1

RAPORT DE MEDIU AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC

EOLIAN NALBANT- TRESTENIC

BENEFICIAR: S.C. ENEX S.R.L. EXECUTANT : Expert evaluator EIM/ auditor

BM principal: Prof. Dr. ing. TUDOR DARIE Asistent auditor : Ing. TUDOR BOGDAN Consultant ecolog: şef lucrări drd. SIMONA GHIŢĂ

CONSTANŢA 2009

2

INTRODUCERE

Evaluarea Raportului de Mediu este un proces conform cu legislaţia naţionala de mediu si prevede ca activităţile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului.

Lucrarea a fost elaborată în baza Contractului de prestări servicii Nr.D040/15.08.2008 între SC Hidrotermic SRL reprezentată prin domnul TUDOR DARIE în calitate de EXECUTANT şi SC ENEX SRL reprezentată de doamna MIHAELA COROIU în calitate de BENEFICIAR

Lucrarea de fata a fost elaborata în baza Legii Protecţiei Mediului (L.265/2006), de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005, completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008, a Ordinului MAPPM Nr.1798/2007, a HGR Nr.1076/2004 si a Ordinului MAPPM Nr.184 din 21-09-1997pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului şi a Procedurii de realizare a Raportului de Mediu, Anexa 11 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr.152/2005 aprobată prin Legea 84/2006 şi Anexa nr.3 a Ordinului MAPPM Nr.756 din 3 noiembrie 1997 care cuprinde reglementari privind evaluarea poluării mediului. Prin Ordinul MAPPM Nr.756 se solicita Agenţilor Economici ce practica activităţi legate de protecţia mediului anumite date despre proceduri, dotări tehnice si cu personal, alte date ce vizează factorii de mediu. Aceste date sunt necesare emiterii Acordului de Mediu Agentului Economic in cauză.

Orice tehnologie (procedura ) produce pe lângă efecte directe (pentru care a fost proiectata) si o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul validării sau invalidării tehnologiei propuse. Necesitatea, gestionarii tuturor efectelor determinate de aplicarea unei tehnologii, a impactului activităţii umane impusă de aceasta tehnologie cu mediu este determinata de cel puţin trei argumente :

- iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte adiacente nedorite

- evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor si posibilităţilor pentru selecţia tehnologiei optime

- necesitatea implicării a cât mai mulţi factori de decizie la promovarea unor activităţi care pot influenţa viaţa intr-un fel sau altul .

Studiu de mediu poate prognoza relaţia sau efectul asupra mediului înconjurător a unor activităţi, in diferite condiţii ce pot să apară intr-un viitor apropiat sau mai puţin apropiat. Raportul de Mediu conţine analize tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor si consecinţelor

3

efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si viitoare, in scopul cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Evaluarea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza informaţii factorilor de decizie astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative care pot apărea.

Scopul elaborării Raportului de Mediu la PUZ este obţinerea de către S.C. ENEX S.R.L. a Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de producerea energiei electrice neconvenţionale cu ajutorul unui ansamblu de turbine eoliene. Locaţia în care urmează să se producă energia electrică cu ajutorul acestor turbine eoliene numită NALBANT/TRESTENIC, este situată în extravilanul comunei NALBANT, de pe teritoriul administrativ al judeţului TULCEA.

Elaborarea actualului Raportului de mediu la PUZ s-a făcut in conformitate cu următoarele legi si normative :

• Legea Protecţiei Mediului Nr. 265/2006, de aprobare a OUG195/2005, completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008 ;

• Legea Apelor Nr.107/1996, complectată şi modificată cu legea 310/2004 ;

• Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996 ; • Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi

aprobată ca Legea 27/2007, privind regimul deşeurilor ; • Ordonanţa de Urgenta a Guvernului Nr.152/2005

privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării aprobată prin Legea 84/2006;

• H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor periculoase ;

• H.G.Nr.162 din 07-03-2002, completată şi modificată prin HG Nr.210/2007 privind depozitare deşeurilor periculoase;

• H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor, complectat şi modificat prin HG Nr.268/2005 ;

• H.G. Nr. 918 din 22-08-2002 privind procedura cadru de evaluare a impactului de mediu

• H.G.Nr.188 din 20-03-2005 –norme privind descărcarea in mediu acvatic a apelor uzate ;

• Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 –reglementari privind evaluarea poluării mediului ;

4

• Ordinul MAPPM Nr.184/1997 –Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi Evaluarea impactului de mediu;

• Ordinul MMDD Nr.1798/2007 –Procedura privind autorizarea activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului;

• Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei ;

• H.G.Nr.1076 din 08-07-2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

• Ordonanta de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin OUG Nr. 154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

• Legea Nr5/2000 privind ariile protejate Obiectivul lucrării este reprezentat de analiza potenţialului şi

capacităţii suport a mediului înconjurător din arealul studiat şi evaluarea impactului generat de desfăşurarea viitoarelor activităţi.

Pentru elaborarea raportului de mediu s-au avut la bază următoarele: Date şi planuri preluate de la beneficiar; Investigaţii pe teren; Date şi documente puse la dispoziţie de autorităţi în drept; Date statistice precum şi metodologii de calcul/softuri agreate pe

plan internaţional şi recunoscute de Autorităţile de Mediu; Legislaţia de mediu în vigoare; Documentaţia Aviz geotehnic preliminar pentru amplasamentul

turbinelor eoliene; Memoriul general de arhitectură elaborat de S.C. ATELIER 2

S.R.L. TULCEA; Alte studii de specialitate; Studiu referitor la biodiversitate in zonă; Avize de principiu emise de Autorităţi Naţionale şi Locale;

5

CAPITOLUL I

EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE

PLANULUI; LEGĂTURA ACESTUIA CU ALTE PLANURI

1.1. Date despre Investitor

Investitorul prezentului plan de producerea energiei electrice din

potenţial eolian este SC ENEX SRL cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, strada Tăietura Turcului Nr.47/11, judeţul Cluj-Napoca, telefon 0264/207500, Fax0264/207555.

SC ENEX SRL a fost înfiinţată în anul 2004 şi înregistrată la registrul Comerţului cu numărul J12/2806/2004.

SC ENEX SRL este înregistrată la BCR cu nr. de cont:RO75RNCB0106026568500001- Sucursala BCR Cluj-Napoca şi are CUI RO 16646530.

Actuala investiţie Parc Eolian Nalbant/Trestenic, se face ţinând cont de propunerea Guvernului României şi a UE de promovare a energiei regenerabile, care are la bază potenţialul eolian.

SC ENEX SRL, are drept locaţie pentru realizarea Parcului eolian Nalbant/Trestenic, extravilanul comunei Nalbant, sat Trestenic judeţul Tulcea dispus pe dealul Cartalu, parcela Nr.28, la nord de dealul Baltalâc, parcela Nr.22. Parcul Eolian pe care se montează 9 instalaţii de Turbine eoliene ocupă o suprafaţă de aproximativ 65,68Ha. Suprafaţa de teren necesară amplasării turbinelor eoliene este obţinută ca drept de concesiune pe o perioadă de 49 ani de la autorităţile locale ale comunei Nalbant.

SC ENEX SRL împreună cu partenerii săi NORDEX Danemarca, urmăreşte dezvoltarea în zona de implementare a planului realizarea unui Parc eolian format din 9 instalaţii de turbine eoliene.

6

1.2. Date despre investiţia Agentului Economic

1.2.1 Denumirea planului - PARC EOLIAN NALBANT/TRESTENIC

1.2.2 Detalii despre amplasament

Terenul pe care va trebui să fi amplasat PARCUL EOLIAN, a fost

ales ţinând cont de anumite criterii social- economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, de posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii- montaj, de gradul de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0,, de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea rezistenţei terenului, şi în special de potenţialul eolian din zonă, dat fiind costurile ridicate de realizarea investiţiei.

Amplasametul PARCUL EOLIAN NALBANT/TRESTENIC, este pe mai multe parcele de teren agricol utilizat ca păşune, situate în extratravilanul localităţii Trestenic, judeţul Tulcea. Locaţia situată pe dealul Cartalu ocupă o suprafaţă de aproximativ 65,68Ha în partea nord a satului Trestenic din comuna Nalbant, la aproximativ 700m de linia care delimitează intravilanul acestuia.

Alegerea acestui amplasament este justificat ca fiind cel mai avantajos din următoarele cauze :

Zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate de SC ENEX SRL pe parcursul unui an calendaristic;

Pe acest amplasament se desfăşoară activitate agricolă de păşunat, iar terenul este lipsit de construcţii civile sau industriale;

Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere naţionale, judeţene şi comunale care va asigura accesul la instalaţiile de turbine eoliene ale parcului, după uşoare ameliorări;

Utilităţile necesare organizării de şantier sunt accesibile. Din documentaţia tehnică a echipamentelor Centralelor Eoliene rezultă

că suprafaţa ocupată de Turbina Eoliană este între 250 şi 280m2, aceasta incluzând atât turnul de montaj al turbinei cât şi fundaţia pe care se montează acesta. De menţionat că, după construcţie, spaţiul ocupat de

7

fundaţie este acoperit cu pământ vegetal şi redat zonei vegetale. Postul de transformare şi cutia de conexiuni electrice ocupă o suprafaţă maximă estimată lintre 10 şi 15m2, din cei 250m2. Restul suprafeţei de teren poate fi utilizată ca teren agricol. Astfel, Instalaţiile de turbine vor ocupa o suprafaţă totală incluzând turnul, postul de transformare şi aleele de acces de 1,157ha, iar restul de 64,523 Ha va fi disponibilă pentru agricultură.

Din datele prezentate de beneficiar indicii de utilizare a terenului de către Instalaţiile de turbine eoliene sunt:

Suprafata studiata = 150 ha Suprafata aferenta obiectivului = 65,68 ha Suprafata construita turbine = 0,03213 ha Suprafata construita drumuri noi şi alei=1,00 ha Suprafata drumuri existente amenajate= 1,9 ha Organizare de santier = 0,3 ha Platforme montaj = 1,08 ha

POT – maxim 0,8%, raportat la suprafaţa studiată şi de maxim 1,76% raportat la suprafaţa aferentă obiectivului;

CUT – maxim 0,008 raportat la suprafaţa studiată şi de maxim 1,76 raportat la suprafaţa aferentă obiectivului;

De remarcat că 99,2% din suprafaţă este redată circuitului agricol. Totodată terenul ocupat de Instalaţiile de turbine este cel mai accidentat din cele 150 Ha.

Figura 1.1 Spaţiu de montaj al turbinei

Amplasamentul propus pentru construcţia PARCULUI EOLIAN

NALBANT/TRESTENIC se învecinează după cum urmează :

8

La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Nalbant, sat Trestenic;

La Nord – dealul Baltalâc, utilizat ca păşune , iar la distanta de 1,0Km pădure de stejar;

La Est – păşune urmată la circa 500m de terenuri agricole aparţinând comunei Nalbant;

La Vest – dealul Techeau cu ravena Gura Techelei utilizate ca păşune şi terenuri agricole aparţinând comunei Nalbant, sat Trestenic;

Turbinele sunt amplasate de a lungul coastei dealului Cartalu, dispunrea lor urmărind obţinerea unui randament maxim de utilizare a potenţialului eolian.

Coordonatele geografice în sistem Stereografic 1970 ale amplasamentului a PARCULUI EOLIAN NALBANT/TRESTENIC sunt date în tabela 1.1 Tabela 1.1

TURBINA X Y Z 1 405093.634 782094.262 148.375 2 405414.514 781890.705 155.167 3 405806.824 781705.350 207.688 4 405652.908 781582.171 187.769 5 405593.209 781393.591 190.00 6 405560.797 781196.471 7 405272.707 781428.288 138.094 8 405312.843 781684.422 118.468 9 405001.385 781876.441 105.944

În anaxa lucrării este prezentată documentaţia cadastrală a SC TOPODELTAPAD SRL de amplasare în teritoriu a PARCULUI EOLIAN NALBANT/TRESTENIC.

Căi de acces Accesul în zona se poate face din drumul naţional DN 22A, care leagă

comuna Nalbant de municipiul Tulcea şi drumul comunal DC57 , care leagă comuna Nalbant de satul Trestenic.

Căile de acces vor fi construite din tronsoane principale ale drumurilor judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe teren nivelat şi stabil, fără strat bituminos, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale.

Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la drumurile şi căile principale de acces , stratul de uzură fiind în conformitate cu cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru fiecare caz în parte.

9

Accesul între platformele turbinelor se va face pe alei de acces cu lăţimea de 4,5m

Se menţionează faptul că locaţia de amplasamet a instalaţiilor de turbine este situat în vecinătatea şi în perimetrul unor arii protejate prin programul NATURA 2000, SPA-uri şi SCI-uri

Schita cu amplasarea instalaţiilor de turbine eoliene si vecinătăţile menţionate sunt anexate documentaţiei.

1.2.3 Proiectantul Planului Parcului Eolian

S.C. ATELIER 2 S.R.L. TULCEA

1.2.4 Titularul investitiei

SC ENEX SRL cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, strada Tăietura Turcului Nr.47/11, judeţul Cluj-Napoca, telefon 0264/207500, Fax0264/207555.

SC ENEX SRL este înregistrată la BCR cu nr. de cont:RO75RNCB0106026568500001- Sucursala BCR Cluj-Napoca şi are CUI RO 16646530.

1.2.5 Valoarea estimativă a lucrarilor

Valoare estimată a lucrărilor de investiţie este de cca. 11milioane

EURO,din care: - pentru protecţia mediului circa 400.000 EURO(investiţii

directe, pentru ameliorarea terenului după construcţii – montaj, refacerea biodiversităţii prin plantaţii, spaţii verzi,şi populare faunistică şi totodată pentru protecţia mediului în timpul lucrărilor de construcţii);

- pentru aparatură şi echipamente aferente unei Instalaţii de turbină eolienă : 8.000.000 EURO

- pentru construcţii edilitare şi căi de acces 2.000.000 EURO - pentru alte cheltuieli, diverse şi neprevăzute: 600.000 EURO

1.3 Conţinutul planului

10

Conform temei de proiectare emisă de beneficiarul planului, se

propune realizarea unui Parc Eolian format din 9 Turbine eoliene cu instalaţiile aferente.

Principalele faze din timpul lucrărilor de construcţie-montaj sunt : Componentele turbinelor vor fi descarcate intr-unul din

porturile de la Dunăre, Tulcea sau Brăila si transportate catre locaţia Parcului Eolian Nalbant/Trestenic pe drumul naţional DN22A şi apoi pe drumul comunal DC57 până la amplasament. Parcul eolian din extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant va necesita, şi o uşoară amenajarea a cailor de acces, cum ar fi DC57 şi accesul până la locul de montaj a Turbinei Eoliene, fără a avea un impact semnificativ de mediu.

Realizarea unor studii geotehnice pe amplasamentul fiecarei turbine, pentru a determina capacitatea solului de a sustine greutatea instalatiei.

Săparea gropilor destinate fundatiilor, cu semificaţie deosebită pentru fundaţia Turbinei eoliene

Realizarea căilor de acces, având în vedere planul de transport a Turbinei şi pentru a permite accesul utilajelor si mijloacelor de transport.

Realizarea fundaţiei Turbinei şi a altor construcţii aferente Parcului incluzând şi aleele de acces dintre turbine;

Montarea Turbinei pe amplasament, care se va face cu ajutorul automacaralelor;

Montarea postului de transformare; Montarea echipamentelor şi aparaturii aferente Instalaţiei de

Turbină Eoliană Efectuarea testelor de intrare in exploatare; Exploatarea propriu –zisă a ansamblului.

11

Aspect din momentul transportarii unui tronson din turnul turbinei (Sursa : Internet)

1.3.1 Elemente de construcţii ale planului

Parcul Eolian Nalbant/Trestenic se compune din 9 instalaţii de turbine eoliene asemănătoare dispuse pe dealul Cartalu. Acestea sunt amplasate în nord satului Trestenic, comuna Nalbant, în extravilanul acestuia. O instalaţie de turbină eoliană se compune după cum urmează :

12

1. Pale - Forma si concepţia lor este esenţiala pentru a asigura cuplu de rotaţie

necesar. Acest profil este propriu fiecărui tip de Turbină eoliană . 2. Nacela - Conţine ansamblul de transmiterea mişcării, format din cuplaj şi

reductor/multiplicator de turaţie la generatorul electric. În acelaşi timp prin carcasa metalică din care este formată asigură si o protecţie mecanica a ansamblului.

5

13

3. Turn metalic - Asigura structura de susţinere si rezistenta a ansamblului superior. 4. Fundaţie

- Asigura susţinerea şi rezistenta mecanica a Turbinei eoliene. 5. Post de transformare

- Asigură transportul energiei electrice generate în reţeua naţională prin intremediul unei Staţii electrice de transformare.

Palele rotorului sunt din material compozit format din fibră de sticlă armat cu fibră de carbon, iar în zona racordării la butuc materialul are inserţie de oţel pentru creşterea rezistenţei mecanice. Lungimea palei este de 42,5m, iar greutatea de 6,15 tone.

Rotorul este o elice cu pas variabil, rotirea palelor pentru optimizarea aerodinamică se face hidraulic cu ajutorul a trei cilindrii hidraulici acţionaţi de o pompă ce poate asigura o presiune până la 200 barri.

Ansamblul de Turbine eoliene montate de SC ENEX SRL, au un grad ridicat de automatizare

Sistemul de automatizare adoptat pentru fiecare Turbină Eoliană este Opti – Tip şi Opti- Speed tip TCP/IP, care asigură reglarea Turbinei pentru o putere maximă la o anumită densitate, umiditate şi temperatură a aerului. Chiar la o viteză maximă a maselor de aer Turbină dezvoltă puterea nominală. Tot automatizarea Turbinei opreşte funcţionarea acesteia la viteze de vânt mai mari de 25m/s.

Toate subansamblele Turbinei Eoliene sunt protejate contra coroziuni conform ISO 12944-2 la clasa CM5.

Postul de transformare a unei turbine este echipat cu transformator specific Turbinelor Eoliene, ce poate funcţiona uscat, eliminând din funcţionare uleiul de răcire. Tipul de Post de transformare utilizat în acest plan este NYTRO 10 GBN.

Funcţionarea turbinelor este supervizată de un calculator de proces, care permite orientarea palelor elicei şi a întregului rotor după direcţia de intensitate maximă a vântului, înregistrează toţi parametri necesari funcţionării instalaţiei, şi deasemenea poate oprii rotaţia elicei când se depăşesc limitele la unii dintre aceştia.

Turbinele Eoliene din Ansamblul Eolian Nalbant /Trestenic, sunt montate respectând o anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinere unui randament aerodinamic pentru fiecare turbină în parte şi pentru Ansamblul Eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic.

Ţinând cont de acestea, turbinele vor fi montate în şir, pe o direcţie perpendiculară pe direcţia vântului, la o distanţă de 4 diametre de rotor între ele.

Conexiunile electrice între turbine se vor face în felul următor:

14

în incinta parcului eolian între turbine şi substaţia parcului se face prin cabluri electrice subterane. Pentru legătura subterana intre platformele turbinelor se vor realiza săpături in lungime de aproximativ1800ml, pentru poziţionarea canalelor de cabluri electrice, cu protecţie atât pentru a nu afecta integritatea cablurilor cat si menţinerea caracteristicilor arealului afectat de traversare;

conexiunea parcului cu sistemul energetic naţional se va face prin linie electrică aeriană;

Cablurile electrice subterane vor fi instalate paralel cu căile de acces şi vor fi semnalizate conform legilor în vigoare.

Pentru conectarea la Sistemul Energetic Naţional au fost studiate mai multe soluţii care cuprind numai prima fază de analiză a posibilităţilor de racordare, pentru care s-a emis de către ENEL Electrica Dobrogea Avizul de principiu.

Căile de acces: Căile de acces vor fi construite din tronsoane principale ale

drumurilor judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe teren nivelat şi stabil, fără strat bituminos, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale.

Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la drumurile şi căile principale de acces , stratul de uzură fiind în conformitate cu cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru fiecare caz în parte.

Accesul între platformele turbinelor se va face pe alei de acces cu lăţimea de 4,5m

15

Figura 1.2 Construcţia fundaţiei turbinei

1.4 Obiectivele principale ale planului

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la dezvoltarea economică a localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor investiţii importante care să fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului înconjurător, de asemenea la o dezvoltarea zonei din punct de vedere industrial prin instalarea unor echipamente de conversie a energiei eoliene în energie electrică (producerea de energie verde).

Obiectivul principal al planului este obţinerea energiei electrice din potenţial eolian. Coraborat cu acest obiectiv rezultă şi alte obiective de importanţă majoră.

Astfel, planul pune în valoare una din principalele resurse de energie curată, energia potenţială a vântului într-o zonă, cum este Podişul Dobrogei cu deschidere directă, câmp deschis deci, cu potenţial eolian ridicat.

16

Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta fixeaza urmatoarele titluri indicative:

stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta

adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de energie

simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a planelor de valorificare a surselor regenerabile de energie

Un alt obiectiv al planului este acela de a reduce emisia de noxe în atmosferă, cum ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de termocentrale. Prin aceasta România va putea să-şi atingă angajamentele asumate prin Contractul de Kioto.

Turbina eoliană este echipamentul care asigură transformarea forţei vântului în energie electrică. Astfel, aceasta este echipată cu un rotor paletat cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse în mişcare de rotaţie de forţa vântului. Viteza de rotaţie a rotorului este direct proporţională cu viteza masei de aer, cu densitatea aerului şi implicit cu temperatura aerului care străbate rotorul. Mişcarea rotorului este transmisă prin intermediul unui reductor generatorului de curent electric, care în funcţie de caracteristicile constructive generează curent electric la anumiţi parametrii. Curentul electric generat de ansamblul turbină- generator este apoi trimis în reţeaua naţională de energie electrică prin intermediul unui transformator(post de transformare).

Activităţile legate de exploatarea Parcului eolian vor avea ca obiect instalaţile şi echipamentele de producerea energiei electrice. Gradul de automatizare a unui ansamblu eolian este foarte ridicat astfel, încât controlul şi supravegerea funcţionării se realizeată prin intermediul sistemelor automate de comandă şi control. prezentate anterior, pentru fiecare turbină

1.5 Relaţia cu alte planuri şi programe

Planul de realizare a PARCULUI EOLIAN NALBANT/ TRESTENIC în deplină concordanţă cu politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G.443/2003; H.G.1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 39 din 13 decembrie 2006 privind

17

Regulamentul pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică din surse regenerabile.

Poluarea aerului continuă să fie o problemă, mai ales în centrele urbane. Sursele de poluare a aerului din aglomeraţiile urbane sunt constituite în special din emisiile industriale.

Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii naturale.

În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea poluării aerului, cum ar fi:

Promovarea conservării energiei Economisirea energiei în industrie Economisirea energiei menajere Reducerea emisiilor datorate transporturilor Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui

şi a combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice Controlul surselor staţionare de emisie a NOx Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne. Evitarea emisiilor de freoni. Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea

eficienţei utilizării energiei şi a proceselor tehnologice. Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al

Mediului din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.

Aceste obiective sunt şi în atenţia Guvernului României, care în ultimul timp şi-a schimbat politica în domeniul energiei.

In timpul unei întâlniri din anul 2008 dintre reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor şi cei a Organizaţiei Greenpeace aceştia au înmânat o scrisoare cu cererile sale, impreuna cu un studiu publicat recent, realizat de catre Greenpeace si EREC (European Renewable Energy Council - Consiliul European pentru Energie Regenerabila) si finalizat de catre institutele DRL si Ecofys. Aceste studiu intitulat „energy [r]evolution: a sustainable world energy outlook” descrie modul in care nevoile de energie in urmatoarele patru decenii pot fi satisfacute in paralel cu reducerea gazelor cu efect de sera cu 50% pana in anul 2050 pe plan

18

mondial si cu inlaturarea treptata a dependentei de energia nucleara periculoasa inainte de anul 2030.

De asemenea, Greenpeace cere ca Guvernul Roman sa supuna dezvoltarea politicii sale energetice unei asa-numite Strategic Environmental Assessment (SEA) – Evaluare Strategica de Mediu, asa cum recomanda Uniunea Europeana si cum este prescris in Protocolul pe Evaluarea Strategica de Mediu la care si Romania este semnatara.

Comisia Europeana a adoptat "Pachetul Energie"pe parcursul anului 2007, cu câteva obiective principale. Principalul aspect al noii politici reprezinta un obiectiv energetic primordial pentru Europa: UE trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de sera cu 20 la suta pana in 2020. Accentul pe emisiile poluante e intentionat. Dioxidul de carbon de pe urma energiei înseamnă trei sferturi din emisiile cu efect de sera din UE. Prin concentrarea pe aceste emisii, UE va ajuta la rezolvarea unor provocari economice, climatice si de mediu ale schimbarii climei, in timp ce va imbunatati de asemenea eficienta energetica, folosirea surselor de energie regenerabile si cu emisii reduse si va promova dezvoltarea unei tehnologii pentru energie curata. Politica energetica a Comisiei include si un Plan de Actiune energetic in zece puncte, cu un calendar de masuri prin care UE sa fie pusa pe calea de a atinge noul obiectiv strategic. Aceasta presupune folosirea mai buna a pietei interne de energie, prin obligarea statelor membre si a organismelor nationale sa ia masuri pentru a asigura o parte din energie din resurse regenerabile.

