale mediului natural prin apariția ȋn peisaj a 31 turbineeoliene ale cӑror date tehnice au fost descrise anterior. Modificӑrile mai sunt determinate și de cӑile deacces ce vor fi realizate. Suprafata totalӑ studiatӑ prin PUZ este de 415.929,00mp.

1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectuluiImplementarea proiectului propus nu necesitӑ folosirea apei sau a gazelor naturale.Energia electricӑ necesarӑ pentru pornirea generatoarelor este asiguratӑ prin LES de medie tensiunedin Sistemul Energetic Național (SEN).Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip, piatrӑ, balast –materiale necesare la executia drumurilor de acces și a fundațiilor instalațiilor de producere a energieielectrice. Exploatarea proiectului nu presupune folosirea resurselor naturale.Singura resursa naturala regenerabilӑ valorificatӑ este energia eolianӑ, ȋn urma studiilor efectuate zonademonstrând un potential ridicat pentru acest tip de investitie.Locaţia prezentată conţine toate elementele cheie necesare dezvoltării cu succes a unui astfel deproiect, fiind situată într-o zonă favorabilă aplicaţiilor eoliene de putere: o excelentă stabilitate aresurselor vântului, acces la liniile de transport de înaltă tensiune, posibilitatea amenajării unor căi deacces şi a unor platforme de lucru, o bună susţinere din partea comunităţii locale.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interescomunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectuluiPentru implementarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din nicio arie protejata.


Pag. 19

1.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect (în apa, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitatedeşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestoraTehnologia de obţinere a energiei electrice din conversia energiei eoliene face parte din tehnologiilecurate de conversie a energiei, din următoarele considerente:- Nu se emit noxe ;-Nu rezultă deşeuri ;

- Nu se emit gaze sau alte substanţe lichide sau solide; contribuie la evitarea emisiei de CO2 , precum şia altor noxe care însoţesc tehnologia clasică de producere a energiei;

A. Etapele ce vor fi parcurse pentru construcþia ºi începerea activitãþilor investiþiei conform graficului deexecuþie sunt:- Etapa I – Realizarea organizãrii de ºantier;- Etapa II - Realizarea drumurilor de acces cãtre parcul eolian de la drumul de exploatare;- Etapa III – Realizarea fundaþiilor, a platformelor de operare ºi asamblarea turbinelor eoliene;- Etapa IV – Realizarea reþelei de descãrcare a energiei produse la staþia de transformare.

Etapa I - Realizarea organizãrii de santierPentru realizarea parcului eolian, a drumurilor de acces ºi a conexiunii la SEN va fi necesarã o singurãorganizare de ºantier pe amplasament, iar lucrãrile identificate se referã la:- stabilirea amplasamentului organizãrii de ºantier (containere modulare uzinate);- modul de desfãºurare a circulaþiei pe durata de execuþie a lucrãrilor;- racorduri temporare la utilitãþi;- modul de depozitare al materialelor folosite;- numãrul de utilaje de construcþie necesar;- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrãrilor.

Lucrãrile de construcþii/montaj se vor derula conform graficului de execuþie numai dupã marcarea ºidelimitarea pe teren a amplasamentului lucrãrii, în conformitate cu etapele de execuþie ºi cu planurile desituaþie executate de proiectant. În faza preliminarã lucrãrilor de construcþie fundaþii ºi montaj aturbinelor eoliene este necesarã realizarea unei zone de depozitare, în zona platformelor macara, astfelîncât sã faciliteze accesul rapid la punctele de lucru; în aceastã zonã se vor parca utilajele ºi se vordepozita materiale.

Zonele în care se lucreazã vor fi securizate pentru a se evita accesul direct al persoanelor strãine peºantier; împrejmuirea poate fi realizatã cu stâlpi metalici verticali, înfipþi în teren pentru a garanta operfectã stabilitate la acþiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalicã semnalizatãcu benzi colorate ºi reflectorizante.

Etapa II - Realizarea drumurilor de accesÎn perioada de execuþie a lucrãrilor de construcþii proiectate, drumurile de acces din cadrul parculuieolian sunt drumuri permanente utilizate pentru transportul echipamentelor ºi materialelor. Dupãrealizarea parcului eolian drumurile vor fi folosite pentru operaþiuni de întreþinere ºi reparaþii.

Mijloacele de transport utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecarecaracteristici specifice de încãrcare ºi de întoarcere (viraj). La proiectarea cãilor de acces s-au luat înconsideraþie cele mai defavorabile condiþii pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximã


Pag. 20

tranzitatã suportatã de drumul de acces în perioada de construcþie a turbinelor eoliene o constituienacela sau secþiunea de bazã a turnului.

Pentru a permite accesul utilajelor ºi pentru a suporta încãrcãri de masã mare, drumurile de acces suntproiectate sã îndeplineascã urmãtoarele cerinþe elaborate de constructorul turbinelor eoliene :- lãþimea minimã de 5,5 metri a benzii de rulare în linie dreaptã;- panta maximã a razei de curburã, în cazul drumurilor cu nivelul superior din balast ºi pantã simplã, 20

- daca profilul transversal al drumului este convex (panta dubla), panta maxima a razei de curburã este30; variaþia pantelor trebuie sã pastreze raportul 1:2;- vizibilitatea orizontalã a drumului de acces trebuie sã fie de minim 6,6 m de la suprafaþa acestuia;- compoziþia constructivã a drumului de acces trebuie sã fie astfel realizatã pentru a asigura o drenareeficientã a apelor pluviale cãtre rigole, zone adiacente; Stratul inferior al drumurilor ºi platformei pentrumacara va fi realizat din prietriº (diametrul maxim 60mm; grosimea stratului 0.35m) aºezat pe un strat denisip compactat (aprox. 0.30m);- sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare suntproiectate pentru a asigura controlul ºi drenajul natural al apelor cãtre zonele libere.

Principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus:- drumurile de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate ºi compactate cu un stratde balast având o lãþime maximã de 5,00 m;- cãile de de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate ºi compactate cu un strat debalast având o lãþime maximã de 4 m;

Accesul în zonӑZona şi amplasamentul propus pentru Parcul eolian, necesită amenajări pentru transportul utilajelor peperioada execuţiei şi perioada exploatării. Accesul spre Parcul eolian se asigură prin drumul comunalDC 71 după reabilitarea tronsonului de drum de cca 1.100,00m de la limita de intravilan (cătun Sârbi).

Axul pilonilor turbinelor pe direcţia Nord-Sud cât şi pe direcţia Est - Vest se află la min 74,00 m faţă deaxul drumului comunal DC 71, iar fată de drumul de exploatare De 3060, la min. 16.00 m. În vedereaedificării şi exploatării, fiecare generator are asigurată o platformă de montaj de 15 x 22 m. Accesul laaceste platforme se va face printr-o reţea rectangulară de drumuri ce vor avea lăţimea de 4.00.

Drumul principal (Z4-lot 4) in lungime 1.100,00m, amplasat la limita de vest a Parcului eolian este infolosinţa comună a celor trei societăţi. Din el se desprind lateral dreapta, câte două drumuri pentrufiecare lot. Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platformă tehnologică aferentă. Atâtplatformele cât şi drumurile se vor realiza din balast (lidonit).

Secţiune caracteristică drum


Pag. 21

Amplasarea costrucţiilor faţă de drumurile publice va ţine seama de prevederile art. 18 din R.L.U. şide O.G. nr 43/1997 Zonele drumurilor .

Zonele drumurilor (alcătuite din ampriză, zona de siguranţă şi zona de protecţie) sunt stabilite înfuncţie de categoria şi amplasarea acestora, după cum urmează: drumuri comunale: 18 m din axul drumului pâna la marginea exterioară a zonei drumului.

Atât în afara localitatilor, cât şi in localităţi, zona de siguranţă a drumului va fi conform O.G. nr. 43/1997în funcţie de profilul transversal al drumului.

Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului pâna la1.50m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; 2.00m de lapiciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; 3.00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurileîn debleu cu înalţimea până la 5.00 m inclusiv; 5.00m de la marginea de sus a taluzului, pentrudrumurile în debleu cu înaltimea mai mare de 5.00m.

Terenurile cuprinse în zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care leau în administrare sau în proprietate cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudiciidrumului sau derulării în siguranţă a traficului.

Etapa III. - Realizarea fundaþiilor, a platformelor de operare si asamblarea turbinelor eolieneFundaþia pentru turn va fi executatã în funcþie de solicitãrile statice ºi dinamice suferite de turn, acestlucru depinzând de clasa de vânt în care se încadreazã locaþia; fundaþia va fi dimensionatã în funcþiede geologia terenului ºi factorii caracteristici zonei. Realizarea fundaþiilor din beton armat va aveacaracteristicile în funcþie de structura litologicã a terenului din amplasament. Întreg ansamblul semonteazã pe o fundaþie din beton armat cu bare de oţel-beton.

Fundarea viitoarelor turbine generatoare (eoliene) se va face la o adancime impusa constructiv, subsolul vegetal + amestec de loess si sol vegetal (1,60 m grosime), calculata, tinand seama decaracteristicile turbinei, a momentului de rasturnare si a caracteristicilor terenului (conform normativelorin vigoare), pe o perna de loess sau balast de 1,00 -1,50 m grosime sub cota de fundare, cu o incastrarecorespunzatoare in teren. Dimensionarea si executarea pernei de loess (balast) se va face conformNormativ C-29-1977 si C-29-1985, cu realizarea unei zone de garda (evazare in jurul cladirii) de minim1,00 m latime. Realizarea pernei se va face cu mijloace terasiere (cilindru compresor lestat), pe stratesubtiri de 15-20 cm grosime. Presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 150-200 kpa,pe perna creata. Umpluturile in jurul fundatiei (si deasupra talpii acesteia), se vor realiza din loessgalben curat (din zonele inalte ale comunei) sau praf argilos loessoid galben cafeniu din sapatura, binecompactat in strate subtiri de 15-20 cm grosime (sa se obtina o densitate de 1,60 t/m). Se va face osistematizare verticala corespunzatoare, astfel incat apele de precipitatii sa nu stagneze langa obiective.

Platformele de operare a macaralelor (cu ºenile sau roþi) sunt realizate din pat de balast fiind utilizatedoar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei eoliene. Toate platformele de operaretrebuie sã fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinei cãtre amplasament ºi menþinute peperioada construcþiei ºi instalãrii parcului eolian.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât sã îndeplineascã cerinþele specificate de furnizorul ºiconstructorul turbinei eoliene:- înclinarea maximã lateralã ºi longitudinalã a platformei trebuie sã fie de maxim 20;- platforma trebuie sã reziste la presiuni exercitate de minimum 150 kN/m2, presiune testatã în fiecarecolþ al platformei;


Pag. 22

- înclinarea lateralã a pereþilor platformei trebuie sã fie de maxim 450 pentru a asigura scurgerea apelorpluviale;- construcþia platformei va fi astfel realizatã încât sã asigure o drenare eficientã a apelor pluviale cãtrerigole; stratul inferior al drumurilor ºi platformei pentru macara va fi realizat din prietriº (diametrul maxim60mm; grosimea stratului 0.35m) aºezat pe un strat de nisip compactat (aprox. 0.30m).- diferenþa înãlþimii dintre platformã ºi fundaþia turbinei nu trebuie sã depãºeascã 5 metri.

Factorii ce influenþeazã proiectarea cãilor de acces ºi a platformelor de operare a macaralei sunt:topografia terenului, suprafaþa, caracteristicile solului, direcþia drumurilor de exploatare. Platformele deoperare ºi cãile de acces sunt proiectate ºi construite sã reziste la transport agabaritic, repsctiv solicitãriºi presiuni mari (masele: utilajelor, camioanelor de transport utilaje ºi echipamente, macarale de maretonaj.Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să se suprapună pezonele de acces la turbine. Braţul macaralei va efectua o „măturare” a unui unghi de 900.Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fărădepozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fărăsuporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport. Suprafaţa platformelor de asamblare este în funcţiede deschiderea terenurilor, respectiv (l x L): 15m x 22m.

Construcþie – montaj turbine eolienePrincipalele etape în amplasarea turbinei eoliene: Montarea turnului pe fundaþie; Amplasarea nacelei Montajul rotorului; Montarea generatorului Asamblarea dispozitivul de frânare Montajul dispozitivelor de mãsurã ºi control

Etapa IV - Retele descãrcare (transport) energie electricãRealizarea conexiunii electrice SC VIENTO SOLAR SRLProiectul prevede amplasarea a 11 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbinӑ, amplasate la cca 66muna fațӑ de cealaltӑ), construirea a 4 posturi de transformare și racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice ȋn LEA 20 KV Ionӑșești – SPP 2 + 3 existentӑ) se realizeazӑ prin intermediulLES 0,4KV, LES 0,69KV și LES 20KV (cca 0,5km), 1 PT 0,4/20KV, 3PT 0,69/20KV și LEA 20KV (cca45m, amplasatӑ pe 5 stâlpi nou propuși, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existentӑ).

SC BRIBON WIND SRLProiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbinӑ, amplasate la cca 66muna fațӑ de cealaltӑ), construirea a 4 posturi de transformare și racord la SEN. Racordul la SEN(livrarea energiei electrice ȋn LEA 20 KV Tecuci - Nicorești, existentӑ) se realizeazӑ prin intermediul LES0,4KV, LES 0,69KV și LES 20KV (cca 5,7km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV și LEA 20KV (cca 45m,amplasatӑ pe 5 stâlpi nou propuși, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existentӑ).

SC MEGA SOLAR INVEST SRLProiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbinӑ, amplasate la cca 66muna fațӑ de cealaltӑ), construirea a 4 posturi de transformare și racord la SEN. Racordul la SEN


Pag. 23

(livrarea energiei electrice ȋn LEA 20 KV Tecuci - Ciorӑști, existentӑ) se realizeazӑ prin intermediul LES0,4KV, LES 0,69KV și LES 20KV (cca 4,2km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV și LEA 20KV (cca 45m,amplasatӑ pe 5 stâlpi nou propuși, din care 1 stâlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existentӑ).

Etapa a V-a – Functionarea parcului eolianPrincipiul de funcþionare al turbinelor eoliene care vor fi instalate în Parcul eolian Comuna Nicorești estesimilar cu cel al morilor de vânt. Turbina eolianã utilizeazã energia cineticã a vântului pentru a antrenaarborele rotorului; aceasta este transformatã în energie mecanicã, care la rândul ei este transformatã înenergie electricã de cãtre generatorul cuplat mecanic la aceasta. Acest cuplaj mecanic se poate face fiedirect, dacã turbina ºi generatorul au viteze de acelaºi ordin de mãrime, fie se poate realiza prinintermediul unui multiplicator de vitezã.

Energia obþinutã este distribuitã prin intermediul unei reþele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.Sistemele eoliene de conversie au ºi pierderi (ale generatorului ºi ale eventualelor sisteme deconversie), astfel, se poate obþine un randament de 89 - 95 %.

Operarea ºi întreþinerea parcului eolian este asiguratã în perioada de garanþie a echipamentelor decãtre producãtor, acesta asigurând servicii de întreþinere ºi reparaþii conform programului:- Lunar: Verificarea ºi monitorizarea turbinelor eoliene, a infrastructurii amplasamentului (echipamentulde control, sistemul electric de transformare ºi transport);- Semestrial: Sistemul de lubrifiere ºi hidraulic (inspecþia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtreulei);- Anual: Examinãri ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente;- 4 ani: Service complet al componentelor turbinei, lucrãri pentru combaterea coroziunii;- La cerere: Monitorizarea factorilor de mediu;

Graficul de execuţie lucrări

ActivitateaPerioada de execuţie (18 luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18Zonificarea funcţională(stabilire amplasament)Amenajarea zonelor dedepozitare temporarăConstrucţia fundaţiilor şi areţelei electriceMontarea turbineloreolieneRealizarea conexiunilor şipunerea în funcţiune

B. In perioada de funcționareImpactul datorat umbririiDin punct de vedere al proiectului studiat, parcul eolian fiind amplasat în extravilanul Satului Sârbi,comunei Nicorești, județul Galați, umbra creată de rotirea palelor nu va avea un impact asupralocuinţelor. Umbra dată de o turbină eoliană depinde de condiţiile meteorologice (soare), poziţiasoarelui, anotimp, poziţia geografică. Din punct de vedere legislativ, nu există reglementări care săprecizeze condiţii care ar trebui să fie îndeplinite pentru amplasarea turbinelor eoliene. Având în vedere


Pag. 24

faptul că amplasarea parcului eolian se propune a se realiza într-o zonă caracterizată cu precipitaţiireduse şi veri secetoase (temperaturi peste 30 grade), se preconizează că efectul de umbrire alturbinelor eoliene va fi benefic asupra vegetaţiei din zonă.

Reflectarea (flickering-ul)Un efect deranjant care ar putea fi receptat de la distanţe mai mari, de mai mulţi locuitori ai satuli Sârbi,comuna Nicorești, județul Galați este fenomenul de licărire al palelor când sunt bătute direct de soare.Fenomenul se produce numai în zilele senine, de la răsăritul soarelui până la prânz şi este perceputnumai doar atunci când vântul bate dinspre direcţia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zecide ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian şi topografie a locului. Palele turbinei suntvopsite în alb, iar reflectarea va fi estompată.

ZgomotulZgomotul este provocat de curenţii de aer produşi la rotirea elicelor. Intr-un studiu efectuat de AsociaţiaAmericană a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse. Astfel,se poate aprecia ca zgomotul produs de turbinele eoliene se situeazӑ sub zgomotul produs în interiorulunui autovehicul, într-o casă sau birou, la distanţe mai mari de 400 m.

Echelle du bruit (Source : Autorité de Contrôle des Nuisances Sonores Aéroportuaires (ACNUSA))

Nivelul de zgomota. Influenţa caracteristicilor terenurilor asupra zgomotuluiIntr-un studiu efectuat de Agenţia Franceză pentru Securitatea Mediului şi a Muncii se menţionează cănivelul de zgomot este influenţat de distanţa la care se face măsurătoarea şi caracteristicile terenului pecare se face amplasarea turbinelor eoliene. Comparând figurile alăturate se poate vedea că pe un teren


Pag. 25

denivelat nivelul de zgomot creşte comparativ cu terenurile plate. Sursa: Rapport Impacts Sanitaires dubruit généré par les éoliennes, saisine no. 2006/005, Afsset, mars 2008.

Descreşterea spaţială a nivelului de zgomot cu şi fără a lua în considerare efectul asupra solului produsde o sursă punctuală este prezentată în figura de mai jos:

Pentru distanţe mai mici de 100m, faţă de turbina, influenţa solului induce creşterea nivelului de zgomot.

Influence de l’effet de sol sur sol plat (Propagarea zgomotului pe un teren plat)

Influence de l’effet de sol sur sol accidenté (propagarea zgomotului pe un teren denivelat)

Dacă turbina eoliană nu este amplasată la o distanţă suficient de mare faţă de locuinte (500 m, conformprevederilor din Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferentecapacităţilor energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/18.12.2007 impactul produs dezgomot poate fi deranjant.


Pag. 26

b. Influenţa vegetaţiei asupra zgomotuluiStudii experimentale efectuate în Franţa (Acustica şi Tehnici nr. 23, 24 – N. Barriere , Y. Gabillet )pentru determinarea influenţei vegetaţiei asupra zgomotului au arătat că sunt trei efecte principaledeterminate de prezenta vegetaţiei : de atenuare a zgomotului; de difuzie ; de modificare a profiluluimeteorologic. Pe un teren plat, efectul produs de zgomotul turbinei eoliene faţă de locuinţe nu esteinfluenţat de existenţa /inexistenţa vegetaţiei, datorită faptului că înălţimea unei turbine este mult maimare decât înălţimea perdelei forestiere.

Sursa AFSSET :Influence de l’effet de végétation sur sol plat (influenţa vegetaţiei de pe un teren plat)Cele trei efecte menţionate se manisfestă atunci când turbinele se poziţionează pe terenuri denivelate.Existenţa vegetaţiei forestiere amplasate între eoliene şi receptor pe un teren denivelat , poate avea caefect diminuarea zgomotului produs.

Sursa AFSSET : Influence de l’effet de végétation sur sol accidenté (influenţa de pe un teren denivelat)

c. Influenţa topografiei terenului asupra zgomotuluiIn funcţie de înălţimea obstacolului, distanţele sursă – obstacol şi obstacol-receptor, precum şicaracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o creştere/descreştere a nivelului dezgomot . Pentru zonele cu relief înalt, casele sunt în general adăpostite de vânt. Experienta ademonstrat că nivelul zgomotului rezidual nu variază cu viteza vântului ( ex. la 6 m/s) şi valorilezgomotului de fond sunt în jur de 25 dB.


Pag. 27

Sursa AFSSET : Carte de bruit des contributions sonores à 6 m/s(harta zgomotului la o viteză de 6m/s pe un teren denivelat)

d. Zgomotul produs de faunăSunetul produs de fauna salbatică (cântece de păsări, insecte, etc.) poate deveni important, în funcţiede momentul zilei în care se manifestă şi de sezon. Dimineaţa, la răsărit de soare, pentru o perioadălimitată de timp apar creşteri ale nivelului de zgomot datorat în special păsărilor. Acest cor esteamplificat primavara şi vara. In mod similar, zgomotul produs de broaşte creşte nivelul de zgomot petimp de noapte pentru câteva luni. Este important de semnalat faptul ca frecvenţa emisiilor produse defauna salbatică poate să depăşească 2000 Hz.

e. Nivelul de zgomot şi condiţiile meteoConditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la o distanţă mai marede 100 m faţă de sursă. După cum rezultă din diagramele următoare, la distanţe mari influenţa condiţiilormeteorologice asupra propagării sunetului se explică printr-o modificare a traiectoriilor sonore. Acestetraiectorii se pliază pe schimbările în verticală a profilului de viteză a sunetului.

Sursa afsset :Influence du vent pour une température constante(Influenţa vântului la temperatură constantă)

Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vânt. In cazul în carevariaţia de profil vertical de viteza sunetului este zero, traiectoria razelor sunetului este rectilinie(condiţii cunoscute sub numele “omogene”.


Pag. 28

Sursa AFSSET :Influence du gradient de température avec un vent nul(Influenţa gradientului de temperatură la vânt zero)

In situaţia în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este pozitivă (gradient de temperaturapozitiv ), traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol (aşa numitele condiţii favorabile de răspândire).In cazul în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este negativă (gradient de temperaturănegativ ), condiţiile sunt « împotriva răspândirii ».

Sursa AFSSET : Cas d’une inversion de temperature (cazul unei inversiuni de temperatură)

Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatură ( se poate produce în timpul nopţii, când estemai rece şi vântul lipseşte ).

Implementarea proiectului va aduce notorietate internaţională localităţii, întrucât parcul va fi printreobiectivele mari din domeniul eolian, va figura pe site-urile organizaţiilor internaţionale care se ocupă deenergia verde şi în statisticile naţionale şi Europene. Instalarea şi operarea Parcului eolian seîncadrează în obiectivele majore ale Uniunii Europene şi ale României de implementarea a tehnologiilorverzi de producerea energiei.

