evaluare adecvata puz parc eolian garnic

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PLAN URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GARNIC

ELABORATOR:

S.C. KVB ECONOMIC S.R.L.

BENEFICIAR: SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

Decembrie 2010Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

1



Beneficiar

SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

Data

DECEMBRIE 2010

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SRLDirector Cristina Corpodean

Elaborat

Lector Ana-Maria Corpade Cercetator de mediu Claudia-Thora Ionescu Biolog Calin Hodor Biol. drd. Szodoray-Paradi Farkas Msc

Verificat

Catalin Mic Sef Departament Mediu

Aprobat

Cristina Corpodean

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

2



A. A.1. A.2. A.3.

INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC .................................6 Localizarea geografic a amplasamentului..............................................................................................................6 Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ .................................................................7 Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ..................................................................8

A.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin PUZ............................................................................................................................9 A.5. A.6. A.7. A.8. A.9. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i modalitatea de eliminare a acestora9 Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului..........................................................9 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ ...................................................10 Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului .....................................................................................10 Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ .............................................................................................10

B. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR AFECTAT DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC...........................................10 B.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar (suprafa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ) .....................................................................10 B.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului propus, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ....................................................................................................................................................................13 B.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa, locaiile, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i distribuia acestora 48 B.4. B.5. B.6. B.7. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar..................... Error! Bookmark not defined. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate.........................................................................48 Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Error! Bookmark not defined. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, stabilite prin Planul de management Error! Bookmark not defined.

B.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin Planul de management ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined. B.9. Informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar............................................ Error! Bookmark not defined. B.10. C. C.1. C.2. C.3. C.4. C.5. D. Alte informaii relevante ........................................................................................... Error! Bookmark not defined. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI ..........................................................................................63 Impactul direct i indirect ......................................................................................... Error! Bookmark not defined. Impactul pe termen scurt i lung............................................................................... Error! Bookmark not defined. Impactul din faza de construcie, de operare i de dezafectare ................................ Error! Bookmark not defined. Impactul rezidual ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined. Impactul cumulativ.................................................................................................... Error! Bookmark not defined. MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ..................................................................................................73


3



A.

INTRODUCERE Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului

metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Trebuie insa mentionat ca avand in vedere ca ne aflam la faza PUZ, respectiv in etapa de avizare a schimbarii functiunii terenului aferent constructiei parcului, nu am dispus de toate detaliile constructrive si de functionare si impactul adiacent acestora, prin urmare unele dintre capitolele prevazute in continutul cadru nu se vor regasi in acest studiu, ele urman a fi tratate la fazele ulterioare de avizare, respectiv Acordul de Mediu si Autorizatia de Mediu. Deasemenea, trebuie amintit ca asupra amplasamentului se desfasoara un program de monitorizare de 1 an pentru componenta biodiversitate, program care a debutat in luna octombrie 2010. Primul raport preliminar va fi elaborat in luna februarie 2010 si va fi pus la dispozitia autoritatilor de mediu in etapa de obtinere a acordului de mediu. Producerea de energie electric din energie eolian este nepoluant n comparaie cu alte metode de producere a energiei i poate s contribuie, alturi de producerea din alte surse regenerabile i prin economisirea energiei la eliminarea cauzelor schimbrile climatice. Parcurile eoliene pot fi dezvoltate cu respectarea proteciei naturii, prezentnd totui un pericol potenial nsemnat asupra habitatelor n special n perioada de construcie i a psrilor i liliecilor n perioada de operare. Dei sunt considerate n general ca fiind dezvoltri umane cu efect mic asupra mediului s-a constatat un impact neateptat asociat energiei eoliene n cazul anumitor parcuri, n special n California, Spania i Norvegia. Aici au putut fi constatate moartea unui numr de psri intrate n coliziune cu turbinele i cu alte componente ale acestor instalaii. Totui, n comparaie cu alte structuri cum ar fi turnurile de televiziune i radio, liniile electrice de medie tensiune etc. incidena global a mortalitii n rndul psrilor produs de generatoarele de energie eolian este mic. Este recunoscut ns c i numrul turbinelor construit pn n acest moment, la nivel global, este mult mai mic dect numrul structurilor la al crui efect se face referire. Rezultatele studiilor de monitorizare n faza de operare efectuate n Europa i California indic faptul c rpitoarele, paseriformele, limicolele i psrile acvatice sunt cele mai expuse la coliziunea cu turbinele acestor instalaii. Civa factori, printre care abundena i structuraEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

4



avifaunei, aria geografic, abundena przilor i caracteristicile instalaiilor eoliene, determin mortalitatea potenial n rndul psrilor. n Europa s-a nceput investigarea problemelor aprute n relaia dintre morile de vnt i lilieci dup descoperirea unei mortaliti semnificative n rndul liliecilor n S.U.A. i descrierea unor efecte posibile ale turbinelor de la instalaiile eoliene asupra populaiilor acestor specii. Un impact negativ semnificativ asupra liliecilor s-a constatat mai ales atunci cnd parcurile eoliene au fost amplasate n zone cu vegetaie lemnoas au cnd acestea se afl pe una dintre cile de migraie a liliecilor nspre sau dinspre adposturile unde ierneaz i/sau formeaz alte tipuri de colonii n alte perioade ale anului. Cele mai multe exemple provin de la unul din primele proiecte importante de ferme eoliene a crui implementare s-a efectuat n America de Nord. nfiinat n anii 1970, ferma de la Altamont Pass a reprezentat o mare problem pentru psri. n momentul n care turbinele au fost nlocuite de altele mai noi, mai puine i mai mari ca dimensiune, zona a devenit mai sigur pentru psri. Astzi, industria energiei eoliene a elaborat proceduri menite s creasc nelegerea modului n care aceste instalaii relaioneaz cu turbinele eoliene. Dezvoltarea parcurilor eoliene moderne necesit studii complexe de mediu nainte ca amplasarea lor s fie aprobat. n cadrul acestui proces, locaia propus pentru amplasare va fi monitorizat i biodiversitatea, n special habitatele, populaiile de psri i lilieci, va fi evaluat. Dup construire, n faza de operare, acestea sunt monitorizate n continuare pentru a nelege mai bine relaia pe termen lung dintre biodiversitate i fermele eoliene. A aprut de ceva timp o preocupare crescnd legat de impactul pe care unele ferme eoliene l-ar putea avea asupra populaiilor de lilieci. Pn astzi, liliecii i interaciunea lor cu turbinele eoliene sunt dou subiecte pe departe mai puin nelese dect n cazul psrilor, dar dovezi noi susin c impactul asupra populaiilor de lilieci este uneori mai mare dect n cazul psrilor. Pe lng impactul direct cauzat de lovirea de palele turbinei sau alte structuri apare, n cazul liliecilor, i impactul datorat barotraumei, cauzata de diferena de presiune dintre aerul din volumul de aer dislocat de rotor i aerul din afara acestei zone. n concluzie putem afirma c prima i cea mai important aciune de diminuare a efectului parcurilor eoliene este aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversitii, deoarece trebuiesc cunoscute cu exactitate speciile care vor fi afectate i n ce fel.Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

5



B.

INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC

B.1. Localizarea geografic a amplasamentului Planul Urbanistic Zonal propus a fost initiat cu scopul implementarii unui proiect de constructie a unui parc eolian in comuna Garnic, localitatile Garnic si Padina Matei, care presupune transformarea unor suprafete de teren din teritoriu extravilan cu functiuni agricola/silvica si neagricola, intr-o zona cu infrastructura de valorificare a potentialului eolian. Amplasamentul vizat pentru realizarea parcului eolian are o suprafa de 7.459.947 mp si se situeaza in interiorul Parcului Natural Portile de Fier, intr-o zona de dezvoltare durabila si este divizat in trei areale, delimitate dupa cum urmeaza: Zona 1, situata in nordul localitatii Padina Matei, delimitata la est de suprafete de padure, iar la vest de limita Rezervatiei naturale Valea Mare; Zona 2, situata in sudul localitatii Padina Matei, cu suprafete semi-impadurite, delimitate la est, vest si sud de padure; Zona 3, cu suprafata cea mai mare, este situata intre trupurile de intravilan ale localitatilor Garnic si Padina Matei, fiind tranzitata median de drumul national DN 571 A.