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi mediului, în care sunt implicate toate statele membre Uniunii Europene. Astfel, este necesară asigurarea unor surse de energie competitive şi curate pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei aspecte:

lupta împotriva schimbărilor climatice; promovarea creşterii economice şi a ocupării locurilor de muncă; limitarea dependenţei externe a UE de importurile de gaze şi petrol;

Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial pentru Europa reducerea până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie al UE

Preocupările vizează atât schimbările climatice, cât şi securitatea aprovizionării cu energie a Europei.

În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia de Energie a UE îşi propune să se orienteze aspra câtorva măsuri privind domeniul energiei, cum ar fi:

19

îmbunătăţirea eficienţei energetice; sporirea ponderii deţinute de energiile regenerabile în cadrul

surselor de energie; Comisia UE pentru energie a elaborat un plan de acţiune privind

energia, format din zece puncte unde la loc de frunte se găseşte o foaie de parcurs şi alte iniţiative de promovare a surselor regenerabile.

În figura 1..3 sunt prezentate capacităţile de producerea energiei electrice din potenţial eolian prognozate până în anul 2010.

Figura 1.3 Producţia de energie electrică din potenţial eolian prognozată până în

anul 2010 Conform Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru

amplasarea Parcului de turbine eoliene terenul are destinatia de păşune. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei functiuni. Terenul are o importanta economica medie.

Prezentul PUZ este indisolubil legat de PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 – 2013.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

20

- Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştinte;

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; - Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a

incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative; - Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în

sectorul agricol; - Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării;

Planul urbanistic zonal PARC EOLIAN NALBANT - TRESTENIC este de asemenea corelat cu următoarele planuri regionale şi locale:

- PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - AL ARPM GALAŢI.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU - JUDEŢUL TULCEA prin care se stabilesc responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile.

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului dat de implementarea planului, să fie luate în considerare şi efectele cumulative şi sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

În cazul Planului Parc Eolian Nalbant - Trestenic ce face obiectul planului urbanistic analizat sunt necesare activităţi care se vor desfăşura în perioada de construire şi exploatare, şi activităţi în perioada de exploatare a Instalaţiilor de Turbine Eoliene.

Efectele date de activităţile de construcţie- montaj sunt pentru o perioada scurtă de timp şi atunci efectul cumulativ şi sinergetic cu alte activităţi din zonă asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.

In zona în care urmează a fi amplasat Parcul Eolian Nalbant - Trestenic, respectiv comuna Nalbant, sat Trestenic în prezent se afla în diferite stadii de lucru mai multe parcuri eoliene cum ar fi:

Parcul SC Electrogrup Energy SRL – 1 centrală de tip MICON NM 44 cu puterea nominală de 750 KW, înălţime turn 45 m, diametru rotor 44 m, suprafaţă ocupată la sol de 64mp. Amplasamentul este în T13, P48 cu o suprafaţă de 5,29 ha. Accesul pe amplasament se face pe drum de exploatare agricolă;

21

Parcul SC Green Energy SRL – 4 centrale de tip MICON NM 44 cu puterea nominală de 750 KW/fiecare , înălţime turn 45 m, diametru rotor 44 m, suprafaţă ocupată la sol de 64 m2, fiecare turbină; Parcul SC Blue Line Impex SRL – 2 centrale de tip MICON NM 44 cu puterea nominală de 750 KW/fiecare, înălţime turn 45 m, diametru rotor 44 m suprafaţă ocupată la sol de 64 m2 fiecare turbină. Accesul pe amplasament se face pe drum de exploatare agricolă. Aceiaşi Societate mai are în curs de avizare un PUZ pentru un Parc Eolian format din 12 turbine tip VESTAS V90 de 3,0 MW fiecare;

Parcul SC PENTIUM SRL Baia Mare – cu trei turbine eoliene în funcţiune cu o putere instalată de ≈3,5MW, pe dealul Ienicerilor în nord-estul comunei Baia;

Parcurile eoliene Mihai Viteazu ale SC Eolica Dobrogea SRL – 74 Centrale eoliene de tip GAMESA, G87 cu puterea nominală de 2,0MW fiecare în faza de proiect de execuţie;

Parcurile eoliene Baia II, III, IV şi Beidaud I-IV ale SC Eolica Dobrogea SRL – cu 116(58+58) Centrale eoliene de tip GAMESA, G87 cu puterea nominală de 2,0MW fiecare în faza de PUZ;

Parcul eolian Agighiol al SC EVIVA AGIGHIOL SRL Bucureşti – cu cinci turbine eoliene tip SUZLON 588 cu o putere instalată de ≈2,1MW fiecare, pe dealul Agighiol, comuna Agighiol, judeţul Tulcea.

Distanţa dintre parcurile existente, PUZ în curs de avizare şi amplasamentul analizat pentru Parcul eolian Nalbant -Trestenic este mai mare de 15 km. Distanţa relativ mare conduce la concluzia ca funcţionarea acestor Parcuri nu determina apariţia unui impact cumulativ asupra zonei în timpul funcţionării Instalaţiilor de Turbine Eoliene.

22

CAPITOLUL II

ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI DIN ZONĂ

2.1 Geologia zonei

În judeţul Tulcea, diferenţele de altitudine între părţile

componente ale reliefului sunt diferite în funcţie de zonă. Astfel, zonele cu altitudine joasă, cuprinse între 0 şi 6,0m sunt egale ca suprafaţă cu cele cu altitudine ridicată între 60 şi 467m cum sunt munţii Măcinului. Teritoriul judeţului Tulcea aparţine unui vechi promotoriu continental, în mare parte scufundat în lunca şi delta Dunării. În partea de vest şi sud- vest a teritoriului, altitudinile variază între 100 şi 300 m, scad, în general, spre culoarul nord- estic până la 5,0 şi 20,0m, iar de aici scad spre Delta Dunării ajungând până la cotele de minus 36÷38m.

Zonele joase cuprind câmpii aluviene, deltaice şi lacustre mlăştinoase. Acestea sunt constituite din nisipuri şi argile nisipoase de natură fluvială. Zonel înalte sunt formate din roci dure şi compacte constituite din şisturi cristaline, şisturi verzi, marne, granite, diabaze, calcare ş.a., toate acoperite de depozite mai noi de loess şi loessoide. Şisturile verzi au jucat rol important în formarea reliefului din această parte a judeţului, aici apărând dealuri cu aspect colinar, cu pante foarte line, care dau regiunii un caracter de peneplenă.

23

Figura 2.1 Harta judeţului TULCEA – Zona NALBANT

Diferentele de nivel în zona de amplasament variaza de-a lungul liniei celor mai înalte cote ale colinelor de la 159m la 200m si coboară spre vest până la 100-125m, care este cota drumului de exploatare agricolă.

Din punct de vedere geomorfologic, geologic, perimetrul de amplasament al parcului de turbine eoliene se afla situat pe dealurile din zona, una dintre cele mai vechi structuri cunoscute in tara noastra: masivul central-dobrogean,aceasta prezentând aspect tipic de peneplena.

Aceasta zona face parte structural din podişul Dobrogei Centrale al carei fundament este cutat si constituit dintr-o serie sedimentara slab metamorfozata, din seria sisturilor verzi. Sisturile verzi sunt acoperite în unele sectoare de o mixtură sedimentara discontinuă slab cutata alcatuita din depozite epicontinentale jurasice, cretatice si tertiare.

Amplasamentele Turbinelor Eoliene sunt situate pe versantii unor dealuri si partial in unele zone depresionare dintre acestea, din extravilanul localitatii Trestenic.

La data executarii studiului geotehnic, terenul natural actual din toate zonele amplasamentelor cercetate se prezinta ca fiind liber de orice constructie, până in prezent acesta fiind folosit în general pentru păşunat. Din punct de vedere morfologic, arealul cercetat apartine orogenului nord Dobrogean.

Geologic, acesta este alcatuit din urmatoarele formatiuni:

24

- depozite de varsta jurasic superior, exclusiv calcaroase; - depozite de varsta cretacic superior, alcatuite in baza din calcare

organogene, urmate de conglomerate si gresii calcaroase, calcare grezoase, calcare si marnocalcare.

In ceea ce priveste stratul sedimentar, aceasta este atribuită cuaternarului – pleistocen, fiind constituita din depozite de loess.

În zonă au fost făcute mai multe foraje de adâncime maximă 12,0m, până la atingerea straturilor dure. În urma forajelor executate a rezultat următoarea stratificare a terenului:

la suprafata si până la adâncimi variabile cuprinse intre 0,60 – 1,80m, s-a intalnit un strat de pamant vegetal negru uscat si indesat, local umezit si in amestec cu elemente de nisip cimentat ( placi subtiri) dau de gresii calcaroase. Pe alocuri, acesta este urmat de o mixtură de argilă prafoasa galbena cafenie si cafenie sau cafenie bruna , in general uscata si indesata , uneori in amestec cu elemente de nisip cimentat si gresii rulate in masa lor – in special in suprafata si in zonele mai inalte ale amplasamentului;

până la adâncimi ce variază in intervalul 3,20 – 9,80m s-a interceptat un orizont loessoid pe alocuri putin nisipos, constituit din prafuri argiloase galbene si galbene cafenii, cu concretiuni calcaroase, lentile subtiri sau calcar diseminat in masa lor. Aceste formatiuni sunt in general uscate si indesate, compacte la partea superioara – plastic vartoase si pe alocuri putin umezite inspre si in baza – plastic consistente;

până la adâncimea executarii forajelor 10,00 – 12,00 m un orizont de prafuri argiloase galbene cafenii si cafenii sau cafenii roscate, putin umezite – plastic consistente sau plastic vartoase si local cu calcar ( concretiuni , lentile subtiri sau diseminatii), uneori in exces, in masa lor. Aceste formatiuni sunt in general compacte si indesate.

Din studiul geologic elaborat reiese că: în zonă nu s-au evidenţiat fenomene geologice active, cum

ar fi alunecări sau prăbuşiri de teren care să pună în pericol stabilitatea construcţiei de Turbine Eoliene;

adâncimea maximă de îngheţ este de 0,8m; conform Normativului P.100 1/2006 Parcul Eolian este

amplasat în Zona seismică E cu coeficientul de seismicitate ag=0,20g şi perioada de colt Tc=0,7sec

25

2.2 Particularităţile factorilor climatici din zonă şi impactul dat de plan

Elementul principal al climei precipitaţiile relativ reduse (sub

400mm anual) cea ce determină o ariditate accentuată a zonei. Ariditatea este accentuată şi de intensitatea radiaţiei solare care aici atinge cele mai mari valori din ţară, respectiv 400÷500 Kj/cm2 .

Variaţia temperaturii aerului pe întreg anul pentru trei localităţi semnificative din judeţ sunt redate în tabelele de mai jos : Tabela2.1

Loc. Ian. Feb. Mar. Apr. mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Tulcea M m

15,6 -26,8

20,2 -25,4

28,4 -13,5

30,9 4,0

36 2,2

38 6,8

39,2 11,2

39,7 9,3

34,6 2,5

27,7 -6,5

23,6 -12,6

19,2 -17,7

Sulina M m

18,8 -24,4

19,9 -25,6

25,9 -14,5

28,5 -3,8

34,3 0,3

34 4,9

36.9 9,5

37,5 5,4

33,6 3,0

30,5 -13,2

25 -12,5

20,5 -21

Tabela 2.2

Loc. alt I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN Tulcea 33 1,6 0,2 4,4 10,4 16,5 20,2 21,9 22,1 17,6 11,8 6 1,5 10 Sulina 3,0 0,6 0,3 4,1 9,6 15,8 20,1 22,4 21,8 17,9 12,6 6,9 2,3 11,1 Babadag/ Baia

66 1,4 0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7

Umiditatea aerului. Umiditatea relativă a aerului este strâns legată de

configuraţia şi varietatea reliefului. Astfel, la graniţa dinspre apă, Dunăre şi Mare a judeţului în timpul iernii depăşeşte 50%, iar în timpul verii este cuprinsă între 15 şi 20%. În interiorul judeţului aceasta este mai redusă atingând 45% pe zonele împădurite şi sub 45% pe zonele aride joase, pe timp de iarnă şi 10%, respectiv 5% pe timp de vară. Zona amplasamentului analizat este caracterizat de o umiditate relativă de până la 45% iarna şi maxim 15% vara. Dezvoltarea unei activităţi de producţie de tăiere, fasonare şi finisarea pietrei este propice unei umidităţi naturale mai ridicate.

Precipitaţiile atmosferice, sunt destul de scăzute pe tot teritoriul judeţului atingând o medie anuală de 500mm în zonele muntoase şi împădurite şi de numai 400 în zonele joase şi aride. Frecvenţa precipitaţiilor este de asemenea foarte scăzută, cu 70÷80 de zile cu precipitaţii până la 0,1mm, peste 5,0mm 10÷12 zile şi peste10mm un număr de 25 de zile. Din tabela 2.3 distribuţia medie lunară a precipitaţiilor pentru două zone de relief diferite, zona Tulcea cu relief jos şi zona Mircea Vodă cu relief deluros.

26

Tabela 2.3

Nebulozitatea se manifestă de asemenea diferit pe zone ale judeţului

în funcţie tot de relief. Astfel în zonele cu deschidere largă spre est cum este zona în discuţie, Trestenic zilele senine pot ajunge până la 110÷120. În perioada de vară NEBULOZITATEA este redusă, făcând ca durata de strălucire a soarelui sa depăşească uneori10-12 ore pe zi.

Presiunea atmosferică şi vânturile. Valorile lunare şi anuale ale presiunii atmosferice depăşesc 1000mb, acestea atingând şi 1020mb în timpul iernii datorită invaziei de aer continental.

VÂNTURILE predominante bat dinspre N şi NE şi mai rar dinspre NV dinspre zona continentala.

În condiţiile influenţelor date de zona marină a acestei regiuni există o mare variaţie a regimului circulaţiei atmosferice, vânturile având un grad ridicat de instabilitate atât ca direcţie cât şi ca viteza.

Analiza datelor existente a scos in evidenţă dominanţa vânturilor din direcţie est şi nord-est, care reprezintă 18,7% din total. Cea mai mică frecvenţă o au vânturile din direcţia opusă, vest. Vânturile din direcţia vest sunt predominante mai mult vara.

In perioada de primăvara aprilie-iunie, vânturile din sud şi sud-vest au cea mai mare frecventa. In februarie şi octombrie domină vânturile din nord, iar în martie cele din nord-est.

Cu toate acestea, vânturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezintă 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste direcţii se înregistrează si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru NE şi 4,7 m/s pentru NV. Modificarea sezonieră a parametrilor regimului eolian este ilustrata prin repartiţia pe direcţii a vântului in lunile caracteristice fiecărui anotimp.

Astfel, frecventele cele mai mari le au vânturile din nord în februarie -22,2%, cele din sud şi SE - câte 19,4% - in mai şi cele din vest- in august şi noiembrie -15,9 % şi respectiv 24,4%.

Vânturile din nord-est au cea mai mare viteză medie în noiembrie iar cele din nord în cele trei luni de iarnă. În decursul unui an viteza medie a vânturilor şi durata perioadelor de calm au o evoluţie ciclică.

Viteza medie lunară multianuală are un maxim în februarie 6,75 m/s şi un minim în iulie 3,3 m/s.

Loc. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. An. Tulcea 32,4 27,6 27,2 33,4 38,7 52,2 46,7 41,1 31,9 38,0 34,2 35,6 439 Babadag/Baia 39,5 24,0 32,7 32,0 46,9 63,0 53,5 47,6 36,0 33,1 24,0 33,7 465

27

În august se înregistrează cele mai multe situaţii de calm 15,8% din total iar in februarie şi decembrie cele mei puţine 8,4%, adică aproximativ 56 şi respectiv 62 ore.

Numărul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variază intre 16 - 1990 şi 37 - 1983, cu o medie anuală de 29. În marea majoritate - 75,1% furtunile înregistrate in zona centrală a litoralului romanesc sunt datorate vânturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE având o frecventa de numai 5,0%. Pe aceleaşi direcţii se înregistrează si cele mai mari durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - din N, precum şi durata maximă -138 ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.

Zona analizată are o clima deosebit de arida tipica silvostepei cu precipitatii reduse dar cu vanturi prezente aproape tot timpul anului.

Conform datelor meteo temperatura medie multianuala este de 11,3 C, minima absoluta de - 26,8 0C, iar maxima absoluta de 39,80 0C, cu:

media lunii ianuarie - 1,8 0C, media lunii iulie - 23,2 0C,

Radiatia solara anuala este de 525Kj/cm2 . Cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore este de 124,00mm iar media

anuala a precipitatiilor – 412,1mm. Umiditatea relativa medie multianuala este de 80%. Viteza medie a vantului medie multianuala este de 6,6m/s, viteza maxima nu

depaseste 39m/s. Directia dominanta a vantului este N-NNE / S-SSV- 31,4%. Densitatea aerului are o medie anuala este de 1,205 Kg /m. Pentru evaluarea potenţialului eolian din zonă titularul planului a

făcut unele măsurători de viteza vântului în zonă, situate în apropierea locaţiei analizate, la nord-est de aceasta, ce au permis stabilirea potenţialului eolian în raport cu perioada din an, partea din zi în care intensitatea vântului este capabilă să dezvolte un potenţial eolian maxim. Rezultatele măsurătorilor arată o medie apropiată de rezultatele date de literatura de specialitate sau în tratatele de geografie, respectiv o medie de viteză a vântului de 6,5÷7,0 m/s.

Impactul dat de plan asupra factorilor climatici este relativ redus, dar se poate menţiona că îmbunătăţirea circulaţiei aerului, creşterea suprafeţei umbrite va aduce o reducere a temperaturii medii în zonă şi de asemenea la o creştere a valorii medii a precipitaţiilor.

28

2.3 Hidrografia zonei

Judeţul Tulcea, este judeţul aşezat intre Dunăre si Marea Neagra

brăzdat de multe cursuri de apă si locul de amplasament a multor Complexe lagunare. La nivelul judeţului apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice situate la adâncimi mici uşor de exploatat si ape freatice de adâncime greu sau imposibil de exploatat. Apele de suprafaţa sunt reprezentate de ape curgătoare, care in afara de Dunăre, mai întâlnim pâraie cu caracter permanent si mai multe cu caracter intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune.

Apele subterane la nivelul judeţului sunt constituite in rezerve limitate deoarece depozitele de loess, care acoperă structurile geologice mai vechi sunt slab permiabile pentru apele de infiltraţie. Din acest motiv apele subterane se găsesc in depozitele de la baza loessului pentru cele de adâncime mica si in placa sarmatică pentru cele de mare adâncime. Apele subterane de adâncime din zonă apar de obicei ca reţele locale în cuprinsul calcarelor, gresiilor, conglomeratelor şi marnelor triasice sau cretacice din podişul Babadag. Reţeaua subterană este alimentată în zonă de pârâul Tăiţa.

Ape de suprafaţa -La nivelul zonei în discuţie aceste ape sunt sub forma râurilor şi torenţilor şi nu au de obicei un caracter permanent.

Regimul hidrologic al reţelei de râuri, pâraie şi torenţi este influenţat de climatul arid din Dobrogea.

Amplasamentul Agentului Economic analizat în Raportul de Mediu, este situat la distanţe măsurabile în kilometri de complexul de lacuri marine, Reazelm, Goloviţa şi Sinoe. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Tăiţa care străbate satul Trestenic.

2.4. Solul şi resurse naturale Condiţiile pedogenetice, îndeosebi clima, relieful de podiş şi

depozitele de loess au determinat predominarea cernoziomurilor carbonatice, cernoziomurilor cambice, toate formate pe loess si cu textura mijlocie.

Principalele tipuri de soluri întâlnite în Dobrogea sunt solurile bălane si cernoziomurile.

Solurile bălane sunt caracteristice stepelor semiaride si s-au format din loess si depozite loessiene pe suprafeţe cu panta mica.

Zona de amplasament a Parcului Eolian este caracterizată de solul de tip cernoziom levigat şi intr-o mai mare măsură solul de tip cernoziom

29

castaniu şi cernoziom carbonatic de grosime foarte mică care acoperă straturile de loess galben. În unele zone ale amplasamentului stratul de cernoziom lipseşte, iar la suprafată apare stratul de loess sau stratul de stânci.

Cele mai importante resurse naturale ale judeţului sunt rocile comune utilizate in construcţii. Principalele exploatări de materiale pentru construcţii sunt:

calcare şi diabaze la Tulcea, Mahmudia şi Zebil; granite şi porfire la Turcoaia, Ceamurlia de jos şi Măcin; gresii cuarţoase la Baia; dolomite la Valea Nucarilor şa.

În afara materialelor de construcţii în judeţ mai sunt zăcăminte metalifere neferoase la Iulia, neferoase la Altântepe şi baritină la Somova.

Zona de construcţie a Parcului este situată departe de aceste exploatări.

2.5 Învelişul vegetal şi fauna

Aria limitrofă obiectivului analizat este situat într-o zonă vegetală caracteristică stepei. Distribuţia vegetaţiei într-o zona este strâns legată de ; relief , hidrografie şi condiţiile de clima. Vegetaţia de stepă apare în amestec cu terenurile agricole cea ce este caracteristic zonei de amplasament a Agentului Economic. Arbori în zonă sunt puţin reprezentaţi în special din cauza caracterului arid al zonei.

Fauna caracteristică zonei analizate este cea de stepă, bogată în rozătoare cum ar fi popândăul şi şoarecele de câmp. În afară speciilor amintite care sunt cele mai răspândite mai pot fi întâlniţi iepurii de câmp, dihorii de stepă şi specii caracteristice faunei pontice, şoarecele dungat de stepă şi grivanul pitic.

2.6 Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar

fi implementat Amplasamentul Parcului Eolian Nalbant/Trestenic din extravilanul

satului Trestenic, comuna Nalbant este situat într-o zona cu caracter agricol, terenul fiind utilizat în proporţie de 90% ca păşune în perioada de primăvară şi toamnă, vara din caza secetei terenul devine impropiu păşunatului.

Distanţa faţă de zona locuită a satului Trestenic este de până la 700m.

30

Societăţile care gestionează activităţi din agricultură, sunt situate de asemenea la distanţe mai mari de 1500m de amplasamentul Parcului Eolian

Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi implementat au fost :

Calitatea apei Amplasamentul Agentului Economic analizat în Raportul de Mediu, este situat

la distanţe măsurabile în kilometri de complexul de lacuri marine, Reazelm, Goloviţa şi Sinoe. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Tăiţa care străbate satul Trestenic.

Amenajările pentru hidroameliorare făcute în scopul protecţiei Parcului eolian aduce îmbunătăţiri asupra evacuării apei rezultate din precipitaţii. Dacă planul nu ar fi implementat aceste lucrări nu s-ar face iar terenul ar fi supus eroziunii apei şi s-ar creia condiţiile alunecărilor de teren, deci o evidentă degradare a solului.

Apele subterane pot fi cantonate la o adâncime mai mare de 25-45m. Implementarea planului ,, PARCULUI EOLIAN NALBANT/ TRESTENIC” , nu va influenţa calitatea apei subterane din zona de interes.

Calitatea aerului Arealul unde urmează a fi amplasat PARCULUI EOLIAN

NALBANT/ TRESTENIC sunt terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind situată în extravilanul comunei Nalbant, sat Trestenic.

În cazul neimplementării planului ,, PARCULUI EOLIAN NALBANT/ TRESTENIC” asupra calităţii aerului pot intervenii modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de deşertificare în lipsa vegetaţiei, iar aerul se impurifică cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiţarea solului, mai ales în perioadele de vânt intens.

Zgomotul şi vibraţiile Amplasamentul PARCULUI EOLIAN NALBANT/ TRESTENIC

este într-o zonă de terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind în extravilan. În cazul neimplementării planului ,, PARCULUI EOLIAN NALBANT/ TRESTENIC ” asupra nivelului de zgomot şi vibraţii nu vor interveni modificări. Calitatea solului

In zona amplasamentului predomină solurile tipice de climat arid, asimilabil celui de stepă; zona aparţine dealurilor cu pante line de platformă ale Podişului Dobrogei de Nord. Starea actuală a a solurilor din zonă este redată în foto. Nr. 7,8.

31

Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept folosinţă terenuri agricole pe care predomină monoculturile. Suprafeţele de teren care nu vor fi ocupare de construcţii şi căi de acces, vor fi utilizate în continuare tot ca terenuri agricole. Adâncimea de îngheţ, în zona amplasamentului, este de 80-90 cm.

În absenţa implementării planului PARCULUI EOLIAN NALBANT/ TRESTENIC, calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar utiliza asolamente, iar pe terenurile agricole s-ar practica o agricultură cu rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate în exces pestcidele şi îngrăşămintele chimice. Mai mult lipsa unor hidroamelioraţii în zonă va duce la erodarea terenului şi implicit la unele alunecări de teren cu implicaţii dintre cele mai defavorabile pentru populaţia din satul Trestenic. La toate acestea se mai adaugă tendinţa de deşertificare.

Starea florei şi faunei În zona de amplasament al PARCULUI EOLIAN NALBANT/

TRESTENIC se resimte influenţa monoculturilor, care atâta timp cât vor există, vor influenţa compoziţia vegetaţiei. Starea actuală a vegetaţiei este redată în foto. Nr. 5,6.

In aceste condiţii, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural, suferind tot timpul influenţe antropice diverse cum ar fi; păşunat, vânătoare, braconaj, agricultură intensivă, ierbicide, fungicide etc).

Specii de păsări caracteristice stepelor pietroase dobrogene, cum ar fi pietrării (Oenanthe sp.), nu vor putea reveni în această zonă, indiferent dacă se construiesc sau nu turbine eoliene din cauza aridităţii terenului.