Operarea Parcului eolian va însemna evitarea emisiei de CO2. Prin vânzarea certificatelor deemisie CO2, conform Protocolului de la Kyoto, s-ar putea obţine un câştig substanţial.

Valorificarea pe piaţa internaţională a surplusului de certificate va fi făcută de Ministerul Economiei încolaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivitestimărilor, România ar putea obţine circa 2 miliarde de euro din vânzarea certificatelor.Se poate aprecia că România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de 60.000.000 tCO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012. Având în vedere faptul că în prezent piaţa de AAU-uriindică preţuri între 4-8 € pentru 1 tonă CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obţinut reprezintăcirca 1.000 mil. euro – 2.000 mil. Euro. Acestea sunt sumele minime care pot fi obţinute. In cazul în carear fi vândut tot surplusul, statul ar putea obţine mult mai mult. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de


Pag. 29

AAU-uri care se comercializează este de maxim 300.000.000 de unităţi. AAU-urile sunt unităţi alecantităţii atribuite de emisii de gaze cu efect de seră (1 AAU = 1 tonă CO2 echivalent).

România este Parte atât la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice(UNFCCC), cât şi la Protocolul, la această Convenţie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului dereducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) asumat de către România este de 8% faţă deanul de bază 1989.

Fiecare stat inclus în Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul să emită o anumită cantitate deemisii de GHG în conformitate cu cantitatea atribuită prin Protocol. Unităţile cantităţii atribuite (AAU) suntefectiv înregistrate, tranzacţionate şi urmărite prin Registrului Naţional al emisiilor de GHG (1 AAU = 1tonă CO2 echivalent). Cantitatea atribuită este proprietatea privată a statului român.

Conform ultimului inventar naţional al emisiilor de GHG transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor deGHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38 % mai scăzut decât valoareaţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto în perioada 2008-2012. Astfel, în concordanţă cuproiecţiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008 - 2012, România îşi va îndeplini angajamentul dereducere cu 8% a emisiilor, fără măsuri suplimentare de reducere.

În conformitate cu HG nr. 90/2008, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheiecontractul de racordare cu operatorul de reţea (pentru elementele instalaţiei de racordare ce vor intra înpatrimoniul acestuia) şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. Utilizatorul va respectaprevederile „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie”, precum şi prevederile „Coduluitehnic al reţelelor electrice de transport”, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08/2004, cucompletările ulterioare, în special privind centralele electrice eoliene.

Utilizatorul va garanta că echipamentele achiziţionate, inclusiv sistemele de protecţii şiautomatizări nu permit regimuri tranzitorii periculoase pentru RED (reţeaua electrică dedistribuţie), ca nivel de perturbaţii.

În cazul nerespectării de către utilizator a prevederilor codului tehnic al RED şi a condiţiilor din Avizultehnic de racordare, acestuia îi revine răspunderea pentru pagubele produse, din acest motiv, proprieiunităţi sau a altor utilizatori, în limitele prevăzute prin contracte.

DeşeuriVor rezulta doar deşeuri menajere, care se vor colecta selectiv şi se vor depozita în pubele amplasate înspaţii special amenajate, pe platforme betonate. Deşeurile menajere se vor preda agenţilor economiciautorizaţi specializaţi în vederea eliminării, conform contractului de prestări de servicii care va fi încheiat.

Analiza managementului Deşeurilor de turbine eoliene se fundamentează pe premiza că, la expirareaduratei de viaţă (25 – 30 de ani), din punct de vedere tehnologic şi funcţional sunt formate din materialerefolosibile, care se pot valorifica prin unităţi de profil şi prin urmare, urmează a se conformaprevederilor legale specifice, atât în ceea ce priveşte fabricaţia, cât şi procesarea deşeurilor.Dezafectarea parcului eolian cuprinde executarea următoarelor lucrări:- dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile şi valorificarea prin unităţi autorizatespecializate (deşeuri din oţel, cupru, aluminiu, fibră de sticlă, deşeuri de echipamente electrotehnice şielectrice – DEEE);- refacerea solului: îndepărtarea fundaţiilor, concasarea betonului şi utilizarea acestuia la amenajareadrumurilor ;- desfiinţarea traseelor de cabluri electrice, recuperarea acestora şi valorificarea lor prin societăţiautorizate specializate;


Pag. 30

- înlocuirea turbinelor :a. cu alte turbine de acelasi tip (în acest caz fundaţia poate rămâne dacă nu a fost afectată de eventualeinfiltraţii de apă, se modifică doar sistemul de prindere);b. cu un alt tip de turbine ( în acest caz se dezafectează fundaţiile vechi; materialul rezultat dinconcasarea betonului se utilizează la reabilitarea drumurilor; traseul de cabluri nu trebuie desfiinţat;durata de viaţă a acestuia estede 40 ani).

Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) a fost transpusă în legislaţianaţională prin HG nr. 405/2005.

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului Proiectul „Parc eolian format din 11 centrale eoliene a câte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energieielectrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de șantier”, peamplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați,titular SC VIENTO SOLAR SRL se va realiza pe o suprafațӑ de 15ha, din care suprafața construitӑ va fide 0,6ha:

- Fundații amplasare pilon: 11 buc. x 7m x 7m = 539mp;- Platforme amplasare posturi de transformare (PT): 4 buc. = 205,6mp;- Platforme montaj: 11 buc. x 15m x 22m = 0,348ha;- Cӑi de acces: 0,212ha

Proiectul „Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energieielectrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de șantier”, peamplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați,titular SC BRIBON WIND SRL, se va realiza pe o suprafațӑ de 15ha, din care suprafața construitӑ va fide 0,61ha:


Proiectul „Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energieielectrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de șantier”, peamplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați,titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL se va realiza pe o suprafațӑ de 11,26ha, din care suprafațaconstruitӑ va fi de 0,6ha:


Suprafața totalӑ studiatӑ prin PUZ este de 415.929,00mp; folosința terenului: teren agricol.


Pag. 31

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea în careaccesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interescomunitarÎn vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări suplimentare dedezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii, construcţii existente etc. Nueste necesară racordarea la utilităţi publice (apă, canalizare şi de telecomunicaţii) sau de realizare aunor amenajări proprii. Accesul în amplasamentul PUZ, în perioada de implementare, se va face pedrumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investitiei. Atat pe perioada implementăriiproiectului propus, cat si in perioada de exploatare, drumurile de acces vor trebui aduse şi menţinuteîntr-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul va efectua reparaţii şi intreţineri pe aceste drumuri,respectiv: pietruire, nivelare, rigole de scurgere a apei, etc.

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei deimplementare a proiectuluiPerioada de constructie propriu-zisa cuprinde trei faze distincte:- Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj, platformelor dedepozitare, organizarea de santier;- Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea turbinei, pozarea liniilor electricesubterane pana la statia de conexiuni si punerea in functiune a turbinelor- Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si de eliminare a deseurilor deconstructie ramase

Perioada de exploatare este estimatӑ la 25 de ani, perioada cand vor avea loc lucrari de mentenanta side reparatii, fara a avea un impact suplimentar.

Perioada de dezafectare presupune,în functie de optiunea aleasă, dezafectarea turbinelor vechi sirestaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi. Aceasta activitate se poate estimapentru aproximativ 6 luni si pentru fiecare situatie aleasa se va reface cadrul natural afectat, fara unimpact suplimentar.

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectuluiImplementarea planului propus va genera urmӑtoarele activitӑți:- Activitӑți de transport echipamente și materiale de construcții;- Activitӑți de construcții montaj;- Activitӑți de monitorizare a impactului asupra biodiversitӑții/mediului ȋn zona;- Activitӑți de producție energie electricӑ din conversia energiei eoliene;- Activitӑți de mentenanțӑ pentru turbinele eoliene;- Activitӑți de colectare și transport a deșeurilor ȋn perioada de implementare a proiectului.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectuluiCurentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o reţea de linii electricesubterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA). Puterea produsă de turbină este evacuată prinintermediul unui panou de întreruptoare, aflat în interiorul turbinei la baza turnului şi este interconectat laun transformator ridicător montat la baza turbinei.


Pag. 32

Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri aeriene sau subteranecare conectează electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt instalate în şanţuri săpate pemarginea drumurilor de acces din proiect. În funcţie de studiile geologice făcute la loculamplasamentului, şanţurile săpate pentru cablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cuun material de umplutură, nisip şi pietriş, înainte de a adăuga stratul superior din materiale locale.Pentru o parte din traseele scurte aeriene se foloseşte un echipament de comutaţie pentru a facetrecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. In punctul de transformare, putereaelectrică de la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 20 kV şi livrată în SEN (Sistemul EnergeticNaţional).

În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate panouri deconexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai mulţi conductori curezistenţă mai mare.

1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impactcumulativ cu proiectul care este în procedura de evaluare şi care poate afecta aria naturalăprotejată de interes comunitar

Pentru evaluarea impactului s-au avut în vedere factorii de mediu cumulativi, acei factori de mediu careîşi cumulează efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte semnificative aspra populaţiei, floreişi faunei, şi în general asupra biodiversităţii. Pentru evaluarea impactului cumulativ produs în relaţia cualte planuri/proiecte propuse sau implementate s-a cuantificat impactul generat de implementareaparcurilor eoliene aflate în vecinătatea amplasamentului parcului eolian propus.

In urma analizării informaţiilor aflate la dispoziţia titularului PUZ, cât şi din datele deţinute până înprezent, în zona amplasamentului parcului eolian analizat au fost identificate planuri de urbanism şiproiecte aflate în diferite etape de reglementare: SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea; SC BRIBON WINDSRL Siliștea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea.

Datorită faptului că proiectul este amplasat cu precӑdere pe terenuri agricole, impactul acestuia tinde a finesemnificativ pentru biodiversitatea amplasamentului studiat.

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective,parcurgand distante apreciabile în căutare de hrană. Acestea in perioada migratiei au folosit in specialinaltimile de zbor intre 25-30m sau mai jos, înălţimea la care nu există un risc de coliziune cu paleteleturbinelor.

Stolurile mai numeroase inregistrate la specia Sturnus vulgaris s-au identificat la inaltimi de >150m, in special in zonele periferice ale parcului (ex. partea nord, nord-estica si sudica), fara a patrunde inperimetrul parcului. Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul nul.

Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi care s-au identificat inaceasta perioada. De obicei vânează solitare peste câmpia din zonă. Astfel, urmare a monitorizariirealizate mentionam urmatoarele aspecte: speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteazaperimetrul parcului eolian si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a sehrani in zona o perioada indelungata de timp.

Aceste specii de pasari rapitoare s-au inregistrat la inaltimi de zbor >150 m sau mai sus, situatedeasupra înălţimii riscului de coliziune. Studiile realizate releva faptul ca acestea vaneaza, indeosebi lainaltimi, ce le permit sa evite coleziunea cu turbinele eoliene, pasarile adaptandu-se cu usurinta noilorconditii de mediu.


Pag. 33

Impactul cumulat cu parcurile eoliene învecinateOperaţiile de construcţie a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale,adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp;dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de transport.

Realizarea simultană a celor 3 parcuri poate produce un efect negativ asupra aerului prin emisiiletemporare de praf şi noxe în perioada de construcţie provenite de la utilajele şi mijloacele de transportşi contribuie la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Impactul va fi local,reversibil, nesemnificativ, având în vedere că în perioada de construire vor fi utilizate utilaje verificateRAR.

Sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată - localitatea Sârbi, comuna Nicorești, județul Galaținu va fi afectată prin impactul generat de către zgomotul produs într-un interval redus de timp, înperioada de construcţie prin implementarea proiectelor simultan în special datorită distanţei faţă de zonalocuită (cca 0,7km).

În perioada de funcţionare a tuturor turbinelor eoliene conform proiecţiilor de dispersie a zgomotului înzonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor aflaţi în vecinătatea planului datoritădistanţei relativ mari faţă de zonele locuite, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de 30– 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

Se poate aprecia că între cele 3 parcuri este respectată distanţa reglementată prin Ordinul ANRE nr.4/2007 şi Ordinul nr. 49/2007, deci putem aprecia un impact cumulativ nesemnificativ:Pentru o înălţime maximă a pilonului de 49 m aceste zone vor fi: faţă de drumul public de interes national şi judeţean: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus3 m şi nu mai puţin de 50 m faţă de axul drumului. faţă de drumurile comunale şi de exploatare: minim lungimea palei, dar nu mai puţin de 30 m. faţă de LEA: minim înălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m, dar nu mai puţin de 100m. faţă de centrale eoliene aparţinând altor ferme eoliene: minim de 7 ori diametrul rotorului celui maimare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv minim de 4ori diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pedirecţia vântului; faţă de clădiri locuite: minim de trei ori înălţimea pilonului;În conformitate cu prevederile art. 1, alin.2, lit. 3 şi alin. 3, din regulamentul aprobat prin Ordinul comunMAPDR /MAI nr. 897/798/2005, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor amenajate cu lucrări deîmbunătăţiri funciare se face prin Ordin al Directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură şiDezvoltare Rurală pe baza Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi al Ministerului Agriculturii şiDezvoltării Rurale.

Impactul cumulat asupra factorului de mediu aşezărilor umaneImpactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi pozitiv deoareceinvestiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice a sectorului privat din zonă. Dezvoltareaactivităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de angajare a locuitorilor din comuna Nicorești, dar şidirijarea spre bugetul local a unor contribuţii semnificative prin taxe şi impozite.

Impact cumulativ generat de activitatea de transportDatorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact cumulativ asupracăilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapidă a


Pag. 34

acestora. Ca şi măsuri operaţionale se recomandă reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor înperioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot apărea deformări în structura căilor de acces şi emisiide pulberi, respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţiiautocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc.

Impactul cumulat asupra factorului de zgomot şi vibraţii- Există o zonă în jurul turbinelor unde zgomotul poate depăşi 55 dB(A), dar în această zonă nu suntreceptori umani. Efectul zgomotului asupra faunei locale este discutabil. Având în vedere continuitateaacestuia, zgomotul poate fi asociat cu un zgomot de fond, acceptat de faună. Cumularea impactului cuparcul vecin nu generează zone de impact semnificativ.- Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a unităţilor agricole dinvecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate execuţiei şi funcţionării parculuieolian, datorită repectӑrii distanţelor dintre proiecte, lipsa receptorilor sensibili, în zonă amplasamentuleste favorabil în dezvoltarea unui astfel de proiect.

Cuantificarea impactuluiCuantificarea impactului se va face prin Metoda MERI (Matricea Rapidă de Evaluare a Impactului).Metoda matricei de evaluare rapidă a impactului (MERI) se bazează pe o definiţie standard a criteriilorimportante de evaluare, precum şi a mijloacelor prin care pot fi deduse valori qvasi-cantitative pentrufiecare dintre aceste criterii, (reprezentate printr-o notă concretă, independentă). Impactul activităţilor cese vor desfăşura în cadrul proiectului sunt evaluate faţă de componentele de mediu şi se determinăpentru fiecare componentă o notă, folosind criteriile definite, asigurându-se astfel o măsurare aimpactului potenţial pentru componentele mediului.Criteriile importante de evaluare se încadrează în două grupe:• Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obţinut;• Criterii care, în mod individual, nu pot să schimbe scorul obţinut.

Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se determină prin folosirea unor formule simple.Formulele permit determinarea notelor pentru componentele individuale pe o bază definită. Sistemul denotare necesită simpla înmulţire a valorilor atribuite fiecarui criteriu din grupa (A). Folosirea înmulţiriipentru grupa (A) este importantă pentru că ea asigura exprimarea ponderii fiecarei note, în timp cesimpla însumare a notelor ar putea exprima rezultate identice pentru condiţii diferite. Valorile (notele)acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B) sunt adunate între ele pentru a da o sumă unică.Aceasta dă siguranţa că notele acordate individual nu pot influenţa scorul general, dar şi că importanţacolectivă a tuturor valorilor din grupa (B) este avută în vedere în totalitate. Suma notelor din grupa (B) seînmulţeşte apoi cu valoarea rezultată din înmulţirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scorfinal de evaluare (ES). In forma sa actuală procedura de calcul pentru MERI poate fi exprimată astfel:(a1) x (a2) = aT ; (b1) + (b2) + (b3) = bT ; (aT) x (bT) = ESunde:• (a1), (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A);• (b1), (b2), (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B);• aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A);• bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B);• ES este scorul de mediu pentru factorul analizat.


Pag. 35

Criterii si trepte de evaluare – Metoda MERICriteriul Scala Descrierea

A1 – Importanţamodificării mediului

4 Importanţa componentei naţionale/ internaţionale de mediu3 Important pentru interesele regionale/naţionale

2 Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere azonei locale

1 Important numai pentru condiţia locală0 Fără importanţă

A2 – Magnitudineamodificării mediului

+3 Beneficiu major important+2 Imbunătăţirea semnificativă a stării actuale+1 Imbunătăţirea stării actuale0 Neschimbarea stării actuale-1 Schimbare negativă a stării actuale-2 Dezavantaje sau schimbări negative semnificative- 3 Dezavantajele sau schimbӑri negative majore

B1 – Permanenţă1 Fără schimbări2 Temporar3 Permanent

B2 – Reversibilitate1 Fără schimbări2 Reversibil3 Ireversibil

B3 – Cumulativitate1 Fără schimbări2 Ne-cumulativ/unic3 Cumulativ sinergic

Conversia scorurilor de mediu în categorii de impactScorul de mediu (ES) Categorii Descrierea categoriei

+72 → +108 + E Schimbări/impact pozitiv major+36 → +71 + D Schimbări/impact pozitiv semnificativ+19 → +35 + C Schimbări/impact pozitiv moderat+10 → +18 + B Schimbări/impact pozitiv+1 → +9 + A Schimbări/impact uşor pozitiv0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică

-1 → -9 - ASchimbări/impact uşor negativ –nesemnificativ - nu necesită măsuri specifice dereducere

-10 → -18 - B Schimbări/impact negativ - necesită măsuri dereducere generale şi specifice

-19 → -35 - C Schimbări/impact negativ moderat - necesitămăsuri de reducere specifice

-36 → -71 - D Schimbări/impact negativ semnificativ -necesită măsuri compensatorii

-72 → -108 - E Schimbări/impact negativ majornecesită măsuri compensatorii


Pag. 36

Metoda MERI –Proiect Parc eolian Comuna Nicorești, Județul Galați

Factor de mediu /Componenta a

factorului de mediuImpact

Semnificaţia impactului Măsuri dereducere (dacă

este cazul)Comentarii Categorie

A1 A2 B1 B2 B3 ES Cat

Topografie, geologie şi soluri

Perturbarea solului 2 -1 2 2 2 Măsuri generale In perioada deconstruire -12 - B

Eroziunea solului 2 -1 2 2 2 Măsuri generale In perioada deconstruire -12 - B

Compactarea solului 1 -1 2 2 1 Măsuri generale In perioada deconstruire -5 -A

Pierderea de terenuri agricole 2 -1 3 3 3 Măsuri generale -18 -B

Resursele de apă

Perturbare temporară 0 0 1 1 1 0 NÎnnămolire / Sedimentare 0 0 1 1 1 0 NInterceptarea drenurilor şi cursurilorde apă 0 0 1 1 1 0 N

Resurse biologice

Perturbarea/eliminarea vegetaţiei 2 -1 2 2 2 Măsuri generale -12 -BRănirea sau mortalitateaincidentală a vieţuitoarelor sălbatice 3 -1 3 3 3 Măsuri specifice -27 -C

Pierderea şi alterarea habitatului 2 -1 3 3 3 Măsuri generale -18 -B

Calitatea aerului

Emisii ale vehiculelor în timpulconstrucţiei 1 -1 2 1 1 Măsuri generale -4 -A

Praf şi particule în timpul construcţiei 1 -1 2 1 1 Măsuri generale -4 -AReducerea poluanţilor atmosferici şi agazelor cu efect de seră 4 +3 3 3 3 +108 +E

Resurse vizuale/ Peisaj

Modificari vizuale ale peisajului 2 -1 9 3 3 Măsuri generale -18 -BImpact vizual asupra siturilor/privitorilor sensibili 2 -1 3 3 3 Măsuri generale -18 -B

Umbra alternantă asupra clădirilorînvecinate 2 0 3 3 3 0 N

Resurse culturale Impact vizual asupra resurselorarheologice 2 0 3 3 3 0 N

Perturbarea siturilor arheologice 3 0 3 3 3 0 N

ZgomotZgomot în perioada de construcţie 1 -1 2 2 2 Măsuri generale -6 -AZgomot în perioada de operareresimţit de locuitorii învecinaţi 1 -1 3 3 3 Măsuri generale -9 -A

TransportDeteriorarea covorului asfalticCongestionarea traficului / întârzieri 2 0 2 2 2 0 N

Îmbunătăţirea/extinderea reţelei de 2 +2 3 3 3 +36 +D


Pag. 37

transport

Socio-economic

Venituri la bugetul local 2 +3 3 3 3 +54 +DVenituri la bugetul deţinătorilor deterenuri 2 +3 3 3 3 +54 +D

Cheltuieli pe bunuri şi servicii 2 +1 3 3 3 +18 +BTurism 2 +2 3 3 3 +36 +DForţa de muncă pe termen scurt şilung 2 +3 2 1 1 +24 +C

Siguranţa publică

Dificultăţi în construcţie datorităechipamentelor , căderilor de obiecte,excavărilor deschise, electrocutărilor

2 0 2 2 2 0 N

Risc de accidente prin căderea degheaţă 1 0 3 3 3 0 N

Risc de incendiu 1 0 3 3 3 0 N

Comunicaţii

Interferenţe temporare cu semnalelede comunicaţii 2 0 3 3 3 0 N

Recepţie slabă a semnaluluianalogic TV 2 0 3 3 3 0 N

Utilitaţi şi servicii locale

Necesar de servicii de urgenţă şipoliţie 2 0 3 3 3 0 N

Relocarea reţelelor de distribuţie autilitaţilor şi a stâlpilor 2 0 3 3 3 0 N

Utilizarea terenului şi zonare

Impacte adverse şi pozitive asupraparcului eolian 2 0 3 3 3 0 N

Schimbări în caracterul comunităţii şia tendinţelor în utilizarea terenului 2 0 3 3 3 0 N


Pag. 38

Categoria -E -D -C -B -A N +A +B +C +D +ETopografie, geologie şi soluri 3 1Resursele de apă 3Resurse biologice 1 2Calitatea aerului 2 1Resurse vizuale / Peisaj 2 1Resurse culturale 2Zgomot 2Transport 1 1Socio-economic 1 1 3Siguranţa publică 3Comunicaţii 2Utilităţi şi servicii locale 2Utilizarea terenului şi zonare 2

TOTAL 0 0 1 7 5 16 0 1 1 4 1

Se identifică: 5 impacte în categoria uşor negativ (nesemnificativ);

- Compactarea solului- Emisii ale vehiculelor în timpul construcţiei- Praf şi particule în timpul construcţiei- Zgomot în perioada de construcţie- Zgomot în perioada de operare resimţit de locuitorii învecinaţi 7 impacte în categoria negativ (moderat spre nesemnificativ)

- Perturbarea solului- Eroziunea solului- Pierderea de habitat şi terenuri agricole- Perturbarea vegetaţiei- Alterarea habitatului- Modificări vizuale ale peisajului- Impact vizual asupra siturilor / privitorilor sensibili 1 impact în categoria negativ moderat:

- Rănirea sau mortalitatea incidentalӑ a vieţuitoarelor sălbatice 1 impact în categoria pozitiv

- Cheltuieli pe bunuri şi servicii 1 impact în categoria pozitiv moderat

- Forţa de muncă pe termen scurt şi lung 4 impacte pozitiv semnificativ

- Îmbunătăţirea / extinderea reţelei de transport- Venituri la bugetul local- Venituri la bugetul deţinătorilor de terenuri- Turism 1 impact pozitiv major

- Reducerea poluanţilor atmosferici şi a gazelor cu efect de seră

Încadrarea finală a proiectului de plan în categorii de impact se face după impactul cu scorul cel maimare. Astfel, impactul general al parcului eolian este unul pozitiv major.