6



B.2. Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ Proiectul propus prin PUZ Parc eolian Grnic are n vedere construcia unui parc eolian, prin dispunerea, pe amplasamentul de 7.459.947 mp a unui numr de 33 de turbine eoliene, fiecare avnd o suprafa aferent de 1 ha, ce urmeaz a fi inclus n teritoriul intravilan. Implementarea proiectului presupune amplasarea celor 33 de turbine eoliene, amenajarea unor drumuri agricole existente pe amplasament cu scopul de drum de deservire a parcului eolian, precum i realizarea reelei subterane de transport al energie electrice produse i racordarea la Sistemul Energetic Naional. Lucrrile aferente construciei parcului eolian sunt lucrri de decopertare i excavare a terenului pentru realizarea fundaiilor pilonilor i anurilor pentru pozarea subteran a cablurilor electrice. n suprafaa ocupat efectiv vor fi incluse att suprafaa de fundare, ntre 200 mp i 320 mp, ct i platforma de acces cu dou locuri de parcare pentru vizitatori, cuEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

7



suprafa de minimum 200 mp. Pozarea cablurilor subterane va fi realizat la o adncime minim de 70 cm, reprezentat de cota de nghe. Lucrarile de sistematizare verticala propun folosirea intr-o cantitate cat mai mare a pamantului rezultat din sapatura pe amplasamentele parcului eolian astfel: 50% din cantitate va fi folosita pentru platforma generala (acoperira fundatiilor turbinelor), 30% pentru infrastructura drumurilor, iar restul de 20% va trebui transportat si depozitat in lucrari de umplutura pe terenurile invecinate. Pentru ncadrarea funcional i estetic variant: a drumurilor a fost propus urmtoarea

B.3. Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ Resursele naturale necesare implementrii proiectului propus prin PUZ sunt: pmntul excavat pentru realizarea fundaiilor pilonilor i refolosit la construcia drumurilor de deservire a parcului;


8



-

piatra natural recomandat pentru construcia infrastructurii drumurilor din incint i a cilor de rulare a acestora; balastul i nisipul necesare construciei infrastructurii drumurilor; argila compactat utilizat la construcia rigolelor drumurilor.

B.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin PUZ Pentru amplasarea turbinelor eoliene sunt necesare lucrri de excavare, n urma crora va rezulta un volum important de pmnt care n proporie de 80% va fi refolosit la alte lucrri de pe amplasament, urmnd ca restul de 20% s fie transportat i utilizat la lucrri de umplutur pe terenurile nvecinate. Constructia parcului eolian nu va dispune de niciun fel de resursa din cadrul ariei naturale protejate, trebuie insa amintit ca odata cu constructia parcului se vor scoate din circuitul agricol, cu dinamica naturala, circa 33 de ha, fapt care va insemna diminuarea rezervei de sol si restrangerea habitatelor comunitare. Pe perioada de functionare, parcul va utiliza potentialul eolian de pe amplasament, dar fara niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariei protejate. B.5. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i modalitatea de eliminare a acestora La implementarea proiectului propus prin PUZ vor rezulta deeuri de tip menajer i deeuri de construcii. n ceea ce privete managementul acestora se vor avea n vedere urmtoarele aspecte: - organizarea unor spaii de depozitare temporar a deeurilor n conformitate cu reglementrile n vigoare; - eliminarea/valorificarea deeurilor prin firme specializate i acreditate; - evitarea stocrii deeurilor pe amplasament pe durat lung de timp. B.6. Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului Suprafeele de teren vizate pentru amplasarea proiectului propus prin PUZ Parc eolian Grnic sunt situate n extravilanul comunei Grnic i au funciuni agricol/silvic i neagricol. Prin implementarea proiectului, 33 ha din amplasament, cte 1 ha pentru fiecare turbinEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

9



eolian, vor fi introduse n intravilanul comunei, avnd funciuni de lucrri de infrastructur. Suprafeele ocupate efectiv vor include 200-320 mp pentru fundaia turbinelor i 200 mp necesari platformei de acces cu dou locuri de parcare pentru vizitatori. Suprafaa de siguran aferent fiecrei turbine va fi mprejmuit. n perioada de implementare a proiectului va fi necesar amplasarea unei organizri de antier. Pentru aceasta se va avea n vederea utilizarea unei suprafee ct mai reduse ca dimensiune, cu scopul limitrii impactului potenial asupra factorilor de mediu. B.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ Retelele aferente incintei parcurilor eoliene sunt cele de energie electrica care sunt realizate intre turbinele eoliene cu punct terminus in statiile de transformare proprii, cu ridicarea tensiunii de la 30 kV la 110 kV si linia de descarcare in sistemul energetic national. Transportul energiei se va face prin trasee subterane, ce vor urma bordura carosabilului propus spre amenajare. n ceea ce privete parcul eolian, funcionarea acestuia nu presupune utilizarea niciunui fel de utiliti. B.8. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului Se estimeaz c perioada necesar construciei parcului eolian este de 1-3 ani, n timp ce durata normal de folosin a acestuia este de 20-25 de ani. B.9. Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ Ca rezultat al implementrii PUZ-ului analizat, pe o durat de 20-25 de ani, pe amplasament se vor desfura activiti de valorificare a energiei eoliene.

C.

INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR AFECTAT DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC

C.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar (suprafa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ) PUZ-ul analizat este inclus in trei arii protejate suprapuse: Parcul Natural Portile de Fier,Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

10



ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si ROSCI0206 Portile de Fier. Amplasamentul este situat in afara rezervatiilor cu regim de protectie integrala, dar partea sud-vestica a parcelei situata in nord-vestul localitatii Padina Matei intra in contact cu Rezervatia Valea Mare.

Parcul Natural Portile de Fier (PNPF) se incadreaza din punct de vedere biogeografic in Regiunea Continentala. Dupa Calinescu (1964), citat in Planul de management al PNPF, teritoriul pe care se intinde in prezent PNPF se incadreaza in Subprovincia banato getica, ce este inclusa in Provincia dacica. Aceasta, la randul ei, apartine Subregiunii Mediteraneene, prezenta a numeroase specii submediteraneene si mediteraneene fiind un argument in acest sens. Influentele dacice si submediteraneene interactioneaza, ducand la formarea unor grupari vegetale complexe, ce constituie vegetatia banatica de tip submediteranean. Dupa Ciocarlan (2009), zona in care se afla PNPF apartine Provinciei Carpatice. PNPF se remarca printr-o diversitate biologica foarte ridicata. In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 (Anexa 6, OM 1964/2007), PNPF adaposteste 171 de tipuri de habitate (sensu Donita et al. 2005), din care 26 sunt unice pentru Romania, iar 21 sunt deEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

11



interes comunitar. De asemenea, PNPF adaposteste 1668 specii de plante superioare, 5205 specii de animale, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate. Vegetatia din spatiul Parcului Natural Portile de Fier este alcatuita din paduri, tufarisuri, pajisti si grupari ruderale, distributia acestora fiind conditionata de particularitatile oropedoclimatice ale substratului. Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural Portile de Fier inregistrand valori frecvente de 80%. Discontinuitatea acestui indice este introdusa de spatiile depresionare cu mare favorabilitate pentru practicile agricole si locuire. Amintim aici principalele formatii vegetale forestiere de pe teritoriul PNPF: fagete, gorunete si cereto garnitete. Caracteristica padurilor de cer si garnita este prezenta unui subarboret bogat in elemente termofile: carpinita (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), care pe pante abrupte se transforma in sibleac, vegetatie tipic submediteraneeana. Arealele cu vegetatie higrofila sunt destul de restranse, fiind situate in sectoarele de lunca a raurilor afluente Dunarii, in defileul propriu zis, dar si in unele bazinete de confluenta cum sunt cele ale Cernei, Eselnitei, Mala, Mraconiei, Camenita, Liubcova, Plavisevita, Liubotina etc. Pajistile sunt destul de restranse ca suprafata, fiind intercalate intre paduri si terenuri agricole. Asociatiile praticole xeromezofile sunt localizate pe versanti si pe alte suprafete morfologice cu expozitie variata, la altitudini de peste 300 m, pe locul gorunetelor si fagetelor defrisate. Se intalneste varianta tipica xeromezofila pentru versantii insoriti si puternic inclinati si varianta xeromezofila de pe versantii semiinsoriti si cu inclinare redusa. Asociatiile xeroterme sunt specifice pajistilor din subetajul padurilor termofile, ce vegeteaza pe pante ondulate si mai putin abrupte, cu expozitie sudica, sud vestica si sud estica. Asociatiile xerotermofile de pe calcare si sisturi sunt corespunzatoare perimetrelor de vai: Sirinia, Berzasca, Cozla, Cazane, Varciorova, unde exista una dintre cele mai mari concentrari de elemente termofile, a relictelor si a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt: Tulipa hungarica Borbs, Tulipa urumoffii Hayek [syn. Tulipa hungarica var. undulatifolia Roman], Campanula crassipes Heuff., Silene armeria L., Alyssum murale Waldst. & Kit. s.l., Stipa bromoides (L.) Drfl., Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. etc. Asociatiile mezohigrofile din lunci sunt reprezentate de pajisti de firuta (Poa pratensis) si paius (Festuca pratensis).