Se estimează că numai dacă s-ar renunţa la monoculturile din zona şi s-ar renunţa şi la păşunat, pe o perioada de mai lungă de timp, se vor putea produce schimbări majore în acest ecosistem.

În absenţa implementării planului de instalare a centralelor eoliene, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar practica o agricultură mai puţin agresivă şi s-ar apela la lucrări de hidroamelioraţii combinate cu plantări de arbori în zonă. În acest mod vegetaţia şi inclusiv fauna se poate reface. După părerea specialiştilor în ecologie, instalarea turbinelor eoliene într-o zonă cu caracter agricol este benefică datorită curenţilor de aer care favorizează polimerizarea culturilor de cereale, va scădea temperatura medie a aerului prin curenţi şi prin umbrire şi chiar vor fi un stimulent pentru creşterea precipitaţiilor.

32

În zona de amplasament al Parcului eolian suprafaţa ocupată de acesta este de 4÷5% din suprafaţa care delimitează Parcul, restul rămâne în continuare teren pentru practicarea agriculturii şi păşunatului în zonă şi după amplasarea câmpului de turbine eoliene. Starea monumentelor naturale şi istorice

In zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren agricol. Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Nalbant, sat Trestenic judeţul Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 0,7 km.

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenţial negativ asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau contribuţia la veniturilor Primăriei.

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii climatici şi de biodiversitate. Astfel, aerarea intensă şi umbra lăsată de turbinele Parcului Eolian fac să se dezvolte mai bine vegetaţia în zonă şi tot odată o relativă îmbunătăţire a biodiversităţii. Exploatarea intensă a terenurilor agricole poate duce la la un moment dat la dişertificare, din cauza climei sarace în precipitaţii şi a temperaturilor ridicate din timpul verii.

În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii sol şi apă. Astfel, lipsa unor consolidări a terenului, propus prin construcţiile care se vor realiza acesta s-ar putea degrada, respectiv degradarea solului prin alunecări de teren.

Apele de suprafaţă provenite din precipitaţii în anumite condiţii vor putea eroda într-o măsură foarte mare solul din zonă şi de asemenea poate slăbi rezistenţa acestuia la alunecări.

Prin realizarea construcţiilor propuse prin plan se are în vedere şi o bună gospodărire a apelor provenite din precipitaţii.

Degradarea solului şi acţiunea negativă a apelor din precipitaţii pot afecta în anumită măsură flora şi fauna din zonă şi implicit biodiversitatea.

Neimplementarea planului ar putea fi afecta negativ factorii climatici şi de biodiversitate. Astfel, aerarea intensă şi umbra lăsată de turbinele Parcului Eolian fac să se dezvolte mai bine vegetaţia în zonă şi tot odată o relativă îmbunătăţire a biodiversităţii.

33

CAPITOLUL III

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI CE POT FI AFECTATE

SEMNIFICATIV

3.1 Poluarea solului şi subsolului Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în

extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant, în nordul acestuia a avut şi are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat în special pentru păşunat. Structura solului pe care se montează Turbinele eoliene a fost prezentată anterior şi de asemenea în anexă pe baza fişelor de foraj anaxate. Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie, respectiv:

• Nivelul I- surse de poluare permanente; • Nivelul II- surse potenţiale de poluare; • Nivelul III- surse de poluare indirecte: Poluarea solului se manifestă prin : • Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii; • Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de

metale grele, pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului; • Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi: • Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi

excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi alunecări de teren.

34

• Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

• Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

• Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.

• Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.

• Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

În afara poluării cu agenţii prezentaţi, degradarea solului mai poate intervenii şi prin compactare, eroziune, sărăturare ,acidifiere şi excesul de apă.

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape distincte :

Etapa de realizare a construcţiei ; Etapa de utilizare a Parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru

obiectivul propus planul prevede prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este minimă. Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si personalul executant necesar.

Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

35

Toate aceste activitati constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol. Vecinatatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafata, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a Parcului Eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a Parcului Eolian se pot utiliza până la 5÷10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile Turbinelor Eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcţie- montaj.

În etapa I, de construcţii- montaj în organizarea de şantier se vor utiliza decât construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru igiena personală şi nevoi natural- fireşti se vor utiliza un container echipat cu grupuri sanitare ecologice.

În etapa I, de construcţii- montaj nu exista emisii de poluanti ce pot afecta solul si subsolul zonei. Modificarile intervenite in calitatea si in structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a realizarii platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniei elctrice vor fi minore. Masurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzatoare fiecarei situaţii in parte.

Tehnologie de construcţii- montaj corelată cu montarea secvenţială a Turbinelor din Parc(un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice exploatării Instalaţiilor de Turbine Eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea Instalaţiei.

36

3.2 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane

Amplasamentul parcului eolian nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci aceste într-o măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente. Astfel la distanţe de până la 1,5 km se află pârâul Tăiţa, care străbate satul Trestenic.

Intreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului (obiectivului ) propus implica utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol. Vecinatatea organizarii de santier poate uneori genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafata, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

În perioada de construcţii montaj

Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. Zona pe care se va desfăşura lucrările de construcţii-montaj este o zonă cu terenul accidentat astfel că nu permite o concentrare mare de resurse umane şi mecanice.

Totuşi se impun masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea de santier si mediul inconjurător. Beneficiarului trebuie să supravegheze permanent respectarea de catre constructor a tuturor conditiilor de mediu.

Din analiza datelor de pe amplasament şi hidrologia zonei rezultă că apele de suprafaţă, se găsesc la distanţe relativ mari de amplasament, iar pânza de apă subterană, aşa cum rezultă din Studiul geotehnic este localizată la adâncime foarte mare.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

37

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie.

Din toată această cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apă utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru higienizare si o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe Şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o Staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special amenajate la Sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea apelor uzate pe Şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează cu materiale gată pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi aprovizionată cu aotocisterne.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de Turbine Eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu implică utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona culturilor agricole.

Produsul realizat de Instalaţia de Turbină Eoliană este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

3.3 Poluarea aerului atmosferic

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele

fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului 1989.

38

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANA 2001/80/Ec, Guvernul Romaniei a pregatit un proiect de hotarare referitoare la limitarea emisiilor in atmosfera provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNEA EUROPEANA ( emisii de materii solide, SO2 si NOX ).

Aceste limite sunt obligatorii pentru orice noua unitate ce va fi implementata. Reducerea principalelor emisii stabilite prin programe guvernamentale sunt date în tabela 3.1

Tabela 3.1 Emisii 1989 2007 2012

t/an 645.546 265.649 56.623 SO2 % comparativ cu

1989 100 41% 8.8%

t/an 112.152 62.125 56.386 NOX %comparativ cu

1989 100 55 50

t/an 139.064 16.836 8.836 Solid % comparativ cu

1989 100 12 6

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie

prin apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale , dar cel mai des din surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele ,generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei Ansamblul Parc Eolian din locaţia situată în nordul satului Trestenic, comuna Nalbant , judeţul Tulcea de către SC ENEX SRL sunt:

• Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzina;

• Surse cu emisii necontrolate materializată de volatilele organice care de degajă de la o eventuală Gospodăria de combustibili si lubrifianţi amenajată în timpul organizării de şantier.

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă. Această

39

poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate. Poluarea dată de sursele mobile se simpte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii- montaj se face la o distanţă de mai bine de 700m de localitatea Trestenic, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici. Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiţiei.

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă(maxim 10litrii) ca să poată genera o cantitate se remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondiala de generare a energiei electrice folosind energia eoliana, a cunoscut o crestere cu mai mult de 30% pe an, astfel a sarit de la mai putin de 5 000 megawati in 1995, la 39 000 megawati in 2005 – o crestere de aproape opt ori.

3.4 Impactul dat de zgomote şi vibraţii

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii

distincte pentru amplasamentul de realizare a Parcului Eolian NALBANT/TRESTENIC, respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.

a. Perioada de executie Activităţile de construcţia Parcului Eolian Nalbant /Trestenic , sunt

lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

40

Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de observare :

- zgomot la sursa ; - zgomot în câmp apropiat ; - zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc. In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate (tab. nr. 3.3) : Tabela 3.3 Nr. crt.

Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)

1 Buldozere 110 2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din

zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru anumite intervale de timp. Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă ( o zi ) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m fata de şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A). In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe. b. In timpul de desfăşurare a activităţilor specifice

În timpul funcţionării Turbinelor eoliene zgomotul este generat de: • Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze; • Funcţionarea generatorului electric; • Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

41

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici fonoabsorbante. Din măsurătorile făcute de analişti ai funcţionării acestor turbine, pentru puteri de până la 2,0 MW, zgomotul măsurat a fost de 40÷45 dB, la o distanţă de 200m şi câmp deschis. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină(funcţie de viteza vântului) scade şi ea.

Zgomotul generat de rotirea palelor turbine este de asemenea proporţional cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu :

- puterea turbinei; - viteza vântului; - distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5MW la viteza vântului de 10m/s , din calcul a rezultat 104,5dB în imediata apropiere (10m distantă ) şi 35÷45dB la distanţă peste 500m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10m.

Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de Ansamblul de Turbine Eoliene ce urmează a se monta în locaţia din extravilanul localităţii Trestenic pe baza unui algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă a curbelor de nivel de zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de compunerea zgomotelor şi vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a Turbinelor din Parc.

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din Parcul Nalbant-Trestenic cu amplasamentele similare din alte Parcuri Eoliene rezultă, pe baza analizei hărţilor curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor, elaborate în baza standardului german putem spune că nivelul de zgomot se încadrează în limitele recomandate de legislaţia de mediu în domeniu.

42

Fig. 3.1 Estimarea nivelului de zgomot

3.5 Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita

43

pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa (worst/case”), când:

durata de strălucire a Soarelui este continuă; turbina este permanent in funcţiune; rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor; unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra

orizontului (la valori mai mici se considera un impact nul). Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din Parcul

Nalbant-Trestenic cu amplasamentele similare din alte Parcuri Eoliene rezultă, pe baza analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ. Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de zona locuită a satului Trestenic şi zona aridă din imediata apropiere a Parcului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesara aflarea impactului real al umbrei turbinelor.

3. 6 Impactul determinat de alimentarea cu energie

electrică şi proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici. Asupra vegetaţiei poate să apară unel efecte negative dacă valoarea

44

tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV. În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de Parcul Eolian.

De remarcat că racordarea Postului de Transformare poate să se facă cu cabluri subterane protejate corespunzător.

Chiar dacă racordarea Postului de Transformare la Reţeaua Naţională de curent electric se va face cu cabluri aeriene, aceste linii de transport de 20 kV, au un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru Instalaţiile care deservesc Turbinele Eoliene. Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a turbinei.

Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.

45

3.7 Impactul Centralei Eoliene asupra florei şi vegetaţiei

locale În condiţiile fizico-geografice şi climatice menţionate anterior,

vegetaţia din zona montaj a Parcului eolien este formată din comunităţi vegetale xerofile şi termofile, adaptate la uscăciune şi temperaturi ridicate, alcătuite dintr-un amestec de specii eurasiatice continentale şi specii balcanice, ponto-balcanice, tauro-caucazice, mediteraneene şi submediteraneene.

Datorită solurilor scheletice, pietroase, superficiale, foarte uscate în timpul verii, în zona de platou a dealului pe care este amplasată centrala eoliană dar şi pe versanţii estici, vestici şi sudici (mai însoriţi), se dezvoltă pajişti stepice petrofile şi pajişti stepice de loess. Spre baza versanţilor nordici creşte însă o vegetaţie extrem de interesantă formată din tufărişuri submediteraneene puţin înalte (0,5-1 m) şi cu trunchiurile contorsionate, edificate de Carpinus orientalis (cărpiniţa), element floristic submediteranean şi Crataegus pentagyna (păducelul), element floristic ponto-panonic-balcanic. Nu au fost observate specii de arbori în zonă după cum nu există nici terenuri agricole prin apropiere.

În cadrul vegetaţiei de pajişti stepice petrofile se remarcă asociaţia vegetală edificată de specia subendemică A. brandzae (Agropyron cristatum ssp. brandzae) (pirul cristat), menţionată în literatura de specialitate numai din Dobrogea şi Bulgaria. Această asociaţie vegetală, cu o mare răspândire pe suprafeţele pietroase în jurul centralei eoliene, dar şi pe dealurile învecinate, prezintă un indice redus de acoperire a substratului (50-60%), o stratificare slabă (2 straturi) şi o valoare furajeră scăzută. În cadrul acestei comunităţi vegetale, Agropyron brandzae se dezvoltă monodominant, fiind însoţită de alte câteva specii de graminee, slab reprezentate însă din punct de vedere al numărului de indivizi. Dintre acestea vom aminti pe: Koeleria lobata (specie ponto-balcanică rară dar nepericlitată, care creşte spontan numai în Dobrogea), Festuca callieri (raritate citată numai din Dobrogea), Bromus squarrosus – obsiga, Stipa capillata – năgara, Avena fatua – ovăscior. Dintre dicotiledonate, am remarcat în pajiştile cu Agropyron brandzae, o serie de rarităţi floristice, precum: Dianthus pseudarmeria – garofiţă şi Thymus zygioides – cimbrişorul (specii rare dar nepericlitate citate numai din Dobrogea),

46

Anthemis tinctoria – floare de perină, Achillea coarctata, Asperula cynanchica, Allium rotundum – usturoi sălbatic, Echinops ruthenicus – scai vânăt, Linum tenuifolium – inul de câmp, etc. Aceste specii sunt însă slab reprezentate cantitativ, comparativ cu gramineele,

Deşi sunt localizate pe platoul din jurul centralei eoliene, Agropyron brandzae şi celelalte rarităţi floristice cu care se asociază, nu sunt afectate de funcţionarea acestei centrale. Pentru a veni în sprijinul acestei afirmaţii, am făcut observaţii comparative în mai multe zone cu acelaşi tip de vegetaţie, situate la distanţe diferite de piciorul centralei. Nu au fost observate diferenţe semnificative între aceste zone.

O altă asociaţie vegetală bine reprezentată în zona cercetată, mai ales pe versanţii însoriţi este cea edificată de Festuca valesiaca (păiuşul stepic). Asociaţia Festucetum valesiacae, este o comunitate de plante foarte răspândită pe solurile loessoide din zona stepei, fiind formată din plante xerofile rezistente la climatul arid. Speciile însoţitoare sunt fie graminee (Festuca rupicola, Stipa capillata - năgara, Melica ciliata – pufuliţa, Bromus squarrosus - obsiga, Bromus hordeaceus) fie diferite plante dicotiledonate, reprezentate sub formă de indivizi izolaţi sau de pâlcuri. Dintre aceste specii, unele sunt rarităţi (Adonis vernalis – ruscuţa primăvăratică, Anthemis tinctoria, Dianthus pseudarmeria) iar altele sunt plante comune (Teucrium polium, Teucrium chamaedrys – dumbeţ, Satureja coerulea, Achillea setacea – coada şoricelului, Verbascum banaticum – lumânărică, Marrubium peregrinum- voronic, Artemisia austriaca - peliniţă, Echinops ruthenicus, etc.). Gradul de acoperire al asociaţiei este de cca 70-80%

Nefiind situate în apropierea centralei eoliene, fitocenozele cu Festuca valesiaca, nu sunt influenţate în nici un fel de exploatarea acestui obiectiv. Rarităţile floristice sunt însă ameninţate de păscutul intensiv, practicat pe scară largă în această zonă.

Deosebit de interesante din punct de vedere floristic sunt tufărişurile de la baza versantului nordic (mai puţin uscat), formate din Carpinus orientalis (cărpiniţă), în amestec cu Crataegus pentagyna (o specie mai scundă din neamul păducelului). Sunt tufărişuri scunde şi contorsionate ce se dezvoltă insular, golurile fiind umplute de numeroase specii ierboase, multe dintre ele rarităţi floristice. Dintre speciile ierboase observate în cadrul acestor tufărişuri termofile, amintim pe: Melica ciliata (pufuliţa), Agropyron brandzae, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus, Anthemis tinctoria, Achillea coarctata, Achillea setacea, Campanula grossekii (clopoţel) – plantă rară, Satureja coerulea, Thymus marschalianus (cimbrişor), Origanum vulgare (şovârv), Teucrium chamaedrys, Teucrium polium, ,

47

Salvia nemorosa, Orlaya grandiflora, Verbascum banaticum (lumânărica), Adonis vernalis (ruscuţa primăvăratică), Hippericum perforatum (sunătoarea), Ballota nigra (cătuşe), Alyssum alyssoides (ciucuşoara), Xeranthemum annuum (imortele), Allium rotundum (usturoi sălbatic), Muscari racemosum (ceapa ciorii), etc. Multe dintre aceste specii sunt de origine sudică (mediteraneene, submediteraneene) şi reprezintă rarităţi floristice pentru zona Dobrogei centrale.

În concluzie, zona studiată în vederea elaborării acestui studiu de impact ecologic, este deosebit de interesantă, din punct de vedere al florei şi al comunităţilor de plante locale. În cadrul pajiştilor stepice, ce acoperă platoul şi versanţii dealului, numeroase rarităţi floristice (inclusiv o specie subendemică) coexistă cu plante comune stepelor dobrogene. Din fericire, lucrările de amplasare a centralei eoliene nu au afectat semnificativ flora şi vegetaţia acestei zone, ce întruneşte condiţii pentru a fi declarată rezervaţie naturală. De asemenea, exploatarea centralei eoliene nu influenţează în mod negativ ecosistemul natural ale zonei şi sub nici o formă flora şi vegetaţia din împrejurimi.

Potenţialul floristic deosebit al zonei poate fi însă periclitat prin amplasarea ulterioară a unor construcţii anexe, prin dezvoltarea infrastructurii, prin desfăşurarea unor activităţi economice regulate şi nu în ultimă instanţă prin păşunatul intensiv.

Luând în considerare analiza făcută pe amplasament pe o scară a valorilor de impact pozitiv( +) sau negativ ( −) se poate spune că impactul este mai mult pozitiv dat fiind efectul de ventilaţie dat de turbină prin vecinătăţile mai puţin aerate ale amplasamentului, şi se poate aprecia cu +3.

3.8 Impactul Centralelor Eoliene asupra avifaunei locale

Pasarile sunt deranjate de aceste constructii impresionante si atat de

neobisnuite pentru peisajul traditional si familiar acestora. In principal, sunt recunoscute 4 (patru) efecte pe care aceste turbine

eoliene le pot avea asupra pasarilor: • Deranjarea pasarilor si a rutelor lor obisnuite de zbor. • Efectul de bariera, pasarile evitand trecerea peste sau pe langa

aceste constructii. • Pierderea habitatului, datorata constructiei propriu-zise. • Mortalitati datorate coliziunilor cu palele turbinelor eoliene.

48

Dintre acestea, printre cele mai importante sunt mortalitatile provocate de coliziunile întâmplatoare.

Din pacate, in Romania inca nu s-au facut studii temeinice pentru a vedea in ce masura turbinele eoliene afecteaza viata pasarilor.

Studii din Europa de Vest ne dau, in general, urmatoarele rezultate: un numar de 0,01 până 23 de pasari sunt lovite (si ucise) anual de catre o turbina eoliana.

Uneori, in cazul unui numar mare de turbine amplasate, cum este cazul de la Altamont Pass (California – SUA), rezultatele sunt dramatice: un numar de 75 de acvile (Aquila chrysaetos) sunt omorate anual.

La Navarre (Spania), sunt lovite intre 3,6 si 64,3 de pasari anual de catre o turbina.

In nord-vestul Europei pagubele produse sunt mult mai mici: - Olanda: 0,01 – 1,2 pasari pe turbina pe an; - Anglia: 6,0 pasari pe turbina pe an; - Belgia: 4,0 – 23 pasari pe turbina pe an (Desholm, M. et

all.2006, Drewit, A., L., et all.2006, Fox, A., D., et all.2006). Riscurile de coliziune sunt influentate de o mutitudine de factori, de

sensibilitatea individuala, de amplasarea centralelor pe trassee folosite de pasari, de vreme nefavorabila cu vizibilitate scazuta (ploaie, ceata, noapte), de viteza de zbor, de indemanarea fiecarei specii in parte, de marimea fiecarei specii.

Exista si studii, care demonstreaza ca marile baterii de centrale instalate pe mare, in apropierea tarmului (off-shore), sunt evitate chiar si pe timp de noapte de catre pasari (Desholm, M., Kahlert, J.2005). Asa cum marile aglomerari urbane (orasele) au ajuns sa fie binecunoscute de catre pasari, si sunt tranzitate in mod curent, probabil ca se intampla si cu aceste centrale eoliene, care odata identificate pot fi evitate cu usurinta.

Parcul Eolian Nalbant/Trestenic este amplasata pe dealul Cartalu, cu inaltimi de pana in 200 m, cu platouri intinse si cu vai largi.

Vegetatia este formata din pajisti stepice petrofile, pajisti stepice de loess si tufarisuri submediteraneene.

Impactul antropic principal (cu exceptia centralei eoliene) este datorat pasunatului cu ovine.

Cu ocazia deplasarilor efectuate in aceasta zona au fost identificate urmatoarele specii de pasari:

Buteo buteo (Sorecar comun) Falco tinnunculus (Vanturel rosu) Coturnix coturnix (Prepelita) Larus cachinnans (Pescarus argintiu)

49

Streptoprlia decaocto (Gugustiuc) Merops apiaster (Prigorie) Coracias garrulus (Dumbraveanca) Upupa epops (Pupaza) Galerida cristata (Ciocarlan) Alauda arvensis (Ciocarlie de camp) Hirundo rustica (Randunica) Anthus campestris (Fisa de camp) Oenanthe oenanthe (Pietrar sur) Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) Pica pica (Cotofana) Corvus corone cornix (Cioara griva) Sturnus vulgaris (Graur) Passer montanus (Vrabie de camp) In stepa cu plante de mica inaltime de pe deal, ciocarliile (Alauda

arvensis), pietrarii (Oenanthe oenanthe) si fasele (Athus campestris) isi aveau habitatul ideal pentru cuibarit.

La poalele dealului, in trei rapi (maluri) argiloase, au cuibarit exemplare numeroase de prigorii (Merops apiaster), dumbravenci (Coracias garrulus), grauri (Sturnus vulgaris) si vrabii de camp (Passer montanus).

Speciile enumerate mai sus nu par sa fie afectate de constructia centralei eoliene

Stepa adaposteste o bogata fauna de insecte (Orthoptere, Odonate, Diptere, Coleoptere, Lepidoptere, Diptere, Hymenoptere).

Dintre speciile ocrotite de reptile am remarcat broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera).

Mamiferele sunt bine reprezentate de popandai (Spermophillus citellus). Acestia constituie hrana preferata a multor specii de pasari rapitoare, care vor investiga si acest teritoriu in cautare de hrana.

In primul rand, este nevoie de un studiu indelungat, de cel putin un an de zile, pentru a putea cuantifica in mod corect efectele pe care aceasta centrala eoliana il poate avea asupra pasarilor.

Dar, din datele pe care le detinem la ora actuala, putem desprinde cateva concluzii.

Pentru multe specii de passeriforme care isi fac cuibul pe sol (ciocarlii, pietrari, fase, etc.), probabil ca nu exista o influenta negativa importanta.

Dar zona este un excelent teren de vanatoare pentru multe specii de pasari de prada (sorecari, ereti, acvile, vanturei, etc.), care vor gasi aici hrana

50

(insecte, reptile, rozatoare) si un teren adecvat de vanatoare. Aceste specii, de dimensiuni relativ mai mari, care isi cauta prada zburand, pot fi cu usurinta victime ale palelor turbinei.

Dobrogea este tranzitata de mii de exemplare de pasari de prada in cursul migratiei, care nu vor urma intotdeauna rute fixe, ci vor rataci dupa hrana mult in afara rutelor clasice de zbor. Acesta este un potential pericol pentru ele.

Pentru prevenirea accidentelor de ciocnire a păsărilor cu ansamblul instalaţiilor de Turbine Eoliene se pot adopta diferite solutii, cum ar fi:

- Vopsirea palelor turbinei in culori de avertizare. - Oprirea functionarii turbinei pe timp de noapte (vizibilitate

redusa). - Oprirea temporară a functionarii turbinei in timpul trecerilor

spre locurile de hranire ale gastelor salbatice. - Construirea de plase de protectie in jurul palelor turbinei,

soluţie mai greoaie dar poate nu imposibilă. - Montarea unor generatori ce emit sunete de anumite frecvenţe

care să determine ocolirea obstacolului de către păsări. Aceste soluţii se vor adopta în condiţiile în care impactul dat de turbinele eoliene se va dovedi a fi unul semnificativ. Desigur, sunt necesare studii mai indelungate, pentru a evalua corect

impactul pe care aceste constructii necesare omului il au asupra florei si faunei salbatice locale, parte importanta a capitalului natural.

Se poate estima că Parcul Eolian nu va avea un impact semnificativ asupra florei si faunei din zonă şi atunci acesta poate fi un capitol reusit al conceptului de Dezvoltare Durabila, un pas inainte pentru o gestionare ecologica inteligenta a mediului inconjurator.