1.13. Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediuluiAvizul custodelui - Asociația pentru Conservarea Diversitӑții Biologice Focșani.


Pag. 39

2. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementareaproiectului

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme,tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc.

2.1.1 Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conformFormularului Standard Natura 2000).

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zoneprotejate.

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunilebiogeografice continentală şi stepică.

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%).Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (harta din Formularulstandard Natura 2000)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsărienumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și a 25 de specii de pӑsӑri cu migrațieregulatӑ nemenționate ȋn Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ EC:


Pag. 40

Specii de pãsãri cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaþie:Rezidentã Cuibãrit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i DA056 Anas clypeata 30-60 i DA052 Anas crecca 50-80 i DA050 Anas penelope 170-230 i DA053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i DA055 Anas querquedula 1-3 p DA051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i DA043 Anser anser 350-500 i DA059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i DA061 Aythya fuligula 6-12 p B B C CA087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonarisleocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C CA096 Falco tinnunculus 10-15 p DA125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C BA459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i DA156 Limosa limosa 600-1000 i DA230 Merops apiaster 30-50 p DA017 Phalacrocorax carbo 50-120 i DA005 Podiceps cristatus 30-45 p DA048 Tadoma tadoma 2p DA161 Tringa erythropus 150-200 i DA162 Tringa totanus DA142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i DA179 Larus ridbundus 25-35 p 80-180 i D


Pag. 41

Notã: "A" - specia este foarte bine reprezentatã la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentatã la nvelul sitului; "C" - lanivelul sitului cuibãreºte o populaþie cu densitate care reprezintã mai puþin de 2 % din populaþia la nivel naþional; "D" - lanivelul sitului cuibãreºte o populaþie cu densitate redusã faþã de media, la nivel naþional (nesemnificativã la nivel naþional).

Caracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN04 2 331 Plaje de nisipN06 17 511, 512 Râuri, lacuriN07 4 411, 412 Mlaştini, turbăriiN09 4 321 Pajişti naturale, stepeN12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 7 231 PăşuniN16 22 311 Păduri de foioaseN26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale situluiEste o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de luncajoasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha,Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsăriacvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anasclypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanţăLunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate deinteres naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urmaacţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturiistrânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora deluncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites,Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele.

Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în caleamigraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egretaalba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinulachloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellusvanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sternahirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.)s.a.

VulnerabilitateActivităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere denisip şi pietriş, poluarea apei.


Pag. 42

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl.140 Păşunatul C 0 -300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -701 Poluarea apei B 0 -164 Curăţarea pădurii C 0 +220 Pescuit sportiv B 0 0230 Vânătoare C 0 -421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -502 Drumuri, drumuri auto C 0 -503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0952 Eutrofizarea B 0 -941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl.403 Habitare dispersată B 0 0421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul situluiSitul de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţieipentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010.Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejateROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentăm încontinuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interescomunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivulde investitie.

2.1.2 Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform FormularuluiStandard Natura 2000).

Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului InferiorNUMELE SITULUI: Lunca Siretului InferiorLOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33''Suprafaţa sitului (ha): 25.081Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47Regiunea biogeografică: continentala/stepicaRegiunile administrativeNUTS % Numele judeţuluiRO011 2 BacauRO026 42 VranceaRO024 49 GalatiRO021 7 Braila


Pag. 43

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele decampie, pana la cele montane, cuvegetatie din Ranunculionfluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercusrobur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilorrâuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270Rauri cu maluri namoloase cuvegetatie de Chenopodion rubri siBidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populusalba 9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepaeurosiberiana cu Quercus spp. 0.2 C C B C

91E0

Paduri aluviale cu Alnus glutinosasi Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicionalbae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophiluscitellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emysorbicularis P C B C B

1166 Trituruscristatus P C B C B

1188 Bombinabombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B1149 Cobitis taenia P C B C B2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobioalbipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus P C B B B


Pag. 44

schraetzer

1145 Misgurnusfossilis P C B C B

2522 Pelecuscultratus P C B C B

1134 Rhodeussericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewiaaurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv

. Izolare Global

1083 Lucanuscervus P C B C C

1014 Vertigoangustior P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie MotivM Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUICaracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN04 4 331 Plaje de nisipN06 25 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411, 412 Mlaştini, turbăriiN09 5 321 Pajişti naturale, stepeN12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PăşuniN16 34 311 Păduri de foioaseN26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval deAdjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni deterasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti aiSiretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intindepe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau,Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare,curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive –5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, caide comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent inlunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depunerialuviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprteainferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic estereprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care seprezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siretsi de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in


Pag. 45

principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupravegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera.Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara asitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale(aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de raurelativ putin afectata de activitati antropice.

Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce maifrecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor,accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieriilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestierealohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatiiasupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata,eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatieistiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% dinsuprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile privateapar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regionalCod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejateRO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta TalabascaRO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra

Managementul situluiOrganismul repsonsabil pentru managementul sitului:Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani

Planuri de management ale sitului:Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentruConservarea Diversitatii Biologice.

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interescomunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularulstandard al ariei naturale protejate de interes comunitar

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sirelatia acestora cu proiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:


Pag. 46

Nr.crt. Tip habitat % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1.3260 Cursuri de apă din zonele decâmpie, până la cele montane, cuvegetaţie din Ranunculion fluitantis şiCallitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

3.91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercusrobur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau Fraxinusangustifolia, din lungulmalurilor râurilor (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

4.3270 Râuri cu maluri nămoloase cuvegetaţie de Chenopodion rubri şiBidention

0,5 B C B B

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populusalba

9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepăeurosiberiană cu Quercus spp.

0,2 C C B C

7.91E0 * Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Pe amplasamentul proiectului nu exista habitate naturale, acestea fiind inregistarte in zona Siretuluiinferior (situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior). Habitatele respective aufost afectate prin activitati umane. Astfel, arboretele de lunca caracteristice zonei Siretului inferior ausuferit modificări în ceea ce priveşte structura vegetatiei, fiind afectate de introducerea speciilor alohtonede vegetatie (plantari de arborete (plop euramerican – Populus x canadensis, ce formeaza monoculturidestul de extinse in lunca raului).

In ceea ce priveste suprafaţa amplasamentului este constituita din terenuri agricole (agoecosisteme),dominante fiind culturile de cereale - grâu, porumb, floarea soarelui. Zonele marginale terenuriloragricole (drumuri de pământ etc.) sunt ocupate de vegetaţie ruderală.

Fig. 1. Amplasamentul parcului eolian Nicoresti, judetul Galati. Teren arabil


Pag. 47

Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabilede odihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna. Astfel, suprafata amplasamentului nu poate fiutilizata pentru cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de protecţiespecială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile de herpetofauna simamifere, incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior care nu isigasesc conditii prielnice de adapost, hranire pe terenurile din zona de amplasament studiata (suprafeteocupate de culturi agricole).

În concluzie, prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitate de interes comunitar. Pesuprafaţa analizata nu au fost identificate habitate de importanţă comunitară sau habitate care necesităprotecţie strictă.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vidra (Lutra lutra).Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, inimediata vecinatate a luciului de apa.Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator alapelor curate, specia fiind sensibila la poluare.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata inperimetrul studiat. Specia prefera mediul acvatic.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Popandău comun (Spermophilus citellus).Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, margineadrumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m.Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nua fost identificata pe amplasamentul studiat. Desi conditiile de mediu din zona ar perimite existentaspeciei in zona de studiu, totusi nu s-au identificat indivizi si vizuine ai speciei respective.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis).Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite devegetatie.Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). Inunele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe


Pag. 48

amplasamentul studiat. Este intalnita in habiate acvatice si nu terestre, precum este terenul parculuieolian.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Triton cu creastă (Triturus cristatus).Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră.Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine).Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa,din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni.Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Se intalneste in zone acvatice.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina).Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând înregiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare.Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, PodişulTransilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. La fel ca si specia precedenta prefera ecosisteme acvatice.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Avatul (Aspius aspius).Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sausalmastre, mai rar in partile indulcite ale marii.Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa situluipentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul căla nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă lanivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentulstudiat. Populeaza ecosisteme acvatice.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;


Pag. 49

Zvarluga (Cobitis taenia).Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape

statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare,nisipos sau argilos.Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Specie caracteristica apelor curgatatore, cat si statatoare, baltilor etc.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Porcusorul de nisip (Gobio kessleri).Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zonacrapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului.Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa situluipentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul căla nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare deconservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Populeaza cursurile de apa.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus).Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila.Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoaresi fund malos.Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Populeaza habitatele acvatice.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii

proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Raspar (Gymnocephalus schraetser).Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip,ocazional de pietris.Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţasitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Specie intalnita in zone acvatice.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;


Pag. 50

Tiparul (Misgurnus fossilis).Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona decoline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale.Prefera substratul malos si cu vegetatie.Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Prefera habitate acvatice (ape curgatoare, balti etc.).Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Sabita (Pelecus cultratus).Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurilesi lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor.Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii depesti.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Populeaza ecosisteme acvatice (rauri, lacuri etc.).Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Boarta (Rhodeus sericeus amarus).Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri seintalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zonamontana a raurilor.Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Intalnita in zone acvatice (rauri, ape statatoare).Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Dunarita (Sabanejewia aurata).Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cunisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase.Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Populeaza mediul acvatic (ape curgatoare).Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;


Pag. 51

Fusar (Zingel streber).Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris,nisip sau argila.Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Intalnita in zone acvatice. Prefera apele curgatoare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Fusar mare (Zingel zingel).Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltileDunarii ajunge rar.Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasametul studiat. Populeaza mediul acvatic. Prefera apele curgatoare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Radasca (Lucanus cervus).Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun.Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna inRomania, se intalneste in toate zonele cu paduri de stejar sau gorun.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul studiat. Intalnita in habitate forestiere, ce nu sunt prezente in zona de studiu.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Vertigo angustior.Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub

busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilorbatrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m.Distributie. Este o specie europeana, cu aeal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata si in Turcia,Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia estenecunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede).Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nua fost identificata pe amplasamentul studiat. Prefera zonele umede, suprefetele de teren cu umiditatesporita etc.


Pag. 52

Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate înanexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente însitul de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate peamplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui impact negativ semnificativasupra componentelor de habitat, floră şi faună desemnate pentru aceste arii protejate, urmare arealizării proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2,P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

De asemenea specificam ca prin realizarea proiectului nu este afectata integritatea sitului de importanțăcomunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior:- suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitara nu vor suferi reduceri de suprafetesi efective;- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;- punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar nuva fi afectata;- factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interescomunitar nu va fi influentat negativ;- nu vor aparea modificări ale dinamicii relaţiilor dintre componentele de de mediu (sol, apa, aer, flora sifauna), ce constituie structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnatepentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţiaacestora cu planul Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungulraurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, deregula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este ospecie clocitoare. Impact estimat. Specia nu s-a identificat pe amplasamentul studiat. Este o specie cepopuleaza zonele acvatice, incompatibile cu suprafata terenului studiat. Nu anticipăm un impactsemnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. ÎnRomânia are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în DeltaDunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea esteo specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu s-au observat indivizi a acesteispecii. Este identificata in habitate acvatice si nu terestre. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat dedezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați; Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România arestatut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rarşi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior -Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţiedensă. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Identificata in zone umede (balti, lacuri etc.). Nuanticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați.


Pag. 53

Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (WetlandsInternational 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventăîn estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythyanyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şibălţi întinse. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat dedezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasasi larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica.Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putinadanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb -Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Este o speciece populeaza habitate acvatice. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent înzona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parceolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3,județul Galați;

Chirighiţă neagra - Chlidonias niger. Specie oaspete de vară. Frecventa si larg raspandita in estul tarii,sporadica in rest. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, pe ape putin adanci cu vegetatieplutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj.Impact estimat. Nu s-a identificat in perimetrul proiectului. Populeaza habitate acvatice si nu terestre,cum este terenul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareaproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. ÎnRomânia are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe.Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o speciede pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentulanalizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comunaNicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna.Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii.Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circusaeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Nu s-a identificat pe perimetrul studiat. Populeazahabitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eoliancomuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județulGalați;

Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundrăpe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă maimari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat.Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu s-a intalnit in zona studiata. Nu anticipăm unimpact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;


Pag. 54

Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. ÎnRomânia are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorulţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca SiretuluiInferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacurişi bălţi întinse. Nu s-a identificat pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat dedezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. ÎnRomânia are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţinnumeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului LuncaSiretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia preferă zonele umedecu lacuri şi bălţi întinse. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. Nu anticipăm un impactsemnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. ÎnRomânia este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nuse cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl LuncaSiretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat.Prefera habitate acvatice. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impactsemnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În Româniaeste o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferiorciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Populeaza zoneumede. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm unimpact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit,oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibuleste realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie vechecazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o speciecuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse sidese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit.Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfrancioculrosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri,hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o speciecomuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Lipsa vegetatiei arbustivelimiteaza repartizarea speciei in zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de


Pag. 55

dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie largraspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observatin locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu frunteaneagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Lipsa vegetatiei arboricole siarbustive din zona de amplasament face ca specia sa nu fie prezenta in perimetrul studiat. Nu anticipămun impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungullitoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca SiretuluiInferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferatde această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificata in zone umede (lacuri, balti).Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întalnit in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata.Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibarestein colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. Însitul Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impactestimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. Prefera lacuri, balti cu vegetatie densa. Nuanticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 înregiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se aflăcea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul înRomânia: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotaluseste întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu esteprezentă pe amplasamentul studiat, incompatibila cu conditiile ecologice a speciei. Nu anticipăm unimpact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa.Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăresteîn mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării.Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este ospecie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zonaamplasamentului. Intalnita pe suprafete acvatice intinse (balti, lacuri etc.). Nu anticipăm un impactsemnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În Româniaeste o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe,Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită lacuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă.


Pag. 56

Prefera habitate acvatice cu balti si lacuri intinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat dedezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați;

Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii.Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi înpasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. Identificata in zone acvatice. Nuanticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați.

Asadar, in ceea ce privesc speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE,acestea, in majoritate specii acvatice, nu au fost observate in zona de amplasament, alte specii, precumLanius collurio (sfranciocul rosiatic), s-au identificat pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie;din speciile de pãsãri cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC,in zona invecinata amplasamentului proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați s-au observat in zbor: Falcotinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescarus razator), Merops apiaster (prigorie), Buteo buteo(sorecar comun).

2.2.2 Flora2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiatAstfel, în perimetrul prevăzut pentru realizarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, suprafaţa este acoperitaîn întregime de terenuri agricole (agoecosisteme), cu culturi de cereale - grâu, porumb, floarea soarelui.Zonele invecinate terenurilor agricole (drumuri de pământ etc.) sunt ocupate de vegetaţie ruderală.


Pag. 57

Fig. 2. Aspecte din zona de amplasament a parcului eolian

Conform descrierii tehnice a proiectului (Memoriu de prezentare, 2012, elaborat de S.C.CONSPROIECT S.A. Galati) perimetrul Parcului eolian Nicoresti este încadrat în Campia Tecuciului,situat la intersectia cu Colinele Tutovei (Piemontul Nicorestilor), parte componenta a PodisuluiMoldovenesc.

Amplasamentul studiat este situat pe malul stang al paraului Tecucel, in zona Campiei inalte.

Pe amplasament predomină suprafeţele cu culturi agricole (agroecosisteme), la marginea cărora seîntâlnesc sectoare de vegetaţie ruderală.

Zona perimetrului parcului eolian Nicoresti este lipsită de vegatie arboricola si arbustiva. Pădurile deamestec cu specii de stejar (Quercus robur, Q. pedunculiflora s.a) si alte esenţe de foioase (tei – Tiliacordata, frasin – Fraxinus excelsior, carpen - Carpinus betulus, cires - Prunus avium, arţar - Acerplatanoides, paltin - Acer pseudoplatanus ş.a.), instalate în trecut în această zonă, au fost înlocuite printerenuri agricole.În corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, Ed. TehnicăSilvică, Bucureşti 2005), vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tipde habitat: Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisiaannua şi Ballota nigra.

Tipul de habitat R8703 este constituit din trei tipuri de asociaţii vegetale: Arctio-Ballotetum nigrae(Felfoldy 1942) Morariu 1943, Balloto-Malvetum sylvestris Gutte 1966 şi Artemisietum annuae Morariu1943. Acest tip de habitat este foarte răspândit pe întreg teritoriul ţării, fiind specific mai ales în regiuniledin sud şi est.

Având în vedere prezenţa acestui habitat pe terenuri degradate de tip păşune, la limita cu terenuriagricole, structura vegetaţiei este constituită în special pe specii nitrofile, dintre care cel mai frecventîntâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisiaannua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum,Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante, are au o


Pag. 58

înălţime de aproximativ 30-40 cm, realizează o acoperire de 75-80% împiedicând instalarea plantelormai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatarica,Amatanthus crispus, Geranium pusillum.

Din punct de vedere al compoziţiei floristice speciile edificatoare sunt: Malva sylvestris, Artemisia annua,Ballota nigra, Arctium lapa, Conium maculatum. Specii caracteristice acestui habitat sunt: Malvasylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa.

Alături de aceste specii mai întâlnim şi altele specii care contribuie la completarea covorului vegetal:Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis,Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonorus cardiaca, Verbena officinalis.

Caracterizarea covorului vegetal de pe amplasamentul parcului eolian NicorestiVegetaţia este specifică Habitatului R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa,Artemisia annua şi Ballota nigra.

Remarcăm că compoziţia floristică este săracă find reprezentată în principal de următoarele specii:

Taraxacum officinalis (păpădie). Fam. Asteraceae, ord. AsteralesEste o plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate şi cu flori galbene grupate încapitule. Păpădia este găsită pretutindeni, unde se află vegetaţie, de la câmpie până în zona subalpină,prin locuri necultivate şi pe marginile drumurilor. Rădăcina de păpădie se poate folosi sub formă dedecoct în afecţiuni hepato-biliare, iar părţile aeriene intră în compoziţia ceaiurilor depurative, dietetice şigastrice. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nunecesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parculuieolian şi nici în faza de exploatare.

Amaranthus retroflexus (stir). Fam. Amaranthaceae, ord. CaryophyllalesEste o buruiană mărunt păroasă, cu frunze ovate, comună prin culturile prăşitoare. Deşi ştirul esteconsiderat o buruiană, în grădinile organice ajută la aerisirea solului. Frunzele sunt comestibile şi august asemănător spanacului. În ceea ce priveşte animalele domestice, precum vitele şi porcii, ştirul areproprietăţi toxice. Anumite specii de Amaranthus au fost consumate de către oameni (în special înAmerica de Sud - Mexic-5000 a.C.) încă de acum 7000 ani datorită faptului că această plantă este maihrănitoare chiar mai mult decât porumbul, grâul, sau alte cereale. Se pot consuma atât frunzeleproaspete, cât și semințele uscate sub diferite forme. În plus, cultivarea ei este foarte ușoară deoareceeste foarte rezistentă în orice climă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională(directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioadade execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Matricaria inodora (muşeţel nemirositor). Fam. Asteraceae, ord. AsteralesSe aseamănă cu muşeţelul mirositor, dar are capitulele mai mari şi mai numeroase. Are tulpina înaltă,cu multe ramificaţii, frunzele mici şi puternic divizate. Se găseşte din zona de câmpie până aproape decea montană. Preferă pajiştilor, grădinile, islazurile, marginea drumurilor, grădini etc. Nu este inclusă înnici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale deconservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Lotus corniculatus (ghizdei). Fam. Fabaceae, ord. FabalesGhizdeiul este o plantă semiculcată, înaltă de 10-70 cm., ierboasă, perenă, frecventă pe păşuni şifâneţe unde uneori, ajunge specie dominantă, spontană, mai rar cultivată, cu valoare furajeră, meliferă


Pag. 59

şi medicinală. Specia Lotus corniculatus mai poartă denumirea populară de ghizdei mărunt pentru a sediferenţia de specia Lotus ulginosus (ghizdeiul mare), cu o reprezentare sporadică la noi. Ghizdeiul arefrunze trifoliate care se înserează pe tulpini care sunt repente la bază, apoi ascendente. La subsioaralimbului frunzelor compuse (trifoliate) cresc stipele foarte asemănătoare foliolelor. Florile sunt zigomorfe,galbene, portocalii, mai rar roşii, grupate în umbele simple. Fructele sunt păstăi mici în care se formeazăseminţe reniforme brune. Planta creşte de la câmpie până la munte având pretenţii reduse la acido-bazicitatea solului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directivaHabitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţiea parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Agropyron repens (pir târâtor). Fam. Poaceae, ord. PoalesSpecie perenă, cu stoloni lungi şi ramificaţi. Inflorescenţa este un spic compus, având spiculeţeleaşezate cu partea lată pe rachis. Spiculeţele au la bază 2 glume ascuţite. Paleele inferioare sunt acutesau scurt-aristate. Pirul este o buruiană deosebit de păgubitoare culturilor de câmp, răspândită atât înculturi cât şi pe pajiştile naturale, îndeosebi în luncile inundabile ale râurilor. Nu este inclusă în nici olistă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale deconservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Xanthium spinosum (holeră). Fam. Asteraceae, ord. AsteralesPlanta anuală, frecventă în locuri ruderale, margini de drumuri, pe păşuni. Se prezintă sub forma uneitufe ramificate. Frunzele sunt trilobate şi au la baza spini trifurcaţi. Pe dos, ele sunt alb-tomentoase.Florile sunt unisexuate şi grupate în calatidii separate, cele mascule sunt în vârful ramurilor, iar celefemeieşti mai jos, la subsuoara frunzelor. Calatidiile mascule sunt mici, globuloase, cu flori numeroase.Florile femele, grupate câte doua, sunt închise în foliolele involucrale concrescute. Calatidiul femel areaspectul unui fruct fals. Foliolele involucrale sunt prevăzute cu spini îndoiţi la vârf. Calatidiile se agaţă delâna oilor, depreciind-o. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directivaHabitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţiea parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Trifolium repens (trifoi alb). Fam. Fabaceae, ord. FabalesFrunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adunate pe peţioluri, iar florile sunt grupateîn inflorescenţe mici albe, roşii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puţine seminţe, sunt închise încaliciu. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nunecesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parculuieolian şi nici în faza de exploatare.