12



C.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului propus, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar Habitatele Natura 2000 prezente in PNPF sunt urmatoarele:1. 2.

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene 91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea 6110 * Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi 6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis) la cel montan si alpin

3. 4. 5. 6. 7.

8. 9.

10. 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

11. 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)12. 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion

dilleni pe stancarii silicioase13. 9530* Vegetatie forestiera sub-mediteraneeana cu endemitul Pinus nigra

subsp. banatica14. 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 15. 3150

Lacuri

eutrofe

naturale

cu

vegetatie

tip

Magnopotamion

sau

Hydrocharition16. 8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase 17. 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 18. 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 19. 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 20. 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 21. 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

13



Alnion incanae, Salicion albae)22. 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 23. 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 24. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 25. 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice 26. 6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros

(Festuco- Brometalia)27. 8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase 28. 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 29. 3280 Rauri mediteraneene cu scurgere permanenta cu specii din Paspalo-

Agrostidion si perdele de Salix si Populus alba. Specii de flora desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, (conform Formularului Standard Natura 2000) Tabel 3. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1428 Marsilea quadrifolia 1898 Eleocharis carniolica 1939 Agrimonia pilosa 2097 Paeonia officinalis ssp. banatica 2120 Thlaspi jankae 2285 Colchicum arenarium 2327 Himantoglossum caprinum In ceea ce priveste flora, dintre cele 1668 specii de plante vasculare inventariate pe suprafata PNPF, 14 sunt endemice pentru Romania (cf. Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0206). Printre acestea se afla Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbs) Novk, Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Maz. subsp. cataractarum (Janka) So, Stipa danubialis Dihoru & Roman, Dianthus banaticus (Heuff.) Borbs. In Lista Rosie a PNPF sunt inclusi 116 taxoni vegetali cu diferite grade de periclitare. Printre acestia se afla si plantele de interes comunitar, a caror protejare necesita desemnarea de arii speciale de conservare conform OUG 57/2007 (Anexa III): Marsilea quadrifolia L., Eleocharis carniolica W.D.J. Koch, Agrimonia pilosa Ledeb., Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) So, Thlaspi jankae A. Kern., Colchicum arenarium Waldst. & Kit., Himantoglossum caprinum M. Bieb., AspleniumEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

4066 Asplenium adulterinum 4067 Echium russicum 4096 Gladiolus palustris 2093 Pulsatilla grandis 2300 Tulipa hungarica 2318 Stipa danubialis

14



adulterinum Milde, Echium russicum J.F. Gmel., Gladiolus palustris Gaudin, Pulsatilla grandis Wender., Tulipa hungarica Borbs, Stipa danubialis Dihoru & Roman. In cele ce urmeaza se prezinta speciile de flora cuprinse in Lista Rosie a PNPF, cu evidentierea corologiei lor in cadrul acestuia. Plante strict protejate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III) Marsilea quadrifolia L. (Trifoi cu patru foi, Trifoias de balta) feriga acvatica, sporadica in ape stagnante si mlastini (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia. Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, sporadica la Ostrovul Moldova Veche si Pojejena (Oprea 2005). Eleocharis carniolica W.D.J. Koch (Pipirigut) planta de pajisti temporar inundate (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: centrul si estul Europei. Raspandire PNPF: sporadic, din Caras-Severin indicat dintr-o singura localitate, Turnul Ruieni (Oprea 2005). Agrimonia pilosa Ledeb. planta erbacee ce creste prin raristi si margini de paduri, tufarisuri, locuri ruderale (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, in valea Slatinicului (Oprea 2005). Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) So planta de semiumbra, termofila, calcicola, in zona colinara, paduri si tufarisuri subxerofile, subtermofile (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire generala: Panonica. Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin - Bazias. Planta mai este raportata din judetele Timis si Bihor. Este considerata specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Thlaspi jankae A. Kern. planta heliofila, rara in zona colinara, prezenta in locuri uscate, pietroase, carbonatate (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire generala: Panonica. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, doar la N-V de Turnul Severin, la Gura Vaii si Schela Cladovei (Dihoru & Negrean 2009), intre Dudasul Schelei si Gura Vaii, rezervatia Gura VaiiVarciorova, Cracul Gaioarei, Portile de Fier (Oprea 2005). De altfel, aceasta este si singura localizare din tara raportata. Prezenta ei nu este confirmata in ultimii ani, iar Ciocarlan (2009) precizeaza ca desenul fructului din Flora R.S. Romania corespunde speciei Thlaspi praecox, nu speciei Thlaspi jankae, asa cum este dat. Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru & Negrean 2009). Colchicum arenarium Waldst. & Kit. (Brandusa de nisipuri) specie panonica, rara prin locuri nisipoase (Ciocarlan 2009), la noi in tara in judetul Dolj, la Lipov pe Valea Desnatuiului si Desa-Nebuna, si in judetul Caras-Severin, pe Ostrovul Moldova VecheEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

15



(Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, pe movila in Ostrovul Moldova Veche (Dihoru & Negrean 2009). Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru & Negrean 2009). Himantoglossum caprinum M. Bieb. orchidacee ce creste prin raristi si margini de paduri, tufarisuri, pajisti (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: sud-estul Europei. La noi in tara este semnalata din aproape toate provinciile istorice. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, la Svinita, Tisovita, Plavisevita, Varciorova, Dudasul Schelei. Din judetul Caras-Severin este raportat de la Baile Herculane (Oprea 2005) si Muntii Tarcu, Bolvasnita, Anina, Muntii Semenic, Cheile Nerei-Beusnita, Valea Mare-platforma Carbunari, Stapanari (Moldova Noua spre Sasca Montana) (Nicolin et al. 2008). Asplenium adulterinum Milde subsp. adulterinum feriga rara, de stancarii, semnalata din muntii Tarcu si Almaj (Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Nehrean (2009), este planta de semiumbra, in zona montana, pe roci ultrabazice (serpentinite) si breccii gabroice. Raspandire generala: Europa. Raspandire PNPF: rar, mentionat din judetul Mehedinti (poiana Mraconiei, Dunare, Cazanele Mari, pana la Tisovita si Baia Noua) si judetul Caras-Severin, in Cheile Rudariei (Oprea 2005), Muntii Tarcu-Petreanu, Custura Mataniei (Dihoru & Negrean 2009). Este considerata specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Echium russicum J.F. Gmel. (Capul sarpelui) specie ponto-panonica, de pajisti si tufarisuri (Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: relativ frecvent, in toate provinciile tarii, inclusiv Banat (Oprea 2005), fara indicarea localitatii. In Natura 2000 in Romania. Species Fact Sheets, Echium russicum este mentionat pentru zona doar din judetul Mehedinti, de la Portile de Fier (Anastasiu & Negrean 2008). Gladiolus palustris Gaudin (Gladiola) planta rara semnalata din raristi de paduri in judetul Bihor (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, din V. Ieselnitei (Oprea 2005). Mai este indicata din Bihor si Arad, insa cu prezenta incerta (Oprea 2005). Pulsatilla grandis Wender. (Deditei mari) planta erbacee ce prefera pajistile insorite (Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Negrean (2009) este heliofila, creste in zona montana si colinara, pajisti, brane, soluri uscate, neutre, sarace in azot. La Portile de Fier a fost semnalata in alianta Festucetalia valesiacae, asociatia Alysso (pulvinare) Gypsophyletum glomeratae (Dihoru & Negrean 2009). Este semnalata din judetele Alba, Cluj, Galati, Hunedoara si Iasi (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala si de vest. Raspandire PNPF: inEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