Luând în considerare analiza făcută pe amplasament pe o scară a valorilor de impact pozitiv( +) sau negativ ( −) se poate spune că impactul că impactul dat de amplasarea Parcului Eolian pe dealul Cartalu de pe teritoriul satului Trestenic este numai asupra păsărilor care în prima fază datorită lipsei de adaptare ar putea fi accidentate de palele elicei turbinei. Trecerea timpului, un timp relativ scurt reduce probabilitatea de accidentare, această având loc cu totul şi cu totul întâmplător, morbiditatea din cauza unor asemenea accidente fiind de 0,1/an cum este cazul Olandei care are un sector de producerea energiei din potenţial foarte dezvoltat.

Situându-ne partea extremă, respectiv cu maxim de 23 de păsări/an ucise de turbină se poate spune că impactul nu este grav şi nici deosebit de

51

semnificativ dat fiind ca există posibilitatea de adaptare şi în perspectiva viitorilor ani sursele de energie neconvenţionale sunt o necesitate majoră.

Se poate considera că impactul asupra faunei terestre dat de generarea de energie electrică în Centrale Termo-electrice este mai semnificativ decât cel dat de funcţionarea Centralelor eoliene. Se poate nota impactul dat de Centralele Termo-electrice cu −6, faţă de Centralele eoliene care se poate nota cu −3.

52

CAPITOLUL IV

ALTE PROBLEME DE PROTECŢIA MEDIULUI ANALIZATE

RELEVANTE PENTRU PLAN

4.1 Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul, activităţile care se desfăşoară pe amplasament nu sunt generatoare de radiaţii.

4.2 Protectia fondului forestier

Nu este cazul, dat fiind ca activitatea şi locaţia unde este propusă

construirea Parcului Eolian NALBANT- TRESTENIC, extravilanul satului Trestenic comuna Nalbant este limitată ca spaţiu şi nu afectează fondul forestier existent.

4.3 Protectia ecosistemelor

Ecosistemul actual nu va fi afectat într-o măsură foarte mare dat fiind

că zona actual fiind o zonă agricolă, cultivată cu cereale şi lipsită de arbori avifauna este puţin prezentă.

În perioada de construcţii –motaj a Parcului Eolian NALBANT- TRESTENIC se va urmării reducerea pe cât posibil a impactului asupra vegetaţiei şi faunei din zonă.

Impactul asupra ocupării terenului este de asemenea redus din cauza suprafeţei mici ocupate de turbine şi spaţii adiacente în comparaţie cu restul terenurilor din jur. Terenul ocupat de Turbinele eoliene nu este împrejmuit, instalaţiile sunt montate în turn, bine securizat. Ca urmare suprafaţa ocupată

53

de o instalaţie de turbină eoliană se reduce la baza turnului şi postul de transformare.

Turbinele nu constituie de asemenea un obstacol în calea mişcării din cauză că funcţionarea la un randament ridicat presupune spaţii de cel puţin 500m între ele. Aceste spaţii vor fi suficiente şi pentru deplasarea păsărilor fără a forma un obstacol cvasi –continuu.

Marcarea palelor turbinelor cu culori vii în alternanţă cu culoarea alb sau gri deschis va mării perceperea obstacolelor pentru păsări.

4.4 Gestionarea deseurilor

4.4.1. In timpul lucrărilor de construcţie

Regimul gospodaririi deseurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de santier, in conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la o rampa de depozitare in vederea neutralizarii lor.

Deseurile preconizate sunt de urmatoarele tipuri : - menajere sau asimilabile ; - metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor

metalice de rezistenta si din activitatea de intretinere a utilejelor ; - deseuri materiale de constructie, daca nu se respecta graficele de

lucru si se rebuteaza incarcaturi de betoane ; - deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ; - anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorina si alte produse

petroliere uzate ; - cartoanele, hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul

organizarii de santier. In conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor,

deseurilor menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele. Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate in conditii de siguranta la rampa de gunoi in conditiile stabilite de comun acord cu APM Tulcea.

Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.

Deşeurile, materiale de construcţii nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluării mediului. In perioada de executie aceste deseuri împreună cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a fi

54

folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente în Parcul Eolian. Cantitatile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament si transportate pe locurile special amenajate.

Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn de foc pentru populatie.

Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluarea mediului vor fi stocati si pastrati corespunzator in vederea valorificarii lor prin unitatile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate in locuri special amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de Societăţi abilitate pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor. In prezent aceste anvelope uzate sunt achiziţionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea mediului.

4.4.2 In perioada de desfăşurare a activităţilor specifice

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu. Acivitatea de mentenanţă a unui Parc eolian poate genera deşeuri din

intreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate; decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor; piese de schimb(mai rar); piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei): materiale textile de curăţat; ambalaje rezultate de la inlocuire unor piese; ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal rămas pe areal după montarea Turbinelor Eoliene. Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic. De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu

constituie o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu. Respectivele deşeuri se produc în perioadele de implementare a

55

programului de mentenanţă a Turbinelor parcului, sunt preluate de pe amplasament de echipa care realizează programul şi colectate la sediul central al Agentului economic.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare curentă cât şi în perioadele de intreţinere vor fi colectate în containere şi transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

4.5 Gestionarea substantelor toxice şi periculoase În perioada de realizare a construcţiei Societatea de construcţii care

realizează investiţia va dispune de o magazie de stocare a vopselelor şi a altor materiale periculoase cu o asigurare şi o gestionare riguroasă a acestor substanţe.

Din analiza tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că nu sunt utilizate substanţe toxice şi periculoase în mod curent, şi ca urmare nu vor rezultata deşeuri de această natură

4.6 Impactul asupra ariilor protejate şi a speciilor protejate

Reţea ecologică de arii speciale de conservare are drept scop

menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de habitate naturale în arealul lor.

Directivele UE şi convenţiile internaţionale care au fost transpuse în legislaţia Naţională sunt:

Directiva “Păsări” - 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice. Prin această Directivă se urmăreşte protejarea a 181 specii de păsări vulnerabile in special păsări migratoare;

Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică (Special Protecţion Areas - SPA)

Obligaţiile României în baza celor două Directive prezentate sunt: - Transpunerea Directivei „Păsări” (79/409/CEE) in legislaţia

naţională prin: Propunerea unei liste de specii şi înaintarea

acesteia către Comisia Europeana; Desemnarea prin legislaţia naţională a Ariilor de

Protecţie Specială Avifaunistică;

56

Înaintarea unei listei de Arii de Protecţie Specială (APSA) către Comisia Europeană;

Protecţia şi managementul tuturor Ariilor de Protecţie Specială, inclusiv evaluarea de impact a programelor şi planurilor cu impact semnificativ . Permanent se va avea în vedere de APM şi ARPM următoarele:

- Asigurarea unui sistem de protecţie a siturilor şi pregătirea planurilor de management relevante şi a planurilor pentru evitarea poluării sau deteriorării ariilor naturale protejate;

- Instruirea şi conştientizarea publicului. Directiva “Habitate” - 92/43/EEC referitoare la conservarea

habitatelor; Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale

printr-un proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare. Obligaţiile României ţinând cont de cele două Directive sunt:

- Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice in legislaţia naţională – transpusa integral prin Legea nr. 462/2001;

- Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate şi înaintarea acesteia către Comisia Europeana ;

- Propunerea unei liste de Situri de Importanţă Comunitara (SIC), completarea şi înaintarea acesteia către Comisia Europeana;

- Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei, respectiv evaluarea de impact a programelor si planurilor cu impact semnificativ ;

Conventia de la Berna, 1979 - Convenţia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa.

Situaţia actuală in România este următoarea: - 5 regiuni Biogeografice:

- Alpină; - Continentală; - Panonică; - Marea Neagră; - Stepă;

- 47 % ecosisteme naturale şi seminaturale. Tipuri de habitate identificate în România (Listate in Anexa II a

Legii462/2001) sunt: - 198 +20 Tipuri de habitate europene; - 94 +2 tipuri de habitate in Romania;

57

- 65 habitate prioritare din care 23 tipuri de habitate in Romania.

Cele mai apropiate zone protejate de interes naţional şi internaţional

sunt:

Rezervaţia naturală „Muntele Consul” (SV)

Rezervaţia de liliac „Valera Oilor” (SV)

Rezervaţia naturală „Edirlen” (NV) Pădurea Niculiţel (NV) Rezervaţia naturală „Carasan–Teke” (V)

Rezervaţia naturală „Pădurea Babadag – Codru” (S) Rezervaţia naturală „Dealul Sarica” (N) Rezervaţia naturală „Denis Tepe” (E)

Notă: Rezervaţiile notate cu verde sunt situate la o distanţă mai mare de 5,0 km de locaţia Parcului Eolian.

Raportul Ariilor protejate menţionate cu Parcul Eolian din punctul de vedere al protecţiei mediului s-a tratat în paragraful 6.7

58

CAPITOLUL V

OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL RELEVANTE PENTRU PLAN

5.1 Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

O calitate înaltă a mediului, prin protecţia lui contribuie la atingerea priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.

Există preocupări tot mai intense privind starea mediului în Europa şi în ţară. Provocările de mediu cu care se confruntă Guvernele ţărilor membre U.E. au consecinţe semnificative pentru sănătatea umană calitatea vieţii cetăţenilor şi performanţa economică .

Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional sau regional.

Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităţilor locale de succes utilizează abordarea integrată pentru a administra protecţia mediului prin adoptarea de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune.

Obligaţiile impuse la nivel local, regional, naţional sau european (de ex. utilizarea terenului, zgomot, calitatea aerului) pot fi implementate mai eficient la nivel local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic.

Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre. Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa

59

privind aprovizionarea pe viitor. Incapacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei. Analiza strategică realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice constituie un pas important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.

Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei aspecte: lupta împotriva schimbărilor climatice, promovarea creşterii economice şi a ocupării locurilor de muncă, precum şi limitarea dependenţei externe a UE faţă de sursele de enrgie din import. Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial pentru Europa: reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie al UE. Acest obiectiv va permite Uniunii Europene să evalueze progresele realizate prin reorientarea economiei energetice actuale spre o economie care răspunde pe deplin exigenţelor privind durabilitatea, competitivitatea şi securitatea aprovizionării.

În baza strategiei menţionate, investiţia va fi realizată pe baza aprobărilor date proiectului tehnic de instituţii abilitate în acest sens, şi care respectă Strategiile de dezvoltare la nivel local şi regional. Investiţia se va încadra în Planul Urbanistic Zonal şi va fi consemnată în planurile de detaliu al zonei.

Planul răspunde la unul din principalele obiective naţionale de mediu cum ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o suprafaţă mică ocupată de un Parc Eolian în raport cu sprafaţa totală de amplasament generează o valoare mare prin energia produsă) reabilitarea drumurilor de exploatare agricolă.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de prevederile următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la obiectivele de protecţia mediului:

- AGENDA 21 care a fost adoptată la Summit-ul de la Rio în 1992 şi care include recomandări de direcţii şi programe de acţiune cu impact asupra domeniului, urmărind ca finalitate realizarea dezvoltării durabile a colectivităţilor, promovarea dezvoltării durabile a aşezărilor umane. Promovarea dezvoltării durabile a aşezărilor umane, înseamnă conform documentului:

- promovarea planificării şi managementului durabil al utilizării terenului;

60

- promovarea asigurării integrate a infrastructurii legate de protecţia mediului, privind asigurarea utilităţilor respectiv apă, energie electrică, energie termică, IT, salubritate şi canalizare;

- promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea şi transportul energiei;

- planificarea spaţială şi managementul aşezărilor umane din zonele ameninţate de dezastre;

- promovarea activităţilor de construcţii în acord cu exigenţele DD

- PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII MONDIALE (1994), care conţine „Managementul urban şi mediul” ce face referire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic.

În consecinţă, programul propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care este orientată pe următoarele direcţii:

Realizarea echilibrului între protecţia mediului şi dezvoltarea urbană;

Protejarea resurselor funciare sensibile; Gestionarea zonelor expuse la riscuri; Protejarea resurselor culturale; Conservarea spaţiilor deschise; Descurajarea extinderii urbane excesive; Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi instruirea populaţiei.

- DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, un document al Comisiei Europene ONU pentru Europa, elaborat în 1996.

Directivele se adresează în principal autorităţilor locale şi responsabililor privind aşezările umane la nivel naţional, urmărind să ofere acestora un suport pentru adaptarea politicilor, legislaţiei şi reglementărilor naţionale în sensul dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieţii, sănătatea şi bunăstarea.

Dezvoltarea Durabilă ca obiectiv, a imprimat o schimbare a însăşi viziunii tradiţionale a amenajării şi gestiunii oraşelor, determinând apariţia noţiunii de planificare în funcţie de ecosisteme care presupune:

- integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale şi economice ca şi a relaţiilor dintre acestea;

61

- luarea în considerare a interacţiunii dintre aer, sol, apă, zgomot şi organismele vii, inclusiv fiinţele umane;

- accentul pe natura dinamică a ecosistemelor; - urmărirea restaurării şi conservarea integrităţii, calităţii şi

sănătăţii sistemelor. - DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU

EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE, document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:

- terenul şi informaţiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este necesară pentru creşterea economică;

- indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaţiilor în

ceea ce priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor. - ACORDURI INTERNAŢIONALE ŞI ALINIEREA LA

NORMELE EUROPENE care vizează: - Politica industrială; - Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea tehnologică; - Politica energetică , cu Carta Albă a Energiei pentru Viitor; - Investiţiile în domeniul mediului; - Principiile celui de-al şaselea Plan de Acţiune Comunitar în

domeniul Protecţiei Mediului, precum şi politica Comunitară de ansamblu în domeniul Protecţiei Mediului;

- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de ocupare, ca şi obiectivul pe termen lung enunţat de Consiliul European de la Lisabona, şi anume acela ca Uniunea Europeană să devină până în 2010 economia cea mai competitivă, bazată pe cunoştinţe tehnice;

- Susţinerea programelor de instruire; - Continuarea dezvoltării unor noi tehnologii de comunicare şi

informare pentru toţi membrii săi. - DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul

amenajării Teritoriului şi pentru acest plan: - Carta de la Torremolinos adoptata de Conferinţa Europeană

a Miniştrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei.

- Raportul „Europa 2000” privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000

62

- Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. Acest document a servit ca bază pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European”.

- Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE şi destinat în principal amenajării teritoriului transnaţional;

- Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentuează, asupra politicilor de dezvoltării durabile, cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992.

- „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European” cuprinsă în mai multe Conferinţe Europene;

- „Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european” care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective în Europa, document adoptat la Hanovra la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Acest Document introduce următoarele principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:

- Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economică echilibrată şi ameliorarea competitivităţii;

- Promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;

- Promovarea condiţiilor mai echilibrate de accesibilitate; - Dezvoltarea accesului la informaţii şi cunoştinţe; - Reducerea prejudiciilor provocate mediului; - Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural; - Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; - Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea

siguranţei; - Promovarea turismului calitativ şi durabil; - Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

5.2 Obiective de protecţia mediului stabilite la nivel naţional,

comunitar şi internaţional

Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanţă cu următoarele Planuri şi Programe naţionale de protecţia mediului:

- POS Mediu - Planul Operaţional Sectorial de MEDIU - care este parte integrantă a Planului Naţional de Dezvoltarea 2007-2013 cu prioritate Nr.3” Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului”. Obiectivele POS sunt:

63

- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluante localităţi până în 2015;

- Imbunătăţirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

- Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimim 30 de judeţe până în 2015;

- Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantării reţelei Natura 2000;

- Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până in 2015.

- Strategia energetică, prin care se încearcă identificarea planurilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice pentru următorii 15 ani. Obiectivul principal al Strategiei energetice îl constituie promovarea unor planuri de investiţii prin care o parte din energia necesară să fie produsă local. Resursele energetice principale vizate sunt producţia agricolă (din care se poate produce biodisel şi bioetanol), biomasa (care poate produce biogaz ca energie primară şi de aici curent electric şi energie termică), energia eoliană şi energia solară. Prin HG 443/ 2003 pentru promovarea producţiei de E-SRE transpune prevederile Directivei 2001/77/CE, ţinta naţională pentru 2010 este 33% ponderea E-SRE din consumul intern brut de energie electrică al României. În anul 2007, E-SRE a reprezentat 27% din total producţie, cu 94,9 % contribuţia Centralelor hidro mari; 5% contribuţia MHC; 0,1% contribuţia Centralelor eoliene. Cea mai mare parte a energiei electrice produse din surse regenerabile din România este realizată în prezent în domeniul hidroenergetic.

Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este, teoretic, inepuizabilă, pe termen mediu şi lung, iar costurile sale sunt influentate în special de valoarea investiţiilor (în scădere, datorită efectului de producere în masă), în condiţiile în care preţul combustibilor fosili creşte. Sursele regenerabile de energie asigură totodată creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice.

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei prin arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.

Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin

64

descentralizarea surselor. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră. Funcţionarea centralelor eoliene nu generează deşeuri ultime.

In literatura de specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente se face cu costuri unitare reduse. Costul energiei electrice produse în Centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în unele ţări să fie chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili fosili, chiar si dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor convenţionali

65

CAPITOLUL VI

POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ALE MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC DATE DE

PLAN

6.1 Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv, a Parcului eolian Nalbant /Trestenic.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului, stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru , constituit cu ocazia analizei PUZ-ului Parc Eolian Nalbant /Trestenic.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive asupra unui factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă

66

efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul PUZ-ului, Parc Eolian Nalbant /Trestenic s-au stabilit şase categorii de impact.

Evaluarea impactului s-a făcut pentru toţi factorii/aspectele de mediu stabiliţi/stabilite a avea relevanţă pentru planul analizat.

Evaluarea şi predicţia impactului au fost efectuate pe baza modelelor şi metodelor expert.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul V. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Categoriile de impact sunt descrise în tabelul 6.1 prezentat mai jos. Tabela 6.1

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau fără efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

6.2 Impactul social dat de plan

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra

67

solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din satul Trestenic, comuna Nalbant judeţul Tulcea a SC ENEX SRL este situată într-o zona cu caracter agraro- industrial. Spaţiul ocupat de Agentul Economic este învecinat de agenţi economici situaţi relativ la mare distanţă care desfăşoară activităţi de creşterea animalelor, zootehnie, valorificarea industrială şi semiindustrială a produselor agricole. Cea mai apropiată fermă agrozootehnică este la 1500m nord-vest de locaţia Parcului Eolian.

În zonă nu sunt spaţii rezidenţiale, iar spaţiile de locuit sunt situate la distanţe mai mari de 700m.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Săcele. Tehnologia de construcţii- montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi timp de 40 ÷45 de zile.

O altă implicare a planului este cea dată activitatea economică a unui Agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul comunei Nalbant care reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al Parcului Eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune: • Aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt

montate un număr mai mare de cinci turbine(cu referire la dezvoltarea urbană);

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

68

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

6.3 Impactul economic dat de plan

Pentru caracterizarea din punct de vedere economic a planului s-a luat

în considerare : • Generarea de energie electrică din surse convenţionale,

combustibili fosili şi gaze naturale în comparaţie cu utilizarea potenţialului eolian ;

• Crearea de noi locuri de muncă pentru construirea ansamblurilor de Centrale şi turbine eoliene;

• Costuri legate de construcţie, punere în funcţiune, exploatare, întreţinere şi reparaţie a Centralelor clasice de producerea energiei electrice în comparaţie cu centralele eoliene.

Generarea de energie electrică din surse convenţionale,

combustibili fosili şi gaze naturale în comparaţie cu utilizarea potenţialului eolian

Producerea energiei electrice din potenţialul eolian în comparaţie cu

utilizarea surselor convenţionale, combustibili fosili şi gaze naturale are o mare diversitate de avantaje, dar în cea ce priveşte lucrarea de faţă se vor releva avantajele date de protecţia mediului ambiant.

Astfel, avantajele surselor neconvenţionale de energie ies în evidenţă încă de la extracţia şi prelucrarea combustibililor fosili până la utilizarea lor în instalaţiile de ardere a Centralelor Termoelectrice. Se poate considera că fiecare fază tehnologică de preparare până la ardere este generatoare de agenţi nocivi pentru factorii principali de mediu, apă, sol, aer, nocivităţi care pentru diminuarea lor se fac cheltuieli suplimentare.

69

In prezent, sistemul energetic din România prezintă un nivel ridicat de poluare a mediului ambiant. Astfel, in prezent, industria energetica generează anual 4 000 000 tone de deşeuri.

Tot industria energetica ramane principala sursa de emisii de gaze cu efect de sera (GHG), in conditiile in care Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UMFCCC), angajandu-se sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8% in prima perioada a angajamentului (2008-2012), fata de anul de baza (1989).

Pentru cresterea eficientei energetice in Romania se are in vedere si construirea de instalatii de producere a energiei care creeaza energie curata (in special energie hidro, geotermala, eoliana, solara si cea rezultata din arderea biogazului).

Emisiile in aer ale poluanţilor proveniţi de la electrocentrale si termocentrale cu o putere termica egala sau mai mare de 50 megawati, care utilizează in principal combustibili fosili au impact deosebit asupra poluării mediului. Astfel, in anul 2003 au fost produse de catre aceste centrale 518,1 Kt/an de SO2, 113,2 Kt/an de NOx si 30,6 Kt/an de pulberi.

Una din principalele soluţii la aceasta problema o constituie promovarea si stimularea producerii de energie din surse regenerabile si utilizarea combustibililor nepoluanţi (Programul Operaţional Sectorial de Mediu, 2006).

Din păcate, dezvoltarea durabila in domeniul energiei, in special dezvoltarea surselor eoliene a rămas foarte in urma in România, din multiple motive, cum a fost lipsa cadrului legislativ pentru dezvoltarea domeniului regenerabil, necunoaşterea sistemului in rândul populaţiei si al autorităţilor, mai ales in domeniul conflictului dintre centralele eoliene si mediu.

Prin prezentul studiu se încearcă satisfacerea cerinţelor pentru o dezvoltare durabila care sa combine coexistenta într-un ecosistem durabil a oamenilor cu celelalte vieţuitoare şi floră.

Aplicarea tehnologiilor de obţinerea energiei din surse neconvenţionale va diminua dependenţa energetică a ROMÂNIEI, mai ales că o mare parte din energia produsă local este din gaz natural iar acesta la nivel mondial va avea o creştere a preţului preconizată cu 70% faţă de preţul actual.

O problemă majoră este generarea de noxe în aerul atmosferic ca urmare a arderii, noxe constând din gaze de ardere şi pulberi în suspensie.

Pentru a ilustra gradul de nocivitate introdus de arderea combustibililor în Centrale Termoelectrice s-au luat în considerare trei

70

combustibili diferiţi, respectiv; un lignit de Rovinari, o păcură de calorifer şi gazul natural distribuit prin reţeaua naţională de gaze naturale.

În urma calculelor de ardere şi a analizei făcute a rezultat că utilizarea combustibililor convenţionali pentru producerea energiei electrice în comparaţie cu utilizarea potenţialului eolian este net dezavantajoasă. Pe o scară a valorilor care implică atât caracterizarea eficienţei economice cât şi impactul asupra factorilor de mediu, sol, apă, aer, utilizarea tehnologiei de producere a energiei electrice din potenţial eolian se poate nota cu 10 în comparaţie cu nota 4 cât se poate acorda prin comparaţie celeilalte tehnologii.

Totuşi, potenţialul eolian nu este decât o variantă alternativă de obţinerea energiei electrice, acesta depinzând de o serie de factori cu un grad mare de variabilitate şi totodată sunt puţine zonele în care potenţialul eolian să fie rentabil şi eficient pentru asemenea investiţii.

Luând în consideraţie definiţia riscului , respectiv: RISC= PROBABILITATE x GRAVITATE

Se poate spune că riscul opririi sau a funcţionării instalaţiilor eoliene de producerea energiei electrice la o capacitate sub cea nominală pentru care a fost proiectată este mai mare decât la Centralele Termoelectrice ce utilizează combustibili convenţionali. Acest lucru este determinat şi de faptul că gravitatea stopării producerii energiei electrice este aceiaşi pentru cele două instalaţii, amândouă debitând curentul electric în aceiaşi reţea.

Crearea de noi locuri de muncă pentru construirea ansamblurilor de Centrale şi turbine eoliene

Crearea de noi locuri de muncă prin construirea de Centrale Eoliene

de producerea energiei electrice este legată de manufacturarea acestora, de lucrările de montaj a acestora cât şi de unele lucrări de infrastructură necesare montajului. Astfel, în Germania dezvoltarea acestui sector energetic a permis crearea în ultimul timp a 130000 noi locuri de muncă, această tară având cea mai dezvoltată reţea de Centrale eoliene din lume, cu o putere instalată până acum de peste 18000MW.

Pentru România programele naţionale de utilizarea energiilor cogenerative sunt la început şi deşi se poate spune că există un potenţial eolian la nivel naţional semnificativ, puterea instalată este foarte mică.

Pe o scară a valorilor care implică caracterizarea eficienţei generării de noi locuri de muncă cât şi gradul de calificare a personalului care

71

lucrează în domeniu, utilizarea tehnologiei de producere a energiei electrice din potenţial eolian se poate nota cu 8. De menţionat este faptul că în acest sector de activitate este implicată în proporţie de 80% personal de înaltă calificare, date fiind tehnologiile utilizate pentru construcţie şi montaj.

Costuri legate de construcţie, punere în funcţiune, exploatare,

întreţinere şi reparaţie a Centralelor clasice de producerea energiei electrice în comparaţie cu Centralele eoliene.

Construcţia Centralelor Termoelectrice implică investiţii de mare

anvergură cu mobilizarea de mari resurse umane, materiale şi financiare. Recuperarea investiţiilor din producerea şi vânzarea energiei electrice se face într-o perioadă lungă de timp care poate ajunge până la 10 ani.