Arctium lappa (brusture). Fam. Asteraceae, ord. AsteralesBrusturele este oarecum înalt, putând ajunge până la 2 metri înălţime. Are frunze mari, alternate,cordate, cu un peţiol lung şi pufoase pe partea inferioară. Florile sunt mov-violet şi grupate în capituleglobulare, unite în grupuri. Acestea apar la mijlocul verii. Capitulele sunt înconjurate de un involucruformat din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permiţând să se agaţe de blanaanimalelor şi să fie cărate pe distanţe mari. Fructele sunt achene; sunt lungi, comprimate, cu papusuriscurte. Rădăcina cărnoasă poate ajunge până la 50 cm lungime. Nu este inclusă în nici o listă deprotecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Chenopodium album (talpa gâştei). Fam. Amaranthaceae, ord. CaryophyllalesTalpa gâştei este o plantă erbacee, perenă, cu înălţimea maximă de 150 cm. Secţionate, tulpinile şiramurile, care sunt păroase pe margini, se prezintă în patru muchii. Frunzele sunt opuse, cele de la


Pag. 60

bază au forma palmei, fiind divizate adânc în 5 lobi. Frunzele mijlocii au 3 crestături, iar cele din vârfultulpinii sunt alungite si dinţate. La subsuoara frunzelor se găsesc florile de culoare roz, grupate îninflorescenţe mici, care înconjoară tulpina. Floarea este formată dintr-un caliciu in formă de tub cu 5sepale unite între ele, fiecare sepal terminându-se cu o ţeapă. Corola prezintă un inel păros, bilabiat, deforma unei guri, fiind de două ori mai mare decât caliciul. Partea superioară a corolei este de forma unuicoif, acoperit cu peri mărunţi. Planta înfloreşte din iunie până în septembrie. Creşte pe margineadrumurilor, prin locuri necultivate si pe marginea drumurilor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţieeuropeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Verbena officinalis (verbenă). Fam. Verbenaceae, ord. LamialesEste o plantă din flora spontană, foarte răspândită în Europa. În România creşte pe terenuri virane, pelângă drumuri şi garduri. Verbena are tulpina în patru muchii, înaltă de până la 2 m, ramificată. Frunzelesunt dinţate, ascuţite spre vârf şi acoperite cu perişori. Florile cresc în inflorescenţă, ca un spic, în vârfultulpinilor şi sunt roz violacee. Înfloresc din iulie până în septembrie. Printre elementele chimice dincompoziţia plantei se regăsesc: substanţe amare, emulsină, invertină, verbenolină (glicozid), heterozidecardiotonice, tanin, substanţe minerale. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană saunaţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Cirsium arvense (pălămida). Fam. Asteraceae, ord. AsteralesEste una din buruienile cele mai frecvente şi mai păgubitoare. Are înrădăcinarea adâncă. Tulpina poateatinge 1,50 m înălţime. Frunzele sunt lanceolate, întregi sau penat-lobate, lobii fiind terminaţi în spini.Calatidiile cilindrice sunt grupate corimbiform. Florile roz-liliachii sunt unisexuate, sesile, găsindu-se încalatidii diferite. Achenele sunt prevăzute cu papus lung. Nu este inclusă în nici o listă de protecţieeuropeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Atriplex tatarica (lobodă sălbatică). Fam. Chenopodiaceae, ord. CaryophyllalesPlantă care creşte în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, printre culturi. Poate ajunge până la 100cm înălţime, dar la fel de bine se poate întinde şi pe pământ. Frunzele sunt alternante, peţiolate,triunghiulare sau ovate; florile sunt terminale, în inflorescenţe înalte, roşiatice. Nu este inclusă în nici olistă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale deconservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului). Fam. Brassicaceae, ord. BrassicalesTraista ciobanului este o planta anuala care apare primavara devreme. Din mijlocul unei rozete defrunze iese tulpina pe care sunt insirateflorile. Intreaga planta este inalta de 15-30 cm. Frunzele bazilaresunt alungite, adanc scobite, uneori pana la nervura principala. Frunzele tulpinale sunt rare, nedintatepe margini, imbracand tulpina cu baza lor. Florile sunt mici, asezate pe o codita lunga, avad 4 sepaleverzi cu dunga alba, 4 petale de culoare alba si 6 stamine. Fructul are forma triungiulara. Infloreste dinluna aprilie pana toamna tarziu. Inflorirea are loc de jos in sus, astfel ca pe aceeasi tulpina vom intalnifructificatii si flori. Este o planta comuna, raspandita pe terenurile cultivate si necultivate, pe margineadrumurilor, pe langa ziduri etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională(directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioadade execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.


Pag. 61

Polygonum aviculare (troscot). Fam. Polygonaceae, ord. PolygonalesTroscotul este o planta ierboasa, anuala, cu tulpinile ramificate si intinse pe pamant, acoperite pana lavarf cu frunze. Frunzele sunt liniar-lanceolate, lungi de cca. 3 cm si late de 0,5-1 cm. Sunt glabre peambele fete, cu marginile intregi. In locurile unde frunzele sunt fixate pe tulpina se observa o membranaalbicioasa ce inconjoara tulpina, numita ochree. La subsuara frunzelor se afla 2-4 flori de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Fiecare floare are 5 diviziuni ce tin locul sepalelor si petalelor. Urmeaza apoi8 stamine ce inconjoara un ovar cu 3 stile. Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta este comunain toata tara. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şinu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parculuieolian şi nici în faza de exploatare.

In concluzie, valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse înlistele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de construcţie aparcului eolian şi nu se impun măsuri speciale nici în faza de execuţie şi nici în faza de exploatare.

2.2.4 Fauna2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatateLa nivelul zonei luată în studiu – amplasament Parc eolian Nicoresti - biodiversitatea animală este relativsăracă datorită predominanţei terenurilor agricole, fauna de nevertebrate şi vertebrate semnalată fiindspecifică acestui tip de habitat. Dintre nevertebrate cele mai multe specii au fost din grupa insectelor, iardintre vertebrate – speciile de pasari au fost cele mai bine reprezentate.

Caracterizarea speciilor semnalate in zona de amplasament a Parcului eolian NicorestiPe amplasamentul parcului eolian au fost observate următoarele grupe şi specii de animale:

Fauna de nevertebrate. Moluşte: Cepaea vindobonensis, Fam. Helicidae, ord. Stylomatophora: Specie comună în grădini, păşuni, zoneînsorite. Este răspândită în toată ţară. Pe amplasament a fost observată în număr mic de exemplare,atât pe terenurile cultivate, cât şi pe islazuri, ca urmare a practicilor agricole şi a păşunatului. Nu esteinclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsurispeciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în fazade exploatare.Aranee: Aranea diadema (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, ord. AraneaeSpecie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Preferă tufişurile, dar şi solurile bineacoperite de vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată atât în terenurile agricole, cât şi în islazuri,într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională(directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioadade execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.Insecte: Decticus verrucivorus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, ord. OrthopteraSpecie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Peamplasament a fost semnalată frecvent, atât pe terenurile agricole, cât şi în islazuri. Nu este inclusă înnici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale deconservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare. Eurygaster maura (ploşniţa cerealelor), Fam. Scutelleridae, ord. HemipteraEste o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şidiferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze,


Pag. 62

tupini şi spice (ariste, glume şi boabe). Pe amplasament a fost semnalată pe terenurile agricole cultivatecu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională(Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioadade execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Eurygaster austriaca (ploşniţa cerealelor), Fam. Scutelleridae, ord. HemipteraEste o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şidiferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze,tupini şi spice (ariste, glume şi boabe). Pe amplasament a fost semnalată pe terenurile agricole cultivatecu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională(Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioadade execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Formica rufa (furnică), Fam. Formicidae, ord. HymenopteraSpecie comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Pe amplasamentsemnalată peste tot în număr mare de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeanăsau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectatăîn perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Bombus terrestris (bondar), Fam. Apidae, ord. HymenopteraSpecie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament a fostsemnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu esteinclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsurispeciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în fazade exploatare. Apis mellifera (albină), Fam. Apidae, ord. HymenopteraSpecie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament a fostsemnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu esteinclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsurispeciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în fazade exploatare. Coccinella septempunctata (gărgăriţă), Fam. Ciccinellidae, ord. ColeopteraSpecie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Pe amplasament a fostsemnalată sporadic, mai ales în zona islazurilor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeanăsau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectatăîn perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Anisoplia austriaca (cărăbuşul cerealelor), Fam. Scarabaeidae, ord. ColeopteraSpecie comună, dăunătoare pentru terenurile agricole. Adulţii rod boabele în lapte sau în pârgă lacereale, mai ales la grâu şi secară. Boabele atăcate prezintă rozăturineregulatela suprafaţă, iar la invaziimari pot fi distruse complet. pe amplasament au fost observate doar câteva exemplare pe terenurileagricole cultivate cu grâu. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (DirectivaHabitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţiea parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Pieris brassicae (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, ord. LepidopteraSpecie comună în întreaga ţară. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschiseetc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, fără a fi numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă deprotecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Pieris rapae (fluturele alb al rapiţei), Fam. Pieridae, ord. LepidopteraSpecie comună în întreaga ţară. Se aseamănă foarte mult cu Pieris brassicae, cu care se poateconfunda foarte uşor. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Peamplasament a fost semnalată frecvent, fără a fi numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie


Pag. 63

europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Calliphora vicina, Fam.Calliphoridae, ord. DipteraSpecie comună pe tot cuprinsul ţării, de la malul mării până în zonele montane. Modul de viaţă o faceunul dintre cei mai mari transmiţători de boli din rândul insectelor pentru sănătatea umană. Peamplasament a fost semnalată frecvent, dar fără a fi numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă deprotecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Melanostoma scalare, Fam. Syrphidae, ord. DipteraSpecie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Pe amplasament a fostobservată rar, mai ales în terenurile agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană saunaţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Fauna de vertebrate. Reptile.Au fost semnalate următoarele specii: Lacerta viridis (guşter), Fam. Lacertidae, ord. SquamataSpecie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusa inAnexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Specia a fost identificata in afaraamplasamentului prin putine exemplare. Datorită mobilităţii specia este greu de depistat, fapt ceea ceeste în avantajul conservării şi protecţiei ei. Totuşi se impun luarea unor măsuri de protecţie a speciei,respectiv respectarea cu stricteţe atât a traseelor de transport deja existente, cât şi a celor noi care vor fiprevăzute pe amplasament. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde laapariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde a fost observată specia (inafara amplasamentului), precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, considerăm că specia nu va fiinfluenţată negativ în faza de construcţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Fam. Lacertidae, ord. SquamataSpecie comună întalnta prin pajişti, tufişuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, pe malurileierboase ale băltilor. Specie inclusa in Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011.La fel ca si specia precedentă – guşterul, şopârla cenuşie a fost întalnită într-un număr redus deexemplare, în zonele mărginaşe, la hotarul terenurilor agricole şi zonele cu vegetaţie ruderală. Speciaare o mobilitate şi un grad de adaptabilitate sporit, astfel nu va fi afectată de lucrările de execuţie şiexploatare a parcului eolian. Se impun, totuşi unele măsuri de protecţie, similare cu cele specificate încazul guşterului, prin respectarea traseelor de transport în cadrul amplasamentului parcului eolian.Datorită biologiei acestei specii si plasticităţii ei ecologice, suntem de părere că specia nu va fi afectatănegativ pe perioadele de execuţie şi exploatare a a parcului eolian.

AvifaunaDin punct de vedere fenologic speciile de păsări semnalate au fost grupate astfel (Fig. 3):

- sedentare: 11 specii;

- parţial migratoare: 7 specii,

- oaspeţi de vară: 5 specii.


Pag. 64

Fig. 3. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona studiata


Pag. 65

Tabelul nr. 1 Specii de păsări observate in zona amplasamentului parcului eolian Nicoresti, judetul Galati

Nr.crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Familia Ordinul TipF TipE Observatii

1. Buteo buteo Şorecar comun Accipitridae Falconiformes MP Ter în zbor2. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes MP Ter în zbor3. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes S Ter în zbor/pe sol4. Coturnix coturnix Prepeliţă Fasianidae Galiiformes OV Ter în zbor5. Larus ridibundus Pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP Acv în zbor/pe sol6. Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes S Ter în zbor7. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes OV Ter în zbor8. Upupa epops Pupăză Upupidae Coraciiformes OV Ter în zbor/pe sol9. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes S Ter în zbor/pe sol10. Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter în zbor/pe sol11. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes OV Ter în zbor12. Motacilla alba Codobatură albă Motacillidae Passeriformes OV Ter în zbor/pe sol13. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes S Ter în zbor14. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes S Ter în zbor/pe sol15. Corvus frugilegus Cioară de semănătură Corvidae Passeriformes S Ter în zbor/pe sol16. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes S Ter în zbor/pe sol17. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes MP Ter în zbor18. Passer montanus Vrabie de câmp Passeridae Passeriformes S Ter în zbor19. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes MP Ter în zbor20. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes S Ter în zbor21. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes S Ter în zbor22. Carduelis cannabina Cânepar Fringillidae Passeriformes MP Ter în zbor/pe sol23. Emberiza citrinella Presură galbenă Emberizidae Passeriformes S Ter în zbor/pe sol

Legendă:TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP-parţial migratoare; OV-oaspeţi de vară; P-specii pasaj; TipE – tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru).


Pag. 66

Tabelul nr. 2 Efectivele speciilor de păsări semnalate în zona studiata

Nr.Crt

Nume ştiinţific 2012II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Buteo buteo 2 1 1 1 42. Falco tinnunculus 1 13. Coturnix coturnix 4 34. Perdix perdix 6 55. Larus ridibundus 5 4 7 126. Streptopelia decaocto7. Merops apiaster 5 3 98. Upupa epops 2 1 19. Galerida cristata 2 5 710. Alauda arvensis 4 6 511. Hirundo rustica 3 7 2 5 3 1112. Motacilla alba 5 1 313. Parus major 7 5 6 4 2 1 414. Pica pica 1 4 2 2 5 4 1 3 2 1 5 3 2 4 7 5 215. Corvus frugilegus 12 10 7 14 5 9 2 3 4 2 5 3 3 7 9 10 15 20 11 35 4016. Corvus corone cornix 3 6 4 8 3 2 9 4 12 8 18 1117. Sturnus vulgaris 28 1118. Passer montanus 28 24 34 20 19 22 14 11 15 23 22 35 38 45 37 24 20 32 28 37 4119. Fringilla coelebs 5 10 7 14 620. Carduelis chloris 17 8 5 15 1221. Carduelis carduelis 5 7 2 422. Carduelis cannabina 26 13 923. Emberiza citrinella 11 9 14


Pag. 67

Speciile de pasari semnalate pe amplasamentul parcului eolian si efectele realizarii investitiei asupraacestora sunt prezentate in continuare (a se vedea Tab. 1,2):

Specie /nume popular Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Buteo buteo (familiaAccipitridae) - şorecarcomun

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -.Inclusă în Convenţia dela Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie parţialmigratoare. Nu cuibăreşte în arealul desemnat; probabil cuibăreşte înPadurea Garboavele. Specia a fost observată în zbor, la înălţime destul demare, inclusiv in migratie. Nu necesită măsuri speciale de conservare.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici înfaza de exploatare.

Falco tinnunculus(familia Falconidae) -vânturel roşu

Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie parţialmigratoare. Nu cuibăreşte în arealul desemnat; probabil cuibăreşte în zonaPadurii Garboavele. Specia a fost observată doar în zbor, în efectivereduse. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu esteafectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Coturnix coturnix(familia Fasianidae) -prepeliţă

Statut european: specie vulnerabilă. Categoria SPEC: 3. Inclusă înDirectiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III; Convenţiade la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de vară. Probabil cuibăreşte peamplasamentul parcului eolian in zone cultivate. Nu necesită măsurispeciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie aparcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Phasianus colchicus(familia Fasianidae) -fazan

Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi înAnexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilăfiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu a fost observat pe amplsamentulparcului eolian. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Larus ridibundus(familia Laridae) -pescăruş râzător

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie parţialmigratoare. Nu cuibăreşte pe amplasamentul parcului eolian. Peamplasament a fost semnalată în zbor, la înălţimi variabile. Direcţia dezbor est-vest. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu esteafectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Streptopelia decaocto(familia Columbidae) -guguştiuc

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nucuibăreşte în areal, dar cuibăreşte în localităţile învecinate. A fostsemnalată în zbor în deplasare de la o zonă la alta. Nu necesită măsurispeciale de conservare. Specia nu este afectată în perioada de execuţie aparcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Merops apiaster(familia Meropidae) -prigorie

Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă înConvenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specieoaspete de vară. Nu cuibăreşte în arealul studiat. A fost observată înperioada postreproductivă (migraţia de toamnă), în zbor. Specia nu esteafectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Upupa epops (familiaUpupidae) - pupăză

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în arealulparcului eolian, probabil in terenurile limitrofe. În aria proiectului seîntâlneşte accidental. Specia nu este afectată în perioada de execuţie aparcului eolian şi nici în faza de exploatare.


Pag. 68

Galerida cristata(familia Alaudidae) -ciocârlan

Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă înConvenţia de la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nu cuibăreşte înarealul parcului eolian. A fost semnalată în zbor, dar şi pe sol, în efectivemici, in terenuri marginase parcului eolian. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Alauda arvensis(familia Alaudidae) -ciocârlie de câmp

Statut european: specie vulnerabilă. Categoria SPEC: 3. Inclusă înDirectiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specieparţial migratoare, observata in zbor. Cuibăreşte în terenurile agricole dinperimetrul parcului eolian. Specia nu este afectată în perioada deexecuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Hirundo rustica (familiaHirundinidae) -rândunica

Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă înConvenţia de la Berna, Anexa III. Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşteîn zona amplasamentului parcului eolian, dar cuibăreşte în localităţileînvecinătate. În areal se întâlneşte mai ales în căutare de hrană. Nu aufost semnalate stoluri mari; a fost observată în zbor mai ales în afaraperioadei cuibaritului. Specia nu este afectată în perioada de execuţie aparcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Motacilla alba (familiaMotacilide) -codobatura albă

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în arealulparcului eolian. A fost observată mai ales primavara si toamna, inmigratie), in zbor, cat si pe sol. Specia nu este afectată în perioada deexecuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Parus major (familiaParidae) - piţigoi mare

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie sedentară. Nu cuibăreşte pe amplasament,probabil in Padurea Garboavele. A fost semnaltă în zbor, în efective mici.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici înfaza de exploatare.

Pica pica (familiaCorvidae) - coţofana

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nucuibăreşte în arealul parcului eolian, unde se întâlneşte în zbor, rar pe sol,în număr redus de exemplare pe tot parcursul anului. Specia nu esteafectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Corvus frugilegus(familia Corvidae) -cioara de semănătură

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nucuibăreşte în arealul parcului eolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pesol, în efective medii pe tot parcursul anului. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Corvus corone cornix(familia Corvidae) -cioara grivă

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nucuibăreşte în arealul parcului eolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pesol, în efective mici pe tot parcursul anului. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Sturnus vulgaris(familia Sturnidae) -graur

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nucuibăreşte în arealul parcului eolian; a fost observată în zbor, în efectivemedii. Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şinici în faza de exploatare.

Passer montanus(familia Passeridae) -vrabia de câmp

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa III. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul parculuieolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective medii şi mari petot parcursul anului. Specia nu este afectată în perioada de execuţie aparcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Fringilla coelebs(familia Fringillidae) -

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în DirectivaPăsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Specie parţial


Pag. 69

cinteză migratoare. Nu cuibăreşte în arealul parcului eolian, unde se întâlneşte înzbor, dar şi pe sol, în efective mici şi medii. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Carduelis chloris(familia Fringillidae) -florinte

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul parculuieolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective mici. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Carduelis carduelis(familia Fringillidae) -sticlete

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul parculuieolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective mici. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Carduelis cannabina(familia Fringillidae) -cânepar

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie parţial migratoare. Nu cuibăreşte în arealulparcului eolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective mici.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici înfaza de exploatare.

Emberiza citrinella(familia Emberezidae) -presură galbenă

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenţiade la Berna, Anexa II. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul parculuieolian, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective medii. Specianu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza deexploatare.

Mamifere: au fost semnalate un număr de 3 specii:- Talpa europaea (cârtiţă), Fam. Talpidae, ord. SoricomorphaSpecie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a fost

semnalată atât în terenurile agricole, într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă deprotecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.Specia nu este afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Lepus europaeus (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. LagomorphaSpecie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Pe

amplasament a fost semnalată în terenurile agricole, o singură dată, un exemplar. Este inclusa inAnexa 4A din Legea nr. 49/2011. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu este afectată înperioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

- Microtus arvalis (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. RodentiaSpecie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Pe amplasament a fost semnalată în

terenurile agricole, într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţieeuropeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nueste afectată în perioada de execuţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Din alte specii de mamifere fac parte si chiropterele (liliecii). Acestea reprezintă un grup demamifere insectivore, nocturne, care datorită impactului antropic din ce în ce mai accentuat din ultimaperioadă, a intrat în declin la nivel european şi conservarea lor trebuie privită ca o prioritate.

Dintre habitatele folosite de către lilieci, zonele deschise, reprezentate de culturi agricole şivegetatie ruderala, sunt cel mai puţin frecventate. În astfel de zone însă, pot exista drumuri de zbor aleliliecilor în perioada de migraţie (primăvara şi toamna).

Liliecii urmează două tipuri de drumuri de zbor de la adăpost la locul de hrănire (acestea pot fide-a lungul şirurilor de copaci sau tufişuri, în păduri, la lizieră sau în spaţiu deschis); de la adăpostul devară la cel de iarnă şi invers (acestea sunt rute de migraţie, efectuate în spaţiu deschis sau de-a lungulşirurilor de copaci).


Pag. 70

În ceea ce priveşte zonele de hrănire, liliecii preferă zonele împădurite, liziera pădurilor, poienile,habitatele umede şi localităţile. Liliecii se adăpostesc în păduri, parcuri (lilieci de scorbură), localităţi(lilieci antropici) şi în adăposturi subterane (lilieci de peşteră).

În zona temperată liliecii sunt activi în perioada martie – noiembrie, iarna aceştia hibernează(decembrie - februarie). În martie – aprilie şi septembrie – octombrie sunt perioade de migraţie, liliecii sedeplasează de la adăposturile de iarnă la cele de vară şi invers.

În sud-estul Romaniei sunt cunoscute rute de migraţie de la 3 specii de lilieci: Pipistrellus nathusii,Nyctalus noctula şi Pipistrellus pipistrellus (HUTTERER et al., 2005).

Pipistrellus nathusii Nyctalus noctula

Pipistrellus pipistrellus

Fig. 4. Deplasările pe distanţe lungi, documentate, pentru cele 3 specii care traversează sud-estulRomaniei (HUTTERER et al., 2005 )

În zona studiata, cercetări privind fauna de chiroptere sunt puţine. Majoritatea cercetărilorefectuate până în prezent în această regiune, privesc doar aparitii accidentale in migratie.

Mentionam, ca turbinele eoliene din Parcul eolian Nicoresti, vor fi situate în habitat deschis –terenuri agricole. Pe perimetrul parcului eolian nu sunt prezente şiruri de copaci/ tufişuri, ce ar favorizadeplasarile liliecilor intre adaposturile lor si zonele de hranire.