16



judetul Mehedinti, pe stancile dintre Schela Cladovei si Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009). Este specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Tulipa hungarica Borbs (Lalea galbena, Laleaua cazanelor) planta subendemica in Romania, rara pe stancarii calcaroase din judetele Caras-Severin si Mehedinti (Ciocarlan 2009). Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este heliofila, termofila, calcicola, prezenta pe oluri moderat umede, fertile neutre. Creste pe brane insorite, intre 100 si 250 m altitudine. Raspandire generala: Romania SV si Serbia NE. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, la Cazanele Dunarii, Ciucarul Mare, Ciucarul Mic (Branele Cazanelor), Valea Dunarii la Cazane langa Pestera Veteranilor, Cazanele Mari (intre Ciorici si Frasin), Cazanele Mici (la Balan) (Dihoru & Negrean 2009). De mentionat ca privitor la aceasta planta exista unele probleme de taxonomie. Astfel, Dihoru & Negrean (2009) sinonimizeaza Tulipa hungarica Borbs cu Tulipa urumoffii Hayek, in timp ce Ciocarlan (2009) le considera taxoni distincti, ambii prezenti in zona Cazanelor. In conformitate cu Flora Europaea (http://rbg-web2.rbge.org.uk), cei doi taxoni sunt distincti, Tulipa hungarica Borbs fiind raspandita in Romania si Jugoslavia, in timp ce Tulipa urumoffii Hayek, sinonima cu Tulipa rhodopea (Velen.) Velen., este o specie ce creste in Bulgaria, Muntii Rhodopi. Specia Tulipa hungarica Borbs este critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Stipa danubialis Dihoru & Roman (Colilie de Dunare) planta rara, in locuri stancoase, pe conglomerate silico-calcaroase, endemica in judetul Mehedinti, intre Gura Vaii si Dudasul Schelei (Ciocarlan 2009). Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este endemit dacic si creste pe detritus de conglomerate tortoniene cu ciment calcaros, la 250-300 m, pe pante sudice, in cadrul unei vegetatii xerofile. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, pe valea Dunarii la Portile de Fier, intre Gura Vaii si Dudasul Schelei, in pajistile dintre Dudasul Schelei si Gura Oglanicului, Cracul Gaioara si Dealul Oglanicului (Dihoru & Negrean 2009). Este specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Analiza raspandirii speciilor listate in Anexa III a OUG 57/2007 si considerate a fi prezente in PNPF, se poate preciza ca in apropierea amplasamentului PUZ Garnic, in Rezervatia Valea Mare, a fost indicata prezenta unor specii rare, fapt care determina o analiza atenta a unor eventuale lucrari in proximitatea acesteia. Alte plante rare cuprinse in Lista Rosie a PNPF Notholaena marantae (L.) Desv. [syn. Paraceterach marantae (L.) R.M.Tryon, Cheilanthes marantae (L.) Domin] element mediteranean-submediteranean, raportat din zonaEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

17



doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean 2009). Asplenium cuneifolium Viv. [syn. Asplenium serpentini Tausch, Asplenium adiantumnigrum L. subsp. serpentini (Tausch) W.D.J.Koch, Asplenium forsteri Sadler] este raportat atat din Mehedinti cat si din Caras-Severin, cu un singur coronim in acest ultim judet: Mehadia Strajut (Oprea 2005). Asplenium lepidum C.Presl subsp. lepidum rara, cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin: Baile Herculane la Pestera Columbaci sub vf. Coronini, v. Cernei, Bozovici-Cheile Minisului, Cheile Minisului langa Izbucul Bigar, Pescari-Coronini, Moldova Noua la Gaura Haiduceasca, Garbovat, rezervatia Valea Mare-Moldova Noua, Moldova Noua E, Valea Mare (Oprea 2005). Salvinia natans (L.) All. feriga acvatica, indicata din Banat (Oprea 2005), Ostrovul Moldova Veche (P. Anastasiu, com. pers.). Ephedra distachya L. subsp. distachya raportat pentru zona din judetele Mehedinti si Caras-Severin, pentru acesta din urma cu coronimul Pescari (Oprea 2005). Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbs) Novk gimnosperm endemic pentru Banat, in zona este raportat de la Bazias-Ogradena (Oprea 2005). Taxus baccata L. gimnosperm atlantic-mediteranean-central european, cu raspandire sporadica in Romania. Pentru judetul Caras-Severin sunt cunoscute urmatoarele coronime: Gura Golambului, Cheile Nerei-Beusnita, rez. Domogled, Berzasca, v. Sirinei, rez. Valea Ciclovei (Oprea 2005). Fagus sylvatica L. subsp. orientalis (Lipsky) Greuter & Burdet [syn. Fagus orientalis Lipsky] element ponto-balcanic, din Caras-Severin cu urmatoarele coronime: Baile Herculane, Vf. Hurcu, Dunga Jeantului, Grebeneac, Balta Corbului, Mehadia Noua, Sopotu Nou (Oprea 2005). Acer monspessulanum L. indicat pentru Caras-Severin de la Pescari si Drencova (Oprea 2005). Acanthus balcanicus Heywood & I.Richardson [syn. Acanthus longifolius Host, non Poir.] element balcanic, heliofil, termofil, mezoxerofil. Prefera habitatele pietroase si inierbate, cranguri, rarituri de padure. Din judetul Caras-Severin a fost raportat dupa cum urmeaza: Cheile Nerei, Bazias-Pojejena (Dihoru & Negrean 2009). Galanthus nivalis L. specie frecventa, indicata din toata tara, a carei comercializare este insa interzisa prin OUG 57/2007.Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

18



Cachrys ferulacea (L.) Calest. [syn. Prangos ferulacea (L.) Lindl., Prangos carinata Griseb. ex Degen] element dacic, pentru zona, raportat ca Prangos carinata dupa cum urmeaza: Deasupra Dunarii pe coastele dealurilor dintre Varciorova si Gura Vaii, in dreptul Portilor de Fier, la cariera de piatra Gura Vaii, pe Valea Oglanic si la Portile de Fier, intre Varciorova si Gura Vaii, Viaductul Orova, Viaductul Virul Mic (Dihoru & Negrean 2009), intre Valea Oglanicului si V. Tarziu (Oprea 2005). Centaurea atropurpurea Waldst. & Kit. este raportata cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Valea Mare-Moldova Noua, Baile Herculane, Mehadia (Oprea 2005). Centaurea triniifolia Heuff. este indicata de la Baile Herculane, inclusiv Mt. Domogled si Mt. Ciorici, Vf. Suscu, V. Tesnei (Oprea 2005). Centaurea tenuiflora DC. element moesic-dobrogean-tauric, a fost raportat de la Orsova, dar prezenta speciei in zona este putin probabila coronimul fiind extraareal. In plus, locul din care a fost indicata a fost inundat (Dihoru & Negrean 2009). Ferula heuffelii Griseb. ex Heuff. element daco-balcanic, indicat pentru CarasSeverin de la Baile Herculane, Cheile Prolaz, Bazinul Beusnitei, Valea Cernei, Muntele Cicilovete, Cascada Vanturatoarea (Dihoru & Negrean 2009). Scorzonera lanata (L.) Hoffm. element balcano-anatolic, rar prin pajisti pietroase, mentionat pana in prezent doar de la Portile de Fier (Ciocarlan 2009). Seseli rigidum Waldst. & Kit. subsp. peucedanifolium (Besser) Nyman conform Dihoru & Negrean (2009), nu e raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti. Angelica archangelica L. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Peucedanum longifolium Waldst. & Kit. element balcanic, sporadic prin pajisti si stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic-Cheile Carasului, rez. Valea Ciclovei, Baile Herculane, rez. Valea Mare Moldova Noua, Arjana, Mehadia, rez, Cheile Garlistei, Muntii Aninei (Oprea 2005). Crepis pannonica (Jacq.) K.Koch pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Echinops bannaticus Rochel ex Schrad. element balcano-caucazic, rar prin tufarisuri si la margini de aduri (Ciocarlan 2009), mentionat pentru Caras-Severin de la Macesti, Parcul Semenic-Cheile Carasului, Cheile Nerei, Baile Herculane, v. Cernei, v. Bela Reca, Mehadia, rez, Cheile Garlistei (Oprea 2005).Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