Pentru construcţia unei Turbine Eoliene cu o putere instalată de până la 2,0 MW sunt alocate fonduri şi resurse mult mai mici, dar costurile raportate la MW-ul instalat sunt sensibil egale cu cele ale unei Centrale Termoelectrice datorită tehnicităţii foarte ridicate a acestora .

Centralele Eoliene funcţioneaza cu automatizare totală nefiind necesară supravegherea lor.

Punerea în funcţiune a Centralelor Termice se face într-o lungă perioadă de timp pe măsură ce sunt terminate instalaţiile care compun Centrala, şi aceasta după un program stabilit înainte. După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

În concluzie punerea în funcţiune a unei Centrale Termoelectrice de până la 100 ÷150MW de la prima săpătură până la punerea în funcţiune a întregii capacităţi durează până la 3 ani.

Punerea în funcţiune a Centralelor Eoliene reclamă o durată de 45 ÷50 de zile, operaţiunile fiind foarte simple şi de scurtă durată. Această perioadă se scurtează dacă sunt montate şi puse în funcţiune simultan mai multe Turbine şi activitatea se desfăşoară după un plan ergonomic bine structurat. Astfel, dacă programul este structurat pe montarea simultană a 5 Turbine eoliene durata de punere în funcţiune este tot de 45 ÷50 de zile.

Un alt factor favorabil pentru Turbinele Eoliene este cel legat de activităţile de exploatarea instalaţiilor. Astfel, Turbina Eoliană având un grad ridicat de automatizare exploatarea ei se reduce la citirea periodică a

72

calculatorului de proces, a parametrilor înregistraţi şi a verificărilor periodice care se fac echipamentelor care compun Instalaţia de Turbine Eoliene.

Centralele Termoelectrice necesită pentru exploatare un program riguros, care este executat de un personal numeros cu o anumită calificare, în cea mai mare parte se solicită calificare înaltă şi specializată. La aceste Centrale parametrii sunt monitorizaţi în permanenţă, înregistraţi şi corectaţi automat sau de cele mai multe ori manual de personalul de exploatare. Mentenanţa instalaţiilor de Turbine eoliene se face tot în baza unui program computerizat, pe când la Centralele Termoelectrice nu se poate aplica un asemenea program din cauza complexităţii instalaţiilor .

Un alt aspect care diferenţiază exploatarea celor două tipuri de Centrale în discuţie este consumul de energie electrică şi termică proprie. Astfel, la Centralele Eoliene se consumă numai energie electrică, care în cea mai mare parte poate fi asigurată de celule fotovoltaice, deci un consum nesemnificativ în comparaţie cu necesarul de energie termică şi electrică a Centralelor Termoelectrice care poate ajunge până la 20% din capacitatea centralei.

În consecinţă exploatarea Centralelor Termoelectrice solicită cheltuieli suplimentare faţă de exploatarea unor Instalaţii de Turbine Eoliene. Întreţinerea unei Turbine eoliene este o operaţie relativ uşoară şi este legată de menţinerea unei stări de bună funcţionare pentru echipamentele care compun Centrala, respectiv circuitele electrice şi de automatizare, calculatorul de proces, cât şi echipamentele mecanice legate de transmisiile mecanice şi lagărele de alunecare şi rostogolire.

Întreţinerea unei Centrale Termoelectrice este o operaţie relativ complexă care solicită desfăşurarea ei după un program bine stabilit, cu activităţi bine definite, executate de personal cu o calificare specifică. Valoric cheltuielile de întreţinere raportate la KW-ul produs de cele două tipuri de Centrale sunt mai mari pentru Centralele Termoelectrice, proporţia fiind aşa cum rezultă din datele prezentate în literatura de specialitate de 2,5/1. Aceste cheltuieli pot scade dacă exploatarea se face într-un Parc eolian cu mai mult de cinci turbine iar echipamentele şi piesele de schimb sunt produse în tară.

Cheltuielile pentru reparaţii la Centralele Termoelectrice sunt relativ ridicate, din experienţa practică după primii 10 ani de exploatare aceste cheltuieli depăşesc uneori 35% din costurile de producerea energiei electrice.

În cea ce priveşte cheltuielile cu repararea Centralelor Eoliene, raportate la energie electrică produsă depind de numărul Turbinelor care

73

compun centrala. Astfel, la un număr de minim 5 Turbine amplasate într-un câmp cu potenţial eolian ridicat cheltuielile cu piesele de schimb necesare reparaţiilor care intervin după 10 ani de exploatare este de 2 ori mai mic decât aceleaşi cheltuieli făcute pentru o singură turbină.

În concluzie, dacă costurile determinate de construcţii- montaj raportate la KW-ul produs sunt sensibil egale , sau uneori mai mici pentru Centralele Termoelectrice faţă de cele Eoliene ceilalţi parametrii analizaţi, respectiv punerea în funcţiune, exploatarea, întreţinerea, şi repararea sunt net în favoarea Centralelor Eoliene atunci când este posibilă montarea acestora.

Dacă pe o scară a valorile se notifică prin note parametrii analizaţi, notele ţinând cont de toate aspectele ce pot intervenii în activităţile legate de aceşti parametri concluzia susţinută anterior devine mai plauzibilă. Notarea s-a făcut în tabela6.2 Tabela 6.2 Cheltuieli+ timp Tip de Centrală

Construcţii .+montaj

Punere în funcţiune

Exploatare Întreţinere Reparaţii Media

Termo-electrică

8 7 2 2 7 5,2

Eoliană 7, s-a luat în consideraţie numai costul

9,s-a lut în considerare timp + cost

10

8

8

8,4

6.4 Potenţiale efecte asupra sănătăţii

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le

aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea Parcului Eolian pe amplasamentul din extravilanul satului Trestenic comuna Nalbant, judeţul Tulcea nu are nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer.

Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite ale satului Trestenic. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone.

74

Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei

6.5 Potenţiale efecte asupra patrimoniului cultural

Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv, prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de recreere, Planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.

6.6 Impactul direct asupra personalului

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în

perioada de construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează Instalaţiile de turbine din Parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăţii acestora.

6.7 Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului

Amplasamentul Parcului eolian Nalban/ Trestenic este într-o zonă cu

relief de podiş. Peisajul este format din dealuri şi văi, cu pantă medie spre lină. Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să

75

fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decăt starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii- montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea Turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

6.8 BIODIVERSITATEA ŞI IMPACTUL PLANULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ZONEI DE INTERES

În general, ca şi în cazul de faţă Turbinele Eoliene şi parcurile de Turbine Eoliene sunt amplasate în biotopuri mai puţin populate şi care au o anumită agresivitate prin climă şi structură asupra biocenozelor. În aceste condiţii impactul asupra biodiversităţii zonelor este nesemnificativ.

De remarcat că în faza de construcţie este afectată o mică parte a vegetaţiei, care se reface natural sau artificial. După părerile specialiştilor de preferat este refacerea naturală întru-cât refacerea artificială ar putea aduce în zonă specii noi care pot influenţa negativ biodiversitatea.

Zona de construcţie a parcului eolian este situată în Dobrogea de Nord în extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant, judeţul Tulcea şi se învecinează cu următoarele locaţii semnificative:

la N- Celic Dere 9 km; NV- Valea Teilor 11 km; NE- Aeroportul Tulcea 8 km; SV- Ciucurova 17 km; S- Pădurea Babadag 12 km

76

Cele mai apropiate zone protejate de interes naţional şi internaţional

sunt:

Rezervaţia naturală „Muntele Consul” (SV)

Rezervaţia de liliac „Valera Oilor” (SV)

Rezervaţia naturală „Edirlen” (NV) Pădurea Niculiţel (NV) Rezervaţia naturală „Carasan–Teke” (V)

Rezervaţia naturală „Pădurea Babadag – Codru” (S) Rezervaţia naturală „Dealul Sarica” (N)

Rezervaţia naturală „Denis Tepe” (E) Pe teritoriul judeţului Tulcea au fost propuse 18 situri Natura 2000, dintre care 10 sunt Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi 8 sunt Situri de Importanţă Comunitară (SCI). Până în prezent au fost validate pe criterii ştiintifice 9 propuneri de tip SPA (tabel 6.2).

77

Tabel 6.2 Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (SPA) aflate pe teritoriul judetului Tulcea

Nr. Crt.

Denumirea sitului Suprafaţa unităţii administrative teritoriale cuprinsă în sit (pe teritoriul judeţului Tulcea, în procente)

1. Bestepe - Mahmudia Bestepe (11%), Mahmudia (3%), Nufaru (39%), Tulcea (<1%), Valea Nucarilor (1%)

2. Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie

Babadag (21%), Baia (9%), Bestepe (41%), C.A.Rosetti (>99%), Ceamulia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (>99%), Crisan (>99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca (84%), Luncavita (38%), Mahmudia (63%), Maliuc (>99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (94%), Niculitel (1%), Nufaru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (50%), Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (>99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Vacareni (48%)

3. Denis Tepe Mihai Bravu (14%), Mihail Kogalniceanu (6%), Nalbant (<1%)

4. Dunarea Veche – Bratul Macin

Carcaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci (<1%), Macin (6%), Ostrov (27%), Peceneaga (17%), Smardan (2%), Topolog (4%), Turcoaia (27%)

5. Lacul Beibugeac Murighiol (<1%) 6. Măcin – Niculiţel Carcaliu (33%), Cerna (36%), Frecatei (11%), Greci

(96%), Hamcearca (78%), Horia (29%), I.C.Bratianu (10%), Isaccea (22%), Izvoarele (63%), Jijila (44%), Luncavita (53%), Macin (42%), Nalbant (4%), Niculitel (45%), Smardan (14%), Turcoaia (36%), Valea Teilor (>99%), Vacareni (39%)

7. Marea -Neagra Marea – Neagra (<1%) 8. Pădurea Babadag Babadag (38%), Baia (38%), Ceamurlia de Jos (2%),

Cerna (9%), Ciucurova (97%), Dorobantu (45%), Horia (4%), Jurilovca (2%), Mihai Bravu (6%), Nalbant (35%), Ostrov (2%), Peceneaga (14%), Sarichioi (11%), Slava Cercheza (99%), Stejaru (41%), Topolog (10%)

9. Stepa Casimcea Baia (1%), Beidaud (32%), Casimcea (53%), Stejaru (7%), Topolog (13%)

78

Tabel 6.3 Lista siturilor de importanţă comunitară (SCI) aflate pe

teritoriul judeţului Tulcea Nr. Crt.

Denumirea sitului

Suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (pe teritoriul judeţului Tulcea, în procente)

1 Bratul Macin Carcaliu (14%), Daeni (11%), Greci (mai mic1%), Macin (6%), Ostrov (10%), Peceneaga (7%), Smardan (2%), Turcoaia (27%)

2 Dealurile Agighiolului

Frecatei (1%), Mihail Kogalniceanu (2%), Sarichioi (1%), Tulcea (1%), Valea Nucarilor (4%)

3 Delta Dunarii Babadag (21%), Baia (1%), Bestepe (45%), C.A. Rosetti (>99%), Ceamurlia de Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (>99%), Crisan (99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncavita (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagra (mai mic1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculitel (1%), Nufaru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (50%), Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%)

4 Delta Dunarii-zona marină

Marea Neagra (mai mic1%)

5 Deniz Tepe Mihai Bravu (mai mic1%), Mihail Kogalniceanu (3%) 6 Muntii Macinului Cerna (26%), Greci (51%), Hamcearca (36%), Jijila (5%),

Luncavita (16%),Turcoaia (2%) 7 Podisul Nord

Dobrogean Babadag (38%), Baia (30%), Beidaud (23%), Casimcea (24%), Ceamurlia de Jos(2%), Cerna (9%), Ciucurova (68%), Daeni (mai mic1%), Dorobantu (47%), Frecatei (12%), Hamcearca(39%), Horia (31%), Isaccea (22%), Izvoarele (53%), Jurilovca (2%), Luncavita (14%), Mihai Bravu (6%), Nalbant (42%), Niculitel (47%), Ostrov (5%), Peceneaga (14%), Sarichioi (11%),Slava Cercheza (66%), Somova (4%), Stejaru (46%), Topolog (25%), Valea Teilor (59%)

8 Structuri submarine metanogene Sf. Gheorghe

Marea Neagra (<1%)

79

Astfel, Parcul eolian Nalbant – Trestenic este situat la marginea

ROSCI 0201 Podişul Nord Dobrogean şi considerând în linie dreaptă pe

harta Google Earth, este la distanţa de: 16 km de localitatea Babadag , 19

km de localitatea Ciucurova, 8 km de localitatea Frecăţei, 18 km de

localitatea Hamcearca, 12 km de localitatea Horia, 6 km de localitatea

Izvoarele, 13 km de localitatea Mihai Bravu, 4 km de localitatea Nalbant,

16 km de localitatea Niculiţel, 14 km de localitatea Somova şi 9 km de

localitatea Valea Teilor.

80

Faţă de ROSPA 0073 Măcin-Niculiţel distanţa este de: Carcaliu 44 km,

Frecăţei 8 km, Cerna 26 km, Isaccea 25 km, Jijila 42 km, Nalbant 3- 4 km,

Smârdan 52 km, Turcoaia 28 km, Valea Teilor 9 km, Văcăreni 45 km.

81

Ariile protejate constituite pe teritoriul judeţului Tulcea şi recunoscute la nivel naţional prin intermediul Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, Sectiunea a-III-a - Zone protejate, sunt în total 25, însumând o suprafaţă de 586.238,05 ha.

Pe teritoriul judeţului Tulcea s-au identificat un număr de 11 tipuri de

habitate de interes comunitar conform Directivei Habitate (92/43/EEC) printre care habitate de zone umede danubiene şi pontice specifice Deltei Dunării şi Mării Negre, şi habitate de stepă.

Informaţii generale privind situl de arie protejată „MĂCIN -

NICULIŢEL”

(Regiunea Nalbant cuprinde 4%)

Situl MĂCIN – NICULIŢEL este unul dintre cele mai importante locuri din ţară în ce priveşte abundenţa de răpitoare cuibăritoare: Aquila heliaca (acvila de câmp), Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Hieraaetus pennatus (acvila mică), Circaetus gallicus (şerpar), Buteo ruffinus (şorecar mare), Falco cherrug (şoimul dunărean) şi răpitoare de

82

noapte (Bubo bubo - buhă, Asio otus - ciuf de pădure) Acesta, reprezintă şi cel mai important punct nodal în migraţia răpitoarelor din estul şi sud estul Europei.

Vegetatia:În rezervaţie au fost identificate până în prezent asociatii representative pentru pajiştile stepice dobrogene, respectiv pentru tufărişurile submediteraneene.

Fauna: În fauna rezervaţiei au fost identificate până în prezent 9 specii ameninţate cu dispariţia din anexa 3 (specii a căror conservare necesită constituirea ariilor speciale de conservare şi a ariilor speciale de protecţie avifaunistică) a Legii 462/ 2001 şi 21 specii din anexa 4 (specii ce necesită o protecţie strictă) a aceluiaşi act normativ, majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat.

Informaţii generale privind situl de arie protejată „Rezervaţia naturală Pădurea Babadag – Codru” (Regiunea Nalbant cuprinde 35%)

Pădurea are un rol deosebit în timpul migraţiei şi iernării pentru mii de răpitoare (acvile, şoimi, ereţi) care îşi găsesc adăpostul fie ca loc de odihnă pentru noapte fie ca zonă de hrănire şi popas. Zeci de mii de paseriforme (ciocănitoare, grauri, cinteze piţigoi) cuibăresc aici şi alte sute de mii poposesc în migraţie pentru hrănire şi popas, fiind cea mai importantă pădure din Dobrogea.

Localizare: Rezervaţia are o suprafaţă de 524,60 ha. Din punct de vedere geomorfologic, caracteristic Podişului Babadag este substratul calcaros, rezervaţia fiind situată pe un platou cu versanţi moderat înclinaţi cu altitudini maxime de aproximativ 120 m.

Descriere: Rezervaţia prezintă o concentrare mare de specii ameninţate cu dispariţia, cu numeroase specii de orhidee, reunite pe o arie redusă. Zona strict protejată a rezervaţiei prezintă habitat de "pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee), fiind prioritar pentru conservare. La acestea se adaugă bogata ornitofaună şi speciile de reptile, din care majoritatea speciilor sunt protejate pe plan internaţional.

Vegetaţia: Asociaţia Agropyro - thymetum zygioidi Dihoru (1969) este specifică Podisului Babadag si considerată endemică pentru Dobrogea. Printre speciile considerate cele mai frecvente in cadrul acestei asociatii care sunt prezente si in lista rosie nationala mentioman: Koeleria lobata, Agropyron brandzae (specie endemica), Dianthus pseudarmeria, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Satureja caerulea.

83

Vegetaţia lemnoasă este caracterizată printr-o asociaţie arbustivă cu caracter regional, doua asociatii considerate endemice, restul fiind rare la nivel naţional.

Vegetaţia arbustivă este reprezentată prin asociaţia Pruno spinosae - Crataegetum Soo (1927) tipică pentru tufărişurile stepice.

Vegetaţia forestieră este compusă dintr-o serie de asociatii reprezentative pentru cele trei etaje caracteristice pădurilor dobrogene:

• etajul pădurilor de silvostepă cu păduri submediteraneene • etajul pădurilor de foioase xeroterme submediteraneene • etajul pădurilor de foioase mezofile balcanice Fauna: Rezervaţia face parte din zona de importanţă avifaunistică

internaţională "Pădurea Babadag - Niculiţel", în zonă fiind identificate până în prezent 17 specii din anexa 3 a Legii 462/2001 şi 27 specii din anexa 4, majoritatea fiind protejate şi prin convenţii la nivel internaţional.

Informaţii generale privind situl de arie protejată „Rezervaţia naturală DENIS-TEPE”

(Regiunea Nalbant cuprinde 1%) Situl este unul dintre cele mai importante locuri pentru hrănirea

răpitoarelor (Aquila pomarina -acvila ţipătoare mică, Acvila heliaca -acvila de câmp, Circus macrourus – erete alb) şi pentru ascensiunea păsărilor care folosesc curenţii termali fie în timpul migraţiei fie pentru cercetarea locurilor de hrănire (răpitoare, berze) . Este un punct nodal de migraţie căutat de toate păsările ce folosesc curenţii ascensionali.

Localizare: rezervaţia are o suprafaţă de 305 ha, şi este amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogăliceanu.

Descriere: Rezervaţia are caracteristic aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie, având totodata şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale localnicilor.

Vegetaţia:Vegetaţia din rezervaţie reuneşte 5 asociaţii, din care 2 sunt endemice pentru Dobrogea şi 3 sunt asociaţii regionale, pe culmi vegetaţia saxicolă Pontic-balcanică şi asociaţia Festucetum callieri Şerbănescu 1965. In tufişurile stepice este prezenta specia Prunus spinosa.

Fauna În fauna rezervaţiei au fost identificate până în prezent 11 specii din anexa 3 (specii a căror conservare necesită constituirea ariilor speciale de conservare şi a ariilor speciale de protecţie avifaunistică) a Legii 462/ 2001 şi 18 specii din anexa 4 (specii ce necesită o protecţie strictă) a aceluiaşi act legislativ,

84

majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat.

Rezervaţii din apropierea regiunii de interes: Rezervaţia naturală “Muntele Consul”

Localizare: rezervaţia are o suprafaţă de 328 ha, şi este amplasată pe teritoriul administrativ al comunelor Izvoarele şi Horia.

Descriere: Rezervatia constituie cel mai reprezentativ peisaj caracteristic pentru formele de relief vulcanic şi carstic din nordul Dobrogei.

In rezervatie sunt prezente numeroase specii rare şi/sau ameninţate caracteristice pentru Dobrogea, printre care Campanula romanica, Moehringia grisebachii, Dianthus nardiformis.

Vegetatia: In rezervatie este prezenta vegetaţia saxicolă Pontic-balcanică precum şi asociaţiile cu Agropyron brandzae , Thymus zygioidi, Festuca callieri care sunt considerate endemice pentru Dobrogea. Vegetaţia arbustivă din cadrul rezervaţiei este reprezentata de specii de Prunus spinosa si Crataegus sp.

Vegetaţia forestieră este constituită din asociaţia Paeonio peregrinae - Carpinetum orientalis Doniţă 70, specifică etajului pădurilor submediteraneene, întâlnită în ţară preponderent în Dobrogea (Doniţă et al., 1990).

Fauna: În fauna rezervaţiei au fost identificate până în prezent 11 specii ameninţate cu dispariţia cuprinse în anexa 3 a Legii 462/ 2001 şi 24 specii din anexa 4, , majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat (Aquila pomarina, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus).

Rezervaţia naturală “Edirlen” Localizare: Rezervaţia are o suprafaţă de 25,50 ha, şi este amplasată

pe teritoriul administrativ al comunelor Frecăţei si Izvoarele. Descriere: Rezervaţia se remarcă prin prezenţa unor asociaţii

endemice pentru Dobrogea. Totodată rezervaţia constituie una din puţinele arii protejate, cel puţin în ceea ce priveşte nordul Dobrogei, în care se conservă populaţii de Achillea ochroleuca şi Pyrus bulgarica. Din punct de vedere faunistic trebuie subliniată prezenţa speciilor Pernis apivorus, Circus pygargus, C. macrourus, Asio flammeus.

Vegetatia: Asociatii endemice pentru Dobrogea sunt considerate vegetaţia saxicolă Pontic-balcanică şi asociaţia Festucetum callieri Şerbănescu 1965 apud Dihoru (1969) 1970. Asociaţiile din etajul pădurilor balcanice, Tilio tomentosae - Carpinetum betuli Doniţă 1968, Galantho plicatae - Tilietum tomentosae Doniţă 70. Asociaţia Fraxino orni - Quercetum dalechampii Doniţă 70, aparţinând tot

85

acestui etaj, este răspândită în ţară în Dobrogea, Banat şi Carpaţii de Curbură (Doniţă et al., 1990). Asociaţia Galio dasypodi - Quercetum pubescentis Doniţă 70, caracteristică pentru silvostepa cu păduri submediteraneene, este întâlnită la nivel naţional predominant în Dobrogea (Doniţă et al., 1990).

Fauna: În inventarul faunistic al rezervaţiei au fost semnalate până în prezent 13 specii ameninţate cu dispariţia cuprinse în anexa 3 (specii a căror conservare necesită constituirea ariilor speciale de conservare şi a ariilor speciale de protecţie avifaunistică) a Legii 462/ 2001 şi 30 de specii din anexa 4 (specii ce necesită o protecţie strictă), majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat.

Rezervaţia naturală “Carasan –Teke” Localizare: Rezervaţia are o suprafaţă de 4,6 ha, şi este amplasată

pe teritoriul administrativ al comunei Izvoarele. Descriere: Peisagistic rezervaţia este remarcabilă, ea fiind

constituită dintr-un munte de origine vulcanică cu altitudini de 340 m, cu formă tipică, înconjurat de dealuri şi platouri calcaroase. Din punct de vedere floristic aceasta este singura arie protejată din judeţul Tulcea (şi una din puţinele din ţară) în care se protejează bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) menţionată şi în Legea 462 /2001, anexa 4. De asemenea aceasta este una din rarele rezervaţii în care se conservă speciile din Lista roşie europeană Stipa ucrainica, Ornithogalum amphibolum, precum şi specii din Lista roşie naţională ca Gymnospermium altaicum, Centaurea marschalliana, Iris sintenisii etc. Fauna se remarcă prin prezenţa speciilor Testudo graeca ibera, Pernis apivorus-viesparul, Accipiter nisus-uliul păsărar.

Vegetatia: Vegetaţia este reprezentativă pentru toate etajele şi zonele de vegetaţie din Podişul Dobrogei, cu cele mai reprezentative pajişti stepice cu Stipa ucrainica, specie ameninţată, inclusă în Lista roşie europeană. Vegetaţia forestieră din rezervaţie este caracterizată de cele trei etale de pădure specifice Dobrogei etajul pădurilor balcanice cu Tilio tomentosa si Carpinus betulus, pădurile submediteraneene cu Carpinus orientalis si cele de silvostepă cu Quercus pubescens Fauna: În fauna rezervaţiei au fost identificate până în prezent 11 specii ameninţate cu dispariţia cuprinse în anexa 3 a Legii 462 /2001 şi 23 specii din anexa 4 a respectivului act normativ, majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat.

86

Rezervaţia de liliac “Valera Oilor” Localizare: Având o suprafata de 0,35 ha, rezervatia este amplasata

in zona central-nordica a Podisului Babadag, pe directia S-V, la 10 km distanta de localitatea N. Balcescu , respectiv la 2 km vest de DN Tulcea-Bucuresti, intre localitatile Ciucurova si Nicolae Balcescu. Descriere: Rezervaria este amplasata pe un versant inferior, sudic cu inclinare de 30 grade pe substrat calcaros. Aceasta face parte din podisul Babadag, unitate sedimentara de varsta cretacica constituita din calcare marnoase, calcare grezoase si conglomerate. Motivul constituirii rezervatiei rezervatiei il reprezinta necesitatea conservarii unui pâlc de liliac (Syringa valgaris) pe o suprafata de 0,15 ha, propus ca rezervatie integrala, restul constituind zona tampon. (Petrescu, manuscris).