În cadrul evaluărilor în teren, au fost efectuate înregistrări, cu ajutorul detectorului cu expansiunede timp. De asemenea, a fost folosit şi detectorul heterodin, pentru o mai bună identificare a speciilor dechiroptere. Înregistrările au fost efectuate în puncte fixe şi pe transecte.

Acestea ne-au ajutat să înregistrăm semnale bioacustice, materializate în sonograme, pe bazacărora au fost identificate speciile prezente.

Ulterior, înregistrările realizate – sonograme – au fost analizate cu ajutorul unor programeinformaţionale speciale (CoolEdit). Analizând sunetele prezentate sub forma sonogramelor, în funcţie defrecvenţa minimă, frecvenţa maximă, durată şi formă, obţinem informaţii privind identitatea specieiînregistrate şi tipul de activitate pe care liliecii respectivi o desfăşoară în momentul înregistrării.


Pag. 71

Înregistrările au fost efectuate în puncte fixe (5-10minute) şi pe transecte ce pleacă din punctelefixe stabilite. Transectele au avut lungimea de 200 m şi au fost efectuate în habitate deschise (câmpuriagricole, drumuri).

Informaţiile privind grupul chiropterelor incluse în acest studiu au fost colectate prin vizite lunare înfiecare locaţie astfel încât să putem aduna informaţii relevante asupra diversităţii şi activităţilordesfăşurate de acest grup de mamifere în teritoriile investigate care ulterior au fost analizate şiinterpretate.

Au fost cercetate tipuri de habitat: terenuri agricole (amplasamentul parcului eolian). S-a identificat oactivitata scazuta a chiropterelor in zona de amplasament a parcului eolian. Nu s-au semnalat culuoareimportante de zbor, elemente ce ar demonstra deplasari a acestora intre adaposturi si habitatele dehranire.

Specii de chiroptere identificate in zona de studiu

Nr.crt Specia Directiva Habitate,

Anexa 4Culturi

agricoleDe-a lungul drumurilor,

siruri de copaci1. Nyctalus noctula x x -2. Pipistrellus pipistrellus x x -3. Pipistrellus nathusii x x -4. Pipistrellus kuhlii x x -

În perioada observatiilor activitatea de zbor a fost foarte slabă. Au fost observate câteva drumuri dezbor, la speciile: Pipistrellus pipistrellus, P. nathusii, P. kuhlii si Nyctalus noctula.

Pipistrellus pipistrellus(Schreber, 1774) – pipistrelul miccomun

Silueta este foarte micã, cu aripi lungi si înguste. Zborul esteneregulat si haotic. Ritmul sunetelor este relativ rapid. Intalnitlanga vegetatie, de-a lungul apelor.

Pipistrellus nathusii (Keyserling& Blasius, 1839) - pipistrelul luiNathusius

Zboarã rapid si mai drept, mai mult în habitate deschise.Comparat cu cel de la P. pipistrellus, sunetul este mai lung si seaude mai grav. Zonele de vânãtoare sunt deasupra apelor, laliziera pãdurilor, deasupra pãsunilor si uneori în pãdurile bãtrâne.

Pipistrellus kuhlii (Kuhl, 1817) -pipistrelul cu bandã alarã albã

Zbor relativ lent si drept mai ales în habitat deschis. Ritm între P.pipistrellus si P. nathusii. Intalnit langa vegetatie, constructii.

Nyctalus noctula (Schreber,1774) – liliacul mare de amurg

Siluetã mare cu aripi lungi si înguste. Zborul este rapid si regulat.Ca si zonã de hrãnire preferã locuri descoperite, pãduri deschise.

Nu au fost identificate zone de hrănire în perimetrul parcului eolian. Zone de hrănire ar putea fiprezente în localităţile (Sarbi, Dobrinesti, Nicoresti) si imprejurimi.

In concluzie, urmare a studiilor din zona de amplasament a Parcului eolian Nicoresti, judetulGalati s-au identificat, in majoritate, specii comune de fauna.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ de lucrările deconstrucţie a obiectivului de investitie. Nu se impun măsuri speciale de conservare a speciilor de fauna.

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţiapăsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi deiarnă, specii migratoare în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţide vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare.


Pag. 72

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, înspecial, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursulraului Siret, frecventat, in special, de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în specialpaseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficientepentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Observatile efectuate in zona de amplasament a proiectului au arătat că speciile oaspeţi de varăsosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombriepărăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară sunt păsări migratoarecare doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiindlocalizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă sunt acele păsări migratoare care sosesc înţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană)trec şi prin zona luată în studiu.

In tab.7 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeci de varaidentificate in timpul migratiei in zona de studiu.

Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 10 specii de păsări. Este unnumăr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determinăsă afirmăm că diversitatea specifică a acestei arii este una redusa.

Este evident că ecosistemele agricole (agrocenoze) nu sunt în perioada de migratie un habitatfavorabul păsărilor. Lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei naturale, uniformitatea monoculturiloragricole, arăturile de toamnă care lasă solul lipsit de orice asociatii vegetale, interventiile antropicelegate de lucrări agricole, contribuie la crearea acestei situatii.

Nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona deamplasament a parcului eolian Nicoresti nu exista un coridor important pentru migratia păsărilor.

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective,parcurgand distante apreciabile în căutare de hrană. Acestea in perioada migratiei au folosit in specialinaltimile de zbor intre 25-30m sau mai jos, înălţimea la care nu există un risc de coliziune cu paleteleturbinelor.

Stolurile mai numeroase inregistrate la specia Sturnus vulgaris s-au identificat la inaltimi de 20-30 m; >150 m, in special in zonele periferice ale parcului (ex. partea nord, nord-estica si sudica), fara apatrunde in perimetrul parcului. Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul nul.

Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi care s-au identificat inaceasta perioada. De obicei vânează solitare peste câmpia din zonă. Astfel, urmare a monitorizariirealizate mentionam urmatoarele aspecte: speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteazaperimetrul parcului eolian si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a sehrani in zona o perioada indelungata de timp.

Aceste specii de pasari rapitoare s-au inregistarat la inaltimi de zbor >150 m sau mai sus, situatedeasupra înălţimii riscului de coliziune. Studiile realizate releva faptul ca acestea vaneaza, indeosebi lainaltimi, ce le permit sa evite coleziunea cu turbinele eoliene, pasarile adaptandu-se cu usurinta noilorconditii de mediu.


Pag. 73

Tabelul nr. 3 Efective de pasari identificate in perioada migratiei (migratori partiali/oaspeti de vara)

Nr.Crt. Nume ştiinţific Denumire

populară Data observării Numărexemplare Fenologie Observatii

1. Buteo buteo Şorecar comun III-IV; X. 20102 6 ex. MPexemplare singulare în zbor; inaltimeade zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N.

2. Falco tinnunculus Vanturel rosu IV-IX; X. 20102 4 ex. MPexemplare singulare în zbor; inaltimeade zbor 15-20 m; >150 m, directia dezbor: S-E,N.

3. Merops apiaster Prigorie IV-V; IX. 2012 12 ex. OV, Pexemplare singulare în zbor; inaltimeade zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,N.

4. Upupa epops Pupăză IV;VIII. 20102 6 ex. OVexemplare singulare grupuri de pasariin zbor; inaltimea de zbor 10-20m;directia de zbor: S-N-V.

5. Alauda arvensis Ciocârlie decâmp IV-V; IX-X.2012 27 ex. MP

exemplare singulare in zbor; inaltimeade zbor 15-20 m; directia de zbor: S-E,N.

6. Hirundo rustica Rândunică IV-V; IX.2012 40 ex. OVgrupuri de păsări/ exemplare singulareîn zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,E.

7. Motacilla alba Codobatură albă III-IV; IX-X. 20102 15ex. OV exemplare singulare; inaltimea de zbor15-20m; directia de zbor: S-V, N.

8. Sturnus vulgaris Graur III-IV; X. 20102 60 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 20-30 m; >150 m, directia de zbor: S-N-V

9. Coturnix coturnix Prepeliţă IV-V; IX.2012 4 ex. OVgrupuri de păsări/ exemplare singulare;inaltimea de zbor 15-20 m; directia dezbor: S-N-V

10. Fringilla coelebs Cinteză III-IV; IX-X. 20102 12 ex. MPgrupuri de păsări/ exemplare singulare(3-5 ex.); inaltimea de zbor 15-20 m;directia de zbor: S-V,E.


Pag. 74

Studiile realizate in zona de amplasament si imediata vecinatate a proiectului nu au indicatprezenţa unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta principala de migratie peperimetrul parcului eolian. Acestea sunt localizate de-a lungul luncii Siretului inferior.

Datorita conditiilor specifice de vegetatie - Terenuri Agricole, tip de habitat - Comunităţi antropicecu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra (N.Doniţă şi colab., Habitatele dinRomânia, 2005), s-au identificat un numar redus de specii de avifauna caracteristice agroecosistemelorsau care obisnuiesc sa se hraneasca in cenozele agricole: Buteo buteo, Falco tinnunculus, Sturnusvulgaris, Upupa epops (Tab. 1).

In ceea ce priveste speciile de pasari identificate si efectivele inregistrate in perioada migratiei inzona studiata, amplasamentul parcului eolian reprezinta o ruta secundara de migratie a avifaunei , inspecial a celei regionale si locale. Astfel, urmare a lucrarilor de executie a Parcului eolian Nicoresti nuvor fi modificate rutele de zbor ale pasarilor.

Având în vedere aspectele legate de migratia pasarilor din aria proiectului, prezentate in studiulde fata, precizam că prin realizarea Parcului eolian Nicoresti migratia pasarilor va fi afectatanesemnificativ.

In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţiespecială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-auevidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:

a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari;Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) înapropierea amplasamentului proiectului. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti silacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia BiosfereiDelta Dunarii.

b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari,necoloniale;Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale dedimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentruspeciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă maimare de 5-6 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie(Sarbi, Nicoresti).

c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalatecolonii în zona de amplasament a parcului eolian.

d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari;Amplasamentul proiectului nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor dedimensiuni mari (pelicani, stârci).

e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari sedeplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilorde cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul proiectului studiat şi zona invecinata.

f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zonade cuibărit şi zona de hrănire;


Pag. 75

Pentru speciile necoloniale arealul proiectului şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare întrelocurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciilede paseriforme (vrabii, grauri, sticleţi, etc.).

g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni;Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul studiat. Speciile depaseriforme (pasarele) s-au identificat, in special, in zbor, traversand zona studiata.

h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona deodihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapunpeste suprafaţa proiectului.In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a proiectului „Parc eolian comunaNicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, inmajoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie.Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea Parculuieolian Nicoresti, judetul Galati.

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectului „Parc eoliancomuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3,județul GalațiÎn ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului proiectului mentionam următoarele: biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu seimpun măsuri speciale de protecţie; speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, niciuna dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; in corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, Ed. TehnicăSilvică, Bucureşti 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelatecu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000,vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tip de habitat: Habitat R8703Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilorsălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu au fostidentificate in perimetrul studiat în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit); habitatele tipicepentru aceste specii de păsări sunt, in special, cele acvatice, ce nu sunt prezente pe perimetrulobiectivului de investitie; din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului2009/147/EC s-au identificat Buteo buteo, Falco tinnunculus, Merops apiaster si Larus ridibundus;speciile de păsări enumerate nu vor fi afectate semnificativ de realizarea proiectului, deoarece peperimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii pe oprindu-se peamplasament pentru popas, hranire in timpul migratiei, de asemena si pentru cuibarit; cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatateaobiectivului de investitie; nu s-au identificat culuare de migratie a speciilor de chiroptere, acestea fiind reprezentate prin putinespecii si efective reduse; nu au fost identificate zone de hrănire a speciilor de lilieci în perimetrul parcului eolian; impactul asupra biodiversitatii din perimetrul proiectului analizat, urmare a realizarii activitatilorspecifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.


Pag. 76

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate deinteres comunitar învecinate şi distribuţia acestoraSuprafata proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2,P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, nu este ocupata de nici un habitat natural.

Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl deimportanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentulstudiat.

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nuconstituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este incadrata in grupa terenurilor agricole si peisajeartificiale, comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005). Habitatele respective constituie biotopuri prielnicepentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmarepotentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cuhabitate similare obiectivului de investitie.


Pag. 77

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA 0071Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului Mărimeaimpactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Alcedoatthis 0 - - - Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren.

Ardea purpurea 0 - - -Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şivegetaţie abundentă. La deplasările înteren specia nu a fost observata.

Ardeola ralloides 0 - - -Specia nu a fost identificată ladeplasările în teren. Preferă zonele custuf.

Aythya nyroca 0 - - - Specia preferă bălţile înconjurate devegetaţie palustră

Chlidonias hybridus 0 - - -Specia nu a fost identificată ladeplasările în teren. Preferă zoneleacvatice.

Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăstinoase.

Ciconia ciconia 0 - - - Activităţile propuse prin proiect nu reduchabitatele utilizate de această specie.

Circus aeruginosus 0 - - -

Specia rapitoare, ce acoperă arealeîntinse pentru a-şi asigura hrana. Specianu a fost identificată la deplasările înteren.

Cygnus cygnus 0 - - -Specia este oaspete de iarnă. Nu a fostidentificata în zona de implementare aplanului.

Egretta alba 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona deimplementare a planului.

Egretta garzetta 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona deimplementare a planului.

Gelochelidonnilotica 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona de

implementare a planului.

Glareola pratincola 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona deimplementare a planului.

Ixobrychus minutus 0 - - - Activităţile rezultate din implementarea


Pag. 78

Habitat/specie Tipul impactului Mărimeaimpactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

proiectului nu afectează habitateleutilizate de această specii la nivelulROSPA 0071.

Lanius collurio 0 - - - Specia nu a fost observata in zona destudiu

Lanius minor 0 - - - Specia nu a fost observata in zona destudiu

Larus minutus 0 - - - Specia nu a fost observata in zona destudiu

Nycticoraxnycticorax 0 - - -

Activităţile rezultate din implementareaplanului nu afectează habitatele utilizatede această specii la nivelul ROSPA0071.

Pelecanusonocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.Recurvirostraavosetta 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Sterna hirundo 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor si speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentruROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipulimpactului

Mărimeaimpactului

Durataimpactului Reversibilitatea Observaţii

Cursuri de apă din zonele de câmpie,până la cele montane, cu vegetaţie dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

0 0 0 0Habitatele de interes comunitar, careconstituie obiective de protectie aleROSCI 0162 Lunca Siretului inferior,nu vor fi influentate deimplementarea planului.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0Păduri ripariene mixte cu Quercusrobur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau Fraxinus

0 0 0 0

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţiede Chenopodion rubri şi Bidention 0 0 0 0


Pag. 79

Habitat/specie Tipulimpactului

Mărimeaimpactului

Durataimpactului Reversibilitatea Observaţii

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populusalba 0 0 0 0

Vegetaţie de silvostepă eurosiberianăcu Quercus spp. 0 0 0 0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae)

0 0 0 0

Lutra lutra 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zonade implementare a planului

Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zonade implementare a planului

Triturus cristatus 0 0 0 0 Specia preferă habitate umede, apelestagnante mari, cu vegetaţie bogată.

Bombina bombina 0 0 0 0Specie intalnita in zone umede cuape stagnante, ochiuri de apă, bălţitemporare.

Aspius aspius 0 0 0 0

Nu va avea un impact negativsemnificativ asupra speciilor protejatede ihtiofauna din ROSCI 0162 LuncaSiretului infeiror.

Cobitis taenia 0 0 0 0Gobio kessleri 0 0 0 0Gobio albipinnatus 0 0 0 0Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0Misgurnus fossilis 0 0 0 0Pelecus cultratus 0 0 0 0Rhodeus sericeus amarus 0 0 0 0Sabanejewia aurata 0 0 0 0Zingel streber 0 0 0 0Zingel zingel 0 0 0 0

Lucanus cervus 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata deimplementarea planului

Vertigo angustior 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata deimplementarea planului


Pag. 80

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitarDupa cum s-a mentionat in studiul de fata, în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specificeproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu estecazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrulstudiat.

Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea sirespectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut deconservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectiespeciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia siconservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situlde importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezintaparametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datoritămanagementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relvanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunisticaROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciiloridentificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatiimai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică apopulaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţieiunei specii afectate de implementarea proiectului, suprafaţa habitatului este suficient de marepentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

Realizarea obiectivelor specifice proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați nu va afecta efectivele si structura anici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitatele învecinate. Acestea fiind suficient demari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizareaobiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.Biodiversitatea din zona proiectului este formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu seimpun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european saunaţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului este reprezentata de comunitati ruderale, fiindincadrata în grupa Terenurilor Agricole, Habitat Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctiumlapa, Artemisia annua şi Ballota nigra in conformitate cu N.Doniţă şi colab., Habitatele din România,2005, unde sunt prezentate principalele tipuri de habitate identificate în România.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului este negativnesemnificativ.


Pag. 81

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejatede interes comunitarDate asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejatede interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) aufost prezentate in capitolele anterioare. In continuare aducem informatii asupra relatiei dintre tipul deecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

Pe suprafața ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior există o reţea de ecosisteme care seîntrepătrund şi se influenţează unele pe altele: zăvoaie, fâneţe, păşuni, tufărișuri, mediul acvatic etc.Acestea nu sunt sisteme izolate (închise), fiind conectate prin intercondiţionări reciproce. Aceste legăturifac ca efectele negative apărute într-un ecosistem să se propage în lanţ şi în ecosistemele alăturate.

Legăturile tipurilor de ecosisteme din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior sematerializează prin fluxul de materie şi energie care formează ciclurile biogeochimice. Aceste ciclurileagă componenta vie (biocenoza) de componenta nevie (biotopul) a unui ecosistem.

Delimitarea ecosistemului de pădure (zăvoaie) de cel al pajiştilor din jur este destul deevidentă. Înschimb, delimitarea diferitelor ecosisteme de pajiște este uneori foarte dificilă datorită modificării treptatea biotopului şi a interferenţei mai multor ecosisteme vecine.

Raportat la influenţa antropică, ecosistemele ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se potclasifica în două grupe: ecosistemele naturale şi ecosisteme artificiale sau antropice.În ecosistemele amenajate, cu grade diferite de antropizare – păşunile şi fânetele din ROSPA 0071 șiROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, există mai multe tipuri de relaţii structurale, care sunt relaţii noiîntre specii, ca urmare a introducerii lor de către om dintr-un ecosistem în altul, precum şi relaţiile dintrespeciile ecosistemelor amenajate, pe de o parte, şi factorul uman, pe de altă parte.

Din punct de vedere al funcţiilor pe care le îndeplinesc, biocenoza ecosistemelor din ROSPA 0071 siROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior cuprinde următoarele grupuri de organizare:1. producători – organisme autotrofe capabile să-şi sintetizeze substanţele necesare vieţii pornind de laelemente minerale, apă şi energia luminoasă (marea majoritate a plantelor). O mică parte dintreorganismele autotrofe utilizează energia rezultată din unele procese chimice fiind denumitechemosintetizatoare (unele bacterii).2. consumatori – organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct substanţele organiceproprii pornind de la componentele simple abiotice (apă, săruri minerale şi energie). În funcţie de hranafolosită aceştia se grupează în:

- fitofage sau consumatori primari - care se hrănesc cu plante;- carnivore sau consumatori secundari – care se hrănesc cu alte animale şi- detritivore sau consumatori micşti – care se hrănesc cu resturi de natură

vegetală şi animală (viermi, unele protozoare, insecte). Tot în categoria consumatorilor micşti intră şianimalele omnivore, care consumă atât plante, cât şi animale. Acestea pregătesc acţiuneadescompunătoare a microorganismelor, fragmentând detritusul (resturi vegetale şi animale îndescompunere) în elemente de dimensiuni mici.

- descompunătorii sau consumatori terţiari (bacteriile şi ciupercile) – sunt organisme care prinprocese de oxidare sau reducere, transformă substanţa organică moartă pe care o descompunpe cale enzimatică, în compuşi anorganici şi organici simplii.Structura biocenozei din ecosistemele din ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

este menţinută prin interacţiunile complexe care se stabilesc între specii diferite (relaţii interspecifice)sau între indivizii aceleaşi specii (relaţii intraspecifice).


Pag. 82

Având în vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale si functionale care crează si mentinintegritatea ariilor protejate ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, a habitatelor si apopulatiilor speciilor sunt legate de conditiile de hrănire, adăpost si reproducere pe de-o parte, iar pe dealtă parte de presiunea antropică si a tuturor factorilor externi, care pot afecta biodiversitatea zoneianalizate.

La nivelul ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior majoritatea biocenozelor suntsemiantropizate cuprinzând comunităţi biologice în care omul a intervenit profund, dar care maipăstrează unele specii din biocenozele naturale.

Reţele trofice care se stabilesc în cadrul biocenozelor de la nivelul ariei naturale protejate în zona deimplementare a proiectului sunt terestre şi acvatice.

In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate, flora microalgală şi macrofitică ce constituieproducătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animalipentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte,hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţiiunor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsărileacvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermiinematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a.Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, aaportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre),acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din altegrupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvaticesuperioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermiloredafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii,numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage,printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi)ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele),apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă.Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespis.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoaresunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinulinsectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneorinevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare(vânturelul rosu).

Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, proiectul „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați se afla in vecinatateaariilor protejate - ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Realizarea planului pe suprafetele specificate in proiect, nu va genera fragmentarea de habitate, nudistruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.


Pag. 83

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea dehabitate determinata de o mare varietate stationala. Realizarea Parcului eolian Nicoresti nu va afectaintegritatea si stabilitatea siturilor NATURA 2000 - ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071Lunca Siretului Inferior.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au foststabilite prin planuri de managementObiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior suntorientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de:cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion;pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cuSalix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cuAlnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius,Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis,Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel.

La fel, printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanuscervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus,mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonelede hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică aarcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna),sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior inferior este o zona aflată pe ruta de migratie a speciilor protejatede pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu -Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anseranser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca,piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo,chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate deinteres naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior sunt: Balta Potcoava şi BaltaTălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat în urmaactiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturiistrânse cu stratul de apă freatică. Între Balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora delunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites,Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona importanta pentru migratia pasarilor acvatice de pe cursul Siretului Inferior,cum sunt: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anasclypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme


Pag. 84

(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 22 de speciide păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 20 specii suntdependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

La fel, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este importantsi pentru speciile de pasari cu migratie regulata (25 specii de pasari), nementionate in Anexa I aDirectivei Consiliului 2009/147/EC.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitorAriile protejate din zona de amplasament a proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, inregistreza supafeteconsiderabile, deacea si aprecierea starii de conservare este dificila.

Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar situl de protecţie specială avifaunisticăROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea),având suprafata de 38.496 ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie decondiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, indeosebi in perioada 2005-2010, şi deintervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri,balastiere, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit sportiv s.a.). Astfel, inROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone încare malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentruspeciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. Situl este vulnerabil la oseriei activităţile antropice desfăşurate, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată:

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl.140 Păşunatul C 0 -300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -701 Poluarea apei B 0 -164 Curăţarea pădurii C 0 +220 Pescuit sportiv B 0 0230 Vânătoare C 0 -421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -502 Drumuri, drumuri auto C 0 -503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0952 Eutrofizarea B 0 -941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.403 Habitare dispersată B 0 0421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitaraROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative:


Pag. 85

- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora araului Siret;- practicarea taierilor ilegale de padure;- extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii forestiere alohtone;- pasunatul in padure;- extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.

La fel, si construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii deenergie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuitsportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a.a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prinschimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici aiapei.

Referitor la speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 –Lunca Siretului Inferior, acestea sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor suntnotate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% dinmedia la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificatepentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a mintim de:- practicarea pasunatului in aria protejata ;- extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ;- pescuitul neautorizat ;- vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei;- deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.).

Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, suntzone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret suntputernic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şiasupra stării de conservare a acestora.

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitarPentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar a proiectului„Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2și 3, județul Galați: Adresa APM Galati nr. 204/28.03.2013; Certificat de urbanism nr. 239/6269 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racord electricaferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, Comuna Nicorești, T186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC BRIBON WIND SRL; Certificat de urbanism nr. 240/6270 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 11 centrale eoliene a câte0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racord electricaferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, Comuna Nicorești, T186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC VIENTO SOLAR SRL; Certificat de urbanism nr. 241/6268 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racord electric


Pag. 86

aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comuna Nicorești, T186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL;SC BRIBON WIND SRL:- Memoriu Tehnic, 2012;- Plan de incadrare in judet, 2012;- Plan de situatie, 2012;- Extras Plan cadastral, 2012;- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219846/17.10.2012

SC MEGA SOLAR INVEST SRL:- Memoriu Tehnic, 2012;- Plan de incadrare in judet, 2012;- Plan de situatie, 2012;- Extras Plan cadastral, 2012;- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219850/17.10.2012

SC VIENTO SOLAR SRL- Memoriu Tehnic, 2012;- Plan de incadrare in judet, 2012;- Plan de situatie, 2012;- Extras Plan cadastral, 2012;- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219847/17.10.2012

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitarSiturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior suntadministrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului deCustodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform OrdinuluiMMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situlde protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei ariiprotejate (2010). Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor situri Natura2000.

3. Identificarea si evaluarea impactului3.1 Evaluarea impactului3.1.1. Impactul direct și indirectImpactul direct se va manifesta asupra suprafetelor aferente proiectului (amplasament situat ȋnextravilan, Sat Sârbi, Comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC BRIBON WINDSRL; S = 150.000,00mp; amplasament situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, Comuna Nicorești, T 186/2, P3086/37, județul Galați, titular SC VIENTO SOLAR SRL; S = 150.000,00mp; amplasament situat ȋnextravilan, Sat Sârbi, comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC MEGA SOLARINVEST SRL; S = 1112.633,00mp. in zona terenurilor arabile, ce apartin unor persoane fizice(proprietate privată). In majoritate nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiindreprezentate prin vegetaţia din grupa Terenurilor Agricole, Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale,Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballotanigra, fara importanta conservativa.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere),ce vor evita perimetrul obiectivului de investitie. Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din


Pag. 87

proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate perimetruluiparcului eolian.

3.1.2. Impact pe termen scurt sau lungSe consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului „Parc eoliancomuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județulGalați, prin amplasarea de turbine eoliene, amplasare staţie de transformare a parcului, drumuri deacces si activităţi aferente, specificate in obiectivele investitiei.Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.1.3. Impactul in faza de constructieEtapa de constructie va avea o durata de circa 18 luni, care va include, în principal, realizareaconexiunilor şi punerea în funcţiune; amenajarea zonelor de depozitare temporară; construcţiafundaţiilor şi a reţelei electrice; montarea turbinelor eoliene; zonificarea funcţională(stabilire amplasament).

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in in lucrarile ce se refra la realizarea organizãrii de santier;realizarea drumurilor de acces cãtre parcul eolian de la drumul de exploatare; realizarea fundatiilor, aplatformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene; realizarea retelei de descãrcare a energieiproduse la statia de transformare. În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeţelede teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi,că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului si a zoneiinvecinate proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați.

In studiile existente asupra parcurilor eoliene si a impactului acestora asupra habitatelor si a speciilor defauna, pierderea de habitat, datorată construirii centralelor eoliene, în general, nu este percepută ca unimpact major asupra populaţiilor de păsări. Pierderile de habitat pot fi însă importante în cazul amplasăriia unui numar mare de turbine eoliene, aşezate la mică distanţa una de alta. Mai sunt şi drumurile deacces spre centrale, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar dacă aceste căi deacces sunt folosite numai în caz de urgenţe, au un impact redus asupra ornitofaunei (Langston Rowena,H., W., Pullan, J., D. 2003).

Aprecierile respective nu sunt valabile si pentru situatii in care pe amplasamentele studiate aleviitoarelor parcuri eoliene nu s-au inregistrat habitate si specii de flora si fauna de importantaconservativa, cum este cazul obiectivului de investitie Parc eolian Nicoresti, judetul Galati, in care:- se vor instala un numar redus de turbine eoliene;- drumurile de acces spre centralele eoliene nu vor provoca pierderi de habitat, deoarece peamplasamentul prevazut executiei parcului eolian nu s-au identificat habitate naturale;- la fel, infrasttructura de drumuri din perimetrul parcului eolian nu va inregistra un impact semnificativasupra biodiversitatii, in special avifauna si chiroptere, deoarece pe amplasament nu au fost identificatespecii de interes conservativ.

La fel, studiile realizate asupra parcurilor eoliene si impactul lor asupra pasarilor se mentioneaza, capăsările care ocolesc turbinele eoliene în timpul migraţiei sau zboară pe deasupra lor evitându-le, vor finevoite să recurgă la un consum de energie mai ridicat, care poate influenţa rata lor de supravieţuire.

Nu este cazul cheltuielilor mari de energie pentru pasarile aflate in migratie, hranire sau popas pesuprafata parcului eolian Nicoresti, deoarece pe amplasamentul studiat nu a fost identificata vreo ruta


Pag. 88

principala de migratie a avifaunei (culoare de migraţie, aflate în vecinătatea locaţiei respective, se aflăde-a lungul luncii raului Siret).Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fiinfluenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stresasupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de lautilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Speciile de fauna (insecte, toatevertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar)deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate vareintra în parametrii normali de existenţă.

In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate semnificativ populatiile de nevertebrate (insecte) sivertebrate (reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrulproiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doarla nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masurile de reducere a acestuia.

3.1.4. Impactul in faza de operareEtapa de operare/functionare este estimata la o perioada pe termen lung (cca. 20-25 ani, perioada defuncţionare a parcului eolian şi care reprezintă durata medie de funcţionare a turbinelor furnizate deproducător).

Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vorretrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheiereafazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, care în anumite situaţii potavea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Influenţa zgomotului şi vibraţiilor asupra păsărilor

În perioada de funcţionareInfluenţa sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasărilor (conform studiului ”Avian hearing andavoidance of wind turbines", Midwest Research Institute, Colorado, 2002) este prezentată în continuare.

Pasările au auzul în general mai puţin dezvoltat decât majoritatea mamiferelor, inclusiv oamenii.Pasările aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 şi 5kHz. O trecere în revista a lucrărilor desprecât de bine pot auzi pasările în condiţii zgomotoase (cu vânt) arată că pasările nu pot auzi zgomotulturbinelor eoliene aşa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal, poate auzi probabil rotaţiapalelor la o distanţă de doua ori mai mare decât o pasare de talie medie.

Diferenţele curbelor de audibilitate la diverse speciiPentru a scoate în evidenţă variaţiile dintre specii, mediile curbelor de audibilitate sunt afişate pentru treigrupe de pasări: Passeriforme, ordine mai vechi de pasări din punct de vedere evolutiv nonPasseriforme - Anseriforme, Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,Falconiformes, Galliformes) şi un grup special de pasări - prădători nocturni - Strigiformes. Unui număraproape egal de specii din aceste 3 grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestordate conferă o idee despre sensibilitatea auditivă în rândul pasărilor. În general, este mai puţină variaţiea sensibilităţii auditive în cazul pasărilor, decât în cazul altor grupe de vertebrate. Curbele de audibilitatesunt prezentate mai jos:


Pag. 89

Fig. 3. Curbe de audibilitate la diferite specii de păsări

Zgomotul de fond şi zgomotul turbinelor eolieneIn cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o înălţime de 10 m de la baza

turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB mai mare decât nivelul zgomotului ambiental.Nivelul de presiune acustica scade cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanta. Când zgomotul datoratpalelor turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vântului, palele nu pot fi auzite depasări (deşi pot fi auzite de oameni).

În perioada executieiIn ce priveste impactul direct asupra faunei, acesta se simte in imediata vecinatate a şantierului, datoritaderanjului creat de autovehicule, utilaje, prezenta oamenilor etc. Astfel, la o distanta mica de frontul delucru, de cca 50-100m speciile de fauna simt un disconfort legat de ciclul vital al acestora. Spreexemplu, speciile de pasari silvice sau cele comune in zonele stepice (prepelite, potarnichi, presuri,mărăcinari, sfrancioci s.a.), adaptate la anumite conditii de habitat, pot fi in mai mare masura deranjatede zgomotul produs pe perimetrul de desfăşurare a şantierului etc., acestea incercand sa se tina maideparte de aceasta zona, efectivele lor putand fi mai reduse, comparativ cu a altor specii de pasari.

Cu toate acestea, alte specii de pasari, spre exemplu cele antropofile, din localitatile invecinate parculuieolian cum sunt: Streptopelia decaocto – gugustiuc, Galerida cristata – ciocarlan, Hirundo rustica –randunica, Motacilla alba – codobatura alba, Corvus monedula – stancuta, Sturnus vulgaris – graur, cetranziteaza zona in cautare de hrana, sunt mult mai adaptate impactului antropic, suportand astfel, maiusor stresul cauzat de lucrarile de şantier.

Mentionam, ca odata cu cresterea distantei faţă de punctul de lucru cu cca 200 – 250m efecteleactivitatilor de construcţie asupra speciilor de fauna si flora se reduc substantial, fapt ce contribuie lareducerea stresului, decurgerea normala a proceselor vitale ale speciilor, ducand in final la sporireaefectivelor acestora.Nu se anticipează un impact semnificativ datorat zgomotului asupra păsărilor sau biodiversităţii îngeneral nici în perioada de executie şi nici în perioada de funcţionare a parcului eolian.

Mentionam, ca in faza de operare se vor efectua măsuratori de emisii privind nivelul de zgomotpentru fiecare instalaţie eoliană, corelate cu înregistrarea parametrilor de funcţionare - viteza vântului la


Pag. 90

înălţimea rotorului, numărul de rotaţii, puterea activă; măsurătorile se vor efectua pe o durată de cca 48-72 ore de funcţionare, rezultatele fiind stocate astfel încât să poată fi analizate şi verificate de cătreautorităţile cu drept de control.

Vor fi respectate condiţiile impuse prin HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor dezgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, precum şi condiţiileimpuse prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988– Acustica urbană – limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 – Protecţia împotrivazgomotului în construcţii civile şi social – culturale admisibile şi parametrii de izolare acustică, OrdinulMS nr. 537/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont dereducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase.

3.1.5. Impactul in faza de inchidereÎn faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ. Luand în calculposibilitatea scoaterii din funcţiune a parcului eolian la sfârşitul perioadei de exploatare, se va parcurgela dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile, refacerea solului: îndepărtareafundaţiilor, concasarea betonului şi utilizarea acestuia la amenajarea drumurilor; desfiinţarea traseelorde cabluri electrice etc. Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începeriiactivităţii, pentru a reduce pe cât posibil impactul asupra habitatelor şi speciilor.

Planul de dezafectare a parcului eolian se va elabora înainte de finalizarea perioadei de exploatare, decomun acord cu autorităţile competente, timp suficient pentru pregatirea şi realizarea dezafectariiobiectivului de investitie. Data închiderii parcului poate fi modificată sau întârziată, luând în considerareanumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic şi economic. Activitatea principalăpentru amplasament este exclusiv producerea de energie electrică prin utilizarea puterii vântului.Considerând acest mod de utilizare a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fiefolosit pentru alt tip de activităţi. La momentul dezafectării parcului eolian se vor urma procedurile demediu stabilite de legislaţie.

3.1.6. Impactul rezidualCercetarile realizate în zona de amplasament propus pentru proiectul „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, audemonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilorde flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000:ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Totodata, prin prezentul studiu s-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu,si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. In cadrul implementarii acestor masuris-a evidentiat impactul rezidual, exprimat prin: reducerea de habitat; deranjul pasarilor prin zgomotulprodus de rotatia palelor; coleziunea pasarilor si liliecilor cu palele rotorului s.a.

In ceea ce priveste aspectele legate de :- reducerea de habitat, se specifica ca la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian, nu va fi afectatvre-un habitat prioritar, nu se vor produce reduceri de habitat, deoarece acestea nu s-au identificat peamplasamentul studiat;- zgomotul produs de rotatia palelor poate afecta speciile de pasari pe distanta de 75-300 m (functie despecie);- coliziunea pasarilor si liliecilor cu palele rotorului are o probabilitate redusa (ex. monitorizareaavifaunei&liliecilor in perioada premergatoare executiei parcului eolian).


Pag. 91

Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentruobiectivul de investitie, impactul rezidual va inregistra valori minime.

Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor posibil a fiafectate de realizarea planului va intra in grija beneficiarului. Atata timp cat beneficiarul va urmariimplementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor respective, consideram ca nu vaexista un impact rezidual în urma realizarii Parcului eolian Nicoresti, judetul Galati.

3.1.7. Impactul cumulativImpactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – extravilan comuna Nicoresti, judeţul Galaţi sivecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in documentatia tehnica a planului:etapa de operare/functionare, estimata la o perioada pe termen mediu/lung (aproximativ 25/50 ani,varsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investitiilor), cu activitati specifice de intretinere siexploatare.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in carese mai afla si parcuri eoliene, dar si alte investitii, ce sunt amplasate in vecinatatea parcului eolian sicare pot inregistra impact cumulativ. Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative aleproiectelor potentiale din zona este de cca 2-3 km.

In urma analizării informaţiilor aflate la dispoziţia titularului proiectului, cât şi din datele deţinute până înprezent, în zona amplasamentului parcului eolian analizat au fost identificate planuri de urbanism şiproiecte aflate în diferite etape de reglementare: SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea; SC BRIBON WINDSRL Siliștea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea.

Alte activităţi propuse/existente în zonă: practicarea agriculturii (culturi agricole in principal de cereale,porumb, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate.Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care,in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 0,5 km.

Mentionam ca realizarea si exploatarea parcurilor eoliene in zona studiata, raportate la obiectiveleproiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, astfel încâtnu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execuţie.

In realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, se va inregistra un impact cumulat in utilizarea dedrumuri comune.

Efectele se cumuleaza in raport cu alte parcuri eoliene, asupra speciilor de pasari, prin posibilitateacoliziunii pasarilor cu turbinele eoliene in timpul migratiei, zgomotul produs de turbine, aparitiei unorobstacole in migratia pasarilor (efect de bariera).

S-au identificat caile posibile prin care ar exista posibilitatea cumularii impactelor potentiale cu alteparcuri eoliene aflate in proiectare/constructie.Astfel, in ceea ce priveste cumularea impactelor cu alte parcuri eoliene din zona, in faza de operare,asupra speciilor de pasari, nu paote fi vorba de coliziuni a pasarilor cu turbinele eoliene (in migratie),deaorece nu s-a inregistart o intensitate sporita a migratiei, efectivele speciilor migratoare fiind reduse.Consideram, ca nu sunt necesare masuri de reducere a impactului cumulativ, probabilitatea coliziunilorfiind redusa, neinregistrandu-se un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pasari aflate inmigratie.


Pag. 92

Efecte cumulative se pot inregistra si in ceea ce priveste zgomotul produs de parcul eolian Nicoresti sialte parcuri eoliene din zona, deoarece distantele intre ele sunt relativ mici, acestea urmand safunctioneze concomitent pe o durata lunga de timp.

Desi in zona nu s-a identificat o ruta distincta de migratie a avifaunei, nu s-au semnalat efectiveinsemnate a pasarilor ce traverseaza zona, numarul mic de turbine eoliene instalate, totusi nu excludemposibilitatea cumularii, in timp, a impactelor, ca urmare a aparitiei unor obstacole in migratia pasarilor(efect de bariera), intre Parcul eolian Nicoresti si alte parcuri aflate in imediata vecinatate, cu un numar,relativ mare de turbine eoliene.

In faza de operare impactul cumulat intre obiectivul de investitie si alte parcuri eoliene, la fel si alteactivitati economice din zona (asociatii agricole, ferme etc.), nu va inregistra valori negative, deoarecespeciile de flora si fauna, posibil a fi afectate sunt adaptate conditiilor actuale de mediu din zonastudiata.

Chiroptere. Estimarea posibilului impact cumulativ asupra speciilor de lilieci, identificate în zona destudiu si parcul eolian s-a făcut în baza studiilor de specialitate, a documentatiei existente asupraobiectivelor de investitii, a studiilor realizate in teren.

Conform acestor date riscul de coliziune a liliecilor cu structurile turbinelor este redus. Riscul decoliziune depinde în primul rând de zona unde este situat parcul eolian. Astfel, până în prezent s-aconstatat că cea mai mare sensibilitate o prezintă zonele cu păduri, iar cele mai scăzute în cazulparcurilor eoliene amplasate în terenuri agricole.

Asadar, amplasarea Parcului eolian Nicorestii, judetul Galati si a altor posibile parcuri invecinate, situatein intregime sau partial pe suprafete agricole, reduce cu mult impactul turbinelor eoliene asuprachiropterelor.

In ceea ce priveste impactul asupra liliecilor din zona studiata specificam urmatoatele:- absenţa unor drumuri principale de migraţie a chiropterelor pe teritoriul şi in imediata vecinătate aparcului eolian Nicoresti, constituie un element de siguranţă pentru acest grup de vertebrate zburătoareîn condiţiile dezvoltării obiectivului de investitie;- riscul de coliziune în cazul chiropterelor este redus, deoarece s-au inregistrat putine specii,reprezentate prin efective reduse;- la fel si lipsa vegetatiei arboricole din zona studiata, in special a padurilor, ce reprezinta teritorii dehrănire ale chiropterelor (acestea consuma insecte din coronamentul arborilor), cat si locuri de adapost,reduc la minimum riscul de coliziune în cazul acestui grup de mamifere;

Referitor la impactul cumulat asupra chiropterelor avandu-se in vedere nivelul de zgomot, radiatiitermice, radiatii electromagnetice specificam ca, pornind de la cunoştinţele actuale privind impactulparcurilor eoliene asupra populaţiilor de păsări şi chiroptere, precum şi în baza observaţiilor realizate peteren, în perioada premergătoare implementării parcului eolian, acesta este exprimat, in principal, prinefectul de bariera si cresterea numarului de coliziuni.In ceea ce priveste efectul de bariera, parcurile eoliene reprezinta o obstructionare a zborului pasarilor sililiecilor. Coliziuni apar atunci cand pasarile sau liliecii nu reusesc sa evite aerogeneratoarele sau liniileelectrice de evacuare sau la leziuni cauzate de turbulentele produse de rotoare. Deoarece efectele lorsunt mai vizibile dar, in acelasi timp si mai usor de diminuat, acesta este unul din aspectele principale cetrebuie considerate cand se face evaluarea riscurilor parcurilor eoliene.


Pag. 93

Legat de posibilul impact cumulat, datorat implementarii altor proiecte de realizare a parcurilor eoliene inzona studiata, asupra habitatului speciei ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), acesta nu va inregistravalori negative. In sprijinul acestei afirmatii, specificam urmatoarele aspecte ecologice sicomportamentale ale speciei.

Desi, ciocarlia de camp este calificata ca si specie vulnerabilă (categoria SPEC: 3, inclusă înDirectiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III), in Romania, in habitatele prielnice (pajisticu vegetatie spontana, culturi agricole etc.), inclusiv terenurile prevazute executiei altor parcuri eoliene,sunt semnalate populatii cuibaritoare stabile.

Astfel, in zona de amplasament a parcului eolian si vecinatati (alte parcuri eoliene, asociatiiagricole, ferme etc.), Alauda arvensis reprezinta o specie comuna la cuibarit, cu efective nidicolereduse.

Urmare a monitorizarii efectuate in timpul migratiei specia s-a identificat prin grupuri de pasariformate din 2-3 indivizi si exemplare singulare; inaltimea de zbor 15-25 m; directia de zbor: S-E,N.

Din datele bibliografice, cat si studii de monitorizare pe alte parcuri eoliene, se cunoaste caînălţimea la care există un risc de coliziune cu palele turbinelor eoliene se situeaza intre 50m-150m.Specia nu a fost inregistrata in migratie prin stoluri numeroase, ci prin grupuri de pasari sau indivizisingulari.

La fel si in perioada de cuibarit indivizii speciei s-au identificat la inaltimi de zbor de 20-25 m. Inaspect comportamental pasarile incep sa cante pe sol, apoi se ridica zburand tot mai sus, canta faraintrerupere dupa care se lasa sa cada pe sol. Se adapteaza cu usurinta noilor conditii de mediu, legatede zgomot, vibratii etc. (ex. aeroporturi, parcuri eoliene). Efectivele cuibaritoare ale speciei in zona destudiu au fost reduse, in majoritate, acestea fiind situate in zonele periferice ale parcului (suprafete cuculturi cerealiere). Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul redus.

In consecinta, datorita inaltimilor, relativ mici de zbor, a efectiveleor reduse a pasarilor in zonade amplasament, cat si vecinatati (alte parcuri eoliene), turbinele eoliene nu pot prezenta un real pericolpentru indivizii speciei Alauda arvensis, coliziunile fiind reduse la minimum.

Specia va fi afectată nesemnificativ în fazele de execuţie si exploatare a parcului eolian. Nu seimpun măsuri speciale de protecţie.

In acest sens aducem informatii asupra monitorizarii avifaunei altor parcuri eoliene din Romania(ex. parcul eolian Sarichioi, judetul Tulcea), unde specii precum Alauda arvensis, alaturi de alte speciide pasari (ciori, gugustiuci, cocarlani, vrabii, randunele) sunt afectate in mica masura de lucrarile desantier, de executie a lucrarilor (ceea ce implica zgomot, prezenta utilajelor, a echipelor de muncitorietc.), dar si exploatarea parcului eolian. Indivizii speciei Alauda arvensis pastreaza o anumita distanta(cca. 30-40 m) in astfel de cazuri, ca ulterior, dupa incheierea anumitor etape a lucrarilor de executie, sase instaleze din nou in zonele initiale, uitilizandu-le ca si inainte pentru hranire, cuibarit.

Acest comportament se al pasarilor se observa si in cazul operarii parcului, cand turbineleeoliene sunt puse in functiune. Indivizii speciei se acomodeaza usor cu noile elemente din peisaj. Zonaaferenta turbinelor eoliene nu reprezinta un factor de stres pentru indivizii speciei, respactarea distanteioptime oferindu-le siguranta necesara.