19



Alyssum pichleri Velen. element balcanic, local raportat intre Drencova si Svinita, Varciorova, pe v. Vodita si v. Bahnei, Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009). Alyssum pulvinare Velen. element balcanic, raportat din judetul Mehedinti, de la Gura Vaii, Schela Cladovei, Ogasul lui Sf. Petru, Oglanic (Dihoru & Negrean 2009). Alyssum stribrnyi Velen. element balcanic-anatolic, raportat in Valea Bahnei aproape de Ilovita si la Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009). Campanula patula L. subsp. abietina (Griseb.) Simonk. [syn. Campanula abietina Griseb.] element carpato-balcanic, frecvent in tara prin pajisti, margini de padure si tufarisuri (Ciocarlan 2009). Pentru judetul Caras-Severin nu sunt precizate localizari in literatura de specialitate (Oprea 2005). Campanula crassipes Heuff. heliofila, termofila, subxerofila, saxicola; element dacic (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire in judetele Caras-Severin si Mehedinti: Defileul Dunarii la Svinita, Baile Herculane, intre Ogradena si Plavisevita, Cazanele Mari si Mici, Muntii Mehedinti, Muntele Cociu, Coronini (Dihoru & Negrean 2009). Campanula lingulata Waldst. & Kit. element balcanic, rar prin tufarisuri, stancarii, pajisti aride, pentru Caras-Severin mentionat intre Bazias si Pojejena, intre Berzasca si Pescari, Cozla, intre Valea Cernei si Platoul Coronini, Mt. Domogled, Baile Herculane, Strajut (Oprea 2005). Campanula glomerata L. s.l. element eurasiatic, frecvent raspandit prin tufarisuri in toata tara (Ciocarlan 2009), probabil eronat introdus in Lista Rosie a PNPF. Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. element carpato-balcanic, sporadic pe stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin: Cheile Nerei, rez. Domogled, Baile Herculane, Muntii Cernei, Muntii Arjana, rez. Cheile Garlistei, Moldova Veche, Muntii Aninei (Oprea 2005). Dianthus giganteus d'Urv. subsp. banaticus (Heuff.) Tutin endemit banatic, sporadic in pajisti pe soluri scheletice (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul CarasSeverin: Ciclova Romana, Baile Herculane, Platoul Coronini, rez. Muntele Domogled, Cheile Nerei, Muntii Tarcu, Strajut, rez. V. Ciclovei, rez. Valea Mare-Moldova Noua, Valea Rudariei (Oprea 2005). Dianthus giganteiformis Borbs subsp. kladovanus (Degen) So [syn. Dianthus kladovanus Degen] element geto-moesic, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti (Cracul Gaioarei, v. Oglanicului, v. Slatinicul Mare, Hinova, dealul Starminei) (Dihoru & NegreanEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

20



2009). Dianthus pinifolius Sm. subsp. serbicus Wettst. element balcanic, pentru zona mentionat doar din Mehedinti: Varciorova, Orsova, Gura Vaii, Schela Cladova, Muntele Alion (Dihoru & Negrean 2009). Minuartia capillacea (All.) Graebn. element alpic-balcanic-dacic, la noi in tara cunoscut doar de la Portile de Fier (Dihoru & Negrean 2009). Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Mazz. subsp. frutescens (Kit.) Hand.-Mazz. [syn. Minuartia cataractarum Janka] element dacic, raportat pentru Romania de la Portile de fier si din Muntii Mehedinti de Sud. In judetul Caras-Severin a fost raportat de pe Varful Suscu (Domogled) (Dihoru & Negrean 2009). Saponaria glutinosa M.Bieb. element mediteranean, raportat pentru zona doar din judetul Mehedinti (Varciorova, Orsova) (Dihoru & Negrean 2009). Paronychia cephalotes (M.Bieb.) Besser element ponto-mediteranean, sporadic pe stancarii calcaroase, in judetul Caras-Severin raportat de la Mehadia (Oprea 2005). Petrorhagia illyrica (Ard.) P.W.Ball & Heywood subsp. haynaldiana (Janka) P.W.Ball & Heywood element mediteranean-submediteranean, saxicol, raportat numai din judetul Mehedinti: Gura Vaii-Varciorova, intre Schela Cladova-v. Bahnei (Dihoru & Negrean 2009). Beta trigyna Waldst. & Kit. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Convolvulus althaeoides L. subsp. tenuissimus (Sibth. & Sm.) Stace element estmediteranean, raportat doar din judetele Dolj si Mehedinti (Svinita, Vartop, Varciorova, Glaucina, Ciucar) (Dihoru & Negrean 2009). Convolvulus cantabrica L. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Cephalaria uralensis (Murray) Roem. & Schult. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Cephalaria uralensis subsp. multifida nu este mentionata nici de Ciocarlan (2009), nici de Oprea (2005). Scabiosa columbaria L. subsp. pseudobanatica (Schur) Jv. & Csapody planta rara, cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Baile Herculane, Mehadia, Ciclova (Oprea 2005). Euphorbia myrsinites L. element mediteranean, in zona raportat dupa cum urmeaza: judetul Caras-Severin (Cheile Nerei, pe Panza Albinii) si judetul Mehedinti (ValeaEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

21



Dunarii la Cazane, intre Plavisevita si Dubova), inclusiv intre Drencova si Svinita (Dihoru & Negrean 2009). Colutea arborescens L. arbust submediteranean (Ciocarlan 2009), cunoscut de la Berzasca pentru judetul Caras-Severin (Oprea 2005). Onobrychis alba (Waldst. & Kit.) Desv. subsp. alba element balcanic-apeninic-dacic, in zona raspandit atat in judetul Mehedinti, cat si in Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt indicate urmatoarele localitati: Cheile Nerei, Ciclova, Moldova Noua, Cleantul Baronului, stancile de la Pescari (Dihoru & Negrean 2009), v. Sirinei, Coronini (Oprea 2005). Chamaecytisus rochelii (Wierzb.) Rothm. element carpato-balcanic, psamofil (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Bazias, Bozovici pe dl. Baclan, Sopotul Vechi, Garbovat, Baile Herculane, Pojejena-Moldova Veche (Oprea 2005). Coronilla emerus L. subsp. emeroides (Boiss. & Spruner) Hayek element mediteranean ce creste prin tufarisuri si raristi din zone colinare si montane, prin locuri pietroase, raportat doar din judetele Mehedinti si Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt indicate urmatoarele coronime: Cheile Nerei, Bazias-Pojejena, Pescari-Svinita (Dihoru & Negrean 2009). Lotus uliginosus Schkuhr element submediteranean care, in conformitate cu Dihoru & Negrean (2009), nu a fost raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti, ci, in vestul tarii, doar din judetul Timisoara. Medicago arabica (L.) Huds. element atlantic-mediteranean, rar prin pajisti (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: in lungul Dunarii, v. Cernei sper Sapte Izvoare, Berzasca, Gornea-Crusovita, Moldova Noua (Oprea 2005). Hypericum rochelii Griseb. & Schenk element daco-balcanic, cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Berzasca, Domogled (Dihoru & Negrean 2009). Crocus flavus Weston element balcanic, rar prin raristi, margini de paduri si pajisti (Ciocarlan 2009), raportat din Cheile Nerei, Mehadia si Strajut in judetul Caras-Severin (Oprea 2009). Iris reichenbachii Heuff. element daco-moesic, cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Cheile Garlistei, V. Ciclovei, Cheile Nerei, Cheile Minisului, Domogled, Mehadia, Muntele Strajut, comuna Iablanita Globul Craiovei (Dihoru & Negrean 2009). Gladiolus illyricus W.D.J.Koch element mediteranean, care dupa Dihoru & NegreanEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

22



(2009) are prezenta sigura doar in Muntii Mehedinti, in sudul Podisului Mehedinti si pe Valea Mraconiei. Thymus comosus Heuff. ex Griseb. endemit pentru Carpatii Romanesti, sporadic in pajisti pe stancarii insorite (Ciocarlan 2009), mentionat din judetul Caras-Severin de la: v. Cernei, Poiana Suscului, Baile Herculane, Mt. Domogled, Strajut, Arjana, Ciorici, V. Bautarului (Oprea 2005). Fritillaria meleagris L. date recente nu mentioneaza prezenta speciei in zona (Oprea 2005, Ciocarlan 2009, Dihoru & Negrean 2009). Typha shuttleworthii W.D.J.Koch & Sond. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Ruscus aculeatus L. element pontic-mediteranean, ocrotit ca monument al naturii, interzis de la comercializae prin OUG 57/2007, are urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic Cheile Carasului, rez. Domogled spre vf. Ciorici si pe v. Cernei, Muntii Dogneci, Baile Herculane, Strajut, Mehadia, rez. Cheile Gralistei (Oprea 2005). Ruscus hypoglossum L. element ponto-balcanic-panonic, ocrotit ca monument al naturii (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime mpentru Caras-Severin: v. Ciclovei sub. Vf. Simion, Domogled, Moldova Noua, rez. Valea Mare Moldova Noua, Muntii Dogneci, Baile Herculane, rez. Beusnita (Oprea 2005). Linum uninerve (Rochel) Jv. element endemic pentru Romania, sporadic pe stancii inierbate si insorite (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele raportari din judetul Caras-Severin: v. Dunarii, Mt. Domogled, v. Jelarau, Cheile Nerei, Mehadia, Beusnita, Baile Herculane (Oprea 2005). Ammannia verticillata (Ard.) Lam. element submediteranean, cu o singura localizare cunoscuta pentru tara noastra: Ostrovul Moldova Veche, judetul Caras-Severin (Oprea 2005, Ciocarlan 2009). Planta este considerata alohtona in flora Romaniei (Anastasiu & Negrean 2009). Anacamptis pyramidalis (L.) Rich. raportat din Caras-Severin, cu precizarea unei singure localitati: Baile Herculane (Oprea 2005). Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005).Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