Rezervaţia naturală „Dealul Sarica” Localizare: Rezervaţia are o suprafaţă de 100,10 ha, şi este

amplasată pe teritoriul administrativ al comunelor Frecăţei şi Niculiţel. Descriere: În afară de numeroasele asociatii şi specii rare şi / sau

ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea, rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiei endemice Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae, întâlnită şi descrisă numai din Munţii Măcinului şi mai recent din rezervaţia Mânăstirea Cocoş. De asemenea aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord în care se conservă populaţii de Ephedra distachya, precum şi arborete de stejar pufos.

Vegetaţia: Endemice pentru Dobrogea sunt considerate vegetaţia saxicolă Pontic-balcanică precum şi asociaţia Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae. Vegetaţia arbustivă din cadrul rezervaţiei este reprezentata de specii de Prunus spinosa si Crataegus sp. Vegetaţia forestieră este reprezentată prin asociaţii din toate cele trei etaje de vegetaţie. Etajul pădurilor balcanice cu specii de Tilio tomentosa, - Carpinus betulus, etajului pădurilor submediteraneene cu Carpinus orientalis si etajul silvostepei cu Quercus pubescens.

Fauna: Rezervaţia este inclusă în aria de importanţă internaţională din punct de vedere avifaunistic cunoscută sub numele de "Pădurea Babadag-Niculiţel" (Important Bird Areas in Europe, 2000). Până în prezent in fauna rezervatiei s-au identificat 13 specii ameninţate cu dispariţia cuprinse în anexa 3 a Legii 462/ 2001 (specii a căror conservare necesită constituirea ariilor speciale de conservare şi a ariilor speciale de protecţie avifaunistică) şi 30 specii din anexa 4 (specii ce necesită o protecţie strictă), majoritatea acestora fiind protejate şi prin convenţii internaţionale la care statul român a aderat.

87

BIODIVERSITATEA REGIUNII- COMUNA NALBANT,

JUDEŢUL TULCEA

Planul are în vedere construirea unui parc pentru producerea de energie eoliană în zona comunei Nalbant, judeţul Tulcea. Zona de construcţie a parcului eolian este situată în Podişul Dobrogei de Nord, la 4 km S de Nalbant, 6 km N de Nicolae Bălcescu, 6 km NE de Izvoarele, 12 km S de Frecăţei, 11 km SE de Valea Teilor, 8 km V de Mihail Kogălniceanu.

Accesul în zonă se face pe DN 22A Tulcea – Hârşova. In imediata apropiere a zonei de interes se află terenuri cu destinaţie agricolă (foto ).

Terenuri cultivate aflate la 30-50 m de amplasament (aprilie)

În SE există culturi cu rapiţă şi grâu precum şi terenuri deservite pentru păşunat (foto 2,3), iar în zona de SV există culturi de grâu precum şi o zonă cu o fostă cultură de viţă-de-vie actualmente dezafectată (foto ).

Ca locaţie GPS faţă de ariile protejate din apropiere menţionăm: • Măcin-Niculiţel: N 45o12’ E 28o21’ • -Podişul Nord Dobrogean: N 44o58’ E 28o30’ • Amplasamentul turbinelor eoliene: N 45o07’ altit. E 28o57’

88

Culturi cu rapiţă şi grâu

Zonă de păşunat în SE amplasamentului

89

Fostă culturi de viţă-de-vie

Tipul general de peisaj întâlnit poate fi definit ca peisaj de terenuri cultivate intens pe un relief deluros, cu înălţimi ce nu depăşesc 120m.

Vegetaţia din împrejurimi este tipică, de stepă dobrogeană, alcătuită din plante ierboase cu dezvoltare în special pe orizontală, înălţimea nefiind prea mare datorită condiţiilor climatice caracteristice regiunii (foto ).

Vegetaţie tipică

90

Vegetaţia lemnoasă (arbuşti, subarbuşti) lipseşte pe parcela studiată in vederea amplasării centralelor eoliene, întâlnindu-se doar mici pâlcuri de vegetaţie arbustivă, la o distanţă de cca 100 m (foto ).

Măceş (Rosa canina)

Arbuşti

Zona stepei dobrogene, cu limita superioară de 50-100 m altitudine,

cuprinde o vegetaţie superioară doar în locurile improprii culturilor, pe fâşiile de păşuni saui în rezervaţiile naturale. Zona de ecosistem terestru cuprinsă în vecinătatea staţiei luată în calcul este alcătuită în principal din specii de arbuşti, precum Syringa vulgaris, Cornus mas, Viburnum lantana,

91

Rosa canina, etc. În componenţa covorului ierbos intră specii europene, cosmopolite, continentale precum: Thalictrum minus, Myrrhoides nodosa, Senecio vulgaris, Cardus nutans, Hordeum vulgare, etc. Alături de speciile de graminee (Stipa lessingiana, S. capillata, Festuca paniculata, Phleum pratense, etc) care predomină zona în procent de 40%, sunt prezente de asemenea numeroase specii europene: Centaurea nigra, Artemisia vulgaris, Setaria verticillata, Achilea sp., etc (foto ).

Centaurea nigra, Artemisia vulgaris, Setaria verticillata, Achilea sp.

Asociaţii vegetale de Centaurea nigra, Achilea millefolium,

Xanthium strumarium, Senecio vulgaris Pe litosolurile formate pe rocile superficiale, se dezvoltă local

asociaţii vegetale de stepă petrofilă, edificate în principal de graminee Agropyron sp., Festuca sp., la care se adaugă numeroase specii balcanice, mediteraneene, submediteraneene adaptate la solurile uscate, pietroase, superficiale: Satureja caerulea, Artemisia pedemontana, Sedum caespitosum, Seseli pallassi, etc.

92

Sol pietros

În zonele mai joase şi mai umede au fost observate fitocenoze cu

Calamagrostis epigeios, Pulicaria dysenterica, Rumex crispus (ştevie), Convolvulus arvensis (volbura), etc. Pe marginea drumului de acces au fost identificate buruienişuri formate din specii ruderale precum Centaurea solstitialis, Carthamus lanatus, Carduus thoermeri şi Conium maculatum (cucută), Convolvulus arvensis (volbura), Polygonum aviculare (troscotul), Schlerochloa dura, Descurainia sophia (voinicica), Seseli campestre, Sisymbrium orientale, Delphinium orientale (nemţişor), Hordeum murinum (orzul şoarecelui), Ballota nigra, Heliotropium europaeum (vanilie sălbatică), Echium vulgarae (limba şarpelui) sau taxoni segetali migraţi din culturile învecinate – Setaria viridis (mohor), Avena fatua (odos), Sorgum halepense (costrei).

În ceea ce priveşte tipurile ecologice de specii din nordul Dobrogei, cele mai numeroase sunt xero-mezofitele şi xerofitele, urmate de mezofite şi higrofite, ceea ce indică o mare varietate de tipuri de habitate, de la cele uscate populate de specii stepice, la cele moderat-umede ocupate de vegetaţie de silvostepă. Pajiştile xerofile sunt localizate mai ales pe terenuri accidentate sau degradate, pe substrat pietros sau stâncos. O mare parte a pajiştilor naturale au fost desţelenite în vederea extinderii culturilor agricole.

În schimb, în jurul terenurilor agricole, o pondere din ce în ce mai mare o deţine vegetaţia ruderală şi segetală.

93

Rarităţile floristice sunt întâlnite strict în zonele de arie protejată, situate în vecinătatea comunei Nalbant (6km), menţionate anterior la descrierea zonelor protejate.

În zona de interes nu au fost observate specii de plante de interes conservativ, menţionate în listele roşii româneşti sau europene, în anexele Convenţiei de la Berna sau a Directivei Habitate. Speciile cu valoare conservativă pentru care a fost desemnat ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean zonă aflată la cca. 9km de zona de interes, ocupă alte tipuri de habitate decât cele antropizate (culturi agricole). Fauna:Fauna din stepă ce caracterizează zona localităţii Nalbant este reprezentată prin următoarele grupe:

• mamifere: şoarecele de câmp, popândăul, iepurele de câmp, ariciul.

• reptile: şopârla dobrogeană, vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat

• păsări: graurul, cioara de semănătură, vrabia, guguştiucul, cotofana, păsări răpitoare de zi

• insecte: lăcustele, cosaşii, greieri. Ariile protejate din vecinătatea comunei Nalbant (cca. 5 km) sunt

situri de importanţă avifaunistică, protejând specii de păsări răpitoare şi zeci de paseriforme (ciocănitoare, grauri, cinteze piţigoi) ce cuibăresc aici şi alte sute de specii care poposesc în migraţie pentru hrănire şi popas, Podişul Nord Dobrogean fiind extrem de important din acest punct de vedere.

Zona studiată face parte dintr-o arie protejată ROSCI0201 în mod oficial. Deasemenea, zona este trecută nici pe lista Ariilor de Importanţă Avifaunistică, respectiv ROSPA Macin - Niculiţel, şi pe lista propunerilor pentru Arii de Importanţă Avifaunistică (Bugariu, S., Attila, M. 2005, Munteanu, D. 2004).

Zona a fost studiată şi s-au făcut observaţii în luna octombrie 2008 şi aprilie-mai 2009

Pe teritoriul deschis al locaţiei unde domină terenurile agricole, acesta este populat de câteva specii de păsări caracteristice zonei, cum ar fi: Coturnix coturnix – Prepeliţa- Bonn/Berna (II) Perdix perdix – Potârnichea Melanocorypha calandra – Ciocârlia de bărăgan Alauda arvensis – Ciocârlia de câmp Anthus campestris – Fâşa de câmp- ROSPA0073/ codA255 Miliaria calandra – Presura sură- Berna (III)

94

Se adaugă specii comun întâlnite în agroecosisteme, sau specii ubicviste ca de exemplu: Cuculus canorus – Cuc- Berna (III) Merops apiaster – Prigorie- Berna (II) Coracias garrulus – Dumbrăveanca- ROSPA0073/ coda231 Upupa epops – Pupăza- Berna (II) Galerida cristata – Ciocârlan- Berna (III) Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră Pica pica – Coţofana- Berna (III) Corvus frugilegus – Cioara de semănătură Corvus corone cornix – Cioara grivă- Berna (III) Sturnis vulgaris – Graur- Berna (III) Passer montanus – Vrabia de câmp- Berna (III) Carduelis carduelis – Sticlete- Berna (II)

Se poate menţiona astfel că există specii precum potârnichea, ciocârlia

care nu sunt trecute în listele de protecţie cuprinse în anexele convenţiei

Berna , Bonn şi Rio. În schimb specii precum– Fâşa de câmp- ROSPA0073/

codA255 (Berna II) şi – Presura sură- Berna (III) sunt cuprinse în anexele

convenţiei de la Berna în Anexa II, respectiv III.

- Fâşa de câmp- Păşunile şi terenurile agricole cu zone cu

vegetaţie naturală sunt folosite ca teren de hrănire şi de cuibărit. Aceste

specii sunt afectate în special de fragmentarea habitatelor, astfel încât nu

anticipăm un efect negativ semnificativ asupra perechilor aflate în această

zonă (în timpul deplasărilor efectuate am observat numai 2 exemplare),

deoarece prezintă un zbor la înălţime joasă, iar altitudinea terenurilor

agricole unde se hrăneşte şi cuibăreşte specia se află mult sub cea la care

există terenul alocat proiectului (cca. 250m).

- Presura sură- are ca habitat preferat păşunile şi terenurile

agricole cu zone cu vegetaţie naturală care sunt folosite ca teren de hrănire.

În schimb pădurile care adăpostesc cuiburile speciei nu sunt în zonei alocată

proiectului.

95

Zona este tranzitată de asemenea de specii antropofile care apar din localităţile învecinate (Nalbant, Izvoarele, Nicolae Bălcescu), aceste specii poposind în zonă pentru hrănire:

Ciconia ciconia- Barza: în anexa I /ROSPA0073/ cod A031 Streptopelia decaocto- Guguştiuc (Berna III) Hirundo rustica – Rândunica (Berna(III) Motacilla alba – Codobatura albă (Berna (II)) Corvus monedula – Stăncuţa Passer domesticus- Vrabia de casă- Berna (III) De asemenea, putem adăuga specii comun întâlnite în

agroecosisteme, sau specii ubicviste ca de exemplu: Cuc- Berna (III),

Prigoria- Berna (II), – Dumbrăveanca- ROSPA0073/ codA231 (răspândită

în SE Europei, în regiuni deschise cu copaci mari, scorburoşi. Cuibăreşte în

scorburi, uneori pe dărăpănături), – Ciocârlanul, Sfrâncioc cu frunte neagră

(specie sporadică cu o populaţie mică, se distribuie uniform în ţară datorită

faptului, că locul favorit de cuibărit sunt plopii de pe marginea drumurilor,

pe care le întâlnim peste tot în ţară. este mai frecvent în Dobrogea, fiindcă

preferă zonele de şes mai calde) – Coţofana- Berna (III), – Cioara de

semănătură, – Cioara grivă- Berna (III), – Graur- Berna (III), – Vrabia de

câmp- Berna (III), – Ciocănitoarea de grădini este cea mai antropizată specie

de ciocănitoare având o distribuţie largă, dar inconstantă. După cum se poate

observa marea majoritate a acestor specii sunt prinse în anexa III Berna, însă

în România specii precum coţofana, cioara grivă, cucul, ciocârlanul, etc au

populaţii mari care le permite capacitatea de supravieţuire şi adaptare la

mediu.

În general ecosistemele urbane au o avifaună formată din specii

antropofile caracteristice, care evită de regulă zonele naturale. Toate aceste

specii sunt comune în România.

96

De asemenea, zona este bună pentru vânătoare, păsările răpitoare aflate

în migraţie, ar putea survola şi aceste teritorii în cautarea hranei. Unele

exemplare pot tranzita zona, deşi deocamdată nu există date despre o

abundenţă a păsărilor răpitoare în această arie (Komaromi, I. 2005).

Menţionez încă odată faptul că speciile de răpitoare cuibăresc în zone bine

împădurite, cuibul fiind construit la majoritatea speciilor, în arbori. Ca

terenuri de hrănire preferă terenuri agricole. După cum am menţionat, zona

de amplasare a turbinelor nu este împădurită, astfel încât nu există

posibilitatea de cuibărire a acestor specii în zonă. Nu anticipăm nici un

declin al speciilor răpitoare datorită faptului că acestea sunt excelente

zburătoare, cu acuitate vizuală deosebită, putând evita uşor zona turbinelor

eoliene.

Specii de păsări întâlnite în vecinătatea comunei Nalbant Denumire ştiinţifică Denumire populară Prezenţa în aria

SPA Măcin-Niculiţel/cod

Aquila pomarina acvila ţipătoare mică

CodA089

Hieraaetus pennatus acvila mică CodA092 Aquila heliaca acvila de câmp CodA404 Falco cherrug şoim dunărean CodA511 Falco columbarius şoim de iarna CodA098 Buteo rufinus şorecar mare CodA403 Buteo buteo şorecar comun - Buteo lagopus şorecar încălţat - Falco vespertinus vânturelul de seară CodA097 Falco tinnunculus vânturel roşu - Falco subbuteo şoimul randunelelor - Circaetus gallicus şerpar CodA080 Circus cyaneus erete vânăt CodA082 Circus pygargus erete sur CodA084 Circus macrourus erete alb CodA083 Bubo bubo buhă mare CodA215

97

Accipiter nisus uliu păsărar - Asio otus ciuf de pădure - Asio flammeus ciuf de câmp - Pernis apivorus viesparul -

Dendrocopos major – Ciocănitoare pestriţă mare Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar- ROSPA0073/ codA238 Lullula arborea – Ciocârlie de pădure- ROSPA0073/ codA246 Erithacus rubecula – Măcăleandru Luscinia megarhynchos – Privighetoare roşcată Phoenicurus phoenicurus – Codros de pădure Turdus merula – Mierla Sylvia communis – Silvie de câmpie Sylvia atricapilla – Silvie cu cap negru Parus palustris – Piţigoi sur Parus major – Piţigoi mare Oriolus oriolus – Grangur Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic- ROSPA0073/ codA338 Garrulus glandarius – Gaiţa Fringilla coelebs – Cinteza Carduelis chloris – Florinte Carduelis carduelis – Sticlete Burhinus oedicnemus -Pasărea ogorului- ROSPA0073/ codA133 Crex crex -cristel de camp Calandrela brachydactila -ciocârlie de stol- ROSPA0073/ codA243

De asemenea, păsările răpitoare sunt excelente zburătoare, cu acuitate vizuală deosebită, care în cele mai multe cazuri vor şti să evite palele turbinei eoliene.

Pentru viitoarea centrală viteza palelor va fi între 12 şi 14 rotaţii pe minut, deci o rotaţie lentă, făcând mai dificilă lovirea unei păsări în zbor.

Cel mai apropiat culoar de migraţie al avifaunei se află la cca. 4-5 km de locaţia proiectului, astfel încât putem afirma că zona cu turbine eoliene se află la marginea acestui drum de migraţie

98

Notă: x- zona de interes pe hartă

Păsările pot să-şi adapteze viteza de zbor. Passeriforme eliberate experimental şi urmărite prin radar, zboară în migraţie, cu o viteză medie în aer de 9,2 m/s, iar când sunt eliberate în condiţii de cer înnourat, zboară pe trasee neregulate, cu dificultăţi vizibile de orientare, cu o viteză medie de 6,6m/s. Vitezele de migraţie sunt diferite de la o specie la alta. Păsările pot călătorii foarte repede cu vântul din spate, din acest motiv foarte multe păsări aşteaptă vântul prielnic pentru a începe migraţia.

În general primăvara vitezele de pasaj sunt mari comparativ cu cele de toamnă. Capacitatea de zbor a păsărilor este dublă primăvara. Sunt situaţii când păsările străbat întreaga distanţă până la locul de cuibărit, fără să facă nici o oprire, avantajate de direcţia vânturilor care bat primăvara.

Migraţia păsărilor se desfăşoară, în condiţii meteorologice normale, la altitudini mari între 450-1500 m care depăşesc cu mult înălţimea turbinelor (130 metri), de aceea numărul coliziunilor teoretic este din acestă privinţă foarte redus.

Afirmaţii definitive referitoare la impactul turbinelor eoliene din nordul Dobrogei asupra păsărilor, nu se pot face decât după amplasarea acestor centrale, studiile efectuate în Europa de Vest şi America de Nord arătând un impact minor asupra avifaunei.

Există studii care demonstrează că marile parcuri de turbine eoliene instalate pe mare, în apropierea ţărmului (off-shore), sunt evitate chiar şi pe timp de noapte de către stolurile de păsări (Desholm, M., Kahlert, J. 2005).

Aşa cum marile aglomerări urbane (orasele) au ajuns să fie binecunoscute de către păsări, care le tranzitează în mod curent, probabil că la fel se întamplă şi cu aceste centrale eoliene, care, odată identificate, pot fi evitate cu uşurinţă.

Culoare de migraţie

99

România şi-a însuşit obligaţia de a dezvolta energiile regenerabile prin incheierea capitolului energie pentru aderarea la Comunitatea Europeană, implementând de asemenea şi Directiva 77/2001 prin HG 443/2003, care stabileşte cadrul legal necesar promovării programului de creştere a contribuţiei surselor regenerabile de energie la producţia de energie electrică.

Pentru a putea cuantifica efectul pe care aceste turbine eoliene îl au asupra populaţiilor de păsări, sunt necesare studii efectuate înainte de instalarea turbinei şi după instalarea acesteia, de preferinţă în toate sezoanele unui an. Desigur, fiecare locaţie în parte, trebuie să fie obiectul unui studiu separat, adaptat condiţiilor locale.

Monitorizarea efectelor turbinelor eoliene asupra păsărilor: Fiecare loc în parte are particularitatile sale. De aceea monitorizarea

turbinelor eoliene şi a efectelor pe care acestea le pot avea asupra avifaunei trebuie să fie o prioritate în acest domeniu.

Echipa de monitoring va fi compusă dintr-un colectiv de biologi care vor pune la punct tehnică adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului produs de instalarea şi funcţionarea centralelor eoliene.

Se va urmări, în timp, efectul produs asupra vegetaţiei (fitocenozelor existente), asupra faunei terestre (nevertebrate, reptile, mamifere) şi asupra păsărilor. Echipa se poate folosi şi de informaţiile oferite de personalul angajat de compania deţinătoare a parcului de turbine respectiv.

Durata efectuării monitoringului este ideal să fie cât mai mare. Oricând pot surveni modificări ale condiţiilor naturale sau noi intervenţii antropice care pot schimba radical datele obţinute.

Dar cel puţin 1 an inainte de instalarea turbinelor şi 1 an după începerea funcţionării acestora este o perioada obligatorie de monitorizare a impactului pe care centralele eoliene îl pot avea asupra florei şi faunei.

Acest lucru este necesar datorită climei temperate (existenţa celor 4 anotimpuri) responsabilă de schimbări calitative şi cantitative majore în rândul populaţiilor de plante şi animale.

Culegerea de date va cuprinde trei aspecte principale. - Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt,

precipitaţii, ceaţă). - Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra

păsărilor din zonă. - Inspectarea – cât mai des posibil – a zonei centralelor eoliene, în

scopul detectării eventualelor păsări moarte datorită coliziunii cu turbinele.

100

Acestea vor fi determinate şi inregistrate în baza de date. Se va incerca şi determinarea cât mai exactă a cauzei morţii acestora.

- Observarea şi înregistrarea păsărilor observate zburând în zona centralei. Se vor nota pentru fiecare pasăre sau pentru fiecare stol de păsări observat, următoarele date:

- Specia - Numărul de exemplare - Timpul (data şi ora) - Direcţia de zbor - Distanţa faţa de turbina - Inălţimea de zbor

Totul trebuie corelat cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe suferite de populaţiile de păsări din partea altor specii sau a oamenilor. Fauna de mamifere: Speciile observate de noi în zonă sunt: Microtus arvalis – Şoarecele de câmp Talpa europaea – Cârtiţa Lepus europaeus – Iepurele de câmp Speciile menţionate nu sunt incluse în ROSCI0201

În podisul Dobrogei de Nord, în arii relativ învecinate cu zona cercetată, au fost identificate şi alte specii de mamifere, care ar putea să fie şi ele prezente aici (Fauna Romaniei, Vol. XVI, Fasc. 1, 2, 3, 4, Edit. Academiei Romane, Bucuresti): Ordinul Insectivora Erinaceus concolor – Ariciul Talpa europaea – Cartita Sorx araneus – Chiţcan comun Ordinul Rodentia Spermophilus citellus – Popândău- ROSCI0201 cod 1335 Mesocricetus newtoni – Grivan de Dobrogea- ROSCI0201 cod 2609 Microtus arvalis – Şoarecele de câmp Mus spicilegus – Şoarecele de misuna Ordinul Lagomorpha Lepus europaeus – Iepurele de câmp

101

Concluzii

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al

condiţiilor de viaţă se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs.

Zona aflată în imediata vecinătate a amplasamentului nu are elemente de valoare deosebită, existând terenuri cultivate. Datorită faptului că zona este slab împădurită, iar ecosistemele naturale sunt în mare măsură afectate de activitatea omului (zonă de culturi agricole), face ca prădătorii de vârf să nu beneficieze de condiţii optime.

Asociaţiile vegetale identificate în zona de interes sunt comune pentru zona Dobrogei şi nu necesită impunerea unor măsuri speciale de conservare.

Ca rezultat, impactul general asupra mediului este considerat limitat. Natura activităţii şi durata limitată de executare a lucrărilor, exclude posibilitatea afectării faunei terestre.

Modificările care au intervenit pe perioada observaţiilor de pe amplasament au fost trecute atât în textul lucrării cât şi în Formularul tip – Informaţii ecologice anexat lucrării.

Amplasarea centralelor eoliene în zona învecinată a unor aglomerări urbane este recomandată în literatura de specialitate deoarece păsările migratoare ocolesc această zonă în mod normal, iar zonele de cuibărit şi hrănire sunt alese în afara zonelor locuite.

Afirmaţii definitive referitoare la impactul turbinelor eoliene din zona de interes asupra păsărilor, nu se pot face decât după amplasarea acestor centrale.

Efectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, în funcţie de specie, de anotimp şi de locul amplasării acestora. Se va lua în considerare existenţa zonelor învecinate împădurite, unde păsările deranjate de prezenţa turbinelor eoliene vor putea să-şi găsească refugiul.

Cu toate acestea, s-a constatat că unele specii de păsări se pot obişnui şi chiar coabita paşnic cu aceste instalaţii antropice.

Un alt factor de stres este provocat de circulaţia oamenilor, autovehiculelor şi a altor utilaje în zona centralelor eoliene. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită automatizării şi computerizării din ce în ce mai mari pe care o prezintă turbinele, în acest fel necesitând o supraveghere şi o întreţinere minimă.

Pierderea de habitat datorată construirii centralelor eoliene, în general, nu este percepută ca un impact major asupra populaţiilor de păsări.

102

Mai sunt şi drumurile de acces spre centrale, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar dacă aceste căi de acces sunt folosite numai în caz de urgenţe, au un impact minor asupra ornitofaunei (Langston Rowena, H., W., Pullan, J., D. 2003). Majoritatea studiilor au indicat mortalităţi reduse în rândul păsărilor, ca urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene.

Pentru a vedea cu adevărat care este impactul pe care îl poate avea parcul eolian din apropierea localităţii Nalbant asupra faunei este deosebit de necesară o monitorizare desfăşurată pe o perioadă cât mai mare de timp.

Considerăm ca turbinele eoliene de mari dimensiuni sunt mai puţin dăunătoare pentru păsari şi vor putea fi mai uşor evitate de acestea.