In ceea ce priveste efectul de bariera pe care implementarea proiectelor il are asupramicromamiferelor, pasarilor si reptilelor specificam urmatoarele aspecte:Specii de mamifere. In urma studiilor realizate s-au identificat specii comune de mamifere, ce nureprezinta specii de importanta prioritara. Prin lucrarile de executie si operare a parcului eolian si a altorposibile parcuri eoliene din zona studiata nu se vor fragmenta habitate ale speciilor de micromamifere,nu se vor crea obstacole/bariere in distributia temporala si spatiala a speciilor identificate.

Specii de pasari. Avand in vedere cunostintele actuale privind impactul parcurilor eoliene asuprapopulatiilor de pasari, precum si in baza observatiilor realizate pe teren pe amplasamentul parculuieolian Nicoresti, judetul Galati se estimeaza ca:


Pag. 94

- absenta unei migratii intense a pasarilor pe teritoriul si in imediata vecinatate a parcului eolianconstituie un element de siguranta pentru avifauna in conditiile dezvoltarii obiectivului deinvestitie;

- comportamentul de evitare (a obstacolelor in calea de zbor) intalnit la pasari, in special pentruspeciile care zboara la inaltimi mari, pe durata migratiei (martie – mai, respectiv, septembrie -octombrie) reduc la minimum riscul de coliziune cu turbinele eoliene (in special pentru speciile depasari ciconiiforme, anseriforme, rapitoare s.a.).

Specii de reptile. Cu toate ca, speciile de reptile inregistrate sunt protejate prin legislatia de mediu(Directiva Habitate, Anexa 4, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011), acestea s-au intalnit in afaraamplasamentului, in zonele invecinate amplasamentului, prin efective reduse.Executia parcului eolian nu va afecta semnificativ populatiile speciilor respective, nu se va inregistrafragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere in distributia lor. Menționӑm cӑ ȋn eventualitateaapariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia vaintra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

Nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior siROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, deoarece perimetrul proiectului „Parc eolianComuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3,județul Galați se afla in afara acestor arii protejate.

Realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna,astfel, urmare a lucrarilor de constructie a parcului eolian, habitatul prezent in zona de amplasament nuse va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata existentei parcului nu va deterioraecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vormentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex.nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.).

Prin urmare nu se vor pierde suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice alefaunei nu vor fi afectate semnificativ, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihnasi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

Nu este cazul, deorece in perimetrul Parcului eolian Nicoresti si vecinatati nu s-au identificat habitate sispecii de interes comunitar. Specificam ca suprafetele invecinate obiectivului de investitie pot compensanecesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna din zona studiata.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);Prin realizarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați nu va avea loc fragmentarea habitatelor de interescomunitar, deaorece acestea nu au fost semnalate pe amplasament.Realizarea Parcului eolian Nicoresti nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna, mentinandu-sehabitatele si speciile specifice perimetrului obiectivului de investitie. Proiectarea unitatilor functionale aleparcului eolian s-a facut in asa fel, incat sa nu produca fragmentari ale habitatelor in fazele de executie,exploatare si dezafectare. Astfel, nu vor aparea zone izolate de restul sitului, habitatele nefiindfragmentate.


Pag. 95

durata sau persistenta fragmentarii;In faza de constructie a drumurilor de acces prevazute de plan nu se va produce o fragmentare ahabitatelor existente pe amplasament si vecinatati, aceasta situatie fiind mentinuta pe durata prevazutaexistentei parcului eolian.

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturalaprotejata de interes comunitar;

Mentionam ca pe amplasamentul Parcului eolian Nicoresti nu s-au identificat habitate si specii de interescomunitar.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate deimpelmentarea proiectului.

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alteresurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturaleprotejate de interes comunitar;

Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interescomunitar.

A. Evaluarea impactului planului propusa) Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere aimpactuluiIn ceea ce priveste habitatele existente in perimetrul si vecinatatea parcului eolian – nu s-au inregistrat

habitate prioritare. Astfel, nu se va produce reducerea de habitat, implicit pierderi semnificative depopulatii, capacitatea de regenerare a speciilor din habitatele existente fiind ridicata. La finalul lucrarilorde executie si exploatare suprafetele afectate vor fi redate starii initiale a ecosistemelor existente inzona de studiu (agroecosisteme).

Specificam, ca chiar daca masurile de reducere a impactului nu vor fi aplicate, pe suprafetele afectatede constructia parcului eolian se vor dezvolta specii de plante specifice habitatului agricol, insa duratade timp necesara pentru refacerea habitatului va fi mult mare fata de masurile realizate prin interventiaomului.

Referitor la speciile de flora si fauna identificate pe perimetrul parcului eolian si zona invecinata (inprincipal, specii comune), fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului asuprabiodiversitatii, acestea vor pierde un anumit numar de exemplare, fara ca populatia speciei sainregistreze pierderi considerabile. Speciile de fauna (herpetofauna, mamifere, pasari etc.), semnalate inzona de amplasament a parcului eolian si in vecinatati se vor refugia, dar vor reveni in zona dupasistarea lucrarilor.Neaplicarea masurilor propuse de reducere a impactului asupra biodiversitatii vor incetini procesul derefacere a habitatului, inregistrand reduceri in efectivele populatiilor de plante si animale.

b) Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere aimpactului

Studiile realizate in perimetrul si vecinatatea Parcului eolian Nicoresti releva faptul ca activitatilepropuse a fi realizate nu vor inregistra un impact negativ semnificativ asupra habitatelor si speciilor de


Pag. 96

flora si fauna din siturile protejate (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior).

Dupa cum s-a mentionat anterior, la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian nu va fi afectatasuprafata siturilor Natura 2000 din zona, conditiile de habitat etc.

Urmare a lucrarilor de executie (instalare turbine, drumuri etc.) se vor crea conditii favorabilementinerii habitatelor existente (agroecosisteme). De asemenea prin realizarea excavarilor, lucrarilor demontaj etc. nu se va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructieecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala.

Prin urmare nu sunt preconizate impacturi reziduale care vor ramane dupa implementareamasurilor de reducere a impactului.

Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelorposibil a fi afectate de realizarea planului vor fi in grija beneficiarului. Prin respectarea masurilor propuseconsideram ca se va inregistra un impact rezidual minim in ceea ce priveste realizarea proiectului „Parceolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3,județul Galați.

B. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuria) Evaluarea impactului cumulativ al planului cu alte planuri şi proiecte fără a lua în consideraremăsurile de reducere a impactului

In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sauinvestitii din zona propusă pentru implementarea proiectului, ce se rezuma la: investitii pe parcurieoliene (în zonă sunt propuse proiecte aparţinând SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea; SC BRIBON WINDSRL Siliștea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea; practicarea agriculturii (culturi agricole, in specialde cereale, porumb, floarea soarelui); pasunat, in zone invecinate obiectivului de investitie.

Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei sicare, in general, nu depaseste o raza de actiune de 0,5 km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte proiecte se poate aprecia efectulpe care acestea il pot avea asupra perimetrului parcului eolian.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor sia habitatelor, sporind posibilitatea ca acestea sa fie afectate de implementarea proiectului. La randulsau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizariiinvestitiei.

b) Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere aimpactului pentru planul propus şi pentru alte planuri şi proiecte

Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia parcului eolian a fosttratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu.

Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducerea impactului.

Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de flora intalnite peamplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupaimplementarea masurilor de reducere a impactului pentru proiectul ce urmeaza a fi implementat.

Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologiaterenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe calenaturala.

Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentruproiectul „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37,Lot 1, 2 și 3, județul Galați, impactul rezidual va inregistra valori minime.


Pag. 97

Evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fiasigurate pe termen scurt, mediu şi lung

Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandateeste de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.

3.3. Masuri de reducere a impactului3.3.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecarespecie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactulnegativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca atât în cazul vegetaţiei, cât şi a fauneisemnalate pe perimetrul propus pentru implementarea planului nu se pune problema unor speciideosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie.Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile de flora, vegetatie si fauna identificate in zona deamplasament a parcului eolian, in majoritate sunt comune şi nu se impun măsuri de conservare,exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de protectie prin legislatia nationala si europeana(Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului.

S-a mentionat că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, câtşi cele de exploatare, fiind un impact tranzitoriu care se manifestă asupra restului vegtaţiei.

În ceea ce priveşte fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii de constructie.

Biodiversitatea amplasamentului proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați nu include specii cu importanţăconservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru carenu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate pe proiectul „Parc eoliancomuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județulGalați este nesemnificativ, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe,zgomot etc.).

Cu toate acestea avand in vedere ca siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior au fost desemnate pentru protejarea si conservarea, inclusiv a speciilor de vertebrateterestre s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate, identificate in zona deamplasament si vecinatati a obiectivului de investitie.

Asadar dintre speciile identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare(Directiva habitate; Directiva Păsări, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna):

- Lacerta viridis (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa 4, Directiva Habitate- Buteo buteo (şorecar comun): Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II- Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II

Convenţia de la Berna- Perdix perdix Linnaeus (potârniche): Anexa II-1 şi Anexa III-1 din Directiva Păsări- Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Anexa II-2 din Directiva Păsări, Anexa III

Convenţia de la Berna- Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Anexa II Convenţia de la Berna


Pag. 98

- Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Anexa II Convenţia de la Berna- Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări- Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Păsări- Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenţia de la Berna- Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Anexa II Convenţia de la Berna

Specificam ca pentru aceste specii, in special exemplare sau grupuri de pasari identificate in zbor,tranzitand sau survoland perimetrul parcului eolian, nu se pot impune anumite masuri de protectie.Totusi, reiesind din observatiile realizate recomandăm evitarea factorilor care ar putea influenţa negativexistenţa lor (impact antropic, deranj, zgomot etc.); in perioada cuibaritului se impune cercetarea cuatenţie a perimetrului parcului eolian pentru depistarea de exemplare/cuiburi de păsări. Aceastaopraţiune trebuie realizata de către o firma/persoană specializată in domeniu. În acest sensrecomandăm contactarea Societăţii Ornitologice Române.

Masuri pentru protejarea pasarilorDin masuri ce ar reduce impactul turbinelor eoliene cu speciile de pasari enumaram urmataorele:

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta

lumina ultravioleta);- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit

de către personalul obiectivului de investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări

identificate în zona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu

perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

In cazul in care in urma monitorizarii multianuale asupra impactului operarii parcului eolianasupra populatiilor speciilor de pasari din zona studiata (ex. identificarea cazurilor de coliziuni a pasarilorcu palele turbinelor eoliene) se va inainta un program ce va include oprirea temporara a unor turbinesau chiar a intregului parc eolian in anumite intervale de timp (diurne sau orare) din anumite perioadeale anului.

Măsuri pentru protejarea reptilelorPentru speciile de reptile - Lacerta agilis (soparla cenusie), Lacerta viridis (guşter), identificate in afarazonei studiate, recomandam:

- evitarea distrugerii suprafetelor cu vegetatie spontana de pe marginea drumurilor si a cailorde acces in parc;

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul angajat;- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile

identificate eventual in zona;- desfasurarea activitatilor de construcţie pe suprafetele strict necesare;- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);- reparaţia utilajelor in service-uri specializate, etc.

Considerăm că pentru speciile de herpetofauna nu se impun alte măsuri, având în vedere mobilitatea sicerinţele ecologice ale acestora.


Pag. 99

Măsuri pentru protejarea chiropterelor- reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii de santier in perioada cand nu se lucreaza;- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de chiroptere

identificate eventual in zona;- plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaţiile electromagnetice emise

de instalaţiile radare îndepărtează chiropterele.

Apreciem că realizarea unei activităţi de monitorizare pe parcursul dezvoltării şi după crearea parculuieolian, ar permite estimarea dimensiunii tipului de impact asupra populaţiilor de chiroptere din acestperimetru şi împrejurimile sale.


Pag. 100

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel nr. 4

Etapa Grup de faunaposibil afectat

Perioada deimplementare a

masurilor/ResponsabilControl/

Monitorizare Masuri propuse de reducere a impactului

Faza deexecutie

Avifauna. Specii depasari enumerate înanexa I a DirectiveiConsiliului Europei -79/409/CEE incluse inROSPA0071 LuncaSiretului Inferior; speciide pasari cu migratieneregulatanementionate in anexaI a DirectiveiConsiliului2009/147/EC; speciidin anexa II aDirectivei ConsiliuluiEuropei - 79/409/CEE;

Masuri permanenteBeneficiar / constructor /responsabil de mediu

Contract delucrări/Raportmonitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şivibraţii (lucrări de excavare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pesuprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrulobiectivului de investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentrudepistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate înzona;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor depăsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Mamifere. Chiroptere:Pipistrellus pipistrellus,P. nathusii, P. kuhlii siNyctalus noctula



- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe perioada deexecutie a parcului eolian;- Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şivibraţii.

Herpetofauna: Lacertaviridis, Lacerta agilis



- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupatedefinitiv;- Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şivibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante,excavatoare);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pesuprafeţele strict necesare;- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau noucreate);- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului


Pag. 101

pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor deherpetofauna si mamifere;- Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor dereptile de către personalul de exploatare;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentrudepistarea exemplarelor de herpetofauna si mamifereidentificate în zonă.

Faza deoperare

Avifauna. Specii depasari enumerate înanexa I a DirectiveiConsiliului Europei -79/409/CEE incluse inROSPA0071 – LuncaSiretului Inferior; speciide pasari cu migratieneregulatanementionate in anexaI a DirectiveiConsiliului2009/147/EC; speciidin anexa II aDirectivei ConsiliuluiEuropei - 79/409/CEE;



- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şivibraţii (lucrări de excavare);- Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfortsau actiuni privind deranjarea cuiburilor, oualor si/sau apuilor in aria parcului eolian;- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate;- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modelealb-negru; vopsea ce reflecta lumina ultravioleta);- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor depăsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalulobiectivului de investiţie;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentrudepistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate înzona;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pesuprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrulobiectivului de investiţie.

Mamifere. Chiroptere:Pipistrellus pipistrellus,P. nathusii, P. kuhlii siNyctalus noctula



- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe durata operariiparcului eolian;- Reducerea perturbării speciilor prin zgomot, radiatiitermice, electromagnetice;

- - Inchiderea turbinelor în perioade variabile între lunileaugust şi octombrie pentru prima jumatate a nopţii;

- - Intre lunile septembrie şi începutul lui octombrie, dupăamiaza târziu;

- - Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;- Plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene,deoarece radiaţiile electromagnetice emise de instalaţiile


Pag. 102

radare îndepărtează chiropterele;- Reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii desantier in perioada cand nu se lucreaza;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentrudepistarea exemplarelor speciilor de hiroptere identificateîn zona.




- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prinemisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare);- Evitarea distrugerii vegetatiei de flora spontana;- Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor deharpetofauna de către personalul angajat;- Inspectarea periodică a amplasamentului pentrudepistarea exemplarelor speciilor de herpetofaunaidentificate în zonă;- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrulobiectivului de investiţie.- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectuluipentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor deherpetofauna;- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pesuprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile deharpetofauna;- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme custandardele de zgomot acceptate.

Faza dedezafectare

Avifauna. Specii depasari enumerate înanexa I a DirectiveiConsiliului Europei -79/409/CEE incluse inROSPA0071 – LuncaSiretului Inferior; speciide pasari cu migratieneregulatanementionate in anexaI a DirectiveiConsiliului2009/147/EC; speciidin anexa II a

Beneficiar / constructor /responsabil de mediu


- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţechimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate dininchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea aveaimpact asupra speciilor de pasari;- Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare alucrarilor de dezafectare a parcului eolian.


Pag. 103

Directivei ConsiliuluiEuropei - 79/409/CEE;Mamifere. Chiroptere:Pipistrellus pipistrellus,P. nathusii, P. kuhlii siNyctalus noctula



- Monitorizarea speciilor de chiroptere in faza dedezafectare a parcului eolian.


Beneficiar / constructor /responsabil de mediu


- Reducerea perturbării speciilor de reptile, urmare alucrarilor de dezafectare;- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţechimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate dininchiderea perimetrului de investitie, ce ar avea impactasupra speciilor de herpetofauna si mamifere.


Pag. 104

Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, inzbor deasupra amplasamentului proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanulcomunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați si vecinatati, tranzitand zona incautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţiea speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- Din numarul total de specii de vertebrate observate, 2 specii de reptile sunt incluse in Anexa4, Directiva Habitate; Anexa 4A din Legea nr. 49/2011;

- In ceea ce priveste avifauna, majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor, altele atâtîn zbor, cât şi pe sol, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cusuprafaţa amplasamentului.

Pentru speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate în Anexa I a Directivei Pasari, lafel si pentru speciile din Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna,facem următoarele precizări:

Sorecar comun (Buteo buteo). In perimetrul parcului eolian si imprejurimi s-a identificat intrecere (in timpul migratiei) sau la hranire pe terenurile cu culturi agricole. Specia a fost observatădoar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fiinfluenţate de activitatile specificate de proiect. Nu se impun măsuri de protectie.

Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatearegiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Efectivele speciei nu pot fi influenţate deactivitatile planificate a fi desfasurate in cadrul proiectului. Nu se impun măsuri de protectie.

Potârniche (Perdix perdix). Este o specie sedentara, comuna. Nu s-a identificat la cuibarit inperimetrul analizat. Specia nu va fi afectata de constructia parcului eolian. Nu se impun măsuri deprotecţie.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalatăîn zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflatătrecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreunacu alte specii de pescarusi in cursurile raurilor Prut si Siret. Specia nu este afectată de activitatearealizarii investitiei. Nu se impun măsuri de protecţie.

Ciocârlie de câmp (Alauda arvensis). Specie comuna la cuibarit in zona de amplasament aparcului eolian si vecinatati. Inregistreaza efective reduse. Efectivele speciei nu vor fi afectate deobiectivul de investitie. Nu se impun măsuri de protecţie.

Rândunică (Hirundo rustica). Identificata doar in trecere (zbor) deasupra terenurilor agricolein cautare de hrana. Specie comuna, ce cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu seimpun măsuri de protecţie.

Piţigoi mare (Parus major). Specie sedentara, comuna in paduri, parcuri si gradini. Nucuibareste in perimetrul analizat. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Nu seimpun măsuri de protecţie.

Coţofană (Pica pica). Specie comuna in vecinatatea asezarilor umane, regiuni cultivate cutufarisuri, livezi sau arbori. Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Speciecu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Specie tipica pentru regiunile joase, cu terenuriagricole. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu seimpun măsuri de protecţie.

Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fostsemnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Cuibareste in paduri, parcuri, localitati etc. Specie activă, foartemobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Pentru speciile respective au fost prevazute masuri de reducere a impactului functie deetapele realizarii obiectivelor proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul


Pag. 105

comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați. Menţiunile făcute pentru speciilede pasari incluse in Directiva Habitate, speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate înAnexa I a Directivei Pasari, Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de laBerna, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fosttotuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimentespontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.

Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificam urmatoarele: datoritămobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor.Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unorfactori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv inafara amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acestora, considerăm că speciile nu vor fiinfluentate negativ în faza de construcţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare.

Recomandări asupra monitorizarii faunei zonei studiate:- Monitorizarea situaţiei speciilor de insecte, amfibieni si reptile, mamifere pentru a urmari

in timp evoluatia populatiilor de fauna in conditiile de functionare a parcului eolian;- Monitorizarea permanenta a speciilor si a populatiilor de pasari identificate pe

amplasamentul parcului eolian si vecinatati, aflate in migratie, hranire, popas si cuibarit;- Monitorizarea speciilor de chiroptere in vederea identificarii speciilor acestora de pe

suprafata parcului eolian si imprejurimi.

Pentru ca impactul din perioada de operare a parcului eolian să fie cât mai redus pentru avifauna şichiroptere (lilieci), se propun următoarele:

- Drumurile de acces la turbinele eoliene vor trebui să fie reduse la strictul necesar, iar accesulpe ele va fi permis numai persoanelor autorizate;

- Reducerea la minim a vizitelor pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii;- Desfasurarea pe amplasamentul parcului eolain doar a activitatilor de producere a energiei

eoliene, nu si a altor genuri de lucrari (de constructie, economice). In acest mod s-ar diminuaorice alt impact asupra ornitofaunei şi a liliecilor.

Pe toata perioada de implementare a proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, recomandam sa fieasistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de MinisterulMediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activin implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.

După demararea lucrărilor de execuţie, activitatea desfăsurată in zona amplasamentului vaafecta intr-o oarecare masura fauna din zonă, creând o stare de discomfort, care în timp va scadeaîn intensitate.

Specificăm că în aria in care urmează să se desfăsoare activităţile propuse, efectivelespeciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia inzonele apropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament.

Beneficiarul obiectivului are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibilede plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vorintreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversităţii.

Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona, care reducstresul şi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram camasurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data.


Pag. 106

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”,amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați.

Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zoneis-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventarierea tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea

identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei

de plante.

Plan de monitorizare a florei Tabel nr. 5

Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observaţii

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât săfie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-auefectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toatestadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprinsmetodele de lucru de monitorizare a perimetrului studiat, astfel incat să se poată asigura ocontinuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-auevidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezentein cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada incare acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fistructurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in parte, aşa cum reiesedin tabelul următor.


Pag. 107

Plan de monitorizare a faunei Tabel nr. 6

Gruparetaxonomica Scop Perioada/Metode

de monitorizare Observatii

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor dereptile prezente in cadrulamplasamentului;2. Minimizarea impactului asuprareptilelor pe durata activităţilor deexecutie urmare a organizarii desantier;

-Primavara/vara(mai-iulie);-Metoda transecte

Datorită unei slabereprezentativităţi aspeciilor de reptile incadrulamplasamentului,situaţia acestora nu va fiafectată de lucrarile deexecutie.

Păsăricuibăritoare

1.Monitorizarea speciilorcuibăritoare de pasari in cadrulamplasamentului;2. Monitorizarea speciilorcuibăritoare de pasari in zonelelimitrofe amplasamentului;3. Asigurarea unor condiţiifavorabile cuibăritului speciilor depasari prin reducerea activităţilorantropice din zonă (agricultură de tipintensiv, pasunat, vanătoare etc.) .

- Cuibarit - vara(mai-iunie);- Metoda punctele

fixe şi transecte,numărarea/căutareacuiburilor

Urmare a organizarii desantier si a respectariimăsurilor de diminuare aimpactului, stareaspeciilor de păsăricuibăritoare se poatementine in parametriacceptabili.

Păsări depasaj

1. Monitorizarea migraţiei speciilorde pasari in perimetrul parculuieolian;2. Monitorizarea speciilor de pasarimigratoare in zonele adiacenteobiectivului de investitie.

-Migraţia deprimăvara/toamna(martie-aprilie;septembrie-noiembrie);- Metoda punctelefixe şi transecte,evaluarea speciilorde pasari în migraţie

Prin respectareamăsurilor de diminuare aimpactului, migratiaspeciilor de pasari depasaj nu va fi afectată.