23



Cephalanthera rubra (L.) Rich. raportata de la Baile Herculane pentru judetul CarasSeverin (Oprea 2005). Epipactis helleborine (L.) Crantz raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Epipactis palustris (L.) Crantz raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Limodorum abortivum (L.) Sw. mentionat de la Baile Herculane (Oprea 2005). Listera ovata (L.) R.Br. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Neottia nidus-avis (L.) Rich. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Ophrys scolopax Cav. subsp. cornuta (Steven) E.G.Camus element mediteranean, indicat pentru judetul Caras-Severin de la Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Oravita, Ciudanovita, Cheile Nerei (Dihoru & Negrean 2009). Orchis coriophora L. subsp. coriophora raportat de la Baile Herculane si Zervesti (Oprea 2005). Orchis laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuff.) So element ponto-panonic, sporadic in aproape toata tara, in Caras-Severin cu urmatoarele mentionari: intre gara c.f. Tiglarie Caransebes si Racovita, intre Moldova Veche si Pescari (Oprea 2005). Orchis mascula (L.) L. subsp. signifera (Vest) So element submediteranean, frecvent, raportat pentru zona din Cheile Minisului si Baile Herculane (Oprea 2005). Orchis militaris L. raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Orchis morio L. subsp. morio raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Orchis papilionacea L. element mediteranean rar, cunoscut din zona de la Anina, Mt. Domogled, rez. Valea Ciclovei, Bozovici si alte localitati neprecizate insa (Oprea 2005). Orchis pallens L. element central-european rar, in judetul Caras-Severin cu urmatoarele localizari: Resita, Oravita pe Mt. Simion, Bozovici in padurea Poaina Oprestilor, Moldova Noua in Valea Mare, Poaiana Domogled, Malu Mare, Secui (Oprea 2005). Orchis purpurea Huds. raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Orchis simia Lam. element atlantic-mediteranean, rar, mentionat de la Bazias, Muntii Aninei, in apropierea izvorului Beusnitei (Oprea 2005). Orchis tridentata Scop. element central-european, sporadic, cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic-Cheile Carasului, Baile Herculane, Mt. Domogled, Bazias, Pescari (Oprea 2005).Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

24



Orchis ustulata L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Platanthera bifolia (L.) Rich. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Platanthera chlorantha (Custer) Rchb. raportata din zona doar pentru judetul Mehedinti (Oprea 2005). Spiranthes spiralis (L.) Chevall. raportat din judetul Caras-Severin cu doar cateva localizari (Baile Herculane, Zervesti, Valea lui Parvu), desi specia are probabil o raspandire mai larga. Dactylis glomerata L. subsp. slovenica Domin planta este mentionata in Flora Europaea doar din Cehia si Polonia (http://rbg-web2.rbge.org.uk). In editia recenta a Florei Ilustrate a Romaniei (Ciocarlan 2009) acest taxon nu figureaza. Sesleria rigida Heuff. ex Rchb. [syn. Sesleria filifolia Hoppe] raportat din CarasSeverin, fara localitate (Oprea 2005). Ranunculus flabellifolius Heuff. & Rchb. element dacic, raportat pentru CarasSeverin de la Carasova, Oravita, Prigor, Cheile Nerei. Precizam ca in Flora Europaea (Tutin & Akeroyd 1994), taxonul a fost inclus la Ranunculus cassubicus L. Dictamnus albus L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Daphne laureola L. element atlantic-mediteranean, la noi gasita pana in prezent doar in Defileul Dunarii. Din judetul Caras-Severin sunt raportate urmatoarele coronime: Moldova Noua pe dealul Milan, Cozla pe Valea Sirinei (Dihoru & Negrean 2009). Trapa natans L. indicat pentru PNPF de la Gurile Nerei, Ostrovul Calinovat, Ostrovul Moldova Veche (Oprea 2005). Parietaria lusitanica L. subsp. serbica (Pani) P.W.Ball element daco-moesicdobrogean, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean 2009). Salvia verbenaca L. raportata din zona doar pentru judetul Mehedinti (Oprea 2005). Analiza coronimelor pentru taxonii floristici inclusi in Lista Rosie a PNPF indica REzervatia Valea Mare ca fiind singura din apropierea amplasamentului PUZ analizat in care de asemenea exista cateva specii rare. Fauna Parcului Natural Portile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenta ridicata inregistreaza clasa Aves, cu 205 de reprezentanti, urmata de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanti, cea mai slab reprezentata clasa fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

25



Dintre nevertebrate cele mai reprezentative sunt: Austropotamobius torrentium, specie prioritara; 4 specii de gasteropode, din care doua dintre ele sunt incluse in anexele III ale O.U.G 57/2007 (Theodoxus traversalis C. Pfeiffer, 1928; Anisus vorticulus Troschel, 1853), una in anexa IV a O.U.G 57/2007 (Herilla dacica L. Pfeiffer, 1848), iar una in anexa V a O.U.G 57/2007 si in anexa III a Conventiei de la Berna (Helix pomatia L., 1758). Alte specii de insecte de interes comunitar si national: Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morinus funereus, Osmoderma eremita eremita, Pilemia tigrina, Oxythyrea cinctella, Eriogaster catax, Colias myrmidone, Lcaena dispar, Cordulelogaster heros. Vertebratele sunt reprezentate prin 34 specii de mamifere, inclusiv lilieci: Vespertilionidae (Myotis bechsteini, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) si Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii), specii incluse in anexa II a Conventiei de la Berna privind conservarea vietii slbatice si a habitatelor naturale din Europa, in anexele III si ale O.U.G. 57/2007, fiind incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din Romania (Botnariuc, Tatole, 2005). Clasa Pisces este reprezentata prin 62 taxoni, avand in componenta specii reofile cum sunt: Condrostoma nasu, Leuciscus cephalus, Barbus barbus, Vimba vimba, Aspius aspius, Aspro zingel. Herpetofauna Parcului Natural Portile de Fier include 14 specii de amfibieni si 17 specii de reptile. Dintre acestea, Pelobates syriacus, Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene si mediteranene. Avifauna este alcatuita din 205 specii de pasari, din care 133 au statutul de specii strict protejate prin Anexa nr. II a Conventiei de la Berna, 37 au statutul de specii protejate prin Anexa nr. III a Conventiei de la Berna, iar 3 specii (Aythya nyroca, Aquila clanga si Falco naumanni) sunt incluse in Anexa nr. I a Conventiei de la Bonn. Majoritatea speciilor de pasari sunt incluse si in anexele III, IV, V ale O.U.G. 57/2007 (cf. Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier)


26



Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, declarat prin OM 1964/2007 (conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0206) Tabel 4. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1308 Barbastella barbastellus 1302 Rhinolophus mehelyi 1303 Rhinolophus hipposideros 1304 Rhinolophus ferrumequinum 1305 Rhinolophus euryale 1306 Rhinolophus blasii 1307 Myotis blythii 1310 Miniopterus schreibersi Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1193 Bombina variegata 1217 Testudo hermanni 1220 Emys orbicularis 1316 Myotis capaccinii 1318 Myotis dasycneme 1323 Myotis bechsteini 1324 Myotis myotis 1352 Canis lupus 1355 Lutra lutra 1361 Lynx lynx

Tabel 5. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1124 Gobio albipinnatus 1130 Aspius aspius 1134 Rhodeus sericeus amarus 1138 Barbus meridionalis 1146 Sabanejewia aurata 1157 Gymnocephalus schraetzer 1159 Zingel zingel Tabel 6. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1032 Unio crassus 1052 Euphydryas maturna 1087 Rosalia alpina 1088 Cerambyx cerdo 1160 Zingel streber 1163 Cottus gobio 2522 Pelecus cultratus 2555 Gymnocephalus baloni 1145 Misgurnus fossilis 2011 Umbra krameri


27



1059 Maculinea teleius 1060 Lycaena dispar 1061 Maculinea nausithous 1074 Eriogaster catax 1078 Callimorpha quadripunctaria 1083 Lucanus cervus 1084 Osmoderma eremita Tabel 7. Alte specii importante de flora si fauna Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, Rana esculenta, Rana ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus vulgaris, Accipiter