Studiile efectuate în UE şi SUA, ţări cu vechime în ceea ce priveşte captarea energiei eoline, au arătat că impactul acestor turbine asupra avifaunei este redus. Efectul benefic al producerii de energie electrică prin metode nepoluante nu poate fi contestat.

În cazul centralelor eoliene nu există emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

Concluzia generală este aceea că amplasarea unui număr de 9 turbine eoliene în zona studiată nu este de natură să aducă prejudicii biodiversităţii zonei. Dacă actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea se va conserva ca atare.

6.9 Criterii de evaluare a potenţialelor efecte semnificative

În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra

mediului ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante şi care s-au luat în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea potenţialelor efecte semnificative asupra factorilor de mediu sunt date în tabela 6.3

Tabela 6.3 Factor/aspect de mediu analizat

Criterii de evaluare Impact posibil dat de plan/Comentarii

Biodiversitatea, flora şi fauna

Modificarea suprafeţelor biotopurilor

Modificări de habitate Modificări ale populaţiilor

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra

103

de plante Modificarea habitatelor

speciilor de animale protejate Alterarea speciilor şi

populaţiilor faunei sălbatice Modificarea rutelor de

migrare Modificarea adăposturilor

pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat

biodiversităţii: direct, indirect, reversibil, parţial ireversibil

Apa Concentraţii de poluanţi în apele uzate în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională.

Tehnologia de construcţii- montaj, cât si funcţionarea Instalaţiilor de turbine eoliene nu necesita consumuri de apa.

Aer Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele dirijate şi de la sursele mobile în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională.

Concentraţii ale poluanţilor relevanţi (TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO, metale grele) în aerul din zonele cu receptori sensibili (populaţie, vegetaţie, ecosisteme) în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională.

Implementarea proiectului nu va genera cantităţi apreciabile de poluanţi (în principal TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO) emise în atmosferă care să afecteze calitatea aerului din zonele cu receptori sensibili.

Zgomotul şi vibraţiile Sisteme şi măsuri pentru reducerea poluării fonice şi pentru reducerea efectelor vibraţiilor.

Implementarea proiectului, prevede măsuri de reducerea nivelului de

104

Niveluri de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională. Niveluri ale intensităţii vibraţiilor care să nu afecteze populaţia din zona

zgomot cu efect asupra populaţiei din zonă. Astfel, distanţa minimă faţă de limita Parcului este de 700m

Populaţia Forme de impact socio-economic pentru următoarele domenii:

terenuri, infrastructură şi demografie;

forţa de muncă; legături sociale şi calitatea

vieţii; economie; siguranţa comunităţii; confortul comunităţii; efecte socio-economice după

perioada de încetarea activităţii.

Implementarea planului va determina apariţia unor forme de impact pozitive mai puţin negative, pe durate diferite, asupra vieţii sociale şi economice din comunitate. Aceste aspecte au fost relevate pe larg în studiu.

Sănătatea umană Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane

Se vor lua măsuri de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu în special în faza de construcţii-montaj. Implementarea planului nu va genera cantităţi de poluanţi care sa afecteze semnificativ calitatea factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili.

Gestionare deşeuri

- Măsuri pentru managementul deşeurilor în cele două etape de implementare a planului, construcţii- montaj şi funcţionare - Modul de respectare a prevederilor legale cu privire la colectare, depozitarea şi evacuarea

Implementarea planului va determina generarea unor deşeuri menajere si industriale care vor necesita o gestionare astfel încât să nu afectze mediul şi sănătatea populaţiei.

105

tuturor categoriilor de deşeuri

Aceste aspecte au fost relevate pe larg în studiu.

Infrastructura Rutieră şi Transportul

Configuraţie şi soluţiile tehnice de constructie ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, arii protejate, etc.). Nivelurile impactului transportului asupra calităţii mediulu

Implementarea proiectului nu implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere ci numai amenajarea unor drumuri de exploatare si constuirea de alei de acces in interiorul parcului eolian Transporturile agabaritice vor fi numai in perioada de construcţii- montaj , in perioada de functionare vor fi prezente in zona parcului numai utilajele care asigură mentenanţa.

Peisajul - Modificări asupra peisajului la scară locală;

- Forme de impact asupra componentelor de mediu şi a ecosistemelor.

Implementarea planului va determina un impact redus asupra peisajului. În zonă există o REA ce poate fi asimilată din punctul de vedere al piesajului creat cu Instalaţiile de turbine eoliene .

Solul - Surse potenţiale de poluare a solului pe durata constructie şi funcţionării planului, aria probabilă a impactului. Suprafeţe de sol perturbate şi natura perturbării. Măsuri pentru reducerea impactului.

Implementarea planului va determina un impact fizic şimecanicasupra solului Planul prevede reabilitarea terenurilor după finalizarea constructiilor şi după etapa de demolare/desfiintare.

Utilizare materiale, echipamente şi alte

- Eficienţa utilizării resurselor - Impactul asupra

Implementarea planului presupune utilizarea de

106

resurse infrastructurii - Reciclarea materialelor

materiale şi echipamente pentru construcţii- montaj, utilizare de resurse umane. Utilizarea în cât mai mare măsură a resurselor locale va determina reducerea impactului prin scurtarea apreciabilă a distanţelor pentru transportul de materiale şi resurse umane. Utilizare ansamblurilor de echipamente şi a betoanelor gata pregătite va reduce foarte mult impactul asupra solului şi apelor subterane şi de suprafaţă.

Factorii climatici Emisii de gaze cu efect de seră Implementarea planului presupune producerea de energie din surse regenerabile, energie eoliană şi ca urmare emisiile de gaze cu efect de seră sunt nule. Implementarea planului poate aduce şi unele schimbări climatice în cea ce priveşte puritatea aerului atmosferic, creşterea cantităţii de precipitaţii, scăderea temperaturii aerului în perioadele insorite din cauta efectului de umbrire.

Poate exista posibilitatea interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare au fost luate în considerare unele din aceste interacţiuni potenţiale.

107

Evaluarea de mediu pentru planul urbanistic zonal a fost efectuată luând în considerare toate elementele metodologice descrise mai sus.

Rezultatele evaluării de mediu sunt prezentate în Capitolele II, IV şi VI al prezentului raport.

CAPITOLUL VII

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIER

7.1 Respectarea prevederilor conventiilor internationale; Posibile efecte semnificative asupra mediului în context

transfrontalier

Activitatea desfaşurată pe amplasamentul Parcului Eolian NALBANT –TRESTENIC din extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant, judeţul Tulcea nu poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi cu atât mai puţin în context transfrontalier.

De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.

Investiţia poate avea un oarecare impact asupra biodiversităţii dacă zona de amplasament este populată de păsări, dar nu există o certitudine în acest sens.

108

CAPITOLUL VIII

MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI SITUAŢIILE DE RISC

CU EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI

8.1 Măsuri de prevenirea riscului în perioada de

construcţii -montaj Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul

activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale aplicabile.

Astfel, se va avea în vedere : Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor

utilajelor, echipamentelor şi sculelor; Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în

cazurile unde se impune aceasta; Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii

electrice se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situţiile de vânt puternic pentru lucrările la înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe amplasament.

109

8.2 Factori de risc în perioada de exploatare a Parcului de Turbine Eoliene

Tinând cont de condiţiile de exploatare a Instalaţiilor de Turbine

Eoliene s-au detaşat următorii factori de risc:

Tabela 8.1 Tipurile de subsisteme surse de pericol

Etapa punerii in opera (proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie)

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori climatici Distanta sursa-tinta

Extern Mediu activ

Intern De natura intriseca

Asociat de mat. de constr.

Asociat fluidului

Evenim. principal

Evenim. final

Stâlp turbina Proiectare, construcţie, exploatare

Vant, cutremur, precipitaţii , diferente de temp

incarcari statice

Comprimare, rupere, indoire, răsturnare

Coroziune, oboseala materialului

îndoire, răsturnare

Rupere -distrugerea intregii structuri

Pale turbina Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Vant, precipitaţii, descărcări electrice, inghet, dezgheţ

Forte dinamice

Ciobire, rupere 0.5

Desprinderea bucăţilor de gheata

Ciobire, rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Vant. precipitaţii descărcări electice, inghet dezgheţ,

Forte dinamice.

Comprimare, răsturnare

Răsturnare Distrugerea ansamblului

Rotor Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Rupere Rupere Distrugerea rotorului si a palelor turbinei

Sistem de rotire a nacelei

Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Compresiun. Defectare, blocare

Scăderea productivităţii turbinei, distrugerea structurii

Sistem de rotire a nacelei

Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Compresiun. Defectare, blocare

Scăderea productivităţii turbinei, distrugerea structurii

110

Frâna mecanica

Proiectare, exploatare

Forte dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea productivităţii turbinei Distrugerea str.structurii

8.3 Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

Alti factori importanţi care garanteaza reducerea impactului asupra mediului sunt:

- utilizarea unui personal în experienta in realizarea acestui tip de lucrari.

- executarea mecanizată a unor lucrări atât în perioada de realizare a investiţiei.

Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru

lucrările propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să fie nesemnificativ.

Masurile care se preconizează să fi luate in perioada construcţie a Parcului Eolian si in timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele tehnologice si a legislaţiei de mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea ,Parcul Eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

O sinteză a măsurilor pentru reducerea efectelor negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii – montaj este dată în tabela 8.2

Tabela 8.2 Factor de

mediu Măsuri de reducere a

impactului Resp.

implementare Supraveghere

Zgomot din activ. de constr.- montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru, utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente, furnizarea de informaţii pentru public, pentru a se

constructor

investitor

111

respecta SR 10009/1998

Pulberi (Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Constructor

Investitor

Mirosuri Identificarea surselor punctiforme şi utilizarea unor dispozitive de stopare a mirosurilor

Constructor

Investitor

Vegetaţie

Se va urmări identificarea speciilor protejate si strict protejate, endemice, incluse in lista rosie naţionala si in convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea), Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologica in zona de impact Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol.

Constructor

Investitor

Faună Supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor importante

Constructor

Investitor

Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005

Constructor

Investitor

112

Apă Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă. Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi

Gestionarea materialului excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor Evacuarea excavaţiilor în exces, după examinarea corespunzătoare, la depozite de deşeuri inerte;

Constructor

Investitor

Protecţia proprietăţilor adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar

Constructor

Constructor

Sănătatea populaţiei şi a personalului

Managementul tehnic şi al resurselor corect executat. Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.

Constructor

Investitor

Mediu ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului

Constructor

Investitor

Măsurile se impun pentru reducerea efectelor negative de impact

asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a Parcului Eolian este dată în tabela 8.3

Tabela 8.3

Problema de mediu

Măsuri de reducere a impactului

Resp. implementare

Supraveghere

Impact vizual

Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare Păstrarea construcţiilor în stare tehnică bună

Proiectant

Investitor

Vegetaţie Refacerea vegetaţie prin reconstrucţia ecologica in zona de

Investitor Autoritatea competentă

113

impact.

Faună Protejarea faunei si avifaunei întâlnită local.

Autoritate cu atribuţii în acest sens

Autoritatea competentă

Sănătatea populaţiei şi a personalului

Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare instalaţii de iluminat şi semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. Pentru siguranţa, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de acţiunile desfăşurate in timpul exploatării care o pot afecta accidental.

Constructor/ Investitor

Autoritatea competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor de către servicii specializate

Investitor

Autoritatea competentă

Mediu ambiant

Monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi afectaţi

Investitor/ Autoritatea competentă

Autoritatea competentă

114

CAPITOLUL IX

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

9.1 Aspecte relevante ale evoluţiei probabile a mediului în cazul neimplementării planului- Varianta ,,0’’

9.1.1 Calitatea factorilor de mediu in Varianta zero

Calitatea apei În zona amplasamentului nu există ape de suprafaţă cu caracter

permanent reţeaua hidrologică este foarte săracă, şi este formată din pâraie cu caracter nepermanent. Regimul hidrologic al reţelei de râuri, pâraie şi torenţi este influenţat de climatul arid din Dobrogea.

Amplasamentul Agentului Economic analizat în Raportul de Mediu, este situat la distanţe măsurabile în kilometri de complexul de lacuri marine, Reazelm, Babadag şi Sinoe. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Tăiţa care străbate satul Trestenic Apele subterane pot fi cantonate la o adâncime mai mare de 25-45m.

Implementarea sau NU planului ,,PARC EOLIANT NALBANT / TRESTENIC” , nu va influenţa calitatea apei din zona de interes.

Calitatea aerului Arealul unde urmează a fi amplasat Parcul eolian Nalbant -Trestenic

sunt terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind situată în extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant.

În cazul neimplementării planului ,,PARC EOLIANT NALBANT / TRESTENIC” asupra calităţii aerului nu vor intervenii modificări, sub aspect negativ.

115

Zgomotul şi vibraţiile Amplasamentul Parcului eolian Nalbant -Trestenic este într-o zonă de

terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind în extravilan. În cazul neimplementării planului ,,PARC EOLIANT NALBANT / TRESTENIC” asupra nivelului de zgomot şi vibraţii nu vor interveni modificări. Calitatea solului

In zona amplasamentului predomină solurile tipice de climat arid, asimilabil celui de stepă; zona aparţine dealurilor cu pante line de platformă ale Podişului Dobrogei de Nord.

Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept folosinţă terenuri agricole pe care predomină monoculturile. Suprafeţele de teren care nu vor fi ocupare de construcţii şi căi de acces, vor fi utilizate în continuare tot ca terenuri agricole. Adâncimea de îngheţ, în zona amplasamentului, este de 80-90 cm.

În absenţa implementării planului Parcul eolian Nalbant -Trestenic, calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar utiliza asolamente, iar pe terenurile agricole s-ar practica o agricultură cu rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate în exces pestcidele şi îngrăşămintele chimice.

Starea florei şi faunei În zona de amplasament al Parcul eolian Nalbant -Trestenic se

resimte influenţa monoculturilor, care atâta timp cât vor există, vor influenţa compoziţia vegetaţiei.

In aceste condiţii, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural, suferind tot timpul influenţe antropice diverse cum ar fi; păşunat, vânătoare, braconaj, agricultură intensivă, ierbicide, fungicide etc).

Specii de păsări caracteristice stepelor pietroase dobrogene, cum ar fi pietrării (Oenanthe sp.), nu vor putea reveni în această zonă, indiferent dacă se construiesc sau nu turbine eoliene.

Se estimează că numai dacă s-ar renunţa la monoculturile din zona şi s-ar renunţa şi la păşunat, pe o perioada de mai lungă de timp, se vor putea produce schimbări majore în acest ecosistem.

În absenţa implementării planului de instalare a centralelor eoliene, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar practica o agricultură mai puţin agresivă. După părerea specialiştilor în ecologie, instalarea turbinelor eoliene într-o zonă cu caracter agricol este benefică datorită curenţilor de aer care favorizează polimerizarea culturilor de cereale, va scădea temperatura medie a aerului

116

prin curenţi şi prin umbrire şi chiar vor fi un stimulent pentru creşterea precipitaţiilor.

În zona de amplasament al Parcului eolian suprafaţa ocupată de acesta este de 4÷5% din suprafaţa care delimitează Parcul, restul rămâne în continuare teren pentru practicarea agriculturii în zonă şi după amplasarea câmpului de turbine eoliene. Starea monumentelor naturale şi istorice

In zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren agricol. Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant judeţul Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 700÷800 m.

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenţial negativ asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau contribuţia la veniturilor Primăriei.

9.2 Analiza alternativelor tehnice şi de amplasament

9.2.1. Alternativele propuse

Proiectul propus a trecut prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic. Astfel, au fost evaluate câteva alternative de amplasare a turbinelor, din care prezentăm :

Alternative de construire şi amplasament Analiza alternativelor de amplasare a Parcului eolian

Nalbant/Trestenic ia în considerare următoarele elemente: - Producţia estimată de energie electrică, determinată de

potenţialul eolian specific fiecărui amplasament; - Impactul asupra oamenilor din localităţile învecinate Parcului

eolian; - Impactul asupra principalilor factori de mediu; - Impactul asupra condiţiilor socio-economice.

Titularul Planului Parc eolian Nalbant/Trestenic, a ales amplasamentul din extravilanul satului Trestenic comuna Nalbant, partea de nord având în vedere condiţiile unui bun potenţial eolian pentru producerea energiei electrice.

117

S-a ţinut cont şi de fapul că zona dealurilor din vecinatatea localitatii Trestenic nu a constituit un factor semnificativ pentru dezvoltare. Terenul nu este bun pentru agricultura si este utilizat pentru păşune.

Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenta acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin aparitia unor investitii noi atrase de prezanta dotarilor si a echiparii teritoriului.

Suprafaţa de teren, analizată la nivel de PUZ este de 65,68 ha, a fost concesionata de către Primăria Nalbant, pentru un studiu de prefezabilitate privind variantele de valorificare a potenţialului eolian din zonă şi în general valorificarea superioară a terenului aflat în gestiunea acesteia. Pentru construirea parcului eolian cu mai multe turbine beneficiarul urma să se achiziţioneze şi alte parcele de teren învecinate, însă suprafeţele respective sunt în proprietate privată, preţul de achiziţie fiind ridicat, beneficiarul a renunţat la achiziţionare.

Ţinând cont de cele menţionate SC ENEX SRL a decis construirea unui parc eolian format din 9 Turbine eoliene (însumând o putere de cca. 22,5 MW).

Din punct de vedere constructiv, realizarea Parcului Eolian în soluţia prezentată impune unor lucrări importante de amenajare a terenului.

Din punctul de vedere al caracteristicilor de vânt, este o zonă cu un bun potenţial eolian, justificat de măsurătorile făcute de investitor.

În cea ce priveşte numărul de turbine ales s-au luat în considerare zonele cele mai favorabile din punctul de vedere al potenţialului eolian, rezultând a suprafaţă de 1,157ha ca fiind optimă. Pe această, conform reglementărilor tehnice în vigoare, precum si restricţiile privind protecţia mediului se pot monta un număr de maxim 11 Turbine Eoliene, iar în urma analizei economice făcute a rezultat optimul de 9 Turbine.

Din punctul de vedere al alternativelor privind poziţionarea Turbinelor Eoliene, locaţia propusă la nivel de PUZ este cea mai bună ţinându-se cont de potenţialul eolian, şi totodată , cu cât distanţa dintre turbine este mai mare, în condiţiile valorificării optime a potenţialului eolian, cu atât există perspective mai bune de diminuare a impactului produs asupra ornitofaunei. Alternative acces amplasament

Accesul în zona se poate face din drumul naţional DN 22A, care leagă comuna Nalbant de municipiul Tulcea şi drumul comunal DC57 , care leagă comuna Nalbant de satul Trestenic.

118

Varianta de acces aleasa are la baza o justificare tehnico-economică realizata cu ajutorul companiei care va realiza amenajările necesare.

Căile de acces vor fi construite din tronsoane principale ale drumurilor judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe teren nivelat şi stabil, fără strat bituminos, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale.

Elementele principale supuse analizei pentru alegerea soluţiei optime la căile de acces au fost:

reducerea distantelor pe care se face amenajare; reducerea riscului distrugerii echipamentelor; reducerea costurilor de amenajare a drumului; reducerea timpului parcurs pentru mijloacele care transportă

echipamentele Specificaţiile producătorului de turbine eoliene pentru drumurile de

acces (panta maxima de 7,5 %, lăţime drum 6m, raza pentru o schimbare de direcţie de minimum 30m, raza minima în profil longitudinal de 250m).

Legislaţia din România în domeniu arată că lucrările pentru amenajarea drumurilor de acces constau in:

• Decopertare strat superior, h=30 cm de-a lungul unei lăţimi de 6,0 m;

• Excavaţii/umplutură teren pentru a ajunge la înalţimea proiectată;

• Decopertare aşternut pentru drum; • Compactare aşternut (terasament) minim, h=15 cm grosime. Profilul drumurilor şi căilor de acces sunt date în anexă Alternative racordare la LEA Pentru conectarea la Sistemul Energetic Naţional au fost realizate

studii de soluţie care cuprind numai prima fază de analiză a posibilităţilor de racordare, pentru care s-a emis de către ENEL Electrica Dobrogea Avizul de principiu

Pentru racordarea Parcului Eolian Nalbant - Trestenic s-a analizat posibilitatea de livrare în sistem a 40MW. Prin avizul menţionat se propune construirea unei noi linii de 110.

Detalierea soluţiei de racordare se va realiza în etapa a doua, după aprobarea PUZ, conform codurilor RED şi RET şi legislaţia în vigoare privind accesul utilizatorilor la reţelele electrice de utilitate publică.

Alternativele tehnice ale planului Parc eolian Nalbant - Trestenic sunt cele cu privire la:

119

- Tipul de Turbine eoliene care să fie instalate; - Configuraţia de aşezare în teren a Turbinelor care să

asigure un randament maxim de producerea energiei electrice şi totodată să reducă impactul asupra factorilor de mediu şi sociali;

- Opţiunile oferite de producător pentru instalarea unor echipamente;

Tipul de Turbine eoliene a fost ales de titularul Planului pe baza performanţelor acestora ţinând cont de condiţiile specifice de vânt din amplasament.

Configuraţiile şi opţiunile tehnice sunt alese ţinând cont de: - Considerente economice; - Evaluarea impactului asupra mediului şi populaţiei; - Discuţii cu autorităţile şi cu locuitorii din zonele de

amplasament; Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor

în etape succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de Turbine sau realizarea Parcului într-o singură etapă. Analiza alternativelor de construcţie – montaj a avut în vedere următoarele aspecte:

Generarea de zgomot în perioada de construcţii- montaj pentru localităţile şi zonele învecinate;

Ariile protejate din vecinătate şi efectele asupra lor; Impactul asupra avifaunei; Ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei; Impactul asupra peisajului deşi de scurtă durată; Condiţii de realizarea planului din punct de vedere tehnic; Situaţia administrativă a terenurilor.

Titularul planului a analizat din punct de vedere tehnico-economic două oferte de Turbine eoliene, tip GAMESA G90-2,0MW şi NORDEX N90/2500. În urma analizei făcute a constatat că Turbinele de tip NORDEX N90/2500MW sunt mai avantajoase.

Astfel, se vor monta 9 turbine NORDEX N90/2500 – 2,5 MW si câte un post de transformare PT, care se amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina cu o suprafata de 7,36mp de unde energia electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura cu linia de inalta tensiune.

Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un turn tubular cu diametru la baza de 4 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si rotorul cu cele 3 pale, tot ansamblul montat pe o fundatie.

120

Fundatia este de forma rotunda, avand diametrul de 20,00m (N90) la o adancime de 1,590 m sub nivelul initial al situ-lui.

Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene din Dobrogea si un producator semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice potentilul .

Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in vreun fel localitatile din zona.

Prezentarea planului va face posibila cunoasterea opiniei favorabile din partea locuitorilor fata de aceasta intiativa economica .

În urma analizelor făcute s-a constatat că planul poate fi acceptat şi din punct de vedere al impactului asupra mediului şi populaţiei.

121

CAPITOLUL X

MĂSURI PROPUSE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

10.1 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si

monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune : Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi

lubrifianţilor ca aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu producă poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor PSI; Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor

post construcţii montaj.

122

10.2 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului

în timpul funcţionării Supraveghere factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare

permanentă a Agentului Economic care exploatează Instalaţiile de Turbine Eoliene ale Parcului.

Monitorizarea activităţii desfăşurate de SC ENEX SRL în locaţia din extravilanul satului Trestenic comuna Nalbant judeţul Tulcea, Parcul eolian Nalbant/Trestenic se va face pe deşeurile rezultate din construcţii, în special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia fundaţiilor turbinelor, pe nivelul de zgomot generat de funcţionarea Turbinelor din Parc şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.

Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în construcţia fundaţiilor evacuarea se va face când construcţia întregului parc, va fi finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor constituii în depozit de deşeuri.

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea din zonă.

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor turbinelor.

Dat fiind că un oarecare impact s-a prognozat şi asupra avifaunei din zonă se propune ca monitorizare să fie făcută şi pentru acest impact. Studiul comportamentul păsărilor în zona de construcţie şi funcţionare a turbinelor eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la începutul acestei activităţi. Multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca problema să nu fie pe deplin elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii care nu sunt general valabile, ci pot fi luate în considerare sub rezerva caracteristicilor speciale ale amplasamentului. În această situaţie monitorizarea comportamentului păsărilor va trebui făcută după intrarea în funcţie a

123

turbinei, de către personalul Agentului Economic care deserveşte parcul de turbine.

După intrare în exploatare a Parcului eolian vor fi necesare şi activităţi de monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face :

- În apropierea Turbinelor eoliene; - La limita Parcului eolian; - La limita unor arii protejate învecinate; - La limita localităţilor din apropiere.