Păsărioaspeţi deiarnă

1. Monitorizarea speciilor de pasarioaspeti de iarna pe amplasament siimprejurimi;2. Monitorizarea deplasărilorpasarilor oaspeti de iarna in zonelelimitrofe parcului eolian;

- Iarna (decembrie-februarie);- Metoda punctelefixe şi transecte

Asigurarea unor condiţiifavorabile pentru aflareaspeciilor de pasarioaspeti de iarna peamplasamentul parculuieolian

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor demamifere pe amplasamentulparcului eolian si imprejurimi;2. Monitorizarea deplasărilorspeciilor de mamifere in zoneleadiacente parcului eolian;

-Vara (iunie-august)- Metoda punctelefixe şi transecte

Limitarea activităţilor devanătoare/ braconaj peperimetrul si in afaraparcului eolian,asigurarea unor conditiifavorabile speciilor demamifere.


Pag. 108

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel nr. 7

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.PăsăricuibăritoarePăsărisedentarePăsări depasajPăsări careierneazăAmfibieniReptileMamifereNevertebrateterestreLegendă:

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului demonitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectivpersonal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fimonitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritateade Mediu.

Avand in vedere ca perimetrul proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋnextravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați se afla in perimetrulsitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special al speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifauneiMetoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a pasarilor de peamplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor inlocuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilorobservate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasareaobservatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au foststabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avutlungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile deodihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacădin adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e maimare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsărilepe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor dindiverse locuri (vegetatie, sol), ce sunt caracteristice speciilor.

Perioada favorabilă

Perioada optimă


Pag. 109

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, carefolosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului proiectului „Parceolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și3, județul Galați s-a realizat pe durata anului 2012. Identificarea speciilor de pasari in perioada demigratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie. Monitorizarea pasarilor sedentare si acelor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada ianuarie-martie.

Metode de monitorizare a chiropterelor. Începând din luna mai 2012, s-a realizat o activitate demonitorizare a populaţiilor de lilieci prezente în zona de amplasament studiata.

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interescomunitar afectate4.1. Materiale si metodeMateriale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora sifauna pentru proiectul „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești,T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați.

Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus: activitati de inventariere a florei zonei deamplasament si vecinatati; colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografiereaspeciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat;identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor despecialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.

Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna pentru proiectul „Parc eolian comunaNicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galațisi vecinatati a constat in:

- identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime aleacestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodeitransectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul proiectului, cat si peterenurile limitrofe;

- observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona deinteres, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte;

- inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie).Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari inperioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificareaefectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” inperioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei loretc.


Pag. 110

4.2. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvata

S.C.CONSPROIECT S.A. Galati, elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu(RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de amplasament(RA), Raport de securitate (RS), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 326 în Registrul Naţional alElaboratorilor; Str. Prelungirea Traian, bl. V3, tronson 3-4, etaj P+1Tel 0236.416 603 Fax0236.411.052, e-mail: [email protected]

Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluareadecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ demediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str. Rosiorinr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761, [email protected]

Ing. Bojoi Silvia P.F.A., Elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raportprivind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia nr.31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B,Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751.024.651; telefon/fax: 0336.409.180; elaborator partetehnicӑ;

Biolog Ioana Sârbu, Bucuresti;Biolog drd. Oana Cachula, Bucuresti;


Pag. 111

Bibliografie Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe.HarperCollins Publishers, London ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The MilleniumAtlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust forOrnithology, Thetford; BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe.Margraf Tropical Scientifical Books, Germany Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs vonWindenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung –Verbreitung - Ökologie. Bratislava Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad.Române, Buc., 274 Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimatesşi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird CensusCouncil, Cambridge, UK. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas undNordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române,Bucureşti Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura AcademieiRomâne, Bucureşti Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 dinRomânia, Edit. Risoprint Cluj-Napoca GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press,Wiltshire Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollinsPublishers, London Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii OrnitologiceRomâne, Cluj Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţiide ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura AcademieiRomâne, Bucureşti Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf.Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii SocialisteRomânia, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „LucianBlaga” Sibiu


Pag. 112

Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for thewider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

*** Adresa APM Galati nr. 204/28.03.2013;*** Certificat de urbanism nr. 239/6269 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 10 centrale eoliene acâte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racordelectric aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, ComunaNicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC BRIBON WIND SRL;

*** Certificat de urbanism nr. 240/6270 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 11 centrale eoliene acâte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racordelectric aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, ComunaNicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC VIENTO SOLAR SRL;

*** Certificat de urbanism nr. 241/6268 din 11.10.2012 - „Parc eolian format din 10 centrale eoliene acâte 0,2MW, rețea de descӑrcare a energiei electrice, platformӑ macara, punct de conexiune, racordelectric aferent, organizare de șantier”, pe amplasamentul situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comunaNicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL;

*** SC BRIBON WIND SRL:- Memoriu Tehnic, 2012;- Plan de incadrare in judet, 2012;- Plan de situatie, 2012;- Extras Plan cadastral, 2012;- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219846/17.10.2012

*** SC MEGA SOLAR INVEST SRL:- Memoriu Tehnic, 2012;- Plan de incadrare in judet, 2012;- Plan de situatie, 2012;- Extras Plan cadastral, 2012;- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219850/17.10.2012

*** SC VIENTO SOLAR SRL- Memoriu Tehnic, 2012;- Plan de incadrare in judet, 2012;- Plan de situatie, 2012;- Extras Plan cadastral, 2012;- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219847/17.10.2012


Pag. 113


Pag. 114

Curriculum vitaeEuropass

Informaţii personaleNume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR

Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, RomâniaTelefon(oane) Mobil: 0755073761

Fax(uri) -E-mail(uri) [email protected], [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) românăData naşterii 05.09.1961

Sex masculinLocul de muncă vizat /Domeniul ocupaţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experienţa profesionalăPerioada 2008-2013

Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 dinRegistrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat deinregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)

Activităţi şiresponsabilităţi principale

Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componentabiodiversitate

Numele şi adresaangajatorului

GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.),Galaţi, România

Tipul activităţii sausectorul de activitate

Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie– 7219 (CAEN)

Perioada 2005-2010Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a

Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, RomâniaActivităţi şi

responsabilităţi principaleCoordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservareaavifaunei Prutului Inferior


Societatea Ornitologică Română (SOR), România


Biodiversitate

Perioada 2005-2007Funcţia sau postul ocupat consilier


Protecţia naturii, conservare, biodiversitate


Pag. 115


Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România


Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului

Perioada 1997-2005Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog


Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi

Perioada 1991-1997Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Inventariere, Monitoring faună vertebrate


Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova


Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, RepublicaMoldova

Perioada 1989 -1991Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog


Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova


Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova


Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe dinRepublica Moldova

Perioada 1984 -1989Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Cercetare, conservare colecţii ornitologice


Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, RepublicaMoldova


Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie NaturalăChişinău, Republica Moldova

Educaţie şi formarePerioada 1978 -1984

Calificarea / diplomaobţinută

Diplomă de Licenţă

Disciplinele principalestudiate / competenţe

profesionale dobândite

Biologie, GeografieProfesor de Biologie şi Geografie


Pag. 116

Numele şi tipul instituţieide învăţământ /

furnizorului de formare

Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova

Perioada 1997-2003Calificarea / diploma

obţinutăDiplomă de Doctor în Biologie



Biologie/Zoologia Vertebratelor/OrnitologieDoctorat în Biologie



Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000Calificarea / diploma

obţinutăCertificat „Bird surveys and monitoring”



Ornitologie, Monitoring avifaună

Numele şi tipulinstituţiei deînvăţământ /


BirdLife International


obţinutăCertificat „Managementul proiectelor”



Management proiecte

Numele şi tipulinstituţiei deînvăţământ /


Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România


obţinutăDiplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”



MuzeologieMuzeograf grad I A



Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şiManagement în Domeniul Culturii

Nivelul în clasificareanaţională sauinternaţională


obţinutăAtestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică


Pag. 117



Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural



Ministerul Culturii şi Cultelor România


obţinutăCertificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"



Persoană Fizică Autorizată



Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, OficiulRegistrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi


obţinutăCertificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupramediului



Expert Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a PersoanelorFizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediuluişi Bilanţuri de Mediu


obţinutăCertificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentruprotectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011



Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare

Limba(i) străină(e)cunoscută(e)Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare laconversaţie

Discurs oral Exprimarescrisă

Engleza B2 Utilizatorexperimentat B1 Utilizator

independent B1 Utilizatorindependent B1 Utilizator

independent B1 Utilizatorindependent

Franceza C1 Utilizatorexperimentat B2 Utilizator

experimentat C1 Utilizatorexperimentat B2 Utilizator

independent B1 Utilizatorindependent

Rusa C2 Utilizatorexperimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizatorexperimentat C2 Utilizator

experimentatC1

Utilizatorexperimentat


Pag. 118

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi StrăineB1 Utilizator

independent B2Utilizatorindepend

entA1 Utilizator

elementarA1 Utilizator

elementarA1 Utilizator

elementar

Competenţe şi abilităţisociale

Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale,echipe de lucru

Competenţe şi aptitudiniorganizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu,biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor

Competenţe şi aptitudinitehnice

Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faunăde vertebrate (ornitologie);

Expertiză impact de mediu (biodiversitate); Consultanţă pe probleme de mediu; Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică

Competenţe şi aptitudinide utilizare acalculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudiniartistice

Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivalurietnografice, teatrale, ale ONG-urilor)

Alte competenţe şiaptitudini

Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto

Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B)

Informaţii suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32Referinţe favorabile: Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,

Republica Moldova; Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova; Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova; Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie; Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România; Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România; Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;

Societatea Ornitologică Română (SOR);

Asociatia Terranostra Galati;

Blom Romania

Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al SucursaleiSOR Galaţi, România;

Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din1989;

Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995


Pag. 119

Curriculum Vitae

INFORMATIIPERSONALE

Nume Sîrbu Ioana Minodora

Adresa: Str. Răsăritului nr.1, bl. 118, sc. C, ap. 102, sector 6, Bucureşti, România

Telefon: 0727633151

E-mail: [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii 09.07.1980

EXPERIENŢAPROFESIONALĂ

Noiembrie 2008 – 30 septembrie 2012 KVB Economic Bucuresti Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului-

Bucureşti Gestiunea durabilă a resurselor de mediu şi evaluarea impactului Asistent de cercetare Cercetare ştiinţifică studii pe teren (Lunca Dunării), documentare ştiinţifică asupra Ariilor

Natura 2000 (SPA, SCI) – analiza speciilor şi habitatelor, participare încadrul workshop-urilor legate de proiectul Îmbunătăţirea Condiţiilor deNavigaţie pe Dunăre (Sectorul româno-bulgar), evaluarea impactuluiactivităţilor antropice asupra cadrului natural; identificarea şideterminarea speciilor vegetale şi animale; colectarea şi prelucrareadatelor; utilizarea metodelor de cercetare convenţionale în taxonomie;identificarea şi evaluarea categoriilor sozologice.

Noiembrie 2008 - Iunie 2009 Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” Program educaţional "Zooart" Colaborator Asistenţă ştiinţifică Am lucrat alături de copii în cadrul programului educaţional, am

participat la pregătirea şedinţelor de lucru, am realizat ghidaje tematicepentru copii în expoziţia permanentă a muzeului.

Septembrie 2008 – Noiembrie 2008 Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” Relaţii publice, marketing cultural şi programe educaţionale Muzeograf Relaţii cu publicul, asistenţă ştiinţifică Am participat la realizarea de expoziţii şi conferinţe organizate în

muzeu, m-am documentat în privinţa expoziţiei permanente şi ampropus soluţii pentru îmbunătăţirea acesteia, am realizat ghidajetematice pentru copii în muzeu, am oferit publicului informaţii despreMuzeul ”Grigore Antipa”, programul şi activităţile acestei instituţii.

Ianuarie 2004 – Octombrie 2004 FORTHSAN S.R.L Medicină generală


Pag. 120

Asistent medical generalist Asistenţă medicală

EDUCAŢIE ŞIFORMARE

2008-2010 Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti Taxonomie Lucrare disertaţie: Plante exotice cultivate în Delta Dunării – sursă

pentru invazii vegetale, conducător ştiinţific Conf. dr. PaulinaAnastasiu.

Postuniversitar, Master

2009, 29-30 Octombrie Universitatea Bucureşti Doctoratul în Şcoli de Excelenţă – Evaluarea calităţii cercetării în

universităţi şi creşterea vizibilităţii prin publicare ştiinţifică Training în autorat ştiinţific Curs postuniversitar

2007, 31 Octombrie - 2 Noiembrie Institutul de Biologie Bucureşti Realizări şi perspective în biologie - "Adaptarea la stress: condiţie de

supravieţuire şi/sau factor de biodiversitate" Curs postuniversitar de studii avansate, Diplomă de participare

2004-2008 Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti Biologie Generală Diploma de licenţă, Lucrare licenţă: Plante străine din Bucureşti şi

împrejurimi, conducător ştiiţific Lector dr. Paulina Anastasiu. Studii universitare, Licenţă

2004-2008 Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti Modul de psiho-pedagogie Studii universitare

2000-2003 Şcoala Sanitară Postliceală “Carol Davila” Medicină generală Diplomă de licenţă, Lucrare de licenţă: Angina pectorală Studii postliceale, Licenţă

1995-1999 Grup Şcolar Economic-Administrativ nr. 5, Bucureşti Administraţie şi servicii Lucrător în administraţie şi servicii Studii medii, Liceu

APTITUDINI ŞICOMPETENŢEPERSONALE

2010, 20 Mai Am prezentat lucrarea „Cercetări privind plantele cultivate înscop ornamental şi alimentar din Delta Dunării” în cadrul Ssesiunii deComunicări Ştiinţifice a Studenţilor din Facultatea de Biologie, UniversitateaBucureşti (locul III).


Pag. 121

2009, 14 Noiembrie Am prezentat lucrarea „Flora ornamentală din DeltaDunării, sursă pentru invazii vegetale” în cadrul Sesiunii de ComunicăriŞtiinţifice „D. Brândză”, ediţia a XV-a

2008, 8 Decembrie Am prezentat lucrarea „Lunca inundabilă a Dunării” încadrul şedinţei Workshop on Ecological Effects on the Project for Improving theNavigations Conditions on the Danube, Trapec, Bucureşti.

2006- 2007 Membru al Societăţii Ornitologice Române

2007, 18 Mai Am prezentat lucrarea "Aspecte privind diversitatea RezervaţieiNaturale Alah Bair (judeţul Constanţa)", în cadrul Sesiunii de ComunicăriŞtiinţifice Studenţeşti, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

2005-prezent Membru al Cercului de Botanică din cadrul Catedrei de BotanicăSistematică a Facultăţii de Biologie, Universitatea Bucureşti (intervenţii activecu prezentări privind aspecte ale Florei României: "Aspecte privind diversitateaRezervaţiei Naturale Alah Bair (judeţul Constanţa)", "Un efect surprinzătorîntâlnit la plante: albinismul")

Proiecte:

Noiembrie 2008-30 septembrie 2010- membră a echipei proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie peDunăre, finanţat de Ministerul Transporturilor, România,EUROPEAID/122137/D/SV/RO

Mai-30 septembrie 2010- membră a echipei proiectului Hazarde naturale şi tehnologice care potproduce dezastre în România. Evaluarea riscului şi măsuri tehnologige depreîntâmpinare şi limitare a impactului asupra societăţii şi mediului înconjurător- HNTCPDREERMPLIAS Contract nr. 31-092

Limba maternă Română

Limbi străinecunoscute

Engleză: foarte bine/bine/bineFranceză: bine/începător/începător

Aptitudini şicompetenţe artistice Abilităţi în folosirea aparatului de fotografiat

Aptitudini şicompetenţe sociale

Am desfăşurat cu succes activităţi de lucru cu copii în cadrul programuluieducaţional ”Zooart” organizat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală “GrigoreAntipa”Participarea în activitatea unor echipe pe bază de voluntariat (activităţi decurăţenie în Grădina Botanică)

Aptitudini şicompetenţeorganizatorice

Lucru în echipă: am făcut parte din echipa de lucru constituită în vedereaorganizării Conferinţei Europene a Muzeelor de Istorie Naturală, 9-12noiembrie 2008, ce s-a desfăşurat în Muzeul Naţional de Istorie Naturală”Grigore Antipa”; am pregătit expoziţii în cadrul Muzeului Naţional de IstorieNaturală ”Grigore Antipa” (expoziţia dedicată lui Grigore Antipa din 9-12 nov.2008, proiectul ”Zooart”).

Aptitudini şicompetenţe tehnice

PC* Microsoft Office


Pag. 122

* Windows 95, 98, 2000, XP, Vista* Internet Explorer, Mozilla FirefoxAparatură de laborator - microscopie optică, electronică, GPSStudii de teren, folosirea metodelor convenţionale de lucru în fitocenologie şi

taxonomie

Permis de conducere

Alte aptitudini şicompetenţe

Comunicare:* capacitate de adaptare* asimilare rapidă de informaţii* personalitate creativă* capacitate de lucru în condiţii de stress* răbdare în relaţiile interumane* dorinţă de învăţare

Model de curriculum vitaeeuropean

nformaţii personaleNume CHACHULA Oana

Adresă Bucureşti, Str. Bozieni, nr.6, bl. 832, ap. 84, S3, 061617.

Telefon 40.740 39 79 69; 401 312 72 25;E-mail [email protected]; [email protected]

Naţionalitate RomânăData naşterii 23 august 1978. Rădăuţi

Experienţa profesională• Perioada (de la – până la) 21/01/03 – 31/08/03; 01/09/06 – 12/02/07

• Numele şi adresaangajatorului

Liceul Elie Radu, str Energeticienilor, Bucureşti; Liceul Dimitrie Cantemir, strDecebal, Bucureşti

• Tipul activităţii sau sectoruluide activitate

Profesia – BiologActivitate didactică

• Funcţia sau postul ocupat Profesor de biologie• Principalele activităţi şi

responsabilităţiACTIVITATE DIDACTICĂ clasele VII, VIII, IX, X, XI;

• Perioada (de la – până la) 01/01/05 – 30/06/05• Numele şi adresa

angajatoruluiInstiutul de Speologie Emil Racoviţă, Calea 13 Septembrie, Bucureşti


Profesia – BiologActivitate de cercetare

• Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare• Principalele activităţi şi

responsabilităţiACTIVITATE DE CERCETARE: în cadrul Compartimentuluil de Carstonomie,Cadastrul şi Protecţia Carstului participarea la studii ştiinţifice privind structuraşi biodiversitatea carstului (studii teoretice şi regionale), cadastrarea carstului(întocmire de bănci de date), protecţia carstului (avize, soluţii şi studii pentruconservarea sau valorificarea siturilor carstice);


Pag. 123

DOMENII DE CERCETARE ŞI COMPETENŢĂ: Chiropterologie – taxonomia,ecologia şi etologia liliecilor; Zoologie - ecologia vertebratelor terestre;Conservarea biodiversităţii în arii protejate; Evaluarea impactului unor activităţiantropice asupra chiropterofaunei şi ecosistemelor, în general; Educaţiaecologică. PARTICIPARE LA CONTRACTE ŞI PROGRAME DE CERCETARE –„Studiul impactului antropic asupra biodiversităţii din Cioclovina Uscata, MunţiiŞureanu”, grant Academia Romană, 2005-2007; Cartografierea pe sistemU.T.M. a peşterilor cu faună din România şi realizarea sistemului interactiv deaccesare şi căutare a datelor biospeologice;

• Perioada (de la – până la) 11/12/2006 - prezent• Numele şi adresa

angajatoruluiInsitutul Naţional de Cercetare în domeniul Conservării şi Cercetării, CaleaVictoriei nr 12, S 3, Bucureşti


Profesia – BiologActivitate de investigare şi cercetare

• Funcţia sau postul ocupat Biolog principal• Principalele activităţi şi

responsabilităţiACTIVITATEA DE INVESTIGARE: până în prezent efectuarea a 67 de buletinede analiză biologică (vezi anexă 1);ACTIVITATE DE CERCETARE: cercetarea cu mijloace specifice de analiză amaterialelor constituiente ale bunurilor culturale mobile şi imobile, tehnologia deprelucrare, provenienţă; experimentarea materialelor necesare pentruconservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile, precum şi pentrucombaterea agenţilor biologici;DOMENII DE CERCETARE ŞI COMPETENŢĂ: Taxonomie – stabilireaprincipiilor şi a legilor de clasificare a organismelor vii;Microbiologie – tehnici de laborator;Chiropterologie – taxonomia, ecologia şi etologia liliecilor; PARTICIPARE LA CONTRACTE ŞI PROGRAME DE CERCETARE:

- 2007-2008 - “Multydisciplinary research to establishdegradation mechanism in parchment cultural and historicaldocuments (PERGAMO, 165/2006)”;

- 2007-2009 - “Durable materials and technologies for leathercultural heritage objects conservation and restoration, toensure viable cultural heritage at community level (PEL-RESTAURO PN2 91012/2007)”;

Studii şi cursuri de specialitate• Perioada (de la – până la)

Cursuri liceale: 1993 - 1997 Cursuri universitare: 1997 – 2002; Cursuri post-universitare de masterat: 2002 – 2004 Doctorand: 2004 – 2011:

• Numele şi tipul instituţiei deînvăţământ

• Principalele subiecte şicalificări însuşite

• Numele calificării primite

Liceul Ştefan cel Mare, profil chimie-biologie, Suceava; Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie, Diploma de licenţă înSpecializarea Biologie, cursuri de zi; Universitatea "Bucureşti", Bucureşti, Facultatea de Biologie, Diploma demasterat în Specializarea Taxonomie Animală, cursuri de zi; Universitatea "Bucureşti", Bucureşti, Facultatea de Biologie – titlul tezei dedoctorat: „Contribuţii la studiul faunistic şi biogeografic al chiropterelor din CarpaţiiMeridionali”, conducător Prof.dr. Lotus Meşter Cursuri de specializare profesională:


Pag. 124

2009 - 16-19.03 -COST IE 0601 Training school “Wood – destroyinginsects and decay fungi in and moulds on wooden cultural heritage objectsand constructions”, Hamburg/Germany

2009 – 5-9.05 - COST IE COST Action D42 “EnviArt” TrainingSchool“Indoor Air Quality in Museums, Galleries and Archives:AnalyticalMethods and Preventive Conservation Strategies”, Vienna/Austria;

Aptitudini şi competenţepersonale

Dobândite în cursul vieţii şicarierei,dar care nu sunt

recunoscute neapăratprintr-un certificat sau o

diplomă.Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute• Abilitatea de a citi

• Abilitatea de a scrie• Abilitatea de a vorbi

Engleza (citit, scris, vorbit foarte bine)APTITUDINI SI COMPETENTE

TEHNICEMediu - MS Office, Internet

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ(vezi ANEXE)

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ: 11 studii şi articole publicate în ţară şi străinătate

ALTE ACTIVITĂŢI MEMBRU ÎN SOCIETĂŢI ŞTIINŢIFICE NATIONALE:Federaţia Română de ChiropterologieAsociaţia pentru protecţia liliecilor din RomâniaSocietatea Ornitologică RomânăFederaţia Română de SpeologieSocietatea Română de Speologie şi Carstologie

PERMIS DE CONDUCERE Nu