1089 Morimus funereus 1093 Austropotamobius torrentium 4014 Carabus variolosus 4020 Pilemia tigrina 4046 Cordulegaster heros 4064 Theodoxus transversalis

Atropurpurea, Cephalaria laevigata, Cephalaria uralensis ssp. Multifida, Cirsium creticum, Colchicum autumnale, Comandra elegans, Convolvulus

gentilis, Alcedo atthis, Anas crecca, Anas althaeoides ssp. Tenuissimus, Coronilla platyrhynchos, Anas platyrhynchos, Anas emerus ssp. Emeroides, Corylus colurna, querquedula, Anas strepera, Apus melba, Aquila chrysaetos, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya fuligula, Aythya marila, Aythya nyroca, clangula, Buteo buteo, Caprimulgus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Corvus corax, Crex crex, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Egretta garzetta, Erithacus rubecula, Falco peregrinus, Falco tinnunculus, Fulica atra, Fulica atra, Lanius collurio, Lanius collurio, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Nycticorax nycticorax, Pandion Crocus flavus, Crocus reticulatus, Cynosurus echinatus, Cyperus longus, Cyperus serotinus, Dianthus giganteus ssp. Banaticus, Dianthus pinifolius, Digitalis ferruginea, Echinops bannaticus, comatum, Erythronium dens-canis var. Niveum, Euphorbia myrsinites, Festuca vaginata, Fimbristylis bisumbellata, Fimbristylis bisumbellata, Fritillaria orientalis, Fumana procumbens, Fumaria kralikii, Fumaria thuretii, Gagea bohemica, Galanthus nivalis, Gladiolus illyricus, Goniolimon tataricum, Heliotropium supinum, Hypericum rochelii, Iris pseudacorus, Jasione dentata, Jasione montana, Jurinea

Botaurus stellaris, Bubo bubo, Bucephala Elymus panormitanus, Erysimum


28



haliaetus, Phalacrocorax pygmeus, Pica pica, Picus canus, Sterna hirundo, Turdus merula, Tyto alba, Upupa epops, Vanellus vanellus, Abramis brama, Acipenser ruthenus, Acipenser ruthenus, Anguilla anguilla, Carassius carassius, Cyprinus carpio, Esox lucius, Sander lucioperca, Silurus glanis, Tinca tinca, Umbra krameri, Aglais urticae, Amata phegea, Apatura iris, Argynnis paphia, Astacus astacus, Carabus gigas, Inachis io, Iphiclides podalirius, Nymphalis antiopa, Stylurus flavipes, Unio pictorum, Vanessa atalanta, Zygaena filipendulae, Arvicola terrestris, Capreolus capreolus, Crocidura suaveolens, Dryomys nitedula, Eptesicus nilssonii, Eptesicus nilssonii, Eptesicus serotinus, Eptesicus serotinus, Erinaceus concolor, Felis silvestris, Felis silvestris, Martes martes, Martes martes, Meles meles, Micromys minutus, Microtus arvalis, Muscardinus avellanarius, Muscardinus avellanarius, Mustela nivalis, Mustela putorius, Myocastor coypus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis mystacinus, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myoxus glis, Neomys anomalus, Neomys anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Plecotus auritus, Plecotus

glycacantha, Lemna minor, Lindernia procumbens, Lindernia procumbens, Linum uninerve, Ludwigia palustris, Minuartia cataractarum, Minuartia hamata, Minuartia hirsuta ssp. Frutescens, Notholaena marantae, Onobrychis alba, Onosma arenaria, Onosma heterophylla, Ophrys apifera, Ophrys scolopax ssp. Cornuta, Orchis coriophora ssp. Fragrans, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Orchis mascula ssp. Signifera, Orchis militaris, Orchis morio ssp. Morio, Orchis morio ssp. Picta, Orchis pallens, Orchis papilionacea, Orchis purpurea, Orchis simia, Paeonia daurica, Paeonia officinalis, Paspalum paspalodes, Petrorhagia illyrica ssp. Haynaldiana, Petrorhagia saxifraga, Petrorhagia saxifraga, Phragmites australis, Pinus nigra ssp. banatica, Polycarpon tetraphyllum, Polygala supina ssp. hospita, Prangos carinata, Pulsatilla montana, Salix alba, Salix fragilis, Salvinia natans, Salvinia natans, Saponaria glutinosa, Satureja montana ssp. kitaibelii, Scorzonera lanata, Sedum dasyphyllum, Stipa bromoides, Stipa eriocaulis, Thymus comosus, Tragopogon balcanicus, Tragopogon floccosus, Trapa natans, Tulipa hungarica ssp. undulatifolia, Typha shuttleworthii, Veronica spicata ssp.


29



austriacus, Talpa europaea, Vespertilio murinus, Vulpes vulpes, Acer monspessulanum, Acinos rotundifolius, Alyssum pichleri, Alyssum pulvinare, Ammannia verticillata, Armoracia crassipes, Campanula crassipes, Campanula grossekii, Campanula lingulata, Cardamine graeca, Carex hallerana, Carlina acanthifolia ssp. Acanthifolia, Centaurea atropurpurea ssp.

crassifolia, Vulpia ciliata, Wolffia arrhiza, Ablepharus kitaibelii, Ablepharus kitaibelii, Anguis fragilis, Coluber caspius, Coluber caspius, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Lacerta agilis, vivipara, Natrix natrix, Natrix tessellata, Natrix tessellata, Podarcis muralis, Podarcis muralis, Podarcis taurica, Vipera ammodytes, Vipera ammodytes, Vipera berus

macrocarpa, Bassia laniflora, Campanula Lacerta praticola, Lacerta viridis, Lacerta

In cele ce urmeaza se prezinta speciile de fauna cuprinse in Lista Rosie a PNPF. 1. Specii protejate de nevertebrate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III): Theodoxus traversalis, Fam. Neritidae (melcul acvatic dungat). Element pontodanubian sau danubian; multa vreme considerat comun in bazinul Dunarii, din Germania si pana in Delta Dunarii, in unii afluenti din Moldova si Ucraina (bazinul Nistrului). In Romania este probabil disparut. Traieste in ape curgatoare, curate si, mai rar, in lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau malos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Gloer, 2002), in zone cu viteza de curgere mai redusa, dar in toate cazurile in ape bine oxygenate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Sarbu). Anisus vorticulus, Fam. Planorbiidae (melcul cu carlig). In Europa centrala si de est. Nu apare in Norvegia, Suedia si Belgia. Sporadic in Danemarca; sporadica si rara in tarile din Anglia pana in estul Europei. Prin urmare in Romania este rara si sporadica, semnalata cu precadere in zone de campie, rar si in podis sau depresiuni. Ape limpezi, permanente, stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra. In Romania apare mai ales in zone de campie, rar de depresiune sau podis. Este posibil sa fi disparut si din alte localitati semnalate in bibliografie, motiv pentru care sunt necesare investigatii in teren. La nivel national efectivele populatiilor sunt in scadere, iar acestea tind sa fie din ce in ce mai izolate, ca urmare a fragmentarii excesive a habitatelor. Posibila exceptie este Delta Dunarii.Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