În tabela 10.1 este dată propunerea planului de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de construcţii- montaj Tabela 10.1

Factor de Mediu

Indicator Loc Frecvenţă/an

Aer

La limita amplasamentului

Nu este cazul zona se află în extravilan, iar lucrările vor fi pe o perioada scurtă de timp

Sol

În zona organizării de şantier

Monitorizare pe toata durata lucrărilor Monitorizare pe toata durata lucrărilor pentru prevenirea poluării solului cu produse petroliere

Ape uzate menajere

Instalaţie de colectarea ecologică a apelor menajere

Periodic de câte ori va fi cazul Colectarea se va face de către firme specializate

Deşeuri

Emisii de la surse fixe Emisii de la surse mobile Imisii de poluanţi

Colectarea şi stocarea provizorie în

Periodic de câte ori va fi cazul (transportul şi

124

pubele metalice standard Colectarea se va face în locuri special amenajate, de unde vor fi selectate pentru revalorificare

eliminarea lor revin în sarcina firmelor de salubrizare Periodic, se va urmări tehnologia adoptată pentru revalorificare

Deşeuri menajere şi Deşeurirezultate din materialele de construcţii; Produse petroliere

NTPA 002/2005

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes. Planul de monitorizarea factorilor de mediu este dat în tabela 10.2

Factor de mediu

monitorizat

Parametrii monitorizaţi Scop

Clima

Fizici: temperatură, viteză şi direcţie vânt, presiune atmosferică, şi precipitaţii

descrierea condiţiilor climatice si a modificărilor in timp a acestor factori ca urmare a funcţionării T.E

Calitatea aerului

Fizici: temperatură + % de pulberi şi praf Chimici: % de noxe; puritate Poluare cu hidrocarburi (COV)

-Determinare modificărilor in timp a acestor parametrii ca urmare a funcţionării T.E -Compararea lor cu condiţiile impuse prin STAS identificarea răspunsurilor ecosistemelor la modific. factorilor climatici, a

125

calităţii aerului si a precipitaţiilor.

Calitatea solului

Fizici: umiditate ; densitate Chimici: % de metale grele ; % nocivităţi substanţe chimice;% compuşi organici; %azot

Urmărirea acidifierii solului, acumularea de carbon, azot in profilul solului si evaluarea calităţii lui

Biodiversitate

Monitoringul faunei - Date despre structura biocenozei

- comunităţi de animale - specii rare , endemice - mod de distribuire - morfologie

-Date despre funcţiile biocenozei - migraţiune, expansiune/ regresie - relaţie ierbivore/ plante - hibidrizare

- Impactul asupra biocenozei - factori climatici - poluare - resurse de hrană

Obţinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea habitatelor ; - evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele cu protectie integrala in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Biodiversitate

Monitoringul florei - Date despre structura biocenozei

- tip de vegetatie - specii rare - plante vasculare

-Date despre funcţiile biocenozei - dinamica populaţiilor - relaţie ierbivore/ plante - fenologie - expansiune / regresie

- Impactul asupra biocenozei - activităţi antropice - factori climatici - măsuri de conservare

Monitoringul păsărilor Monitorizarea anuală a: numărul speciilor, numărul de perechi cuibăritoare, numărul de cuiburi, factori legaţi de deranj.

Obţinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea habitatelor ; - evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele cu protectie integrala in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

126

Resurse naturale

Monitoringul păşunii stepice - starea resursei; - limitele capacităţii de suport comparat cu situaţia dinaintea implementării planului Monitoringul resursei peisagistice cadrul natural nederanjat (biodiversitate); - posibilităţi de amenajare şi de dezvoltare

- Obtinerea de informatii cu privire la conservare. - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea integrării construcţiilor în peisajul zonei; -Modul de realizare a cailor de acces în zona în raport cu necesităţile de protejare a ecosistemelor

Populaţia şi sănătatea umană

Echipamente edilitare realizate: - mijloace de evacuare, - sistemul de depozitare şi

neutralizare a deşeurilor - asigurarea si distribuirea energiei

electrice Utilizarea forţei de muncă locală: - număr de angajaţi

Asigurarea de planuri pentru managementul traficului Asigurarea managementului tehnic al proiectului pentru resursele umane Asigurarea securităţii zonei Monitorizarea pericolelor de accidente şi a Turbinelor care generează starea de disconfort

Asigurarea condiţiilor optime de confort pentru populaţie

Zgomot

- Niveluri de zgomot în raport cu valorile limita. - Elemente privind amplasarea si amenajarea cailor de acces în raport cu necesităţile privind protejarea receptorilor sensibili la zgomot si vibraţii; -Masuri constructive privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot; - Modul de asigurare a distanţelor corespunzatoare ale locuinţelor faţa

- Obţinerea de informaţii privind protecţia mediului

127

de sursele de zgomot şi vibraţii din exteriorul amplasamentului; Măsuri tehnice şi constructive privind amplasarea corespunzatoare fata de locuinţe a echipamentelor care includ utilaje generatoare de zgomot şi vibraţii; - Măsuri operaţionale pentru limitarea nivelurilor de zgomot şi vibraţii generate de activităţile din cadrul Parcului Eolian (reguli de circulaţie, programe de întreţinere preventiva a utilajelor (pompe, ventilatoare, etc.);

128

CAPITOLUL XI

REZUMAT FARĂ CARACTER TEHNIC

11.1. Date generale

Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu la nivelul P.U.Z.-ului pentru realizarea unui Parc Eolian constituit din 9 turbine eoliene tip NORDEX N90/250 cu o capacitate de 2,5 MW/turbină destinate producerii energiei electrice.

Parcului Eolian se propune a se realiza în extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant, judeţul Tulcea . Înalţimea maximă a acestor turbine este de aproximativ 120 m, incluzând tot ansamblu, format din turn, nacelă şi rotor paletat cu 3 pale.

Parcul eolian va fi format din 9 turbine, amplasate în extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant, judeţul Tulcea.

Suprafaţa totală disponibilă pentru realizarea parcului este de 65,68 ha. Aria utilizată la sol de Instalaţiile de Turbine Eoliene, formată din aria ocupată de turnuri, platforme, căi de acces şi staţii de transformare totalizează 1,157ha

În cadrul PUZ-ului a fost analizată suprafaţa 1,157ha diferenţa de, 64,523ha din suprafaţa totală cesionată, rămâne cu destinaţia anterioară.

In zona în care urmează a fi amplasat Parcul Eolian Nalbant –

Trestenic respectiv în extravilanul satului Trestenic, comuna Nalbant, judeţul Tulcea în prezent nu se afla în funcţiune parcuri eoliene. Distanţa dintre parcurile existente în judeţul Tulcea şi amplasamentul analizat pentru

129

Parcul Eolian Nalbant – Trestenic este mai mare de 15 km. Distanţa foarte mare conduce la concluzia ca funcţionarea Parcului Eolian Nalbant – Trestenic nu determina apariţia unui impact sinergetic- cumulativ asupra zonei Podişului Nord Dobrogean, Dealul Cartalu.

11.2. Impactul prognozat asupra mediului

Calitatea solului - Implementarea PUZ presupune lucrările de construcţii-montaj a Parcului Eolian ce pot avea un impact potenţial semnificativ asupra calităţii şi în structura solului şi mai puţin a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare şi aleilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat), a realizării conexiunilor şi liniilor electrice.

Prin măsurile de refacere a zonelor afectate prin lucrari de hidroamelioraţii, de refacerea vegetatie specifice habitatelor din zonă, prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi prin managementul corespunzător al deşeurilor în perioada de construire şi de funcţionare (mentenanţa) impactul asupra solului va fi redus.

Calitatea aerului - Implementarea PUZ, Parc Eolian Nalbant – Trestenic nu perturbă calitatea aerului înconjurător în perioada de funcţionare a Instalaţiilor de Turbine Eoliene.

Punerea in valoare a energiei eoliene locale, cu aplicarea unor măsuri compensatori care conduc şi la pentru protejarea biodiversităţii, conduce la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie.

Nu există nici un fel de emisii de poluanţi în perioada de funcţionare a Instalaţiilor de Turbine Eoliene care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

In etapa de construire-montaj a parcului eolian sunt surse mobile şi necontrolate de emisii poluante generate de săpături, transport de materiale pulverulente, gaze de ardere de la motoare cu ardere internă şi alte surse pentru care nu se poate determina cu exactitate concentraţia poluaţilor specifici în aerul atmosferic, dar impactul asupra calităţii aerului din zona este redus, deoarece perioada de desfăşurare a acestor lucrări este de scurtă durată.

130

Calitatea apei - Implementarea PUZ, Parc Eolian Nalbant – Trestenic nu prevede realizarea de reţele de canalizare. În perioada de construcţii- montaj evacuarea apelor uzate menajere se va realiza prin Instalaţii ecologice mobile de evacuarea apelor uzate menajere.

În perioada de funcţionare supraveghereaşi chiar operarea se efectuează de la distanţă, Instalaţiile de Turbine Eoliene avănd un grad ridicat de automatizare.

Funcţionarea turbinelor eoliene nu va avea un impact direct asupra apelor subterane sau de suprafaţă.

Managementul deşeurilor şi substanţe chimice- Prin implementarea proiectului pentru care se solicită aprobarea PUZ se realizează gestionarea deşeurilor rezultate,atât pe perioada de execuţie cât şi de funcţionare, deşeurile vor fi colectate selectiv şi preluate ulterior de către firme autorizate în domeniu.

Substanţele chimice şi cele periculoase, în perioada de construcţii- montaj vor fi sub controlul şi gestiunea unui responsabil.

Biodiversitate – Analiza problemelor de biodiversitate din Raport a avut în vedere punerea în valoare a energiei eoliene locale pentru producerea de energie electrică, cu aplicarea de măsuri compensatori pentru refacerea şi protejarea biodiversităţii.

Planul analizat se încadrează în categoria obiectivelor de interes naţional, promovând producerea de energie electrică din surse regenerabile.

Emiterea avizului de mediu, în urma analizei, se poate decide de către autoritatea competentă, având în vedere interesul, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic.

Promovarea planului, evident trebuie făcut numai în condiţiile de protejare a biodiversităţii având în vedere că amplasamentul, este situat într-o zonă de protecţie specială, dar totodată poate conduce, aşa cum am precizat anterior, inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrică şi conservarea unui nivel de calitate superioară a mediului înconjurător.

Înainte de a pune în funcţiune parcul eolian, beneficiarul, monitorizat de autoritate de mediu, trebuie să se asigure că au fost efectuate integral lucrările de refacere ecologică a zonei. Aceste lucrări vor fi proiectate şi realizate pentru ca habitatele să revină pe cât posibil la parametrii apropiaţi celor anteriori realizării Parcului Eolian.

Obiectivele la nivelul Comunităţii Europene - se refera, de asemenea, la promovarea producerii energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile in scopul diminuarii cantităţii de gaze cu

131

efect de sera eliberate în atmosferă şi al reducerii dependenţei faţa de resursele energetice primare importate.

Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.

Prin aplicarea PUZ propus, solicitantul, impreuna cu Autorităţile contribuie la indeplinirea obiectivelor naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte producerea energiei prin utilizarea resurselor energetice regenerabile şi în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea schimbărilor climatice.

Zgomot şi vibraţii - Sursele de zgomot şi vibraţii pe perioada de funcţionare a parcului eolian sunt reprezentate de rotirea palelor antrenate de vânt, impactul dintre vânt şi palele rotorului Turbinei Eoliene şi într-o mai mică măsură de traficul auto aferent activităţii de mentenanţă.

În perioada de constructii- montaj, utilajele şi echipamentele folosite vor emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice activităţilor de construcţii şi au valori şi durate reduse şi pentru care s-au prevăzut măsuri de diminuare a impactului.

Echipamentele pot fi dotate cu sisteme moderne de reducere a zgomotelor şi a vibraţiilor.

Acestea din urmă sunt deosebit de importante şi pentru montajul turbinei care-i va asigura în timpul funcţionării menţinerea unei stări optime de funcţionare. S-a constatat că vibraţiile, la fel ca şi zgomotele de frecvenţa joasă pot afecta, în timp, sistemul de prindere al pilonului la nivelul fundaţiei.

In timpul functionării Turbinelor Eoliene, zgomotul produs de acestea nu pare să influenteze semnificativ speciile de plante si animale (informatiile se bazează pe observatii efectuate in locatii cu centrale in functiune). Este cert faptul că aerarea produsă de turbine constituie un factor benefic pentru creşterea şi polimelizarea lor.

Putem spune că sunt cercetari de pionerat în Dobrogea, unde este localizat un pol eolian important din România şi doar monitorizarea pe termen lung va putea da un raspuns mai bine şi argumentat.

Flora şi fauna - In perioada de construcţie-montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene, va exista un impact care va contribuii la îndepărtarea multor specii de animale din zona. De aceea construirea acestora va trebuii să fie făcută în cât mai scurt timp posibil, şi în afara perioadei de cuibărit a păsărilor (care, în general, coincide şi cu perioada de reproducere şi a altor

132

sepecii de animale). Este ideal să fie evitate lunile mai, iunie şi iulie, ca perioada de construire.

În perioada de funcţionare aceste probleme apar într-o măsură nesemnificativă şi accidental.

În cea ce priveşte flora din zona de construcţii aceasta va fi refăcută la finalizarea construcţiilor.

Sănătatea populaţiei – În zona unde este amplasate Instalaţiile de Turbine Eoliene, cea mai apropiată zonă de locuinţe (satul Trestenic) este la mai mult de 700m pe direcţia SV – care nu este direcţia predominantă a vântului.

Parcul Eolian va fi amplasat pe un teren agricol (păşune aridă), iar funcţionarea acestuia nu va genera un impact asupra sănătăţii populaţiei. Activitatile desfasurate anterior pe terenul respectiv, se vor putea desfăşura în continuare fără restricţii.

Realizarea Parcului Eolian menţionat va putea contribui la mai bună păstrare a calităţii mediului în zona, prin menţinerea curată a spaţiului Parcului şi prin îndepartarea braconierilor (este interzisă organizarea de partide de vânătoare în incinta parcurilor eoliene).

Social –economic- Prin implementarea PUZ se aşteaptă inregistrarea unor efecte pozitive asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, atât prin crearea de locuri de muncă temporare, cât şi prin majorarea veniturilor Primăriei.

Încadrarea în peisaj – Din punct de vedere vizual, turbinele au design elaborat, atrăgător cu suprafete vopsite în culori pastelate sau in alb (cel mai frecvent).

Apreciem că acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă implicând o componenta educaţională puternică.

Suprafaţa de teren ocupată este minimizată în arealul amenajat şi, la fel ca în cazul liniilor electrice, terenul poate fi utilizat în continuare potrivit destinaţiei sale actuale (păşunat/agricultură). Turbinele sunt de mari dimensiuni şi sunt plasate la distanţe mari unele faţă de altele, ca şi stâlpii liniilor de înaltă tensiune. 11.3. Măsurile pentru reducerea impactului pe componente de mediu

Activităţile de realizarea planului ce pot constitui riscuri pentru calitatea factorilor mediului şi pentru care se propun măsuri de reducerea impactului asupra mediului pentru implementarea PUZ-ului Parc Eolian Nalbant - Trestenic sunt:

133

Construcţii- montaj - În perioada de construcţii montaj, utilajele şi echipamentele folosite vor emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice activităţilor de construcţii. Măsurile de diminuare a impactului dat de zgomot şi vibraţii în această perioadă constau în:

o respectarea unui program de lucru pe durata zilei, excepţie vor face zilele în care se toarna fundaţiile turbinelor, datorită regimului special al acestui tip de construcţi;

o informarea populaţiei din zona asupra obiectivului lucrărilor precum şi a duratei de realizare a lucrărilor de construcţii/montaj;

o menţinerea utilajelor şi echipamentelor în stare bună de funcţionare şi verificarea periodică a stării acestora. Manevrarea şi transportul materialelor- pot genera emisii de

pulberi şi praf. Măsurile de diminuare a impactului dat de această activitate sunt:

excavaţii supravegheate; acoperirea camioanelor care transportă material de

umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002;

se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer.

Funcţionarea Instalaţiilor de turbine eoliene- care produc un nivel de zgomot ridicat în timpul funcţionării. Pentru diminuarea efectului negativ dat de zgomot Turbinele eoliene se vor monta la cel puţin 700m de zona locuită a satului.

Pentru protejarea vegetaţiei (florei protejată) exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor şi se va proceda la strămutarea acestora în arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol.

La selecţie se va urmări identificarea speciilor protejate şi strict

protejate, endemice, incluse în lista roşie naţională şi în convenţii internaţionale.

Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea

134

cu strat de pământ vegetal cu caracteristici care să permită refacerea cu vegetaţie specifică a habitatelor rezervaţiei

Pentru protejarea faunei se impune supravegherea zonei şi asigurarea identificării şi protejării exemplarelor importante de asemenea refacerea habitatelor.

Pentru reducerea cantităţii de deşeuri de construcţii se recomandă refolosirea lor pe şantier şi de asemenea finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect, păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă.

Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei- Reducerea impactului din acest punct de vedere se poate face prin:

Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri comunale şi naţionale);

asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat;

folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare; acces blocat la proprietăţi adiacente; elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale;

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de risc se recomandă următoarele:

- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente - exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile

documentaţiilor şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor;

- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor specifice fiecărei constructii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe apărute, remedierea operativă a acestora;

- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate;

- semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute; - soluţionarea şi remedierea operativă a acestora. Se recomandă realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare,

întreţinere şi reparaţii a obiectivului.

11.4. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Terenul vizat pentru amplasarea Instalaţiilor de Turbine Eoliene este un teren agricol, ocupat preponderent de o pajişte stepică şi utilizat actual ca păşune.

135

În cadrul acestor pajişti nu au fost observate specii de plante de interes conservativ, menţionate în listele roşii româneşti sau europene, în anexele Convenţiei de la Berna sau a Directivei Habitate a CE. Pajiştile din zona de interes sunt formate din specii comune pentru stepa loessoidă a Dobrogei.

Speciile de pajişti, de valoare conservativă, pe baza cărora a fost fundament SCI-ul ocupă alte tipuri de habitate (soluri scheletice, stâncării), observate în zona dealurilor de la Nalbant, dar în afara zonei în care urmează să fie amplasate turbinele eoliene.

Asociaţiile vegetale de pajişti identificate în zona de interes sunt comune pentru zona Dobrogei şi nu necesită impunerea unor măsuri speciale de conservare.

Se recomandă înlăturarea din zona de interes a cantităţilor de rocă şi sol rezultate în urma lucrărilor de escavare, lucrări necesare pentru amplasarea stâlpilor de susţinere a turbinelor eoliene; acest lucru ar permite refacerea rapidă (3-4 ani) a vegetaţiei stepice.

Considerăm că amplasarea în zona păşunii a unui număr de 9 Turbine Eoliene nu va produce dezechilibre majore în cadrul ecosistemelor de pajişti din zonă, afectate deja într-o oarecare măsură de păşunat. In ceea ce priveşte fauna din locaţia analizată, aceasta este reprezentată în cea mai mare parte din specii comune, frecvente în ecosistemele cu grad ridicat de antropizare. Prezenţa lor în zonă este o consecinţă a modului de folosire al terenurilor.

Credem că prezenţa în zonă a celor 9 Turbine Eoliene nu este de natură să pericliteze fauna existentă. In condiţiile în care se va păstra sistemul actual de folosinţă al terenurilor, entomofauna se va conserva ca atare.

In eventualitatea lăsării terenului în pârloagă, ca urmare a succesiunii ecologice normale, zona va cunoaşte un proces de stepizare secundară progresivă.

Din punct de vedere al herpetofaunei, de asemenea, nu există riscul dispariţiei din zonă a speciilor menţionate, dat fiind faptul că este vorba de specii rezistente la impactul antropic care supravieţuiesc foarte bine şi în ecosisteme de tip urban.

Pe viitor, datorită particularităţilor ecologice ale acestei zone, se

recomandă o monitorizare a situaţiei entomofaunei şi herpetofaunei de către specialişti în domeniu, pentru a putea surprinde eventualul impact al instalării turbinelor eoliene.

136

Pentru ca impactul din perioada construirii şi exploatarii Parcului Eolian Nalbant – Trestenic să fie cât mai redus pentru avifaună, recomandăm următoarele:

o Construcţia turbinelor eoliene va trebui să fie executată în cel mai scurt timp posibil, pentru ca deranjul asupra ornitofaunei sa fie unul minim;

o Resturile rămase în urma excavarii fundaţiilor vor trebui îndepartate din zona, la fel ca orice alte reziduuri sau deşeuri rezultate în urma construcţiei turbinelor eoliene;

o Construcţia turbinelor eoliene va trebui făcută în afara perioadei de cuibărit a speciilor de păsări, pentru a nu le deranja;

o Cablurile electrice dintre turbine recomăndăm să fie subterane, pentru un minim impact asupra avifaunei;

o Drumurile de acces la turbinele eoliene vor trebui să fie reduse la strictul necesar, iar accesul pe ele va fi permis numai persoanelor autorizate. Pentru a vedea cu adevarat care este impactul pe care il poate avea Parcul Eolian Nalbant Trestenic asupra faunei este deosebit de necesară o monitorizare desfăşurata pe o perioadă cât mai mare de timp;

Se va studia situaţia avifaunei inainte de amplasarea turbinelor eoliene şi după amplasarea acestora. In acest fel se va putea stabili cât mai exact dacă aceste intervenţii antropice au sau nu un efect major asupra păsărilor din zona.

Considerăm ca turbinele eoliene de mari dimensiuni sunt mai puţin dăunătoare pentru păsari şi vor putea fi mai uşor evitate de acestea.

Concluzia generală care se desprinde din prezenta analiză este aceea că amplasarea unui număr redus de turbine eoliene în zona studiată nu este de natură să aducă prejudicii biodiversităţii zonei. In condiţiile în care actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea se va conserva ca atare.

137

BIBLIOGRAFIE

****Ordinul Nr. 184 al MGAPM « Privind aprobarea procedurii de realizare a Bilantului de Mediu » ;

GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ; S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si Protectie – Ed. Economica

2000 ; Vladimir Rojanschi s.a.- Protectia si Ingineria Mediului- Ed.

Economica 2002 ; Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu- Ed. ASE-2004 ; L.Mihaiescu s.a.- Arzatoare turbionare Ed. Tehnica 1986 ; I. Radulescu s.a.- Judetul Constanta- Ed. Academiei 1974 ; **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ; S. Tumanov- Calitatea aerului –Ed. Tehnica 1989 ; V. Voicu – Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ; C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si

Enciclopedica 1978. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista

roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora

Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare,

periclitate şi endemice în flora României – lista roşie, Bucureşti, Acta

Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti,

1993-1994: 173-197.

138

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela,

Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică

Silvică, Bucureşti, 496 pp.

Horeanu Cl., 1975. Studiul florei şi vegetaţiei Podişului

Casimcea, rezumatul tezei de doctorat, Iaşi, 24 pp.

Ivan Doina (coord.) et al., 1992. Vegetaţia României, Ed.

Tehnică Agricolă, Bucureşti, 407 pp.

Negrean G., 2001. Lista Roşie a plantelor din România

existente în pajişti, inclusiv endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg.

30-57), in Ghid pentru identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale

din România, Sârbu Anca (ed) & Coldea Gh., Sârbu I., Negrean G., 2001,

Ed. “alo Bucureşti!, Bucureşti.

Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru

Gh., Sanda V., Mihăilescu S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din

România, Bucureşti, Studii, Sinteze, Documente de Ecologie, 1: 1-52.

Oprea A., 2005. Lista critică a plantelor vasculare din

România, Edit. univ. “Al.I. Cuza”, Iaşi, 668 pp.

Sanda V., 2002. Vademecum ceno-structural privind

covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 331 pp.

Brown, L. 2005. Depasind resursele planetei. Edit. Tehnica, Bucuresti, p. 100-103.

Bugariu, S., Attila, M. 2005. Valori naturale ale stepei

dobrogene. Publicatiile Societatii Ornitologice Romane nr.19, pp.28. Chamberlain, D., E., Rehfish, M., R., Fox, A., D.,

Desholm, M., Anthony, Sarah, J. 2006. The effect of avoidance rates on bird mortality predictions made by wind turbine collision risk models. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 198-202.

139

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului

Natural. Universitatea Bucuresti, p. 1-6. Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at

an offshore wind farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L.,

Kahlert, J. 2006. Remote techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006.

Assessing the impacts of wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing

ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37. Fox, A., D., Desholm, M., Kahlert, J., Christensen, J.,

K., Petersen, K. 2006. Information needs to support environmental impact assessment of the effects of European marine off-shore wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 129-144.

Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E.,

Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania, The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, p. 79-96.

Kowallik, Christine, Borbach-Jaene, J. 2001.

Windrader als Vogelscheuchen? – Uber den Einfluss der Windkraftnutzung in Ganserastgebieten an der nordwestdeutschen Kuste. Vogelkundlichen Berichten aus Niedersachsen Heft 33/2001, Seite 97-102, p. 155-164.

140

Kruckenberg, H., Jaene, J. 1999. Zum Einfluss eines

Windparks auf die Verteilung weidender BlaBganse (Anser albifrons) im Rheiderland (Landkreis Leer, Niedersachsen). Natur & Landschaft Heft 10/1999, Seite 420-427, p. 137-154.

Komaromi, I. 2005. Tabara pentru observarea

migratiei de toamna a pasarilor rapitoare diurne. Migrans, vol. VII, nr.4, Tirgu-Mures, p. 1-2.

Madders, M., Whitfield, D., Ph. 2006. Upland raptors

and the assessment of wind farm impacts. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 35-56.

Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul

Dobrogei, in Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de

importanta faunistica din Romania – Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

Weber, P. 2000. Aves Histriae. Edit. Aves, Odorheiu-

Secuiesc, p. 138-151. xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare

Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 – Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.

xxx. 2006. draft Program Operational Sectorial de

Mediu. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, ianuarie 2006.

141

Foto Nr.1 Vedere spre vest

142

Foto Nr.2 Vedere spre nord- drum de acces în zonă

Foto Nr.3 Vedere spre est – dealul Trestenic

143

Foto Nr.4 Vedere spre sud- terenuri agricole

144

Amplasare în planul cadastral al localităţii

145

146

147