30



Cerambix cerdo, Fam. Cerambicidae (croitorul mare) - specie nocturna. Padurile batrane de stejar sau gorun. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii, mai ales cei partial atacati de alti daunatori. Raspandire generala: Europa si Nordul Africii. Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), Valea Oglanicului, 200 m, 24.05.1988, leg. A.Ruicanescu, 1 ex. Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, 06.1989, leg. A. Ruicanescu, 2 ex. Bocsa (CS), 08.1955. Leg. V. Radu, 2 ex. Orsova, Valea Slatinicu Mare (MH), 250 m, 06.2005, leg. G. Gamala. Specia se afla in declin populational, supravietuind in insule mai mult sau mai putin isolate, cuprinse in arealul initial (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu). Rosalia alpina, Fam. Cerambicidae (croitorul fagului) - specie nocturna. Padurile batrane de fag. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii, mai ales cei partial atacati de alti daunatori. Larva se dezvolta in trunchiul fagilor. Se poate dezvolta si in alte esente ca: salcie, carpen, stejar, gorun, arin si mar. Adultii zboara in perioada mai-iulie. Distributie: Europa, din estul Spaniei pana in Rusia europeana. Lipseste in Marea Britanie si tarile nordice. Raspandire PNPF: Orsova (MH), Valea Voditei, 200 m, 10.07.1978, leg. A. Ruicanescu, 1 ex.; 3.08.1982, 3 ex. Specia se afla in declin populational. Masuri de protectie: monitorizarea populatiilor existente pe termen lung (minimum 5 ani). Ca prima masura de protectie propunem mentinerea arborilor batrani, atacati sau partial uscati. De asemenea, diminuarea pana la eliminare a utilizarii insecticidelor in paduri (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu). Lucanus cervus, Fam. Lucanidae (radasca) - specie nocturna. Larva se dezvolta in reziduurile lemnoase putrezite din scorburile stejarilor, timp de 3 ani. Adultii zboara in perioada mai-iulie. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie: Europa si Asia, exceptand N insulelor britanice si al tarilor nordice. Romania: Timisoara, 150 m, 06.1977, leg. Ruicanescu, 1 ex., Cluj-Napoca, 450 m, 28.06.1984, leg. A. Ruicanescu, 1 ex., 07.1985 1 ex., 1990-2007 multe observatii fara colectare. Satu Mare, Tarna Mare, 150 m, 29.06.1984, leg. A.Ruicanescu, 1 ex. Cheile Turzii, 500 m, 1990-2007, numeroase observatii in teren Craiova, 06.1988, 5 ex., leg. A. Ruicanescu Rimetea (AB) 550 m, 06.2007, 3 ex. Observatii in teren Ruicanescu. Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, pad Starmina, 06.1977, leg. A. Ruicanescu, 2 ex., 12.06.1988 3 ex. Masuri de ocrotire: Conservarea padurilor de stejar si gorun. Pastrarea arborilor batrani, cu scorburi (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu).Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

31



Eriogaster catax, Fam. Lasiocampidae (molia catax) - Este o specie nocturna, atrasa la lumina spre miezul noptii. Zborul incepe de la sfarsitul lunii septembrie si continua in unii ani pana in noiembrie. Habitatele preferate sunt raristi si liziere de paduri (cvercete) cu caracter termofil, tufarisuri de paducel si porumbar. Este prezenta in zona de campie si colinara, mai frecventa intre 200-700 m altitudine. Distributie din nordul Spaniei pana in Belgia si Olanda, din vestul Frantei pana in Turcia. In Romania: desi prezenta in toate provinciile istorice ale tarii, a fost sporadic si rar semnalata. Cu siguranta distributia este mai larga decat cea actual cunoscuta. Densitatea populatilor din Romaniei nu poate inca fi estimata. In unele habitate din Transilvania, Banat si Crisana, cuiburile de larve nu sunt foarte rare. Fluctuatiile populationale multianuale sunt mari, fiind determinate de clima, paraziti si boli. VU pe lista rosie a lepidopterelor din Romania. Specia este amenintata pe tot arealul din cauza distrugerii habitatelor de tufarisuri si a raristilor de padurede prin plantatii. (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy). Lycaena dispar rutilus, Fam. Lycaenidae (fluturasul purpuriu). Paduri de stejar inmlastinite sau umede, bogate in Polygonum bistorta, baza trofica larvara a speciei. Arealul speciei cuprinde Europa si nordul Turciei. Foarte locala in colonii larg dispersate in Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul si centrul Greciei, partea europeana a Turciei. In Romania sunt prezente numeroase colonii si populatii cu numar mare de indivizi. Datorita drenarii zonelor umede, unele populatii si colonii au disparut sau se afla in pragul disparitiei (Banat, Muntenia). Populatii viguroase se pastreaza inca in Delta Dunarii, Transilvania si Banat. Numarul indivizilor dintr-o populatie variind intre 100 si1000 indivizi. Statutul speciei in Romania este VU (vulnerabil), iar pe plan local variaza intre NT (near threatened) si CR (critically endangered), in functie de gradul de deteriorare al zonei respective (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy). 2. Specii protejate de amfibieni in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III): Triturus cristatus, Fam. Salamandridae (tritonul cu creasta). Este cea mai mare specie de triton din Romania. Este raspandit in mare parte din Europa centrala si de nord, din nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In Romania este raspandit aproape pretutindeni. Lipseste din Dobrogea si lunca Dunarii unde este inlocuit de T. dobrogicus. Este intalnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Populatiile sunt intr-un declin accentuat pretutindeni in Europa in special datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pesti. Nu exista studii populationale la nivel national si putine la nivel european. Este o specie vulnerabila laEste interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

32



nivel national, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradarii si distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare. Conform listelor rosii specia este considerata vulnerabila la nivel national si neamenintata pe intregul areal (NARURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan Cogalniceanu). Bombina bombina, Fam. Discoglossidae (izvorasul, buhaiul de balta cu burta rosie). Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Izvorasul cu burta rosie este raspandit in centrul si estul Europei, din Danemarca si sudulSuediei in vest, Cehia, fosta Yugoslavie si Dunarea in sud, iar in est in Rusia pana aproape de muntii Ural. In Romania este prezenta pretutindeni in zonele de ses: Campia Romana,Baraganul, Dobrogea inclusiv delta, Crisana, Podisul Transilvaniei si Podisul Moldovei. In zonele de contact cu B. variegata hibrideaza cu aceasta. Este o specie cu un areal vast dar afectata de activitatile umane. Distrugerea, degradarea si fragmentarea habitatelor (atat a celor acvatice cat si a celor terestre) ii pericliteaza supravietuirea. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes comunitar (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan Cogalniceanu). Bombina variegata, Fam. Discoglossidae (buhaiul de balta cu burta galbena), specie aproape amenintata (Botnariuc, Tatole., 2005), in Romania este prezenta pretutindeni in zona de deal si munte (mai frecventa in Muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei). Este o specie raspandita, dar nu abundenta. Exploatarile forestiere pe suprafete mari din Carpati distug populatii intregi, provocand eroziunea solurilor, scurgerea rapida a torentelor de apa si disparitia baltoacelor locuri unde este intalnita specia. Practicarea turismului montan, ce adesea provoaca un impact negativ asupra Bombina variegata, exprimat prin poluarea paraielor cu diverse deseuri, distrugerea habitatului etc. Un alt factor negativ il reprezinta poluarea chimica provenita din deseuri si noxe in zonele miniere sau industriale, la fel si utilizarea pesticidelor in agricultura etc. Specia este inclusa pe anexele Directivei Habitate 92/43/EEC, Conventiei de la Berna, O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei si a faunei salbatice. Pelobates fuscus, Fam. Pelobatidae 3. Specii protejate de reptile in conformitate cu Legea 462/2001 (Anexa III):Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

33



Emys orbicularis, Fam. Emydidae (broasca testoasa de apa). Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nord-vestul Africii. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distributie in mozaic a acestei specii, cu populatii mici, izolate, amenintate cu disparitia. Este inclusa in Anexa 2 a Conventiei CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca amenintata, si in lista rosie a vertebratelor la nivel national (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a carei protectie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si in Anexa 4A a aceluiasi act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Ghira).

Testudo hermanni, Fam. Testudinidae (broasca testoasa de uscat). Este o specie

strict europeana, prezenta in Balcani, in zone restranse din Spania si Franta, in sudul Italiei si in majoritatea insulelor din Mediterana (Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Malta). In Romania este prezenta in sudul Banatului si in sud-vestul Olteniei. A fost semnalata si in sudul Dobrogei, unde coexista cu T. graeca. Sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride dar poate fi intalnita si in zone cu umide. Nu este foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in pajisti, cat si in paduri si vii. Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu stancarii. Este inclusa Lista Rosie a UICN ca LR/nt (risc redus, aproape periclitata), periclitata la nivel national (Iftime, 2005). In OUG 57/2007 este inclusa in anexa 3 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 4A printre speciile ce necesita o protectie stricta (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan Cogalniceanu). 4. Specii protejate de pasari in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III): Gavia arctica, Fam. Gavidae Phalacrocorax pygmeus, Fam. Phalacrocoracidae (cormoranul mic). Are o

raspandire limitata, cu caracter local in sud-estul Europei, zona Marii Caspice, Marea Neagra, Crimeea, Asia Mica, sud-estul Iraqului si nordul Iranului. In Romania este prezent in Delta Dunarii, dar si bazinul unor rauri mari, Dunare, Olt si Prut. Prefera malul apelor dulci, rauri, balti, lacuri, care au suprafete intinse de stufaris sau vegetatie arbustiva, in special salcii. Se hranesc in perimetrul elesteielor piscicole. Populatia clocitoare europeana este e

evaluare adecvata puz parc eolian garnic

Documents